+ All Categories
Home > Documents > Academia Catavencu - Supliment 23 August 2005

Academia Catavencu - Supliment 23 August 2005

Date post: 14-Sep-2015
Category:
Upload: nemultumit-de-multe
View: 62 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
REVISTE
4
Insurec]ia armat` de la 23 August, \ntoarcerea armelor, eliberarea ]`rii de sub o anumit` parte a jugului, vorba lui Ion Iliescu – cam \n ace[ti ter- meni s-a vorbit zeci de ani despre ziua de 23 Au- gust. Restul e istorie. E geografie, botanic`, desen tehnic, educa]ie fizic` [i sport. Nu vom \ncerca s` facem lumin` \n acest caz, dar vom face pu]in` lumin` de la R`s`rit. Cititorii mai tineri dec\t noi, dar [i aceia mai b`tr\ni dec\t Ion Iliescu \[i amin- tesc foarte vag ce se \nt\mpla c\nd peste ]ar` d`dea „23 August“-ul. Ce se \nt\mpla, \n mare, era c` tinerii erau sco[i de la practic` [i trimi[i pe sta- dioane, ca s` scrie din trupurile lor „asl pls“. Hai, domnu’ Brucan, nu v` mai \ncrunta]i at\ta, am glu- mit [i noi: erau sco[i pe stadioane ca s` scrie din trupurile lor „Tr`iasc` bla-bla \mpreun` cu ge- nialul bla“. Dar erau [i tineri mai noroco[i, ca Eugen Uricaru, Ovidiu Uscat sau chiar copilul Mihai Mito[eru, ei \n[i[i geniali, care doar au \nti- nat nobilele idealuri ale pupincurismului. |n anul 1972, c\nd unii dintre noi nici m`car nu se n`scuser`, dar’mite s` mai fie [i activi[ti, Ion Iliescu era viu, deci tr`ia. Superba zi de 23 au- gust 1972 l-a prins pe Ion Iliescu nu \n bra]ele so]iei, ci la tribuna oficial`. Adic` el, viitorul nea Nelu, era unul dintre acei comunistozauri care st`teau relaxa]i la „tribuna oficial` \n timpul demonstra]iei oamenilor muncii, prilejuit` de marea noastr` s`rb`toare na]ional`“. Deci, a]i re]inut: \n 1972, pozi]ia preferat` a viitorului nea Nelu era, ca [i acum, „prin fa]`“. Lui nea Nelu i-a cam pl`cut prin fa]` Aceast` band` desenat` are ac]iunea plasat` la 23 august 1944, c\nd trupele ruse[ti ne-au eliberat de sub jugul fascist. {i foarte bine au f`cut. Ceea ce sun` ciudat este fraza cu „Stejar, extrem` urgen]`!“. Nu au g`sit alt nume de cod? Un stejar nu are nici o urgen]`, pentru c` el cre[te greu. N-ar fi fost mai nimerit s` spun` „Efemerid`, extrem` urgen]`!“ sau „Libelula pe parbriz, stare critic`!“? Pionierii de alalt`ieri, informatorii de ieri |n Romånia anului 1959, pionierii \nv`]au bine la majoritatea disciplinelor de \nv`]`m\nt. Nu se uitau la MTV, nu se drogau prin WC-uri, nu citeau „Fata de la pagina 5“, din Libertatea, nu f`ceau sex neprotejat, erau, deci, foarte s\rguincio[i [i ascult`tori. Unul dintre ace[ti po- rumbei umani, cu cravat` ro[ie sub cioc, era cel ce avea s` devin` turn`tor la Securitate [i, ul- terior, secretar de stat la MAE, pre[edinte al Uni- unii Scriitorilor [i a[a mai departe. La rubrica „EI AU NUMAI NOTE FOARTE BUNE“, din Sc\nteia pionierului de joi, 26 noiembrie 1959, \l putem admira – vorba vine – pe pionierul Eugen Uricaru, cl. a VII-a B, {coala medie nr.1, Bac`u. Pentru Eugen Uricaru ar fi fost mult mai potrivit` rubrica „EI AU NUMAI NOTE INFOR- MATIVE FOARTE BUNE“. Pe 12 noiembrie 1985, piesa lui Paul Everac, mo[ul care-[i lua pastila la televizor dup` revo- lu]ie, l-a inclus \n distribu]ie [i pe copilul Mihai Mito[eru. Dovada faptului c` nu era o pies` grozav` a fost faptul c`, ulterior, Mito[eru, acest Shirley Temple a pieselor lui Everac, nu a fost remarcat dec\t de un grup de investitori \n bingo, care i-au scris un scenariu de o replic`: „Zi-le, domnu’ Geo!“. Cravata ro[ie pus` la Uscat Uscat Ovidiu, din Cluj. |l [ti]i de la televizor. Acum \l [ti]i [i din ziar, \n postura pionierului. F`r` ochelari, pentru c` \n vremea aia nu mul]i aveau ochelari. „De ce?“, o s` v` \ntreba]i. Foarte simplu. Pentru c` Ceau[escu f`cea lu- cruri mari, care se vedeau de departe, dup` modelul rusesc. Vorba \n]elep]ilor b`tr\ni de la cozi: „Nu vede]i c` `[tia nu pot nici s` v`ruiasc` c\t a construit tovar`[ul?“. August, 23 Urgen]ele ne puneau pe stejar pentru feti]e [i b`ie]ei Zi-le, domnu’ Ceau’!
Transcript
  • Insurec]ia armat` de la 23 August, \ntoarcereaarmelor, eliberarea ]`rii de sub o anumit` parte ajugului, vorba lui Ion Iliescu cam \n ace[ti ter-meni s-a vorbit zeci de ani despre ziua de 23 Au-gust. Restul e istorie. E geografie, botanic`, desen

    tehnic, educa]ie fizic` [i sport. Nu vom \ncerca s`facem lumin` \n acest caz, dar vom face pu]in`lumin` de la R`s`rit. Cititorii mai tineri dec\t noi,dar [i aceia mai b`tr\ni dec\t Ion Iliescu \[i amin-tesc foarte vag ce se \nt\mpla c\nd peste ]ar`

    d`dea 23 August-ul. Ce se \nt\mpla, \n mare, erac` tinerii erau sco[i de la practic` [i trimi[i pe sta-dioane, ca s` scrie din trupurile lor asl pls. Hai,domnu Brucan, nu v` mai \ncrunta]i at\ta, am glu-mit [i noi: erau sco[i pe stadioane ca s` scrie din

    trupurile lor Tr`iasc` bla-bla \mpreun` cu ge-nialul bla. Dar erau [i tineri mai noroco[i, caEugen Uricaru, Ovidiu Uscat sau chiar copilulMihai Mito[eru, ei \n[i[i geniali, care doar au \nti-nat nobilele idealuri ale pupincurismului.

    |n anul 1972, c\nd unii dintre noi nici m`carnu se n`scuser`, darmite s` mai fie [i activi[ti,Ion Iliescu era viu, deci tr`ia. Superba zi de 23 au-gust 1972 l-a prins pe Ion Iliescu nu \n bra]eleso]iei, ci la tribuna oficial`. Adic` el, viitorul neaNelu, era unul dintre acei comunistozauri care

    st`teau relaxa]i la tribuna oficial` \n timpuldemonstra]iei oamenilor muncii, prilejuit` demarea noastr` s`rb`toare na]ional`. Deci, a]ire]inut: \n 1972, pozi]ia preferat` a viitorului neaNelu era, ca [i acum, prin fa]`.

    Lui nea Nelui-a cam pl`cut prin fa]`

    Aceast` band` desenat` are ac]iunea plasat`la 23 august 1944, c\nd trupele ruse[ti ne-aueliberat de sub jugul fascist. {i foarte bine auf`cut. Ceea ce sun` ciudat este fraza cu Stejar,extrem` urgen]`!. Nu au g`sit alt nume de cod?

    Un stejar nu are nici o urgen]`, pentru c` elcre[te greu. N-ar fi fost mai nimerit s` spun`Efemerid`, extrem` urgen]`! sau Libelula peparbriz, stare critic`!?

    Pionieriide alalt`ieri,informatorii de ieri

    |n Romnia anului 1959, pionierii \nv`]aubine la majoritatea disciplinelor de \nv`]`m\nt.Nu se uitau la MTV, nu se drogau prin WC-uri,nu citeau Fata de la pagina 5, din Libertatea,nu f`ceau sex neprotejat, erau, deci, foartes\rguincio[i [i ascult`tori. Unul dintre ace[ti po-rumbei umani, cu cravat` ro[ie sub cioc, era celce avea s` devin` turn`tor la Securitate [i, ul-terior, secretar de stat la MAE, pre[edinte al Uni-unii Scriitorilor [i a[a mai departe. La rubricaEI AU NUMAI NOTE FOARTE BUNE, dinSc\nteia pionierului de joi, 26 noiembrie 1959,\l putem admira vorba vine pe pionierulEugen Uricaru, cl. a VII-a B, {coala medie nr.1,Bac`u. Pentru Eugen Uricaru ar fi fost mult maipotrivit` rubrica EI AU NUMAI NOTE INFOR-MATIVE FOARTE BUNE.

    Pe 12 noiembrie 1985, piesa lui Paul Everac,mo[ul care-[i lua pastila la televizor dup` revo-lu]ie, l-a inclus \n distribu]ie [i pe copilul MihaiMito[eru. Dovada faptului c` nu era o pies`grozav` a fost faptul c`, ulterior, Mito[eru, acest

    Shirley Temple a pieselor lui Everac, nu a fostremarcat dec\t de un grup de investitori \nbingo, care i-au scris un scenariu de o replic`:Zi-le, domnu Geo!.

    Cravata ro[iepus` la Uscat

    Uscat Ovidiu, din Cluj. |l [ti]i de la televizor.Acum \l [ti]i [i din ziar, \n postura pionierului.F`r` ochelari, pentru c` \n vremea aia nu mul]iaveau ochelari. De ce?, o s` v` \ntreba]i.Foarte simplu. Pentru c` Ceau[escu f`cea lu-cruri mari, care se vedeau de departe, dup`modelul rusesc. Vorba \n]elep]ilor b`tr\ni de lacozi: Nu vede]i c` `[tia nu pot nici s` v`ruiasc`c\t a construit tovar`[ul?.

    August, 23

    Urgen]ele ne puneau pe stejar

    pentru feti]e [i b`ie]ei

    Zi-le, domnu Ceau!

  • II academia CA}AVENCU Nr. 33, 24-30 august 2005

    august 23pentru feti}e {i B`ie}ei

    Sec]ia H de la \nchisoarea Doftana, loculunde at\]ia lupt`tori secre]i pentru idealurile co-munismului au s\ngerat \n torturi. La u[`, toaca.{i \n zilele noastre exist` un pavilion H \nBucure[ti, dar este o zon` de \nt\lnire a comer-cian]ilor cu module pline de lucruri ieftine, cupre]uri de angro. Tr`dare sau nu, po]i descoperiacolo [i tricouri ro[ii, deci p\n` la urm` idealurilenu au fost \ntinate complet.

    Deci, ce a[ vrea eu s`-l \ntreb pe VasileRoait`, comunistul care-a murit, \n timpulgrevelor de la Grivi]a, c`lare pe siren`, de fric`s` nu se opreasc` aia din sunat [i, \n loc s` con-tinue lupta, grevi[tii s` se care pe la casele lor,ca s`-[i bat` nevestele dup` datin`: p`i, m`i,Vasile, nu puteai [i tu s` rogi un coleg s-ocheme pe soacr`-sa? De obicei, astea ]ip` non-stop f`r` s` le-atingi, deci doar \i ziceai femeiic` fiic`-sa e curv` [i plecai lini[tit la treaba ta,nu trebuia s` mori ca prostul c`lare pe siren`.Adic`, vreau s` zic c`, dac` aveai pu]in noroc,puteai s` ajungi [i pre[edinte, cum a ajuns Ili-escu, un alt comunist ilegalist celebru.

    |n timp ce la Doftana fluturau steagurile ro[ii, un t\n`r lipea manifeste \mpreun` cu prietena lui.Asta f`ceau tinerii \n vremea aia, lipeau manifeste. Foarte frumos din partea lor, am zice. Cel pu]innu se \nt\mpla ca \n zilele noastre, c\nd lipe[ti o manifest` [i dup` aia vin `ia de la Miss Piranda februarie [i ]i-o acoper` cu un poster plin de copii-minune.

    Dragi copii, aast`zi o s` \nv`]``m dinpaginile revistei Licuriiici pentru copiimici ex-presii precum: lan]urile asupririiamericane, ghearele bog`tanilor,steagul luptei patriotice pentru libertateapoporului asuprit de mo[ieri [i fabri-can]i, du[manii poporului, UniuneaSovietic` buna [i marea noastr` vecin`iubit`, lupta pentru sf`r\marea juguluiamerican. Unde bog`tanii, jugul, asupri-rea [i mo[ierii s\nt reprezenta]i \n po-vestea noastr` de generalul american MacArthur. Se pronun]` la fel ca McDon-alds, McChicken, McHamburger,McGum`demestecatcusurprize, McMa-[inu]edefier. N-a]i auzit de toate aces-tea? Atunci [ti]i cum face ra]a? Ei, a[a sepronun]` [i Mac Arthur.

    Mmmmm, ce mai scriau [i copiii `[tia peziduri Ce vremuri! Ce oameni! Dar [i cep`rin]i! Auzi ce prostii \i \nv`]au s` sm\ng`leasc`pe pere]ii caselor Paix, adic` pace! ~[tiaerau copii care citeau prea mult, care st`teauprea mult \n cas` [i n-aveau televizor. Iar cititulproste[te, se [tie. Copii nedu[i la un meci, la ogal` de Local Kombat, netrimi[i dup` b`utur` [i]ig`ri. P`i azi, dac` la[i un pu[ti cu un [prai co-lorant pe strad`, \]i scrie lozinci serioase, nupove[ti le[inate. Ca de exemplu: MueSteaua!, Pl` lu Rapid! sau Flori e curv` tel.0724XXXXXX.

    Tr`iasc` lupta pentru paix!, S` fie paix \n lume,s` fie pace pe p`m\nt!, hai c` ne-am \mb`tat dela at\ta pace pe stomacul gol. Ce ar trebui s`afl`m, dragi copii, din aceast` pagin` cu selec]iunidin revista Licurici este c` pacea nu a picat a[a,din cer. |n primul r\nd, pentru pace au luptat co-

    muni[tii ilegali[ti de la Doftana. Nu [ti]i ce-i aiaDoftana? Cum adic`, pe voi nu v` plimb` `[tia cuautocarul pe acolo [i pe la Monumentul SoldatuluiNecunoscut? Mdea, nu-i nimic, v` zicem noi: Dof-tana era o pu[c`rie unde mergeau comuni[tii c\ndmergeau; adic` un fel de arest preventiv al pese-

    di[tilor de azi, cu deosebirea c` la Doftana mai in-trau [i cei ca Ion Iliescu. Doftana era, a[adar,facultatea pe care comuni[tii o f`ceau cu for]a,trimi[i de exploatatorii ca Mac Arthur. Proletariiau trebuit s`-i dea jos pe exploatatori pentru ca s`poat` face [i a doua facultate, aia pe bune, la care

    erau trimi[i de Partid, tot cu for]a. Ehei, vremurifrumoase, nu ca azi, c\nd copiii sociali[tilorfrancezi scriu pe pere]i cu graffiti A la mue,PSG!.

    Ce deranjeaz` azi \n mod evident la sloganul`sta de ieri e c` nu mai are acoperire. Timpuriletineretului muncitor au trecut, iar ast`zi, dac`e s` mai organizeze cineva congrese, titula-turile ar fi cu totul altele. Nu de alta, dar azi,muncitorii dintr-o categorie nu se mai reg`sescsub formulele astea generalizatoare. Azi, p\n` [imuncitorii, c\]i mai s\nt ei, stau pe o ni[`. Depild`, Tr`iasc` congresul tineretului c`p[unardin Spania!. Sau: Tr`iasc` plenara l`rgit` atinerelor autostopiste din Italia!. Ca s` nu maizic de Tr`iasc` congresul tinerilor prunci cucare lovesc mamele ]ig`nci \n poli]i[tii din An-glia!.

    No HH,no eroin

    Vasile Roait` a tras sirena de coad`p\n` a murit ca prostu

    Memoria ne joac` manifeste

    General american, c`dea-]i-arafacerile-n ocean!

    Ne doare \n Licurici

    Am privit atent coperta de al`turi a revisteiLicurici [i mi-am dat seama c` seam`n` un piccu coperta unui disc al forma]iei Kraftwerk.Totu[i, tabloul cu Stalin de pe perete, reprodusfoarte realist, face not` discordant` cu pionieriiu[or caricaturiza]i. Dar asta era, pionierii tre-buiau s` a[tepte p\n` s` ajung` la realitate.De[i ultimul din st\nga seam`n` destul de binecu Iliescu, a[a cum este el azi.

    Cheia marilor succesealte tipuri de congrese!

    Lupt`torii pentru pace, \nv`]a]i la patru ace

  • august 23pentru feti}e {i B`ie}ei

    IIIacademia CA}AVENCU Nr. 33, 24-30 august 2005

    {ti]i ce \nseamn` a fi cooperator la timpulprezent? |nseamn` a fi, la timpul prezent, un felde acount manager, a fi sales area coordinator, afi dar mai bine nu spun, c` iar ne sun` colegiide la publicitate. |nv`]`tura pe care trebuie s` o

    tragem de aici este c` 23 August-ul nu s-a rezu-mat la festivism. Nici munc` f`r` p\ine, nici p\inef`r` circ comunist, deci, dup` cum vede]i din gru-pajul de mai jos, pe vremea aia, lumea maimergea [i la munc`, nu doar la distrac]ie pe sta-

    dioane. Ziua Na]ional` a Romniei de atunci eraziua celor care f`ceau din trupurile lor un porum-bel al p`cii, pe stadioane, iar prin fabrici [i uzine,o gr`mad` dezordonat` \n jurul tablelor [i al sti-clelor de bere. Prezent`m \n continuare metodele

    sigure prin care Nicoleta Luciu ar fi putut devenistahanovist` [i pe cele prin care fetele de la trupaetno-dance Dar mai bine s` nu d`m nume s-ar fiputut face miezuitoare \n loc de [lefuitoare.

    Care-i diferen]a dintre Sechelariu [i Ceau[escu? N-a existat niciodat` stadionul NicolaeCeau[escu. Dar a existat ([i \nc` mai exist`, dar a fost rebotezat) stadionul 23 August. Dar care-idiferen]a dintre pre[edintele MM Stoica, de la Steaua, [i pre[edintele Ceau[escu, de la RSR? Cel dinurm` n-a cobor\t niciodat` de la loj` ca s` bat` un suporter care striga \mpotriva sa. V` da]i seama,\ns`, c` nici n-ar fi \ndr`znit vreunul s` strige, c`ci dictatorul se \ngrijea s` aib` \ntotdeauna unstadion plin de recuno[tin]` recunoa[te]i sloganul de la meciul de retragere al lui Hagi. Care-idiferen]a dintre Hagi [i Ceau[escu? Nea Nicu n-a mai apucat meciul de retragere. Dar a avut grij`ca la fiecare 23 August s` strice gazonul de pe 23 August, s` aib` urma[ii lui din PSD ce s` re-pare.

    Tovar`[e Gheorghe Gheor-ghiu-Dej, l`sa]i-v` un pic g\tulmai jos, c` n-ajung s` v` facnodul `sta la cravat`. Totu[i, nu-n]eleg, so]ia dumneavoastr`,doamna Gheorghiu-Dej, v` las`s` pleca]i de-acas` a[a [leamp`t,de ajunge]i mereu \n situa]ia pe-nibil` s` v` aranj`m cravata noi,pionierele? Adic`, s\ntem deacord s` v` pup`m \n cur [i s` v`spunem poezii, dar am prefera s`nu fim nevoite [i s` v` facemnoduri la crav`]i. C` \n ritmul`sta, m\ine-poim\ine o s` ave]ipreten]ia s` v` facem [i pantofii,altfel dec\t cu limbile noastremici [i moi de pionieri

    Promo]iile publicitare capitalist-imperialiste, care dau ca premiialuni]` de aur, minge de fotbal de aur,gheat` de aur, orice de aur, nu s\ntmare inven]ie. D`deau [i comuni[tiipremii \n aur, cum e Strungul deaur, c\[tigat de un t\n`r de 20 de ani.Cel care l-a primit b`nuim c` a valori-ficat imediat strungul de aur, din careau ie[it c\teva splendide piuli]e de 9,cu filet man[onat, bune de \n[urubatpe inelar la c`s`torie.

    Dac` ar fi s` nu citesc textul de dea-supra fotografiei, a[ putea s` cred c` estevorba de un articol despre Trei femei cucare n-a[ ie[i niciodat` \n ora[, la o ci-tronad`. Mai pu]in cea din st\nga. SauTrei femei cu care ar fi de preferat s` nur`m\n \ncuiat mai mult de zece minute \naceea[i camer`. Cu excep]ia celei dinst\nga. Dar, pentru c` s\nt curios [i \lcitesc, aflu c` cele trei femei s\nt vrednicelucr`toare care fac miezuri de o]el pe masade lucru, precum [i miezuri de p\ine pe josc\nd iau masa de pr\nz la una din uzinelepatriei.

    }es`toarea Bolovan Florica a primit titlul de sta-hanovist`. Ce-[i putea dori de la via]` mai mult deat\t un Bolovan comunist? Afl`m din presa vremii:La \nceput lucra la 8 r`zboaie. |ntr-o zi s-a dus laconducerea Sindicatului: Nu s\nt mul]umit`,tovar`[i!. Ei, ia s` v` vedem, de ce era nemul]u-mit` [i ce crede]i c` a cerut? Salariu mai mare? Acerut ma[in` de serviciu sau bonuri de mas`? N],astea-s chestii capitaliste, ia uita]i continuarea:A[ putea s` lucrez mai mult!

    Treci atunci s` lucrezi la mai multe r`zboaie,i-a r`spuns pre[edintele.

    A r`mas o clip` locului O \neca emo]ia. A tre-cut la 12 r`zboaie! Dar voia mai mult!. V` da]iseama c`, \n loc de bani, Bolovan era fericit` dac`primea la salariu doar ni[te ore de munc`?

    A fi cooperator, la timpul prezent, \nseamn`tot ce nu se putea spune pe vremea comunis-mului plus \nc` ceva nenorociri capitaliste. A ficooperator \nseamn` s` ai vreo 90 de ani, s` ai\n loc de un tractor de ultim` genera]ie unm`gar de fabrica]ie mai veche, s` ai pantaloniic\rpi]i ultima oar` de nevasta care a muritacum 22 de ani, s` \]i dea PSD-ul 2 milioane delei pe pogon ca s` \]i fure votul, s` \]i vin` oinunda]ie [i s`-]i ia tot din cas`. P\n` acum,numai p`r]i rele. Ca p`r]i bune ah, da: s` vin`B`sescu pe la tine prin sat, s` te fac` s` r\zi [is` plece.

    Comuni[tii raporteaz` produc]ii de cord la hectar

    Batic fierul c\t e cald

    Forja fie cu voi!

    A fi cooperatorla timpul prezent,f`r` viitor

    Tovar`[i de tovar`[i

    Mun]ii no[tristrung de aurpoart`

    So]ia lui Gheorghiu-Dej nu[tia s` fac` nod la cravatade pionier

    Hasta la stahanosista, babe

  • IV academia CA}AVENCU Nr. 33, 24-30 august 2005

    august 23pentru feti}e {i B`ie}ei

    Doamnelor [i domnilor, l`sa]i aparatele de fitnessdeschise, nu mai urmeaz` nimic important pentru]ar`. Toate evenimentele importante s-au petrecutdeja, de acum \ncolo nu mai trebuie s` facem fa]`dec\t inunda]iilor [i meciurilor pentru calificarea \nLiga Campionilor. |n rest, istoria nu pare s` ne mai

    amenin]e cu nimic. Nu tu program special de 23August la TV, nu tu un sf\r[it de trimestru la cares` te chinuie planul la maculatur` mai mult dec\tmedia la \nv`]`tur`, nimic interesant; unde maipui c` nici pe stadionul 23 August, m`ritat LiaManoliu, nu s-a mai \nt\mplat nimic interesant de

    c\nd comuni[tii lui Adrian N`stase au \ncercat s`pun` gazon. Ultima dat` c\nd comuni[tii [i-auf`cut de cap pe el, un grup de 22 de sportivi auscris din trupurile lor, direct pe teren, Romnia-Danemarca: 2-5. I-am a[teptat at\]ia pe ameri-cani, [i p\n` la urm` au venit danejii [i ne-au spart

    pe stadionul-emblem` al luptei \mpotriva imperi-alismului. Gata, asta a fost, r`m\ne]i cu AcademiaCa]avencu, c` oricum n-ave]i unde s` maiemigra]i.

    Uauuuu, da ce-mi pl`cea mie c\nd eram mics` m` uit la documentarele artistice cu Ceau[escu[i la spectacolele omagiale! Cum se termina Mi-haela [i \ncepea Telejurnalul, mamele ie[eau pela geamuri [i \ncepeau s` strige: Hai repede sus,l`sa]i joaca, c` e tovar`[u pe TVR!. {i atunci, to]icopiii ne \mpr`[tiam ca pot\rnichile [i ne a[ezamcumin]i \n fa]a Siriusurilor [i a Diamantelor, deunde nu ne mai mi[cam p\n` la \nchiderea pro-gramului. Cel mai mult \mi pl`cea, la spectacoleleomagiale, s` ascult muzic` de oper` c\ntat`-n corde pionieri r`gu[i]i, compus` special pentrutovar`[ul Ceau[escu. M` mai enervau mama [itata, c` \ncercau s` dea pe bulgari, dar \i amenin-]am c`-i torn la secretarul de partid pe gr`dini]`[i-atunci se speriau [i m` l`sau s` m` bucur \nlini[tea sufrageriei de acel moment omagial.

    Iat`, stima]i ascult`tori, progra-mul radio din 23 august 1952. 30 deminute cu c\ntece [i versuri despreStalin, 15 minute despre Dej, 15minute s-a citit articolul de fond dinSc\nteia, 35 de minute de muzic` dedans pe la zece [i jum`tate seara,c\nd oamenii muncii dormeau [i,evident, emisiuni \n rus`, \n ma-ghiar`, \n s\rb` [i \n olteneasc`. Eclar c` {euleanu a fost, fa]` deomologii s`i din 52, un adev`rat in-competent! {i asta \n condi]iile \ncare chiar [i programul `la avea cevalipsuri. Nu v`d dedica]iile care arfi sunat, evident, cam a[a: Pentrufratele meu, poporul sovietic!. {im` mir c` nu s-au g\ndit [i la ni[teconcursuri unde pentru un r`spunscorect primeai o excursie la Mosco-va, iar pentru un r`spuns gre[itprimeai o excursie la Canal.

    {oimii patriei, [oimii patriei,spre veceuri vom zbura!

    Bun` ziua, s\nt educatoare la gr`dini]a Floare de nu-m`-uita din sectorul 2. Vreau s` raportezun incident Organiza]iei {oimii Patriei, care contribuie, prin promovarea unor forme de munc` [ivia]` \n comun, adecvate v\rstei, la educarea patriotic`, socialist` a copiilor, \n spiritul dragostei [irespectului fa]` de patrie [i fa]` de poporul nostru, fa]` de Partidul Comunist: \n timp ce \ncercams`-i educ pe [oimii de la grupa mic`, Andreiu]a [i D`nu], \n spiritul iubirii de ]ar`, popor, partid,tovar`[ul Nicolae Ceau[escu [i tovar`[a Elena Ceau[escu, ace[tia s-au sc`pat pe ei. Andreiu]a a f`cutpipi, iar D`nu] a f`cut caca. |n urma acestui incident, cei doi [oimi [i-au f`cut autocritica.

    Ah, ce mai str\ngeam cartoane c\nd erammici! Exact ca omule]ii din imagine. C\nd netrimitea partidul, nimic nu r`m\nea \n urmanoastr`. D`deai tot, c` oricum nu aveai ce citi.Dar acuma s-au schimbat vremurile. S` zicem c`PSD-ul, sau Alian]a, ne trimit s` str\ngem macu-latur`. Crede]i c` am mai str\nge ceva? Eu, unul,nu mi-a[ da colec]ia de Playboy, sau cele 1.000 denumere din Libertatea, cu cele 1.000 de fete de lapagina 5, nici mort. Maculatura asta o citescmereu, chiar dac` paginile s-au mai stricat de laumezeala din baie.

    Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu a spus c` \nda-torirea suprem` a pionierului este aceea de a-[iiubi cu ardoare patria socialist`, pun\nd maipresus de orice interesele ]`rii; el este gata s`-[iaduc` \ntreaga contribu]ie la ap`rarea ei [i \[iexprim` prin fapte dragostea nem`rginit` fa]` dePartidul Comunist Romn. Noi, pionierii, s\ntemde acord cu asta. Uite, de exemplu, eu, dup`ce-mi termin tema la geografie, ca s` nu m` bat`mama, \mi str\ng juc`riile, ca s` nu m` bat` tata,[i m` duc la colectat de sticle [i borcane, ca s` num` bat` Partidul. Iar dup` ce duc borcanele lacentru, m` \nt\lnesc cu b`ie]ii \n fa]a blocului,

    c\nt`m imnul [i plec`m repede la r`zboi, ca s` nune bat` ]ara c` n-o ap`r`m.

    M` aflu, dragi copii, \n redac]ie la AcademiaCa]avencu, una dintre cele mai frumoase [i \nacela[i timp cele mai b`tr\ne redac]ii ale Capi-talei. Vre]i s`-i d`m un ocol? Poate c` ideea de ada un ocol redac]iei de pionieri \ntr-ale r\suluidin Romnia nici nu este a[a de rea. |ns` multmai bine ar fi s` v` invit acas` la mine, pentruc` eu, dragi copii, locuiesc chiar l\ng` Parculsportiv 23 August din Bucure[ti. |n anul 1966,dragi copii, acest parc era unul dintre cele maitinere [i \n acela[i timp cele mai b`tr\ne par-curi ale Capitalei. Haide]i, veni]i? Parcul estefoarte frumos, p\n` [i revista Cravata ro[ie a scrisdespre el. Mamele la copii, \i l`sa]i pe copii \nparc, s` bem o bere?

    Maculatura \nt`re[te musculatura

    La pl`cinte, [oimii patriei merg \nainte, la r`zboi ei merg \napoi! Da se duc pionierii!

    Omagiu efemer, din g\t r`cit de pionier

    S` m\nc`mcarne de parc!

    Radioul, pe vremea c\nd DJ-ii nu aveau loc de Dej

    Mili]ia Spiritual` [i Mihai Sergiu Burceav` mul]umesc pentru aten]ia acordat` [i v`ureaz` [i pe aceast` cale un 23 August lumi-nos [i plin de bucurii. Veni]i de lua]i lumin`de la R`s`rit!

    [email protected]


Recommended