Desen tehnic 18

CAPITOLUL 3

COTAREA DESENELOR TEHNICE

3.1 Generalit��i Cotarea este o opera�ie important� în activitatea de proiectare �i trebuie s� se execute astfel încât s� ofere toate datele necesare în�elegerii �i execu�iei obiectului reprezentat. Modul de cotare difer� în func�ie de destina�ie, gradul de detaliere �i con�inutul obiectului reprezentat. Astfel se pot deosebi desene de studio, de execu�ie (desen de pies�), de opera�ie, de ansamblu, de montaj etc. În cele ce urmeaz� se prezint� principalele reguli, metode �i principii de cotare a desenelor de piese. Cotarea este opera�ia de înscriere pe un desen a dimeniunilor formelor geometrice simple din care este alc�tuit� piesa, precum �i a celor care stabilesc pozi�ia reciproc� a acestora. Dimensiunile înscrise pe desen (cotele) pot rezulta: prin m�surarea obiectului existent (în activitatea de relevare), prin calcule, sau sunt alese constructiv (în activitatea de proiectare). Cota este valoarea numeric� a dimensiunii elementului cotat, înscris� direct pe desen sau printr-un simbol literal, în cazul desenelor care cuprind tabele de dimensiuni. În func�ie de rolul pe care îl au în definirea unui obiect, cotele (fig.3.1) pot fi: func�ionale (F); nefunc�ionale (NF) sau auxiliare (AUX).

Cota func�ional� (fig.3.1b �i c) este o cot� esen�ial� pentru func�ionarea obiectului, ea se poate referi la: - dimensiunea unui element func�ional, ce are un rol important în asigurarea calit��ii func�ionale a obiectului (de exemplu: un alezaj, un um�r de sprijin, o lungime sau diametru de filet �.a); - dimensiunea care determin� pozi�ia unui element func�ional. Cota nefunc�ional� (fig.3.1b �i c) este o cot� neesen�ial� pentru func�ionarea obiectului, dar indispensabil� pentru determinarea formei lui; ele servesc pentru executarea �i verificarea obiectului reprezentat. Cota auxiliar� (fig.3.1b) este o cot� ce se indic� informativ, în scopul de a prezenta date utile �i de a evita unele calcule; ea este necesar� pentru executarea �i verificarea

Fig. 3.1

Desen tehnic 19

obiectului �i decurge din celelalte cote indicate pe desen. Cota auxiliar� se înscrie între paranteze �i f�r� toleran�e. Regulile de execu�ie grafic� a elementelor cot�rii folosite în desenul industrial, respectiv forma, dimensiunile �i dispunerea acestora, precum �i clasificarea cotelor sunt cuprinse în SR ISO 129:1985.

3.2 Elementele cot�rii Opera�ia de cotare se realizeaz� folosind urm�toarele elemente (fig.3.2): - liniile ajut�toare; - linia de cot�; - liniile de indica�ie; - extremit��ile liniei de cot� �i punctul de origine; - valoarea propriu-zis� a cotei .

Liniile ajut�toare se execut� cu linie continu� sub�ire. Ca linii ajut�toare pot fi folosite liniile de contur sau de ax� (fig.3.2). Prelungirile liniilor de cot� pot fi folosite ca linii ajut�toare numai în cazul cot�rii profilurilor curbe (fig.3.3).

Liniile ajut�toare trebuie s� fie în general perpendiculare pe extremit��ile elementului cotat, ele trebuie s� dep��easc� punctele necesare pentru determinarea formei geometrice a obiectului �i liniile de cot� cu 2 . . . 3 mm (fig.3.4).

Fig. 3.2

Fig. 3.4

Fig. 3.3

Desen tehnic 20

Pentru claritatea cot�rii, se admite în mod excep�ional ca liniile ajut�toare s� fie trasate înclinat, la aproximativ 600 fa�� de linia de cot�, îns� paralele între ele (fig.3.5).

Liniile de cot� sunt liniile deasupra c�rora se înscriu cotele respective. Ele se traseaz�

cu linie continu� sub�ire �i se dispun paralel cu elementele la care se refer�, putând fi dup� caz, drepte, frânte sau sub form� de arc de cerc, în cazul cot�rii dimensiunilor unghiulare sau a arcelor de cerc (fig.3.6; 3.7; 3.8). Distan�a dintre dou� linii de cot� paralele, precum �i distan�a dintre linia de cot� �i linia de contur, paralel� cu aceasta, trebuie s� fie de min. 7mm (fig.3.2). Trebuie evitat� pe cât posibil intersectarea liniilor de cot� între ele, precum �i intersectarea acestora cu linii de indica�ie �i linii ajut�toare; în acest scop se recomand� dispunerea liniilor de cot� în afara conturului proiec�iilor obiectului reprezentat, în ordinea cresc�toare a cotelor. În cazul în care aceast� dispunere nu este posibil�, liniile de cot� nu se întrerup (fig.3.9).

Liniile de contur, de ax�, ajut�toare �i prelungirile lor nu pot fi utilizate ca linii de cot�, cu excep�ia cot�rii conicit��ilor, înclin�rilor �i a profilurilor curbe (fig.3.3). Liniile de indica�ie se execut� cu linie continu� sub�ire �i, dac� este necesar, pot avea un bra� de indica�ie. În func�ie de elementul la care se refer�, linia de indica�ie se termin� în interiorul unui contur printr-un punct înnegrit, pe o linie de contur, printr-o s�geat� sau pe o linie de cot�, f�r� punct �i f�r� s�geat� (fig.3.10; 3.11; 3.2).

Extremit��ile liniei de cot� �i punctul de origine Linia de cot� trebuie s� aib� extremit��ile bine precizate, prin s�geti �i sau bare oblice sau dac� este cazul, prin indicarea punctului de origine (fig.3.2).

Fig. 3.7

Fig. 3.5

Fig. 3.6

Fig. 3.8

Fig.3.9

Desen tehnic 21

Linia de cot� poate fi delimitat� la un singur cap�t prin s�geat�, la cel�lalt r�mânând

liber�, la cotarea: - razelor de curbur� (fig.3.7);

- diametrelor, când circumferin�a nu este complet reprezentat� în proiec�ia respectiv� (fig.3.12); - obiectelor simetrice �i a mai multor elemente simetrice, paralele �i succesive (fig.3.13).

S�ge�ile pot fi executate în urm�toarele variante: - prin dou� linii scurte, laturile s�ge�ii formând un unghi oarecare, cuprins între 150 �i 900, s�ge�ile fiind închise sau deschise (fig.3.14 a �i b) �i, dup� caz, neînnegrite sau înnegrite (fig.3.14 e �i f); - în desenul tehnic se recomand� utilizarea s�ge�ii înnegrite cu unghiul de 150 având lungimea de 6...8 ori grosimea liniei groase utilizat� în desenul respectiv, dar nu mai mic� de 2 mm (fig.3.15).

Fig. 3.10

Fig.3.11

Fig. 3.13

Fig. 3.12

Fig. 3.14

Fig. 3.15

Desen tehnic 22

Precizarea extremit��ii poate fi f�cut� �i printr-o bar� oblic� trasat� la 450 (fig.3.16a) sau indicarea punctului de origine, în cazul cazul cot�rii cumulative (fig.3.16b).

Atât laturile s�ge�ii cât �i bara oblic� trebuie trasate cu linie de grosime mijlocie cu înnegrire pronun�at� pentru a fi distincte fa�� de liniile de cot�.

Punctul de origine se reprezint� sub forma unui cerc cu diametre de cca. 3 mm, executat cu linie continu� sub�ire (fig.3.16b). În cazul unui spa�iu insuficient pe linia de cot�, s�ge�ile se orienteaz� c�tre interiorul intervalului cotat sau pot fi înlocuite prin linii înclinate la 450 sau puncte înnegrite, în care caz s�ge�ile de la extremit��ile �irului de cote trebuie orientate întotdeauna spre punct (fig.3.17). Pe un acela�i desen se folo�este un singur tip de s�geat�.

S�ge�ile trebuie s� se sprijine pe liniile de contur, de ax� sau ajut�toare aferente. Nu se admite ca s�ge�ile s� fie intersectate de alte linii din câmpul desenului cu excep�ia ha�urilor. Pentru evitarea unor confuzii, în cazul în care unele linii de contur intersecteaz� s�ge�ile unei cote, ele trebuie întrerupte în coresponden�a s�ge�ilor (fig.3.18).

3.3 Înscrierea valorilor cotelor Valorile cotelor se scriu cu caractere având o dimensiune suficient de mare pentru a se asigura o bun� vizibilitate atât a desenului original, cât �i a reproducerilor. Se recomand� în�l�imea nominal� de minimum 3,5 mm. Pe un desen, toate cotele, inclusiv simbolurile, cuvintele �i prescurt�rile aferente se înscriu utilizând o singur� dimensiune nominal� a scrierii �i un singur tip de scriere. Toate dimensiunile liniare înscrise pe desen se exprim� în milimetri (mm) f�r� ca simbolul unit��ii de m�sur� s� fie indicat dup� cot�. Pe acela�i desen trebuie folosit� o singur� metod� de cotare.

Valorile cotelor se dispun paralel cu liniile de cot�, de preferin�� deasupra �i la mijlocul lor, la o distan�� de cca. 1-2 mm, de acestea (fig.3.19). Valorile trebuie înscrise astfel încât s� poat� fi citite de jos �i din dreapta desenului, în raport cu baza formatului. Valorile înscrise deasupra liniilor de cot� oblice trebuie s� aib� orientarea din figura 3.20; se va evita amplasarea cotelor cu orientare cuprins� în zona ha�urat� din figur�.

Fig. 3.16

Fig. 3.17

Fig. 3.18

Fig. 3.19

Desen tehnic 23

Valorile unghiurilor pot fi înscrise cu orientarea �i dispunerea indicat� în figurile 3.21 �i 3.22. Cotele, precum �i simbolurile, cuvintele �i prescurt�rile aferente se scriu astfel încât s� nu fie desp�r�ite sau intersectate de linii de contur, de indica�ie, de ax�, ajut�toare sau de ha�uri (fig.3.23).

Dac� nu este posibil astfel, liniile men�ionate se întrerup în por�iunea în care se înscrie cota. Pe suprafe�ele ha�urate, ha�urile se �terg în zona de înscriere a cotei, dându-i-se spa�iului respectiv o form� aproximativ circular�. Numerele 6, 9, 66, 68, 86, 98 etc. trebuie urmate de un punct dac� prin pozi�ia lor sunt posibile confuzii. Înscrierea valorilor trebuie adaptat� situa�iei. Astfel, ele pot fi înscrise: - mai aproape de una din extremit��i �i alternativ, pentru a evita urm�rirea liniilor lungi de cot�, care pot fi trasate în astfel de cazuri numai par�ial (fig.3.24); - deasupra liniei de cot�, în prelungirea ei sau în afara intervalului cotat, când lipsa de spa�iu o impune (fig.3.25); - la extremitatea unei linii de indica�ie terminat� la partea opus� pe o linie de cot� prea scurt� care nu permite înscrierea normal� a valorii cotei (fig.3.25);

Fig. 3.20

Fig. 3.21

Fig. 3.22

Fig. 3.24 Fig. 3.23

Desen tehnic 24

- deasupra prelungirii liniei de cot� atunci când spa�iul nu permite înscrierea valorii prin întreruperea unei linii de cot� care nu este orizontal� (fig.3.26);

Cotele se înscriu înso�ite, dup� caz, de urm�toarele simboluri: ΦΦΦΦ înscris înaintea unei cote dac� indic� un diametru cu excep�ia cot�rii filetelor (fig.3.23); R înscris înaintea cotei dac� indic� o raz� (fig.3.7). Când valoarea cotei se deduce din alte cote, simbolul R se indic� f�r� a fi urmat de cot� (fig. 3.27); ���� înscris înaintea valorii cotei, dac� se coteaz� latura unui p�trat (fig.3.28);

Simbolurile pentru diametru �i p�trat pot fi omise dac� forma este evident� în reprezentare.

∩∩∩∩ înscris deasupra valorii unei cote dac� aceasta este m�rimea lungimii unui arc de cerc (fig.3.29); înscris înaintea valorii conicit��ii având vârful orientat spre vârful unghiului conului (fig.3.30); înscris înaintea valorii înclin�rii cu vârful orientat spre vârful unghiului prismei (fig.3.28); SR sau SΦΦΦΦ înscris înaintea unei cote dac� se indic� raza sau diametrul unei sfere (fig.3.12 si 3.31).

Dac� este necesar s� se indice egalitatea a dou� cote al�turate, deasupra liniilor de cot� se traseaz� semnul egal f�r� a se mai înscrie valorile numerice respective (fig.3.32).

Fig. 3.25

Fig. 3.26

Fig. 3.27 Fig. 3.28

Fig. 3.29

Desen tehnic 25

Cotele unor elemente care în mod excep�ional sunt reprezentate pe desen la alt� scar� se subliniaz� cu excep�ia pieselor reprezentate în ruptur� (fig.3.26).

3.4 Reguli generale de cotare Înainte de a începe opera�ia de cotare a unei piese se recomand�:

- s� se studieze prevederile ISO 129; - s� se cunoasc� rolul func�ional al piesei din ansamblul din care face parte �i s� se identifice elementele cu rol func�ional; - s� se fac� un studiu al piesei din punct de vedere al formelor geometrice simple care o alc�tuiesc (interioare �i exterioare); - s� se prestabileasc� informa�iile oferite de cotele ce urmeaz� s� fie înscrise (cote de form�, de pozi�ie, func�ionale, nefunc�ionale etc.); - s� se intuiasc� posibilit��ile de realizare a piesei pe baza cuno�tin�elor tehnologice.

La înscrierea cotelor pe desen este necesar s� se respecte o serie de reguli: 1. Toate informa�iile necesare pentru definirea clar� �i complet� a unui obiect sau a unui element al acestuia trebuie înscrise direct pe desen. Num�rul de cote trebuie s� fie minim, dar suficient pentru verificarea �i executarea obiectului reprezentat. 2. Pe un desen cota se înscrie o singur� dat�. Se admite repetarea cotei în cadrul altei proiec�ii numai dac� proiec�ia respectiv� este reprezentat� pe o alt� plan��; în acest caz sub linia cotei care se repet� se înscrie �i num�rul plan�ei pe care cota este repetat�. 3. Cotele referitoare la un acela�i element se dispun, pe cât posibil, numai pe una din proiec�iile obiectului reprezentat, �i anume, pe vederea sau sec�iunea în care forma elementului este reprezentat� în modul cel mai clar (fig.3.33 �i 3.34).

Fig. 3.32

Fig. 3.31

Fig. 3.30

Fig. 3.33

Fig. 3.34

Desen tehnic 26

4. Cotele se grupeaz� în mod distinct pe proiec�ia pe care se dispun, �i anume, cele referitoare la forma exterioar� - pe vedere �i cele care se refer� la forma interioar� - pe sec�iune (fig.3.13 �i 3.35).

5. În cazul cot�rii unor piese montate asamblat, cotele referitoare la fiecare pies� se grupeaz� separat, cu excep�ia cotelor comune (fig.3.36). 6. Nu se admite cotarea unor elemente reprezentate prin linii de contur sau muchii acoperite.

3.5 Sisteme de cotare 1. Cotarea în serie const� în dispunerea cotelor în succesiune, liniile de cot� succesive determin� un lan� de cote; o eventual� eroare asupra uneia din dimensiunile cotate influen�eaz� negativ întregul lan� de cote (fig.3.37). 2. Cotarea fa�� de un element comun a mai multor dimensiuni liniare sau unghiulare se poate efectua în paralel sau suprapus�. - Cotarea în paralel const� în dispunerea cotelor pe linii de cot� paralele având o baz� de cotare comun� (fig.3.38 �i 3.39).

- Cotarea suprapus� este o cotare

în paralel simplificat�, utilizat� în cazul unui spa�iu insuficient pentru înscrierea cotelor. Ea

Fig. 3.35

Fig. 3.36

Fig. 3.37

Fig. 3.38

Fig. 3.39

Desen tehnic 27

const� în dispunerea cotelor pe o singur� linie de cot�, cu aceea�i orientare a s�ge�ilor fa�� de acela�i punct de origine. Cotele se înscriu în dreptul s�ge�ilor fie paralel cu liniile ajut�toare, fie paralel cu linia de cot� �i deasupra acesteia (fig.3.40 �i 3.41).

Cotarea suprapus� poate fi executat� �i pe dou� direc�ii cu dispunerea corespunz�toare

a punctului de origine (fig.3.42). 3. Cotarea combinat� Cotele individuale, cotele în serie �i cotele fa�� de un element comun pot fi combinate pe un desen, numai dup� examinarea consecin�elor func�ionale (fig.3.43).

4. Cotarea în coordonate Pentru cotarea unui mare num�r de g�uri situate pe o plac� se poate utiliza cotarea în coordonate de pozi�ie fa�� de axe de referin�� ca în exemplul din figura 3.44. Coordonatele unor puncte de referin�� arbitrare, ce definesc elementele cotate, trebuie s� fie înscrise în coresponden�� fiec�rui punct atribuit sau într-un tabel al�turat conform exemplelor din figurile 3.45 �i 3.46. 5. Cotarea tabelar� Piesele sau ansamblurile identice ca form� dar executate în mai multe variante dimensionale se reprezint� la scar�, pe un singur desen numai

pentru una din m�rimile de execu�ie, cotele elementelor care se modific� de la o variant� la

Fig. 3.41

Fig. 3.40

Fig. 3.42

Fig. 3.43

Fig. 3.44

Desen tehnic 28

alta se înscriu pe desen prin simboluri literale, iar valorile numerice ce corespund fiec�rei variante se înscriu într-un tabel al�turat desenului (fig.3.47).

3.6 Reguli speciale de cotare 1. Cotarea unghiurilor, arcelor �i coardelor de cerc. La cotarea dimensiunilor unghiurilor sau a lungimii arcelor de cerc, linia de cot� se execut� sub forma unui arc de cerc cu centrul în vârful unghiului pentru primul caz �i respectiv concentric cu arcul cotat în al doilea caz. Liniile ajut�toare de cot� pentru cotarea lungimii coardelor �i arcelor se traseaz� paralele cu bisectoarea unghiului (fig.3.29). Liniile ajut�toare se traseaz� radial, în cazul cot�rii dimensiunilor unghiulare sau a lungimii arcelor de cerc ce corespund unghiurilor obtuze, precizându-se dac� este cazul, raza sau diametrul la care se refer� cota respectiv� (fig.3.48).

2. Cotarea diametrelor �i razelor. Diametrele arborilor în trepte pot fi cotate simplificat la cap�tul unor linii de indica�ie, orientate perpendicular spre axa arborelui (fig.3.49).

Fig. 3.45

Fig. 3.47

Fig. 3.46

Fig. 3.48

Fig. 3.49

Desen tehnic 29

În proiec�ie frontal� se recomand� s� nu se coteze mai mult de trei diametre pe circumferin�� (fig.3.50).

3. Cotarea elementelor echidistante. Elementele dispuse la intervale liniare echidistante pot fi cotate ca în exemplele prezentate în una din figurile 3.51a �i b. 4. Cotarea elementelor repetitive. Pentru a defini num�rul de elemente cu acelea�i dimensiuni �i pentru a evita repetarea aceleia�i cote, dispunerea elementelor de cotare �i înscrierea cotelor se poate face ca în exemplele din figurile 3.52a �i b.

Dac� toate racord�rile reprezentate pe un desen au aceea�i valoare, ele nu se mai coteaz�, iar în câmpul desenului sau deasupra indicatorului se face de exemplu precizarea: Toate racord�rile necotate R5 sau Toate te�iturile necotate 3x45°. 5. Cotarea racord�rilor a dou� suprafe�e plane neperpendiculare. La cotarea racord�rilor suprafe�elor plane, neperpendiculare între ele, liniile ajut�toare se traseaz� astfel încât s� fie determinat� pozi�ia muchiei fictive de intersec�ie a celor dou� suprafe�e sau pozi�ia centrului de racordare (fig.3.53a �i b).

Fig. 3.51

Fig. 3.50

Fig. 3.52

Fig. 3.53

Desen tehnic 30

6. Cotarea obiectelor simetrice

În cazul obiectelor simetrice, reprezentate jum�tate în vedere-jum�tate în sec�iune, liniile de cot� referitoare la elementele reprezentate numai pe o parte a axei de simetrie trebuie s� dep��easc� axa cu 5...10mm. În acela�i mod se procedeaz� �i în cazul cot�rii elementelor simetrice pe proiec�ii complete (fig. 3.24 �i 3.13).

La cotarea mai multor diametre pe un obiect simetric reprezentat par�ial, în mod excep�ional liniile de cot� pot s� nu dep��asc� axa de simetrie, iar cotele se înscriu în trepte (fig.3.54).

7. Cotarea te�iturilor �i adânciturilor Cotarea te�iturilor de la capetele axelor sau începutul alezajelor se realizeaz� prin unul

din procesele simplificate prezent în exemplele din figurile 3.55a, b, c, d, e). Adânciturile trebuie cotate prin indicarea diametrului impus pentru suprafa�a piesei �i a unghiului format sau a adâncimii de prelucrare �i a unghiului format (fig.3.56 a �i b).

8. Cotarea �i tolerarea elementelor conice (STAS 9068-71) Conicitatea C este definit� ca raportul dintre diferen�a diametrelor a dou� sec�iuni normale la axa conului �i distan�a dintre aceste sec�iuni (fig.3.57).

Ea indic� varia�ia sec�iunii pe unitatea de lungime �i se exprim� prin rela�ia:

CD d

Ltg= − = 2

2α

unde:

- C, conicitatea trunchiului de con; - D, diametrul bazei mari; - d, diametrul bazei mici; - L, lungimea elementului conic;

Fig. 3.54

Fig. 3.55

Fig. 3.56

Fig. 3.57

Desen tehnic 31

- α, unghiul la vârf al conului. În documenta�ia tehnic� un trunchi de con poate fi cotat în mod univoc prin una din combina�iile prezentate în figura 3.58, cazurile a...d, în succesiunea utiliz�rii.

Conicitatea C se înscrie pe o linie de indica�ie, paralel� cu axa conului, terminat� cu o s�geat� pe generatoarea suprafe�ei conului. Cuvântul "conicitate" poate fi înlocuit de simbolul

, dispus pe linia de indica�ie, cu vârful orientat c�tre vârful conului (fig.3.58a). Se observ� c� valorile a trei dimensiuni enumerate mai sus sunt suficiente pentru definerea univoc� a elementului conic. În unele cazuri conul este definit prin diametrul d1 al unei sec�iuni situat� între cele dou� sec�iuni extreme la distan�a l1 fa�� de o baz� de referin�� (fig.3.58d). Cotarea uzual�, care faciliteaz� prelucrarea prin strunjire, este prezentat� în figura 3.58 cazurile a �i b. Valorile conicit��ilor sunt standardizate prin STAS �i se recomand� a fi alese din urm�toarele �iruri: 1:3; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500; sau 1:4; 1:6; 1:7; 1:12; 1:15; 1:30. Se mai pot folosi �i conicit��i de uz special.

9. Cotarea prismelor delimitate de plane simetrice fa�� de planul bisector al prismei. Piesele cu forma prismatic�, delimitate de plane secante, simetrice fa�� de planul bisector al prismei (fig.3.59), sunt caracterizate prin: - înclinarea prismei S - raportul între diferen�a în�l�imilor H �i h, m�surate între dou� sec�iuni ale prismei, �i distan�a L între sec�iunile respective (fig. 3.60);

SH h

Ltg= − = β

Fig. 3.58

Fig. 3.59

Desen tehnic 32

- panta prismei Cp - raportul între diferen�a grosimilor T si t, m�surate între dou� sec�iuni ale prismei, �i distan�a L între sec�iunile respective (fig.3.59);

CT t

Ltg

2ctgp = − = =2 1

12 2

β β:

Unghiurile de prisme �i înclin�ri de uz general sunt prescrise prin STAS 2285/2-81. Înscrierea înclin�rii sau pantei pe desenul unei piese se face ca în exemplele prezentate în fig. 3.61. Teme propuse Efectua�i cotarea reperelor incluse în desenele din exemplele urm�toare:

Fig. 3.60

Fig. 3.61

1 2 3

4 5 6