CDȘ " MARI LIDERI DE STAT DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XX-

LEA." –CICLUL SUPERIOR LICEAL

Profesor :Cîrîc Geanina Mariana

Colegiul tehnic ”Costin D. Nenițescu” Brăila

Denumirea opţionalului: Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX lea.

Aria curriculară: Om şi societate

Tipul opţionalului: Opţional la nivelul disciplinei

Durata: 1 an

Clasa: a XI a

Nr. ore:/săptămână: 1

Unitatea de învăţământ: Colegiul tehnic ”Costin D. Nenițescu” Brăila

Propunător: Cîrîc Geanina Mariana

1.1. Argument

Într-o societate aflată în plin progres din punct de vedere ştiinţific, dar în regres în

privinţa valorilor am decis să abordez o temă care să surprindă personalitățile marcante și

relaţiile internaționale din istoria recentă universală.

Un curs opțional despre marii lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX-lea

trebuie să accentueze o viziune inter-disciplinară și o învățare activă, să dezvolte gândirea

critică, multiperspectivitatea, recunoașterea prejudecăților și a stereotipurilor, încurajând o

serie de atitudini și valori civice, acceptând diversitatea. Ca urmare studiul istoriei în școală

constă în familiarizarea elevilor cu dialogul dintre trecut si prezent, precum și încurajarea

dialogului dintre generații.

În prezent, reuşita şcolară nu mai reprezintă un scop în sine, ci constă în capacitatea

fiecărui elev de a-şi folosi achiziţiile din timpul şcolii în afara ei, în diferite situaţii complexe

sau imprevizibile. Această necesitate presupune, de fapt, formarea şi dezvoltarea

competenţelor în cadrul instituţiilor de învăţământ, competenţe ce se bazează pe cunoştinţe

dar nu se reduce la acestea. Există totuşi convingerea că, competenţele sunt cronofage iar

conţinuturile au totuşi un bagaj informaţional mare. Cu alte cuvinte, atât elevul cât şi

profesorul au nevoie de timp pentru aprofundarea cunoştinţelor fără de care nu se pot forma şi

dezvolta competenţe, mai ales că această nouă abordare în şcoala românească este încă la

început.

Opţionalul poate atrage în mare măsură elevii în activitatea de dotare a cabinetului de

istorie al şcolii cu materiale inedite: imagini, scrisori din epocă, fragmente din izvoare istorice

contemporane, machete, etc.

Avantajele enumerate pun la dispoziţia profesorului noi mijloace pentru formarea unor

deprinderi şi aptitudini active ale elevilor, în raport cu valorile locale şi comunitare, prin

oferirea unui material intuitiv concret, nu abstract şi rupt de locuri şi oameni. Aceasta sporeşte

accesibilitatea receptării informaţiei şi poate stimula creativitatea, cu urmări fertile pentru

viitorii cercetători în domeniu.

În concluzie, opţionalul oferă posibilitatea de a cerceta cât mai amănunţit o temă

interesantă şi accesibilă, care să fie valorificată în contextul unui învăţământ modern al

familiei europeane și trans-atlantice.

1.2. Competențe generale

1.Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate

2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice

3. Aplicarea principiilor şi metodelor adecvate în abordarea surselor istorice

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă

1.3.Competențe specifice

1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie

*1.2. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise

1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie

*1.4.Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie / într-un referat pe teme de

istorie

2.1.Cunoaşterea şi asumarea valorilor cetăţeniei democratice

2.2. Analizarea instituţiilor, normelor şi procedurilor de guvernare

2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare civică

3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere

*3.2.Compararea relevanţei surselor istorice în abordarea unui subiect

3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi

proceselor istorice

3.4.Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele

istorice

*4.1.Proiectarea unei cercetări cu subiect istoric

4.2. Folosirea mijloacelor şi a tehnologiilor de informare şi comunicare pentru investigarea

unui eveniment sau a unui proces istoric.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Exerciţii de folosire adecvată a terminologiei istorice;

Analizarea documentelor istorice care fac referire la problema studiată;

Alcătuirea unui plan de investigaţie pe baza căruia să compare tipurile de regimuri politice

studiate;

Realizarea unui proiect pe o temă dată utilizând surse de informare diferite;

Identificarea principalelor etape ale desfășurării Războiului Rece și prăbușirea blocului

comunist;

Dezbateri pe marginea relatărilor din epocă cu privire la imaginea unor lideri;

Realizarea unui eseu pe o temă dată;

Construirea de frize cronologice;

Comentarea acţiunilor unor lideri de stat cu privire la diferite documente semnate, legi

adoptate sau participare la acțiuni internaționale;

Construirea de argumente şi contraargumente în susţinerea unui punct de vedere;

Exersarea unor roluri specifice în activitatea de grup;

Asumarea de sarcini diferite în timpul participării la diferite proiecte.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Portofoliul (fişe de lucru, eseuri structurate, alcătuirea unei bibliografii pe tema dată);

Investigaţia;

Proiectul/Referatul;

Autoevaluarea.

1.4.Valori și atitudini

• Coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune

• Gândire critică şi flexibilă • Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi

• Respectarea drepturilor fundamentale ale omului

• Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa personală şi cea socială

•Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor

de predicţie a schimbărilor

• Rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor

• Asumarea toleranţei etnice, religioase şi culturale.

1.5. Conținuturi

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Formularea, în scris şi oral, a

unor opinii referitoare la o temă de

istorie

*1.2. Elaborarea unei argumentări

orale sau scrise

1.3. Compararea unor opinii şi

argumente diferite referitoare la o

temă de istorie

3.4.Analiza diversităţii sociale,

culturale şi de civilizaţie în istorie

pornind de la sursele istorice

1.1. Formularea, în scris şi oral, a

unor opinii referitoare la o temă de

istorie

2.1.Cunoaşterea şi asumarea

valorilor cetăţeniei democratice

2.2. Analizarea instituţiilor,

normelor şi procedurilor de

guvernare

I. John Fitzgerald Kennedy. Consolidarea imaginii

administrației americane.1961-1963

Termeni cheie, concepte, probleme de atins: Noua

Frontieră, criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba,

războiul din Vietnam, Declarația de Emancipare-

Desegregarea.

Conţinuturi:

1. Copilăria și adolescența

2. Cariera militară și începutul carierei politice

3. Președinte al Statelor Unite ale Americii

4. Politica- Noua Frontieră și societatea deschisă

5. Alianța pentru progres

6. Criza Berlinului, criza rachetelor din Cuba și

războiul din Vietnam

7. O sută de ani de la Declarația de Emancipare-

Desegregarea.II. Ronald Wilson Reagan. Instituționalizarea

conceptului de diplomație politică.1981-1989.

Termeni cheie, concepte, probleme de atins:

Reaganomics, Imperiul Răului, Inițiativa Strategică de

Apărare

Conţinuturi:

1. Omul Ronald Reagan, copilăria și cariera artistică

2. Începutul carierei politice

3. Al 40 –lea Președinte al Statelor Unite ale Americii

4. Reaganomics: a doua revoluție americană

5. Impunerea păcii prin forță, Imperiul Răului și

Inițiativa Strategică de Apărare1.1. Formularea, în scris şi oral, a

unor opinii referitoare la o temă de

istorie

2.3. Folosirea strategiilor de

negociere şi cooperare civică

3.1. Selectarea şi comentarea

surselor istorice pentru a susţine /

combate un punct de vedere

3.3. Descoperirea în sursele de

informare a perspectivelor diferite

asupra evenimentelor şi proceselor

istorice

1.1. Formularea, în scris şi oral, a

unor opinii referitoare la o temă de

istorie

2.1.Cunoaşterea şi asumarea

valorilor cetăţeniei democratice

2.2. Analizarea instituţiilor,

normelor şi procedurilor de

guvernare

3.3. Descoperirea în sursele de

informare a perspectivelor diferite

asupra evenimentelor şi proceselor

istorice

III. Margaret Thatcher. Big-Bangul care a modificat

mecanismele consacrate. 1979-1990.

Termeni cheie, concepte, probleme de atins: Doamna

de Fier, Marea privatizare, greva minerilor, Acordul

anglo-irlandez, redresarea economică,”Thatcherism”

Conţinuturi:

1. Copilăria, adolescența și primii pași în politică

2. Primul mandat (1979-1983) și redresarea economică

aflată pe marginea prăpastiei.

3. Al II lea mandat (1983-1987)

Marea privatizare, greva minerilor și Acordul anglo-

irlandez

4. Al III-lea mandat (1987-1990)- Declinul gunernării

Thatcher

5. Conservatorismul militant ”Thatcherism”IV. Mihail Sergheevici Gorbaciov. Detensionarea

relațiilor internaționale.

Termeni cheie, concepte, probleme de atins:

perestroika, glasnost, uskorenia, summiturile pentru

dezarmare

Conţinuturi

1.Viața în Privolnoe și studenția la Moscova.

2. PCUS și mica perestroika

3. Eşecul reformelor

4. Summiturile de la Geneva, Reykjavik, Washington și

Moscova. Efectele summiturilor.

5. Prăbușirea comunismului.

1.1. Formularea, în scris şi oral, a

unor opinii referitoare la o temă de

istorie

2.1.Cunoaşterea şi asumarea

valorilor cetăţeniei democratice

3.3. Descoperirea în sursele de

informare a perspectivelor diferite

asupra evenimentelor şi proceselor

istorice

V. Lech Walesa. Primele alegeri libere după 40 de

ani de comunism în Europa de Est.

Termeni cheie, concepte, probleme de atins:

Solidaritatea, rezistență, democratizare.

Conţinuturi

1.Primii ani și moștenirea spiritului revoluționar

2. Un vis devenit realitate- Solidaritatea- (Solidarność).

3. De la anticomunism la instituţionalizarea rezistenţei

Solidaritatea.

4. ”Nu vreau, dar nu am de ales” - căderea regimului

comunist și democratizarea.

1.6. Sugestii metodologice

Existenţa unor programe centrate pe achiziţiile elevilor, precum şi noile dezvoltări pe care

le înregistrează domeniul academic, au consecinţe la nivelul didacticii disciplinei. “Învăţarea

istoriei prin cercetare”, încurajează elevii să folosească o diversitate de surse, să utilizeze

mărturiile contemporane, să alcătuiască proiecte şi să argumenteze demersul utilizat. Noile

roluri ale profesorului şi elevului deopotrivă au în vedere:

a. pentru profesor: facilitarea învăţării, încurajarea elevilor pentru a formula puncte de vedere

personale, colaborarea cu elevii în realizarea demersului didactic;

b. pentru elev: învăţarea prin cooperare, învăţarea în contexte formale şi non-formale,

transferul învăţării.

Asumarea noilor roluri antrenează demersuri didactice bazate pe învăţarea prin

descoperire, simulare, analiza surselor istorice, dezbaterea, jocul de rol, proiectul. Acestea au

avantajul de a permite alternarea formelor de activitate şi favorizează evidenţierea dimensiunii

holistice a învăţării. Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei cât şi într-un curs opţional

trebuie să se afle permanent în atenţia profesorului. Formarea competenţelor legate de analiza

surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru

interpretarea istorică este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt

foarte diverse.

Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice

trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria

cronologică, utilitatea sursei în atingerea obiectivelor de predare. Conceptul cheie care trebuie

să stea în atenţia profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând ”un mod de a gândi,

a selecta, a examina şi a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a lămuri

complexitatea unei situaţii şi pentru a descoperi ceea ce s-a întâmplat şi de ce”. Un demers

didactic focalizat pe înţelegerea multiperspectivităţii înseamnă a ajuta elevii să exerseze

modalităţi de analiză a faptelor/proceselor istorice pentru a înţelege ceea ce s-a întâmplat în

trecut şi de ce. Activităţile propuse trebuie să contribuie la înlăturarea stereotipurilor, a

discriminării şi a automatismelor de gândire, precum şi la cultivarea spiritului tolerant.

Gândirea critică este considerată un factor-cheie în învăţarea eficientă. Antrenarea acestui tip

de gândire poate avea ca punct de plecare strategii bazate pe lectura activă, elaborarea

raţionamentelor, formulare de întrebări, elaborare de texte diverse (fişe de lectură, comentarii,

recenzii, referate, eseuri), folosirea de metode grafice. Capacitatea de transfer a ceea ce a

învăţat elevul la noile situaţii se constituie într-un indicator important al învăţării adaptative,

flexibile. Utilizarea investigaţiei ca demers didactic favorizează: exersarea tehnicilor de

muncă intelectuală şi metoda învăţării prin descoperire, coroborarea izvoarele istorice şi

interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare, învăţarea etapelor proiectării unei

investigaţii istorice. Etapele parcurse de un demers investigativ includ: identificarea temei,

formularea întrebărilor referitoare la domeniul de interes, stabilirea obiectivelor investigaţiei,

identificarea surselor de informare, realizarea unui plan, colectarea informaţiilor/datelor,

analiza şi prelucrarea informaţiilor, prezentarea rezultatelor. Integrarea noilor tehnologii

informatice în procesul de predare-învăţare (inclusiv Internetul) devine esenţială în condiţiile

multiplicării surselor de informare şi de comunicare. Evaluarea reprezintă o componentă

organică a procesului de învăţare. Evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă,

formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorii trebuie să prezinte cu claritate

rezultatele pe care trebuie să le atingă elevii. De asemenea, pentru a spori atractivitatea

cursului opţional recomandăm utilizarea unor instrumente complementare de evaluare:

proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a

comportamentului elevilor.

1.7. Bibliografie

1. Barber John R., Istoria Europei Modene, Ed. Lider, București, 1993;

2. Berstein Serge, Pierre Milza, Istoria Europei, Ed. Institutul European, Iaşi, 1998, vol. V;

3. Blundell John, Margaret Thatcher. Portretul Doamnei de Fier, Ed. Curtea Veche, București,

2012;

4. Cănănău Iulian, O istorie documentară a SUA, Ed. Agatha, Pitești, 2003;

5. Farmer Alan, Marea Britanie: Politica externă și politica colonială, 1939- 1964, Ed. All,

București, 1997;

6. Gaddis John Lewis, Războiul Rece, Ed. Rao, București, 2009;

7. Gorbaciov Mihail, Amintiri.Viața mea înainte și după perestroika, ediția a doua, Ed. Litera,

București, 2015;

8. McCauley Martin, Rusia, America și războiul rece 1949- 1991, Ed. Polirom, Iași 1999;

9. O’Brien Cormac, Viețile secrete ale președinților americani, Ed. Litera Internațional,

București, 2009;

10. Soulet Jean-Franҫois, Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele

noastre, Ed. Polirom, Iași, 1998;

11. Nicolae Frigioiu, Social-democraţia europeană în secolul XX, Ed. Institutului de Teorie

Socială, Bucureşti, 1998;

12. Tismăneanu Vladimir - Revoluţiile din 1989. Între trecut și viitor”, Ed. Polirom, 1999.

Programa de opţional, după ce a fost elaborată, trebuie să treacă prin faza de aprobare

(avizare), atât de către conducerea şcolii, cât şi de către inspectorul şcolar local. În fişa de

avizare a proiectului de programă pentru opţional se va ţine seama de unele criterii şi

indicatori de evaluare a programei respective: respectarea structurii standard a programei

(argument, competențe specifice, conținuturi, valori și atitudini, sugestii metodologice,

inclusiv modalități de evaluare), existența unei bibliografii, elemente de calitate (respectarea

particularităților de vârstă ale elevilor, concordanța cu etosul școlii, cu interesele elevilor și cu

nevoile comunității, conținutul argumentului, corelarea competențelor cu conținuturile,

corelarea competențelor cu situațiile de învățare propuse la Sugestii metodologice, adecvarea

modalităților de evaluare la demersul didactic propus).

Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească „DA” la punctele I şi II

şi cel puţin 5 „DA”/”DA cu recomandări” la punctul III.

Odată elaborată programa de opţional şi după ce a primit avizul de susţinere a cursului, ea

va fi proiectată conform demersului didactic, care presupune :

- lectura personalizată a programei;

- planificarea calendaristică orientativă;

- proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare sau a lecţiilor).

În continuare am ales să realizez, pe baza opţionalului întocmit mai sus, modele de:

planificare calendaristică orientativă, de unitate de învăţare şi de lecţie.

2.Tipuri de proiectare didactică

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ ORIENTATIVĂ

Clasa: a XI-a (protecția mediului)

Denumirea opţionalului: Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX lea.

Aria curriculară: Om şi societate

Nr. ore / săptămână: 1

Nr. total de ore din lista de conţinuturi: 35, din care:

- predare-învăţare -31

- recapitulare consolidare -2

- la dispoziția profesorului -2

Unitatea şi conţinuturile învăţăriiCompetenţe

specifice

Nr.

orePerioada Observaţii

I. John Fitzgerald Kennedy.

Consolidarea imaginii

administrației americane.1961-

1963

1. Copilăria și adolescența

2.Cariera militară și începutul

carierei politice

3.Președinte al Statelor Unite ale

Americii

4.Politica- Noua Frontieră și

societatea deschisă

5.Alianța pentru progres

6.Criza Berlinului, criza rachetelor

din Cuba și războiul din Vietnam

7.O sută de ani de la Declarația de

Emancipare-Desegregarea.

1.1.

1.2.

1.3.

3.4.

1

1

1

1

1

1

1

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

II. Ronald Wilson Reagan.

Instituționalizarea conceptului de

diplomație politică.1981-1989.

1. Omul Ronald Reagan, copilăria

și cariera artistică

2. Începutul carierei politice

3. Al 40 –lea Președinte al Statelor

Unite ale Americii

4. Reaganomics: a doua revoluție

americană

5. Impunerea păcii prin forță,

Imperiul Răului și Inițiativa

Strategică de Apărare

III. Margaret Thatcher. Big-

Bangul care a modificat

mecanismele consacrate. 1979-

1990.

1. Copilăria, adolescența și primii

pași în politică

2. Primul mandat (1979-1983) și

redresarea economică aflată pe

marginea prăpastiei.

3. Al II lea mandat (1983-1987)

Marea privatizare, greva minerilor

și Acordul anglo-irlandez

4. Al III-lea mandat (1987-1990)-

Declinul gunernării Thatcher

5. Conservatorismul militant

”Thatcherism”

IV. Mihail Sergheevici

Gorbaciov. Detensionarea

1.1.

2.1.

2.2.

1.1.

2.3.

3.1.

3.3.

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

S8

S9

S10

S11

S12

S13

S14

S15

S16

S17

S18

S19

relațiilor internaționale.

1.Viața în Privolnoe și studenția la

Moscova.

2. PCUS și mica perestroika

3. Eşecul reformelor

4. Summiturile de la Geneva,

Reykjavik, Washington și

Moscova. Efectele summiturilor.

5. Prăbușirea comunismului.

V. Lech Walesa. Primele alegeri

libere după 40 de ani de

comunism în Europa de Est.

1.Primii ani și moștenirea spiritului

revoluționar

2. Un vis devenit realitate-

Solidaritatea- (Solidarność).

3. De la anticomunism la

instituţionalizarea rezistenţei

Solidaritatea.

4. ”Nu vreau, dar nu am de ales” -

căderea regimului comunist și

democratizarea.

Lecţie de evaluare semestrială

Recapitulare anuală

1.1.

2.1.

2.2.

3.3.

1.1.

2.1.

3.3.

1.1.-3.4.

1

2

1

1

1

1

1

1

1

2

1

1

S20

S21

S22

S23

S24

S25

S26

S27

S28

S29

S30

S31

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE ” Mihail Sergheevici Gorbaciov.

Detensionarea relațiilor internaționale”

Detalieri de

conținut

Competențe

specifice

Activităţi de

învăţare

Resurse Evaluare

1.Viața în

Privolnoe și

studenția la

Moscova.

2.PCUS și mica

perestroika

3.Eşecul

reformelor

4.Summiturile de

la Geneva,

Reykjavik,

Washington și

Moscova.

Efectele

summiturilor.

5. Prăbușirea

comunismului.

1.1.

2.1.

2.2.

3.3.

Identificarea pe baza

unor surse istorice

relevante a activității

politice, după

încheierea studiilor

Analiza contribuţiei

reformelor

gorbacioviste la

modernizarea

societățíi ruse;

Descrierea

condiţiilor sociale,

economice şi

politice care au

contribuit la

ascensiunea liderului

reformator;

Identificarea unor

măsuri pentru

apărarea spritului

Genevei și luptei

pentru dezarmare.

Asocierea cauzelor

care au condus la

prăbușirea

regimurilor

comuniste.

-selecție de

surse istorice

relevante

pentru subiectul

abordat:

manuale,

culegeri de

texte, albume,

enciclopedii,

etc.;

-power point-

uri, afişe,

colaje, proiecte/

referate,

investigaţii pe

tema dată;

-fişe de

autoevaluare

pentru fiecare

elev;

-activitate

frontală şi de

grup

Observarea

sistematică

a elevului în

timpul activităţii

Temă pentru

acasă

Verificarea

temei pentru

acasă

Realizarea unei

sinteze cu tema:

“Mihail Gorbaciov,

de la reforme la

Crucea Verde”

PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE – lecţia „Doamna de Fier, thacherismul”

PROIECT DIDACTIC

Data:

Unitatea de învăţământ:Colegiul Tehnic ”Costin D. Nenițescu”, Brăila

Clasa: a XI-a

Profesor: Cîrîc Geanina Mariana

Aria curriculara: Om şi Societate

Disciplina: Opţional- Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX lea

Unitatea de învăţare: Margaret Thatcher. Big-Bangul care a modificat mecanismele

consacrate. 1979-1990.

Tema lecţiei: Conservatorismul militant ”Thatcherism”

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie

2.3. Folosirea strategiilor de negociere şi cooperare civică

3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere

3.3. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi

proceselor istorice

COMPETENȚE DERIVATE: La sfârşitul orei de opţional elevii vor fi capabili:

a) cognitive:

CD1- să identifice calitățile Doamnei de Fier;

CD2- să compare cele trei mandate ale guvernării Thatcher;

CD3- să evidenţieze rolul reformelor în societatea britanică;

CD4- să explice termenii istorici specifici lecţiei: Doamna de Fier, Marea privatizare,

greva minerilor, Acordul anglo-irlandez, redresarea economică,”Thatcherism”;

CD5- să descopere elementele negative şi pozitive pe plan intern și extern ale

guvernării thatcheriste.

afective: să dovedească receptivitate afectiv-intelectivă faţă de subiectul lecţiei.

STRATEGIE DIDACTICĂ:

1. METODE ŞI PROCEDEE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

-explicaţia;

-descoperirea;

-tabelul T;

-eseul;

-exerciţiul;

-cubul;

-dezbaterea;

2. FORME DE ORGANIZARE:

-frontală;

-pe grupe;

-individuală.

3. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:

-texte/ documente;

-fişe de lucru;

-imagini;

-coli de flipchart;

-carioci.

BIBLIOGRAFIE:

1. Blundell John, Margaret Thatcher. Portretul Doamnei de Fier, Ed. Curtea Veche,

București, 2012.

2.J. Campbell, Margaret Thatcher: The Grocer’s Daughter, Ed. Random House, Londra,

2001.

3. Patrick. Cosgrave, Margaret Thatcher: Prime Minister , Ed. Arrow, Londra, 1979.

4.Guiffes Pierre- Franҫois, Margaret Thatcher face aux mineurs”, 1972-1985, treize années

qui ont changé L‘ Angleterre, Ed. Privat, Toulouse, 2007.

5.Margaret Thatcher, The Path to Power , Ed.HarperCollins, Londra, 1995,

DURATA: 50’

TIPUL: recapitulare

LOCUL DE DESFĂŞURARE: clasa

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

I.

Moment

organi

zatoric

II.

Anunţa

rea

temei

1’

2’

Notarea

absenţelor,

controlul

ţinutei elevilor

şi a curăţeniei

clasei.

Pregătirea

mijloacelor de

învăţământ

pentru buna

desfăşurare a

orei de

opţional.

Astăzi la ora

de opţional o

să recapitulăm

tema:

„Conservatoris

mul militant

”Thatcherism”

Profesorul

enunţă

principalele

competenţe

derivate

urmărite.

Îşi

pregătesc

materialele,

caietele şi

instrumentel

e de scris.

Ascultă cu

atenţie.

conversaţia

explicaţia

frontal

individual

III. Se va face de Ascultă cu explicaţia fişele de

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

Capta

rea

atenţiei

5’ către profesor

prin

rostogolirea

cubului,

împărţirea

sarcinilor de

lucru pe grupe

şi explicarea

paşilor pe care

trebuie să-i

urmeze elevii

pentru

rezolvarea cât

mai rapidă a

sarcinilor pe

baza

cunoştinţelor

dobândite

anterior.

atenţie şi se

pregătesc de

rezolvarea

sarcinilor de

lucru prin

diferite

metode.

cubul

lucru

coli de

fipchart

carioc

i

scoci

fron

tal

pe grupe

Stimu

larea

participării

la lecţie

IV.

Verifica

rea

cunoş

tinţelor

dobân

dite

anterior

C

D1

C

D2

17’

Se realizează

prin metoda

cubului:

Fişa nr 1-

DESCRIE

situația internă

a Marii Britanii

din punct de

vedere: politic,

economic și

Studiază

cerinţele şi

pe coala de

flipchart toţi

membrii

grupului

colaborează

pentru

notarea

rezolvărilor.

descoperirea

conversa

ţia

euristică

tabel cu

două

coloane- pe

plan extern

şi intern

fişele de

lucru

coli de

fipchart

carioc

i

scoci

pe grupe

individual

Stimularea

participării

la lecţie

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

C

D3

C

social în

momentul

câștigării

alegerilor de

către Margaret

Thatcher

Fişa nr. 2-

ANALIZEA

ZĂ momentele

Importante ale

guvernării

Thatcher

Fişa nr. 3-

COMPARĂ

cele trei

mandate ale

guvernării

Thatcher

evidenţiind

eventuale

asemănări şi

deosebiri.

Fişa nr. 4-

ASOCIAZĂ

Definițiile cu

termenii

istorici;

Fişa nr. 5-

Fiecare

grupă îşi

desemnează

reprezentan

ții pentru

prezentarea

rezultatelor.

Colile de

flipchart

sunt lipite

pe tablă

pentru ca

toţi elevii să

aibă acces la

acestea iar

membrul

desemnat de

grup

prezintă

informatiile.

Ceilalţi

elevi sunt

atenţi

deoarece

profesorul le

poate

solicita

informaţii

suplimentar

eseul

tabelul T

test de

evaluare

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

V. Obţi

nerea

perfor

manţei

D4

C

D5

20’

APLICĂ

cunoştinţele

dobândite prin

rezolvarea unui

test de

evaluare;

Fişa nr. 6-

ARGUMEN

TEAZĂ

răspunsul pe

baza surselor

istorice .

Se realizează

sub forma unei

dezbateri pe

tema:

conservatorism

ul militant,

”thatcherism”p

ozitiv şi

negativ, după

următorul plan:

împărţirea

clasei în 2

echipe:

e sau pentru

a corecta

eventualele

greşeli.

Realizează

conţinutul

dezbaterii

pe o coală

de flipchart

pe care

fiecare

echipă o

lipeşte de

tablă. De

asemenea

fiecare

dezbaterea

explicaţia

coli de

flipchart

imagini

scoci

carioci

pe grupe

individual

aprecieri

verbale

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

Afirmatorii şi

Negatorii.

Aceştia au

realizat o

investigaţie în

prealabil, pe

baza unui

bogat material

informativ

pentru a putea

realiza:

Introducerea-

în care fiecare

echipă susţine

guvernarea

conservatorism

ului militant

pozitiv/

negativ,

urmând

argumentele

pentru

susţinerea

Introducerii.

De la primul

argument

echipa adversă

poate adresa

întrebări pentru

echipă îşi

desemnează

reprezentanţ

ii ( diferiţi

de cei

implicaţi în

prima

activitate-

cea a

cubului)

pentru a

susţine

dezbaterea

în faţa

clasei.

Pot formula

întrebări

pentru

adversar,

care dacă

aduce

argumente

solide poate

câştiga

confruntarea

sau pot

aduce

contraargum

ente şi

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

VI. 5’

blocarea

adversarului şi

câştigarea

dezbaterii sau a

a aduce

contraargumen

te. În final cele

două tabere

realizează

Concluziile

aducând

argumente

pentru

susţinerea

propriei cauze.

La sfârşitul

activităţii

profesorul

desemnează

câştigătorul pe

baza

următoarelor

criterii:

coerenţă,

argumentare,

prezentare,

implicare,

formularea

unor opinii şi

câştiga

dezbaterea.

Participă

conştient la

discuţii.

explicaţia

munca

indepen

materiale

cărţi din

frontal

individual

aprecieri

gene

rale şi

individual

e

note şi

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

Încheie

rea

lecţiei

concluzii

originale, etc.

Face aprecieri

generale şi

individuale

asupra

participării

elevilor la

desfăşurarea

lectiei.

Precizează că

pentru ora

următoare au

de realizat o

investigaţie pe

tema: „.

Relația

Reagan-

Thatcher

conducerea

republicană și

conservatoare,

politicile cheie:

economie,

servicii sociale

dentă

descoperirea

biblioteca

şcolii/

personală.

concluzii

Etapele

lecției

CS Du

ra

ta

Conţinutul informaţional Strategia didactică

Activitatea

Profesorului

Activitatea

Elevilor

Metode

şi procedee

Mijloace

de

învăţămân

t

Forme de

organizare

Evaluare

și legi

fundamentale”

Notează elevii

dacă e cazul şi

le justifică nota

obţinută.

3. Metode participativ-active de predare-învățare

APLICAŢIE:

Profesorul propune elevilor o dezbatere pe tema: “ O sută de ani de la Declarația

de Emancipare-Desegregarea”, după următorul plan: împărţirea clasei în 2 echipe:

Afirmatorii şi Negatorii. Aceştia au de realizat o investigaţie pentru a putea aplica cu succes

metoda: Introducerea- în care fiecare echipă susţine desegregarea, urmând argumentele pentru

susţinerea Introducerii. De la primul argument echipa adversă poate adresa întrebări, poate

aduce contraargumente sau soluţii diferite, pentru blocarea adversarului şi câştigarea

dezbaterii. În final cele două tabere realizează Concluziile aducând argumente pentru

susţinerea propriei cauze. La sfârşitul activităţii profesorul desemnează câştigătorul pe baza

următoarelor criterii: coerenţă, argumentare, prezentare, implicare, etc.

APLICAŢIE:

Profesorul propune elevilor metoda cubului pentru tema: “ J.F. Kennedy și criza

Berlinului, criza rachetelor din Cuba și războiul din Vietnam”

Fişa nr 1- DESCRIE modul în care SUA se implică în Războiului Rece;

Fişa nr. 2- ANALIZEAZĂ felul în care J. F. Kennedy gestionează crizele Războiului Rece;

Fişa nr. 3- COMPARĂ cauzele și urmările: Blocadei Berlinului și Crizei Berlinului;

Fişa nr. 4- ASOCIAZĂ definiţiile cu termenii istorici;

Fişa nr. 5- APLICĂ cunoştinţele dobândite prin rezolvarea unui test de evaluare;

Fişa nr. 6- ARGUMENTEAZĂ răspunsul pe baza surselor istorice .

APLICAŢII:

1. Cum se explică faptul că Programul ”Techo, trabajo y Tierra, Salud y Escuela” inițiat

de J.F.Kennedy nu a îmbunătățit relațiile cu America Latină?;

2. Președinții americani J.F. Kennedy și Ronald Reagan au utilizat aceleași strategii

pentru a-și atinge scopurile în America Latină?

APLICAŢII:

1. Stabiliţi 2 asemănări şi 2 deosebiri, comparând administația Kennedy cu administația

Reagan;

2. Comparaţi implicarea electricianului Lech Walesa în organizația sindicală

Solidaritatea și implicarea omului politic în conducerea statului polonez, stabilind deosebirile

dintre cele două acțiuni pentru reconstrucția democrației ;

3. Studiind mineriadele românești, stabiliţi asemănările cu mineriadele britanice,

precizând cauzele, principalele etape și urmările pe plan intern și internațional ale acestora.

APLICAŢII:

1. Cu ajutorul unor surse istorice despre lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX-lea,

elevii vor analiza şi completa următorul tabel sinoptic:

Ce este un

lider?

Cum au

reușit

oameni

simpli să

ajungă

lideri de

stat?

Care era

atitudinea

președințil

or

americani

față de

comunism

?

Rolul unor

lideri de

stat în

jocurile

politice

internațion

ale (1961-

1991)

Tipuri de

stategii,

politici,

programe și

summituri

pentru

promovarea

păcii

Măsuri

reformatoare

ale unor lideri

de stat în a

doua jumătate

a secolului al

XX-lea

Atitudinea

unor lideri

de stat față

de familia

euro-

atlantică”

Cercetaţi fragmentul din sursa istorică dată:

”Politica SUA în ceea ce privește Irlanda de Nord nu s-a schimbat. Nu avem nicio

intenție de a comenta asupra detaliilor acestei probleme complexe și emoționale. Dar trebuie

să vă spun în mod direct că percepția publică a rezultatului summitului din noiembrie în

America nu a fost favorabilă. Sunt îngrijorat că până ce nu va aparea un progres la summitul

anglo-irlandez, se va stabili o radicalizare în opinia irlandezo-americană ce va pune în pericol

actuala susținere bipartizană de care se bucură politica noatră nord-irlandeză. Prin urmare, vă

rog, folosind cuvintele lui Douglas Hurd pe 4 decembrie, să puneți talent și determinare…în

sarcina centrală a reconcilierii și să oferiți publicului –la cel mai mare nivel posibil- un

fundament al ideii că se face un progres.”

Împărţiţi foaia de hârtie în două părţi şi scrieţi pe prima coloană partea din fragment

care v-a impresionat în mod deosebit, iar pe a doua coloană explicaţi de ce aţi făcut această

alegere. Profesorul le cere elevilor apoi să noteze în partea de jos a foii cele mai importante

idei care se desprind din fragment pentru a descoperi politica SUA și politica Marii Britanii

față de Irlanda de Nord.

APLICAŢII:

Pentru disciplina opţională “Mari lideri de stat din a doua jumătate a secolului al XX-

lea”, se pot studia următoarele cazuri:

Studii de caz: 1. Copilăria și adolescența lui John Fritzgerald Kennedy

2. Un vis devenit realitate- Solidaritatea- (Solidarność)

3. PCUS și mica perestroika

4. Evaluarea

APLICAŢIE:

Profesorul propune elevilor întocmirea unui portofoliu pe tema: “ John F. Kennedy-

Cariera militară și începutul carierei politice ”, pe parcursul unui semestru. Obiectivele

vizate de profesor sunt: utilizarea corectă a limbajului de specialitate, a cronologiei şi

localizării istorice, investigarea şi interpretarea surselor istorice ca şi a faptelor şi proceselor

istorice, stimularea curiozităţii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de

sine şi faţă de alţii, etc.

Materialele componente ale portofoliului vor fi:

date privind activitatea elevului în clasă:

caiet de notiţe/calitatea notiţelor;

observaţii privind comportamentul elevului la ora de istorie (aplicarea unor

chestionare);

investigaţii: “Locotenentul navei PT-109”, “O zi obişnuită din viața lui J.F. Kennedy”,

“J.F. Kennedy între viața de familie și cariera politică”, “Viața la Casa Albă”;

eseu structurat: “Politica- Noua Frontieră și societatea deschisă”: context, domenii,

proiectul Apollo, consecinţe;

date privind activitatea elevului în afara clasei:

tema pentru acasă, de tip rezolvare de probleme:

Argumentaţi ideea că ”Niciun alt președinte nu a fost atât de bine pregătit pentru această

slujbă” Joseph Sr. P. Kennedy.

Comparaţi personalitatea lui Joseph Sr. P. Kennedy cu cea a lui J.F. Kennedy stabilind

asemănări şi diferenţe;

referate/power point-uri: “Importanța educației în familia Kennedy”,”Kennedy și

evenimentele din Alabama”, “SUA și Cuba în contextul Războiului Rece”;

copii ale unor izvoare istorice utilizate ca surse de documentare sau fişe de lucru;

fotografii ale unor momente din viața lui J.F.Kennedy;

biografii ale unor lideri de stat;

studii de caz;

pliante, colaje, postere;

curiozităţi, elemente umoristice referitoare la tematica abordată;

fişe de prezentare ale unor programe de guvernare;

recenzii tematice;

participarea la diferite activităţi de genul: concursuri şcolare, proiecte cu şcoli

partenere şi rezultate obţinute;

date privind “imaginea de sine” a elevului:

autoevaluarea prin chestionare şi scări de clasificare;

aplicarea unor teste de personalitate, a unor teste referitoare la stilurile de învăţare,

etc., pentru a identifica aspiraţiile şi nevoile reale ale elevilor cu privire la ora de istorie.

Evaluarea portofoliului se face de către profesor prin notarea fiecărui element la

momentul realizării sale, cât şi la final, prin conţinut şi formă de prezentare. Profesorul decide

dacă trece o notă în catalog pe baza portofoliului. De asemenea, portofoliile elevilor pot fi

prezentate periodic părinţilor, care constată progresul sau regresul propriilor copii, interesul

faţă de şcoală şi disciplină, creativitate şi originalitate, etc.

APLICAŢIE:

Elevilor clasei a XI-a li se propune o investigaţie pe tema: “Ronald Reagan între

cariera artistică și cea politică” Profesorul le pune la dispoziţie un scurt material referitor la

tema pe care o vor studia cerându-le să aibă în vedere următorul plan:originile lui Ronald

Reagan, educația și activitățile extracurriculare,cărți autobiografice, viața de familie, cariera

artistică, cariera politică. Pe lângă bibliografia sugerată de profesor, elevii vor viziona şi două

filme celebre: ”Love is on the air” și ”Knute Rockne, All American”

La sfârşitul investigaţiei elevii vor fi capabili să explice cine a fost Ronald Reagan, să

redacteze un scurt eseu despre R. Reagan și ”Imperiul Răului”, să evidenţieze într-un tabel T

eșecurile și realizările președintelui american, etc. Profesorul va avea în vedere în notarea unei

investigaţii următoarele aspecte: utilizarea limbajului de specialitate, selectarea informaţiilor,

argumentarea şi formularea unor opinii.

APLICAŢIE:

Elevilor clasei a XI-a li se propune următorul referat cu tema: “Tipologia feminină în

politica internațională.” Aceştia vor avea în vedere următorul plan: evidenţierea unor femei-

model, prezentarea calităților necesare activității politice, statutul femeii în cadrul societăţii

britanice, rolul acesteia în politica internă și internațională, găsirea unor elemente comune cu

Angela Merkel și Theresa May, etc.

Profesorul recomandă utilizarea atât a unor izvoare istorice cât şi a unor lucrări de

sinteză. Notarea referatului se face după următoarele criterii: informaţia istorică, forma,

anexele şi prezentarea referatului. Profesorul programează câte patru referate pe oră pentru a

permite fiecărui elev să intervină, dezvoltând astfel: analiza critică, atât a autorului cât şi a

colegilor săi, intervenţia şi atenţia colegilor, care exprimă opinii personale şi adresează

întrebări, formularea unor concluzii originale, îmbogăţirea cunoştinţelor, etc.