CAPITOLUL 4 OBIECTIVELE REFORMELOR STRUCTURALE

4.1 Sectorul întreprinderilor

4.1.1. Privatizare

PROCESUL DE PRIVATIZARE A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN PORTOFOLIUL AUTORITĂŢII PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (AVAS) Pentru perioada 2005 – 2006, AVAS urmăreşte continuarea îndeplinirii obiectivelor negociate cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, armonizate cu obiectivele calendarului de aderare la Uniunea Europeană, ca parte a măsurilor de implementare a programului de reformă structurală care să permită României îmbunătăţirea performanţei economice pentru a face faţă forţelor pieţei din Uniune.

Demersul AVAS pentru trecerea în sectorul privat a societăţilor comerciale din portofoliul său în 2005 a fost substanţial îngreunat datorită abrogării prevederilor legale care ofereau posibilitatea restructurării/ştergerii unor datorii istorice către bugetele de stat, în cazul privatizării unor societăţi comerciale. Acest lucru a condus la scăderea semnificativă a atractivităţii la privatizare a acestor societăţi.

Obiectivele convenite pentru cel de-al doilea imprumut PAL 2 (Programmatic Adjustment Loan) încheiat cu Banca Mondială rămân în continuare:

• privatizarea în vederea finalizării în 2006 a trecerii în sectorul privat a societăţilor din portofoliul privatizabil al AVAS existent la 1 iunie 2004 (reprezentat de 153 de societăţi comerciale cu capital majoritar de stat şi 399 societăţi comerciale la care statul deţine pachetul minoritar);

• privatizarea sau demararea procedurii de desemnare a lichidatorului, într-un interval de 6 luni de zile, pentru societăţile revenite în portofoliu, pentru care AVAS este acţionar majoritar.

De asemenea, continuă îndeplinirea obiectivelor prevăzute prin Memorandum-ul Suplimentar de Politici Economice şi Financiare pentru perioada 2005-2006, convenit cu Fondul Monetar Internaţional. Aceste obiective vizează înstrăinarea celor trei companii foarte mari rămase în portofoliul AVAS: Electroputere Craiova, Tractorul Braşov şi Rulmentul Braşov, precum şi privatizarea sau lichidarea trimestrială a cel puţin 20 din societăţile mai mici la care AVAS deţine o participaţie majoritară. Acest ultim obiectiv a fost deja îndeplinit pentru 2005.

În prezent se poartă negocieri în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni în cazul SC Tractorul Braşov şi SC Rulmentul Braşov. În cazul SC Electroputere Craiova, documentaţia de privatizare este în curs de finalizare, urmând ca publicarea anunţului de vânzare de acţiuni sa se faca în prima decadă a lunii noiembrie 2005.

În perioada următoare, AVAS îşi va îndrepta atenţia şi spre institutele de cercetare - dezvoltare aflate în portofoliul său. În prezent, AVAS deţine în portofoliul privatizabil un numãr de 29 de societãţi comerciale cu capital majoritar de stat care au ca activitate principalã cercetarea şi dezvoltarea. Trecerea în proprietate privatã a institutelor de cercetare reprezintã o etapã majorã în finalizarea procesului de privatizare, din punctul de vedere al AVAS, dacă avem în vedere că din cele aproximativ 110 societăţi cu pachete majoritare din portofoliul privatizabil al AVAS, aproape 30, deci peste 25%, sunt institute de cercetare.

1

Procesul de privatizare a institutelor de cercetare şi dezvoltare va fi abordat cu maximum de atenţie, principala prioritate fiind pãstrarea şi dezvoltarea activitãţii de cercetare şi menţinerea colectivelor actuale de cercetãtori. Privatizarea se va realiza atât în baza legislaţiei generale în acest domeniu, cât şi în baza Normelor Metodologice specifice privind privatizarea societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat care au ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea. În procesul de privatizare a acestor societãţi comerciale, AVAS va ţine seama atât de considerentele de ordin strategic, datã fiind semnificaţia institutelor de cercetare în cadrul economiei naţionale, cât şi de considerentele economice, care vizeazã oportunitatea trecerii lor în proprietate privatã, precum şi atractivitatea acestora. Sunt, astfel, luate în calcul experienţa şi rezultatele obţinute de institut în domeniul sãu de activitate, interesul cumpãrãtorului pentru pãstrarea, continuarea şi creşterea volumului activitãţii de cercetare dezvoltare, în condiţiile raportului dintre cererea şi oferta produselor ştiinţifice în domeniu. În baza legislaţiei existente, AVAS, în calitate de acţionar majoritar, a declanşat deja procesul de privatizare a institutelor de cercetare. Astfel, s-a solicitat societãţilor comerciale incluse in programul de privatizare, documentaţia de privatizare necesarã întocmirii ofertelor de vânzare. În mãsura finalizãrii ofertelor de vânzare şi a dosarelor de prezentare, urmează publicarea anunţurilor de vânzare de acţiuni pentru primele din cele 29 de institute de cercetare care vor fi privatizate.

În data de 16 septembrie 2005 a fost oferit la privatizare primul institut de cercetare şi dezvoltare, SC SIAT SA Bucureşti pentru care s-au depus 3 oferte de cumpărare până la termenul limită de depunere, 17 octombrie 2005. Alte două institute de cercetare au fost oferite la privatizare după cum urmează: SC STRAERO SA Bucureşti în data de 30 septembrie cu termen de depunere oferte in data de 4 noiembrie 2005 şi SC CEPIEM SA Bucureşti oferit la privatizare în data de 20 octombrie cu termen de depunere de oferte in data de 10 noiembrie 2005.

În vederea instituirii unui mediu economic şi fiscal sănătos şi a responsabilizării agenţilor economici, cu respectarea integrală a regulilor unei economii de piaţă competitive, AVAS continuă să întreprindă măsuri ferme în cazul datornicilor (deopotrivă companii de stat sau private). Astfel in data de 17 august 2005, AVAS a dispus poprirea conturilor a 1094 debitori preluaţi de la Distrigaz şi Electrica, în baza dispoziţiilor O.U.G nr. 37/2004 privind măsurile de diminuare a arieratelor în economie, modificată şi completată de Legea nr. 507/2004 pentru aprobarea O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. Blocarea conturilor urmează să fie menţinută până la recuperarea sumelor datorate, iar în cazul în care aceste datorii nu vor fi plătite, AVAS va trece, dacă va fi nevoie, şi la alte măsuri de executare silită, precum vinderea unor active sau chiar a societăţilor în întregime.

Rezultatul fermităţii în aplicarea legislaţiei din domeniul valorificării activelor statului a condus la obţinerea unor venituri mult mai mari decât sumele prevăzute iniţial, astfel încât în primele 8 luni ale anului 2005, din cele 555,129 milioane RON venituri totale încasate de AVAS, 149,657 milioane RON reprezintă încasări din valorificarea activelor bancare şi a creanţelor comerciale, iar 104,775 milioane RON reprezintă încasări din valorificarea creanţelor preluate de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate. Pentru anul 2005, activitatea de valorificare şi-a propus încasarea a 344 mil. RON. Planul de acţiune în acest sens prevede între altele:

• continuarea acţiunii de valorificare a creanţelor prin selectarea debitorilor care au formulat propuneri de plată şi îndeplinesc criteriile minime pentru acceptarea plăţii în rate, cu consolidare de garanţii materiale;

• finalizarea solicitării S.C. Stofe S.A. Buhuşi privind darea în plată a unui activ proprietatea sa către Consiliul Local Buhuşi;

2

• continuarea procedurii de executare silită prin intensificarea acţiunilor de instituire a sechestrelor asupra bunurilor aflate în proprietatea debitorilor / garanţilor, în vederea consolidării poziţiei de creditor a AVAS şi a creării premiselor pentru desfăşurarea în perioada următoare de noi licitaţii publice.

Pentru orizontul de timp 2005 – 2008, se estimează că sumele ce vor fi încasate de AVAS din activitatea de valorificare a activelor statului şi din procesul de privatizare vor înregistra un trend descendent, pe de o parte datorită faptului că privatizarea societăţilor din portofoliul AVAS se apropie de final, iar pe de altă parte deoarece atractivitatea acestora la privatizare este relativ scăzută.

0

200

400

600

800

2005 2006 2007 2008

an

mili

oane

RO

N

venituri total

varsaminte la trezoreria statului din valorif.activelor statului, creantelor comerciale si privatizare

PROCESUL DE PRIVATIZARE, RESTRUCTURARE, LICHIDARE VOLUNTARA, REORGANIZARE JUDICIARA SI FALIMENTUL SOCIETATILOR COMERCIALE DIN PORTOFOLIUL MINISTERULUI ECONOMIEI SI COMERTULUI Ministerul Economiei şi Comerţului (M.E.C.) deţine în prezent în portofoliu un numar de 142 agenţi economici, cu un capital social de cca. 5800 milioane EURO, din domenii deosebit de importante pentru funcţionarea economiei: energie electrică, gaze naturale, minier, petrolier, aparare, alte activităţi, structuraţi astfel:

• 8 societăţi nationale;

• 6 companii naţionale;

• 53 societăţi comerciale;

• 1 regie autonomă;

• 8 institute naţionale de cercetare şi dezvoltare;

• 66 filiale ale agenţilor economici.

Activitatea de privatizare este orientată în vederea realizării programului de guvernare si a programelor proprii privind privatizarea în sectoarele energetic, petrol şi gaze, minier (pentru unităţile ce pot prezenta un interes investiţional), producţiei de apărare şi alte activităţi, precum si indeplinirii conditionalităţilor din programele cu organismele internaţionale ( FMI, Banca Mondială).

Pentru eficientizarea activităţii agenţilor economici şi creşterea atractivităţii acestora în vederea privatizării, s-au întocmit şi declanşat programe de restructurare care au cuprins măsuri de redresare economică, inclusiv măsuri de externalizare, divizare, transfer de

3

proprietate, înfiintarea parcurilor industriale, înfiintarea de noi societăţi comerciale, dezafectarea unor capacităţi, reorientarea producţiei, etc.

Până în prezent s-a acţionat pentru:

• privatizarea agenţilor economici din Programul PSAL II (S.N.P. Petrom S.A., S.C. Distrigaz Sud S.A., S.C. Distrigaz Nord S.A., S.C. Electrica Dobrogea S.A., S.C. Electrica Banat S.A., S.C. Electrica Oltenia S.A. şi S.C. Electrica Moldova S.A.);

• privatizarea societatilor comerciale din sectorul productiei de aparare si din alte sectoare de activitate (S.C. Elprof S.A. Bucureşti, S.C. MFA S.A. Mizil, S.C. Rompiro S.A. Orăştie, S.C. Uzina Mecanică S.A. Râmnicu Vâlcea, S.C. Uzina Mecanică Dragăşani S.A., S.C. Uzina Mecanică Băbeni S.A., S.C. Uzina Mecanică S.A. Mârşa, S.C. Mecanica Poiana Ruscă S.A.);

• înfiinţarea de societăţi mixte;

• iniţierea privatizării centralelor termice provenite din Termoelectrica, reorganizate ca societăţi independente;

• realizarea de parteneriate pentru investiţii pentru reabilitarea, modernizarea şi exploatarea unor centrale (grupuri de centrale) cu beneficiarii de energie.

A. Sectorul energiei electrice şi termice În cadrul procesului de restructurare şi privatizare în sectorul energiei electrice şi termice s-a avut în vedere obţinerea unei competitivităţi reale în domeniul energetic, îmbunătăţirea cadrului instituţional şi eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piaţă.

a) Distribuţia de electricitate

• S.C. Electrica Banat S.A. şi S.C. Electrica Dobrogea S.A. - au fost semnate contractele de privatizare de către S.C. Electrica S.A. cu firma Enel SpA – Italia, în iulie 2004. Procesul de privatizare a fost finalizat în data de 28 aprilie 2005, prin realizarea transferului, către compania Enel SpA – Italia, a dreptului de proprietate asupra a 51% din acţiunile celor două companii.

• S.C. Electrica Oltenia S.A. şi S.C. Electrica Moldova S.A. - contractul de privatizare al S.C. Electrica Moldova S.A. a fost semnat de către S.C. Electrica S.A. cu compania germană E.ON Energie Germania în 4 aprilie 2005, iar pentru S.C. Electrica Oltenia S.A. de către S.C. Electrica cu concernul ceh CEZ, în data de 5 aprilie 2005. Pentru S.C. Electrica Moldova S.A. s-a desfasurat etapa de prefinalizare a tranzactiei, cu compania E.ON Energie Germania, iar finalizarea tranzactiei s-a realizat in data de 27 septembrie 2005. Pentru S.C. Electrica Oltenia S.A. s-a desfasurat etapa de prefinalizare si urmeaza sa se desfasoare etapa de finalizare a tranzactiei (transferul dreptului de proprietate) cu concernul ceh CEZ.

• S.C. Electrica Muntenia Sud S.A. - procesul de privatizare continuă, în baza Strategiei de privatizare a societăţii, aprobată prin H.G. nr. 546/2005. În data de 28 iulie 2005 a fost publicat anunţul de privatizare. În vederea participării la procesul de privatizare, investitorii interesaţi au fost invitaţi să depună Scrisori de interes până în data de 15 septembrie 2005. Până la data limită au depus Scrisori de interes un număr de 10 companii. Comisia de negociere va analiza în perioada următoare Scrisorile de interes şi va întocmi Lista scurtă cu investitorii precalificaţi.

4

• S.C. Electrica Muntenia Nord S.A., S.C. Electrica Transilvania Nord S.A., S.C. Electrica Transilvania Sud S.A. - privatizarea celor trei societăţi comerciale de distribuţie a energiei electrice se realizează cu consultanţa internaţională. Procesul de selecţie a consultantului se desfăşoara cu asistenţa Phare, în cadrul unui proiect de finanţare pe anul 2004, prin care se asigură plata componentei fixe. Au fost depuse Scrisorile de interes din partea firmelor de consultanţî/consorţiilor interesate şi întocmita Lista scurtă cu firmele precalificate. Consultanţii pre-calificaţi au depus ofertele până în data de 12 septembrie 2005. Procesul de selectare a consultantului se desfăşoară în continuare conform procedurilor Phare.

b) Producţia de energie electrică în sectorul hidro În sectorul productiei de energie electrică în sectorul hidro continuă atragerea de capital privat necesar modernizării şi dezvoltării acestui sector prin crearea unor structuri de producători independenţi de energie de tip IPP în care Hidroelectrica să aporteze active din centrale hidro care au nevoie de investiţii.

Până în prezent au fost vândute ca active prin licitaţie deschisă cu strigare 18 microhidrocentrale de pe raurile Gilort, Firiza, Bistrita si Topolog.

În perioada imediat următoare vor fi organizate licitaţii deschise cu strigare pentru vânzarea în pachet a unor microhidrocentrale de pe râurile Mănăileasa, Luncavăţ si Doftana.

c) Producţia de energie electrică în sectorul termo

• S.C. Termoelectrica S.A. - continuă acţiunile de restructurare a societăţii, în paralel cu acţiunile de privatizare prin realizarea de proiecte “ Green/Brown Field. la: CET Grozăveşti, CET Bucureşti Sud, CET Iernut, CET Palas Constanţa şi CET Galaţi.

• Pentru filialele/sucursalele S.C. Termoelecrica S.A. , privatizarea şi/sau atragerea de investiţii sau vânzarea de active se realizează conform strategiei de accelerare a atragerii de investiţii şi privatizării în sectorul de producere a energiei termo-electrice şi anume:

- continuarea sau iniţierea dupa caz a acţiunilor de atragere de investiţii, precum şi a vânzării de sucursale/active către potenţialii investitori ;

- privatizarea filialelor TERMOSERV care deservesc filialele S.C. Termoelectrica SA;

- vânzarea în pachet a acţiunilor deţinute de S.C. Termoelectrica la filialele sale.

Pentru sucursalele S.C. Termoelectrica S.A. şi anume Electrocentrale Brăila, Electrocentrale Doiceşti şi Electrocentrale Borzeşti este în curs de desfăşurare procesul de atragere de investiţii ( publicare anunţ, primire oferte, etc).

De asemenea, în perioada următoare se vor reanaliza planurile de restructurare a Termoelectrica în scopul scurtării termenelor, închiderii capacităţilor nerentabile şi realizării de entităţi hidro-termo echilibrate care să fie oferite spre privatizare unor investitori strategici.

• Complexe energetice - procesul de privatizare a celor trei complexe energetice, S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., S.C. Complexul Energetic Craiova S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni S.A. continuă. Acesta se desfăsoară cu asistenţa unor consultanţi internaţionali. Stadiul procesului de privatizare este următorul:

5

-

sultantul selectat

- rceni S.A. a fost elaborata strategia de privatizare

• oiectul de H.G. pentru aprobarea semnării contractului de privatizare cu consorţiul format din S.C. Rompetrol Rafinare

terdam.

rezent s-au solicitat şi primit expresii de interes din partea investitorilor interesaţi, din care au rmează să se asocieze cu partea română.

hnologia informaţiei şi telecomunicaţii, S.C. Icemenerg

semnat pe data de 5 iulie 2005 onstructie atat cu Republica Moldova (interconexiunea de 400kV) cat si cu

isoara si Vrsac).

•

atrurale de pe

• tranzacţiilor la cele

pentru S.C. Complexul Energetic Craiova S.A. şi S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., actul normativ privind unele măsuri pentru privatizare a fost aprobat prin H.G. nr. 545/2005. A fost semnat Contractul de consultanţă, cu conconsorţiul format din Deloitte Central Europe Ltd. şi Fondul Romano-American de Investiţii, care în prezent realizează analiza diagnostic a societăţilor.

pentru S.C. Complexul Energetic Tua societatii si este in curs de promovare proiectul de act normativ pentru aprobarea strategiei de privatizare a societatii.

S.C. Termoelectrica Midia S.A. - a fost promovat pr

S.A. din Constanţa şi Rompetrol Group Nv. Ro

d) Sectorul producţiei de energie nucleară În acest sector au loc actiuni in vederea asigurarii securitatii nucleare si a eficientei in exploatare a Unitatii nr.1 si continua lucrarile la Unitatea nr. 2 din cadrul C.N.E. Cernavoda a carui stadiu de realizare este de peste 83%. De asemenea pe lista de proiecte prioritare finalizarea lucrărilor la Unitatea III a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Până în p

fost selectaţi până acum şapte investitori care u

e) Transportul de energie electrică C.N. Transelectrica S.A, şi-a fundamentat procesul de restructurare pe principii manageriale moderne, bazat pe externalizarea activităţilor suport prin crearea de filiale: S.C. Smart S.A. pentru servicii de mentenanţă, S.C. Formenerg S.A. pentru formarea personalului, S.C. Teletrans S.A. pentru servicii de teS.A., institut de cercetari si modernizări energetice, filiale pentru care urmează să se declanseze procesul de privatizare.

C.N. Transelectrica SA continua de asemenea actiunile de interconectare a sistemului de transport a energiei electrice atat cu statele din Uniunea Europeana prin realizarea LEA de interconexiune 400 kV Oradea –Bekescsaba, pentru care s-acontractul de cSerbia (interconexiunea de 400kV intre Tim

B. Sectorul petrol şi gaze

S.N.P.Petrom S.A. - după parcurgerea etapelor de negociere cu fiecare ofertant, contractul de privatizare a S.N.P.Petrom S.A. a fost semnat cu OMV în luna iulie 2004, iar finalizarea tranzacţiei s-a realizat în decembrie 2004. In scopul realizarii de studii de explorare si pentru descoperirea si valorificarea rezervelor de titei si gaze nuscat, din platoul continental al Marii Negre si zona Golfului Persic SNP Petrom SA a incheiat parteneriate, cu societati straine si firme din Kazahstan, India, Iran.

S.C. Distrigaz Nord SA şi S.C. Distrigaz Sud S.A. - finalizareadoua societăţi s-a realizat în mai 2005 pentru S.C. Distrigaz Sud S.A. cu Gaz de France, iar pentru S.C. Distrigaz Nord S.A. cu E.ON Ruhrgas în iunie 2005.

6

•

urmează negocierea contractului de consultanţa şi promovarea acestuia

• prin OUG nr. 37/05.05.2005 ca operator licenţiat al

nsiderare particularitatile

ntracte de concesionare pentru cca. 101 de

i Piteşti-Pancevo din

e 105 km, din care 60 km pe teritoriul României. Pentru

raţia Rusă prin intermediul unor noi

67,5 zile în 2011). În acest scop, se vor xecuta lucrări pentru dezvoltarea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor naturale în

ării necesarului de consum în sezonul rece, de la cca. 3,0 miliarde mc/ciclu în nul 2004 la cca. 3,2 miliarde mc/ciclu in 2005.

S.N. Romgaz S.A. - procesul de privatizare a S.N. de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. se realizează cu consultanţa internaţională. În urma publicării anunţului pentru selectarea unui consultant financiar au fost depuse până la termenul limită, 20 iunie 2005, 14 scrisori de interes. A fost întocmită Lista scurtă cu consultanţii preselectaţi. Termenul limita de depunere a ofertelor de către consultanţii preselectaţi a fost 22 septembrie 2005, cand au fost depuse 8 oferte . Comisia de negociere analizeaza ofertele depuse. Dupa selectarea consultantului, spre aprobare Guvernului, publicarea hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial. Consultantul va avea sarcina de a stabili strategia de privatizare, inclusiv metoda/metodele de privatizare.

SC Petrotrans SA - a fost desemnatasistemului de conducte destinat transportului de produse petroliere aflat în proprietatea publică a statului, ceea ce va determina consolidarea mediului concurential in domeniul transportului de produse petroliere.

Politica de restructurare si modernizare a sectorului ia in cosectorului de productie din domeniu, respectiv stadiul avansat de epuizare a zacamintelor de petrol si gaze naturale, volumul redus de rezerve puse in evidenta prin lucrarile de cercetare geologica si gradul redus de recuperare a petrolului din zacaminte.

Continua activitatea de concesionare a serviciului de distributie gaze naturale, in vederea infiintarii de noi distributii de gaze naturale. De la constituirea Comisiei de concesionare si pana la sfarsitul anului 2004 au fost incheiate colocalitati. In primele 8 luni ale anului 2005 au fost incheiate 15 contracte de concesionare, sunt in curs de semnare 7 contracte de concesiune si au fost demarate procedurile de concesionare pentru un numar de 29 de localitati

De asemenea, continua actiunile demarate pentru realizarea tronsonulucadrul oleoductului PEOP (Pan European Oil Pipeline), din cadrul programului INOGATE (Interstate Oil and Gas Transport to Europa), in luna martie 2005 fiind finalizat un studiu complex de fezabilitate realizat de firma Hill International Ltd. (UK).

In vederea finalizarii coridorului de tranzit al gazelor naturale care va traversa Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria şi Austria ( proiectul Nabucco), continua realizarea conductei Szeged – Arad în lungime dfinalizarea lucrărilor, în luna martie 2005 a avut loc întâlnirea Comitetului Director al societăţii mixte Nabuco Gaspipeline, realizate în urma asocierii companiilor OMV, MOL, Transgaz, Bulgargaz şi Botas.

In scopul diversificării importurilor din Fedeinterconectări la Sistemul Naţional de transport gaze, până la finele anului 2006 va fi realizată interconectarea pe direcţia Cernăuţi (Ucraina) – Siret (România), în scopul îmbunătăţiri alimentării cu gaze naturale a zonei de nord a ţării.

Concomitent se urmăreşte creşterea capacităţilor de înmagazinare a gazelor (faţă de o rată consum/depozit de 11% asigurată azi, la o cotă de siguranţă minimă necesară de 25% conform angajamentelor negociate pentru acoperirea a evederea asigura

7

C. Sectorul producţiei de apărare Pentru societăţile comerciale din sectorul industriei de apărare la care procesul de privatizare

vigoare.

•

ă Băbeni S.A., S.C. Uzina Mecanică

•

de MEC in vederea

•

documentaţia de privatizare în vederea publicării anunţului conţinând oferta de

de aparare si cu obligatiile care decurg din statutul

ugetul statului, total sau partial, v si nediscriminatoriu.

Procesu

- ţii l unor investitori;

ustria de apărare şi a unor persoane fizice şi juridice cu capital privat

. Romarm S.A., prin selectarea evaluatorilor în vederea întocmirii apoartelor de evaluare.

a fost inceput, se desfăşoară acţiuni conform strategiilor şi legislaţiei în

Stadiul activităţii de privatizare în cadrul acestui sector este următorul:

Au fost semnate contracte de privatizare pentru următoarele societăţi comerciale: S.C. MFA S.A. Mizil, S.C. Elprof SA Bucureşti, S.C. Uzina Mecanica Râmnicu Vâlcea S.A., S.C. Rompiro S.A. Oraştie, S.C. Uzina MecanicMârşa S.A., S.C. Uzina Mecanică Dragăşani S.A.

S.C. Şantierul Naval Mangalia S.A.. - urmare a nefinalizării negocierilor anterioare, procesul de privatizare a fost reluat. Anunţul conţinând oferta de vânzare la această societate a fost publicat în presa locală, în presa naţională, internaţională şi pe internet în data de 19 august 2005. Ulterior oferta de vanzare a fost anulataatragerii unui numar mai mare de investitori la reluarea procesului.

Vor fi scoase la vânzare pachete de acţiuni deţinute la S.C. Avioane Craiova S.A., S.C. Romaero S.A. Bucureşti, S.C. I.O.R. S.A. Bucureşti. Se are în vedere vânzarea, către investitori strategici, în condiţii de deplină transparenţă şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a pachetelor de acţiuni deţinute de M.E.C. la aceste societăţi (72,9% la Romaero S.A şi 80,93% la Avioane Craiova S.A.). La S.C. IOR S.A. Bucureşti a fost pregatită vânzare.

Activitatea de restructurare a sectorului continua prin redimensionarea industriei de aparare, a capacitatilor sale de productie, precum si a numarului de personal in stricta concordanta cu cerintele fortelor sistemului national Romaniei de tara membra a N.A.T.O.

Are loc de asemenea reorganizarea cercetarii - dezvoltarii pe baza unor programe nationale privind noi produse de tehnica militara si modernizate, necesare pentru inzestrarea fortelor sistemului national de aparare si finantarea acestora de la bprin intermediul unui regim competiti

• C.N. ROMARM şi Filalele sale l de reorganizare şi restructurare a filialelor C.N. Romarm S.A. a continuat prin:

înfiinţarea unor societăţi cu capital mixt, cu aportul în natură al societăcomerciale, filială a C.N. Romarm S.A. şi aportul în numerar a

- vânzarea participaţiilor deţinute de filiale în societăţile mixte.

Până în prezent au fost constituite 19 societăţi cu capital mixt cu participarea agenţilor economici din indromâne şi străine.

Sub directa coordonare a O.P.S.P.I., a fost declanşat, procesul de privatizare la societăţile comerciale, filiale ale C.NR

8

D. Sectorul resurse minerale La societăţile comerciale din domeniul resurselor minerale s-a actualizat şi este în curs de analiză, strategia de restructurare şi privatizare a acestora, urmând să se promoveze actul normativ de aprobare a acesteia. Privatizarea S.N. Ape Minerale S.A. şi S.N. a Sarii S.A. se

sectorul minereurilor si a lignitului si, din anul 2010, a celor

la ultimele 8 mine din cele 163

sociale. In program zare a unui numar de 20 mine.

st publicat în data de 5 septembrie 2005. La termenul limita nu a fost

ucureşti – a fost elaborat proiectul de H.G. privind strategia de

subscripţie publică de la ifică anexa la H.G. nr. 1329/2004.

. Anina, S.C. Băiţa S.A. Ştei si S.C.

rogram pentru aplicarea procedurii de acordare de acţiuni contra titluri de valoare nominală.

va realiza conform strategiilor de ramura aprobate prin hotărâre de Guvern.

In sectorul minier continua implementarea actiunilor cuprinse in Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010. Principalele obiective urmarite sunt: asigurarea bazei de carbune energetic si de concentrate uranifere necesare sectorului energetic si eliminarea din anul 2007 a subventiilor pe produse inaferente sectorului de huila.

Procesul de restructurare a continuat in directia opririi investitiilor si a activitatilor in capacitatile neviabile si reducerea numarului de personal. In ultima perioada modernizarea activitatilor extractive a continuat in carierele de lignit si partial in sectorul uranifer. In perioada urmatoare va fi continuata sistarea activitatii obiective pentru care s-au contractat lucrari de inchidere .

Programul de restructurare a sectorului minier este sustinut si de catre Banca Mondiala. Prin Legea nr.167/09.06.2005 Romania a ratificat noul Acord de imprumut, negociat si semnat in luna ianuarie 2005, in valoare totala de 120 mil.USD, din care valoarea de 60 mil.USD este aferenta programului de inchidere a minelor si 60 mil.USD componenteivor fi incluse pentru inchidere si ecologi

E. Privatizarea activităţilor auxiliare

• S.C. Poiana Ruscă S.A. – a fost semnat contractul de privatizare.

• S.C. Melana IV S.A. Săvinesti – procesul de privatizare a fost reluat. Anunţul conţinand oferta de vânzare a fodepusa nici o oferta.

• S.N. Plafar S.A. Bprivatizare a societăţii.

F. Promovarea unei oferte publice iniţiale primare de acţiuni Oferirea pe piaţa bursieră a unor pachete de acţiuni minoritare de la unele societăţi din domeniul energetic ca : C.N. Transelectrica S.A., S.C. Electrica Transilvania Nord S.A., S.C. Electrica Muntenia Nord S.A., S.N. Romgaz S.A., S.N. Transgaz S.A., precum şi pentru alte societăţi comerciale stabilite prin ordin al ministrului economiei şi comerţului a continuat. A fost adoptată. H.G. nr. 708/2005, prin care la societăţile S.N. Transgaz S.A. şi C.N. Transelectrica S.A., se majorează procentul de acţiuni oferite spre 5% la 10%. Această hotărâre mod

G. Privatizarea prin restituire Pentru aplicarea concretă a dispozitiilor legii, a fost publicata oferta de privatizare prin restituire constând într-o listă de 6 societăţi comerciale şi anume: C.N Transelectrica S.A., S.N. Transgaz S.A. Mediaş, la care s-a alocat o cotă de 5% din capitalul social, S.C. Minbucovina S.A. Vatra Dornei, S.C. Minieră Banat S.ACupruMin S.A. Abrud, la care s-a alocat o cotă de 20%.

A fost aprobată modificarea unor acte normative ( Legile Proprietăţii). Urmează a fi stabilit unp

9

PROCESUL DE PRIVATIZARE-RESTRUCTURARE A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN DOMENIUL TURISMULUI În anul 2004, a fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) ca instituţie de reglementare şi control în domeniul turismului şi Societatea Feroviară de Turism “SFT – CFR” S.A.

Pentru punerea în valoare, la nivelul exigenţelor internaţionale, a patrimoniului turistic naţional, se are în vedere, în perioada imediat următoare, crearea unui cadru specific raportat la particularităţile acestui domeniu, care să sprijine dezvoltarea infrastructurii fizice, stimularea investiţiilor de capital româneşti şi străine, inclusiv prin constituirea de parcuri turistice.

Din capitalul social total deţinut iniţial de stat la societăţile comerciale din turism a fost transferat în domeniul privat circa 92 %, urmând ca în perioada următoare să se transfere, în măsura clarificării situaţiilor patrimoniale, şi restul de 8 %. Statul mai este acţionar la 24 de societăţi comerciale din domeniul turismului, din care:

• la 12 societăţi statul deţine pachete majoritare de acţiuni din care 5 societăţi sunt fără patrimoniu şi urmează a fi lichidate; celelalte 7 societăţi vor fi privatizate în perioada 2005-2006, în măsura în care se va clarifica situaţia patrimonială a lor, deoarece la toate sunt revendicate anumite active de către foştii proprietari;

• la 6 societăţi statul deţine pachete minoritare de acţiuni cuprinse între 14,74 şi 43,0 %; aceste pachete vor fi scoase la vânzare în măsura în care se va clarifica situaţia patrimonială a lor, deoarece au active revendicate de către foştii proprietari;

• la 6 societăţi statul deţine pachete minoritare de acţiuni cuprinse între 0,19 şi 36,13 %; aceste societăţi au fost privatizate integral, dar statul a redevenit acţionar în urma includerii în capitalul social a valorii terenurilor pentru care s-au obţinut titluri de proprietate. Aceste pachete vor fi scoase la vânzare cu acordarea dreptului de preferinţă cumpărătorilor iniţiali.

PROCESUL DE PRIVATIZARE ŞI RESTRUCTURARE A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR Acţiunile întreprinse pentru privatizarea unităţilor din domeniul transporturilor s-au desfăşurat în cadrul Programului de privatizare şi se află în următoarele stadii de derulare:

• au fost privatizate 17 societăţi comerciale din cele 22 rezultate în urma restructurării unor regii autonome şi 21 filiale (dintr-un total de 28 de filiale) din sectorul feroviar;

• este în curs privatizarea a 5 societăţi comerciale din domeniul rutier şi naval şi a 7 filiale desprinse din societăţile de cale ferată;

• pentru perioada următoare (2006-2008) se prevede transferul în sectorul privat a 25 % din capitalul social a 10 companii/societăţi naţionale şi societăţi comerciale după cum urmează:

- 20 % din capitalul social va fi transferat conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, la fondul de privatizare prin restituire, fond la care în final toate acţiunile vor fi deţinute de persoane private,

- 5 % din capitalul social va fi vândut pe piaţa de capital prin Bursa de Valori Bucureşti.

10

În cadrul procesului de restructurare şi reorganizare, accentul a fost pus pe realizarea unei reforme structurale orientate spre modernizarea sistemului de transport, eficientizarea tuturor activităţilor şi diminuarea blocajului financiar.

Au fost implementate măsuri de restructurare şi organizare a societăţilor, respectiv:

• externalizarea unor activităţi şi organizarea lor în societăţi comerciale în vederea privatizarii (filiale ale CFR SA) - activităţile din domeniul de intermediere în comerţul cu diverse produse specifice căii ferate şi creerii, întreţinerii, protecţiei şi pazei perdelelor forestiere de protecţie a căii ferate, electrificării şi întreţinerii mecanizate a căii ferate (filiale ale Companiei Naţionale “CFR” SA);

• reorganizarea unor societăţi comerciale şi instituţii publice din domeniile feroviar, naval, zone libere, medical;

• închirierea de secţii de circulaţie ale infrastructurii neinteroperabile către operatorii privati (au fost închiriaţi 1169 km dintr-un total de 3390 km);

• continuarea implementarii măsurilor cuprinse în Programul de restructurare al Companiei TAROM şi pregătirea acesteia pentru privatizare.

În Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008 sunt prevăzute acţiuni şi măsuri in domeniul restructurării şi reorganizării care se află în diverse faze de derulare, respectiv:

• reorganizarea activităţii societăţilor comerciale feroviare din România conform directivelor UE (CFR Călători SA/operator naţional în transportul de călători cu doua departamente - lung parcurs şi scurt parcurs; crearea de societăţi comerciale de transport regional de călători; finalizarea procesului de închiriere către agenţii economici privaţi a unor secţii de circulaţie din infrastructura feroviară neinteroperabilă şi închiderea secţiilor nerentabile);

• continuarea restructurării transporturilor feroviare prin:

- acţiuni majore pentru restabilirea echilibrului financiar în sistemul de transport feroviar;

- pregătirea societăţilor comerciale din sistemul de transport feroviar pentru a rezista competiţiei create prin accesul liber pe infrastructură;

- implementarea unei noi politici comerciale în traficul de transport feroviar de

- şi asigurarea unei stabilităţi privind

- care pot asigura

- jinului statului în

marfă;

stabilirea unei metodologii noi de calcul a tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare în concordanţă cu cerinţele europene nivelul tarifului pe mai mulţi ani;

redimensionarea numarului de personal din sistemul de transport feroviar funcţie de cerinţele pieţei de transport şi de nivelele de productivitateprezenţa pe piaţă a societăţilor comerciale de transport feroviar;

implementarea unei strategii pe termen mediu privind nivelul spriinfrastructura feroviară şi în subvenţionarea traficului de călători;

- măsuri pentru eliminarea punctelor periculoase pe infrastructura feroviară şi creşterea vitezei tehnice cu 20 %;

11

- continuarea subvenţionării transportului feroviar de călători (în concordanţă cu principiile UE).

realizarea unui parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicaţii pe suport de fibră optic

• ă, mecanizarea căii, transport de călători pe timpul nopţii (dotare cu

• ruirea profesională, sănătatea

per a adecvate, restructurarea şi redefinirea înv m

- şi de perspectivă a

• cre a

• crearea ridic şi instituţional pentru organizarea transportului public de persoane în z a

- unei strategii de funcţionare a METROREX în condiţii de echilibru

ntru metrou şi transportul de călători de

• DNR în Agenţia Naţională de Administrare a Drumurilor Publice si

•

restructurarea companiei TAROM în vederea stabilirii echilibrului financiar în cadrul

vagoane de dormit), servicii informatice, transport feroviar de călători local, servicii auxiliare şi diverse;

gestionarea coerenta şi performantă a resurselor umane (pregătirea profesională adecvată, ocuparea posturilor de conducere pe bază de concurs, inst

son lului, servicii medicale, programe sociale ăţă ântului superior feroviar) prin:

introducerea unui management performant;

- perfecţionarea metodelor şi instrumentelor de gestiune curentă efectivelor, a posturilor şi a competenţelor personalului;

- gestiunea informatizată a evidenţei personalului

are unui organism independent de anchete a accidentelor feroviare;

cadrului juon metropolitană a municipiului Bucureşti prin:

elaborareafinanciar;

- crearea unui sistem unic de tarifare pesuprafaţă

transformarea CN Ainfiinţarea Consiliului Naţional al Drumurilor;

îmbunătăţirea activităţii Autorităţii Navale Române în conformitate cu recomandările Comisiei Europene;

•acesteia prin continuarea implementării măsurilor din planul de restructurare aprobat, implementarea sistemului informatic pentru contabilizarea vânzărilor şi veniturilor.

PROCESUL DE PRIVATIZARE, RESTRUCTURARE, LICHIDARE VOLUNTARĂ, REORGANIZAREA JUDICIARĂ ŞI FALIMENTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE, AFLATE ÎN PORTOFOLIUL AGENŢIEI DOMENIILOR STATULUI (FOSTE IAS-URI) Agenţia Domeniilor Statului a urmărit ca obiective principale asigurarea unui proces de privatizare, prin vânzarea pachetului de acţiuni, bazat pe o liberă competiţie şi transparenţă şi o exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând domeniului public şi privat al statului.

Din cele 739 societăţi comerciale aflate iniţial în portofoliu, 288 societăţi au fost privatizate, 379 societăţi se află în faliment sau reorganizare judiciară, iar 72 societăţi sunt, fie în procedura de restructurare prin vânzarea de active, fie în diferite stadii ale iniţierii procedurii de lichidare administrativă.

12

În cursul anului 2005 a fost întocmit şi înaintat instituţiilor abilitate în vederea avizării şi aprobării proiectul de hotarare de guvern, cu anexele aferente, pentru reorganizarea unui număr de 12 staţiuni de cercetare-dezvoltare cu profil agricol în societăţi comerciale cu capital majoritar de stat în portofoliul A.D.S.

la snepinte

• venit acţionar ca urmare a majorării capitalului social

n acţiuni ca urmare a neîndeplinirii clauzelor

• l agricol. Numărul de staţiuni ce se vor reorganiza conform

• acţiuni sau prin vânzarea de active în cadrul

• prevederile Ordinului ministrului agriculturii,

•

• e a terenurilor cu destinaţie agricolă, în funcţie de ciar, în vederea

tăţite, prin predarea terenurilor pe bază de rimoniul Agenţiei Domeniilor Statului către

dministarea A.D.S., s-au varsat la bugetul de stat cca. 5,3 milioane

În perioada 2006-2008 vor continua atât acţiunile de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute ocietăţile comerciale din portofoliu, cât şi alte acţiuni ce privesc societăţile comerciale rivatizate şi rămase în portofoliu. În acest sens, pana la sfarsitul anului 2006, se nţionează :

vânzarea pachetelor de acţiuni majoritare şi minoritare la societăţile comerciale la care Agenţia Domeniilor Statului a redela societăţile privatizate cu valoarea terenului de incintă, precum şi la cele la care contractul de vânzare-cumpărare acţiuni a fost rezoluţionat sau la care s-au executat silit, total sau parţial, gajurile constituite dicontractuale de către cumpărători;

vânzarea pachetelor de acţiuni la societăţile comerciale reorganizate din staţiunile de cercetare-dezvoltare cu profiactelor normative în vigoare este de 17;

iniţierea şi derularea procedurilor de lichidare administrativă la societăţile comerciale neprivatizate prin vânzarea pachetului de procesului de restructurare ;

restructurarea prin vânzarea de active la societăţile comerciale la care s-au înregistrat scrisori de intenţie în conformitate cupădurilor, apelor şi mediului nr. 464/2001;

• vânzarea bunurilor imobile – sedii C.S.V. în baza prevederilor Legii nr.111/2005 pentru aprobarea O.U.G. nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară.

De asemenea in aceeasi perioada se au in vedere:

concesionarea bunurilor imobile proprietate privată a statului ce reprezintă sedii ale CSV, bunuri ce devin libere ca urmare a încetării contractelor de concesiune prin acordul părţilor, rezilierea din culpa concesionarilor sau datorită altor situaţii;

finalizarea procesului de retrocedarprimirea documentaţiilor înaintate de Comisiile judeţene de fond funpunerii în posesie a persoanelor îndrepprotocoale de predare-preluare din patComisiile judeţene de fond funciar;

• concesionarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală;

• acordarea şi plata rentei viagere agricole.

În continuarea procesului de privatizare s-a urmărit armonizarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ, mărirea atractivităţii societăţilor la privatizare şi asigurarea unei transparente a operaţiunilor.

În primele noua luni ale anului 2005, ca efect al privatizării şi al dării în exploatare a terenurilor agricole din aRON (53 miliarde lei vechi), reprezentând valoarea totală a încasărilor din contractele de vânzare-cumpărare acţiuni, din concesionarea a 371.993 ha teren agricol din domeniul public

13

şi privat al statului şi din contracte de arendă şi asociere în participaţiune pentru o suprafaţa de 93.895 ha teren agricol.

În acţiunea de retrocedare a terenurilor cu destinaţie agricolă în vederea reconstituirii dreptului de proprietate a persoanelor îndreptăţite, predarea terenurilor aflate în patrimoniul

genţiei Domeniilor Statului, către Comisiile judeţene de fond funciar, s-a făcut pe baza de

e COSMOTE a 70%

ilioane euro în următorii ani, corelată cu un transfer semnificativ de

i, au

a SN adiocomunicaţii SA şi respectiv a CN Poşta Română. Executivul a aprobat în şedinţa din 14

Aprotocoale de predare-preluare, în urma verificării şi avizării documentaţiilor. În acest sens, până la data de 31.08.2005 s-au încheiat un număr de 484 protocoale însumând o suprafaţă totală de 13.889 ha.

PROCESUL DE PRIVATIZARE A SOCIETATILOR COMERCIALE DIN DOMENIUL COMUNICAŢIILOR ELECTRONICE ŞI AL SERVICIILOR POŞTALE Conform programului de guvernare pentru perioada 2005–2008, în anul 2005 au demarat acţiunile de privatizare a companiilor la care statul român are calitatea de acţionar.

COSMOROM - la data de 7 iulie 2005 s-a încheiat tranzacţia dintre Cosmote Mobile Communications S.A. (COSMOTE) din Grecia, Romtelecom şi Cosmorom S.A., în urma căreia Cosmorom va fi relansat. Cosmorom deţine o licenţă GSM şi va opera pe frecvenţele GSM 1800 şi EGSM 900, în baza modificărilor de licenţă aprobate de Inspectoratul General de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. Astfel, COSMOTE a preluat 70% din acţiunile Cosmorom şi îşi asumă responsabilitatea finanţării şi conducerii operaţiunilor de relansare şi operare, iar Romtelecom deţine 30% din acţiuni. COSMOTE a transferat către Cosmorom 120 milioane de euro, bani care vor intra în companie ca aport pentru majorarea de capital social şi vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea infrastructurii. Pentru apropiata relansare a operatorului român de telefonie mobilă, după finalizarea achiziţiei de cătrdin acţiunile COSMOROM, operatorul elen a anunţat o investiţie financiară estimată la o valoare de până la 450 mabilităţi şi know-how. Această investiţie va aduce beneficii importante de capital financiar şi uman şi va ajuta compania COSMOROM să devină un model de succes.

Relansarea Cosmorom face posibilă finalizarea privatizării Romtelecom, un alt obiectiv din programul de guvernare.

ROMTELECOM - prin HG nr. 727/2005 au fost adoptate unele măsuri pentru finalizarea privatizării Societăţii Comerciale “Romtelecom”–S.A. Astfel, MCTI va încheia un contract de consultanţă cu un consultant internaţional specializat, în vederea vânzării pachetului minoritar de acţiuni deţinut de către minister, la Romtelecom.

În data de 15 august 2005 s-a solicitat băncilor de investiţii de reputaţie internaţională să depună scrisori de interes pentru acordarea de servicii de consultanţă financiară în vederea finalizării privatizării Romtelecom. Aceasta se va realiza prin vânzarea cotei deţinute de statul român la Romtelecom şi se preconizează a fi efectuată prin intermediul unei Oferte Publice Iniţiale („IPO”). Se anticipează că IPO-ul să implice o ofertă instituţională internaţională de acţiuni, acompaniată de o listare la bursa internaţională şi la Bursa din Bucureşti. Până la termenul limită stabilit, la invitaţia Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiedepus scrisori de interes un număr de 12 bănci de investiţii de reputaţie internaţională interesate să ofere consultanţă financiară în procesul de privatizare a S.C. ROMTELECOM S.A.. Actualmente, statul roman detine 45,99% din actiunile Romtelecom, dupa ce în 2003 grupul elen de telecomunicatii OTE a devenit acţionar majoritar, cu 54,01% din acţiuni.

CNPR şi SNR - prin HG nr. 744/2005 şi 728/2005 au demarat procesele de privatizare R

14

iulie 2005, hotărârile de Guvern care iniţiază procesele de selectare a consultanţilor ternaţionali care vor audita cele 2 companii şi vor propune strategiile de privatizare a SN adicomunicaţii SA şi de restructurare, pregătire şi privatizare a CN Poşta Română SA.

-urile erau repartizate astfel: 77,4% în servicii

tându-se deseori cu imperfecţiunile pieţei şi întâmpinând dificultăţi în obţiner d

ectorului IMM pe perioada 2004-2008, Guvernul Rom rităţi strategice pentru susţinerea dezvolt

şi dezvoltării IMM

inR

4.1.2 Intreprinderi mici si mijlocii

Guvernul României recunoaşte şi apreciază importanţa sectorului IMM ca bază pentru dezvoltarea unei economiei moderne, dinamice, bazată pe cunoaştere. In anul 2004, în România erau active aproape 403.000 IMM1, cu un număr mediu de angajaţi de 2.349.725 şi cu o cifră de afaceri de 65.055 milioane Euro preţuri curente, în creştere faţă de anul 2003 cu 17,6 procente. Productivitatea muncii a înregistrat în medie pe ansamblul IMM o creştere semnificativă situându-se pe un trend ascendent de +15,6% în 2004, faţă de -0,2% în 2003. La sfârşitul anului 2004, pe domenii de activitate, IMM

, 14,3% industrie, 6,2% construcţii şi 2,8% în agricultură. Tendinţa de creştere a participării IMM în sectorul productiv a continuat, confirmând dinamica pozitivă a ultimilor ani. Cu toate acestea, mai rămân de depăşit o serie de obstacole şi provocări, IMM-urile româneşti confrun

ea e credite, în special la începutul activităţii.

Prin Strategia guvernamentală pentru susţinerea sâniei a formulat următoarele 5 prio

ării IMM:

• A - Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării

• B - Dezvoltarea capacităţii competitive a IMM

• C - Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare

• D - Îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe

• E - Promovarea culturii antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale

Pentru consolidarea poziţiei Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC) ca promotor al politicii guvernamentale de susţinere a IMM, la nivel local, în perspectiva pregătirii şi trecerii României la gestionarea fondurilor structurale, în anul 2005 au fost înfiinţate 5 oficii teritoriale ale ANIMMC: Craiova, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Târgu-Mureş, urmând ca în anul 2006 să fie înfiinţate încă alte 3 oficii.

Conform Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, întreprinderile mici şi mijlocii sunt formate din: societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale. În sensul armonizării depline cu prevederile Recomandării 2003/361/CE privind definiţia IMM ANIMMC a iniţiat un proiect de modificare a acestei legi.

A fost realizat studiul "Situaţia şi necesităţile IMM din România" prin unitatea specializată de analiză constituită în cadrul ANIMMC, pe baza unui eşantion de 1031 de IMM. Acest demers de cercetare a constituit premisa unei evaluări comprehensive a politicilor destinate sectorului.

Totodată, a continuat procesul de implementare a Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici. În ceea ce priveşte educarea şi instruirea întreprinzătorilor, în 2005 au fost instruiţi în cadrul Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor-START

1 Raportul anual al sectorului IMM octombrie - ediţia 2005.

15

un număr de 383 persoane. Programul START va continua şi în anul 2006, având deja un buget alocat de 1350 RON. În cadrul programului UNCTAD/EMPRETEC, au fost organizate în anul 2005 patru seminarii în cadrul cărora au fost instruiţi 87 de antreprenori, urmând ca în cadrul următoarelor două seminarii, care se vor desfăşura până la sfârşitul anului să fie instruite încă 48 de persoane. De asemenea, prin programul pentru dezvoltarea culturii

inisterului Educaţiei şi rcbenefic

In oltarea sec u N:

- ârgului pentru întreprinderile mici si mijlocii;

-

or si a

fiinţate si micro-intreprinderi, precum si a mici si mijlocii.

t a micro-creditelor în sumă de până la

erulate de

antreprenoriale în rândul femeilor manager vor fi instruite în anul 2005 aproximativ 100 de femei antreprenor, urmând ca în 2006 să mai fie instruite încă 100. În paralel au continuat programele naţionale derulate de Ministerul Economiei şi Comerţului, M

Ce etării şi Ministerului Integrării Europene, în cadrul cărora IMM sunt eligibile ca iari.

anul 2005 a continuat derularea programelor iniţiate pentru susţinerea si dezvtor lui IMM, nivelul fondurilor alocate fiind de 70.720 mii RO

- Programul naţional multianual pe perioada 2002-2005 pentru susţinerea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă;

Programul pentru organizarea T

- Programul pentru informarea si educarea comercianţilor;

Programul naţional multianual pe perioada 2002-2005 de sprijinire a întreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului şi prin Programul pentru promovarea meşteşugurilor si artizanatului;

- Programul naţional multianual de înfiinţare si dezvoltare de incubatoare tehnologice si de afaceri, care urmăreşte înfiinţarea a cinci incubatoare tehnologice si de afaceri in judeţele Sf. Gheorghe, Brasov şi Alba-Iulia in vederea dezvoltării afaceriliniţiativelor inovative, pe plan local;

- Programul national multianual pe perioada 2002-2005 de susţinere a investiţiilor realizate de către întreprinderi nou-îninvestiţiilor de modernizare/ retehnologizare a întreprinderilor

În anul 2005, ANIMMC a lansat 3 noi programe pentru susţinerea sectorului IMM:

- Programul pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii prin returnarea impozitului aferent profitului reinvestit;

- Programul pentru organizarea Târgului naţional cooperatist;

- Programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager.

În ceea ce priveşte accesul IMM pe piaţa financiară, în anul 2005 a continuat capitalizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) cu încă 28.800 mii RON. În acest fel, a crescut capacitatea de garantare a creditelor către IMM, media lunară a numărului de garanţii acordate depăşind cu 83 % nivelul anului 2003, an în care a fost înregistrat maximul din perioada 2001-2004. În prezent FNGCIMM are încheiate 31 de convenţii de garantare cu un număr de 18 bănci comerciale şi implementează trei noi scheme de garantare: convenţia de garantare pe baza de manda25.000 Euro, convenţia cadru de garantare si convenţia de garantare plafon valoric. De asemenea până la sfârşitul anului 2005 se vor înfiinţa 3 fonduri locale de garantare, ca filiale ale FNGCIMM, la Focşani, Craiova şi Sf. Gheorghe, realizate prin contribuţia ANIMMC şi FNGCIMM la constituirea capitalului social. FNGCIMM va co-garanta activitatea fondurilor locale şi îşi vor dezvolta politica de risc în acest sens.

În scopul facilitării accesului IMM la finanţare, în perioada aprilie - iunie 2005 a fost realizată o campanie de informare a acestora cu privire la programele guvernamentale d

16

ministerele de linie, precum si cu privire la mecanismele de credite pentru dezvoltarea afacerilor IMM disponibile în băncile comerciale. La acţiunile din cadrul campaniei au participat direct peste 600 de IMM. Din data de 25 mai 2005 este operaţional pe site-ul ANIMMC directorul surselor de finanţare existente în România: surse bugetare, surse externe, donatori externi şi surse bancare (peste 80 de programe de sprijin destinate IMM).

În ceea ce priveşte necesitarea simplificării reglementărilor cu impact asupra domeniului

turile se vor concentra pentru înlăturarea barierelor în c a

Avândnevoilo accesului acestora la informaţii publice legate de dezvoltarea afa i200

- ea practicilor de e-guvernare care să îmbunătăţească comunicarea şi

- nologiile moderne de informare şi comunicaţii (ICT) şi

dare a capacităţii administrative atât în plan naţional cât şi în lan teritorial in procesul de evaluare a politicilor destinate IMM. Totodată, ANIMMC va

ei fondurilor structurale, prin informarea sectorului a Programelor Operaţionale şi prin crearea unei baze

e proiecte finanţabile, gata de a fi demarate, pentru a asigura eficienţa în utilizarea fondurilor

aţionale (care forţează restructurarea pentru exportatori) sau creşterea cererii

IMM, precum şi necesitatea asigurării unui cadru stabil de reglementare a mediului de afaceri, a fost înfiinţat şi a devenit operaţional Grupul pentru evaluarea actelor normative asupra IMM (GIL). Într-o primă etapă GIL a analizat simplificarea procedurilor privind accesul la utilităţi a IMM. În perioada următoare efor

ale dezvoltării afacerilor iniţiate în anul 2005.

în vedere necesitatea introducerii serviciilor on-line pentru a veni în întâmpinarea r IMM, pentru facilitarea

cer lor şi în relaţia cu administraţia publică, prin documentul de programare Phare 2004-6 s-au stabilit următoarele obiective:

introducerschimbul de informaţii între IMM şi instituţiile publice de la nivel central şi regional (ANIMMC, ADR2 etc.);

familiarizarea IMM cu tehpromovarea către IMM a avantajelor introducerii strategiilor şi aplicaţiilor de e-business;

- îmbunătăţirea accesului IMM la aplicaţiile ICT printr-un portal de e-business dedicat acestora pentru care este prevăzută participarea a 250 de IMM în prima fază de implementare a portalului.

În anul 2006, Guvernul României, prin ANIMMC îşi propune susţinerea sectorului IMM prin programe specifice, pentru a căror implementare au fost alocate de la bugetul de stat fonduri în valoare de 246.701mii RON, de 2,5 ori mai mari decât în anul 2005. ANIMMC va continua activităţile de consolipcontinua pregătirea în vederea absorbţiIMM privind procedura de implementaredimportante ce vor fi disponibile.

4.1.3. Restructurarea economiei reale

Restructurarea economiei reale este un proces în curs, influenţat atât de politica orientată către privatizare, reducerea ajutoarelor de stat, şi scoaterea la lumină a economiei subterane, pe de o parte, cât şi de o serie de factori conjuncturali precum aprecierea cursului de schimb al monedei ninterne. O dovadă a restructurării economiei reale este şi ponderea tot mai mare a sectorului privat în economie. De exemplu, între cele mai mari 10 companii din România, după cifra de afaceri, una singură este proprietate de stat (Electrica S.A. Bucureşti). Alte patru sunt

2 Agenţiile de Dezvoltare Regională;

17

privatizări de succes, şi anume: Petrom (OMV), Sidex (Mittal), Romtelecom (OTE), Dacia (Renault).

În activitatea de privatizare a societăţilor din portofoliul său, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a avut în vedere aplicarea celor mai bune practici în vederea asigurării notificării tuturor facilităţilor care au însoţit procesul de privatizare. Astfel, respectând principiul transparenţei şi legislaţia în vigoare în cadrul măsurilor privind acordarea ajutorului de stat, AVAS a notificat în 2005 Consiliul Concurenţei în cazul a 52 de privatizări.

Preocuparea autorităţilor pentru respectarea regulilor de concurenţă a fost remarcată şi în

5, Guvernul României a înfiinţat un grup de lucru inter-ministerial la

ormale), dintre care 5 au fost decizii de respingere. Alte 16 cazuri sunt

info islaţiei anti-trust, Consiliul în conformitate

Act

• care AVAS este acţionar;

acordare, în paralel;

şi mijlocii;

implicarea în recuperarea ajutoarelor de stat ilegale.

sectorul de resurse minerale s-a schimbat parametrul de referinta a subventiei alocate entru productia de carbune de la lei/t la lei/Gcal, conform BVC aprobate prin HG, pornind e la concluzia ca actualul sistem de acordare a subventiei nu incurajeaza exploatarea unui

Raportul de Ţară al Comisiei Europene din octombrie 2005, care menţionează faptul că de la închiderea negocierilor, Guvernul României şi-a intensificat considerabil eforturile de implementare a legislaţiei de concurenţă şi a făcut progrese remarcabile în acest domeniu. De asemenea, în iunie 200nivel înalt pentru asigurarea respectării obligaţiilor asumate în materie de concurenţă. Acest grup de lucru este condus de preşedintele AVAS şi raportează direct primului ministru.

Conform Raportului de Ţară din octombrie 2005, din septembrie 2004 şi până în octombrie 2005, Consiliul Concurenţei a adoptat 94 de decizii privind ajutorul de stat (dintre care 20 pe baza unor investigaţii fîn curs de investigare.

În 2005, Consiliul Concurenţei a emis 41 de notificări asupra unor proiecte de acte normative, 20 de opinii asupra unor acte normative deja adoptate, şi 161 de explicaţii sau clarificări

rmale. O atenţie sporită a fost acordată şi implementării legConcurenţei analizând 68 de fuziuni şi achiziţii, din care a găsit 16 ca nefiind cu legislaţia anti-trust.

ivitatea de viitor în domeniul ajutoarelor de stat se canalizează pe patru direcţii principale:

activităţi de promovare a principiilor de concurenţă şi ajutoarelor de stat la nivelul AVAS şi al societăţilor comerciale la

• continuarea notificării ajutoarelor de stat ex ante/post

• analizarea permanentă a societăţilor incluse în schemele de ajutor de stat pentru înterprinderi mici şi mijlocii, în conformitate cu criteriile finale ale Regulamentului nr. 13 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind ajutorul de stat pentru întreprinderi mici

•

Inpdcarbune de calitate .

18

4.1.4. Concurenta si ajutor de stat

In cadrul ultimei misiuni de evaluare a activitatii Consiliului Concurentei de catre reprezentanti ai DG Concurenta din cadrul Comisiei Europene care a avut loc in data de 14 septembrie au fost apreciate progresele obtinute de partea romana in anul 2005, concluziile subliniind ca “progresele inregistrate trebuie consolidate, fiind absolut necesar sa se continue pe aceeasi linie, tendinta fiind foarte buna”.

In 2005, Consiliul Concurentei a continuat activitatea de armonizare legislativa a reglementarilor romanesti in domeniul concurentei si ajutorului de stat cu cele comunitare prin adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a 11 regulamente si 7 instructiuni. In ceea

e

onitorizat

cestora cand acest prag a fost depasit. In urma actiunilor de monitorizare

ce priveste Legea concurentei nr. 21/1996 si Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, dupa modificari succesive in 2003 si 2004, textele renumerotate ale legilor au fost publicate in Monitorul Oficial nr. 742, respectiv 744 din 16 august 2005. Legislatia in vigoare in domeniul concurentei si ajutorului de stat confera puteri sporite Consiliului Concurentei, astfel incat acesta sa se poata opune oricarei legislatii care contine prevederi contrare regulilor de concurenta si ajutor de stat.

In domeniul concurentei a fost aplicata o politica de sanctionare severa, reflectata in valoarea amenzilor care, in perioada mentionata, a atins suma de cca. 40 milioane EURO; in primele 10 luni ale anului 2005, sanctiunile aplicate au fost de 28,4 ori mai mari fata de aceeasi perioada a anului 2004. Consiliul Concurentei si-a intensificat activitatea pro-activa de monitorizare a pietelor, ponderea investigatiilor deschise din proprie initiativa in totalul investigatiilor crescand in mod semnificativ, respectiv cu 62,2 % (16 investigatii din care 10 din oficiu). O data cu elaborarea si aplicarea de catre Consiliul Concurentei a Notei privind modul de depistare a practicilor anticoncurentiale si de efectuare a inspectiilor inopinate, a sporit capacitatea Consiliului Concurentei de a depista si sanctiona practicile anticoncurentiale. In anul 2005, Consiliul Concurentei a efectuat 13 inspectii inopinate la sediul unor agenti economici, pentru obtinerea de informatii si documente necesare clarificarii cazurilor. In urma intensificarii campaniei de promovare a politicii de clementa, Consiliul Concurentei a primit o cerere pentru acordarea de imunitate. In scopul asigurarii prevalentei legislatiei concurentei asupra celorlalte acte normative, Consiliul Concurentei utilizeaza ca principal instrument concret de lucru, in cadrul grupului interministerial pprobleme de concurenta, analiza de impact a reglementarii (AIR). Prin utilizarea acestui instrument, institutiile cu drept de initiativa legislativa se asigura ca deciziile de adoptare a unor reglementari se iau in baza unor informatii clare, in vederea identificarii si evitarii in timp util a oricaror eventuale consecinte anticoncurentiale ale procesului de reglementare. In anul 2005, Consiliul Concurentei a emis 16 avize si 16 puncte de vedere referitoare la proiecte de acte normative si a intervenit pentru modificarea a 9 acte normative in vigoare.

In domeniul ajutorului de stat a fost asigurat un control riguros al ajutoarelor de stat potentiale, fiind efectuate 5794 actiuni de control in primele 10 luni ale anului 2005, fata de 4880 realizate in aceeasi perioada a anului precedent, respectiv cu 18% mai multe. Consiliul Concurentei monitorizeaza strict ajutoarele de stat, actiune concretizata in elaborarea de Rapoarte de monitorizare a ajutoarelor de stat acordate. De asemenea, Consiliul a mcu atentie ajutoarele de stat acordate in zonele libere si defavorizate, deschizand investigatii pentru cazurile in care s-a constatat depasirea intensitatii admise, cerand furnizorilor sa stopeze ajutorele de stat atunci cand acestea au atins pragul de intensitate maxim admis sau cerand recuperarea asi pe baza notificarilor primite, in anul 2005 au fost deschise 19 investigatii in domeniul ajutorului de stat, din care 14 din proprie initiativa si 5 ca urmare a notificarii.

19

Consiliul Concurentei a adoptat 4 decizii negative in cazurile Laminorul Braila, Terom Iasi, Aris Arad si Amitech solicitand in cazul ajutoarelor deja acordate si recuperarea de catre furnizori a acestora.

Pentru consolidarea implementarii legislatiei în domeniul ajutorului de stat, in cadrul mecanismului de pre-consultare cu Comisia Europeana, initiat in septembrie 2004, au fost transmise 85 de proiecte de decizii in domeniul ajutorului de stat si au fost finalizate 80.

i cei ai autoritatilor romane responsabile referitoare la ajutoarele de stat din

ele de acordare. Totodata, Registrul ajutoarelor de

bligatiei de notificare catre Consiliul Concurentei a oricarei masuri de ajutor de stat si punerea acesteia in

Solutia propusa de Consiliul Concurentei din punct de vedere al ajutorului de stat a fost acceptata in 78 de cazuri. Calitatea deciziilor in domeniul ajutorului de stat a crescut in mod evident, ponderea proiectelor de decizie acceptate de Comisia Europeana fara comentarii fiind de 59 % in 2005, fata de 10 % in 2004 in timp ce ponderea proiectelor de decizie acceptate de Comisia Europeana cu comentarii a scazut de la 68% in 2004 la 16% in 2005.

Cuantumul maxim al ajutorului de stat autorizat pentru companiile siderurgice cuprinse in Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania (SC COST Targoviste, SC ISCT SA Campia Turzii, SC Siderurgica SA Hunedoara, SC Ispat Sidex SA Galati si SC CSR SA Resita) este de 49.913 miliarde ROL şi corespunde plafoanelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. In luna mai 2005, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie avand ca obiect analiza masurilor de sprijin susceptibile a constitui ajutor de stat acordate S.C Mittal Steel S.A. Galati. În ceea ce priveste masurile adoptate de autoritatea de concurenta referitoare la celelalte companii care activeaza in sectorul siderurgic si care nu sunt incluse in Strategia de restructurare a industriei siderurgice din Romania, pe parcursul anului 2005 au fost intensificate discutiile intre reprezentantii Consiliului Concurentei ssectorul siderurgic. Totodată, au fost declanşate controale în cazul a altor 4 companii siderurgice (Lamdro Turnu Severin, Artrom Slatina, Intfor Galaţi, Silcotub Zalău) pentru a verifica daca masurile de sprijin acordate au fost de natura ajutorului de stat. In prezent se analizeaza rezultatele controalelor pentru a se stabili daca este necesara deschiderea de investigatii.

In scopul asigurarii transparentei modului de utilizare a banilor publici pentru acordarea de sprijin financiar sub forma ajutorului de stat, a fost elaborat si publicat Registrul ajutoarelor de stat, care cuprinde informatii privind ajutoarele de stat clasificate in functie de furnizori, beneficiari, tipul ajutorului de stat si formstat permite accesul publicului larg la acest gen de informatii. Dupa publicarea Regulamentului privind Registrul ajutoarelor de stat a fost demarata actiunea de inregistrare a ajutoarelor de stat raportate de catre furnizori in conformitate cu Regulamentul privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat, in vederea crearii sistemului de evidenta electronica a ajutoarelor de stat.

Totodata, prin intermediul intalnirilor grupului de lucru interministerial pe probleme de concurenta si ajutor de stat (pana in prezent, 10 pe fiecare componenta), al materialelor de specialitate elaborate si publicate de Consiliul Concurentei (Manualul privind ajutorul de stat, brosura privind Legea concurentei si Legea ajutorului de stat, brosura privind politica de clementa), dar si prin linia telefonica gratuita „tel verde” si Forumul on-line, Consiliul Concurentei a mentinut un dialog continuu cu piata si autoritatile furnizoare si beneficiare de ajutor de stat, dar si cu institutiile administratiei publice centrale cu care a semnat acorduri de cooperare (15 pana in prezent), astfel incat regulile concurentei si ajutorului de stat sa fie respectate in beneficiul consumatorilor. Totodata, a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 500 din 14/06/2005, Hotarârea Guvernului nr. 490 din 26/05/2005 privind unele măsuri pentru accelerarea procesului de implementare a reglementărilor privind ajutorul de stat care prevede masuri noi menite sa asigure respectarea o

20

aplicare dupa autorizarea primita din partea Consiliului Concurentei, precum si a obligatiei de tinere a unei evidente specifice a ajutoarelor de stat acordate si de a raporta date si informatii Consiliului Concurentei. Conform acestei Hotarari a Guvernului, actele normative sau administrative prin care au fost acordate ajutoarele de stat sunt lovite de nulitate.

In plus, pentru asigurarea indeplinirii angajamentelor asumate in cadrul negocierilor, prin HG nr. 495/01.06.2005, a fost constituit Comitetul interministerial responsabil cu îndeplinirea

lizarea lor.

ste hotarat sa continue si sa intensifice eforturile in vederea aplicarii eficiente a politicii de concurenta in Romania, astfel incat pana la Raportul Comisiei din aprilie 2006, conditiile din Tratatul de Aderare pentru Capitolul 6 sa fie indeplinite.

leg ui implicat

• ontinua a personalului Consiliului Concurentei la programe de instruire

• e

• uarea actiunilor care sa conduca la o colaborare eficienta cu autoritatile care fac parte din Reteaua Internationala a Concurentei si din Reteaua Europeana a Concurentei;

icarea activitatii de implementare a legislatiei relevante si controlul res lui legislativ national la noil

acom

angajamentelor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană privind Capitolul 6 "Concurenţa" alcatuit din reprezentanti ai AVAS, MIE, MEC, MFP, CC, ANAF, MTCT, MAI, Cancelaria primului Ministru, comitet care urmareste indeaprope reaangajamente

In aceasta perioada Consiliul Concurentei si-a intarit capacitatea administrativa prin alocarea de resurse financiare adecvate si suficiente, prin asigurarea de personal calificat si specializarea corespunzătoare a acestuia, precum si prin dotarea cu logistica necesara.

Obiective: Consiliul Concurentei e

In acest sens, Consiliul Concurentei isi va intensifica activitatea pentru realizarea urmatoarelor obiective:

A. Consolidarea in continuare a cadrului institutional pentru aplicarea eficienta a islatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat, pregatirea personalul

in analiza cazurilor de concurenta si ajutor de stat si in procesul de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in principal prin:

participarea cprofesionala organizate in cooperare cu institutii nationale sau din strainatate;

continuarea schimbului de experienta cu experti in domeniu din cadrul autoritatilor dconcurenta din Uniunea Europeana si a altor autoritati membre ale Retelei Internationale a Concurentei;

contin

• perfectionarea permanenta a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea de Apel Bucuresti, in sensul abordarii comunitare a cazurilor de concurenta si ajutor de stat.

B. Intensifpectarii acesteia precum si adaptarea permanenta a cadrue evolutii ale acquis-ului comunitar.

At t in domeniul concurentei, cat si al ajutorului de stat va continua transpunerea acquis-ului unitar.

In acest sens, politica in domeniul concurentei va urmari:

intarirea aplicarii legislatiei in domeniul concurentei pentru mentinerea unei track record satisfacator si continuarea abordarii pro-active a controlului practicilor anticoncurentiale si

21

a concentrarilor economice, focalizandu-se resursele asupra cazurilor celor mai grave de distorsionare a concurentei si aplicarea de sanctiuni descurajatoare. In acest context, un accent deosebit va fi pus pe studierea si cercetarea pietelor pe baza „Listei sectoarelor esentiale ale economiei romanesti din punct de vedere concurential” elaborata de Consiliul Concurentei, pe cresterea numarului de investigatii din proprie initiativa si inspectii inopinate. Odata cu modificarea si completarea legislatiei privind concurenta, a fost

tei in

scopul gasirii celor

In troliere, Consiliul Concurentei va

nor

• Con ii in domeniu cu evolutiile inre p vor fi avute in vedere obiectivele cheie ale

→ mai putin si mai bine tintit”;

→ tate si

tatii statelor membre in privinta notificarii ajutoarelor de stat

• tisfacator in

• tuturor masurilor noi de ajutor de stat, in special a

• rdarii de ajutoare de stat sub forma schemelor de ajutor de stat si evitarea

•

intarita politica de sanctionare in sensul ca au fost majorate substantial amenzile prevazute pentru incalcarea prevederilor legislatiei in domeniul concurentei. Acestea sunt calculate ca procent din cifra de afaceri a contravenientilor in conformitate cu practica europeana (nivelul acestora se situeaza intre 1% -10% din cifra de afaceri).

continuarea reuniunilor grupului de lucru interministerial in domeniul concurenscopul asigurarii dialogului permanent cu autoritatile de reglementare din diferite sectoare si armonizarii legislatiei elaborate de ministere cu regulile europene in materie de concurenta si al evitarii adoptarii si implementarii de acte normative care contin prevederi cu posibil impact anticoncurential prin aplicarea analizei de impact a reglementarii;

continuarea colaborarii cu autoritatile de reglementare sectoriala cu care au fost incheiate acorduri de cooperare (ANRE, ANRGN, ANRC, ANRSGC s.a.) in mai bune solutii de liberalizare a economiei si de deschidere efectiva la concurenta a pietelor supuse demonopolizarii, in special prin analizarea compatibilitatii prevederilor actelor normative emise in aceste domenii cu principiile concurentei. Acest lucru este necesar deoarece pietele respective sunt in plin proces de liberalizare.

ceea ce priveste diferitele sectoare ale industriei pemonitoriza comportamentul societatilor active, in vederea asigurarii unui climat concurential

mal, care sa fie in deplina concordanta cu principiile aplicate in Uniunea Europeana.

Politica in domeniul ajutorului de stat va urmari:

tinuarea armonizarii cadrului legislativ national si a politicgistrate in Uniunea Europeana. In acest scoreformelor comunitare in domeniul ajutorului de stat, respectiv:

“ajutor de stat acordat cat

→ o abordare economica mai aprofundata;

proceduri mai eficiente, o mai buna punere in aplicare, previzibilitransparenta accentuate;

→ cresterea responsabilisi a aplicarii corecte a regulilor de acordare a ajutoarelor de stat.

intarirea aplicarii legislatiei in domeniul pentru atingerea unui track record sadomeniul ajutorului de stat;

asigurarea notificarii ex-ante a masurilor ce privesc cazurile de restructurare, privatizare si platile esalonate;

intensificarea acoacordarii de ajutoare individuale;

autorizarea ajutoarelor de stat in stricta concordanta cu regulile europene, preluate integral pana in prezent;

22

• incurajarea politicii de acordare pe baza criteriilor stipulate prin lege a ajutoarelor de stat orizontale (ajutoare pentru cercetare-dezvoltare, pentru pregatirea personalului, pentru intreprinderi mici si mijlocii si ajutoare pentru ocuparea fortei de munca);

realizarea de investigatii din proprie initiativa atunci cand se constata ca informatiil• e

•

sultare si, respectiv interimar cu Comisia Europeana;

roiectelor de acte normative in

arul ajutoarelor de stat acopera toate masurile de ajutor de stat in vigoare, inclusiv

ania a solicitat o perioada de tranzitie

ventelor in baza Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificarile si

Ad

Actca i cu autoritatile furnizoare de ajutor de stat, vizeaza urmatoarele

iliului Concurentei a asistentei tehnice de specialitate in

cuprinse in notificari sunt insuficiente sau incorecte;

perfectionarea expertilor Consiliului Concurentei in elaborarea si fundamentarea juridica a deciziilor in domeniu, astfel incat sa se asigure o calitate ridicata a acestora printr-o evaluare si analiza riguroasa a masurilor de ajutor de stat cat si un track record satisfacator in cadrul mecanismelor de pre-con

• monitorizarea permanenta si cu maxima atentie a respectarii si implementarii deciziilor emise de Consiliul Concurentei in domeniu, si mai ales a ajutoarelor acordate in sectoarele considerate sensibile atat in Romania cat si in Uniunea Europeana, dar si a celor acordate in zonele defavorizate si zonele libere astfel incat sa fie acordate in limitele impuse de perioadele de tranzitie acceptate;

• respectarea angajamentului de a nu acorda sau plati nici un ajutor de stat companiilor siderurgice incluse in Strategia Nationala de Restructurare a indusreiei siderurgice din Romania incepand cu 1 ianuarie 2005 pana la 31 decembrie 2008 si a valorii ajutoarelor de stat si a conditiilor legate de reducerea capacitatilor de productie prevazute in Protocolul 2 al Acordului European;

• blocarea adoptarii sau implementarii masurilor de ajutor de stat care nu au fost evaluate si autorizate prin participarea unui reprezentant al Consiliului Concurentei la reuniunile pregatitoare ale sedintelor de Guvern si prin dezbaterea pcadrul reuniunilor Grupului de lucru interministerial pe ajutor de stat, pentru evitarea oricaror incompatibilitati cu acqius-ul comunitar;

• transparenta deplina prin asigurarea faptului ca Raportul anual privind ajutoarele de stat si inventajutoarele fiscale acordate la toate nivelele administratiei;

Unul dintre obiectivele importante ale politicii ajutorului de stat este limitarea acordarii ajutoarelor fiscale. Prin modificarile aduse legislatiei privind zonele libere si zonele defavorizate, au fost eliminate unele facilitati fiscale sau a fost limitata in timp acordarea acestora.

In cadrul negocierilor cu Comisia Europeana, Rompentru aplicarea scutirii de la plata taxei pe profit in baza Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind zonele defavorizate, in conditii specifice, pana cel mai tarziu 2010, si o perioada de tranzitie, pana la si inclusiv 31 decembrie 2011, pentru aplicarea scutirii de la plata redecompletarile ulterioare, pentru companiile care au semnat contracte comerciale cu

ministratia Zonelor Libere inainte de 1 iulie 2002.

ivitatea in cadrul Grupului de lucru Interministerial pe probleme de ajutor de stat, care are scop dezvoltarea dialogulu

actiuni:

asigurarea de catre expertii Consdomeniul ajutorului de stat necesara tuturor institutiilor implicate, in scopul respectarii regulilor ajutorului de stat de catre furnizori si imbunatatirii calitatii notificarilor adresate Consiliului Concurentei;

23

identificarea si solutionarea optima a problemelor specifice ajutorului de stat cu care se confrunta autoritatile furnizoare;

cresterea gradului de cunoastere a legislatiei in domeniul ajutorului de stat in randul

unile emise de Consiliul Concurentei in plicarea Legii privind ajutorul de stat;

orizate de Consiliul Concurentei sau dupa emiterea unei decizii de interzicere;

Pencatr

•

• ului Concurentei a legislatiei relevante, deciziilor, publicatiilor, precum si

prin asigurarea functionarii eficiente a Registrului ajutoarelor de stat;

• cre de afaceri si a e in ceea ce priveste importanta aplicarii politicii concurentei si a

prin elaborarea si publicarea de brosuri, manuale, documente cu

anziţia către o societate informaţională

autoritatilor ce acorda ajutoare, in special a criteriilor de acordare si conditiilor de eligibilitate prevazute in regulamentele si instructia

constientizarea furnizorilor in ceea ce priveste obligatiile ce le revin potrivit Legii privind ajutorul de stat, precum si a riscurilor la care se expun prin acordarea acestora fara a fi aut

evaluarea proiectelor schemelor de ajutor de stat elaborate de furnizori, in vederea stabilirii compatibilitatii cu legislatia in domeniu.

tru promovarea culturii concurentei in Romania, actiunile vor fi in continuare orientate e:

• continuarea pregatirii profesionale a expertilor din ministerele si institutiile publice direct vizate de aplicarea politicii in domeniul concurentei si ajutorului de stat;

• intensificarea profesionalizarii personalului din cadrul unitatilor specializate pe ajutor de stat din cadrul institutiilor furnizoare si initiatoare de ajutor de stat, in vederea imbunatatirii calitatii notificarilor ajutoarelor de stat si furnizarea tuturor elementelor necesare unei evaluari corecte a ajutoarelor de stat de catre Consiliul Concurentei; promovarea culturii concurentei in relatie cu Guvernul, sectorul privat, mediul de afaceri, mass-media, organisme neguvernamentale;

continuarea asigurarii transparentei activitatii Consiliului Concurentei prin publicarea pe site-ul Consili

sterea gradului de constientizare a publicului, a comunitatii oamenilor institutiilor publicajutorului de stat informatii specializate, precum si continuarea publicarii trimestriale a Revistei „Profil: Concurenta”.

4.1.5 Progrese obţinute în tr

Obiectivul strategic al Guvernului României în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este crearea premiselor implementării societăţii informaţionale, prin lansarea procesului de privatizare a companiilor şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor TIC.

Sectorul telecomunicaţiilor

După liberalizarea pieţei de comunicaţii în 2003 şi introducerea regimului de autorizare generală, până la data de 19 septembrie 2005 au fost autorizate 2097 de companii, care au primit astfel dreptul de a intra pe piaţă în calitate de furnizori de servicii sau de reţele de comunicaţii electronice. Acest număr nu include şi companiile utilizatoare de frecvenţe radioelectrice, care doresc să furnizeze reţele sau servicii private de comunicaţii electronice.

24

Începând cu data de 29 iulie 2005, Legea nr. 239/2005, privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul comunicaţiilor, simplifică procesul de autorizare a firmelor

niul comunicaţiilor electronice a

eja funcţionale şi s-au

ma colectată, se

are pot fi realizate de ANRC, o

care doresc să furnizeze reţele sau servicii private de comunicaţii electronice, utilizatoare de frecvenţe radioelectrice. Acestea se pot adresa acum direct Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informatiei (IGCTI) pentru a obţine licenţa de utilizare a frecvenţelor radioelectrice. După obţinerea licenţei de utilizare a frecvenţelor radioelectrice, firmele pot începe furnizarea efectivă a reţelelor sau serviciilor private de comunicaţii electronice.

Procesul de implementare a serviciului universal în domecontinuat cu instalarea de telecentre şi telefoane publice cu plată. Agenţia Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANRC) a reevaluat obligaţiile privind serviciul universal impuse firmelor desemnate şi a numit noi furnizori de serviciu universal. În urma concluziilor asupra rezultatelor implementării serviciului universal în domeniul comunicatiilor electronice, s-a luat decizia modificării Documentului de politică şi strategie privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicaţiilor electronice.

Cele 5 telecentre instalate în urma licitaţiei din anul 2004, sunt ddovedit de real folos comunităţilor în care au fost instalate. În acest moment ANRC are un buget prevăzut de circa 14 milioane de euro pentru instalarea de telecentre, realizat din reportări de anul trecut şi din fondurile prevăzute pentru anul acesta. Din suva plăti costul instalării si operării legaturii de acces, precum şi al achiziţionării şi punerii în funcţiune a echipamentelor. De asemenea, se vor acoperi, acolo unde este cazul, şi cheltuielile solicitate de unele autorităţi locale pentru administrarea telecentrelor.

În domeniul telefoniei mobile, au fost acordate două licenţe pentru telefonia mobilă de generaţia a treia, una dintre cele două deţinătoare lansându-şi deja serviciile.

Prin Decizia nr. 373/2005 a IGCTI a fost aprobată procedura de supraveghere a pieţeiechipamentelor radio şi a echipamentelor terminale de telecomunicaţii, precum şi a altor echipamente electrice şi electronice din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice. Responsabilităţile de supraveghere a pieţei aparţin IGCTI, prin structurile sale: centre locale de control, direcţii teritoriale, Serviciul compatibilitate electromagnetică, Direcţia planificare spectru şi Direcţia executivă comunicaţii. Echipamentele sunt monitorizate pentru a se verifica corespondenţa cu prevederile H.G. nr. 88/2003 si 497/2003, la introducerea pe piaţă.

Prin Decizia nr. 385/2005 a IGCTI, a fost reglementată procedura de autorizare a difuzării sau retransmisiei serviciilor de programe audiovizuale. Decizia stabileşte procedura şi condiţiile de acordare a avizului tehnic, a licenţei de emisie si a autorizaţiei tehnice de funcţionare pentru staţiile de emisie şi reţelele de comunicaţii electronice aflate sub jurisdicţia României şi utilizate în scopul difuzării sau retransmisiei oricărui serviciu de programe audiovizuale.

Prin Legea nr. 239/2005 au fost modificate şi completate OG nr. 31/2002, privind serviciile poştale, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 642/2002, şi OG nr. 79/2002, privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, aprobată prin modificări şi completări de Legea nr. 591/2002. Modificările şi completările privesc stabilirea sursei de finanţare a cheltuielilor curente ale ANRC, aceasta sursă fiind tariful de monitorizare datorat, tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie şi alte venituri cconform legii. Cuantumul tarifului de monit rizare, datorat pentru un an, se detemina estimativ la data de 15 iulie a anului respectiv, în raport cu cifra de afaceri realizată în anul anterior. ANRC şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei (MCTI) au dreptul de a solicita informaţii de la furnizori, pentru a verifica respectarea obligaţiilor legale,

25

stabilirea tarifului de monitorizare şi a contribuţiilor pentru finanţarea serviciilor din sfera serviciului universal şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.

O prioritate pentru perioada 2006-2008 este îmbunatatirea cadrului legal pentru

legea privind serviciul universal, cu acces la comunicaţiile în banda rgă, pentru a valorifica la nivel superior investiţiile aflate în derulare sau în plan.

viitor este acela al iniţierii unui proiect de lege privind infrastructura

Serviciile poştale le, până la sfârşitul lunii septembrie 2005, 160 de companii au

Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale, în vederea

pentru achiziţiile

reglementarea serviciului universal şi aplicarea noilor tehnologii pentru extinderea acestuia, în scopul preintampinarii fenomenului de excluziune sociala in zonele defavorizate prin asigurarea unui nivel minim de acces la servicii de telefonie si Internet.

Astfel, se are in vedere iniţierea unor modificări legislative pentru a încuraja dotarea telecentrelor, prevăzute înla

Un alt proiect deasociată reţelelor de comunicaţii electronice, prin care se vor stabili condiţiile în care se realizează accesul pe proprietăţi de către furnizorii de reţele de comunicaţii electronice şi utilizarea partajată (de către mai mulţi furnizori) a infrastructurii asociate reţelelor de comunicaţii electronice.

În domeniul serviciilor poştafost autorizate să presteze servicii poştale în afara sferei serviciului universal. C.N. Poşta Română a fost desemnată furnizor de serviciu universal în domeniul serviciilor poştale, 135 de companii au primit dreptul de a presta servicii cu valoare adaugată, iar 138 companii dreptul de a oferi servicii poştale fără valoare adaugată.

Societatea Informaţională Ca urmare a intrării în vigoare a HG nr. 497/2004, în structura MCTI s-a organizat la nivel de direcţiegestionării fondurilor structurale şi implementării măsurilor cuprinse în Programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice. Datorită rolului tot mai important pe care îl are societatea informaţională, aceasta reprezintă o prioritate atât sectorială, cât şi orizontală, ce va trebui să se regăsească în toate proiectele ce vor fi finanţate din fonduri structurale. În momentul actual se află în stadiul de finalizare strategia privind componenta de societate informaţională din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare 2007-2013.

Ordinul MCTI nr. 221/2005 pentru aprobarea normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea legii 589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 534/2005. Normele tehnice şi metodologice se aplică activităţii electronice notariale şi stabilesc condiţiile privind autorizarea notarilor publici pentru efectuarea actelor notariale în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de notarii publici, transmiterea documentelor electronice şi păstrarea acestora în arhive.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice prin licitaţii electronice, a fost adoptată HG nr. 612/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 182/2002, privind lista autorităţilor contractante care au obligaţia de a aplica prevederile OG nr. 20/2002, publice prin licitaţii electronice şi produsele care urmează să fie achizţionate prin această procedură. Astfel, autorităţile contractante menţionate în Anexa 1 a H.G. nr. 182/2002 au obligaţia să aplice procedura de licitaţie electronică, pentru atribuirea oricărui contract de

26

achiziţie publică având unul din obiectele menţionate în anexa nr. 2 şi a cărui valoare estimată, fără TVA, este cuprinsă între 2000 euro şi 200.000 euro. Celelalte autorităţi pot aplica aceasta procedură cu aprobarea ordonatorului principal de credite şi cu respectarea

Ordinului MCTI nr. 218/2004. Numărul

, ECDL

re a computerului şi Internetului în

uirea proiectului pilot de

formatice. Sistemul de

işeul virtual de plăti" are ca beneficiari

România există peste 6,2 milioane de carduri valide.

condiţiilor stabilite de operatorul Sistemului electronic de achiziţii publice.

În perioada 1 aprilie - 30 iunie 2005, 34 de instrumente de plată cu acces la distanţă emise de către 25 de banci au fost avizate conformutilizatorilor acestora este de aproximativ 66.000. În 2005 au apărut şase noi instrumente de plată cu acces la distanţă (unele dintre ele înlocuindu-le pe cele vechi). MCTI îşi propune să sprijine îmbunătăţirea şi modernizarea continuă a serviciilor de internet-banking şi mobile-banking.

Pentru dezvoltarea resurselor umane din sectorul TIC, MCTI a organizat în 2005 o serie de sesiuni de instruire, atât pentru administratorii portalului de sănătate, cât şi pentru personalul din sectorul public al securitatăţii informaţiei.

Tot în acest scop, s-a desfăşurat faza a II-a a programului de certificare ECDL pentru administratia publica din Romania. Astfel, portofoliul de certificări ECDL existentComplet şi ECDL Start, va fi completat cu o serie de alte certificări: ECDL Avansat, equalskills, e-Citizen şi ECDL CTP – Certified Training Professional. Cu acest prilej a fost lansată în România cea mai noua certificare ECDL: e-Citizen, creată ca răspuns la nevoia stringentă de creştere a nivelului de cunoştinţe de utilizainteracţiune cu sistemele de e-guvernare sau e-business, în conformitate cu Planul de Acţiune e-Europe 2005 al Comisiei Europene. Suportul de curs pentru certificarea e-Citizen are o sectiune particularizată în funcţie de aplicaţiile de e-guvernare existente în România.

Pentru atingerea obiectivelor strategice, sunt avute în vedere o serie de priorităti: extinderea accesului la servicii TIC la nivel naţional, instalarea de Centre Publice de Acces la reţeaua publică de telefonie şi la Internet în localităţile izolate, respectiv încurajarea operatorilor regionali alternativi în vederea dezvoltării buclei locale.

A fost lansata procedura de licitaţie deschisă pentru atribimplementare a sistemului PLC (Power Line Communications). Prin intermediul acestui proiect vor fi achiziţionate echipamente de interconectare la reţeaua de linii electrice, terminale telefonice, precum si calculatoare şi alte echipamente incomunicaţii PLC sunt furnizate servicii de comunicaţii electronice având ca suport de transmisie a semnalului util reţelele de tensiune electrică de joasă şi medie tensiune. Frecvenţele folosite pentru acest tip de comunicaţii sunt între 3 - 148,5 kHz, pentru aplicaţii de banda îngustă, şi 1-30 MHz, pentru aplicaţiile de bandă largă.

Tot pentru extinderea accesului la serviciile TIC la nivel naţional, va demara programul CityNet, care are în vedere dezvoltarea de "Oraşe digitale", bazate pe reţeaua metropolitană formată din serviciile municipalităţii, rezidenţi şi servicii comerciale.

Un alt proiect iniţiat este "Ghişeu virtual de plăţi". Prin acesta se propune achiziţionarea unei soluţii informatice care sa faciliteze plata on-line a debitelor către bugetul de stat şi bugetele locale, prin intermediul cardului bancar. "Ghinstituţiile statului către care populaţia are de efectuat diverse plăti (taxe, impozite, amenzi, sau contravaloarea altor servicii). Plata se va efectua cu ajutorul cardului bancar, autentificarea realizându-se pe baza datelor asociate cardului. Proiectul va asigura creşterea transparenţei în furnizarea de informaţii şi servicii publice, va eficientiza utilizarea fondurilor publice, garantând confidenţialitatea datelor cu caracter personal şi contribuind la asigurarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice în format electronic. În prezent în

27

De asemenea, a fost demarat proiectul „Sistem informatic, disponibil permanent, pentru furnizarea on-line a orei oficiale a Romaniei”. Acesta va crea o referinţă unică la nivel

ea

abil”. Varianta extinsă a sistemului urmează să devină operaţională până la sfârşitul

a au fost

pentru unul sau mai multe loturi. Fiecare lot cuprinde achiziţia de echipamente IT

naţional, cu asigurarea trasabilităţii la scara internaţională UTC, precum şi accesul non stop la informaţia de timp. Sistemul va permite accesul tuturor utilizatorilor la acest tip de informaţie capabila să asigure uniformitatea marcării temporale a tranzacţiilor şi documentelor, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, în conformitate cu standardele în vigoare. De asemenea, va fi infiinţat un serviciu de monitorizare a parametrilor în care se realizeaza sincronizarclienţilor beneficiari ai acestui sistem.

Sistemul informatic, disponibil permanent, pentru furnizarea on-line a orei oficiale a României se adreseaza operatorilor de telecomunicaţii, contribuind la creşterea calităţii serviciilor oferite utilizatorilor serviciilor publice, furnizate prin mijloace electronice, precum şi oricărei persoane interesate în obţinerea de informaţii exacte privind informaţia de timp.

În ceea ce priveşte programul de reformă digitala, realizările României au fost apreciate pe plan european, astfel că varianta extinsa a sistemului electronic de achizitii publice www.e-licitatie.ro, operat de IGCTI, este finalistă la concursul european eEurope Awards 2005, organizat de Institutul European pentru Administraţie Publică şi susţinut de Comisia Europeană. Proiectul www.e-licitatie.ro a fost selectat, în final, dintre 234 de proiecte şi apreciat de către echipa de evaluare ca: „un sistem naţional cu o strategie clară care dezvoltă o infrastructură completă pentru licitaţii electronice”, având un „impact mare asupra utilizatorilor”, ca fiind „foarte relevant pentru e-guvernare, mai cu seama în privinţa transparenţei, controlului, licitării şi reducerii birocraţiei” şi un „model funcţional (ce) poate fi transferacestui an. Sistemul electronic de achiziţii publice www.e-licitatie.ro a mai primit recunoaştere internaţională cu premiul Internaţional Golden Link 2005 al Asociaţiei de Comunicaţii şi Electronică a Forţelor Armate pentru „cea mai inovativă soluţie” la secţiunea Apărare Internaţională sau Guvernare Civilă. Sistemul a fost nominalizat ca exemplu de bună practică, la nivel european, la Conferinţa la nivel înalt cu tema e-Government, desfasurată în Italia.

Guvernul Romaniei a iniţiat, cu sprijinul Băncii Mondiale, proiectul intitulat „Economia bazata pe Cunoaştere”. Proiectul va fi implementat printr-un împrumut estimat la 80 milioane dolari SUA. Iniţial vor fi disponibili 2 milioane dolari ce vor fi alocaţi pentru crearea unui număr limitat de reţele ale comunităţilor atât din mediul rural, cât şi mic urban, dezavantajate din punct de vedere al accesului la informaţie. Primele 9 dintre acestepreselectate în cadrul primei etape a fazei pilot a proiectului. În următorii ani aproximativ 300 reţele virtuale locale servind ca „centre de cunoaştere” vor fi înfiinţate în mediul rural şi mic urban, pentru a furniza informaţii şi servicii on line către cetăţeni şi mediul de afaceri. Reţelele vor fi construite în funcţie de nevoile fiecărei comunităţi şi vor asigura, prin conexiuni în bandă largă, accesul la informaţie şi servicii electronice pentru principalele instituţii din comunităţile respective – şcoala, primăria, biblioteca, căminul cultural.

Pentru faza pilot a proiectului „Economia bazată pe Cunoaştere”, în luna iunie a avut loc deschiderea publică a ofertelor depuse în urma licitaţiei internaţionale competitive pentru achiziţia de hardware, software, echipamente de comunicaţii şi servicii de integrare pentru realizarea reţelelor electronice ale comunităţilor locale pilot (RECL). Fiecare dintre cele nouă comunităţi locale face obiectul unui lot de achiziţii independent, ofertanţii având posibilitatea să licitezeprecum şi software standard ce vor fi utilizate pentru dotarea fiecărui nod al reţelei locale (Primărie, Şcoală, Bibliotecă, Punctul de Acces Public la Informaţie). De asemenea, în componenţa fiecărui lot de achiziţie este prevăzută instalarea reţelei de comunicaţie la nivel local şi asigurarea accesului la Internet de bandă largă, precum şi la reţelele naţionale şi

28

internaţionale de telefonie pentru fiecare dintre Reţelele Electronice ale Comunităţilor Locale (RECL).

Astfel, în perioada iunie - august 2005 a avut loc pregătirea sălilor de clasă destinate învăţării

să fcopiator, scanner, imprimanta, telefon/fax, camere Web, server (plus alte componente tehnice

• cii de consultanţă pentru dezvoltarea unui sistem de colectare şi

tru instruirea membrilor comunităţilor locale în

programul eTen 25 proiecte în valoare de peste 2 milioane

lăteşte o contribuţie financiară anuala, au fost înscrise 10 pro tpro tfirmele ativ 400.000 euro.

Pen precum

tru aplicarea Legii nr.451/2004

•

asistate de calculator, în intervalul august – octombrie 2005 urmând să fie instalate RECL şi ie dotate scolile cu echipamente precum: 10 computere (Desktop PC) şi mobilier aferent,

pentru reţea). În scopul pregătirii şi implementării în cele mai bune condiţii a proiectului extins „Economia bazată pe cunoaştere” au fost lansate cereri de scrisori de interes pentru:

contractarea de servidiseminare a informaţiilor prin mijloace electronice pentru promovarea comunităţilor locale pilot;

• contractarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea specificaţiilor în vederea realizării unui sistem electronic pentru înregistrarea şi autorizarea întreprinzătorilor din cadrul comunităţilor locale;

• contractarea de servicii de consultanţă pendomeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Componenta educaţionala a proiectului „Economia bazată pe cunoaştere” prevede investiţii în infrastructura de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în şcoli, furnizarea de servicii de formare în domeniul TIC, asistenţă în utilizarea resurselor şi conţinuturilor electronice în vederea creşterii calităţii procesului didactic.

În acest an 37 de firme şi instituţii româneşti partenere s-au înscris la Comisia Europeana pentru a obţine finanţare prineuro. Dintre acestea, şase proiecte au fost declarate eligibile şi ar putea atrage finanţări europene, din care aproximativ 730.000 euro ar reveni firmelor româneşti. Jumătate dintre proiectele la care participă 8 parteneri din România se axează pe oferirea de servicii de eGovernment: servicii electronice în domeniul eHealth, eLearning, şi servicii electronice pentru sectorul IMM-urilor.

Anul trecut, dupa semnarea memorandumului de aderare a Romaniei la programul comunitar eTEN, pentru care tara noastra p

iec e cu participare românească, fondurile solicitate fiind de peste 800 mii de euro. Cinci iec e la care au participat şi companii din Romania au fost selectate de Comisia Europeana,

româneşti reuşind să atragă finanţări de aproxim

tru perioada 2006-2008, se au in vedere o serie de schimbari legislative si institutionale, si dezvoltari de aplicatii:

• completarea cadrului legislativ in domeniul comertului electronic si al furnizarii de servicii de certificare a semnaturii electronice;

• elaborarea normelor tehnice si metodologice penprivind marca temporala;

evaluarea securitatii sistemelor informatice la nivel institutional, regional, national, precum si pentru prevenirea si combatarea criminalitatii electronice;

• adoptarea de standarde in domeniul de competenta;

• realizarea de portaluri de informatii la nivelul administratiei centrale, sustinute prin actiuni de creare prealabila a arhivelor si bazelor de date relevante pentru cetateni si

29

agenti economici si de reglementari privind modul de creare si exploatare a

•

• ntru cetateni si pentru agentii economici prin care zate

a electronica si carduri electronice de identificare;

;

• bunatatirii calitatii produselor si serviciilor autohtone, din domeniul

•

cetatenii

• omunicatiilor electronice pentru accelerarea

ente ce vor fi atribuite pentru noile comunicatii mobile si

i şi

rin facilitarea intelegerii comune a strategiilor de catre diferiti actori. Crearea de

rajeaza reorganizarea metodelor de productie si aparitia unor noi afaceri.

portalurilor administratiei centrale;

dezvoltarea sistemului de Web-site-uri interactive la nivelul administratiei centrale;

realizarea de portaluri de servicii pesa se perfectioneze sistemul de angajare a fortei de munca si cel de certificari bape semnatur

• extinderea depunerii on-line a documentelor fiscale la agentii economici mijlocii

stimularea imcomunicatiilor si tehnologiei informatiei, in vederea obtinerii certificarilor tip ISO conform practicilor internationale;

implementarea cadrului legal armonizat privind semnatura electronica si comertul electronic ;

• infiintarea Autoritatii de Reglementare si Supraveghere in domeniul semnaturii electronice;

• lansarea strategiei de broadband ca un program national coerent si obligatie europeana, dar in acelasi timp rezolvarea unei necesitati critice pentru infrastructuri si continut digital al comunicatiilor de banda larga, la care sa aiba acces toti Romaniei;

incurajarea investitiilor in infrastructura cdezvoltarii comunicatiilor broadband, in special a serviciilor mobile de tip WiMAX, urmarindu-se intr-o prima faza a implementarii, realizarea unui proiect pilot;

• continuarea transpunerii aquis-ului comunitar in domeniul comunicatiilor electronice si consolidarea cadrului institutional al sectorului de comunicatii electronice;

• eliberarea benzilor de frecvpentru introducerea televiziunii digitale;

• creşterea gradului de acces la infrastructură şi servicii în zona localităţilor medimici (rangul II-III) prin continuarea programului „Economia Bazată pe Cunoaştere”

Având în vedere implicarea MCTI în gestionarea fondurilor structurale, o componentă importantă a activităţii după anul 2007 va fi aceea de implementare a proiectelor ce urmeaza a fi finantate din fonduri structurale.

Societatea Informationala este tema orizontala prezenta in toate fondurile structurale, argument folosit de fiecare tara europeana pentru a lansa politica de stat cu prioritate ITC.

Competitivitatea economica este fundamentata pe „Societatea bazata pe cunoastere”, iar ocomponenta cheie a ei este stapanirea aplicatiilor societatii informationale. Una dintre tintele politicii Comunitatii Europene a fost stabilita incurajarea trecerii la Societatea Informationala, care inseamna mai mult conceperea de noi sisteme pentru cresterea eficientei, crearea de oportunitati de afaceri si reducerea riscurilor si incertitudinilor in afaceri. Societatea Informationala ajuta la extinderea pietelor si a accesului la ele, permite crearea de retele si parteneriate plegaturi intre parteneri, furnizori si clienti cu ajutorul internet-ului devine necesitate in viitor.

Propagarea TIC in toata economia reprezinta un obiectiv de mare importanta atat pentru cresterea nivelului productivitatii globale, cat si pentru competitivitatea regionala. De asemenea, ea incu

30

Distribuirea efectiva si eficienta a serviciilor publice – in special e-government si e-health – beneficiaza de un potential semnificativ pentru cresterea economica si facilitează apariţia de noi servicii.

Ca regula generala, investitiile in infrastructura TIC ar trebui sa ia in considerare dezvoltarea tehnologica rapida, respectul fata de principiile de neutralitate tehnologica si acces liber. De aceea e importanta disponibilitatea unei infrastructuri de comunicatii broadband adecvate, la un cost accesibil.

e si sigure de a face schimb de informatii. Astfel, extinderea retelelor broadband si

olt al lumii. Mai mult, tehnologia broadband omniprezenta este cheia

utostrazilor, permitand statului sa atinga obiective care sunt critice pentru o

atii electronice

omii. Toate or ne

Guvernul isi propune sa stimuleze utilizarea tehnologiei informatiei, avand in vedere ca Romania beneficiaza de un sector TIC activ si in crestere (in special pe latura software), prin stimularea cererii de produse informatice si prin masuri care sa stimuleze in mod competitional furnizorii locali. Serviciile nu pot exista sau nu pot fi dezvoltate fara modalitati rapidsporirea securitatii datelor sunt conditii obligatorii pentru existenta unei economii bazate pe cunoastere.

In termeni de beneficii economice, accesul broadband va avea un impact sectorial, actionand ca un catalizator pentru inovare si furnizand o infrastructura fundamentala, pe care firmele pot sa-si transforme competitivitatea. Va avea, de asemenea, un impact asupra intrarilor de capital, cresterii angajarilor, abilitatilor si performantei crescute in sectoarele existente sau noi.

Aplicatiile care se bazeaza pe internetul de banda larga promit sa alimenteze cresterea economica in orice cconvergentei organizatiilor virtuale publice si private si pentru creşterea productivitatii aplicatiilor bazate pe internet. Broadband-ul are un potential foarte mare si ne bazam pe succesul sau ca mediu ideal pentru atingerea obiectivelor e-guvernarii si ale societatii informationale. Obiectivul de asigurare a accesului in banda larga înseamnă, totodata, reducerea distantelor pentru a asigura o crestere omogena, putand fi considerat echivalentul digital al aeconomie moderna. Conexiunile rapide vor duce la economisirea timpului si banilor, marind deci eficienta totala.

Actiunile specifice ce vor fi urmarite pentru acest obiectiv sunt: sustinerea accesului la internet si la serviciile conexe, sprijinirea furnizorilor de retele de comunicpentru a extinde si moderniza infrastructura in zonele in care piata nu poate sustine acest lucru, sprijinirea construirii de telecentre in zonele in care mecanismul de piata nu a functionat.

Raspândirea PC-urilor si a accesului la Internet pe scara larga este o conditie absolut necesară pentru construirea Societatii Informationale. Întrucât exista încă nevoia de îmbunatatire a gradului de penetrare a PC-urilor în locuintele individuale, încurajarea accesibilitatii PC-urilor si a Internetului ramâne o prioritate foarte importanta.

Transparenta institutionala, credibilitatea reglementarii si reducerea costurilor reglementarii si administrarii reprezinta un determinant fundamental al competitivitatii unei econacestea vor fi urmarite prin actiuni indicative pentru dezvoltarea si eficientizarea serviciilpublice electronice moderne de e-guvernare, e-educatie si e-sanatate. Nivelul de interactiudintre cetateni si guvern se mentine redus, atat in plan extensiv (numar de utilizatori), cat si intensiv (ponderea scazuta a interactiunii bidirectionale). In cadrul serviciilor e-guvernare se urmaresc: folosirea instrumentelor TIC in administratia publica, crescand astfel eficienta, prezenta pe web a administratiilor publice, facand astfel informatia mai accesibila pentru

31

cetateni si companii, cresterea utilitatii si a folosirii serviciilor interactive de catre cetateni si companii, schimbul de experiente nationale si cooperarea dintre statele membre.

Societatile puternice sunt bazate in mare parte pe sisteme de educatie si sanatate puternice.

Sistemul de e-Educatie va genera o forta de munca mai bine pregatita, mai flexibila si mai adaptata la cerintele pietei cu efecte pozitive asupra productivitatii muncii, salariilor si a ocuparii. De asemenea sistemul ofera avantajul persoanelor de a controla ce, cand, unde si cum sa-si imbunatateasca nivelul de cunostinte, poate ajuta oamenii sa devina mai activi si

medicina, folosirea internetului atat de

imbunatatesc derularea afacerilor, raspunzand cerintelor clientilor mult

colaboreze cu marile corporatii care se ocupa cu achizitionarea, plata sau alte

business cu aplicatiile de tip e-guvernare, dar si prin sprijinirea introducerii de solutii de comert electronic si stimularea cererii comertului electronic.

Promovarea unei infrastructuri de banda larga, in special in zonele mai putin dezvoltate va permite Intreprinderilor Mici si Mijlocii, potentialilor angajatori sau oricarei persoane din comunitate sa se alature sectorului afacerilor, contribuind la cresterea competitivitatii economice. Difuzia tehnologiei informatiei si comunicatiilor in aproape toate aspectele vietii de zi cu zi face din Societatea Informationala o necesitate pentru dezvoltarea economica, reducerea somajului, prosperitate si calitatea vietii.

increzatori in procesul de invatare continua, fiind un catalizator pentru schimbarile din cadrul organizatiilor. Instrumentele TIC in educatie si perfectionare stimuleaza inovatia si imbunatatesc eficacitatea in invatare, contribuind in procesul creativitatii si inovarii.

Serviciile de e-Sanatate vor creste economiile atat de partea sistemului medical, cat si de partea pacientilor, prin: folosirea instrumentelor TIC in catre specialisti, cat si de cetateni pentru accesul la informatii din domeniul sanatatii, schimbul de informatii prin e-mail si retele dedicate de catre specialisti si institutiile din domeniu – o data cu dezvoltarea retelelor de internet de banda larga.

Pentru cresterea competitivitatii economiei romanesti se impune dezvoltarea unui mediu sigur si dinamic de e-business, prin cresterea numarului si a gradului de exploatare a oportunitatilor de e-business de catre firme in general, si special de catre Intreprinderile Mici si Mijlocii. Acest obiectiv specific va fi reprezentat prin masura promovarii comertului electronic si reducerea deficientelor de securizare in domeniul TIC.

Mediile e-business mai repede. Alcatuind un sistem care implica clientii, partenerii, furnizorii si filialele, intreprinderile pot reduce din efortul inutil, facand lucrurile mult mai repede si mai eficient, marind satisfactia utilizatorilor. Serviciile electronice vor permite de asemenea micilor companii satranzactii care au loc exclusiv online. Domeniile importante includ comertul electronic, schimbul electronic de date, precum si aplicatii care faciliteaza teleworkingul. E-Business contribuie la productivitate prin asigurarea unui acces imbunatatit la noile piete, sporind eficienta unui amplu proces de afaceri incepand de la productie, piata, vanzari si distributie de produse si servicii.

Mediul e-business, e-government, solicita masuri in directia cresterii securitatii retelelor de comunicatii electronice, adoptarea de solutii anti-frauda TIC si promovarea cartelelor inteligente.

Avantajele comertului electronic vor fi urmarite prin oferirea de suport tehnologic si consultanta de afaceri pentru dezvoltarea de solutii e-business cu grad de securizare ridicata, prin spijinirea integrarii si adaptarii solutiilor de e-

32

4.2 Sectorul financiar

4.2.1 Sectorul bancar

Evoluţia sectorului bancar românesc

Consolidarea sistemului bancar românesc a continuat şi în anul 2005, realizându-se progrese importante mai ales pe linia privatizării şi armonizării legislaţiei bancare româneşti cu cerinţele legislaţiei europene.

Principalele evenimente care au marcat mediul bancar românesc în perioada iulie 2004 - septembrie 2005 au fost următoarele:

a) trecerea celei mai mari bănci româneşti, Banca Comercială Română, în categoria băncilor cu capital majoritar privat3;

b) achiziţionarea întregului pachet de acţiuni al RoBank de către OTP, important operator al pieţei bancare din Ungaria;

c) autorizarea primelor două bănci specializate în acordarea de credite pentru construcţia de locuinţe, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe4 şi HVB Banca pentru Locuinţe5;

d) intrarea pe piaţă a primei bănci orientate spre finanţarea achiziţiei de autovehicule, Porsche Bank România6;

e) reintrarea pe piaţa bancară românească a Anglo-Romanian Bank Limited - Sucursala Bucureşti prin fuziunea cu Frankfurt Bukarest Bank AG., a carei sucursala din Romania a fost integrata in structurile sale. In octombrie 2004, printr-un proces similar, Banque Franco Roumaine S.A., sucursala din Bucureşti, a fost absorbita de Anglo-Romanian Bank Limited;

f) retragerea autorizaţiei de funcţionare a sucursalei din România a National Bank of Greece şi preluarea unor părţi din activele şi pasivele acesteia de către Banca Românească.

Apariţia unor noi operatori bancari şi fuziunile consemnate la nivelul sucursalelor băncilor străine, alături de schimbările în structura acţionariatului unor bănci, au condus la o nouă configuraţie a sistemului bancar românesc. Astfel, din totalul celor 40 de instituţii de credit în funcţiune la finele lunii septembrie 2005, două rămân încadrate în categoria băncilor de stat (CEC şi Eximbank), opt au capital majoritar privat românesc (inclusiv CREDITCOOP), iar 30 sunt cu capital majoritar străin (incluzând sucursalele băncilor străine). În ceea ce priveşte CREDITCOOP, singura reţea cooperatistă autorizată până în prezent, numărul unităţilor teritoriale ale acesteia s-a redus la 124, ca urmare a unui amplu proces de restructurare.

Evoluţiile din perioada analizată au condus la creşterea ponderii activelor deţinute de băncile cu capital privat sau majoritar privat în activul agregat al instituţiilor de credit la nivelul de 94,2 la sută, precum şi a celor deţinute de băncile cu capital străin sau majoritar străin la 64,0 la sută, la finele lunii septembrie 2005.

3In cursul anului 2004, au fost finalizate primele două etape de privatizare a BCR, respectiv vânzarea unei cote de 25% din capitalul băncii către BERD şi IFC şi de 8% salariaţilor băncii. In prezent se derulează cea de a treia etapă de privatizare a băncii. 4 Banca a luat fiinţă prin asocierea grupului Raiffeisen cu o bancă specializată din Germania (Bausparkasse Schwaebisch Hall) 5Banca a rezultat prin asocierea HVB România SA cu Vereinsbank Victoria Bauspar AG şi Bank Austria Creditanstalt AG. 6 Banca este o filială a Porsche Bank AG şi acţionează ca partener de finanţare al importatorului Porche România SRL.

33

Prezenţa semnificativă a sectorului privat s-a resimţit şi la nivelul capitalizării sistemului bancar. Ponderea acestui sector în capitalul social agregat al instituţiilor de credit a fost, la finele lunii septembrie 2005, de 94,9 la sută, în principal ca urmare a acţiunilor întreprinse de băncile străine în vederea consolidării poziţiei lor pe piaţa bancară autohtonă. Nivelul capitalizării sectorului instituţiilor de credit s-a majorat, în termeni reali, cu 19,2 la sută, comparativ cu cel înregistrat la 30 septembrie 2004.

Din punct de vedere al ţării de origine a capitalului investit în băncile şi sucursalele băncilor străine care funcţionează pe piaţa bancară românească, primele trei locuri au fost ocupate de Austria (cu 25,1 la sută în capitalul agregat pe sistem), Grecia (cu 14,3 la sută) şi Italia (cu 7,0 la sută).

Restructurarea sectorului bancar, diversificarea portofoliului de produse oferite de bănci şi creşterea puterii de cumpărare a populaţiei au favorizat expansiunea activelor bancare nete (în 2004 cu 35,7 la sută în termeni reali, contribuind la majorarea ponderii lor în PIB la 37,7 la sută la 31.12.2004 faţă de 31,9 la sută, nivel înregistrat la finele anului 2003). La 30 septembrie 2005, activul agregat net al sistemului bancar a înregistrat un indice real de creştere de 32,6 la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

Dinamismul pieţei bancare româneşti continuă să fie susţinut atât de componenta plasamentelor interbancare (a cărei pondere în activul agregat net a crescut de la 29,7 la sută la 30.09.2004 la 35,8 la sută la finele lunii septembrie 2005), cât şi de cea a creditului neguvernamental care, în aceeaşi perioadă, îşi menţine ponderea relativ constantă în activul agregat (de aproximativ 47 la sută). De precizat că, în perioada septembrie 2004 – septembrie 2005, creditul neguvernamental a înregistrat un ritm real de creştere mult mai temperat comparativ cu perioada anterioară.

Schimbări - de o amplitudine însa mai mică decât cele înregistrate în anii anteriori - în comportamentul evoluţiei creditului neguvernamental s-au produs începând cu luna martie 2005, când după o scădere aproape continuă pe o perioadă de 13 luni, dinamica sa anuală îşi reia creşterea pe fondul celui mai activ sector de creditare – populaţia. Deşi creşterea reală a creditului acordat populaţiei în 2004 (44,8 la sută) s-a situat sub cea înregistrată în perioada anterioară (215 la sută în 2003), ponderea acestui segment în creditul neguvernamental s-a majorat de la 24,8% în 2003 la 28,4% în 2004 şi, respectiv 35,2% la finele lunii septembrie 2005 (ritmul real de creştere a acestuia la finele lunii septembrie 2005 faţă de perioada similară a anului anterior fiind de 67 la sută). Dintre creditele solicitate de populaţie, cea mai puternica ascensiune au avut-o, în ultimele luni ale anului curent, împrumuturile în lei pe termen lung, această evoluţie putând fi asociată menţinerii la un nivel relativ scăzut a ratelor dobânzilor aferente creditelor imobiliare şi ipotecare în lei. Cererea pentru creditele de consum a rămas însă deosebit de ridicată, aceste împrumuturi reprezentând în medie 74,0 la sută din totalul7 creditelor acordate populaţiei.

Aceste evoluţii s-au produs pe fondul creşterii veniturilor persoanelor fizice, al aprecierii monedei naţionale, al intensificarii concurenţei dintre instituţiile de credit (reflectată de menţinerea ratelor dobânzilor la un nivel relativ scăzut şi de majorarea numărului de produse de finanţare oferite de bănci), precum şi al majorării surselor atrase de la instituţii financiare din străinătate. Un posibil factor de natură conjuncturală ce a impulsionat activitatea de creditare spre finalul intervalului martie – august a.c., a fost şi dorinţa împrumutaţilor de a evita condiţiile mai restrictive impuse de intrarea în vigoare a noilor norme de creditare

7 Conform datelor din “Situaţia comportamentului financiar al populaţiei şi agenţilor economici în profil teritorial”, elaborată de BNR pe baza informaţiilor primite de la instituţiile de credit, exclusiv Creditcoop.

34

(Norma Băncii Naţionale a României nr.10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice8 - intrată în vigoare la 28 august 2005).

Dintre împrumuturile acordate persoanelor juridice, un trend ascendent l-au avut cele în lei pe termen scurt (solicitate pentru menţinerea nevoii de lichiditate în desfăşurarea activităţii curente). Creditele pe termen lung (atât în lei, cât şi în valută) şi-au menţinut ritmul de creştere la un nivel ridicat, ceea ce poate sugera o revigorare a activităţii investiţionale.

În ceea ce priveste structura pe valute a creditului neguvernamental, în ultimile luni analizate, s-a înregistrat, pe de o parte, consolidarea tendinţei de creştere a dinamicii creditului în lei şi, pe de altă parte, scăderea ritmului de creştere a componentei în valută (exprimată în euro). Astfel, ponderea împrumuturilor în devize în total credite neguvernamentale a fost în descreştere, dar s-a menţinut la un nivel destul de înalt (circa 60 la sută la 30 septembrie 2005).

Banca Nationala a Romaniei a adoptat măsuri suplimentare pentru descurajarea creditării în valuta, îmbunătăţirea structurii creditului neguvernamental şi prevenirea apariţiei unor potenţiale riscuri de ordin prudenţial. Astfel, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât extinderea graduală a aplicării ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra pasivelor în valută (indiferent de scadenţa şi de data atragerii lor), precum şi reducerea de la 18% la 16% a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cu scadenţa mai mică de doi ani (începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2005).

Totodată, în scopul limitării gradului de concentrare a expunerilor în valută faţă de debitorii care, fără să genereze venituri în valută acoperitoare, beneficiază de credite în valută sau indexate la o valută (“unhedged borrowers”), Banca Naţională a României a emis Norma nr.11/2005 (în vigoare începând cu 26 septembrie 2005), conform căreia: „Expunerea unei instituţii de credit din credite în valută acordate persoanelor fizice şi juridice, altele decât instituţiile de credit, înainte de deducerea provizioanelor specifice de risc de credit, nu poate depăşi 300% faţă de fondurile proprii, în cazul instituţiilor de credit, persoane juridice române, sau faţă de capitalul iniţial, în cazul sucursalelor instituţiilor de credit străine, determinate pentru luna anterioară celei pentru care se efectuează raportarea”9.

Pentru a spori eficienta masurilor de limitare a riscului de credit generat de persoanele fizice, este în curs de elaborare un act normativ care să stabilească standarde minime de autorizare, reglementare şi supraveghere pentru instituţiile financiare nebancare.

Deşi creditul acordat populaţiei a avut o contribuţie majoră la extinderea pieţei creditului neguvernamental, sumele restante aferente împrumuturilor contractate de persoanele fizice deţin o pondere nesemnificativă în volumul acestuia (0,57 la sută la 31.12.2004 şi 0,51 la sută la 30 septembrie 2005). De altfel, volumul total al creditelor restante în total portofoliu de credite aferent clientelei nebancare continuă să înregistreze valori scăzute atât la valoare netă (0,3 la sută la 30 septembrie 2005), cât şi la valoare brută (0,5 la sută la 30 septembrie 2005).

Intensificarea activităţii de creditare s-a reflectat şi în volumul agregat al rezultatului financiar înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2005 (1.770.486,6 mii RON), superior celui înregistrat în perioada similară a anului precedent (1.473.325,1 mii RON), sursa principală constituind-o

8 Norma stabileşte plafoane de expunere mai restrictive pentru asigurarea riscului de nerambursare, respectiv: a) limitarea totalului angajamentelor de plată lunare ale solicitantului de credit sau familiei acestuia la maximum 40% din veniturile nete lunare; b) limitarea angajamentelor de plată lunare decurgând din credite de consum şi imobiliare la maximum 30% şi, respectiv, 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credite sau, după caz, ale familiei acestuia. 9 În determinarea expunerii sunt exceptate persoanele juridice şi fizice acoperite la riscul valutar (hedged borrowers).

35

veniturile nete din dobânzi. Indicatorii de rentabilitate financiară (ROE) şi economica (ROA) continuă să înregistreze valori ridicate, de 2,04 la sută, respectiv 16,94 la sută în septembrie 2005.

Situat pe un trend uşor descrescător, pe fondul unui ritm mai accelerat de creştere a activelor ponderate în funcţie de risc comparativ cu cel al fondurilor proprii, indicatorul agregat de solvabilitate (19,3 la sută la 30 septembrie 2005) rămâne deasupra limitei minime reglementate (12,0 la sută).

Tendinţele favorabile consemnate de principalii indicatori economico – financiari şi de prudenţă bancara au fost confirmate şi de rezultatele obţinute în urma simulărilor efectuate de Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, pentru finele anului 2004, pe baza aplicaţiei de tip stress-test. Scenariul avut în vedere testează vulnerabilităţi ale sistemului bancar şi posibilitatea manifestării efectului de contaminare interbancară directă în condiţiile în care s-ar aplica un şoc caracterizat de o depreciere semnificativa a cursului de schimb, coroborată cu o reducere importantă a ratei dobânzii.

Rezultatele analizei relevă un risc sistemic foarte scăzut, sectorul bancar românesc fiind în general bine capitalizat şi cu o lichiditate consistentă. Practic, în condiţiile definite de scenariul de criză, nu există cazuri de intrare în faliment a vreunei instituţii de credit. Cu excepţia a patru bănci, instituţiile de credit înregistrează un nivel al indicatorului de solvabilitate de peste 12%. Cele patru bănci mai sus menţionate (cu un nivel al solvabilităţii, previzionat în condiţii de stres, în intervalul 10,88 la sută - 11,95 la sută) sunt entităţi dintre cele mai implicate în activitatea de creditare. În ansamblu, solvabilitatea instituţiilor de credit din România înregistrează un recul de doar 3 puncte procentuale (până la nivelul de circa 18%) în condiţiile scenariului.

Pe termen scurt, BNR are în vedere următoarele obiective aferente activităţii de stabilitate financiară:

- elaborarea semestrială a unui Raport asupra stabilităţii financiare, în scopul realizării obiectivului băncii centrale privind stabilitatea financiară şi diseminării către public a informaţiilor privind principalele evoluţii care s-au manifestat în cadrul sistemului financiar românesc, tendinţele care se estimează că vor caracteriza sistemul financiar în perioada următoare, precum şi posibilele riscuri identificate asupra stabilităţii financiare din România. Primul număr al Raportului de stabilitate financiară este prevăzut să apară în luna mai 2006;

- transmiterea, până la data de 30 iulie 2006, a indicatorilor de stabilitate financiară (ISF) recomandaţi de FMI, pentru toate instituţiile financiare din România, precum şi a informaţiilor calitative aferente acestora, acţiune desfaşurată în cadrul Exerciţiului coordonat de elaborare (ECE) a ISF, BNR având calitatea de coordonator de ţară;

- validarea modelelor de avertizare timpurie pentru sistemul bancar (early warning system)- decembrie 2006.

Pe termen mediu, se va urmări realizarea următoarelor obiective:

- intrarea în producţie a sistemului de avertizare timpurie (iunie 2007);

- reestimarea periodică a modelelor de avertizare timpurie (frecvenţa semestrială).

Progrese în activitatea de reglementare şi autorizare

Un obiectiv strategic al Băncii Naţionale a României pe linia consolidării sistemului bancar l-a constituit asigurarea unui acţionariat puternic, capabil să realizeze un control eficient asupra

36

conducerii băncilor pentru realizarea unei dezvoltări rapide. Acest obiectiv a fost avut în vedere şi în procesul de autorizare a unor noi instituţii de credit.

Astfel, în cursul lunii septembrie 2004, Banca Naţională a României a autorizat funcţionarea PORSCHE Bank România S.A. Banca se adresează unui segment de piaţă, cu produse orientate în principal către finanţarea achiziţiei de autovehicule şi sprijinirea dealerilor în activitatea lor de vânzare a autovehiculelor. În domeniul economisirii şi creditării în sistem colectiv pentru domeniul locativ, în luna iulie 2005, Banca Naţională a României a autorizat funcţionarea celei de a doua case de economii pentru domeniul locativ - HVB Banca pentru Locuinţe S.A.

În baza dispoziţiilor Legii nr. 122/2004 pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2000 privind organizaţiile cooperatiste de credit, la data de 31 mai 2005, a început procesul de autorizare a organizaţiilor cooperatiste de credit ale căror cereri de autorizare au fost respinse de Banca Naţională a României, respectiv reţelele cooperatiste de credit Aurora Română, Creditul Românesc şi Concordia Română. Organizaţiile cooperatiste de credit care nu au solicitat autorizarea funcţionării în termenul prevăzut de lege sau organizaţiile care nu au obţinut autorizaţia de funcţionare după epuizarea procedurii de autorizare şi a căilor legale de atac se vor dizolva de drept şi vor intra în lichidare. Potrivit legii, procesul de autorizare este prevăzut a se finaliza la 30 noiembrie 2005, după această dată derulându-se numai procedurile decurgând din eventualele contestări ale deciziilor Băncii Naţionale a României.

În ceea ce priveşte cadrul legislativ si de reglementare aferent instituţiilor de credit, în perioada analizată, banca centrală şi-a continuat eforturile de modificare şi completare a acestuia pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin documentele de negociere cu privire la transpunerea şi aplicarea acquis-ului comunitar în domeniul serviciilor bancare şi pentru realizarea unui sistem bancar sigur, modern şi competitiv, care să asigure o bună intermediere şi să genereze încredere publicului. Astfel, procesul de armonizare a legislaţiei bancare cu acquis-ul comunitar a continuat în anul 2004, prin adoptarea Legii nr. 443/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, prin care s-a urmărit:

• clarificarea tratamentului instituţiilor de credit din UE în raport cu cele din afara UE, prin prisma asigurării dreptului la liberă stabilire şi liberă prestare de servicii;

• eliminarea, începând cu data aderării, a cerinţelor privind cunoaşterea limbii române şi a cerinţelor referitoare la educaţia conducătorilor sucursalelor şi filialelor instituţiilor de credit din UE;

• prevederea unui nivel minim al capitalului iniţial;

• renunţarea la evaluarea cererii de autorizare a unei instituţii de credit din perspectiva condiţiilor existente în piaţă;

• reflectarea într-un mod cât mai fidel posibil a structurii Directivei 2000/12/CE în cuprinsul Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.

Revizuirea şi completarea cadrului normativ au continuat, în perioada analizată, prin emiterea următoarelor reglementări:

• Normele nr. 5/2004 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit, care transpun integral prevederile aferente domeniului bancar conţinute în Directiva 93/6/CEE

37

privind adecvarea capitalului societăţilor de investiţii şi a instituţiilor de credit, aşa cum a fost modificată de Directiva 98/31/CE şi Directiva 98/33/CE. Prin Circulara nr. 18/2005 pentru modificarea Normelor Băncii Naţionale a României nr. 5/2004 privind adecvarea capitalului instituţiilor de credit s-a prelungit perioada de testare a Normelor nr. 5/2004 de la data de 30 iunie 2005 până la data de 30 septembrie 2005, ceea ce a permis atât efectuarea primei raportări la nivel consolidat a informaţiilor aferente aplicării acestor norme, cât şi evaluarea respectivelor informaţii.

• Normele nr. 10/2004 privind autorizarea băncilor, instituţiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine reprezintă noul act normativ prin care s-a reglementat procesul de autorizare a băncilor, caselor de economii pentru domeniul locativ şi instituţiilor emitente de monedă electronică, având în vedere similitudinile existente în ceea ce priveşte procedura, condiţiile, termenele de autorizare şi documentaţia aferentă în cazul acestor instituţii de credit. Principalele elemente de noutate ale acestei norme comparativ cu Normele nr. 2/1999 privind autorizarea băncilor, republicate, cu completările ulterioare şi Normele nr. 4/2003 privind autorizarea caselor de economii pentru domeniul locativ se referă la:

- stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească sediul real al instituţiilor de credit;

- renunţarea la evaluarea, în cadrul procesului de autorizare, a fondatorilor instituţii de credit, persoane juridice române, pentru care este necesară obţinerea aprobării prealabile a Băncii Naţionale a României;

- introducerea, în procesul de evaluare a calităţii acţionarilor semnificativi, a cerinţei ca aceştia să fie supravegheaţi, în mod adecvat, de autoritatea competentă din ţara de

-

n stat membru, în

•

ţii de credit. Principalele

- n studiu de fezabilitate, a modificărilor obiectului de

- cial/sediului real al instituţiei de credit, restrângerea

origine;

- evaluarea persoanelor care au legături strânse cu instituţia de credit;

stabilirea articolelor care se abrogă începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, precum şi a tratamentului aplicabil, de la această dată, instituţiilor de credit autorizate şi supravegheate de autoritatea competentă dintr-uceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi pe teritoriul ţării noastre.

Normele nr. 11/2004 privind modificările în situaţia băncilor, instituţiilor emitente de monedă electronică, altele decât băncile, a caselor de economii pentru domeniul locativ şi a sucursalelor instituţiilor de credit străine – aflate în strânsă legătură cu prevederile Normelor nr.10/2004, ce au promovat o abordare preponderent calitativă a procesului de autorizare, bazată pe evaluări şi analize particularizate ale fiecărui caz, au impus o abordare similară a procesului de aprobare a modificărilor în situaţia instituţiilor de credit, adresându-se, ca şi acestea, aceloraşi categorii de instituelemente nou aduse faţă de prevederile precedente se referă la:

fundamentarea, printr-uactivitate;

renunţarea la cerinţa aprobării anumitor modificări în situaţia instituţiilor de credit (schimbarea sediului soobiectului de activitate, majorarea sau reducerea capitalului social, modificări privind acţionarii semnificativi);

38

- cărui proces de fuziune sau divizare în care este

- n sensul prevederii

•

0 iunie 2005, a ajustării poziţiilor valutare

•

ianuarie 2005,

•

ns, banca centrală a introdus unele restricţii suplimentare în v ecuren

•

instituţii de credit din credite în valută acordate

obligaţia de notificare de către instituţiile de credit străine a modificărilor privind acţionarii săi semnificativi, a oriimplicată instituţia de credit străină, precum şi a iniţierii oricărei proceduri care are drept rezultat lichidarea acesteia;

modificări în situaţia sucursalelor instituţiilor de credit străine îdin Legea nr. 58/1998, potrivit căreia: “Toate sediile secundare din România ale unei instituţii de credit străine vor fi considerate o singură sucursală.”

Normele nr. 14/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor Băncii Naţionale a României nr. 4/2001 privind supravegherea poziţiilor valutare ale băncilor – a reglementat eliminarea treptată, până la 3individuale cu echivalentul în lei actualizat al capitalului social subscris şi vărsat în devize şi al primelor de emisiune plătite în devize.

Normele nr. 15/2004 privind principiile supravegherii pe bază consolidată a instituţiilor de credit - reprezintă ultima etapă a procesului de transpunere integrală în cadrul de reglementare naţională a prevederilor Directivei 2000/12/CE, asigurând totodată alinierea la principiile Comitetului de la Basel pentru Supraveghere Bancară. Supravegherea prudenţială pe bază consolidată a unei instituţii de credit a permis realizarea unei evaluări a poziţiei şi performanţei financiare a grupului de entităţi din care aceasta face parte, pentru a aprecia impactul celorlalte entităţi din cadrul grupului asupra stabilităţii financiare a entităţii respective. Normele reglementează: (i) instituţiile de credit, persoane juridice române, care fac obiectul supravegherii pe bază consolidată de către Banca Naţională a României, (ii) perimetrul şi metodele de consolidare prudenţială, (iii) limitarea la nivel consolidat a deţinerilor semnificative în entităţi non-financiare, (iv) informaţiile ce trebuie transmise Băncii Naţionale a României în vederea realizării unei analize calitative a riscurilor induse asupra instituţiei de credit supravegheate pe bază consolidată de către ceilalţi membri ai grupului. Reglementarea este în vigoare de la 1prevăzându-se o perioadă de testare de 1 an (până la 1 ianuarie 2006), pentru a permite instituţiilor de credit acomodarea cu cerinţele impuse de actul normativ.

Norma nr. 10/2005 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, prin care s-au implementat unele măsuri de temperare a creşterii creditului neguvernamental. În acest seed rea reducerii cererii agregate, de natură să asigure diminuarea deficitului de cont

t, după cum urmează:

- limitarea ponderii ”serviciului total al datoriei” persoanelor fizice provenit din credite ipotecare, imobiliare şi de consum la 40% din veniturile nete;

- unificarea regimului creditelor imobiliare cu cel al creditelor ipotecare şi limitarea angajamentelor rezultând din astfel de credite la 35% din veniturile nete.

Norma nr.11/2005 privind limitarea gradului de concentrare a expunerilor din credite în valută stabileşte o măsură de natură să stimuleze băncile către o conduită prudentă în administrarea riscului de credit indus de valută prin limitarea concentrării expunerilor din credite în valută. Această măsură se aplică atât de instituţiile de credit persoane juridice române, cât şi de sucursalele instituţiilor de credit străine, autorizate să funcţioneze pe teritoriul României. Expunerea uneipersoanelor fizice şi juridice, înainte de deducerea provizioanelor specifice de risc de credit, este limitată la 300 % din fondurile proprii, procent care se aplică atât la nivel individual, cât şi la nivel consolidat.

39

•

le, în condiţiile în care, ponderea cea mai mare în cadrul debitorilor persoane casate în moneda

e constă în a contribui la

v primordial. La nivelul Băncii Naţionale a României s-a decis ca procesul de

ării cu sectorul bancar, vizând atât informarea

nivelul Băncii Naţionale a României au fost constituite structurile de lucru pentru

Regulamentul nr.8/2005 pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare stabileşte măsuri de natură a avea doar un impact indirect asupra temperării evoluţiei volumului creditelor în valută acordate de instituţiile de credit. Efectul acestor măsuri s-a datorat faptului că acestea conduc la majorarea cheltuielilor cu provizioanefizice este deţinută de cei ale căror remuneraţii sunt exprimate şi înnaţională.

Pe termen scurt obiectivele Băncii Naţionale a României sunt următoarele:

1. Implementarea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 2002/87/CE privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi a societăţilor de investiţii dintr-un conglomerat financiar şi modificarea Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE şi 93/22/CEE şi a Directivelor 98/78/CE şi 2000/12/CE (Directiva 2002/87/CE), termenul stabilit pentru realizarea acestui obiectiv fiind trimestrul III al anului 2006 (angajament asumat în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană aferente Capitolului 3 – Libera circulaţie a serviciilor). În vederea respectării acestui angajament, în anul 2004 s-a constituit un Grup de lucru, coordonat de către Ministerul Finanţelor Publice, a cărei responsabilitattranspunerea şi implementarea, alături de celelalte autorităţi competente din sectorul financiar, inclusiv Banca Naţională a României a Directivei 2002/87/CE.

2. Transpunerea noului cadru de reglementare privind cerinţele de capital. Astfel, implementarea prevederilor Noului Acord de Capital reprezintă o provocare atât pentru Banca Naţională a României, cât şi pentru instituţiile de credit. Având în vedere aceste aspecte, la nivelul BNR activitatea de transpunere şi implementare a noilor cerinţe de capital reprezintă un obiectitranspunere şi implementare a Noului Acord de Capital să se desfăşoare în 4 etape, după cum urmează:

• Etapa 1: iniţierea dialogului şi realizarea schimbului de informaţii cu sectorul bancar (mai-noiembrie 2005);

• Etapa a 2-a: dezvoltarea mijloacelor pentru realizarea supravegherii sectorului bancar la standardele impuse de Noul Acord de Capital (decembrie 2005 – mai 2006);

• Etapa a 3-a: procesul de validare de către Banca Naţională a României a modelelor interne de rating ale instituţiilor de credit (iunie – octombrie 2006);

• Etapa a 4-a: procesul de verificare a aplicării prevederilor Noului Acord de Capital în sectorul bancar (începând cu luna ianuarie 2007).

Cele patru etape au ca obiectiv final pregătirea sistemului financiar românesc în scopul asigurării condiţiilor necesare implementării Acordului Basel II, proiect care urmăreşte îmbunătăţirea calitativă a metodologiei de cuantificare a cerinţelor de capital prevăzute de Acordul Basel I, în funcţie de volumul activităţii şi de profilul de risc al fiecărei instituţii de credit. Banca Naţională a României a parcurs, până în prezent, activităţi corespunzătoare primei etape ce presupun realizarea comunicacestuia asupra noilor reglementări şi asupra strategiei autorităţii centrale, precum şi cunoaşterea gradului de pregătire al acestora.

În acest sens, precum şi pentru parcurgerea activităţilor corespunzătoare etapei a 2-a, la

40

implementarea Basel II. Totodată, s-a decis asupra raporturilor Băncii Naţionale a României cu celelalte instituţii abilitate în aplicarea noilor prevederi, respectiv Comisia Naţională a

rt

rea Parlamentului) şi (ii) revizuirea

pravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit în

embre ale instituţiilor de credit străine cuprinse în Directiva nr.8 1

- ocumentele contabile întocmite de instituţia de credit din

-

r

- r contabile de către sucursalele instituţiilor de credit cu sediul

acestui ordin se vor aplica din momentul aderării României la Uniunea

Valorilor Mobiliare şi Ministerul Finanţelor Publice.

Efo urile întreprinse la nivelul BNR se concentrează, în continuare, pe următoarele domenii:

modificarea cadrului legislativ şi de reglementare în vederea transpunerii noilor cerinţe de capital; în contextul implementării la nivel naţional a noilor prevederi comunitare cuprinse în Directivele 2000/12/CE şi 93/6/CE re-configurate, se are în vedere: (i) restructurarea legislaţiei primare, prin cuprinderea într-un singur act normativ (lege) a dispoziţiilor de ordin general referitoare la toate categoriile de instituţii de credit: bănci comerciale, cooperative de credit, case de economii pentru domeniul locativ, instituţii emitente de monedă electronică, bănci de credit ipotecar (reglementarea acestora din urmă face obiectul pachetului legislativ privind creditul ipotecar aflat în prezent în dezbatereglementărilor emise de Banca Naţională a României;

dezvoltarea instrumentelor necesare sucondiţiile adoptării noilor cerinţe de capital.

În continuarea procesului de armonizare a cadrului de reglementare din domeniul contabilităţii instituţiilor de credit cu prevederile acquis-ul comunitar relevant, precum şi cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, a fost emis Ordinul Ministerului Finanţelor Publice şi al Băncii Naţionale a României nr. 568/3/2005 privind completarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva Comunităţilor Economice Europene nr.86/635/CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aplicabile instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al guvernatorului Băncii Naţionale a României nr.1982/5/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Acest act normativ asimilează prevederile privind publicarea documentelor contabile de către sucursalele din Statele M

9/ 17/CEE, instituind:

obligaţia sucursalelor tuturor instituţiilor de credit străine de a publica în statul în care îşi desfăşoară activitatea, dstrăinătate de care aparţin;

exercitarea opţiunii permisă de directivă, în sensul solicitării publicării de către sucursalele instituţiilor de credit cu sediul într-un stat membru a unor informaţii suplimentare referitoare la propria activitate, constând în prezentarea anumitoelemente din bilanţ şi contul de profit şi pierdere, precum şi a unor date informative;

publicarea documenteloîntr-un stat nemembru.

Prevederile Europeană.

Obiectivele specifice pe termen scurt urmărite pe linia reglementării sistemului contabil pentru instituţiile de credit vizează elaborarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit în exerciţiul financiar al anului 2006. Acestea urmează să înlocuiască Reglementările contabile armonizate, cu menţiunea că, în condiţiile în care, prin Reglementările contabile armonizate s-a realizat transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor directivelor comunitare în domeniu (atât a celor în vigoare la data emiterii respectivelor reglementări, cât şi a majorităţii modificărilor ulterioare), noile reglementări nu aduc modificări de fond dispoziţiilor contabile aplicabile instituţiilor de credit. Astfel, acestea vor urmări în principal: (i) preluarea în legislaţia naţională a tuturor

41

modificărilor aduse până în prezent prevederilor directivelor contabile, aplicabile instituţiilor de credit; (ii) sistematizarea textului în sensul includerii modificărilor ulterioare aduse Reglementărilor contabile armonizate; (iii) evitarea redundanţei cu dispoziţiile comune,

de aplicare a IFRS, sunt transpuse dispoziţiile

iu urmărite de Banca Naţională a României în acest domeniu sunt, în p c

- nforme cu directivele europene

-

ul de aplicare a IFRS în condiţii de aplicare a

rului

gii activităţi a

în vederea consolidării funcţiei de supraveghere a BNR au fost orientate

- activităţii de supraveghere prudenţială de standardele recunoscute pe

- omisirii; prin creşterea rolului Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar;

aplicabile atât instituţiilor de credit cât şi celorlalte categorii de agenţi economici.

Pentru exerciţiul financiar al anului 2006, instituţiile de credit vor trebui să întocmească un set de situaţii financiare conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – IFRS, ceea ce implică aplicarea cu această ocazie inclusiv a prevederilor IFRS privind întocmirea situaţiilor financiare consolidate. Din acest motiv şi ţinând cont şi de modul de aplicare a IFRS la nivel comunitar, în cuprinsul noilor reglementări se prevede că: (i) situaţiile financiare consolidate vor fi întocmite de către instituţiile de credit conform IFRS, iar pentru reglementarea aspectelor privind elaborarea situaţiilor financiare consolidate (instituţiile care trebuie să elaboreze situaţii financiare consolidate; (ii) aprobarea, auditarea şi publicarea situaţiilor financiare consolidate; (iii) prezentarea unor informaţii suplimentare faţă de cele prevăzute de IFRS) ce nu intră în aria corespondente din directivele comunitare.

Obiectivele pe termen medrin ipal, următoarele:

crearea condiţiilor necesare implementării corespunzătoare de către instituţiile de credit a prevederilor Reglementărilor contabile coaplicabile pentru exerciţiul financiar al anului 2006;

asigurarea şi urmărirea implementării corespunzătoare de către sistemul bancar a tuturor prevederilor Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) – preconizată pentru exerciţiul financiar 2007, inclusiv prin continuarea activităţii în cadrul Comisiei mixte pentru probleme contabile, în vederea emiterii de ghiduri practice referitoare la modraţionamentului profesional.

Progrese în domeniul activităţii de supraveghere Întărirea capacităţii de supraveghere reprezintă una dintre preocupările majore ale Băncii Naţionale a României, prin care se urmăreşte creşterea competitivităţii şi stabilităţii sectobancar precum şi a capacităţii băncilor de a asigura o intermediere financiară eficientă..

Pe parcursul perioadei analizate s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului de supraveghere, monitorizarea schimbărilor din sistemul bancar românesc axându-se cu preponderenţă pe analiza riscurilor pe care le implică, direct sau indirect, activitatea bancară. Astfel, au fost dezvoltate metode de analiză şi cuantificare vizând nu numai performanţele financiare ale băncilor, ci şi corelarea profilului lor de risc cu aptitudinile de gestionare a riscurilor. Abordarea procesului de supraveghere a fost favorizată de existenţa unui cadru legislativ adecvat, care a reglementat organizarea întrebăncilor în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase.

Măsurile întreprinsecu predilecţie spre:

apropierea calităţii plan internaţional;

- sprijinirea procesului de privatizare a băncilor cu capital de stat;

sporirea încrederii populaţiei în sistemul bancar şi implicit, încurajarea econ

42

- perfecţionarea unor instrumente de sprijin indirect al supravegherii bancare, respectiv Centrala Riscurilor Bancare şi Centrala Incidentelor de Plăţi.

Din perspectiva aspectelor calitative pe care le implică procesul de supraveghere, principalele măsuri adoptate de către BNR se referă la:

- Intensificarea cooperării cu autorităţile de supraveghere din ţara de origine a capitalului investit, prin încheierea de acorduri privind schimbul de informaţii din domeniul supravegherii. Astfel, în luna septembrie 2005, a fost semnat acordul de cooperare cu Banca Franţei, iar în prezent sunt în curs de derulare negocierile cu Banca Ungariei şi Banca Austriei.

- Perfecţionarea profesională a supraveghetorilor bancari prin participarea acestora la cursuri organizate de instituţii specializate din ţară şi din străinătate (care au vizat tematici noi privind implementarea noului acord de capital, instrumentele financiare derivative, IAS, spălarea banilor etc.), precum şi schimburi de experienţă la sediul unor bănci centrale din state membre ale UE.

- Intensificarea cooperării cu autorităţi implicate în combaterea terorismului şi a spălării banilor (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor).

- Menţinerea unui dialog permanent cu autorităţile de supraveghere membre ale Grupului Supraveghetorilor din Europa Centrală şi de Est (BSCEE).

Pe termen scurt, BNR are în vedere realizarea următoarelor obiective aferente activităţii de supraveghere:

- dezvoltarea, actualizarea şi perfecţionarea sistemelor de monitorizare a performanţelor băncilor prin introducerea de noi indicatori şi componente de evaluare (de exemplu: schimbarea abordării în evaluarea managementului băncilor - componenta M în cadrul sistemului uniform de rating - prin implementarea unor matrici de evaluare a riscurilor de tip scorecard, senzitivitatea la riscul de piaţă, riscul operaţional);

- supravegherea prudenţială pe bază consolidată a unei instituţii de credit care va permite realizarea unei evaluări a poziţiei şi performanţei financiare a grupului de entităţi din care aceasta face parte, pentru a aprecia impactul altor entităţi din cadrul grupului asupra stabilităţii financiare a entităţii respective;

- transpunerea şi implementarea noilor cerinţe de capital;

- dezvoltarea instrumentelor necesare supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit în condiţiile adoptării noilor cerinţe de capital;

- continuarea armonizării legislaţiei bancare româneşti cu legislaţia UE , precum şi eficientizarea activităţii de supraveghere bancară, inclusiv prin cooperarea cu alte autorităţi de supraveghere.

Pe termen mediu, BNR va pune accent tot mai mult pe aspectele calitative legate de implementarea noului cadru legislativ armonizat cu cerinţele UE. În această perioadă urmează să fie adoptate noi măsuri pentru realizarea obiectivelor referitoare la:

- îmbunătăţirea gradului de dotare tehnică;

- consolidarea nivelului de pregătire profesională;

- sprijinirea procesului de restructurare şi privatizare a sectorului bancar românesc (constând în definitivarea privatizării Băncii Comerciale Române şi finalizarea restructurării Casei de Economii şi Consemnaţiuni).

43

Privatizarea sistemului bancar românesc

Privatizarea Băncii Comerciale Române (BCR) reprezintă un reper deosebit de important în procesul de consolidare a economiei funcţionale de piaţă în România. Guvernul a analizat în data de 26 mai 2005 propunerea Comisiei de Privatizare pentru strategia de privatizare a Băncii Comerciale Române, aprobând H.G. nr. 467/2005 (publicată în M.O. nr. 453/27.05.2005) pentru modificarea şi completarea anexei la H.G. nr. 772/2003 privind aprobarea strategiei de privatizare a BCR. Strategia de privatizare a solicitat ca investitorul strategic să fie selectat din rândul unor instituţii financiar-bancare internaţionale reputate sau grup (consorţiu) de investitori din care cel puţin unul să fie instituţie financiar-bancară internaţională reputată. Metoda de privatizare va fi prin negociere, cu selecţie de oferte.

Anul 2005 a marcat intrarea în cea de-a treia şi ultima etapă a privatizării, respectiv negocierea vânzării pachetului majoritar de acţiuni către un investitor strategic. Iniţial un număr de 11 bănci şi-au manifestat interesul pentru a prelua pachetul majoritar de acţiuni al BCR. După parcurgerea primului pas din cea de-a treia etapă a privatizării, numărul entităţilor selectate s-a redus la 10 (Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Naţională a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, Erste Bank AG, Dexia, KBC, BNP Paribas, ABN Amro) pentru ca ulterior ABN Amro să se retragă din cursa pentru privatizare.

Ulterior, la data de 29 septembrie 2005, Guvernul a adoptat H.G. nr.1170 privind modificarea anexei la H.G. nr. 772/2003 pentru aprobarea strategiei de privatizare a BCR, prin care investitorul strategic poate dobândi un pachet de 61,8825 la sută din capitalul social total al BCR. Cota de 61,8825 la sută va fi constituită din cota de 36,8825 la sută minus două acţiuni rămasă în proprietatea statului, la care se adaugă cota de 25 la sută plus două acţiuni dobândită de la BERD şi IFC în urma exercitării opţiunii de răscumpărare.10

Până la data limită de depunere a ofertelor finale angajante pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al BCR, 17 octombrie 2005, au fost primite şapte oferte angajante. În prezent, ca urmare a evaluării ofertelor finale cuprinzând o ofertă tehnică şi una financiară, Erste Bank (Austria) şi Banca Comercial Portugues (BCP Millenium) au fost selectate pentru ultima etapă a procesului de privatizare a BCR şi invitate să înceapă negocierile finale pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al băncii, etapă în care cei doi finalişti vor înainta oferte financiare îmbunătăţite.

În ceea ce priveşte privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), strategia de privatizare (aprobată în şedinţa de Guvern din data de 14 iulie 2005) a stabilit vânzarea către persoane fizice sau juridice a unui pachet de acţiuni reprezentând 90,1 la sută din capitalul social al băncii, restul de 9,9 la sută urmând să fie alocate pentru constituirea Fondului „Proprietatea” destinat despăgubirii foştilor proprietari de imobile cărora nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate.

Pachetul majoritar de acţiuni reprezentând până la 75 la sută, inclusiv, din capitalul social total al CEC, dar nu mai puţin de 50 la sută plus o acţiune, va fi vândut către o instituţie financiar-bancară de reputaţie internaţională sau unui consorţiu. Vânzarea se va face prin negociere directă, cu selecţie de oferte. După finalizarea vânzării pachetului majoritar, strategia prevede vânzarea unui pachet de până la 5 la sută din capitalul social al CEC către salariaţii instituţiei, membrii Consiliului de Administraţie şi pensionarii cu ultimul loc de muncă la CEC. Vânzarea acestei ponderi din capitalul social al băncii se va face prin negociere directă, fără selecţie de oferte. Pentru perfectarea tranzacţiilor va fi constituită o asociaţie care va reprezenta interesele salariaţilor, membrilor CA şi ale pensionarilor CEC. Restul acţiunilor deţinute de stat, cu excepţia celor alocate Fondului ”Proprietatea”, vor fi 10 datele au fost transmise BNR de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

44

vândute parţial sau în întregime, prin ofertă publică de vânzare pe piaţa internă sau externă de capital.

Vânzarea pachetului majoritar de acţiuni - reprezentând până la 75 la sută din capitalul social, dar nu mai puţin de 50 la sută plus o acţiune - se va face prin negociere în două etape, pe bază de oferte preliminare neangajante, urmate de oferte finale angajante. Dacă în procesul de selecţie se constată că diferenţa dintre primele două oferte clasate în cadrul etapei de oferte finale şi angajante este de 10 la sută sau mai puţin, Comisia de privatizare va putea solicita celor doi ofertanţi oferte financiare finale angajante îmbunătăţite.

La elaborarea strategiei de privatizare au fost luate în considerare recomandările consultantului pentru privatizare, JP Morgan. La sfârşitul lunii mai 2005, JP Morgan a prezentat raportul de due diligence, raportul de evaluare a băncii şi studiul de fezabilitate.

Până la finele lunii august a.c. au fost depuse scrisorile de intenţie însoţite de informaţii şi documente care să dovedească faptul că respectivii investitori îndeplinesc condiţiile de preselecţie, o descriere a investitorului, date financiare despre acesta şi o scurtă descriere a motivelor pentru care doresc să investească la CEC. Un număr de opt instituţii au trecut de faza de preselecţie, respectiv: Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A., Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank, National Bank of Greece, OTP Bank, Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft în consortiu cu Raiffeisen International Bank – Holding A.G şi Société Générale.

Restructurarea Băncii de Export-Import a României SA (EXIMBANK) a fost prevăzută în Programul de guvernare pentru perioada 2001 – 2004 şi în PSAL II. Pornind de la “Planul Strategic al Eximbank”, banca şi-a propus urmărirea şi realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia Eximbank pentru perioada 2003-2004, în scopul întăririi rolului primordial al băncii în susţinerea într-o mai mare măsură a finanţării producţiei destinate exportului, precum şi al accentuării poziţiei EXIMBANK în cadrul sistemului bancar românesc şi a statutului acesteia de instituţie specializată. Principalele obiective pe care şi le-a propus banca în cadrul acestei strategii au fost: (i) îmbunătăţirea mecanismului de susţinere şi stimulare a exporturilor; (ii) majorarea capitalului social; (iii) facilitarea accesului exportatorilor pe pieţe cu risc ridicat; (iv) dezvoltarea în continuare a unor programe de cooperare cu băncile comerciale; (v) intensificarea relaţiilor de colaborare cu organismele financiar-bancare internaţionale. În anul 2004 a avut loc implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii conform standardului ISO 9001. În acest context, începând cu anul 2005, EXIMBANK desfăşoară operaţiuni de asigurare şi reasigurare a creditelor de export pe termen scurt, mediu şi lung numai în contul statului, nu şi în cont propriu, conform modificărilor aduse în 2004 Legii nr. 96/2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK - S.A. şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior.

4.2.2. Piaţa de capital

În aplicarea legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, CNVM a emis următoarele regulamente care au intrat în vigoare în data de 1 iulie 2005:

- Regulamentul nr. 12/2004 privind serviciile de investiţii financiare;

- Regulamentul nr. 13/2004 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare;

45

- Regulamentul nr. 14/2004 privind pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare;

- Regulamentul nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor.

În data de 24 octombrie 2005, CNVM a aprobat Regulamentul nr. 13/2005 privind autorizarea şi funcţionarea depozitarului central, a casei de compensare şi contrapărţii centrale.

Regulamentul nr. 12/2004 privind serviciile de investitii financiare transpune normele europene aplicabile intermediarilor de servicii de investiţii financiare care se regăsesc în prevederile Directivei 2004/39/CE privind pieţele de instrumente financiare, ale Directivei 2002/65/CE privind contractele la distanţă, precum şi în recomandările CESR (Committee of European Securities Regulators) privind măsurile de implementare a directivelor europene.

În categoria intermediarilor sunt incluse şi instituţiile de credit care, în baza autorizaţiei eliberate de B.N.R. şi cu respectarea unor cerinţe operaţionale stabilite prin acest regulament, vor putea presta servicii de investiţii financiare pe piaţa de capital. Acest regulament nu mai face distincţie între societăţile de servicii de investiţii financiare şi societăţile de brokeraj care primeau o autorizaţie exclusiv pentru a efectua tranzacţii cu instrumente financiare derivate.

Referitor la operaţiunile transfrontaliere, Regulamentul nr.12/2004 introduce principiul „Paşaportului unic” conform căruia, în baza unei singure autorizaţii eliberată de autoritatea competentă din statul membru de origine, un intermediar va putea presta servicii de investiţii financiare pe teritoriul oricărui alt stat membru.

Regulamentul nr. 13/2004 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare transpune prevederi ale urmatoarelor directive:

- Directiva 2003/71/CE privind prospectele publicate atunci când valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzacţionare;

- Directiva 2004/109/CE privind armonizarea cerinţelor de transparenţă privind informaţiile referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

- Directiva 2004/25/CE privind ofertele publice de preluare;

- Regulamentul nr.809/2004 emis în aplicarea Directivei 2003/71/CE privind forma şi continutul prospectelor de ofertă, incorporarea informaţiilor prin referinţă, precum şi publicarea acestor prospecte şi diseminarea materialelor publicitare;

- Directiva 2003/124/CE cu privire la definiţia şi publicarea informaţiilor privilegiate, precum şi definiţia manipulării pieţei;

- Directiva 2003/125/CE cu privire la prezentarea corectă a recomandărilor de investiţii şi dezvăluirea conflictelor de interese;

- Regulamentul nr.2273/2003 privind excepţiile referitoare la programele de răscumpărare, precum şi stabilizarea instrumentelor financiare;

- Directiva 2004/72/CE cu privire la practicile de piaţă acceptate, definiţia informaţiilor privilegiate, întocmirea listei persoanelor care deţin informaţii privilegiate, notificarea tranzacţiilor realizate de administratori, precum şi a tranzacţiilor suspecte.

Regulamentul include prevederi referitoare la: admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, oferta publică de preluare voluntară, investitorii calificaţi, excepţiile de la publicarea unui prospect de ofertă, procedura de retragere a acţionarilor dintr-o societate comercială etc.

46

Regulamentul nr. 14/2004 privind pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare a fost elaborat în aplicarea Titlului IV al Legii nr.297/2004 cu completările şi modificările ulterioare şi stabileşte pentru prima dată cadrul juridic aplicabil operatorilor de piaţă, operatorilor de sistem, pieţelor reglementate de instrumente financiare şi sistemelor alternative de tranzacţionare.

În vederea realizării obiectivului de stabilire a unei pieţe unice, pentru facilitarea operaţiunilor transfrontaliere, regulamentul transpune recomandările CESR şi principiile IOSCO (International Organization of Securities Commissions), precum şi prevederile noii Directive 2004/39/CE privind pieţele de instrumente financiare a cărei emitere a fost impusă de noile dezvoltări tehnice la nivelul pieţelor reglementate şi în cadrul sistemelor de compensare-decontare.

Regulamentul nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor cuprinde prevederi pentru organismele de plasament colectiv în valori mobiliare în conformitate cu Directiva 85/611/CEE cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte organisme de plasament colectiv înregistrate la C.N.V.M., în categoria cărora se înscriu şi societăţile de investiţii financiare.

Regulamentul nr. 13/2005 privind autorizarea şi funcţionarea depozitarului central, a casei de compensare şi contrapărţii centrale conţine prevederi referitoare la procedurile şi condiţiile de autorizare ale depozitarului central, a casei de compensare şi contrapărţii centrale, mecanismele de funcţionare precum şi maniera de supraveghere a acestora.

În luna martie 2005 a fost publicată Instrucţiunea CNVM nr. 4/2005 referitoare la prevenirea finanţării actelor de terorism prin care se stabilesc reglementările referitoare la operaţiunile financiar-bancare prevazute în Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului. Instrucţiunea se aplica tuturor entităţilor reglementate de CNVM în conformitate cu Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital cu modificările şi completările ulterioare.

In vederea dezvoltării capacităţii administrative a CNVM a fost implementat sistemul de supraveghere prin raportări, pentru depunerea pe cale electronică, de către entităţile supravegheate, a documentelor elaborate în conformitate cu reglementările în vigoare şi în formate compatibile aplicaţiei. Implementarea sistemului de supraveghere prin raportări a avut doua faze:

• implementarea aplicaţiei la un lot de 14 entităţi acoperitor pentru toate tipurile de raportări;

• crearea cadrului de reglementare pentru intrarea în exploatare curentă.

Intrarea în exploatare curenta este prevazută pentru raportările trimestrului I 2005 pentru entităţile reglementate de C.N.V.M. şi pentru emitenţii înscrişi la categoriile I si II la B.V.B si B.E.R. De la începutul anului şi până în prezent, un număr de 151 de entităţi reglementate de CNVM (68 de societăţi de servicii de investiţii financiare, 13 societăţi de administrare a investiţiilor, 1 depozitar şi 69 emitenţi) au raportat folosind sistemul electronic de supraveghere prin raportări. Regulamentul CNVM nr. 1/2005 stabileste procedura de transmitere electronică a raportărilor de către entităţile reglementate şi supravegheate de CNVM, prin intermediul acestui sistem.

Propunerea de proiect a CNVM cu tema “Imbunătăţirea capacităţii instituţionale a CNVM” a fost acceptată la finanţare din fonduri PHARE 2005. Scopul proiectului este crearea infrastructurii necesare pentru aplicarea cadrului de reglementare existent pe piaţa de capital şi pentru educarea investitorilor, prin:

47

- aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS)/ Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) pe piata de capital;

- asigurarea echipamentelor necesare pentru customizarea bazei de date interne a CNVM in vederea alinierii la cerinţele de raportare stabilite de acquis-ul comunitar în domeniu;

- customizarea bazei de date interne a CNVM în vederea alinierii la cerinţele de raportare stabilite de acquis-ul comunitar în domeniu;

- pregătirea personalului CNVM pentru a utiliza sistemul de supraveghere intern;

- implementarea unei campanii de educare a investitorilor în vederea îmbunătăţirii educării investitorilor.

In cadrul cooperării internaţionale, pe parcursul anului 2005, C.N.V.M. a încheiat 7 Memorandumuri de Înţelegere, având ca obiective principale protecţia investitorilor şi promovarea integrităţii pieţelor financiare, cu următoarele autorităţi: Comisia de Valori Mobiliare din Republica Cehă, Autoritatea de Supraveghere a pieţei financiare din Ungaria, Comisia de Valori Mobiliare din Federaţia Bosnia şi Herzegovina, Comisia de Valori Mobiliare din Republica Srpska, Comisia Naţională a pieţelor de valori mobiliare din Spania, Comisia de Valori Mobiliare din Iordania, Comisia de Valori Mobiliare din Albania.

Până în prezent, CNVM a încheiat 10 Memorandumuri de Înţelegere cu autorităţi competente din statele membre ale Uniunii Europene şi 14 Memorandumuri cu autorităţile din statele nemembre ale Uniunii Europene.

După o descreştere abruptă suferită în lunile februarie-martie ale anului curent, Bursa de Valori Bucuresti (BVB) şi-a reluat, în prima jumătate a anului 2005, trendul ascendent al celor trei indici bursieri. În perioada de referinţă, indicii BET, BET-C şi BET-FI au înregistrat noi maxime istorice, astfel:

• indicele BET, care urmareşte evolutia celor mai lichide 10 titluri listate la Cota Bursei, se situa la finele perioadei analizate cu 55,64% în EURO peste valoarea din ultima zi de tranzacţionare din anul 2004. Maximul a fost de 6.037,96 puncte, atins în 27 septembrie 2005;

• indicele BET-C, care reflectă evoluţia preţurilor tuturor acţiunilor cotate, exclusiv S.I.F.-uri, a înregistrat o creştere în primele 9 luni ale anului de 45,11% în EURO. Maximul istoric a fost de 2.948,9 puncte atins în 24 februarie 2005;

• indicele BET-FI, care urmareşte evoluţia preţurilor de tranzacţionare a acţiunilor celor cinci societăţi de investiţii financiare (S.I.F.) cotate, a avut o evoluţie similară, cu o variaţie de 116% în EURO, atingând nivelul maxim în şedinţa de tranzacţionare din data de 4 august 2005, şi anume 20.893,12 puncte.

Creşterea indicilor bursieri a avut loc pe fondul intensificarii activităţii de tranzacţionare, valoarea totală a tranzacţiilor în primele nouă luni situându-se la 1.416,52 milioane EURO, mai mare decât valoarea tranzacţiilor înregistrată pe tot parcursul anului 2004.

Tendinţele pozitive ale pieţei s-au regăsit şi în creşterea capitalizării bursiere, care se situa la sfârşitul lunii septembrie 2005 la nivelul de 14.306,7 milioane EURO, cu peste 162,23% mai mult decât anul precedent.

Pentru perioada ianuarie - septembrie 2005, valoarea capitalizării bursiere înregistrată la BVB reprezintă aproximativ 21,32 % din PIB pe anul 2004, în timp ce valoarea totală a capitalizării bursiere (atât BVB cât şi BER) reprezintă aproximativ 25% din PIB.

48

Tabelul nr. 1 Evoluţia principalilor indicatori BVB

*Ianuarie – Septembrie 2005

Anul

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005*

Tot

al

piat

a Valoare tranzactionata totala (actiuni listate si nelistate, oblig.)

(mil. RON)

185,25

381,52

709,77

1.023,401

2.704,985

5.133,36

Numar societati 114 65 65 62 60 63

Capitalizare bursiera

(mil. RON)

1.101,89

3.857,32

9.158,02

12.186,55

34.147,366

50.911,77

Valoare tranzactionata

(mil. RON)

183, 73

378,18

683,59

950, 94

2.400,12

4.993,24

Rata lichiditatii (TV) 14, 26% 14,06% 8,19% 7,49% 11,54% 15,37

PER piata (PER) 3,98 4,92 9,12 13,10 35,18 21,13

Pret piata/valoare nominala (P/BV) 0,41 0,45 0,84 1,01 2,29 2,99

Soci

etat

i lis

tate

Randamentul dividendului (DIVY) 7,48% 6,70% 4,97% 2,00% 1,45% 1,03%

Sursa: Bursa de Valori Bucuresti, Buletin Lunar - Septembrie 2005, 11 octombrie 2005

În ceea ce priveşte sectorul obligatar al cotei BVB, până în luna septembrie 2005, în cadrul „Sectorului obligaţiunilor şi al altor valori mobiliare emise de către stat, judeţe, oraşe, comune, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de către alte autorităţi” au fost 6 emisiuni de obligaţiuni municipale şi 2 de obligaţiuni corporative.

În perioada ianuarie – septembrie 2005, indicii Bursei Electronice RASDAQ (BER) au înregistrat următoarele evoluţii: indicele RASDAQ Compozit a scăzut cu 6,9%, RAQ-I a scăzut cu 17,23%, în timp ce RAQ-II a crescut cu 39,26%.

Maximele atinse de indici în acest an au fost: pentru RASDAQ Compozit – 2158,5 puncte, pentru RAQ-I - 2586,48 puncte şi pentru RAQ-II – 3945,95 puncte, atinse în 3 februarie (RASDAQ Compozit si RAQ I), respectiv 2 februarie – RAQ-II.

Comparând primele 9 luni ale anului 2005 cu perioada aferentă din 2004, se observă o creştere cu 130% a valorii tranzacţiilor, determinată de creşterea valorii tranzacţiilor comune cu 72,3 milioane Euro şi a valorii tranzacţiilor speciale cu 80,3 milioane Euro.

Valoarea totală a tranzacţiilor bursiere pentru perioada ianuarie - septembrie 2005 a înregistrat 225,71 milioane Euro. Capitalizarea bursieră la 30.09.2005 a atins valoarea de 2.174 milioane Euro, reprezentând 3,76% din PIB-ul aferent anului 2004.

În ceea ce priveşte numărul de societăţi listate, acesta şi-a continuat tendinţa descendentă. La sfârşitul lunii septembrie 2005, din 3.719 societăţi listate pe BER, un număr de 1.786 societăţi erau suspendate în vederea delistării. În perioada ianuarie - septembrie 2005 au fost delistate 284 dintre societăţile care nu mai îndeplinesc condiţiile minime de a fi prezente pe o piaţă reglementată.

49

Tabelul nr. 2 Principalii indicatori înregistraţi de BER An

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005*

Valoare tranzacţionată totală

(acţiuni listate şi nelistate, obligaţiuni)

(mil. RON)

306,61

271,84

421,44

411,05

590,71

816,67

Număr societăţi 5.382 5.084 4.823 4.442 3.998 3.719**

Capitalizare bursieră

(mil. RON)

2.078,3

3.368,3

6.107,4

7.919,5

7.993,3

7.738

Rata valorii tranzacţionate (TR) 16,02% 9,92% 9,18% 5,8% 8,24% 10,32 %

PER piaţă (PER) 1,52 2,95 3,03 4,17 6,58 7,25***

Preţ piaţă /valoare nominală (P/BV) 0,34 0,37 0,49 0,58 0,93 0,90

*Ianuarie – Septembrie 2005 ** Din care 1.786 – suspendate in vederea delistarii *** Calculat pe baza profiturilor nete aferente anului 2004 Sursa: Bursa Electronică Rasdaq, 3 Octombrie 2005

În perioda ianuarie – septembrie 2005, pe piaţa Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS) au fost tranzacţionate 280.550 contracte, dintre care 273.651 pe piata futures şi 6.899 pe piaţa optiunilor. Valoarea totală a tranzacţiilor derulate s-a ridicat la 112,3 milioane EURO, cele mai mari valori înregistrându-se în cursul lunilor august şi septembrie.

Volumul tranzacţionat în primele 9 luni ale anului 2005 a înregistrat o creştere cu 400% faţă de volumul tranzacţionat în cursul anului 2004. La sfârşitul lunii martie 2005 s-a depăşit volumul de contracte tranzacţionat în anul 2004 (75.871 contracte).

Media zilnică de contracte tranzacţionate a înregistrat o creştere constantă în anul 2005, de la o medie zilnică de tranzacţionare de 676 contracte în luna ianuarie ajungându-se la o medie zilnică de tranzacţionare de 3.276 contracte în luna septembrie. În această lună s-a înregistrat şi un volum zilnic maxim de 4.308 contracte cu o valoare a tranzacţiilor de 1,45 milioane EURO, atins în data de 14 septembrie 2005. Numărul mediul de contracte tranzacţionate pe pieţele futures şi options în perioada ianuarie – septembrie poate fi urmărit în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 3 Numărul mediu de contracte tranzacţionate pe pieţele futures şi options

Luna Medie zilnica de contracte pe piata futures

Medie zilnica de contracte pe piata

options

Total

Ianuarie 665 11 676 Februarie 1.461 24 1.485 Martie 1.313 40 1.353 Aprilie 995 95 1.090 Mai 879 41 920 Iunie 1.001 20 1.021 Iulie 1.002 23 1.025 August 2.014 14 2.028 Septembrie 3.203 73 3.276 Sursa: BMFMS, 7 octombrie 2005

50

Dezvoltarea pieţei BMFMS se observă şi din creşterea numărului de intermediari activi pe piaţa derivatelor. Dacă la începutul anului pe piaţa BMFMS activau 13 societăţi de servicii de investiţii financiare şi societăţi de brokeraj, în cursul lunii septembrie 25 de societăţi ofereau clienţilor servicii de brokeraj pe piaţa derivatelor, iar alte 6 SSIF solicitau accesul pe piaţa BMFMS. Creşterea numărului de intermediari a condus atât la creşterea volumului de tranzacţionare cât şi la o sporire a numărului de poziţii deschise în piaţă. Astfel, de la 12.598 de poziţii deschise la sfârşitul lunii ianuarie s-a ajuns la finalul lunii septembrie la cifra de 61.354, dintre care peste 50 % au scadenţa în luna decembrie 2005. Evoluţia numarului de poziţii deschise pe piata BMFMS poate fi urmărită în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.4 Evoluţia numărului de poziţii deschise pe pieţele futures şi options

Luna Pozitii deschise piata futures

Pozitii deschise piata options

Total (2+3)

Ianuarie 12.218 380 12.598 Februarie 20.858 852 21.710 Martie 20.932 2.526 23.458 Aprilie 21.392 4.124 25.516 Mai 23.110 5.356 28.466 Iunie 24.078 5.400 29.478 Iulie 14.072 2.260 16.332 August 39.390 2.510 41.900 Septembrie 56.884 4.470 61.354

Sursa: BMFMS, 7 octombrie 2005

4.2.3. Piaţa asigurărilor

In cursul anului 2005, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, autoritatea administrativa autonoma de specialitate din Romania, a continuat sa actioneze pentru indeplinirea scopului principal al acesteia, si anume protejarea intereselor asiguratilor.

In acest sens, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a intensificat activitatile referitoare la preluarea acquis-ului comunitar, precum si cele legate de intarirea capacitatii administrative.

In ceea ce priveste progresele legislative, in perioada amintita, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a continuat aplicarea cu exigenta a legislatiei secundare – a normelor care reglementeaza societatile de asigurare si intermediarii in domeniul asigurarilor. Ultimele norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor au avut ca scop inclusiv realizarea unor obiective cuprinse in Planul de Actiune intocmit ca urmare a recomandarilor misiunii de evaluare a Comisiei Europene pentru sectorul financiar din iulie 2004.

Pana in prezent Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a elaborat un numar de 65 norme, 90% dintre acestea avand ca scop transpunerea acquis-ului comunitar din domeniu.

In vederea respectarii angajamentelor asumate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana a Capitolului 3 – Libera circulatie a serviciilor (incheiat provizoriu la data de 23 septembrie 2004), Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a elaborat toate actele normative care transpun prevederile directivelor UE in domeniu (legislatie primara si secundara), realizandu-se practic preluarea integrala a acestora.

51

In prezent, pe piata asigurarilor din Romania isi desfasoara activitatea un numar de 42 de societati de asigurare si 307 de brokeri de asigurare. Referitor la forta de munca ocupata in domeniul asigurarilor, numarul de angajati raportati de asiguratori si brokerii de asigurare a fost de 38.700 persoane, din care 36.130 angajati in societatile de asigurare (13.300 cu carte de munca si 22.830 colaboratori) si 2.570 angajati la societatile de brokeraj in asigurari.

Societatile de asigurare sunt structurate astfel: o societate asigurare viata; 16 societati asigurare non-viata; 25 societati compozite (care practica ambele clase de asigurari). Toate societatile de asigurare au in intregime capital social privat, acesta fiind la jumatatea anului 2005 de 788,3 mii RON (aproximativ 120,5 MEuro). Primele 10 societati de asigurare in functie de capitalul social detin 71,4% din capitalul social si 82,3% din capitalul strain investit. In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei are in structura actionariatului Statul Roman, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul capital social de provenienta privata.

Din datele obtinute in baza raportarilor realizate de societatile de asigurare, in 2004 precum si in anul 2005, piata asigurarilor a continuat sa se inscrie pe un trend crescator.

Total prime brute subscrise la sfârşitul semestrului I 2004 era de 1.772.856 mii RON, din care:1.425.449 mii RON, pentru asigurari generale şi 347.406 mii RON, pentru asigurarile de viata ;

Volumul total al primelor brute încasate la 30 iunie 2005 era 2.324.055 mii RON, din care: 1.827.146 mii RON, pentru asigurari generale şi 496.909mii RON, pentru asigurarile de viata;

Volumul primelor brute subscrise in primul semestru al anului 2005 a fost in termeni nominali cu 31 % mai mare fata de 30.06.2004.

Volumul primelor brute subscrise pentru asigurari generale reprezinta o pondere de 78% din total prime brute subscrise in sem.I 2005.

La sfârşitul semestrului I 2004, activele totale bilanţiere însumau 4.013.185 mii RON,iar după primele 6 luni ale anului curent erau de 5.385.598 mii RON .

Se observa o crestere nominala a activului bilantier in termeni nominali cu 28% fata de aceeasi perioada din anul 2004.

Din valoarea totala a activului bilantier, plasamentele in depozite la institutiile de credit in suma de 685.732 mii RON, au crescut in termeni nominali cu 107%, fata de 30.06.2004, cand se inregistra o valoare de 331.085 mii RON.

Mii.RON 30.06.2004 30.06.2005 Terenuri si constructii 586.086 579.873 Imobilizari corporale in curs de executie

14.465 5.308

Titluri de participare la soc. din cadrul grupului

152.410 176.892

Obligatiuni si alte titl. cu venit fix

870.517 914.548

Depozite la instit. de credit 331.085 685.732 Plasamente in unitati de cont

265.590 479.248

Total 2.220.153 2.841.601

52

Fata de iunie 2004, valoarea terenurilor si constructiilor a scazut la 30.06.2005 cu 1 % .Alte plasamente finaciare (obligatiuni, titluri de participare, plasamente in unitati de cont) au inregistrat la 30.06.2005 o valoare de 1.570.688 mii. RON , in crestere cu 25 % fata de aceeasi data a anului 2004.

Valoarea cheltuielilor cu daunele platite de asiguratori, in suma de 857.980 mii. RON, a crescut in primul semestru al anului 2005 cu 32 % in termeni nominali fata de primul semestru 2004.

Din cele 42 de societăţi de asigurare care au desfăşurat activitate în 2004, 28 de societăţi au înregistrat profit net, valoarea cumulată a profitului pentru aceste societăţi fiind de 121.384.856 RON (30.604.053 EURO), în creştere nominală faţă de 2003 cu 23,58%, respectiv cu 13,06 % în creştere reală.

In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, la 30 iunie 2005, volumul primelor brute incasate de cele 17 societati de asigurare autorizate sa practice acest tip de asigurare a fost de 522,8 Mil RON, cu o crestere nominala de 22,24% fata de 2004. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 190,8mil. RON, cu 36,27% mai mult decat in 2004.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor gestioneaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania cu modificarile si completarile ulterioare Fondul de garantare care la data de 31 iulie 2005 avea un sold disponibil de 180,34 mil.RON, aproximativ 51,58 Meuro la o rata de schimb de 3,4959 RON/EURO.

In ceea ce priveste gradul de penetrare (raportul dintre volumul primelor brute incasate din asigurari directe si Produsul Intern Brut) se estimeaza ca acesta va creste pana la 1,5% in 2005 fata de 1,4% in anul anterior.

Estimarile pentru anul 2005 si prognoza pentru anii 2006-2008 prevad cresterea progresiva a volumului primelor brute incasate.

Prime brute incasate din asigurari - milioane Euro -

2005 2006 2007

Prime brute incasate 760 840 910

Grad de penetrare (%) 1,5 1,6 1,7

Obiectivul principal al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu, il constituie dezvoltarea in continuare a capacitatii de supraveghere a pietei asigurarilor prin imbunatatirea cadrului legislativ si a celui institutional.

Pe termen scurt, in vederea transpunerii acestui obiectiv, se are in vedere:

• definitivarea si implementarea bazei de date pentru gestionarea asigurarilor obligatorii auto, avand ca principal obiectiv monitorizarea operatorilor din acest segment de piata;

• imbunatatirea capacitatii informatice de prelucrare a raportarilor tehnice si financiare in vederea intaririi supravegherii de tip preventiv;

• continuarea implementarii programului de pregatire si de perfectionare a personalului propriu;

53

• fundamentarea si diversificarea permanenta a programelor de control a societatilor si brokerilor de asigurare, precum si a altor participanti din piata asigurarilor;

• participarea activa la comitetele IAIS pentru dobandirea de informatii tehnice noi, in concordanta cu practica supraveghetorilor din alte state.

Masurile prevazute a se lua pe termen mediu constau in:

• continuarea activitatilor legate de actualizarea cadrului legislativ si institutional in domeniul asigurarilor, cu prevederi ale aquisului comunitar privind conglomeratele financiare, reasigurarile si supravegherea grupurilor;

• incurajarea formarii unei atitudini pro-active fata de risc atat la nivelul autoritatilor publice, cat si la nivelul potentialilor asigurati.

Toate obiectivele prezentate mai sus, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu se vor realiza utilizand fondurile proprii ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (care este o institutie ce se autofinanteaza si nu primeste fonduri de la Bugetul Statului), precum si fonduri alocate de Comisia Europeana prin Programul PHARE 2002 si Programul PHARE 2005. Totodata, realizarea obiectivelor ce revin Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor din planul de tara pentru contabilitate se realizeaza si prin angajarea unui consultant din fondurile PPIBL alocate de Banca Mondiala.

4.3. Piaţa muncii şi asistenţa socială

4.3.1.Perfecţionarea cadrului legislativ cu privire la ocuparea forţei de muncă Completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Evaluarea efectelor generate de implementarea Legii nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, a condus la concluzia că, deşi unele măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă şi-au dovedit eficienţa pe piaţa muncii, în prezent, se impune o abordare mai consistentă a unor obiective precum: creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, reducerea ratei şomajului şi creşterea flexibilităţii pieţei muncii. În acest scop este necesară întărirea cadrului legal şi instituţional, atât prin prin adoptarea unor noi măsuri, cât şi prin adaptarea celor existente la realitatea societăţii româneşti, aflată în permanentă schimbare.

În concordanţă cu angajamentele privind politica de protecţie sociala cuprinse în Programul de Guvernare pe perioada 2005 – 2008, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 144/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 care reglementează o serie de măsuri vizând îmbunătăţirea protecţiei sociale acordate şomerilor şi stimularea încadrării în muncă a acestora, între care:

• Ajustarea îndemnizaţiei de somaj. Astfel indemnizaţia de şomaj va constitui sumă neimpozabilă lunară, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe ţară, în vigoare la data stabilirii acesteia, la care se va adauga, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 3 ani, o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferenţiate în funcţie de stagiul de cotizare;

54

• Acordarea de stimulente angajatorilor persoanelor în vârstă sau unice susţinătoare de familii monoparentale.Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminata şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară în vigoare, la care se adaugă contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj datorată de angajatori pentru persoanele respective, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani;

• Acordarea de stimulente angajatorilor pentru angajarea absolvenţilor.Angajatorii care încadreaza în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ beneficiază, pe lângă subvenţionarea locurilor de muncă destinate acestora, şi de scutirea, pe o perioadă de 12 luni, la plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj aferente absolvenţilor respectivi;

• Acordarea de stimulente absolvenţilor. Absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, ce îndeplinesc condiţiile pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj şi se angajează cu program normal de lucru pentru o perioadă mai mare de 12 luni beneficiază de o primă neimpozabilă, egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară, în vigoare la data încadrării, la care se adaugă o sumă neimpozabilă, egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat;

Obligativitatea IMM-urilor care beneficiază de credite cu dobândă avantajoasă de a angaja şomeri, aflaţi în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, pe 60% din locurile de muncă nou înfiinţate.

•

Ordonanţa de Urgenţă va intra în vigoare la 1 ianuarie 2006.

Modificarea Codului Muncii În perioada care a trecut de la intrarea în vigoare, Codul Muncii şi-a dovedit, în cea mai mare parte, aplicabilitatea. Există însă, unele probleme cu privire la interpretarea prevederilor acestuia.

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a organizat dezbateri cu organizaţiile patronale şi cu organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, pentru a identifica soluţiile optime în vederea modificării Codului Muncii şi a flexibilizării relaţiilor de muncă.

În urma dezbaterilor dintre partenerii sociali a reieşit că se impun modificări şi completări ale Codului Muncii. Prin urmare, a fost adoptată în luna iulie 2005 OUG nr. 65/2005 privind modificarea şi completarea Codului Muncii.

Modificările privesc următoarele aspecte:

- relaxarea restricţiilor privind folosirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată;

- reanalizarea condiţiilor şi modalităţilor de încheiere a contractului individual de munca (ex: informare prealabilă, clauza de neconcurenţă, certificare medicală, perioada de probă) ;

- simplificarea procedurilor de evidenţă a salariaţilor ;

55

- flexibilizarea procedurilor referitoare la concedierea individuală şi colectivă ;

- stabilirea duratei timpului de muncă şi a muncii suplimentare în condiţiile unei economii de piaţă;

reexaminare- a modalităţilor de cooperare dintre angajatori şi sindicate sau, după la elaborarea şi îmbunătăţirea normelor

-

rilor în acest domeniu ;

e ale sindicatelor pe perioada mandatului şi după aceea ;

rofesională continuă

tă.

populaţia adultă (grupa de vârstă 25 - 64 ani).

e asemenea, pentru viitor se prevede dezvoltarea şi diversificarea parteneriatelor între rofesionale, organizaţiile non-profit şi ale ţional şi european.

a fi ocupate în anul 2005 şi 69,9% din cele 534 mii persoane care au avut acces la

6,5% în

caz, reprezentanţii salariaţilor, referitoarede muncă ;

stabilirea şi plata concediilor de odihnă ;

- revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesională a angajaţilor, drepturi şi obligaţii ale angajaţilor şi angajato

- protecţia reprezentanţilor aleşi în organele de conducer

- revizuirea sistemului de contravenţii şi sancţiuni.

Stimularea ocupării prin formarea pPentru creşterea calităţii forţei de muncă şi adaptării acesteia la cerinţele noii ale pieţei muncii, în anul 2005 a fost adoptată Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formare profesională continuă, 2005 – 2010.

Strategia urmăreşte dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă, transparent şi flexibil, care să asigure creşterea gradului de ocupare, adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi care să răspundă nevoilor de forţă de muncă califica

Strategia a fost elaborată având în vedere obiectivele strategiei Lisabona - nivelul mediu de participare la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie, până în 2010, de cel puţin 12,5% pentru

Strategia urmăreşte creşterea gradului de conştientizare cu privire la importanţa învăţării continue, a gradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor persoanelor.

Dorganizaţiile patronale şi cele sindicale, asociaţiile psocietăţii civile la toate nivelurile: local, regional, na

Măsuri active pentru stimularea ocupării în 2005

După 9 luni de implementare a Programului de ocupare pe acest an, au fost încadrate în muncă 373 mii persoane, ceea ce reprezintă 101% din totalul celor 370 mii persoane prevăzutemăsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă. În aceeaşi perioadă au fost puse la dispoziţia persoanelor în căutarea unui loc de muncă un număr de 464.000 locuri de muncă vacante.

Pentru anul 2005, nivelul cheltuielilor alocate pentru realizarea măsurilor active de ocupare a fost programat la 537 mil. RON (cca.153 MEURO), ceea ce reprezintă o pondere de 2totalul cheltuielilor programate prin bugetul asigurărilor pentru şomaj aprobat pentru anul

56

curent. În primele 9 luni ale anului, volumul realizat al cheltuielilor cu măsurile active a reprezentat o pondere de 17,8% din totalul cheltuielilor efectuate în această perioadă.

În primele 9 luni ale anului 2005 rata medie de participare în măsuri active de stimularea

de or

aţi în evidenţele ANOFM.

ceastă măsură

ţă de anul precedent.

a forţei de muncă. Până la aceeaşi dată, în urma absolvirii cursurilor de formare rofesională, s-au încadrat în muncă 11678 persoane.

u fost cuprinse în cursuri de formare profesională 8056 persoane din ezintă 27,5% din totalul persoanelor cuprinse în cursuri de formare

asistenţă socială, prin îmbunătăţirea icii sociale prevederile

nt

iale, precum şi o monitorizare permanentă a respectării drep

serviciilor sociale de către furnizori şi o ab

cum şi monitorizării şi evaluării impactului social al acestora;

ocupării forţei de muncă era de 13,6% pentru tinerii şomeri de lungă durată şi de 10,1%pentru şomerii adulţi de lungă durată. Până la sfârşitul lunii septembrie 2005, au beneficiatserviciile de consiliere, informare şi orientare în carieră cca. 31% din numărul tinerilînregistr

În judeţele cu rată înaltă a şomajului, prin acordarea de credite cu dobândă de doar 25% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale, au fost încadrate pe locurile de muncă nou create 1.592 persoane, ceea ce reprezintă 62% din totalul persoanelor ocupate prin aactivă.

Începând cu anul 2005, organizarea cursurilor de formare profesională nu mai este condiţionată de asigurarea prealabilă a unui loc de muncă. De asemenea, bugetul prevăzut pentru formare profesională este, în anul 2005, dublu fa

Până la data de 30.09.2005 au beneficiat de servicii de formare profesională gratuite 29336 persoane, din care 27840 (în care 14807 femei) şomeri aflaţi în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparep

La data de 30.09.2005, amediul rural ceea ce reprprofesională.

4.3.2. Asistenţa socială În 2005 s-a continuat reforma sistemului naţional de cadrului legislativ şi instituţional şi prin eficientizarea sistemului de prestaţii şi servacordate categoriilor celor mai defavorizate ale populaţiei, având în vedere Programului de Guvernare (2005-2008) în domeniul asistenţei sociale.

Reforma administrativă în domeniul asistenţei sociale

„Memorandumul privind reforma administrativă din domeniul asistenţei sociale”

În 16 iunie 2005 a fost aprobat „Memorandumul privind reforma administrativă din domeniul asistenţei sociale”, prin care se urmăreşte crearea unui sistem instituţional eficieşi modern, capabil să asigure o coordonare a politicilor şi a programelor de asistenţă socială, o mai bună gestionare a prestaţiilor soc

turilor sociale ale cetăţenilor în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin adoptarea acestui document s-au creat premisele adaptării legislaţiei româneşti la cerinţele europene.

Pentru a reforma sistemul de administraţie şi gestionare a prestaţiilor sociale vor fi înfiinţate noi structuri instituţionale, cum ar fi:

- Inspecţia Socială, care are drept scop verificarea realizării serviciilor sociale şi acordării prestaţiilor de asistenţă socială, prin servicii deconcentrate în teritoriu, care să realizeze controlul respectării standardelor de calitate a

ordare instituţională unitară a activităţii;

- Observatorul Social, având drept sarcină colectarea, analiza şi evaluarea datelor din domeniul social, date necesare fundamentării şi ameliorării politicilor sociale, pre

57

-

in structuri deconcentrate în teritoriu.

S-a înfiinţat şi funcţionează Colegiul pentru Coordonarea Politicilor de Asistenţă ori este nevoie, în vederea dezbaterii

ganizarea şi structura sistemului şi pentru responsabilităţilor între diferitele niveluri de guvernare, cu scopul eliminării

rnizarea ale sistemului naţional de asistenţa socială

serviciilor sociale.

vederea îmbunătăţirii capacităţii administrative a Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale eniul asistenţei sociale, a fost elaborată şi aprobată Strategia de iul social.

le a fost semnat la Bruxelles în luna iunie 2005, MeimSo

entării măsurilor şi acţiunilor

a JIM; crearea unui sistem de

Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, instituţie dedicată exclusiv utilizării eficiente a resurselor financiare, evitării posibilelor fraude şi asigurării unui sistem unitar de plată şi gestiune a tuturor prestaţiilor sociale, pr

Socială care se întruneşte săptămânal sau ori de câte politicilor în domeniul de asistenţă socială.

Propunerea legislativă de modificare a Legii 705/2001

Legea 705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială, a fost modificată în vederea clarificării terminologiei, a aspectelor legate de ordistribuirea neconcordanţelor actuale cu alte acte normative existente. Proiectul de lege a fost aprobat în şedinţă de Guvern pe data de 29 septembrie 2005.

Alte măsuri

In cadrul proiectelor de reformare şi modeProiectul Sistemul Managerial Informaţional din domeniul asistenţei sociale (MIS) se constituie ca un instrument de lucru eficient în scopul monitorizării tuturor alocaţiilor şi ajutoarelor de care beneficiază o familie.

Totodată, sunt în curs de derulare programe de reconversie profesională şi sesiuni de formare pentru personalul care lucrează în domeniul asistenţei sociale, iar în iunie 2005 a fost elaborat Manualul de formare în domeniul

Înşi Familiei în domcomunicare în domen

Incluziunea socială În domeniul Incluziunii Socia

morandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale (JIM). Procesul de coordonare a plementării şi monitorizării documentului va fi realizat de către Ministerul Muncii, lidarităţii Sociale şi Familiei.

În vederea implementării şi monitorizării măsurilor şi acţiunilor prevăzute în acest document, a fost înfiinţată în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Direcţia Politici, Strategii, Programe de Incluziune Socială. Pe data de 30 noiembrie, va avea loc la Bucureşti seminarul privind monitorizarea implemcuprinse în Memorandumul Comun în domeniul de Incluziune Socială, la care vor participa atât reprezentanţi ai instituţiilor implicate în domeniul elaborării de politici de incluziune socială cât şi reprezentanţi ai Comisiei Europene.

De asemenea, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va derula proiectul de Twinning Light “Asistenţă pentru monitorizarea implementării JIM” (312.500 Euro) ce are ca activităţi: realizarea unui mecanism de implementaremonitorizare şi evaluare care să urmărească implementarea concluziilor JIM; formarea personalului din cadru MMSSF şi a instituţiilor partenere care sunt implicate în implementarea şi monitorizarea priorităţilor incluse în JIM.

58

În domeniul incluziunii sociale mai sunt în derulare trei programe naţionale finanţate prin Programul privind combaterea excluziunii severe a tinerilor care părăsesc

ent; Programul privind crearea unei reţele moderne de cămine pentru

Servici sÎn domeniuflexibil de ndeplinirii calităţii serviciilor sociale de către furnizor.

Astfel, f

- litate privind

- pentru furnizorii de servicii sociale, care are drept rol facilitarea

- ea modelului Contractului pentru acordarea de

-

- Hotărârea Guvernului nr.539/09.06/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului şi a ală şi structură orientativă de personal, a nizare şi funcţionare a instituţiilor de asistentă

.

Asistenersoanelor vârstnice, a fost aprobată Strategia

naţiona de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice, în perioad

al;

prestaţiilor şi serviciilor sociale;

pol

Pentru perioada următoare, în vederea continuării reformei în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice au fost stabilite următoarele priorităţi:

Banca Mondială: centrele de plasampersoane vârstnice, Precum şi programul privind facilitarea accesului la servicii sociale a populaţiei romă.

ile ociale l serviciilor sociale, activitatea s-a concentrat pe crearea unui mecanism mult mai

evaluare a î

au ost elaborate şi aprobate următoarele acte normative:

Ordinul nr. 383/2005 pentru aprobarea standardelor generale de caserviciile sociale şi a modalităţii de evaluare a îndeplinirii acestora de către furnizori;

Ghidul explicativînţelegerii noilor standarde şi clarificarea anumitor aspecte delegate de ceea ce trebuie să probeze furnizorul în momentul procesului de acreditare;

Ordinul nr.71/2005 privind aprobarservicii sociale, încheiat de serviciile publice de asistenţă socială cu furnizorii de servicii sociale;

Ordinul nr.73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii sociale, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale;

instituţiilor de asistenţă sociRegulamentului cadru de orgasocială, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.Gnr.68/2003 privind serviciile sociale.

ţa socială a persoanelor vârstnice În ceea ce priveşte asistenţa socială a plă de dezvoltare a sistemuluia 2005-2008, care propune realizarea următoarelor obiective:

- întărirea cadrului administrativ şi instituţional, la nivel central şi loc

- îmbunătăţirea cadrului legislativ;

- formarea de personal;

- dezvoltarea şi diversificarea

- prevenirea şi combaterea abuzului şi neglijării persoanei vârstnice;

- dezvoltarea şi împlinirea personală;

- implicarea activă a persoanelor vârstnice în toate aspectele sociale, economice, itice, culturale ale societăţii.

59

- sprijinirea activităţilor de voluntariat în domeniul serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice prin elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului în acest sens.

iale, în vederea creării unor condiţii decente de trai

stnice.

lor fără adăpost.

autorităţile locale, direct sau în baza un

ă adecvat nevoilor sale. De asemenea, se vor căuta soluţii pentru găzduirea pe termen mediu şi

pentru facilitarea ă.

ului, s-a constituit Grupul terministerial pentru elaborarea şi monitorizarea Strategiei şi a Planului de măsuri de

privind tinerii care părăsesc instituţiile de ocrotire după împlinirea trategia în domeniu se află în curs de finalizare.

copii, precum

- construirea de noi instituţii de asistenţă socială şi modernizarea celor existente cu sprijinul Băncii Mondpersoanelor vârstnice;

- modificarea şi completarea Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vâr

Totodată, a fost elaborat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice şi a persoane

Programele de interes naţional permit finanţarea furnizării serviciilor sociale de la bugetul de stat, completând resursele financiare alocate în acest scop de autorităţile publice locale .

Pentru dezvoltarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice şi persoanelor fără adăpost, proiectul de Hotărâre a Guvernului prevede finanţarea următoarelor programe de interes naţional:

- „Dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice dependente” prin finanţarea formării şi angajării de către

ui contract cu organizaţiile neguvernamentale, a unui număr de 10.000 de îngrijitori, care să activeze în reţeaua de servicii de îngrijire la domiciliu de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale municipiilor reşedinţă de judeţ;

- „Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de Centre Sociale de Urgenţă” în municipiile reşedinţă de judeţ, care vor funcţiona având la bază principiul solidarităţii sociale asigurând fiecărei persoane protecţia medicală şi social

ălung a acestor persoane, pentru integrarea lor într-o reţea de solidaritate şi accesului acestora la îngrijirea medicală necesară, fie ea preventivă, curativă sau paleativ

Asistenţa socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului

În scopul realizării unui cadru legal şi instituţional pentru susţinerea integrării sociale şi profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilinincluziune socialăvârstei de 18 ani. S

Prestaţiile sociale

În domeniul prestaţiilor sociale, la începutul anului 2005 au fost indexate prin hotărâri ale Guvernului nivelul lunar al venitului minim garantat, al ajutorului social lunar care se acordă soţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, al alocaţiei de stat pentru şi al alocaţiei pentru copii nou-născuţi, prevăzute de Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat. Totodată au fost corectate limitele de venituri şi indexate cuantumurile alocaţiei familiale complementare şi alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală.

60

În vederea îmbunătăţirii Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat în anul 2005 a fost elaborat un Proiect de lege de modificare şi completare. Prin acest proiect se urmăreşte stabilirea unor indicatori viabili de testare a veniturilor familiilor, eliminarea oricăror posibilităţi de fraudă, ajustarea nivelului veniturilor garantate prin ajutoarele sociale prevăzute. Proiectul a fost aprobat în şedinţa Guvernului din 29 septembrie 2005.

În vederea adoptării unor măsuri care să diminueze impactul social al creşterii preţurilor la

a locuinţei se estimează că vor beneficia un număr aproximativ de

ţa prevede acordarea unor ajutoare băneşti pentru

aze naturale, sobe de teracotă sau alte aparate cu randament scăzut, în

entru familiile victime ale calamităţilor naturale au fost acordate ajutoare financiare şi

pii şi sporirii natalităţii au în vedere otecţie socială destinate familiilor cu copii în vârstă de până la 2 opiilor cu handicap.

În prezensociale de statîndeplinesc an

Pentru viitor, s

- se realizeze o ˝externalizare˝ a prestaţiei

gaze naturale, energie termică şi la alţi combustibili, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 776/2005 privind corectarea limitelor de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi a nivelurilor acestuia. Hotărârea de Guvern prevede actualizarea limitelor de venituri medii nete lunare pe membru de familie şi a cuantumurilor ajutorului pentru încălzirea locuinţei.

De ajutorul pentru încălzire1.600.000 familii şi persoane singure cu venituri reduse. Efortul bugetar total pentru aplicarea prezentei hotărâri este de 468,6 milioane RON , din care 375 milioane RON din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi 93,6 milioane RON din bugetele locale pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri.

Totodată, a fost iniţiat un program de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse în vederea acoperirii unei părţi din cheltuielile cu achiziţionarea, instalarea şi punerea în funcţiune de centrale termice individuale. În acest sens a fost adoptată Ordonanţa de Guvern nr. 91/2005 privind unele măsuri financiare în vederea eficientizării consumului de gaze naturale utilizate la încălzirea locuinţei şi acordarea unor ajutoare băneşti pentru populaţia cu venituri reduse. Ordonanpopulaţia cu venituri de pâna la 3.100.000 lei vechi (310 lei noi) care utilizează pentru încălzirea locuinţei gvederea acoperirii unei părţi din cheltuielile cu achiziţionarea, instalarea şi punerea în funcţiune de centrale termice individuale. Cuantumul ajutorului este de 1.500 RON şi se acordă sub formă de „bonuri valorice”.

Pajutoare de urgenţă.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 729/2005 au fost stabilite nivelurile alocaţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile publice de asistenţă socială.

Măsuri de reducerea abandonului de copii şi de sporire a natalităţii

Măsurile dedicate reducerii abandonului de codiversificarea formelor de prani, respectiv 3 ani în cazul c

t, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului se face din bugetul asigurărilor şi numai către acele persoane care sunt asigurate în sistemul public şi care umite condiţii de stagiu de cotizare.

-a hotarat ca:

începând cu 1 ianuarie 2006, săexistente, în sensul că indemnizaţia pentru creşterea copilului va fi suportată din bugetul de stat. Cuantumul acesteia se va stabili în cuantum fix de 800 RON lunar. Alocaţia se va acorda persoanelor care în ultimele 12 luni

61

anterioare naşterii au realizat venituri profesionale pentru care se plăteşte, conform legii, impozitul pe venit.

Beneficiarii acestei indemnizaţii care vor opta pentru reîntoarcerea pe piaţa

-

rincipiul universalităţii

a structură: 200 RON lunar alocaţie de stat ţie pentru creşterea copilului (concediu

entul pentru re-intrarea pe piaţa muncii

ind copilului

În ede

nr. 26/2000 cu privire la

tarea Hotărârii de r. te

inţează şi administrează unităţi de asistenţă socială;

- Hotărârea Guvernului nr. 552/2005 privind aprobarea finanţării unor cheltuieli pentru tenţă medico-sociale (5 unităţi);

ă.

Egalitatea îÎn dom iunormative:

- 05 pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare

muncii (deci, vor renunţa la concediul aferent), vor primi un stimulent în cuantum de 300 RON până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani (3 ani, pentru copilul cu handicap), care poate fi cumulată cu veniturile profesionale realizate - prestaţie suportată din bugetul de stat. În această perioadă plata indemnizaţiei de 800 RON se suspendă;

începând cu 1 ianuarie 2007, să se acorde o alocaţie de stat pentru copii în cuantum majorat de 200 RON lunar, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 (3) ani şi un stimulent de 100 RON lunar - în situaţia în care se optează pentru intrarea pe piaţa muncii. Aceste drepturi vor avea caracter universal, deci se vor adresa tuturor potenţialilor beneficiari, pe pşi vor fi suportate din bugetul de stat. Prestaţiile acordate cu începere din 2006 se vor menţine, defalcate pe noumajorată, 600 RON lunar indemnizaaferent) şi 100 RON lunar stimul(acordată împreună cu alocaţia majorată de 200 RON).

In acest sens, a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privsusţinerea familiei în vederea creşterii

Parteneriatul cu organizaţiile neguvernamentale v rea sporirii participării active a organizaţiilor neguvernamentale în toate domeniile

vieţii sociale şi întăririi parteneriatului dintre sectorul privat şi autorităţile publice, au fost aprobate următoarele acte normative:

- Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului asociaţii şi fundaţii;

- Hotărârea Guvernului nr. 942/2005 privind modificarea şi compleGuvern nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii n34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitajuridică, care înfi

reparaţia şi amenajarea unor unităţi de asis

- 2 Hotărâri ale Guvernului privind recunoaşterea unor fundaţii sau asociaţii ca fiind de utilitate public

n şanse între femei şi bărbaţi

en l egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi au fost aprobate următoarele acte

- Hotărârea Guvernului nr. 626/2005 pentru aprobarea Statutului Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi;

Hotărârea Guvernului nr. 403/20a României la „Program comunitar referitor la strategia comunitară cadru privind egalitatea între femei şi bărbaţi” (2001-2005);

62

- Hotărârea Guvernului nr. 1054/2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

e asemenea, a fost republicată Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi rile şi completările ulterioare; s-a constituit Comisia Naţională pentru între Femei şi Bărbaţi (CONES). Strategia în domeniul egalităţii de

familie În d

ste în curs de elab areviolenţeireprezendomeniu

constitui e propun următoarele măsuri:

ezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie”;

- lor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor familiali”;

inistratiei publice centrale si locale

ate

ntralizare se va desfăşura după

, acţiunile întreprinse de Guvernul României, în domeniul reformei administraţiei

Dbărbaţi, cu modificăEgalitatea de Şanseşanse între femei şi bărbaţi este în proces de avizare şi va fi aprobată prin Hotărâre a Guvernului împreună cu Planul Naţional pentru punerea în practică a Strategiei privind egalitatea de şanse (PNES).

Violenţa înomeniul violenţei în familie, a fost adoptată Strategia Naţională în domeniul prevenirii

şi combaterii violenţei în familie prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2005. Eor Proiectul de modificare a Legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea

în familie. În acest scop, vor fi organizate dezbateri la care vor participa tanţi ai instituţiilor implicate şi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activităţi în .

A fost, de asemenea, elaborat Proiectul privind acordarea unui sprijin financiar la rea familiei. Pentru perioada următoare s

- aprobarea Programului privind „Susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de proiecte destinate d

aprobarea Programului privind „Dezvoltarea servicii

- definitivarea proiectului de Hotărâre de Guvern pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea birourilor de consiliere premaritală.

4.4. Reforma adm

În contextul Programului de guvernare pentru perioada 2005 – 2008 şi al Strategiei actualiza Guvernului României pentru accelerarea reformei în administraţia publică, continuarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară şi a procesului de deconcentrare reprezintă o prioritate.

Astfel, potrivit Programului de Guvernare, procesul de desceprincipiul eficacităţii, economicităţii, eficienţei şi cuantificării rezultatelor pe 3 direcţii: întărirea autonomiei locale, descentralizare administrativă şi descentralizare fiscală. Ca urmarepublice, au înregistrat progrese, prin modificarea unor legi privind administraţia publică, descentralizarea serviciilor publice, finanţele publice locale şi prin operaţionalizarea unor noi structuri care să pregatească şi să pună în aplicare reformele.

Astfel, în perioada de raportare, în procesul de descentralizare au avut loc o serie de modificări în ceea ce priveşte cadrul legislativ, cadrul instituţional, precum şi mecanismele de finanţare.

63

Din punct de vedere instituţional, în vederea accelerării procesului de descentralizare administrativă şi fiscală a fost constituit şi operaţionalizat Comitetul tehnic interministerial (CTI). Astfel, în data de 23 mai 2005 a avut loc prima reuniune a acestei structuri, prezidată de Ministrul Administraţiei şi Internelor. Din CTI fac parte Ministrul Administraţiei

şi operaţionalizate grupurile de lucru pentru

isterul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,

le, a competenţelor în ceea ce priveşte gestionarea serviciilor publice, grupate

Dinnormatdescen blică şi r mpref t

În ansa surile de reformă prevăzute în aceste documente urmăresc:

inistrativ-teritoriale,

− ibrarea bugetelor

− sionarea procesului general de descentralizare (prin stabilirea de

− ţiei publice locale în vederea îmbunătăţirii calităţii

−

− area şi depolitizarea funcţiei publice);

şi Internelor, şeful Cancelariei Primului-Ministru, secretari de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ministerelor supuse procesului de descentralizare. Totodată au fost constituitedescentralizare la nivelul următoarelor ministere: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor Publice, MinMinisterul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Sănătăţii.

Au fost constituite comitete tehnice judeţene pentru descentralizare la nivelul tuturor judeţelor şi la nivelul municipiului Bucureşti.

Descentralizarea administrativă a vizat identificarea, pe tipuri de autorităţi ale administraţiei publice locaastfel: exclusive, partajate, delegate.

punct de vedere legal, au fost modificate şi se află în dezbatere publică o serie de acte ive relevante pentru reforma administraţiei publice: legea cadru privind tralizarea, legea privind administraţia publică locală, legea privind proprietatea pu

egi ul juridic al acesteia, legea privind finanţele publice locale, legea privind instituţia ec ului.

mblu, mă

− Creşterea autonomiei locale (reducerea posibilităţii de ingerinţă a administraţiei centrale prin întreruperea relaţiei prefect – secretar a unităţii admconsolidarea atribuţiilor primarilor şi descentralizarea gestiunii funcţiei publice);

Depolitizarea administraţiei (prin reforma funcţiei prefectului, a categoriei înalţilor funcţionari publici şi a sistemului de alocare a fondurilor pentru echillocale);

Coerenţa şi impulprincipii şi reguli clare şi a unui cadru instituţional special);

Creşterea eficienţei administraserviciilor oferite cetăţenilor (prin reforma funcţiei publice şi instrumente de eficientizare a organizării şi funcţionării autorităţilor publice locale);

Creşterea capacităţii administrative (prin statuarea şi stimularea asocierii intercomunitare);

Creşterea profesionalismului în administraţia publică (prin consolid

− Promovarea unui parteneriat real cu toţi actorii interesaţi (proiectele de lege au fost elaborate cu sprijinul şi consultarea structurilor asociative ale administraţiei publice locale, al societăţii civile, al donorilor/finantatorilor (UE, BM, SIGMA). De asemenea, prin proiectele de lege sunt create cadre instituţionale de cooperare cu structurile asociative ale administraţiei publice locale în toate domeniile care le privesc).

64

În ceea ce priveşte întărirea capacităţii administrative, s-a continuat întarirea capacităţii Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice şi a Reţelei Naţionale de Modernizare, a Institutului Naţional de Administraţie şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor

asemenea, întarirea capacităţii autorităţilor loc e

e asemenea, în conformitate cu Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008

lice). Astfel de experimente pilot vor fi extinse şi la nivelul altor municipii i oraşe.

de reformă a administraţiei pub erepr eStat peprocedurilor de eliberare a paaut

Ref m

− (ex. ghidul privind metode de planificare a

−

−

ţionarilor publici;

at ncomitent,

Publici, piloni de bază ai implementării reformei administraţiei publice, prin derularea de proiecte Phare. Prin „Schema Tinerilor Profesionişti”, susţinută din fonduri europene, s-au instruit şi ulterior repartizat la instituţiile administraţiei publice, centrale şi locale, prima generaţie de manageri publici din România. De

al în vederea gestionării noilor competenţe descentralizate şi a capacităţii de gestionare a bugetelor locale s-a realizat prin proiectul de Twinning dintre Romania, Franţa şi Germania pentru susţinerea procesului de descentralizare fiscală şi prin elaborarea şi implementarea de proiecte din cadrul „Fondului de Modernizare”.

Intărirea capacităţii administrative s-a realizat şi prin implementarea de noi instrumente de planificare strategică (Programele Multianuale de Modernizare), atât la ministere cât şi la consilii judeţene şi prefecturi.

Dintroducerea funcţiei de manager / director general al serviciilor publice de interes judeţean care să preia activitatea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consiliu legată de conducerea, coordonarea şi controlul serviciilor publice de interes judeţean, precum şi delimitarea funcţiei de primar de cea de manager al localităţii reprezintă deziderate asumate de Executiv. Pentru a susţine acest proces se derulează doua experimente pilot la Cluj si Ploieşti în colaborare cu USAID şi cu autorităţi ale administraţiei publice centrale (Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Pubş

Simplificare administrativă reprezintă o iniţiativălic . Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, în colaborare cu ez ntanţi ai Secretariatului de Stat pentru Relaţiile cu Prefecturile şi ai Secretariatului de

ntru Comunităţi locale din MAI au initiat experimente pilot în domeniul simplificarii şapoartelor şi a procesului de înmatriculare a

ovehiculelor.

or a funcţiei publice – principalele acţiuni întreprinse :

Elaborarea şi diseminarea unor de instrumente necesare modernizării managementului resurselor umane la nivel central şi localresurselor umane, ghidul privind analiza nevoilor de instruire);

Implementarea metodologiei de evaluare a posturilor la nivel central şi local în zece instituţii pilot din administraţia publică centrală şi locală;

Operaţionalizarea bazei de date electronice a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici;. Baza de date va furniza informaţii complete cu privire la evolutia profesională a funcţionarilor publici, permiţând evaluarea precisă a dinamicii şi structurii corpului func

− Declanşarea procedurilor pentru elaborarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici – în luna octombrie a fost semnat contractul cu firma calificată pentru realizarea studiului comparativ privind salarizarea din sectorul public şi privdin România, activitatea propriu-zisă începând la 1 noiembrie 2005. CoANFP derulează procedurile de contractare a asistenţei tehnice pentru elaborarea

65

legislaţiei specifice şi a strategiei de implementare a sistemului unitar de salarizare a

−

− formare specializată pentru înalţi funcţionari publici,

În domeniul serviciilor de gospodărie comunală principalele acţiuni întreprinse au fost:

ţi publice (legea re cu apă şi de

or). Proiectele de lege se află în

− ecifice de către fiecare autoritate publică locală. In

În para

e, în valoare de 70 milioane EURO (o treime din totalul

− programul SAMTID faza a II-a, în

Obiectpublice

• Consolidarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală, mai ales prin ntru realizarea descentralizării fiscale (veniturile fiscale,

managementul financiar, împrumuturile, etc);

funcţionarilor publici;

− Începând cu luna mai 2005, ANFP utilizează practica organizării de concursuri la nivel inter-judeţean pentru autorităţile publice din administraţia publică locală, impunând standardizarea condiţiilor de ocupare pentru funcţii publice similare;

Finalizarea primului ciclu al programului „Schema tinerilor profesionişti”;

Derularea programelor deprefecţi şi funcţionari publici de conducere.

− Elaborarea pachetului legislativ privind serviciile comunale de utilităserviciilor comunale de utilităţi publice, legea serviciilor de alimentacanalizare, legea serviciilor de iluminat public, legea serviciilor de transport public local, legea serviciilor de salubrizare a localităţildezbaterea Parlamentului;

Elaborarea şi adoptarea „Strategiei de dezvoltare a serviciilor municipale”, care prevede elaborarea de strategii spacest scop, Strategia prevede înfiinţarea unei structuri specializate în cadrul MAI.

lel s-au derulat programe de dezvoltare destinate comunităţilor locale:

− Derularea programului „Proiectul de dezvoltare rurală”, în valoare de 53 milioane USD, implementat în 103 comune din cinci judeţe;

− Derularea programului „Fondul de modernizare a administraţiei publice locale”, în valoare de 7,2 milioane EURO (din care 4,8 milioane EURO din programul PHARE), implementat în 374 de localităţi;

− Derularea programului de retehnologizare a sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termicsubvenţiilor alocate pentru energie termică în bugetul de stat pe 2005), implementat în 62 de localităţi;

− Derularea programului SAMTID faza I-a, în valoare de 40 milioane EURO, implementat în cinci judeţe;

Derularea procedurilor de contractare pentruvaloare de 56 milioane EURO, care va fi implementat în alte cinci judeţe.

ivele prioritare pentru perioada urmatoare în ceea ce priveşte reforma administraţiei centrale şi locale vizează:

• Implementarea masurilor de reformă a serviciilor comunale de utilităţi publice, preponderent prin introducerea standardelor de calitate;

măsuri concrete pe

66

• Întărirea capacităţii instituţionale a structurilor din administraţia publică centrală şi locală, prin dezvoltare organizaţională, managementul resurselor umane, întărirea legăturilor inter-instituţionale, e-Government;

• Susţinerea procesului de întarire a capacităţii administrative prin accesarea şi gestionarea proiectelor finanţate din Fondul Social European.

4.5. Sectorul agricol

In dezvoltare rurala a fost elaborat cadrul leg t licare a demarat incepand cu iunie 2005.

Ast ,in med ea crearii fermelor familiale, transformarea fermelor de subzist piata si crearea premiselor pentru a beneficia de

lui la resurse financiare;

nu au putut fi utilizate in

t obstacole pentru

tructura de varsta a populatiei active in agricultura releva faptul ca un milion de persoane in populatia activa care traieste in mediul rural au varsta pensionarii (peste 60 de ani) si s-ar

putea ile agric on ast l pen area unor ferme comerciale, cu conditia sa icie ve

In ceea ce priveste structura exploatatiilor agricole, confor telor din R amantul general agricol din 2002, in Romania exista apro tiv 3,5 milioane de gospodarii taranesti

reprezentand 76,3% d exp iilor agr care lucreaza o suprafata 7 ha fapt ce conduce l ea desfasurarii unei activitati privind organizarea

roductiei agricole. Caracterul al agric romanesti este prezentat sintetic in urmatorul tabel.

baza analizei situatiei sectorului agricol si de isla iv al noului program guvernamental a carui ap

fel reformele structurale pentru perioada 2005-2008 vizeaza formarea unei clase de mijloc iul rural prin sustiner

enta in ferme orientate catreparticiparea pe piata unica europeana si de fondurile structurale comunitare.

In acest scop masurile se indreapta catre:

• sprijinirea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale comerciale prin consolidarea exploatatiilor si imbunatatirea accesu

• imbunatatirea functionarii pietelor agricole ;

• constructie institutionala pentru implementarea Politicii Agricole Comune si absorbtia fondurilor comunitare.

Consolidarea exploatatiilor La sfarsitul anului 2004 un procent de 8% din suprafata agricola a ramas inca nerestituita, generand incertitudine si prin urmare atributele proprietatii totalitate, cu efecte negative asupra dezvoltarii unor exploatatii agricole viabile (obstructionari ale pietei funciare, posibilitati limitate de creditare etc.).

Fragmentarea proprietatii asupra pamantului si dimensiunile medii ale fermei de mai putin de 2 hectare de teren arabil si de circa 3 hectare de teren agricol sunprogresul tehnologic al agriculturii. Proprietatea funciara a asigurat si asigura pentru majoritatea micilor proprietari o protectie impotriva saraciei extreme. Rolul social al pamantului a fost intarit si de lipsa unui sistem de impozitare funciara. In absenta impozitului funciar proprietarii de pamant nu se confrunta cu nici un stimulent sau constrangere vis-a-vis de detinerea unui factor de productie limitat. In lipsa acestui cost, detinerea dreptului de proprietate, a avut consecinte asupra dezvoltarii pietei funciare.

Sd

retrage din activitat ole, disp benef

ibilizand ze de un

fel pamantunit net garantat.

m da

tru consolid

ecensxima

individuale, medie de 1,1

in numarula dificultat

loatat icole,

si managementul p dual ulturii

67

Structuri agricole Pondere in total

expl.

(%)

Suprafata agricola utila

(%)

Suprafata medie

(ha)

Numar expl.

Subzistenta 3.400.089 76,3 28,8 1,17

Semi-subzistenta 947.484 21,2 22,4 3,3

Exploatatii agricole comerciale 92.648 2,0 4,1 6,17

Societati agricole 22.672 0,5 44,7 274 Sursa: R

In scop exploatatii

• penfosimo 247/2005 privind reforma in

pac au fost prevazute urmatoarele:

-

special a celor apartinand

• a f funciara in scopul optimizarii

evipenurm

ecensamantul Agricol General din 2002, INS

ul transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale comerciale si consolidarea lor au fost intreprinse urmatoarele masuri:

tru imbunatatirea circulatiei juridice a terenurilor, functionarii „pietei” terenurilor a t introdus cadastrului general unic, au fost simplificate procedurilor de publicitate biliara constituie baza si a fost promulgata Legea nr.

domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente; in cadrul acestui het legislativ

- introducerea cadastrului general prin subventii de la bugetul de stat,

- simplificarea procedurilor de publicitate imobiliara prin infiintarea de structuri care sa functioneze cat mai aproape de domiciliul proprietarilor de terenuri asa incat perioada de timp si cheltuielile necesare pentru inscrierea drepturilor in cartea funciara, realizarea tranzactiilor, obtinerea de informatii privind regimul juridic si economic al terenurilor sa fie cat mai mici,

inlaturarea limitei impuse pentru marimea suprafetei ce poate fi detinuta in proprietate,

- acordarea de facilitati pentru instrainarile facute in scopul consolidarii terenurilor (scutire de taxa de timbru si de timbrul judiciar, etc.),

- acordarea rentei viagere care reprezinta o facilitate acordata fermierilor cu varsta de peste 62 de ani pentru a-i incuraja sa vanda sau sa arendeze terenurile agricole in vederea consolidarii exploatatiilor agricole, in tinerilor fermieri; valoarea rentei viagere este de 100 de euro/an/hectar pentru vanzare si de 50 de euro/an/hectar pentru arendare, bani care se adauga la pretul de vanzare, respectiv la cuantumul arendei iar administrarea acesteia se va face de catre Oficiul National de Renta Viagera Agricola, cu birouri in fiecare judet, care se va infiinta, in cadrul Agentiei Domeniilor Statului;

ost elaborat un proiect pentru consolidarea exploatatiilor agricole si realizarii unui sistem informational agricol (cadastru general,

denta exploatatiilor agricole, imbunatatirea pietei funciare, crearea datelor suport tru organizarea si sistematizarea teritoriului agricol, bonitarea terenurilor, etc.) care eaza sa fie lanst in anul 2006, avand doua obiective:

68

- lor de

prietatii pe baza proiectelor de organizare si sistematizare a teritoriului agricol; pe baza experientei castigate din implementarea acestora se va realiza, cu

r, proprietarilor de terenuri, reprezentantilor consiliului local

ea productiei pentru piata si pot constitui nucleul unei categorii de exploatatii

rea si oferta de credite pentru agricultura (profitabilitatea activitatii

crearea bazei de date privind cadastrarea teritoriului, evidenta terenurilor cu destinatie agricola din punct de vedere al marimii suprafetelor, categoriifolosinta, claselor de calitate, juridic, al valorii de piata si de impozitare, etc., evidenta circulatiei juridice a terenurilor, utilizarea terenurilor, evidenta privind numarul de ferme si al suprafetelor deservite, evidenta proiectelor de dezvoltare rurala aflate in desfasurare si a celor prognozate,

- realizarea a 6 proiecte pilot privind comasarea parcelelor si consolidarea pro

implicarea fermierilosi ai guvernului si oamenilor de afaceri din zona, o propunere de strategie pentru comasarea terenului, in vederea unei dezvoltari rurale la nivel local, optime.

O masura importanta in vederea consolidarii funciare o constituie cresterea impozitelor pentru detinerea de terenuri in extravilan. Astfel, proiectul bugetului de stat pentru anul 2006, aflat in dezbatere parlamentara, prevede cresterea impozitelor la valori cuprinse intre echivalentul a 9 euro/hectar pentru paduri si echivalentul a 40 euro/hectar pentru vii si livezi. Acest tip de impozite ar urma sa aduca venituri bugetare de circa 480 milioane RON (peste 0,15% din PIB) in 2006.

Accesul la resurse financiare Economia rurala romaneasca este in cea mai mare parte dominata de agricultura, a carei trasatura predominanta o reprezinta ponderea foarte mare a fermelor de subzistenta, care produc in principal pentru autoconsum, comercializand pe piata doar marginal. Mai mult de 97% din cele 4,5 milioane de exploatatii agricole se inscriu in categoria exploatatiilor de subzistenta sau semi-subzistenta, ocupand peste 50% din suprafata agricola utila a tarii. Dintre acestea, circa 100.000 de exploatatii individuale declara ca vand surplusul sau majoritatfamiliale comerciale, integrate pe piata.

Problema accesului fermierilor la resurse financiare este recunoscuta de toti actorii implicati, inclusiv furnizorii de resurse, bancile. Acestia admit faptul ca agricultura nu este un domeniu in care sunt dispusi sa investeasca, percepandu-l ca avand un grad ridicat de risc comparativ cu alte domenii catre care bancile isi orienteaza resursele financiare. Acest fenomen este determinat atat de factori ce tin de mediul si stabilitatea economica, cat si de factori specifici ce influenteaza cereagricole, lipsa sau insuficienta garantiilor, calamitati etc.). Fermierii se confrunta insa si cu o nesiguranta si profitabilitate scazuta a activitatii lor, fapt care ii descurajeaza sa apeleze la credite.

Diversificarea economiei rurale este o problema cheie pentru succesul politicii de dezvoltare rurala in Romania. In anii care vin, capacitatea spatiului rural de a mentine ori crea locuri de munca va avea un impact major asupra ratei somajului si/sau a fluxurilor migratorii. O gama larga de activitati economice alternative pot fi stimulate sa se dezvolte in spatiul rural daca Romania reuseste sa absoarba resursele financiare asigurate de programele de finantare rurala dinainte (Programul SAPARD) si de dupa momentul aderarii (Programul National de Dezvoltare Rurala).

69

Efortul bugetar al anului 2006 este orientat catre sustinerea investitiilor in mediul rural si stimularea participarii bancilor si dezvoltarea competentelor lor pentru creditarea in agricultura.

Astfel, prin Programul Fermierul se constituie un „Fond pentru creditarea investitiilor

mil RON, 2007 - 700

pensare, etc.

dential de expunere. De asemenea, beneficiarilor fondurilor SA R itele de cofinantare cu investitia realizata prin r de creditor privilegiat, in fav e a a fost fundamentata pe volumu or, consemnate in Rsi p eacestei tentialii beneficiari.

In s pverificade mod a si financiara a masurilor

odului de completare a bugetului indicativ;

•

efectuate in agricultura si in sectoarele de procesare, depozitare, conservare si valorificare a produselor, precum si in alte sectoare legate de specificul activitatilor agricole”, fond derulat prin societati bancare si institutii financiare, selectate in urma unui proces de licitatii publice. Programul va se va derula in perioada noiembrie 2005 - decembrie 2008, suma totala alocata va fi de cca. 2.462,4 mil. RON (2005 - 30,0 mil. RON, 2006 - 700,0mil. RON, 2008 – 750 mil RON).

Creditele se vor acorda pe durata de 10 ani cu o perioada de gratie de 1-5 ani, in functie de natura obiectivelor de investitii, plafonul maxim al creditelor pentru fiecare tip de investitii va fi stabilit anual de catre Ministerul Agriculturii. Pentru anul 2005 creditele se acorda pentru cofinantarea proiectelor din cadrul masurilor 1.1, 3.1 si 3.4 din programul SAPARD. Prin asigurarea acestei cofinantari vor fi sustinute 490 de unitati de procesare produse de origine animala, 2.853 ferme vegetale si 3.150 ferme zootehnice.

De asemenea, se are in vedere sustinerea unor investitii directe, care nu sunt eligibile in Programul SAPARD, cum ar fi: depozite cereale, statii de conditionat seminte, fabrici de nutreturi combinate, laboratoare pentru analiza cerealelor, achizitii material biologic pentru popularea fermelor de pasari ouătoare, berbecuti, porci, taurasi, laboratoare pentru analiza produselor ecologice, aparatura si instrumentar pentru dis

Pentru cresterea gradului de absorbtie a fondurilor SAPARD fost asigurat cadrul legislativ pentru capitalizarea Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si Fondului de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FGCIMM), astfel incat sa creasca considerabil potentialul de acordare de garantii de catre cele doua fonduri, prin mentinerea unui nivel pru

PA D li se creeaza facilitatea de a garanta cred P ogramul SAPARD, in acest fel statul renuntand la calitatea

oar a bancilor sau a altor institutii de credit. Aceasta masurl minim de plati eronate inregistrate pana in prezent in cadrul proiectel

aportul Organismului de Certificare al Programului SAPARD pentru anul 2004, precum e fectul de antrenare asupra bugetului de stat prin investitii, ca urmare a introducerii

facilitati mult solicitata de po

co ul simplificarii demersurilor de accesare a fondurilor SAPARD si scurtarii timpului de re a documentatiilor, Agentia SAPARD a supus aprobarii Comisiei Europene o serie ificari si completari a procedurilor de implementare tehnic

1.1, 3.1 si 3.4, (noua procedura se aplica de la data de 1 septembrie 2005) dintre care cele mai importante se refera la:

• completarea manuala a cererii de finantare;

• simplificarea m

• depunerea, impreuna cu cererea de finantare si a dosarelor de achizitii;

simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de plata, prin descentralizarea sistemului la nivel regional;

70

• Bir ui Sapard si Serviciul Tehnic din

Politicasectoru la. Pentru prima data dupa anul 1990, o parte imp tainv i

• vederea consolidarii fermelor:

ocositori;

- facilitarea accesarii fondurilor din programul SAPARD, prin garantarea creditelor re de catre Fondurile de Garantare;

onarea ;

bventiile acordate la carnea de

•

ntru

• un sprijin pe hectar pentru

Pen

e 1.1,3.1,3.4) si sustinerea investitiilor directe neeligibile din program;

•

•

- atere a eroziunii solurilor;

• b

- crearea sistemului de identificare a parcelelor agricole;

eliminarea redundantelor in verificarea proiectelor de catre Agentia SAPARD, ourile Regionale de Implementare a Programul

cadrul Directiilor pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

agricola a suferit o profunda schimbare, realizandu-se o sustinere echilibrata a lui agricol si a celui de dezvoltare rura

or nta a fondurilor de la bugetul de stat (peste 25%), sunt orientate pentru sustinerea est tiilor. Astfel:

Pentru anul 2005:

s-au creat mecanisme de stimulare a investitiilor in

- facilitarea achizitionarii de tractoare si utilaje agricole, instalatii de muls, tancuri de racire pentru lapte si mot

- facilitarea accesului la credite de investitii adaptate specificului agriculturii si mediului rural;

de cofinanta

• fondurile existente au fost reorientate spre procurarea de input-uri (ingrasaminte, seminte, pesticide), prin atribuirea de bonuri valorice, precum si spre achizitimotorinei necesare lucrarilor agricole

• au crescut cu procente cuprinse intre 50 - 130% supasare, de oaie, de vita si de porc;

tinandu-se cont de cota de productie negociata cu Uniunea Europeana s-a acordat, pentru prima data, sprijin producatorilor de tutun;

• a fost acordat sprijin in sectorul piscicol, intr-o maniera similara subventiei pecarnea de animale domestice;

producatorii care detin vii nobile primesc in aceasta toamnaefectuarea de tratamente care sa previna degradarea vitei de vie.

tru anul 2006:

• implementarea Programului Fermierul, prin cofinantarea programului SAPARD: (masuril

acordarea rentei viagere;

sustinerea programului de imbunatatiri funciare prin:

- intretinere si reparatii la amenajarile de imbunatatiri funciare;

investitii in sisteme de irigatii si comb

im unatatirea functionalitatii Sistemului Integrat de Administrare si Control prin:

- finalizarea inregistrarii fermierilor in Registrul Fermelor;

71

• cresterea productiei si calitatii produselor agricole vegetale prin sustinerea productiei in horticultura, plante tehnice si furajere si a sprijinului pentru seminte si material saditor la culturi de camp, pomi si vie;

• cresterea cantitativa si calitativa a productiei animaliere, prin acordarea de sprijin

a acti a mani, impiedicandu-i sa ben c le Comune (PAC). De exe l n pietele din orase, ca principal pun ce pe acestia neeligi tei. Sistemele actu esi nu pPAC, asociat al de activitate comercializarea productiei membrilor

•

•

pentru:

- productia marfa la carne de bovine, ovine, caprine, porcine, pasari, lapte ovine si caprine, familii de albine si viermi de matasse;

- activitatea de reproductie la bovine, ovine, caprine, porcine;

- patrimoniu genetic (bovine, ovine caprine, pasari, porci, albine, viermi de matase, animale de blana, pesti, cai de rasa);

- insamantari artificiale si controlul oficial al productiei (taurine, ovine, caprine, porcine);

• stimularea investitiilor in agricultura prin accesibilizarea creditelor pentru productie;

• acordarea unor alte forme de sprijin cum ar fi prime de asigurare, despagubiri, sustinere actiuni fitosanitare de interes national, sustinere amendare soluri acide, procurare de material seminal si azot lichid.

Imbunatatirea functionarii pietelor agricole In perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, exista cateva aspecte care pot reprezinta un risc pentru integrarea cu succes a economiei rurale a Romaniei in economia rurala a Uniunii Europene. In primul rand, exista multiple aspecte ale structurii curente

vit tilor agricole care pot afecta in mod negativ fermierii roefi ieze pe deplin de masurile de sprijin ale Politicii Agricomp u, continuarea practicii curente a vanzarilor directe ict de desfacere pentru bunurile de baza ale micilor agricultori ii vor fa

bili pentru masurile de sprijin ale PAC privind sustinerea preturilor si pieal ale PAC acorda aceasta forma de sprijin la nivel de vanzare en gros sau de procesare,

entru comercializarea cu amanuntul . De aceea, pentru a beneficia de aceste masuri ale micii fermieri comercianti trebuie sa inceapa imediat sa se organizeze in forme ive care au ca scop princip

asociati sau sa renunte la punctele traditionale de desfacere in favoarea pietelor en gros. Conformarea cu normele obligatorii privind siguranta alimentara, protectia si bunastarea animalelor precum si protectia mediului poate de asemenea exclude de pe piata o parte semnificativa a micilor fermieri care isi comercializeaza in mod individual productia.

Prin promovarea OUG nr. 37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori pentru comercializarea produselor agricole si silvice, se stabileste cadrul legal de organizare si functionare a formelor asociative care au ca scop comercializarea in comun a produselor agricole sau silvice ale membrilor si urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

• planificarea si modificarea productiei conform cererii pietei;

promovarea concentrarii ofertei si plasarea pe piata ;

reducerea costurilor de productie si stabilizarea preturilor la producator;

72

• promovarea utilizarii practicilor de cultivare, tehnicilor de productie si gestiune a deseurilor care sa nu dauneze mediului inconjurator, in special pentru protectia calitatii apelor, a solului si a peisajului natural, precum si mentinerea si/sau promovarea bio-diversitatii.

Org iacordatavantajrurala.

Pla l Comite (2000) 742/2000, constituie programul operational multianual pentru perioada 2000 -2006. onform PNADR obiectivele Programului SAPARD sunt:

mpetitiv, prin modernizarea si ederea

atura agricola, cat si a crearii cu un impact pozitiv asupra

acest sector;

ere private, dezvoltarea si diversificarea activitatilor tinerii si/sau crearii de locuri de munca si a ilor taranesti ;

r umane prin imbunatatirea instruirii profesionale a

lementare a programului SAPARD in

rea si dezvoltarea

In c r masuri:

• zvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale.

xploatatii agricole.

ram sunt de 379,18 mil. euro.

tia consumatorilor.

an zarea producatorilor in grupuri, permite acestora accesul la diverse forme de sprijin e de la bugetul de stat si din programul SAPARD, iar dupa aderare sa beneficieze de ele oferite in cadrul organizarii comune de piata si/sau de programul de dezvoltare

nu National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR), document aprobat de tul STAR al statelor membre si de Comisia Europeana prin Decizia C

3C

• dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar coimbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole, in vatat a cresterii valorii adaugate a materiilor prime de nunor noi retele de distributie locala in spatiul rural,venitului persoanelor care activeaza in

• dezvoltarea economiei rurale prin infiintarea si modernizarea fondurilor fixe din exploatatiile agricole si forestieconomice din spatiul rural, in vederea menunor venituri alternative in cadrul gospodari

• dezvoltarea resurseloproducatorilor agricoli si detinatorilor de terenuri forestiere, construirea si consolidarea capacitatii institutionale de impRomania;

• crestea standardului de viata in spatiul rural prin imbunatatiinfrastructurilor sociale si a celor necesare planificarii unei agriculturi durabile.

ad ul Programului SAPARD au fost acreditate 6

• 1.1. Imbunatatirea prelucrãrii si marketingului produselor agricole si piscicole.

2.1. De

• 3.1. Investitii in e

• 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative.

• 4.1. Imbunatatirea pregatirii profesionale.

• 4.2. Asistenta tehnica.

Platile efectuate pana la data de 30 septembrie 2005, aferente proiectelor depuse in cadrul celor 6 masuri din prog

In cursul lunii august 2005, Agentia SAPARD a fost acreditata de catre Autoritatea Competenta - Fondul National - pentru implementarea a patru noi masuri:

• 1.2. Imbunatatirea structurilor in vederea realizarii controlului de calitate, veterinar si fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare si pentru protec

73

• 3.2. Constituirea grupurilor de producatori.

3.3. Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si s• a mentina peisajul

In prezDir iconferi 5.

Un enoul F EADR (Reglementarea CE nr. 1698/2005) , prin intermediul caruia, in perioada2.3 m

Pentru 7 - 2013, in vederea asiguraun nonguv , vor fi adoptate masurile structurale necesare integrarii in P

• atatii agricole de dimensiuni optime, eficiente din punct de vedere economic prin investitii si prin excluderea exploatatiilor marginale;

•

•

al;

• arilor de

In anul 200

•

piatorgaimp ilor si politicilor sectoriale de piata;

• a 1 re componenta sectorului privat al partenerilor este preponderenta (producatori agricoli,

rural.

• 3.5. Silvicultura.

ent, pachetul de acreditare pentru noile masuri a fost transmis Comisiei Europene – ect a Generala pentru Agricultura, in vederea evaluarii si acreditarii, estimandu-se

rea managementului pentru acestea pana la finalul lunii decembrie 200

iun a Europeana acorda o importanta deosebita dezvoltarii rurale, fapt demonstrat si de ond European Agricol pentru Dezvoltare Rurala - F

2007 - 2009 va fi alocata Romaniei suma de 08 ilioane Euro.

elaborarea Planului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 200rii participarii institutiilor si societatii civile intr-o masura cat mai larga, va fi constituit

comitet interministerial cu participarea institutiilor, autoritatilor si organizatiilor ernamentale. In cadrul PNDR

AC si de sustinere a investitiilor care respecta regulile Comunitare:

formarea unor explo

• promovarea tehnologiilor „prietenoase” cu mediul;

• adancirea reformelor structurale cu accent deosebit pe consolidarea exploatatiilor agricole, privatizarea societatilor comerciale si dezvoltarea serviciilor;

perfectionarea cadrului legal si institutional pentru o buna functionare a pietelor agricole si sprijinirea dezvoltarii infrastructurii necesare acestor piete;

• sustinerea politicii „pe produs” in scopul imbunatatirii intregului lant, de la producator pana la consumator si asigurarii securitatii alimentare;

diversificarea economiei rurale prin activitati economice non-agricole, dezvoltarea serviciilor si promovarea sistemului informational, in vederea cresterii veniturilor producatorilor agricoli si implicit a locuitorilor din spatiul rur

• incurajarea si sprijinirea investitiilor menite sa reduca costurile de productie si sa valorifice resursele naturale;

sprijinirea pregatirii profesionale a producatorilor agricoli si a proprietterenuri sau paduri.

5, pentru organizarea pietei produselor agricole au fost luate urmatoarele masuri:

a fost adoptata o noua legislatie in domeniu (OG nr. 45/2005 privind organizarea pietelor produselor agricole si agroalimentare), care asigura armonizarea politicilor de

a ale Romaniei cu principiile si mecanismele PAC si creaza premisele necesare nismelor institutionale pentru reglementarea pietei, pentru elaborarea si lementarea strategi

s-au organizat si consolidat structurile parteneriale pe grupe de produs, prin infiintarea 7 Consilii pe produs, ca organisme institutionale in sistem public–privat, in ca

74

depozitari, comercianti, procesatori, utilizatori) si care au rol determinant in realizarea plementarea strategiilor si politicilor de piata sectoriale; si im

• s-au constituit la nivelul ministerului doua structuri organizatorice cu atributii legate de s: Compartimentul consilii pe produs si si sustinere a mecanismelor de piata ;

rtenerii sociali au stabilit, pentru recolta anului 2006, un

lui Protocol Aditional la Acordul European,

Pentru

i grupe tuirea si

functionarea grupurilor de producatori pentru comercializarea productiei si a

agerea in circuitul comercial a produselor agro-alimentare, inclusiv

plementarea programului privind reglementarea depozitarii semintelor de consum

•

functionarea Consiliilor pe produCompartimentul politici de promovare

• au fost adoptate o serie de masuri de reglementare a pietelor:

- pe piata cerealelor, pentru recolta de grau 2005 se aplica sistemul de sprijin pentru depozitare privata, prin sustinerea cheltuielilor de depozitare pentru o cantitate de 1.500 mii tone grau, gradual, pentru o perioada de pana la 6 luni,

- pentru filiera zahar, papret de referinta pentru cumpararea radacinilor de sfecla echivalent valorii a 55 kg zahar pentru 1 tona sfecla, in conditii de calitate a sfeclei de zahar de 16% continut in zahar,

- s-a realizat extinderea liberalizarii comertului cu produse agricole de baza, intre Romania si UE, prin ratificarea nou

- s-a reglementat aplicarea unor taxe vamale de import care sa asigure consolidarea si dezvoltarea productiei autohtone si implicit cresterea exporturilor.

perioada urmatoare se are in vedere:

• adoptarea masurilor si instrumentelor de reglementare pentru fiecare filiera pe produs, precum si resursele financiare necesare sustinerii acestora ;

• stimularea organizarii si consolidarii structurilor parteneriale pe filiera fiecarede produs, prin asigurarea functionalitatii consiliilor pe produs, consti

asociatiilor de marketing;

• valorificarea si atrprin intarirea disciplinei contractuale si constituirea lantului contractual pe filiera, prin incheierea Acordurilor pe filiera pe produs;

• programe investitionale pentru noi spatii de depozitare, dispuse in teritoriu si dimensionate conform nevoilor pietei;

• imbunatatirea organizarii si functionarii pietei cerealelor, prin finalizarea constructiei legislative si institutionale necesare implementarii sistemului de interventie la grau, im(Sistemul national de gradare a semintelor de consum, Sistemul certificatelor de depozit si constituirea Fondului de Garantare a certificatelor de depozit);

• sprijinirea organizarii bursei produselor agricole, prin masuri de reglementare a mecanismelor relationale pe filiera depozite licentiate - certificate de depozit - calitatea produselor - plati directe;

constructia si implementarea Sistemului Informational pentru Piata Agricola.

75

ConstrfondurDezvolnecesitaliniereimplem

Guvernpentru tru parcela agricola de

De asedestina

•

locata suma de

ntru acordarea platilor directe si a masurilor de piata. In anul 2006 APIA va pregati implementarea masurilor prevazute in pilonul I al PAC, precum si a celor propuse de Guvern, finantate atat de la bugetul Uniunii Europene cat si de la bugetul national,

oliticilor, oferindu-i la timp si

gislatia in vigoare.

investitii, precum si a altor masuri stabilite, finantate din FEADR si FEP . Decizia u

europene pentru agricultura, sa, a unui compartimet ce va avea ca

atributie distincta fata de celel i aceea de a promova aplicarea arm ite toate informatiile necesare ace i

Im m re si Control este resposabilitatea Agentiei de plati si interv

uctia institutionala pentru implementarea Politicii Agricole Comune si absorbtia ilor comunitare tarea capitalului institutional determinat de calitatea de membru al Uniunii Europene a eforturi si investitii semnificative in aceasta perioada. Nu este suficienta doar a la legislatia Uniunii Europene, ci si dezvoltarea capacitatii administrative de entare si aplicare a acquis-ului comunitar.

ul a hotarat adoptarea schemei de plata unica pe suprafata, suprafata minima eligibila exploatatia agricola fiind de 1 ha, iar suprafata minima eligibila pen

0,3 ha.

menea, s-a stabilit existenta a doua Agentii de Plati care vor gestiona fondurile te sustinerii agriculturii, dezvoltarii rurale si pescuitului: Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) care va acorda platile directe si subventiile pe agricultura incepand cu anul 2006. In prezent, in cadrul ei lucreaza peste 1000 de oameni, urmand ca de anul viitor sa mai fie angajati inca 4000. Pentru dotarea filialelor judetene si centrelor locale ale Agentiei a fost a2 milioane euro. A fost modificat cadrul legal privind functionarea APIA, in sensul ca, incepand cu data de 1 iulie 2005 acestea gestioneaza fondurile alocate de la bugetul de stat reprezentand sprijin financiar destinat sustinerii agriculturii (respectiv ajutor pentru depozitare privata, prime la export, sprijin pentru seminte certificate, ajutor pentru prima de asigurare pentru calamitati) si pregateste structura institutionala pe

printr-o abordare orientata catre beneficiarul final al peficient toate serviciile de care acesta are nevoie pentru a beneficia de drepturile care i se cuvin, asigurand in acelasi timp protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene si ale Romaniei, in conformitate cu le

• Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit se infiinteaza pe structura actuala a Agentiei SAPARD si va prelua, incepand cu data aderarii, functia de efectuare a platilor pentru proiectele realizate in cadrul masurilor care se refera la proiecte de

privind preluarea rolului de organism de certificare a fondurilor europene pentragricultura, dezvoltare rurala si pescuit de catre cele doua Agentii de Plati a primit aviz favorabil din partea Curtii de conturi a Romaniei.

In acest context, Agentia SAPARD este desemnata sa asigure rolul de Organism Coordonator pentru toate agentiile care au functii de plata din fonduri dezvoltare rurala si pescuit, prin constituirea in structura

alte responsabilitati ale Agentieonizata a normelor Comunitatii Europene si de a transmste a.

Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS)

ple entarea Sistemului Integrat de Administraentie pentru agricultura.

76

A fost aprobat Master Planul pentru implementarea IACS in Romania, elaborat in cadrul roiectului PHARE de infratire Romano-Germano-Francez RO 2003 IB/AG/01 “Proiectarea nui Sistem Integrat de Administrare si Control – IACS in Romania” la data de 12 august

in vederea implementarii IACS.

fost adoptat Registrul fermelor, in care vor fi inscrise toate exploatatiile/fermele care detin

re isi coordoneaza politica economica si acorda

t esentiale intrucat pietele care functioneaza mai bine creeaza con i ntru o mai buna ocu r

Din mperfect nctionare a pietelor devine – in perioada de preaderare si dup -

Intr u mbunatateasca functionarea pietelor prin supravegherea continua si schi irea de Procesul Car f ire pentru aderare, o conditie pen europe

Eco m – o economie de piata functionala. Aceasta inseamna mecanisme de functionare a fiecarei piete mult mai compatibile cu cerintele UE si, in acelasi timp, mecanisme care favorizeaza

Pu2005.

Pentru anul 2005 a fost aprobata suma de 22 milioane euro

Ain exploatare mai mult de 1 ha, in vederea stabilirii numarului estimat de beneficiari pentru SAPS, aplicatia informatica fiind finalizata in luna mai 2005. La aceasta data au fost inregistrate peste 105 000 de exploatatii in Registrul fermelor.

Pentru anul 2006 sunt prevazute urmatoarele obiective:

• inregistrarea unui numar de circa 1.800.000 fermieri;

• functionarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole(LPIS);

• crearea a 210 birouri locale, a 42 directii judetene si a 9 directii la sediul central;

• realizarea manualelor de proceduri pentru fiecare schema de plata ;

• realizarea a 15 zile/an instruire pe fiecare post;

• functionarea Sistemului Informatic Integrat.

4.6 Domenii aditionale ale reformei

4.6.1. Deschiderea pietei nationale de bunuri si servicii

Obiectivul fundamental al reformelor economice – proces permanent ce insoteste dezvoltarea – il reprezinta imbunatatirea functionarii pietelor si adaptarea continua a mecanismelor fiecarei piete la mediul economic intern si extern.

In cadrul Uniunii Europene statele membprioritate functionarii mai bune a pietelor nationale – piata produselor si serviciilor, piata financiara si de capital si piata muncii – astfel incat piata unica europeana sa devina un stimulent tot mai puternic al dezvoltarii economice durabile. In acest sens, mecanismele operationale pe fiecare piata sun

dit i pentru multiplicarea afacerilor si, deci, pentru cresterea economica, pepa e a fortei de munca, pentru valorificarea superioara a capitalului.

omentul in care fundamentele pietelor au fost implementate in tarile candidate, ionarea mecanismelor de fu

a o prioritate a politicilor economice.

eg l proces de reforma care tinde sa imbul de practici utile, cunoscut sub denum

dif , reprezinta pentru Romania, in aceasta etapa de pregattru ca la momentul aderarii sa poata face fata presiunilor concurentiale ale pietei unice

ne.

no ia din Romania este – datorita progreselor pe linia reformei economice

77

actipermis

După ce s-au creat „regulile jocului”, s-au schimbat structurile de proprietate şi pieţele au înc t cat acestea sa sprijine imbunatatirea com ului, sunt din ce in ce mai importante. In ese

• imbunatatirea accesului pe piata financiara si de capital;

• a

•

• portanta

•

•

• ital,

erţului are.

adului de deschidere al economiei româneşti, ă direcţie în 2004 şi în primul semestru din 2005.

vitatea intreprinzatorilor, prin mediul de afaceri, concurenta, proceduri transparente si ive pe piata financiara si de capital.

epu să funcţioneze, masurile pentru perfectionarea pietelor, astfel inpetitivitatii si sporirea potential

nta acestea inseamna:

• stimularea si dezvoltarea concurentei pe piata bunurilor si serviciilor;

• imbunatatirea climatului de afaceri, care sprijina spiritul de initiativa si stabilitatea afacerilor mici si mijlocii;

• reducerea reglementarilor pe piata bunurilor si serviciilor;

• cresterea volumului investitiilor straine;

o politica fiscala activa, orientata spre reducerea treptata a fiscalitatii, pentruimbunatati competitivitatea intreprinderilor romanesti;

perfectionarea mecanismelor privind utilizarea rezultatelor cercetarii si inovarii;

imbunatatirea serviciilor publice (inclusiv ale administratiei) acordate societatilor comerciale, in care componenta electronica a furnizarii de servicii capata o imdeosebita;

simplificarea legislatiei si reducerea barierelor administrative;

cresterea eficientei sectorului juridic;

modernizarea regulilor care guverneaza sistemul financiar – bancar si piata de capcu scopul ca acest sector sa fie cat mai competitiv si eficient.

Un indicator reprezentativ al gradului de deschidere a unei economii este ponderea comexterior în PIB. O economie este cu atât mai deschisă cu cât această pondere este mai mGraficul următor reflectă trend-ul de creştere a grşi în special progresele făcute în aceast

Gradul de deschidere al economiei româneşti

100,00%

0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%

20

70,00%80,00%90,00%

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

05se

m1

(X+M)/PIB

78

Notă: X reprezintă exporturile, M reprezintă importurile.

Surs

Aceast i de deschidere (openess index) arată clar direcţia de dezvoltare a eco mdeschid

În cont la o piaţă specifică în care deschiderea pieţei este graduală, şi vom

l reţelei electrice de transport conform cu noile

entru toţi participanţii la piaţă –

ra califică schemele eficiente de funcţionare şi asigură remunerarea costurilor

a: prelucrat din date BNR şi INSSE

ă evoluţie a graduluno iei româneşti, efectele liberalizării, creşterii volumului investiţiilor străine directe şi

erii spre exterior.

inuare, ne vom referi prezenta deasemenea evoluţia investiţiilor străine directe în 2005.

Deschiderea pieţei energiei electrice şi gazelor naturale Gradul de liberalizare a pietei energiei electrice si a gazelor naturale este in conformitate cu schema graduala de liberalizare, urmand ca in anul 2007 aceasta sa fie complet liberalizata.

În noiembrie 2004 piaţa energiei electrice a fost deschisă în proporţie de 55%.Din iulie 2005, prin H.G. nr. 644 /2005, toţi consumatorii, cu excepţia celor casnici, sunt liberi să-şi aleagă furnizorul, urmare a deschiderii pieţei la 83,5%.

Reglementările sectorului sunt conforme aquis-ul Uniunii Europene:

• a fost elaborat un nou Cod tehnic astandarde tehnice şi operaţionale UCTE şi un nou Cod comercial al pieţei angro de energie electrică;

• au fost introduse noi instituţii şi platforme moderne de tranzacţionare (piaţa de echilibrare, de servicii de sistem), decontare, management al congestiilor, aliniate legislaţiei europene;

• au fost prevăzute mecanisme speciale pentru sprijinirea producţiilor prioritare - cogenerarea şi sursele regenerabile.

Preţurile şi cantităţile de energie electrică din contractele reglementate de vânzare-cumpărare ce se deruleaza începând cu ianuarie 2005 între producǎtori şi furnizorii consumatorilor captivi, precum şi pentru energia termică livrată din centralele cu grupuri de cogenerare s-au determinat transparent şi nediscriminatoriu. Au fost utilizate programe de optimizare reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Energiei Electrice si Termica (ANRE) dar rulate de către CN „Transelectrica” SA – operatorul de transport şi de sistem - pe baza datelor justificative transmise de către producători. Costurile fixe au fost aprobate în conformitate cu programul de reducere a acestora. S-a urmărit evitarea intervenţiilor reglementatorului asupra contractelor încheiate, respectarea obligaţiilor internaţionale asumate şi construirea unei culturi a riscului psocietăţi licenţiate, investitori, consumatori.

ANRE a elaborat procedura de calificare a grupurilor de cogenerare, pentru asigurarea preluării producţiei acestora pe piaţa reglementată de energie electrică şi acoperirea costurilor fixe. Procedufixe asociate justificate sub formă de serviciu de sistem. Mecanismul de sprijin este transparent şi suportat de către toţi consumatorii.

Pentru sprijinirea utilizării surselor regenerabile a fost emis un pachet legislativ care completează prevederile Codului Comercial prin care sunt încurajate schemele de susţinere tip

79

„cotă obligatorie” şi dezvoltarea pieţei de certificate verzi. Cotele obligatorii reprezintă valori procentuale anuale din consumul naţional brut de energie electrică, calculate în mod progresiv din 2005 până în 2010, când trebuie atinsă ţinta naţională legală privind ponderea energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie în consumul naţional brut de energie.

S, S.C. Opcom S.A., producătorii de energie electrică din surse regenerabile

n cazul neîndeplinirii cotelor obligatorii.

ate de România. A fost introdusă o metodă de reglementare stimulativă a

ităţii în domeniul energiei termice l-a constituit analiza datelor de

ne concurenţială asupra participanţilor la

se bursele de tranzacţionare a energiei electrice care con t

Se epen din con ci vor dori să beneficieze în continuare de tarife reglementate. Pentru

Emiterea certificatelor verzi este atribuţia Operatorului de transport şi de sistem (OTS). Tranzacţionarea certificatelor verzi se face pe piaţa de certificate verzi, administrată de S.C. Opcom S.A. Monitorizarea acestei pieţe este realizată de ANRE pe baza informaţiilor furnizate de OTde energie şi furnizorii de energie electrică. Se urmăreşte astfel şi modul de îndeplinire de către furnizori a cotelor obligatorii care le revin şi a sumelor pe care trebuie să le plătească aceştia catre OTS î

Activitatea de monitorizare a funcţionării pieţei energiei a fost dezvoltată prin realizarea de rapoarte lunare. Procedura de rezolvare a disputelor precontractuale a fost permanent adaptată noii structuri a sectorului şi aplicată în rezolvarea neînţelegerilor apărute la încheierea contractelor.

Au fost revizuite metodologiile de calcul pentru preţurile şi tarifele reglementate pentru energia electrică şi serviciile conexe pornind de la necesitatea consolidării şi asigurării unei dezvoltări durabile a sectorului energiei electrice, având în vedere angajamentele internaţionale asumactivităţilor cu caracter de monopol natural de tip „preţuri/venituri plafon”. Se asigură astfel viabilitatea financiară a operatorilor însoţită de o alocare echitabilă a câştigurilor rezultate din creşterea performanţei între societăţile de transport/distribuţie şi consumatori. Sunt promovate investiţiile eficiente în reţele, fiind susţinute programele de mentenanţă şi exploatare adecvate infrastructurii existente. Este încurajată îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciului.

A fost de asemenea revizuită metodologia de calcul a tarifelor la consumatorii captivi, la stabilirea tarifelor promovându-se principiul recunoaşterii costurilor de achiziţie justificate, conform legii.

A fost emis Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori şi Regulamentul de etichetare a energiei electrice furnizate. Primele etichete au fost transmise consumatorilor în luna aprilie 2005.

Un reper al activfundamentare a tarifelor pentru energia termică livrată de S.C. „Termoelectrica” S.A. şi filialele sale. Începând cu anul 2004, ANRE a stabilit preţuri locale diferenţiate pe filialele/sucursale ale S.C. „Termoelectrica” S.A şi zone de consum.

Realizarea resincronizării celor două zone UCTE a impulsionat activitatea de import/export de energie electrică, introducând totodată o presiupiaţă care vor fi obligaţi să-şi îmbunătăţească performanţele pentru a deveni competitivi pe o piaţă europeană.

In cursul anului 2006 vor fi introdusti uie o alternativă în controlul riscului pe piaţă.

ar în vedere de asemenea elaborarea unui nou cadru pentru standardele de siguranţă tru sistemul electroenergetic naţional. După deschiderea pieţei energiei electrice, o parte

sumatorii casniaceşti consumatori, ANRE va înfiinţa în anul 2006, instituţia „furnizorului de ultimă opţiune”, desemnat prin licitaţie, în primul rând pe baza ofertelor privind tariful.

80

In ceea ce priveste piata gazelor naturale, in cadrul procesului de aliniere la prevederile noului acq integradulula 1 ian

Pra m.c n2003, l2004, uconsum

Pentru anul 2005 cantitatea anuacor umil.mc

In aceaalinieri

Reglem

•

• istemele de distributie, precum si la depozitele de

• emiterea unor noi regulamente pentru acordarea licentelor si autorizatiilor din sector e;

emiterea Normelor privind prevenirea

ategorii de consumatori, astfel incat costurile sa

consumatori in sistemul de transport, respectiv

uis comunitar in sectorul gazelor naturale (Directiva 2003/55/CE referitoare la piata rna a gazelor naturale), a continuat liberalizarea pietei gazelor naturale prin majorarea

i de deschidere a pietei la 40%, incepand cu luna ianuarie 2004 si la 50% incepand de uarie 2005.

gul de consum pentru eligibilitate a fost redus de la 4 milioane m.c./an la 3 milioane ./a . Drept urmare, numarul consumatorilor eligibili acreditati a crescut de la 54, in anul

a 76, in anul 2004 si la 130 in anul 2005. Dintre consumatorii eligibili acreditati in anul n numar de 49 de consumatori, reprezentand 74% din consumul de gaze naturale al atorilor eligibili, si-au schimbat furnizorul.

la de gaze naturale alocata consumatorilor eligibili, esp nzator gradului de deschidere a pietei interne de gaze naturale de 50%, este de 9.150

, defalcata dupa cum urmeaza:

• 7.300 mil.mc alocata consumatorilor eligibili acreditati în anii precedenti;

• 1.850 mil. mc alocata pentru consumatorii care solicita acreditarea începând cu 1 ianuarie 2005.

sta perioada ANRGN a continuat procesul de emitere a legislatiei secundare in vederea i la noul acquis comunitar si perfectionarii mecanismelor pietei gazelor naturale.

entarile emise au vizat:

asigurarea unui acces nediscriminatoriu si reglementat pentru toti consumatorii prin emiterea Regulamentului privind alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor eligibili si a consumatorilor captivi conectati direct in Sistemul National de Transport (SNT) sau la conductele din amonte;

reglementarea accesului la SNT, la sinmagazinare subterana, in concordanta cu principiile directivelor europene in domeniu, fiind stabilite conditiile de rezervare a unor capacitati in SNT si in sistemele de distributie, conditiile de racordare la aceste sisteme, precum si metodologia de calcul a tarifelor de racordare si acces;

ca urmare a intrarii in vigoare a Legii gazelor natural

• adoptarea Codul Tehnic al gazelor naturale lichefiate, a masurilor specifice standardizarii voluntare si anularea reglementarilor tehnice conflictuale;

• garantarea in procesul de liberalizare a pietei a veniturilor producatorilor, transportatorului si distribuitorilor, prin abuzului de pozitie dominanta si a criteriilor si metodelor pentru aprobarea preturilor si tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, pentru prestarea serviciului de transport si a celui de distributie, metodologia utilizata fiind de tip „revenue-cap” pentru transport si inmagazinare, respectiv „price-cap” pentru distributie si furnizare reglementata, incepand cu 1 aprilie 2005 a fost implementat un nou sistem de preturi si tarife de distributie, diferentiate pe cfie repartizate celor care le genereaza (categoriile de consumatori fiind considerate generatori de costuri), definirea acestora s-a realizat in functie de volumele anuale de gaze naturale consumate (5 categorii de 6 in sistemele de distributie);

81

• asigurarea unei discipline contractuale ferme, precum si cresterea capacitatii de e functionare a Comisiei distributie, inmagazinare

atii

mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul

•

•

•

• Structucu partindustr ), turism (0,8 )

In ceeaparticipcea ma in Romania, urmata de Olanda, Franta, Germania si Italia.

Evo ticare setarii noimpozi

Pen promov

•

lizare către pieţe

solutionare a unor diferende prin aprobarea Regulamentului dde solutionare a refuzului accesului la sistemele de transport,subterana a gazelor naturale si la conductele din amonte.

Evolutia investitiilor straine directe in Romania Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la cresterea fluxului investitional cu 15,9% in primele 8 luni ale anului 2005 comparativ cu perioada similara a anului precedent, respectiv 1.914 mil. euro fata de 1.651 mil. euro.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital, indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise de asociati la constituirea societaţii, precum si la majorarea capitalului social in cursul existentei societcomerciale, a inregistrat cea mai mare crestere de 264,6% in luna iunie a.c. comparativ cu perioada similara anul 2004, contribuind semnificativ la evolutia ascendenta per total 8 luni 2005 fata de ianuarie-august 2004 (53,5%).

Printre cele primelor 8 luni ale anului 2005 se evidentiaza:

• Cosmorom (telefonie) – 216 mil. euro;

• MOL RO Comert – 67 mil. euro,

Electrica Banat (distributie energie electrica) – 65 mil. euro,

Distrigaz Nord (distributie gaze naturale) – 57,24 mil. Euro,

Philip Morris (tutun) – 57 mil. euro ,

Electrica Dobrogea (distributie energie electrica) – 47 mil. euro.

ra pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris de societati comerciale icipare straina la capital, ilustreaza in continuare preferinta investitorilor straini pentru ie (79,2%), servicii profesionale (10,3%), transporturi (6,7%), comert (2,1 %

% , agricultura (0,6%) si constructii (0,3%).

ce priveste clasamentul pe tari de rezidenta a investitorilor în societati comerciale cu are straina la capitalul social, soldul existent la 31 august 2005 indica Austria ca fiind

i activa tara investitoare

lu a fluxului de investitii directe in economia romaneasca reflecta trendul ascendent pe afla Romania, imbunatatirea climatului investitional existent, precum si atractivitatea astre ca destinatie pentru investitorii straini datorita si introducerii cotei unice de

tare.

tru perioada imediat urmatoare se are in vedere derularea unor proiecte ce au obiectiv area Romaniei ca tinta a investitiilor :

Proiectul „Identificarea ţărilor ţintă” are în vedere reorganizarea sistemului de desfăşurare a activităţilor strict legate de promovarea climatului investiţional din România, adoptând un sistem canalizat pe ţările ţintă care are la bază ultimele evoluţii globale ale fluxului de ieşire a capitalului străin şi tendinţele de locaemergente după modelul “flying geese”. În acest sens, în prima etapă se dezvoltă o bază de date, distinct pe fiecare ţară ţintă, care va include date de contact ale camerelor

82

de comerţ bilaterale, cluburilor de afaceri, reprezentanţilor misiunilor economice ale României în străinătate şi ale misiunilor economice străine în România, o descriere cât mai detaliată a activităţii marilor companii străine care au ales să deruleze afaceri în România, precum şi alte aspecte conexe colaborării bilaterale cu aceste ţări.

Proiectul ”România – destinaţie atractivă pentru investiţii străine” implica identificarea resurselor şi oportunităţilor de investiţii pentru partenerii străini int

• eresaţi

•

•

rda urmatoarele aspecte:

•

e afaceri, asociatii ale investitorilor straini si oamenilor de afaceri, etc.

caruia se are in vedere organizarea Targului Anual de Investitii si evenimente la nivel local si regional. Targul Anual de Investitii – eveniment ce va fi organizat de catre Agentia Romana

tii straine entele la nivel local si regional se vor organiza in colaborare cu

entii de dezvoltare regionala, etc. Aceste ar stabilit anual.

National de

intreprinderile multinationale si stat, aspect care este

tiv aceea de a acorda asistenta tehnica pentru investitii, inainte, in timpul si dupa

de implementarea/dezvoltarea afacerilor, structurat la nivel de judeţ şi regiune de dezvoltare economică.

Proiectul “Priorităţi investiţionale locale” are ca subiecte obiective economice la realizarea sau modernizarea cărora este necesară atragerea de capital străin, în conformitate cu specializările deja existente, strategiile de dezvoltare economică şi avantajele comparative, la nivel de judeţ, regiune de dezvoltare şi ţară.

Proiectul “Organizarea de mese rotunde cu reprezentanti din tarile tinta” prin care se propune organizarea periodica de mese rotunde pentru fiecare tara tinta. In cadrul meselor rotunde, distinct pe fiecare tara tinta, se vor aboidentificarea directiilor de promovare a climatului si a oportunitatilor investitionale din Romania, tinand cont de specificul fiecarei tari si identificarea problemelor cu care se confrunta investitorii straini in derularea activitatii in Romania.

Proiectul “Incheierea de protocoale de colaborare” - in vederea gestionarii cit mai eficiente a resurselor financiare si umane disponibile, se propune incheierea de protocoale de colaborare cu institutii guvernamentale si nonguvernamentale, implicate in promovarea mediului de afaceri si climatului investitional din Romania, cum ar fi: Departamentul de Comert Exterior din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, Camerele de Comert Bilaterale, precum si cele Judetene, Agentiile de Dezvoltare Regionala, cluburi d

• Proiect “Organizarea de evenimente de catre ARIS” in cadrul

pentru Investitii Straine va reuni reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale, fiecare avand un stand propriu de promovare a oportunitatilor de investitii existente, reprezentanti ai corpului diplomatic, organizatiilor internationale, potentiali investitori precum si investitori care au ales deja Romania ca destinatie pentru investidirecte. Eveniminstitutiile locale: consilii, prefecturi, agevenimente se vor organiza dupa un calend

• Asigurarea functiei executive si secretariatului tehnic al Punctului Contact Principala atributie a Punctului National de Contact este solutionarea problemelor ce pot interveni intre reglementat prin prevederile cuprinse in Ghid pentru Intreprinderi Multinationale. Functia executiva si secretariatul tehnic din cadrul Punctului National de Contact care revin in sarcina Agentiei Romane pentru Investitii Straine sunt in conformitate cu una dintre principalele atributii, respecimplementarea cu succes a proiectelor de realizarea investitiei, si de a incerca sa solutionarea problemelor care pot apare. Acest aspect venind in completarea atributiei ARIS de acorda asistenta tehnica investitorilor straini.

83

4.6.2.

Stra unei infr ua europeana de transport, care sa asigure imvolumu

Reteaua de drumuri In an late urmatoarele actiuni:

• elaborarea si aprobarea noi Strategii rutiere pentru perioada 2005-2015;

gementului si fondurilor necesare finantarii unor sectoare ale retelei

• continuarea asigurarii legaturii tuturor localitatilor cu reteaua de drumuri publice;

• sporirea sigurantei si confortului in traficul rutier;

• constructia unei retele de drumuri rapide pentru circulatia de tranzit, ca alternativa la e localitati existenta;

extindere sistem informatic IRIS;

•

Pentru gramului de reabilitare a retelei de c e si a retelei TEN, continuarea reab tamijloac

Dezvoltarea infrastructurii si modernizarea transporturilor

tegia in domeniul transporturilor are in vedere modernizarea si dezvoltarea astructuri de transport eficiente, compatibila cu retea

bunatatirea confortului calatorilor, cresterea sigurantei acestora si cresterea lui de marfuri transportate, cu efecte pozitive asupra mediului inconjurator.

ul 2005 au fost deru

• asigurarea manade autostrazi si drumuri publice;

• continuarea/inceperea lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale cuprinse in etapele II, III, IV si V, a unor sectoare din reteaua nationala de autostrazi si a variantelor de ocolire a unor orase.

Pentru perioada 2006 – 2008 se au in vedere:

• reconfigurarea si dezvoltarea retelei nationale de drumuri prin reabilitarea drumurilor nationale (inclusiv reabilitarea primara) si dezvoltarea retelei de autostrazi, prin inceperea/continuarea lucrarilor la tronsoane ale autostrazilor cuprinse pe coridoarele paneuropene IV (autostrada Nadlac-Constanta) si IX (Bucuresti-Albita) si a autostrazii Brasov-Bors;

reteaua publica de drumuri de legatura intr

• derularea unor proiecte pentru care semnarea acordurilor de imprumut este estimata in trim IV. 2005.

Reteaua de cai ferate

In anul 2005 au fost realizate urmatoarele:

• a continuat programul de reabilitare a retelei de cale ferata, precum şi reabilitarea unor statii de cale ferata din orase resedinta de judet, lucrari de electrificare, montare echipamente digitale si fibra optica,

a continuat programul de dotari si de modernizare a transportului feroviar.

perioada urmatoare se are in vedere continuarea proal ferata situate pe Coridoarele pan-europene IV si IXili rii unor statii de cale ferata, precum si modernizarea transportului feroviar si a

elor de transport feroviar.

84

RetIn cursul anului 2005 s-au executat lucrari de consolidari de maluri si amenajare a taluzurilor

alte pe canalele Sulina, Dunare - Marea Neagra si Poarta Alba – Midia – Navodari, au luare a navei Rostock, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru m de urmarire a navigatiei pe sectorul romanesc al Dunarii si pentru

modern cu standardele Uniunii Europene, a facilitatilor portuare dunCon

Pen abile interioare si al porturi

• continuarea lucrărilor pentru implementarea unui sistem de urmarire a navigatiei pe sectorul romanesc al Dunarii si pentru modernizarea facilitatilor portuare dunarene

.6.3 Politica regională 007, politica naţională de dezvoltare a cu politicile, obiectivele, principiile şi

România a

r la PPS), ajungând să prezinte, în anul 2004, 28,8% din media UE-15 şi 31,1% din media UE-25, faţă de 23% şi

eaua de cai navigabile interioare si porturi

indemarat lucrarile de ranfimplementarea unui siste

izarea, in conformitate arene pentru traficul de pasageri si a fost finalizat terminalul de pasageri in portul stanta.

tru perioada urmatoare programele din domeniul cailor naviglor prevad :

• continuarea lucrarilor de consolidari de maluri si amenajare a taluzurilor inalte pe canalele Sulina, Dunare - Marea Neagra si Poarta Alba – Midia – Navodari ;

• finalizarea lucrărilor pentru ranfluarea navei Rostok;

pentru traficul de pasageri;

• continuarea implementarii componentei de mediu din cadrul proiectului privind Mediul si Infrastructura in Portul Constanta şi finalizare în anul 2006 ;

• continuarea proiectului de modernizare a Garii fluviale Tulcea şi finalizarea acestuia în anul 2006.

Reteaua aeroportuara In perioada 2004-2005 :

• au fost continuate lucrarile pentru modernizarea Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti ;

• a continuat programul de restructurare al Companiei TAROM.

Pentru perioada urmatoare se are in vedere continuarea/demararea lucrarilor pentru modernizarea serviciilor de trafic aerian si a infrastructurii aeroportuare ale aeroporturilor internationale Bucuresti-Baneasa Aurel Vlaicu, Constanta, Timisoara -Traian Vuia si ale celor regionale Cluj Napoca, Oradea, Sibiu, Satu Mare, Targu Mures si Tulcea.

4În contextul aderării României la UE în anul 2României se va racorda din ce în ce mai strânsreglementările comunitare în domeniu, în vederea asigurării unei dezvoltări socio-economice de tip „european” şi a reducerii cât mai rapide a disparităţilor semnificative faţă de Uniunea Europeană.

Conform ultimelor date statistice publicate de Comisia Europeană, în ultimii ani înregistrat o îmbunătăţire notabilă a convergenţei reale în termeni de produs intern brut pe locuitor exprimat la paritatea de cumpărare standard (PIB/locuitore

85

respectiv 25,2% în 2000. Cu toate acestea, România continuă să se plaseze în urma tuturor noilor S t

In plan int l de Dezvoltare reprezintă documentul de planificare strategică şi prog mdezvolt aEuropene. Planul National de Dezvoltare (PND) se realizează pe baza documentelor de planificregionala. ura corelarea strategiilor sectoriale si regionale in procesul elabora s onomice si sociale

are in dezvoltarea regionala, care au

reate la nivel national si regional,

investitorii straini;

primul rand cr r rat teritorial.

Sprijinirea reprezinta un element de maxima importanta pentru asigurarea unei cresteri economice sustinute si crearea de oportunitati pentru ocuparea

ta e Membre, decalajul pe care trebuie să-l recupereze fiind semnificativ.

ern, Planul Nationara are financiară multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta are socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii

are sectoriala, realizate de ministerele de linie, si a strategiei nationale de dezvoltare Prin PND se asig

rii trategiei nationale de dezvoltare, avand ca scop realizarea coeziunii ec.

Planul National de Dezvoltare (PND) 2004-2006 PND 2004-2006, aprobat de Guvernul Romaniei la sfarsitul anului 2003, realizeaza o programare multianuala a investitiilor prioritfinantare identificata. PND s-a elaborat in stransa corelare cu procesul de elaborare a Bugetului de Stat pe anul 2004 si a orientarilor bugetare pentru anii 2005 si 2006.

PND s-a elaborat in cadrul structurilor parteneriale cconform HG nr. 1323/2002 privind elaborarea in parteneriat a PND.

In PND 2004-2006 s-au identificat urmatoarele prioritati de dezvoltare:

• cresterea competitivitatii sectorului productiv si a atractivitatii acestuia pentru

• imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice si asigurarea protectiei mediului;

• dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare si combaterea excluderii sociale;

• dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in agricultura;

• promovarea unei participari echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei la procesul de dezvoltare socio-economica

In cadrul acestor prioritati s-au stabilit masuri si s-au planificat investitiile in infrastructura, mediu de afaceri, resurse umane, protectia mediului, etc. investitii care contribuie la cresterea coeziunii economice si sociale in Romania.

In cadrul prioritatii „Cresterea competitivitatii sectorului productiv si a atractivitatii acestuia pentru investitorii straini”, un loc important il ocupa imbunatatirea mediului de afaceri prin crearea de parcuri industriale si tehnologice.

Decizia Guvernului Romaniei de a sprijini crearea de parcuri industriale decurge atat din politica urbana si Planul de Amenajare a Teritoriului National, care promoveaza concentrarea activitatilor industriale raspandite in tot spatiul urban, in zone speciale dedicate acestor activitati, cat si din politica economica de dezvoltare regionala, al carei scop vizeaza in

ea ea de activitati economice durabile si de locuri de munca, repartizate echilib

dezvoltarii IMM-urilor

86

populatiei in toate regiunile tarii. Principalele actiuni se vor axa pe sprijinirea infiintarii de noi IMM-uri si dezvoltarea celor deja existente prin investitii productive directe si asigurarea de servicii de consultanta si marketing.

In cadrul prioritatii „Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, energetice si asigaceasta rdin izolarein regiuni ta unei retele diversificate de transport, pe care sa poata circu rodusele.

Dezvol elegaturilor t european. Investitiile in

riveste imbunatatirea infrastructurii de mediu, strategia propusa de Ministerul Mediul sfonduri

• Investi ecial pe reabilitarea, restructu area si m resterea compet

Priorita

• imbunatatirea accesului si participarii la educatia si formarea initiala si continua; luarea de masuri adecvate in acest sens presupune o estimare adecvata a cerintelor

enta sociala, respectiv de prestatii si

In scopul s le, strategia nationala a acestui sector econom te cu politica agricola comuna a Uniunii Europene:

• prevenirea fenomenului de re-ruralizare a economiei prin diversificarea economiei

mediul urban;

urarea protectiei mediului”, infrastructurii de transport si se acorda un rol prioritar, se vind unui dublu scop: imbunatatirea transportului spre firmele locale si scoaterea

a unor zone periferice. Dezvoltarea firmelor existente dar si atragerea de noi firme depinde foarte mult de existenla cu costuri cat mai mici materiile prime si p

tar a infrastructurii transporturilor are in primul rand scopul de a asigura intarirea dintre polii economici regionali si coridoarele de transpor

acest tip de infrastructura vizeaza, de asemenea, imbunatatirea accesului spre zonele-cheie pentru dezvoltarea industriala, turistica sau comerciala.

In ceea ce pui i Gospodaririi Apelor in cadrul planului sau sectorial si care este finantata din de la bugetul de stat, ISPA si Phare, se articuleaza pe doua directii principale:

• imbunatatirea calitatii apei pentru atingerea standardelor aquis-ului comunitar,

managementul deseurilor.

tiile in domeniul infrastructurii energetice se axeaza in mod spr odernizarea acestui sector cu o contributie majora la c

itivitatii activitatilor economice in general si industriale in special.

tea „Dezvoltarea resurselor umane” vizeaza trei directii importante de actiune:

si a necesarului de calificare;

• politici active de ocupare a fortei de munca;

• imbunatatirea sistemului national de asistservicii sociale, inclusiv infrastructura sociala adiacenta.

prijinirii agriculturii si dezvoltarii ruraic a stabilit o serie de prioritati convergen

rurale;

• imbunatatirea structurii proprietatii agricole prin promovarea stimulentelor pentru cresterea exploatatiilor agricole;

• reducerea decalajului fata de infrastructura din

• imbunatatirea calitatii productiei agricole si a produselor alimentare;

• sprijinirea dezvoltarii si modernizarea sistemelor de colectare, depozitare si distributie a produselor agricole.

Prioritatea referitoare la sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor Romaniei la procesul de dezvoltare socio-economica urmăreşte promovarea unei participări

87

echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio-economică a ţării. Obiectivele specifice ale acestei priorităţi constau în:

ţie ale Politicii de Coeziune a UE.

Este deasistenta

nera in per

Coo a fost desemnat Ministerul Fin t pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, conprivindreglem nr.1323/2002

Elaborarea PND 2007-2013 a demorie eniile de intervenţie Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Această abordare este justificată atât prin rolul PND

ziunii sociale

dezvoltare, limitarea numărului de priorităţi fiind de natură să asigure concentrarea resurselor

• creşterea competitivităţii regionale în atragerea de noi investitori;

• sprijinirea revigorării centrelor urbane;

• furnizarea de oportunităţi de locuri de muncă în zonele marginale/dezavantajate.

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 reprezintă primul document programatic ce va fundamenta accesul României la Fondurile Structurale şi de Coeziune, în conformitate cu domeniile de interven

mentionat ca, in cazul Romaniei, volumul total previzionat al finantarilor structurale pentru perioada 2007-2013 este de aprox. 17 miliarde Euro, reprezentand o

mbursabila anuala de circa trei ori mai mare decat asistenta financiara acordata ioada de preaderare prin programele Phare, ISPA si SAPARD.

rdonator al procesului de elaborare a PND 2007-2013 antelor Publice, prin Autoritatea de Managemenform prevederilor HG nr. 272/2004. De asemenea, a fost aprobata HG nr.1115/2004

elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare, care a inlocuit vechea entare, respectiv HG

arat în luna mai 2004 pe baza ideii că acest document va fi ntat în principal asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu dom

ade fundamentare generală a accesului la Fondurile Structurale şi de Coeziune, cât şi prin prisma faptului că politica de dezvoltare a României va trebui să se alinieze după anul 2007 la priorităţile comunitare de dezvoltare şi să fie bazată pe măsuri considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

În acest context, Obiectivul Global al PND 2007-2013 vizează reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene.

Pornind de la aspectele identificate în etapa de analiză socio-economică a PND, au fost formulate şase priorităţi naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea exclu

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

Sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor României.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este structurată pe cele şase priorităţi naţionale de

88

disponibile pe realizarea acelor obiective şi măsuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor faţă de Uniunea Europeană şi a disparităţilor interne.

eze atât la Politica de Coeziune a niunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi

ducă propria contribuţie. De altfel, propunerile Comisiei Europene privind managementul în

sensul

par

Refobifi fiinvaloeco(instrum ă, dez

În ccon

I. C

Este important de subliniat legătura cu priorităţile europene de dezvoltare. În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordUaFondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită

susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului. Pe aceleaşi obiective se axează şi Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013, în încercarea de a realiza reducerea cât mai rapidă a decalajelor existente faţă de UE prin metode promovate la nivel european şi care vor beneficia de o susţinere financiară substanţială din

tea UE.

eritor la programarea financiară a PND 2007-2013, strategia axată pe priorităţile şi ectivele compatibile cu domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune va nanţată din surse multiple. PND 2007-2013 va reprezenta un instrument de prioritizare a

estiţiilor publice pentru dezvoltare, asigurând fundamentarea generală a direcţiilor de care a fondurilor publice pentru investiţii cu impact semnificativ asupra dezvoltării nomice şi sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe

entele structurale ale UE11, fondurile UE de tip structural pentru agriculturvoltare rurală şi pescuit12, credite externe, etc.).

ontinuare sunt prezentate succint priorităţile naţionale de dezvoltare din PND 2007-2013, form proiectului Strategiei PND din luna august 2005.

reşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere Obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorităţi este creşterea

proprourm

I.1. Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă al întreprinderilor, în special al IMM-urilor, care se va realiza prin susţinerea investiţiilor

achiziţionării de standarde de produs, standarde de securitate socială şi marcarea CE, dezvoltarea accesului la finanţare al întreprininfr

maţiei, dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice

ductivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de ductivitatea medie la nivelul UE. Realizarea acestui obiectiv este avută în vedere prin ătoarele subpriorităţi:

productive, susţinerea certificării întreprinderilor, stimularea

derilor utilizînd fondurile de garantare şi fondurile de risc, dezvoltarea astructurii de afaceri şi a serviciilor de consultanţă pentru afaceri, creşterea accesului

pe pieţe externe şi sprijinirea eforturilor de internaţionalizare ale întreprinderilor, precum şi prin promovarea potenţialului turistic românesc.

I.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere prin promovarea cercetării şi inovării şi accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale, ce presupune facilitarea transferului tehnologic, stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare-inovare şi eficientizarea propagării şi comercializării inovării, îmbunătăţirea colaborării pentru cercetare dintre universităţi, instituţii de cercetare şi industrie, susţinerea utilizării tehnologiei infor

11 Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune 12 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Fondul Europen de Pescuit. Nu sunt incluse ajutoarele agricole directe.

89

moderne (e-Guvernare, e-Educaţie şi e-Sănătate), promovarea unui mediu dinamic de e-business şi reducerea deficienţelor de securizare în domeniul TIC.

I.3. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie prin investiţii destinate reducerii intensităţii energetice şi îmbunătăţirii eficientei

II. a infrastructurii de transport

energetice, precum şi creşterii ponderii energiei obţinute din resurse regenerabile.

Dezvoltarea şi modernizare

Obiectivul strategic general vizează realizarea unei infrastructuri de transport modern

ucţia reţelelor de legătură

III.

e şi durabile, uniform distribuită pe teritoriul ţării, având ca scop dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât ponderea activităţii de transport în PIB să crească de la 7%, cât este în prezent, la minimum 10% în 2015.

II.1. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a reţelelor de legătură, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare, navale şi aeroportuare trans-europene şi modernizarea şi constrla TEN-T. O atenţie deosebită va fi acordată dezvoltării de proiecte pe coridorul paneuropean IV.

II.2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea serviciilor aferente, prin modernizarea şi construcţia de infrastructuri rutiere, feroviare (inclusiv serviciile aferente), navale şi aeroportuare de interes naţional şi dezvoltarea transportului urban.

II.3. Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi, prin promovarea intermodalităţii, îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport, reducerea impactului lucrărilor şi activităţilor de transport asupra mediului înconjurător şi punerea în siguranţă a infrastructurii de transport.

Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Obiectivul strategic

general al acestei priorităţi din PND îl reprezintă protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale

urm şi îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul egocierilor de aderare la UE la Capitolul 22 „Protecţia mediului”:

ţile vizate şi crearea/consolidarea companiilor regionale de profil, şi prin

tinderea

României, astfel încât să fie îmbunătăţită semnificativ calitatea vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile. Acest obiectiv va fi realizat prin promovarea următoarelor subpriorităţi,

ărindu-se, totodată, n

III.1. Asigurarea utilităţilor publice la standardele de calitate cerute în sectoarele de apă şi deşeuri, prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată în localitădezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor (asigurarea facilităţilor corespunzătoare de colectare şi transport al deşeurilor şi de tratare/eliminare în localităţile vizate; închiderea depozitelor neconforme care afectează sănătatea umană şi mediul).

III.2. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu, cu accent pe: dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei (vizând construirea/exstaţiilor de epurare a apelor uzate şi construirea/modernizarea facilităţilor de apă şi apă uzată în zone specifice) şi deşeurilor la nivel local, a celor de management al resurselor naturale prin acţiuni vizând conservarea diversităţii biologice, reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate, dar şi de prevenire şi intervenţie în cazul riscurilor naturale (ex.

90

inundaţii, secetă, alunecări de teren, cutremure), precum şi pe îmbunătăţirea infrastructurii de protecţie a aerului.

IV. Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale

iectivul strategic general îl reprezintă creşterea calităţii resurselor umane, promovarea ăţării pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi lusive.

IV.1. Dezvoltarea capitalului uman şi promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii, asigurarea calităţii şi a relevanţei educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continue faţă de cerinţele pieţei muncii; cuprinde măsuri care vizeaz

Obînvinc

ă atât modernizarea şi adaptarea sistemului educaţional, dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere, cât şi

IV.2. Promovarea ocupării depline, prin care se urmăreşte identificarea şi valorificarea

rea

ă iniţială şi

V.

dezvoltarea resurselor umane din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.

tuturor oportunităţilor de integrare pe piaţa muncii, cuprinzând măsuri care vizează adaptabilitatea forţei de muncă şi a întreprinderilor, măsuri legate de promovarea educaţiei şi formării antreprenoriale, măsuri active de prevenire a şomajului de lungă durată, cât şi măsuri de promovare a prelungirii vieţii active şi creştere a participării pe piaţa muncii apersoanelor cu vârsta peste 55 ani. De asemenea, o atenţie deosebită va fi acordată modernizării şi eficientizării instituţiilor de pe piaţa muncii şi promovării parteneriatului privind ocuparea forţei de muncă, în vederea îmbunătăţirii accesului la ocupare.

IV.3. Promovarea coeziunii sociale, prin care ce vizează creşterea incluziunii sociale, accesului la educaţie şi formare profesională a grupurilor dezavantajate şi combatediscriminării. În acest sens, măsurile specifice vor urmări: integrarea şi combaterea discriminării persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii, dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare şi excluziune socială, îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesionalcontinuă pentru grupurile dezavantajate, promovarea egalităţii de gen şi reconcilierea vieţii profesionale a angajaţilor femei şi bărbaţi cu viaţa lor de familie.

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

iectivul strategic general al acestei priorităţi vizează dezvoltarea unei agriculturi petitive bazată pe cunoaştere şi iniţiativă privată şi capabilă de o evoluţie sustenabilă,

Obcomasigurându-se totodată protejarea patrimoniului natural cultural şi istoric al zonelor rurale.

nsultanţă şi instuire în agricultură şi măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri, precum şi măsuri de încurajare a asocierii producătorilor.

, ce se va realiza prin gricole, promovarea agro-

V.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice, în cadrul căreia vor fi implementate măsuri ce vizeaza restructurarea potenţialului fizic agricol si forestier prin modernizarea fermelor şi îmbunătaţirea infrastructurii aferente, îmbunătăţirea capitalului uman prin servicii de co

V.2. Creşterea standardelor de viaţă în zonele ruralediversificarea activităţilor rurale şi stimularea activităţilor non-aturismului precum şi dezvoltarea de micro-intreprinderi în amontele si avalul producţiei agricole, toate acestea în contextul unor servicii de bază de bună calitate.

91

V.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, realizată prin acţiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol şi forestier, materializate în acordarea de plăţi pentru agro-mediu si bunăstarea animalelor, plăţi compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum şi prime de împădurire, dar şi în realizarea unor

pe baza de parteneriat şi să răspundă cât mai bine necesităţilor

otei de pescuit, precum şi dezvoltarea

VI.

acţiuni de prevenire a calamităţilor naturale.

V.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea iniţiativelor locale care să permită creşterea capacităţii comunităţilor rurale de a dezvolta iniţiative de afaceri actorilor locali.

V.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au în vedere dezvoltarea acvaculturii şi pescuitului în apele interioare, a procesării şi marketingului produselor pescăreşti, modernizarea fldurabilă a zonelor de pescuit costiere.

Sprijinirea dezvoltării echilibrate a tuturor regiunilor ţării ObdimîntrPriosolu tilizării potenţialului exi

ucaţie).

I.3. Valorificarea potenţialului turistic şi cultural al regiunilor (creşterea gradului de tractivitate turistică a regiunilor prin crearea unei infrastructuri adecvate şi îmbunătăţirea

dezvoltarea de forme alternative de turism, protecţia şi promovarea

al

nismelor reg a

În ceea ce 2007-2013, acesta prevede finalizarea în luna decembrie 2005 şi aprobarea de către Guvernul României. Obiectivul final este ca documentul să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel

iectivul strategic general al priorităţii de dezvoltare regională din PND îl constituie inuarea disparităţilor de dezvoltare dintre regiuni, precum şi în interiorul regiunilor - e diferitele zone, mediul urban–rural, între centrele urbane şi arealele adiacente. ritatea de dezvoltare regională va contribui la dezvoltarea mai echilibrată a ţării, prin ţionarea unor probleme cu specific regional şi local, pe baza u

stent la aceste nivele.

VI.1. Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale (creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a utilităţilor publice conexe, precum şi a infrastructurii de sănătate, servicii sociale şi ed

VI.2. Sprijinirea dezvoltării şi diversificării economiilor regionale şi locale (dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi sprijinirea activităţilor locale de afaceri cu caracter inovativ, favorizând şi crearea unor necesare conexiuni între activităţile productive şi cele de cercetare-dezvoltare-inovare).

Vaserviciilor specifice, patrimoniului natural şi cultural).

VI.4. Sprijinirea dezvoltării urbane (regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industrială sau care se confruntă cu grave probleme socio-economice, precum şi consolidarea reţelei de centre urbane cu potenţial de dezvoltare pentru a le permite să acţioneze ca motoare ale creşterii economice regionale).

VI.5. Întărirea capacităţii autorităţilor locale de programare şi management dezvoltării (asigurarea, la standarde europene, a elaborării şi managementului programelor de dezvoltare la nivel local şi regional, în special prin dezvoltarea nivelului de pregătire profesională a personalului administraţiei publice locale şi a orga

ion le).

priveşte calendarul de lucru pentru PND

92

naţiona epe bază de

Dezvol e

tarii - acumulate in timp - stimularea dezvoltarii echilib echilibre, stimularea cooperarii interregionale care contribuie la progresul econom ror regiunilor tarii.

Politica i tul economic general al ţării, c c pra dezvoltării echilibrate, sau care antrenează pe termen scurt astfel de fenomene, dintre care cele mai importante sunt:

reprinderi de stat din industria grea şi a

rea zonelor urbane şi rurale;

mentaritate ce există

ala a UE, constand in

dezvoltarii regionale, bazat pe principiile descentralizarii, concentrarii fondurilor, parteneriatului si planificarii, principii promovate si de UE, care permit autoritatilor si

l, r gional şi local, care să fie apoi susţinute prin investiţii publice concentrate, alocate programe şi proiecte.

tar a regionala In acord cu politica europeana de coeziune economica si sociala, Romania promoveaza o politica regionala care are ca obiectiv general diminuarea decalajelor economice si sociale dintre diferitele regiuni si zone ale

rate, revitalizarea zonelor ramase in urma, prevenirea aparitiei unor noi dezinterne si internationale, -

ic si social - precum si sustinerea unei dezvoltari durabile a tutu

ş strategia dezvoltării regionale iau în considerare contexara terizat de o serie de fenomene cu impact asu

• ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură, mare parte trăind în condiţiile unor gospodării agricole de subzistenţă;

• restructurarea în continuare a unor mari întunor exploataţii miniere din zonele miniere tradiţionale care creează riscul unor şocuri pe piaţa muncii în economiile regionale slab diversificate;

• grad scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă o atractivitate scăzută şi prin urmare investiţii extrem de reduse.

Pentru perioada 2005-2008 şi în perspectiva până în anul 2013, obiectivele principale ale politicii de dezvoltare regională sunt:

• creşterea competitivităţii la nivel regional şi a convergenţei între regiuni;

• dezvolta

• promovarea economiei cunoaşterii, cercetării şi inovării

• cooperarea transfrontalieră şi transnaţională.

Politica de dezvoltare regională va lua în considerare relaţiile de compleîntre politicile sectoriale, între acestea şi cele de coeziune şi planificare spaţială, precum şi necesitatea de a îmbunătăţi capacitatea instituţională.

Pe termen scurt prioritara este restructurarea economiilor regionale si cresterea gradului lor de competitivitate. Romania realizeaza o politica regionala in care imbina elemente clasice ale strategiilor regionale (sprijinirea zonelor problema cum sunt zonele de restructurare industriala cu potential de crestere economica, prin acordarea de sprijin financiar sub forma de granturi, etc.) si elemente noi de politica regionala, in consens cu politica regioncrearea capacitatii regiunilor de a fi competitive, prin stimularea crearii a noi poli de crestere economica. Stimularea polilor de crestere a devenit la fel de importanta ca si sprijinirea zonelor problema.

In prezent, se poate afirma ca in Romania exista un nou tip de abordare a problemelor

93

colectivitatinitierea si

Concomite zone, politica de dezvolt diferitelor In acest s nirea regiunilor, judetelor, ddezvolt odeveni atramaritima, acalitatea re

iilor regionale/locale prin sprijinirea mediului de

ionali faţă de propriile lor iniţiative de dezvoltare.

ente principatranspapropuse şi acestora; stabilirea unor criterii clare de selecţie a proiect

Obiectivul dezvoltare regională, îl constituie sprijinirea procesueconomico biectiv global se transpune într-un obiectidezvoltaurban-rura lele adiacente, iar în cadrul oraşelor, între zonele atractivurbane cu creştere economică şi a conexiunii acestora cu arealele

ilor locale si regionale sa se implice activ in promovarea propriilor interese, prin promovarea de proiecte si programe de dezvoltare regionala.

nt cu preocuparea pentru restructurarea economica a diferitelor are regionala urmareste prin strategia sa stimularea capacitatii competitive a

zone, prin stimularea in primul rand a capacitatii lor de adaptare la noi activitati. ens, politica nationala de dezvoltare regionala vizeaza sprijiiferitelor zone sa dobandeasca mijloacele necesare pentru a deveni capabile sa-si

e structura economica, sociala si culturala, de o calitate satisfacatoare pentru a ctive, o structura fizica de calitate, respectiv o infrastructura rutiera, feroviara, eroporturi si telecomunicatii moderne, o structura intelectuala pusa in evidenta de surselor umane, calitatea pregatirii si a nivelului tehnologic.

Politica de dezvoltare regională a ţării se concretizează în Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza planurilor şi strategiilor de dezvoltare ale regiunilor

Trei principii generale guvernează strategia naţională de dezvoltare regională (SNDR) a ţării:

• impulsionarea dezvoltării economafaceri, extinderea şi modernizarea infrastructurii de transport, sănătate, educaţie şi dezvoltarea centrelor urbane cu potenţial de creştere economică;

• sprijinirea actualului proces de descentralizare şi de delegare a responsabilităţilor către autorităţile locale, şi în acelaşi timp crearea unor mecanisme financiare corespunzătoare pentru îndeplinirea responsabilităţilor delegate;

• crearea condiţiilor pentru o mai bună corelare a iniţiativelor luate la nivel naţional cu nevoile şi priorităţile identificate la nivel local/regional, precum şi crearea unor mecanisme adecvate pentru antrenarea şi responsabilizarea actorilor locali/reg

Politica regională a României va fi implementată prin combinarea a trei instrumle: cadru financiar clar pentru intervenţiile destinate nivelului regional; mecanism

rent pentru asumarea răspunderii organismelor regionale (CDR-uri) privind strategiile rezultatele implementării

elor de dezvoltare regionale/locale,.

global al strategiei naţionale delui de diminuare a disparităţilor inter-regionale şi de realizare a unei dezvoltări

- sociale echilibrate şi omogene a ţării. Acest ov strategic operaţional al dezvoltării regionale: diminuarea disparităţilor de

re dintre regiuni, precum şi în interiorul regiunilor – între diferitele zone, mediile l, între centrele urbane şi area

e pentru investitori şi cele neatractive – prin stimularea dezvoltării unor centre potenţial de

înconjurătoare, având ca scop realizarea unei dezvoltări echilibrate a ţării, şi mai multe obiective specifice:

Creşterea atractivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri.

Sprijinirea economiilor regionale şi locale afectate de restructurarea industrială sau tradiţional subdezvoltate.

Valorificarea potenţialului turistic şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei acestora la dezvoltarea regională.

94

Aceste ob pecifice pentru a fi implementate sunt transpuse în priorităţi ale al 2007 – 2013:

a afacerilor

de transport, a utilităţilor

criteriile de clasificare NUTS II, cerute de

si structurile si procedurile pentru

re acordata prin instrumentele

Sprijinirea centrelor urbane cu potenţial de creştere economică şi dezvoltarea conexiunii acestora cu arealele înconjurătoare.

Întărirea capacităţii autorităţilor locale de a implementa programe şi proiecte de dezvoltare regională şi locală.

Promovarea cooperării teritoriale la nivel inter-regional, transfrontalier şi transnaţional.

iective sProgramului Operaţional Region

Îmbunătăţirea infrastructurii publice locale şi regionale:Îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de transport, Sprijinirea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă socială, Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaţie;Consolidarea mediului de afaceri regional şi local: Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor, Sprijinirea şi modernizareregionale şi locale şi Dezvoltarea serviciilor de sprijinire a afacerilor;Dezvoltarea turismului regional şi local: Reabilitarea zonelor turistice, renovareapatrimoniului istoric şi cultural, protecţia şivalorificarea patrimoniului natural şi Dezvoltarea mediului de afaceri în turism.

Dezvoltare urbană durabilă: Sprijinirea proiectelor integrate de dezvoltare a Comunităţilor, Îmbunătăţirea infrastructurii ecologicepublice conexe şi aserviciilor publice, Reabilitarea arealelor dezafectate in situ, pentru dezvoltarea de noi activităţi;Asistenţă tehnică: Sprijinirea implementării şi managementului POR, Sprijinirea Strategiei de Comunicare a POR, Elaborarea de studii.

Cadrul legislativ si institutional Legea nr. 315 din 2004, care abrogă Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională constituie cadrul legal şi instituţional pentru politica regională, incluzând: definirea Regiunilor de Dezvoltare, a Consiliilor pentru Dezvoltare Regională, a Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, precum şi a responsabilităţilor organismelor naţionale coordonatoare.

În baza acestui cadru legislativ s-au creat 8 Regiuni de Dezvoltare, care reprezintă unităţi de referinţă pentru planificarea şi programarea dezvoltării regionale, funcţionând cu sprijinul tehnic al Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională. Regiunile de dezvoltare nu au statut administrativ şi deci nu sunt comparabile cu unităţile administrative care au autoritate decizională. Ele au fost create pentru a îndeplini Uniunea Europeană pentru implementarea Fondurilor Structurale.

Politica regionala actuala urmareste totodata crearea cadrului necesar implementarii Fondurilor Structurale, dupa momentul aderarii. In acest scop se consolideaza structurile administrative si procedurile pentru implementarea Fondurilor de tip structural cu care Romania opereaza in perioada de preaderare, precumurmarirea, monitorizarea si evaluarea efectelor utilizarii acestor fonduri.

In scopul consolidarii cadrului institutional necesar dupa momentul aderarii, au fost desemnate prin HG nr. 497/2004, institutiile si organismele responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitastructurale. Responsabil de coordonarea pregatirilor pentru gestionarea instrumentelor structurale a fost desemnat Ministerul Finantelor Publice, prin intermediul a doua noi structuri infiintate la 1 aprilie 2004: Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune. De asemenea, a fost infiintat

95

Comitetul National de Coordonare a procesului de pregatire pentru gestionarea instrumentelor structurale, care reuneste reprezentantii structurilor implicate in acest proces; comitetul este coordonat de catre Ministerul Finantelor Publice.

Prin actul normativ mentionat au fost precizate atributiile specifice ale Autoritatii de

ea, implementarea si estionarea instrumentelor Structurale, precizandu-se structurile interne prin care urmeaza a e realiza atributiile conferite. De asemenea, a fost finalizat în luna ianuarie 2005 un Plan de

pacitatii administrative in vederea asigurarii unui management ficient al instrumentelor structurale, care cuprinde masuri concrete legate de dezvoltarea si perationalizarea structurilor relevante.

al/local. DGDR va utiliza planurile şi strategiile regionale în

ului de restructurare si dezvoltare

Pan n pro pro smediu atat prin ocuparea, conform strategiei stabilite, a posturilor suplimentare aprobate, cat si con uGerma adrul MMGA;

e asemenea au fost elaborate, cu sprijin PHARE, Strategia de finantare pentru mediu si ospodarirea apelor si Planul de investitii publice.

Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune, Autoritatilor de Management pentru Programele Operationale, Autoritatilor de Plata, precum si ale Organismelor Intermediare, atributii care au fost coordonate cu dispozitiile regulamentelor comunitare specifice.

Acest act normativ va ramane nemodificat pentru o perioada de 2 ani, cu exceptia acelor prevederi ce vor fixa autoritatea administratiei publice centrale investita cu atributii in domeniul politicilor regionale si transferul catre aceasta a coordonarii activitatii de elaborare, modificare si monitorizare a Planului National de Dezvoltare.

De asemenea, au fost modificate actele normative de organizare si functionare a institutiilor desemnate prin HG 497/2004 ca responsabile pentru coordonargsactiune pentru intarirea caeo

Ministerul Integrării Europene, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Regională (DGDR), va avea rolul principal în elaborarea, coordonarea şi monitorizarea, la nivel naţional, a politicii regionale, precum şi în respectarea principiilor politicii regionale comunitare, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regionprimul rând pentru fundamentarea măsurilor sub prioritatea regională a PND, şi anume „Sprijinirea dezvoltarii echilibrate a tuturor regiunilor tarii la dezvoltarea economico-socială”, precum şi la consolidarea şi stabilirea ariei de cuprindere a măsurilor identificate sub celelalte priorităţi de dezvoltare a PND. DGDR va avea de asemenea responsabilitatea monitorizării modului în care sunt implementate măsurile de dezvoltare regională. Având rol şi în stabilirea criteriilor de selecţie a proiectelor, MIE va direcţiona şi iniţiativele regionale/locale propuse de ADR-uri şi spijinite financiar de UE şi bugetele autorităţilor locale.

4.6.4. Protectia mediului

Protectia mediului constituie parte componenta a programeconomica durabila al Romaniei. In calitatea sa de stat aflat in plin proces de aderare la UE, Romania are ca obiectiv armonizarea politicii si practicii romanesti in domeniul mediului cu acquis-ul comunitar de mediu.

a i prezent procesul de armonizare a legislatiei in domeniu, a inregistrat progrese notabilecentul transpunerii acquis-ului ajungand in prezent la cca. 95%. In paralel s-au inregistratgre e privind intarirea capacitatii institutionale in vederea implementarii acquis-ului de

prin creşterea competenţei profesionale a personalului conform conceptului pregătirii tin e, asigurata prin derularea unor proiecte PHARE, proiecte in cooperare cu Danemarca,

nia, Olanda, prin seminarii TAIEX si prin implicarea instructorilor din c

Dg

96

Administratia Fondului pentru Mediu a continuat finantarea unor categorii specifice de

na

Urma e de pozitie complementare pentru Capitolul

•

• formare privind accesul publicului la informatia de

•

tiune pentru protectia atmosferei, in

licitatie competitiva internationala, a rea calitatii aerului pentru dotarea a 34 de agentii de

Pan oluanţi în aer

Giu

caliAgNatprocontributiilor tuturor surselor responsabile de impurificarea atmosferei, asigurarea

proiecte in principal pentru colectarea si epurarea apelor uzate, protectia biodiversitatii, ma gementul deseurilor, controlul poluarii industriale.

re a angajamentelor asumate in Documentel22 – Protectia mediului, in domeniul legislatiei orizontale, pentru perioada 2005-2008, au fost identificate urmatoarele obiective prioritare specifice:

completarea echipamentelor pentru gestionarea informatiei de mediu la toate nivelele;

desfasurarea de campanii de inmediu;

promovarea telecomunicatiei computerizate si a tehnologiei electronice in vederea asigurarii unui acces cat mai larg al publicului la informatia de mediu.

In sectorul privind calitatea aerului:

• au fost aprobate Strategia si Planul national de accadrul carora cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei (NUTS 2) sunt definite ca zone de evaluare si gestionare a calitatii aerului;

• a fost finalizata evaluarea preliminara privind calitatea aerului pentru 4 regiuni si este în lucru evaluarea preliminară pentru alte trei regiuni; in aglomerarea Bucuresti s-a inceput procesul de stabilire a arealurilor unde valorile concentratiei unuia sau mai multor poluanti depasesc valorile limita;

• s-a continuat dezvoltarea Sistemului National de Monitorizare a Calitatii Aerului;

• s-a demarat procedura de achizitionare, prinechipamentelor pentru monitorizaprotectie a mediului, conform Acordului cadru de imprumut intre Romania si BDCE.

a la sfarsitul anului 2005 va fi finalizat un sistem de control al emisiilor de pproveniţi din surse staţionare şi trafic în zona de graniţă româno-bulgară, prin dotarea cu echipamente pentru controlul emisiilor a Agenţiilor de Protecţie a Mediului Olt, Craiova,

rgiu, Alexandria şi Călăraşi (proiect PHARE CBC).

Pentru perioada urmatoare se are in vedere continuarea dezvoltarii Sistemului National deMonitorizare a Calitatii Aerului, prin dotarea celorlalte aglomerari cu echipamente adecvate si instruirea personalului pentru utilizarea acestora si dotarea cu echipamente pentru controlul

tăţii datelor a Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din cadrul enţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Un alt obiectiv este dezvoltarea Sistemului ional de Evaluare si Gestionare Integrate a Calitatii Aerului, prin elaborarea planurilor si a gramelor pentru imbunatatirea calitatii aerului, delimitarea zonelor afectate si stabilirea

corespunzatoare a calitatii benzinei si motorinei, etc.

In domeniul schimbarilor climatice:

• a fost aprobata Strategia Nationala a Romaniei privind schimbarile climatice pentru perioada 2005-2007 si a inceput elaborarea Planului de Actiune in domeniu;

97

• a fost elaborat inventarul national al emisiilor de gaze cu efect de sera pentru perioada

i/sau se afla in diverse stadii Memorandumuri de Intelegere intre

p ivimplem lui 6 al

clim

In perioada urmvor enecesarNation e a acestora si comunicarea lor anuala, pentru dezvoltarea unor posibile tran cRom nscheme

ul anului

• e proiecte integrate de management al deseurilor, cu finantare

• e legislatie in domeniul gestionarii deseurilor si a bazei de date pentru

piata, a anumitor chimicale si

opulatiei privind riscul pe care il reprezinta

1989 – 2003 care a fost transmis la Secretariatul Conventiei si la Agentia Europeana de Mediu si a fost realizată estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020;

• a inceput realizarea Registrului naţional de emisii de gaze cu efect de seră;

• au fost ratificate sGuvernul Romaniei si Guvernele unor state precum Franta, Austria, Suedia, Danemarca,

r ind cooperarea bilaterala in domeniul schimbarilor climatice si dezvoltarea si entarea proiectelor cu „Implementare in comun” pe baza articolu

Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor atice.

atoare se va evalua vulnerabilitatea Romaniei la schimbarile climatice si se pr gati masurile si activitatile necesare adaptarii la efectele acestora, se vor lua masurile

e pentru stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, functionarea Registrului al de urmarir

za tii de emisii de gaze cu efect de sera conform Protocolului de la Kyoto si pregatirea a iei in vederea implementarii Directivei 2003/87/CE referitoare la infiintarea unei

de comercializare a emisiilor.

Pentru imbunatatirea managementului deseurilor, au fost elaborate si aprobate Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor.

Pentru punerea in practica a obiectivelor inscrise in aceste documente, pana la sfarsit2009, se are in vedere:

• extinderea actiunilor de constientizare a populatiei, concomitent cu extinderea sistemului de colectare selectiva si valorificare a deseurilor;

continuarea realizarii ddin fonduri structurale – ISPA sau in sistem de parteneriat public-privat sau privat, a depozitelor zonale conforme in care este inclusa si gestiunea deseurilor in zona rurala;

• sistarea depozitarii in depozite neconforme si realizarea, in prima faza, a unor statii pilot de tratare mecano-biologica a deseurilor pentru producerea de combustibili alternativi;

• inchiderea actualelor crematorii pentru deseuri spitalicesti si crearea unor capacitati moderne de incinerare cu recuperare energetica;

elaborarea danul 2003, pentru namolurile provenite de la statiile de epurare.

In ceea ce priveste gestionararea substantelor chimice periculoase, s-a stabilit cadrul legal si institutional pentru realizarea inventarierii substantelor chimice periculoase existente si s-au stabilit criteriile pentru evaluarea riscului reprezentat de acestea pentru om si mediu.

In perioada urmatoare se are in vedere:

• intarirea capacitatii institutionale pentru evaluarea riscului reprezentat de substantele chimice periculoase, restrictionarea introducerii pepreparate periculoase;

• extinderea actiunilor de constientizare a panumite substante si preparate chimice periculoase;

98

• finalizarea elaborarii inventarelor nationale privind substantele chimice comercializate pe piata romaneasca;

promovarea strategiei de • management integrat al substantelor chimice periculoase

In mprevedmari psupravedegrad de la 8% la 6%.

Dinrurala) 10% di public.

In domapelor tiuni:

stituie, pe criterii geografice si tehnice, asociatii de orase si

imbunatatirea, dezvoltarea si extinderea

truire ;

concomitent cu dezvoltarea acestui concept la nivel international.

do eniul gospodaririi apelor, datorita investitiilor realizate, aplicarii cu fermitate a erilor legislatiei in vigoare, dar si reducerii sau sistarii activitatii unor unitati economice oluatoare, evolutia calitǎtii apelor, pentru totalul de 21.934 de km de rauri gheate, a fost: categoria I-a a crescut de la 61% la 66%, iar categoria D (ape

ate) a scǎzut

totalul locuitorilor Romaniei, 68% (98% din populatia urbana si 33% din populatia beneficiaza de apa potabila din reteaua publica si 57% (90% din populatia urbana si n populatia rurala) de serviciul de canalizare

eniul dezvoltarii retelelor de alimentare cu apa, tratarii apei in scop potabil, epurarii uzate s-au intreprins urmatoarele ac

• a fost elaborat proiectul Strategiei Nationale de Gestionare a Inundatiilor ;

• s-a finalizat proiectarea noului Sistem National de Monitoring Integrat al Calitatii Apelor, care va fi aplicat experimental in Romania in anul 2006 si va deveni operational la 1.01.2007 ;

• au inceput sa se concomune reprezentate de un operator unic ;

• s-au continuat investitiile pentru laboratoarelor de analize pentru monitorizarea integrata a apelor; au fost achizitionate documentatia si determinatoarele europene si romanesti in domeniul monitorizarii biologice a apelor, conform Directivei Cadru a Apei si s-au desfasurat cursuri de ins

• a continuat aplicarea proiectelor din cadrul programului ISPA si au fost pregatite 10 proiecte din domeniul infrastructurii de apa, care se vor derula pana in 2007, in cadrul unui program de asistenta tehnica FOPIP ;

• s-a continuat finantarea de la Banca Mondiala a proiectelor de infrastructura de apa in mediul rural din mai multe judete.

In perioada urmatoare, prioritatile din domeniu se refera la dezvoltarea si protectia resurselor de apa, ameliorarea calitatii apelor raurilor, dezvoltarea retelelor de alimentare cu apa, tratarea apei in scop potabil, epurarea apelor uzate, reabilitarea litoralului Marii Negre si a zonelor maritime aferente tarii noastre si a Deltei Dunarii, limitarea impactului dezastrelor naturale si realizarea de lucrari de aparare impotriva inundatiilor precum si a Sistemului de Management integrat al resurselor de apa.

De asemenea se va elabora Programul de realizare a Planul National pentru prevenirea si combaterea inundatiilor si a finantarii acestuia.

In scopul cresterii capacitatii de reactie a organelor administratiei publice centrale in caz de inundatii, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale se va realiza Proiectul WATMAN - Sistemul informational pentru managementul integrat al apelor in caz de dezastre.

99

In domeniul conservarii biodiversitatii s-a continuat activitatea de completare a bazelor de date din domeniu. Astfel s-a instituit regimul de arie naturală protejată pentru 8 parcuri nationale si naturale, 2 rezervaţii ştiinţifice, 3 monumente ale naturii, 74 rezervaţii naturale,

In istruinstitut atiilor ariilor protejate, dezvoltarea infrastructurii si a dotarilor spe icdate siconserv ale si a speciilor de flora si faunaturalfauna s ile naturale protejate si a importantei lor pentru comunitate, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice

icroorganisme/organisme modificate genetic si a celo torizare a introdudin e

In peispatrimo

• populatie;

asuri specifice in domeniu pentru protectia,

• , agricole, economice si sociale.

Activitdesfasu

entru perioada 2005-2008 se are in vedere:

27 arii de protecţie specială avifaunistică si au mai fost date in administrare inca 7 parcuri nationale si naturale, in completarea celor 25 deja existente iar peste 300 de rezervatii au fost date in custodie.

per oada urmatoare va continua dezvoltarea retelei nationale de arii protejate, stabilirea cturilor de administratie pentru toate ariile protejate nou constituite, intarirea capacitatii

ionale a administrcif e ariilor protejate (centre de informare, centre de vizitare, etc.), dezvoltarea bazelor de

a hartilor privind flora, fauna si habitatele naturale, stabilirea masurilor speciale de are si reconstructie ecologica/reabilitare a habitatelor natur

na protejate, stabilirea sistemului de monitorizare a starii de conservare a habitatelor e si a speciilor salbatice protejate si reglementarea comertului cu specii de flora si albatica, lansarea unor campanii de informare cu privire la ari

agrosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile, implementarea standardelor de functionare a gradinilor zoologice si acvariilor, dezvoltarea sistemului de monitorizare a laboratoarelor ce utilizeaza m

r specializate pentru detectarea lor, precum si a sistemului de monicerilor deliberate in mediu si pe piata a acestor organisme sau a produselor rezultate

el .

domeniul peisajelor cu valoare culturala, considerate, conform Conventiei europene a ajului (Florenta 2000), adoptata in Romania prin Legea nr. 451/2002, ca avand valoare de

niu Romania are de indeplinit cateva obiective:

recunoasterea juridica a acestor peisaje ca o componenta esentiala a cadrului de viata pentru

• elaborarea si implementarea de mmanagementul si amenajarea peisajului, inclusiv prin participarea cetatenilor, autoritatilor regionale si locale si a altor factori interresati;

integrarea peisajului de mediu in politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si in cele culturale, de mediu

atea in domeniul controlul poluarii industriale si managementul riscului s-a rat in directiile:

• demararea activitatilor in vederea autorizarii integrate a instalatiilor IPPC;

• intocmirea Programului National de reducere a emisiilor din instalatiile mari de ardere;

• elaborarea Strategiei de implementare a obligatiilor Directivei 96/82//EC privind controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (SEVESO II), transpusa prin HG 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, pentru perioada 2005-2006.

P

100

• autorizarea integrata a instalatiilor IPPC, monitorizarea respectarii de catre agentii conomici a programelor de investitii estimate in vederea conformarii prevederilor

si a

ent de mediu.

O Mediu e necesare pentru im de pre ndurilor str

4.6.5 P

area reformei in

inst

• gasi

• perceput fata de e

• a e , dimi

• r l

cre

or medicale în cadrul sistemului de asigurări

eIPPC si suspendarea activitatii acestora in cazul in care nu se vor respecta conditiile prevazute in autorizatie;

• limitarea emisiilor anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere compusilor organici volatili rezultati din utilizarea solventilor organici in anumite activitati si instalatii;

• masuri de prevenire si control a activitatilor care pot genera accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;

• va fi incurajata introducerea etichetelor ecologice si implementarea sistemelor de managem

atentie deosebita va fi acordata pregatirii Programului Operational privind Infrastructura de , care cuprinde o buna parte din obiectivele prezentate mai sus, si ofera instrumentel

plementarea rapida si eficienta a proiectelor de mediu. Acest procesgatire este deja in derulare pentru a se asigura o absorbtie cat mai mare a fo

ucturale in perioada de dupa aderarea Romaniei la UE.

olitica în domeniul sănătăţii

In domeniul sanatatii, masurile care se urmaresc a fi intreprinse vizeaza continusistemul sanitar prin imbunatatirea calitatii serviciilor medicale si ameliorarea cadrului

itutional din domeniul sanitar. Obiectivele prioritare pentru perioada urmatoare sunt:

• intensificarea eforturilor de prevenire a bolilor prin cresterea gradului de constientizare a factorilor de risc ;

cresterea gradului de transparenta prin diminuarea volumului de plati restante si prin rea unor solutii care sa previna acumularea de noi arierate;

diminuarea platilor informale si scaderea gradului de coruptiesist m ;

cc lerarea procesului de restructurare a spitalelor cu scopul cresterii eficientei acestoranuarii costurilor si realocarea resurselor catre medicina preventiva si de famiglie;

ea izarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile sanitare de bază;

• creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical;

• apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai ţărilor civilizate, în acelaşi timp cu scăderea patologiei specifice ţărilor subdezvoltate.

In cursul anului 2005, au fost elaborate proiecte de acte normative care au scopul de a a cadrul propice de reformare in sensul eficientizarii domeniului sanatatii:

Proiect de Lege privind asigurarile sociale de sanatate, prin care se defininesc o serie de mecanisme coerente de acordare a serviciilsociale de sănătate. În cadrul acestui proiect de act normativ este avut in vedere respectarea principiilor de baza ale asigurarilor sociale de sanatate:

101

– principiul solidarităţii şi universalităţii prin care toţi cetăţenii să contribuie la sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale cuprinse în pachetul de bază;

– principiul autonomiei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

– introducerea pieţei libere a competiţiei şi a concurenţei în ceea ce priveşte încheierea contractelor între unităţile sanitare şi casele de asigurări de sănătate;

– principiului tripartit de conducere a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care

de asigurări sociale de

e durata prevăzută a şederii. Cardul naţional de asigurări

să asigure participarea echilibrată a partenerilor sociali la conducerea CNAS.

Proiect de Lege privind infiintarea sistemului national integrat de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat care are are ca scop definirea asistentei medicale si tehnice de urgenta si a modului de acordare si finantare a asistentei de urgenta publice si private, la nivel spitalicesc si prespitalicesc. Totodata, este introdus noul mod de organizare regionala a asistentei medicale de urgenta, propus de Ministerul Sanatatii, pentru deservirea urgentelor critice in centre regionale si centre judetene de diferite categorii cu resurse adecvate si finantare suplimentara din bugetul de stat, luindu-se ca baza experienta tarilor cu sisteme similare.

Proiect pentru Legea farmaciei si Legea medicamentelor de uz uman. Proiectul Legii farmaciei reprezinta o reglementare fundamentala pentru sistemul sanitar, fiind elaborat astfel incat sa evidentieze urmatoarele principii: principiul competentei profesionale a farmacistului, al repartitiei echilibrate ce trebuie respectat la infiintarea farmaciilor, astfel incat toata populatia sa aiba acces neingradit la medicamente, principiul stabilitatii si continuitatii serviciilor farmaceutice precum si principiul raspunderii personale, conform caruia farmacistul este independent din punct de vedere profesional.

Prin proiectul Legii privind medicamentele de uz uman, Ministerul Sanatatii creaza cadrul legal privind activitatea de producere si distributie a medicamentelor de uz uman si reglementeaza conditiile si masurile ce trebuie luate in vederea asigurarii calitatii, eficacitatii si sigurantei acestora, urmarind armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana.

Proiect de Lege a asigurarilor voluntare de sanatate, prin care se vine in intampinarea interesului manifestat de populatie de a opta liber pentru acele ingrijiri de sanatate, peste cele esentiale, pe care le considera adecvate pentru propria sanatate, incurajand dezvoltarea unui sistem privat de sanatate, in contextul reducerii platilor informale. Prin aceasta lege se definesc asigurarile voluntare de sanatate, complementare si / sau suplimentare ca mijloc de crestere a calitatii actului medical; se stabileste modalitatea de infiintare, autorizare si functionare a societatilor de asigurari private de sanatate; contractare a asigurarilor voluntare de sanatate precum si relatia furnizorilor de servicii medicale cu societatile de asigurari voluntare de sanatate.

Proiect de Lege privind cardul european şi cardul naţional sănătate, elaborat in contextul liberei circulatii a persoanelor, principiu de functionare al Pietei Unice ale Uniunii Europene. Potrivit prevederilor acestui proiect de lege, cardul european de asigurări de sănătate este un document care stabileşte calitatea de asigurat a persoanei care îl posedă şi durata drepturilor care îi sunt deschise iar toţi titularii cardului european vor putea beneficia de prestaţiile în natură care se dovedesc a fi necesare, ţinând seama de natura îngrijirilor şi dsociale de sănătate va fi instrumentul prin care se va dovedi calitatea de asigurat pe teritoriul României. Acesta este distinct de cardul european şi va înlocui carnetul de asigurat precum şi celelalte documente justificative care se folosesc în prezent pentru

102

dovedirea calităţii de asigurat în România. Cardul naţional va fi eliberat numai prin intermediul sistemului informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate

Proiect de Lege privind programele nationale de sanatate, prin care se creeaza un cadru general, flexibil, pentru organizarea programelor nationale de sanatate, pe baza nevoilor reale ale populatiei, cu o utilizare opt

ima a resurselor financiare disponibile. In acest

tilizarii fondurilor potrivit destinatiei spe ic a program

Proiect l combat , altele decât vinul si b a nocive pulaţiei prevede constituirea Fon l

Proiect dical. Acest proiect de lege acopera un vid legislativ, prin e san t i Europe cedura impacarii in afara instantei de judecata; stab s e prejudi a de asigurare de ma si pro

Proiect de de g i nationa .

onici

• od entru care este angajat;

• d

• li pot fi acordate în

• îmd

• elor cu păstrarea destinaţiei

proiect de lege se stipuleaza infiintarea Agentiei Nationale pentru Programe de Sanatate, institutie care va elabora strategia programelor de sanatate si va urmari indeplinirea obiectivelor propuse in aceasta strategie; De asemenea, se stabileste modul de finantare a programelor nationale de sanatate, din fonduri de la bugetul de stat, fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, donatii de la institutii si organizatii non-guvernamentale interne si internationale precum si modalitatea u

cif e. Sunt stabilite prevederi cu privire la modalitatea de implementare elor, de evaluare si stabilire a indicatorilor de eficienta.

de Lege privind înfiinţarea fondului naţional de sanatate, care în scopuerii consumului excesiv de produse din tutun si băuturi alcoolice

ere , precum si pentru finanţarea cheltuielilor de sanatate menite sa diminueze efecteleale consumului acestor produse asupra sanatatii po

du ui Naţional de Sanatate.

de Lege a malpraxisului me d finirea exacta a raspunderii persoanelor fizice si juridice ce activeaza in sistemul de

ata e; este in concordanta cu practicile in domeniu din Statele Membre ale Uniunine; stabileste, in premiera pro

ile te raspunderea civila in cazurile de malpraxis medical, cu exceptia cazurilor in carciul se produce deliberat, cu rea-credinta; stabileste procedur

lpraxis a persoanelor fizice si juridice ce activeaza in sistemul de sanatate, precum cedura de despagubire a victimelor.

Lege privind efectuarea prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si celule ori ine umana, in scop terapeutic care se inscrie in procesul de aliniere al legislatie

le la legislatia Uniunii Europene, trabnspunand prevederile Directivei2004/23/EC

Proiect de lege a spitalelor, prin care se urmareste eficientizarea managementului spitalelor, avandu-se in vedere urmatoarele masuri:

• delimitarea clară a atribuţiilor fiecărui spital prin împărţirea în: spitale de urgenţă, spitale clinice (institute şi spitale de excelenţă), spitale de cr(preiau pacienţii de după perioada acută din spitalele de urgenţă şi de excelenţă), spitale sociale (subordonate ministerului de resort);

bligativitatea ca managerul spitalului, indiferent de pregatirea de bază sa esfasoare doar activitatea p

acreditarea şi stoparea funcţionarii acelor unităţi care nu îndeplinesc condiţiile in punct de vedere sanitar;

mitarea numărului de internari pentru îngrijiri careambulator în deplină siguranţă;

bunătăţirea platii actului medical în spital prin corelarea acesteia cu nivelul e performanţă, precum şi cu calitatea actului medical prestat;

adoptarea de măsuri care să permită vânzarea spitalacestora;

103

• închirierea, concesionarea sau vânzarea unor secţii de spital către operatori privaţi precum şi vânzarea tuturor spaţiilor în care se desfăşoară medicina de ambulator către medicii care lucrează în acestea.

Proiecte de legi privind exercitarea profesiilor medicale, precum si organizarea si

etatenilor statelor terte, formati in aceste

abateri care

prevederilor in vigoare, armonizate la direc

cest sens, incepand cu promotia 2005 de absolventi ai facultatilor de medicina a fost ge

velul asistentei medicale primare.

In ede stat în anul ţie pentru sănătate. S p atitudinilor şi comportamentelor

v

ea primului obiectiv, s-au organizat o serie de campanii de informare, educare comunicare(IEC) : Campanie IEC pentru Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei; Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii; Ziua Naţională a Sănătăţii Campanie IEC pentru Ziua Mondială fără Tutun Campanie IEC pentru Ziua Internaţională împo ui Ilicit; Campanie IEC pentru promovarea unui

nătos. Campaniile au fost derulate prin birourile de promovare a sănătăţii şi sănătate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municpiului

functionarea asociatiilor profesionale ale medicilor, farmacistilor, medicilor dentisti, imbunatatirea si adaptarea exercitiului profesiilor mentionate la dinamica schimbarilor impuse de reforma sectorului de sanatate . Aceste proiecte de lege au ca scop:

- asigurarea accesului la exercitarea profesiilor de medic , medic dentist si farmacist pe teritoriul Romaniei, cprofesii, casatoriti cu cetateni romani , sau posesori ai permisului de rezidenta permanenta in Romania;

- alinierea totala a exercitarii profesiei de medic dentist la normele Uniunii Europene , prin armonizarea titlului profesional la prevederile Directivei 78/686CEE cu modificarile si completarile ulterioare ;

- introducerea autorizatiei de libera practica cu caracter permanent pentru toata perioada de exercitiu a profesiei , in conditiile in care nu intervin situatiile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute de lege sau nu se produc antreneaza suspendarea sau retragerea dreptului de libera practica;

- eliminarea restrictiilor concurentiale in domeniu.

Aceste masuri legislative intreprinse de Ministerul Sanatatii vor permite cresterea competentei specialistilor din sectorul de sanatate si constituie fundamentarea exercitarii profesiilor amintite pe baze noi cu efect benefic asupra calitatii serviciilor de sanatate si a sigurantei pacientului .

De asemenea, trebuie mentionat ca implementareativele Uniunii Europene in domeniul formarii profesionale si a educatiei continue in

profesiile reglementate din sectorul sanitar au ca rezultanta, intr-o prima etapa cresterea calitatii serviciilor de medicale, garantand totodata la momentul aderarii, libera circulatie a acestor specialisti pe teritoriul Uniunii Europene.

In aneralizata pregatirea prin rezidentiat in specialitatea medicina de familie , asigurandu-

se astfel servicii medicale cu grad inalt de competenta la ni

ved rea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul 2005, se derulează subprogramul 1.5 Promovarea sănătăţii şi educa

ub rogramul are ca obiective: dezvoltarea săn tăţii prin metode de promovare a sănătăţii şi efa orabile ă ducaţia pentru sănătate precum si

scăderea prevalenţei afecţiunilor orodentare şi a tulburărilor cranio-mandibulare.

Pentru realizar

triva Abuzului de Droguri şi a Traficulstil de viaţă săeducaţie pentruBucureşti, unitati subordonate ale Ministerului Sanatatii.

104

România a participat la implementarea proiectului Dezvoltarea capacităţii sănătăţii publice pentru întărirea controlului tutunului în sud-estul Europei, program susţinut de Organizaţia Mondială a Sănătăţi şi Consiliul Europei. Acest program a creat cadrul necesar pentru ratificarea Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

In perspectiva, se va urmari in continuare, prin adoptarea si implementarea reglementarilor legale din domeniul sanatatii, optimizarea:

– serviciilor de sanatate – modului de functionare a sistemului asigurarilor sociale de sanatate,

nenta esentiala a unui sistem sanitar eficient care urmareste imbunatatirea starii de

rovocările acestui secol.

nec ntru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pensii,

y uobţeco socială:

şi asigurarea .

troduce un deficit de sub 0,20% din PIB în primii ani

stemului public de pensii prin eliminarea unor tipuri de prestaţii care nu au r

– managementului spitalelor – cadrului institutional din domeniul sanatatii.

Totodata, se vor intreprinde masuri de intensificare a actiunilor de promovare a sanatatii, composanatate a populatiei.

4.6.6. Reforma sistemului de pensii

Administrarea sistemului public de pensii constituie una dintre pStatele dezvoltate economic, cu sisteme de securitate socială de tradiţie îşi pun problema

esităţii reformării sistemelor peîn special a celor redistributive, finanţate prin contribuţiile persoanelor active, de tipul - pay as

o go. Un sistem de pensii cu mai multe componente, bazat pe diversificarea surselor de inere a pensiilor poate determina siguranţa financiară a persoanelor vârstnice şi dezvoltarea nomică, respectiv întrunirea celor trei funcţii ale sistemelor de securitate

redistribuirea, economisirea

Obiectivul „european” propus de statele membre ale UE pentru sistemele publice de protecţie socială, în general, şi cele de pensii, în special, este de a furniza beneficiarilor acestor sisteme, resurse suficiente pentru asigurarea nivelului de trai corespunzător, cu alte cuvinte, furnizarea unor pensii adecvate si sustenabile.

În perspectiva reformării sistemului nostru de pensii, prin introducerea mai multor componente se prognozează o echilibrarea a pilonului I cel mai târziu la orizontul anului 2015.

În cazul pilonului II, prognozăm că va inde aplicare (2008 - 2009).

I Reforma sistemului public de pensii Potrivit Programului de Guvernare pe perioada 2005-2008, va fi pus în aplicare un set de măsuri legislative axat pe următoarele obiective principale:

• consolidarea financiară a sistemului public de pensii şi asigurarea unui venit adecvat pentru pensionarii din sistem;

• reconstrucţia silegătură directă cu pensiile. În acest sens, se are in vedere externalizarea plăţii uno

105

indemnizaţii suportate până în prezent din bugetul asigurărilor sociale de stat, măsura esenţială pentru întărirea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii;

Revalorizarea pensiilor În anul 2005, valoarea punctului de pensie este de 295,56 RON, reprezintă 32,09% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, este mai mare cu 3,00% faţă de luna decembrie 2004. Pentru anul 2005, efortul bugetar

nsie cu punctajul

a ce

siilor din agricultură pentru a elimina

it legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 ricultori) şi pensiile agricultorilor stabilite potrivit

a crescut cu 16,8%, faţă de decembrie 2004.

ale de tip distributiv.

lizează pe grupe de pensionari, funcţie de anul

• pensie de urmaşi - 8,10%.

rezultat ca urmare a revalorizării pensiilor este de 430 milioane RON.

Potrivit legislaţiei în vigoare, prin înmulţirea valorii punctului de pemediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se calculează cuantumul pensiilor.

Cresterea in termeni reali a pensiilor În perioada ianuarie - septembrie 2005 pensia reală de asigurări sociale de stat din sistemul public a crescut cu 2,8% faţă de decembrie 2004.

Începând cu luna septembrie 2005, pensiile agricultorilor au fost majorate cu 10%, ceeînseamnă un efort bugetar lunar de 12,3 milioane RON, suportat din bugetul de stat.

Această majorare s-a efectuat pentru a asigura o rată de creştere a pencare să devanseze rata de creştere a pensiilor din sistemul public, dar şi discrepanţele dintre pensiile stabilite potriv(fostul sistem de asigurări sociale pentru aglegislaţiei actuale.

În septembrie 2005, pensia reală din agricultură

Recalcularea pensiilor Eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii se realizează prin operaţiunea de recalculare a tuturor pensiilor calculate potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, astfel încât sa se asigure o legătură mai strânsă între contribuţiile achitate şi prestaţiile stabilite în cadrul sistemului public de pensii.

În aceste condiţii, toate pensiile din sistemul public de pensii vor fi stabilite potrivit aceleiaşi formule, ce conferă echitate unui sistem de asigurări soci

Punerea în plată a drepturilor recalculate se reaînscrierii la pensie, stabilite în funcţie de evoluţia procesului de recalculare.

Cadrul legislativ a fost asigurat prin adoptarea în luna februarie 2005 a reglementărilor cu privire la recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.

Din cele aproximativ 2.384 mii dosare de pensie evaluate în primele trei etape, în lunile martie, iulie şi septembrie 2005, cca. 954 mii de pensionari au primit pensii majorate.

Creşterea pensiei medii după recalculare a fost de 7,78%, din care pe categorii de pensii:

• pensie pentru limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare - 6,49% ;

• pensie pentru limită de vârstă, fără stagiu complet de cotizare - 11,64% ;

• pensie de invaliditate gradul I - 4,53%;

• pensie de invaliditate gradul II - 14,45%;

• pensie de invaliditate gradul III - 50,26%;

106

Efortul bugetar suplimentar estimat pentru anul 2005, după finalizarea primelor trei etape de recalculare, se apreciază a fi de cca. 390 milioane RON, (inclusiv cheltuielile de administare

late un total de cca. 3.800.000 dosare.

or

trarea în vigoare a legii bugetului asigurărilor fost indexată cu 2004).

de dep dsustenabili

Casa N o ză aceste pensii îvor ben ipublic de pensii.

nÎn scop potrivit prede contribu

Reducerea asigurări sociale cu 1,5 puncte procentuale, prevăzută în bugetu s un nivel compar i

resterea capacitatii institutionale si de conducere a sistemului de pensii entru realizarea schimbului de informaţii (referitoare la

sistemu ufinanciar p ă a acestora.

În scop î ului public de pensii se au

operaţiune, respctiv 50 milioane RON), iar pentru anul 2006, se estimează la 1.390 milioane RON, în ambele cazuri cheltuielile încadrându-se sub 0,5% din PIB.

Întregul proces de recalculare urmează a se finaliza până la sfârşitul anului 2005, proces în care vor fi recalcu

Protejarea puterii de cumpărare a pensiilProtejarea puterii de cumpărare a veniturilor din pensii se realizează prin indexarea valorii punctului de pensie cu indicele de creştere a preţurilor de consum, astfel încât să fie acoperită 100% creşterea preţurilor.

Până în anul 2005 a fost utilizat un mecanism de indexare trimestrială a pensiilor. Scăderea substanţială a inflaţiei în ultimii ani a făcut posibilă introducerea unui mecanism de indexare unică a pensiilor la început de an, odată cu insociale de stat, astfel la începutul anului 2005 valoarea punctului de pensie a 3% , acoperind o inflaţie prognozată de 7% (decembrie 2005 faţă de decembrie

Pentru anul 2006, revalorizarea pensiilor se va realiza prin indexarea valorii punctului de pensie, prin legea de adoptare a bugetului de asigurări sociale, astfel încât să fie acoperită creşterea preţurilor de consum prognozată pentru anul 2006.

Finanţarea şi administrarea pensiilor din agricultură Începând cu ianuarie 2005, sumele necesare plăţii pensiilor din agricultură sunt suportate, din bugetul de stat. Prin schimbarea sursei de finanţare s-a avut în vedere îmbunătăţirea raportului

en enţă din sistemul public de pensii, fiind una din măsurile de natură a asigura tatea financiară a sistemului.

aţi nală de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) administrean aceleaşi condiţii ca şi pe cele din sistemul public de pensii, iar pensionarii agricultori ef cia de aceleaşi indexări ca şi cele care se vor acorda pensionarilor din sistemul

Ve iturile bugetului asigurarilor sociale ul majorării veniturilor bugetului asigurărilor sociale pentru perioada 2005–2008,

vederilor din Programul de Guvernare, se vor avea în vedere creşterea numărului abili la sistem, creşterea gradului de colectare şi reducerea arieratelor.

cotei contribuţiei del a igurărilor sociale pe anul 2006, aduce fiscalitatea socială din România la ab l cu cea din ţările central europene.

CA fost creat subsistemul informatic p

l p blic de pensii) cu statele membre în privinţa lucrătorilor migranţi, măsură susţinută rintr-un program Phare referitor la securitatea social

ul ntăririi capacităţii instituţionale şi de conducere a sistemîn vedere următoarele:

• reglementarea prin lege a optimizării cadrului organizatoric şi funcţional al CNPAS astfel:

- asigurarea autonomiei administrative şi financiare a sistemului public de pensii şi a unei conduceri tripartite efective;

107

- îmbunătăţirea organizării interne şi a managementului resurselor umane;

ndă cerinţelor integrării în

plet integrat, capabil să rezolve operativ

- dezvoltarea structurilor administrative care să răspuUniunea Europeană.

• modernizarea sistemului informatic prin:

- finalizarea sistemului informatic comproblemele de gestiune a volumului mare de date din sistem, concomitent cu asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi a unor servicii de calitate, obiectiv realizabil printr-un proiect finanţat în cadrul programelor de reformă monitorizate de Banca Mondială ;

- crearea bazei de date cu informaţii privind istoricul persoanelor asigurate.

Modernizarea cadrului legal, prin:

- actualizarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, potrivit noului context legislativ;

- eliminarea unor tipuri de prestaţii de asigurări sociale.

Reconstrucţia sistemului public de pensii asigurări sociale prin eliminarea unor tipuri de

aţional unic de asigurări

II IPrin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, Guvernul României şi-a propus ado rpension tarea în cadrul sistemului de pensii a unor noi componente, facultative

Totoda vernare pentru perioada 2005-2008 propune aducerea unor îmbunăfaccondiţi ionării acestora.

În a lşi Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cele două legi rep

Intrată normel creau confuzii în pro u au la aplicarea acestui nou sistemaseEurope ulaţii a capitalurilor.

În urmîmbună unui proiect de lege care înlocuieşte Legea nr. 249/2004, respectiv proiectul Legii privind pensiile facultative.

prestaţii de asigurări sociale care nu au legătură directă cu pensiile urmează a se realiza prin adoptarea a două acte normative privind transferul la bugetul de stat a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, respectiv a transferului la bugetul fondului nsociale pentru sănătate a indemnizaţiilor acordate pe baza certificatului de concediu medical.

ntroducerea sistemului de pensii bazat pe capitalizare

pta ea şi aplicarea unui set de măsuri pentru asigurarea creşterii calităţii vieţii arilor prin implemen

şi obligatorii, administrate privat.

tă, Programul de gutăţiri cadrului legislativ şi administrativ existent referitor la schemele de pensii

ultative administrate privat şi a fondurilor obligatorii de pensii administrate privat, în ile unui control public transparent şi eficient asupra gest

nu 2004, au fost adoptate două legi noi: Legea nr.249/2004 privind pensiile ocupaţionale

rezentând baza trecerii la pilonul III şi respectiv II al sistemului de pensii.

în vigoare la 1 ianurie 2005, Legea nr.249/2004 s-a demonstrat a fi inoperantă în lipsa or date în aplicarea acesteia şi datorită existenţei unor prevederi care

ces l de implementare. În plus, legea a introdus o serie de restricţii care conduce numai unui număr foarte mic de potenţiali beneficiari. De

menea, legea cuprindea unele prevederi care au fost considerate de către experţii Comisiei ne obstacole semnificative în calea liberei circ

a evaluării cadrului legislativ privind pensiile ocupaţionale a apărut necesitatea tăţirii legislaţiei existente, prin elaborarea

108

Acerealizar i, respectiv:

erei administratorilor de fonduri de pensii şi la alte categorii de societăţi

nsii;

ei

ii se înfiinţează cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2007.

Rec osistemelor de pensii cu administrare privată şi pentru dezvoltarea pieţei de capital, în cadrul neg ie lei de a doua tranintr usupraveOrdona urgenţă a Guvernului nr.50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi fun

st proiect de lege are în vedere o serie de modificări semnificative care să asigure ea unui sistem eficient, sigur şi deschis unei game largi de participanţ

• extinderea sferei de cuprindere a participanţilor prin introducerea opţiunii individuale de participare;

• extinderea sfdecât cele de pensii;

• etapele de autorizare şi funcţionare, precum şi mecanismul de administrare a fondurilor de pe

• definirea şi unificarea noţiunilor utilizate de cadrul legislativ care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemul de pensii private;

• redefinirea claselor şi plafoanelor de investire în vederea eliminării barierelor din calea liberei circulaţii a capitalurilor;

• formularea unor prevederi care să transpună principiile şi prevederile DirectivParlamentului European şi a Consiliului nr.2003/41/CE privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale;

• relaxarea cerinţelor de capital social pentru administratorii fondurilor de pensii;

• reanalizarea modalităţilor de garantare în ceea ce priveşte randamentul investiţional precum şi constituirea fondului de garantare;

• modificarea modului de calcul al comisioanelor astfel încât să fie atractive pentru societăţile care vor să participe la sistem;

• respectarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte posibilitatea de a beneficia de pensia facultativă la 60 ani, atât barbaţii, cât şi femeile.

Proiectul Legii privind pensiile facultative, care va abroga prevederile Legii nr.249/20004 a fost aprobat de către Guvernul României la data de 17 noiembrie 2005 şi va fi supus adoptării de către Parlament.

Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, se preconizează că un numar de cca. 300.000 persoane vor participa la schemele facultative de pensii, in anul 2006, ajungând la cca. 500.000 persoane în anul 2007.

Efortul bugetar prognozat, ca urmare a acordării unor deductibilităţi fiscale se ridică la cca. 69.120 mii RON pentru anul 2006 şi la 116.800 mii RON pentru anul 2007.

În conformitate cu legile promulgate în anul 2004, funcţionarea fondurilor de pensii este condiţionată de existenţa unui organism de reglementare şi supraveghere prudenţială. Conform Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pens

un scându-se importanţa existenţei unui asemenea organism pentru funcţionarea

oc rilor cu Banca Mondială pentru stabilirea condiţionalităţilor pentru acordarea ceşe a Împrumutului pentru Ajustare Programatică (PAL 2), unul dintre obiectivele

od se a fost adoptarea unui program cuprinzător de dezvoltare a capacităţii pentru gherea sistemului de pensii ocupaţionale, care s-a materializat prin adoptarea nţei de

cţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

109

Ace t CE privind activităţile şi supravegherea instituţa si m

Com sia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, este autoritatea administrativă utonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României, a cărei utor donează,

rdonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2005 se află în dezbatere parlamentară, urmând a fi

i susţinută din împrumutul Băncii Mondiale 4616 RO.

nsii administrate privat urmează a fi modificată,

nelor de administrare;

e pensii.

4.6.7

În cadrul Scapitalului u ă un loc privilegiat, dat fiind rolul acestor e

4.6.7.1. ReNecesitateaRomâniei tivelor strategice privind sistemele educaţionale şi de formare profesionalaccelerarea

sigurarea accesului la educaţie pentru toţi, creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei preobi

Pencun

as a transpune prevederile Directivei 41/2003/iilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale referitoare la autoritatea de supraveghere

ste ului de pensii private.

iaa itate se exercită pe întreg teritoriul României şi care reglementează, coorsupraveghează şi controlează activitatea sistemului de pensii private.

Oaprobată prin lege.

Finanţarea prognozată pentru funcţionarea Comisiei este de 320,89 mii RON pentru anul 2005, respectiv 1082,72 mii RON pentru anul 2006 şi va f

Legea nr.411/2005 privind fondurile de peavându-se în vedere următoarele:

• asigurarea unei terminologii comune cu cea utilizată în proiectul Legii privind pensiile facultative;

• relaxarea cerinţelor de capital social pentru administratorii fondurilor de pensii;

• analizarea unor scenarii, luându-se în considerare mai multe variante privind limitele de vârstă la participarea obligatorie şi facultativă la fondurile de pensii administrate privat;

• reanalizarea bazei de calcul şi a nivelului comisioa

• stabilirea prin lege a Fondului de garantare;

• evaluarea impactului asupra deficitului bugetar prin introducerea pilonului II d

Educatia si cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea

trategiei Lisabona, atât în forma iniţială cât şi în forma revizuită în 2005, formarea man şi cercetarea-dezvoltarea-inovarea ocup

a p ntru competitivitate şi pentru coeziunea socială.

forma sistemului educaţional

imbunatatirii calitatii capitalului uman, precum si asumarea de către Guvernul a obligaţiilor şi obiecă, stabilite în cadrul Consiliului European de la Barcelona din 2002, impune procesului de reformă a sistemului educaţional românesc.

Acum şi deschiderea unităţilor de învăţământ către mediul social şi economic constituie ectivele care fundamentează politica educaţională promovată de Guvernul României.

tru dezvoltarea resurselor umane şi adaptarea acestora la cerinţele societăţii bazate pe oaştere, s-a acţionat în următoarele direcţii prioritare:

110

I.Acţ

A.

getul de stat, a unor sume care să asigure reabilitarea şcolilor şi şcolare în mediul rural;

ântul superior ează în

are

rteneriatului şcoală-comunitate (finanţare pe bază de proiecte locale)

C. elaborD. popdes

oiect a presupus activităţi la nivel naţional şi local,

• i

• şi evaluarea continuării activităţilor angajate la nivel local;

ctorilor pentru învăţământul preşcolar şi primar din toate judeţele în ovării accesului la educaţie;

Asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru toţi. iunile concrete vizează, pe termen scurt şi mediu, următoarele grupuri/zone ţintă:

Reconstrucţia sistemului de învăţământ în mediul rural prin:

• reabilitarea şcolilor din mediul rural, construcţia de noi şcoli şi dotarea lor cu utilităţi prin alocaţii de la bugetul de stat, în sistem de cofinanţare şi cu contribuţia autorităţilor administraţiei publice locale;

• alocarea de la bupentru construcţii

• asigurarea de personal didactic calificat în mediul rural prin sporuri salariale stimulative (incluzând sporul de mediu rural), facilităţi pentru transport, cazare şi stabilizare şi sprijinirea formării iniţiale de cadre didactice din mediul rural prin alocarea anuală a unui important număr de locuri distincte în învăţămşi organizarea formării continue specializate pentru cei care lucrînvăţământul rural;

• organizarea cadrului folosirii pe scară largă a învăţământului la distanţă, formcontinuă si reconversie profesională de către locuitorii din mediul rural.

B. Îmbunătăţirea pa

Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale pentru monitorizare, evaluare şi are de politici educaţionale.

Asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate, cu accent pe ulaţia rromă şi pe copiii cu nevoi educaţionale speciale. În acestă direcţie s-au făşurat următoarele acţiuni:

1. Au fost continuate activităţile în cadrul programului PHARE RO 0104.02 „Accesul la educaţie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe rromi” (sept.2002 – noi.2004), cu o finanţare de 7 mil.Euro - fonduri PHARE şi 1,33 mil.Euro – fonduri de la Guvernul României. Acest prdupă cum urmează:

a) la nivel naţional

continuarea formării, prin învăţământ la distanţă, a 55 de tineri de etnie rromă din comunităţile dezavantajate, din cele zece judeţe selectate pentru a deveni institutorşi profesori de limba rromani şi formarea a 74 de persoane, membri ai comunităţilor rrome din judeţele selecţionate, ca mediatori şcolari;

monitorizarea

• distribuirea de materiale educaţionale şi a ghidurilor de formare a formatorilor;

• formarea inspedomeniul prom

b) la nivel local :

• continuarea programelor de suport pentru copiii cu dificultăţi de învăţare;

111

• angajarea mediatorilor şcolari şi debutul lor profesional şi continuarea formării cadrelor didactice pentru şcoli incluzive.

2. Programul PHARE/2003/005-551.01.02, cu o finanţare de 11,33 mil. Euro, îşi propune prevenirea şi combaterea marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi crearea unui mecanism atât pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie, cât şi pentru

alitate a grupurilor dezavantajate (copii rromi, copii din şeder

a

• a managerilor

inferior), a Curriculum-ului specific şi a materialelor

şcoala românească”, program în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi susţinut financiar atere HIV/SIDA, TBC şi Malarie (Geneva), USAID,

febru 05, cu o finanţare de 12 mld. lei din partea MEdC şi 25 mld. aţiei şi

n iculară, elevului,

mbo

ăs

• ip

iş4 ităţi extracurriculare şi extraşcolare).

în principal continuarea formării

edu

MEdC în colaborare cu UNICEF şi ONG-uri şi se desfăşoară în perioada februarie –

ME„Ed preuniversitar ca activitate curriculară, extracurriculară şi extraşcolară.

asigurarea unei educaţii de ccolile speciale integraţi în şcolile de masă, copii din grupurile dezavantajate socio-conomic). Programul este structurat pe două componente în cadrul cărora se

ulează următoarele activităţi:

) Dezvoltare instituţională, respectiv:

formarea în domeniul educaţiei incluzive a formatorilor naţionali şi educaţionali: inspectori rromi, inspectori pentru învăţământ preşcolar, primar şi special, directorii şcolilor implicate în program, precum şi profesorii itineranţi;

• elaborarea metodologiei pentru programul A doua şansă (învăţământ primar şi învăţământ secundar educaţionale.

b) Investiţii, pe bază de contracte cu judeţele care au depus aplicaţii şi care au fost selectate şi două judeţe rezervă.

3. Alte programe:

3.1. Programul Naţional „Educaţie pentru sănătate înoperaţional realizat de MEdCde Fondul Global de CombUNFPA, UNDP, UNICEF, John Snow Inc., OMC, ONG-uri, se derulează în perioada

arie –septembrie 20lei fonduri nerambursabile. Scopul programului este introducerea „EducSă ătăţii” în unităţile de învăţământ preuniversitar ca activitate currextracurriculară şi extraşcolară, prin promovarea sănătăţii şi a stării de bine afor area de abilităţi de viaţă şi a unui stil de viaţă sănătos şi responsabil şi prevenirea îm lnăvirilor şi a comportamentelor cu risc.

M urile realizate cuprind:

nstruirea cadrelor didactice: 300 de formatori naţionali şi 7.700 cadre didactice (în erioada decembrie 2004 - mai 2005);

• ntroducerea educaţiei pentru sănătate ca activitate opţională în 6.356 unităţi colare (ceea ce presupune 690.000 elevi care beneficiază de ore specifice şi 20.000 elevi implicaţi în activ

Perspectivele pentru anul şcolar 2005-2006 includ (400 formatori nationali şi 9000 cadre didactice), elaborarea de materiale auxialiare, promovarea media şi dezvoltarea activităţilor extracurriculare şi extraşcolare de

caţie pentru sănătate;

3.2. Programul Naţional „Educaţie pentru cetăţenie democratică” este realizat de

septembrie 2005. Resursele sale financiare se constituie din 300 mil. lei contribuţie dC şi 1,8 mld. lei contribuţie UNICEF. Scopul programului este introducerea ucaţiei pentru Cetăţenie Democratică” în unităţile de învăţământ

112

ă

•

•

• ilor;

•

•

4. Alte m defavorizate sunt:

serii (clasa a IX-a) şi la

rogramul naţional „Bani de liceu”, a unei burse lunare de 180

burse de performanta „Meritul Olimpic”, in valoare de 250 RON

i urmeaza cursurile de zi ale institutiilor de

are s-au pregatit, pe o perioada cel putin egala cu cea e e

la sate), iar pe de alta parte, reducerea deficitului de cadre

II. terii.

In slun nfinalităînvăţăm

M surile realizate cuprind:

elaborarea suporturilor de curs (manuale, CD-uri) pentru elevi, specifice fiecărui an de studii I-XII;

elaborarea reperelor metodologice particularizate pe fiecare an de studiu;

realizarea curriculum-ului informal pentru palate şi cluburi ale elev

• formarea a 800 de cadre didactice în zona educaţiei pentru cetăţenie, la nivel naţional, creându-se nuclee de formatori la nivelul fiecărui judeţ;

crearea cadrului de dezvoltare a proiectelor specializate pe tipuri de educaţie complementară (educaţie pentru dezvoltare personală, educaţie pentru drepturile copilului/omului, comunicare, educaţie media etc.);

faza pilot a proiectul „Educaţia părinţilor” destinat întăririi colaborării şcoală – familie în vederea educării şi conştientizării părinţilor în zona nevoilor de educaţie ale propriilor copii.

ăsuri destinate grupurilor

• acordarea de locuri speciale la liceu sau şcoala de arte şi mefacultate pentru copiii/tinerii de etnie rromă;

• asigurarea rechizitelor şcolare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse;

• asigurarea, prin pRON pentru elevii din familii defavorizate socio-economic, în vederea continuării studiilor după clasa a IX-a, la liceu şi la şcoala de arte şi meserii.

• în cursul anului şcolar/universitar 2005-2006, Ministerul Educaţiei şi Cercetarii va oferi 100 de lunar, inclusiv in perioada vacantelor. Bursele se ofera pe baza de concurs elevilor care au primit distinctii la Olimpiadele scolare internationale, precum si tinerilor doctoranzi cu varsta de pana la 35 de ani. Bursele „Meritul Olimpic” se pot cumula cu alte tipuri de burse oferite de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

• Studenţii care provin din mediul rural sinvatamant superior acreditate pot beneficia de bursele de studiu in valoare de 350 RON lunar. Pentru a beneficia de aceste burse, care pot fi cumulate cu alte tipuri de burse, studentii se obliga ca, dupa terminarea studiilor, sa profeseze in mediul rural, in specialitatea pentru cin care au primit bursa de studiu. Ministerul Educatiei si Cercetarii estimeaza ca daceste burse de studii vor putea beneficia, in primul an, aproximativ 13.000 dstudenti. Această decizie urmăreşte pe de o parte stimularea absolventilor de liceu din mediul rural sa urmeze cursuri de invatamant superior (in prezent, doar 2% dintre studenti provin dedidactice din mediul rural.

Dezvoltarea resurselor umane pentru societatea cunoaşve tiţia în capitalul uman este considerată ca investiţia cea mai profitabilă pe termen

g. Î acest stadiu, priorităţile strategice vizează informatizarea învăţământului şi revizuirea ţilor, structurii şi curriculum-ului învăţământului preuniversitar cu accent pe reforma ântului obligatoriu.

113

ProgrRomâncadrul ferite soluţii TIC liceelor. Astfel, in perioada de referinta s-au intr

•

• tru de comunicare, suport tehnic şi de ăţământ preuniversitar, care are în

stribuirea de material didactic pentru activitati informatizate de predare/ invatare;

a in licee si SAM, examenul de Bacalaureat, concursul national de

•

•

• ,

totala a Ministerului Educatiei si Cercetarii in optimizarea functionarii

III.

onal şi tehnic din România luând în considerare dezvoltvedere:

•

ituţional prin şcoala de arte şi meserii (care permite şi dobândirea

amul naţional de informatizare a învăţământului întreprins de către Guvernul iei vizeză implementarea instruirii asistate de calculator în învăţământul secundar. În acestui program au fost o

eprins:

distribuirea catre inspectoratele şcolare judeţene a 50.000 licente Microsoft pentru produse desktop (Office Profesional 2003, Windows Desktop System Upgrade, Core Client Access, Encarta Referencce Library 2005) si 1.700 licente server (Windows Server Standard 2003, Exchange Server 2003, System Management Server w/ SQL2000Tech, SharePoint Portal Server);

întreţinerea portalului educaţional SEI, cenpromovare a informatizării în tot sistemul de învprezent 40.000 de utilizatori înregistraţi, fiind cea mai importantă şi activă comunitate educaţională din România;

• di

• asistenta informatizata in desfasurarea concursurilor nationale (Teste Nationale – clasa a VIII-a, admiteretitularizare in invatamant);

proiectarea retelei de Intranet a MEdC si ISJ-uri;

programe publice pentru biblioteca digitala a educatiei;

sprijin acordat grupurilor sociale dezavantajate. Astfel, incepând cu 1 octombrie 2004se acordă elevilor şi studenţilor proveniţi din familiile cu venituri mici un ajutor financiar ce reprezintă echivalentul în lei a 200 de euro pentru achiziţionarea unui calculator personal nou. Efortul financiar pentru anul 2004 este de aproximativ 200 miliarde lei, numarul beneficiarilor fiind de aproximativ 25.000. Numarul total al elevilor si studentilor inclusi in program in anul 2005 se ridica la 25.570. Programul se va derula pana in 2007;

• Ministerul Educatiei si Cercetarii a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru optimizarea functionarii internetului in beneficiul educatiei si cercetarii. Acest acord reprezinta o componenta a unui program mai amplu al Ministerului Educatiei si Cercetarii de a informatiza si asigura accesul la internet pentru toate scolile din centrele de comuna din intreaga tara. Investitia RoEduNet este de aproximativ 9 mil. Euro.

Dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic Reforma învăţământului profesiările la nivel european, în special cele prevăzute în Declaraţia de la Copenhaga are în

îmbunătăţirea accesului – în special pentru copiii proveniţi din zone dezavantajate, şi din mediul rural;

• continuarea procesului de adaptare la piaţa muncii. Prin modificările aduse legii învăţământului, respectiv extinderea duratei învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 ani, clasele a 9-a şi a 10-a se organizează pe rute educaţionale: ruta de profesionalizare organizată instnivelului 1 de calificare) şi ruta organizată instituţional prin ciclul inferior al liceului.

114

Parte a procesului de pregătire pentru integrarea României în Uniunea Europeană, rogramul Phare finanţează cu suma totala de 240 mil Euro două proiecte multianuale de odernizare a sistemului românesc de educaţie şi formar

Pm e profesională – învăţământ p pieţei muncii sp resc realizarea u

ă a elevilor, astfel încât aceştia să devină cetăţeni

•

ării la schimbările tehnologice

a tranziţiei de la şcoală la locul de muncă, pregătirea profesorilor sunt câteva

învăţământului superior românesc cu cel european D c

sisteme

• rea

• lă la nivelul învăţământului superior vizează: reducerea numărului de sp

i de studii universitare,

rofesional şi tehnic (TVET) în vederea adaptării acestuia la noile cerinţe aleecifice unei economii bazate pe cunoaştere. Aceste proiecte multianuale urmă

rmătoarelor obiective educaţionale şi de formare profesională:

• dezvoltarea personală şi profesionalactivi la nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională;

şanse egale de acces în învăţământul profesional şi tehnic, precum şi dezvoltarea profesională a fiecărui elev în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul individual de învăţare;

• condiţii de calitate în organizarea şi desfăşurarea proceselor manageriale, de educaţie şi formare profesională în fiecare unitate şcolară organizatoare de învăţământ profesional şi tehnic;

• şanse de dezvoltare profesională pentru fiecare elev în vederea dobândirii unei calificări pentru care există oportunităţi de ocupare în meserii sau ocupaţii oferite de piaţa muncii locală, judeţeană, regională, naţională, precum şi pentru continuarea învăţării de-a lungul întregii vieţi în vederea adaptspecifice economiei bazată pe cunoaştere.

Beneficiarii direcţi sunt elevii şi personalul didactic şi de conducere din 325 de unităţi de învăţământ, inspectoratele şcolare, precum şi structurile parteneriale la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Modernizarea TVET din România are în vedere priorităţile europene din domeniu, unele dintre acestea cuprinse în programul „Educaţie şi formare profesională 2010”. Cadrul Naţional al Calificărilor, asigurarea calităţii în TVET, creşterea şanselor de acces, îmbunătăţireteme pentru care eforturile de modernizare sunt concentrate.

IV. Compatibilizarea

ire tiile de actiune in vederea compatibilizarii sistemului educativ românesc cu le europene de educaţie cuprind:

introducerea formelor contemporane de cooperare internaţională: extindeactivităţilor în comun (joint activities); curriculum asociat; unităţi de cercetare ştiinţifică în comun (joint research units); calificări academice în comun (double degrees); student în două universităţi europene; profesor numit în două universităţi europene;

• creşterea mobilităţii cadrelor didactice şi a studenţilor atât între universităţile din ţară, cât şi prin schimburi internaţionale;

dezvoltarea formelor de cooperare între universităţile româneşti, publice şi private.

Reforma structuraecializări universitare, creşterea participării la studiile de tip master şi doctorat şi

stimularea creării consorţiilor universitare.

Din anul universitar 2005-2006, prin aplicarea prevederilor legii privind organizarea studiilor universitare începând cu primul an de studiu, se va trece la implementarea în România a procesului Bologna, prin introducerea a trei ciclur

115

respectiv: studii universitare de licenţă cu durata de 3-4 ani, studii universitare de masterat

financiară de până la 25% faţă de de la implementare (perioada de stabilizare a ciclurilor de studii);

iul finanţării educaţiei se va reflecta în creşterea progresivă a

implica o creştere a finanţării pentru învăţământul superior în toa rile tă şi în estimările financiare din România pentru urm nificative, şi continu

Reform t

Ministerul E 15 iunie a.c. privind organizdocument,universitar ului, la zi sau la fară frecven studiilor o

In cadproiecte operformant

Cooperarea cu APART

În vedeiniţiat proi r Education” al cărui scşi al căEconomic

De ase ndezvolt delaborarea unor proiecte pentru formare continuă pentru adulţi fie pe bază de contracte cu diferite sEconomica

cu durata de 1-2 ani, studii universitare de doctorat cu durata de 3-4 ani. În tot sistemul de învăţământ superior se va aplica obligatoriu Sistemul European de Credite de Studiu Transferabile (ECTS) iar finanţarea studiilor universitare va respecta principiul mai sus menţionat.

Pentru anumite obiective educaţionale impactul reformelor asupra finanţării poate fi estimat astfel:

• în cazul reorganizării ciclurilor de studii - influenţa asupra finanţării diferă de la un an la altul este minimă în primii trei ani şi creşte treptat din 2008 (după stabilizarea primului ciclu de studii), ajungându-se la o creştere2004, după 8 ani

• eliberarea Suplimentului la Diplomă într-o limbă străină de largă circulaţie, începând cu anul universitar 2005-2006, va implica cheltuieli suplimentare de aproximativ 23 miliarde lei pentru anul 2005, iar pentru următorii ani de cel mult 15 miliarde lei pe an;

• noua filosofie în domenfinanţării învăţământului de stat din fonduri publice de la 4% din PIB în 2001 până la 6% din PIB începând cu anul 2007 şi aplicarea principiului „finanţarea îl urmează pe cel ce studiază”.

În conformitate cu documentele programatice de la nivel european, implementarea procesului Bologna va

te ţă europene participante, ceea ce se reflecătoarea perioadă (începând cu anul 2005, când influenţele nu sunt sem

ând cu o creştere treptată până la stabilizarea noului sistem).

a s udiilor doctorale

ducaţiei si Cercetării a iniţiat Hotărârea de Guvern nr. 567/area si desfăşurarea studiilor universitare de doctorat. În conformitate cu acest

pentru prima dată in România, doctoratul este considerat un ciclu de studii e cu doua componente obligatorii, indiferent de forma doctorat

tă: studii avansate si cercetare stiintifica şi, totodată, mecanisme de control a calitătii d ctorale pe baza unor evaluări externe realizate de comisii de experti.

rul studiilor doctorale, se va urmări formarea competenţelor necesare eleborării de , btinerii de granturi de cercetare, si monitorizarii permanente a calitatii si

ei in propria activitate si in activitatea echipei.

rea realizării unui cadru al calificărilor în învatamantul superior, in Romania, MEdC a ectul Phare “Development of Qualifications Framework in Highe

op este de a elabora o metodologie pentru cadrul calificărilor în învătământul superior rui coordonator a fost desemnat Agenţia pentru Parteneriatul Universitătilor cu Mediul

şi Social (APART).

me ea, APART a venit in sprijinul mai multor universităti din România care şi-au at epartamente de formare continuă şi şi-au diversificat oferta în acest sens, prin

in tituţii fie prin proiecte cu finanţare europeană, prin programul Phare – Coeziune si Sociala.

116

V. Dir nclud:

• ântului într-o reţea de unităţi şi instituţii cu rezultate

• orţei de muncă locale, naţionale

• ţia dintre evaluarea sumativă şi evaluarea formativă şi accentuează

r

rcetare ştiinţifică

•

area capacităţilor

•

universităţi şi institute de cercetare;

•

Se va asig ţială a salariilor personalului din educaţie peste creşterea medie şcolii, cadrul legimportanţa performanţa şi creaţia.

Asigurarea creşterii calităţii educaţiei ecţiile de acţiune pentru creşterea calităţii educaţiei i

• abordarea educaţiei ca forţă principală a schimbării tehnologiei, economiei, administraţiei şi a promovării de valori în societate;

transformarea învăţămmăsurabile în ceea ce priveşte dobândirea de către elevi şi studenţi a cunoştinţelor, competenţelor şi aptitudinilor necesare societăţii cunoaşterii;

adecvarea sistemului educaţional la nevoile pieţei fşi europene;

proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor (ce optimizează relaimportanţa competenţelor dobândite etc.), astfel încât obiectivitatea evaluării să crească;

• schimbarea modalităţilor de absolvire şi a modalităţilor de acces în diferite cicluri ale învăţământului, în acord cu documentele europene în materie;

• reducerea efectivului elevilor în clase la 25, creşterea atractivităţii învăţării, diversificarea metodelor şi practicilor didactice, deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ, de la reproducere la iniţiativă şi creativitate;

• restabilirea sistemului de formare continuă a personalului didactic şi a managerilor şcolari;

• lansarea p ogramului învăţământului solicitat de firme şi companii, şi sprijinirea participării universităţilor la competiţia contemporană din învăţământul superior asigurând predare de calitate, învăţare performantă, cecompetitivă, servicii specializate către comunitate;

recorelarea formării continue şi a formării iniţiale a cadrelor didactice şi aplicarea unui program al noilor didactici şi pedagogii şcolare, în cadrul dezvoltării unui învăţământ centrat pe elev şi student şi orientat spre formcognitive şi acţionale;

joncţiunea cercetării ştiinţifice universitare cu nevoile tehnologiei, economiei şi administraţiei şi crearea unui circuit natural al specialiştilor din economie, administraţie,

• revizuirea metodologiilor de apreciere şi promovare a cadrelor didactice, inclusiv în funcţii de conducere administrativă cu scopul creşterii calităţii actului didactic şi managerial;

stimularea concurenţei pe piaţa liberă a manualelor şi mijloacelor de învăţământ în vederea creşterii calităţii acestora;

• recompense diferenţiate, stimulative pentru elevi, studenţi şi cadrele didactice performante.

ura o creştere substana salariului din economie, luând în considerare necesităţile legitime ale slujitorilor statutul şi respectul de care aceştia trebuie să se bucure în societate. Astfel se va crea

islativ necesar pentru elaborarea unui nou sistem de salarizare care să reflecte socială a educaţiei, să stimuleze

117

Se va rresponsabiresurselor

• ndardele necesare pentru finanţarea

• eosebi în mediul rural,

dincolo de posibilele resurse financiare puse la dispoziţie de comunităţile locale şi

cadrul legislativ şi instituţional pentru ca atât autorităţile administraţiei publice locale, cât şi conducerile unităţilor şcolare să poată aloca, din bugetele locale şi, respectiv, din resursele extrabugetare ale şcolilor, fonduri

rnativele educaţionale vor fi încurajate, legislaţia învăţământului va fi

cesului post-aderare,

ategiei Lisabona revizuite. Pe de altă parte, mediul economcompetit veuropeană.

La nivelul a potenţial

p oceda la reorganizarea şi stabilirea clară a rolurilor, competenţelor şi lităţilor autorităţilor publice, centrale şi locale, în luarea deciziilor şi alocarea necesare desfăşurării procesului de învăţământ, în care scop:

Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora stade bază a procesului instructiv–educativ, finanţarea urmându-l pe cel ce învaţă. Vor fi alocate din bugetul de stat, prin intermediul unor transferuri cu destinaţie precisă, resursele financiare corespunzătoare acestor standarde;

Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aloca resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii decente de funcţionare a unităţilor şcolare, înd

cele şcolare;

• va fi îmbunătăţit

pentru suplimentarea veniturilor personalului din învăţământ în corelare cu performanţele obţinute în procesul educativ;

• va fi extinsă autonomia şcolilor şi liceelor, se va îmbunătăţi activitatea inspectoratelor şcolare întărindu-se funcţia acestora de unităţi de consiliere profesională, deservite de revizori şcolari, ca funcţionari publici, ce operează cu metodologii precise;

• competenţele de decizie profesională ale ministerului vor fi delegate unor agenţii şi centre specializate de la nivel naţional, înzestrate cu autonomie funcţională, conform practicilor europene;

• mobilitatea personalului didactic va fi fluidizată în cadrul asigurat de autonomia şcolilor şi liceelor, de recunoaşterea formării continue şi de considerarea condiţiilor de mobilitate, iar norma didactică se dimensionează astfel încât formarea continuă să fie posibilă şi încurajată;

• altestabilizată prin sincronizare cu reperele europene, iar regulamentele şcolare şi universitare vor încorpora sistemul internaţional al drepturilor şi obligaţiilor elevilor şi studenţilor, asigurând autonomie personală, răspunderea de sine şi satisfacerea condiţiilor de competitivitate a performanţelor.

4.6.7.2 Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea în sprijinul creşterii competitivităţii economice

În perioada 2007-2013, care va reprezenta în fapt prima etapă a proRomania va fi confruntată direct cu cerinţa (şi presiunea) esenţială de a reduce semnificativ decalajele tehnologice şi de competitivitate faţă de statele membre UE, în special în contextul ritmului intensificat de implementare a Str

ic intern nu este încă suficient pregătit pentru a face faţă imperativelor de creştere a i ităţii economice, exigenţelor tehnice şi mediului concurenţial de pe piaţa

firmelor, implicarea in inovare continuă să fie scăzută, ca şi capacitatea de utilizare ului de cercetare-inovare existent. Conform anchetei de inovare efectuată în anul

118

2003 d N17% din înpentru care heltuielilor de inovare este încă foarte inovati faptul că treprinderile

genţilor economici naţionali, fie pe direcţia implicării directe aspecializat

Cu toate c capacitatea sistemului CDI de a genera tehnologii high-tech aplicab high-tech), ă a acestui sistem (peste 53% din totalul cercetătorilor) indreptaactivita

Pe plan t ctivelor de dezvoltare economică marcată de urm

• eco ă şi competitivă;

le (industrială, dezvoltare regională, mediu, etc);

• e creştere (treptată) a gradului de vizibilitate şi implicare internaţională a

În acest cdomeniul competitiv

tarea capacităţii de asimilare, producere si difuzare în economie a tehspe

ercetare-dezvoltare

nale

e I S, pentru perioada 2000-2002, ponderea întreprinderilor inovative reprezintă doar treprinderile active din economie, mai putin de jumatate fata de media tarilor UE exista aceasta statistica. În acelaşi timp, nivelul c

redus, reprezentând numai cca.3% din cifra totală de afaceri a întreprinderilor ve. Structura cheltuielilor de inovare, cu numai 22% pentru cercetare proprie, indică

această activitate nu reprezintă principala sursă de inovare în îninovative.

România este direct interesată să dezvolte capacitatea sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare de a susţine competitivitatea a

a cestora în activităţi CDI, fie prin imbunatatirea colaborarii lor cu alte unitati e (institute, universitati).

ă până în prezentile in industrie a ramas redusa (capacitate evaluata sintetic prin numarul de patente

preponderenta spre cercetarea aplicativtesc sperantele unei contributii sporite odata cu imbunatatirea finantarii

tilor CDI si cu refacerea legaturii dintre industrie si cercetare.

in ern orientarea constantă a politicilor CDI spre susţinerea obie şi socială şi, în special, a celor de creştere a competitivităţii economice, este

ătoarele aspecte relevante:

recunoaşterea importanţei strategice a domeniului CDI pentru dezvoltarea nomică durabil

• imbunatatirea semnificativă a gradului de corelare a politicilor din domeniul CDI cu celelalte politici guvernamenta

• rolul important acordat domeniului CDI în structura şi obiectivele viitorului Plan Naţional de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, în special în componenta referitoare la creşterea competitivităţii economice;

procesul dcomunităţii ştiinţifice şi tehnice şi a activităţilor CDI din ţara noastră.

ontext, menţionăm ca principale obiective strategice susţinute de politicile din CDI în sprijinul dezvoltării economice şi sociale în general şi al creşterii ităţii economice în special:

• dezvolnologiilor avansate, în scopul alinierii sectoarelor economice la politicile cifice ale UE;.

• stimularea activităţilor şi a creşterii investiţiilor pentru cercetare-dezvoltare şi inovare la nivelul agenţilor economici;

• dezvoltarea echilibrată a activităţilor şi infrastructurii CDI în plan regional;

• creşterea capacităţii şi competitivităţii sistemului CDI, prin:

- dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi a infrastructurii specializate pentru c

- susţinerea integrării unităţilor de CDI româneşti în reţele şi programe internaţio

119

Ace epolitici

al de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (Planul actual se încheie

ţinută de un Program Operaţional specific, creşterea are

Lin d

(CEcero inPro

0

rea procesului de aliniere şi integrare tehnologică a agenţilor economici la

ale;

zvoltarea resurselor umane pentru cercetare şi a infrastructurii specializate pentru

Pro le special destinate susţinerii efortului de creştere a

proiecte complexe de cercetare-dezvoltare, prin care vor fi susţinute

rf, în scopul

rii precum şi a serviciilor oferite de organisme aflate în curs de acreditare sau

st obiective au fost luate în considerare în două procese majore de planificare a lor CDI pentru perioada 2007-2013:

• elaborarea Strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare pe perioada 2007-2013, inclusiv construcţia instrumentului de finanţare adiacent, şi anume viitorul Plan Naţionîn 2006);

• elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare pentru 2007-2013 (PND), care include ca principală prioritate, suscompetitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, în crolul cercetării-dezvoltării şi inovării este de maximă importanţă.

ii e actiune:

I. Cooperarea cercetare-industrie în realizarea Ariei Româneşti a Cercetării: Lansarea programului Cercetare de excelenţă (CEEX)

La începutul lunii iunie MEdC-ANCS a lansat Programul „Cercetare de excelenţă” EX), care urmăreşte în primul rând structurarea şi consolidarea ariei româneşti a

cetării, care să asigure pregătirea comunităţii ştiinţifice şi tehnologice din România pentru tegrare rapidă şi eficientă în aria europeană de cercetare şi pentru participarea la viitorul gram Cadru de Cercetare 7 al Uniunii Europene pe perioada 2007-2013.

Programul a fost aprobat prin HG 368/ 2005, este prevăzut a se derula pe perioada 2005 - 20 8 şi are în vedere:

- stimularea colaborării între unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi;

- acceleracerinţele şi reglementările Uniunii Europene;

- creşterea nivelului de performanţă al activităţilor CD, inclusiv creşterea capacităţii României de a asigura parteneri performanţi în programele de colaborare ştiinţifică şi tehnică internaţion

- racordarea la priorităţile şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice specifice ERA, care susţin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea economiei şi societăţii bazate pe cunoaştere în spaţiul european;

- formarea polilor de excelenţă în domenii specifice ştiinţei şi tehnologiilor de vârf;

- decercetare-dezvoltare; .

gramul cuprinde două moducompetitivităţii economice, respectiv:

- un modul de proiecte de anvergură realizate în parteneriat naţional, regional şi internaţional şi care vor urmări atingerea unor obiective strategice in dezvoltarea tehnologiilor de vâracordării la priorităţile specifice ariei europene de cercetare şi inovare, inclusiv la cele promovate prin viitorul Program Cadru CDT 7 al UE (PC7);

- un modul de dezvoltare a infrastructurii pentru evaluarea şi certificarea conformităţii, prin care vor fi susţinute proiecte de extindere şi îmbunătăţire a infrastructu

120

acreditate: laboratoare de experimentare şi testare, laboratoare de etalonare, organisme de certificare.

De asemenea, programul cuprinde modulele referitoare la:

dezvoltarea resurselor umane pentru cercet- are, prin care sunt susţinute proiecte care ctivităţii

e europene şi internaţionale de cercetare, prin e a vizibilităţii internaţionale a instituţiilor şi

Ari e ale programului sunt compatibile cu viitorul Program Cadru CDT 7 al UE şi cup

• petitivităţii

urmărind dezvoltarea societăţii eri şi administraţiei;

• d

• energie, urmă vitatea sistemelor energetice;

• mediu şi schireducerea impactului negativ generat de activităţile economice asupra mediului şi climei;

• ea dur

• ştiinţe soc u

• securitate şi s politicilor europene în aceste domenii;

• fizica nucl r

• a

tare-dezvoltare

in entru cercetare-dezvoltare pînă în 2010, depinde într-o foarte mare măsură de

• ăţilor CDI specifice la nivel sectorial:

- elaborarea planurilor sectoriale ale diverselor ministere;

promovează formarea, instruirea, mobilitatea cercetătorilor şi creşterea atracarierei în cercetare;

- promovarea participării la programelcare sunt susţinute proiecte de creşterprogramelor româneşti de cercetare.

ile tematicrind:

sănătate, urmărind atât asigurarea sănătăţii cetăţenilor, cât şi creşterea comindustriilor legate de sănătate;

• alimentaţie, agricultură şi biotehnologii, urmărind dezvoltarea bio-economiei bazate pe cunoaştere;

• tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, informaţionale în beneficiul cetăţenilor, mediului de afac

nanoştiinţe şi nanotehnologii, materiale şi noi procese de producţie, urmărindezvoltarea unei industrii bazate pe cunoaştere;

rind dezvoltarea sustenabilă pe termen lung şi competiti

mbări climatice, urmărind administrarea eficientă a resurselor naturale şi

transporturi, inclusiv domeniul aeronautic, ca dimensiune cheie pentru dezvoltarabilă şi creşterea competitivităţii industriei;

io- mane, pentru a susţine dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere;

paţiu, pentru a susţine dezvoltarea

ea a (fusiune, fisiune, altele)

ştiinţe de bază: matematica, fizica, chimie, biologie, urmărind dobândirea de cunoştinţe av nsate.

II Creşterea investiţiei publice în cercetare-dezvoltare şi inovare

II.1 Îmbunătăţirea coordonării fondurilor bugetare pentru cerce

Atingerea obiectivelor Agendei Lisabona, în special a obiectivului privind nivelul de 3% dPIB cheltuieli pcoordonarea proceselor paralele de planificare şi utilizare a fondurilor bugetare alocate acestui domeniu.

În acest sens, principalele direcţii de acţiune urmărite sunt:

a) întărirea capacităţii de corelare a politicilor CDI la nivel naţional, regional, sectorial:

dezvoltarea activit

121

- extinderea programelor nucleu ale institutelor departamentale pentru a include problematica de dezvoltare tehnologică specifică sectoarelor respective.

• dezvoltarea şi consolidarea mecanismelor de corelare a Planului Naţional CDI cu Planurile Sectoriale CD, prin:

- dezvoltarea mecanismelor de dialog interministerial, inclusiv reactivarea

lanurilor sectoriale CD

•

b) Asigura UE, inclusiv din punct d ţare

II.2

Deşi, calocate da 2005-

ectivelor prevăzute prin:

-

r comune cu Ministerul Finanţelor

te;

e care să susţină stimularea

sului de elaborare a viitorului Plan Naţional de Dezvoltare pentru ul Educaţiei şi Cercetării a fost desemnat pentru îndeplinirea

pen de direcţie, Organismul

Consiliului Interministerial STI;

- procesul de avizare a planurilor sectoriale de către MEdC ANCS a p

corelarea Planurilor şi programelor naţionale CDI cu instrumentele de dezvoltare structurală.

rea corelării permanente a programelor naţionale CDI cu cele alee vedere al structurii şi mecanismelor de finan

Creşterea graduală a resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice.

onform Legii nr. 511/ 2004 a bugetului de stat pentru anul 2005 fondurile bugetare pentru cercetare au cunoscut o creştere nominală cu cca 62% pe an, în perioa

2008, acest ritm de creştere nu oferă siguranţa atingerii obi

angajamentul asumat prin Documentul de poziţie la cap. 17: 1% cheltuieli pentru cercetare în 2007;

- obiectivul conform cu strategia Lisabona, de creştere a cheltuielilor totale pentru cercetare la 3% din PIB pînă în 2010, inclusiv Planul de acţiune adoptat în acest sens de Uniunea Europeană.

În acest context, este necesară continuarea acţiuniloPublice, în următoarele direcţii, de importanţă deosebită pentru a susţine atingerea obiectivelor prevăzute prin strategia de la Lisabona şi prin Planul de acţiuni 3% al UE:

• susţinerea în continuare a creşterii resurselor bugetare alocate cercetării şi dezvoltării tehnologice, cu un ritm care sa asigure atingerea ţintei de minim 1% din PIB până în anul 2010 ;

• asigurarea urmăririi cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, prin evidenţerea distinctă şi explicită a acestora:

- în structura evidenţelor contabile privind activităţile curen

- în bilanţul anual de venituri şi cheltuieli;

• introducerea unui pachet de măsuri fiscale şi financiarintensivă a activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare desfăşurate de către sau în sprijinul agenţilor economici, urmărind creşterea cheltuielilor pentru CDI efectuate de aceştia, pentru a atinge ţinta de minim 2% din PIB pînă în 2010.

II.3 Pregătirea în vederea utilizării fondurilor structurale.

În cadrul proceperioada 2007-2013, Ministerfuncţiei de organism intermediar în cadrul Programului operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice (POS CCE). In acest context, în cadrul Autorităţii Naţionale

tru Cercetare Ştiinţifică, a fost organizat, la nivel

122

Intermediar pentru administrarea instrumentelor structurale din domeniul cercetare nţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare (OICS). ştii

In procesul de definitivare a POS-CCE 2007-2013 şi de identificare a portofoliului de proiecte

parnaţ s au fost consultaţi partenerii specifici, atât din sfera unităţilor cu acti

îmb

În pdecaleuropea politicile publice în domeavansat

•

• ă tehnologie, considerate strategice, cum sunt: comunicaţii

ava un accent deosebit pe îmbunătăţirea cooper

Principalel t:

• Pro areferitoconform

-

- acc agenţilor economici, precum şi a sectoarelor

• Planul14 prog ică: agricultura, me ,tehn odomen

în domeniul cercetare-dezvoltare, OICS a organizat diferite întâlniri de consultare a tenerilor relevanţi domeniului CD, publici şi privaţi, existenţi la nivel local, regional şi ional. În acest procevitate CD, cât şi din sfera reprezentativă pentru mediul economic: utilizatori – beneficiari -

finanţatori. De asemenea, au fost organizate întâlniri cu parteneri strategici identificaţi ca grupe de interese/ de afaceri, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, ai administraţiei regionale şi locale, precum şi ai societăţii civile.

III Stimularea creşterii investiţiei pentru cercetare în întreprinderi.

III.1 Accelerarea procesului de introducere a tehnologiilor avansate în economie, prin unătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi industrie.

erspectiva pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană, în vederea recuperării ajelor tehnologice majore care separă economia din ţara noastră de spaţiul economic

n şi asigurarea unei creşteri durabile a competitivităţii economice,niul CDI urmăresc cu prioritate accelerarea procesului de introducere a tehnologiilor

e în economie.

În acest sens, sunt susţinute:

modernizarea tehnologică şi relansarea sectoarelor tradiţionale, cum sunt: energia, sectoarele industriale, transporturile, mediul, sectorul agricol;

dezvoltarea domeniilor de înaltmobile, aeronautică şi spaţiu, energie neconvenţională, inclusiv pe bază de hidrogen şi pile de combustie, securitate, domeniul nuclear;

• creşterea capacităţii ştiinţifice şi tehnice naţionale în domeniul tehnologiilor noi sau în curs de apariţie, cum sunt: nano-electronică, bio-nanotehnologii, tehnologii avansate în domeniul sănătăţii.

Pentru a asigura creşterea gradului de asimilare, aplicare şi dezvoltare a tehnologiilor nsate în mediul economic, MEdC- ANCS pune

ării între sectorul de cercetare şi industrie.

e instrumente de finanţare în domeniul cercetare-dezvoltare sun

gr mul Cercetare de excelenţă (CEEX), lansat în 2005, care, prin modulele are la proiecte complexe şi la dezvoltarea infrastructurii pentru evaluarea ităţii, stimulează în mod direct:

formarea consorţiilor cercetare-industrie şi orientarea către domenii de înaltă tehnologie, armonizate cu priorităţile specifice la nivel european;

elerarea procesului de aliniere a industriale în general, la regementările tehnice specifice UE.

naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI), în care 10 dintre cele rame sunt specializate pe domenii specifice de dezvoltare tehnolog

diu sănătate, energie, transporturi, domenii industriale, infrastructura calităţii, ol gii informaţionale, biotehnologii, micro şi nano-tehnologii, tehnologii din

iul aeronautic şi spaţial.

123

Atât Programul Cercetare de excelenţă – CEEX, cât şi programele din Planul Naţional CDI susţin:

- proagenţii

- stimulade înalt

nagement al calităţii, ş.a.);

iţionale (conform normelor privind transferarea celor mai

Efectele urmă

ivel;

în domeniile

III.2tehn l

Inpent bazate pe

ea ulterioară a acestora în cele 26 de t la nivel european, în domenii

ştiin

•

movarea proiectelor iniţiate şi realizate în parteneriat de unităţile şi instituţiile CD şi economici

rea cercetării de firmă, realizate în cooperare cu unităţile CD, în special în domenii ă tehnologie, prin proiecte care urmăresc:

alinierea produselor, tehnologiilor şi serviciilor la cerinţele de calitate şi competitivitate specifice pe piata europeana si internatională;

alinierea modului de operare al agenţilor economici la cerinţele conforme cu standardele europene şi internaţionale: pregătirea în vederea introducerii auditului tehnologic şi de proces, prin aplicarea riguroasă a reglementărilor tehnice de nivel european (standarde de calitate şi mediu, sisteme de ma

modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor şi introducerea tehnologiilor noi, inclusiv în sectoare tradbune tehnologii disponibile BAT);

dezvoltarea şi aplicarea tehnologiilor de vîrf: tehnologii informaţionale, biotehnologii, tehnologii de foarte înaltă precizie, micro şi nano-tehnologii, tehnologii bazate pe materiale noi sau cu proprietăţi îmbunătăţite;

dezvoltarea instrumentelor şi a mecanismelor care asigură transferul şi aplicarea tehnologiilor avansate, inclusiv aplicarea pe scară largă a tehnologiilor informaţionale performante în procesele, operaţiile şi tranzacţiile economice.

şi impactul urmărite la nivel economic prin aplicarea acestor instrumente sunt toarele:

- dezvoltarea capacităţii şi a resurselor în instituţiile şi organismele CDI performante şi integrarea acestora, pentru a asigura concentrarea şi formarea unei mase critice de resurse de competenţă şi servicii ştiinţifice şi tehnologice de înaltă performanţă disponibile pe plan intern în domeniile tehnologiilor de înalt n

- susţinerea formării şi dezvoltării atât a firmelor producătoare specializate, cât şi a clusterelor/reţelelor tehnologice integrate cercetare-industrierespective;

- dezvoltarea, în aceste domenii, a organsimelor care asigură evaluarea şi certificarea conformităţii cu reglementările tehnice europene şi internaţionale (laboratoare de experimentare şi testare, organisme de certificare, etc).

Încurajarea participării sectorului privat în activităţi CD: lansarea platformelor ologice la nivel naţiona

acord cu evoluţiile în plan european, MEdC- ANCS a lansat în 2005 o acţiune de amploare ru susţinerea formării şi consolidării la nivel naţional a platformelor tehnologice

parteneriat public-privat, pentru a permite integrarplatforme tehnologice integrate dezvoltate în prezen

ţifice şi tehnologice cum sunt:

domeniile de înaltă tehnologie considerate strategice: surse de energie alternative, inclusiv pe bază de hidrogen, pile de combustie, celule fotovoltaice; comunicaţii mobile, aeronautică, sisteme spaţiale;

124

• domeniile care promovează schimbări tehnologice radicale, cum ar fi: nanoelectronica, nanomedicina, nanobiotehnologii;

domeniile care susţin dezvoltarea durabilă: biotehnologii în industria agro-alimentară şi în domeniul forestier, aprovizionarea cu apa şi menţinerea calităţii acesteia, chimie durabila, reţele de tran

•

sporturi intermodale, transporturi maritime;

i oglindă”, cu misiunea de a:

• pro , pe ter n

• elabo cţiuni concrete pentru pu e

Ca exempl

a a peste 10 instituţii din sectorul CD public, speciaîntrep

• confer erii calităţii acesteia, orgaLa Conferinţmajoritatea o ntative la nivel regional din domeniul aprovizion i

III.3 Dezvoltareinfrastructurii şi a vare, inclusiv a parcurilor ştiinţifice şi tehno g

Prin politic olidarea infrastructurii de tran rmediu f r

•

ud:

• domeniile care susţin restructurarea sectoarelor industriale tradiţionale, cum ar fi: industria oţelului, textile şi confecţii, construcţii, siguranţa industrială.

În acest context, în anul 2005 MEdC ANCS a lansat o serie de dezbateri comune cercetare-industrie, organizate conform modelului platformelor europene, cu participarea partenerilor din instituţiile publice de cercetare şi a celor din mediul economic de profil, urmărind formarea aşa-numitelor „grupur

duce documente de consens privind agendele CD concrete în domeniile respectiveme mediu şi lung;

rarea în vederea implementării în comun a planurilor de aner a în aplicare a agendelor convenite şi realizarea obiectivelor prevăzute.

e de astfel de sesiuni comune menţionăm:

• cele două conferinţe Manufuture (producţia industrială în viitor), care au avut loc în 17 iunie şi 5 septembrie, cu participare

lizate în domeniile materiale noi, micro şi nano-tehnologii, ca şi a mai multor rinderi din industriile IT şi micro-electronică;

inţa dedicată agendei CD în domeniul aprovizionării cu apă şi menţinnizată în 15-17 iunie, in cooperare cu Compania Naţională Apele Romane. ă au participat atât institutele CD şi centrele universitare de profil, cât şi peratorilor şi a companiilor repreze

ăr i cu apă.

a mecanismelor care asigură transferul tehnologic în economie: dezvoltarea serviciilor de transfer tehnologic şi ino

lo ice

ile promovate, MEdC–ANCS consideră dezvoltarea şi conssfe tehnologic şi inovare ca un obiectiv important, care poate asigura dezvoltarea unui oa te favorabil pentru:

stimularea parteneriatelor între agenţii economici şi organizaţiile de cercetare;

• stimularea cererii şi a activităţilor proprii de cercetare-dezvoltare ale agenţilor economici, cu prioritate în domenii ale tehnologiilor de vârf;

• creşterea numărului de firme inovative în domenii tehnologice avansate, prin sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării acestora.

Pachetul de reglementări legislative ce asigură condiţiile de dezvoltare a infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, cuprinde:

• prevederile OG 57/ 2002 aprobată prin Legea 324/2003, care precizează că statul susţine logistic şi financiar, în sistem de cofinanţare, constituirea şi dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, în formele care incl

125

- centre şi servicii specializate pentru asistenţă şi informare ştiinţifică şi tehnologică (centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, oficii de legătură cu industria, etc);

tehnologice şi de afaceri,

ice şi

ormelor metodologice specifice privind

inovare şi transfer

erea formelor de asistenţă şi consilierat în domenii ştiinţifice şi te

- r ehnologic intern: evaluarea şi diagnoza tehnologică a proceselor,

- atehnologice adecvate, elaborarea planurilor de retehnologizare şi/ sau reprofilare

- i pe termen lung a

- dp rni şi a modalităţilor adecvate de dezvoltare a parteneriatelor;

- c

III.4 CDI cu politica industrială a României

m şi alte ministere economice, participă aDocumentul şi Planul de acţiune privind Politica Industrială a Românei în perioada 2005 orarea secţiunii specifice domeniului CDI, n elaborare este coordonată de MEC.

IV. D

Înperf EdC-ANCS acţionează în

• ormanţă;

- zone şi infrastructuri cu facilităţi speciale pentru înfiinţarea şi funcţionarea agenţilor economici inovativi (incubatoare parcuri ştiinţifice şi tehnologice, etc);

• reglementarea modului de înfiinţare şi funcţionare a parcurilor ştiinţiftehnologice prin OG 14/2002 aprobată prin Legea 50/2003;

• adoptarea HG nr.406/2003 de aprobare a Nconstituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic precum şi a modalităţilor de susţinere a acestora.

Realizarea obiectivelor privind dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor de inovare şi transfer tehnologic, atât la nivel naţional, cât şi regional, se face prin Programul INFRATECH” - aprobat prin HG 128/ 2004, instrument prin care se acordă sprijin financiar şi logistic pentru crearea şi dezvoltarea instituţiilor specializate din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, inclusiv a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice. Până în prezent, în cadrul programului INFRATECH au fost autorizate să funcţioneze 19 centre detehnologic şi 14 parcuri S/T, situate în majoritatea regiunilor din ţară.

Prin proiectele de dezvoltare a serviciilor de inovare şi transfer tehnologic se urmăreşte diversificarea şi extind

hnologice de vîrf, inclusiv prin forme speciale de instruire, pentru a sprijini:

ealizarea auditului techipamentelor şi instalaţiilor;

chiziţionarea, transferul şi adaptarea tehnologiilor necesare: identificarea soluţiilor

tehnologică;

ntroducerea managementului inovării tehnologice: planificarea proceselor de inovare şi de elaborare a proiectelor inovative;

ezvoltarea relaţiilor de parteneriat tehnologic pe termen lung: identificarea posibililor arteneri interni/ exte

integrarea şi consolidarea clusterelor/ reţelelor tehnologice, prin dezvoltarea activităţilor onexe de interes comun (marketing, servicii, etc)

Corelarea activităţilor

MEdC ANCS, alături de MEC, ANIMMC , precuctiv la lucrările Consiliului de Politică Industrială, în cadrul căruia a fost elaborat

-2008. De asemenea, MEdC ANCS a asigurat elab di cadrul Strategiei Naţionale de Export, a cărei

ezvoltarea resurselor umane şi a infrastructurii pentru cercetare

scopul atingerii obiectivelor legate de îmbunătăţirea condiţiilor pentru formarea şi ecţionarea resurselor umane din domeniul cercetare-dezvoltare, M

următoarele direcţii:

stimularea formării şi dezvoltării carierelor ştiinţifice şi a colectivelor de cercetare de înaltă perf

126

• atragerea şi menţinerea în activitatea CD a tineretului cu performanţe profesionale deosebite, inclusiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de pregătire şi salarizare a personalului

• ccesului la sursele de informare-documentare, realizată în principal prin

ean, cu accent pe formarea tinerilor aţionale şi a mobilităţii personalului

anagerilor.

A

2005, prin modulele referitoare

• CD desfăşurate în

Policerc

ercetare cu aparatură performantă şi mijloace de

•

•

sol

ilor CDI desfăşurate de institutele respective

Ob tasiguraprevedplanifi da 2007-2013:

•inde ;

de cercetare;

îmbunătăţirea adezvoltarea infrastructurilor informaţionale în cadrul unităţilor CD;

• formarea de personal de cercetare la nivel europcercetători, prin promovarea colaborărilor internCD;

• perfecţionarea practicilor manageriale în domeniul CD, inclusiv prin organizarea deprograme de perfecţionare, ca şi prin definitivarea instrumentelor metodologice de selectare a m

ceste obiective sunt susţinute în mod special prin:

• Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), lansat înla:

- dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare;

- creşterea vizibilităţii internaţionale a instituţiilor şi programelor CD;

• programul de granturi pentru cercetare ştiinţifică, orientat în special spre proiecte individuale, destinate formării şi dezvoltării carierelor ştiinţifice;

Planul Naţional CDI, prin programul CORINT care susţine proiecteleprogramele CD internaţionale sau prin colaborarea ştiinţifică şi tehnologică în plan bilateral.

tica promovată de MEdC ANCS pentru dezvoltarea infrastructurii în unităţile de etare-dezvoltare urmăreşte ca principale obiective:

• îmbunătăţirea dotării laboratoarelor de cinformatizare;

susţinerea funcţionării şi exploatării instalaţiilor CDI de importanţă naţională;

realizarea unor obiective de importanţă deosebită.

În acest sens, MEdC – ANCS urmăreşte asigurarea, prin procedurile de analiză şi evaluare a icitărilor de investiţii, corelarea alocării fondurilor de investiţii cu:

• obiectivele politicilor CDI în domeniile de specialitate specifice institutelor naţionale din coordonare;

• nivelele de performanţă ale activităţ

V. Planificarea activităţilor CDI pentru perioada 2007-2013.

iec ivele referitoare la structurarea şi consolidarea ariei româneşti a cercetării, pentru a îndeplinirea rolului cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice corespunzător erilor strategiei de la Lisabona, au fost luate în considerare în două procese majore de care a politicilor CDI pentru perioa

elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare şi inovare pe perioada 2007-2013, clusiv construcţia instrumentului de finanţare adiacent, şi anume viitorul Plan Naţional Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (Planul actual se încheie în 2006)

127

•pr n Program Operaţional specific, creşterea

a resurselor umane şi a infrastructuruii de cercetare-dezvoltare din ins te şi centre de cercetare şi din universităţi, urmărind armonizarea şi integrarea acestora în priorităţile şi activităţile specifice ariei europene de cercetare;

introducerea mai rapidă şi utilizarea extinsă a tehnologiilor avansate şi dezvoltarea activităţilor CD specifice, în toate sectoarele economice, pe baza unui parteneriat mai puternic între instituţiile de cercetare-dezvoltare, universităţi şi întreprinderi.

Proiectul privind „Elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI pentru perioada 2007-2013 bazată pe elementele unei planificări strategice”.a fost lansat în cadrul planului sectorial CD al MEdC- ANCS in trim. II 2005.

Proiectul se va încheia în 2006 şi urmăreşte ca obiective principale:

- elaborarea strategiei naţionale în domeniul CDI structurată pe elementele unui plan strategic, care să cuprindă pentru perioada 2007-2013, instrumentele programatice şi/sau de proces, instrumentele de finanţare, cât şi sistemul de evaluare şi control pentru realizarea performanţelor;

- elaborarea Planului Naţional CDI pentru perioada 2007-2013 (profil programe, rezultate aşteptate, indicatori de evaluare, etc) şi a unor propuneri privind procedurile şi mecanismele de contractare, finanţare, monitorizare şi control;

- dezbatere la scară naţională a documentelor rezultate, urmand ca ulterior acestea să fie aprobate prin hotărîri ale guvernului.

În cadrul proiectului vor fi utilizate sisteme şi instrumente specializate pentru foresight (consultarea grupurilor, prognoze şi planificări strategice), pentru a determina principalele direcţii de evoluţie ale sistemului CDI, precum şi perspectiva de dezvoltare a domeniilor S/T în perioada menţionată.

elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare pentru 2007-2013 (PND), care include ca incipală prioritate, susţinută de u

competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, în care rolul cercetării-dezvoltării şi inovării este de maximă importanţă.

Ambele instrumente menţionate vor sprijini:

- dezvoltarea activităţilor,titu

-

128