CAPITOLUL 1 - portal.just.roportal.just.ro/101/Documents/Bilant/BILANT2008.pdf1 CAPITOLUL 1...

Analiza activităţii Tribunalului Mehedinţi în anul 2008

1

CAPITOLUL 1

Prezentarea generală a instanţei

Tribunalul Mehedinţi are sediul în Municipiul Drobeta Turnu

Severin, Bd. Carol I nr.14, judeţul Mehedinţi, este organizat şi

funcţionează în temeiul art.2 alin.2 litera c şi art.36 din Legea nr.304

din Legea 304/28.06.2004, republicată, privind organizarea judiciară

şi al Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,

aprobat prin Hotărârea nr.387 din 22 septembrie 2005 a Consiliului

Superior al Magistraturii.

Este o instanţă cu personalitate juridică, organizată la nivelul

judeţului Mehedinţi, activitatea fiind finanţată potrivit art.14 din legea

nr.304/2004 de la bugetul de stat, iar bugetul este gestionat de

Ministerul Justiţiei, care are calitatea de ordonator principal de credite.

În prezent, Tribunalul Mehedinţi are ca rază de competenţă

judeţul Mehedinţi - unitate administrativ teritorială.

În circumscripţia Tribunalului Mehedinţi îşi desfăşoară

activitatea 5 judecătorii :

- Judecătoria Tr. Severin

- Judecătoria Strehaia

- Judecătoria Orşova

- Judecătoria Vînju Mare

- Judecătoria Baia de Aramă.


2

Instanţa funcţionează cu personal de specialitate juridică, de

specialitate informatică şi de serviciu, care este repartizat pe

compartimente de activitate .

Istoric. Tribunalul Mehedinti a fost infiintat în 1831 în baza

Regulamentului organic şi a functionat aşa pâna in 1857, apoi ca

tribunal judetean în perioada 1857-1952.

Pâna in 1841 a avut sediul la Cerneţi, vechea reşedintă a

judeţului, de unde s-a mutat la Turnu Severin, noul centru

administrativ al acestuia, la început în casele polcovnicului Solomon,

apoi în diverse imobile din oraş.

Până în 1864/1865, în înfăptuirea actului de justiţie, a ţinut

seama de dreptul scris şi nescris valabil la acea dată în Ţara

Românească, în primul rând Pravila Caragea şi Regulamentul

Organic, apoi de codurile de legi adoptate şi aplicate în epoca lui

Alexandru Ioan Cuza şi ulterior.

În 1865 pe lângă tribunal a luat fiinţă cabinetul judecătorului de

instrucţie, iar în 1870 corpul portăreilor, însărcinat cu executarea

tuturor actelor de procedură cvilă şi comercială.

Creşterea considerabilă a numărului de procese generate de

aplicarea legislaţiei agrare şi comerciale şi dezvoltarea economică şi

edilitară a oraşului, a determinat, începând cu 1 aprilie 1875,

organizarea tribunalului pe două secţii, fiecare cu câte o grefă.

După înfiinţarea judecătoriilor de ocol, în 1879 a devenit

instanţă de apel pentru hotărârile pronunţate de acestea.

În 1925 a fost reorganizat pe baza legilor iniţiate şi adoptate

după Marea Unire, când s-a creat o secţie specială, deservită de un


3

magistrat şi un grefier, desemnaţi pe un an prin rotaţie, secţie care se

ocupa de administrarea tutelelor şi fodurilor dotale. Această secţie a

lucrat separat până în 1937.

În 1937, prin punerea în aplicare a noului cod penal Carol al II-

lea, tribunalul a beneficiat de o nouă instituţie, înfiinţată pentru

judecarea infracţiunilor săvârşite de minori şi denumită instanţă

specială de minori, deservită de un magistrat şi un grefier, desemnaţi

de tribunal, prin rotaţie, pe termen de 1 an.

În 1948 instanţa şi-a schimbat denumirea de tribunal judeţean

în tribunal popular al judeţului Mehedinţi, denumire purtată până în

1952, când s-a desfiinţat, ca urmare a înlocuirii organizării

administrativ-teritoriale pe judeţe cu organizare bazată, după model

sovietic, pe regiuni şi raioane.

În ierarhia administrativă, Tribunalul Mehedinţi s-a

subordonat Departamentului Marii Logofeţii a Dreptăţii până în epoca

lui Cuza, apoi Ministerului Justiţiei până de desfiinţare. A fost

reînfiinţat în 1968, ca efect al revenirii ţării la împărţirea

administrativ-teritorială pe judeţe.

După 1990, instituţia a fost reorganizată îndeplinind funcţii de

primă instanţă, instanţă de apel şi recurs. A fost organizată cu secţiile

civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ. De la 1

noimebrie 2002 funcţionează pe lângă Tribunalul Mehedinţi şi Oficiul

Registrulului Comerţului, la acesta fiind delegaţi judecători ce

desfăşoară activităţi prevăzute de lege.


4

CAPITOLUL 2

Analiza activităţii instanţei – aspecte cantitative

2.1. Volumul de activitate

În anul 2008 s-au înregistrat la Tribunalul Mehedinţi un număr

de 18726 cauze nou intrate, cu 67 cauze mai mult decât anul

precedent.

Adăugând la cele 3095 dosare existente in stoc la începutul

anului dosarele nou intrate, se observa ca Tribunalul Mehedinţi a avut

de soluţionat un volumul de 21821 cauze, cu 702 mai puţin decât in

2007. Din totalul cauzelor deduse judecăţii, 16776 au reprezentat

activitatea de fond , 599 activitatea în apel , 4446 activitatea în

recurs .

În materia civilă s-au înregistrat:

- 657 cauze în fond, cu 29 % mai puţin decât în 2007 când

numărul acestora a fost de 924;

- 452 cauze în apel, cu 8,1 % mai mult decât în anul 2007 când

au fost 418 cauze;

- 2132 cauze în recurs, în scădere cu 5,50% faţă de anul 2007

când numărul acestora a fost de 2257.

În materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale, secţie

nou înfiinţată în anul 2007, volumul cauzelor care au revenit spre


5

soluţionare a fost de 5094, faţă de 3559 cauze în 2007, în creştere cu

43,10 %.

În materie penală se constată o creştere a volumului de cauze

directe şi o scădere a volumului de cauze (apel şi recurs) faţă de anii

precedenti, şi anume :

- 798 cauze directe, în creştere cu 20,90 % faţă de anul 2007 când

numărul acestora a fost de 660 ;

- 147 cauze in apel, în scădere cu 15,50 % faţă de anul trecut

când s-au înregistrat 174 cauze ;

- 662 cauze in recurs, în scădere cu 17,80 % faţă de anul 2007,

când au fost 805 cauze.

În materie comercială şi contencios administrativ, volumul de

activitate a fost de:

- 10227 cauze în fond, în scădere cu 17,62 % faţă de 2007 când

numărul acestora a fost de 12415 cauze (din cele 10227 cauze, 478 au

fost cauze de faliment şi 3779 cauze soluţionate de judecătorul delegat

la Registrul Comerţului) ;

- 1652 cauze în recurs, în creştere cu 26,29 % faţă de anul

2007 când numărul acestor cauze a fost de 1308.

2.2. Operativitatea la nivelul instanţei

La nivelul Tribunalului Mehedinţi au fost soluţionate 18251

cauze, ceea ce în procente înseamnă 86,70 %, pe secţii situaţia

prezentându-se astfel:

- secţia civilă: dosare pe rol - 3241, soluţionate - 2734,

suspendate 223, operativitate 90,59 %;


6

- secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale: dosare pe rol -

5094, soluţionate - 4044, suspendate - 248, operativitate 83,45 %;

- secţia penală: dosare pe rol - 1607, soluţionate - 1346,

operativitate 83,75 % ;

- secţia comercială şi contencios administrativ - dosare pe rol

11879, soluţionate 10127, suspendate 304, operativitate 87,49 %;

În cadrul tribunalului, în raport cu fazele de judecată, se observă

că au fost soluţionate procentual, raportat la totalul cauzelor

soluţionate în anul 2008:

- 14033 cauze directe, ceea ce reprezintă 77 %;

- 436 cauze în apel, respectiv 2,39 % ;

- 3782 cauze au fost hotărâte în recurs, reprezentând 20,72 %.

În materie civilă, au fost solutionate :

- în primă instanţă - 570 cauze din totalul de 657 cauze pe rol,

adică 91,78 %. Din cele 570 cauze soluţionate în primă instanţă,

25,40% sunt cauze cu minori (145 cauze).

- în apel – 323 cauze din 452 cauze pe rol, adică 77,08 %, (144

reprezentând cauze privind dreptul familiei şi persoanei) ;

- în recurs - 1841 cauze din totalul de 2132 cauze pe rol,

operativitatea fiind de 93,07 % (dreptul familiei şi persoanei - 133

cauze soluţionate ) .

În materia conflictelor de muncă şi asigurărilor sociale au

fost soluţionate 4044 cauze, din totalul de 5094 cauze aflate pe rol,

reprezentând 83,45 % din cauzele deduse judecăţii la această secţie .


7

În materie penală s-au solutionat :

- în primă instanţă - 683 cauze din totalul de 798 cauze aflate

pe rol, rezultând un procent de operativitate de 85,58 % ;

- în apel - 113 cauze din 147 cauze aflate pe rol, procentul de

operativitate fiind de 76,87 % ;

- în recurs - 550 dosare din totalul de 662 cauze, operativitatea

fiind de 83,08 %.

În materie comercială şi contencios administrativ au fost

solutionate:

- în primă instanţă – 8736 cauze din 10227 cauze aflate pe rol,

obţinându-se un procent al operativitatii de 87,70 %. Daca scădem din

totalul cauzelor comerciale dosarele care au ca obiect procedura

insolvenţei, operativitatea în materie comercială şi contencios

administrativ este de 90,05 %. Este ştiut că un dosar ce are ca obiect

procedura insolvenţei cuprinde de fapt mai multe dosare ce se cer a fi

soluţionate în cadrul aceluiaşi dosar, aşa încât într-un număr de 478

dosare de faliment aflate pe rolul instanţei în 2008, s-au pronuntat un

număr de 620 hotărâri judecătoreşti (sentinţe) şi doar 192 cauze au

fost fost soluţionate definitiv (doar acestea din urmă fiind luate în

calculul operativităţii, datorită specificului materiei).

- în recurs comercial şi contencios administrativ - 1391 cauze

din 1652 cauze aflate pe rol, operativitatea soluţionării cauzelor fiind

de 86,23 %.


8

2.3. Încărcătura pe judecător

La Tribunalul Mehedinţi, în anul 2008, numărul posturilor de

judecător repartizate a fost de 40, din care ocupate 40.

Având în vedere că Tribunalul Mehedinţi are spre

soluţionare, pe lângă cauze directe, şi cauze în apel şi recurs, rezultă

că volumul mediu de cauze pe care judecătorii de la această instanţa

l-au avut de soluţionat a fost de 655 cauze/judecător.

La secţia civilă:

- volumul de cauze/judecător a fost de 796 cauze;

- operativitatea pe judecător a fost de 674 cauze /judecător.

La secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale:

- volumul de cauze/judecător a fost de 1455 cauze;

- operativitatea pe judecător a fost de 1155 cauze/ judecător.

La secţia penală:

- volumul cauzelor/ judecător a fost de 440 cauze;

- operativitatea pe judecător a fost de 366 cauze/judecător.

La sectia comercială şi contencios administrativ:

- volumul de activitate/judecator a fost de 1583 cauze ;

- operativitatea/judecător a fost de 1291 cauze/judecator.

Menţionăm faptul că Tribunalul Mehedinţi a avut în cursul

anului 2008 doi judecători delegaţi la Oficiul Registrului Comerţului

care, zilnic, au asigurat controlul legalităţii operaţiunilor de registru

efectuate. În această perioadă au fost înregistrate un număr de 3779

operaţiuni (înmatriculări persoane juridice, menţiuni, radieri,

înregistrări din oficiu persoane juridice).


9

2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul

instanţei în anul 2008. Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de

remediere propuse.

Calitatea actului de justiţie este afectata negativ de

supraaglomerarea şedinţelor de judecată, fiind necesar in acest sens,

pe lângă nevoia stringentă de completare a schemei de personal şi

aplicarea, în paralel, a unei politici de suplimentare a personalului

corespunzător volumului de activitate la fiecare secţie.

Supraaglomerarea activităţii instanţei reiese din volumul

cauzelor în anii precedenţi:

Evoluţia numărului de cauze la Tribunalul Mehedinţi în

perioada 2006-2008

16801

2252321821

0

5000

10000

15000

20000

25000

2006 2007 2008


10

Cerinţa înaltă pentru tratarea cu celeritate a cauzelor (sub

presiunea aplicării unei sancţiuni disciplinare, art.97 litera f din Legea

303/2004 republicată), neconcertată cu măsuri corespunzătoare de

asigurare a resurselor, i-a determinat pe judecători să stabilească o altă

ierarhie a priorităţilor profesionale. Presiunea timpului, sub cerinţa

păstrării termenelor procedurale pentru administrarea probelor la un

număr mult sporit de cauze pentru fiecare judecător i-a determinat pe

aceştia să scurteze timpul alocat pentru fiecare dosar.

Instabilitatea legislativă alăturată unui act legislativ lipsit de

coerenţă şi predictibilitate duce la practică judiciară neunitară ce

creează o imagine negativă a justiţiei în ansamblu, ştiut fiind că o lege

trebuie să îndeplinească mai multe criterii pentru a putea să-şi atingă

scopul. Acest lucru rezultă din jurisprudenţa drepturilor omului, care

nu o dată a sancţionat România pentru o calitate scăzută a textului de

lege.

Acest aspect este de o mare sensibilitate, în condiţiile perpetuării

lui, întrucât reflecţia în media numai a aspectelor negative pun pe

umerii justiţiei o imagine ce nu-i este imputabilă în totalitate.

Acelaşi rol nefast îl are media şi în privinţa imixtiunii politicului

în justiţie, cunoscut fiind că există presiuni asupra sistemului judiciar

ce se exercită din partea mediilor politice şi economice care, cu scopul

promovării propriilor interese, fac declaraţii prin intermediul presei

împotriva actului de justiţie, mizând pe o percepţie favorabilă asupra

acestora în rândul publicului.


11

CAPITOLUL 3

Analiza calitativă a activităţii instanţei

3.1 Efectele modificărilor legislative survenite în 2008 asupra

activităţii instanţei

Prin Legea 115/2008 a fost respinsă OUG nr.126/5 noiembrie

2007 pentru modificarea Legii 248/2005 privind regimul liberei

circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. În consecinţă, competenţa

de soluţionare a cazurilor de restrângere a exercitării dreptului la

liberă circulaţie în străinătate a cetăţenilor români care au fost

returnaţi din statele membre ale UE în baza acordurilor de readmisie

încheiate între România şi acestea, precum şi a cetăţenilor a căror

prezenţă pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfăşoară

sau ar urma să o desfăşoare, ar aduce atingere gravă intereselor

României ori relaţiilor bilaterale dintre România şi acel stat, au revenit

în competenţa de judecată în primă instanţă secţiilor civile ale

tribunalelor. Modificarea menţionată a determinat creşterea volumului

de activitate cu 70 de dosare.

În materia contenciosului administrativ, art.10 al.1 din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi

completările ulterioare, prin care se reglementează competenţa de

soluţionare a litigiilor privind actele administrative, precum şi cele

care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi

accesorii ale acestora şi compunerea completului de judecată a fost

modificat prin Legea 97/2008 privind aprobarea OUG nr.100/2007,


12

pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul

justiţiei. Modificarea legislativă se referă la compunerea completului

de judecată în primă instanţă, revenindu-se la completul de judecată

format dintr-un singur judecător.

Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 97/2008 în materia

contenciosului administrativ şi fiscal, completul de judecată în primă

instanţă era format din 2 judecători ca urmare a modificării şi

completării Legii contenciosului administrativ prin Legea nr.

262/2007.

Astfel modificarea legislativă prevăzută în Legea nr. 97/2008 a

avut o influenţă pozitivă asupra calităţii actului de justiţie prin

diminuarea numărului de cauze repartizate fiecărui judecător.

În materie penală, în anul 2008, au intervenit modificări

legislative cu impact în desfăşurarea activităţii de soluţionare a

cauzelor specifice.

Astfel, Codul de procedură penală a fost modificat prin OUG nr.

31/2008 şi prin Legea nr. 57/2008.

Prin OUG nr. 31/2008, faţă de faptul că la data de 1 aprilie 2007

a intrat în vigoare forma modificată a art. 482 din Codul de procedură

penală, în raport de dispoziţiile Legii nr. 356/2006 pentru modificarea

şi completarea Codului de procedură penală - text legal ce stabilea

obligativitatea solicitării de către organele de urmărire penală sau

instanţa de judecată a întocmirii referatelor de evaluare în cauzele cu

infractori minori - în scopul prevenirii tergiversării cauzelor, s-a

adoptat măsura ca respectivul referat să fie solicitat obligatoriu doar

de instanţele de judecată în cauzele cu minori.


13

Raţiunea acestei modificări rezidă în faptul că în prezent, la nivel

naţional, din lipsă de personal în cadrul serviciilor de probaţiune, nu s-

a putut da curs în termen rezonabil tuturor solicitărilor, ceea ce a

condus la prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor.

Consecinţa acestei ordonanţe de urgenţă este soluţionarea cu

celeritate a cauzelor penale privind minori, prin scurtarea timpului de

efectuare a cercetărilor în faza urmăririi penale a procesului.

Pentru aceste considerente, legiuitorul a modificat art. 482 C.p.p.

după cum urmează:

"ART. 482

Referatul de evaluare a minorului

În cauzele cu învinuiţi sau inculpaţi minori, procurorul care

supraveghează sau, după caz, efectuează urmărirea penală poate să

solicite, atunci când consideră necesar, efectuarea referatului de

evaluare de către serviciul de probaţiune de pe lângă tribunalul în a

cărui circumscripţie teritorială îşi are locuinţa minorul, potrivit legii.

În cauzele cu inculpaţi minori, instanţa de judecată are obligaţia

să dispună efectuarea referatului de evaluare de către serviciul de

probaţiune de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are

locuinţa minorul, potrivit legii, cu excepţia cazului în care efectuarea

referatului de evaluare a fost solicitată în cursul urmăririi penale,

potrivit dispoziţiilor alin. 1, situaţie în care dispunerea referatului de

către instanţă este facultativă.

Referatul de evaluare are rolul de a furniza organului judiciar

date privind persoana minorului în perspectivă socială.


14

Referatul de evaluare se realizează în conformitate cu structura şi

conţinutul prevăzute de legislaţia specială ce reglementează activitatea

serviciilor

Prin Legea nr. 57/2008, într-un singur articol de modificare a art.

172 alin.1 C.p.p., s-a reglementat în sensul consolidării dreptului la

apărare al învinuitului/inculpatului. În acest sens, s-a stipulat că "În

cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are

dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală şi poate

formula cereri şi depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică

efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul

a fost încunoştinţat de data şi ora efectuării actului. Încunoştinţarea se

face prin notificare telefonică, fax, internet sau prin alte asemenea

mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal."

Sub aspectul modificărilor intervenite în Codul penal, reţinem

că legiuitorul, având în vedere că în ultima perioadă au devenit tot mai

numeroase faptele prin care se aduce atingere autorităţii şi înfăptuirii

justiţiei, de natură să afecteze imaginea publică a organelor judiciare,

fiind afectată încrederea cetăţenilor în actul de justiţie, prin acţiuni de

natură a sfida organele judiciare sau reprezentanţii unor autorităţi

publice, ţinând seama de imperativul creării cadrului legislativ

adecvat, de natură să protejeze solemnitatea şedinţelor de judecată şi,

în general, întreaga activitate desfăşurată de organele judiciare şi de

reprezentanţii autorităţilor publice, a adoptat OUG nr. 198/2008 prin

care a modificat mai multe articole din Codul penal în sensul celor de

mai jos:


15

1. La articolul 239, după alineatul 4 se introduce un nou alineat,

alineatul 5, cu următorul cuprins:

"Dacă faptele prevăzute în alin. 1 - 4 sunt săvârşite împotriva

unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert,

executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar, limitele pedepsei

se majorează cu jumătate."

2. Articolul 239^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"ART. 239^1

Cazuri speciale de pedepsire

În cazul infracţiunilor prevăzute de art. 180 - 183, art. 189 şi art.

193, săvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a uneia

dintre persoanele prevăzute în art. 239 alin. 5, în scop de intimidare

sau de răzbunare în legătură cu exercitarea de către aceste persoane a

atribuţiilor de serviciu, limitele pedepsei se majorează cu jumătate."

3. După articolul 272 se introduce un nou articol, articolul

272^1, cu următorul cuprins:

"ART. 272^1

Sfidarea organelor judiciare

Întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau

ameninţătoare la adresa integrităţii fizice a unui judecător, a unui

procuror sau a unui organ de cercetare penală, de către o persoană care

participă sau asistă la o procedură care se desfăşoară în faţa instanţei

sau a organului de urmărire penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3

luni la un an sau cu amendă. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează

întrebuinţarea de cuvinte insultătoare ori gesturi obscene sau

ameninţătoare în mod nemijlocit la adresa integrităţii fizice a unui


16

judecător, a unui procuror sau a unui organ de cercetare penală,

poliţist sau jandarm, pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiei."

Aceste modificări tind să întărească autoritatea justiţiei şi a

celorlalte organe judiciare.

Prin legea nr. 58/2008, Codul penal a fost modificat art.258 C.p.,

adăugându-se un al doilea alineat la acest text de lege, care stipulează

astfel: "În cazul prevăzut la alin. 1, pentru faptele prevăzute la art.

246, 247 şi 250 alin. 1 - 4, acţiunea penală se pune în mişcare la

plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia acelora care au

fost săvârşite de o persoană dintre cele prevăzute la art. 147 alin. 1."

In anul 2008 au fost operate modificări legislative asupra Legii

nr.53/2003 – Codul Muncii – şi a Legii nr.19/2000 privind sistemul

public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care s-au referit

exclusiv şa norme de drept material, fără impact asupra duratei

soluţionării cauzelor în condiţiile în care nu au fost modificate

normele speciale de procedură în materia litigiilor de muncă şi de

asigurări sociale.

Astfel, referitor la Codul muncii, dispoziţiile art.134 al.1 au fost

completate în sensul că au fost incluse în categoria „Zilelor de

sărbătoare legală”, prima şi a doua zi de Rusalii şi Adormirea Maicii

Domnului, iar dispoziţiile art.296 şi art.298 al.3 au fost modificate în

sensul că, s-a prelungit termenul de abrogare a Decretului nr.92/1976,

privind carnetul de muncă de la data de 01.01.2009 la data de

01.01.2011, menţinându-se procedura de reconstituire a vechimii în

muncă, la solicitarea persoanei care nu posedă carnet de muncă până

la data de 31.12.2010 de către instanţele judecătoreşti pe baza


17

înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor

de muncă.

De asemenea, s-a prelungit termenul până la care angajatorii,

care păstrează şi completează carnetele de muncă ale salariaţilor vor

elibera aceste carnete titularilor, respectiv de la data de 30.06.2009 la

data de 30.06.2011.

Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte

drepturi de asigurări sociale a fost modificată şi completată în cursul

anului 2008 prin următoarele acte normative:

- Legea nr.11/15.01.2008 care a completat dispoziţiile art.58 în

sensul că, pot beneficia de pensie de invaliditate şi asiguraţii a

căror invaliditate s-a ivit ca urmare a neoplaziei şi SIDA,

indiferent de stagiul de cotizare.

- OUG nr.83/24.06.2008 prin care a fost modificat art.9 al.2 şi

au fost introduse aliniatele 3 şi 4 prin care s-a prevăzut că,

evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în

sistemul public se realizează pe lângă codul personal de

asigurări sociale şi pe baza datelor de stare civilă, actualizate

pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii U.E. şi ai statelor

membre ale Spaţiului Economic European şi străinii care

înregistrează reşedinţa / şederea în România, date care vor fi

furnizate gratuit la cererea Casei Naţionale de Pensii şi

Asigurări Sociale de către autorităţile şi instituţiile care deţin

astfel de informaţii.

- OUG nr.100/27.08.2008 referitoare la modificarea

cuantumului pensiilor cuvenite persoanelor care au desfăşurat


18

activitate în grupele I şi II de muncă, modificată de Legea

nr.218/27.10.2008, care ulterior a fost modificată şi

completată de OUG nr.209/04.12.2008.

Astfel, art.12 din Legea nr.19/2000, a fost modificat prin

Legea nr.218/2008, în sensul că, veniturile bugetului asigurărilor

de stat provin din contribuţiile asigurărilor sociale, dobânzi,

majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiilor, alte venituri

potrivit legii din transferuri nerambursabile de la bugetul de stat

pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se

aprobă prin legile bugetare anuale.

Prin acelaşi act normativ a fost modificat şi art.78 pct.2 din

Legea nr.19/2000 în sensul că, au fost majorate punctajele anuale

cu 50% pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de

muncă încadrate în grupa I şi cu 25% pentru asiguraţii care au

desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa a-II-a.

De creşterea punctajelor anuale beneficiază pensionarii

care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa

I şi II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de

01.04.2001, precum şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-

au deschis în perioada 01.04.2001 – 01.11.2008, inclusiv, fiind

exceptate persoanele ale căror pensii au fost recalculate în

conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 aprobată prin Legea

nr.78/2005 şi pentru care, la determinarea punctajului mediu

anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii

dreptului la pensie prevăzute de acte normative, cu caracter


19

special. Aceste drepturi de pensie se acordă beneficiarilor

începând cu luna ianuarie 2010.

- OUG nr.192/25.11.2008 a modificat dispoziţiile art.18 al.3

din Legea nr.19/2000, în sensul că începând cu data de

01.12.2009, cotele de contribuţii de asigurări sociale s-au

stabilit în procente de 27,5% pentru condiţii normale de

muncă, 31% pentru condiţii deosebite de muncă şi 37%

pentru condiţii speciale de muncă.

In mod obiectiv, aceste modificări legislative vor determina, în

anul 2009, creşterea volumului de activitate şi a complexităţii cauzelor

având ca obiect Contestaţii împotriva deciziilor de recalculare a

drepturilor de pensie.

3.2 Aplicarea prevederilor legale privind repartizarea

aleatorie a cauzelor şi funcţionarea sistemului informatic de

repartizare.

În anul 2008, la instanţele de pe raza de competenţă a

Tribunalului Mehedinţi a fost folosită în continuare aplicaţia Ecris, al

cărei scop este gestionarea dosarului de la instanţa de fond până în

ultima cale de atac, dosarul având număr unic la nivel naţional.

Aplicaţia Ecris asigură repartizarea aleatorie a cauzelor,

criteriul folosit la instanţa noastră fiind numărul de dosare/şedinţă.

În acest sens, au fost aplicate prevederile legale din

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care s-a


20

axat în primul rând pe asigurarea independenţei şi transparenţei

actului de justiţie.

Configurarea aplicaţiei pe cele 4 secţii ale tribunalului a

respectat aceste prevederi în sensul că fiecare complet are asociat un

nr. de dosare/şedinţă, obiecte din Nomenclatorul unic de cauze, iar

fiecare obiect, cu puţine excepţii cu caracter de urgenţă din materia

penală, are ataşat un termen de distribuire şi complexitate unică.

A fost respectat şi art. 95 al.2 din Regulament, conform căruia

principiul repartizării aleatorii a cauzelor implică nu numai utilizarea

aplicaţiei informatice Ecris, ci şi înregistrarea cererilor în ordinea

sosirii lor la instanţă şi repartizarea lor în aceeaşi ordine.

La sfârşitul anului 2008 putem afirma că personalul instanţei

utilizează aplicaţia cu respectarea regulamentului.

Acelaşi principii au fost avute în vedere şi de instanţele din

raza de competenţă a Tribunalului Mehedinţi, Judecătoria Drobeta

Turnu Severin având alocate la obiecte şi o anumită complexitate.

Modul de funcţionare şi respectare a repartizării aleatorii a

cauzelor la instanţele din raza de competenţă a tribunalului a fost

verificat de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii

rezultatul fiind pozitiv pentru toate instanţele noastre.

Procesul de informatizare la nivel naţional a instanţelor

judecătoreşti a continuat şi în anul 2008, conform Strategiei de

informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005-2009. Astfel:

1. Dotarea cu echipamente de înregistrare audio-video destinat

audierii în faţa instanţei a martorilor cu identitate ascunsă:


21

- Tribunalul Mehedinţi, Judecătoria Drobeta Turnu Severin şi

Judecătoria Vânju Mare au fost dotate cu câte un asemenea

echipament.

2. Dotare cu echipamente destinate sistemului de arhivare

electronică a documentelor:

- Tribunalul Mehedinţi: 4 scannere, 4 servere;

- Judecătoria Drobeta Turnu Severin: 2 scannere şi 4 servere;

- Judecătoria Strehaia, Judecătoria Orşova, Judecătoria Baia de

Aramă şi Judecătoria Vânju Mare câte un scanner şi 3 servere;

3. Dotarea cu infochioşcuri pentru corecta informare a

cetăţeanului:

- Tribunalul Mehedinţi şi Judecătoria Drobeta Turnu Severin -

câte 2 echipamente;

- Judecătoria Strehaia, Judecătoria Orşova, Judecătoria Baia de

Aramă şi Judecătoria Vânju Mare - câte un echipament.

3.3.Durata de soluţionare a cauzelor

Comparativ cu numărul mare de cauze pe care Tribunalul

Mehedinti la avut de soluţionat în cursul anului 2008 – 21821 cauze –

durata medie de soluţionare a dosarelor a fost de 3,5 luni.

Pe sectii, durata medie de solutionare a dosarelor a fost:

- 4 luni la sectia civila;

- 3,4 luni la sectia conflicte de munca si asigurari sociale;

- 3,2 luni la sectia penala;

- 3,5 luni la sectia comerciala si contencios administrativ.


22

Procentual, cea mai mare parte a cauzelor au fost solutionate

intre 0-6 luni, respectiv 94,17% din volumul de activitate al instantei,

si anume :

- la sectia civila – 81,16% cauze solutionate intre 0-6 luni;

- la sectia conflicte de munca si asigurari sociale – 89,29%

cauze solutionate intre 0-6 luni;

- la sectia penala – 96.21% cauze solutionate intre 0-6 luni;

- la sectia comercial si contencios administrativ – 95,69%

cauze solutionate intre 0-6 luni.

3.4 Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

În cadrul Tribunalului Mehedinţi, în 2008 au functionat 4 secţii

specializate:

- secţia civilă ;

- secţia penală ;

- secţia comercială şi contencios administrativ

- secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

La toate secţiile Tribunalului Mehedinţi activitatea de judecată a

fost realizată de complete înfiinţate prin hotărârea Colegiului de

Conducere, ţinându-se seama de specializarea pe materii. Şi în cursul

anului 2008 au continuat să funcţioneze aceleaşi complete specializate

înfiinţate prin hotărârea CSM, în următoarele materii :

- penal - în materia infracţiunii de corupţie ;


23

- civil - în materia adopţiei, tutelei şi protecţiei drepturilor

minorului.

În cadrul programului de formare continuă la nivel centralizat, în

cursul anului 2008 judecătorii din cadrul Tribunalului Mehedinţi au

participat la seminarii organizate în domeniile de specializare în care

îşi desfăşoară activitatea la instanţă, în domeniul dreptului comunitar,

CEDO, practică neunitară, achiziţii publice, dreptul concurenţei,

cooperare judiciară în materie civilă, comercială şi penală.

La nivelul instantei, pe linia învatamântului profesional

organizat periodic, cu participarea judecatorilor de la instantele din

judet, a reprezentantţilor Curţii de Apel Craiova, dar şi a

reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost organizat un seminar

intitulat ,,Regulamente comunitare new generation aplicabile în cadrul

cooperării judiciare în materie civilă şi comercială între statele UE”.

3.5. Indici de calitate

În cursul anului 2008, din totalul cauzelor soluţionate în fond şi

apel de Tribunalul Mehedinţi - 14469 - au fost atacate cu apel sau

recurs un număr de 2726 cauze, iar soluţia a fost schimbată la 717

cauze. În raport de aceste date, rezultă că ponderea atacabilităţii

hotărârilor a fost de 18,84 %, iar ponderea schimbării hotărârilor a fost

de 4,95 %, iar indicele de casare a fost de 26,30 %.

In materie civilă, raportând cauzele atacate la instanţele

superioare (228 cauze) la cauzele soluţionate de tribunal în primă

instanţă si apel (893 cauze), rezultă că ponderea atacabilităţii a fost de


24

25,53 %. Din totalul hotărârilor atacate, au fost schimbate in totul sau

in parte soluţiile din 37 de cauze , ceea ce înseamnă că ponderea

hotărârilor casate în raport de numărul cauzelor soluţionate a fost de

4,14 %. Indicele casării hotărârilor în funcţie de cauzele atacate a fost

de 16,22 %.

In această materie, principalele motive de casare înregistrate in

cursul anului 2008 se referă la :

- greşita recalificare a căii de atac, în contextul modificării

practicii judiciare, în sensul calificării căii de atac în raport de

oricare din capetele de cerere, renunţându-se la calificarea căii

de atac în raport de capătul principal de acţiune;

- netemeinicia deciziilor, determinată de greşita apreciere a

probelor sau insuficienţa probatoriului administrat.

În materie comercială şi de contencios administrativ, din

8736 hotărâri pronunţate în primă instanţă, au fost atacate 1437

hotărâri, adică procentul de atacabilitate a fost de 16,44 % din totalul

cauzelor soluţionate, iar numărul cauzelor admise a fost de 339,

reieşind că ponderea schimbărilor hotărârilor a fost de 3,88 %.

Raportând cauzele admise în căile de atac la numărul hotărârilor

atacate, se poate observa că indicele de casare a fost de 23,59 %.

În această materie, principalele motive de casare înregistrate

în cursul anului 2008, sunt :

- încălcarea sau aplicarea greşită a legii;

- nemotivarea hotărârii sau motivarea contradictorie a acesteia;

- omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa pe toate capetele

de cerere deduse judecăţii;


25

- încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancţiunea

nulităţii, de art.105 alin.2 Cod procedură civilă;

- modificarea şi necorelarea actelor normative cu aplicabilitate în

domeniul fiscal, precum şi redactarea lacunară a acestora;

- interpretarea şi aplicarea diferită a legislaţiei privind acordarea

unor drepturi salariale funcţionarilor publici, în special a

suplimentului postului şi a suplimentului gradului - necuantificate de

legiuitor printr-un act normativ, în aplicarea dispoziţiilor art.29 alin.ş1

litera c şi d din legea 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.

Secţia penală a Tribunalului Mehedinţi a soluţionat un număr de

796 cauze penale în fond şi apel, dintre care într-un număr de 100 de

cauze, s-au exercitat căile legale de atac, apel şi recurs, dar numai în

14 cazuri hotărârile au fost desfiinţate.

Astfel, s-a înregistrat o pondere a atacabilităţii hotărârilor

judecătoreşti în materie de 12,56 %, ce reprezintă un procent de 1,75%

al schimbării hotărârilor penale .

Într-o descriere succintă a cauzelor ce au constituit motivele de

casare/desfiinţare a hotărârilor tribunalului în materie penală, aşa cum

au fost reţinute de instanţele superiore de apel şi recurs, trebuie

reţinute atât motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie a hotărârii

judecătoreşti, acestea din urmă fiind reduse ca număr.

Sub aspectul nelegalităţii, amintim cazul de nulitate prev. de art.

197 alin.2 C.p.p.- judecarea cauzei cu nerespectarea dispoziţiilor

legale privind prezenţa în instanţă, atunci când e obligatorie, a

inculpatului, respectiv cauzele cu minori.


26

Trebuie reţinut că multe dintre casările operate asupra hotărârilor

acestei secţii au existat ca urmare a diferitei aprecieri a instanţei

superioare - Curtea de Apel Craiova, asupra cuantumului pedepselor

aplicate inculpaţilor condamnaţi, sau asupra modalităţii de executare a

pedepsei aplicate.

Un alt motiv de casare/desfiinţare a fost reprezentat de

interpretarea greşită a probelor administrate în cauzele penale directe

sau în apel, în care tribunalul a avut rol de instanţă de apel, adoptându-

se decizii contrare celor de la fond.

Toate aceste situaţii au fost într-un număr redus de cauze, marea

majoritate a dosarelor penale fiind menţinută în căile de atac.

În materia conflictelor de muncă şi asigurări sociale, din

4044 hotărâri pronunţate în primă instanţă au fost atacate 961 hotărâri,

adică procentul de atacabilitate a fost de 23,76 % din totalul cauzelor

soluţionate, iar numărul cauzelor admise a fost de 327, reieşind că

ponderea schimbărilor hotărârilor a fost de 8,08 %. Raportând cauzele

admise în căile de atac la numărul hotărârilor atacate, se poate

observa că indicele de casare a fost de 34,02 %.

Din totalul cauzelor casate cu reţinere, un număr de 126 cauze

au avut ca obiect plata drepturilor salariale (prime de concediu şi alte

diferenţe de drepturi salariale), formulate de personalul contractual din

cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA)

(101 dosare) şi cadrele didactice (25 dosare), instanţa de recurs

modificând soluţia pronunţată de instanţa de fond.

Apreciem că soluţiile pronunţate de instanţa de fond, în cauzele

arătate mai sus, nu sunt imputabile judecătorilor, întrucât la data


27

pronunţării, practica judiciară în materia raporturilor de muncă şi a

drepturilor solicitate de reclamanţi, nu era unitară la nivelul

tribunalelor şi al curţilor de apel.

In materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, principalele

motive de casare a hotărârilor pronunţate în cursul anului 2008, au

fost:

- Insuficienţa probatoriului administrat în cauză, cu consecinţa

faptului că nu au fost verificate şi lămurite integral toate

aspectele necesare soluţionării în mod temeinic şi legal a

cauzei;

- Interpretarea diferită a legii de către judecătorii de fond în

chestiuni de practică neunitară;

- Existenţa unor opinii diferite între interpretarea şi aprecierea

probelor de către judecătorii de la fond şi din recurs;

- Netemeinicia hotărârii de fond provocată de lipsa de diligenţă

a părţii în administrarea cauzei, cu ignorarea în recurs a

obligaţiilor procesuale şi a sancţiunilor pentru nepropunerea

sau nefurnizarea de mijloace de probă pertinente;

- Netemeinicia hotărârii de fond, datorată administrării în calea

de atac a unor probe cu înscrisuri noi;

- Menţinerea practicii judiciare neunitare, în anumite domenii,

în mod curent, la nivelul instanţei de recurs;

- Nu s-a asigurat o interpretare în mod unitar a normelor legale

incidente în cauzele deduse judecăţii, existând opinii

divergente atât la nivelul instanţei de fond, cât şi la instanţa de


28

recurs, cauzate de lipsa de claritate şi coerenţă a actelor

normative;

- Interpretarea eronată în căile de atac a normelor de procedură

care guvernează soluţionarea conflictelor de muncă

reglementate de Codul muncii – Legea nr.53/2003 şi Legea

nr.168/1999, în sensul că, au fost aplicate normele procesuale

prevăzute de Codul de Procedură Civilă, în condiţiile în care

art. 290 din Codul Muncii trimite la legea specială în privinţa

procedurii de soluţionare a conflictelor de muncă, care este

Legea nr.168/1999;

- Existenţa unor situaţii în care instanţa a soluţionat superficial

cauza în recurs.

Intr-un număr apreciabil de cauze, hotărârile atacate au fost

casate de instanţa de recurs, cu reţinere, pentru judecarea pe fond a

cauzei, fiind modificată pentru netemeinicie, hotărârea pronunţată pe

fond în primul ciclu procesual, datorită administrării în calea de atac a

unor probe cu înscrisuri noi, neavute în vedere la fond, fără culpa

judecătorului.

In art.287 din Codul muncii este consacrată obligaţia

angajatorului ca până la prima zi de înfăţişare să depună dovezile în

apărarea sa, astfel că, în conflictele de drepturi, sarcina probei este

răsturnată, ea nu revine salariatului (reclamant), în temeiul art.1169

din Codul civil, ci angajatorului.

Această regulă procedurală instituită de legiuitor este raţională şi

imperativă, iar nerespectarea ei conferă instanţei de judecată,


29

prerogativa de a-l decădea pe angajator din beneficiul de a propune

dovezi potrivit art.288 teza a-doua din Codul Muncii.

Referitor la decăderea din probă, completele de judecată au

făcut-o de la caz la caz, în funcţie de modul de apreciere cu privire la

noţiunea de întârziere, raportat la complexitatea litigiilor, la

posibilitatea de care părţile dispun pentru administrarea lor.

Curtea Constituţională prin Decizia nr.350/2005 a constatat că

art.,288 teza a doua din Codul Muncii şi art.77 al.2 din Legea

nr.168/1999, care prevăd decăderea angajatorului din beneficiul probei

admise, ca sancţiune a întârzierii nejustificate a administrării acesteia,

sunt conforme cu legea fundamentală.

Decăderea din probă are drept consecinţă, nedovedirea

legalităţii, ori a temeiniciei deciziei angajatorului sau a refuzului

acestuia de a acorda anumite drepturi angajatului.

Deşi aceste dispoziţii legale, au o importanţă esenţială, fiind

menite să asigure soluţionarea cu celeritate a conflictelor de muncă, în

primul rând, în interesul salariatului, al apărării raporturilor de muncă

şi al exercitării dreptului la muncă, în calea de atac a recursului, sunt

lipsite total de eficienţă, fiind pur şi simplu ignorate, prin admiterea

probei cu înscrisuri noi, adică, orice înscrisuri având legătură cu

litigiul şi fiind de natură să lămurească anumite aspecte al raporturilor

dintre părţi, dar pe care angajatorul, indiferent din ce motive, nu le-a

înfăţişat primei instanţe, pentru ca aceasta să le poată lua în

considerare cu ocazia soluţionării cauzei.

Apreciem că normele de procedură instituite de art.277 şi 278

din Codul Muncii şi art.77 din Legea nr.168/1969 privind soluţionarea


30

conflictelor de muncă, ar trebui să restrângă sfera înscrisurilor noi ce

se pot administra în recurs numai la înscrisurile care au existat în

momentul pronunţării hotărârii, dar care nu au fost cunoscute instanţei

datorită unei cauze de forţă majoră care a împiedicat angajatorul să se

prevaleze de ele.

Numai în aceste condiţii nu sunt lezate garanţiile procedurale

care asigură desfăşurarea unui proces echitabil şi într-un interval de

timp rezonabil.

Instanţa de recurs a procedat la casarea cu trimitere şi în alte

situaţii decât cele statornicite de art.81 al.2 din Legea nr.168/1999

privind soluţionarea conflictelor de muncă (soluţionarea cauzei de

instanţa de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare

la competenţă ori judecata în fond a avut loc în lipsa părţii care nu a

fost legal citată), făcându-se în mod eronat aplicarea dispoziţiilor

art.312 al.5 din Codul de Procedură Civilă care prevede că” în cazul în

care instanţa a cărei hotărâre este recurată a soluţionat procesul fără a

intra în cercetarea fondului, instanţa de recurs, după casare, trimite

cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea casată”.

Soluţia de mai sus a fost argumentată în sensul că sintagma

„necercetarea fondului urmează a fi interpretată extensiv”, în sensul

cuprinderii şi a altor ipoteze, decât respingerea acţiunii decât pe fine

de neprimire şi anume: nemotivarea totală a hotărârii, neadministrarea

niciunui probatoriu sau administrarea unui probatoriu insuficient şi

chiar interpretarea greşită a unor probe care echivalează cu o

nepronunţare asupra fondului cauzei.


31

Opinia majoritară însă, este în sensul că în materia conflictelor

de muncă, casarea cu trimitere este posibilă exclusiv în situaţiile

limitativ prevăzute de art.81 al.2 din Legea nr.168/1999.

În acelaşi sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

prin Decizia nr. XXI din 12 iunie 2006 dată în recursul în interesul

legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că, în recurs, casarea cu

trimitere în materia conflictelor de muncă poate fi dispusă numai în

situaţiile prevăzute de art.81 al.2 lit.a şi b din Legea nr.168/1999,

precum şi în cazul în care prima instanţă, nu s-a pronunţat asupra

fondului cauzei.

Aşa cum s-a subliniat, pe bună dreptate, în doctrină, prin

administrarea probelor în instanţa de control judiciar, devenită

instanţă de fond, urmare a casării, se evită prelungirea judecăţii

datorită plimbării dosarului la instanţa de fond şi apoi din nou la

instanţa de recurs, în cazul atacării hotărârii pronunţate în urma

rejudecării, în condiţiile în care instanţa de casare, soluţionează fondul

prin decizie irevocabilă.

- Au existat şi situaţii în care instanţa de recurs a apreciat că, în

ceea ce priveşte competenţa teritorială, sunt incidente

dispoziţiile art.5 C.p.civ., potrivit cărora cererea se face la

instanţa domiciliului pârâtului (angajator), deşi, art.284 al.2 din

Codul Muncii dispune că, cererea referitoare la conflictele de

muncă se adresează instanţei competente în a cărei

circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa, ori


32

după caz, sediul, fiind încălcată astfel regula specialia

generalibus derogant..

3.6 Măsuri pentru unificarea practicii judiciare luate la nivelul

instanţei.

Pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei au fost

organizate şedinte de învaţamânt profesional conform planificarii

anuale precum şi intilniri periodice cu judecatorii din raza de activitate

a Tribunalului Mehedinţi pe probleme de drept ce au generat solutii

diferite.

În situaţia in care nu s-a ajuns la o solutie unitară, aceasta ca

urmare si a practicii deferite a instantelor ierarhic superioare, au fost

formulate sesizari catre Colegiul de Conducere al Curtii de Apel

Craiova, in vederea promovarii recursului in interesul legii.

La nivelul secţiilor tribunalului, in cadrul practicii de casare,

problemele de drept se pun lunar in discutie, in vederea unei mai bune

clarificari a interpretarii legii in anumite situatii.

În cadrul programului TO DO LIST, adunările generale din

cadrul judecătoriilor au trimis lunar problemele de drept ce au generat

practică neunitară tribunalului care, la rândul său le-a inventariat şi

împreună cu propriile probleme de drept identificate în cadrul fiecărei

secţii, le-a înaintat Curţii de Apel Craiova, la sediul căreia, trimestrial,

au avut loc întâlniri pentru a se găsi soluţii de unificare a practicii. La

aceste întâlniri trimestriale au participat alături de judecătorii din raza


33

Curţii de Apel Craiova şi invitaţi de la Consiliul Superior al

Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Urmare acestor întâlniri, s-a relevat cu necesitate promovarea

recursului în interesul legii de către Colegiul de Conducere al Curţii

de Apel Craiova acolo unde, ca urmare a discuţiilor purtate, nu s-a

ajuns la o soluţie unitară. În situaţia în care în cadrul întrunirilor s-a

ajuns la un consens cu privire la diferite probleme de practică

neunitară, opinia dominantă a fost comunicată instanţelor şi a fost

însuşită de către fiecare judecător.

Aceste activităţi au determinat diminuarea numărului de cauze

în care s-au pronunţat soluţii neunitare, însă pentru o mai deplină

soluţionare a problemelor apărute trebuiesc găsite soluţii legislative

pentru ca recursul în interesul legii să fie judecat într-un termen

rezonabil, raportat la data sesizării problemei de drept ce se cere a fi

rezolvată.

3.7 Aplicarea dispoziţiilor Convenţiei Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, astfel

cum sunt interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a

Drepturilor Omului , în activitatea judecătorilor instanţei .

Având în vedere că potrivit art. 11 din Constituţie, Convenţia

face parte din dreptul intern, cetăţenii români, după epuizarea căilor

interne de atac, s-au adresat cu cereri Curţii Europene, care prin

hotărârile date în cauzele contra României a constatat încălcări ale

unor drepturi fundamentale ocrotite de Convenţie, în special în


34

materia dreptului de proprietate – art. 1 din Protocolul nr.11 adiţional

la Convenţie , dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la un proces

echitabil - art. 5,6 din Convenţie , dreptul la respectarea vieţii private

şi de familie - art.8 din Convenţie, ceea ce a determinat schimbări ale

legislaţiei interne.

Dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din

Convenţie este un drept complex, iar Curtea de la Strasbourg , prin

jurisprudenţa sa, a clarificat atât câmpul de aplicare , cât şi garanţiile

oferite de acest articol.

Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

în cauzele împotriva României referitor la încălcarea acestui articol

au vizat diverse aspecte, adeseori legiuitorul procedând la modificări

legislative în materia Codului penal şi a Codului de procedură penală ,

pentru a se asigura o corelare a legislaţiei interne cu dispoziţiile

Convenţiei.

În cursul anului 2008 judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului

Mehedinţi, în deciziile pronunţate au invocat dispoziţiile Convenţiei,

mai ales în cauzele soluţionate ca instanţă de apel, când s-a constatat

că hotărârile pronunţate de judecătoriile arondate nu sunt motivate în

fapt şi în drept. În acest sens a fost invocată cauza Albina contra

României, jurisprudenţa Curţii Europene constituind izvor de drept

în materie.

De asemenea, au fost invocate adeseori dispoziţiile art.5 paragraf

3 din Convenţie privind dreptul la libertate şi siguranţă, în măsura în

care s-a constatat că un inculpat a fost trimis în judecată în stare de

arest preventiv, iar durata măsurii preventive dispusă încă din faza de


35

urmărire penală de către judecător depăşea un caracter rezonabil,

menţinerea acesteia în continuare nefiind justificată de complexitatea

cauzei sau de comportamentul părţilor.

3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea

judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară

internaţională.

În materia contenciosului administrativ şi fiscal, în litigiile având

ca obiect restituirea taxei de primă înmatriculare prevăzută de art. 214

ind.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, au fost aplicate în

mod direct dispoziţiile din dreptul comunitar, şi anume art.90 din

Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, acestea având prioritate faţă

de dreptul naţional în temeiul principiului supremaţiei dreptului

comunitar.

Astfel s-a stabilit că prin introducerea art. 214 ind.1 – 214 ind.3

din Codul fiscal au fost adoptate norme de discriminare fiscală între

produsele importate şi cele similare autohtone, taxa de primă

înmatriculare fiind datorată doar pentru autoturismele noi, ca şi pentru

cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare sau alte state şi

reînmatricularea în România după aducerea lor în ţară şi după data de

1 ianuarie 2007, nefiind percepută pentru autoturismele deja

înmatriculate în România, ceea ce contravine art.90 paragraf 1 din

Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene care prevede că nici un stat

membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre


36

impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică,

direct sau indirect, produselor naţionale similare.

Taxa specială de primă înmatriculare prevăzută de art. 214 ind.1

– 214 ind. 3 din Codul fiscal fiind contrară normelor comunitare, a

fost abrogată prin OUG nr. 50 /2008, care a instituit o nouă taxă

stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară care are alt mod

de calcul şi altă destinaţie.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, şi în materie

penală, a existat o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea cadrului

legislativ ce priveşte cooperarea juridică internaţională în materie

penală. Astfel, Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară

internaţională în materie penală a transpus decizia cadru nr.584/JAI/13

iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de

predare între statele membre ale Uniunii Europene, iar evoluţia

permanentă a aquis-ului comunitar în acest domeniu a impus

modificarea şi completarea acestui cadru legislativ, dovadă fiind

ultimele modificări aduse prin Legea 222/2008 publicată în Monitorul

Oficial nr.758 din 10 noiembrie 2008.

Prin dispoziţiile acestei legi s-a îmbunătăţit cadrul legislativ în

materia mandatului european de arestare, în raport de problemele ivite

în practică.

Cele mai recente modificări au eliminat o problemă ce

determinase o practică neunitară în activitatea instanţelor, respectiv

cea referitoare la judecătorul competent să emită mandatul european

de arestare, prin noul conţinut dat articolului 81 alin.2 din lege.


37

S-a tranşat definitiv şi o altă problemă ivită în practică, relativ la

necesitatea întocmirii sau nu a unei încheieri în baza căreia să se

dispună emiterea mandatului european de arestare. Această modificare

a fost în acord şi cu Decizia nr.39 din 29.10.2008 a Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, statuându-se că nu este necesară întocmirea unei

încheieri, ştiut fiind că procedura ce vizează emiterea mandatului

european de arestare nu este o procedură jurisdicţională.

O altă modificare survenită prin această lege a fost şi cea privind

posibilitatea retragerii mandatului european de arestare care, până în

prezent, nu s-a regăsit în practica acestui tribunal.

Pe cale de consecinţă, aceste dispoziţii legale au fost transpuse în

practică şi de judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului Mehedinţi, care

în cursul anului 2008 au dispus emiterea unui număr de 9 mandate

europene de arestare, din care 4 au fost executate şi în alte două cazuri

inculpaţii au fost localizaţi şi s-au efectuat procedurile legale

corespunzătoare de traducere a mandatelor în limba ţărilor pe teritoriul

cărora au fost localizaţi condamnaţii.

3.9. Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie

În baza legii 211/2004 la nivelul Tribunalului Mehedinţi – Secţia

penală s-a constituit o Comisie care soluţionează cererile formulate de

victimele infracţiunilor, atât în ceea ce priveşte cererile de asistenţă

juridică gratuită, cât şi cererile de acordare a unui avans din

compensaţia financiară.


38

La nivelul instanţei noastre este înfiinţată această comisie,

funcţionând cu un nr. de doi judecători titulari şi un nr. de 2 judecători

supleanţi, toţi din cadrul Secţiei Penale a tribunalului. Au fost pe rolul

tribunalului 4 astfel de cereri formulate de victimele infracţiunilor

săvârşite cu violenţă şi prevăzute expres de Legea nr. 211/2004,

comisia soluţionându-le conform legii (2 admise, 1 admisă în parte şi

1 respinsă).

În concluzie, dispoziţiile cu caracter de protecţie a anumitor

persoane ce au calitatea de victime în sensul acestei legi sunt

respectate în cadrul acestei instanţe, acordându-se diferite avansuri din

sumele de bani solicitate de victime prin constituirea ca părţi civile în

dosarele de fond pe rolul parchetului sau instanţei.

3.10. Progrese înregistrate în domeniul justiţiei pentru minori

şi a protecţiei drepturilor copilului.

Şi în acest an, activitatea în acest domeniu a fost desfăşurată de

un număr de 3 judecători, ce au format complete specializate în

soluţionarea cauzelor de adopţie, tutelă şi protecţia specială a

minorilor, în condiţiile legilor 272/2004 şi 273/2004, în cadrul

Tribunalului Mehedinţi nefiind constituite complete specializate în

soluţionarea cauzelor generale privind minori şi familie.

Au fost înregistrate un număr de 142 dosare în această materie,

din care, 101 dosare plasamente şi 41 dosare adopţii. S-au soluţionat

139 dosare, rămânând nesoluţionat un număr de doar 2 dosare, pentru

anul 2009


39

Din dosarele soluţionate, 99 au fost plasamente, în condiţiile

Legii 272/2004(din care, au fost admise 98 dosare s-a renunţat la un

dosar) şi 40 dosare au fost adopţii, în condiţiile Legii 273/2004, (din

care, 37 dosare admise şi 3 dosare respinse).

Au fost respectate termenele de celeritate prevăzute de legile în

discuţie, iar pe plan organizatoric s-a asigurat judecarea, în condiţii de

urgenţă, uneori chiar în aceeaşi zi, a dosarelor de plasament în regim

de urgenţă privind minorii abuzaţi.

Facem precizarea că cei trei judecători specializaţi în cauzele cu

minori, au intrat şi în compunerea completelor civile care au

soluţionat cauze în apel şi în recurs.

Totodată, în cadrul completelor specializate la care facem

referire, s-a încercat de către cei trei judecători ca, paralel cu aplicarea

Legilor 272/2004 şi 273/2004 în litera lor, să se asigure o respectare

reală a spiritului acestora, în sensul ca toate măsurile procedurale să

corespundă interesului copilului.

Astfel, minorii au fost audiaţi în Camera de consiliu, fără ca

judecătorii să poarte robe şi prin eliminarea cadrului oficial al unei

şedinţe de judecată, de cele mai multe ori , atunci când legea a cerut

acest lucru, audierea minorilor făcându-se în prezenţa psihologului.

Totodată,în respectarea Protocolului încheiat de Tribunalul

Mehedinţi în luna decembrie 2005, cu DGASPC Mehedinţi, Parchetul

de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, Judecătoria Tr. Severin, Parchetul

de pe lângă Judecătoria Tr. Severin, I.P.J. Mehedinţi, Primăria Tr.

Severin, DSP Mehedinţi, DMSSF Mehedinţi, ITM Mehedinţi şi

Inspectoratul Şcolar Mehedinţi-protocol ce are ca scop implementarea


40

legislaţiei în domeniul drepturilor copilului şi optimizarea colaborării

interinstituţionale în vederea acestei implementări, au fost menţinute

şi în acest an relaţii de bună colaborare cu instituţiile semnatare ale

Protocolului, pentru realizarea interesului superior al minorilor.

3.11 Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr.544/2001 şi ale Legii

nr.677/2001.

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţie de

interes public reglementat prin Legea nr. 544/2001, reprezintă un pas

însemnat spre transparenţa actului de justiţie, contribuind în acelaşi

timp şi la o percepţie obiectivă asupra activităţii din cadrul acestui

sistem având în vedere că sistemul judiciar trebuie să îndeplinească

rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie ci

şi prin stabilirea unui tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil, între

justiţie şi societatea civilă în general.

În anul 2008 ca de altfel şi în anii anteriori, cadrul organizatoric

de realizare a transparenţei în comunicare şi facilitarea accesului la

informaţie s-a realizat prin intermediul Biroului de Informare şi

Relaţii cu Publicul.

Astfel s-au luat măsuri de informare a justiţiabililor cu privire la

organizarea instanţei, la modul de funcţionare, la activitatea şi

programul de lucru, prin postarea acestui gen de informaţii pe portalul

instanţei.

Pe acelaşi portal s-au afişat şi alte informaţii de interes public ca

de exemplu: bilanţul activităţii pentru anii anteriori, achiziţiile publice.


41

Totodată s-au pus la dispoziţie unele ghiduri juridice care cuprind

relaţii privind exercitarea principalelor drepturi procesuale.

La data de 24 octombrie 2008 la sediul instanţelor din judeţul

Mehedinţi au fost organizate manifestări de tipul „Uşilor Deschise”,

scopul acestora fiind acela de a reaminti că justiţia este un serviciu

public transparent care dă dreptul cetăţenilor să-şi rezolve disputele

private şi să-şi afirme drepturile, urmărindu-se cunoaşterea de cei

interesaţi a activităţii ce se desfăşoară în justiţie.

Au fost invitaţi cu acest prilej elevi, studenţi, reprezentanţi ai

societăţii civile, jurnalişti şi orice altă persoană interesată.

La Biroul de Informare şi Relaţii Publice, în anul 2008 au fost

înregistrate un număr de 8 cereri cuprinzând mai multe solicitări de

informaţii de interes public, dintre care o cerere a fost trimisă spre

soluţionare altei instituţii, fiind informat solicitantul despre acest

lucru, patru cereri au primit acces liber integral, iar trei cereri au

primit acces liber doar parţial, întrucât unele dintre informaţiile

solicitate au fost considerate ca fiind exceptate de la liberul acces, în

temeiul Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor

date.

A fost formulată o reclamaţie administrativă, care a fost respinsă

de către Comisia de analiză constituită în temeiul art. 21 din Legea nr.

544/2001 şi H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea normelor

metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001, la nivelul Tribunalului

Mehedinţi.


42

A fost formulată o acţiune în justiţie împotriva Tribunalului

Mehedinţi, în temeiul Legii nr. 544/2001, acţiune ce a fost respinsă

prin sentinţa civilă nr. 1622/13.10.2008 pronunţată de Tribunalul

Mehedinţi – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ,

recursul formulat de reclamant împotriva acestei sentinţe nefiind încă

soluţionat la data întocmirii prezentului raport.

În ceea ce priveşte activitatea de soluţionare a petiţiilor, în anul

2008 au fost înregistrate un număr de 45 petiţii, toate soluţionate în

termenul legal de 30 zile prevăzut de O.G. nr. 27/2002 privind

reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu

modificări prin Legea nr. 233/2002.

În ceea ce priveşte Legea nr. 677/2008, în anul 2008, Tribunalul

şi instanţele din circumscripţia acestuia au respectat obligaţiile ce le

revin în calitate de operatori de date cu caracter personal, privind

adoptarea măsurilor ce s-au impus pentru îndeplinirea cerinţelor

minime de securitate a prelucrării acestor date.

De menţionat că pe toate actele emanate de la instanţe se face

menţiunea numărului de înregistrare ca operator de date cu caracter

personal, din Registrul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a

Datelor cu Caracter Personal.

Fiind respectate dispoziţiile legale, instanţele din judeţul

Mehedinţi nu au înregistrat cazuri în care acestea să fie confruntate cu

exercitarea de către persoanele vizate, a drepturilor recunoscute de

Legea nr. 677/2001, respectiv dreptul la acces de date, dreptul de

intervenţie, dreptul de informare şi nu au existat litigii având ca obiect

apărarea drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001.


43

De asemenea, instanţele nu au fost supuse în anul 2008 unor

proceduri de investigare demarate de către Autoritatea Naţională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, urmare a

unor sesizări.

Pentru cunoaşterea dispoziţiilor prevăzute de Legea nr.

677/2001, la sediile instanţelor, au fost afişate extrase din lege privind

drepturile cetăţenilor reglementate de acest act normativ.

Concluzionând, se poate aprecia că activitatea instanţelor de

colectare, stocare şi prelucrare a datelor cu caracter personal s-a

desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legii speciale susmenţionate,

care are drept scop protejarea acestor categorii de date.

3.12 Aspecte privind calitatea managementului la nivelul

instanţei

În anul 2008, managementul instanţei a fost asigurat de Colegiul

de Conducere, Preşedinte, Vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii.

Principala preocupare a conducerii instanţei a constat în a

asigura, în raport de posibilităţi economico-financiare şi procedurile

legale, condiţii cât mai optime pentru realizarea actului de justiţie.

În acest an, organizarea activităţii instanţei a întâmpinat

dificultăţi ca urmare a unor cauze obiective, cum ar fi nevoia detaşării

judecătorilor la birourile electorale cu ocazia alegerilor locale din luna

iunie 2008 şi a alegerilor parlamentare din luna noiembrie 2008;

condiţii de muncă improprii, personal insuficient, lipsă de fonduri etc,

existând, însă, şi cauze subiective legate de excese de comportament


44

cauzate probabil de încărcătura mare de dosare pe judecător şi

presiunea psihologică sub care se lucrează.

În anul trecut s-a încercat a nu se mai impune un ritm alert de

soluţionare a cauzelor, pornindu-se de la premisa că judecătorii sunt

singurii răspunzători pentru calitatea hotărârilor şi modul în care este

interpretată şi aplicată legea. Judecătorii au fost încurajaţi să-şi

gestioneze propriul volum de dosare şi doar dacă, aparent,

operativitatea la nivelul instanţei nu este cea preconizată,

performanţele instanţei se reflectă în calitatea actului de justiţie şi nu

în ultimul rând în pregătirea şi autodezvoltarea profesională a

judecătorilor.

Chiar şi în aceste condiţii, se constată, însă, că volumul de

activitate per judecător în anul 2008 este exagerat, dacă se are în

vedere că media de soluţionare a cauzelor a fost de 871 cauze per

judecător.

În concluzie, apreciem că din punct de vedere al organizării şi

conducerii activităţii s-a asigurat starea de normalitate desfăşurării

activităţii raportat la mijloacele avute la dispoziţie. Considerăm, însă,

că, în raport de actualele reglementări privind managementul instanţei,

nu avem o perspectivă încurajatoare pentru viitor. Avem în vedere aici

lipsa unor instrumente manageriale care să permită realizarea unor

performanţe în această materie, acest aspect constituind şi principalul

motiv pentru care majoritatea colegilor nu îşi mai doresc funcţii

manageriale (la nivelul instanţelor din judeţul Mehedinţi existând în

prezent 4 posturi vacante de preşedinţi de instanţă).


45

3.13 Măsuri luate de instanţă privind degrevarea judecătorilor

de sarcini auxiliare

În anul 2008 nu au fost posibile măsuri privind degrevarea

judecătorilor de sarcini auxiliare actului de justiţie, atât ca urmare a

prevederilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti, dar şi ca urmare a numărului insuficient de grefieri. Sub

acest aspect, nu trebuie uitat că în activitatea noastră trebuie să

asigurăm un echilibru care să fie perceptibil de către justiţiabili.

Considerăm că dificultăţile de organizare a activităţii unor instanţe

mai mici, cu o schemă mică de personal, condiţiile de spaţiu, cât şi

nivelul actual de civilizaţie şi posibilităţile economico-financiare ale

justiţiabililor impun încă accesul la un judecător.

3.14 Măsuri luate la nivelul instanţei privind creşterea

gradului de transparenţă a funcţionării acesteia

Principala noţiune invocată foarte des atât în cadrul sistemului

juridic, cât şi în afara sa, este aceea de transparenţă. Într-o definiţie

clasică, transparenţa este suma dintre frecvenţa actului de comunicare

şi calitatea sa, în raport cu publicul ţintă. Un efect imediat al unui act

de comunicare transparent la nivelul Tribunalului Mehedinţi şi al

instanţelor arondate acestuia a fost utilizarea corectă şi completă a

aplicaţiei ECRIS, astfel că majoritatea actelor instanţei, destinate

publicităţii, pot fi accesate cu uşurinţă prin intermediul paginii de

internet a Ministerului Justiţiei. În acest fel, s-a stabilit un nou tip de


46

relaţie între justiţie şi justiţiabil, transparenţa în comunicare şi

facilitarea accesului la informaţii fiind intermediate şi de birourile de

informaţii şi relaţii publice ce funcţionează la nivelul fiecărei instanţe.

Pe aceeaşi linie, în cursul anului 2008 am continuat desfăşurarea

manifestărilor de tipul „Ziua uşilor deschise” cu prilejul sărbătoririi

„Zilei Europene a Justiţiei Civile”. La această manifestare au fost

invitaţi cetăţeni ai municipiului, mass-media precum şi elevi şi

studenţi, urmărindu-se stabilirea unei relaţii de încredere între cei care

înfăptuiesc actul de justiţie şi beneficiarii acestuia.

În acest fel, se dă eficienţă principiului conform căruia justiţia

trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public.


47

CAPITOLUL 4

Gestionarea resurselor

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2008

În anul 2008 schema de personal pentru Tribunal Mehedinţi şi

instanţele din raza sa de activitate avea următoarea structură:

Prin fila de buget pentru anul 2008 au fost finanţate un număr de

299 posturi, din care:

- 93 posturi magistraţi;

- 6 posturi asistenţi judiciari;

- 8 posturi consilieri probaţiune;

- 168 posturi personal auxiliar de specialitate şi conex;

- 9 posturi funcţionari publici;

- 15 posturi personal contractual.

4.1.1. Situaţia judecătorilor

Din totalul de 93 posturi de judecători, 82 posturi au fost efectiv

ocupate, fiind vacante 10 posturi, conform tabelului:

Instanţa

Posturi

Repartizate Ocupate Vacante

Tribunalul Mehedinţi 40 40 0

Judecătoria Dr.Tr.Severin 28 25 3

Judecătoria Strehaia 9 7 2

Judecătoria Orşova 5 3 2

Judecătoria Vânju Mare 7 6 1

Judecătoria Baia de Aramă 4 2 2


48

Cei 37 de judecători de la Tribunalul Mehedinţi au fost

repartizaţi pe cele 4 secţii astfel:

- Secţia Penală: 8 judecători;

- Secţia Civilă: 12 judecători;

- Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ: 12

judecători;

- Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale: 8 judecători.

4.1.1. Situaţia grefierilor şi a celorlalte categorii de personal

auxiliar

Din totalul de 168 posturi personal auxiliar de specialitate şi

conex repartizate, 165 posturi sunt ocupate efectiv, rămânând vacante

3 posturi, din care 2 posturi grefieri şi 1 post grefier arhivar.

Situaţia personalului auxiliar de specialitate şi conex pe instanţe

se prezintă astfel:

Funcţia Tribunalul MH Jud.Dr.Tr.Sev. Jud. Strehaia Jud. Orşova Jud. Vânju

Mare

Jud. Baia de

Aramă

Posturi Posturi Posturi Posturi Posturi Posturi

Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac Rep Oc Vac

Grefieri 45 44 1 34 33 1 14 14 - 7 7 - 13 13 - 8 8 -

Gref.

Arhivari

3 3 - 5 5 - 2 2 - 2 2 - 3 3 - 3 2 1

Specialişti

IT

6 6 - 1 1 - - - - - - - 1 1 - - - -

Agent

proc.

- - - 2 2 - - - - - - - 1 1 - - - -

Aprod 3 3 - 2 2 - 2 2 - 1 1 - 1 1 - 2 2 -

Şofer 3 3 - 1 1 - 1 1 - - - - 1 1 - 1 1 -


49

În schema de personal a Tribunalului Mehedinţi, în cadrul

departamentului economico-financiar şi administrativ, există 9 posturi

funcţionari publici, din care:

- 1 manager economic;

- 6 consilieri economici;

- 1 referenţi;

- 1 expert birou informare publică;

şi 15 posturi de personal contractual, din care:

- 1 post inginer constructor;

- 1 post inspector de specialitate;

- 1 post electrician;

- 9 posturi îngrijitor.

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul

2008.

În anul 2008, Tribunalului Mehedinţi, în calitate de ordonator

terţiar de credite, i-au fost alocate credite în sumă de 25.823.103 lei,

din care:

TITLUL I - Cheltuieli de personal: 23.123.682 lei

TITLUL II - Bunuri şi servicii: 2.391.181 lei

TITLUL VI - Transferuri: 10.800 lei

TITLUL X - Active nefinanciare: 297.440 lei.

Din creditele alocate la Titlul I, „cheltuieli de personal”, în sumă

de 23.123.682 lei, s-au achitat:


50

- salariile magistraţilor, personalului auxiliar de specialitate şi

conex, funcţionarilor publici şi personalului contractual, în sumă de

13.182.029 lei;

- diurna pentru magistraţi delegaţi la alte instanţe, în sumă de

35.316 lei;

- transportul de la şi la locul de muncă pentru magistraţi în sumă

de 71.014 lei;

- chirii decontate magistraţilor în sumă de 46.983 lei;

- drepturi salariale în baza hotărârilor judecătoreşti pentru

magistraţi şi personal auxiliar de specialitate (prime CO 2001-2006

conform OUG 146/2007, spor vechime, spor anticorupţie 30-40%,

indemnizaţie 10% personal auxiliar, stimulente, spor 50%, indexare

2007) în sumă de 4.588.080 lei;

- medicamente decontate magistraţilor şi personalului auxiliar de

specialitate în sumă de 70.782 lei;

- contravaloare 6 călătorii decontate magistraţilor, contravaloare

transport CO personal auxiliar şi judecători în sumă de 327.307 lei;

- contribuţiile angajatorului pentru fondul de salarii (CAS,

şomaj, contribuţii sănătate, contribuţii pentru accidente de muncă) în

sumă de 4.802.144 lei).

La Titlul II, „Bunuri şi servicii”, din creditele alocate în sumă de

2.391.181 lei s-au efectuat plăţi în sumă 2.391.152 lei, rezultând un

procent de utilizare de 99,99%.

În perioada 01-31 XII 2008 s-au efectuat plăţi pentru:

- furnituri de birou: 79.495 lei, reprezentând contravaloare

rechizite, plicuri, dosare, registre necesare instanţelor judecătoreşti;


51

- materiale pentru curăţenie: 9.377 lei:

- încălzit şi iluminat: 358.263 lei, reprezentând energie termică

pentru Tribunalul Mehedinţi, combustibil lichid pentru centralele

termice de la Judecătoria Vânju Mare, Judecătoria Baia de Aramă,

Judecătoria Strehaia şi cu energie electrică pentru cele 6 instanţe.

- apă, canal, salubritate: 27.264 lei;

- carburanţi şi lubrifianţi: 57.084 lei, reprezentând contravaloarea

benzinei pentru autoturismele din dotarea instanţelor judecătoreşti;

- piese de schimb: 14.472 lei, reprezentând contravaloare piese

schimb pentru echipare tehnică de calcul;

- poştă, telefon, radio: 58.680 lei , reprezentând avans pentru

expediere corespondenţă pentru Tribunalul Mehedinţi şi instanţele din

raza sa de activitate, convorbiri telefonice.

- materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional: 1.239.928

lei reprezentând contravaloare avans TP pentru expedierea

corespondenţei, registre, dosare, tipizate necesare instanţelor

judecătoreşti;

- alte bunuri şi servicii: 64.424 lei, reprezentând contravaloare

service IT, tehnică de calcul, centrale termice, alte materiale pentru

întreţinere şi funcţionare necesare instanţelor judecătoreşti.

În anul 2008 s-au efectuat lucrări de reparaţii curente în sumă de

45.433lei, reprezentând lucrări reparaţii gard şi garaj Tribunalul

Mehedinţi, instalaţie electrică şi reparaţii autoturisme.

Pentru asistenţă juridică acordată din oficiu de avocaţi s-au

achitat în anul 2008 onorarii în sumă de 187.490 lei.


52

La titlul X, „Active nefinanciare”, s-au efectuat plăţi în sumă de

297.440 lei din totalul creditor acordate în sumă de 297.440 lei,

rezultând un grad de utilizare de 100%.

Având în vedere că Judecătoria Orşova îşi desfăşoară activitatea

la parterul Primăriei Orşova, spaţiu dat în administrare fără plata

chiriei, spaţiu insuficient pentru desfăşurarea în condiţii normale a

activităţii instanţei, motiv pentru care s-a aprobat construirea unui

sediu nou din fonduri de la Banca Mondială.

Până la 31 decembrie 2008 s-au finalizat toate fazele de

proiectare, achitându-se contravaloarea PT+DE în sumă de 104.762

lei.

În baza avizării PT+DE de către ordonatorul principal de credite,

s-a obţinut autorizaţia de construire, organizându-se de către Direcţia

de Implementare a Proiectelor Finanţate din Împrumuturi Externe

licitaţia pentru execuţia noului sediu, respectiv 09.03.2009.

Pentru R.K. de la Judecătoria Strehaia şi Judecătoria Vânju Mare

s-au aprobat în şedinţa CTE studiile de fezabilitate, achitându-se suma

de 91.131 lei, urmând ca proiectantul SC Coral SRL să întocmească

PT + DE.

În baza notei de fundamentare întocmită de Tribunalul

Mehedinţi din care rezultă necesitatea construirii unui nou sediu

pentru tribunal şi Judecătoria Drobeta Turnu Severin, ca urmare a

creşterii volumului de activitate a celor două instanţe şi a numărului

de personal, s-a aprobat de către ordonatorul principal de credite

cuprinderea în bugetul Ministerului Justiţiei a obiectivului de investiţii


53

„Palat de Justiţie Mehedinţi”, alocându-se prin fila de buget pentru

anul 2008 fonduri pentru proiectare.

În cursul anului 2008, s-a organizat procedura de achiziţie pentru

proiectare, termenul pentru depunerea şi analiza ofertelor fiind

11.03.2009.

Pentru forarea puţului şi alimentării cu apă a sediului

Judecătoriei Vânju Mare s-au alocat fonduri prin fila de buget pentru

anul 2008 în sumă de 260 mii lei, lucrare care a fost finalizată până la

31 decembrie 2008, achitându-se parţial suma de 66.202 lei din totalul

de 168.900 lei, datorită nealocării de către Ministerul Justiţiei a

fondurilor solicitate.

La dotări independente, s-a finalizat proiectul pentru amenajarea

camerei serverelor nr.2 de la Tribunalul Mehedinţi cu instalaţie de

climatizare, sistem de supraveghere şi instalaţie de stingere incendiu,

achitându-se suma de 17.900 lei.

După suplimentarea bugetului în urma rectificării bugetare, s-a

organizat procedura pentru achiziţia acestor sisteme, procedură care a

fost anulată ca urmare a depunerii ofertei neconforme de către SC

Casido SRL. În propunerea pentru anul 2009 s-au solicitat fonduri

pentru achiziţia acestor sisteme.

Până la finele anului 2008 s-a achiziţionat şi montat pentru

camera serverelor nr.2 de la tribunal covor antistatic în sumă de

12.985 lei.


54

4.3. Analiza procedurii de evaluare a activităţii profesionale a

judecătorilor desfăşurată în anul 2008

În contextul general al măsurilor adoptate în vederea integrării

României în Uniunea Europeană, aşa cum au fost stabilite prin

Strategia de reformă a sistemului judiciar în anul 2008, şi la

Tribunalul Mehedinţi s-a desfăşurat procesul de evaluare profesională

a judecătorilor şi în acest sens membrii comisiei de evaluare au

realizat evaluarea judecătorilor conform noilor reglementări.

În anul 2008, comisia de evaluare a Tribunalului Mehedinţi a

procedat la evaluarea activităţii unui număr de 49 judecători de la

nivelul Tribunalului Mehedinţi şi de la judecătoriile din raza de

competenţă a acestuia, cu privire în activitatea desfăşurată în anii

2006-2007, întocmindu-se pentru fiecare dintre judecători rapoarte de

evaluare.

De asemenea, a fost continuat procesul de evaluare a

judecătorilor pentru activitatea desfăşurată în anul 2008, urmând ca

rapoartele finale de evaluare să fie finalizate în anul 2010.

În acest context, s-au urmărit criteriile de competenţă şi

performanţă profesională, în speţă eficienţa, calitatea activităţii,

integritatea şi obligativitatea judecătorilor în ce priveşte formarea

profesională continuă, drept pentru care s-au purtat discuţii în acest

sens cu fiecare judecător.


55

4.3. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile

identificate şi posibile măsuri de remediere a acestora

Apreciem că procedura actuală de evaluare corespunde

standardelor europene, ştiut fiind în că vechea reglementare aceasta

era atributul preşedinţilor de instanţă, ce aveau o competenţă exclusivă

în aprecierea performanţelor profesionale ale judecătorilor şi în

acordarea calificativelor anuale. De această dată, acest proces a revenit

unor organisme colective care au fost desemnate de colegiile de

conducere ale instanţelor şi prin aceasta s-a eliminat orice suspiciune

în ce priveşte obiectivitatea şi imparţialitatea în aprecierea

judecătorilor.

Este însă de criticat procedura complicată şi greoaie de evaluare

ce necesită o durată de timp foarte mare de realizare a acesteia din

partea comisiei de evaluare. În acest an, am găsit înţelegerea colegilor

pentru degrevarea de activitatea de judecată, în vederea finalizării

raporturilor de evaluare, a membrilor comisiei de evaluare.


56

CAPITOLUL 5

Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi

organisme, precum şi societatea civilă

Imaginea unui sistem de justiţie de calitate, cu autoritate şi

credibilitate menţine o atmosferă de încredere în autorităţile statului şi

implicit, o stare de calm social cu efect benefic asupra întregii

societăţi prin cultivarea convingerii că respectarea drepturilor este pe

deplin garantată.

Actul de justiţie nu poate fi rupt de contextul în care a apărut,

nici justiţia nu poate fi făcută în cele mai bune condiţii, dacă

activităţile conexe ei nu se derulează în condiţii optime; având în

vedere că finalitatea actului de justiţie este strâns legată de alte

activităţi şi profesii care contribuie la înfăptuirea acestuia.

Pentru aceste considerente, importante pentru buna desfăşurare a

activităţii în justiţie, sunt şi raporturile care există între instanţă şi alte

instituţii şi organisme şi chiar între instanţe şi societatea civilă.

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Crearea unui sistem judiciar independent, imparţial, demn de

toată încrederea, transparent şi eficient reprezintă o importanţă vitală

pentru statul de drept. Independenţa şi integritatea instanţelor sunt de

o însemnătate crucială pentru funcţionarea unei societăţi democratice.

În acest context, garantul independenţei justiţiei este Consiliul


57

Superior al Magistraturii, el fiind responsabil şi de cariera

magistraţilor. În sistemul de justiţie, randamentul unei instanţe se

leagă în principal de randamentul individual al judecătorilor.

Randamentul în justiţie este de asemenea esenţialmente

influenţat şi de modul în care este organizată o instanţă, dată fiind

dimensiunea crescândă şi complexitatea provocărilor cu care se

confruntă, ca de exemplu creşterea numărului de inculpaţi în dosarele

penale, complexitatea cauzelor din civil şi comercial, etc… De aceea

sunt necesare eforturi în sensul îmbunătăţirii activităţii instanţei având

în vedere ambele componente, şi cea judiciaro - profesională şi cea

organizatorică, deoarece amândouă contribuie în egală măsură la

realizarea calităţii actului de justiţie.

Faţă de cele două componente susmenţionate, se poate remarca

faptul că relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost

importante pentru bunul mers al justiţiei.

Astfel, prin organizarea unor cursuri şi simpozioane pe teme

juridice cât mai complexe şi de actualitate s-a realizat instruirea

magistraţilor cu efecte pozitive imediate asupra pregătirii profesionale

a acestora, asupra interpretării şi aplicării legislaţiei în spiritul şi litera

ei.

De asemenea, din punct de vedere organizatoric, atunci când s-a

propus formarea unor noi complete specializate, s-au aprobat cu

promptitudine propunerile pentru asigurarea bunului mers al

activităţii.

Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii nu numai că a avut rolul de a depista unele


58

disfuncţionalităţi dar a contribuit la înlăturarea şi la găsirea de soluţii

pentru preîntâmpinarea acestora.

De asemenea, prin activitatea Consiliului Superior al

Magistraturii s-au organizat concursuri pentru promovarea

magistraţilor existând o preocupare permanentă de îmbunătăţire

continuă a pregătirii profesionale şi de obţinere de rezultate bune în

activitatea sistemului judiciar.

Relaţiile cu Consiliul Superior al Magistraturii din cursul anului

2008, s-au materializat prin eficienţa acestora asupra activităţii

instanţelor şi prin contribuţia însemnată în ceea ce priveşte

performanţa judecătorilor, care prin acurateţea profesională,

demnitatea şi moralitatea superioară pot face ca justiţia să devină

factorul cheie în echilibrul social, iar percepţia societăţii civile să

ajungă în concordanţă cu reala activitate desfăşurată în justiţie.

5.2. Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător

Justiţia poate funcţiona în cele mai bune condiţii dacă şi

activităţile conexe şi complementare se desfăşoară la cei mai buni

parametrii.

La înfăptuirea justiţiei îşi aduc contribuţia şi alte profesii şi

printre acestea de o importanţă majoră este activitatea procurorilor,

care, dacă se desfăşoară în condiţii de profesionalism, poate contribui

în mod esenţial la soluţionarea cauzelor penale, ajutând instanţele să

înfăptuiască un act de justiţie de calitate şi cu celeritate.


59

De menţionat că relaţia instituţională cu parchetul în anul 2008

s-a derulat în limitele unei bune colaborări.

Se poate remarca faptul că procurorii din sectorul judiciar cât şi

cei de la supraveghere şi urmărire penală au depus eforturi pentru

respectarea legii şi nedepăşirea duratei rezonabile a soluţionării

cauzelor.

Întrucât reprezentanţii parchetului apără interesele generale ale

societăţii şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, relaţiile dintre parchete

şi instanţe sunt de bună colaborare, având ca scop comun respectarea

şi interpretarea legii ca o garanţie fără de care nu poate exista un stat

de drept.

5.3. Raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor

juridici, precum şi cu experţii judiciari

Şi în acest domeniu, relaţia s-a derulat în condiţii bune, tipul de

contacte fiind cele precizate de normele legale în vigoare.

Avocaţii, ca participanţi la înfăptuirea actului de justiţie, au

răspuns la solicitările instanţelor contribuind la soluţionarea într-un

timp rezonabil a cauzelor prin prezenţa acestora la termenele fixate.

În privinţa experţilor judiciari, deşi colaborarea a fost bună, s-au

mai înregistrat sporadic cauze în care expertizele au fost depuse cu

întârziere, aspecte care se pot înlătura prin comunicarea cu Biroul

Local de Expertize cât şi prin întruniri cu reprezentanţii acestora,

pentru ca activitatea de judecată să se desfăşoare normal şi în aşa fel

încât să nu afecteze actul de justiţie guvernat de principiul celerităţii.


60

5.4. Raporturile cu mass-media

Mass-media reprezintă factorul cu cea mai semnificativă

capacitate de procesare şi amplificare a semnalelor sistemului de

justiţie.

Prin funcţia de conversie a informaţiei de specialitate în limbaj

comun, mass-media reprezintă o interfaţă între sistemul de justiţie şi

public, jucând cel mai important rol în formarea opiniei acestuia.

În exprimarea punctului de vedere cu privire la sistemul judiciar,

atât justiţiabilii cât şi opinia publică se bazează de multe ori pe

informaţii trunchiate sau obţinute în mod indirect.

Din acest considerent persoane neinformate sau foarte puţin

informate exprimă opinii cu privire la funcţionarea sistemului, care

duc la o percepţie eronată a activităţii judiciare.

De aceea, pentru asigurarea transparenţei şi a accesului la

informaţii s-a creat Biroul de Informaţii şi Relaţii Publice din cadrul

instanţelor, care are ca principal rol să ofere informaţii obiective,

complete şi documentate privind sistemul judiciar, tuturor celor

interesaţi.

În anul 2008 prin intermediul acestui birou s-au acordat relaţii

sau interviuri presei şi televiziunii locale atât cu privire la unele cauze

care au reprezentat interes public cât şi referitor la unele aspecte din

sistemul judiciar cum a fost cel al prevederilor Legii nr. 51/21.04.2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.


61

Relaţiile publice înseamnă de fapt adevărul bine spus, iar aceasta

se obţine prin transparenţă, promptitudine, corectitudine şi

profesionalism.

De aceea transparenţa actului de justiţie şi informarea corectă

într-un domeniu pur tehnic, cum este cel juridic, constituie un element

esenţial pentru percepţia obiectivă a sistemului judiciar cât şi pentru

creşterea încrederii populaţiei în justiţie.

Astfel, realizându-se o informare la timp şi corectă pot fi

înlăturate speculaţiile şi aprecierile nedocumentate care duc la

neîncredere în autorităţile statului şi dăunează prestigiului justiţiei.

Pentru aceasta, se va urmări o transparenţă totală prin comunicarea

promptă cu mass-media şi informarea corectă cu privire la unele cauze

care devin de interes public, întrucât doar prin această modalitate

justiţia se va bucura de mai multă încredere, ţinând cont de rolul mass-

mediei ca formator de opinie.

Ori o informare incompletă, neprofesională a societăţii civile

asupra unor aspecte legate de justiţie, duce la o percepţie eronată a

aspectelor semnalate în mass-media.

De aceea, pentru ca justiţia să se bucure de o imagine pozitivă,

pe lângă o informare documentată mai este necesar a se realiza şi un

act de justiţie de calitate, care să convingă pe cel ce a pierdut, că

judecătorul s-a supus numai legii.

Conjugându-se eforturile în aceste două direcţii importante,

prestigiul sistemului juridic poate câştiga în sensul obţinerii unei

încrederi mai mari în justiţie din partea societăţii civile.


62

5.5. Raporturile cu justiţiabilii

Plecând de la premisa că imaginea sistemului judiciar este

reflectată de modalitatea în care justiţiabilii şi publicul percep

activitatea desfăşurată în cadrul instanţei şi că imaginea este

dependentă în mare parte de interacţiunile directe cu sistemul judiciar

şi de primele raporturi dintre justiţiabili şi personalul din cadrul

compartimentelor care oferă informaţii şi servicii (arhivă şi

registratură), s-a apreciat că pentru facilitarea accesului, aceste birouri

să funcţioneze la parterul instituţiei.

Informarea privind organizarea şi programul de lucru s-a realizat

prin portalul instanţelor unde justiţiabilii mai găsesc informaţii

referitoare la listele de şedinţă din fiecare zi sau dosarele care-i

interesează, ceea ce face ca aceştia să nu mai fie obligaţi să se

deplaseze la instanţă sau să aştepte primirea unor astfel de informaţii

de la personalul instanţei.

De asemenea, urmare a petiţiilor adresate, petenţii au primit

răspunsuri clare şi concise privind aspectele semnalate, iar în

raporturile cu justiţiabilii, a existat preocuparea ca acestora să le fie

respectate drepturile şi garanţiile procesuale.

În timpul şedinţelor de judecată, magistraţii au dat dovadă de

sobrietate, răbdare, tact şi imparţialitate ceea ce a condus la

respectarea solemnităţii acestor şedinţe dar şi la prevenirea unor

nemulţumiri din partea celor care au apelat la justiţie, putându-se

constata că raporturile instanţă – justiţiabili pot fi calificate ca bune şi

trebuie subliniat că întrucât decizia finală aparţine instanţei,


63

respectarea drepturilor procesuale ale justiţiabililor, reprezintă un

criteriu de apreciere a stadiului democraţiei de către organismele

internaţionale.

5.6 Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi

instituţiile şi organismele internaţionale.

Judecătorii care funcţionează la instanţele din Mehedinţi fac

parte din Asociaţia Magistraţilor din România, asociaţie profesională

prin intermediul căreia s-au semnalat probleme legate de condiţiile

materiale de muncă, de lipsa de personal care a dus la un număr mare

de cauze pe judecător, aspecte care o dată semnalate, cei în drept au

luat măsuri pentru atenuarea sau înlăturarea acestora în raport de

posibilităţi.

Organismele societăţii civile având drept scop apărarea

drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, raporturile

dintre instanţe şi acestea s-au concretizat în solicitarea de cele din

urmă a unor informaţii de interes public legate de activitatea de

judecată.

Instanţele au dat curs cererilor, comunicând răspunsuri obiective

şi complete, cu respectarea termenelor legale, când solicitările au fost

de interes public şi nu au privit aspecte exceptate de lege.

Prin aceste raporturi cu organismele societăţii civile s-a asigurat

transparenţa actului de justiţie în scopul creării unei imagini obiective

în ceea ce priveşte justiţia şi pentru asigurarea locului pe care-l merită

sistemul judiciar care contribuie la consolidarea statului de drept,


64

urmărindu-se ca percepţia societăţii civile să fie în concordanţă cu

reala activitate desfăşurată de justiţie.

În ceea ce priveşte relaţiile cu organismele internaţionale, acestea s-au

limitat la instituţiile care au acelaşi rol în societate şi anume

respectarea legii.

Astfel, în cadrul cooperării judiciare în materie penală,

instituţiile internaţionale au fost receptive şi prompte în executarea

unor mandate de arestare europene, în îndeplinirea procedurilor

judiciare, ceea ce denotă existenţa unor raporturi bune de colaborare

cu acestea.

Concluzionând, relaţiile dintre justiţie şi societatea civilă, în

condiţiile în care justiţia a urmărit prin activitatea sa asigurarea

calmului social, pot fi catalogate ca bune.

În viitor, magistraţii mehedinţeni îşi propun ca în raport de

evoluţia legislaţiei europene să asigure un act de justiţie de calitate

care să genereze o percepţie pozitivă a opiniei publice, întrucât nu

trebuie uitat că întregul proces de reformă în justiţie are ca bază omul

şi nevoia sa de adevăr şi dreptate.


65

CAPITOLUL 6

Concluzii

Apreciem că în anul 2008 au fost realizate obiectivele propuse

cu privire la calitatea actului de justiţie şi soluţionarea într-un termen

rezonabil a cauzelor deduse judecăţii. Concluzia noastră are în vedere

aprecierea de ansamblu asupra instanţei, recunoscând, însă, că au mai

existat şi disfuncţionalităţi determinate, în general, de cauze obiective.

Pentru anul 2009, nu ne putem refuza îngrijorarea cu privire la

reducerea drastică a numărului de judecători al instanţei, ca urmare a

numeroaselor cereri de pensionare (11) şi lipsa de perspective a

ocupării posturilor ce vor fi vacante.

În concluzie, manifestăm, însă, speranţa că măsurile legislative

ce vor fi adoptate, precum şi sprijinul pe care îl vom primi din partea

Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei şi

Libertăţilor Cetăţeneşti vor potenţa activitatea personalului instanţei

pentru realizarea în bune condiţiuni a actului de justiţie.

Date post:	04-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times