Catavencu 09 21 2004

21-27 septembrie 2004 Anul XIV nr. 38 (667) 21-27 septembrie 2004 32 de pagini 15.000 lei

Dup` ce a b`gat banu \n Dostoievski [i Kitty Cepraga,

Adi Mutu, investitor strategic \n presa de investiga]ie

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Lep`d\ndu-se \n popor de boala caviarului dement

Populistul N`stase a m\ncat carne de oaie nebun` L

`comia premierului N`stase e vestit`. Exist` un zvon c` \n \ntrecerea cu Dan Ioan Popescu, ba DIP-ul are un miliard de coco, ba N`stase dou`. Dar nu numai de verzitur` \ntr-un cont \n banc` are poft` premierul, ci [i de friptur`, ca tot omul. Citi]i [i r\de]i de N`stase care, \n goana dup` imaginea de om popular, a m\ncat ni[te carne infestat` de oaie de la un ]`ran din Hunedoara. Oaia care a r`zbunat ni[te veri[oare de-ale ei, capre negre!

A

di Mutu e genul `la de fotbalist care nu se mai satur`. De citit ecua]ii [i poezii cu blonde, de stripteuze, de dat goluri din lovitur` liber`, m` rog, orice, numai reportofoane [i paparazzi s` fie prin zon`. {i cum la Chelsea e din ce \n ce mai greu s` faci o figur` frumoas` de pe banca de rezerve, Briliantul s-a g\ndit s`-[i fac` un nume \ntr-un domeniu \n care statul pe scaun, \n fa]a calculatorului, e o condi]ie a succesului: presa. Unde s-a decis el s` investeasc` [i care alt Na[, \n afar` de `la de la Federa]ie, l-a convins s`-[i bage banii \n investiga]ii, v` spunem noi, nutrind speran]a c` exemplul lui va r`m\ne singular. Pì cum o s` juc`m noi \n campanie cu Ra] la Evenimentul zilei sau cu Lobon] la revista M`mica?

Pagina 9

Pagina 19

Din Toronto-n Montreal, Romnu-i mì, animal!Ce dai, mì, animalule? Mul]umit` mie ai ajuns cet`]ean canadian! Pì, dac` nu te trosneau minerii, dac` aveai cas` [i serviciu bun \n Romnia, mai pupai tu statut de refugiat politic \n Montreal? Ave]i dreptate, domnu Iliescu. M` mir totu[i c` m` mai recunoa[te]i. |n 13-15 iunie, eram pe jos la Universitate, cu ochelari de vedere, blugi, barb`, plete, plin de s\nge [i cu capul spart. E meritul minerilor chema]i de dumneavoastr` s` apere democra]ia. Ei au declan[at atunci cu b\tele masivul exod al creierilor. Pe asfalt.

T

Un romn din Canada \ncerc\nd s` pun` \n practic` doar cu m\inile goale ceea ce n-au reu[it cu votul milioane de compatrio]i din Romnia: Jos Iliescu!

2

academia CA}AVENCUNr. 38, 21-27 septembrie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITEDe c\nd desfac De c\nd desfac produse prin re]eaua Petrom \i mai produse prin re]eaua Petrom \i mai dau lu babacu s`-mi fac` contabilitatea, c` dau lu babacu s`-mi fac` contabilitatea, c` e mare specialist. La bere, la spirtoase, la vinuri, e mare specialist. La bere, la spirtoase, la vinuri, la tr`scù, la scobitori [i la Gogonele Ungaria le la tr`scù, la scobitori [i la Gogonele Ungaria le vede mo[u dintr-un ochi, f`r` calculator. Da c\nd vede mo[u dintr-un ochi, f`r` calculator. Da c\nd ajunge la facturile de Pepsi [i Coca-Cola \l ia ajunge la facturile de Pepsi [i Coca Cola \l ia ame]eala, se-nv\rte casa cu el. Iar c\nd d` ame]eala, se-nv\rte casa cu el. Iar c\nd d` peste vreun bon de ap` plat` se face peste vreun bon de ap` plat` se face praf. P`rerea mea. praf. P`rerea mea.

Dac` vrei, poe]i!Miron Mitrea a ajuns zilele trecute pe la Tg. Mure[, unde a fost luat la ture din cauza trenului Tg. Mure[ Budapesta, botezat Ady Endre [i care arat` nasol, probabil cam ca personalul de Olteni]a (compara]ie care b`nuim c` l-ar bucura, m`car un pic, pe ministru). Afl\nd asemenea groz`vie, \naltul [i must`ciosul oficial a dat repede un telefon. Problema s-a rezolvat urgent: Domle, trenul `sta nu-i al nostru, e al ungurilor; [i cine-i `sta, Ady Endre, e om sau firm`, c` a[a-i zice trenului?. Este vorba, a[adar, de un poet maghiar care s-a n`scut \n 1877, pe actualul teritoriu al Romniei, dar care, nefiind prea cunoscut sigur nu apare, de exemplu, pe foile de parcurs ale camionagiilor , a smuls acea \ntrebare din pu]ul g\ndirii ministrului. Oricum, b`nuim c`, dac` era trenul nostru, \i venea mai u[or: {i cine-i `sta, Ady Endre, e de la PD sau de la PNL?.

Brfe, [menuri, [u[aneleca Mircea Geoan` s` NN Propunereafie premier \ntr-un viitor guvern PSD l-a enervat destul de tare pe Ion Iliescu, care nu e departe de a gndi pentru el aceast` func]ie. Sau cel pu]in pentru unul dintre oamenii sì de \ncredere (favoritul sù este Puiu Pa[cu, actualul ministru al Ap`r`rii, urmndu-l Ioan Talpe[ [i Rodica St`noiu), nicidecum pentru un om al americanilor cum este actualul ministru de Externe. Lucian Negrea, fost inspector general \n SIE (Serviciul de Informa]ii Externe), a fost dat afar` \n urma unor, s` le zicem, nereguli descoperite de Gheorghe Fulga, [eful acestui serviciu secret cu aptitudini din ce \n ce mai comerciale. Trecut \n rezerv`, generalul Negrea a ales cea mai u[oar` variant` pentru a-[i g`si un loc de munc`: firma unor arabi implica]i \n sp`lare de bani, evaziune fiscal`, leg`turi cu organiza]ii islamice finan]atoare de vorba aia, adic` exact de lupii de care ar fi trebuit s` se ocupe el cnd era paznic la oi. Scandal cu mare fust` [i pomp` \n PSD: Dan Nica ([eful campaniei electorale) [i Dan Mihalache (ideologul partidului) se hrjonesc pe favorurile unei tinere de 26 de ani, Lumini]a Hartan. Frumoasa [i de[teapta social-democrat` a strnit, se pare, o pasiune att de mare, \nct a intrat pe listele de la Gala]i, jude] de ba[tin` al lui Dan Nica, pe cnd Mihalache, mai vechi dect vinul \n partid, a ajuns pe un loc neeligibil la Cara[ Severin. S` fie oare mna soartei sau mna iubirii?! Firma lui Mihì]` V`c`roiu, bìatul pre[edintelui Senatului, mult mai celebrul nea Nicu V`c`roiu, intermediaz` tot ce mi[c` \n materie de m`rfuri \n re]eaua de benzin`rii ale Petrom. Prin bun`voin]a directorului general, toate m`rfurile care trebuie s` ajung` \n benzin`rii sunt trecute printr-o firm` \n care ac]ionar principal este bìatul mai mareului V`c`roiu, ce [i-a tras astfel o afacere de succes. Pn` vin austriecii. Ludovic Orban viseaz` s` ajung` primar general al Capitalei \n cazul \n care B`sescu \[i va adjudeca postul de premier al viitorului guvern D.A. Mai trebuie s` zic` da [i electoratul. Vadim Patriciu, fiul lui {erban [i nepotul lui Dinu, cic` ar fi un t\n`r \n plin` afirmare, pe care-l ajut` nu numai rubedeniile, ci [i ~l de Sus. Momentan, se spune despre el c` ar lucra chiar pentru ~l de Sus, c`ruia i-a proiectat o

NN

N

Mihai Eminem

A[ez`m\ntul cultural

N

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE [email protected] Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ [email protected] Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA [email protected] Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH [email protected] Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU [email protected]

T

NN

NN

Mihai V`c`roiu, fiul unui mare om de stat sub masa de bufetcas` P+turl` \n Constan]a, la co- vom ]ine la curent. Doamne, ai manda lui |PS Tomitanul. Ur- leg`tura! meaz` [i alte proiecte ale lui Acciduzzu Vadim, \n care vor fi implica]i cu mult` dare de m\n` at\t Tomitanul, c\t [i Radu Maz`re. V` Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Bula demnitaruluiCATEGORIA

ARDEIUL IUTE SE |NTOARCETraian B`sescu (primarul Capitalei): Stolojan se va ocupa, eu de N`stase [i Geoan`. Noi nu o s` ne sc`rpin`m dac` PSD are p`duchi.CATEGORIA

P`rinte, hai bre, nu te mai mo[mondi at\ta! Taie dracu funia asta, c` ne ]ii din treab`!... Dornene, care ajunge ultimul la bufet dai de bùt! H`, h`! P`rerea mea!

M|RL~NIA MAREMarian Opri[an (pre[edintele CJ Vrancea): |ntre 1996 [i 2000, la conducerea ]`rii a fost un ]ap, iar acum vor s` ne conduc` un [chiop [i un chior.CATEGORIA

2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 [email protected] [email protected] Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

SUS PAHARUL, SUS PARLAMENTARUL!Nicolae V`c`roiu (pre[edintele Senatului): Tot romnul s` aib` pensie de 10 milioane de lei, iar parlamentarul ceva mai sus.CATEGORIA

manager

INTEGRAREA |N NEUROCorneliu Bichine] (pre[edintele CJ Vaslui): L\ng` mine poate trì orice jivin`, at\t timp c\t nu scoate capul din Patriarhul Teoctist t`m\indu-i pe Dorneanu [i V`c`roiu, deja iarb` s` mu[te. Eu am mers bine de tot. S\nt prozator. Vreau s` m` \mplinesc f`r` a fi CATEGORIA talei): Pot s` v` spun c\nd va fi anun]at UAP-UAP-UAP \ncorsetat. primul-ministru din partea Alian]ei: dup` Adrian N`stase (primul-minis- ce Mircea Geoan` va fi dezbr`cat [i CATEGORIA tru): Mircea Geoan` m-a rugat s` v` ar`tat c` nu numai c` n-a fost bun de ARUNC-O transmit c` anul viitor guvernul va acor- primar, dar c` nu-i bun nici de premier. PE BUNICA DIN TREN! da un premiu al sù pentru arti[ti. Un CATEGORIA Dumitru Sechelariu (pre[edinte premiu din partea guvernului. EMIL BOBU executiv PNG): Iliescu este timpul s` CATEGORIA ne lase, s` \i lase pe cei tineri. Mircea Geoan` (ministrul de ExV\rsta \i d` dreptul lui Ion Iliescu s` MIRCEA, terne): Rechinii din economie vor dep`r`seasc` acest p`m\nt \naintea mea. F~-TE C~ DESEMNEZI! veni delfini. Traian B`sescu (primarul Capi-

aghezmui]iCATEGORIA

DABIJA E CU GRIJAValentin Dinescu (senator PRM Timi[): De ce facem alian]` cu sindicatele? De grija muncitorilor. De ce-mi pui astfel de ntreb`ri, ce vrei s` comentez? Vrei s`-mi tai craca de sub picioare? |ntunericitul

[email protected]

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: [email protected]

unora le place jaful


3

Dan Voiculesu: cre[terea [i r`scre[terea imperiului Securit`]iiAm \n fa]` un pache]el cu contracte. Metrorex-ul are nevoie de curent. Deci cump`r`. Exist` \n Romnia mai mul]i produc`tori de curent. Deci nu-i vnd. Nu-i vinde nici Termoelectrica, nici Hidroelectrica. De fapt, de[i am spus c` `[tia au curent, trebuie s` rectific: n-au curent suficient de scump. Hidroelectrica vinde cu 22-25 de dolari megawatu, iar Termoelectrica nu poate for]a un pre] mai mare de 35-38 de USD. Adic` muuult sub preten]iile Metrorex. Drept care s-a cùtat \n disperare un furnizor intermediar de energie electric` pe care s`-l conving` cineva s` vnd` mai scump. S-a g`sit cu chiu cu vai o \ntreprindere numit` GRIVCO. Este, probabil c` deja [ti]i, unul dintre giuvaerurile economiei private romne[ti, o nestemat` prins` \n salba care atrn` pe grumazul dlui Dan Voiculescu. GRIVCO s-a decis s` fac` pe dracu-n patru [i s` scuipe un pre] adev`rat \n mecla Metrorex. Drept care s-a pus pe cùtat de curent. A g`sit la bulgari. Bravo. L-a cump`rat la pre]ul pie]ei, probabil maxim 30 de dolari. Dup` care a semnat frumos, cu Metrorex-ul, un contract \n care pre]ul sare la 55,239 dolari/MWh. Ca s` ave]i imaginea de ansamblu, contractul este de 12 luni, este \n plin` desf`[urare [i \nseamn` consumarea a 160.000 de MWh. 8,836 milioane de dolari pl`te[te Metrorex, respectiv noi, bugetarii. Am putea s` ne punem cteva \ntreb`ri de o enorm` stupizenie: de ce nu a cump`rat direct de la un furnizor local? Numai pentru c` era prea ieftin? Dar dac` nu aveau ce s` vnd`? Adev`rul e c` Hidroelectrica export` curent, \n timp ce Voiculescu import` pentru Metrorex. Cei mai [mecheri anali[ti ai no[tri vorbesc despre un aranjament prin care GRIVCO import` pentru Metrorex chiar curentul pe care \l export` Hidroelectrica. Da cine e, maic`, ve]i \ntreba, Metrorexul ista, de se ]ine a[a boier? Pì, ia s` ne uit`m \n \nscrisurile de la Camera de comer] [i industrie cine sunt ac]ionarii Metrorex: Asocia]i persoane juridice: Statul Romn. Adresa: B-dul Dinicu Golescu nr. 38, Bucure[ti. Deci respectivul stat romn a reu[it, f`r` efort, s` cheltuiasc` ni[te milioane de dolari \n plus, spre bucuria conturilor lui Voiculescu. Deci s-a \ntmplat ceva normal. Deci ne cerem scuze c` v-am re]inut cu o asemenea banalitate. Totu[i, un motiv am avut noi s` v` \ncre]im fruntea: unde locuie[te statul romn? Pe Dinicu Golescu 38 cumva? Pì [ti]i c` e vecin de palier cu unu Miron Mitrea. Dinicu Golescu 38 este [i adresa Ministerului Transporturilor. Unii aventurieri ai interpret`rilor au bomb`nit ceva despre perioada mai agitat` a rela]iilor dintre PUR [i PSD, un cadou de cteva milioane de dolari fiind parte a negocierilor dintre partide. Ceea ce ne face s` constat`m c` e bine s` ai partid.

Dar [i mai bine e s` ai baniUn personaj din apropierea dlui Voiculescu spunea c` l-a auzit, \ntr-una din rarele situa]ii \n care alcoolul \i dezlegase limba, lùdndu-se cu cele 60 de milioane de dolari pe care i-a palmat \n confuzia de dup` decembrie 1989. Acum, c` au ap`rut \n cotidianul Ziua detalii despre opera]iunile firmei CRESCENT [i caracterul ocult prin care Voiculescu manevra fondurile lui Ceau[escu [i ale Securit`]ii (evident, nefiind securist, ci simplu cet`]ean competent), nu mai e nevoie de ipoteze. Raportul din Ziua dincolo de faptul c` a ap`rut pe fondul unei \ncìer`ri strnite \ntre Liviu Luca (ac]ionar la Ziua) [i Dan Voiculescu, conflict cu care noi, neavnd afaceri \n petrol, nu avem nimic de-a face \[i are ca surs` dosarul ICE Dun`rea, \ntreprinderea de comer] exterior a Securit`]ii. Firma cipriot` al c`rei director romn era eroul acestor rnduri a avut realiz`ri remarcabile: |n 1988, ICE Dun`rea a realizat, prin intermediul CRESCENT, 66,98 % din volumul sù total de export [i aproape integral exportul de ciment pe diferite rela]ii finale. Tot prin intermediul CRESCENT, ICE Dun`rea a realizat 40% din totalul exporturilor de ciment ale Romniei (Marius Oprea, 7 septembrie 2004, Ziua). Acela[i raport vorbe[te despre mari exporturi de o]el [i alte produse cu care se mndrea economia socialist` pentru care nu exist` documente din care s` reias` c` banii ob]inu]i din export ar fi revenit la (ICE) Dun`rea din ]ar`. Deci domnul Dan Voiculescu era specializat, pe vremea lui Ceau[escu, \n v`muit banii poporului \n beneficiul fondurilor speciale [i, mai mult dup` cum sus]ine Marius Oprea , chiar pentru celebrele fonduri secrete ale lui Ceau[escu. Era, dl Voiculescu, maestru \n opera]iuni speciale care beneficiau de o discre]ie vecin` cu bezna. Sincer, nici nu ne intereseaz` pentru cine le f`cea, ceea ce este semnificativ pentru noi este knowhow-ul civilului Voiculescu. Asta a \nv`]at el s` fac` la [coala lui Ceau[escu s` palmeze bani publici. {i asta face [i azi.

Te g\ndeai, m` Dudule, c\nd erai ministru de Interne pene]ist c` o s` fii coleg de partid cu pesedi[tii ìa pe care te d`deai mare c`-i bagi \n pu[c`rie?

La birtu]u din p`dure/Patru beau, unu s` furePatronul unei firme din Ha]eg, jude]ul Hunedoara, st`p\ne[te n mod abuziv, de mai mul]i ani, un imobil situat n centrul t\rgu[orului. La bodega bi[ni]arului se adap` mai multe organe ale statului, care ling blidele ca s` nchid` ochii. Comisarii G`rzii Financiare [i ostenesc ficatul cu flacoane de coniac, pompierii [i nmoaie tulumba n butoaiele cu bere, electricienii [i scurtcircuiteaz`, la plesneal`, neuronul cu tescovin` [i agen]ii poli]iei de proxenitate [i mbuteliaz` tur] n fluiericea de sub gu[`. Cam a[a se pare c` stau lucrurile. Alt` pricin` pentru care birta[ul este l`sat s` func]ioneze, n ciuda a zeci de sesiz`ri [i reclama]ii, nu [tim s` fie. Din respect pentru s`n`tatea organelor, subiectul a fost prezentat centrului de dezintoxicare numit PNA.

Constantin Dudu Ionescu demonstr\ndu-i lui Dan Voiculescu c` dragostea de putere trece prin PURumbla un emisar al lui Yasser Arafat dup` dl Voiculescu s`-i cear` armele sau banii \napoi. Asta pentru c` exportul de ]evi c`tre palestinieni \ncepuse cu banii \nainte, iar pn` s` plece armele s-a l`sat cu o revolu]ie numai bun` s` ascunzi cteva milioane de dolari. Faptul c` a supravie]uit unei ]epe trase palestinienilor poate s` \nsemne fie c` ]eapa n-a existat, fie c` i-a convins c` se aplic` clauza for]ei majore. Dar dac` tot am intrat \n lumea islamului, cred c` merit` s` evoc`m un alt element de folclor \n care este vorba despre asociatul lui Voiculescu la firma Crescent. Undeva \n istoria firmei, ea a apar]inut unui egiptean. Pe parcurs, acesta a fost scos din formul`, dar dup` 1989 a reap`rut pentru a-i menaja imaginea lui Voiculescu. Se poveste[te c` personajul a \n]eles c` firma chiar face bani serio[i cu [menuri [i mai serioase. Drept care a murit. Nu [tim dac` este adev`rat c` v`duva l-a cùtat pe dl Voiculescu la Bucure[ti acum vreo patru ani [i nici cum a reu[it s-o [tearg`. cretizat. C` doar am avut o revolu]ie, ce dracu.

{i caii ni-i mpu[c`, nu-i a[a?De[i se ncearc` mu[amalizarea cazului de un an, cu pedepsirea unor fal[i vinova]i nu cu mult timp n urm`, adev`rul va ie[i la iveal` chiar aici [i acum: la Sfntu Gheorghe (Covasna) o unitate de vn`tori de munte a ajutat echipa unui vn`tor de ur[i s`-[i adune ni[te trofee. Mai precis, n iunie 2003, cu ocazia unei escapade cinegetice a premierului, 20 de cai de la unitate au fost declara]i bolnavi de pneumonie [i au fost uci[i [i da]i momeal` la ur[i. Pentru c`, totu[i, li se p`rea groas` [i celor de acolo era vorba de mul]i cai din grajdurile unit`]ii , s-a insinuat [i faptul c` o parte ar fi fost fura]i. {i, acum o lun`, c` tot nu mai s\nt probe, au fost penaliza]i ni[te presupu[i vinova]i, care pentru furtul cailor, care pentru pneumonia n mas`. Totu[i, exist` dreptate pe undeva: [i ur[ii care au pus botul la cal au fost pedepsi]i, prin mpu[care!

Ceea ce conteaz` acumeste procesul invers: banda lui Voiculescu este pe cale s` devin` \nsu[i statul. Ceea ce, trebuie s` recunoa[te]i, este o performan]` deosebit` pentru un lup singuratic cum a fost acest agent special al lui Ceau[escu. Sigur, nu putem \mpinge prea departe nici imaginea asta de personaj izolat, ct` vreme a fost nevoit s` fie un apropiat al Securit`]ii. Avem un exemplu mic, dar edificator: unul dintre angaja]ii lui, un directora[ din ograda voiculescului dl Rotaru a fost reactivat general [i numit director adjunct al SIE. Asta dup` ce semnase, ca reprezentant al funda]iei Intact (una dintre crea]iile lui Dan Voiculescu) contractul de jupuire a Aeroportului B`neasa.

Nu sunt multe p`catele lui Dan VoiculescuMai exact nu sunt variate: face [i azi ce f`cea atunci, doar c` acum a r`mas singurul supravie]uitor. Recte beneficiar. Totu[i, trebuie s` recunoa[tem c` [i-a mai diversificat ]intele. Au \nceput s`-l intereseze [i imobiliarele. Cel mai frumos trofeu al sù \n materie este Aeroportul B`neasa. Recunoa[te]i c` nu sunt mul]i cei care se gndesc la un aeroport \n primul rnd ca la o suprafa]` mare de teren. O calitate care l-a f`cut pe Voiculescu s` ac]ioneze \n for]` [i s` inventeze o asociere cu administra]ia aeroportului, o asociere care ar`ta la fel de corect ca [i contractele care-i permiteau s` trag` \n piept chiar Securitatea. Regia Aeroport B`neasa, de exemplu, nu avea voie, conform contractului, s` dep`[easc` 40% din capitalul social. Deci era condamnat` s` fie la cheremul partenerului sù privat. Cum este posibil s` ajung` un golan cu bani [i mult tupeu s` \ngenuncheze o regie a statului, deci statul \nsu[i? Pì este posibil numai cu asisten]a unor colaboratori din tab`ra statului, respectiv a dlui Aurel Novac fost ministru al Transporturilor [i a lui {erban Mihìlescu, secretar general al Guvernului la data la care se comitea privatizarea (cite[te jaful) B`nesei. Sincer, nici nu este foarte important c` Voiculescu gole[te de bani (vezi afacerea actual` cu Metrorex) sau de con]inut (B`neasa) propriet`]i ale statului.

Gura bate puruDac` ar fi s` ne lu`m dup` gura lumii [i s` credem c` politica-i curv`, atunci cu siguran]` Partidul Umanist este bordelul perfect. nc` de acum trei s`pt`m\ni, se zvonea c` umani[tii o pun de-o ncuscrire cu baronii PSD. Iat` c` informa]iile au fost confirmate [i PUR-ul a b`tut palma cu PSD-ul. Dar s` exemplific`m La Hunedoara, par example, n premier` absolut`, umani[tii s\nt n alian]` cu opozi]ia la Consiliul Jude]ean [i n alian]` cu puterea la Prefectur`, ntruc\t vor primi un post de subprefect (pe care l-au mai pierdut o dat` c\nd s-au b`gat sub plapuma PNL-PD). {i dup` ce au b`tut palma cu toat` lumea palma st\ng` cu dreapta politic` [i palma dreapt` cu st\nga politic` Partidul Umanist e pe cale s` o rup` cu electoratul care nu va mai pune mare pre] pe omenia lor. Din rela]iile nepotrivite ntre]inute de umani[ti cu ambele tabere a ie[it [i un lucru bun: Alian]a D.A. [i PSD s\nt [ogori. Lucru pe care noi l b`nuiam de mult.

Problema dlui profesor Voiculescueste c` nu s-a \mp`cat s` r`mn` \n istoria ]`rii doar ca omul de \ncredere al lui Ceau[escu, colaborator al Securit`]ii, escroc interna]ional, golan politic, ho] [i alte asemenea titluri de noble]e atribuite de pres`. Nu, nu e de ajuns. Omul are nevoie s` i se recunoasc` toate calit`]ile. {i s-a str`duit s` ob]in` [i titlul de impostor universitar. A ]inut dl Voiculescu s` i se acorde titlul de profesor la ASE. {i [i l-a acordat, fire[te, \n afara regulamentelor, l`snd cu ochii \n soare c]iva conferen]iari pe bune, cu dosarele doldora de lucr`ri, [i care mai [i fuseser` v`zu]i de studen]i la fa]`, nu doar la televizor. Of, c` era s` uit. Pì dac` n-avea bani cinsti]i s`-[i cumpere televiziune, nu l-ar fi v`zut studen]ii nici m`car la televizor. Mircea TOMA

Prima mare opera]ie \n cont personala comis-o, probabil, \n timp ce beneficiarul lui tradi]ional era \mpu[cat cu sete la Trgovi[te. (Preciz`m, pentru cei mai tineri, c` ne referim la Nicolae Ceau[escu). De altfel, domnia-sa a oferit o seduc`toare explica]ie pentru originea banilor pe care i-a avut ca s`-[i porneasc` afacerile [i televiziunile [i ziarele: a fost bìat iste]. {i ho], am adùga noi, cu la fel de mult umor. Nu [tim dac` a fost un banc faptul c`, din acela[i motiv de know-how, prin 1990

Dac` nu [tim cum a fost omort arabul,[tim cum a fost \mpu[cat dosarul ICE Dun`rea. Nu e lipsit de interes felul \n care, cu chiu cu vai, la solicitarea Parchetului General, Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii (CSA}) a reu[it s` desecretizeze celebrul dosar al afacerilor de import-export ale Securit`]ii. Nu pentru mult timp, pentru c` asta se petrecea la finele mandatului lui Constantinescu. Imediat dup`, procurorul (Ovidiu Budu[an) care apucase s`-[i bage nasul \n Dun`rea Securit`]ii a fost extirpat din sistem, iar dosarul aten]ie rese-

f i n c`Platon [i Aristotel ncuscri]i c-un alt bordel

4


Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

Jocul URR: Uite }a]a, nu e }a]aVinerea trecut` erau adev`rate urm`toarele: Numele: }a]a Marian. Func]ia: candidat la Pre[edin]ie. Partidul: Uniunea pentru Reconstruc]ia Romniei. De lunea aceasta s\nt altele adev`rate: Partidul tinerei genera]ii, partidul bìe]ilor de firm`, Uniunea Rena[terii Romniei a schimbat dup` zece zile }a]a din fruntea cursei pentru pre[edin]ie. Marian }a]a nu mai este candidatul lor. Cosmin Alexandru explic` o explica]ie.

Interviul de vineri cu Marian }a]aNume [i renumeReporter: Cum or s` zic` romnii pre[edintele Republicii Romnia e }a]a. Marian }a]a: Tat`lui meu \i spuneau nenea }a]a. E romne[te. De ce trebuie s` m` cheme \n -escu? Nu e ]ara anormal`, ce e rù c` un om normal, de v\rsta a doua, vrea s` trag` un partid \n sus, s` intre \n Parlament? Rep.: V\rsta dumneavoastr` e o problem`. M.}.: Nu e nici o problem` v\rsta. Cei ce ne-au condus au fost destul de \n v\rst`, mult mai \n v\rst` ca noi, cei din URR, [i, dup` cum se vede, nu vor s` dea puterea din m\n`. Dup` ei, v\rsta trebuie s` continue dincolo de o v\rst` normal` la care se iese din via]`. Cred c` spiritul e nevoie s` fie t\n`r. Iar cu experien]a pe care o ai s` faci ceva pentru comunitate. Dac` e vorba de v\rst`, eu am 15 ani de politic` nepartizan` [i am un ascendent important fa]` de al]ii, care, tineri sau b`tr\ni, au stat [i au c\rtit permanent, f`r` s` se fi angajat \n lupta celor ce nu vor democra]ie, nu vor economie liber`, nu vor nimic.

Flori: Diminueaz` din e[ecurile vie]ii. Ma[ini: Mi se potrive[te Land Rover Defender, cu caroserie de aluminiu, f`r` climatronic, s` pun un cojoc pe umeri. Prostitu]ia: Este \n floare, dar nereglementat`. Banii: S\nt amestecat. Unde ar trebui s` fiu zg\rcit, nu s\nt invers. Bani \n buzunar \n momentul interviului: 1.500.000 de lei. Via]a: Complex de \mprejur`ri. Un dat de care uneori \]i ba]i joc de el. Noroc: Nu joc. Nu am m`sura norocului. Fumatul: Nu. Pasiuni: C\inii. Am doi, o {nau]eri]` [i un Mioritic Romnesc rù [i cioban. Bùtura: Whisky Jack Daniels. Boal`: Nici una, nici \n partea de sus, nici \n partea de jos. |mbr`c`minte: Lejer, f`r` cravat`. Parfum: Nu. Oglind`: Nu.

Interviul de luni cu Cosmin AlexandruReporter: V` bate]i joc de noi? Cosmin Alexandru: Nu. Rep.: De ce l-a]i retras pe }a]a? C.A.: Deocamdat` acest subiect este \n dezbaterea intern`. Este un lucru pe care ne-am g\ndit s`-l discut`m, fiindc` reac]ia simpatizan]ilor no[tri, a oamenilor care se uit` cu interes la noi, a fost una de nedumerire. Rep.: |n ce sens? C.A.: |n sensul \n care ei se a[teptau la un candidat t\n`r, \n primul r\nd. Apoi, ar fi contat calit`]ile lui. Rep.: Crede]i c` asta e problema? C.A.: A[a a ajuns la noi ca fiind problema v\rstei. Domnul }a]a e un om de valoare, dar e un om \n v\rst`, care nu se potrive[te cu caracterul tineresc al partidului, pe care l-am avut \n publicul ]int`.

Profilul unui candidat care a fostZodie: Rac. Film: Na[ul, Chaplin, Stan [i Bran. Carte: Liiceanu, Ple[u [i Patapievici. |i citesc pentru a-mi preg`ti discursurile politice. Pe vremuri, c`r]i de sculptur`, arhitectur`. Muzic`: Jazz. Driving music la drum: Country. Femei proaste, de[tepte, brunete, blonde: Da. Amante: Nu. Gimnastic`: Nu.

Rep.: De ce problema asta nu a ap`rut \nainte de a scoate }a]a \n fa]`? C.A.: A fost gre[eala mea. Eu am insistat ca domnul }a]a s` candideze. Dup` alegerile locale nu am crezut c` lumea se uit` la noi cu ochii la acest atribut al tinere]ii. A fost o gre[eal` pe care mi-o accept [i sper s-o corectez. Rep.: Este efectul editorialului lui Nistorescu din Evenimentul zilei? C.A.: Nu doar al editorialului. Era un punct de vedere pe care l-am sim]it din foarte multe surse. Domnia sa a pus \n pagin`, pe scurt, aceste reac]ii. Rep.: Aceste zece zile \n care l-a]i b`gat [i l-a]i scos pe }a]a aceste zece zile cum se pot numi? Ezitare? Da]i-mi termenul C.A.: Este o perioad` de reflexie Rep.: Asta ]ine de tinere]e sau de b`tr\ne]e? C.A.: Perioada asta ]ine de o anume stare de spirit, \n care ne intereseaz` reac]iile celor interesa]i de noi. Apoi, noi s\ntem un partid foarte aparte \n politica romneasc` [i ]inem cont de p`rerea celor interesa]i de noi. A sosit la noi p`rerea lor [i am hot`r\t s` ]inem cont de ea. Rep.: S\nte]i bìe]i fini de marketing, de publicitate de ce nu a]i reu[it? C.A.: Noi ne-am mi[cat bine \n zona economic`, acolo exist` competitivitate. |n spa]iul politic nu este a[a. Un produs bun ca URR are nevoie [i de mult` influen]`. Acest lucru are leg`tur` cu banii, dar [i cu o structur` de interese din politic [i media. Vede]i situa]ia PUR Antena 1. Noi nu avem nici fo[ti, nici actuali nomenclaturi[ti. Noi am folosit Internetul preponderent. Rep.: V-or fi conectat `[tia doar \ntre voi, membrii de URR. Timpul devine \mpotriv`. C.A.: Nu este un mediu deschis URR. Dar asta nu \nseamn` c` nu putem redresa handicapul. Vom ap`rea mai des \n mass-media. Rep.: V-a]i \nsu[it critica C.A.: Sigur. Rep.: Pì [i asta e o chestie aberant`, s` reac]ionezi la ce spune Nistorescu C.A.: Nici a[a nu merge [i nici nu e a[a. Nu din cauza unui editorial l-am retras pe domnul }a]a. Ci din cauza sem-

Am renun]at de bun`voie la candidatur` pentru c` am \n]eles c` n-am ce cùta la Pre[edin]ie. Pì, asta-i mai lipsea Romniei: dup` un }ap [i o Bunicu]` s` vin` }a]a.

Marian }a]a, care a candidat doar o s`pt`m\n` la Pre[edin]ie pentru ca p\n` la alegeri s` le vin` r\ndul tuturor membrilor URRnalelor membrilor no[tri. Pe de alt` parte, domnul Nistorescu este unul dintre formatorii de opinie, a[a c` nu v`d o contradic]ie. Cred c` \ntotdeauna se poate mai mult. Rep.: Ave]i atitudinea coad` \ntre picioare ca s` treac` valul `sta C.A.: Ha-Ha-Ha Rep.: V` face]i mic-mic, trece s`pt`m\na. Ce-o fi \n sufletul lui }a]a zece zile s-a v`zut candidat la pre[edin]ie sau angajat la multina]ional`, nu v` mai pas` C.A.: Nu am pierdut un prieten. Dorin]a domniei sale a fost aceea de a ne ajuta cu tot ceea ce poate. Nu are de ce s` se simt` lezat. Rep.: Dar, repet, s\nte]i lucr`tori \n marketing, \n publicitate Putea]i face un sondaj \nainte, \n grupul de chat: e bun }a]a? C.A.: Noi ne-am sf`tuit, dar nu am primit reac]ii suficiente. Uneori se \nt\mpl` a[a. Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentaleMotto: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

Dare de seam` asupra chetei na]ionaleDragi cititori, dragi finan]atori, dup` atta amar de vreme \n care s-au f`cut liste de sus]in`tori intelectuali [i politici, reportaje [i emisiuni la TVR 1, toc[ouri la Antena 1, [tiri la PRO TV, apeluri \n presa de provincie [i central`, discu]ii cu administra]ia local` [i central`, ba chiar mitinguri oficiale cu primarul genearal al Capitalei [i cu prim-ministrul, \n contul A[ez`mntului Cultural s-a aciuat pentru construc]ia monumentului Elisabeta Rizea suma de 366 de milioane de lei (11.000 $). Asta \n timp ce pentru s`rb`torirea mor]ii domnitorului degrab` v`rs`toriu de snge nevinovat, {tefan Cel Mare, statul nostru a cheltuit peste 100 de miliarde de lei. Din ace[ti bani strn[i din batistele donatorilor no[tri s-au deturnat 150 de milioane de lei pentru renovarea monumentului Haiducii Muscelului (banda anticomunist` din Mun]ii F`g`ra[, Iezer, Leoata pe care Elisabeta Rizea a ajutat-o), bani pe care A[ez`mntul i-a donat spre cuvioas` folosin]` Asocia]iei Fo[tilor De]inu]i Politici din Cmpulung Muscel prin OP 102/11.05.2004. V` informez c` nu ne vom l`sa, chiar dac` va trebui s` a[tept`m schimbarea regimului. Mul]umim tuturor celor care cred c`, cel pu]in o dat` la o sut` de ani, se face un pic de dreptate.

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monumentN`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, stra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anchetat` de Securitate pentru c` a sprijinit activ banda terorist` ArsenescuArnù]oiu. Grupul de partizani, de fapt eroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranumit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisabeta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct [i de c`tre majoritatea s`tenilor din Nuc[oara (familiile Arnù]oiu, Jubleanu [i Chirca au fost familii care s-au sacrificat aproape \n \ntregime), a fost fondat de un fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe Arsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma Arnù]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv comandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securitate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, ancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i condamnat` la moarte, pedeaps` comutat` la 25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` \n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edintele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele sale: Trei zile dac` mai trìesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i pe acele femei care au luptat um`r la um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: Arnù]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca Elena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Monumentul propus s` ia locul statuii lui Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel

LEI: RO72 CBIT 4220 1022 9901 2000 USD: RO38 CBIT 4220 1022 9901 3000 EUR: RO04 CBIT 4220 1022 9901 4000 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei


5

cuv\ntul care face pozanaliz`Cnd eram mic, am nv`]at la Biologie c` omul este format din cap, trunchi [i membre. La fel, un ziar este compus din poze, titluri [i texte. Dar, ca [i la om, unde trunchiul [i membrele n-ar fi nimic f`r` cap, tot a[a [i ntr-un ziar titlurile [i textele n-ar avea nici un haz f`r` poze. S` purcedem a[adar [i s` ne benocl`m la c\teva imagini interesante care au adus o not` de culoare lng` furnicile alea m`runte [i obositoare, scrise negru pe alb, din care, la nevoie, vom cita. q Ziua de luni ncepe cu dou` poze. n prima, Ciuhandu [i Constantinescu stau fa]`-n fa]`. Constantinescu pare c`-i explic` ceva, dar Ciuhandu se face c` nu pricepe, e bosumflat [i se uit`-n gol, dup` mu[te. Citesc: Ac]iunea Popular` [i PN}CD au hot`rt s` fuzioneze. Noua forma]iune se va chema PN}CDAP. Hm, PN}CD-AP? De scris se scrie u[or, dar de pronun]at va fi ceva mai greu c`ci, m` gndesc, va trebui s` spui PENE}ECEDELINIU}~APE. Altfel s-ar putea enerva Ciorbea, care lipse[te din poz`. P`cat. n cea de-a doua e Sharon care, cu mna ridicat`, lanseaz` ideea r`zboiului civil. Fantastic, n-am observat pn` acum, dar v` jur, Ariel Sharon are strabism. Pe cuvnt, e sa[iu, ochiul drept i fuge ntr-o parte. q n Evenimentul zilei de mar]i, mi-a atras aten]ia R`zvan Theodorescu, cu dou` portrete n care apare f`r` p`r. Pe prima pagin` are o min` de gospodin` ofticat` c` nu i-au ie[it mur`turile, iar n pagina 10 se uit` n sus [i, din cauza nclin`rii gtului, gu[a de sub b`rbie i s-a mutat la ceaf`, formnd un fel de centur` de osnz` care se temin` brusc n partea inferioar` a craniului. Beeah! Motivul acestor poze este o pagin` de reac]ii la adresa ministrului care, ]innd cont de p`rerea cheliei sale, a decis c` bibliotecile jude]ene n-au nevoie de c`r]ile editurilor Polirom, Humanitas [i Paralela 45 [i nici de revistele de cultur` Romnia literar`, Observator cultural, Dilema veche, Orizont sau Timpul. Dar, ntreb, domnia sa cite[te revistele astea sau c`r]i de la sus-numitele edituri? Probabil c` nu, din moment ce nu le consider` necesare pentru lectura altora. n cazul acesta, m` gndesc c` prefer` manualul de anatomie al dlui Buc`, pentru care am auzit c` a dat bani. {i, dac` scrie [i dna Buc`, e clar care snt lecturile cu care se delecteaz` dl ministru. q Miercuri, Romnia liber` ne ofer` o poz` de nota 11, intitulat` O supus` surprins` cnd i pup` mna baronului. Adic` lui Marian Opri[an, pre[. al Cons. Jud. Vrancea, a c`rui zi de na[tere s-a consumat ntr-un cadru s`rb`toresc, n care [efii serviciilor descentralizate [i numero[i oameni de curte [i afaceri au defilat prin fa]a [efului cu buchete de trandafiri. n poz` se vede o doamn` care st` la coad`, interesat` s` dea [i ea un mozol pe mna lu [efu, poate, cine

canalul

mass-midia n`vodariq Nici nu l-au inaugurat bine, c` fra]ii Micula au deja probleme cu noul lor canal TV (N24), cauzate de refuzul sau lipsa de cooperare a cabli[tilor n preluarea [i difuzarea N24. Se pare c` alte metode nu au ]inut [i atunci fra]ii au trecut la Planul B. La nivelul trustului de sifon European Drinks a demarat o megaopera]iune sub egida Romnii vor N24. Pe linie de serviciu, agen]ii comerciali ai trustului din jude]e diferite au primit stive de plicuri (de diferite forme [i culori), gata timbrate [i cu hrtie, care trebuie adresate companiilor de cablu ca din partea cet`]enilor. Textele trebuie compuse \n diverse stiluri (ca [i cum ar proveni de la ]`rani, muncitori, intelectuali, femei, b`trni etc., etc.) [i, evident, scrise de mini diferite. Agen]ii comerciali s-au pus pe treab` [i, pe lng` prieteni, familii [.a.m.d. pe care i-au pus la scris scrisori, odat` cu comenzile luate de la buticari i-au rugat [i pe ace[tia s` completeze [i s` trimit` scrisori. Opera]iunea se afl` n plin` desf`[urare de cteva s`pt`mni [i deja d` rezultate, exist` cabli[ti care anun]` noul canal!

[tie, se vindec` de co[uri [i-i ies m`car patru numere la Loto. Felicit`ri fotografului [i la mai multe. q Joi, ntr-un moment de rar` inspira]ie jurnalistic`, Adev`rul ilustreaz` declara]ia pre[edintelui Consiliului Investitorilor Strìni, Gilbert Wood, despre cei 500 de rechini care ar face legea n economia romneasc` cu ... o poz` profil-stnga a Marelui Alb. Rechin a zis, rechin am pozat. Totu[i, m` gndesc c`, pe

viitor, ziari[tii de la Adev`rul ar putea proceda [i invers: s` ilustreze, de exemplu, o [tire despre condi]iile excelente de la o sta]iune de cre[tere [i ngrijire a porcinelor cu o [edin]` n plen. Acum, v` mul]umesc pentru aten]ii [i v` dau ntlnire pe s`pt`mna viitoare cu rubrica (intr` genericul) Cuvntul care.... Alin IONESCU

Ze]arul Ivan

6


mama natur` tat`l alcoolicDomle, mare nesim]it partenerul meu de afaceri! Pe l\ng` c` e ]epar [i-l cheam` Furtos, auzi dumneata ce-mi zice c\nd \i cer socoteal`! |mi zice \n fa]`: Unora le place-o bab` / Mie, s` i-o trag lu Lab`! Ce panaram` de om!

Romnia. Mici fragmente de neant. Brigada Mobile, din nou \n ac]iuneM` aflam \n Constan]a, \n sediul unui operator de telefonie mobil` persoan` juridic` important`, nu-i spui numele , c\nd a intrat \n incint` un poli]ist \n uniform`. M-am uitat \n jur: doar patru domni[oare, angajate ale firmei, plus eu, angajat al firmei Academia Ca]avencu. Pentru o clip` m-am g\ndit c` am parcat aiurea, dar n-aveam cum, s\nt foarte atent la acest detaliu [i, \n plus, venisem cu troleibuzul. Poli]istul, \ns`, nu avea treab` cu mine, voia doar s` spun` c`-i furaser` telefonul mobil. A[a c` a dat o fug` la cel mai apropiat sediu. Probabil c` s-a g\ndit s` anun]e \nt\i prin sta]ia din dotare, dar i-a fost team` c` s\nt cam scumpe minutele dac` apeleaz` \n alt` re]ea.

reportaj cu ]ara de g\t

Lab`. Omagiu.

Autostrada d` deja prin gropiPe Autostrada Soarelui, cea inaugurat` (m`, rog, buc`]ica aceea pe care o [tim cu to]ii) \nainte de alegerile locale, c\nd nici nu era gata, a venit toamna. Spre cap`tul de la Lehliu s\nt restric]ii de vitez`, pentru c` se repar` deja un pod de pe calea de rulare [i s\nt c\teva [an]uri c`scate prin fostul asfalt. Asta e prima impresie, dar mi-e c` m` \n[el [i, de fapt, opera]iunea este mult mai complex`. De exemplu, s-ar putea s` nu fie vorba de repara]ii. Nu cumva iau podul cu totul [i-l duc pe urm`torul tronson, pe la Fete[ti, pentru inaugur`rile de la alegerile generale?

Muci [i c[tigi!n spatele blocului meu, ca n spatele multor blocuri romne[ti, se joac` n fiecare zi ni[te copii. ntr-una din zilele trecute, am v`zut live cum, n timp ce unul de vreo 3-4 ani [i mnca mucii, un prieten al lui l-a ntrebat: Bì, cum s\nt, s`ra]i?. Mi-a venit n minte cantina la care a mncat N`stase prin peregrin`rile sale ntre fomi[ti. Oare Mitrea ce l-o fi ntrebat pe Adi? Bì, cum s\nt, s`raci?

Sportul alb cu gulere negreCa fin [i delicat analist al ]`r`niei din centrul Bucure[tiului, a[ vrea s` observ dup` ce tot eu am observat acum c\teva s`pt`m\ni obiceiul ]`ranului de vreme nou` de a numi orice c\rcium` club apari]ia unui proasp`t fenomen: mutarea am`r`[tenilor de centru din s`lile de fitness pe terenurile de tenis. Tot mai multe fe]e cunoscute care-[i plimb` gelul din cap prin centru \mi fac urm`toarea invita]ie: Ai, poate mergem [i noi la un tenis! Eu, unul, habar n-am de ce parte se apuc` racheta aia [i nici nu \n]eleg de ce atunci c\nd mingea iese afar` din teren nu se bate corner dar, ca s` nu-mi tr`dez inferioritatea, r`spund cu un fel de: Sigur! Ai, poate mergem!. M` \ntreb ce au `[tia \n comun cu sportul alb, \n afar` de faptul c` poart` \n pantofii lor negri [i l`cui]i acela[i ciorap alb cu care merg [i la teren.

Ethos, Porthos [i Aramis

n` foarte mult cu un sistem solar dublu, \n care fiecare joac` pe r\nd rolul centrului, pe c\nd cel`lalt i se rote[te \mprejur. Fiindc` Lab` a r`mas pe meleagurile noastre, iar Furtos, umblat cu contracte \n strìn`tate din timpul lui Ceau[escu, a plecat \n lume dup` contracte. Au \nceput prin deturnarea de la stat a unui contract gras din Nigeria. Lab` spune c` doar moralitatea le-a lipsit. Furtos era Tradi]ii zg\rcit, Lab`, larg la m\n`. Furtos Lab` a f`cut Chimie. L-a avut era lipsit de gust, Lab`, cu gust. coleg pe Sul`. I se spune dom- Furtos cu Mele[canu, Lab`, vezi nul Mircea. De parc` Lab` nu capitolul Politici. ar avea istorie. Bunicul Lab` a f`cut Plevna. Tat`l Lab` era Lor- Furia dul Lab`, recunosc\ndu-i-se \n sat intransigen]a. Lab` Mircea e Furtos a trimis din gre[eal` S`get`tor, pu]in aiurit, pu]in un fax spre Lab`. |n fax se vorvis`tor. Lui Lab` \i plac: femeile, bea de ni[te bani de care Lab` Fotodocument: |n aceast` pagin` ve]i afla numeroase detalii liliacul, Beatles, Brahms, Na- nu ar fi trebuit s` [tie niciodat`. [ul, St`p\nul inelelor, c`l`to- P\n` atunci, scrisorile dintre cei despre situa]ia domnului Lab`. Cam trist`. riile, apusul de soare, s` stea \n doi \ncepeau cu Drag` [efu apa rece a unei g\rle, schiul. Lui (Furtos c`tre Lab`, c` Lab` era Lab` nu-i plac: mincino[ii [i mai \n v\rst`) [i Drag` Mircea |ncheiere c` Lab` [i Furtos se lupt` prin t\mplat cu cei doi, Lab` [i Furlingu[itorii. tribunale. Dar \ntruc\t nu fac tos. (Lab` c`tre Mircea, c` Lab` respecta inteligen]a [i cutezan]a Dac` a[ fi dintre acei autori parte din acea categorie, v` mai t\n`rului). Gaf\nd brusc, \n care-l iubesc pe Lab`, v-a[ spune spun c` nu [tiu ce s-a mai \nEugen ISTODOR Politici 97, Furtos descoper` c` banii Nu are nimic cu PSDul, ci comuni erau cheltuieli persodimpotriv`. A fost penelist. Dar nale la Lab`. Salarii mari lui dup` ce [i-au rupt aripile, a re- Ovidiu Lab`, apartament lui nun]at. Ca om bogat, Lab` a in- Nelu Lab`, vacan]` Lab` \n trat \n comisii [i comitete. Pro- Tenerife, teren dat pe m\na lui tocolul face s` se vad` \nt\i cu Lab` \n Bu[teni, teren semnat oameni ai Ploie[tiului, ora[ unde Lab` la Ploie[ti, apartament de el face afaceri. |nt\mplarea autentificat de Lab` la Bucuface ca el s`-l \nso]easc` pe Ion re[ti. Lab` se f`cuse, [i singur, Iliescu \ntr-un lung turneu prin [i cu Furtos, mare. A[a c` Lab` Asia. Intui]ia l-a f`cut s` cumpe- punea m\na [i urla: exist``` vere mult teren \n zona rentabil` a nit personal! Dar [i spumega: Ploie[tiului [i acum autorit`]ile, Furtos, unde-s 6 milioane de ce vor s` l`rgeasc` Ploie[tiul, \l dolari? Trecutul nu mai conta. Nu mai conta cine fusese primul solicit`. pe aceste meleaguri, Lab` sau Furtos. Doar lupta. De atunci, Ceau[easca scrisorile lor \ncep rece: DomCu chimia, Lab` a ajuns nule Lab`, Stimabile Furtos. creierul lui Ceau[easca. A ajuns la Brazi. A construit uzina lui Lab` c`tre Furtos Leana Ceau[escu. Aia cu izopreni. Orgoliu, ambi]ie? Lab` ar M-ai ]inut [i m` ]ii \ntr-un fi luat un picior \n fund. A f`cut stress continuu Fiind adus infarct, accident vascular. De la disperare de c`tre tine, eu stres, din presiune. Lab` era \n ac]ionez ca un om disperat. angrenaj. Avea copii, avea ne- Fiind ferm convins c` altfel nu vast`. I s-a luat interviu atunci [i scot banii de la tine [i c` nu pot reporterul i-a spus c`-l sem- ie[i din afacere \n mod onorabil, neaz` Lab. Or, Lab` a spus c` dec\t juc\nd tare, atunci risc. are orgoliu. {i nu a acceptat. Tu nu te dai \n l`turi de la nimic pentru a-]i \nsu[i ace[ti bani. Inclusiv asasinatul. N-a[ Revolu]ia da mul]i bani pe tine dac` vei Lab` a f`cut Revolu]ia din \nc`pea pe m\na d-nei Negulesel. Pe 22 decembrie 89 a venit cu [i a prietenilor ei. cu o [ampanie \n sala de consiliu [i [i-a speriat colegii din con- Furtos c`tre Lab` ducere. A luat portretul lui Nicolae [i l-a f`cut buc`]i. {i-a Doamna Negulescu este preconstruit prima afacere. Nu a [edinta Tribunalului Ploie[ti. Inmers. Atunci s-a \ntors din Nige- transigent`. Dar cuscra lui Lab`. ria \n ]ar` Furtos. Cu el a \nce- Domnul Lab`: Scrisoarea aceea era intim`, nu credeam vreodaput epopeea capitalist`. t` c` Furtos o va face public`, dac` [tiam, scriam cuv\ntul JusLache [i Mache ti]ie, nu doamna Negulescu. Vremurile de acum se vor m\ndri cu povestirea istoriei lui Lab` [i Furtos. Via]a lor seam`-

Paragini Aurii


7

bursa [p`gilorConsilierul municipal Vla[in a f`cut pu[c`rie \n AustriaLa prima impresie, Vasile Vla[in este un om de afaceri de succes. |n aceast` postur` patroneaz` o agen]ie de for]` de munc` \n strìn`tate. La a doua, este membru al filialei PRM Maramure[. |n aceast` calitate a candidat la alegerile locale din iunie [i a fost ales consilier municipal la Baia Mare. La a treia impresie, Vla[in este un infractor notoriu, care a f`cut de dou` ori prnaie \n Austria, unde are interdic]ie de intrare. Cumplita [tire este confirmat` de scrisoarea oficial` a viceconsulului Iutta Leschanz, de la Ambasada Austriei la Bucure[ti, trimis` Senatului Romniei \nc` de anul trecut. Doamna viceconsul scrie c` Vla[in a fost condamnat pe teritoriul Austriei la 6 luni de \nchisoare [i \nc` o dat`, la 12 luni, cu suspendarea condi]ionat` a execut`rii pedepesei pe o perioad` de trei ani [i c` sentin]ele au fost pronun]ate pentru urm`toarele infrac]iuni: trafic de persoane, falsificare documente/fals \n \nscrisuri [i uz de fals. Senatorul Liviu-Doru Bindea, liderul PRM Maramure[, [tia c` Vla[in e prnìa[, dar s-a exprimat c` o s` aranjeze el chestia asta cu Vadim [i nu se va \ntmpla nimic. Pentru acest serviciu, se pare c` Bindea a primit de la Vla[in cel pu]in 11.000 de euro, din care tribunul Vadim [i-a luat tainul. {est modus in rebus

Indienii de la ISPAT au adus poluarea ecologic`Dup` venirea indienilor de la ISPAT la Sidex, natura g`l`]ean` a primit o m\n` de ajutor \n lupta ei cu omul. Era [i timpul. S` lu`m de pild` crapul de Dun`re: pe c\t de prigonit era \nainte, pe at\t de ]an]o[ se plimb` acum pe sub nasul braconierului. Din]ii lui plini de ferosiliciu, solzii lui \n care sclipe[te feromanganatul, branhiile lui tari de la sterilul pe care \l \nghite zilnic \l fac practic imbatabil. C\rligul se rupe, suli]a se fr\nge \n plato[a solzoas`, plasele s\nt tìate ca de fer`strù. Nici electricitatea nu-l mai deranjeaz`, iar c\nd pescarul d` cu curent, crapii produc lumin` [i at\t. {i asta mul]umit` patronatului indian, care a dezafectat toate instala]iile de filtrare a apelor reziduale ale combinatului. A[a numita hald` de zgur` de l\ng` SIDEX, care ar fi trebuit cur`]at`, a sporit \n 3 ani cu 65 de mii de metri p`tra]i. P\n` [i viet`]ile aerului s\nt \ncurajate: filtrele de aer ale furnalelor, promise acum trei ani, la cump`rare, \nt\rzie s` apar`. Gala]i e singurul jude] \n care N`stase nu poate s` v\neze ra]e sau pelicani, fiindc` ele se ascund cu u[urin]` \n norii gro[i de fum ecologic. La 25 noiembrie 2001, c\nd au semnat contractul, indienii promiteau s` investeasc` 125 de milioane de dolari teoretici \n programe de mediu. Concret, p\n` \n 2004, au adunat c\teva amenzi de la Inspectoratul de mediu, pe care nu le-au pl`tit. Fiindc` natura din Gala]i e mul]umit` de ei, a promis c` pl`te[te ea pagubele.

Organiza]ia Salva]i Dun`rea [i Delta Academia Ca]avencu

Chirii de tot r\sul [i de tot ristea

Numero[ii no[tri cititori de tabele pot vedea \n facsimilul al`turat care s\nt chiriile pe care le percepe Consiliul Jude]ean Vrancea de la persoanele [i firmele care-[i hodinesc oasele [i pixurile prin spa]iile sale. S` remarc`m mai \nt\i cei 11.641.260 de lei percepu]i lunar de la Trinec Serv, societatea care editeaz` Monitorul de Vrancea [i care, p\n` s` treac` cu arme, bagaje [i ziar \n tab`ra lui Opri[an, pl`tea pe acela[i spa]iu vreo 50

de milioane. Iar apoi s` remarc`m c` pe Miron Mitrea \l cost` biroul de parlamentar 146.930 de lei pe lun`, ceea ce ni se pare o exagerare fa]` de cei 128.495 de lei pl`ti]i lunar de Ristea Priboi. Oricum, Consiliul lui Opri[an mai avea pu]in [i lua [i pielea de pe bie]ii oameni. Dac` nu cumva a [i luat-o, dar nu pe toat`, ci doar pe cea de pe o anumit` parte intim` a corpului, cea pe care o iau slugile de obicei la dezvelit. Chiria-n provincie

Ion Iliescu, un zero cu mul]i de zeroLa s`rb`torirea a opt ani de la \ncheierea primelor dou` mandate ale sale [i a 140 de ani de sistem bicameral romnesc, Ion Iliescu a declarat c` a venit vremea s` manifest`m toleran]` zero fa]` de corup]ia \n politic`. Probabil c` Iliescu a vrut s` spun` c` a venit momentul s` manifest`m, fa]` de corup]ia din politic`, o toleran]` cu mul]i de zero. Monumentul zeroului recunoscut

8


Marea urnire

Parlamentarilor le-a senat ceasul senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu Senatorii s-au mutat \n sediu nou, ceea ce pentru [eful lor, Nicolae V`c`roiu, este un mare pas \nainte. Un pas \mpleticit, dar tot pas \nainte, fiindc` e de b`nuit c` prin vechiul sediu nu prea mai avea pe unde s` depoziteze vechile sticle. Noul sediu al senatorilor are [i alte facilit`]i, utile tuturor, cea mai grandioas` dintre acestea fiind noul ceas at\rnat pe peretele noului sediu: un ceas atomic, care nu r`m\ne \n urm` dec\t o secund` la fiecare er` glaciar`. C\nd va disp`rea regnul uman de pe fa]a p`m\ntului [i, odat` cu el, [i comuni[tii din Parlamentul nostru, acest ceas nu va fi r`mas \n urm` dec\t cu o juma de secund`, hai trei sferturi. O fi bine c` senatorii [i-au luat ceas atomic, n-o fi bine? La \ntrebarea asta numai timpul [i ora exact` pot da un r`spuns. P\n` atunci, noi \ncerc`m un vot.

E BINE

bon]i din Parlament, zù, m`car s` fie unul de aur!

{tefan AGOPIAN E bine. A[a o s` le sune ceasul Alexandru DU}U la fix. n noiembrie. C\nd am auzit de ceasul atomic al senatorilor, m-am g\ndit c` mai potrivit ar fi fost s` se amplaIoan T. MORAR ntrziind doar o secund` la 25 seze \n sala Parlamentului ceva de mii de ani, sigur nu mai ajun- tot atomic [i tot cu ceas. Pe baz` gem s` verific`m dac` e a[a sau de uraniu \mbog`]it peste noapte nu. {i, pn` atunci, revin la proble- din afaceri cu statul; uraniu care ma votului: E foarte bine pentru nu suport` reac]iile \n lan] sau \n c`, de acum nainte, a]ipelile, n- lan]uri cu c`tu[e. Partea bun` a trzierile, absen]ele, neregulile, deciziei ar fi c` pre[edintele Senedrept`]ile, arogan]a [i toate natului, obi[nuit s` nu ]in` cont celelalte se vor ntmpla la marele de ceasul de deasupra sa [i s` plece tot timpul mult dup` ora \nfix! chiderii (mai ales dac` face vreo fuziune nuclear` \ntre bere [i FeDan STANCIU Dac` e[ti senator ales de po- teasc`), \[i va ]ine colegii la treapor [i tocmai ]i-ai mutat catrafuse- b` p\n` diminea]a, chit c` at\t le parlamentare \n Casa Poporu- ceasul, c\t [i consuma]ia o pl`tim lui (pe unde b\ntuie, \n straiele tot noi. sale tov`r`[e[ti, stafia repauzatului C\rmaci), e imperios necesar Alexandru V~RZARU s` ai deasupra frun]ii un ceas atoE atomic? mi place ideea! mic, care s`-]i m`soare clipele de Foarte bine! Cu ce merge, cu urascream`t legislativ. Fiindc` sudoa- niu sau plutoniu? Cte kilotone rea pe care o ver[i pe altarul bu- are? Sper c` e lucru romnesc. Eu n`st`rii na]iei se cuvine a fi c\n- a[tept s` li se strice [i s` fac` poc. t`rit` \n frac]iuni de secund` [i fiecare asemenea frac]iune se ce- Iulian T~NASE re a fi \n]elept cheltuit`. Astfel, daAici Bucure[ti, Romnia. A fost c` la ora 12,32542126 se supune ora atomic` romneasc` exact`. la vot Legea [uruburilor transfron- Transmitem [tirile. |n [edin]a de taliere, votarea trebuie terminat` redac]ie de s`pt`m\na trecut`, la cel mai t\rziu la ora 12,32574211, care accesul ziari[tilor a fost in\ntruc\t la 12,32574212 se voteaz` terzis, ziari[tii de la Academia CaLegea onomatopeelor diplomatice ]avencu au fost \ntreba]i de un co[i a acquis-ului bancar fraierit, iar leg de-al lor c\t e ceasul, respecla 12,32575105 [edin]a \n plen se tiv dac` e bine sau nu c` Senatul va \ncheia pentru ca membrii Se- are ceas atomic. Iat` ce ne-a denatului s` poat` servi, la bufet, un clarat \n exclusivitate ziaristul, ostropel de iguan` festiv, \n com- \ntr-un cuv\nt, publicistul I.T.: Dopania delega]iei Parlamentului u` [i jum`tate. Referitor la a doua chestiune, eu zic c` e bine, binearctic. \n]eles c` e bine, din moment ce e bine. Dac` nu era bine, nu era Viorel MO}OC C\nd o fi [i-o fi s` le sune cea- bine [i gata, ceea ce ar fi fost foarsul nu pu]inilor frecangii baga- te rù, dar, din moment ce e bine,

de la secundar [i, normal, num`rul de voturi (V) cre[te exponen]ial cu num`rul de m\ini (2). Practic, nu s\nt de acord, deoarece, dac` azi senatorii au montat la Senat un ceas atomic (C), m\ine or s` monteze o central` atomic` de bloc, precum [i Atomic TV (K lumea), ca s` adoarm` uit\ndu-se la televizor, \n loc s` adoarm` vot\nd legi. Iar de aici p\n` la o ar fi rù s` zici c` nu e bine, [i de bomb` atomic` nu mai e dec\t un ce s` zici c` e rù, c\nd e foarte pas, sper eu. bine s` zici c` e bine, c`ci e clar c` e bine, de[i putea s` fie [i rù, Gabriel DROGEANU [i n-ar fi fost deloc bine s` fie rù, Deoarece am \nt\rziat deja cu sper c` nu m` repet. aproximativ 3 ore [i 47 de minute predarea acestui text, voi fi c\t mai scurt, f`r` s` mai argumentez, f`r` s` mai comentez. A[adar: nu e bine c` senatorii [i-au Marius BOR}EA Nu, nu e bine c` senatorii luat ceas atomic de mare preci[i-au luat ceas atomic. Unul chi- zie. Ei merit` doar ni[te gioarse mic consider c-ar fi fost mai po- de-alea din care ap`ruser` prin trivit, de[i poate c` Vadim s-ar fi 90, cu 7 melodii, sau cel mult de-asim]it mai \n siguran]` cu unul lea cu calculator, water resist [i medicinal sau chiar naturist. De ecran fosforescent, pentru liderii asemenea, ar fi mers [i un ceas grupurilor parlamentare. Ceilal]i cu reac]ie sau cu jet normal, de la [efi ai institu]iei, c\te un exemV`c`roiu. Nu trebuie uitat` nici plar de la bìe]ii din centru, ìa varianta cu un ceas anti-personal care dau \ntotdeauna ceasuri ocu cuc [i cu 7 melodii c\ntate de riginale, eventual cu tot cu ni[te Dol`nescu [i de Irina, care la ora pic`turi de s\nge de la fostul stèxact` spune Cu-cu! Cu-cu [i p\n (\n caz c` [i-a dat seama [i a pup`za!. Ar mai fi mers [i un opus rezisten]`). Dar \n nici un ceas cu explozie \nt\rziat` sau, de caz un orologiu din `sta reglat la ce nu, un ceas cu ceas. Poate n-ar ultima secund`! Sau la ultimul fi stricat nici un ceas arunc`tor mililitru, p`rerea lui. de fl`c`ri, care la ora exact` ar fi reac]ionat \n mod fericit cu ga- C`t`lin MATEI zele de sub scaunele atomice ale Nu cred c`-i bine. Acum le mai senatorilor. trebuie [i un de[tept`tor atomic de precizie care s` \i scoale exact atunci c\nd se termin`. Dar s` nu Drago[ VASILE Teoretic, nu s\nt de acord, fim rì. Cine [tie la ce riscuri se \ntruc\t, dup` cum bine se [tie expun din aceast` dorin]` de a fi din teoria nucleului atomic, suma \ntotdeauna la timp. Spre exemdintre num`rul protonilor (Z) [i plu, V`c`roiu nici nu mai vrea s` num`rul neutronilor (N), repre- vin` la serviciu, pentru c` \i e zint` num`rul nucleonilor [i co- fric` c` o s` fie iradiat de ceasul respunde num`rului de mas` (A) atomic. al atomului. A[ mai adùga faptul c` electronul, particula cu mas` Daniel GOACE (relativ` = 1/1823) [i sarcin` eAdic` vor s-o schimbe pe tanti lectric` negativ`, se mi[c` cu vi- aia de la Ora exact`, parc` 958, tez` foarte mare \n jurul nucleu- fost` 058 pe vremea lui Ceaului atomic. De unde rezult` c`, [escu? Hai c` mi-ar p`rea rù. Ce teoretic, dac` te ui]i cu aten]ie la vremuri... Mi-aduc aminte ca azi: un ceas atomic, ca s` vezi c\t mai Alo, s`rut m\na!, ziceam eu ai de dormit la serviciu, te ia ame- timid \n receptor. La semnalul ]eala de la mi[carea electronului urm`tor va fi ora... unsprezece,

NU E BINE

patruzeci [i cinci de minute, zero secunde... }ic!, f`cea [i d\nsa pe un ton ferm. Cred c` ori avea prieten, ori nu ie[ea dec\t cu bìe]i de la clasa a patra \n sus...

E ABSURDAlin IONESCU Din cte am n]eles eu de la elve]ienii care fac ciocolat` proasp`t` de oaie [i de vac` n mun]ii Alpi, ceasul `sta atomic are o ntrziere de o secund` la un mileniu. Iar parlamentarii, de preci[i ce snt, nu vor s` ntrzie. Dar, m` g\ndesc, ntrzierea are sens numai dac` vrei s` te duci undeva. Eu, de exemplu, n-am ntrziat nici o secund` la serviciul meu din Somalia [i nici Maria noastr` de serviciu nu l-a f`cut s-a[tepte cu caviarul pe mas` pe prin]ul Albert de Monaco. A[adar, nu v`d unde dracului se gr`besc parlamentarii

[i se tem ca nu cumva s` piard` secunde pre]ioase. Poate au amante sau firme pe Alfa Centauri [i, dac` ntrzie o milisecund`, le ntorc alea fundul. {i, vorba aia, [ti]i [i voi ce-nseamn` s` ntrzii la firm` pe Alfa Centauri [i, mai ales, ce fund nasol au alfa centaurinele.

NU {TIUAlexandru C~UTI{ Nu [tiu de ce i se spune atomic, ceas atomic. Dac` e din `la care face tic-tic-tic-buuum [i pe care numai pirotehni[tii \l pot opri, atunci e bine c` s-a pus a[a ceva la Senat. Dar b`nuiesc c` atomic vine de la altceva [i atunci nu e bine. I s-a zis atomic ca s` se eviden]ieze propor]ia tunului care s-a dat bugetului de stat cu ocazia cump`r`rii la Senat a unui ceas de juc`rie.

Smardoii vechi [i r`duc`noiAlinu]a R`duc`noiu se \ntoarce. Fiica [efului de cabinet al senatorului Pùnescu, \n acela[i timp fiica unui fost prefect PDSR de Dolj [i, peste toate astea, sora lui Costi R`duc`noiu iat` c\te calit`]i la o singur` domni[oar`! se afla nop]ile trecute \ntr-o discotec` din Capital`, la WTC. {i, a[a cum se \nt\mpl` adesea \ntr-o discotec`, \n jurul sù se foiau o gr`mad` de oameni, fiecare cu calit`]ile sale, iar \n gr`mada asta nu se putea s` nu ias` o b`taie, din care, se-n]elege, tocmai Alinu]a a ie[it \nving`toare. Victimele sale: dou` feti[cane care, pesemne, puseser` ochii exact pe masculul pe care \i pusese [i olteanca pe ai ei. De unde se vede c`, vorba ceea, s-au b`tut ca chiorii.

Festivalul artelor a fost cam arde-o de dragul artein condi]iile \n care Festivalul George Enescu \[i luase concediu f`r` plat`, Guvernul Romniei a organizat, \n perioada 5-17 septembrie, sub \naltul patronaj al premierului Adrian N`stase, un enorm [i mult mai ieftin Festival al Artelor, ca s` dea p\ine [i muzic` simfonic` la poporul intelectual. Din festival n-au lipsit manelele de oper` (Harem, Sarah Brightman) sau dirijori din Top 10 acum zece ani, afla]i la apusul social-democrat al carierei (Zubin Mehta). {i, dup` cum se vede [i din imaginea al`turat` (surprins` \ntr-un moment artistic festiv [i nu la vreo repeti]ie cu u[ile de la pia]` \nchise), nu a lipsit spectatorul. E drept, amatorii de art` ar fi putut fi chiar mai numero[i dac` s-ar fi al`turat, entuzia[ti, [i c\]iva dintre arti[tii de pe scen`, suneti[tii din spate sau taximetri[tii din pia]`, care lucreaz` greu cu strada. De[i, dac` m` g\ndesc mai bine, exista [i varianta camioanelor pline cu muncitori de la 23 August, agit\nd pancarte cu Ceaikovski [i Rahmaninov. Concert din muzic` de Bleah

Doljean Claude van Damme

baronul oval

academia CA}AVENCUNr. 38, 21-27 septembrie 2004 {i zice]i c` acest vir[li este un c\rnat din carne de oaie suferind`, infestat` de boala vacii nebune? Deci, la om se manifest` cam la zece ani de la contaminare. Parfum! Prind lejer dou` mandate \ntregi la Cotroceni. Dup` aia \nnebunesc [i mai prind cel pu]in unu de dictator...

9

Miori]` laie, N`stase s-a f`cut de oaie!

culta noastr` cea de toate zileleCa s` nu cad` peste restauratori, o biseric` veche a fost furat` preventiv|n satul B`line[ti din comuna sucevean` Gr`me[ti, logof`tul Tùtu a ridicat pe vremea lui {tefan cel Mare o construc]ie. Cum pe vremea aia Dumnezeu \nc` mai controla Justi]ia, logof`tul n-a putut s` treac` \n acte construc]ia drept vil` personal`, a[a c` a f`cut-o biseric` [i a donat-o lui Dumnezeu. |ntre timp, ordinea lucrurilor s-a schimbat, iar la putere peste plaiurile [i c\mpiile noastre m`noase a venit PSD-ul, care l-a dat pe Dumnezeu afar` din ]ar` [i i-a pus \n loc pe N`stase, Theodorescu, Bl`nculescu [i ceilal]i. Biserica din B`line[ti, veche de 500 de ani, n-a trezit mare interes noii puteri, mai cu seam` c` \n acte figura, cum v` spuneam, drept cas` a lui Dumnezeu, iar nu drept vil`. Ce-i drept, R`zvan Theodorescu a vizitat anul trecut biserica [i, v`z\nd paragina \n care zace aceasta, a comandat un fel de restaurare, de care \ns` nu se ocup` nimeni. Echipa de restaurare a disp`rut de luni bune, iar odat` cu ea s-au dus \n neanturi [i frescele de pe peretele de sud-

Aflat \n vizit` electoral`, Adrian N`stase constat` c` romnii m`n\nc` nu numai prost, ci [i nebunPremierul Adrian N`stase s-a osp`tat cu carne de oaie nebun`. Aflat n vizit` de lucru prin jude]ul Hunedoara, premierul a fost omenit cu vir[li de un cioban hunedorean ale c`rui animale erau bolnave de encefalopatie transmisibil` (un fel de boal` a vacii nebune la ovine). Avem informa]ii sigure c` Adrian [i Dana N`stase au p`pat vir[li de la S`la[u de Jos, la cteva zile dup` ce veterinarii au descoperit boala oii nebune n ograda p`storului ospitalier. Boala a fost diagnosticat` la laboratoarele Direc]iei Sanitar-Veterinare din Deva la data de 25.08 2004, dar cazul a fost f`cut public abia dup` osp`]ul premierului. Oamenii povestesc c` lui N`stase i-au pl`cut teribil vir[lii [i a declarat c` vrea s` promoveze zona. Bacilul moldovean

est al bisericii. Gura satului, slobod`, a \nceput, \n lipsa unei mese zilnice, s` vorbeasc`: c` frescele au fost furate [i c` nu are sens s` mai a[tepte ajutor din partea Domnului, care se pare c` [i-a cam epuizat, s`racul, stocul de tr`snete. Prin urmare,

]`ranii au \nceput s`-[i construiasc` singuri o alt` biseric`, de fric` s` mai intre \n cea veche, care, \n urma restaur`rii, a mai r`mas doar cu c\]iva pere]i gata de pr`bu[ire.

Roaba [i mistria lui Dumnezeu

10


tunul catodic

Anacronica TVArca lui Noe va opri la PrimaDac` inunda]iile din ultimul timp sunt semnul venirii Potopului [i dac` s-ar pune problema s` se alc`tuiasc` o nou` Arc` a lui Noe, cu aproape toate speciile reprezentate pe ea, atunci, de bun` seam`, ar trebui mbarca]i cam to]i participan]ii de la emisiunea Monica de la Prima. Specii, nene, nu glum`! S`pt`mna trecut` s-a prezentat pe punte Marian Nistor (muzicozaurus savoyensis) mpreun` cu consoarta sa, jucnd un rol derutant, al altei specii, respectiv f`cnd pe porumbeii. De[i, la cum era mbr`cat Marian -cel-cu-ditamai-benti]a-n-coama-de-leu-obosit, cu ni[te izmene dacice cam scurte, mai degrab` ar putea trece drept gugu[tiuc, totu[i, el [i consoarta sa au ]inut s` fie considera]i cnt`re]i. {i au nceput o mic` l`lìal` cu textul refrenizat Ce frumos e omul, timp n care ea, gale[`, ar`ta spre el. P`cat c` nu a fost prezent` la filmare [i c`]elu[a care ar fi putut fredona, pre limba ei: Ce gustos e omul!

trampa [i ecranul5 La [tirile de la Realitatea TV, prin spatele crainicei a trecut la un moment dat un angajat la vreo 40 de ani, \n c`ma[`, cu sacoul petrecut pe dup` um`r [i at\rnat de un deget. Omul avea aerul c` se plimb` prin ni[te magazine [i nu-i mai lipseau dec\t nevasta de toart` [i cojile de s`m\n]` \n col]ul gurii. Bag de seam` c` la Realitatea TV lumea merge la serviciu ca la plimbare. Dac` pe postul `sta s-ar da [i filme, atunci angaja]ii de-acolo s-ar sim]i la serviciu ca la Mall. 5 Daniel Iord`chioaie a prezentat o emisiune pe TVR 2 (Tonomatul de vacan]`) [i mi-a amintit de copil`rie, de vremea c\nd, \n clasa a IV-a fiind, visam \n mijlocul careului, c\nt\nd \n g\nd c\ntecele lui, s-o prind pe premianta clasei singur` pe hol [i s`-i pun m\na pe coroni]`. Eh, vremuri! Anii au trecut, iar Daniel Iord`chioaie [i-a l`sat \ntre timp coad`, chelie [i burt`. Exact ca fosta premiant`, care, ce-i drept, \[i l`sase coad` \nc` de pe atunci. 5 Xena \nc` mai d` omoru la oameni, pe PRO TV, iar s\mb`ta trecut` a omor\t vreo 20 de b`rba]i, numai ce-am num`rat eu. Dac-o ]ine tot a[a, \n cur\nd n-o s` mai aib` pentru cine s` g`teasc` dup` ce termin` film`rile. 5 Congresul republicanilor americani a fost transmis din New York pentru TVR de Nicolae Melinescu, cel care pe vremuri relata la Telejurnal despre recoltele-record la hectar [i despre lupta \mpotriva imperiali[tilor capitali[ti. Pun pariu c` pe vremea aia nu se a[tepta c` va trece vreodat` Oceanul pentru a transmite congresul republicanilor. Sau \[i \nchipuia c`-l va trece, dar c` va comenta congresul nu de la New York, ci dintr-o capital` mult mai important`, Havana. 5 Am v`zut reclama aia medieval` la o companie de instala]ii. S\nt de fapt dou` reclame, [i una e cu }epe[, iar cealalt` e cu {tefan cel Mare. Trec peste imensa stupiditate despre care s-a mai vorbit. Merg direct la ce m` fierbe pe mine. Cum se face c` }epe[ [i {tefan au avut acela[i servitor? Adic` acela[i care tre s` i fac` s` se simt` bine. {i anume Bindea. Bun, s` zicem prin absurd [i prin reducere la acesta, c` e acela[i, dar c\t de prost s` fie nc\t s` nu se duc` direct la aceea[i companie cu care l-a aranjat pe cel`lalt st`pn, nu s` stea s` fac` bule la ap` degeaba? 5 Am o problem` cu domnul Dan Diaconescu n direct. La dnsul n buc`t`rie s\nt vreo dou`zeci de televizoare, un panou semitransparent, un aragaz mare de tip industrial [i ni[te scaune. Exist` unele nop]i n care st` pe col]ul cu plita ncins`, fix din fa]a noastr`, [i nu mai v`d la televizoarele din spate. De multe ori nu am prins finalul la K1 sau desenele animate din cauza dezv`luirilor n exclusivitate din lumea pot\rnichii de curte sau a maimu]ei c`]`r`toare. Propun s` fac` o emisiune-[oc, indirect, senza]ional sau n premier` (cum vrea dnsul, c` pentru noi nu e mare diferen]`), n care s` dea jos panoul [i s` transmit` concomitent toate canalele. Ca s` nu mai zic` lumea c` OTV-ul nu e cel mai transparent post de televiziune. 5 Pe undeva, pe l\ng` R\mnicu V\lcea, s-au s`rb`torit 500 de ani de atestare documentar` a localit`]ii Vaideeni sau cam a[a ceva. Din c\te am aflat de la Antena 1, redut` proasp`t cucerit` de n`v`litorii PSD, comuna s`rb`torit` a fost vizitat` cu aceast` ocazie electoral` [i de domnul Mircea Geoan`, care a purtat pe cap o destul de extrem de ridicol` p`l`riu]` ciob`neasc` din aia, de bazar din sta]iune de pe Litoral fiind \mbr`cat \n baci ungurean, a[a cum a spus Gabriela Vrnceanu-Firea. Pesemne duduia o fi uitat c` baciul ungurean era, de fapt, un personaj negativ, dispus s`-i dea \n cap partenerului moldovean de alian]`, pe motiv de oi mai multe, m\ndre [i cornute, dar [i mai numeroase \n sondaje. 5 Turi[tii din sta]iunea Moneasa s-au frecat o vreme la ochi, dar \n final au \n]eles: asistau la reuniunea gemenilor [i triple]ilor! a spus cineva de la Prima TV, care nu ap`rea \n ca-

Regia m` anun]` c` s-au terminat g`le]ile de c`cat pe care [i le toarn` \n cap dragii no[tri invita]i. Vom lua dou` minute de publicitate, timp \n care \i rog pe to]i cei afla]i \n studio s` se concentreze pentru materialul urm`tor... Simpatica Monica, o pic`tur` de lapte proasp`t \ntr-o emisiune de cacaodru. B`nuim c` respectivii turi[ti s-or fi frecat la ochi, zic\ndu-[i: Bì, Costic`, uì de bùt, am beut, na, recunosc, o via]` avem... E normal s` v`d dublu, da totu[i, pe `la micu de-acolo, din st\nga, de ce \l v`d \n trei exemplare?. 5 Continu`m s` ne mir`m de reclama aia la ciunga Orbit, cu acea tanti care \[i pune scotch pe incisivi; b`nuim c`, at\ta vreme c\t se pricepe, totu[i, s` lucreze la calculator, are at\ta glagorie s` nu bage \n gur` tot ce g`se[te pe birou. Bine c` n-a \ncercat s`-[i cure]e dantura cu capsatorul, cu imprimanta, cu telefonul sau cu mocheta. Sau cu pantalonii [efului, cum se mai obi[nuie[te pe la noi. 5 Am v`zut cum ni[te reporteri de la Antena 1 au l`sat pachete \ntr-o biseric`, \ntr-o [coal` [i \ntr-un vagon de cale ferat`; pachetele cu pricina au stat acolo mult [i bine [i poate c` ar fi r`mas p\n` azi, dac` aceia[i reporteri n-ar fi venit s` le recupereze. Ne este groaz` s` ne g\ndim c\t de u[or s-ar putea pune bombe \ntr-unele institu]ii ale statului; e destul ca teroristul s` se recomande la portar ca fiind pre[edinte de filial` comunal` [i s` lase pentru domnu ministru, oricare o fi el, c\teva bombe bine plasate \ntr-o damigean` cu vin bun, de la ]ar`. De[i \n acest caz exist` o oarecare probabilitate ca portarul s` verifice pachetul, c\nd nu-i nimeni prin preajm`. 5 Am auzit o domni[oar` prezentatoare de la Prima TV zic\nd despre o nevast` de fotbalist cum c` ea luase cu \mprumut o anumit` sum` de bani de la Sile C`m`taru, spun surse judiciare care i-ar fi cerut ulterior o dob\nd` foarte mare. Bine\n]eles c` am stat [i ne-am sc`rpinat \n cap p\n` am dat de creier, \ntreb\ndu-ne c\t de mare o fi fost dob\nda aia pe care au cerut-o sursele judiciare de la biata femeie. 5 Mi-am adus brusc aminte de [tirile interesante despre Ivan, supranumit cel Groaznic, urm`rite \n ultima s`pt`m\n`. Fiecare prezentator a ]inut s` dea o not` strict personal` materialului sù, motiv pentru care am aflat c` Ivan este ba uragan, ba ciclon, taifun, furtun`, v\nt puternic etc. Ceea ce ne-a l`sat cu impresia c`, cel pu]in pe posturile noastre, Ivan e mai degrab` un f\s. 5 M` uit la Lege [i Ordine pentru c`, m`car acolo, to]i bandi]ii s\nt prin[i, poli]ia face ordine [i justi]ia e lege. Da de s`pt`mna trecut` m` ntreb dac` s`-i mai cred pe `[tia de la Hallmark. ntr-un episod, criminalul se dovede[te a fi un copil care, mpreun` cu fratele lui, a fost nfiat dintr-un orfelinat din Romnia. {i, cic`, amenin]a]i de p`rin]i c` dac` nu s\nt cumin]i, vor fi trimi[i napoi la foame, frig, condi]ii inumane, n orfelinatul Constantin Vrnav. Am n]eles toate apropourile, nu m-a deranjat foarte mult, aveau dreptate cu condi]iile, pn` nu de mult. Dar s` [tie incul]ii de Dick Wolf [i ceilal]i care fac filmul: nu exist` un orfelinat cu asemenea nume! Mincino[ilor!

Specii pe fecale de dispari]ie

Creierele [i furnic`turaDup` p`rerea unuia care face o emisiune la Animal Planet, peste 200 de milioane de ani, melcii sar la fel cum sar cangurii, plantele carnivore umbl` creanga s` \i m`n\nce, iar \n aer zboar` pe[ti cu cioc. Prin mun]ii Ha]egului o s` fie un canion plin cu pìanjeni mai de[tep]i ca mine (ceea ce nu-i greu), care cresc [obolani ca s`-i m`n\nce. Prin jungl`, din lian` \n lian` sar ni[te sepii. Domle, mie mi se pare \ngrozitor. Pì nu-i de mirare c` nu mai s\nt oameni prin vremurile alea. Pì s` merg eu lini[tit la serviciu [i s` sar` o hait` de plante maidaneze la piciorul meu, excitate de o plant` \n c`lduri? S` m` duc la pescuit [i s` stau cu undi]a \n aer a[tept\nd s` pice? S` stau la pet-shop cot la cot cu o familie de pìanjeni veni]i s` ia de m\ncare lu [obolanu `la micu, c` nu pot s`-l m`n\nce dac` nu-[i termin` masterul? {i, nu \n ultimul r\nd, care familie normal` de turi[ti se duce la mare s` se pozeze cu sepia? Parc`-l aud pe fotograful cu p`l`rie: Cum o vrei, alb-negru, color sau cu sepia?.

C`t`lin MATEI

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUAnsamblul din spatele meu, \mbr`cat \n fruNr. 38, 21-27 septembrie 2004 moase costume populare ortodoxe, mi-a spus o poveste care m-a impresionat. Este vorba de drama unui t\n`r din Nazaret de origine s`n`toas`, tat`l dulgher, mama casnic`. P\n` la urm` d\nsul a fost condamnat pe nedrept de imperiali[tii romani veni]i din Occident care n-au priceput R`scoal` [i vechile idealuri ale Noului Testament. Am \n]eles c`, din fericire, [i-a revenit din moarte clinic`, ceea ce constituie totu[i un mare succes al medicinei acelor timpuri.

11reform`

tupeu 2004 Casa de toleran]` zero a corup]ieiA-nceput [coala. {i ce dac`, PSD-ul nu [tie carte! {i ne ur`[te. Pì, zice]i [i voi: cum s` trimi]i amabasador pe Rodica St`noiu undeva, chiar [i \n Galapagos? Pì, ce s` fac` St`noiu \n Galapagos?! S` v\nd` casele din spatele broa[telor ]estoase la Petrom pe 100.000 de dolari? S` v\nd` cocioabele papua[ilor la Muzeul Satului OMV din }ara de Foc? {i, dac-o trimi]i \n Antarctica, asta e \n stare s` le v\nd` eschimo[ilor iglu-urile din ghea]` la fier vechi [i s` ia 100 de mii pe ele! Asta vrea Iliescu: s`-[i trimit` to]i consilierii peste tot unde e un loc liber. Noroc c` n-a murit Papa, c` administra]ia preziden]ial` ar fi \n stare s`-l trimit` [i pe Octavian {tireanu \n locul Papei, dac` tot s-a eliberat un loc \n strìn`tate! }`ri s` fie pe glob, c` pesedi[ti s\nt din ce \n ce mai mul]i pe m`sur` ce pierd alegerile! Cine are Tupeul mai mare s`pt`m\na asta? S` vedem, s` ne enerv`m! Mega-tupeu (3 p.): Ion Iliescu. La \mplinirea a 140 de ani de bicameralism romnesc, Nea domnul Ion Iliescu a mai

Cel mai s`rit dintre CotroceniDin ciclul Candida]i pleca]i de-acas` spre Cotroceni, ast`zi vi-l prezent`m pe domnul Victor Ni]u din Boto[ani, proasp`t \nscris \n cursa preziden]ial`. Din programul boto[`neanului am re]inut urm`toarele: organizarea unei r`scoale populare, organizarea Campionatului mondial de fotbal la Boto[ani, o universitate-gigant [i transformarea ora[ului moldav \ntr-unul de pensionari. Sigla dumnealui este un pistol cu ]eava \ndoit`. Dac` mitraliera cu care Vadim amenin]a s` guverneze s-a mai domolit dup` ce a fost tìat` \mprejurul ]evii, un pistol, fie el [i cu ]eava \ndoit` ca la pensionarii lui Ni]u, este bine venit. O justi]ie legat` la ochi n-avea nevoie dec\t de un pistol cu ]eava \ndoit` ca s` pun` la zid to]i corup]ii. C\t despre campionatul mondial, eu cred c` asta e \n c\rd`[ie cu PSD-ul lui Iord`nescu, fiindc` a[a o s` poat` spune [i generalul c` a calificat Romnia ca ]ar` gazd` la Mondiale.

spus: Cred c` a venit momentul s` manifest`m toleran]` zero fa]` de corup]ia \n politic`! Ei bine, asta o spune a mia oar` ~la care a angajat-o pe Rodica St`noiuPetrom consilier` la Cotroceni, ca s-o salveze pe oa]` de la ru[inea na]ional`. Asta cu corup]ia s-o mai spune]i, domnule Iliescu, lu mutu [i lu surda din Jibou, acolo unde s\nte]i dumneavoastr` coco[ cu FMI-ul [i Banca Mondial` [i cu corup]ia. Apropo, bine c-a]i spus-o p-asta exact la \mplinirea a 140 de ani de bicameralism romnesc [i la 140 de camere de multi-cameralism adrian n`stasesc-patru c`sesc. Tupeu etern 2004 (2 p.): PSD. Dup` ce a promis c` va lupta [i el \mpotriva traseismului politic, PSD-ul s-a \ntors din drum [i a votat \mpotriva proiectului de lege care bloca s`ritul dintr-o barc` \n alta. Normal c\t timp doamna Simona Marinescu se afl` la PSD, le-ar fi p`rut rù s` se piard` a[a un exemplar de c\ine ro[ie, din p`rin]i-tr`d`tori campioni, cu pete-grii la dosar. Ce s` spunemIon Iliescu vorbind \n pustiu despre frumoasa dezvoltare pe care a cunoscut-o corup]ia: de la o minim` sum` de 30 de argin]i [i p\n` la miliardele lui N`stase

[i noi acum, dup` ce ne-au tr`dat [i a mia oar` alde c\inii ro[ii [i mo[ii de la PSD? Nu-e-Di-namo! Nu-e-PSD! Nu-e-Si-mo-na! Ultra-tupeu 2004 (1 p.): Romnia. Ei bine, da: Romnia! Pentru c` un kilometru de autostrad` construit \n Romnia de Bechtel este mai scump cu

{i acum, s` vedem ce s-a 1,3 milioane de euro dec\t \n Croa]ia. E [i normal s` fie a[a. Pì, \nt\mplat \n topul general obrazul e mai gros \n Romnia Tupeu 2004: dec\t \n Croa]ia, portofoliul Guvernului e mai gùrit dec\t al o37 puncte mologului sù croat [i atunci 1. Ion Iliescu nu e normal c` [i kilometrul e 2. Adrian N`stase 22 puncte mai lat \n Romnia dec\t \n Croa]ia, la c\t de nesim]i]i pot fi gu- 3. PSD 16 puncte vernan]ii romni?

DiLia Roberts

12


LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

|n Gorj, num`rul fiarei e num`rul abonatului MischieAfl`m pe cì specifice muncii de ziarist, adic` citind \n alte ziare, c` nici unul dintre noii membri ai Consiliului Jude]ean Gorj nu vrea s` preia num`rul de telefon mobil care a apar]inut lui Nicolae Mischie. S-or teme c` PNA-ul \nc` mai sun` la num`rul `la [i pune muzic`. Sau c` se vor trezi cu apeluri de-alea gen: Felicit`ri! S\ntem de la... [i v` anun]`m c` a]i c\[tigat...! [i nu vor [ti dac`-i o fars` sau e pe bune, ca \nainte de alegeri.

mili]ia spiritual`

Lungile limbi ale tovar`[ului ScurtuCeau[escu nu ar fi fost dictatorul cunoscut sub numele de Ceau[escu dac` nu ar fi existat n jurul lui trep`du[i care s`-l cl`deasc` zilnic n paranoia sa. Greu g`se[ti om pe lumea asta care, aflnd zilnic ct e de genial, s` nu nceap` s` cread`. Cnd vezi c` oameni cu [coal` ]i aprob` prostiile, te laud` pentru ele [i le duc mai departe, pe cele mai nalte culmi ale slug`rniciei, e greu s` rezi[ti. {i, uite-a[a, Ceau[escu a fost arhitect, revolu]ionar, geniu, filosof, gnditor, strateg, din nou gnditor etc. Unul dintre lùdacii Geniului este actualul domn Ioan Scurtu, ast`zi directorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga. S` vede]i cum i b`ga n cap lui Ceau[escu faptul c` e supercool, ntr-o pagin` din Scnteia din 29 mai 1986: Una dintre cele mai importante organiza]ii legale de mas` a fost Comitetul Na]ional Antifascist alc`tuit din muncitori, profesori, func]ionari, avoca]i, ziari[ti, scriitori, studen]i n componen]a c`ruia un rol important a revenit tn`rului utecist Nicolae Ceau[escu, conduc`torul de ast`zi al partidului [i statului nostru. () ntre aceste procese un loc distinct l ocup` procesul intentat unui grup de lupt`tori comuni[ti [i antifasci[ti, n frunte cu tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, judecat la Bra[ov n zilele de 27 mai 3 iunie 1936 proces n cadrul c`ruia s-au ilustrat nc` o dat`, cu deosebit` putere, naltele calit`]i ale tovar`[ului Nicolae Ceau[escu principialitate comunist`, fermitate revolu]ionar`, hot`rre de lupt`, maturitate politic`, fierbinte patriotism. V` rug`m s` analiza]i fraza de mai sus, ultima, [i s` vede]i cum Ioan Scurtu reu[e[te s`-l pomeneasc` pe Ceau[escu de dou` ori, ntr-o construc]ie de genul: n procesul celor n frunte cu Gigel, s-a remarcat foarte tare Gigel. Cum s` nu cread` omul c` el chiar a fost cel mai tare din parcare [i c` merita s`-[i c`l`reasc` poporul din pricina asta? {i, acum, ct de

Stai naibii \ntr-un loc [i nu te mai z\mb`ri! C`-]i cade m`rul de pe cap [i s-ar putea s` gre[esc ]inta, de se vor sup`ra dup` aia tovar`[ii sovietici c` vreau s` schimb cursul istoriei, tovar`[e Iliescu.

Baron local kombat

Poli]i[tii romni vor fi umfla]i pe marginea [oselelorPe l\ng` [oselele din Romnia au \nceput s` fie amplasa]i poli]i[ti gonflabili pentru a diminua nevoia de vitez` a conduc`torilor auto. Asta dup` ce \ntr-o vreme au fost amplasa]i poli]i[ti de tabl`, dar probabil c` aceast` metod` nu a avut succes deoarece ]iganii i-au v\ndut la fiare vechi. Cu `[tia gonflabili, ]iganii nu or s` aib` ce s` fac`, dec\t s` ia ni[te bani pe ei v\nz\ndu-i la sex shopuri sau la magazinele de haine care au nevoie de manechine cu [apc`. Nu [tim, p\n` la urm`, dac` poli]i[tii gonflabili s\nt mai ieftini dec\t cei din tabl`, \ns` credem c` se pot g`sit solu]ii mai economice: poli]i[tii din praf, poli]i[tii din fìn` cu ap`, poli]i[tii din ceap`, poli]i[tii din cocoloa[e de h\rtie igienic`, poli]i[tii din balig`, poli]i[tii din animale mici [i capetele gonflabile de poli]i[ti care se prefac c` dorm \n Ventourile gonflabile.

Nicolae Ceau[escu (pentru cititorii mai tineri, cel cu arcul), un Robin Hood stalinist care a adunat de la s`raci [i a pus deoparte pentru \mbog`]i]ii de dup` Revolu]iecredibil mai este un istoric de tipul Ioan Scurtu, cnd vedem ntr-un singur articol cum a amestecat minciuna propagandistic` [i faptul istoric de nu le mai po]i desface cu u[urin]` acum? Desigur, pe alde Scurtu (care, pe cnd era director la Arhivele Statului, avea un adjunct numit Lungu!) l cam doare n cot, el e bine-mersi, n func]ii babane [i decide cine e bun [i cine nu e bun n istoriografia romneasc`. Vorba unei butade a Divertisului de pe vremuri: Istoria nu se scrie, se dicteaz` sub ochii no[tri! IstoRic` Venturiano

Povestea Porcului (VII)

Cu porcul la cump`r`turiFra]ilor, vine iarn` grea \n cur\nd, e sigur! Am cea mai bun` dovad`: l-am v`zut pe porc lu\nd nu doar m`nunchiuri de paie \n gur`, ci f`c\ndu-[i provizii c\t pentru [apte cocini, c\t pentru [apte ierni, c\t pentru [apte sute de mandate de senator. Eram s`pt`m\na trecut` \ntr-un supermarket c\nd, ce s` vezi, a dat buzna porcul, \mbr`cat \ntr-un costum de culoarea [oriciului mocirlit. S-a repezit la standul de mezeluri, unde erau postate mai multe puncte de sampling. A trecut pe la toate [i a halit f`r` remu[c`ri h`lci de salam, pastrame [i c\rna]i f`cu]i din carnea semenilor sì, cu mult mai onorabili. Fiindc` erau gratis, nu lua ca tot omul c\te una bucat` din fiecare mostr`, ci \nfuleca cu toptanul, c\te zece-cincisprezece o dat`. Apoi guicea la \nso]itorul sù, probabil [oferul, care se ]inea lan] de porc, s` ia trei salamuri din alea, dou` din celelalte, patru [unci, o mie [i unu c\rna]i, o ton` de mu[chi, cinci miliarde de costi]e afumate, un munte de slan`. Poate cifrele nu s\nt tocmai exacte, dar se apropie de realitate. La final, co[ul era plin p\n` la refuz de alimente, iar [oferul, le[inat de at\ta alerg`tur`, c`ci porcul doar dicta ce s` se cumpere, nu punea copita pe nimic. Ba nu, totu[i, un singur lucru s-a for]at s`-l ia singur: aparatul foto cu care l-am imortalizat \n viu pentru dumneavoastr`. A fost un adev`rat spectacol, un porc alerg\nd printre rafturile magazinului ca printre r\ndurile de porumb [i

Ploconul de r\t nou{i dac` tot v-am spus de acel Aro albastru care f`cea oficiile de lad` frigorific` pentru pe[che[ul poetului din vremea C\rmaciului, haide]i s` ascult`m \mpreun` o istorie mai recent`, de prin 2000, 2000 [i ceva, c\nd atelajul fusese deja \nlocuit cu un autoturism asiatic de teren. Porcul \[i schimb` ma[ina, dar n`ravul ba. Pùnescu a efectuat o vizit` de lucru tov`r`[easc` la Podari, l\ng` Craiova, fiind \nso]it de discipolii din cenaclul Totu[i iubirea. Cunosc\nd r\tualul, primarul l-a postat pe bard \n capul troacei, la o m\n` de furaj, iar \n timp ce oaspetele consuma, staff-ul b`[tina[ \ndesa ploconul, p\n` la plafon, \n jeep-ul cu LLL pe num`rul de \nmatriculare Lumin`, Lupt`, Libertate. |n acela[i timp, v`z\nd c` b\rcanul s-a cherchelit printre felurile de m\ncare, folki[tii de serviciu, \n frunte cu guristul Andrei Pùnescu, au organizat propria chindie de lucru, cu foc de tab`r`, z`ng`nit de chitare [i muzic` patriotic`. {i cum iubirea de ]ar` [i conduc`tor trece prin stomac, chefliii din e[alonul secund au dat iama, pe blat, \n proviziile din autoturism. Portbagajul s-a u[urat rapid p\n` pe la jum`tate. Ca s` nu-i lase poetului, practic, doar ni[te resturi, au ales solu]ia extrem`: au aruncat la gunoi jum`tatea sc`pat` nev`t`mat` din plocon. A[a se face c` senatorul a plecat cu portbagajul gol, echivalentul unei zile \n teritoriu pierdute degeaba, iar primarul a trìt ani de zile \ntreb\ndu-se unde este bun`voin]a promis` de poet \n contul darului. Asta e: n-avea de unde s` [tie c` [oriciul nu sare departe de porc. Porkemon

Gonflabil Gates

Nou sediul, vechi n`ravulDragi romni, de acum \ncolo va fi bine. Va fi foarte bine, va fi minunat. Vom trì [i vom lucra \n condi]ii excelente. Poate nu chiar to]i dintre noi, dar unii, sigur da. Senatorii, sigur da. Ei beneficiaz` acum de un nou sediu, \n Palatul Parlamentului, cu dot`ri luxoase din import. Merit`. Ei s\nt ale[ii no[tri, ai tuturor. Ei s\nt, f`r` \ndoial`, cei mai buni dintre noi. Din c\te am aflat, unii dintre ei, dintre cei mai buni, nu s-au prins de la \nceput unde e veceul din noul sediu. {i ce simplu era: nu trebuia dec\t s` se ]in` dup` d\ra l`sat` de Nea Nicu.

Senatorul micilor

Autostrad` scump`, cu trei benzi [i multe bandeAdev`rul a descoperit c` un kilometru de autostrad` construit de Bechtel n Romnia este mai scump cu 1,3 milioane de euro dect n Croa]ia, unde a fost nevoie [i de deminarea terenului nainte de nceperea lucr`rilor. Explica]ia autorit`]ilor romne a fost c`, la noi, munca vie este mai scump`. Iar asta n-ar fi nimic, dac` simularea muncii vii n-ar fi [i mai scump`.

url\nd din to]i bojocii: Ia stai, vino \ncoace, nemernicule! Ar mai fi ceva de spus. Porcul s-a transformat \n c`prior [i a vorbit la telefon [i a \ntrebat mieros pe cineva, pesemne o scroaf` amant`: Auzi, spune-mi, tu ce cafea bei? Aha, ness! Bine, drag`. Iar c\nd [oferul, transpirat de at\ta \mpins la vagonul cu m\ncare porceasc`, s-a \ntors cu dou` cutii de ness, c`priorul s-a transformat la loc \n porc [i a guicit nervos: Ce-s cutiile `stea, s\nt prea mici, nu-i de ajuns, du-te [i mai ia [i una mare!. Ucig`-l troaca

Bechtel cea ur\t`

Darurile au fost aruncate


13

Romne[ti, tratat de manipulareIntroducereDomnul primar Hu]anu se afl` \n cl`direa pe care scrie Prim`rie. El st` pe un scaun. El este b`rbat. El este membru al PRM, cel mai al dracului partid din ]ar`!. El are \n camer` un birou pe care stau acte. El \mi spune: Domnule reporter, s` nu cumva s` manipulan]i acest material. Dumneavoastr` scrie]i ce vre]i, dar nu mai vreau s` manipulan]i. M-am s`turat. Veni]i de la Bucure[ti, de la Ia[i, de la ora[ [i cobor\]i din ma[ini, de ce? Ca s` ne manipulan]i, s` ne impresionan]i. Adic`, ce facem noi la sat, zice]i altfel la ora[. De ce mai veni]i la noi?

descoperyStupefianta istorie a \mp`ratului Etiopiei, n`scut \n Teleorman|nv`]`toarea Elena Popescu din comuna Lisa, Teleorman, pretinde c` este descendenta \mp`ratului Tewrodos II (Theodoros) al Etiopiei. Afirma]ia ei este sus]inut` de jurnalul lui George C`linescu, \n care se fac referiri la scrisoarea a XV-a a lui Ion Ghica, adresat` lui Vasile Alecsandri, \n care prin]ul vorbe[te despre ilustrul nostru \mp`rat Teodorin al Etiopiei, descendent al i[licarului Grigorie din Lisa Teleormanului. Tradi]ia familiei Popescu re]ine c` str`mo[ul Teodorin a fost recrutat de francezi \n timpul Regulamentelor Organice [i c` de aici a ajuns, printr-un necunoscut concurs de \mprejur`ri, \n Legiunea Strìn`, ale c`rei drumuri \l vor purta \n \ndep`rtata Etiopie, unde va fi \nfiat de prin]ul Kasa. Encyclopdia Britannica men]ioneaz` c` \nainte de a fi \ncoronat, pe Theodoros l-a chemat, \ntr-adev`r, Kasa Hayla, iar Encyclopdia Grca face referiri ample la originea romno-fanariot` a lui Theodoros. Scrisoarea \ns`rcinatului cu afaceri ad-interim al Romniei la Addis Abeba, Vasile Bond`re], din 7 februarie 2002, ca r`spuns la misiva familiei Popescu, r`stoarn` ipoteza originii romne a \mp`ratului: (...)V` trimit al`turat un extras din lucrarea intitulat` Ethiopian Civilization, publicat` la Addis Abeba de istoricul Belai Giday. Dup` cum ve]i vedea, aser]iunea dv. precum c` \mp`ratul Theodoros al II-lea ar fi originar din Lisa de Teleorman nu corespunde cercet`rilor istoricului etiopian. Pare greu de admis ca Theodoros s` fi fost romn, dar nu e imposibil ca istoriografia etiopian` s`-i ascund` originea, pentru a [terge urmele unui intrus \n ecua]ia imperial` autohton`. Se prea poate ca \mp`ratul Menelik I, care a continuat politica de agregare na]ional` \nceput` de T

Date post:	07-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	reviste-online
View:	213 times
Download:	2 times

Catavencu 09 21 2004

Documents