CAPITOLUL 7. SCHIMBR I LE CLIMATICEapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Starea mediului... ·...

CAPITOLUL 7 – SCHIMBĂRILE CLIMATICEAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 193

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~

CAPITOLUL 7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Schimbările climatice globale generează uneledintre cele mai mari provocări cu care seconfruntă omenirea în momentul de faţă,datorită efectelor dezastruoase induse de cătreacestea: creşterea temperaturii aerului şi apeioceanelor, risc crescut de inundaţii, secetă,lipsa apei potabile, risc crescut de incendii şireducerea resurselor naturale vegetale,modificări ale ecosistemelor şi degradarearesurselor naturale, risc crescut de îmbolnăviri.În Europa, schimbările climatice afectează toateregiunile continentului, iar efectele acestorschimbări sunt tot mai vizibile şi în ţara noastră,unde, în ultimii ani, s-au produs fenomenedezastruoase de o amploare deosebită,precum: caniculă şi secetă severă, precipitaţiiabundente şi inundaţii catastrofale, fenomeneatmosferice extreme (de tip tornadă), alterarea anotimpurilor tradiţionale. Toate acestedezastre şi-au pus o puternică amprentă asupra vieţii socio-economice din ţara noastră,consemnându-se numeroase victime şi pagube materiale însemnate atât în rândulpopulaţiei, cât şi la nivel comunitar, în ceea ce priveşte unităţi economice, sociale şielemente de infrastructură.Prin schimbări climatice se înțeleg acele schimbări ale climatului pe glob datorită activitățiiumane, în principal datorită emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2, metan, monoxid deazot etc.), al căror efect principal este încălzirea globală a atmosferei. S-a apreciat, astfel,că între anii 1990 și 2100, temperatura globală poate să crească cu 0,3 până la 6,4 gradeC. Majoritatea oamenilor de știință din domeniu sunt de acord că o creștere a temperaturiiglobului cu peste 2 grade C atrage după sine mari riscuri de bulversare a climei. De aceea,prin negocierile organizate la nivel mondial s-a propus o reducere treptată a emisiilor degaze cu efect de seră pentru a nu depăși această limită. Schimbările climatice depind dedoi factori, și anume: emisiile de gaze cu efect de seră, determinate de dezvoltareaeconomică și răspunsul sistemului climatic la aceste emisii. Schimbările climatice au apărutpe scena politică internațională pentru prima dată în anul 1988, când ONU a adoptat orezoluție care consideră evoluția climatului pe Terra o preocupare comună a umanității. Înanul 1990, Grupul Interguvernamental de Experți asupra evoluției climatului (GIEC) a pre-zentat primul raport, care a condus la adoptarea unei declarații ministeriale cu ocazia celeide-a doua conferințe mondiale asupra climatului, care recomandă crearea unei convenții-cadru asupra modificărilor climatice. După conferința la nivel înalt de la Rio de Janeiro din1992, în anul 1994 a intrat în vigoare convenția-cadru a Națiunilor Unite asupraschimbărilor climatice (UNFCCC).



7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica Uniunii Europeneprivind schimbările climatice

Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climaticeConvenţia - cadru a Naţiunilor Unite privind schimbărileclimatice, UNFCCC, a fost semnată la Summit-ulPământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154de state. Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor motive deîngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de creştereagradului de conştientizare la nivel politic şi public asupraschimbărilor climatice. Convenţia furnizează un cadru legalinternaţional şi un set de principii acceptabil pentru aproapetoate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul căschimbările climatice reprezintă o problemă serioasă şiasigură ţările în curs de dezvoltare că abordarea acesteiaeste în prezent responsabilitatea în primul rând a ţărilor

industrializate. UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50 desemnatari şi a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”. Statutul său deconvenţie cadru înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi adăugate pentru a precizaobiectivele de reducere sau măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. Articolul 2al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei: “Obiectivul fundamental al acesteiConvenţii este să realizeze stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră înatmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropogenică periculoasă cu sistemulclimatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp adecvată pentru a permiteecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, să asigure căproducţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea economică într-un moddurabil.” UNFCCC se bazează pe patru principii majore:

- Echitatea - modul echitabil de distribuire între state a sarcinii de reducere a emisiilorde GES, având în vedere faptul că, până acum, emisiile au provenit, în principal, dinstatele industrializate ale Europei şi Americii de Nord;

- Acţiunea preventivă - climatologia foloseşte prognoze ce presupun anumite nivelede incertitudine. Părţile, însă, trebuie să acţioneze acum pentru a proteja clima şi nupot aştepta până la apariţia unei dovezi ştiinţifice absolute asupra impactuluischimbărilor climatice;

- Eficienţa - politicile şi măsurile de abordare a schimbărilor climatice trebuie să fieeficiente în ceea ce priveşte costurile, pentru a asigura beneficii globale la cel maimic cost posibil;

- Dezvoltarea durabilă - definită ca “dezvoltarea care satisface toate necesităţileprezentului fără a pune în pericol capacitatea generaţiilor viitoare de a şi le satisfacepe ale lor.”

Ce îşi propun Părţile din cadrul Convenţiei:- să dezvolte, să aducă la zi periodic, să publice şi să pună la dispoziţia Conferinţei

Părţilor inventare naţionale de surse de emisii de GES;- să formuleze, să implementeze, să publice şi să aducă la zi în mod regulat

programele naţionale sau, acolo unde este cazul, regionale, conţinând măsuri delimitare a schimbărilor climatice şi de facilitare a adaptării corespunzătoare laschimbările climatice;

- să promoveze managementul durabil;



- să promoveze şi să coopereze în dezvoltarea, aplicarea şi difuzarea problematicii deschimbări climatice, inclusiv a transferului de tehnologii, practici şi procese, educaţie,instruire şi conştientizare publică;

- să coopereze în pregătirea pentru adaptarea la impactul schimbărilor climatice; sădezvolte şi să elaboreze planuri integrate corespunzătoare pentru managementulzonelor de coastă, al resurselor de apă şi activităţilor agricole şi pentru protecţia şireabilitarea ariilor afectate de secetă şi deşertificare, în special din Africa, precum şia celor afectate de inundaţii;

- să transmită Conferinţei Părţilor informaţii legate de implementare.In plus, Convenţia angajează Părţile - ţări dezvoltate şi alte Părţi incluse în Anexa I să iamai multe măsuri specifice, şi anume să adopte politici şi măsuri care să demonstreze căstatele dezvoltate sunt într-o poziţie de frunte în modificarea tendinţelor pe termen lung aleemisiilor antropogenice, conform obiectivului Convenţiei.Convenţia stabileşte, de asemenea, responsabilităţile financiare ale ţărilor din Anexa II,pentru asistarea ţărilor în curs de dezvoltare în respectarea obligaţiilor din cadrul Convenţieişi sprijinirea ţărilor vulnerabile în mod deosebit, în adaptarea la schimbările climatice,printre altele şi prin transferul/accesul la tehnologii nepoluante şi “knowhow”. Organismulcentral înfiinţat prin Convenţie este Conferinţa Părţilor (Conference of the Parties - CoP), cese întruneşte anual. Secretariatul se ocupă cu desfăşurarea de zi cu zi a activităţilorConvenţiei şi eforturile asociate, transmiterea rapoartelor şi pregătirea pentru întâlnirileCoP. Organismul subsidiar pentru consultanţa ştiinţifică şi tehnologică (“Subsidiary Body forScientific and Technological Advice” - SBSTA), cuprinzând reprezentanţi guvernamentali cucompetenţă în domeniile relevante de expertiză, este un forum de negociere ce se

întruneşte între Conferinţele anuale. Inparalel, Organismul subsidiar pentruimplementare (“Subsidiary Body forImplementation” - SBI) - cuprinzând în modsimilar reprezentanţi guvernamentali - asistăCoP în evaluări şi revizuiri. Convenţiadefineşte, de asemenea, un mecanism pentruasigurarea resurselor financiare pe o bazăconcesională sau de granturi, inclusiv pentrutransferul de tehnologii. Fondul Global deMediu (“Global Environmental Facility” -GEF), găzduit de Banca Mondială şisupervizat în comun cu Programul de mediual Naţiunilor Unite a fost acceptat ca agenţieinterimară.

Protocolul de la KyotoLa prima Conferinţă a Părţilor, de la Berlin, 1995, Părţile au decis ca angajamenteleUNFCCC pentru Părţile din Anexa 1 nu erau “corespunzătoare” şi au lansat o nouă rundăde discuţii pentru a se decide asupra unor angajamente mai stricte şi mai detaliate pentruacele ţări. După doi ani de negocieri, a fost adoptat Protocolul de la Kyoto, la CoP 3, îndecembrie 1997. Conferinţa de la Kyoto a fost evenimentul cel mai mare şi cu cel mai mareimpact asupra problematicii de mediu de după Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro.Infiinţat în contextul constrângerilor substanţiale ale negocierilor globale, Protocolul de laKyoto este o realizare remarcabilă. Realizarea centrală a Protocolului este definirea unorconstrângeri legale şi cuantificate a emisiilor de GES pentru fiecare ţară industrializată.



Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare Parte în termeni decantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Anexa A a Protocoluluispecifică gazele cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidulde azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFCs), perfluorocarburile (PFCs), hexafluorurade sulf (SF6), precum şi activităţile umane identificate ca surse de emisii pentru acestegaze: arderea combustibililor în industrii energetice, de prelucrare şi activităţi neindustriale,arderea combustibililor în activităţi de transport, emisii fugitive din carburanţi, procese deproducţie, utilizarea solvenţilor şi a altor produse, agricultură, tratarea şi depozitareadeşeurilor.Angajamentele se aplică ţărilor industrializate din Anexa 1 a Convenţiei, iar angajamentelenumerice sunt specificate în Anexa B a Protocolului. Angajamentele însumează o reducerede 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, iar angajamentul general este următorul:“Părţile incluse în Anexa 1 vor asigura, individual sau în comun, că emisiile lorantropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de serăspecificate în Anexa A să nu depăşească cantităţile alocate conform limitării cuantificate deemisii şi angajamentelor de reducere înscrise în Anexa B, având în vedere reducereaemisiilor totale ale acestor gaze cu cel puţin 5% faţã de nivelul anului 1990 în perioada deangajament 2008-2012.”România fiind printre primele ţări semnatare, a ratificat Protocolul de la Kyoto prin Legeanr. 3 din 2 februarie 2001, angajându-se la punerea în practică a obiectivelor care derivădin acest document, dintre care cel mai important fiind reducerea emisiilor de gaze cu efectde seră în perioada 2008-2012 cu 8% faţă de nivelul de emisii înregistrate în 1989, an dereferinţă.În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto a fost înfiinţat Sistemul naţionalpentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din sursesau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, cunoscut sub prescurtarea deSNEEGHG, legiferat prin Hotărârea de Guvern nr. 1570 / 2007.SNEEGHG reglementează totalitatea aspectelor de natură instituţională şi procedurală înscopul estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prinProtocolul de la Kyoto, al raportării, precum şi al arhivării şi stocării informaţiilor cuprinse îninventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, INEGES.Principalele acţiuni puse în practică de ţările semnatare ale Protocolului de la Kyoto învederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt:

trecerea de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune), lacombustibili săraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi,restructurarea industriei energetice, de la extracţie şi până la consum, astfel încât sădevină eficientă şi mai puţin poluantă;

modernizarea transportului prin utilizarea unor mijloace mai puţin poluante şi cuconsumuri reduse de carburanţi;

utilizarea surselor de energie regenerabilă şi eficientizarea energetică; reducerea consumului de energie în echipamente şi produse; protejarea pădurilor şi extinderea acestora.

Protocolul introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional (implementareaîn comun(“Joint Implementation” JI), mecanismul de dezvoltare curată(“Clean DevelopmentMechanism”CDM); comerţul cu credite de emisii(“Emissions Trading”ET).Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în atingerea obiectivelor,permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. Inacelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiarespre ţările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste



mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creeazăstimulente pentru ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţărilecu economie în tranziţie (“Economies in Transition” EIT), precum şi în ţările în curs dedezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI şiCDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi, se speră, inovaţii tehnologice şidezvoltare durabilă în ţările în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie.In judeţul Galaţi, mecanismul aplicat activităţilor derulate de operatorii economici esteSchimbul Internaţional de Emisii (IET), cunoscut astfel în primă fază, după care a fostredenumit schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect deseră (EU ETS). Această schemă este un instrument de reducere a emisiilor de gaze cuefect de seră stabilit la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini statele membre ale UniuniiEuropene în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2. Schema stabileşte unsistem de limitare-tranzacţionare (cap & trade) pentru instalaţiile industriale care desfăşoarăuna sau mai multe dintre activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Directiva 87/2003/CE(activităţi în domeniul energetic, inclusiv rafinării, producţia şi prelucrarea metalelor feroase,industria mineralelor - ciment, var, sticlă şi ceramică - şi alte activităţi - celuloză şi hârtie).Operatorii economici din judeţul Galaţi care au participat la schema de comercializare acertificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt:

Tabel 7.1.1Nr.crt. NUMELE OPERATORULUI ECONOMIC

1 SC ELECTROCENTRALE Galaţi SA2 S.C. ARCELORMITTAL SA Galaţi3 SC ZAHĂRUL Lieşti, comuna Lieşti, judeţul Galaţi

Revizuirea EU ETS post-2012

Directiva 2009/29/CE pentru modificarea Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătăţirii şiextinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, seaplică pentru a treia fază a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cuefect de seră: 2013 - 2020.Obiectivul suprem al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbărileclimatice (UNFCCC), aprobată în numele Comunităţii Europene prin Decizia 94/69/CE aConsiliului îl reprezintă stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă laun nivel care să împiedice orice perturbare antropogenă periculoasă a sistemului climatic.În vederea atingerii acestui obiectiv, creşterea globală a temperaturii medii anuale lasuprafaţă nu ar trebui să depăşească nivelurile preindustriale cu mai mult de 2°C. Cel mairecent raport al Comitetului interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC) arată căacest obiectiv poate fi realizat numai dacă emisiile globale de gaze cu efect de serăîncetează să crească până în 2020. Aceasta presupune intensificarea eforturilor depuse deComunitate, implicarea rapidă a ţărilor dezvoltate şi încurajarea participării ţărilor în curs dedezvoltare la procesul de reducere a emisiilor.

7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor GES

Estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau dinreţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto(SNEEGHG), s-a realizat prin participarea la Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu



Efect de Seră (INEGES), respectiv colectarea şi centralizarea datelor la nivelul judeţuluiGalaţi, astfel: Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu efect de seră (INEGES 2014) cu date

aferente anului 2012 - Sectorul Procese industrialeAu fost colectate şi centralizate datele la nivel judeţean, respectiv au fost completatechestionarele cu datele specifice anului 2012, pentru consumul de calcar şi dolomită,consumul de sodă calcinată şi producţia de fontă şi oţel, rezultând următoarea situaţie:- 2 agenţi economici deţin instalaţii care consumă calcar şi dolomită în procesul

tehnologic (SC ArcelorMittal SA şi SC Zahărul Lieşti SA), din care a funcţionat doarunul (SC ArcelorMittal SA);

- 1 agent economic deţine instalaţii care consumă sodă calcinată în activităţile detratare a apelor (SC ArcelorMittal SA);

- 2 agenţi economici cu producţie de fontă şi oţel (SC ArcelorMittal SA şi SCTurnarom SA).

La nivelul judeţului nu au fost identificaţi operatori economici cu producţie de amoniac(NH3) şi acid azotic (HN03), deci nu se consumă gaz natural ca materie primă(neenergetic) în procesul de producţie. Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu efect de seră (INEGES) 2014- Sector

Deşeuri- Depozite deşeuri - cantitatea de metan recuperat

S-au verificat şi centralizat datele aferente anului 2012 înregistrate în chestionarele privindmonitorizarea emisiilor de metan de către depozitele de deşeuri conforme/neconforme dinjudeţ: SP Ecosal şi Rampa Rateş SRL.

- Incinerare deşeuri – cantitatea de deşeuri incinerateS-au verificat datele înregistrate în chestionar privind incinerarea deşeurilor de către SCDecinera SRL.

-Tratarea apelor uzate de provenienţă industrială şi menajerăS-au verificat şi centralizat datele aferente anulu 2012 înregistrate în chestionarelereferitoare la tratarea apelor din staţiile de epurare pentru următorii agenţi economici: SCIntfor SA, SC Zahărul Lieşti SA, SC Avicola Buzău SA, SC Prutul SA, SC Apă Canal SA,SC ArcelorMittal SA, SC Cerealprod SA, Primăria Comunelor Schela, Griviţa, Cudalbi,Cerţeşti, Costache Negri.

7.2.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarulnaţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC,utilizând formatul de raportare comun tuturor ţărilor (CRF Reporter).

Gaze cu efect de seră Sector care generează gazele cu efect de seră

Dioxid de carbon( CO2)

Arderi în energetică şi industrii de transformareInstalaţii de ardere neindustriale (rezidenţială şi comercial-instituţională)Utilaje/echipamente dotate cu motoare cu ardere internă

Metan( CH4)Extracţia combustibililor fosili (gaze naturale şi ţiţei)Fermentaţia enterică şi managementul dejecţiilor animaleSurse naturale (lacuri şi mlaştini)



Protoxid de azot( N2O) Agricultura (culturi cu şi fără fertilizatori)Surse naturale (lacuri, mlaştini, fâneţe şi păduri)

Ozonul troposferic(O3) Transportul autoHidrofluorocarburi( HFC) Instalaţii frigorifice pentru congelare, refrigerare, depozitare,

condiţionarea aeruluiRefrigerareAerosoli

Perfluorcarburi( PFC)

Hexafluorura de sulf(SF6)

Emisii totale de gaze cu efect de seră

Teoretic, indicatorul EMISII TOTALE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ, reprezintă oînsumare a emisiilor totale ale dioxidului de carbon (CO2), protoxidului de azot (N2O),metanului (CH4), hidrofluorocarburilor (HFCs), perfluorocarburilor (PFCs) şi hexafluorurii desulf (SF6), exprimate într-un factor comun, CO2 echivalent. Transformarea s-a realizat pebaza coeficienţilor de încălzire globală (GWP), stabilindu-se o echivalenţă între dioxidul decarbon echivalent şi gazele cu efect de seră CO2 , N2O, CH4, HFCs, PFCs şi SF6.Coeficienţii de încălzire globală se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui laîncălzirea globală într-un orizont de timp de 100 de ani. Aceştia sunt stabiliţi de grupul delucru al Comitetului inter-guvernamental pentru schimbări climatice (IPCC).Clasificarea acestor gaze cu efect de seră în ce priveşte capacitatea lor de a contribui lacreşterea efectului de seră antropogen s-a realizat prin selectarea dioxidului de carbon(CO2) ca gaz de referinţă, utilizând indicatorul specific numit Potenţialul de încălzireglobală (GPW), care reprezintă, în principiu, capacitatea de absorbţie sau de captare acăldurii de către moleculele gazului pe timpul de viaţă atmosferic.Dioxidul de carbon echivalent (CO2 eq.) este unitatea de măsură universală utilizată pentrua indica potenţialul global de încălzire a gazelor cu efect de seră reglementate deProtocolul de la Kyoto.

Gaz cu efect de seră Potenţial de încălzire globalăpentru 100 ani

Dioxid de carbon 1Metan 21

Protoxid de azot 310CFC-12 6.200

CF4 6.500SF6 23.900

Estimarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile pentru fenomenelede încălzire globală şi schimbări climatice se realizează în conformitate cu prevederileGhidului IPCC.

La nivelul judeţului Galaţi, în anul 2013 nu s-au mai utilizat clorofluorocarburi (CFC) şihidroclorofluorocarburi (HCFC) pentru completarea agenţilor frigorifici. Există 344 kg HCFC(R22) în instalaţiile de răcire ale operatorilor economici.Au fost utilizate 4384 kg de agenţi frigorifici din categoria hidrofluorocarburilor (HFC), freoniecologici care fac obiectul Regulamentului CE nr. 842/2006.De asemenea, în instalatiile în funcţiune ale operatorilor economici există 6668 kg de agenţifrigorifici din categoria hidrofluorocarburilor (HFC).



7.2.2. Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

în perioada 11-22 noiembrie 2013, la Varşovia, Polonia, s-a desfãşurat cea de-a 19-aconferinţã ONU privind schimbările climatice, care trebuie să pună bazele unui acordglobal aşteptat în 2015, la Paris, pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).Înţelegerea ar putea intra în vigoare din anul 2020. Pentru moment, singurul text celimitează GES este Protocolul de la Kyoto, dar acesta nu vizează decât ţărileindustrializate, cu excepţia SUA, care nu l-au ratificat, şi nu acoperă decât 15% din emisiiletotale de gaze cu efect de seră.Poziţia UE se axează în mod deosebit pe punerea în aplicare corespunzătoare a deciziilorexistente şi pe continuarea lucrărilor din cadrul Platformei de la Durban pentru o acțiuneconsolidată prin:

eliminarea, cât de curând posibil, a decalajului constatat în nivelul ambiţiei eforturilorde atenuare pentru perioada până în 2020,

pregătirea terenului pentru adoptarea, până în 2015, a unui nou acord mondialprivind schimbările climatice pentru perioada de după 2020,

se doreşte ca noul acord să ia forma unui protocol obligatoriu din punct de vederejuridic aplicabil tuturor părţilor.

În cadrul Conferinţei ONU privindschimbările climatice, s-au purtat discuţiiinformale cu reprezentanţii Grupului deCreştere Economică Verde (Green GrowthGroup/ GGG).Discuţiile s-au concentrat pe viitorul cadru2030, în domeniul energiei şi schimbărilorclimatice, cu accent pe beneficiile pe careacţiunile privind reducerea emisiilor de gazecu efect de seră le vor avea asupra creşteriieconomice şi a cetăţenilor.S-a evidenţiat, de asemenea, rolul pe careîl poate avea GGG în ceea ce priveşteasigurarea unui cadru pentru schimbul deinformaţii şi bune practici în implementarea măsurilor de combatere a schimbărilorclimatice.GGG este un grup informal, constituit din miniştrii Mediului din 14 State Membre UE,precum: Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Portugalia,Suedia, Danemarca, Finlanda, Slovenia, Estonia şi România. Scopul GGG estepromovarea unei agende UE ambiţioase şi eficiente în privinţa costurilor pe care le implicătrecerea la o economie cu emisii reduse de carbon.Potrivit Indexului de Performanță în Schimbări Climatice 2014 (CCPI 2014) lansat deGermanwatch și Rețeaua de Acțiune pentru Climă - Europa (CAN Europe) în cadrulConferinței Naţiunilor Unite privind schimbările climatice – COP 16 de la Varșovia, țaranoastră se plasează în clasament pe locul 16, o poziție mai bună decât în anii trecuți (18 în2013, 28 în 2012), însă acest lucru se datorează și regresului înregistrat de alte state.Dintre cei 15 indicatori evaluați, cel mai bun scor a fost obținut la capitolul ”Tendințe înEficiență”, unde se evaluează structura și eficiența sistemului energetic și a mixuluienergetic, unde România s-a clasat pe poziția a 4-a, la fel ca anul anterior. La polul opus,cel mai prost rezultat înregistrat a fost la capitolul ”Politici Climatice Naționale”, unde



ocupăm locul 42. O altă ”bilă neagră” este indicatorul ”Emisii provenite din TransportulRutier”, unde România se situează tot pe locul 42.CCPI 2014 a evaluat și ordonat 58 de state, analizând nivelul de emisii și politicile naționaleîn domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, împreună, responsabile pentru peste 90% dinemisiile de CO2 generate la nivel global. Indexul este realizat anual și măsoarăperformanțele statelor lumii în ceea ce privește măsurile luate pentru reducerea emisiilor șicombaterea schimbărilor climatice.

Principalele măsuri care vizează reducerea schimbărilor climatice, incluse în strategiileglobale a Uniunii Europene sunt: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul industrial, prin

sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, îmbunătăţirea eficienţei energetice a unei game largi de echipamente şi aparate

electrocasnice, creşterea nivelului de utilizare a energiei eoliene, solare, hidraulice, generate de

biomasă sau biocombustibili, sprijinirea dezvoltării de tehnologii de captare şi stocare a CO2, elaborarea unei strategii europene ample pentru adaptarea la schimbările climatice, cofinanţarea cercetării şi inovării, prin intermediul programului european LIFE.Îndeplinirea obiectivelor necesită acţiuni pe mai multe fronturi. De exemplu, până în 2015,producătorii auto trebuie să reducă emisiile de CO2 ale vehiculelor noi de pasageri cuaproape 20% faţă de nivelul anului 2007. Autovehiculele sunt în momentul de faţărăspunzătoare pentru 12% din totalul emisiilor de CO2, principalul gaz cu efect de seră.În plus, o nouă măsură încurajează producătorii de automobile să investească în noitehnologii de reducere a emisiilor, pe care să le certifice corespunzător. Pentru a se califica,tehnologiile trebuie să reducă semnificativ emisiile de CO2 şi să nu fi fost deja luate înconsiderare în stabilirea emisiilor.De asemenea, ar trebui să îmbunătăţească propulsia vehiculelor sau consumul de energie -fără a compromite siguranţa. De exemplu, panourile solare care transformă lumina în energieelectrică ar putea beneficia de această măsură, însă sistemele audio care consumă puţinăenergie nu sunt eligibile. O nouă măsură va încuraja producătorii auto să investească întehnologii care să reducă emisiile de CO2. Aceasta face parte din acţiunile UE vizândschimbările climatice.

7.2.3. Participarea României la implementarea schemei europene decomercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrulUniunii Europene (European Union Emission Trading Scheme – EU ETS), s-a aplicat înprima fază pentru perioada 01.01.2005 – 31.12.2007, iar a doua fază a schemei pentruperioada 2008 – 2012, cu finalizare la 31 decembrie 2012, corespunzând primei perioadede angajament a Protocolului de la Kyoto. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va aveao durată de 8 ani, în intervalul 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2020. Acest instrument areca scop promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul ţărilor membreale Uniunii Europene, bazându-se pe principiul “limitează şi comercializează”.România participă la schema EU ETS începând cu data aderării la Uniunea Europeană, dela 1 ianuarie 2007, varianta iniţială a Directivei ETS prevedea ca o proporţie semnificativă,respectiv minimum 95% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră să fie



alocate cu titlu gratuit. Această alocare s-a realizat prin intermediul planurilor naţionale dealocare, care au fost aprobate de Comisia Europeană.Planurile Naţionale de Alocare (NAP) determină cantitatea totală de emisii de CO2 pe careStatele Membre le acordă companiilor naţionale, care pot fi cumpărate sau vândute decătre companii. Fiecare Stat Membru trebuie să decidă câte certificate de emisie pot fialocate pentru comercializare într-o anumită perioadă de timp şi câte certificate va primifiecare operator economic.Pentru a treia perioadă de comercializare, 2013 – 2020, au fost aprobate următoareledocumente legislative:- HG nr. 204 din 23 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea HotărâriiGuvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelorde emisii de gaze cu efect de seră- Ordinul nr. 3420/2012 modificat şi completat cu Ordinul nr. 2970 din 20 decembrie2013, pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile deGES pentru perioada 2013-2020

7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic la niveluljudeţului

Printre factorii importanți ai apariției și evoluțieivieții, un rol decisiv l-au avut factorii climatici.Căldura, lumina, apa și compoziția aeruluiatmosferic sunt factori de natură climatică careau influențat evoluția plantelor și animalelor. Șiîn prezent, distribuția speciilor de plante șianimale și a fitocenozelor și biocenozelor esteesențialmente determinată de climă, respectivde căldură și umiditate. Prin clima unei regiunisau a unui teritoriu se înțelege regimulcondițiilor de timp pe mulți ani, iar prin noțiuneade regim de timp se înțelege totalitatea șisuccesiunea condițiilor de timp pe mulți ani, încare sunt incluse nu numai stările de timp cufrecvența cea mai mare (variații periodice) ci șicele excepționale, cum ar fi anii foarte calzi saufoarte reci, foarte ploioși sau secetoși. Cu altecuvinte, e vorba de regimul de timp multianual, multimilenar al vremii. De aceea, nu trebuiesă se considere drept schimbare a climei, în general, unele stări de timp deosebite dinanumiți ani, întrucât și acestea sunt incluse în noțiunea de climă.Atât timp cât mersul elementelor meteorologice nu se produce în sens unic, de scădere saucreștere continuă, nu se poate vorbi de schimbarea climei în ansamblu. Deoareceintensitatea radiației solare și aspectul general al suprafeței terestre nu suferă schimbăriimportante, cauza oscilațiilor climei constă în oscilațiile circulației generale a atmosferei,care, la rândul lor, sunt provocate de activitatea solară. Deci, atât timp cât factorii principalicare determină clima, prin interacțiunea lor, nu suferă schimbări cantitative însemnate, cinumai oscilații cu caracter temporar, nici clima în general nu se schimbă.De-a lungul erelor geologice, ca rezultat al modificării fluxului radiației solare și a repartițieiuscatului și apelor, precum și a covorului vegetal, relieful și compoziția atmosferică au fostdiferite iar clima s-a schimbat în consecință. Schimbările climei nu au avut un caracter



ciclic, procesul fiind ireversibil. La scară istorică, în nicio zonă de pe glob nu s-au semnalatschimbări ale climei, ci numai oscilații de durată diferită. Aceste oscilații nu trebuie consi-derate ca schimbări climatice deoarece ele sunt incluse în noțiunea de climă, aceastaavând un caracter dinamic. Atât timp cât factorii genetici ai climei nu vor suferi modificăriesențiale, sistematice, cantitative, nici clima nu poate suferi decât oscilații asemănătoarecelor din perioada istorică. Schimbările climatice actuale sunt determinate în principal demodificarea regimului radiației solare ca rezultat al poluării atmosferice cu CO2 și alte gazecare produc efectul de seră precum și ca urmare a modificării covorului vegetal prindespădurirea și degradarea pădurilor.Pentru a putea calcula probabilităţi de apariţie a unor valori ai parametrilor ce descriufenomenele meteorologice, şi în general, pentru a calcula statistici, trebuie să dispunem deşiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioada de referinţǎ. Stabilirea perioadei de30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură convenţională, daradoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru variabilelemeteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în cazul zonelortemperate.Schimbările observate în clima ultimelor decenii pun problema evaluării evoluţiilor climaticeprobabile în deceniile şi chiar secolele viitoare cu modele matematice ale climei.

Figura 2.1 Evoluţiile în cazul temperaturii lunii august, mediatǎ pentru teritoriul României (în º C), pentru 16 modele climatice şipentru media ansamblului (cu negru).

Complexitatea sistemului climatic, natura diferită a componentelor care îl compun(atmosferă, ocean, criosferă, biosferă, litosferă) precum şi interacţiunile dintre acestea,impun utilizarea unor modele numerice extrem de complexe, dar care au la bază sistemede ecuaţii asociate legilor fizicii. Influenţa factorului antropogen introduce o incertitudinelegată de evoluţia emisiilor gazelor cu efect de seră în viitor.Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţieregionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎaplicate rezultatelor modelelor climatice globale, dar şi realizarea de experimente numericecu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu datele observatepentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali moduleazǎ semnalul global alschimbǎrii climei.



Pentru perioada 2001-2030, seproiectează o creştere atemperaturii medii lunare a aeruluimai mare în lunile noiembrie-decembrie şi în perioada caldă aanului (mai-septembrie), deaproximativ 1oC, valori ceva mairidicate (pană la 1.4 oC -1.5 oC ) fiindla munte, în sudul şi vestul ţării. Înperioada rece a anului încălzirea nudepăşeşte 1oC. Încalzirea medieanuală, la nivelul întregii ţări, estecuprinsă între 0.7 oC şi 1.1 oC, celemai mari valori fiind în zonamontană. (Scenarii de schimbare aregimului climatic în România în

perioada 2001-2030), ANM.

În cazul precipitaţiilor, pentru perioada 2001-2030, se proiectează o scădere acantităţilor lunare de precipitaţii faţă de perioada actuală 1961-1990, îndeosebi înlunile de iarnă (decembrie, februarie), o creştere în luna octombrie iar în luna iunie seproiectează o uşoară creştere la staţiile de munte şi scăderi la staţiile de deal şicâmpie. Pentru celelalte luni există o incertitudine mai mare iar schimbările nu suntsemnificative.

7.3.1. Creşteri ale temperaturilor

Situaţia variaţiilor de temperatură pentru perioada 1901–2000, respectiv anual gradatpentru anii 2007–2013 este prezentată tabelar mai jos, cu precizarea valorilor maxime şiminime, inclusiv media anuală, valori înregistrate la staţiile meteorologice Galaţi şi Tecuci.

AniiStaţia

meteorologicăTemperaturamedie anuală

Temperaturaminimă

anuală/data

Temperaturamaximă

anuală/data

1901-2000 Galaţi 10,50 - 28,60C10 februarie

40,20C5 iulie

2007 Galaţi 13,10C -13,10Cfebruarie

40,50Ciulie

2008 Galaţi 12,50C -15,30 C5 ianuarie

37,90C16 august

2009 Galaţi 12,30C -14,40C19 decembrie

38,40C24 iulie

2010Galaţi 11,80C -21,50C

25 ianuarie37,60C

13 august

Tecuci 10,90 C -22,40 C26 ianuarie

37,60 C13 august

2011 Galaţi 11,00C -16,20C31 ianuarie

36,00C9 iulie




34,30 C9 iulie

2012Galaţi 12,20C -19,80 C

9 februarie39,90 C

25 august

Tecuci 11,10 C -22,50 C2 februarie

40,40 C7 august

2013Galaţi 12,30 C -13,10 C

10 ianuarie35,50 C

14 august


34,50 C30 iulie

Evoluţia temperaturilor înregistrate în perioada 2007- 2013, valori maxime şi valori minime,respectiv temperatura maximă anuală a aerului (ºC) din perioada 2007 – 2013, temperaturamaximă absolută (ºC), la staţiile meteorologice din judeţul Galaţi, este prezentată întabelele 7.3.1.1, 7.3.1.2 şi reprezentă în graficele 7.3.1.1 şi 7.3.1.2.

Tabel 7.3.1.1. Temperaturi maximePerioada / Anii

Temperatura

maximăabsolută

(0C)

localitate 1901-2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Galaţi 40,2 40,5 37,9 38,4 37,6 36,0 39,9 35,5

Tecuci - - - 37,6 34,3 40,4 34,5

Evoluţia temperaturilor maxime înregistrate la staţiile meteorologice Galaţi şi Tecuci,conform datelor comunicate de Centrul Meteorologic Regional Moldova, este reprezentatăîn graficul din figura 7.3.1.1.

Figura 7.3.1.1 Evoluţia temperaturilor maxime

3132333435363738394041

1901 -2000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Galati

Tecuci

Concluzii: Pentru anul 2013, se observă că valorile înregistrate pentru temperaturilemaxime sunt comparabile cu cele înregistrate în anul 2011, atât pentru Galaţi cât şi pentruTecuci, mai scăzute faţă de cele înregistrate în anii 2012 şi 2010.



Tabel 7.3.1.2 Evoluţia temperaturilor minimePerioada / Anii

Temperatura

minimăabsolută

(0C)

localitate 1901-2000 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Galaţi - 28,6 -13,1 -15,3 -14,4 - 21,5 - 16,2 - 19,8 -13,1

Tecuci - - - - - 22,4 - 19,1 - 22,5 -16,4

Evoluţia temperaturilor minime înregistrate la staţiile meteorologice Galaţi şi Tecuci,conform datelor comunicate de Centrul Meteorologic Regional Moldova, este redată înfigura 7.3.1.2.

Figura 7.3.1.2 Evoluţia temperaturilor minime

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

1901 -2000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

GalatiTecuci

Concluzii: Pentru anul 2013, valorile înregistrate sunt comparabile cu cele înregistrate înanul 2007, mai ridicate faţă de anii 2010, 2011 şi 2012.

7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii

Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitateaproduselor de condensare şi cristalizare avaporilor de apă din atmosferă, denumite şihidrometeori, care cad de obicei din nori şiajung la suprafaţa pământului sub forma lichidă(ploaie şi aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă(ninsoare şi aversă de ninsoare, grindină,măzăriche etc.) sau sub ambele forme înacelaşi timp (lapoviţa şi aversa de lapoviţă).Conform precizărilor de pe site–ul AdministraţieiNaţionale de Meteorologie, particularităţile şirepartiţia precipitaţiilor, ca şi a altor elemente

meteorologice, depind direct de caracterul mişcărilor aerului, respectiv de gradul dedezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasărileadvective. Principala caracteristică a regimului precipitaţiilor atmosferice şi a repartiţiei lorspaţio-temporale o reprezintă marea variabilitate şi discontinuitatea în timp şi în spaţiu.



Regimul precipitaţiilor decurge din interacţiunea factorilor genetici generali (la nivelcontinental) cu factorii locali.Precipitaţiile atmosferice înregistrate la staţiile meteorologice Galaţi şi Tecuci, comunicatede Administraţia Naţională de Meteorologie Centrul Meteorologic Regional Moldova, suntredate mai jos tabelar şi grafic.

Tabel 7.3.2.1. Cantităţi de precipitaţii atmosferice

Perioada/ AniiStaţia

meteorologicăCantitatea

anuală(l/mp)

Cantitatea maximăîn 24 ore

(l/mp /data)1901-2000 Galaţi 445,6 66,3/ iunie

2007 Galaţi 499,6 96,0/ octombrie2008 Galaţi 352,2 81,2/ septembrie2009 Galaţi 492,9 91,4/ decembrie

2010Galaţi 682,4 55,4/ octombrieTecuci 596,4 41,4/ februarie

2011Galaţi 324,1 27,4/ iunieTecuci 407,7 38,4/ iunie

2012Galaţi 587,3 40,4/ decembrieTecuci 543,9 48,4/ decembrie

2013 Galaţi 560,0 56,8/1 octombrieTecuci 781,6 71,4/11 septembrie

Figura 7.3.2.1. Cantităţi de precipitaţii atmosferice Galaţi

Concluzii: Conform datelor de mai sus, evoluţia anuală a precipitaţiilor atmosfericeaferentă anului 2013 este asemănătoare cu aceea a anului 2012, uşor scăzută faţă de anul2012. Cantitatea maximă înregistrată în 24 ore este mai mare faţă de cea aferentă anului2012, comparabilă cu cea înregistrată în anul 2010.

0

100

200

300

400

500

600

700

1901-2000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Precipitatiianuale l/mpCantitati maximelunare l/mp



7.3.3. Evenimente extreme şi dezastre naturale legate de vreme

Schimbarea condiţiilor climatice conduce la fenomene meteorologice imediate, manifestateprin intensificări ale vântului, vijelie, grindină şi precipitaţii, ”simpla” creștere a temperaturiimedii planetare provocând mai multe tipuri de evenimente meteo extreme.Aerul mai cald conține mai multă umezeală – capacitatea sa crește exponențial în raport cutemperatura. Iar acumularea și eliberarea de umezeală se face mai rapid. Din acest motiv,”ploicele de vară” se transformã în potopuri de foarte scurtă durată, iar furtunile un pic mailungi se lasă aproape invariabil cu inundații, urmate de lungi perioade de secetă. Daraccelerarea circuitului apei în natură are și alte consecințe. Vaporii de apă care secondensează în nori eliberează căldură latentă, care alimentează aproape toate tipurile defurtuni – de la furtuni obișnuite la uragane.Schimbările climatice au un rol important şi în creşterea riscurilor pentru sănătate dindiverse cauze, cum ar fi, valurile de căldură, variaţiile de presiune şi umiditate, cu un indiceridicat de disconfort termic. Maladiile tot mai frecvente legate de vreme, atrag un semnal dealarmă privind necesitatea de pregătire, conştientizare, corelare a comportamentului umancu calitatea serviciilor de îngrijire a sănătăţii. O serie de boli transmisibile, precum şi unelefocare de infecţie, epidemii cauzate de consumul de alimente şi apă se pot intensifica odatăcu creşterea temperaturilor şi a fenomenelor extreme, care se fac simţite tot mai des înultima perioadă de timp.Eroziunea solului se produce ca urmare a amplificării frecvenţei ploilor torenţiale cumulat cuagresivitatea pluvială, cu consecinţe în ultima perioadă la intensificarea proceselorerozionale, cu impact direct asupra stării de fertilitate a solurilor din zona colinară.Intensificarea vitezei vântului pe teritoriul judeţului Galaţi conduce, adesea, la accentuareacaracterului secetos al zonei. De multe ori, acestea iau aspecte de vijelie, determinândînclinarea plantelor, distrugerea lor parţială, compromiterea culturilor şi punerea în pericol abiodiversităţii.În perioada mai – iunie 2013 situaţiile de urgenţă produse la nivelul judeţului Galaţi au fostde natură climatică, manifestate prin fenomene hidrologice şi meteorologice periculoaseimediate.Astfel, la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai, ploile din Europa au format o viiturăistorică pe Dunăre, care s-a propagat spre ţara noastră existând pericol de inundaţii datorităcreşterii debitului şi nivelului fluviului Dunărea. Diagnoza şi prognoza hidrologică realizatăpentru diferite perioade pe fluviul Dunărea la Galaţi, elaborată de Institutul Naţional deHidrologie şi Gospodărire a Apelor Bucureşti, evidenţia pericolul atingerii cotei deinundaţii de 600 cm, ceea ce ar fi pus în pericol cartierul Valea Oraşului şi agenţiieconomici aflaţi în zona cu risc major la inundare.Măsuri întreprinse pentru restabilirea stării de normalitate:

- verificarea gurilor de canalizare din Valea Oraşului precum şi astuparea acestoracu saci cu nisip pentru preîntâmpinarea refulării apei provenite din fluviul Dunărea, caurmare a creşterii nivelului;

- obturarea canalizărilor aflate pe terenul operatorilor economici riverani ai fluviuluiDunărea şi pregătirea acestora cu materiale de intervenţie în caz de inundaţii;

- menţinerea în stare de alertă a operatorilor economici riverani fluviului Dunărea şi aforţelor instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate deinundaţii, pentru a se putea interveni operativ pentru ridicarea eventualelor diguri din sacicu nisip;

- verificarea în teren de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi a lucrărilorhidrotehnice cu rol de apărare la inundaţii;



- colectarea rezidurilor de natură lemnoasă şi alte materiale aduse de fluviul Dunăreastaţionate de-a lungul falezei;

- consolidarea digului în dreptul localităţii Şendreni pe o lungime de cca. 7 m.În perioada mai-iunie 2013, la nivelul judeţului Galaţi s-au produs violent fenomenemeteorologice imediate, manifestate prin intensificări ale vântului, vijelie, grindină şiprecipitaţii, ce au dus la pagube materiale semnificative în diferite unităţi administrativteritoriale.

Efectele fenomenelor meteorologice:- case distruse – 5- case avariate – 50- anexe gospodăreşti avariate – 148- obiective socio-economice şi administrative – 6- poduri şi podeţe – 164- drumuri judeţene – 11,882 km- drumuri comunale – 58,45 km- căi ferate – 100 ml- străzi/drumuri săteşti – 77,581 km- teren arabil – 1759,92 ha- fântâni afectate – 108- animale moarte – 100- reţele electrice – 1,78 km reţea, 6 stâlpi rupţi şi 21 branşamente

Măsuri întreprinse pentru restabilirea stării de normalitate:- monitorizarea digurilor de apărare, a iazurilor şi a punctelor vulnerabile de la nivelul

judeţului;- catagrafierea pentru vaccinarea antitetanică a 100 persoane;- îndepărtarea materialului lemnos de pe malurile cursurilor de apă şi din albiile

torenţilor;- refacerea terasamentului căii ferate şi reluarea circulaţiei feroviare pe ruta Galaţi –

Bârlad;- evacuarea apei din curţi şi grădini;- remedierea defecţiunilor apărute la reţeaua de alimentare cu energie electrică şi

reţeaua de telefonie.



Ploile torenţiale şi scurgerile de apă de pe versanţi au produs în comuna Gohor osituaţie deosebită prin:

- colmatarea a 11 canale de preluare aapelor pluviale ce se adună de pe versanţi şi serevarsă în pârâul Berheci şi Zeletin punând înpericol locuinţele aflate în zonă, drumuljudeţean DJ 241 şi terenurile agricole;

- eroziunea ravenei active din nordulsatului Gohor care pune în pericol singurul drumcare face legătura dintre partea de nord asatului cu centrul acestuia precum şigospodăriile limitrofe. (Gestionarea situaţiilor deurgenţă la nivelul judeţului Galaţi în perioadamai – iunie 2013- raport ISU Galaţi)Fenomenele meteorologice deosebite înregistrate în perioada 11-13 septembrie 2013,averse de precipitaţii însemnate cantitativ, căzute local în diferite puncte, au provocatviituri care s-au propagat cu repeziciune şi o intensitate deosebită pe văi în aval de zonelepe care au căzut precipitaţiile, producând pierderi de vieţi omeneşti, importante pagubemateriale în urma afectării de locuinţe şi clădiri, a elementelor de infrastructură rutieră şiferoviară, distrugerea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare şi nu în ultimul rând pierderiimportante de producţie agricolă.Astfel, începând cu seara zilei de 11 septembrie, cantităţile de pecipitaţii căzute în intervalde 12 ore au depăşit pe raza localităţilor Tecuci şi Griviţa 140 l/mp, iar în localităţileOancea, Fârţăneşti şi Vlădeşti, 100 l/mp. Aceasta a fost una din cauzele producerii unorunde de viitură, însemnate ca debit şi înălţime a lamei de apă, în aval de zonele pe care aucăzut aceste precipitaţii, după cum urmează:

- pe râul Geru, în zona localităţii Cudalbi debitul înregistrat în data de 11 septembrieora 23.00 a atins maximul, 118 mc/s după care a scăzut până la 0,205 mc/s în ziua de 12septembrie ora 23.00. Unda de viitură a traversat rapid intravilanul comunei Cudalbi avândo intensitate deosebită. A doua undă de viitură care a tranzitat comuna Cudalbi s-a produsîn noaptea zilei de 13 septembrie şi a avut un maxim de 74,7 mc/s, înregistrat la ora 2.00.

- Pe râul Suhu, unda de viitură a atins localitatea Pechea în data de 12 septembrieora 2.00 cu un maxim de 20 mc/s. Unda de viitură a tranzitat lent intravilanul comuneiPechea şi localităţile din aval, Cuza, Slobozia Conachi şi Izvoarele.

- pe râul Chineja, unda de viitură care s-a format în urma precipitaţiilor torenţialecăzute în zona comunei Fârţăneşti în data de 12 septembrie având un maxim de 57,8 mc/s.Unda de viitură a tranzitat rapid intravilanul comunei Fârţăneşti scăzând în data de 12septembrie ora 18.00 la 2,17 mc/s. In data de 13 septembrie ora 17.00 a doua undă deviitură pe râul Chineja a tranzitat localitatea Fârţăneşti, având un debit maxim înregistrat de153 mc/s. Aceasta s-a datorat viiturilor produse pe afluenţii râului Chineja în amonte delocalitatea Fârţăneşti.

Măsurile întreprinse în gestionarea situaţiilor generate de riscurile specifice:- alertarea consiliilor locale din localităţile aval de producerea viiturii cu privire la

producerea fenomenelor meteo, în vederea evacuării populaţiei, animalelor şi bunurilor,-salvarea, evacuarea persoanelor şi a animalelor din localităţile afectate,-evacuarea apei de pe strãzile, curţile şi locuinţele inundate din localitãţile afectate,

- executarea în mod controlat a unei breşe în digul malului stâng al râului Suhu,amonte de localitatea Pechea, cu rol de atenuare a viiturii prognozate.



Viiturile s-au datorat concentrării rapide pe văi a scurgerilor de pe versanţi generate de ploitorenţiale căzute în zonele amonte a bazinelor hidrografice Geru, Suhurlui Sec, SuhurluiApă şi Chineja şi pe afluenţii acestora. Concentrarea rapidă a scurgerilor are mai multecauze:

- degradarea accentuată a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din amenajările decombaterea eroziunii solului care nu şi-au putut executa rolul pentru care au fost executateadică de a reduce atât debitul lichid cât şi cel solid provenit de pe versanţi,

- lucrări agricole executate pe versanţi fără a se ţine cont de prevederile dinregulamentele de exploatare ale amenajărilor de combaterea eroziunii solului, lucrăriagricole efectuate deal vale, culturi preponderent de prăşitoare, distrugerea şi desfiinţarealucrărilor de protecţie de pe versanţi, lipsa asolamentului de protecţie,

- cantitatea mare de aluviuni antrenată de pe versanţi prin şiroiri şi spălări de sol,aluviuni care odată ajunse pe văi şi debuşee s-au depus de regulă în zonele cu îngustăriale albiilor,

- defrişările abuzive şi necontrolate pe mari suprafeţe ocupate cu plantaţiiantierozionale de protecţie care ar fi trebuit să apere de aceste fenomene de torenţialitatelocalităţile afectate,

- păşunatul intensiv practicat pe multe suprafeţe cărora li s-a distrus în acest felcapacitatea de atenuare şi retenţie parţială a scurgerilor de pe versanţi.(Raport tehnic privind fenomenele meteorologice deosebite produse în perioada 11-13 septembrie2013 –SGA Galaţi)

Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a întocmit o hartă cu rezervele de apădin sol la acest moment. În Galaţi, potrivitsursei citate, avem trei zone distincte, înfuncţie de apa din sol. Cel mai bine staucâmpurile din nord şi centru, de la Lieşti,Griviţa, Costache Negri, Suhurlui, Cuca,Frâţăneşti şi Vlădeşti în sus. În cele peste 40de comune din această zonă, apreciazăANM, rezerva de apă din sol indicată cu AS(aproape suficientă) variază în intervalul 300– 400 de metri cubi pe hectar. Lucrurile seînrăutăţesc pe măsură ce coborâm spresudul judeţului. Pieziş, de la Fundeni la Măstăcani, se întinde o fâşie de secetă pedologicămoderată, cu rezerve de apă în sol cuprinse între 200 şi 300 de metri cubi pe hectar.Urmează apoi suprafaţa cenuşie de secetă pedologică puternică (SP, cu doar între 100 şi200 de metric cubi de apă în hectarul de teren) şi chiar o porţiune de secetă extremă, cumai puţin de 100 de metri cubi de apă în hectarul de sol).Pentru prevenirea efectelor produse de lipsa de apă la sursă şi a asigurării unei repartiţiiechitabile a apei între diverşii utilizatori în perioadele secetoase, se elaborează planurilede restricţii şi folosire a apei în perioadele deficitare(secetă).Pe teritoriul judeţului Galaţi, în anul 2013, nu au fost cazuri de aplicare a Planurilor deRestricţii. Pentru localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă,operatorii de reţea au furnizat apă cu program redus: SC APA CANAL SA GALAŢI - oraşTg. Bujor, sat. Umbrăreşti, U.A.T.CORNI – loc. Corni, U.A.T. SMARDAN - loc. Smârdan,Cişmele şi M. Kogălniceanu, U.A.T.GRIVIŢA – loc. Griviţa, Călmăţui, U.A.T.POIANA – loc.



Poiana, U.A.T.Cudalbi – loc. Cudalbi, UAT Bereşti Meria – loc. Pleşa, UAT Frumuşiţa –loc. Frumuşiţa, Ijdileni, Tămăoani, UAT Măstăcani - loc. Măstăcani, Chiraftei.

7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice

Pentru a înțelege modificările climatice, oamenii de știință elaborează unele scenarii privindemisiile de gaze și modelele climatice. Pe baza unor scenarii privind emisiile de gaze cuefect de seră, oamenii de știință din domeniul Climatologiei au prezentat unele simulăriclimatice. Scenariile privind emisiile de gaze cu efect de seră au la bază creștereaeconomică, evoluția demografică, resursele energetice. Aceste modele climatice, oricât ar fide complexe, prezintă o serie de limite în materie de prevedere a climatului datorită unor fe-nomene fizice fundamentale imprevizibile și haotice. Cu toate aceste limite, toate modelele

folosite au arătat fără nici o ambiguitate că ocreștere a emisiilor de gaze cu efect de serădetermină o încălzire semnificativă la scarăglobală. Imprevizibilitatea pe termen lung avariabilității climatului natural care determinăsecete, inundații, furtuni, uragane și cicloane,legate de perturbarea circulației atmosferice, caredetermină modificări ale zonelor de precipitații și oinversiune a curenților marini, fac imposibilă opredicție a climatului.Aceste incertitudini și limite actuale ale științei

climatului fac dificile și adaptările la schimbările climatice.Previziunile cu privire la cuantumul de precipitații sunt mult mai dificile, chiar contradictorii.Acestea pot crește în anumite zone cu vânturi regulate (musoni), ca de exemplu în Africa,Asia de Sud și Australia sau la altitudini ridicate, iar în alte zone (zonele subtropicale,bazinul Mării Mediterane, America centrală și Arhipelagul Caraibelor, Africa australă) elevor scădea.Pe baza cercetărilor și observațiilor efectuate până în prezent, rezultă că modificărileclimatice afectează cu siguranță resursele de apă, agricultura, ecosistemele terestre șiacvatice, zonele de coastă, toate cu implicații privind viața și sănătatea oamenilor șicalitatea vieții în general. Încălzirea atmosferei modifică circuitul hidrologic al apei printr-ocreștere a evaporării și variabilității precipitațiilor, care aduc inundații sau secete maifrecvente și mai intense, cu toate consecințele lor asupra surselor de apă potabilă, culturiloragricole și calității vieții. Topirea ghețarilor și a zăpezii din zonele glaciare și periglaciareafectează aprovizionarea cu apă a concentrațiilor umane. Datorită eroziunii și creșteriidebitului solid al apelor (turbidității și a salinității), apar de asemenea greutăți în alimentareacu apă potabilă. În zonele de coastă, creșterea nivelului mărilor și oceanelor va determina ocreștere a salinității apelor de suprafață și subterane. Riscul unor inundații mai frecvente șimai intense afectează țările europene și asiatice datorită creșterii furtunilor și a ploilordeterminate de vânturile regulate. De asemenea, circa 20% din populația globului trăieșteîn bazinele hidrografice susceptibile de a fi afectate de inundații până în anul 2080.Consecințele vor fi importante și pentru agricultură, infrastructură și sănătatea oamenilordin aglomerațiile urbane.Alimentarea cu apă potabilă a centrelor rurale și urbane va fi afectată de perioadele desecetă sau prin creșterea turbidității în perioadele de inundații. Costurile necesare stăviliriiinundațiilor vor fi uneori prohibitive mai ales în țările în curs de dezvoltare. De asemenea,



costul infrastructurilor pentru desalinizarea apelor marine riscă să fie foarte ridicat, chiarprohibitiv. În general, disponibilitățile de apă vor depinde de capacitatea de stocaj a apelorde scurgere și de infrastructura disponibilă. Datorită încălzirii atmosferei, cererea de apăpentru menaj va putea atinge 5% la nivelul anului 2050. Referitor la efectele schimbărilorclimatice asupra agriculturii, se poate spune că este un subiect ce preocupă întregaomenire mai ales după criza produselor agricole din perioada 2006-2008.Timpul în care acționează schimbările climatice va fi destul de scurt pentru realizarea unornoi echilibre la nivelul ecosistemelor. Dezechilibrele realizate în funcționarea ecosistemelorvor afecta și serviciile pe care acestea le aduc societății prin funcțiile lor de producție și deprotecție. Dacă temperatura globală va crește cu 2 până la 3o C, circa 20 până la 30% dinspeciile cunoscute vor fi afectate de spectrul dispariției. Referitor la zonele de coastă,acestea vor fi foarte vulnerabile la impactul creșterii apelor marine, încălzirii apelor desuprafață sau accentuării fenomenelor extreme, furtuni cicloane etc. Principalele efecte sereferă la creșterea eroziunii solului și a inundațiilor în zonele joase, a salinizării apelor șisolurilor. Cele mai afectate vor fi deltele, zonele joase de coastă și insulele mici. Toateacestea vor avea un impact negativ asupra populațiilor din marile aglomerări urbane de pecoastele mărilor și oceanelor, dar și asupra pisciculturii și aprovizionării cu alte produsemarine.În ce privește sănătatea populației, impactul schimbărilor climatice constituie o prioritatemajoră a Organizației Mondiale a Sănătații. Schimbările produse la nivelul unor elementeclimatice, atât la valorile medii cât și la cel al extremelor, vor avea consecințe asuprasănătății populației globului, concretizate prin boli cardiovasculare, boli parazitare(paludism, meningită) sau hidrice (diaree, holeră), dar mai ales determinate de foamete șimalnutriție. Aceste consecințe vor afecta capacitatea de muncă a populației, cu efectedirecte asupra economiei și a calității vieții.Turismul, la rândul său, va fi afectat fie prin degradarea mediului geografic, fie prinperturbarea transporturilor aeriene. De asemenea, trebuie precizat și faptul că efecteleschimbărilor climatice asupra mediului și societății au și vor avea un pronunțat caracterregional.Cu toate aceste efecte, trebuie precizat faptul că de la apariția sa pe Pământ, omul, caspecie, s-a adaptat la schimbările mediului reacționând prin modificări genetice, ajustăricorporale, aclimatizare sau unele practici culturale și tehnologice. Problema care se pune înprezent este aceea dacă actualii locuitori ai Terrei sunt în măsură să se adapteze schim-bărilor climatice preconizate pentru secolul 21, și anume creșterea temperaturii globale,modificări în regimul precipitațiilor, evenimente extreme, cicloane, furtuni, bulversareaproducției alimentare, acces limitat la sursele de apă potabilă, degradarea stării de sănătateprin multiplicarea insectelor purtătoare de boli și creșterea condițiilor de morbiditate, nece-sitatea modificării temperamentului lor în materie de consum de energie etc.Adaptarea presupune ajustarea sistemelor socio-ecologice ca răspuns la modificărileclimatice ale mediului și a impactului lor asupra societății. În prezent se ignoră faptul căomenirea se va putea adapta schimbărilor climatice, cum se va realiza această adaptare șiîn ce condiții. Educația, relativ la mediul înconjurător prin capacitățile sale de a dezvoltaatitudini, și cunoștiințele, reprezintă un mijloc excelent pentru a se putea adapta la condițiilede mediu. Educația cu privire la schimbările climatice ar putea întări și ușura la cetățeniiplanetei competențele necesare adaptării la perturbările prezente sau viitoare aleecosistemelor locale, cunoștiințe referitoare la schimbările climatice și efectul lor etc. În felulacesta, locuitorii unei comunități care vor fi capabili să analizeze mediul lor cu ajutorul unorindicatori științifici, vor putea repera mai ușor eventualele efecte ale schimbărilor climaticeși gravitatea lor.



În acțiunea de educare a oamenilor referitor la schimbările climatice apar câtevainconveniente majore și anume: primul inconvenient este de ordin cognitiv, întrucâtnoțiunile meteorologice și climatologice necesare pentru buna înțelegere și sesizareaschimbărilor climatice și a efectelor lor sunt complexe și greu de înțeles. Alte dificultăți suntlegate de obișnuințele vieții contemporane care pot limita dorințele cetățenilor de a seadapta la schimbările climatice. Viața de astăzi a locuitorilor se desfășoară într-un mediurupt de natură și într-un ritm trepidant care nu permite o rapidă înțelegere a fenomenelor.Cetățenii planetei trăiesc azi mai mult în prezent și mai puțin în viitor. Ruperea lor de mediulnatural îi împiedică să înțeleagă evenimentele climatice și modul de funcționare aecosistemelor naturale. Trebuie să frecventeze regulat natura sau să trăiască în mijlocul eipentru a sesiza dispariția unei specii sau diferențele în comportarea unor păsări, schim-bările factorilor meteorologici și altele. Un alt inconvenient al înțelegerii și perceperiischimbărilor climatice este legat de convingerea oamenilor de a proceda altfel decât au fostobișnuiți în ce privește culturile agricole, modul de irigare, modul de a construi etc.Ameliorarea sănătății populației țărilor în curs de dezvoltare sau ,,Sănătatea pentru toți”conform OMS presupune o politică energetică respectuoasă față de mediu, cu un minim depoluare atmosferică de către gazele cu efect de seră și deșeuri și, de asemenea, prinprevenirea și gestionarea în amonte și în aval a oricăror degradări sau deteriorări care con-stituie surse de dificultăți sanitare. După cum se știe, producția de energie este una dinprincipalele cauze ale poluării mediului și ale schimbărilor climatice. Ea este de natură săafecteze nu numai factorii mediului fizico-geografic (aer, apă, sol) sau biotic (floră și faună),ci și condițiile de viață ale omului și societății umane. De aceea, pe lângă efectele nefastepe care producerea de energie le are asupra schimbărilor climatice, ea afectează șicalitatea vieții prin unele efecte neurologice ale acumulării biologice de mercur,contaminarea fizică, biologică și chimică a apelor de către industria extractivă a cărbunelui,petrolului și gazelor, boli respiratorii determinate de smogul din centrele urbane sau deincendierea suprafețelor. Toate acestea arată ce legătură strânsă există între producereade energie, schimbările climatice și ecosistemele terestre și între sănătatea ecosistemelorîn general și cea a populației umane îndeosebi.

Documente lansate în 2013 de către Uniunea Europeană referitoare la SchimbărileClimatice

Strategia privind adaptarea la schimbările climaticeAvând în vedere complexitatea procesului deadaptare la efectele schimbărilor climatice,efectele impactului global al schimbărilorclimatice poate fi la fel de important ca și impactulla nivel local asupra unor orașe și regiunieuropene, de aceea acţiunea la nivel naţionaleste esenţială. Planurile şi strategiile naţionalepentru adaptare sunt instrumentele-cheie în ceeace priveşte înregistrarea unor progrese reale, iar,în acest sens, strategia Uniunii Europeneconstituie un suport pentru completarea şisusţinerea măsurilor la nivel regional.Implementarea unei politici eficiente de adaptare, precum şi adoptarea şi aplicareamăsurilor necesare pentru reducerea efectelor generate de schimbările climatice implicăutilizarea unor resurse financiare, tehnice şi umane considerabile şi un grad ridicat de risc.



Finanțarea este un element-cheie pentru punerea în aplicare a răspunsurilor de adaptare lanivel local; este oportună includerea măsurilor de adaptare în cadrul financiar multianualpentru perioada 2014–2020. Fondurile europene vor acţiona ca un catalizator pentruobţinerea unor investiţii şi vor facilita implementarea măsurilor de la nivel naţional.Platforma Europeană de Adaptare la efectele schimbărilor climatice (CLIMATE-ADAPT)constituie un pas important către un sistem de schimb eficient de informaţii la nivelulstatelor membre.Revizuirea strategiei propusă pentru 2017 ar trebui să se concentreze nu numai peprogresele în ceea ce privește strategiile naționale de adaptare și pe clarificarea necesitățiiunor măsuri legislative în viitor, ci și pe fixarea unor termene țintă pentru realizarea maimultor obiective de implementare intermediare la toate nivelurile de guvernare.

Cartea Verde privind un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei şial energiei

Cartea verde lansează o serie de întrebări, printre care:- Ce fel de obiective legate de climă și energie ar trebui să stabilim pentru 2030, de ce

natură și la ce nivel?- Cum se poate asigura coerența între diversele instrumente de politică?- Care este cea mai bună modalitate prin care sistemul energetic poate contribui la

competitivitatea UE?- Cum pot fi luate în considerare capacitățile diferite de a acționa ale statelor membre?

Comisia îşi propune stabilirea cadrului de politicăpentru 2030 în domeniul combaterii schimbărilorclimatice și în cel al energiei, bazat pe opiniileexprimate de statele membre, de instituțiile UE și depărțile interesate.Claritatea în aceste domenii va oferi certitudineinvestitorilor și va stimula inovarea și cererea detehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon,sprijinind astfel progresul spre construirea uneieconomii europene mai competitive, mai sustenabileși mai sigure din punct de vedere energetic.Cadrul pentru 2030 se va baza pe experiențadobândită și pe lecțiile învățate grație cadrului pentru 2020 și va identifica aspectele carepot fi îmbunătățite. Făcând acest lucru, vom ține seama de schimbările survenite ulteriorcadrului pentru 2020, de exemplu de schimbările din sistemul energetic și din economie,precum și de evoluțiile internaționale.Oiectivele cheie ale acestui cadruObiectivele cheie sunt reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurareaaprovizionării cu energie şi sprijinirea creşterii economice, a competitivităţii şi a ocupăriiforţei de muncă, printr-o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor şi bazată petehnologia de vârf.Schimbările survenite după stabilirea obiectivelor pentru 2020Printre cele mai importante schimbări se numără cele din economie, noile evoluţiitehnologice care duc spre producerea unor noi tipuri de energie, evoluţiile preţurilor şievoluţiile din domeniul cercetării.Este important să se ajungă devreme la un acord în privinţa unui cadru de politicăpentru 2030 în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi în cel al energiei



deoarece:• ciclurile lungi de investiţii înseamnă că infrastructura finanţată în viitorul apropiat vacontinua să existe în 2030 şi ulterior. Prin urmare, investitorii au nevoie de certitudine înprivinţa obiectivelor şi trebuie să ştie ce politici vor fi în vigoare.• definirea clară a obiectivelor pentru 2030 va sprijini progresul spre o economiecompetitivă şi un sistem energetic sigur, prin creşterea cererii de tehnologii eficiente şi cuemisii reduse de dioxid de carbon şi prin stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării, carepot crea noi oportunităţi de locuri de muncă şi creştere economică.• până la sfârşitul anului 2015 este aşteptată semnarea unui acord internaţional privindschimbările climatice. Până atunci, UE va trebui să ia decizii, prin comun acord, în privinţamai multor aspecte, inclusiv a propriului nivel de ambiţie pentru 2030, pentru a se implicaactiv împreună cu alte ţări.Obiectivele UE pentru 2020 în ceea ce priveşte clima şi energiaActualul cadru de politică se bazează pe trei obiective principale care trebuie îndeplinite înUE până în 2020:• o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până sub nivelul din 1990,• o pondere de 20% a energiei din surse regenerabile în energia consumată• economisirea a 20% din energia primară consumată (în comparaţie cu proiecţiile realizateînaintea acordului privind obiectivele legate de schimbările climatice şi de energie pentru2020).Constatările principale utile pentru 2030 în ceea ce priveşte Perspectiva energetică2050 şi Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzutede dioxid de carbon până în 2050Scenariile prezentate de Perspectiva energetică 2050 şi de Foaia de parcurs pentrutrecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050 ausugerat că:• Emisiile de GES generate de UE ar trebui reduse cu 40% sub nivelurile din 1990 pentru ane îndrepta spre o reducere a GES cu 80-95 % până în 2050, acestea fiind reducerile pecare trebuie să le realizeze naţiunile industrializate în ansamblul lor pentru a se îndepliniobiectivul stabilit la nivel internaţional, de limitare a încălzirii globale la 2°C.• Ponderi mai ridicate ale energiei din surse regenerabile, îmbunătăţirile eficienţeienergetice şi infrastructura mai bună şi mai inteligentă sunt opţiuni „fără regrete” pentrutransformarea sistemului energetic al UE. Se preconizează că preţurile energiei vor creşte în perioada care precede anul 2030,indiferent dacă se realizează sau nu o decarbonizare semnificativă a sistemului energetic.In mare parte, acest lucru se va datora investiţiilor în sistemul energetic, care ar fi necesareoricum.

Cartea Verde privind stocarea carbonului în EuropaCaptarea și stocarea carbonului (CSC) este o tehnologie verificată, care poate reduce înmod semnificativ emisiile de CO2 ce provin din surse industriale și din centrale electricecare funcționează cu combustibili fosili.Este necesară realizarea CSC pentru ca UE să își îndeplinească obiectivele privindreducerea nivelului de carbon până în 2050 la un cost cât mai mic, trebuie să se elaborezeîn mod urgent o serie de proiecte emblematice care să acopere lanțul complet de CSC, iarpentru a stimula dezvoltarea acestora sunt necesare și alte instrumente decât EU ETS.



Rolul statelor membre:- realizarea CSC necesită sprijinul statelormembre; punerea în aplicare a acesteitehnologii nu a fost încurajată decât de puținestate membre;- propunerea unei legislații care să obligetoate statele membre să elaboreze o strategieprivind reducerea nivelului de carbon până în2050; aceste foi de parcurs naționaleurmează să fie actualizate din cinci în cinciani;- asigurarea unui flux de venituri transparent,precum prețurile fixe, pentru a sprijinielaborarea și aplicarea proiectelor

emblematice, permițând în același timp operatorilor să realizeze un beneficiu în urmainvestiției lor, precum și în ceea ce privește introducerea unor cerințe normative, cum ar figaranții conform cărora primele centrale electrice cu CSC trebuie să asigure producția deelectricitate de bază.

Cartea Verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale şi a celorprovocate de om

Ca multe alte regiuni din lume, Uniunea Europeană este vulnerabilă la aproape toatetipurile de dezastre naturale. Dezastrele nu cauzează doar pierderi de vieți omenești, ci șipagube materiale care se ridică la miliarde de euroîn fiecare an, afectând stabilitatea și creștereaeconomică. Dezastrele pot avea efectetransfrontaliere și pot amenința zone întregi din țăriînvecinate. Chiar și atunci când costurile dezastrelormajore sunt concentrate la nivel local, lipsa uneiacoperiri adecvate a costurilor printr-o asigurarepoate genera o sarcină bugetară importantă pentrustatele membre individuale, ceea ce ar puteaprovoca dezechilibre interne și externe. Prin urmare,acest aspect este important pentru cetățenii, întreprinderile și guvernele din întreagaUniune.Prezenta carte verde ridică o serie de întrebări referitoare la caracterul adecvat și ladisponibilitatea unor asigurări adecvate împotriva dezastrelor și însoțește comunicareaintitulată „O strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”. Obiectivul estesensibilizarea în legătură cu acest subiect și evaluarea pertinenței sau necesității unoracțiuni la nivelul UE, în vederea îmbunătățirii pieței de asigurări împotriva dezastrelor dinUniunea Europeană. Într-un sens mai larg, acest proces va extinde, de asemenea, baza decunoștințe, va ajuta la promovarea asigurărilor ca instrument în gestionarea dezastrelor șiva contribui astfel la tranziția către o cultură generalizată de prevenire și reducere a risculuide dezastre, aducând totodată date și informații suplimentare.Odată cu schimbările climatice, asigurările vor trebui să acopere evenimente din ce în cemai frecvente și mai intense. Schimbările în ceea ce privește clima, demografia șiconcentrările de populații, extinderea zonelor expuse la catastrofe și creșterea valoriipatrimoniului și a proprietăților conduc la creșterea gradului de expunere și devulnerabilitate a activelor economice, precum și la accentuarea gravității pierderilor. Pe



termen scurt, este posibil ca efectul schimbărilor climatice asupra asigurărilor să nu fie atâtde semnificativ. Cu toate acestea, pe termen mai lung, în special în sectoarele saudomeniile în care asigurările nu au reprezentat o practică obișnuită, schimbările climatice arputea avea un impact asupra disponibilității asigurărilor și ofertei de asigurare la prețuriaccesibile. Potențialele pierderi depind într-o mare măsură de modificările în ceea ceprivește expunerea și vulnerabilitatea. Pe ansamblu, se așteaptă ca probabilitateaproducerii majorității fenomenelor meteorologice extreme să crească semnificativ. Caurmare a creșterii riscurilor, asigurările ar putea devein indisponibile sau inaccesibile capreț în anumite regiuni. Lipsa ofertelor de asigurări, unul dintre factorii care contribuie lacreșterea vulnerabilității, poate amplifica susceptibilitatea societății, expunând autoritățilepublice la potențiale riscuri financiare semnificative.Există o puternică conștientizare politică la nivelul Uniunii Europene cu privire lanecesitatea de a dezvolta și de a implementa politici solide de gestionare a riscului dedezastre (DRM) care să vizeze dezvoltarea rezistenței în fața dezastrelor și reducerea celormai grave efecte ale acestora atât în interiorul Uniunii, cât și în acțiunile externe aleacesteia.La nivel internațional, rezistența și reducerea riscului de dezastre au fost identificate ca otemă cheie în cadrul summit-urilor internaționale precum cel de la Rio privind dezvoltareadurabilă din 2012 sau inițiativele G20 privind gestionarea riscului de dezastre și dezvoltareaunui cadru metodologic destinat asistării guvernelor în dezvoltarea de strategii mai eficientede gestionare a riscului de dezastre și, în special, a unor strategii financiare pe baza uneievaluări consolidate a riscurilor și a finanțării riscurilor. Mai mult, procesul către un noucadru internațional pentru reducerea riscurilor de dezastru (Cadrul pentru acțiune de laHyogo post-2015) pune un accent deosebit pe aspectele privind finanțarea ale gestionăriiriscurilor de dezastru și pe costurile economice ale dezastrelor.Gestionarea riscurilor prezentate de dezastrele naturale presupune o mai bună gestionarea expunerii la riscuri naturale prin planificarea urbană și a utilizării terenurilor. O politică degestionare a dezastrelor trebuie să includă prevenirea, rezistența și reducereavulnerabilității individuale și consolidarea ecosistemelor. În regiunile predispuse la riscuri,deținătorii de proprietăți vor trebui să investească și mai mult în măsuri de reducere ariscurilor asociate proprietății.

7.4.1. Acţiuni la nivel sectorial în vederea adaptării la schimbările climatice

În scopul adaptării la efectele schimbărilor climatice, este nevoie de o abordare integratăprecum şi în scopul prevenirii eficiente a riscurilor. Trebuie adoptate măsuri la nivelul tuturorsectoarelor, care să includă atât investiţii în zona hard (tehnologii eficiente energetic) cât şimăsuri soft (cum ar fi planurile de prevenire şi management, instrumente metodologice,bune practici de reducere a emisiilor gazelor cu efect de serã etc.).Intervenţiile viitoare ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea instrumentelor necesare(sisteme şi procese de detectare, avertizare timpurie, cartografiere şi evaluare a riscurilor),dar şi pe investiţii intense în sisteme de gestionare a dezastrelor în scopul îmbunătăţiriirezistenţei la dezastre şi prevenirii şi gestionării riscurilor naturale (inclusive riscurile legatede condiţiile meteo şi riscurile geofizice) şi sprijinirii capacităţii de răspuns a companiilor înfaţa riscurilor industriale (sisteme de avertizare timpurie, cartografierea riscurilor).Ca răspuns la Cartea Verde a UE privind "Adaptarea la schimbările climatice în Europa –opţiuni pentru acţiunile UE", în 2008 Ministerul Mediului şi Pădurilor a elaborat un Ghidprivind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, aprobat prin Ordin de Ministru (nr.



1170/2008). Acest ghid cuprinde recomandări şi măsuri de reducere a riscului efectelornegative ale schimbărilor climatice în 13 sectoare cheie, după cum urmează: agricultura,biodiversitatea, resursele de apă, pădurile, infrastructura, construcţiile şi planificareaurbană, transporturile, turismul, energia, industria, sănătatea, activităţile recreative şiasigurările.Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020 (SNSC),aprobată prin HG nr. 529 din 24 iulie 2013, urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efectde seră şi adaptarea la efectele negative, inevitabile ale schimbărilor climatice asuprasistemelor naturale şi antropice. SNSC vizează două direcţii de acţiune: reducerea emisiilorde gaze cu efect de seră şi creşterea capacităţii de sechestrare a dioxidului de carbon înrezervoare absorbante naturale.Realizarea obiectivelor încluse în SNSC 2013-2020 ar conduce la conservarea pe termenlung a bunăstării sociale, fiind create oportunităţi pentru generarea unor noi locuri de muncăîn sectoare specifice. Se estimează un impact pozitiv semnificativ în sectorul sănătăţii şipentru comunităţile afectate cel mai puternic de efectele schimbărilor climatice.Sectoarele industriale, cel comercial, sectorul rezidenţial, cele aferente serviciilor şiinfrastructurii sunt în măsură diferită vulnerabile la schimbările climatice. Aceste sectoaresunt direct afectate de schimbările de temperatură, precipitaţii etc., sau indirect, din cauzaimpactului pe care le au aceste schimbări asupra mediului, resurselor naturale şi producţieiagricole.

IndustriaDată fiind contribuţia majoră a sectoruluiindustrial la emisiile de gaze cu efect de seră,principalele atribuţii în domeniul schimbărilorclimatice sunt legate în special de măsurile dereducere a concentraţiilor de GES dinatmosferă, întrucât sectorul industrial vaavea responsabilitatea promovăriitehnologiilor reziliente la efecteleschimbărilor climatice.

Agricultura şi PescuitulSpecialiştii în sectorul agricol recomandă următoarele măsuri de adaptare la efecteleschimbărilor climatice:- elaborarea unor ghiduri de bune practici pentru agricultură, în special pentruagricultura ne-irigată;- elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune locale (la nivel de comună) pentru ASC;- elaborarea şi implementarea planurilor de îmbunătăţiri funciare care să măreascăprobabilitatea precipitaţiilor (inclusiv împăduriri, luciu de apă etc.);- utilizarea cercetării pentru a combate vulnerabilităţile existente şi a modifica structuraculturilor/ exploataţiilor în sensul unei agriculturi mai puţin expuse la schimbările climatice;- încurajarea asigurărilor pentru culturi/ferme;- îmbunătăţirea disponibilităţii şi aplicabilităţii opţiunilor de modelare şi adaptare pentru uzulfermierilor (furnizarea de date şi rezultate privind reacţia resursei de apă la scenariileposibile de schimbări climatice, promovarea utilizării tehnologiei GIS etc.);- dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei necesare pentru intervenţii active de combaterelocală a fenomenelor meteorologice extreme pentru protecţia culturilor şi a comunităţilorlocale.



La nivelul exploataţiilor agricole sunt extrem de importante câteva elemente de adaptarela efectele schimbărilor climatice. Dintre soluţiile pe termen scurt şi mediu se pot menţionaurmătoarele:- adaptarea perioadelor de desfăşurare a activităţilor agricole;- elaborarea unor soluţii tehnice faţă de fenomenele meteorologice extreme, în scopulprotejării producţiei vegetale şi zootehnice (grădini/livezi împotriva îngheţului);- îmbunătăţirea sistemelor de aerisire şi climatizare a adăposturilor de animale etc.) şi acomunităţilor rurale şi urbane;- alegerea unor culturi şi soiuri mai bine adaptate la modificările sezonului de creştere şi laapa disponibilă, precum şi cu o mai mare rezistenţă la noile condiţii climatice;- adaptarea culturilor prin utilizarea diversităţii genetice existente şi a noilor oportunităţioferite de bio-tehnologie;- creşterea eficienţei în combaterea bolilor şi dăunătorilor;- utilizarea eficientă a apei prin: reducerea pierderilor de apă, îmbunătăţirea tehnicilor deirigare, reciclarea şi stocarea apei;- un management mai bun al solurilor prin mărirea retenţiei apei în scopul menţineriiumidităţii solului;- managementul peisajului prin păstrarea elementelor de peisaj care oferă adăpostanimalelor;- introducerea de specii de animale rezistente la temperaturi extreme şi adaptarearegimului nutriţional al animalelor la solicitările cauzate de schimbările climatice.

Reducerea vulnerabilităţii sectorului de pescuit şiacvacultură necesită aplicarea unor măsuri potrivite deadaptare la efectele schimbărilor climatice. Dintremăsurile necesare amintim întărirea capacităţii demonitorizare şi prognoză ale schimbărilor climatice,aplicarea de prognoze care să prevină potenţialedezastre, dezvoltarea capacităţii de implementare apoliticilor şi inovărilor tehnologice care să adresezeadaptarea sectorului de acvacultură la efecteleschimbărilor climatice.

Prin management direct al producţiei de peşte, acvacultura are potenţialul de a-şiîmbunătăţi capacitatea de adaptare la efectele schimbărilor climatice în comunităţilevulnerabile şi de compensare a variabilităţii şi declinului resurselor de peşte datorateschimbărilor climatice exacerbate. Dezvoltarea capacităţii de inovare a sistemelor dinacvacultură vor ajuta acest sector la adaptarea la efectele schimbărilor climatice, precum şila creşterea competitivităţii acestuia în condiţiile unei pieţe concurenţiale.În acelasi timp, pentru a putea răspunde acestor schimbări este necesară creştereacapacităţii pescarilor şi a fermierilor de a răspunde efectelor negative ale schimbărilorclimatice. Totodată, zonele unde acvacultura şi pescuitul sunt cele mai productive şicontribuie cel mai mult la reducerea sărăciei şi securităţii alimentare sunt şi cele maivulnerabile la dezastre naturale cauzate de fenomenele meteorologice extreme şi decreşterea nivelului apelor.Instituţiile de cercetare şi de management în domeniul pescuitului şi acvaculturii trebuie săse angajeze într-o politică privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice.



TurismulPentru a fi mai puţin vulnerabile la efectele schimbărilor climatice, se recomandă ca

staţiunile să-şi diversifice produsele turistice, concentrându-se pe serviciile maipuţin vulnerabile şi punând un accent mai mare peturismul rural. Personalul din turism şi turiştii trebuiesă fie mai bine educaţi cu privire la efectele negativeale schimbărilor climatice şi la măsurile de adaptare laefectele schimbărilor climatice. De asemenea, unităţileturistice trebuie să beneficieze de sisteme demonitorizare şi avertizare climatică, astfel încât săreducă riscul expunerii la fenomene meteorologiceextreme şi să-şi adapteze oferta în timp real.

Sănătatea publicăPentru a elabora un studiu de impact al schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice,trebuie stabiliţi indicatori de supraveghere a sănătăţii. De exemplu, se pot folosiindicatori de sănătate legaţi de calitatea aerului, calitatea apei potabile, calitatea apeipentru îmbăiere, pentru a evalua factorii de mediu pozitivi şi negativi determinanţi pentrusănătate, în vederea identificării zonelor de intervenţie şi prevenire şi a evaluării rezultatelorpoliticilor şi programelor specifice care urmăresc îmbunătăţirea sănătăţii publice.Incidentele din domeniul sănătăţii în timpul perioadelor cu temperaturi extreme par a fi celemai frecvente manifestări ale efectelor schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice.Incidenţa bolilor cardiovasculare şi a celor respiratorii infecţioase a crescut în contextul uneiclime mai calde, mai umede.Totuşi, nu există studii privind legătura efectivă dintre sănătatea publică, costurile deîngrijire a sănătăţii şi schimbările climatice. Mai mult, nu există studii pe care să sefundamenteze măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice ale sănătăţii publice.Sunt necesare studii epidemiologice, împreună cu o monitorizare constantă şi o abordareorientată spre prevenţie.

Construcţii şi infrastructurăEficienţa energetică a clădirilor a devenit un element pe care se concentrează politicile însectorul construcţii (important pentru a asigura confortul locuitorilor pe întreg parcursulanului). Totuşi, niciuna dintre aceste norme şi standarde nu face referire directă laschimbările climatice.Alte măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice se referă la climatizarea fiecăruioraş în ansamblu, asigurând pentru locuitori mai multe spaţii verzi şi/sau umbrite,introducerea unor sisteme de încălzire şi răcire mai eficiente precum şi informareapopulaţiei urbane cu privire la riscurile schimbărilor climatice.O măsură importantă care a fost deja introdusă, fiind în prezent sprijinită de legislaţie, oreprezintă promovarea asigurărilor clădirilor împotriva dezastrelor naturale(inundaţii,alunecări de teren etc.). Toate clădirile trebuie să fie asigurate, întrucât probabilitatea dedistrugere din cauza unor dezastre naturale este mai mare astăzi decât în trecut.

TransportulUn mod de transport rezilient la efectele schimbărilor climatice presupune, mai înainte detoate, o infrastructură de transport durabilă. Aceasta implică, de exemplu, drumuriacoperite cu materiale rezistente la fluctuaţiile de temperatură şi inundaţii, ca şi poduri careţin seama de debitele de apă record.



Modurile de transport alternativ, cum sunt deplasarea pe jos sau cu bicicleta şi sistemelemultinodale de transport pot contribui la scăderea semnificativă a poluării aerului în general

şi în mediul urban în special şi la utilizarea raţională aresurselor energetice.De asemenea, trebuie create hărţi de risc, pentru aajuta la prioritizarea măsurilor de adaptare laefectele schimbărilor climatice.Inundaţiile, alunecările de teren şi torenţii de noroi aufost definite de specialişti ca fiind principaleleameninţări pentru transport şi în special pentruinfrastructura de transport. Din acest motiv, proiectelede adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuiesă înceapă cu construirea/reabilitarea digurilor şi a

sistemelor de protecţie a malurilor râurilor. Alte efecte negative ale schimbărilor climaticecare trebuie combătute sunt colmatarea cursurilor navigabile şi a porturilor din cauzaintensificării eroziunii, precum şi degradarea infrastructurii din cauza temperaturilor ridicate.Sunt necesare sisteme de avertizare în timp real pentru nivelurile apei şi alunecări deteren, ca şi pentru evenimentele meteorologice extreme cu potenţial distructiv. Serecomandă monitorizarea constantă, la nivel regional şi local, pentru a înregistra la timpefectele evenimentelor meteorologice şi riscurile pentru activităţile de transport.Cele mai bune practici în sectorul transporturilor pot fi identificate în sectorul de transportnavigabil, întrucât autorităţile din acest domeniu deja au luat măsuri pentru a protejatransportul maritim şi navigaţia pe ape interioare împotriva evenimentelor extreme.

Resursele de apăPentru a proteja resursele de apă ale României împotrivaefectelor schimbărilor climatice trebuie realizate studii despecialitate, care pot servi ca bază pentru măsurile deadaptare la efectele schimbărilor climatice:- reevaluarea resurselor de apă disponibile, pentru fiecarebazin hidrografic;- determinarea influenţei previzionate a schimbărilorclimatice asupra debitului maxim, mediu şi minim alcursurilor de apă;- determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă laschimbările climatice;- evaluarea cerinţelor de apă ale principalelor culturiagricole, în contextul schimbărilor climatice (studiiintersectoriale cu sectorul agricol);- evaluarea nevoilor de apă pentru principalele categorii deconsum (apă potabilă, apă industrială, menajeră etc.) încontextul schimbărilor climatice;- evaluarea pericolului de inundaţii, secetă şi deficit de apă

la nivelul bazinelor râurilor, potrivit unor diferite scenarii climatice;- evaluarea pagubelor potenţiale în cazul inundaţiilor/secetelor asociate cu schimbărileclimatice;- studii pentru determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice pentrufiecare bazin hidrografic cu suprafaţa mai mare de 1000 km2 din care să rezulte măsurilede adaptare la efectele schimbărilor climatice necesare.



Pentru a asigura disponibilul de apă la sursă în România şi luând în considerareschimbările climatice actuale şi viitoare, trebuie întreprinse următoarele măsuri:Măsuri de adaptare pentru asigurarea disponibilelor de apă la sursă:- realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice în resurse socio-economice (noi lacuri de acumulare, noi derivaţii interbazinale, etc.);- modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele lichide a cărordistribuţie în timp se modifică ca urmare a schimbărilor climatice (supraînălţarea unorbaraje, reechiparea cu noi uvraje, etc.);- proiectarea şi implementarea unor soluţii pentru colectarea şi utilizarea apei dinprecipitaţii;- extinderea soluţiilor de reîncărcare cu apă a straturilor freatice;- realizarea de rezervoare de apă fără baraje (cu nivelul apei sub nivelul terenului).Măsuri de adaptare la folosinţele de apă (utilizatori):- o utilizare mai eficientă şi conservarea apei prin reabilitarea instalaţiilor de transport şi dedistribuţie a apei şi prin modificări tehnologice (promovarea de tehnologii cu consumurireduse de apă);- modificări în stilul de viaţă al oamenilor (reducerea cerinţelor de apă, utilizarea pentruanumite activităţi a apei recirculate, etc.);- creşterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;- modificarea tipurilor de culturi agricole prin utilizarea acelora adaptate la cerinţe maireduse de apă;- elaborarea şi implementarea unor sisteme de preţuri şi tarife pentru apă în funcţie defolosinţa de sezon şi de resursa disponibilă- utilizarea pentru anumite destinaţii/folosinţe a apelor de calitate inferioară;- îmbunătăţirea legislaţiei de mediu.Măsuri care trebuie întreprinse la nivelul bazinului hidrografic:- actualizarea schemelor directoare de amenajare şi de management, astfel încât să se iaîn considerare efectele schimbărilor climatice (scăderea disponibilului la sursă, creştereacerinţei de apă);- aplicarea principiilor de management integrat al apei (pentru cantitate şi calitate);- introducerea chiar de la proiectare în lacurile de acumulare care se vor construi, a unorvolume de rezervă care să se utilizeze doar în situaţii excepţionale sau realizarea unorlacuri de acumulare cu regim special de exploatare pentru a suplimenta resursele de apădisponibile în situaţii critice;- transferuri inter-bazinale de apă pentru a compensa deficitele de apă în anumite bazine;- stabilirea unor obiective privind calitatea apei şi aplicarea unor criterii de calitate aacesteia în scopul prevenirii, controlării şi reducerii impactului transfrontalier, coordonareareglementărilor şi emiterii avizelor;- îmbunătăţirea tratării apei reziduale şi menajere;- armonizarea reglementărilor privind limitarea emisiilor de substanţe periculoase în apă;- identificarea zonelor cu potenţial risc.Măsuri care trebuie întreprinse pentru managementul riscului la inundaţii:- alegerea unor lucrări de protecţie locale (destinate unor localităţi şi structuri socio-economice) în locul lucrărilor de protecţie ample, de mari dimensiuni;- alegerea regularizării traseului inundaţiilor (încetinirea şi diminuarea inundaţiilor pemăsură ce se produc) în locul înălţării digurilor existente sau construirii de noi diguri;- folosirea celor mai noi metode şi tehnologii pentru reabilitarea/construirea digurilor şiefectuarea lucrărilor de protecţie în corelare cu planurile teritoriale de amenajare;



- creşterea gradului de conştientizare privind riscul de inundaţii în rândul populaţiei expuse(răspunsul adecvat înainte şi după producerea acestora, încheierea de contracte deasigurare etc.).

PăduriSchimbările climatice au efecte semnificativeasupra pădurilor din România. În sud şi sud-estdeşertificarea duce la condiţii nefavorabiledezvoltării vegetaţiei forestiere. Mai mult,schimbările climatice au dus la o modificare astructurii pădurilor (în special în zonele de deal) şila migrarea pădurilor din zonele de stepăîmpădurită către zonele de câmpie.În zonele de deal, scăderea precipitaţiilor şicreşterea temperaturilor au provocat un declindrastic al productivităţii forestiere şi diversităţii pădurilor. Pădurile sunt decimate de noidăunători care s-au adaptat la temperaturile mai ridicate şi la secetă. Acest fapt a dus la undeclin al structurilor şi stabilităţii ecosistemelor forestiere (inclusiv reducerea biodiversităţii)şi la o scădere a calităţii lemnului. Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor dinRomânia a fost studiat prin aplicarea mai multor modele climatice globale. Una dinprincipalele ameninţări, aşa cum reiese din aceste studii, este scăderea considerabilă aproductivităţii forestiere după 2040, din cauza temperaturilor crescute şi a precipitaţiilorscăzute.O altă ameninţare majoră o constituie incendiile pădurilor, care provoacă daune

semnificative şi pun în pericol vieţi omeneşti care pot fi cauzate de temperaturile ridicateşi/sau evenimentele meteorologice extreme (descărcări electrice, furtuni etc.). În acest caz,la fel ca în cazul agriculturii (siguranţa alimentară), al sănătăţii publice (bolile etc.),adaptarea la efectele schimbărilor climatice este o chestiune de siguranţă naţională.Activităţi precum despăduririle şi păşunatul excesiv pot duce la exacerbarea efectelorschimbărilor climatice. În anumite ţări, tot mai mulţi oameni, în special cei cu veniturireduse, vor trebui să trăiască în regiuni marginalizate (câmpii inundabile, versanţi expuşitorenţilor, regiuni aride şi semiaride), fiind astfel complet expuşi efectelor schimbărilorclimatice.Cea mai adecvată măsură de adaptare la efectele schimbărilor climatice ar fiintensificarea procesului de reîmpădurire. Aceasta nu numai că ar ajuta la echilibrareaecosistemelor forestiere, dar ar reduce, de asemenea, şi eroziunea solului, ar prevenialunecările de teren şi ar împiedica inundaţiile, în acelaşi timp, ar favoriza turismul. Păduriletrebuie populate cu specii de arbori mai puţin vulnerabile (de exemplu, fag în zonelemontane joase şi gorun în zonele de deal joase). Speciile de copaci rezistente laschimbările climatice trebuie să fie rezistente şi la noile tipuri de dăunători.Măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice în sectorul forestier trebuie să sebazeze pe cercetarea ştiinţifică şi pe progresele tehnologice care sprijină dezvoltareadurabilă a pădurilor, ţinând seama de contextul de mediu cât şi de contextul socio-economic. Aceste măsuri trebuie să fie, de asemenea, însoţite de o monitorizare adecvatăa sănătăţii pădurilor, precum şi a dezvoltării lor. Nu în ultimul rând, importanţa pădurilor, înspecial în contextul schimbărilor climatice, trebuie să fie bine explicată tuturor părţilorinteresate şi populaţiei, pentru a încuraja protejarea şi apărarea pădurilor.Principalii indicatori de adaptare la efectele schimbărilor climatice sunt:- suprafaţa împădurită (procent de împădurire);



- producţia de lemn la nivel naţional;- volumul de lemn utilizabil;- sănătatea pădurilor, exprimată ca procent de arbori degradaţi (pierderea frunzişului, arboricăzuţi, arbori rupţi);- răspândirea speciilor de arbori în zonele adecvate.Pentru a implementa măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice, trebuierealizată o evaluare a daunelor provocate de schimbările climatice în sectorul forestier.Potrivit specialiştilor în domeniul forestier, în prezent nu există asemenea estimări, dincauza lipsei unei monitorizări adecvate.

EnergieScăderea cererii de energie electrică pentru încălzire în timpul iernii, ca rezultat al creşteriitemperaturii medii globale, nu compensează creşterea consumului de energie electricănecesară pentru funcţionarea aparatelor de aer condiţionat şi a dispozitivelor de răcire înzilele caniculare.Schimbările climatice vor modifica cererea sezonieră de electricitate, care va fi mairedusă în timpul iernii şi mai ridicată în timpul verii.Schimbările climatice pot genera, de asemenea, o reducere a energiei hidroelectrice dincauza scăderii resurselor de apă. Scăderea resurselor de apă afectează şi funcţionareasistemelor de răcire ale centralelor nucleare.Scăderea producţiei hidroelectrice s-a simţit deja în ţara noastră atunci când, din cauzaunei micşorări semnificative a nivelului de precipitaţii, în anii 2003 şi 2007 s-au atins valoriminime istorice.

BiodiversitatePentru a împiedica declinul biodiversităţii naţionale, caparte a diversităţii biologice globale, trebuie luate înconsiderare în acest sens ameninţările, oportunităţile,recomandările şi măsurile de adaptare.Ca recomandări şi măsuri de adaptare trebuieîntreprinse următoarele acţiuni:- crearea unui sistem naţional de monitorizare aspeciilor ameninţate, realizat cu sprijin public şiprivat, prin programe naţionale şi prin participareasocietăţii civile, ca rezultat al activităţilor de cercetare;- evaluarea sistemului de monitorizare pentru a-i determina eficienţa potrivit evoluţieiefectelor schimbărilor climatice şi identificarea oportunităţilor de modificare a acestuia;- extinderea utilizării datelor în procesul de monitorizare, prin extrapolarea rezultatelorobţinute folosind simularea matematică;- elaborarea unor planuri speciale de management al habitatelor naturale în scopulprevenirii şi limitării procesului de degradare a acestor habitate ca rezultat alimpactului schimbărilor climatice;- reducerea presiunilor suplimentare care afectează speciile vulnerabile;- reducerea activităţilor agricole în zonele direct afectate şi implementarea unor măsuriadecvate pentru a proteja habitatele naturale şi semi-naturale existente în apropiereasuprafeţelor agricole, inclusiv identificarea de măsuri compensatorii necesare pentrusupravieţuirea populaţiei afectate;- diminuarea impactului generat de activităţile industriale asupra apei freatice şi calităţiiaerului, prin izolare cu ajutorul unor curele formate din păduri;



- extinderea zonelor împădurite prin reabilitarea zonelor pustii şi prin crearea altorzone favorabile;- realizarea de studii privind evaluarea vulnerabilităţii diferitelor ecosisteme/specii laefectele schimbărilor climatice (refacerea luncilor de-a lungul râurilor, a câmpiilorinundabile şi zonelor umede);- protejarea (mai bună)/crearea de noi zone cu resurse naturale;- conectarea zonelor de conservare în scopul îmbunătăţirii opţiunilor de migrare pentruspecii – coridoare ecologice;- un management orientat către natură;- îmbunătăţirea condiţiilor ecologice acvatice şi litorale.Prin urmare, efectele schimbărilor climatice pot genera chiar dispariţia anumitor specii caresunt reprezentate printr-o singură populaţie sau prin foarte puţine populaţii, şi care trăiescîn nişe ecologice care sunt extrem de înguste, pe de o parte, dar şi extrem de vulnerabile laaceste efecte pe de altă parte.Realităţile menţionate mai sus au consecinţe extrem de grave nu doar asupra conservăriibiodiversităţii, ci indirect şi asupra capacităţii de supravieţuire a civilizaţiei umane; se ştie căserviciile şi produsele diversităţii biologice stau la baza supravieţuirii acestei civilizaţii. Altfel,civilizaţia umană face parte din sistemele ecologice globale, iar pierderea echilibrului lorfuncţional afectează direct dezvoltarea civilizaţiei umane.

AsigurăriSectorul asigurărilor va fi afectat de efectele schimbărilor climatice şi va avea un rolimportant în procesul de adaptare. În prezent, există noi produse financiare pe piaţă, cumar fi instrumentele financiare climatice derivate sau obligaţiunile pentru dezastre, fiindnecesar ca acest tip de produse să fie dezvoltate mai mult pe viitor şi în România.O măsură importantă care a fost deja introdusă, fiind în prezent sprijinită de legislaţie, oreprezintă promovarea asigurărilor clădirilor împotriva dezastrelor naturale (inundaţii,alunecări de teren etc.). Toate clădirile trebuie să fie asigurate, întrucât probabilitatea dedistrugere din cauza unor dezastre naturale este mai mare astăzi decât în trecut.

Activităţi recreativeÎn condiţii de creştere a temperaturii, activităţile recreative vor beneficia de condiţiifavorabile. Impactul schimbărilor climatice se va manifesta intr-un mod negativ prinintermediul efectelor generate de evenimentele meteorologice extreme.Reducerea perioadelor geroase şi a precipitaţiilor, în contrast cu creşterea temperaturilorcreează condiţii favorabile dezvoltării activităţilor în aer liber.

EducaţieEducaţia de calitate este absolut necesară pentru a serealiza un progres durabil în ceea ce priveşte adaptareala efectele schimbărilor climatice prin formarea unorcetăţeni capabili care să deţină capacitatea şicunoştinţele, necesare pentru promovarea unui spiritinovativ la nivel local şi promovarea proiectelor deadaptare la efectele schimbărilor climatice.Sunt necesare acţiuni de sensibilizare pentruschimbarea comportamentului şi promovareabeneficiilor de utilizare crescută a bicicletelor pentrutoate categoriile de populaţie. Cetăţenii ar putea să se implice în procesele de



promovare, comunicare şi publicitate ale producătorilor, precum şi în luarea deciziilor lanivelul comunităţilor şi autorităţilor locale. Este de subliniat importanţa parteneriatelor lanivel local şi a voluntariatului pentru atingerea celor mai bune rezultate dar şi rolulproiectelor şi al schimburilor de experienţă în educaţia pentru dezvoltare, sănătate şi mediu.În timp ce resursele financiare sunt limitate, iar structurile fizice îşi pierd din operabilitate,educaţia devine o necesitate pentru componenta socială a adaptării la efectele schimbărilorclimatice.

7.5. Tendinţe

În pofida eforturilor făcute până în prezent, pe plan global în scopul reducerii emisiilor degaze cu efect de seră, studiile ştiinţifice elaborate până în prezent arată că în următoareaperioadă temperatura medie globală va continua să crească, ceea ce face canecesitatea implementării unor măsuri adecvate de adaptare la efectele schimbărilorclimatice să devină tot mai urgente. Schimbările climatice regionale şi locale vor influenţaecosistemele, aşezările omeneşti şi infrastructura. Modificările de temperatură şi precipitaţiiprognozate pot conduce la modificări ale perioadelor de vegetaţie şi la schimbarea limitelorîntre păduri şi păşuni. Unele evenimente meteorologice extreme (valuri de căldurã, secetă,viituri etc.) vor fi mai frecvente, cu o intensitate crescută şi, în consecinţă, cu riscuri maimari pentru pagube semnificative asociate.Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi deinundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. În Europa, cele mai maricreşteri de temperatură se produc în sudul Europei şi în regiunea arctică. Aceastadetermină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor deapă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vorsuporta în mare parte consecinţe dăunătoare. România este afectată şi ea în mare măsură,de efectele negative ale schimbărilor climatice, în special partea de sud şi de sud est, zonăîn care este situat şi judeţul Galaţi, fiind vizibil marcate de fenomenul de desertificare.Un studiu îndelungat al comportamentului plantaţiilor viticole din sud-estul Moldovei încondiţiile schimbărilor climatice, precum şi monitorizarea factorilor climatici printr-un sistemspecific, expert, prezentat de literatura de specialitate în domeniu, au evidenţiat influenţanegativă a modificărilor climatice, manifestate tot mai des, asupra viţei de vie, în condiţii deadaptabilitate la secetă, tot mai redusă.În zonele din sudul şi sud-estul ţării se vor înregistra temperaturi mai mari în anotimpul devară. Valurile de cãldură vor fi o apariţie obişnuită şi vor afecta în special zonele urbane(temperatura va fi ridicată datorită densităţii mari a construcţiilor, punând în pericolsănătatea populaţiei).Se preconizează că precipitaţiile vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pesuprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor şi de asemenea laperioade secetoase mai mari, în final, aceasta însemnând un deficit al resurselor de apă,pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversităţii, degradarea solului şi aecosistemelor şi desertificarea.O atenţie deosebită va fi acordată zonelor situate în sudul şi sud-estul României, deoareceaceste regiuni sunt considerate a fi cele mai vulnerabile la seceta pedologică.



7.5.1. Acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice

Măsurile care se impun pentru combaterea schimbărilor climatice includ programe dereîmpădurire, reducerea poluării, refacerea şi modernizarea lucrărilor antierozionale, precumşi extinderea celor de amenajare şi ameliorare a solurilor nisipoase, etc.Principalele acţiuni realizate în acest sens au fostcontinuate şi în anul 2013, la nivelul judeţului Galaţi,respectiv:

amplasarea şi punerea în funcţiune acentralelor eoliene pentru obţinerea energieielectrice, folosind sursa regenerabilă – energiaeoliană;

amplasarea si punerea în funcţiune acentralelor fotovoltaice pentru obţinereaenergiei electrice, folosind ca sursăregenerabilă – energia solară;

utilizarea combustibilului GPL pentru transport de persoane şi marfă; amenajarea de noi spaţii verzi şi acţiuni de împădurire; utilizarea biogazului produs în instalaţiile din judeţ pentru reducerea consumului de

combustibili tradiţionali.

Pentru obţinerea energiei electrice folosind energia eoliană ca sursă regenerabilă, pentruanul 2013, situaţia avizelor de mediu eliberate de APM Galaţi este redată în tabelul 7.5.1.1.

Tabel 7.5.1.1Nr.crt Titular activitate Denumire plan

Stadiu dereglementare

1. SC VIENTO SOLAR SRL, SCBRIBON WIND SRL, SC MEGASOLAR INVEST SRL

PUZ parc eolian comuna Nicoreşti Aviz

2. SC EDF WIND FARM SRL PUZ parc eolian de 9 MW comunaFolteşti Aviz

3. SC PEF WIND SRL PUZ parc eolian de 3 MW comunaFolteşti Aviz

4. SC WIND INDUSTRY SRL PUZ parc eolian de 9 MW comunaFolteşti Aviz

5. SC SMART PWER GENERATIONALFA SRL PUZ centrală electrică eoliană Aviz

6. SC PECHEA EOLIAN SRL PUZ centrală electrică eoliană 66MW Pechea Aviz

7. SC SUHURLUI EOLIAN SRL PUZ centrală electrică eoliană Aviz8. SMART POWER GENERATION

BETA SRLPUZ centrală electrică eoliană -SPGB Aviz

9. BALENI EOLIAN PUZ centrală electrică eoliană BE Aviz10. SC MODIGA ENERGY SRL PUZ centrală eoliană Decizie11. SC WIND WAY SRL PUZ parc eolian de 9MW Decizie



Situaţia proiectelor care vizează energia eoliană, aflate în diverse etape ale procedurii dereglementare la APM Galaţi în anul 2013 este redată în tabelul 7.5.1.2.

Tabel 7.5.1.2.Nr.crt Titular activitate Denumire proiect

Acord/decizia APM

1. ELECTRICA DISTRIBUTIENORD PRIN SC EOL SUD SRL Celula electrică racord 111kV Fileşti Decizie

2. SC MEGA SOLAR INVEST SRL Parc eolian în comuna NicoreştiT186/2, P 3086/37, lot 1 Acord

3. SC BRIBON WIND SRL Parc eolian în comuna NicoreştiT186/2, P 3086/37, lot 2 Acord

4. SC VIENTO SOLAR SRL Parc eolian în comuna NicoreştiT186/2, P 3086/37, lot 3 Acord

5. SC SUHURLUI EOLIAN SRL Centrala electrică eoliană Suhurlui În procedurã6. SC PECHEA EOLIAN SRL Centrala electrică eoliană Pechea În procedurã7. SC SUHURLUI EOLIAN Modernizare drumuri exploatare

comunale Decizie

8. SC SUHURLUI EOLIAN Modernizare drumuri exploatarecomunale Decizie

9. SC SUHURLUI EOLIAN Modernizare drumuri exploatarecomunale În procedurã

10. SC CUDALBI EOLIAN Modernizare drumuri exploatarecomunale În procedurã

11. SC CUDALBI EOLIAN Modernizare drumuri exploatarecomunale În procedurã

12.SC AGRIMAT MATCA SA

Construire şi montare centralăelectrică eoliană 300kW cu racord laSEN comuna Matca

Decizie

13. SC CUDALBI EOLIAN SRL Revizuire Acord nr. 53/ 07.11.2011centrala electrică eoliană Cudalbi Acord revizuit

14. SMART POWER GENERATIONBETA

Centrala electrică eoliană SPGBcomunele Băleni, Cudalbi, Suhurlui Acord

15. BALENI EOLIAN Centrala electrică eoliană BE comunaBăleni Acord

16. SMART POWER GENERATIONALFA

Centrala electrică eoliană SPGAcomuna Băleni Acord

17. SC PECHEA EOLIAN SRL Modernizare drumuri exploatare CEEPechea Decizie

18. SC ALIZEU EOLIAN SA BUZAU Revizuire acord de mediu nr.34/03.10.2011 Acord revizuit







Situaţia autorizaţiilor de mediu aferente anului 2013 pentru producerea de energie electricăprin folosirea energiei eoliene, este redată în tabelul 7.5.1.3.

Tabel 7.5.1.3

Nr.crt Titular activitate Activitate Stadiu de

reglementare

1. SC THREE WINGS SRL Producere energie electrică comunaSlobozia Conachi Autorizat

2. SC SMARTBREEZE SRL Producţie energie electrică comunaFrumuşiţa Autorizat

3.SC ALIZEU EOLIAN SA Producţie energie electrică comuna

BãleniÎn procedurăde autorizare

Pentru obţinerea energiei electrice folosind energia solară ca sursă regenerabilă, în anul2013, situaţia proiectelor aflate în diverse etape ale procedurii de reglementare la APMGalaţi în anul 2013 este redată în tabelul de mai jos:

Tabel 7.5.1.4Nr.crt Titular activitate Denumire proiect

Acord/decizia APM

1.B&B AGRO HOLDING SRL

Parc fotovoltaic, drumuri de acces,organizare de şantier, racord electricaferent comuna Pechea

În procedură

2.SC MONT ENERGY SRL


În procedură

3.SC B&B GRUP AGRO SRL


În procedură

4. SC MEGA SUN ENERGY 2012SRL


În procedură

5. SC ROJEVAS 2000 SRL Centrala fotovoltaică comuna Vânători Decizie6. SC FERARU FIF SRL Parc panouri fotovoltaice Tecuci Decizie7. SC GL WINDPARKS SRL Instalaţie fotovoltaică de 2,5 Mw Decizie

Situaţia planurilor depuse la APM Galaţi pentru instalaţiile fotovoltaice este următoarea:Tabel 7.5.1.5.

Nr.crt Titular activitate Denumire plan


1. SC GL WINDPARKS SRL PUZ – instalaţie fotovoltaică de Aviz



Nr.crt Titular activitate Denumire plan


2,5MW comuna Bălăbăneşti2. SC GBD AQUARIUS ENERGY

SRL PUZ parc fotovoltaic comuna Lieşti În procedură

3. SC GBD AQUARIUS ENERGYSRL PUZ parc fotovoltaic comuna Lieşti În procedură



6. SC GREEN SUN SRL PUZ construire parc fotovoltaiccomuna Iveşti Aviz

7. SC ROJEVAS 2000 SRL PUZ Centrală fotovoltaică Vânători Decizie F8. SC FERARU FIF SRL PUZ Parc panouri fotovoltaice Tecuci Aviz

Situaţia autorizaţiilor de mediu aferente anului 2013 pentru producerea de energie electricăprin folosirea energiei solare, este redată în tabelul de mai jos:

Tabel 7.5.1.6Nr.crt Titular activitate Activitate Stadiu de

reglementare1. SC B&B AGRO HOLDING SRL Producţie energie electrică comuna

Costache Negri Autorizat

2. SC ROJEVAS 2000 SRL Producţie energie electrică comunaVânători În procedură

Prin Programul de gestionare a calităţii aeruluipentru indicatorul pulberi în suspensie – fracţiuneaPM10, la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şiVânători, au fost prevãzute proiecte ce vizeazăextinderea perdelelor de protecţie şiamenajarea spaţiilor verzi, al căror stadiu lasfârşitul anului 2013 este următorul:- Modernizare Grădina Publică Galaţi -

Suprafaţa totală a parcului: 86.640 mp, dincare spaţiu verde amenajat pe 63211 mp;suprafaţa gazonată de 24.417 mp. S-auplantat 294 arbuşti, 165 arbori, 1900 metriliniari gard viu. Stadiul implementării la finele anului 2013: 100%, valoareainvestiţiilor realizate a fost de 144.231,44 lei.

- Modernizarea Parcului Rizer din Municipiul Galaţi - Suprafaţa totală a parcului:30.616,63 mp, din care suprafaţa gazonată de 17.818 mp. S-au plantat 519 arbori,126 metri liniari gard viu. Stadiul implementării la finele anului 2013: finalizat în lunamai 2013, valoarea investiţiilor realizate a fost de 3.799.368,07 lei.

- Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în perimetrul deameliorare Şendreni, comuna Şendreni: etapa I - împădurirea terenurilor degradate,etapa a II-a - lucrări de întreţinere a puieţilor plantaţi

În 2016, la finalizarea proiectului, Primăria Şendreni va primi pădure în masiv de 6 ani.Suprafaţa împădurită – 118 ha.



Stadiul implementării la finele anului 2013 – Suprafaţa totală amenajată până în prezenteste de aprox 57,86 ha, astfel:- 56 ha reprezintă suprafaţa amenajată în trecut- 1,86 ha reprezintă suprafaţa amenajată suplimentar în cursul anului 2013 - lunanoiembrie.In luna noiembrie 2013 au fost plantaţi 15000 puieţi din care:- 13000 buc puieţi pe suprafaţa de 1,86 ha- cu diferenţa de 2000 buc puieţi s-au adus completări pe suprafaţa de aprox 56 haamenajată în trecut.Au fost efectuate lucrările anuale de întreţinere (prăşit, tăiat iarbă, curăţat salcâmi) pesuprafaţa plantată cu salcâmi ce însumează un total de aproximativ 56 ha.

In anul 2013, în cadrul Programului de împădurire a judeţului Galaţi, Serviciul PublicJudeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat a livrat către primăriile din judeţ unnumăr de 2.417.900 puieţi salcâm pentru suprafaţa de 484 ha, repartizaţi după cumurmează:

Nr.crt. Denumire primărie Nr. bucăţi puieţi

salcâm livraţiSuprafaţa

ha1. Costachi Negri 273.000 54,62. Vlădeşti 135.000 273. Ţepu 125.000 254. Griviţa 125.000 255. Jorăşti 122.000 24.46. Frumuşiţa 120.000 247. Cerţeşti 110.000 228. Cuca 110.000 229. Cuza Vodă 106.000 21,2

10. Bălăbăneşti 100.000 2011. Folteşti 100.000 2012. Gohor 100.000 2013. Smulţi 86.000 17,214. Nicoreşti 72.000 14,415. Bălăşeşti 70.000 1416. Bereşti Meria 55.000 1117. Tg. Bujor 51.000 10,218. Rediu 50.000 1019. Suceveni 50.000 1020. Umbrăreşti 50.000 1021. Vârlezi 50.000 1022. Lieşti 30.000 623. Negrileşti 30.000 624. Priponeşti 30.000 625. Rădeşti 30.000 626. Cavadineşti 28.000 5,627. Cosmeşti 27.000 5,4



28. Oancea 26.000 5,229. Bereşti 25.000 530. Galaţi 25.000 531. Fundeni 20.000 432. Şendreni 15.000 333. Valea Mărului 15.000 334. Tuluceşti 11.000 2,235. Iveşti 13.000 2,636. Măstăcani 10.900 2,137. Suhurlui 10.000 238. Băleni 5.000 139. Independenţa 5.000 140. Smârdan 2.000 0,4

TOTAL 2.417.900 483,5

Un factor important este conştientizarea şi educarea populaţiei privind protecţia mediuluiînconjurător, combaterea schimbărilor climatice şi rolul pe care îl are fiecare cetăţean îngestionarea resurselor energetice şi gestionarea deşeurilor, în mod concertat cu acţiunileîntreprinse de stat pe cale legislativă. APM Galaţi a continuat în anul 2013 şirul acţiuniloreducative organizate în colaborare cu voluntarii şi unităţile de învăţământ din municipiulGalaţi, după cum urmează:

- 23.03.2013, participare la Campania „OraPământului”, acţiuni organizate de APM Galaţi încolaborare cu voluntarii Asociaţiei „Tinerii şiViitorul” Galaţi şi Primăria Municipiului Galaţi,- acţiuni educative în perioadele 05-08.06.2013 învederea sărbătoririi Zilei Mondiale a Mediului,respectiv 26-29.06.2013 cu ocazia sărbătorii ZileiDunării,- cu ocazia sărbătoririi Săptămânii MobilităţiiEuropene - „Clean Air – It’s your move!” - „AerulCurat – Mişcarea Ta!”, în perioada 16-22.09.2013

au fost organizate acţiuni de conştientizare, cu sprijinulAsociaţiei „Tinerii şi Viitorul” Galaţi şi în colaborare cuunităţi de învăţământ din municipiul Galaţi: distribuire dechestionare referitoare la importanţa stratului de ozon înunităţile de învăţământ, dezbatere susţinută cu eleviiŞcolii Gimnaziale nr. 22 şi Şcolii Gimnaziale nr. 7 Galaţipe tema calculării amprentei de carbon - modalitatea dea măsura impactul pe care activităţile noastre zilnice îlau asupra mediului înconjurător şi în particular asupraschimbărilor climatice, dezbatere tematică în aer liber cuelevii Şcolii Gimnaziale nr. 26 Galaţi, având ca tematică îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraş,modalităţile de transport urban ecologic, găsirea unor forme alternative de transport maipuţin poluante,

- 21.09.2013 - Concurs de confecţionat machete din materialele reciclabile care să prezintemijloace ecologice de transport, la care au participat elevii şcolilor partenere,



- 08.10.2013 - participare la acţiunea de conştientizare a tineretului, cu precădere pentruconservarea naturii, organizată de Asociaţia Tinerii pentru Europa, în cadrul proiectului„SOS Raging Planet”,

- 30 şi 31.10.2013 – participare la workshop-urile organizate în colaborare cu LiceulTehnologic Transporturi Căi Ferate Galaţi în cadrul Campaniei privind formarea atitudinii derespect faţă de mediu din cadrul Proiectului POSDRU „Pregătirea Practică – primul passpre un loc de muncă”,

- 21.11.2013-Participare la activitatea ,,Urbanism versus ecologizare-provocăricontemporane în rezolvarea problemelor ecologice ale planetei’’, organizată la LiceulTehnologic Anghel Saligny.

Date post:	06-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

CAPITOLUL 7. SCHIMBR I LE CLIMATICEapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Starea mediului... ·...

Documents