\.,,{lt & <'<
Pr. |OSIAH B. TRENHAM
cAsAroRIE gI FECIoRIEiN CANDIREA
SFANTULUI IOAN GURA DE AUR
Traducere din limba engleziLucmru FtrP
Carte tiplritd cu binecuvAntareainaltpreasfin!itului
TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei
EDITURA DOXOLOGIAIaqi, 2016
CUPRINS
CuvAnt inainte .-.-.-...7
Introducere .--.......'.23
l. tnv{t{tura Bisericii primarc dcsprc fcciorie qi ctrs{toric inainte de
Sfhnnrl Ioan Gur{ de Aur ..-....-........-..-.- 26
2.ingerip{mAntcsti: blrbatulsifemeia in rai .......... ... 103
3. De la ambitii copilaresti la roade cere$ti: ctrs{toria qi fetioriain Vcchitrl qiNoulTcstamcnt ..........'...144
4. Clsltoria spirinraltr, farnilia monahaltr
oi Biscrica dc acas{ ............ 208
5. Relatia sexualf, protejat{: contracePda in invtrtlturaSfhntului Ioan Gur{ de Aur .............-...252
6. Trupurile cere$ti $i unirea sufletelor:viata in eshaton .................276
Cuvint de inchciere .............'. 315
Bibliografie .:..................:................. ........-. 317
Indice scripruristic ..........,........ ...........-....---347
Indice general ....---352
L. Invi,titura Bisericii primare despre feciorie Eicisitorie inainte de SfAntul Ioan Guri de Aur
Introducere
Acest capitol este menit si slujeascd drept o introduceregenerald in tema unei abordiri patristice fafi de chestiuneacdsdtoriei qi a fecioriei inainte de perioada in care a triitSfAntul Ioan Gurd de Aur. In acest scop, am incercat si ofero privire de ansamblu elementard a principalelor curente ere-tice care au avut tangenli cu subiectul tratat de noi, de vremece, o atAt de mare parte din scrierile Pdrinfilor despre temanoastrd au fost compuse drept rispuns la invifdtura care nuse aflain htmonie cu norrna de credinli a Bisericii. Drept con-secinfl, am oferit o prezentare generald a operelor desprec[sitorie gi feciorie scrise de qase invdfitori ai Bisericii ante-hrisostomieni foarte influenfi. Acegtia sunt: Tertulian, Cle-ment Alexandrinul, Origen, SfAntul Metodie al Olimpului,SfAntul Atanasie cel Mare qi SfAntul Efrem Sirul'. Daci nevom familiarizacu acegti gase scriitori bisericeqti care il pre-ced pe Gurd de Aur, vom putea aprecia mai bine contribuliaunicd qi monumentald asupra definirii atitudinii creqtinereferitoare la cdsdtorie gi feciorie.
Atacuri eretice impotriva cdsltoriei gi concepgii falsedespre feciorie
Multd cernealS patristicd despre chestiunea cdsdtoriei qifecioriei a curs din cauza invifiturilor greqite ale ereticilorqi schismaticilor care defiimau cdsdtoria qi propovdduiau
invdtiltwra Bisericii priruare d.espre feciorie $ cd.siltorie 27
paradigme ascetice inrddicinate in invilitura eretice si mo-tivate de false aspirafii. SfAntul Apostol Pavel il avertizasepe SfAntul Timotei, chiar in veacul apostolic, cd vor apireainvifdtori falqi ce vor ataca institu]ia cdsdtoriei2, qi aqa s-a qi
intAmplat. ln secolele urmdtoare a existat un curent continuude falqiinv5ldtori care au subminat cdsitoria atAt de la dreapt4
cAt gi de la stAnga. Principalii oponenli ai cdsitoriei creqtine
au fost aga-numifii,,gnostici".
,,Gnosticismul"3 este un cuvAnt umbreld, un fel de topos
ideologic, ce are o gami largd semanticd qi care este folositca instrument retoric. Nu este uEor si defineEti gnosticis-mul. Aceasta nu fiindcX gnosticismul in sine este un con-
cept gtiinlific relativ nou, gi nu o definifie patristicio, qi nicifiindcd vreunul dintre aceste grupuri aga-zise gnostice igi
'in afara acestui capitol introductiv, de la un capdt la celdlalt al lu-cririi se vor face referinle la aceqti autori pentru a furniza informaliiprivind aspectele relevante pentru Ioan Gurd de Aur' Acegti qase teologrieprezinti o largi selecfie de mdrturii creEtine greceqti,latine gi siriene dinprimele veacuri ale Bisericii gi demonstreazl armonia fundamentaldde opinie de-a lungul perioadei Bisericii primare asuPra cisitoriei 9i fe-
cioriei. Cititorul va observa absenla evidenti a Pdrinlilor Capadocieni:
Sfintii Grigorie Teologul, Vasile cel Mare gi Grigorie de Nyssa' Fiecare
dintre aceqti Pirinfi a avut multe de spus despre cisitorie gi feciorie gi
l-au influenfat profund pe GurI de Aur. Ar merita incercat un shrdiudespre mogtenirea capadociani a lui Gurd de Aur. in afara Capadocie-nilor, nu vom examina nici influenla SfAntul Irineu, de care depind atAt
de mult Clement Alexandrinul qi SfAntul Metodie al Olimpului. Pentruun studiu privind contribufia SfAntul Irineu la chestiunea cisdtoriei qi
fecioriei, vezi Behr (2000).2Cf.ITim.4,3.
']onas (1958), p.32.aPdrinfii, de fapt, nu au numit aceste grupuri folosind termenul co-
lectiv de ,,gnosticism", ci, mai degrabd, au analizat fiecare secti in parte,
aplicAnd uneori termenul .gnostic", dar de obicei au de*mnat grupulprin numele fondatorului siu. Pirintii au considerat ci aceste grupuri,,grrostice" sunt, in principal, erezii cregtine. Doar cAteva secte s-au nu-mit expres ,,gnostici", iar SfAnful Irineu foloseqte in mod colectiv denu-mirea de,,in chip mincinos numitd gnozd" pentru a descrie grupurilecare aveau ir comun anumite ipoteze cosmologice gi epistemologice.
C:lsitoric qi fccioric in gnr.rclirca Sfiutului Ioan (iur{ c.lc Aur
revendicase acest nume, ci, pentru ci este practic irnposibilsd faci o grild teologicr gnostice, pebazacdreia si clasifici pecineva ca fiind gnostic. In mod obiqnuit, gnosticismur estefolosit pentru a descrie orice sistem filosofico-religios careposfuleazi un secret sau o gnozd,speciald qi care este delinutddoar de cAqiva alegi, adicd de cei desivArgifi duhovnicegte.Aceastd cunoagtere speciali, care mAnfuieqte in sine, dezvd-luie ci lumea creatd este lucrarea eonilor sau a puterilor in-gereqti care izvorisc din divinitate. Din aceastr temi comunis-au ndscut mai multe ramuri individuale ale gnosticismu-lui, care, deEi expun multe sisteme extravagante, mult timps-a considerat cd aceste secte sunt atagate de ideea cd uni-versul fizic nu a fost creafia Dumnezeului cel preainalt, ci aunor zeitdfi mai mici, gi, prin urmare, cosmosul gi materia suntrele qi nu pot fi rdscumpdrateo. Trupul este socotit a fi o in-chisoare gi un,,vesmAnt murdar gi necurat al sufletului,,6"Acest efort de a defini gnosticismul gi de a grupa la un locin aceasti categorie un num5r urias de migcdri religioasedin secolele al Il-lea gi al III-lea a fos-t ferm criticatd de cer-cetarea academicd recentdT. originea gnosticismului este in-vdluitd de mister. se sugereazd cd la aparilia invdfdturilorgnostice au contribuit patru curente fundamentale: zoroas-trianismul, iudaismul apocaliptic, cregtinismul eterodox gifilosofia elenistd*. PAnd in acest moment nu cred cd se poateafirma ceva categoric in aceastd privinfi.
u Grant (1961), p. 15.o lmruil peileiin lucrarea gnosticd Faptele lui roms, sec. al III-lea, care
refl_ectd probabil o inv5fdturd valentiniand tArzie. lbidem, p.1.1.6.'williams (1995), Rethinking Gnosticism: An Argrrment foi Dismnntling a
Dubious Category, imi pare a oferi o critici devaitatoare a modului tia-difional in care cercetarea academici din ultimele cateva secole aincer-
"3t-!1 ru raporteze la un mare numdr de misciri religioase din secolele
al ll-lea gi al IIIJea, care, degi au multe trdsdturi in-comury nu pot fianalizate - aEa cum demonstreazr williams -in funcfie de categorii precise.
" Grant (1961), p. 18. in afard de terminologi", ,,, ," poi rpr." p."umulte despre o contributie substanfialx a filoiofiei grecegti. influenfa
tnvdldtwra Risericii. primare d.espre feciorie si cdsittorie
Mare parte din ceea ce cunoaqtem in ziua de azi despre
sectele denumite la modul general,,grtostice" derivi din nu-
meroasele lucriri antieretice patristice scrise de-a lungul pri-
melor secole ale Bisericii. Cea mai importantd dintre acestea
este cea a SfAntului Irineu, impotriaa ereziilor: despre identifi-
carea qi respingerea celeiin chip mincinos numite gnozen. Aceastd
lucrare a SfAntului Irineu depinde de o lucrare pierduth as-
tilziaSf6ntul lustin Martirul. Sfanil Ipolit al Romei a scris pe
larg impotriva gnosticismulul asemenea lui Tertulian, Clement
Alexandrinul, Origen qi SfAntului Epifanie al Salaminei.
Pirinfii gi primii scriitori bisericegti au fost preocupali inspecial sd respingd numeroasele migcdri sectare din vremea
1or, de vreme ce majoritatea susfineau cd sunt cele mai pure
comunit5f creEtine, care defin succesiune apostolicl autentic5"'.
in principal, din aceste surse" putem reconstrui principalele
cregtind poate fi detectata in imaginea g4osticl a rdscumpdrdrii. Cf Jonas
(1958), p. 53. Mandeanismul este un izvor recunoscut, dar foarte com-
plex, gi este singura formd strdveche de religie gnostic5 incd practicat
in ziua de astizi. in prezenf mai existi secte in Irak mai ales in Bagdad qi
Basra, unde se pare cd domind piafa de metale prefioase' Nurnele ,,man-
dean" vine din aramaicul ,,manda" care inseamni cunoaqtere. Man-
deenii sunt, intr-adevir, ,,gnostici". Rudolph (1'977), pp.343ff.
" Sources Chritiennes a publicat textul critic, lrinie de Lyon: Contre les
h,irisies, in noud volume: SC 100, '1,51,,752,210,277,263,264,293 qi 294.
"' Vezi Scrisoare cdtre Flors a conducitorului gnostic Ptolemeu: ,,Maitdrziuvei afla rnai mult dacd egti socotit vrednic de tradilia apostolicd
pe care qi noi am primit-o prin succesiune. $i noi putem sd justificdm
toate ideile noastre prininvdfdtura M6ntuitorului". Grant (7967), p. 160'lrAceastd resursd patristicd a fost mult ajutatd de descoperirea mai
multor texte gnostice in 1945, in situl arheologic de la Nag Hammadi'
Au fost scoase la lumina patruzeci gi patru de lucrari diferite in papi-
rus, legate in treisprezece volume de piele, iar aceastd descoperire a
umplut un gol imens in materialul sursi primar. Astfel, au fost recu-
perate lucrdri gnostice precum Evanghelia adevirului, probabil o carte
valentiniand din secolul al ll-lea.
Ctrsitoric si fccioric in gindirca Sfinttrltri Ioan Gurtr clc Atrr
linii teologice ale feluritor migcdri biblico-demiurgice,2, siputem infelege, mai ales, atacurile lor indreptate impotrivacdsitoriei gi devierile ascetice asociate.
Sursele patristice identifici urmdtorii principali lideri qisecte ale gnosticismuluil3: Simon MagUl, Menandru, Satumin,Basilide gi Isidor, Carpocrate gi Epifanes, Cerint, ebionilii,nicolaifii, Cerdo, Marciory encratifii, Tafian, Valentin qi suc-cesorul sdu Ptolemeu gi alte secte mai pufin cunoscute,n.
Acegti predicatori au atacat cisdtoria din ambele laturiale spectrului etic. in ceea ce privegte cdsrtoria gi fecioria,invdfitorii gnostici au fost adesea in mod convenabil impir-fifi in douX tabere: cei excesits de ascetici gi cei fd[i; imoralir'.Marcion gi Tafian fac parte din tabdra celor care duceau as-cezala extrem. Marcionifii nu aveau voie sd se cisdtoreascd,fiindci a te cdsdtori qi a procrea inseamnd a participa lalucrarea cea rea a demiurgului. Conform sfantului Irineu,Tafian s-a aldturat lui Marcion gi Saturnin considerAnd cd-sdtoria drept"adulter'o.De cealalti parte se aflau cei imorali.
" Aici urmim terminologia sugeratd de Williams.
_'3 Grant (7961), pp. 23-67.Simon Magul apare in Fapte g 9-24, iar rico-laitii sunt menfionafi in Apoc. 2,6,15.
'n Precum gnosticii barbelifi, ofilii sethieni gi cainifii.'u williams (1995) dedici un capitol din lucrarea sa argumentdrii ideii
ci existd serioase lipsuri in teoria celor care suslin cd un numir sem-nificativ din aceste grupiri promovau comportamentul imoral. Diviziu-nea tradilionald dintre gnosticii excesiv de ascetici gi cei imorali, agacum se gdseqte la Clement Alexandrinu | (S tromata 3, S. lO-74, GCS, p. 21.4)qi reiteratd de Chadwick (1954, p.22) mi se pare a fi foarte indoietnicd,frri a urma pe williams in discreditarea *er,,tir.rilor patristice ale uneiastfel de imoralitigi. Putem spune ci existau grupuri iu comportamentimoral, dar, in generaf nu au fost migcdrile dominante. Gero (t9ae) aducemdrturii despre prezenfa probabil semnificativd a borbori(ilor imoraliin Antiohia,ln perioada pdstoririi sfanful Ioan Gurd de Aur, din scrierilelui reodor al Mopsuestiei gi legislalia imperialr asprd a impiratului reo-dosie II, pp.277-279.
'u SfAntul Irineu, impotriaa ereziilor 7,2g, L, g-26, SC 263, pp. 954-g56.Cl Chadwick (7954), p. 22.
