CONDITIILE DE DECLARARe A RECURSULUI TMPOTRIVA DECIZILOR INSTANTEI DE APEL
11
rPA?n4AHCKr4rz IIpOUECC x> )F- m R r() E )u CONDITIILE DE DECLARARJ, A RECURSULUI TMPOTRIVA DECIZILOR INSTANTEI DE APEL1 VadirnMo,tarschi magistru in drept vadim-motarschi@mai l.md Existenfa recursului ca o cale de atac impotriva deciziilor instanfei de apel (secliunea u II-a a capitolului XXXWil din Codul de procedurd civild) constituie pentru persoanele fizice gi juridice o garanfie a respectirii drepturilor lor fundamentale gi le oferl posibilitatea de a solicita remedierea eventualelor erori judiciare. InsI, pentru a putea beneficia de aceasti posibilitate este necesar de respectat condifiile de declarare a recursului (de fond Si de formd),stabilite de normele procesual-civile. r. coNDrTrrLE DE FOND La declararea recursului impotriva deciziilor instanlei de apel pdr,tile tebuie sd indeplineascS" in principiu, aceleaqi condilii de fond ca qi pentru exercitarea acfiuni civile. Condiliile de fond la declararea recursului se referS, in esenfi, la deciziile susceptibile de atac, la p5r{ile care pot exercita recursul, la termenul de recurs gi la taxa de stat. Deciziile care pot fi atacate cu recurs conform secfiunii a II-a a capitolului XXXVII din Codul ^t' de procedurl civili In conformitate cu art. 429 CPC sunt susceptibile de recurs deciziile pronunlate de curlile de apel in cal- itate de instanld de apel. Incheierile date in apel pot fi atacate cu recurs nu- mai o dati cu decizia, cu excepfia cazurilor cdnd, pot- rivit legii, pot fi atacate separat cu recurs gi cdnd, incheierea face imposibil[ desfbgurarea de mai departe a procesului (acestea se contestd potrivit procedurii secliunii I a aceluiagi capitol). Recursul declarat impotriva deciziei se considerd declarat qi impotriva incheierilor, chiar dac6 acestea au fost emise dupd pronunlarea deciziei atacate cu recurs. Existi insl gi unele decizii care nu sunt susceptibile de exerciliul cdii de atac a recursului. Din aceasti cat- egorie, potrivit art.429 alin. (4) CPC, fac parte: - deciziile trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei cii de atac; - hotdrdrile in a cdror privin(d persoanele indrept6fite (art. 430 CPC) nu au folosit calea apelului, din mo- ment ce legea prevede aceastd cale de atac' - hotardiile in privinla cdrora apelantul gi ieprezen- tantul lui au refias apelul in scris sau oral, in ultimul caz cu consemnare in procesul-verbal, p6nd la dezbaterea pricinii in fond in instanla de apel. in acest caz, este necesard incheierea prin care instanla de apel a dispus incetarea procedurii de apel, admildnd astfel retragerea apelului (v ezi art. 37 4 CPC). Decizia instan{ei de apel rlmdne definitivd in mo- mentul pronunlirii, dar nu gi irevocabil d (v ezi art. 25 4 CPC) gi se executd conform prevederilor legislaliei in vigoare. Subiectele recursului Procesul civil este o activitate care implic6, in desfhgurarea sa, mai multe persoane. Toate aceste persoane care - intr-o manierd sau alta - igi aduc contribulia la desfEgurarea procesului civil, pot fi de- numite participanli la procesul civil. Participant la procesul civil este acea persoand care contribuie la desfrgurareaprocesului civil, pozifia sa fi- ind bine precizatd de legile de procedurd prin drepturile gi obligaliile care ii incumbd (ii revinin mod obligatoriu), precum gi prin denumirea specificd ce ii este atribuitS2. Potrivit art. 55 CPC se considerd participanfi la proces: pdr{ile, intervenienfii, procurorul, persoanele care sunt imputernicite sd adreseze in instanli cereri in apdrarea drepturilor, libertdlilor gi intereselor legi- time ale unor alte persoane sau care intervin in proces pentru a depune concluzii in apdrarea drepturilor unor alte persoane (vezi art. 7 alin. (2), art.73, art.74 CPC), precum gi persoanele interesate in pricinile cu proce- dur[ speciald. Deciziile curlilor de apel igi produc efectele sale firegti numai intre pirlile care au participat solulionarea cauzei. Prin urmare, in fala instanfei de recurs pot fi pdrfi doar persoanele intre care s-a legat procesul in fafa instanlei de fond sau de apel. In continuare voi evoca aspectele privitoare la sub- iectele recursului impotriva deciziilor instanlei de apel. rLa scrierea acestuia articol a fost utilizatl legisla{ia in vigoare la data de 01.06.2006; 2 Pirvn L., PA4ile in procesul civil, Ed. All Beck, Bucuregti, 2002,pag.5; Ns 6/2006 6H3HEC.IPABO 77
Transcript
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
CONDITIILE DE DECLARARJ, A RECURSULUI TMPOTRIVADECIZILOR INSTANTEI DE APEL1
VadirnMo,tarschi
magistru in drept
vadim-motarschi@mai l.md
Existenfa recursului ca o cale de atac impotriva deciziilor instanfei de apel (secliunea u II-a acapitolului XXXWil din Codul de procedurd civild) constituie pentru persoanele fizice gi juridice ogaranfie a respectirii drepturilor lor fundamentale gi le oferl posibilitatea de a solicita remediereaeventualelor erori judiciare.
InsI, pentru a putea beneficia de aceasti posibilitate este necesar de respectat condifiile dedeclarare a recursului (de fond Si de formd),stabilite de normele procesual-civile.
r. coNDrTrrLE DE FONDLa declararea recursului impotriva deciziilor instanlei
de apel pdr,tile tebuie sd indeplineascS" in principiu, aceleaqi
condilii de fond ca qi pentru exercitarea acfiuni civile.Condiliile de fond la declararea recursului se referS,
in esenfi, la deciziile susceptibile de atac, la p5r{ilecare pot exercita recursul, la termenul de recurs gi lataxa de stat.
Deciziile care pot fi atacate cu recurs conformsecfiunii a II-a a capitolului XXXVII din Codul
^t' de procedurl civiliIn conformitate cu art. 429 CPC sunt susceptibile
de recurs deciziile pronunlate de curlile de apel in cal-itate de instanld de apel.
Incheierile date in apel pot fi atacate cu recurs nu-mai o dati cu decizia, cu excepfia cazurilor cdnd, pot-rivit legii, pot fi atacate separat cu recurs gi cdnd,incheierea face imposibil[ desfbgurarea de mai departea procesului (acestea se contestd potrivit proceduriisecliunii I a aceluiagi capitol).
Recursul declarat impotriva deciziei se considerddeclarat qi impotriva incheierilor, chiar dac6 acestea
au fost emise dupd pronunlarea deciziei atacate curecurs.
Existi insl gi unele decizii care nu sunt susceptibilede exerciliul cdii de atac a recursului. Din aceasti cat-egorie, potrivit art.429 alin. (4) CPC, fac parte:
- deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nuse supun nici unei cii de atac;
- hotdrdrile in a cdror privin(d persoanele indrept6fite(art. 430 CPC) nu au folosit calea apelului, din mo-ment ce legea prevede aceastd cale de atac'
- hotardiile in privinla cdrora apelantul gi ieprezen-tantul lui au refias apelul in scris sau oral, in ultimul cazcu consemnare in procesul-verbal, p6nd la dezbaterea
pricinii in fond in instanla de apel. in acest caz, este
necesard incheierea prin care instanla de apel a dispusincetarea procedurii de apel, admildnd astfel retragerea
apelului (v ezi art. 37 4 CPC).Decizia instan{ei de apel rlmdne definitivd in mo-mentul pronunlirii, dar nu gi irevocabil d (v ezi art. 25 4CPC) gi se executd conform prevederilor legislaliei invigoare.
Subiectele recursuluiProcesul civil este o activitate care implic6, in
desfhgurarea sa, mai multe persoane. Toate acestepersoane care - intr-o manierd sau alta - igi aduccontribulia la desfEgurarea procesului civil, pot fi de-numite participanli la procesul civil.
Participant la procesul civil este acea persoand care
contribuie la desfrgurareaprocesului civil, pozifia sa fi-ind bine precizatd de legile de procedurd prin drepturilegi obligaliile care ii incumbd (ii revinin mod obligatoriu),precum gi prin denumirea specificd ce ii este atribuitS2.
Potrivit art. 55 CPC se considerd participanfi laproces: pdr{ile, intervenienfii, procurorul, persoanelecare sunt imputernicite sd adreseze in instanli cereriin apdrarea drepturilor, libertdlilor gi intereselor legi-time ale unor alte persoane sau care intervin in procespentru a depune concluzii in apdrarea drepturilor unoralte persoane (vezi art. 7 alin. (2), art.73, art.74 CPC),precum gi persoanele interesate in pricinile cu proce-
dur[ speciald.Deciziile curlilor de apel igi produc efectele salefiregti numai intre pirlile care au participat lasolulionarea cauzei. Prin urmare, in fala instanfei derecurs pot fi pdrfi doar persoanele intre care s-a legatprocesul in fafa instanlei de fond sau de apel.
In continuare voi evoca aspectele privitoare la sub-iectele recursului impotriva deciziilor instanlei de apel.
rLa scrierea acestuia articol a fost utilizatl legisla{ia in vigoare la data de 01.06.2006;2 Pirvn L., PA4ile in procesul civil, Ed. All Beck, Bucuregti, 2002,pag.5;
Ns 6/2006 6H3HEC.IPABO 77
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
Deoarece, recursul impotriva deciziilor,instanlei de
apel constituie o cale de atac de reformare gi se
adreseazd.unei instanle superioare in scopul exercit-6rii controiuluijudiciar gi al casirii deciziei ilegale sau
netemeinice, prin urmare, acesta nu determin[ o re-judecare in fond a cauzei:
Astfel, p[rfile 9i alli participanli la proces sunt indrept sI declare recurs in cazul in care se invoc6 incil-carea esen{iald sau aplicarea eronatd a normelor de
drept material sau a normelor de drept procedural. Deci,in aceasti privin!6 initanla de recurs, la controlul de-
ciziilor instanlei de apel, nu mai are funcfia de cerc-etare a cauzei gi, prin urnare, nu stabilegte pebazlde probe situalia de fapt, deoiebindu-se prin aceasta
de instanla de fond.In concluzie, lajudecarea recursului pe secliunea a
II-a instanfa este limitatl numai la efectuarea con-troluluijudiciarin drept, nu qi in fapt, asuprajudec[1iiefectuate de instanla de apel.
A doua funclie consti in pronunfarea deciziei,prin aplicarea textului de lege corespunzitor situafieide drept stabilite, adicd asupra existen{ei sauinexistenfei unor incSlciri esenliale sau a aplicirii er-
onate a norinelor de drept material sau a normelor dedrept procedural.
Spre deosebire de instan{a de recurs, cea de fondin pronunlarea hotirdrii, aplicd textul de lege corespun-zitor situafiei de fapt stabilite. Interpiet al legii, pecare trebuie sd o aplice, judecitorul este dator si scoatddin conlinutul textelor motivareajuridicd a hotdr6rii, princare va rezolva iitigiul dintre pirfi.
In fala instan{ei de recurs judecarea recursului im-potriva deciziiloi instanlei de apel este guvernatd,ftrdexcepfii, de principiul judecdriiiolegiale a pricinii (art.
2l cPc ).
Plrfile. in fala instanlei de recurs pirlile poartidenumirea de recurent qi de intimat.Recurentul este persoana Oare soliciti exercitarea
conFolului judiciar pe calea recursului, iar intimatul estepersoana impotriva cdreia se exerciti calea de atac.
Oricare dintre pir,ti poate dobdndi calitalea de re-curent sau de intimat, indiferent de pozigia procesualdpe care a avut-o in fafa instanlelor de fond: reclamant,pdrAt, apelant, etc.
Conformrart" 430 CPC sunt in drept sd declare re-curs:
- pd4ile 9i alli participanfi la proces;
- martorul, expertul, specialistul, interpretul, gi
reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilordejudecatS ce li se cuvine.
De reguld, inprocesul civil existd un singurrecurent giun singur intimat. Nu puline sunt, ins[, situaliile cdnd inacelagi proces parlicipd mai mulli recurenfi, mai mulliintimafi sau mai mulli recurengi gi intimali. Asemenea
situalii se intdlnesc in,cazul acliunilor derivAnd din sau
implicdnd obligalii solidare , in solidum sau conjunctg co-proprietatea devilmagd ori pe cote-pdrfi, ac,tiunilor de-
rivdnd din mogtenirea de cdtre mai multe persoane im-preuni a unei anumite mase de bunuri (de exemplu lapartaj), in cazulunoracliuni de dreptul familiei (de exem-plu, acjiunea iri declararea nulit5lii cisitoriei formulati de
doui sau mai multe rude care urm[resc inliturareaconcurenlei la mogtenire a sofului supraviefuitor, etc.).
In exemplele enunlate este nu numai util, dar uneorichiar necesar, si se recurgd la o forml de participare inproces a mai multor persoane, care sd aibd calitatea de
recurent sau intimal Doar astfel se creeaziposibilitatearezolvirii complete gi corecte a litigiilor in care sunt im-plicate mai multe persoane, se inldturi riscurile unorsol4ii contradictorii, se asiguri respectarea drepturilorprocesuale ale tuturor persoanelor implicate, se evitipronunlarea unor hotdrdri ineficiente. r' Codul de proceduri civili al Republicii Moldova
reglementeazi institulia coparticipdrii procesuale in art.62 si 63.
Intervenienfii..Recursul impofiva deciziilor instanf eide apel poate fi'exercitat gi de citre ter{ele persoaneintervenite in proces ca intervenienfi principali, sauaccesorii (art. 65, 67 CPC). Aceasti afirmafie se ba-zeazdpe faptul cd potrivit aft.65 alin. (2) CPC interve-nientul principal are drepturi 9i obliga{ii de reclamant. Lafel este gi incazul intervenienfului accesoriucare are drcp-turile gi obligaliile procedurale ale p54ii cdreia i se aldturi,cu unele exceplii, dar care nu se referi la dreptul folosiriicdilor de atac (vezi art. 68 CPC).
Procurorul. Pozilia gi rolul procurorului in proce-sul civil au constituit un permanent obiect de preocu-
pare a jurigtilor, subiectul fiind unul dintre cele mai con-troversate. Degi, in totalitatea lor, juriqtii ii recunosclegitimarea procesuald activ6, unii consideri ci aceasta
decurge din calitatea sa de parte (principald sau alitu-rati), iar allii c[ ar decurge din pozilii exprese ale legiicare il impun sau cel pulin ii permit sd participe la pro-besul civila.
Procurorul nu este parte in proces, este un partici-pant cu o pozilie distinctS, al cirui drepturi 9i obligatii
-t-aproces
confePro
drept
proces
unul sdecdturiloCons
cedur
Pororulcivil,toate
Acare
cedu
inche
in118-rorujude
civilacliu
P
orga06.0
ticipin c
cond
Dprospeinstdecest
ticipvainsdissd
Ube
obs
apper
cun
' pd
3 Ciobanu V. M., Tratat teoretic qi practic de procedur6 civil6, vol. I, Editura Nafional, Bucuregti, 1996, pag. 306;a Pirvu L., Pd{ile in procesul civil, Ed. All Beck, Bucureqti. 2002,pag.91;
5 M6 MTP
I ib
:Ns8 6H3HEC-IIPABO Ns 6/2006
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
coincid uneori cu ale p[4ilor gi care are o legitimareprocesuali activd totdeauna cdnd un text de lege i-oconfe16.
Procurorul nu are drepturi gi obligafii subiective, de
drept material, drepturile qi obligaliile sale fiind strictprocesuale. De aceea, el nu poate intra in conflict cuunul sau altul dintre subiec{ii unor raporhri juridice civiledecdt pe tdrdmul procedurii civile, al manifestdrii drep-turilor procesuale care-i sunt conferite de art. 124 alConstitutiei Republicii Moldova cdt gi de Codul de pro-cedurd civil[ prin art.71,72.
Potrivit autorului romdn Liviu Narcis Piryu, procu-rorul este un participant cu regim special in procesulcivil, avdnd cvasitotalitatea drepturilor procesuale qi
toate obligaliile procesuale ale pi4ilor.Astfel, potrivit art.72 alin. (1) CPC <<procurorul
care a inaintat o acliune are drepturile gi obligaliile pro-cedurale de reclamant, cu excepfia drepturilor de aincheia tranzacfie>.
In afard de aceasta, conform art. ll al Legii nr.1 I 8-XV din 14.03.2U35 cu privire la procuraturl procu-rorul, in limitele competenlei sale, sesizeazi instanlelejudecitoregti in condigiile legii, la examinare acauzelorcivile gi a litigiilor economice, in privinfa ciroraacliunile au fost intentate de el.
Prevederi asemin[toare sunt gi-n Legea privindorganizarea judecitoreascd nr. 514-XIII din06.07.19956 gi anume, potrivit art. 12 procurorul par-ticipi la judecarea cauzelor in materie civild in cazulin care acfiunea este intentatd la cererea sa, incondiliile legii.
Din prevederile legale menfionate rezulticiprocurorul ar putea formula o cale de atac Ai, re-
spectiv, un recurs impotriva unei decizii ainstan{ei de apel numai daci el a participat la ju-decata de fond. Eu personal nu-mi pot insuEi ac-est punct de vedere.
Este indiscutabil cd atunci, cdnd procurorul a par-ticipat la judecata de fond, in apel, inbazaart. 7l CpCva putea ataca decizia instanfei de apel cu recurs.Insi, nici in celelalte situalii nu trebuie s6 se facidistinc{ie deoarece singurul interes al procurorului estesd se respecte legea, sd nu se incalce drepturile gilibertAtile cet6{enilor.
In practicd sunt suficiente situalii cdnd pi4ile nuobservd cd o normd de drept este gregit interpretati gi
aplicatd. De asemenea, sunt gi cazuri in care unelepersoane poartd in aparenfd un litigiu pentru a se as-cunde adevdratele inten{ii de fraudare a unor terfi.
Chiar gi dacd solufia procesului este insugitd depe4ile litigiante, ea poate fi rezultatul incdlc[rii unor
nonne de ordine public6. in oricare din aceste situalii,existenla unei hotirdri sau decizii gregite aduce preju-diciu sistemului judiciar gi a bunei administrdri ajustifiei,diminueaz[ increderea in puterea judecitoreascd.
Posibilitatea exercitdrii recursului de c6tre procu-ror este mai pronunfatd in cazurile, in care procurorula pornit procesul civil sau a participat
la solulionarealui, deoarece, in aceste caz;ttri i se comunicd hotdrdreagi, desigur, are datoria sd o examineze.Dar,procurorulpoate fi sesizat in vederea exercitirii c6ii de atac Ai depersoane care au interes sd fie casati hotlrdrea, darnu sunt indreptilite si exercite calea de atac, deoarece,nu au figurat ca pdrli in procesul in care s-a pronunlatrespectiva hotdrdre. Examindnd sesizarea, procurorulva decide daci este sau nu cazul si exercite calea deatac. Deci, ar fi bine ca procurorul si poat6 exercitaciile de atac impotriva oricdror hotirdri, indiferent dacia participat sau nu la judecarea cauzei in care s-apronunlat hotdrdrea atacatd.
Potrivit art. 45 alin. (5) Cod de procedur[ civild alRomdniei <grocurorul poate, in condiliile legii, s6 exer-cite c5ile de atac impotriva oriciror hotdrdri...>.Aceasti prevedere este coordonati cu cea cuprinsIin art. 27 lit. f) din Legea RomAniei de organizare ju-decitoreasci, nr. 921 1992.
Astfel, legislatorul romdn ii di un drept larg procu-rorului de a exercita ciile de atac in procesul civil.
Spre deosebire de dreptul de a (<porni> acliuneacivili, sever limitat de lege, dreptul de a promova c6ilede atac nu are trasate m[rginiri, dimpotrivd, existd pre-cizarea ci el poate fi exercitat impotriva oric[rorhotdrAri judecdtoreqtiT .
Dreptul larg al procurorului de a exercita cdile deatac se explicd prin faptul c6, in calitate de reprezen-tant al intereselor generale ale societdlii, de apdrdtor alordinii de drept, trebuie si dispund de o modalitate deacfiune prin care si poatd remedia gregelile ce s€ potproduce in activitatea de distribuire a justitiei.
Cum, pe drept cuvdnt, subliniazd profesorul IoanLeg, <<actuala reglementare privind exercitarea cdilorlegale de atac de citre procuror are o justificare te-meinicS. Ea consti in necesitatea salvgarddrii ordiniipublice qi in consolidarea prestigiului justifiei. O hotirArejudecdtoreascd, prin rezonanlele sale sociale, umane
gi etice nu constituie <.o afacere>> exclusivd a p6(ilor.Intreaga societate este interesatd in apdrarea ordinii gidisciplinei sociale, iar exercitarea c[ilor de atac de c6treprocuror reprezint[ unul din mijloacele eficiente deapd^rare a intereselor generale ale societdlii>s.
In opinia profesorului Ovidiu Ungureanu, <<hot[rdreajudecitoreasc[ este actul final sau epiloguljudecdfii;
bvarart.
,
ufei
me3lua-
lve-;La
EP14rtuii
ce-
tsu-
ln-
tscrtahr-
FrItF
n-
Fr
5 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 73-i5t3Z8 din 18.04.2003;
.6Monitorul Oficial al R.Moldovanr.58/641 din 19.10. 1995;7 Pcrenan: 8., Procu.orul - pafte in procesul civil, Ed. All Beck, Bucuregti, 2003, pag. 216;8 ibidem;
FD6 Ns 6/2006 5H3HEC-NPABO 79
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
ea reprezinti solu{ia pe care instanfa o pronunt[ cuprivire la conflictul de drept dedus judecdlii. Sau, din-tr-un alt punct de vedere, hotdrdrea judecdtoreascdeste actul prin care instanfa de judecatd igi exercitdputerea de a decide - iuris dictio et intperiunt- fiindr,rn act de judecatl gi de voinli>e.
Nu este cazul si dezvoltdm aici importanfa ce o au
pentru viala socialS, pentlu ordinea de drept, pentrudrepturile gi interesele legitime ale cetdfeniior, faptulcd hotdrdrile ce se dau <<in numele legii> sd fie cuadevdrat gi totdeauna expresii ale apliclrii corecte alegilor in cazurile supuse judecdlilorto.
Anume, pentru a implini acest deziderat, procuroruleste chemat sd utilizeze ciile de atac, pentru a eliminahotdr6rile pitate de vicii.
Se mai poate menliona gi, faptul cd, instan{a ju-decdtoreascd nu poate declara, din oficiu, nici o cilede atac. Deci, in situaliile in care alli ?ndreptififi nudeclard calea de atac, revine procurorului rolul de a
fhce acest lucru atunci cdnd este cazul.Procurorul trebuie sd poatd exercita cdile de atac
atunci cAnd a luat parte la judecati ca titular al acliuniicivile, atunci c6nd a participat lajudecatd pundnd con-cluzii, dar gi atunci cdnd nu a luat parle la judecatafinalizatd prin hotdrdrea pe care o atacd.
Profesorul romin Ion Deleanu mentioneazi cd atuncic6nd o hotirdrejurlecdtoreasci este vdiit ilegal6, procu-rorul <<trebuie si exercite calea de atac>>. Da, aga este,doar cE datoria de a exercita calea de atac fafi de ohotir6re judecdtoreascd decurge din misiunea sa deapdrdtor al ordini de drept, din obligalia de a da vialiacestei
misiuni, fbrd a fi linut de un text expres al legii.Recursql trebuie sd fie o cale de atac comun6,putdnd fi introdus de pd4ile care au figurat in proces,dar qi de cdtre procuror.
Agadar, dreptul procurorului de a formula re-curs sau oricare altfl cale de atac ar trebui s[ fie,in principiu, nelimitat.
Termenul de declarare a recursuluiCodul de procedurd civild reglementeazi in mod
amdnunlit conlinutul gi modul de indeplinire a actuluide procedurd al recursului, dar el prevede nu numaicum trebuie acesta de fbcut, ci determini gi c6nd tre-buie fEcut, adicd stabilegte anumite termene ce se im-pun$iafirespectate.
Potrivit art.434 CPC recursul impotriva deciziilorinstanlei de apel se declar[ in termen de 15 zile de ladata pronunldrii deciziei, iar in cazul redactirii aceste-ia, de la data ingtiin{[rii scrise a pir{ilor despresemnarea hotirArii redactate. Recursul declarat intermen de 2 luni de la data pronunldrii sau ingtiin![rii
se considerd depus in termen. Termenul de 2 luni estetermen de decddere gi nu poate fi restabilit.
Temrenulpropriu-zis de declararc a recursului irnpot-riva deciziilor instanfei de apel este de 15 zile, iar ter-menul de 2luni nu se referd la exercitiul recursului cafiind un temen de declarare al acestuia, ci la partea luiformalS, adicd, la declararea repetatd a recursului
atuncicind acesta a fost restituit pentru lichidarea neajunsurilor.(C analizd ntai ampld tn privinla termerutlui de
declarare a recursului impotriva deciziilor instanleide apel gdsili tn articolul: <<Termenul de declararea recursului tmpotriva deciziilor instan(ei de apeltn procedura ctittd: I5 zile sau 2 luni?r/luErrnr"-Ifpaeo>, nr, 11, 2005, pag. 32).
Taxa de stat pentru cererile de recursFdcdnd parte din <<impozitul pe justilie>>tt, taxa de
stat constifuie o necesitate publicd gi cdti vreme justiliaeste o sarcini a statului, trebuie si admitem cd qi statul
este in drept a percepe, pentru indeplinirea tuturorfunc1iilor sale, impozitele sau taxele pe care le consid-erd necesare.
Conform art. 3 al Legii taxei de stat nr. 1216-XIIdin 03.12.1992, cuantumul taxei de stat pentru cererilede recurs este de 507o dintaxa ce urmeazi a li plltitila depunerea cererii de chemare in judecati, iarin cazul litigiilor cu caracter patri monial - 50Vo din taxacalculati din suma contestati.
(O analizd mai ampld in privinla taxei de statpentru cererile de recurs gdsili tn articolul: <<Cunr
se acltitd corect taxa de stat>// <<Eusnec-flpaeo>>,
nr, 1,2006, pag. 80).
II. CONDITIILE DE FORMACererca de recurs poate fi fonnulati atdt de recla-
mant, cdt qi de pdrAt, in situalia, cAnd unul dintre ei estenemulEumit de decizia pronunfatd de instanfa de apel.
Codul de procedurd civild al Republicii Moldovacuprinde dispozilii amlnun{ite cu privire la cerinfele deformf, ale recursului impotriva deciziilor instanlei deapel. Aceste cerinte de formd sunt indicate expies inart.437 CPC.
in conformitatecu art. 437 alin. (1) CpC <<cerereade recurs trebuie sd fie dactilografiati gi trebuie si
cuprindi:- denumirea instantei la care se depune recursul;Instanta indicatl in cererea de recurs va fi Curtea Su-
premd de Justilie. in afard de aceasta se va indica gi colegiulcare este competent si examineze recrusul incauzA.
Potrivit art.12 alin. (1) al Legii Republicii Moldo-va nr. 789 din26.03.96 cu privire la Curtea Supremi
a" tfuncl
trativ
git 9i
cateD
de Aeze r
Supr
-cureint6,
---
data
adm
i
este
atoinst
menduc
inst
ileg
pun
tem
catace
432apa
sau
a n
alin
de
sb
o d
ca
zie
deint
mese
red
pe
inluce
rJngureanu o., Nulit[1ile procedurale civile, Ed. All Beck, Bucuregti, r 99g, pag. I l 5;ro Poenaru E.. op. cit., pag.216;I' Mircea Hdncu. Aspecte teoretice qi practice privitoare la taxele judiciare de timbru //Dr-eptul 4i 103. 2001: I
-Ns
80 6H3HEC-IIPABO Ns 6/2006
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
de Justifie, in cadrul Curlii Supreme de Justiliefuncfioneazd Colegiul Civil gi de Contencios Adminis-trativ, Colegiul Economic, Colegiul Penal, colegiul ldr-git gi alte colegii constituite de c6he Plenul Cur{ii dupncategoriile cauzelor.
De exemplu, in cazul atacirii unei decizii a Curliide Apel Economice, instanla competenti sd examin-eze recursul va fi Colegiului Economic ldrgit al Cu4iiSupreme de Justilie.
- numele, denumirea, calitatea procesuald a re-curentului sau a persoanei ale cirei interese le reprez-int5, adresa lor;
- numele sau denumirea, adresa intimatului;- data pronunlirii deciziei atacate cu recurs;- denumirea instanlei care a emis decizia in apel,
data pronunldrii gi dispozitivul deciziei, argumenteleadmiterii sau respingerii apelului;
In legdturi cu cerinfele viz6nd decizia care se atac6este de observat ci legea stabilegte ca elemente oblig-
atorii de identificare - data pronunldrii gi denumireainstanfei care a emis-o. In mod firesc aici ar mai trebuimenfionat gi numirul deciziei deoarece indicarea luiduce la facilitarea lucrului efectuat de citre aparatulinstantei de recurs cdt gi.a celei de apel.
Cdt privegte cerinla de a ar6ta in cerere esenla pi
temeiurile recursului, argumentul ilegalitilii dec iziei ata-cate se impun a fi fbcute c6teva precizdri. Astfel,aceastd cerinfi trebuie s[ se supund prevederilor art.432 CPC. Prin urmare, dreptul de a declara recursapare in cazul in care se invocd incdlcarea esenlialdsau aplicarea eronatd a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural previzute la art. 400alin. (2) ei (3) CPC.
Deci, temeiurile de recurs sunt expres gi limitativdeterminate prin lege. Argumentarea acestora trebuiesi fie concisd, precisd gi clard. Ea trebuie sd cuprindio dezvoltare a fiecdrui temei de recurs. Este esenlial,ca din expunerea fbcutd de recurent sd rezulte cu preci-zie care sunt temeiurile de casare a deciziei atacate.
Recursul trebuie sb se motiveze prin. insdgi, cerereade recurs. insi, de exemplu, in practicd, foarte des se
intAmpli ca recursul sd se.depund, ftfi, a se indica te-meiurile qi argumentul ilegalitifii, in cerere menfion6ndu-se cd acestea se vor depune dupd comunicarea decizieiredactate. De fapt, aceste cereri de recurs se restituiepentru lichidarea neajunsurilor, conform art. 438 CPC.
- data declar[rii recursului gi semndtura recurentului.>Semndtura este gi ea o formalitate imporlantd cdci
in lipsa ei nu se poate stabili dacd declararea recursu-lui a fost fbcut6 de persoana care are legitimare pro-cesual6.
La cererea de recurs trebuie sd se anexeze dovadade platd a taxei de stat (vezi supra)
Potrivit art.437 alin. (3) CPC <in cazul c6nd re-cursul este declarat prin reprezentant, la cererea derecurs se anexeazi gi documentul,legalizat in modulstabilit, care atestd imputemicirile acestuia daci in dosarlipsegte
o astfel de imputemiciren. Prin urmare, dac6in dosarul cavzei,care va fi interpelat de la instanfa deapel, existd procura care il imputemiceqte pe reprezen-tant sd reprezinte recurentul gi-n Curtea Supreml deJustilie, atunci, nu este necesar de a o anexa la cere-rea de fecurs. Daci, insi, recurentul gi-a luat un altreprezentant in recurs sau dacd acel reprezentant dinapel nu are imputernicire pentru a-l reprezenta ininstanfa de recurs ori din oricare alte motive imputer-nicirile reprezentantului nu pot fi dovedite prin materi-alele existente in dosar, este necesar ca la cererea derecurs si se anexeze un asemenea document.
Cererea de recurs impotriva deciziei instanlei de
apel poate avea una din urmitoarele structurir2:
1) TNTRODUCERE - SOLTCTTARILE - MOTr_VAREA
2) TNTRODUCERE - MOTTVAREA _ SOLrC_ITARILE
Recurentul poate alege oarecare din aceste dou6structuri la scrierea cererii sale de recurs.
in continuare voi ardta ceea ce trebuie si cuprindifiecare parte a unei cereri de recurs declarati impoG
riva unei decizii a instanlei de apel:Introducerea trebuie si cuprindi in primul r6nddenumirea instanlei la care se depune recursul. Deexemplu: <<Curtea Supreml de Justifie a Repub-Iicii Moldova/ Colegiul Economic ldrgib.
In continuare se va indica numele, denumirea, cal-itatea procesual5 gi adresa recurentului; numele saudenumirea, adresa intimatului.
Tot aici se va indica denumirea instanlei care a emisdecizia in apel, data pronunlirii gi dispozitivul decizieiatacate cu recurs.
Se formuleazd obiectul adresdrii - titlul - CER-ERE DE RECURS.
Motivarea consti din doud pdr{i:- caracterizarea scurtd a obiectului gi esenlei litigiului;- argumentele concrete de incdlcare esenliald sau
aplicare eronati a normelor de drept material sau anormelor de drept procedural, conform art.432 CPC,care s-au comis la adoptarea hotirdrii primei instanlesau a deciziei instanfei de apel.
Aici se acordd aten{ie speciald asupra faptului c6,deja, in instanla de apel nu se mai pot invoca ca te-meiuri de casare a deciziei instanlei de apel cele pre-
vdzute de art. 400 alin. (1) CPC, deoarece, instanlade recurs este limitatd numai la efectuarea controluluijudiciar in drept asuprajudecelii efectuate de instanfaa cirei decizie,se ataci.
. De menlionat, a$ezareainpagini: motivele reprez-iirti un capitol aparte, decupat de restul textului,
Tot referitorlacondiliile de formd ale unei cereri derecurs s-ar putea menliona cd structura acestui tip de
text urmeazi indeaproape modelul acfionirii in judecati.Remarcdm aici construirea mesajului pe axe tem-
porale diferite:. - introducere - indicativ prezent,
- motivare - indicativ perfect compus,- solicitdri (incheiere) - indicativ prezent,fapt indreptdfit, deoarece, ceea ce se relateazi in
motivarea recursului s-a petrecut intr-un trecut apropiat,evenimentele fiind doar actualizate in text.
Textul trebuie redactat obiectiv, fbri urmi de par-ticipare afectiv, altfel gi-ar diminua credibilitatea.
Un element compozilional nou in structura recursu-lui este detagarea motivelor intocmirii recursului de restultextului. Ni se pare norrnal si fie aga intrucdt scopulrecursului este si corecteze o eventuall eroare de apre-ciere care e posibil si se fi produs la o primd analjz6, afaptelor. De aceea, se impune decuparea lor de text.
- s5 admiti recursul gi sd caseze integral sau parlialdecizia instanlei de apel gi hotdrdrea primei initanle,pronunfend o noutr hotdrare;
- sd admit[ recursul gi s6 caseze integral sau patial
decizia instanlei de apel gi hotirdrea primei initanle,restituind pricina spre rejudecare in prim[ instanld sau,dupi caz, in instan![de apel, cdnd eroareajudiciard nupoate fi corectati de citre instanfa de recurs;
- si admitd recursul gi sd caseze decizia instanleide apel gi hotirdreaprimei instanfe, dispundndincetar-ea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dac6 ex-isti temeiurile prevdzute la art. 265 9i 26T,inlegdtuibcu incblcarea normelor de drept material sau proce-dural prevdzute la art. 400 alin. (2) 9i (3) CpC.
III. MOTIVELE DE RECURSInstanfa de recurs trebuie si dispund de anumitecriterii, cu ajutorul cirora.sI poat6 controla corecti-tudinea hotir6rii instanlei ierarhic inferioare. Acestecriterii sunt temeiurile de declarare a recursuluir3, saucum mai sunt numite in literatura de specialitate -motivele de recursra . ,
_ Deci, recursul impotriva deciziilor instanfei de apel,fiind o cale de atac, ialificatdcaatarede leje, poaie fi
exercitat numai pentru motivele previzute limitativ inCodul de procedurd civil6.
Prin urmare, potrivit.prevederilor at.. 432 CpCdreptul de a declara rectirs apare in,cazul, in care seinvoci incilcarea esenlial6 sau aplicarea eronatd anormelor de drept material sau a nornelor de drept
procedural prevdzute la art, 400 alin. (2) 9i (3) CpC.In art. 400 alin. (2) 9i (3) CPC'sunt consacratezece motive de casare, dintre care patru de dreptmaterial gi gase de drept procedural.
Astfel, potrivit art. 400 alin. (2) CPC se considericd normele de drept material sunt incllcate satr apli-cate eronat in cazul in care instanlajudecdtoreascd:
- nu a aplicat legea,care trebuia si fie aplicatd;- a aplicat o lege care nu trebuia si fie aplicatd;- a interpretat eronat legea;- a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptu-
lui.
Potrivit art. 400 alin. (3)CPC se considerd cinormele de drept procedural sunt incdlcate sau apli-
cate eronat in cazul in care:
- pricina a fost jiidecati de un judecitor care nuera in drept si participe la examinarea ei;
- pricina a fost judecati in'absenla unui,pa.rticipantla proces c5ruia nu i s-a comunicat locul, data'qi oragedinlei dejudecati;
- injudecarea pricinii au fost incilcate regulile cuprivire la limbaprocesului; ,
- instan{a'a solulionat problema drepturilor unorpersoane neantr€nate in proces;
- hotirArea nu este semnat[ de judecitor sau este
semnati de judecdtorul nernenfionat in hot[r6re;- in dosar lipsegte procesul - vertal al gedinlei de
judecatd.
Temeiurile de drept procedural previzute deart. 400 alin. (3) CPC se iau in considerare intot-deauna Ei din oficiu de cltre instanfi, indiferentde faptul, dacl au fost sau nu indicate de recurentin cererea sa de recurs.
in continuare, voi analizadistinct motivele de re-curs in ordinea in care ele sunt consacrate de art. 400alin. (2) si (3) CPC. \
incilcarea normelor de drept materialNormele de drept au un caracter general. Ele sunt
previzute pentru reglementarea unor situalii tipice ginu a unor situalii coricrete. in realitate, nu exista iitualiiabsolut identice gi de aceea aplicarea normelor de drept?n situalii concrete de fapt ale unei cauzereprezinti unproces destul de greu gi de complicat. Corectitudineaacestui proces condilioneazi corectitudinea concluzi-ilor finale ale instanfei dejudecatd, reflectate inhotdrdre,
t"t"-miselor dhotird
Aposib
nu focrete
aplic
reieg
In
ale f
careconsdupdlaca
Ps[ fzutcare
trebM
cincare
con
staune,decdre
conado
con
inc
tate
apl
situ
du'gre
fieme
un
t5
pa
'uIt
p
'tr
p?
F
N
t3 Jle*raqxaq JI.@.. llepecrraorp peru6nur cyAa B KaccaquogHoM roprAKe, llsa. ,.topuanqecKaltnnreparypa", Mocxsa, 1974,
pagl57;'ta Ciobanu V M, Tratat teoretic
9ipractic de
procedurE civil6; vol. II, Editura Nafional, Bucr.rreq ti, lggT ,pag. 384;
82 6H3HEC-NPABO JS 6/2006
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
referitor la drepturile 9i obligaliile p64ilor. Erorile, ad-
mise de instanfa de judecati in procesul aplicirii norme-lor de drept material duc neapdrat la ilegalitateahotdrArii.
Aplicarea corectd a normelor de drept material este
posibilInumai ahrnci c6nd instanfa aplicdnorma de drept,
nu formal, dar ludnd in consideralie toate nuanlele con-
crete ale cazului respectiv. Neadmil6nd formalismul inaplicalea legii, instanla nu este in drept a rezolva litigiul,reiegind numai din necesitate, gi nu din prevederile legiits .
Instanfa aplicd normele de dreptunorsitualii de faptale fiecirui caz concret. Din acest considerent, apli-carea normelor de drept material trebuie si fie o
consecinld a stabilirii situaliei de fapt a cauzei. Doardup[ concretizarea pdrfii de fapt a cauzei se poate trece
la calificarea juridici a relafiilor dintre pdr,ti.
Primul motiv: nu a aplicat legea care trebuiastr lie aplicattr. Acest prim motiv de casare - prev6-
zut de art. 400 alin. (2) lit. a) CPC - vizeazd neapli-carea de citre instanlele ierarhic inferioare a legii care
trebuia si fie aplicat[.Motivul constl in aceea ci instanfa in afard de faptul
cd nu a indicat in hotir6re norna de drept materialcare trebuie si fie aplicati, dar gi a examinat cauzacontrar normelor legislaliei in vigoaret6.
Astfel, potrivit art. 12 alin. (3) CPC daci se con-statd ci nonna de drept ce trebuie aplicati contravineunei legi cu o puterejuridici superioard, instan{aju-decitoreascd emite hotir6rea in temeiul normelor dedrept cu putere juridicd superioarb, insd, dacd existdcontradic{ii intre legi de acelagi nivel, se aplici legea
adoptatd ulterior.Se poate intdmpla ca decizia sau hotdrdrea si nu
conlind trimiteri la legisla{ie, insd, aceasta nu inseamnd,inci, ci instan{a nu a linut cont de normele necesare.
Dacd, totugi, carrza a fost solulionatd in conformi-tate cu normele de drept material care trebuiau sd fieaplicate, dar instanfa a fbcut gregit trimiterile, in aceastisituafie nu se pune problema de casare a deciziei (sau
dupd caz, inclusiv gi a hotdririi), ci de corectareagregelilor din ea (vezi art.249 CPC).
Se pune problema de neaplicare a legii care trebuia sd
fie aplicat6 qi atunci cdnd o relalie dintre pdrli este regle-
mentati de mai multe actenormative, iarinstanfa aplicAndunul dintre aceste acte nu le-a aplicat pe celelaltetT.
Al doilea motiv: a aplicat o lege care nu tre-buia si fie aplicati. Cel de-al doilea motiv de recursimpotriva deciziilor instanlei de apel constd in aplicar-ea unei legi care nu trebuia sd fie aplicatd. Aceasta toteste o incdlcare a noffnelor de drept material. Esenfaacestei incSlciri constd in aceea ci instanla lasolufionarea cauzei nu aplici nonna care reglement-eazd, rela\ia litigioasi, dar aplicd o alti normd care nuse referd la situalia in cauzirs. De exemplu, instanfaaplicd nonnele dreptului civil unor relafii care sunt re-glementate de norme de drept comercial, de dreptulmuncii, de dreptul familiei, de dreptul funciar sau in-vers, precum gi-n alte situalii similare.
Despre aplicarea unei legi care nu trebuia si fieaplicati se poate vorbi gi in situa{ia in care instanfa nua aplicat corect acfiunea in timp sau in spafiu a legii.
Aici trebuie de menlionat situa{ia cdnd instanla a
aplicat o lege abrogatd sau un act subordonat legii, carecontravine normelor organelor superioare sau adoptate
cu incilcarea competenfei acestorare.In continuare md voi referi la un caz concret in care
instanfa de apel a aplicat o lege care nu trebuia si fieaplicat6.
Practicd judiciarfl: i.tut. <I> a aclionat in instanlade judecatd banca comerciald <N> solicithndcleclararea ruilitdlii acordului de fidejusiune incheiatintre I.M. <I> Si B.C. <N> in baza scrisorii S.A. <rT>,
prin care aceasta a permis i.M. oI, sd tncheie un con-tracl de fidejusiune cu B.C. <N> privind stingereadatoriei acumulate de S.A. <T> cdtre bancd.
Ulterior S.A. <T>, tn procedura planului, a tnain-tat
Siea o acliune, solicitdnd declararea nulitdlii
aceluiasi acord de fidejusiune.Prin hotdrdrea Judecdtoriei Economice de
Circumscriplie din 17 mai 2003 acliunile au fostrespinse ca neintemeiate.
Impott'iva hotdrdrii Judecdtoriei Economic,e deCircumscriplie S.A. <<T>> a declarat apel, solicithndcasarea acesteia.
Prin decizia Curlii de Apel Economice din 18decembrie 2003 apelul a fost admis, hotdrdrea a
fost casatd Si adoptatd o hotdrdre noud prin carea fost admisd o"iiur"o f.M. oIr, fiind recunoscutnul acordul de fidejusiune.
B. C. <N> a declarat recurs, solicitdnd casareadeciziei Curlii de Apel Economice.
612006
rs JIecHI'ruKas JI.@.. llepecruorp peruenrs cy.qa B l(accaqrroHHoM EopqAKe, llsl. "IopnanqecKar nlrreparypa", Mocrsa, 1974,pag l6l;'6 Tpeyurtrtrxos M. K., fpaxqancxlrl'r npouecc, 3-e uslt., <IOpr.rcnpyaeHrlr,rq), Mocrsa, 2001,pag272;r? Jlecunqran JI.<D.. llepeqvrorp peurertuq cyAa B KaccaqfioHHoM noprAKe, Hga. "lopuauqecKar nnreparypa',, Mocxsa, 1974,pag.166;lE Tpeyruntrxog M. K., fpax4aucxttt:i npollecc, 3-e ua4., <tOprrcnpyIeurlr.rr)), Mocxaa, 2001,pag272;re Jlecnltqxaq JI.Q.. fiepeclaorp peruerlrrs cyAa B r(accaufior{Hor{ noprrAKe, t4:a. "}OplralrqecKai.nnreparypa", Mocxsa, 1974,pag.164:10 Decizia Colegiului economic al CurJii Suprerne de Justilie din 22.()1.2004,nr. 2rae - 3512004:
Ns 6/2006 6H3HEC-NPABO 83
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
Analizilnd nnterialele cauzei in raport cu arglt-nrcntele recttrsului, Colegiul econontic ldrgit al CuryiiSitpreme de Justilie a adnis rectrrsul in tenrciul art.400 alin. (2) lit. b) CPC - instanla de apel a aplicato lege care nu trebuia sd fie aplicatd.
instanla de apel a ntotivat decizict in baza art.236 CC (din 1964).
Prin urnwre, instanla de recurs a stabilit cd le-gea materiald din art. 236 CC prevede incetareaexecutdrii obligaliilor din motiv de imposibilitatede execulqre. Raporturile acestui liligitt nu cad subincidenla qcestei nornte, ea fiind apticabild la rez-ilierea contractelor Si nu la declararea nulitdgii tor
In contextul celor expuse, Colegiul economic qlCurlii Supreme de Justilie a admis recursul, casfunddecizia Curlii de Apel Economice Si menlindnd invigoare hotdrdrea Judecdtoriei Economice deCircumscriplie.
Al treilea motiv: a interpretat eronat legea.Interpretarea eronati a legii ca incdlcare a normei dedrept material este atunci c6nd instanla a aplicat le-gea care trebuia si fie aplicati, dar ca urmare ainfelegerii (clarificdrii) incorecte a confinutului aces-teia a fhcut o concluzie gregitd in decizie despre drep-turile qi obligaliile pd4ilor.
Norma juridici este generall gi impersonal[, eaformuldnd un caracter general de conduiti. Aceastllege insd, trebuie apoi sd se aplice unor diverse situa{iiconcrete, care ?n ceea ce privegte trdsiturile loresenliale pot fi <incadrate>) in normi. Caracterul gen-
eral al legii, pe de o parte, pi marea diversitate de ca-zuri in care se aplic6, pe de altd parte, fac necesardcalificarea exactd a infelesului acesteia2r.
in afard de ac.easta trebuie de linut cont gi de car-acterul imprecis al unor termeni, de formularea incom-pletd a trdsiturilor unor fapte prevdzute de lege, devarietatea prea mare de cazuri la care se referd legea,de aparilia unor legi noi care ating sfera de reglemln-tare a celor vechi, de conexiune sau intercondilionarealegilor care fac dificiln alegerea regulii ce trebuie apli-catd cazului dat, etc., toate aceste situalii frcdnd foirtenecesard interpretarea corectd a legii ce urmeazd a fiaplicatd la examinarea unei cauze.
Al patrulea motiv: a aplicat eronat analogialegii sau analogia dreptului. potrivit art. lZ alin.(4) CPC in cazul inexistenlei legii care sf, regle-menteze raportul litigios, instanfa judecdtoreascdaplicd legea care reglementeazd raporturi similare- analogia legii, iar in lipsa unei astfel de legi, seconduce de orincipiul de drept qi de sensul legislalieiin vigoare - analogia dreptului.
Incilcarea normelor de drept proceduralEsenla incdlcdrii normelor de drept procedural se
determind in raport cu rolul pe care acestea il au inactivitatea instanfclor de judecat6. Norma care regle-menteazS activitatea unui organ de stat nicbieri nu esteaqa de strdns legati ca intre instanlele de judecatd gi
drcptul proccsual.
Normele de drept procesual civil care stabilesc oanumitd ordine a activitAfii instanlei de judecatd lasolufionarea cauzelor civile, nu sunt simple norme teh-nice, ci reprezintd un sistem complex de norne, care asig-urd o cercetare completd, a cauzei, ceea ce la rdndu-ireprezintd o premizi necesari solu{iondrii corecte a li-tigiului. Origicare normd procesuald tontribuie direct sauindirect la solu{ionarea corecti a litigiului. Normele pro-cesuale asigurd sistemului judecitoresc din RepublicaMoldova posibilitatea realizdrii funcliilor educative care-irevin, ii int6resc autoritatea, dau posjbilitatea participan{ilorla proces s6-gi realizeze drepturile consfinlite prin lege.
Prin urmare, nu in zadar se acordd o atentie a$a mareaplicirii normelor de drept procedural.
Totugi, reiegind din rolul normelor procesuale laindeplinirea sarcinilor care stau inaintea instanlelorsistemului judecdtoresc din Republica Moldova, nuinseamni cd orice incdlcare a unei norne procesualeduce automat la casarea hot[rdrii, deoarece nu oriceincilcare a normelor de drept procesual se reflectdnegativ asupra atingerii scopurilor, care stau fald deacestea. In cazul incilcirii normelor de dr-ept material,hotdrdrea sau decizia in cauz6 nu poate fi ldsatd inaceastd situalie gi de aceea de fiecare datl trebuie
supusd modific[rii sau chiar casdrii. Cdt privegte inc6l-carea normelor de drept procesual, in acest cazhotdrdrea sau decizia cu un astfel de neajuns, in unelesitualii poate fi lSsati fErd modificdri cu emiterea uneiincheieri interlocutorii sau cu intoducerea unei merlliunidespre aceasta in decizia instanlei de recurs. Codul deprocedurd civil6 al Republicii Moldova (art. 400 alin.(3)) stabilegte criterii de determinare a incilcdriloresenfiale de drept procesual, indicdnd expres abaterilecare servesi drept temei de casare, care au dus saupot duce la adoptarea unei hotdrdri sau decizii ilegale.
Prin urmare, incllcarea de drept procedural trebuie
sd ducd neapdrat la casarea deciziei, nu numai atuncic6nd se qtie cu precizie despre aceasta, dar gi atuncicdnd existi dubii in aceastd privinfd.
incilc6rile procedurale neesenliale, care nu auinfluenfat gi nici nu pot influenfa asupra concluziilor fi-nale ale instanlei asupra cauzei,nu duc la casarea de-ciziei instanlei de apel. in aceste situalii instanla derecurs, fZri a casa decizia instanlei de apel, trebuie sdindice in decizia sa sau printr-o incheiere asupra incdl-cdrilor admise (art. 445 alin. (3) CPC).
-P
mitezd dprejcare
corec
nu pPcareacel
Acdride d
Ajudeamlui 9
art.solubil.sun
dec
ei a
ziei
dis
rivime
cali
tan
gra
incpro
gra
oriest
tim
so
la
pe
cS
de
r2
pa
Ne
3' vrabie G., Popescu s., Teoria generali a drephllui, Editura ,, $tefan procopiu", Iaqi, 1 993, pag. 65;
84 EI43HEC,ilPABO Ns 6/2006
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
Problema despre casarea deciziei ca urmare a co-miterii unor incdlcf,ri de drept procesual se examinea-
zd de cdtre instanla de recurs findndu-se cont de im-prejurbrile concrete ale cauzei. Una gi aceeagi incll-care procedurald, intr-o cauzi poate pune la indoialS
corectitudinea deciziei adoptate, pe c6nd intr-o altd,cauzd
nu poate avea nici o consecin!6.Prin urmare, problema consecinJelor procedurale
care trebuie si survini in legiturd cu incdlcarea
aceloragi norrne de procedurd, se pune diferit22.
Alin. (3) al art. 400 CPC dA o enumerare a incil-cirilor de drept procedural care servesc ca temeiuride declarare a recursului qi de casare a deciziei:
Al cincilea motiv: pricina a fost judecati de unjudecitor care nu era in drept si participe la ex-
aminarea ei. Al cincilea temei de declarare a recursu-
lui gi de casare a deciziei instanlei de apel -previzut de
art. 400 alin(3) lit. a) CPC-vizeazd
situalia in care la
solufionarea cauzei a participat un judecdtor incompati-
bil. Normele procedurale privitoare la incompatibilitatesunt de ordine publici iar solulionareacauzei de un ju-decitor care nu era in drept si participe la examinarea
ei afecteazd valabilitatea hotdrArii sau dupd caz a deci-
ziei instan{ei de apel pronunlate in aceste condilii.Aici se integreazl, in primul rAnd nerespectarea
di spoziliilor le gale privitoare la r ecuzar e. Astfel, pot-rivit art. 50 CPC judecitorul care judeci pricina ur-meazd a fi recuzat daci:
- la judecarea anterioari a pricinii a participat incalitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezen-
tant, grefier sau executor judec6toresc;- se afld in raporturi de rudenie pdnl la al treilea
grad inclusiv sau de afinitate pdnd la al doilea grad
inclusiv cu vreuna dintre pdrli, cu alli participanli laproces sau cu reprezentanfii acestora;
- judecdtorul, soful sau rudele lor de pdnd la al treileagrad inclusiv au o pricind similard celei care se judecd
ori au o judecatd la instanla in care una dintre pdrlieste judecitor;
- este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre pdr{i;
- gi-a expus opinia asupra pricinii care sejudecd;- intre el qi una din pdrli a fost o judecatd penalS in
timp de 5 ani de pAn6la recuzare;- are un interes personat, direct sau indirect, in
solulionarea pricinii ori existi alte imprejurdri care pun
la indoiali obiectivitatea qi nepdrtinirea lui.Din completul care judecl pricina nu pot face parte
persoane care se afld in raporturi de rudenie sau de
cdsdtorie.
Daci existd unul dintre temeiurile specificate ju-decdtorul este obligat sd se ablind de la judecatd. In
aceleagi temeiuri, recuzarea poate fi inaintati de
participanlii la proces sau poate fi examinatd din oficiude cdtre instanli.
Propunerea de recuzare gi de ab(inere de la jude-
catl se face oral sau in scris pentru fiecare in parte,
trebuie si fie motivatd gi prezentatd pdnd la inceperea
dezbaterii pricinii in fond. Cererea de recuzare gi cere-rea de ablinere de la judecatd pot fi inaintate mai t6rziudoar dacd autorul lor a aflat de existenla temeiului re-
cuzdrii sau ablinerii dupd ce a inceputjudecarea prici-nii in fond.
Constituie insd un motiv de recurs numai situalia incare partea interesatd a formulat cererea de recuzare
in termenul legal, iar instan{a de judecatd a respins-o gi
judecdtorul respectiv a participat la solulionare a cauzei.
A doua ipotezd, care se integreazl in contextul ac-
estui motiv de recurs se referd la nerespectareadispoziliilor legale privitoare la inadmisibilitatea par-
ticipirii repetate a judecitorului la judecarea aceleeagi
pricini (arl.49 CPC). Prin urmare, judecdtorutr care a
luat parte la judecarea pricinii in prim[ instanld sau ?n
instanla de apel nu mai poate participa la judecarea
acesteia in instan![ de recurs gi nici la rejudecarea ei
in primi instan!6, dupd casare, cu exceplia cazurilorde scoatere a cererii de pe rol sau de incetare a proce-
sului in temeiul art.265lit. a) 9i b) CPC (atunci cAnd
in cazul in care: a) pricina nu urmeazd a fi judecati inproceduri civild; b) intr-un litigiu intre aceleagi pdrfi,cu privire la acelagi obiect qi pe aceleagi temeiuri s-a
emis o hotdrdre judecitoreascdrdmasd irevocabilS sau
o incheiere de incetare a procesului in legdturd curenuntarea reclamantului la acliune sau cu confirmar-eatranzac[iei dintre p6rli) gi nici asupra cazurilor dejudecare a pricinii in componenla Plenului Curlii Su-preme de Justifie. Nu se consideri participare repetatda judecdtorului la judecarea aceleiagi pricini la jude-
carea recursurilor in plin6 componenli de cdtre Colegiulcivil gi de contencios administrativ, Colegiul economical Curlii Supreme de Justifie, la fel, nici in cazul Plenu-lui Curlii Supreme de Justilie la adoptarea de hotdrdri
explicative.
In opinia mea, incd o ipotezd care se integreazi in
contextul acestui motiv este nerespectarea principiuluicontinuitSlii dezbaterilor gi prin consecin![, pronunfarea
hotirdrii sau a deciziei de allijudecStori decdt cei care
au luat parte la dezbaterca in fond a pricinii sau re-spectiv in apel.
Astfel, potrivit art.25 alin. (2) CPC dezbaterile ju-diciare se desfEqoard in fala aceluiagi complet de ju-decatS. In cazul inlocuirii unui judecitor in timpul ju-decdrii pricinii, dezbaterile se reiau de la inceput.
Nerespectarea acestei'exigenle constituie motiv deilegalitate gi atrage dupd sine casarea deciziei instanteide apel.
In acest caz, nulitatea deciziei vizeazdatdtdispozi-tivul intocmit cu prilejul pronunlirii, c6t gi hotdrdreaadoptatd ulterior.
Al Easelea motiv: pricina a fost judecati inabsenfa unui participant la proces ciruia nu i s-acomunicat locul, data gi ora gedin{ei de judecati.Cel de-al qaselea motiv de declarare a recursului im-potriva deciziilor instanlei de apel este prevdzut de legein scopul respectdrii dreptului la apdrare precum gi aprincipiului contradictorialitdfii 9i egalitdlii pi4ilor indrepturile procedurale.
Astfel, potrivit art. 100 CPC cererea de chemarein judecat6 gi actele de proceduri se comunicEparticipan{ilor la proces gi persoanelor interesate dinoficiu prin executorul judecdtoresc din subdiviziunea
teritorialS respective' a Departamentului executare adeciziilorjudiciare de pe l6ngd Ministerul Justifiei sauprintr-o delegaliejudiciari, iar in cazul in care nu poatefi fdcuti in acest mod, comunicarea se face prin pogtdcu scrisoare recomandatd gi cu aviz de primire sauprin alte mi.jloace care si asigure transmiterea textuluiconlinut iir'act gi confirmarea primirii lui. in afar[ deaceasta, instanfa ?ngtiinfeazd prin cita,tie participanlii laproces, privitor la locul; data qi ora gedinfei dejudecatlsau la locul, data gi ora efectudrii unor acte de proce-dure. Citalia se inmdneazl pdrfii cu cel pulin 3 zile inaintede data.judecdrii. in priiinite ,rrg.nt., acest termenpoate fi mai scurt, la discre{ia instanfei.
Citalia qi ingtiinlarea se trimit prin scrisoare reco:mandati cu aviz de primire sau prin persoana imputer-niciti de judecatii. Data ?nmdnirii citatiei sau inqtiin{Iriise inscrie pe citali sau inqtiinfare in partea care se in-m6neazd destinatarului, precum gi pe cotor, care serestituie instanlei. Cu consimldmdntul participantului laproces, judecitorul ii poate incredinla citalia sauingtiinlarea pentru a o inmdna destinatarului. persoana
imputerniciti de judecbtor sd inmdneze citalia sauingtiinlarea este obligati si restituie instantei cotorulcu semnitura de primire a destinatarului.
Citalia gi ingtiinlarea, actele de procedurd pot fi in-
mdnate destinatarului gi in incinta instanlei. in-astfel decaitidestitratarii prezenli in instanli sau reprezentanliilor nu pot si refuze citaliile gi actele de proc-dur6. Dac6remiterea acestora se face in gedinl6 de judecati, instanlapoate acorda, la cererea persoanei interesate, un ter-men pentru a lua cunogtinld de actele primite.
Citafia sau ingtiinlarea adresatd persoanei fizice seinmdneazi personal contra semndturi pe cotor. Cita{iasau ingtiinfarea adresati unei organizalii se inmdneazlpersoanei cu funclie de rdspundere respective contra
semndturi pe cotor sau, in cazul absenlei acesteia, se
inm6neaziin acelagi mod unui alt angajat, considerdn-du-se recepfionatd de organizafie.
Daci nu il va gisi pe destinatar la domiciliu sau lalocul de munc6, persoana imputerniciti sd inmdnezecitalia sau ingtiinfarea o va inm6na unuia dintre mem-brii adulli ai
familiei care locuiegte impreund cu desti-natarul gi care gi-a dat acordul sd o primeascd, iar inlipsa acestora, o va remite organizafiei de exploatare alocuinlelor, primiriei satului (comunei) ori administrafieide la locul lui de muncd.
Persoana care a primit citalia sau ingtiinfarea esteobligatd sd indicepe cotornumele gi raporturile sale derudenie cu destinatarul sau funclia sa. Totodati, ea esteobligatd sd o inmdneze destinatarului cdt mai curdndposibil.
In cazul absenfei temporare a destinatarului, per-soana care unneazd sa- inmAneze citaliasau ingtiinlareanoteazd pe cotor locul in care'acesta s-a deplasat gi
ziua c6nd urmeazd sE revin6. Daci locul de aflare adestinatarului nu este cunoscut, faptul se consemnea-zd ?n citalie sau ingtiinlare, precum qi sursa deinformafie, data gi ora.
Daci citalia sau ingtiinlarea nu este inrndnati dinvina lucritorului pogtal sau a unei alte persoane im-puternicite s[ o inmdneze, acestora se aplici o amenddde qAni la 10 unitifi convenlionale.
In legdturl cu acest motiv mI voi referi la un cazconcret.
Practied judiciard?3.. S.R.L. <<L> a aclionat tninstanla de judecatd S.A. <E>, solicithnd tncasar-
ea sumei tn baza contractului de transport.Prin holdrdrea Judecdtoriei Economice deCircumscriplie din 26 februarie 2003 acliunea a
fost admisd.
La I0 iunie 2AB instanla de apel a respins ape-lul declarat de S.A. <E>;:Si a menlinut hotdrdreainstanlei de fond.
Prin urmare, S.A. <<E>> a declarat recurs IaColegiul economic ldrgit al Curlii Supreme deJustilie, solicitdnd casarea deciziei instanlei de apeldin motivul: cauza a fost examinatd in lipsareprezentantului socieldlii, cdruia nu i s-a comuni-cat locul, data Si ora Sedinlei de judecatd.
Astftl, Colegiul economic ldrgit a decis prindecizia din I3 noiemtbrie 2003 a adnite recursuldeclarat, a casat decizia instanlei de apel Si a re-mis pricina tn aceeasi instanld pentru reexaminar-ea cererii de apel tn alt complet de judecatd.
In luarea acestei decizii instanla de recurs a
linut cont de faptul cd in materialele cauzei lipseStedovada cd apelantul a fost instiinlat in instanla deapel contra semndturd despre locul, data Si oraSedinlei de judecatd.
=Al
incilcCel d
decizinstantal al
in237hotiirn
la pro
duclt:,timh,i
' ,, Ama d
':.DIOE:,urme,jude,,ma,d
, In.'unsi-,,€odu
multdac
,fitu,::'ciruz,,inten
. :riva
par-
trGorn
.:
',-
, dec
' -
" sutt.' , Fdop
T Decizia Colegiului econornic al Cu4ii Suprerne de Justilie din l3.l 1.2003, nr.Zrae -3412gq13.
86 6H3HEC-IPABO Ns 6/2006-]:
-r\e
5/11/2018 Condi iile de declarare a recursului mpotriva deciziilor instan ei de apel - sl...
Al qaptelea motiv: in judecarea pricinii au fostincilcate regulile cu privire la limba procesului.Cel de-al gaptelea motiv de recurs urmdre;te casarea
deciziei instanlei de apel atunci, cdnd judecdtoriiinstanlelor inferioare au nesocotit un drept fundamen-tal al dreptului procesual civil inscris in art. 24 CPC.
In afar[ de aceasta, reieqind din prevederile art.
237 alin. (2) CPC rezulti c6, dacd decizia (sau
hotdrdrea) este expusd intr-o limbi pe care participan{iila proces nu o cunosc, aceasta trebuie cititi de tra-ducdtor in limba in care s-a desftgurat procesul ori inlimba utilizati de ei in proces.
Al optulea motiv: instanfa a solufionat proble-ma drepturilor unor persoane neantrenate inproces. Acest motiv de declarare a recursuluiurmdregte casarea deciziei instan{ei de apel atunci cdndjudecdtorii instanfelor inferioare au solufionat proble-ma drepturilor unor persoane neantrenate in proces.
In proces, de regul6, existi un singur reclamant giun singur pdrit, un singur apelant gi un singur intimat.Codul de proceduri stabilegte insd posibilitatea ca maimulte persoane s[ fie impreuni reclamante sau pdrdte,
daci, obiectul pricinii este un drept sau o obligalie co-muni ori daci drepturile sau obligafiile lor au aceeagi
cauz6. Astfel, potrivit art. 62 CPC o acliune poate fiintentati in comun de mai mulli reclamanfi sau impot-riva mai multor par4i. Prin urmare, avem copartici-pare procesuali obligatorie dac6:
- obiectul litigiului il constituie drepturile gi obligaliilecomune ale mai multor reclamanfi sau pdr6!i;
- drepturile gi obligaliile reclamanfilor gi pdrdlilordecurg din aceleagi temeiuri de fapt sau de drept;
- drepturile 9i obligaliile ce formeazd obiectul litigiuluisunt de aceeaEi natur6.' Fiecare reclamant sau pdr6t participd in proces in-dependent,fa!d de cealaltd parte.
Al nouilea motiv: hotirirea (respectivdecizia) nu este semnatl de judectrtor saueste semnat[ de judecitorul nemenfionat inhotirire (respectiv decizie). Cel de-al nouileamotiv de recurs impotriva deciziilor instanfei de
apel are ca finalitate respectarea normelor pro-cedurale privitoare la hotdrdrea judecltoreascl.Conform art. 238 CPC la deliberarea hotirdrii(respectiv a deciziei) iau parte numai judecitoriiin fala cirora a avut locjudecarea cauzei. Rezu-Itatul deliberirii se consemneazdtn decizia inte-grali sau in dispozitivul ei, semnat de to{i judeci-torii care au participat la deliberare, inclusiv dejudecitorul care are opinie separat[. Modificlrileoperate in cuprinsul deciziei treo-uie s[ se eon-semneze mai sus de semn[turile judecltorilor.Dup[ semnarea deciziei, nici un judecltor nu poatereveni asupra opiniei sale.
Al zecelea motiv: in dosar lipseqte procesul
- verbal al gedinfei de judecati. Acest ultim mo-tiv de casare - previzut de art. 400 alin. (3) lit. 0CPC - vizeazi nerespectarea dispoziliilor legaleprivitoare la obligativitatea incheierii procesului-ver-bal al qedinlei de judecatl (art. 273 CPC). Astfel,pentru fiecare gedinfl de judecati in primd instan{ipi in instan!6 de apel, se incheie un proces-verbal.In procesul-verbal al gedintei de judecat[ sau alactului de proceduri indeplinit in afara gedinlei dejudecati se indici momentele esenfiale ale dezbat-erii pricinii sau ale efectudrii actului procedural (veziart.247 alin. (2) CPC).
Procesul,verbal se incheie de grefier in qedinlide judecatd sau la efectuarea actului de procedurd inafara gedinfei. Procesul-verbal se incheie in scris (de
mdni sau dactilografiat). Pentru a asigura plenitudineaprocesului-verbal, instan{a poate utiliza mijloace deinregistrare audio gi alte mijloace tehnice.
