Capitolul II Cu Date Noi

7/24/2019 Capitolul II Cu Date Noi

1/57

CAPITOLUL II

EVOLUII I MUTAII N AGRICULTURA

ROMNIEI

Obiective:

- Evidenierea contextului istoric si ale principalelor caracteristici ale

agriculturii Romaniei in principalele etape istorice incepand cu 1864 ;

- Prezentarea etapelor, a principalelor fenomene intalnite si a rezultatelor

procesului de restructurare a agriculturii in vederea tranzitiei acesteia la

economia de pia!

- Prezentarea contextului macroeconomic de dezvoltare a Rom"niei, a

principalelor agregate macroeconomice in vederea deinerii locului si a

rolului real al sistemului agroalimentar in economie!

Continut:

2.. Evo!u"i# #$%icu!tu%ii &n "#%# no#'t%( )*n( &n +,-

2.1.1. Evoluia istoric si social a agriculturii n ara noastr

pn n 1918

2.1.2. Evoluia istoric si social agriculturii n ara noastr n

perioada 1918-

1945

2.2. Evo!u"i# #$%icu!tu%ii %o*ne/ti 0u)# +,-

2.2.1. Evoluia postbelic a agriculturii n Ronia n perioada

counist

2.2.2. Evoluia agriculturii dup 1989 n Ronia

2.1. T%#ni"i# !# econoi# 0e )i#"( &n #$%icu!tu%# Ro*niei &n

)e%io#0#

)o't0eceb%i't(

2.!.1. "pactul tran#iiei asupra econoiei rone$ti% aspecte

conceptuale ale


2/57

procesului de privati#are

2.!.2. &peci'icul tran#iiei n agricultura Roniei

2.,. Locu! #$%icu!tu%ii Ro#niei in )e%io#0# 0e t%#nitie !# econoi#

0e )i#t#

2.4.1. (specte generale ale conte)tului acroeconoic de

de#voltare a Roaniei

2.4.2. Evolutia principalelor agregate acroeconoice in

perioada de tran#itie la econoia de piata

2.4.!. *iensiunea reala a locului si rolului sisteului

agroalientar in econoie

Reu#t

3ib!io$%#4ieInt%eb#%i

Cuvinte c5eie:

#$estiunea rneasc, Reforma agrara, Expropriere, %egea fondului funciar,

%egea cadastrului &i pu'licitii imo'iliare, %egea camerelor agricole, %egea

creditului agricol, Privatizare, #od funciar, Polarizare, #olectivizare, (ranzitie,

Etatizare, )gregate macroeconomice

EVOLUII I MUTAII N AGRICULTURA

ROMNIEI

Evoluia spaiului rural al Rom"niei este rezultanta complex a unor

factori de natur istoric, politic, economic, social, con*unctural &i nu +n

ultimul r"nd a unor factori de natur internaional!

Pentru a fundamenta &tiinific ceea ce tre'uie s +ntreprindem pentru

restructurarea agriculturii noastre, pentru revigorarea spaiului rural rom"nesc,

pentru trezirea ranului nostru este necesar o analiz a drumului parcurs de

agricultura Rom"niei pentru c odat cu rena&terea ranului &i satului rom"nesc

rena&te naiunea rom"n!


3/57

2.. Evo!u"i# #$%icu!tu%ii &n "#%# no#'t%( )*n( &n +,-


pn n 1918

azele agriculturii noastre se pun +n ultimele trei decenii ale secolului

trecut si +n primele decenii ale secolului nostru!

ezideratul fundamental al ranului rom"n, acela de a fi proprietarul

pm"ntului pe care-l munce&te, +ncepe s prind contur imediat dup unirea

Principatelor Rom"ne +n 18./! Reforma agrar, promulgat de principele

)lexandru 0oan #uza +n 1864, a contri'uit +n mare msur la ameliorarea

structurii de proprietate din Principatele Rom"ne &i la +nlturarea oricrei forme de

legtur silit +ntre ran si proprietar claca2, fr +ns s rezolve pro'lemele

te$nice si economice ale exploataiei agricole &i starea de +napoiere a rnimii!

Reforma agrar din 1864 nu a avut efectul scontat pentru c ranul rom"n,

devenit proprietar de pm"nt, nu avea inventarul &i capitalul necesar pentru

exploatarea pm"ntului! )cela&i lucru s-a +nt"mplat &i cu celelalte legi cu impact

funciar, +ncep"nd cu cea din 1866 &i continu"nd cu legile din anii 1868; 183;

183.; 1885; 1884; 1/5 - care au fost sortite e&ecului! #$iar dac #onstituia din1866 proclam li'ertatea personal, o mare parte a rnimii moldovene &i

muntene a a*uns +n situaia de neio'gie ca urmare a aplicrii %egii tocmelilor

agricole! (ot acum +n aceast perioad apare un fenomen de mas, fenomenul

arend&iei! Proprietarul, +n a'sena capitalului &i activului de exploatare nu avea

alt soluie dec"t arendarea, el fiind constr"ns s accepte condiii de arendare

impuse de arenda&, +n caz contrar terenul su rm"nea +n mare parte nelucrat!

7n anul 1864 &i p"n la area 9nire nu se produc mutaii semnificative +nagricultura din Principate! (otu&i economia capitalist a avut o influen puternic

asupra evoluiei structurilor agrare si a pro'lemei agrare! Ea a creat primele piee

pentru produsele agricole, dar nu se poate vor'i despre piaa agricol +n adevratul

sens al noiunii, poate cu excepia pieii cerealelor!

7n perioada 1864 - 1/18 fenomenele cu caracter general constatate sunt

urmtoarele:


4/57

- populaia rural se situeaz constant la ponderea de 3.-85 din

populaia total;

- sporul natural al populaiei rurale &i legislaie succesorial favorizeaz

parcelarea si diminuarea excesiv a proprietilor mici;

- piaa agricol si prelucrarea industrial a produselor agricole se aflau laun nivel foarte redus!

0storia dezvoltrii economiei rurale din estul Europei demonstreaz c

suprafeele proprietilor funciare au crescut, dar cu un ritm foarte lent astfel +n

18/ +n ec$iul

Regat oldova si untenia2 +n anul marii rscoale rne&ti din 1/53 reflect

faptul c 33, din numrul exploataiilor agricole erau su' . $a, dein"nd doar.,8 din suprafaa ara'il, +n timp ce ,8 din numrul exploataiilor erau

mai mari de . $a, ponderea acestora +n suprafa ara'il fiind de 34, !

7n acel an .3. proprietari latifundiari deineau 48,3 din suprafaa

ara'il a >ec$iului Regat +n cifr a'solut 815 . $ectare2 ponderea lor fiind

su' 1 din numrul exploataiilor totale mai precis 5,.6 2!

)ceast structur a proprietii funciare care nu se modific p"n +n 1/18,

poate fi caracterizat ca fiind a unei economii de tip feudal, cu mari proprieti

latifundiare! Polarizarea excesiv a proprietii funciare a constituit premisa

mi&crilor violente din 1/53!

Evoluia structurilor agrare +n celelalte provincii istorice rom"ne&ti,

)rdealul, anatul, #ri&ana, aramure&ul, ucovina &i asara'ia este marcat de

apartenena vremelnic a acestora la cele dou imperii austro-ungar &i arist!

! #onstantinescu, +n lucrarea ?%@evolution de la proprietAB rurale et la

reforme agraire en Roumanie? ucure&ti, 1/.2, arta c +n (ransilvania la

+nceputul anului 1/18, rom"nii care reprezentau 6,3. din populaie aveau +n

proprietate numai 4 din suprafaa agricol si forestier a acestei provincii, ceea

ce demonstreaz c structura proprietii funciare era profund distorsionat +n

defavoarea populaiei ma*oritare rom"ne&ti!

ominaia imperiului arist asupra asara'iei +n perioada 1/1-1/1

marc$eaz profund structurile rurale din aceast provincie! =pecific acestei

provincii rom"ne&ti este politica arist de colonizare si cumprrile masive de


5/57

proprieti funciare de ctre no'ilimea rus! =tructura proprietii funciare este

'ipolar, asemntoare cu cea din >ec$iul Regat! 9n numr de 131 de exploataii

agricole deineau 168/555 $a, reprezent"nd 4/,1 din suprafaa asara'iei!

7n ansam'lul +ntregii ri +n anul 1/18 se remarc existena unui numr

foarte mare de exploataii mici, cu o pondere de /.,3 +n totalul exploataiilor, cuo suprafa medie pe exploataie de 4,. $a! %a polul opus se situa marea

proprietate funciar care, cu o pondere de numai 5,3 +n totalul exploataiilor,

deinea 45 din suprafaa trii! Exploataiile de mrime medie erau sla'

dezvoltate, reprezent"nd ,6 din totalul exploataiilor rom"ne&ti, ocup"nd 1.,/

din suprafaa rii, aceast tendin fiind totalmente contrar celei din Europa!

7n ec$iul Regat o tent cerealist!

)gricultura Rom"niei +n anul arii 9niri poate fi caracterizat ca o

agricultur puternic marcat de su'dezvoltarea economic general a trii, cu o

structur a proprietii funciare cu un 'ipolarism excesiv, cu un sistem de

producie unilateral, cel cerealier, extensiv si nu +n ultimul r"nd prin existenta +nc

a relaiilor de tip feudal alturi de cele de tip capitalist 0!P! Ctiman, 1//42!


6/57


n perioada 1918-1945

Rscoala ranilor din 1/53 a stat la 'aza sc$im'rilor agrare eseniale, de

su'stan din spaiul rural rom"nesc, care au de'utat din anul 1/18! azele

teoretice &i politico-sociale ale acestor sc$im'ri au fost puse de economi&tii de

marc ai Rom"niei: >! adgearu, #!=tere, ! #orneanu, >intil 0!#!rtianu!

%egea pentru reforma agrar este promulgat +n 1/18 pentru >ec$iul

Regat! =uprafaa prevzut a se expropria, dup principiile cuprinse +n lege, a fost

de cca! milioane $ectare! up area 9nire din 1/18 se adopt legile reformei

agrare si +n celelalte provincii rom"ne&ti, dup cum urmeaz: +n asara'ia +n

1/5, cuprinz"nd exproprierea unei suprafee de un milion de $ectare; +n(ransilvania, anat, #ri&ana, aramure& se discut reforma agrar +n arele =fat

aional al provinciilor respective iar +n anul 1/5 este votat si de Parlamentul

Rom"niei ari!

Reforma agrar din 1/18 este un act legislativ fr precedent +n legislaia

rom"neasc, ca amploare!

(erenul expropriat, +n suprafa de 6!558!155 $a, reprezint circa F4 din

suprafaa marilor latifundii rom"ne&ti! (a'elul nr! !12!Reforma agrar din 1/18 cuprinde patru legi - pentru toate provinciile

Rom"niei ari, cu elemente specifice pentru fiecare din provinciile respective,

dar si o serie de principii, norme si metode de lucru comune, astfel:

6u)%#4e"e!e e7)%o)%i#te )%in Re4o%# #$%#%( 8+9

T#be!u! 2.

N%.c%t.

P%ovincii!e 6u)%#4#"#!#ti4un0ii!o%

85#

6u)%#4#"#e7)%o)%i#t(

85#

Cot# 0ee7)%o)%ie%e

;1! >ec$iul Regat !/3!8.1 !336!451 81+,! asara'ia 1!844!.4/ 1!4/1!/5 ,+9! (ransilvania !3.1!413 1!66!85/ 1+!4! ucovina 11.!555 3.!/63 +1

RCG0) 8!158!8.3 6!558!5/3 ,4+1=ursa: Pun 0on Ctiman - )gricultura Rom"niei la cumpna dintre milenii 00-000, 1//4


7/57

- exproprierea pentru cauz de utilitate pu'lic sau naional a

proprietilor latifundiare mai mari de 155 $a;

- +mproprietrirea ranilor fr pm"nt sau cu pm"nt puin, prin v"nzare;

- +nfiinarea unor instituii te$nice, *uridice, administrative &i economice

pentru aplicarea legilor reformei agrare!Reforma agrar din 1/18, cea mai ampl de altfel din +ntreaga Europ, +n

perioada respectiv a produs mutaii semnificative +n structura proprietii agrare!

in datele prezentate +n ta'elul ! se desprinde +n mod clar cre&terea

ponderii suprafeelor proprietilor mici +n cadrul fiecrei provincii +n parte dar &i

la nivel naional: de la 4, 8 la 3, 3 , +n timp ce suprafaa aferent

latifundiilor scade de la 45, la 15,4 , una din reu&itele certe ale reformei

fiind aplatizarea 'ipolaritii proprietii funciare!

6t%uctu%# )%o)%iet("ii 4unci#%e &n#inte 'i

0u)( %e4o%# #$%#%( 0in #nu! +9

T#be!u! 2.2

N%.

c%t.

P%ovincii!e

C!#'i4ic#%e#

e7)!o#t#"ii!o%

0u)(

(%ie#

'u)%#4e"e!o%

n#inte# %e4o%ei ec$iul

Regat

H 15 $a

15-155 $a

I 155 $a

!3!1/.

865!/.

!/3!8.1

46,3

15,8

4,.

6!.58!./6

865!/.

61!4.5

81,4

15,8

3,8Tot#! =.++>.+++ >>?> =.++>.+++ >>?>

asara'ia

H 15 $a

15-155 $a

I 155 $a

!1.6!83

185!/34

1!844!./

.1,6

4,

44,1

!648!343

1/5!/84

.!61/

83,

4,

8,.Tot#! ,.92.1-> >>?> ,.92.1-> >>?>

! (ransilvania

H 15 $a

15-155 $a

I 155 $a

!.6!38

!1.!113

!3.1!4.3

4,1

8,/

3,5

4!55!.43

!1.!113

1!583!648

.6,.

8,/

14,6Tot#! =.,,.12 >>?> =.,,.12 >>?>


8/57

N%. P%ovincii!e

C!#'i4ic#%e#

e7)!o#t#"ii!o% n#inte# %e4o%ei .>>> >>?> -2>.>>> >>?>

.! RCG0)

H 15 $a

15-155 $a

I 155 $a

8!5!365

!1/.!5.4

8!158!843

4,8

1.,/

45,

14!88!8.3

!1/.!5.4

!155!3.5

3,3

1.,/

15,4Tot#! 2>.1,.@@ >>?> 2>.1,.@@ >>?>

=ursa: Pun 0on Ctiman - )gricultura Rom"niei la cumpna dintre milenii 00-000, 1//4

#a efect al reformei s-a produs o mutaie a mrimii medii pe clase deproprietate! #reste suprafaa exploataiilor mici de la 4,4 $ectare la 4,/ $ectare, +n

sc$im' exploataiile mi*locii &i mari scad +n suprafa! )stfel, suprafaa

gospodriilor mi*locii se reduce de la 4,4 $ectare la 1,/ $ectare, iar suprafaa

gospodriilor mari de la ...,4 $ectare la 13, $ectare pe gospodrie 0on Pun

Ctiman, 1//42!

Crient"ndu-se dup evoluia agriculturii vest-europene, a crei esen o

constituie ferma mi*locie rneasc o serie de legi funciare promulgate de

parlamentul Rom"niei au avut ca intenie luda'il formarea de gospodrii

mi*locii, via'ile din punct de vedere economic! )&a este cazul cu legea i$alac$e

din 5 august 1// %egea circulaiunii pm"nturilor2, care consfine&te +n primul

r"nd terminarea reformei agrare din 1/18! %i'era circulaie a terenurilor, prin

ridicarea restriciilor de v"nzare impuse de legea reformei agrare2, prin

succesiune si +nzestrare, a determinat mutaii structurale importante +n proprietatea

funciar inter'elic!

7nfptuirea reformei agrare din 1/18-1/1 a constituit un moment

+nsemnat pe calea dezvoltrii agriculturii rom"ne&ti! (recerea de la marea

proprietate feudal la gospodrie mi*locie rneasc a sporit interesul ranului

pentru a folosi mai 'ine pm"ntul! ezvoltarea capitalismului +n +ntreaga

economie naional a influenat puternic economia gospodriilor rne&ti, acestea

+ncep"nd s produc tot mai mult pentru pia, extinz"nd tot mai mult culturile

comerciale! Economia de sc$im', 'azat pe culturi comerciale, era mai dezvoltat


9/57

+n gospodriile rne&ti mai mari! )ntrenarea gospodriilor rne&ti, cu suprafee

mari +n sc$im'ul de mrfuri a dus la specializarea produciei! )stfel, marile

exploataii de tip capitalist si gospodriile mari si mi*locii rne&ti, datorit

naturii lor social economice deose'ite, au +nceput s capete tot mai mult un

caracter unilateral se orientau pentru o'inerea unui singur produs destinat pieei2!icile gospodrii rne&ti, orientate pentru acoperirea tuturor nevoilor de

consum familial, au cptat tot mai mult un caracter universal caracterizat prin

practicarea policulturii2!

7nzestrarea te$nic a gospodriilor rne&ti era precar, cu excepia poate

a unor zone din anat si (ransilvania!

7n 1/5 din cele peste 18 milioane persoane c"t numra populaia

Rom"niei 3/,8 triau +n mediul rural! #omparativ , la sf"r&itul lui 1/8,evoluia populaiei arta c procentual, cei care +&i desf&urau activitatea la sate

reprezentau c$iar 81,.. din numrul locuitorilor! 7n paralel cu evoluia

numeric, satele s-au mrit, iar civilizaia a ptruns +n mediul rural, de&i viaa era

grea pentru ranul rom"n, care acumulase +n timp nemulumiri profunde! ica

proprietate, fr"miat prin parcelarea excesiv, oferea producii sla'e, pentru care

se o'ineau preuri de v"nzare sczute! )gricultura tre'uia spri*init mai mult de

ctre =tat, fiind necesar o evoluie a ei alturide industrie!

e&i se afirma c Rom"nia tindea spre tipul de economie Jmixt agricol-

industrialK, 'aza dezvoltrii noastre se dovedea a fi agricultura, cel puin din

urmtoarele considerente:

- ponderea ranilor +n populaia total era ma*oritar, de&i +ntre ei doar cca!

./, erau activi propriu-zis;

- +n anul 1/5, 38, din populaia activ a rii era ocupat +n agricultur;

- +ncep"nd din 1/5, excedentul anual al populaiei1, a fost, ani +ntregi, superior

+n mediul rural;

- teritoriul folosit de agricultur era foarte +ntins;

- participarea sectorului agricol la formarea venitului naional &i la export era

relativ ridicat;

- populaia rural aducea =tatului serioase contri'uii!

1

=! anoil , !#! Deorgescu, Populaia Rom"niei, ucure&ti, 1/3!


10/57

Pentru ilustrarea unor aspecte privind situaia sectorului nostru agricol din

ara noastr la +nceputul deceniului al patrulea, prezentm urmtoarele date

ta'elul !!2:

6t%uctu%# #$%#%( # Ro*niei 0u)( 'u)%#4#"# #%#bi!( /i tot#!(? )ot%ivit%ecen'(*ntu!ui #$%ico! 0in +1>

T#be!u! 2.1

G%u)# 0e

e7)!o#t(%i

E7)!o#t(%i ntin0e%e &n

'u)%#4.#%#bi!(

8ii 5#

ntin0e%e &n

'u)%#4. tot#!(

8ii 5#

; &n

'u)%#4#"#

#%#bi!(

; &n

'u)%#4#"#

tot#!(8ii 8;

P"n la . $a !465,5 3. 4!555 .!.. !5+8 28+. L 15 $a .65,5 13,1 !115 !/.. 24+2 2+15-155 43,8 3,. !35 4!3/5 25+4 24+!

I 155 $a 1, 5,4 1!835 .!435 14+ 2,+, TOTAL 1.29>?> >>?> 2.9-> +.=-> 1+ 1+

=ursa: Prelucrat dup: J)specte ale economiei rom"ne&ti, #onsiliul =uperior

Economic, (ipografia #urii RegaleK, ucure&ti, 1//!

)ctivitatea agricol a anilor 1/5-1/. se desf&ura pe principii extensive

&i neraionale, +nregistr"nd un nivel sczut al investiiilor, practic"nd modaliti de

cultivare strict tradiionale &i apel"nd +n proporie mic la utilizarea unor metode

performante sau la folosirea +ngr&mintelor c$imice! >irgil adgearu aprecia c

+n perioada respectiv +n ara noastr exista Jo stare de suprapopulaie agricolK1

caracterizat prin disproporionalitatea dintre numrul locuitorilor rurali +n

cre&tere2 &i mi*loacele lor de su'zisten tot mai reduse2! #auze directe ale acestei

situaii erau +n esen: presiunea demografic, utilizarea incomplet a muncii

ranilor; alimentaia sla'; +nzestrarea te$nic modest de pild, valoarea

inventarului nostru agricol era de ori mai mic dec"t +n Polonia, de 1. ori mairedus comparativ cu Dermania &i de 4 ori mai sczut fa de Elveia2!

e asemenea, o cauz important era preul de v"nzare al pm"ntului care

determina venituri agricole mici! 7ns cel mai grav factor era fr"miarea

suprafeelor de teren ara'il, +ntruc"t exploataiile su' 15 $a reprezentau cca! /

din numrul total al exploatrilor &i cca! 65 din totalul suprafeei ara'ile din

datele ta'elului !2!

1

>irgil ! adgearu, Evoluia economiei rom"ne&ti, dup rz'oiul mondial


11/57

Precizm c nu desconsiderm avanta*ele proprietii mici munca J+n

familieK, interesul pentru lotul propriu2; totu&i nu putem lsa neo'servate

nea*unsurile ei, cel mai important fiind pulverizarea suprafeelor cultivate!

7n deceniul al patrulea se impunea dezvoltarea proprietii mari &i mi*locii,

+ntruc"t:- te$nica ma&inist se putea aplica +n condiii mult mai 'une pe terenuri +ntinse;

- cre&tea varietatea lucrrilor pe suprafee +n pant;

- se contri'uia la aprovizionarea mai multor persoane!

e&i mica producie nu avea &anse +n faa concurenei produciei la scar

mare, se impunea totu&i a*utorarea micilor proprietari de ctre =tat; deoarece tot ei

reprezentau 'aza agriculturii! (re'uia +nlturat starea material deficitar a

rnimii rom"ne, dar se cerea aciune &i +n domenii precum: +m'untireanivelului cultural, a strii sanitare &i alimentare, dep&irea convingerilor refractare

la +nnoiri!

7n 1/.1 situaia general a agriculturii noastre se dovedea vizi'il

+m'untit fa de 1/5, dar comparativ cu interesul manifestat &i cu realizrile

o'inute de alte ri +n aceea&i perioad, ne gseam +ntr-o cert stare de +napoiere!

7n 1/., inventarul agricol redus al Rom"niei se reflecta +n existena L spre

exemplu L a unui numr de numai cca! 14!635 ma&ini de treierat &i a mai puin de

4!355 tractoare! =ituaia nu s-a sc$im'at prea mult nici +n 1/3 c"nd, raportat la

suprafaa ara'il, exista doar o secertoare la 1.4, $a &i o semntoare la 18,6

$a! e&i importul de ma&ini agricole s-a dovedit cresctor +n perioada 1/1-1/8,

realitatea reliefa grava rm"nere +n urm a sectorului agricol naional!

(re'uia avut +n vedere mai ales faptul c producia care era posi'il de

o'inut cu o te$nic ma&inist avansat ar fi oferit posi'ilitatea satisfacerii nu doar

a necesitilor interne, ci &i o cre&tere a produciei pentru export! #a atare, era

necesar susinerea noului! oar astfel se putea +m'unti randamentul

produciei, care se situa la un nivel sczut fa de alte ri +ntre 1/8-1/3

producia medie la gr"u era la noi doar de /, MF$a, +n timp ce +n )nglia

randamentul aceleia&i culturi era ,4 MF$a, iar +n Dermania L 1,1 MF$a2, +n primul

r"nd datorit te$nicii utilizate de rile amintite L &i nu pentru c ranul rom"n ar

fi muncit mai puin dec"t altul european! )'ia dup 1/., randamentul mediu la

1Prelucrat dup: J)specte ale economiei rom"ne&ti, #onsiliul =uperior

Economic, (ipografia #urii RegaleK, ucure&ti, 1//!


12/57

recolta de cereale s-a mai +m'untit, +ns menionm c +n 1// el a atins a'ia

nivelul +nregistrat +n 1/51!

=e aduga acestor deficiene, numrul sczut de animale de munc! 7n

1/., de exemplu, 6 din gospodrii nu dispuneau de vite de traciune; .,.,

nu aveau deloc vite, 15,/, aveau c"te una, +n timp ce a'ia 1,4 cre&teau peste asemenea animale! )stfel, numrul mediu de animale de traciune la 155 $a teren

ara'il era de cca! 1 la nivelul +ntregii ri, realitate total nemulumitoare!

%a elementele Jte$niceK se ata&a, indiscuta'il, disproporia dintre

densitatea mare a populaiei rurale, 81,6 locuitoriFNm ptrat de teren cultivat, fa

L de pild L de 43,6 +n Dermania, sau de 4. +n )ustria &i productivitatea redus a

muncii +n mediul stesc, +ntregind situaia dificil a sectorului rural!

=tarea precar a agriculturii rom"ne&ti, studiat de unii speciali&ti +nlegtur cu dezvoltarea de ansam'lu a economiei noastre, era cauza principal a

faptului c, la nivelul anului 1/8, pm"ntul era +nc lucrat prin mi*loace &i te$nici

tradiionale, +n condiiile unei dotri te$nice reduse &i, oricum, disproporionat

repartizate +ntre zonele geografice! +1+

T#be!u! 2.,

Anu! P%o0uc"i# 8ii B Anu! P%o0uc"i# 8ii B1/5 11!64 1/. //!5.4

12D$eorg$e o're, Producia &i consumul de cereale +n Rom"nia inter'elic1//-1//2, #onsiliul =uprem al ezvoltrii Economice &i =ociale, caiet destudiu nr! 11, ucure&ti, 1/83!


13/57

1/1 1!864 1/6 11!1531/ //!345 1/3 154!4/1/ 115!16 1/8 118!51/1/4 86!461 1// 1!/4.

=ursa: D$eorg$e o're: Producia &i consumul de cereale +n Rom"nia

inter'elic 1/5-1//2, ucure&ti, 1/83!>alorile produciei agricole au urmat o cur' la fel de asimetric, +ns

respect"nd neaprat coordonatele, impuse L teoretic L de produciile cantitative, ea

variind astfel ta'elul !.2:

)v"nd +n vedere datele din ta'elul !., o'servm c valoarea produciei +n

scdere p"n +n 1/62 a fost foarte redus +n anii 1/-1/4 +ntruc"t sistemul

primelor de export n-a putut elimina influena dezastruoas a crizei mondiale, de&i

a +ncercat2! 7nviorarea produciei a reaprut a'ia +n 1/3, c"nd s-au o'inut cca!

6,. mld! lei din valorificri!

V#!o#%e# )%o0uc"iei #$%ico!e &nt%e +1>+1=

T#be!u! 2.-.

Anu! V#!o#%e# )%o0uc"iei

8i!. !ei


14/57

7n ceea ce prive&te valorificarea produciei agricole, consumul intern viza,

+n deceniul al patrulea, cca! 85 din cantitatea de cereale o'inut, iar producia

animalier +i era destinat +n proporie &i mai mare! #onsiderm c

inconvenientele de care se lovea valorificarea pe piaa intern erau, +n principal :

infrastructura deficitar mai ales reelele de transport utilizate2; insuficienanumrului de t"rguri &i o'oare existente, lipsa unui sistem corespunztor de

silozuri, organizarea sla' +n toate su'sectoarele agricole; fiscalitatea excesiv,

gradul redus de industrializare al produselor agricole; politica preurilor interne

limitele maximale fixate pentru preurile 'unurilor rezultate din acest domeniu2!

7n privina exportului, c$iar dac +ncep"nd din 1/. el &i-a recptat

poziia anterioar crizei din 1//-1/, se menineau urmtoarele dezavanta*e:

cre&terea lent a cantitilor exportate datorit +nt"rzierii introducerii te$nicii noi+n agricultur; produciile agricole sla'e din punct de vedere calitativ;

insta'ilitatea pieelor 'eneficiare; lipsa standardizrii produselor agricole; exportul

excesiv de materii cu valoare mic; sistemul fiscal! 7n asemenea condiii, se

dovedea necesar rezolvarea imediat a unor importante pro'leme te$nico-

economice:

- +nzestrarea agriculturii cu mi*loace mecanice adecvate;

- reorganizarea gospodriilor rne&ti;

- +m'untirea sistemului de valorificare a produselor;

- reglementarea sistemului J+nvoielilor agricoleK;

- introducerea unor msuri de protecia muncii +n domeniu;

- modificarea sistemului de preuri;

- apropierea veniturilor agricultorilor din diferitele regiuni ale rii!

Preocuprile de renta'ilizare a agriculturii noastre s-au dovedit importante

at"t pentru guvernrile li'erale, c"t &i pentru cele de orientare rnist, c$iar dac

ele au militat +n proporii diferite L +n funcie de interesele momentului L pentru

o'iective cum erau: cre&terea investiiilor +n agricultur, introducerea ma&inismului,

generalizarea creditului ieftin &i pe termen lung +n ramur, spri*inirea

+nvm"ntului agricol, crearea fermelor de stat &i progresul zoote$niei, +m'inarea

mai 'un a produciei cerealiere cu cea animalier, cre&terea rolului #amerelor

agricole, atragerea suprapopulaiei din mediul rural &i ur'an +n activiti la sat,

cointeresarea productorilor +n vederea +ntririi puterii economice a micii


15/57

gospodrii L toate msuri reale pentru promovarea agriculturii rom"ne&ti! 7n acest

sens, amintim c iti #onstantinescu, de pild, ca +nalt demnitar, solicita

Jntoarcerea grabnic a marului politicei economice (..) n primul rnd ctre

satK!

in perspectiv *uridic, preocuprile +n vederea progresului agriculturii s-au materializat +n texte de legi, adoptate +n scopul cre&terii standardului de via al

rnimii!

intre legile la care ne-am referit, vom aminti, spre exemplificare, doar

c"teva corespunztoare anului 1/3: %egea privitoare la organizarea &i +ncura*area

agriculturii martie 1/32, ecretul Llege pentru valorificarea gr"ului iulie 1/32;

ecretul-lege pentru scutiri de taxe la import a ma&inilor agricole iulie 1/32;

Regulamentul pentru punerea +n aplicare a %egii privitoare la organizareaagriculturii octom'rie 1//2; ecretul-lege pentru scutiri de vam a unor utila*e

octom'rie 1/32!

%egiferrile au constituit doar c"teva elemente ale protecionismului

agricol rom"nesc, oferit de =tat, +n du'lu scop: renta'ilizarea produciei &i

stimularea exportului, av"nd ca prioritate prote*area ramurii respective &i a

industriilor care-i valorificau produsele! 0ntervenia direct a statului +n agricultur

+ntruc"t, dup unele opinii, era nevoie de Jun program general pentru producia &i

punerea +n valoare a roadelor economiei ruraleK2 s-a materializat cel puin +n

direcii:

12 0ntenion"nd compensarea productorilor: statul a introdus primele

economice pentru exportul de animale, cereale &i anumite produse alimentare!

2 =usinerea preului gr"ului a fost realizat prin sisteme de valorificare cu

meniunea c, +ntre 1/1-1/3, aceast politic a grevat finanele cu ,. miliarde lei2:

prima de export 1/12; intervenia statului pe pia, +n calitate de cumprtor 1/-

1/42; un sistem com'inat 1/.-1/82!

2 7ncep"nd cu 1/, statul a introdus restricii comerciale &i monetare pe

pia!

#a efecte pozitive ale protecionismului agricol evideniem c:

- a crescut valoarea te$nicii importate, dac L de exemplu L valoarea celor

aduse +n ar +n 1/1 reprezenta cca! 5 mil! lei, ea a a*uns +n 1/8 la cca! 154

mil!lei2


16/57

- s-au extins suprafeele cultivate cu gr"u;

- au sporit su'veniile &i facilitile acordate la exportul de produse agricole

+ns exportul de cereale a sczut de la !8 mii tone +n 1/5, la 1,/3 mii

tone +n 1//2;

- s-a +m'untit serviciul renta'ilitatea ramurii agriculturii, ea rm"n"nd, totu&i,mult inferioar celei a industriei;

- au sporit veniturile o'inute +n agricultur!

ulte efecte favora'ile au fost +ns ani$ilate +n proporie aprecia'il de

devalorizarea monedei naionale! >irgil adgearu considera c$iar c, +ntre 1/5-

1/8, agricultura noastr a intrat J+n faza depresiv a preurilor produselor

agricole, agravat prin apariia fenomenului forfecrii preurilor agricole &i

industriale1

!7nzestrarea te$nic a gospodriilor rne&ti era precar, cu excepia poate

a unor zone din anat &i (ransilvania ta'elul !6!2

Existena unei sla'e industrii productoare de mi*loace de munc pentru

agricultur completeaz ta'loul general al sistemului de agricultur extensiv si

unilateral ce se practica +n Rom"nia inter'elic!

ne't%#%e# te5nic( #$%icu!tu%ii inte%be!ice 0in Ro*ni#

T#be!u! 2.@.

N%.

c%t.

6)eci4ic#%e +2= +1=

1! (ractoare !645 4!54/! atoze 11!1. 1.!45! Pluguri 1!65!1/ 1!3!454! =emntori .!138 6!/.3.! =emntori-legtori /!365 .!8/

=ursa: %a Roumanie agricole, )l'ume statistiMue, ucure&ti, 1/3!

=tatistica ma&inilor &i uneltelor agricole pe anul 1/3, ucure&ti, 1//!

C 'un parte din inventarul folosit +n agricultura rom"neasc era de

calitate inferioar, mai ales plugurile, grapele &i rariele care erau de regul

instrumente primitive! #$iar &i ma&inile de treierat erau vec$i, uzate, exploatate la

maximum!

1

>irgil ! adgearu, Evoluia economiei rom"ne&ti dup rz'oiul mondial!


17/57

)! #$erdivrescu1, calcul"nd necesarul de +nzestrare te$nic a agriculturii

Rom"niei a*unge la cifre incredi'ile pentru vremea aceea: 1,6 miliarde lei pentru

reparaii!

Oi totu&i, prin suprafeele cultivate &i producia o'inut, agricultura

Rom"niei deinea un loc important +n agricultura european +n primul r"nd &i +ncea mondial, +n al doilea r"nd! in acest punct de vedere, cultura gr"ului ocupa

locul 0> +n Europa &i pe plan mondial +n privina suprafeei cultivate, locul 0Q +n

Europa &i +n lume +n privina produciei o'inute, dac ne referim la perioada

1/.-1//! 7ns mult mai important ni se pare locul ocupat de Rom"nia +n

comerul european si mondial de gr"u! 0n perioada amintit, Rom"nia deinea

locul 0 +n Europa, av"nd o pondere de 3, +n comerul european cu acest

produs si locul 00 +n lume, cu pondere de .,1 +n comerul mondial cu gr"u!Remarca'il apare locul deinut de o alt cultur tradiional la rom"ni:

porum'ul - locul 0 +n ceea ce prive&te suprafaa cultivat, producia o'inut &i

producia exportat +n Europa, locul 00-000 ca suprafa &i 0> ca producie o'inut

&i locul 00 ca export net +n agricultura mondial din anul 1/5/ p"n +n 1//!

%ocurile ocupate de Rom"nia +n ceea ce prive&te culturile agricole, at"t +n

cadrul Europei c"t &i +n +ntregul sistem agricol mondial sunt elocvente!

ar, cu toate c ara noastr a fost considerat ?grnarul? Europei o lung

perioad de timp, tre'uie s recunoa&tem c o involuie a performantelor

agriculturii rom"ne&ti iese u&or la iveal numai prin simpla comparare a

rezultatelor de producie +n cifre a'solute!

1)! #$erdivrescu, =tocul actual &i cel strict necesar de unelte &i ma&ini agricole,

J >iaa agricolK, 1//, nr!


18/57

E7)o%tu! net 0e ce%e#!e #! Ro*niei &n

)e%io#0# #ntebe!ic( 'i inte%be!ic( 8+>++1+

- ii c5int#!e - T#be!u!

n%. 2.=N%.

C%t.

P%o0u'u! Pe%io#0#+>++2 +2>+2, +2-+2+ +1>+1, +1-+1+

1! Dr"u 14!5/, 831,4 1!4/6,5 !54,1 3!3.3,3! =ecar 8/,/ 5,. 68,3 34,4 334,8! Crz !.58, .!1.1,3 6!53,1 3!/., !38,.4! Cvz 1!../, 1!45/,8 /.3,6 3.,/ 15,4.! Porum' /!83,5 .!848,4 3!3.8, 11!5/8,3 .!.1,1

(C()% #ERE)%E /!8/5,8 1!611,8 16!5.,6 !34, 16!368,.=ursa: C!Parpal: )specte din agricultura Rom"niei 1/5-1//,

ucure&ti, 1/66!

in cifrele prezentate +n ta'elul nr! !3 rezult c rolul Rom"niei +n

ansam'lul produciei cerealiere cu deose'ire la gr"u este mai mic dec"t +n

perioada ante'elic! )supra capacitii de export au influenat &i condiiile

meteorologice mai puin favora'ile +n unele perioade!


19/57

) fost expropriat din suprafaa de 1 468 555 $ectare teren agricol

aparin"nd proprietarilor cu peste .5 $ectare, suprafaa de 1 15/ 555 $ectare! in

aceast suprafa 8. 555 $ectare s-a +mprit ranilor +ndreptii s primeasc

pm"nt! Restul de 4 555 $ectare au constituit em'rionul agriculturii de stat,

+nfiin"ndu-se gospodriile agricole de stat!=copul declarat al reformei agrare din 1/4. a fost mrirea suprafeelor

ara'ile ale gospodriilor rne&ti care aveau mai puin de . $ectare, crearea de

noi gospodrii rne&ti pentru muncitorii agricoli fr pm"nt!

#onsecinele acestei reforme au fost +ns mai complexe asupra spaiului

rural rom"nesc! #omparativ cu anul 1/5, a crescut numrul exploataiilor cu

circa , milioane, dar suprafaa medie a unei exploataii a sczut de la 6 $ectare

+n 1/5 la ,6. $ectare +n anul 1/4.!Reforma din anul 1/4. avea s duc spre o nou polarizare a structurii

agrare +n Rom"nia ta'elul !82!


20/57

6t%uctu%# #$%#%( &n Ro*ni#

&n #nii +1> 'i +,-

T#be!u! n%. 2.9

+1> +,-Nu(%

e7)!o#t#"ii

6u)%#4#"# Nu(%

e7)!o#t#"ii

6u)%#4#"#

ii ; ii 5# ; ii ; ii 5# ;su' 15 $a 55,5 /,5 14!88,/ 3,3 .34,5 /3,8 144,6 86,15-155 $a 48,5 3,6 !1/.,5 1.,/ 118, , 14/., 14,3Peste 155

$a

1, 5,4 !155,3 15,4 - - - -

(C()% 85, 155,5 5!14,6 155,5 .4/, 155,5 14.85,. 155,5=ursa: 0on Pun Ctiman: )gricultura Rom"niei la cumpna dintre mileniile 00 si 000,

1//4!

#ele dou cifre nu mai sunt identice pentru c Rom"nia a pierdut o parte din

provinciile sale istorice ordul ucovinei, (inutul erei si asara'ia2!

ecretul 1 din aprilie 1/4/ fixeaz cadrul *uridic al +nceputului

dezastrului din agricultura rom"neasc - cel al colectivizrii! azele politice ale

acestui decret au fost puse la plenara de trist amintire a P!!R! din -. martie

1/4/! 7n urma adoptrii rezoluiei acestei plenare +ncepe lungul drum al

socializrii agriculturii noastre! Primele gospodrii agricole colective apar +n anul

1/4/! (imp de 1 ani, p"n +n 1/6, colectivizarea pe 'aza ?li'erului

consimm"nt? cuprinde aproape +ntreaga noastr agricultur ta'el !/2!

)l doilea fenomen care, alturi de colectivizare, a adus mari pre*udicii

proprietii funciare a fost etatizarea forat! Primele gospodrii agricole de stat au

aprut +nc din 1/4., ca efect al %egii 183F1/4.! %a suprafaa de 4 555 $a teren

agricol se adaug +ntr-o prim etap +nc o suprafa de 43 555 $ectare, urmare a

ecretului 8F1/4/! %a aceast suprafa se mai adaug +nc .5 555 $ectare ca

urmare a !#!! 58 din anul 1/.! Prin acest document se evit formula

exproprierii, gsindu-se formula ?predrii de 'un voie? a terenurilor de ctre

proprietari statului!

Co!ectivi#%e# #$%icu!tu%ii &n Ro*ni# &n )e%io#0# +,+ +@2

T#be!u! n%. 2.+


21/57

Anii

Nu(%u!

$o')o0(%ii!o%

co!ective

Mii 4#i!ii

6u)%#4#"# #$%ico!( 6u)%#4#"# #%#bi!(ii 5# /0 ii 5# /0

1/4/ .6 4,5 14, - 15,1 -1/.5 1!53 63,3 88,/ 2+ 6,. 2+2

1/.. !1. 184, 65.,8 +2 3/,8 ,+921/65 4!183 145,1 4.85, !1+2 45//,6 4+1/6 .!/8 /4,8 /584,3 1+8 3633,. ,+8

=ursa: 0on Pun Ctiman: )gricultura Rom"niei la cumpna dintre mileniile 00 si 000,

1//4!

Reprezint ponderea suprafeelor respective +n totalul suprafeei agricole si ara'ile

a trii!

%ovitura de gratie o prime&te proprietatea privat asupra pm"ntului +nagricultur +n anul 1/./, ca urmare a aplicrii ecretului 11.F1/./!

)cest decret prevedea c terenurile care nu puteau fi muncite +n regie

proprie, ?vor trece +n folosina? gospodriilor agricole colective sau a altor

organizaii socialiste! Prin acest decret se interzicea darea +n parte sau +n arend a

terenurilor agricole! #a urmare +n folosina statului au intrat +nc 55 555 $ectare!

%a suprafeele preluate prin diferite modaliti - preluarea proprietii care

aparinea domeniilor coroanei, expropriere, cedarea unor proprieti, preluareafolosinei, se adaug &i suprafee provenind de la gospodriile agricole colective

prin transfer ctre gospodriile agricole de stat, deci +nc //. mii $ectare!

7n perioada post'elic +n cadrul economiei naionale s-au format ad"nci

dezec$ili're sectoriale, reflectate +nainte de toate +n rm"nerea +n urm a

agriculturii! )gricultura a constituit la +nceput sursa principal a acumulrii

necesar demara*ului industrializrii! ezvoltarea unei industrii caracterizat &i

printr-o serie de deficiene, ca de exemplu nivelul sczut al conversiei materiilor

prime &i energiei indigene sau importate, a necesitat accentuarea o'inerii surselor

de acumulare din agricultur, fapt care a ad"ncit dezec$ili'rul dintre agricultur si

celelalte sectoare ale economiei naionale, dintre ora& &i sat si a contri'uit la criza

economic social a sistemului comunist din tara noastr!

=ituaia grea a agriculturii noastre +n 1/8/ de care tre'uie s se tin seama

+n proiectarea unor transformri fundamentale +n structura agrar, +n 'aza te$nico-

material, +n organizarea exploataiilor agricole, +n mecanismul economico-


22/57

financiar, care s contri'uie la a&ezarea agriculturii pe 'aze moderne &i +nscrierea

ei +n strategia dezvoltrii unei economii de pia su'ordonat o'iectivelor sociale

este reflectat de o serie de fenomene, succint prezentate +n cele ce urmeaz:

a2 Potenialul productiv al pm"ntului a fost afectat de sistemul de

agricultur practicat! #ercetrile pedologice si agroc$imice arat +nrutireacapacitii productive a solului prin scderea coninutului +n $umus, eroziunea

solului, care afecteaz circa 6 milioane de $ectare, excesului de umiditate precum

&i gradului ridicat de poluare! 9nele amena*ri pentru irigaii solicit consumuri

specifice ridicate de ap &i com'usti'ili, de munc social, determin"nd o

eficient redus a produciei agricole! 9ria&ul efort material &i financiar, care a

dezec$ili'rat pentru muli ani 'ugetul Rom"niei, nu s-a *ustificat datorit utilizrii

pariale a suprafeei ec$ipate pentru irigat! Rom"nia nu a irigat niciodat osuprafaa mai mare de 1- 1, milioane $ectare, diferena de 1,8- milioane $ectare

reprezint investiie executat &i neexploatat #!Ru2!

'2 otarea cu tractoare, ma&ini &i instalaii era insuficient, la aceasta

adug"ndu-se &i faptul c un numr +nsemnat de tractoare &i ma&ini agricole din

parcul existent prezint un grad ridicat, avansat de uzur fizic &i moral,

realiz"nd performante te$nice relativ sczute &i consumuri ridicate de car'urani!

c2 9nul din elementele primordiale ce concur direct la cre&terea

produciei agricole este folosirea de +ngr&minte c$imice +n cantiti din ce +n ce

mai mari! )nual, cantitatea de +ngr&minte c$imice folosite +n ara noastr nu a

dep&it +ns un plafon de 1,5 - 1, milioane tone s!a! de&i necesarul de

+ngr&minte pentru agricultur era de c"teva ori mai mare &i c$iar producia de

+ngr&minte ca atare era de c"teva ori mai mare! #auza o constituie exportul

masiv de +ngr&minte c$imice pentru o'inerea de devize converti'ile, de&i dac

aceste +ngr&minte se foloseau +n ar, efectele economice pe ansam'lu ar fi fost

mult mai mari!

#onsumul de +ngr&minte c$imice, exprimat +n su'stan activ, a fost +n

1/8/ de circa 15 Ng s!a! la 1 $ectar teren ara'il, cu mult su' necesiti!

7n perioada respectiv consumul de +ngr&minte din ara noastr era de

ori mai mic fat de ulgaria, de ori mai mic fat de #e$oslovacia, de 4 ori mai

mic fat de Saponia, Elveia, Dermania si de peste 6 ori mai mic fat de Clanda!


23/57

d2 0n ceea ce prive&te sectorul cre&terii animalelor s-a manifestat un

pronunat proces de deteriorare 'iologic la 'ovine si ovine mai ales, ca urmare a

neasigurrii condiiilor de fura*are si +ngri*ire a acestora!

7n privina sistemului de fura*are s-a a*uns ca cerinele 'iologice de

cre&tere &i dezvoltare a animalelor s fie incomplet satisfcute! ac porcinele &ipsrile s-au dezvoltat destul de 'ine c$iar +n cadrul complexelor gigant de tip

industrial p"n c"nd s-a redus aprovizionarea acestora cu concentrate +n special

fura*e proteice, 'ovinele &i ovinele au fost vitregite, fura*area lor fiind neraional!

e2 7m'tr"nirea si feminizarea forei de munc din agricultur a constituit

un fenomen negativ cu consecine de lung durat! )stfel, din totalul mem'rilor

cooperatori peste 6. +l reprezentau femeile, .5 din numrul participanilor la

munc era +n v"rst de peste .5 de ani &i numai 15 din totalul forei de munc +lreprezenta fora de munc t"nr, fat de pe ansam'lul economiei naionale!

Procesul de migrare a populaiei din mediul rural a determinat mari

diferenieri pe zone si +ntre *udee, at"t +n ceea ce prive&te ponderea populaiei

ocupate +n agricultur c"t si numrul de persoane ce reveneau la 155 $ectare teren

ara'il! 7n multe cooperative agricole de producie lucrrile erau executate de ctre

pensionari &i fora de munc din afara unitilor, fenomen determinat de

dificultile +nt"mpinate +n meninerea &i participarea la munc a cooperatorilor,

datorit nivelului redus al veniturilor o'inute de ace&tia pentru munca prestat

fat de veniturile personalului muncitor din agricultura de stat si din alte ramuri!

0n ultimii ani ai regimului comunist, veniturile lunare ale cooperatorilor au fost de

. ori mai mici dec"t ale unui lucrtor din +ntreprinderile agricole de stat!

=cderea cointeresrii cooperatorilor pentru participarea la munc a fost

influenat +ncep"nd din anul 1/8 anul generalizrii acordului glo'al2 &i de

mic&orarea retri'uiei +n natur!

#ondiiile de viat &i securitate social ale rnimii cooperatiste au fost

inferioare fa de cele ale altor categorii de oameni ai muncii! 7n ultimii ani,

pensia lunar a unui cooperator pensionar a fost de peste 3 ori mai mic fat de

pensia unui pensionar pe linia asigurrilor sociale de stat!

iferenieri +ntre drepturile cooperatorilor si ale altor categorii de personal

muncitor au existat &i +n ceea ce prive&te pensiile de urma&, alocaiile pentru copii,

concediile medicale, concediile de sarcin &i le$uzie etc!


24/57

f2 ivelul atins de agricultur este oglindit +n rezultatele de producie

o'inute +n 1/8/, care se situeaz cu mult su' cele realizate de o serie de ri

europene! )stfel, la gr"u, Rom"nia a realizat 64 Ng F $ectar, +n timp ce +n anul

anterior Dermania a realizat 6 88 NgF$a, #e$oslovacia . 8 NgF$a,


25/57

fura*ere scdeau an de an, a*ung"nd +n 1/85 la cifra de 8.5 mii $ectare, fat de 1

366 mii $ectare +n 1/3! Evident c numai cu 5,11 $ectare culturi fura*ere c"t

reveneau +n 1/85 pe o unitate vit mare nu se putea asigura cre&terea efectivelor

de animale si a produciilor medii pe cap de animal!

e2 >aloarea nou creat de ctre productorul agricol nu se regsea conta'ilsi economic +n cadrul agriculturii ca ramur si deci nu se redistri'uia +n cadrul su,

+ntre productorii agricoli, ci era transferat industriei alimentare sau +n general

sectorului agroindustrial, de unde, prin intermediul a&a numitului impozit pe

circulaia mrfurilor, intrau +n vistieria statului!

umai +n perioada 1/81-1/8. din agricultur, prin sistemul de impozite pe

circulaia mrfurilor, impozit pe salariu, #!)!=!, pensii, cot la te$nic nou etc! s-

au trecut la 'ugetul statului aproape 155 miliarde lei anual, priv"nd +n felul acestape productorii agricoli de su'staniale venituri Ex! (erra aurum, nr!16F1//52!

f2 Plusprodusul creat +n agricultur a fost sistematic extras din aceast

ramur prin scumpirea mi*loacelor de producie necesare agriculturii: tractoare,

ma&ini agricole, +ngr&minte c$imice etc!, ne*ustificate din punct de vedere

economic, v"ndute astfel nu la valoarea lor, ci la valori mult mai mari!

g2 =tatul +&i asigura producia agricol necesar prelucrrii +n unitile

agroindustriale aflate +n proprietatea sa prin intermediul contractelor o'ligatorii +n

care, 'ine+neles, statul sta'ilea at"t cantitatea contractat si mai ales preul de

contractare !

$2 C teorie cu larg circulaie +n epoc a fost aceea a polului integrator ca

instrument de polarizare, de centralizare a veniturilor create +n agricultur, rolul de

pol integrator *uc"ndu-l cel ce prelucreaz produsele agricole de o'icei fa'ricile

din industria alimentar2! )ceast teorie a privat productorul agricol de a

participa la redistri'uirea veniturilor create +n procesul prelucrrii produselor

agricole!

2.2.2. Evoluia agriculturii n Ronia dup 1989

Revoluia rom"n din decem'rie 1/8/ a marcat profund spaiul rural

rom"nesc! 7ntr-o perioad extrem de scurt au avut loc modificri de esen +n

structura proprietii funciare, au disprut unitile agricole socialiste, locul lor


26/57

fiind luat de noile tipuri de exploataii gospodrii individuale, asociaii de

familie, societi agricole, societi comerciale, regii autonome2, sc$im'"ndu-se

radical organizarea economico-social a agriculturii, +n vederea a&ezrii ei pe

sistemul economiei de pia ca de altfel +ntreaga economie rom"neasc2!

e'utul acestor sc$im'ri, prefigurate +nc din eclaraia din decem'rie 1/8/, +l constituie ecretul lege 4F1//5! Potrivit acestui decret, se

acordau +n folosin 5,. $a fiecrui fost mem'ru cooperator &i se desfiinau

cooperativele agricole de producie din zonele agricole nefavora'ile!

7n primvara anului 1//1 este promulgat %egea fondului funciar %egea

18F1//12 care are mai multe funcii: una de restituire a proprietii funciare, una

de constituire a proprietii av"nd caracter de reform agrar2 &i una de dizolvare

a cooperativelor agricole de producie! )ceast lege a adus sc$im'ri de esen +nregimul funciar! )u fost +nlocuite vec$ile structuri funciare de proprietate din

economia socialist proprietatea socialist de stat &i cea cooperatist2 cu

proprietatea privat!

Pentru trecerea economiei rom"ne&ti la economia de pia este +n mod

o'iectiv necesar privatizarea! )gricultura este prima ramur din economia

naional care demareaz acest proces, prin aplicarea %egii fondului funciar!

reptul de proprietate asupra pm"ntului s-a sta'ilit prin reconstituirea acesteia

pentru toi mem'rii cooperatori care au adus pm"nt +n cooperativele agricole sau

pentru mo&tenitorii acestora! %imita maxim de teren pentru care se face

reconstituirea a fost de 15 $ectare ec$ivalent ara'il pe o familie!

)&a dup cum s-a specificat, o a doua funcie a %egii 18F1//1 a fondului

funciar a fost aceea de reform agrar, +n sensul c s-a constituit dreptul de

proprietate si pentru cooperatorii care au lucrat +n ultimii trei ani +n cooperativ si

care nu au adus pm"nt la +nfiinarea cooperativei! )ceste categorii de persoane au

primit 5,. $ectare ec$ivalent ara'il!

C alt prevedere important a legii a fost aceea c terenurile proprietate de

stat, care aparin domeniului pu'lic, rm"n +n administrarea acestuia! 7n felul

acesta, persoanele crora pm"ntul le-a fost trecut +n proprietate de stat ca urmare

a unor legi speciale, devin acionari la societile comerciale +nfiinate pe 'aza

%egii nr!1.F1//1! ine+neles c de aceste terenuri 'eneficiaz si mo&tenitorii lor!

)ceste categorii de persoane, urmare a apariiei %egii arendei %egea nr! 16F1//42,


27/57

pot lua +n locaiune suprafee de teren deinute +n cadrul acestor societi

comerciale &i dup expirarea perioadei minime de arendare, +&i pot exploata

terenul +n mod li'er, +n calitate de proprietar! 7n acest fel a luat na&tere +n

agricultur un puternic sector privat care deinea +n 1//: 6/,8 din terenul

agricol, 3/ din terenul ara'il, .1,8 din p&uni &i f"nee, 63,4 din vii silivezi! Ponderea sectorului privat a atins in anul 555 /.!5 din terenul agricol,

/6!. din terenul ara'il, /4!5 din p&uni &i f"nee, /. din vii si livezi!

)plicarea %egii fondului funciar %egea 18F1//12 este deose'it de

complex &i din acest motiv materializarea ei pe teren s-a fcut destul de anevoios!

)plicarea %egii fondului funciar prin reconstituirea si constituirea

proprietii asupra pm"ntului a avut cum este si firesc, o serie de efecte pozitive

dar si o serie de efecte negative ca: fr"miarea proprietii peste 4,3 milioaneexploataii agricole2 si parcelarea excesiv a terenului numrul total al parcelelor

rezultate se estimeaz la circa 18-5 milioane2!

7n perioada postdecem'rist au avut loc mutaii spectaculoase +n ceea ce

prive&te exploataiile din agricultur! )u disprut cu desv"r&ire unitile agricole

socialiste de stat si cooperatiste2 locul lor fiind luat de noile tipuri de exploataii

de tip asociativ sau societar! 0n domeniul organizrii noilor tipuri de exploataii au

fost adoptate o serie de acte legislative care reglementeaz noile orientri:

- %egea 1.F1//5, %egea privind reorganizarea unitilor economice de stat;

- %egea 1F1//5, %egea societilor comerciale ca regii autonome si

societi comerciale;

- %egea 6F1//1, %egea societilor agricole si a altor forme de asociere +n

agricultur!

Pe 'aza acestor legi +n mediul rural au aprut diferite forme de organizare

economico-social! #ele din agricultura privat sunt prezentate +n ta'elul nr! !15!

Prin reorganizarea +ntreprinderilor agricole de stat, a staiunilor de

mecanizare a agriculturii si a altor uniti agricole de stat au aprut societile

comerciale agricole cu capital total sau parial de stat, +n 'aza %egii 1. si a %egii

1F1//1!

6t#0iu! o%$#ni(%ii e7)!o#t#"ii!o% #$%ico!e

!# 0#t# 0e 1.>.++,.

T#be!u! n%. 2.>


28/57

N%.

c%t.

Ti)u! 0e e7)!o#t#"ie N%. tot#! 6u)%#4#"#

#$%ico!(

85#

N%. tot#! 0e

4#i!ii 8'#u

#'oci#"ii

E7)!o#t#"ii

&n cu%' 0e

o%$#ni#%e1! )sociaii simple

familiale2 din care:

+mpreun cu )gromec-

urile

1.8/

412

1!/33!5/

6/32

3/3!843

81!415

132

! =ocieti agricole

conform art! . din %egea

6F1//12

458/ 1!81!../ 3.!836 115

! =ocieti comerciale

conform art! din %egea

6F1//12

8 153!/1 /!. 4

3otal 'ore organi#ate de

e)ploataii

2.! !.91.54 1.589.9,5 44,

=ursa: inisterul )griculturii si )limentaiei

)stfel, +n anul 1// existau de*a organizate un numr de 1664 societi de

capital cu scop lucrativ dup cum urmeaz: 33. societi de producie agricol,

.3 societi prestatoare de servicii, 15/ societi +n domeniul +m'untirilor

funciare, 64 societi de producere a fura*elor com'inate, 4 societi +n domeniul

aprovizionrii, 155 societi de comercializare a legumelor si fructelor! =ocietilecomerciale agricole cu capital preponderent de stat au a*uns s dein cca! 13 din

suprafaa agricol a trii, . din efectivele de animale si ceea ce este &i mai

important este c +n aceste uniti se o'inea 3 din producia agricol a rii!

#a o completare fireasc a %egii


29/57

fiind direct interesat +n cre&terea produciei agricole, singura lui posi'ilitate de a

c"&tiga2!

utaiile cantitative &i calitative ale structurilor agrare nu au fost urmate

cum ar fi fost firesc de o'inerea unor rezultate +n activitatea de producie pe

msura acestor sc$im'ri! in acest punct de vedere agricultura se afl +nc +ncriz, nereu&ind s asigure +n totalitate cantitile de produse agricole pentru

consumul populaiei! )ceasta a fcut necesar recurgerea la cea mai simpl

metod - importul - dar extrem de costisitoare! Pentru a ilustra acest lucru, sunt

prezentate comparativ rezultatele de producie o'inute +n ultimul an al perioadei

comuniste, 1/8/ &i anul 555, cu a*utorul a doi indicatori: producia medie la

$ectar, respectiv pe animal &i producia pe cap de locuitor ta'elul nr! ! 112

6itu#"i# co)#%#tiv( # uno% in0ic#to%i 'intetici

ce %e4!ect( 't#%e# #$%icu!tu%ii

T#be!u! n%. 2.

N%.

c%t. In0ic#to%i

+9+ 2>>> Ab#te%e# 4#"( 0e +9+

;

1! Producia medie la $ectar Ng2

a! Dr"u &i secar:

- total agricultur

'! Crz &i orzoaic

c! Porum'

- total agricultur

d!


30/57

a! Dr"u

'! Porum'

c!


31/57

- statutul eterogen al noilor proprieti, foarte muli av"nd statutul de

or&eni; +n acela&i timp peste .5 din noii proprietari sunt rani de v"rst

+naintat;

- apariia unor exploataii +nc insta'ile su' aspect economico-

organizatoric;- meninerea separrii proprietii asupra pm"ntului &i exploatrii acestuia

de mi*loacele de exploatare; lipsa aproape total a uneltelor de munc, a

animalelor de traciune, a mi*loacelor financiare, mai ales +n exploataiile agricole

cu caracter familial;

- distrugerea aproape +n totalitate a sectoarelor zoote$nice din fostele

cooperative agricole de producie, paralel cu reducerea su'stanial a efectivelor

de animale &i +n special a taurinelor; nefolosirea unor construcii zoote$nice, totalsau parial;

- imposi'ilitatea noilor proprietari de a-&i procura seminele necesare din

categoriile 'iologice superioare, +ngr&minte c$imice, pesticide, ca urmare

decapitalizrii exploataiilor agricole, a li'eralizrii &i cre&terii su'staniale

preturilor din amonte de agricultur!

(oat aceast stare de lucruri a avut ca efect imediat imposi'ilitatea

aplicrii de te$nologii corespunztoare si c$iar revenirea la unele procedee

rudimentare de practicare a agriculturii! ar efectul resimit de +ntreaga populaie

a fost o'inerea de producii reduse la $ectar, respectiv pe animal si +n final

scderea pe ansam'lu a capacitii de producie a agriculturii!

=ituaia actual din agricultur tre'uie interpretat &i prin prisma

deficientelor +nregistrate +n aplicarea %egii fondului funciar %egea 18F1//12 +n

special precum &i a celorlalte legi!


32/57

Principalul o'iectiv pe termen scurt al restructurrii agriculturii rom"ne&ti

rezid +n cre&terea rapid a produciei agricole +n vederea satisfacerii cerinelor de

consum ale populaiei si scderea importurilor de produse agricole! Pentru

realizarea lui este necesar recurgerea la o serie de msuri tactice:

- acordarea de credite pe termen scurt cu do'"nd redus pentru producietuturor categoriilor de exploataii agricole si ram'ursarea acestora prin produse;

- acordarea de faciliti +n aprovizionarea cu +ngr&minte,

insectofungicide, er'icide, car'urani, ap pentru irigat la preuri su'venionate de

stat, +n vederea crerii premiselor aplicrii de te$nologii avansate care s duc la

sporirea rapid a produciilor agricole;

- asigurarea posi'ilitii de valorificare a produselor agricole la preturi

remuneratorii, care s garanteze o'inerea de venituri sta'ile de ctre productoriiagricoli si mai ales o'inerea de profit, stimul"nd astfel productorii agricoli s

v"nd statului produsele agricole;

- repunerea +n funciune a sistemelor de irigaii si +n acela&i timp

su'venionarea c$eltuielilor legate de aduciunea apei p"n la $idrant!

C'iectivul principal, pe termen lung, +l constituie dezvoltarea agriculturii

ca un sistem unitar, capa'il s valorifice la maximum resursele materiale &i umane

+n vederea realizrii eficiente a principalelor sale funcii precum &i +n vederea

practicrii unui sistem de agricultur modern, performant, +nscris pe coordonatele

dezvoltrii europene +n general! 0n acest sens se contureaz ca direcii de aciune:

a2 7ntrirea proprietii private +n agricultur, coro'orat cu exploataia

privat-familial, pentru +nscrierea acestei ramuri +ntr-o economie 'azat pe

principiile economiei de pia prin finalizarea aplicrii %egii fondului funciar,

aplicarea %egii arendei, a %egii privatizrii si ela'orarea unui cadru legislativ

corespunztor reprezentat +n final de: legea cadastrului funciar, legea li'erei

circulaii a terenului, legea camerelor agricole, legea creditului agricol, legea

cooperaiei +n agricultur etc!

'2 =timularea crerii de exploataii agricole via'ile, de dimensiuni

teritoriale corespunztoare care s permit utilizarea eficient a mi*loacelor

te$nice si aplicarea te$nologiilor moderne, pe 'aza prevederii legilor care asigur

cadrul *uridic &i instituional al noilor structuri agrare din mediul rural!


33/57

c2 iversificarea cooperrii tuturor formelor &i tipurilor de exploataii

agricole private cu societile comerciale situate +n amonte si aval de agricultur,

pentru a se crea &anse pentru a&ezarea noilor structuri agrare pe cile economiei de

pia!

d2 )sigurarea unor credite de lung durat cu do'"nd redus pentruinvestiii privind dezvoltarea 'azei te$nico-materiale &i a &eptelului de animale de

+nalt productivitate!

e2 Crientarea cercetrilor &tiinifice agricole fundamentale si +n special

aplicative ctre rezolvarea pro'lemelor stringente ale agriculturii rom"ne&ti!

f2 Crientarea +nvm"ntului agronomic spre pregtirea unor speciali&ti cu

studii superioare capa'ili s cuprind si s rezolve ansam'lul pro'lemelor at"t

te$nice c"t &i economice pe care le ridic trecerea la noile structuri agrare,amplificate de noile dimensiuni ecologice ale dezvoltrii dura'ile, concept ce

ptrunde tot mai mult &i +n sfera agriculturii!

2.1. T%#ni"i# !# econoi# 0e )i#"( &n #$%icu!tu%# Ro*niei

&n )e%io#0# )o't0eceb%i't(

2.!.1. "pactul tran#iiei asupra econoiei rone$ti% aspecte

conceptuale ale procesului

de privati#are

up evenimentele din decem'rie 1/8/ economia rom"neasc a fost

marcat de un fenomen imediat: tranziia! )ceasta +nseamn +n termeni mai simpli

sc$im'area sistemului - a sistemului economic socialist cu sistemul economiei de

pia, descentralizat, av"nd ca 'aze fundamentale democraia caracterizat prin

pluripartitism, statul de drept, proprietatea privat &i aciunea forelor pieei!

)semenea sc$im'ri profunde +&i pun amprenta asupra vieii economice de

ansam'lu, comportamentului oamenilor, existenei &i modalitilor de aciune

umane!

Pentru a +nelege mai 'ine contextul macroeconomic rom"nesc de la

sf"r&itul deceniului nou prezentm +n sintez caracteristicile eseniale ale


34/57

mecanismului de funcionare al vieii economice &i sociale p"n +n decem'rie

1/8/:

- onopolul proprietii socialiste de stat &i cooperatiste2: 155 +n

industrie, /5 +n agricultur, 155 +n comerul exterior, mai mult de /5 +n

comerul interior cu amnuntul, 155 din comerul interior cu ridicata etc!;- =tatul era principalul animator al activitii economice: deciziile +n

privina preurilor, produciei &i distri'uiei, forei de munc, salariilor &i pensiilor

erau controlate de ctre autoriti, plec"nd de la Planul unic de dezvoltare socio-

economic, cu orientri politizate la nivel a'solut! 7n aceste condiii activitatea

agenilor economici era diri*at prin intermediul indicatorilor &i normelor

o'ligatorii, autonomia managerial era pus +n practic numai pentru aspecte de

detaliu;- Piaa era vzut ca o instituie docil &i aservit, rolul su reduc"ndu-se

numai la modalitatea efectiv a tranzaciilor +ntre +ntreprinderi &i +ntre acestea &i

populaie, preurile fiind sta'ilite de ctre stat;

- P"rg$iile economico-financiare pre, do'"nd, credit, impozite, taxe2

erau diri*ate, controlate &i orientate de o manier centralizat, fr a se ine cont de

raportul cerere-ofert &i de con*unctura economic;

- #oncurena era interzis +n cadrul pieelor interne;

- a*oritatea resurselor economice, +n special cele pentru investiii erau

repartizate de o manier centralizat, de asemenea resursele pentru modernizare &i

rete$nologizare! 7n economia real erau admise societi economice profita'ile dar

&i societi economice nerenta'ile!

7n timpul perioadei 1/.5-1/8/, o puternic cre&tere economic de tip

extensiv a permis cu mari eforturi din partea poporului rom"n crearea unui

potenial economic nota'il vezi ta'elul !12!

P%inci)#!ii in0ic#to%i #c%oeconoici 0in )e%io#0# +->+9+

8&n )%e"u%i con't#nte

T#be!u! 2.2

N%.

c%t.

In0ic#to%ii UM +-> +=> +9> ++>

1! P0 ld!lei 66,8 .1/,4 1./,5 1/1,4 155 6/ 1.55 1/55

! >enitul naional ld!lei 4, 13,/ .1,6 6,6


35/57

155 .// 1.55 1655! 0nvestiii ld!lei 6,4 85 15 6

155 155 55 3554! #apital fix ld!lei 15,1 366, 1335 .6,1

155 45 84 1655.!


36/57

energie

electricFlocuitor! Producia medie

gr"uF$a

Ng 65 .65 61.5 6845 -

4! #onsumul

caloriiFloc!2

r! /4/ /3/ 3 43. 8

.! urata medie de

via

ani 6/,4 31,3 33 3. 3.

=ursa: Economia Rom"niei, secolul QQ, Editura )cademiei, 1//.

Reforma economic a +nceput +n 1//5 av"nd ca o'iectiv strategic

edificarea unei economii sociale de pia, demar"nd simultan +n trei direcii:

JdemontareaK sistemului economic de comand, introducerea mecanismelor de

pia &i realizarea sta'ilitii macroeconomice, restructurarea +ntregii economii!

emolarea sistemului economic de comand a avut urmtoarele direcii

principale: reorganizarea unitilor economice de stat su' forma societilor

comerciale &i a regiilor autonome 'azate pe proprietatea de stat, cu o mare

independen +n luarea deciziilor; a'andonarea imediat a planificrii centralizate

&i a 'alanelor materialelor pentru alocarea diri*at a resurselor; a'andonarea

monopolului statului +n comerul exterior; crearea unui cadru *uridic pentru

iniierea &i dezvoltarea sectorului privat +n economie; li'eralizarea pieelor &i a

preurilor, a sistemului de salarizare, converti'ilitatea intern limitat a monedei!

Pentru introducerea mecanismelor de pia a fost nevoie de introducerea

unui sistem 'ancar nou cu dou niveluri o 'anc central pu'lic &i 'nci

comerciale2, sistem 'azat pe proprietatea privat: li'eralizarea preurilor

menin"nd preurile numai pentru &apte produse L energie electric, p"ine,

transport pu'lic, ulei alimentar, za$r, lapte &i carne2!

Restructurarea +ntregii economii a pornit de la reforma proprietii prin

privatizare, de la restructurarea te$nologiei, rezult"nd o profund transformare a

structurii cererii &i a ofertei agregate! Principalele rezultate pe perioada 1//5-555

sunt prezentate +n ta'elul !14, cu a*utorul celor mai uzuali indicatori economici!

)&a cum rezult din ta'el, rezultatele reformei erau +n c"mpul realitii economice

foarte departe de ceea ce s-a a&teptat! Economia real a +nregistrat scderi

semnificative, av"nd loc o deteriorare rapid a comerului exterior, a salariului


37/57

real, a ratei &oma*ului, o situaie de $iperinflaie! 7n ceea ce prive&te evoluia

negativ a vieii economice, factorii oficiali, organismele de stat &i principalele

instituii pu'lice, mediile universitare au opinii extrem de diferite!

Evo!u"i# )%inci)#!i!o% in0ic#to%i #c%oeconoici &n econoi#%o*ne#'c( &n )e%io#0# +9+++,

T#be!u! 2.,

N%.

c%t.

In0ic#to%i +9+ ++> ++ ++2 ++1 ++,

1! P0 155 /4,4 8, 3.,4 36,1 3/,1! Producia

industrial

- 155 33,/ 65, 61,5 6,1

! Productivitateamuncii

industriale

- 155 35,3 65,3 6,/ 31,

4! Producia

agricol L mii

tone

18!1/ 13!13 1/!56 1!8 1.!4/ 1/!18

.! =oldul 'alanei

comerciale

mil!9=

45/ -/3 -1156 -1/1 -118 -411

6! Preul cu

amnuntul

- 155 35, 88,8 /83 351,/

3! umrul

&omerilor

- - .3!555 //!555 1!164!35

.

1!!/

.8! Rata &oma*ului

-

- - 3,5 8,4 15,4 15,/

/! atoria

pu'lic extern

mil! 9=

- - - .4 4 .65

15!


38/57

N%.

c%t.

In0ic#to%i +9+ ++> ++ ++2 ++1 ++,

1! #ursul de

sc$im' L leiFV

- . 18/ 465 136 1/63

=ursa: )nuarul =tatistic al Rom"niei, 1//8

anca aional a Rom"niei, uletin trimestrial nr! F1//.

)ceast diversitate de opinii este explica'il in"nd cont de complexitatea

fenomenelor care sunt +n curs de derulare! Putem totu&i semnala c"teva concluzii

preliminare:

(oate opiniile privind reforma L practic fr excepie L au su'estimat

complicaiile &i durata tranziiei! )vertismentele n-au lipsit, dar nu s-a putut

anticipa dimensiunea real a sc$im'rilor, amploarea tensiunilor;

Reforma economic a relevat c utilizarea agregatelor macroeconomice

moned, credit, fiscalitate etc!2 crora li s-a acordat prioritate +n timpul primei

faze a reformei nu este suficient pentru surmontarea dezec$ili'relor, a

crizelor &i pentru ameliorarea parametrilor de eficacitate economic!

7n perioada de tranziie a aprut o economie mixt sui generis: coexistena

mecanismelor diri*ate &i concureniale; acelea&i persoane &i grupuri de interese

au poziii c$eie +n sectorul pu'lic &i privat; dezvoltarea proprietii private a

fost realizat prin decapitalizarea societilor comerciale; coexistena viciilor &i

defectelor societii, trecute cu cele ale societii viitoare, +ntr-un mod agresiv:

corupie, afaceri ilicite, incompeten etc!

erularea reformei +n Rom"nia a scos +n eviden c ea nu a cristalizat +nc

suficient noul rol economic al statului! =impla dezetatizare a vieii economice

care +n primii doi ani a fost sinonim cu renunarea la mecanismele economiei

diri*iste2 nu a rezolvat de la sine &i imediat pro'lemele tranziiei!

7n Rom"nia se considera ca un adevr incontesta'il ideea c privatizarea L

component principal a reformei proprietii L este elementul cel mai important

al tranziiei, +nlocuind vec$iul sistem economic cu cel al economiei de pia!

)v"nd ca 'az legile adoptate L privatizarea a fost conceput ca un proces

legal de trecere a capitalului social de care dispuneau +ntreprinderile care

aparineau proprietii pu'lice +n proprietate privat! (ransferul a fost preconizat a


39/57

se face gratuit, pentru o valoare de 5 prin mecanismele certificatului de

proprietate sau al cupoanelor2 &i restul de 35 prin forme specifice de v"nzare F

cumprare, acest proces cuprinz"nd peste 4555 de +ntreprinderi!

7n ceea ce prive&te privatizarea au avut loc ample dez'ateri, exprim"ndu-se

numeroase opinii &i av"nd loc ample discuii! =-au ridicat numeroase +ntre'riunele fr rspuns altele cu rspunsuri aproximative2, constituindu-se +n

adevrate dileme, dar au aprut &i false dileme!


40/57

devenit private dup 1// nu au fcut nici o restructurare &i funcioneaz +n

coordonatele anterioare devenind private numai posesia, dispoziia &i uzufructul!

! )legerea metodei de evaluare pentru a putea preveni su'evaluarea ca &i

supraevaluarea o'iectului supus privatizrii a constituit de asemenea o alt dilem!

u exist o metod infaili'il de evaluare, cu rezultate certe! Evaluarea poate danumai puncte de reper +n ceea ce prive&te evaluarea capitalului social al firmei

respective la un moment dat! )ceast dimensiune poate s fie total diferit de

percepia +nrdcinat +n r"ndul opiniei pu'lice, +n r"ndul autoritilor sau al

patronilor!

! 7n legtura str"ns cu dez'aterile de care am amintit au fost organizate

&i dez'ateri +n privina metodelor de privatizare! aloarea capitalului social

supus privatizrii prin v"nzare dep&e&te cu mult +ntre &i 15 ori2 volumul

economiilor interne ale agenilor economici!

Poate fi aceasta una din *ustificrile pentru care factorii de putere au

acceptat un anumit vid legislativ sau nu au aplicat legea! #eea ce am afirmat mai

+nainte poate fi +ntr-adevr s fie o fals dilem pentru c se ignor potenialul de

investiie al capitalului strin, dac privatizarea din Rom"nia devine atractiv

pentru el!

2.!.2. &peci'icul tran#iiei n agricultura Roniei

#riza agriculturii rom"ne&ti s-a datorat e&ecului agriculturii colectiviste,

determinat la r"ndu-i, de politica antieconomic &i mai ales antirneasc a

fostului regim totalitar! )ceast politic s-a concretizat +n volumul redus al

investiiilor, +n practicarea unor preuri derizorii la ac$iziiile &i contractrile de


41/57

produse vegetale &i animaliere, +n centralismul excesiv al planurilor de culturi, +n

ratele +nalte de exploatare direct &i indirect a rnimii! Efectele directe ale

acestei politici de pauperizare a +ntregii ramuri agricole dar mai ales a rnimii

s-au regsit +n dezec$ili're financiare &i social-umane profunde! Ec$ili'rarea

agriculturii, revigorarea +ntregului sistem agroalimentar presupunea msuriradicale, de fond!

(ranziia la economia de pia era necesar +n perioada postdecem'rist,

+ns presupunea o autentic reform economic, o legislaie eficient capa'il +n

modernizarea agriculturii, &i la modul general s revitalizeze spaiul rural al

neamului nostru! )gricultura este prima ramur a economiei naionale care a

'eneficiat de o serie de legi care au constituit +nceputul reformei +n economia

naional amintim aici %egea fondului funciar 18F1//12!Evoluia agriculturii rom"ne&ti postdecem'riste se aseamn cu cea a

celorlalte ri din centrul &i estul Europei foste comuniste2! 0mediat dup cderea

regimurilor comuniste a fost a'andonat +n aceste ri planificarea centralizat; a

fost eliminat controlul oficial al preurilor, acestea devenind gradual li'ere; cea

mai mare parte a firmelor de stat a intrat +ntr-un proces firesc de privatizare! 7n

sectorul agricol fostele cooperative agricole de producie &i multe din fermele de

stat s-au transformat! 7n toate aceste ri pm"ntul a fost redat fo&tilor proprietari!

7n mod firesc, +n evoluia de la societatea comunist la cea capitalist au

aprut extrem de multe pro'leme! 9nele sunt legate de politica macroeconomic,

altele de li'eralizarea preurilor, de apariia inflaiei &i c$iar a $iperinflaiei, de

apariia a unor noi inegaliti sociale, a &oma*ului, ceea ce a determinat ca viitorul

s pluteasc +n plin incertitudine! 7n rezolvarea acestor pro'leme rile cu

economie +n tranziie nu au fost lipsite de sfaturi privind politicile lor agricole!

)stfel L anca ondial a ela'orat rapoarte su'staniale asupra rilor respective;

Crganizaia Economic pentru #ooperare &i ezvoltare a +nceput s includ rile

Europei #entrale +n analizele sale de politici agrare! Prin programul P)RE al

9niunii Europene pentru Europa #entral &i de Est se ofer asisten te$nic, &i +n

multe cazuri au fost +nfiinat uniti de consultan pentru politicile agrare!

(ratarea tuturor agriculturilor din rile foste comuniste la nivel glo'al,

fr discernerea specificului fiecrei ri +n parte, a mic&orat gradul de


42/57

penetra'ilitate al acestor costisitoare programe, care s-au vzut astfel de cele mai

multe ori fr finalitate concret!

Rom"nia are o poziie aparte +n tranziia spre economia de pia, poziie

care se datoreaz at"t ponderii relativ importante a agriculturii +n cadrul economiei

naionale c"t mai ales specificitii agriculturii rom"ne&ti!1! 7n existena noastr ca neam, ca popor pe aceea&i vatr din timpuri

imemoriale, agricultura a constituit un liant! >ocaia pastoral a neamului nostru a

creat legturi indisolu'ile +ntre individ , pm"nt &i ar, adeseori aceste noiuni

confund"ndu-se! )tunci c"nd ranul rom"n se ridica la lupt el +&i apra

deopotriv pm"ntul &i ara, am'ele confund"ndu-se cu noiunea de glie

strmo&easc! e aici a rezultat o puternic cimentare a legturilor dintre ranul

rom"n &i pm"ntul pe care acesta +l posed!in aceast viziune mai mult sau mai puin literar dar at"t de adevrat

rezult o prim caracteristic a tranziiei agriculturii rom"ne&ti &i anume cea legat

de regimul funciar cel al proprietii funciare2! )gricultorul rom"n este proprietar

al pm"ntului pe care-l munce&te! %egea 18F1//1, %egea fondului funciar,

stipul"nd dreptul de constituire &i reconstituire a proprietii asupra pm"ntului,

indiscuta'il rm"ne o lege fundamental a privatizrii, dar din pcate incomplet

&i confuz!

)firmarea privatizrii +n agricultur determin tranziia de la

comportamentul colectivist, lipsit de interes, la comportamentul de proprietar,

dinamic, cu interese ma*ore +n valorificarea superioar a mi*loacelor de producie

&i de munc, +n revitalizarea ireversi'il a gospodriei agricole rne&ti!

in aceast specificitatea a tranziiei agriculturii rom"ne&ti decurge

prioritatea a'solut a desv"r&irii actului de transmitere integral ctre ranul

rom"n a tuturor terenurilor care i-au aparinut! 7n ta'elul !1., este prezentat

stadiul aplicrii %egii fondului funciar la data de 5 iunie 1///!

! Privatizarea +n agricultur restructureaz dimensiunea economic &i

social a gospodriei rne&ti, revitalizeaz satul rom"nesc, repune +n drepturile

fire&ti spaiul agrar al neamului nostru!

! )gricultura este singura ramur pentru care avem resurse funciare &i o

'ogat tradiie, ramur care se poate redresa +ntr-un timp scurt, put"nd aduce

printr-o strategie adecvat ec$ili'rul &i prosperitatea la nivelul +ntregii societi!


43/57

4! #onsiderm c intervenia statului pentru modernizarea agriculturii, a

fermelor rne&ti, su'venion"nd de la 'uget costul acestei modernizri este +n

acela&i timp o cerin economic o'iectiv &i prioritar dar &i un drept

imprescripti'il! e unde decurge acest drept Y Este o tendin acum +n Rom"nia s

se despgu'easc o serie de nedrepti din timpul comunismului! e ce nu s-aracorda retroactiv un coeficient din valoarea rentei funciare a'solute aferente

terenului colectivizat forat, rent nepltit, dar utilizat de statul comunist pentru

acumulare &i investiie Y

6t#0iu! #)!ic(%ii Le$ii 4on0u!ui 4unci#%

!# 0#t# 0e 1> iunie +++

T#be!u! 2.-

6)eci4ic#%e UM V#!o%i=uprafaa total ce tre'uie pus +n posesie a /!.6!818=uprafaa total care a fost pus +n posesie a

3!885!8

84,umrul total de persoane de pus +n posesie r! 4!6/4!4.umr total de persoane puse +n posesie cu

procese-ver'ale

r!

!38/!54

85,3(itluri de proprietate de eli'erat r! 4!1!13(itluri de proprietate eli'erate r!

!/1!3/3

36,5(itluri de proprietate +n curs de completare r! .!.=uprafaa solicitat de acionar pentru

validare

a 351!588

umr acionari r! 65!638=uprafaa apro'at dup validare

acionarilor

a 6!6.6

umr de acionari r! 43!/15ecizii eli'erate acionarilor r! 13!456=uprafaa a ./5!.64

=ursa: inisterul )griculturii &i )limentaiei! ate operative 1///

2.,. Locu! #$%icu!tu%ii Ro*niei &n )e%io#0# 0e t%#ni"ie!# econoi# 0e )i#"(

2.4.1. (specte generale ale conte)tului acroeconoic dede#voltare a Roniei


44/57

Pentru a da o doz &i mai mare de o'iectivitate lucrrii noastre, preferm

s redm aspectele generale ale contextului macroeconomic de dezvoltare a

Rom"niei a&a cum sunt prezentate +n JAvis de la Commission sur la demande

dadhesion de la Roumanie a lUnion europeenneK ulletin de lUnion

europeenne! "upplement #$%&2!Rom"nia, cu o populaie de ,6 milioane de locuitori a realizat +n 1//. un

produs intern 'rut P02 de / miliarde de E#9! Populaia reprezint 6,. din

cea a 9niunii Europene, dar economia sa nu reprezint dec"t 1,.! P0-ul pe

locuitor atinge aproape 4 din media 9!E! =alariile lunare medii au fost estimate

la 6. E#9 la sf"r&itul lunii martie 1//3!

up rsturnarea regimului #eau&escu +n decem'rie 1/8/, Rom"nia cade

+ntr-o criz economic &i social &i nu a avut, timp de mai muli ani, o suficientvoin politic pentru a se lansa pe calea reformelor! )nul 1//5 a fost caracterizat

prin confuzie, prin dezorganizarea economic total &i 'rutal, agravat &i mai

mult de sl'iciunile ordinii &i a legii ca &i de un a'senteism spectaculos de la

munc! #ele dou programe ale reformei din 1//1 &i 1//, destul de complete +n

concepia lor, nu au fost puse integral +n practic &i au e&uat! =ingur programul

lansat la sf"r&itul lui 1// a permis s se prognozeze de o manier semnificativ

re+ntrirea disciplinei 'ugetare, reducerea inflaiei &i o adevrat accelerare a

reformei +ntreprinderilor, care au contri'uit la relansarea cre&terii! 7n acela&i timp

reformele au fost din nou relansate la sf"r&itul anului 1//. &i +nceputul anului

1//6! 7n sf"r&it autoritile lanseaz un nou program de reform pentru ca, c"teva

luni mai t"rziu, +n faa rezistenei politice din ce +n ce mai puternice s renune la

el! =usinerea pu'lic a reformelor a sczut +n faa costurilor dure ale tranziiei,

devenind deci din ce +n ce mai evident c reformele pariale +ntreprinse +ntre 1/8/

&i 1//6 au condus la impas! Pentru surmontarea contradiciilor inerente unei astfel

de perioade, dup alegerile legislative &i prezideniale din noiem'rie 1//6, noul

guvern a +nceput aplicarea unui program radical de sta'ilizare macroecnomic &i

de reforme structurale!

7n ceea ce prive&te structura economic ta'elul !162, agricultura este o

activitate economic de 'az +n Rom"nia! 7n 1//6 ea a generat +n *ur de 5 din

valoarea adugat 'rut total, acest procent nemaifiind dep&it dup 1//5!


45/57

mai mult de *umtate din populaia activ total2 &i nu a fcut altceva dec"t s

creasc +n aceast perioad de tranziie, agricultura servind ca refugiu muncitorilor

eli'erai din alte sectoare!

Productivitatea +n agricultur &i industria agroalimentar rm"ne sczut!

Partea sectorului privat +n producia agricol a fost sta'ilit la 83 +n 1//6!#apitalurile disponi'ile pentru restructurarea &i modernizarea agriculturii sunt

insuficiente! ezvoltarea agriculturii private este fr"nat de o mecanizare

insuficient &i de lipsa ec$ipamentelor &i creditelor!

0ndustria genereaz mai mult de *umtate din valoarea adugat 'rut

total, dar acest procent a sczut rapid +n cursul ultimilor ani! 9tilizarea forei de

munc industriale este grosso modo cam de aceea&i mrime, dar a regresat +n

valoare a'solut! 0ndustria rm"ne dominat de acelea&i mari +ntreprinderinaionale care au fost create de vec$iul regim +n cursul anilor de industrializare

forat &i care se caracterizeaz prin o productivitate sczut &i acces privilegiat la

su'veniile de la stat!

P%inci)#!ii in0ic#to%i #i 't%uctu%ii econoice8to#te 0#te!e c#%#cte%ie#( #nu! ++@

T#be!u! 2.@6)eci4ic#%e UM V#!o%i

Populaia ilioane ,6

P!0!! pe locuitor E#9 1//.2 4155,5 - +n din media 9!E! 4,5Partea agriculturii +n: - valoarea adugat 'rut >!)!!2 1//.2 1/,/ - folosirea forei de munc 1//.2 4,4Rata datoriei externe 'rute P!0!! .,5Rata exportului de 'unuri &i servicii P!0!! 3,5=tocul investiiilor strine directe iliarde E#9 1,1

E#9Flocuitor .5,5=ursa: =ervices de la #ommission, sources nationales, ER =tocul 0!=!! a fost determinat la rata de sc$im' de la sf"r&itul anului 1//6!

1 E#9 Z 1,.// 9=

)ccesul relativ u&or la energie &i la materii prime cu preuri accesi'ile,

coro'orate cu prioritatea acordat industriei grele au condus ca ara s se

specializeze +n sectoare ca industria petrolier &i cea petroc$imic, care nu se

+ncadreaz cu existena resurselor naturale sau avanta*ele comparative ale

Rom"niei!


46/57

C 'un parte a +ntreprinderilor care domin sectorul industrial rom"nesc

rm"n ineficace &i nerenta'ile &i sunt o surs ma*or de insta'ilitate

macroeconomic! oul guvern a decis s ia msuri drastice, p"n la +nc$iderea

pur &i simplu a +ntreprinderilor deficitare, de restructurare, de privatizare &i de

control al creditului!Partea sectorului privat +n producia industrial rm"ne sczut 4 +n

1//62 &i nu a progresat mult +n ultimii ani a fost de 5,3 +n 1//.2!

Perioada 1//5-1//6 s-a concretizat printr-un lent &i ezitant ritm al

reformei, astfel +nc"t anul 1//3 a gsit economia rom"neasc +mpovrat de

pierderi masive &i variate, +n special +n agricultur &i +n sectoarele industriale

energo-intensive! Ratele +nalte ale inflaiei, care au caracterizat +n cea mai mare

parte aceast perioad, ca &i deficitul 'alanei de pli au fost rezultatul unorpolitici monetare orientate spre furnizarea unor su'venii cvasi-fiscale care s

acopere pierderile sectoarelor neeficiente! Programele de sta'ilizare ale acestei

perioade au fost concepute mai cur"nd su' forma unor paleative, neelimin"nd

sursele de pierdere &i tensiunile create la nivel macroeconomic!

)nul 1//3 a +nsemnat de'utul programului de reform al noului guvern

rezultat +n urma alegerilor din 1//6! Este +nlocuit a'ordarea gradualist cu o

strategie pragmatic de aciune, aceasta +nsemn"nd politici monetare restrictive,

reform structural, +m'inate cu un cadru legislativ adecvat! Ratele +nalte ale

do'"nzilor &i politica fiscal deose'it de sever au diminuat considera'il volumul

investiiilor! %ic$idarea unora din +ntreprinderile nerenta'ile a antrenat concedieri

masive, fc"nd ca la sf"r&itul anului rata &oma*ului s ating 8! =cderi au

+nregistrat consumul, investiiile &i exporturile nete, astfel +nc"t diminuarea, +n

termeni reali, a produsului intern 'rut, estimat la +nceput la 4,., a fost +n fapt de

6,6 la sf"r&itul anului!

2.4.2. Evoluia principalelor agregate acroeconoice nperioada de tran#iie la econoia de pia

>om urmri evoluia noilor agregate macroeconomice din =istemul

#onturilor aionale: produsul intern 'rut P!0!!2, valoarea adugat 'rut

>!)!!2, structura populaiei active &i structura pe ramuri a capitalului fix!


47/57

Evoluia P0 +n perioada 1/8/-1//3 demonstreaz pr'u&irea difereniat a

ramurilor &i sectoarelor economice! #u excepia sectorului privat, care are o

evoluie pozitiv, toate ramurile economice precum &i sectorul de stat marc$eaz

reculuri diferite fa de 1//5! Evoluia structurii ramurilor &i sectoarelor

economice +n P!0!! ta'elul !13!2 ne furnizeaz date de apreciere comparativ!ac +n 1/8/ agricultura reprezenta mai puin de 14 din P!0!!, +n 1//3 aceast

ramur deinea 18,.! =porirea ponderii agriculturii +n P!0!! +n aceast perioad

nu a avut loc +n mod necesar numai pe 'aza cre&terii produciei agricole, ci &i pe

seama reducerii produciei +n alte sectoare ale economiei, care au +nregistrat

scderi accentuate ponderea industriei +n P!0!! s-a diminuat de la 46, +n 1/8/

la .,6 +n 1//32! #ontri'uia relativ a agriculturii la formarea P!0!! +n decursul

acestei perioade a fost +n mod constant semnificativ!

6t%uctu%# )%inci)#!e!o% %#u%i &n P.I.3. #! Ro*niei 8;T#be!u! 2.=

R#u%i +9+ ++> ++ ++2 ++1 ++, ++- ++@ ++=

0ndustrie 46, 45,. 3,/ ,8 ,8 6, 4,6 4, .,6

)gricultur 1,3 1, 18, 18,6 5,6 1/, 1/,4 18,3 18,.

=ilvicultur 5,6 5,6 5,. 5,4 5,4 5,. 5,4 5,4 5,

#onstrucii .,4 ., 4, 4,8 .,1 6,. 6,. 6,/ .,4

=ervicii .,. 6,4 4,3 45,. 6,/ ,3 .,3 ., ,/=ursa: )nuarul =tatistic al Rom"niei 1//82 L #= , #omisia naional de prognoz provizoriu; preliminar; servicii inclusiv comer, transporturi, po&t &itelecomunicaii, activ!


48/57

demonstreaz c ara noastr se afl +nc +n zona rilor cu economiile cele mai

puin performant

Date post:	13-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alex-ciorita
View:	232 times
Download:	0 times

Capitolul II Cu Date Noi

Documents