CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 123 RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ﾎN JUDEŢUL GALAŢI ~2 0 1 3~ CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 5.1. Biodiversitatea judeţului Galaţi Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Convenţia asupra Diversităţii Biologice(CBD), defineşte diversitatea biologică astfel: ,,varietatea organismelor vii ale diferitelor medii, terestru, marin şi alte ecosisteme acvatice şi complexele ecologice ale căror părţi sunt; aceasta include diversitatea înăuntrul speciilor, dintre specii şi ecosisteme". Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliarde de ani de evoluție, modelate prin procese naturale şi, din ce în ce mai mult, prin influenţa oamenilor. Conceptul de biodiversitate la momentul actual include: diversitatea sistemelor ecologice ca suport al vieţii (diversitatea sistemelor biologice – biocenoze, biom, biosferă şi diversitatea unităţilor hidrogeomorfologice); diversitatea speciilor şi a taxonilor (diversitatea din interiorul speciilor şi dintre specii); diversitatea structurii genetice a populaţiilor şi speciilor, respectiv a ,,resurselor genetice”, inclusiv a omului; diversitatea etno-culturală a sistemelor socio-economice. Numeroase sisteme naturale se confruntă cu o presiune tot mai mare, ceea ce le face să funcţioneze mai puţin eficace sau chiar să fie ameninţate cu dispariţia. Impactul antropic nu este imediat, de cele mai multe ori degradarea sistemelor ecologice este lentă trecând prin faze succesive de simplificare şi deteriorare. Pentru stoparea pierderii biodiversităţii se aduc o serie de argumente şi motivaţii: - motivaţii economice asupra utilizării potenţiale, în prezent sau viitor, a unor specii, ca surse de hrană, medicamente sau materii prime în biotehnologie; - aspectul ştiinţific, privind interrelaţiile dintre diferitele componente ale ecosferei şi posibilităţile de a înţelege cum funcţioneaza aceasta; - aspectul estetic, ce consideră pierderea ireversibilă a unor forme unice de viaţă, a unor categorii de ecosisteme şi peisaje, ca o sărăcie a experienţei şi orizontului uman;
Transcript
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
123
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA
5.1. Biodiversitatea judeţului Galaţi
Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată încontextul adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-uluiPământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro.Convenţia asupra Diversităţii Biologice(CBD), defineşte diversitatea biologică astfel:,,varietatea organismelor vii ale diferitelor medii, terestru, marin şi alte ecosisteme acvaticeşi complexele ecologice ale căror părţi sunt; aceasta include diversitatea înăuntrul speciilor,dintre specii şi ecosisteme".Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliarde de ani de evoluție, modelate prin procesenaturale şi, din ce în ce mai mult, prin influenţa oamenilor.
Conceptul de biodiversitate la momentul actual include: diversitatea sistemelor ecologice ca suport al vieţii (diversitatea sistemelor biologice
– biocenoze, biom, biosferă şi diversitatea unităţilor hidrogeomorfologice); diversitatea speciilor şi a taxonilor (diversitatea din interiorul speciilor şi dintre specii); diversitatea structurii genetice a populaţiilor şi speciilor, respectiv a ,,resurselor
genetice”, inclusiv a omului; diversitatea etno-culturală a sistemelor socio-economice.
Numeroase sisteme naturale se confruntă cu o presiune tot mai mare, ceea ce le face săfuncţioneze mai puţin eficace sau chiar să fie ameninţate cu dispariţia. Impactul antropic nueste imediat, de cele mai multe ori degradarea sistemelor ecologice este lentă trecând prinfaze succesive de simplificare şi deteriorare.Pentru stoparea pierderii biodiversităţii se aduc o serie de argumente şi motivaţii:
- motivaţii economice asupra utilizării potenţiale, în prezent sau viitor, a unor specii, casurse de hrană, medicamente sau materii prime în biotehnologie;
- aspectul ştiinţific, privind interrelaţiile dintre diferitele componente ale ecosferei şiposibilităţile de a înţelege cum funcţioneaza aceasta;
- aspectul estetic, ce consideră pierderea ireversibilă a unor forme unice de viaţă, aunor categorii de ecosisteme şi peisaje, ca o sărăcie a experienţei şi orizontului uman;
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
124
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
- consideraţii de ordin etic, care neagă prerogativele speciei umane de a distruge altespecii şi susţin dreptul la existenţă al oricărei forme de viaţă.Sistemele ecologice sunt sisteme dinamice neliniare cu o stare de echilibru static saudinamic. În orice fază a dinamicii sale, orice sistem ecologic este caracterizat de un anumitdomeniu de stabilitate, o anumită ,,capacitate de suport’’. Procesele care au loc înecosistemele naturale contribuie nu numai la echilibrul interior, ci influenţează într-o maremăsură şi activităţile antropice, materializându-se în servicii ecologice, precum purificareaaerului şi a apei, combaterea secetelor şi inundaţiilor, generarea şi conservarea solurilor şirefacerea fertilităţii lor, descompunerea şi neutralizarea deşeurilor, polenizarea plantelorcultivate, reciclarea şi transferul substanţelor nutritive, controlul dăunătorilor agricoli,menţinerea şi generarea biodiversităţii, stabilizarea climatului, stocarea energiei solare.Studierea serviciilor ecologice este relativ nouă, dar ceea ce se cunoaşte deja evidenţiazăfaptul că menţinerea biodiversităţii, pentru toate componentele sale (ecosistemică,specifică, genetică) este indispensabilă pentru a asigura furnizarea în mod durabil aacestora.În prezent, are loc o pierdere constantă a biodiversităţii cu consecinţe profunde pentrulumea naturală şi bunăstarea oamenilor. Preocupările actuale pentru stoparea distrugeriibiodiversităţii sunt justificate de rata ridicată, fără precedent, cu care aceasta este pierdută.Dispar categorii de ecosisteme, fără a se putea determina interacţiunile dintrecomponentele lor care permit menţinerea calităţii vieţii pe Pământ. Speciile caresupravieţuiesc suferă o reducere a variabilităţii genetice, distrugerea componentelorbiodiversităţii reducând opţiunile viitoare ale umanităţii şi ameninţând posibilitateacontinuităţii societăţii umane.
Principalele cauze care duc la degradarea sau distrugerea componentelor capitaluluinatural sunt:
cererea sporită de resurse biologice, stimulată de creşterea exponenţială apopulaţiei umane şi de creşterea economică, incapacitatea populaţiei de a aprecia consecinţele pe termen lung a activităţilorantropice, incapacitatea pieţelor economice de a recunoaşte valoarea reală a capitalului naturalşi de a estima valoarea sa la nivel local, incapacitatea factorilor de decizie de a reglementa utilizarea componentelorcapitalului natural, incapacitatea politicilor guvernamentale de a frâna şi stopa supraexploatareacapitalului natural, creşterea ratei migraţiilor umane şi a comerţului internaţional.
Protejarea şi conservarea biodiversităţii reprezintă o componentă esenţială pentru odezvoltare durabilă.
5.1.1. Stare
Reţeaua Natura 2000 implementată în România reflectă preocupările în domeniulconservării biodiversităţii şi a dezvoltării durabile. România este una din ţările europene cuun capital natural divers şi bine conservat datorită interferenţei pe teritoriul ţării a cinciregiuni biogeografice din cele 11 europene – alpină(22,75%), continentală(53,63%),panonică(6,2%), stepică(6,85%) şi a Mării Negre, respectiv pontică(0,75%). De asemenea,
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
125
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
datorită poziţiei geografice a României, flora şi fauna prezintă influenţe asiatice dinsprenord, mediteraneene dinspre sud şi componente continental europene dinspre nord-vest.Lucrarea „Habitatele din România”, încearcă să stabilească similitudinile între acestesisteme diferite de clasificare, fiind descrise 21 de subclase de habitate şi un număr de 357de tipuri de habitate existente în ţara noastră.Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor se reflectă şi în nivelul ridicat al diversităţii speciilorde florã şi faună, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante, dintre carespeciile endemice reprezintă 4%. În ceea ce priveşte fauna, au fost identificate un numărde 33 792 specii de animale, din care 33 085 nevertebrate şi 707 vertebrate. Dintre acesteaau fost identificate şi specii de interes comunitar: 29 specii de mamifere, 34 specii de peşti,11 specii de amfibieni/reptile, 55 specii de nevertebrate, 45 specii de plante, 165 specii depăsări nemigratoare din Directiva Păsări.
Judeţul Galaţi deţine o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice (pădurispecifice de luncă, pajişti, bălţi şi lacuri, etc.), caracteristice regiunii biogeograficestepice. Habitatele acvatice, destul de diverse, sunt cele care, în pofida impactuluiantropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică judeţului.Regiunea biogeografică continentală este prezentă pe o mică suprafaţă în nordul judeţului.Habitatele naturale de interes comunitar identificate la nivelul judeţului Galaţi sunt:
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoreteauniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea;
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofe și bălţi; 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion; 3270 - Râuri cu maluri nãmoloase cu vegetație de Chenopodion rubri şi Bidention; 40C0 - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice*; 6120 - Pajiști xerice pe substrat calcaros*; 62C0 - Stepe ponto-sarmatice*; 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
cel montan și alpin; 6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajiști de altitudine joasă; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91E0 - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior; 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; 91I0 - Vegetatie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp*.; 91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.
Bogăţia tipurilor de habitate se reflectă în numărul speciilor de floră şi faună sălbatică,multe fiind cu statut special – ocrotite, endemice, rare, foarte rare, vulnerabile sau pe calede dispariţie.
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
126
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
Obiectivele de conservare care au stat la baza desemnării siturilor de interes comunitar depe teritoriul Judeţului Galaţi sunt reprezentate pe de o parte de cele 19 tipuri de habitatemenţionate anterior, iar pe de altă de o serie de specii de floră şi faună: 5 specii de nevertebrate: Callimorpha quadripunctaria*, Erannis ankeraria, Cerambyx
cerdo, Lucanus cervus, Vertigo angustior 11 specii de peşti: Aspius aspius, Misgurnis fossilis, Cobitis taenia, Gobio albipinnatus,
4 specii de reptile şi amfibieni: Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturusdobrogicus, Triturus cristatus
4 specii de mamifere: Lutra lutra, Spermophillus citellus, Sicista subtilis, Mustelaeversmannii
4 specii de plante: Equim russicum, Iris aphylla ssp.hungarica, Pulsatilla granubis,Crambe tataria
Habitatele naturale din judeţul Galaţi, prielnice activităţilor vitale ale speciilor, au fostputernic deteriorate în ultimele decenii, prin practicarea unor măsuri excesive de desecaremasivă a importantelor suprafeţe acvatice din bazinele inferioare ale Prutului şi Siretului, adefrişărilor pădurilor, a practicării păşunatului, braconajului, precum şi prin exploatările deagregate minerale din luncile râurilor şi a fluviului Dunărea (în special râul Siret datorităcalităţii nisipurilor şi pietrişurilor utilizate în construcţii), decopertările ducând la eliminareavegetaţiei caracteristice cu posibilitatea de refacere după 15-25 de ani. Astfel, în prezent unnumăr tot mai mare de plante şi animale, cândva întâlnite din abundenţă în zonelerespective, au devenit rare, unele fiind ameninţate cu dispariţia. Un exemplu în acest sens îlreprezintă modificările survenite în structura păsărilor acvatice din lunca inferioară a râuluiPrut. Modificarea peisajelor, a habitatelor prielnice refugiului şi cuibăritului au dus ladiminuarea substanţială a efectivelor acestora. Un alt factor limitativ este deranjul provocatde activitatea antropică şi practicarea necontrolată a vânătorii asupra păsărilor acvatice, înspecial, anseriforme (raţe, gâşte).
Amintim doar unele specii de păsări afectate numeric, conform datelor furnizate deSocietatea Ornitologică Română: corcodelul de iarnă(Podiceps grisegena), buhaiul de baltă(Botaurus stellaris), raţa suliţar(Anas acuta), călifarul alb(Tadorna tadorna),corcodelul mic
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
127
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
(Tachybaptus ruficollis), pelicanul comun(Pelecanus onocrotalus), barza albă(Ciconiaciconia), barza neagră(Ciconia nigra), raţa cu gât roşu(Branta ruficollis), raţa suliţar(Anasacuta), acvila ţipătoare mare(Aquila clanga), gaia roşie(Milvus milvus), gaia neagră(Milvusmigrans), becaţă(Gallinago media), becaţina(Gallinago gallinago), chirighiţa neagră(Chlidonias niger), chirighiţa cu aripi albe(Chlidonias leucopterus), chira mică(Sternaalbifrons), bufniţa mare(Bubo bubo), albinărel(Merops apiaster), dumbrăveanca(Coraciasgarrulus), ciocănitoarea sură(Picus canus), ciocănitoarea pestriţă(Dendrocopos medius),ciocârlia(Lullula arborea), silvia porumbacă(Sylvia nisoria), muscarul gulerat(Ficedulaalbicollis), vrabia negricioasă(Passer hispaniolensis), mugurar(Pyrrhula pyrrhulla), vrabia decâmp(Passer montanus), cânepar(Carduelis cannabina), inăriţa(Carduelis flammea),presura(Emberiza hortulana).Raritate absolutã a devenit raţa cu gât roşu(Branta ruficollis). Efective reduse înregistreazăşi barza neagră(Ciconia nigra).Şi alte specii de vertebrate terestre înregistrează efective reduse, fiind plasate în categoriaspeciilor vulnerabile, periclitate, critic periclitate şi extincte din fauna teritoriului judeţuluiGalaţi. Amintim aici de speciile de amfibieni şi reptile cu populaţii în descreştere pe teritoriuljudeţului Galaţi: buhaiul de baltă cu burtă roşie(Bombina bombina), brotăcel(Hyla arborea),broască roşie de pădure(Rana dalmatina), broască verde de lac(Rana esculenta), tritonulcu creastă(Triturus cristatus).De asemenea populaţiile mamiferelor Lutra lutra şi Sicista subtilis, incluse în Lista roşie lanivel european au o tendinţă de descreştere.
5.1.2. Impact
Menţinerea biodiversităţii este esenţială pentru supravieţuirea oricăror forme de viaţă,inclusv a oamenilor, deoarece biodiversitatea furnizează bunuri şi servicii de neînlocuit:hrană şi materii prime, producerea de energie, produse farmaceutice, purificarea aerului şia apei, reglarea climatului, protecţia împotriva inundaţiilor, polenizarea recoltelor, limitareaefectelor dezastrelor naturale, etc.Neînţelegerea rolului şi a importanţei biodiversităţii, comportamentul neadecvat aloamenilor faţă de natură au făcut ca în ultimii 50 de ani să fie degradate iremediabil 60%din serviciile ecosistemelor, la nivel mondial.În cazul ariilor naturale protejate activităţile extractive pot determina pierderea, alterarea,fragmentarea unor habitate valoroase şi/sau a unor specii protejate, dar pot afecta şifuncţionarea ecosistemului în totalitate determinând un echilibru fragil al acestuia.Amplasamentele de extracţie situate într-un mediu sensibil, cum ar fi zonele umede sauterenuri cu valoare conservativă ridicată pot avea un impact potenţial mai mare decât celeplasate într-un mediu deja puternic modificat. Acest lucru poate conduce nu numai lapierderea directă a habitatului ci şi la afectarea celor din apropiere. Efectele indirecte pot ficauzate de modificãrile regimului hidrologic şi hidrogeologic (captarea apelor subterane,devierea apelor de suprafaţă) sau o schimbare a calităţii apei (prin evacuarea de efluenţisau contaminarea solului). Semnificaţia pierderilor depinde de raritatea şi/sauvulnerabilitatea habitatelor afectate în condiţiile în care habitatul respectiv are o acoperirelimitată sau are de exemplu o importanţă majoră în reproducerea, hrănirea sau cuibărireaunei specii protejate cu consecinţe asupra supravieţuirii speciei.Principalii factori care afectează negativ biodiversitatea sunt:
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
128
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
Conversia terenurilor şi distrugerea habitatelor; Dezvoltarea infrastructurii; Dezvoltarea aşezărilor umane; Lucrări hidrotehnice şi exploatarea neadecvată; Supraexploatarea resurselor; Speciile invazive; Schimbările climatice; Poluarea apei, aerului şi a solului; Folosirea îngrăşămintelor chimice.
Dacă perturbarea atinge nivele semnificative poate duce la excluderea speciei din zonă,pierderi în utilizarea habitatului. În cazul speciilor rare sau pe cale de dispariţie chiartulburări mai mici sau temporare pot avea repercusiuni grave asupra supravieţuirii specieiîn acel areal.Schimbările ecologice pot favoriza apariţia speciilor invazive(prin diferite mijloace dedispersie: animale, vânt, apă), prin introducere intenţionată(specii de peşti introduşi îniazuri, peşti exotici) sau prin introducere necontrolată.O planificare corespunzătoare a acestor activităţi, în special într-un mediu care este dejamodificat poate conduce la conservarea biodiversităţii. Activităţile extractive pot ajuta lacrearea unor noi habitate: de exemplu zone umede pentru specii de amfibieni, zone pentrucuibărit, habitate pentru insecte sau reptile. Atunci când aceste habitate noi sunt situate înzone cu valoare conservativă scãzută, pot avea un rol important în îmbunatăţirea coerenţeireţelei Natura 2000.Modificările antropice ale mediului acvatic (poluarea provocată de deversările din industriilepetrochimică, chimică, sistemele agro-zootehnice), au dus la dispariţia sau regresul unorspecii de peşti. Astfel, în cursul inferior al Siretului, efectivele piscicole s-au redus la 25specii de peşti în ultimele decenii. Prutul inferior a fost mai puţin afectat de factorii antropici,totuşi pe durata ultimelor decenii s-a înregistrat un regres atât al numărului de specii cât şial numărului de indivizi din cadrul unor specii. Fluviul Dunărea, pe sectorul dintre gurile devărsare ale râurilor Prut şi Siret, este supus unei intense activităţi antropice, unde 21 despecii de peşti sunt periclitate. Şipul(Acipenser sturio) şi viza(Acipenser nudiventris) audispărut din bazinul hidrografic al cursului inferior al Dunării. Alte specii prezente, cum sunt:crapul(Cyprinus carpio), cega(Acipenser ruthenus ruthenus) sunt vulnerabile conform IUCNRed List.Specii de mamifere rar identificate pe teritoriul judeţului Galaţi sunt: lup(Canis lupus), pisicăsălbatică(Felis silvestris), jder de copac(Martes martes), vidră(Lutra lutra), nurcă(Lutreolalutreola), dihor de stepă(Putorius eversmanni), hermelină(Mustela herminea), şacal(Canisaureus).Presiunile antropice din ce în ce mai accentuate au condus la modificarea ecosistemelornaturale cu influenţe negative asupra activităţilor vitale ale speciilor prezente: hrănire,reproducere, etc. Conservarea biotopurilor naturale şi menţinerea acestora într-o starefavorabilă de conservare a impus desemnarea unor zone de protecţie, arii protejate incluseîntr-o reţea naţională şi/sau europeană.Măsurile de redresare a situaţiei create, îndepărtând, astfel şi pericolul exterminării totalea unor importante elemente floristice şi faunistice specifice zonei, sunt:
reducerea impactului antropic asupra mediului natural; menţinerea ecosistemelor naturale(ecosisteme acvatice, terenuri cu vegetaţie
spontană etc);
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
129
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
reconstrucţia ecologică a ecosistemelor acvatice din zonă(bălţi, lacuri etc.); extinderea suprafeţelor ariilor protejate (păduri, suprafeţe acvatice etc.)
Un rol important revine educaţiei ecologice a populaţiei, în vederea conştientizăriinecesităţii protejării speciilor de animale şi plante, ca elemente de bază ale mediului naturalîn ansamblu.Educaţia de mediu poate ajuta oamenii în acumularea cunoştinţelor şi motivaţiilor necesarepentru a gospodări eficient resursele pământului. Protecţia şi refacerea structurii şifuncţionalităţii sistemelor naturale acolo unde este necesar, stoparea piederilorbiodiversităţii reprezintă obiectivele educaţiei ecologice.
Educaţia ecologică este un proces care include acumularea cunoştinţelor legate de mediu,conştientizarea problemelor de mediu precum şi utilizarea acestor informaţii în acţiunipozitive având drept scop rezolvarea acestora şi prevenirea apariţiei altor dezechilibre înmediu.
5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Lista presiunilor antropice asupra biodiversităţii este lungă şi include distrugerea şifragmentarea habitatelor, poluarea aerului, a apei şi a solului, pescuitul excesiv şiexploatarea excesivă a resurselor, a pădurilor şi a solului, introducerea unor speciineindigene şi eliberarea unor cantităţi tot mai mari de gaze cu efect de seră, care producschimbări climatice. Ritmul mondial actual de dispariţie a speciilor este accentuat înprincipal din cauza activităţilor umane decât din cauze naturale. Multe ecosisteme s-audegradat până în stadiul în care nu mai sunt capabile să ofere gama largă de servicii decare avem nevoie – de la aer şi apă curată până la polenizarea culturilor și protecție în fațainundațiilor. Această degradare provoacă pierderi sociale și economice uriașe.Consecinţele majore asupra biodiversităţii se regăsesc într-o seamă de modificărisemnificative de ordin calitativ şi cantitativ în structura şi funcţionarea ecosistemelor.Din perspectiva principiilor şi obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă acomponentelor biodiversităţii principalele consecinţe relevante sunt: dispariţia unor specii,fragmentarea unor habitate, restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate,modificarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă, creşterea suprafeţelor ocupate cuecosisteme agricole.
La nivelul judeţului Galaţi au fost identificate următoarele presiuni antropice: transformarea unor ecosisteme naturale sau semi-naturale în terenuri arabile şi
aplicarea tehnologiilor de producţie intensivă (luncile inundabile au fost îndiguite şitransformate în ecosisteme agricole intensive, perdelele forestiere şi multe corpuride pădure din zona de câmpie sau din luncile râurilor au fost defrişate, drenarea
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
130
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
pajiştilor umede, etc) conduc la degradarea, fragmentarea habitatelor şi declinulpopulaţiilor naturale;
procesele de producţie în special în sectorul metalurgiei feroase antrenează pelângă creşterea consumului de resurse neregenerabile şi poluarea aerului, solului, aapelor de suprafaţă şi subterane;
exploatarea agregatelor minerale – modalităţile de exploatare a balastului şi anisipului din albiile râurilor interioare determină degradarea habitatelor acvatice şidistrug zonele umede, afectând speciile ce îşi au habitatele în aceste zone; peteritoriul judeţului Galaţi au funcţionat 18 instalaţii pentru extracţia pietrişului şinisipului amplasate pe râul Siret;
exploatarea necontrolată a pădurilor datorită retrocedărilor şi întârzierii reorganizăriifondului silvic; tăierile necontrolate fragmentează habitatele şi conduc la eroziuneasolului sau alunecări de teren;
lucrările hidrotehnice executate în scopul prevenirii inundaţiilor, regularizarea râurilorşi distrugerea ecosistemelor aluviale;
creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice atât centrale termoelectrice,hidrotehnice (pe teritoriul judeţului Galaţi, există o amenajare hidroenergeticã pe râulSiret la Cosmeşti-Movileni) cât şi eoliene(pe teritoriul judeţului Galaţi sunt înprocedură de reglementare 56 parcuri eoliene);
conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane a condus la creşterea suprafeţelorconstruite, reducerea spaţiilor verzi, creşterea cantităţii de deşeuri generate şimăsuri insuficiente pentru colectarea şi tratarea lor etc.;
introducerea deliberată sau accidentală de specii alohtone (salcie energetică,salcâm) în ecosistemele naturale sau agricole; speciile invazive pot cauza pierderimajore de biodiversitate, putând determina în unele cazuri, eliminarea speciilornative ce ocupă aceeaşi nişă ecologică. Când speciile care dispar sunt de intereseconomic, pierderea de biodiversitate este însoţită şi de pierderi economicesubstanţiale.
suprapăşunatul cu un impact negativ semnificativ asupra fitocenozelor, cauzânddescreşterea biomasei vegetale şi a numărului de specii cu valoare nutritivă.Deoarece în ultimii ani şeptelul a scăzut considerabil, suprapăşunatul a devenit oproblemă izolată. Mai mult decât atât sunt zone unde pentru restabilireabiodiversităţii este necesarã reintroducerea păşunatului cu oi sau capre (funcţie dehabitat).
supraexploatarea speciilor de interes cinegetic sau economic reprezintă fenomeneizolate, fiind generate în principal de supraevaluarea efectivelor populaţionale sau debraconaj.
5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor
Conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industriale, agricole sau pentru transport,reprezintă cauza principală a pierderii de biodiversitate, ducând la degradarea, distrugereaşi fragmentarea habitatelor.Ca urmare a dinamicii economice, a creşterii mobilităţii populaţiei precum şi a schimbăriimodului de viaţă se constată o creştere a suprafeţelor intravilane. Dacă în trecut extindereasuprafeţelor oraşelor era influenţată de creşterea populaţiei, astăzi motivaţiile ţin deschimbarea modului de locuire(de la locuirea colectivă la cea individuală), de creşterea
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
131
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
suprafeţelor spaţiilor comerciale(prezenţa hipermarketurilor de regulă dezvoltate pesuprafeţe apropiate oraşului, justificarea alegerii fiind preţul mai scăzut al terenurilor şispaţiile generoase puse la dispoziţie).Dacă acestă dezvoltare se realizează necontrolat, fără o strategie de urbanism, primândinteresul privat, va avea loc o deteriorare ireversibilă a biodiversităţii prin: creştereasuprafeţei construite, scăderea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi, tăierea arborilor, etc.Presiunea imobiliară în special în zonele cu potenţial natural exercită o presiune asuprabiodiversităţii din zonele protejate, în special prin construcţii cu destinaţie sezonieră, turism.
Degradarea biodiversităţii la nivel urban poate fi cauzată de: amenajarea spaţiilor verzi cuspecii alohtone, abandonul spaţiului public în favoarea celui rutier, un urbanism intensiv defactură nesustenabilă, acumularea de deşeuri cu consecinţe în poluarea terenurilor, aeruluişi pânzei freatice.
Utilizarea suprafeţelor după modul de folosinţă în perioada 2005 - 2012, conform datelorincluse în Anuarul Statistic al judeţului Galaţi este redată în tabelul de mai jos(Tabelul5.2.1.1), iar din analiza acestor date se constată o uşoară scădere a suprafeţelor cultivate.
Tabelul 5.2.1.1.
Anul Suprafaţatotală (ha)
Suprafaţaagricolă (ha)
din care, pe categorii de folosinţă:Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)
NOTĂ:1) Vii şi pepiniere viticole2) Livezi şi pepiniere pomicole
Deşi populaţia judeţului este în scădere, schimbarea modului de locuire precum şipresiunea imobiliară privind zonele cu potenţial natural au determinat includerea unorsuprafeţe noi în intravilan.În ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor intravilane din judeţul Galaţi se poate aprecia căaceasta reprezintă aproximativ 10% din suprafaţa totală a judeţului, înregistrându-se însăîn ultimile două decenii creşteri de aproximativ 3% a suprafeţei intravilane a judeţului.Mecanismul prin care ecosistemele influenţează economia poate fi utilizat pentruidentificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare economică şi socială. Deciziile luate înprezent pentru utilizarea terenurilor pe termen scurt ar putea genera dezechilibreeconomice suportate de generaţiile viitoare, ceea ce impune necesitatea unor politicicoerente care să promoveze o abordare durabilă a dezvoltării economice.
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
132
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
5.2.2. Creşterea populaţiei
Dezvoltarea urbană este asociată cu dezvoltarea economică, aceasta din urmă antrenândcreşterea volumului deşeurilor industriale şi menajere atât prin ocuparea unor suprafeţe deteren importante, cât şi ca urmare a problemelor pe care le ridică pentru sănătateaoamenilor şi a mediului. Este cert cã resursele naturale ale planetei sunt limitate, iarcreşterea populaţiei umane se realizează într-un ritm care depăşeste capacitatea de suporta planetei, din acest punct de vedere.Oamenii utilizează mai mult de jumătate din resursele de apã dulce de suprafaţă, iarmanagementul deficitar al altor resurse conduce în fiecare an la pierderi. Creşterea netă asuprafeţelor agricole, ca urmare a creşterii populaţiei, la care se adaugă fenomene cumsunt încălzirea globală, au condus la pierderea de habitate şi degradarea ecosistemelornaturale conducând la extincţia speciilor.La nivelul judeţului Galaţi, în perioada 2006-2013 se observă o descreştere a populaţiei,potrivit datelor incluse în Anuarul Statistic.(Tabelul 5.2.2.1, Fig. 5.2.2.1).
Notă: Sursa datelor - Anuarul Statistic, Institutului Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro. Datele includ persoanelecu domiciliul stabil în judeţul Galaţi şi cele care aveau reşedinţă temporară şi nu acoperă întregul fenomen migratoriu, maiales emigraţia.
590000
595000
600000
605000
610000
615000
620000
2006 2008 2010 2012
Total (numarpersoane)
Figura 5.2.2.1. Populaţia la nivelul judeţului Galaţi, în perioada 2006 -2013
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
133
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
ConcluzieLa nivelul judeţului Galaţi se poate constata la nivelul anului 2013 o scădere a populaţiei cuaproximativ 7,5% faţă de anul 1990, factorii determinanţi fiind atât scăderea ratei natalităţii,creşterea ratei mortalităţii dar şi migraţia în interiorul sau în exteriorul teritoriului naţional.Deşi în scădere numerică impactul populaţiei asupra mediului nu poate fi neglijat. Rata cucare oamenii consumă resursele naturale este direct proporţională cu standardul lor deviaţă. Creşterea nivelului de trai este asociată cu o presiune asupra resurselorneregenerabile(consum mai mare de apă), cu generarea unei cantităţi mai mari de deşeuri,cu extinderi ale zonelor locuite în zone cu potenţial natural şi deci cu un impact accentuatasupra mediului şi implicit asupra biodiversităţii.Abordarea unui management integrat pe baza unor considerente ecologice, sociale şieconomice, indiferent de existenţa sau nu a unui regim de protecţie strict va contribui lacreşterea eficienţei în realizarea obiectivelor de conservare a biodiversităţii.
5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor
Peisajul reprezintă entitatea spaţială şi vizuală, proprie speciei umane, care integreazălitosfera, biosfera şi ansamblul artefactelor umane.În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în moddeosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică aultimilor ani bazată pe o exploatare excesivă a resurselor naturale. În aceste condiţii, multespecii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajuluireprezintă primul indicator al deteriorării mediului înconjurător.
O atenţie specială trebuie acordată impactului asupra peisajului, la nivelul fiecăruia din cele3 componente ale sale: elementele culturale(aşezări, infrastructură, construcţii, activităţiumane), biodiversitatea şi structura geomorfologică(relief, caracteristici geologice,hidrologice). O mare parte a terenului este utilizată în mod activ şi ca urmare multe dintrezonele naturale rămase sunt supuse presiunilor și riscă să devină fragmentate. Acest lucruafectează funcţionarea ecosistemelor care necesită spaţiu pentru a se dezvolta și pentrua-și îndeplini funcţia.
Intervenţiile umane cu impact negativ asupra peisajului, în funcţie de gravitate, sunturmătoarele: distrugere – pierderi semnificative la nivelul tuturor celor trei componente ale peisajului.
Acestea sunt cauzate în principal de dezvoltări urbanistice intensive inadecvate mediuluişi arhitecturii locale, schimbarea funcţiunii terenurilor, defrişări, transformarea radicală a
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
134
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
localităţilor(îndesire, demolări, schimbări de funcţiuni), creşterea suprafeţelorartificiale(zone asfaltate, şosele);
degradare – transformări puternice la nivelul componentelor, care însă nu schimbăcaracterul unitar. Acestea sunt cauzate de: deteriorări la nivelul biodiversităţii(amenajarea spaţiilor verzi urbane cu specii alohtone, neglijarea şi abandonul spaţiuluipublic în favoarea traficului rutier), pierderi culturale(transformări ale elementelor deconstrucţie cu derogări de la legislaţia în vigoare, urbanism intensiv de facturănesustenabilă, fără planificare strategică, cartiere suburbane lipsite de identitate,infrastructură şi integrare în organismul oraşului, abandonarea tradiţiilor),poluare(acumulare de deşeuri, poluarea aerului, apelor şi terenurilor);
agresiuni – acţiuni punctuale cu impact major la nivelul tuturor componentelor. Acesteasunt cauzate de activităţile economice şi turistice, precum cariere, balastiere, exploatăriforestiere, pârtii de ski etc., care se desfăşoară în mod nesustenabil şi cauzeazămodificarea formelor de relief, acumularea de deşeuri, dezechilibre ale ecosistemelor,lipsa de continuitate în politicile de amenajare a teritoriului.
Tabel 5.2.3.1. Evoluţia suprafeţei locuibile în judeţul Galaţi
Fig. 5.2.3.1. Evoluţia suprafeţei locuibile în judeţul GalaţiSuprafaţa locuibilă a crescut analizând datele cuprinse în Anuarul Statistic, antrenândmodificări peisagistice, reducerea spaţiilor verzi, creşterea suprafeţelor ocupate deinfrastructura care deserveşte aceste spaţii de locuit. Preferinţa accentuată pentru locuirea,în special în zonele cu potenţial natural, determină extinderea zonelor urbane şi reprezintăo presiune antropică asupra biodiversităţii. Activităţile omului privind cultivarea plantelor şicreşterea animalelor au determinat modificarea peisajului natural. Agricultura este cea mai
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
135
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
importantă activitate umană care a dus la apariţia unor noi peisaje, unor noi ecosisteme,respectiv agrosistemele. Prin practicarea agriculturii se creează artificial biotopuri,biocenoze, agroecosisteme. Totalitatea acestor modificări structurale produse în timp caurmare a diversificării şi creşterii presiunii antropice sunt reflectate în structura ecologicăactuală a capitalului natural al României şi au condus la diminuarea capacităţii saleproductive şi de suport. A crescut astfel vulnerabilitatea teritoriului României faţă dehazardurile geomorfologice, hidrologice şi climatice.Ecosistemele formate dintr-o mare varietate de specii prezintă o probabilitate mai ridicatăde a rămâne stabile atunci când se înregistrează unele pierderi sau deteriorări decâtecosistemele cu funcţii reduse. Fragmentarea habitatelor este cauzată de o întreagă seriede factori diferiţi legaţi de schimbările în utilizarea terenurilor, printre care se numărăextinderea urbană, infrastructurile de transport şi intensificarea practicilor agricole sausilvice. Pierderea zonelor naturale are repercusiuni care se extind dincolo de dispariţiaspeciilor rare. Ecosistemele, care sunt stimulate de diversitatea vieţii din cadrul lor, oferăsocietăţii o serie de bunuri şi servicii valoroase, importante din punct de vedere economic,precum purificarea apei, fertilizarea solului, stocarea carbonului, etc.
Concluzii:Se impune asigurarea condiţiilor naturale necesare printr-o abordare integrată a utilizăriiterenurilor prin: Îmbunătăţirea conectivităţii între zonele naturale existente pentru a contracara
fragmentarea şi pentru a accentua coerenţa ecologică a acestora, de exemplu prinprotejarea gardurilor vii, a fâşiilor de vegetaţie pe marginea câmpurilor, a micilor cursuride apă;
accentuarea permeabilităţii peisajului pentru a sprijini dispersarea speciilor, migraţia şicirculaţia, de exemplu prin utilizarea terenurilor într-un mod favorabil faunei şi florei sauintroducerea unor scheme ecologice agricole sau silvice care sprijină practicile agricoleextensive;
identificarea zonelor multifuncţionale, deoarece în astfel de zone, utilizarea compatibilăa terenurilor, care susţine ecosistemele sănătoase biodiversificate, este favorizată îndetrimentul unor practici mai distructive. De exemplu, acestea pot fi zone în careagricultura, silvicultura, activităţile de recreere şi conservarea ecosistemelor funcţioneazătoate în acelaşi spaţiu. Astfel de combinaţii cu avantaje de ambele părţi sau cu puţinedezavantaje şi numeroase avantaje pot aduce beneficii multiple nu numai celor careutilizează terenurile(fermieri, silvicultori, furnizori de servicii de turism etc.), ci şi societăţiiîn ansamblu prin furnizarea de servicii valoroase ale ecosistemului, precum purificareaapei sau îmbunătăţirea solului şi crearea unor spaţii atrăgătoare „de respiro”, de careoamenii să se bucure.
amenajarea teritoriului ghidat pe dezvoltarea de infrastructuri în afara siturilor sensibile,reducând astfel riscul fragmentării suplimentare a habitatelor.
Trebuie realizată o dezvoltare economică aflată în acord cu necesităţile şi constrângerilenaturii, dezvoltare care cere asigurarea legãturii dintre politica economică şi cea ecologicăla toate nivelurile statului şi în toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activităţiloreconomice cu ocrotirea mediului înconjurător cere recunoaşterea faptului cã dezvoltareaeconomică este capabilă să genereze beneficii ecologice, tot aşa cum ecosistemelesănătoase implică beneficii economice.
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
136
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
5.3. Ariile naturale protejate
Ariile naturale protejate (parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii naturale, rezervaţiiştiintifice, rezervaţii peisagistice, monumente ale naturii) constituie eşantioanereprezentative în care sunt conservate "in situ" fragmente de regiuni naturale, peisaje,ecosisteme şi specii, importante pentru păstrarea nealterată a genofondului şi ecofonduluivaloros, cu menţinerea echilibrului natural.Reţeaua de arii naturale protejate de la nivelul judeţului Galaţi se regăseşte în fig.5.3.1.
Fig.5.3.1. Reţeaua de arii protejate – judeţul Galaţi
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
137
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
5.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional
Ariile de interes naţional pot fi clasificate, potrivit O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cumodificări şi completări prin Legea 49/2011, cu modificările ulterioare, în: rezervaţiiştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale.În judeţul Galaţi sunt declarate 17 arii de interes naţional: un parc natural şi 16 rezervaţiinaturale, prezentate în tabelul nr. 5.3.1.1. Regimul acestor arii protejate a fost instituit prinLegea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea aIII-a, zone protejate şi H.G. 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturalăprotejată pentru noi zone.Parcurile naturale prezintă un interes conservativ datorită existenţei unor ansambluripeisagistice în care activităţile antropice de-a lungul timpului au creat zone distincte, cuvaloare semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.Desemnarea rezervaţiilor naturale are drept scop protecţia şi conservarea unor habitate şispecii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,speologic, paleontologic, pedologic.
In judeţul Galaţi există 16 rezervaţii naturale: 3 dintre acestea sunt rezervaţii importante subaspect paleontologic(locurile fosilifere Tirighina-Barboşi, Rateş şi Bereşti), celelalteprezentând interes din punct de vedere floristic, faunistic şi forestier.
Tabel 5.3.1.1. Arii naturale protejate de interes naţionalNr.ctr.
Cod Aria protejată Localizare Suprafaţa(ha)
1. 2.402. Dunele de nisip de laHanu Conachi
Comuna Fundeni, satul HanuConachi
199,30
2. 2.403. Pădurea Gârboavele Comuna Tuluceşti 230,003. 2.404. Pădurea Breana-Roşcani Comuna Băneasa 78,304. 2.405. Locul fosilifer Tirighina-
BarboşiMunicipiul Galaţi 1,00
5. 2.406. Locul fosilifer Rateş Municipiul Tecuci 1,506. 2.407. Pădurea Fundeanu Comuna Drăguşeni 53,207. 2.408. Pădurea Talasmani Oraşul Bereşti 20,008. 2.409. Pădurea Buciumeni Comunele Buciumeni şi Brăhăşeşti 71,209. 2.410. Ostrovul Prut* Municipiul Galaţi 62,0010. 2.411. Balta Potcoava Comuna Braniştea 49,0011. 2.412. Balta Talabasca Comuna Tudor Vladimirescu 139,0012. 2.413. Locul fosilifer Bereşti Oraşul Bereşti 49,00
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
138
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
13. 2.414. Lunca joasă a Prutului* Comuna Cavadineşti 81,0014. 2.415. Lacul Pochina* Comuna Suceveni 74,8015. 2.416. Lacul Vlăscuţa* Comuna Măstăcani 41,8016. 2.417. Pădurea Pogăneşti Comuna Băneasa 33,5017. Parcul Natural „Lunca
Joasă a Prutului Inferior”Cavadineşti, Suceveni, Oancea,Măstăcani, Vlădeşti, Folteşti,Frumuşiţa, Tuluceşti, Galaţi
8247
* În 2004, 4 rezervaţii naturale de interes naţional (Balta Vlăscuţa, Balta Pochina, OstrovulPrut şi Lunca Joasă a Prutului au fost incluse în Parcul Natural „Lunca Joasă a PrutuluiInferior” (PNLJPI), declarat prin H.G. nr. 2151/2004, privind instituirea regimului de arienaturală protejată pentru noi zone.
Suprafaţa totală la nivelul judeţului Galati ocupată de ariile naturale de interesnaţional este de 9370 ha, ceea ce reprezintă aproximativ 2% din suprafaţa totală ajudeţului.
5.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional
Având în vedere necesitatea asigurării unor măsuri speciale de protecţie diferenţiate in situpentru conservarea şi utilizarea valorilor patrimoniului natural se instituie un regim deprotecţie diferenţiat în funcţie de potenţialul conservativ al ariei.Ariile de interes internaţional prezintă habitate naturale cu o diversitate biologică floristică şifaunistică recunoscută pe plan internaţional.In funcţie de caracteristicile biogeografice, geomorfologice, biogenetice, peisagistice,speologice, paleontologice, ecologice pot exista: situri naturale ale patrimoniului naturaluniversal, geoparcuri, rezervaţii ale biosferei, zone umede de importanţă internaţională.Rezervaţiile biosferei se întind pe suprafeţe mari şi cuprind un complex de ecosistemeterestre şi/sau acvatice, lacuri, cursuri de apă, zone umede cu comunităţi biocenoticefloristice şi faunistice unice.
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
139
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
În judeţul Galaţi există o singură arie naturală protejată de interes internaţional – RezervaţiaBiosferei Delta Dunării care este Sit Ramsar şi Sit al Patrimoniului Mondial Natural şiCultural. Statutul de rezervaţie a biosferei a fost instituit prin Legea nr. 82/1993. RezervaţiaBiosferei Delta Dunării include situri Natura 2000 şi rezervaţii naturale cu potenţialconservativ recunoscut pe plan internaţional.Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are o suprafaţă totală de 580.000 ha şi este situată pe
teritoriul a 3 judeţe: Tulcea, Constanţa şi Galaţi. Mai puţin de 1% din suprafaţa totalăaparţine judeţului Galaţi (circa 770 ha) în zona Cotului Pisicii.
5.3.3. Arii naturale protejate de interes comunitar
Ariile naturale protejate de interes comunitar au fost constituite în vederea aplicării unormăsuri speciale prin includerea într-o reţea la nivel european, acoperind aproximativ 20%din teritoriul Uniunii Europene, având drept scop conservarea unor habitate naturale şi/sauexistenţa unor specii sălbatice de interes comunitar. Desemnarea acestor arii a fostdeterminată de prezenţa unor habitate a căror areal s-a redus sau existenţa unor specii acăror număr de indivizi a înregistrat o scădere continuă devenind astfel periclitate,vulnerabile, rare sau endemice.La nivel european, cadrul legal pentru implementarea Reţelei Natura 2000 îl reprezintãdouã directive ale Comisiei Europene: Directiva 2009/147/CEE privind conservareapãsãrilor sălbatice, cunoscută sub numele de „Directiva Pãsãri” (adoptatã la 30 noiembrie2009) şi Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi afaunei sãlbatice, cunoscutã sub numele de „Directiva Habitate” (adoptatã la 21 mai 1992).
Aceste directive conţin în anexe listele cu speciile şi tipurile de habitate care fac obiectulReţelei Natura 2000.Reţeaua ecologică „Natura 2000” este formată din situri de importanţă comunitară (SCI),desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele DirectiveiHabitate şi arii de protecţie specială avifaunistică (SPA), desemnate pentru protecţiaspeciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări. Trebuie menţionat faptul că până lavalidarea de către Comisia Europeană a ariilor speciale de conservare (SAC), terminologiafolosită este de situri de importanţă comunitară (SCI).Prin Tratatul de aderare, România s-a angajat să asigure coerenţa reţelei de arii naturaleprotejate „Natura 2000”. Astfel, în anii 2007 şi 2011, în România au fost declarate prin actenormative specifice un număr de 382 SCI-uri şi 148 SPA-uri.În judeţul Galaţi sunt instituite 14 situri de importanţă comunitară SCI şi 5 arii de protecţiespecială avifaunistică SPA (tabel nr. 5.3.3.1).
Suprafaţa totală a siturilor de interes comunitar de 22902 ha, reprezintă 5% din teritoriuljudeţului Galaţi (Fig. nr. 5.3.3.1), în timp ce suprafaţa totală a ariilor de protecţie specialăavifaunistică, de 56106 ha, reprezintă 12,5% din suprafaţa judeţului (Fig. nr. 5.3.3.2).
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
140
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
Fig. 5.3.3.1
Fig. 5.3.3.2
Tabelul nr. 5.3.3.1
Nr.crt. Judeţ/judeţe Codul
Sitului Numele Sitului Suprafaţa în jud.Galaţi (ha)
Siturile de importanţă comunitară din judeţul Galaţi
1. Galaţi ROSCI0072 Dunele de nisip de laHanul Conachi 241,700
2. Galaţi ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului 5851,700
19. Galaţi, Tulcea,Constanţa ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul
Razim-Sinoe > 1% în jud. Galaţi
5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din judeţul Galaţi
Termenul de management este utilizat pentru a descrie procesele prin care politicile şiobiectivele pentru care au fost declarate ariile naturale protejate sunt ulterior agreate,stabilite, implementate, monitorizate şi revizuite.Managementul ariilor naturale protejate urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase aomului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrareafolosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilortradiţionale ale populaţiei locale.Managementul ariilor protejate presupune: implementarea măsurilor de protejare a speciilorşi habitatelor, cercetarea şi monitorizarea biodiversităţii, derularea activităţilor care să nucontravină obiectivelor declarate.Administrarea/managementul ariilor protejate se face prin structuri constituite atât la niveluladministraţiei centrale, locale cât şi de către persoane fizice, juridice, parteneriate public-private. Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate aflate sub un regim specialde protecţie şi conservare se stabilesc având în vedere categoria ariei naturale protejateprecum şi întinderea, complexitatea obiectivelor de management.La nivelul anului 2013, se aflau în derulare 11 convenţii de custodie, încheiate deautoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în perioada 2010-2011. Durata
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
142
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
conveţiilor de custodie este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe o perioadă demaximum 5 ani.Ariile naturale protejate de pe teritoriul judeţului Galaţi care nu necesită structuri deadministrare şi sunt atribuite în custodie sunt prezentate mai jos (Tabelul nr.5.3.4.1):
Tabel 5.3.4.1
Nr.crt.
Denumire arienaturalăprotejată
Categoriaariei naturaleprotejată
Arie naturală pestecare se suprapune Nume custode
1 Lunca SiretuluiInferior
de interescomunitar(ROSPA0071)
ROSCI0072 Dunele denisip de la HanuConachi, ROSCI0162Lunca Siretului Inferior,rezervaţia naturală BaltaPotcoava, rezervaţianaturală BaltaTălăbasca,
de interesnaţional(rezervaţienaturalăpaleontologică)
AsociaţiaUniversitateaMoldova Sud
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
143
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
9 PădureaFundeanu
de interesnaţional(rezervaţienaturală)
Consorţiul formatdin AsociaţiaHuman NatureDirecţia SilvicăGalaţi şi AsociaţiaJudeţeană aPescarilor SportiviGalaţi
10 PădureaTălăşmani
de interescomunitar(ROSCI0175)
Rezervaţia naturalăPădurea Tălăşmani
Consorţiul formatdin AsociaţiaHuman NatureDirecţia SilvicăGalaţi şi AsociaţiaJudeţeană aPescarilor SportiviGalaţi
11 PădureaPogăneşti
de interescomunitar(ROSCI0165)
Rezervaţia naturalăPădurea Pogăneşti
Direcţia SilvicăGalaţi
Aria naturală protejată de pe teritoriul judeţului Galaţi care necesită structură deadministrare este Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.În ceea ce priveşte Contractul de administrare existent între Ministerul Mediului şi Pădurilorşi Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi, pentru aria naturală protejată ParculNatural Lunca Joasă a Prutului Inferior (PNLJPI), acesta a fost reziliat ca urmare a decizieiMMSC transmisă în data de 17.07.2013.Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247 ha) a fost administrat de AsociaţiaJudeţeană a Pescarilor Sportivi Galaţi, în perioada martie 2010 – iulie 2013.Ca urmare a încetării aplicabilităţii Contractul de administrare pentru PNLJPI, APM Galaţi aderulat activitatea de preluare şi informare a MMSC cu privire la mijloacele fixe şi obiectelede inventar aflate în folosinţă gratuită la AJPS Galaţi, ce au fost achiziţionate:
de ARPM Galaţi în cadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000155 “Restaurareaecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”
de MMP în cadrul proiectului PHARE RO2006/018-147.03.03.06.01 “Sprijinireainvestiţiilor pentru implementarea reţelei Natura 2000” – Lot1.
Planul de Management integrat al Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior realizat încadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000155 – „Reconstrucţia ecologică a Parcului NaturalLunca Joasă a Prutului Inferior” (implementat de ARPM Galaţi în perioada noiembrie 2005– octombrie 2010) a fost actualizat şi completat de APM Galaţi, în perioada septembrie-decembrie 2013, în scopul aprobării acestuia prin Hotărâre de Guvern de către MMSC.
Teritoriul Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior se suprapune integral cu situl deinteres comunitar ROSCI0105 Lunca Prutului Inferior şi parţial cu ROSPA0121 LaculBrateş, ROSPA0130 Maţa – Cârja – Rădeanu, ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti-Frumuşiţa, astfel toate acestea pot face obiectul unui singur contract de administrare într-oviitoare sesiune de atribuire în administrare/custodie a ariilor naturale protejate.
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
144
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
NU - In curs de elaborare prin proiectul “Siretul Verde – creareasistemului de management integrat Natura 2000 pentru SPA LuncaSiretului Inferior si ariile protejate suprapuse” cofinanţat prin POSMediu – Axa 4
NU - In curs de elaborare prin proiectul “Protejarea pădurilor-Conservarea biodiversităţii şi conştientizarea publicului” co-finanţatprin POS Mediu – Axa 4
3.
Consorţiul format dinAsociaţia Human NatureDirecţia Silvică Galaţi şiAsociaţia Judeţeană aPescarilor Sportivi Galaţi
ROSCI0175 PădureaTălăşmani şi Rezervaţianaturală PădureaFundeanu
Elaborate –incurs deaprobare
DA
DA - Elaborat prin proiectul “Conservarea biodiversităţii în ariilenaturale protejate: Pădurea Breana Roşcani, PădureaPogăneşti,Pădurea Fundeanu,Pădurea Tălăşmani,PădureaCamniţa”, co-finanţat prin POS Mediu – Axa 4, în curs deaprobare la MMSC
DA - Elaborat prin proiectul “Conservarea biodiversităţii în ariilenaturale protejate: Pădurea Breana Roşcani, PădureaPogăneşti,Pădurea Fundeanu,Pădurea Tălăşmani,PădureaCamniţa”, co-finanţat prin POS Mediu – Axa 4, în curs deaprobare la MMSC
DA - Elaborat prin proiectul SALVAŢI aria protejatã PãdureaGârboavele implementat in 2010-2012, co-finanţat prin POS Mediu– Axa 4, în curs de aprobare la MMSC
DA – Elaborat in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO/000155„Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a PrutuluiInferior” implementat in perioada 2005-2010 de ARPM Galati, încurs de aprobare la MMSC
7. Asociaţia UniversitateaMoldova Sud
Locul fosilifer TirighinaBarboşi DA NU
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 145
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
Ariile naturale protejate care nu sunt atribuite în atribuite în custodie sauadministrare
Ariile naturale protejate situate în totalitate sau parţial pe teritoriul judeţului Galaţi care nusunt atribuite în custodie/administrare sunt prezentate în tabelul nr. 5.3.4.2:
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 146
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
Concluzii Până în prezent, au fost elaborate 6 planuri de management pentru următoarele arii
protejate:1.Pădurea Gârboavele,2. Pădurea Breana – Roşcani,3. Pădurea Pogăneşti,4. Pădurea Fundeanu,5. Pădurea Tălăşmani6. Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior.Planurile de management pentru aria protejată Pădurea Gârboavele şi Parcul NaturalLunca Joasă a Prutului Inferior au fost aprobate tehnic de Ministerul Mediului,urmând ca după parcurgerea etapei de avizare interministerială să fie aprobate prinordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
În curs de elaborare, beneficiind de finanţare din POS Mediu – Axa Prioritară 4 - seaflă 5 planuri de management pentru următoarele arii protejate:1.Pădurea Balta Munteni,2. Pădurea Buciumeni-Homocea,3. Pădurea Mogoş-Mâţele,4. Pădurea Torceşti,5. Lunca Siretului Inferior.
5.4. Tendinţe
Pentru comunitatea ştiinţifică este deja clar faptul că rata actuală a pierderii biodiversităţiipune în pericol bunăstarea viitoare a cetăţenilor din UE şi din întreaga lume, cele maiameninţate habitate fiind păşunile, zonele umede precum şi cele de estuar şi costiere.Judeţul Galaţi deţine o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice (păduri specificede luncă, pajişti, bălţi şi lacuri, etc.), caracteristice regiunii biogeografice stepice. Habitateleacvatice, destul de diverse, sunt cele care, în pofida impactului antropic, au conservat celmai bine diversitatea biologică naturală caracteristică judeţului.Cea mai mare suprafaţă lacustră de pe teritoriul judeţului Galaţi a fost şi a rămas şi astăzi,Lacul Brateş. Având circa 27000 ha în 1921, cu extindere până aproape de Folteşti, LaculBrateş a fost restrâns iniţial prin lucrările hidrotehnice executate între 1927-1931, fiindizolate de rambleul căii ferate Galaţi Reni bălţile Bădăranului, Zătun, Somova, Scurta,Derlea aflate pe malul stâng al Dunării (circa 500 ha), iar digul de compartimentare Şiviţa-Prut a scos de sub apă incinta Brateşul de Sus, destinată exclusiv agriculturii (7718 ha).Cealaltă parte, respectiv Brateşul de Jos era un complex lacustru permanent de 7400 ha.Între 1947-1949 suprafaţa lacustră a Brateşului s-a redus prin lucrările de izolare a laculuide lunca inundabilă şi cursul inferior al Prutului.Începând cu 1962 începe o nouă etapă de modificare antropică a Brateşului, lacultransformându-se într-o pepinieră de 320 ha şi un polder de 2120 ha, având ca rolatenuarea viiturilor pârâului Chineja şi secundar piscicultură.Amenajările hidrotehnice din cadrul bazinului inferior al Prutului, precum şi construcţiabarajului de la Stânca Costeşti au avut ca scop avantajele economice, dar şi scoaterea desub efectul inundaţiilor a terenurilor agricole şi a localităţilor limitrofe, dar în acelaşi timp audeterminat schimbări semnificative la nivelul ecosistemelor naturale, în special pentru celesituate în lunca Prutului.
CAPITOLUL 5 – PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEAAGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 147
RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL GALAŢI~2 0 1 3~
Principalele consecinţe în acest caz se referă la:- modificarea turbidităţii apei, modificarea albiei, eroziunea malurilor, modificarea
hidrologică a bălţilor şi lacurilor adiacente;- modificarea chimismului apei şi sub aspectul biologiei acvatice;- schimbarea regimului inundaţiilor naturale, cu impact asupra peştilor migratori şi a
altor specii din punct de vedere al reproducerii, recrutării şi ecologiei acestora;- riscul unor viituri imprevizibile datorită golirii barajului Stânca- Costeşti;- modificarea debitului şi regimul hidrologic al cursului inferior al râului Prut sub
aspectul duratei, intensităţii şi al dinamicii inundaţiilor;- reducerea depozitelor de aluviuni fertile şi a productivităţii ecologice, sezoane
secetoase mai intense;- impactul negativ datorat productivităţii reduse a pescăriilor din aval şi a siguranţei
comunităţilor locale;- modificarea dinamicii sezoniere a salinităţii apei, în cazul lacurilor şi bălţilor, precum
şi a dinamicii populaţiilor naturale (crustacee, moluşte, peşti, păsări acvatice, etc.);- modificarea habitatelor şi a zonelor de reproducere a populaţiilor acvatice specifice.
Sub acest aspect, componenţa biocenozelor este o măsură a evoluţiei acestora, aconexiunilor lor cu biotopul. Modificările condiţiilor de mediu realizate de-a lungul timpuluiau marcat o schimbare profundă în structura şi funcţiile vechilor biocenoze, noile biocenozefiind constituite, încă, din importante specii de floră şi faună cu valoare naţională şieuropeană.Exploatarea exemplarelor din flora şi fauna sălbatice se realizează numai în baza unorstudii de evaluare a resursei naturale realizate de către institute de cercetare ştiinţifică sauunităţi/centre care au ca domeniu de activitate elaborarea de cercetări în ştiinţebiologice/naturale. Studiile conţin precizări cu privire la nivelurile maxime derecoltare/capturare anuale, stabilite pe zone clar delimitate (în special pentru speciilesupuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilă),precum şi cu privire la zonele pentru care se instituie interdicţii periodice derecoltare/capturare. Scopul elaborării studiilor este de menţinere a potenţialului natural deregenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic, prin evitarea supraexploatării.Planurile/proiectele susceptibile să aibă un impact asupra mediului sunt supuse proceduriievaluării de mediu şi respectiv de evaluare a impactului asupra mediului. De asemenea,orice plan sau proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentrumanagementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta înmod semnificativ aria, singur sau în combinaţie cu alte planuri ori proiecte, este supus uneievaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar,avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.
