CUPRINS

CAPITOLUL.1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA

1.1.Definirea conceptului de bilant

1.2.Dezvoltarea gandirii economice cu privire la bilantul contabil

1.3.Reglementarile contabile in Romania privind situatia financiar

1.4. Rolul si importanta situatiilor financiare

1.5. Teorii ale bilantului

CAPITOLUL 2.CADRUL CONCEPTUAL AL SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE

2.1. Normalizarea contabila

2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale

2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare

2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare

CAPITOLUL 3.INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

3.1.Situatiile financiare anuale , definitii

3.2. Bilantul contabil

3.3.Contul de profit si pierdere

3.4.Situatia modificarii capitalurilor proprii

3.5 Situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie

3.6.Notele explicative

CAPITOLUL 4.S.C HELIOS S.A

4. 1. Prezentarea unitãţii patrimoniale

4.2. MANAGEMENT ŞI PERSONAL

4.3.PRODUSELE ŞI SERVICIILE

4.4. AMPLASAMENTUL ÎNTREPRINDERII

CAPITOLUL 1. BILANTUL CONTABIL SI EVOLUTIA SA

1.1.Definirea conceptului de bilant

Bilantul contabil este foarte important in practicarea contabilitatii.Bilantul contabil a fost

intocmit de Luca Paciolo,meseria sa fiind matematician ,fiind inregistrat de dubla reprezentare.In

1673 bilantul a primit caracter documentar si informative de catre Jaques Savory.

Simon Stevin a fost primul care a discutat necesitatea bilantului , urmand apoi functile

si teoriile bilantului .In 1919 au aparut prima data teorii ale bilantului.

Din aceste teorii reiese o deosebita importanta in practica contabila evidentiind functii

multiple si roluri diferite ale bilantului.

Bilantul are cam aproximativ 35 de definitii date de Spiridon Iacobescu si Al.

Sorescu.In opinia lor bilantul are doua opinii,cea generala si cea contabila.In opinia

generala ,bilantul are situatia patrimoniala definitiva reprezentand A si P unei persoane, iar in

cea contabila bilantul este un cont de A si P reesind din soldurile situatiei finale.

Din punctul de vedere al profesorului C.G. Demetrescu care ne arata in lucrarile sale

cam 20 de definitii elaborate de mai multi autori.Bilantul avand numeroase definitii,are si

explicatii prin care unii privesc bilantul in doua moduri,alti din punct de vedere juridic,altii din

punct de vedere contabil,fiind privit ca forma,ca functie si scop.C.G.Demetrescu spune

ca ,,Bilantul este o situatie intocmita sub forma contabila,dupa un anumit plan,cuprinzand activul

si pasivulunei intreprinderi,precum si rezultatele obtinute pana la o anumita data”1

Cele mai importante teorii ale contabilitatii sunt confruntari cu trei probleme pe baza

bilantului si anume :egalitatea Activului si Pasivului ,elemente de activ si pasiv si nu in ultimul

rand raporturile acestor elemente.

Egalitatea activului si pasivului este data de contabilitatea dubla care reprezinta impartial

raporturi economice –juridice,iar contabilitatea arata forma de Debit =Credit.

In cadrul elementelor de activ intra o forma nemateriala sau materiala a intreprinderii,iar

in pasiv creditori si capital.

Raportul elementelor de active si pasiv ne arata o putere juridica a patrimoniului.

1 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.321.

Unii dintre adeptii acestei teorii ne arata ca activ =pasiv si averea=capitalul aceste

notiuni ar fi indentice.Profesorul Evian ne spune ,,egalitatea de bilant poate fi explicata mai usor

daca activul il inlocuim cu averea si pasivul cu capitalul.”2

Egalitatea din bilant este data de capital care este considerate sursa a inzestrarii si un

obiect al socoteli alaturi de alte forme concrete.

,,Egalitatea de bilant se mai poate explica privind capitalul in primul rand ca totalitate a

mijloacelor financiare cu care este inzestrata intreprinderea si numai in al doilea rand ca izvor de

provenienta a acestor mijloace:iar averea ca mod concret de a intrebuinta aceste mijloace in

vederea realizarii scopului urmarit de intreprindere.”3

Unii autori vor sa inlature neajunsurile acestor teorii punandu-le intr-o lumina clara

D.Voinea spune ca bilantul ar fi inventarul sub forma unui cont.

Profesorul D.Rusu, vede bilantul ca fiind:,,un calcul de sinteza care indica starea de fapt a

activitatii intreprinderii si care permite sesizarea dintr-o singura privire a situatiei economico-

juridice si financiare a intreprinderii, aratand amanuntit caracterul mijloacelor ei de

actiune,resursele proprii si straine,inclusiv rezultatul final.”4

Bilantul este constituit dintr-un sistem de corelatie intre mijloace economice si resurse

de formare ,o relatie dintre activ si pasiv ,profit sau pierdere.

Bilantul in contabilitate are functie financiar-contabila, care inchide si deschide conturi si

care la sfarsitul exercitiului prezinta rezultatele obtinute a intreprinderii din activitatea

desfasurata.

In analiza bilantului el are atributii economice si financiare .Bilantul este cel mai

important control de gestiune.

Intocmirea bilantului anual care reprezinta starea firmei este practicata in toate tarile lumi.

1.2.Dezvoltarea gandirii economice cu privire la bilantul contabil

2 I.N.Evian ,Contabilitate dubla, Bucuresti, 1945,p.15.3 Tr.Tamasan,Bazele stiintifice ale contabilitatii,Editura Stiintifica,Bucuresti,1973,p 1004 D.Rusu,Bazele contabilitatii,Editura Didactica si pedagogica,Bucuresti,1980,p.244

Contabilitatea a luat fiinta din necesitati practice a unei productii materiale dezvoltandu-

se in acelasi timp .Bernard Colasse ne spune fara nicio urma de indoiala contabilitatea este una

dintre cele mai vechi stiinte ale gestiunii.

In piesa in trei acte a lui Bernard Colasse ,,Cele trei varste ale contabilitatii’’ descopera

fara vreo urma de indoiala contabilitatea este cea mai veche stiinta de gestiune.Contabilitatea este

ea insasi istorie : cartile contabile au vocatia de a pastra urma unui anumit numar de evenimente

cu consecinte economice…, viata organizatiilor si , in special , a intreprinderilor constituie un

material de alegere , din pacate putin exploatat pentru a face istorie; aceasta face din istoria

contabilitatii istoria unei istorii si ii confera o arma proprie pentru a seduce cercetatorul .”5

In istoria contabilitatii se analizeaza primele aparitii contabile si dezvoltarea

acestora.Inca de la inceputul contabilitatii , ea se confunda cu activitatii economice din primele

colectivitati.Tot atunci aparut si evidenta registrelor , a conturilor fiind la fel de vechi ca primele

activitati de productie si schimb.

In Egipt, au fost gasite documente care constau in contabilitatea publica si nu foarte

mult in contabilitatea particulara.In continutul documentelor erau reflectate conturile sintetice

periodice ,care mai apoi alcatuiau bilantul anual.

,,La romani,prima sursa de venituri era pamantul,proprietatea statului (Ager publicus).In

afara de acesta,anumite venituri proveneau din taxe si impozite puse pe cap de locuitor,pe vite,pe

mosteniri,pe lucrurile cumparate si vandute,etc.”6

,,In ce priveste bilantul,romanii,desi cunoasteau si aplicau notiunea de sold,nu utilizau

notiunea de bilant,ca situatie contabila a averii si datoriilor la un moment dat.”7

In antichitate la greci administrarea finantelor era facuta dupa niste norme precise si

foarte riguroase si foloseau numeroase register pentru a putea tine contabilitatea.In fiecare luna

era publicat bugetul casei sacre din Atena care era scris pe tablite fiind apoi expus in pietele

publice si putea sa fie examinat de catre cetateni.Aristotel a indicat in unele opera de ale sale de

exemplu,,Retorica” ,,Politica” cum ar putea fi intocmit acest buget sau bugetul de venit si

cheltuieli.

5 Nicolae Feleaga, Controverse contabile , Editura Economica, Bucuresti , 1996, p.11.6 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.417 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.51

Romanii nu cunosteau bilantul sub aceasta forma ,dar il foloseau sub alta

denumire ,,Breviarum” avand aceeasi forma.

In acea vreme mai exista bilantul preventiv sau consumativ reprezentand patrimonial

public , care semana cu bilantul intocmit pe atunci de administratiile private .

In feudalism se foloseau cambiile si nu bilantul.

Italia patrie a contabilitatii a ridicat probleme legate de bilant , ,,in registrele din 1408 ale

Bancii Sfantului Gheorghe din Genova se regaseste intregistrarea<<Bilantium creditorium debet

nobis in billantio debitorium in CXIII >>, iar Desimoni precizeaza faptul ca in Cartea Mare a

comunei Genova, la 1340 , se folosea denumirea de –billantium –pentru contul Bilant .”8

Lui Pacioli nu ii era cunoscuta denumirea de bilant, neintelegand bilantul final.Notiunea

bilantului a fost preluata mai tarziu de Cotrugli.In 1636 Ludovic Flori ne arata ca nu poate fi

balanta de verificare.

In perioada feudala in Tarile de Jos , erau lucrari contabile care semanau foarte mult cu

cele ale italienilor . Jean Ympyn era recunoscut unul dintre autorii , care dupa Luca Pacioli a avut

o influenta mare in ceea ce priveste literatura contabila .Pana sa apara el nu era cunoscuta

previziunea si bilantul fiind incomplet, pentru ca continea ceva sigur nebazandu-se pe evaluare.

Bilantul in Tarile de Jos a fost infiintat de Cloes Pietersz de Deventer si Simon Stevin.

Imbunatatirea lucrarilor de inchidere a conturilor si balanta apropiindu-se de bilantul de

inchidere l-au facut remarcat pe Claes Pietersz de Deventer.

In 1608, Simon Stevin era primul autor care punea problema unui bilant anual.

In 1567 , in Franta ,autorul Pierre Savonne publica o modalitate de a intocmi bilantul

din date preluate din Cartea Mare .

In 1678, Claude Irsan a publicat o contributie asupra conturilor de rezultate ,folosind

termenul de bilant si inlocuind balanta de inchidere .Irsan spunea ca bilantul poate sa impiedice

falsificarea unor inregistrari anterioare .

In 1685 , Mathieu de La Parte a dat contabilitatii forma clasica a bilantului care este

cunoscuta si astazi . Mathieu a fost cel care a stability continutul bilantului si care a indicat ce

trebuie scris in partea stanga (active) si in partea dreapta (pasiv).

In perioada capitalista in franta,,,In legatura cu bilntul,Guilbault arata ca aceasta este

expresia unei ecuatii destinate sa faca cunoascut rezultatele unei operatii industriale sau

8 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.56

comerciale, adica a profitului sau a pierderii,stabilita zilnic,lunar sau anual si care influenteaza

asupra capitalului angajat.”9

Practicarea intocmirii bilantului contabil se face abia din secolul al XIX-lea.In acest

secol toate intreprinderile isi masoara patrimoniul ajutat de bilant si profitul ajutat de contul de

profit si pierdere.

In 1898 , in lucrarea sa ,,Compatibilite personelle” L. Barrachin facea prezentarea

bilantului ca fiind ,, darea de seama prezentata proprietarului de catre girantul commercial , care

personofica casa sa , dar nu este decat un functionar care isi da timpul si inteligenta sa si care se

bucura de o salarizare ce se imputa cheltuielilor generale.’’10

,,Bilantul este considerat,din aceasta cauza,ca fiind un buletin de sanatate al

intreprinderii,deoarece din datele bilanturilor precedente,comparate cu acelea ale bilantului

actual,se poate stabili situatia economica actuala a intreprinderii,pcum si posibilitatile ei de

viitor.”11

In 1927 , alt autor francez profesorul Ed.Folleit publica in lucrarea sa ,, Le bilan dans les

societies ananyumes au point de vul juridique et comptable” face precizarea ca bilantul este cel

mai raspandit document si care este putin inteles de cei care sunt interesati de el.

Ed.Folliet ,,Dupa ce demonstreaza necesitatea intocmirii bilantului,autorul arata ca

partile sale componente formeaza egalitatea A=P+C+pp,cu alte cuvinte,el adopta teoria dupa care

capitalul nu face parte din pasiv,ci reprezinta diferenta dintre activ si pasiv,adica A-P=C.Pasivul

reprezinta astfel numai datoriile catre terti,si nu si fata de actionarii societatii.”12

Bilantul este unul dintre cele mai elastic documente .

O data cu dezvoltarea capitalismului a aparut si o noua scoala contabila .Principalele

contributii referitoare la bilant aceasta scoala au fost aduse de catre H.Nicklish,

W.Osbahr,E.Schmalenbach.

,,In preocuparile lui Nicklisch au fost incluse si problemele privitoare la bilantul de

deschidere si de inchidere,bilantul dinamic al carui scop principal este determinarea rezultatului

9 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.16910 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.173-17411 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 ,p.18112 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.211

final,bilantul organic,in care pentru a inlatura pierderile,recomanda ca evaluarea sa fie facuta la

valoarea curenta a zilei.”13

,,Osbahr constata existenta a diferite feluri de bilanturi,cu denumiri,continut si scopuri

diferite,grupate in doua categorii distincte:bilanturi principale si bilanturi secundare.

In toate aceste bilanturi,egalitatea bilantiera se stabilea cu ajutorul diferentelor in plus

sau minus,trecute in bilant in partea in care totalul sumelor este mai mic.”14

Autorul german E.Schmalenbach, arata prima data problemele de contabilitate apoi cele

ale bilantului .

,,Schmalenbach analizeaza conceptia subiectivista asupra bilantului,adoptata de unii

autori,dupa care bilantul,nascindu-se din necesitatile intreprinderii,ar trebui sa fie privit din acest

punct de vedere.

Cand bilantul indeplineste si functia bilantului static si aceea a bilantului dinamic,autorul

numeste acesta dualism bilantier si considera ca are un caracter nestiintific,deoarece in bilant

trebuie sa apara ca dominant un singur scop.”15

In Romania a aparut doar lucrari contabile ,bazate la inceput pe traduceri din franceza si

germane ,dar mai tarziu apar si ideile autorilor romani.Prima lucrare care a continut reguli de

contabilitate a fost ,, Didascalia” care a aparut in anul 1817 la Iasi si este tradusa din limba

germana in limba greaca.

Bilantul contabil a fost prezentat pentru prima data de Emanoil Ion Nechifor in ,, Pavila

Comertiala “ in 1937 de unde reiese ca autorul a cunoscut intocmirea bilantului . Nechifor a

recomandat intocmirea bilantului o data pe an ,, pentru a cunoaste starea averii si capitalului ,

mersul activitatii economice si rezultatul financiar .”16

In Romania, Theodor Stefanescu este denumit intemeietor al contabilitatii.

Theodor Stefanescu defineste bilantul ca ,, o oglinda fidela a trecutului lui si in acelasi

timp si o calauza singura a operatiunilor viitoare , … un tablou general dar rezumat al

inventarului , adica a situatiei active si pasive a unei intreprinderi si operatiunea prin care un

13 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.22514 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.22615 C.G.Demetrescu,Istoria contabilitatii ,Edit Stintifica, Bucuresti ,1972 , p.22916 Dumitru Rusu ,s.a,in studiul ,Inceputurile gandirii contabile romanesti , din lucrarea : Luca

Paciolo ‘Tratat de contabilitate in partida dubla ‘,Edit Junimea , 1981, p.54.

comerciant pune fata in fata activul si pasivul sau , urmarind cu punctualitatea precisa de

contabilitate rezultatul obtinut in cursul anului .”17

C.G.Demetrescu a publicat cam 150 de lucrari si studii de contabilitate.Demetrescu face

o mentiune:,,bilantul ca situatie sub forma contabila a patrimoniului,contine sintetic, aceea ce este

descris in mod analitic in inventar,cu deosebire insa ca in inventar, in afara de valoare,avem

specificata si cantitatea elementelor patrimoniale.”18

Dumitru Voinea defineste bilantul:,,bilantul cuprinde situatia economica si juridica a

intreprinderii la un moment dat ,indicand elemetele existente de activ si pasiv in mod rezumativ

sub forma de cont,precum si interimar.”19

1.3.Reglementarile contabile in Romania privind situatia financiara

Principalele reglementari contabile sunt:Legea contabilitatii nr.82/1991,Ordinul Nr.3055

din 29 octombrie 2009 , IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare,Directiva a IV-a a Consiliului

European.

Toate societatile comerciale ,companii nationale si celelalte persoane juridice care au

scop lucrativ sunt obligate sa faca contabilitatea in partida dubla si sa faca intocmirea situatiilor

financiare anuale.

Organizatiile de patronat si sindicat sau toate organizatiile care nu au in scop

patrimoniul si nu are activitati economice ,Ministeru Finantelor Publice elibereaza un sistem mai

simplificat a raportarii financiare.

Toate operatiile economice si financiare sunt consemnate la momentul efectuarii printr-

un document bazat pe inregistrarile contabile luand calitate a documentului justificativ.

Documentele justificative sunt baza inregistrarilor contabile si se bazeaza pe raspunderea

persoanelor care le-a vizat, aprobat ,intocmit si a persoanelor care au facut ingregistrarea.

Exercitiul financiar este reprezentat de perioada in care trebuiesc intocmite situatiile

financiare anuale,acesta ar fi egal cu anul calendaristic,exercitiul financiar are o durata de 12 luni.

17 Th.Stefanescu ,Curs de contabilitate inpartida dubla , Bucuresti , p. 372 18 C.G.Demetrescu , Studiul organizarii si conducerii contabilitatii intreprinderii ,vol III,

Bucuresti ,p.329 .19 D.Voina,Contabilitate generala , Edit Academica , 1947,p.293.

Potrivit legii, exercitiul financiar al unei entitati nou-infiintate va incepe la data

infiintarii.

Pentru persoanele juridice care se afla in lichidare exercitiul financiar va incepe la data

incheierii exercitiului anterioe si se va redeschide in ziua precedent datei lichidari.Indiferent de

durata sa , perioada de lichidare este un exercitiu financiar.

Pentru institutiile publice ,anul bugetar este considerat exercitiu financiar.

Persoanele juridice sunt obligate sa intocmeasca situatiile financiare anuale inclusive in

conditii de fuziune ,divizari sau daca activitatea inceteaza in conditiile legii.

Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare

si in alta perioada decat annual, dar in cadrul exercitiului financiar.

Situatiile financiare anuale se compun din bilant ,cont de profit si pierdere, situatia

modificarilor capitalului propriu , situatia fluxurilor de trezorerie ,politica contabile si note

explicative.

Persoanele juridice care nu au scop patrimonial situatiile financiare anuale se compu

din bilant ,contul rezultatului exercitiului ,note explicative si politice contabile .

Conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice ,institutiile publice

intocmesc situatiile financiare trimestrial si anual.

In cazul situatiilor financiare consolidate,acestea cuprind bilantul anual

consolidate ,contul de profit si pierdere consolidate inclusiv si celelalte component.

Persoanele juridice care tin contabilitatea dubla sunt obligate sa publice situatiile

financiare anual.

Termenul de intocmire a situatiilor financiare pentru societatile camerciale , companiile

nationale , regii autoname este de 150 de zile de la inchiderea exercitiului financiar .

Termenul de depunere a situatiilor financiare anuale la Ministerul Finantelor Publice

este de 150 de zile pentru societatile comerciale , companiile nationale , regiile autonome si 120

de zile de la inchiderea exercitiului financiar pentru celelalte persoane .

Toate situatiile anuale sunt pastrate vreme de 50 de ani .

Conform prevederilor legale ,in cazul in care se inceteaza activitatea persoanelor

juridice ,situatiile financiare si celelalte documente sut predate arhivei statului.

Institutiile publice si persoanele juridice care au conducatori cu calitate de ordonator de

credite ,vor depune cate un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale laorganul

ierarhic superior la anumite termene stabilite de acesta.

Ministerele,organele specializate ale administratiei publice ,autoritati publice ,care au

calitate de ordonator principal de credite ,vor depune la Ministerul Finantelor Publice cate un

exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale ,anumitor norme si termene stabilite.

Ordinul 3055/2009 pevede ca persoanele juridice care la data bilantului depasesc

limitele a doua dintre cele trei criterii de marime:

-total active :3.650.000 Euro

-cifra de afaceri neta :7.300.000 Euro

-numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:50

vor intocmi situatii financiare anuale care cuprind:

-bilant

-cont de profit si pierdere

-situatia fluxurilor de trezorerie

-situatia modificari capitalului propriu

-note explicative la situatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilantuluinu despaesc limitele a doua dintre criteriile de

marime vor intocmi situatiile financiare anuale simplificate care cuprind :bilantul prescurtat,

contul de profit si pierdere note explicative toate simplificate.

1.4. Rolul si importanta situatiilor financiare

Situatiile financiare sunt reprezentate de pozitia financiara a unei intreprinderi si a

tranzactiilor facute de aceasta.

Situatiile financiare mai prezinta rezultatele gestiunii resurselor incredintate

intreprinderii. Pentru a atinge obiectivul , situatiile financiare ofera informatii despre :

- activele controlate de intreprindere

-datoriile intreprinderii

- capitalurile proprii

- veniturile si cheltuielile

- fluxurile de trezorerie .

Aceste informatii ajuta la o estimare a fluxurilor de numerar a intreprinderii.

Situatiile financiare trebuie sa contina informati utile pentru a putea lua decizii

economice corecte. ,, Utilizatorii situatiilor financiare iau decizii economice pentru :

- a hotara cand sa cumpere , sa pastreze sau sa vand parti din capital ;

- a evalua raspunderea sau gestionarea echipei manageriale;

-a evalua capacitatea intreprinderii de a plati salariatii sai si celelalte datorii;

-a evalua garantiile pentru credetele acordate intreprinderii;

- a determina politica politica de impozitare;

- a determina profitul si dividendele ce se pot distribui ;

-a elabora si a utiliza date statistice la nivel national;

- a reglementa activitatea intrepeinderii.”20

1.5. Teorii ale bilantului

In secolul al XX-lea , in literatura germane a fost elaborata teorii ale bilantului.

Teoriile bilantului nu isi propun sa explice :,, ci ele urmaresc sa arate scopul bilantului ,

iar in functie de aceasta sa fundamenteze continutul lui si modul de evaluare a acestei continut ,

astfel incat acesta sa devina principalul sistem de informatii si date in munca de analiza si

conducere a entitatii economic – sociale reflectate in el.”21

Teoriile bilantului se deosebesc pe baza unor criteria care stau la baza elaborari lor .

A.Clasificarea teoriilor bilantului

1.Dupa scopul atribuit

Pe baza acestui criteriu , teoriile pot sa fie moniste sau teorii multiple .Teoriile moniste

reprezintaaverea si capitalul , avand mai multe teorii cum ar fi :

20 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p .10821 R.Petris , Contabilitate generala , vol II, Iasi , 1988, p.383.

Teoria static care a fost elaborate de catre Nicklisch , in care spune ca bilantul se

limiteaza la prezentarea patrimoniului unei intreprinderi care au aspectul mijloacelor si al

resurselor , pentru a compara situatia cu bilantul anterior cu ajutorul contului de ,,Profit si

pierdere”.Aceasta teorie se gaseste in Franta , Belgia si Germania .

Teoria intreprinderii il are ca autor pe Osbahr in anul 1918.W.Osbahr ,, considera

bilantul ca facand parte din contabilitatea curenta , avand rolul de a prezenta conducerii

intreprinderii informatii reale in legatura cu elementele patrimoniale din bilant , drepturile si

obligatiile acesteia fata de terti , constituim deci principalul instrument de realizare a scopurilor

economice ale intreprinderii.”22

In 1928, Wilhem Rieger a elaborate teoria realista in care ,, considera ca bilantul real nu

poate fi decat acela care reprezinta situatia intreprinderii in ipoteza lichidarii ei , cand se poate

vorbi de o “decontare totala” celelalte biilanturi anuale constituind doar “decontari

intermediare.“23

Teoria previzionala a fost elaborata de catre K.Kafer in 1962 , aici el,, considera bilantul

drept o calculatie de perspective menita sa furnizeze informatiile necesare luarii deciziilor pentru

activitatea viitoare a intreprinderii.Desi Kafer porneste de la conceptia teoriei realiste

( nominaliste) a lui Rieger,teoria lui ramane totusi o dezvoltare a bilantului static in care :

Averea= totalul perspective de intrari viitoare de valori si servicii.

Capital=totalul perspective iesirilor viitoare de bunuri si servicii.”24

Profesorul E.Schmalenbach a elaborate in anul 1916 teoria dinamica in care spunea ca

bilantul este un instrument de analiza ,care poate permite stabilirea rezultatelor activitatii

desfasurate si cauzele acesteia .

Teoria eudinamica elaborata de catre H.Sammerfeld in 1936 la Berlin si ,,constituie un

compromise intre teoria dinamica sic ea organic , considerand rezultatele reale ale intreprinderii

numai pe cale efectiv realizate , dupa transformarea produselor in numerar.”25

22 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p .115. 23 Idem24 Ibidem25 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 ,p 116

Teoria pagatorica, elaborate E.Kosiol in 1956 ,, se bazeaza pe bilantul dinamic al lui

Schmalenbach sip e teoria bilantului financiar economic al lui E.Walb .Bilantul , potrivit acestei

teorii , trebuie sa stabileasca rezultatele financiare indeosebi pe baza operatiilor financiare

( incasari si plati in numerar ) beneficiul fiind considerat soldul disponibitatilor banesti .’’26

Teoria bilantului de aur a fost elaborata tot de profesorul Eschmalenbach in 1922 , ,,

care luand in considerare influentele determinate de factorii valutari pe plan mondial , precum si

fenomenele inflationiste, preconizeaza incheierea bilanturilor cu doua valori , respective atat in

moneda hartie cat si in moneda aur , fapt ce le face comparabile cu cele incheiate in perioadele

anterioare.’’27

Teoriile care atribuie bilantului mai multe scopuri se numesc teorii multiple , dintre care

mentionam :

Teoria organic a fost elaborate de Fritz Schmidt in anul 1921 ,, pune in prim plan

mentinerea in functiune a intreprinderii considerate ca un organism viu , care face parte in mod

organic din economia nationala .Ca urmare payrimoniul intreprinderii sufera modificari nu numai

ca effect al activitatii proprii ci si datorita modificarilor conjuncturale .”28

In anul 1956 , Walter le Coutre elaboreaza teoria unitara , integral sau totala unde el

considera ca bilantul ar fi un calcul integral unde permite o cunoastere aprofundata si va elabora

decizii de optimizare a activitatii intreprinderii.

Wolfrom Engels in lucrarea sa ,, Teoria valorificarii economice in lumina teoriei luarii

deciziilor ” din 1962 elaboreaza teoria bilantului de perspective , unde are ca obiectiv

determinarea perspective intreprinderii.

Gino ZAPPA si Theo Limperg au sustinut teoria economica a bilantului , dandu-i

acesteia functii dualiste .

Teoria bilantului financiar – economic a fost elaborate de catre Ernst Walb , in anul

1966 , spunand ca are mai multe functii sic ea mai importanta ar fi cea de instrument de control

si pentru a elabora decizii .

Teoria calculului rentabilitatii elaborate de M.R.Lehmann unde ,, considera teoriile

bilantului static si a celui dinamic ca teorii formale ,opunand acestora teori sa pe care o considera

26 Idem27 Ibidem28 Ibidem

teoria materialista si care preia de la Schmalenbach ( bilantul dinamic ) comparabilitatea datelor ,

de la Schmidt (bilantul organic ) evaluarea la pretul zilei iar de la E.Walb ( bilantul financiar –

economic ) evaluarea capitalului cu valoarea de procurare luand in considerare si oscilatiile

monetare .

,,Dupa Lehmann functiile bilantului sunt :

- de a face dovadaaverii si capitalului ;

- de a determina calculatia bruta a cheltuielilor si veniturilor ,respectiva beneficiilor si

pierderilor ;

- de a determina calculatia intrarilor si iesirilor ( incasari si plati ) urmarind comparatia

modificarlor de bilant fata de cel premergator.”29

In 1965, Horst Albach in Conferinta ,, Bazele teoriei unui bilant sintetic “ a tratat teoria

bilantului sintetic unde spune ca rolul bilantului ar fi de instrument de decontare si calcul de

sinteza , un instrument care conduce si controleaza activitatiile viitoare .

Teoria functiei analitice a bilantului , elaborate in 1967 de Wolfgang Stutzel , acesta

neaga conceptia traditional si propune ,, teoria masurii. “

Teoria scopurilor multiple intregite , a fost elaborate de E. Heinen in 1869 , unde : ,,

preconizeaza construirea unui model de baza a bilantului , care sa corespunda mai multor

scopuri , principalul scop fiind acela de asigurare a unor decizii optime de conducere. ”30

2 .Dupa continutul economic si ordonarea datelor din bilant .

Prin aceasta metoda se reflecta stadia a dezvoltarii unor epoci contemporane, in functie

de cerintele stadiilor.

In prima parte a capitalismului , ordonarea elementelor de pasiv si active din bilant era

facut dupa natural or, avand scopul calculatiei averii.

Activ Pasiv

Patrimoniu imibilizat Capital propriu

Patrimoniu de exploatare Capital strain

Posturi rectificative Posturi rectificative

29 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007, p 11730 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p .118

In perioada capitalismului industrial ,i se aduce bilantului un rol de determinare a

rezultatelor intreprinderii , unde va calcula beneficiile sau pierderile .

Capitalismul se dezvolta in continuare , apare si o daminatie a capitalului financiar ,

care vor determina in functie de gradul de lichiditate a elementelor din active si gradul de

exigibilitate a elementelor din pasiv .

3.Clasificarea teoriei bilantului in functie de metoda de evaluare .

Prin aparitia bilantului ca fiind un instrument contabil , apare pentru teoriticienii

bilantului o problema de rezolvat si anume evaluarea .

1. Teorii cu un singur prêt de evaluare

a) Metoda pretului de procurare ( achizitie ), aceasta metoda este evaluate la pretul zilei in

momentul procurarii unui bun.

b) Metoda valorii de inlocuire sau a pretului zilei din momentul incheierii bilantului , se

refera la evaluarea la preturi care tin seama de diferente conjunctuale .

c) Metoda de evaluare la pretul cel mai mic posibil , aceasta metoda considera ca evaluarea

la cel mai mic prêt ajuta la mentinerea existentei unei intreprinderi.

d) Metoda pretului de lichidare , aici se considera un bilant real atunci cand intreprinderea

este in faza de lichidare .

2. Teorii cu mai multe preturi de evaluare

a)Teoria dinamica , aici bilantul reprezinta un instrument de analiza , fiind determinat de

rezultatele intreprinderii.

b)Teoria bilantului aur , care se refera la inchiderea bilantului , avand doua valoricea de

moneda si cea de aur .

c)Teoria economica , aici se evalueaza elementele de active la un pret de vanzare .

d)Teoria bilantului financiar – contabil , aici bilantul este considerat un instrument de

supraveghere .

CAPITOLUL 2.CADRUL CONCEPTUAL AL SITUATIILOR

FINANCIARE ANUALE

2.1. Normalizarea contabila

,,Primele incercari teoretice privind normalizarea contabilitatii au avut loc in SUA, la

sfarsitul secolului al XIX-lea , in cadrul marilor trusturi si cancerne americane . In Europa , in

anul 1919, profesorul doctor E.Schalenbach elaboreaza primul cadrul unitar de conturi in

Germania , luand ca baza sistemul zecimal Dewey utilizat in SUA.’’31

31 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.25

,,Dupa cel de-al doilea razboi mondial au aparut preocupari pentru normalizarea

contabilitatii in Franta , Suedia , Austria , Anglia , Italia ,Romania ,Ungaria, Iugoslavia, Polonia ,

etc .

In tara noastra primele incercari de planuri de conturi au fost folosite de catre societatile

industrial, comerciale si de banci . Primul plan de conturi il constituie cel al Uniunii Fabricantilor

de Masini din anul 1930 .In anul 1941 profesorul Ion Evian , luand ca baza cadrul general de

conturi al profesorului Schmalenbach , elaboreaza primul cadru unic de conturi pentru

intreprinderile industrial si comerciale , bazat pe sistemul zecimal de simbolizare .’’32

,,Normalizarea contabilitatii are ca obiect definirea de principii , reguli si norme

generale bazate pe o terminologie precisa si identical pentru toti utilizatorii asigurand intelegerea

informatiilor contabile si controlul acestora , aplicarea lor in practica in vederea comparabilitatii

informatiilor contabile si controlul acestora , aplicarea lor in definirea legaturilor precise intre

nevoile de gestiune specific fiecarei intreprinderi , legislatie si contabilitate nationala .’’33

,,Normalizarea contabila este impusa de nevoia de armonizare si uniformitate in

contabilitate.Pe aceasta cale se formalizeaza si materializeaza elementele edificiului conceptual al

contabilitatii adica obiectivele, principiile , metodele , regulile si procedurile privind productia si

utilizarea informatiei contabile.’’34

,,Normalizarea contabilitatii pe plan mondial necesita luarea in considerare a unui

system de adaptari a regulilor international de organizare a contabilitatii la specificul fiecaarei tari

si respectiv a unitatilor economice component . Un asemenea sistem are in vedere : - nevoile de

informatii ale unitatilor ce compun economia fiecarei tari ; - specificul diferitelor sectoare de

activitate ; evolutiile doctrinal ale teoriei contabile pe plan national si international . ‘’35

,, Normalizarea contabila are drept obiectiv realizarea de norme contabile comparabile

la nivel national sau international sau la nivel de piata de capital , urmarind crearea de practice

contabile uniforme . In general , normalizarea (standardizarea ) contabila inseamna impunerea

unui set de reguli contabile limitate ( sau chiar un singur standard ) aplicabile in situatii similar .

Daca armonizarea este un process flexibil prin care se urmareste atenuarea diferentelor majore

32 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.2333 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.2434 Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA MATER,Bacau,2000,p.1135 Victoria Barbacioru,Contabilitate financiara,Editura CERTI,Craiova,1994,p.13

dintre reglementarile contabile nationale , normalizarea contabila nu se pliaza pe particularitatile

nationale , ceea ce o face mai dificil de agreat . ‘’36

,,In Romania normalizarea contabila este de factura publica .Ea este infaptuita de catre

Ministerul Finantelor prin Directia Generala a Legislatiei Contabile asistata de Colegiul

cansulatativ al Contabilitatii , acesta din urma fiind constituit din reprezentanti ai MInisterului

Finantelor si ai altor ministere interesate in reforma contabilitatii , ai bancilor si ai Corpului

Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati ( CECCAR) , ai AGER –ului , ai universitatilor

economice si cercetarii contabile .”37

,,In anul 1973 s-a creat la nivel international o asociatie particulara de normalizare a

contabilitatii , denumita Comitetul de Norme Contabile Internationale .La inceput din aceasta

asociatie faceau parte 15 tari , iar acum este reprezentat de peste 70 tari .Pna in anul 1987 s-au

elaborate si difuzat prin grija comitetului , tarilor component , un numar de 30 norme contabile

international .Eleau fost difuzate tarilor component cu titlu de recomandari , fiecare tar avand

obligatia sa recomande aceste norme agentilor economici din tara respective .In anul 1990

Comitetul de Norme Contabile elaboreaza un program simplificat de norme contabile cunoscut

sub notatia E 32.Acest program simplifica normele contabile pentru a reduce solutiile posibile de

aplicare . “38

,,Normalizarea contabila , avand loc pe fondul nevoii de universal in contabilitate ,

impune si complementul sau armonizare internationala .Aceasta nu inseamna unificarea

contabilitatii la nivel mondial ci ea presupune universal in doctrina contabila , nu in tehnica

contabila ca sistem de carelare a semnelor ce se exercita intr-un cadru conventional de dinainte

codificat ce nu poate fi valabil peste toto in orice moment .’’39

,,Nucleul normalizarii il reprezinta elaborarea de norme contabile , norme care se pot fi

clasificate astfel :

- norme pentru productia informatiei contabile ;

36 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.5037 . Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA

MATER,Bacau,2000,p.1238 Victoria Barbacioru,Contabilitate financiara,Editura CERTI,Craiova,1994,p.1339 Vasile Patrut,Aristita Rotila,Contabilitate financiara,Editura ALMA MATER,Bacau,2000,p.12

- norme pentru validarea sociala ( ratificarea ) a situatiilor financiare .”40

,,Normalizarea reglementat este proprie , in special , tarilor Europei

continentale.Politicile contabile de intreprindere in acest tari sunt elaborate intr-un cadru definit

prin dreptul contabil si , totodata , in ceea ce priveste situatiile financiare ( denumite conturi

anuale ) , prin reguli fiscal . Informatia financiara publicata este supusa controlului legal al

auditorilor / comisarilor de conturi .Optiunile contabile aferente intocmiri si publicarii situatiilor

financiare sunt lasate la latitudinea managementului , dar exista totodata limite impuse de dreptul

contabil . “41

,,Normalizarea contabila nu poate fi axata decat pe situatiile financiare anuale ; dar ea

poate fi inteleasa si plasata “ in amantul “ acestor situatii cu ajutorul unui “ plan contabil “ care

fixeaza intitularea , clasificarea , codificarea conturilor utilizate , cat si regulile lor de

functionare.“42

2.2 Uilizatorii situatiilor financiare anuale

,, In intreaga lume , intreprinderile intocmesc situatii financiare anuale ( bilantul , contul

de profit si pierderi , modificari ale capitalului propriu , situatia fluxurilor de trezorerie si note la

situatiile financiare ) pentru a fi prezentate utilizatorilor . “43

,, Utilizatorii de situatii financiare include investitorii prezenti si potentiali , personalul

angajat , creditori , furnizorii si alti creditori comerciali , client , guvernul si institutiile

acestuuia.”44

40 Vasile Patrut,Contabilitate financiara a intreprinderii,Editura ALMA MATER,Bacau,2003,p.1941 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.6042 Claude PEROCHON,Louis DUBRULEE,Contabilitate financiara,Editura

Economica,Bucuresti,2002,p.9443 . Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura

Economica,Bucuresti,2004,p.3544 . Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura

Economica,Bucuresti,2004,p.36

,,a) Investitorii . Ofertantii de capital purtator de risc si consultantii lor sunt preocupati

de riscul inerent tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor .Ei au nevoie de informatii pentru

a decide daca ar trebui sa cumpere , sa pastreze sau sa vanda instrumente de capital . Actionarii

sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati dividende.

,,b) Angajatii . Personalul angajat si grupurile sale representative sunt interesati de

informatii privind stabilitatea si profitabilitatea angajatorilor lor .Acestia sunt interesati si de

informatii care le permite sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii , pensii si alte

beneficii de pensionare, precum si oportunitati profesionale .”45

,,c) Creditorii sunt persoane care detin creante asupra intreprinderii: Dintre acestia cei

mai important sunt creditorii bancari . Acestia sunt interesati de informatii ce privesc

solvabilitatea , lichiditatea , gradul de indatorare si rentabilitatea intreprinderilor, prin analiza

bilantului si a contului de profit si pierderi pe ultimii trei ani , pentru a cunoaste in ce masura pot

recupera sumele investite si dobanzile cuvenite.”46

,,d) Furnizorii si alti creditori .Furnizorii si alti creditori sunt interesati de informatii

care le permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta .”47

,,e) Clientii , in general , sunt interesati de capacitatea intreprinderii de a supravietui si ,

in consecinta , de posibilitatea continuarii furnizarii de bunuri , lucrari sau servicii.”48

,,f)Institutiile statului si alte autoritati .Institutiile statului si alte autoritati sunt

interesate de alocarea resurselor si implicit de activitatea entitatilor .

,,g)Publicul .Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri .De exemplu , entitatile pot

avea o contributie substantial la economia locala in multe moduri , mai ales prin numarul de

angajati si colaborarea cu furnizorii locali.”49

,,In literature Americana de specialitate , utilizatorii informatiei contabile sunt

structurati in trei categorii: 50

45 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf46 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p.11147 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf48 Victoria Bogdan, Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.14249 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf50 E.Needles s.a,Principiile de baza ale contabilitatii,Editura ARC,Chisinau,2000,p.6-7

1.Utilizatori din cadrul managementului firmei :

- proprietari ;

- parteneri ;

- consiliul de administratie ;

- manager , sefi de departamente etc.

2.Utilizatori care au un interes financiar direct :

- investitori actuali sau potentiali;

- creditori actuali sau potentiali .

3.Utilizatori care au un interes financiar indirect:

- organe fiscal;

- organe de control;

- organe de planificare;

- grupuri diverse .”51

2.3. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare

,, Conform Standardelor Internationale de Contabilitate , atributele calitative ale

informatiilor contabile trebuie sa fie : relevant , credibilitatea, comparabilitatea si

inteligibilitatea .”52

,, Relevanta informatiilor contabile se refera la capacitatea acestora a fi utile

beneficiarilor in luarea de decizii , ajutandu-I pe acestia sa evalueze evenimentele prezente ,

trecute sau viitoare sis a corecteze eventualele greseli din trecut.”53

51 Mihail Epuran,Valeria Babaita,Carmen Imbrescu,Teoria contabilitatii,Editura

Economica,Bucuresti,2004,p.3652 Victoria Bogdan,Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.3153 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.59

,, Credibilitatea presupune ca informatia contabila sa nu contina nici o eroare sau

elemente de subiectivism sis a ofere o imagine fidela a fenomenelor sau proceselor reflectate.”54

,, Comparabilitatea presupune necesitate ca utilizatorii sa poata compara informatiile

prezentate in situatiile financiare in timp , pentu aceeasi intreprindere, dar si pentru diferite

intreprinderi sis a extraga tendinte privind pozitia financiara si performantele intreprinderilor .”55

,, Inteligibilitatea . O calitate esentiala a informatiilor furnizate de situatiile financiare

este aceea ca ele trebuie sa fie usor intelese de utilizatori.In acest scop , se presupune ca

utilizatorii dispun de cunostinte suficiente privind desfasurarea afacerilor si activitatilor

economice, de notiuni de contabilitate si au dorinta de a studia informatiilr prezentate,cu atentia

cu venita.”56

,, Caracteristicile calitative ale informatiilor financiare sunt insotite si de limitele

prezentarii informatiei contabile , limite ce vizeaza o prezentare oportuna ( care sa nu duca la

pierderea relevantei informatiilor prin intarzierea prezentarii lor , dar nici la pierderea

credibilitatii , printr-o prezentare prea rapida ), un raport cost-beneficiu rentabil si gasirea unui

echilibru intre caracteristicile calitative .”57

2.4.Principiile contabile si aplicarea lor la intocmirea situatiilor financiare

Conform Ordinului 3055 din 10 noiembrie 2009 ,, elementele prezentate in situatiile

financiare anuale se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale si respectand

regulile unei contabilitati de angajamente .Potrivit contabilitatii de angajamente efectele

tranzactiilor si a altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se

produc ( si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit ) si sunt

inregistrate in contabilitate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente.’’58

54 Victoria Bogdan,Armonizare contabila internationala,Editura Economica,2004,p.3155 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.5956 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf57 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.5958 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.13

Principiile fundamnetale sunt :,, principiul prudentei , permanentei

metodelor ,independentei exercitiilor , continuitatii, activitatii, intagibilitatii bilantului de

deschidere, necompensarii, costurilor istorice,etc.’’59

,,Principiul prudentei consta in aprecierea reala a faptelor astfel incat sa se evite riscul

de transfer asupra viitorului , a incertitudinilor prezente, susceptibile sa greveze patrimonial si

rezultatele intreprinderii.

Principiul este legat de evaluarea patrimoniului , in intelegerea modului de operare

solicita prezentarea regulilor de evaluare aplicabile elementelor patrimoniale .

In evaluarea elementelor patrimoniale se disting patru moment , prevazute in mod

concret in legislatia contabila in vigoare si anume :

a)evaluarea la data intrarii in patrimoniu ;

b)evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale;

c)evaluarea la inchiderea exercitiului ;

d)evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la dareain consum.

Primele doua momente creeaza premisele aplicarii prudentei , iar cel de-al treilea

realizeaza efectiv aplicarea acestuia.’’60

,,Principiul permanentei metodelor , conform acestui principiu metodele de evaluare si

politicile contabile , in general , trebuie aplicate in mod consecvente de la un exercitiu financiar

la altul .

Daca antitatea are dificultati in a face distinctie intre o modificare de politica contabila

si o modificare de estimare, aceasta se trateaza ca o modificare a estimarii .’’61

,, Principiul independentei exercitiilor, presupune calcularea cheltuielilor si veniturilor

pe masura obtinerii sau angajarii lor ( si nu cu ocazia incasarii sau platiilor)si repartizarea lor in

perioada respective.

Independenta exercitiilor presupune deliltarea in timp a veniturilor si cheltuielilor

aferente activitatii intreprinderii pe masura angajarii activitatii lor si trecerii lor in rezultatul

exercitiului la care se refera.’’62

59 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.1560 Idem,p.15

61 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.14-1562 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.18

,,Principiul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii.Conform acestui

principiu,componentele elementelor de activ si de datorii trebuie evaluate

separat.”63 ,,Principiul continuitatii activitatii , presupune ca entitatea isi continua in mod

normal functionarea , fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii .O

entitate nu va intocmi situatiile financiare anuale pe baza continuitatii activitatii daca organelle de

conducere stabilesc dupa data bilantului fie ca intentioneaza sa lichideze entitatea sau sa inceteze

activitatea acesteia , fie ca nu exista nicio alta varianta realista in afara acestora .’’64

,,Principiul intagibilitatii bilantului de deschidere.

Bilantul de deschidere a unui nou exercitiu financiar trebuie sa corespunda bilantului de

incheiere a exercitiului precedent . Se interzice modificarea patrimoniului de la sfarsitul anului

ce trebuie raportat la inceputul anului viitor.Acest lucru este dovada integritatii patrimoniale si a

informarii corecte a utilizatorilor externi.’’65

,,Principiul necompensarii.Orice compensare intre elementele de active si datorii sau

intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. Toate creantele si datoriile trebuie

inregistrate distinct in contabilitatea, pe baza de documente justificative.Eventualele compensari

intre creante si datorii fata de aceeasi entitate effectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi

inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare.

In cazul schimbului de active , in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de

vanzare/ scoatere din evidenta sic ea de cumparare / intrare in evidenta , pe baza documentelor

justificative , cu inregidtrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor .

Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii.’’66

,,Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.Prezentarea valorilor din cadrul

elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seamna de fondul economic al

tranzactiei sau al operatiunii raportate,si nu numai de forma juridica a acestora.”67

63 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf64 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.1365 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.1966 Mariana Farcas,Contabilitate financiara,Editura Universitatii din Oradea,2011,p.2067 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf

,,Principiul costurilor istorice, consta in a conserva in structurile bilantiere ale valorilor

de intrare care sunt valori de referinta, cu character istoric , corectarea acestora facandu-se numai

in seama amartismentelor si provizioanelor

Avantajele aplicarii acestui principiu consta in simplitatea calculelor, asigurarea

comparabilitatii in timp si spatiu a datelor contabile, posibilitati suplimentare de control . Se

apreciaza ca o contabilitate legata de costurile istorice este:permanenta , deoarece permite

masurarea calitatii deciziilor trecute , obiectiva deoarece se bazeaza pe tranzactii reale constatate

cu documente de intrare in patrimoniu , usor de stabilit si de inteles , utilizabila pentru calculul

performantelor , confirmat in foarte multe tari de catre practica secular. ”68

,,Principiul pragului de semnificatie.Valoarea elementelor din bilant si de cont de profit

si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata daca:

a)acestea reprezinta o suma nesemnificativa,(…);

b) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate,cu conditia ca

elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.”69

68 Valer Pop,Contabilitate financiara,Editura Treira,Oradea,1998,p.1969 static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3055_2009.pdf

CAPITOLUL 3.INTOCMIREA SI PREZENTAREA

SITUATIILOR FINANCIARE

3.1.Situatiile financiare anuale , definitii

In contabilitatea americana , Financial accouting Standards Board ( FAS B)70,

defineste ,, situatiile financiare reprezinta elementrul central al raportarii financiare , reprezantand

principalul scop al comunicarii informatiei contabile catre cei din exteriorul intreprinderii.”71

In contabilitatea franceza , situatiile financiare se mai numesc ,, documente contabile de

sinteza “72 in care sunt prezentate rezultatele financiare ale intreprinderii.

70 Financial Accouting Standards Board –Statement of Financial Accouting Concepts N0.1:

Objectives of Financial Reporting by Business Enterprises, noiembrie 1978.71 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p 31.72 Definitie regasita in Guide du responsabile comtable et financier , Edition Lamy , 1999.

Situatiile financiare reprezinta o pozitie financiara a intreprinderii , care ofera informatii

legate de pozitia financiara si performantele intreprinderii in game diversificate.

Situatiile financiare generale sunt menite sa satisfaca nevoia utilizatorilor care nu cer

rapoarte de adaptare specifice informatiei .

Situatiile financiare consolidate sunt reprezentate de o societate mama, care are mai

multe filial pe care le controleaza fiind o intreprindere unica .

Situatiile financiare combinate sunt situatii de ansamblu a intreprinderii , dar fara

legatura la capital , existand doar o legatura de coeziune .

Situatiile financiare intocmite de institutiile publice , se fac anual sau trimestrial ,

conform unor norme date de Ministerul Economiei si Finantelor .

Situatiile financiare cuprind bilantul , contul de profit si pierdere , situatia modificarii

capitalului propriu , situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie , note explicative.

3.2. Bilantul contabil

Bilantul este considerat cel mai important document prin care situatiile financiare

informeaza utilizatori.

Bilantul este un document de sinteza in care sunt prezentate elemente de active , capital

propriu si datoriile entitatilor .

Bilantul trebuie intocmit obligatoriu in fiecare an . Bilantul indepluneste si cateva

functii:

a)Functia de generalizare , aceasta functie grupeaza date din contabilitatea curenta avand in

vedere criteriistabilite si ofera o imagine a situatiei economice –financiare a intreprinderii.

b)Functia de analiza a mersului activitatii economice – financiare , prin aceasta functie se

realizeaza o analiza periodica a indicatorilor si rezultatelor si se iau masuri pentru

perfectionarea activitatii economice .

c)Functia previzionala , prin aceasta functie bilantul ofera unitati patrimoniale , orietari

privind activitatea in functie de rezultatul activitatii curente .

Bilantul este cunoscut sub 2 forme :

- in forma de tablou care are in component doua parti , in partea stanga activul , iar in

partea dreapta pasivul .

- in forma bilantul vertical .

Bilantul de tip tablou arata o egalitate intre resursele si utilizarile intreprinderii, iar

bilantul vertical pune in ordine structura patrimoniala.

Activul bilantier este reprezentat de destinatia si lichiditatea unor bunuri economice.

Pasivul bilantier este constituit din surse de finantare a unor bunuri economice .

Activele sunt rezultatele evenimentelor din trecut si care vor transmite evenimente

economice viitoare. Activul va fi recunoscut in bilant doar daca este probabilitatea ca va genera

un beneficiu in viitor .

,,Datoriile reprezinta o obligatie actuala a intreprinderi ce decurge din evenimentele

trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza

beneficii economice .’’73

Capitalul propriu este reprezentat de un interes residual al unor proprietari de active dup

ace isi vor deduce toate datoriile.

Formatul cerut entitatilor economice pentru bilant este urmatorul :

A. Active imobilizate

I. Imobilizari necorporale

1. Cheltuieli de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete , licente, marci , drepturi si valori similar si alte

imobilizari necorporale

4. Fondul commercial

5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie

II.Imobilizari corporale

1. Terenuri si constructii

2. Instalatii tehnice si masini

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier

4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie

III. Imobilizari financiare 73 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “ Timisoara , 2007 , p. 191

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate

2. Imprumuturi acordate entitatilor efiliate

3. Interese de participare

4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea

intereselor de participare.

5. Investitii detinute ca imobilizari

6. Alte imprumuturi

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime si material consumabile

2. Productia in curs de executie

3. Produse finite si marfuri

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

II. Creante

1. Creante comerciale

2. Sume de incasat de la entitatile afiliate

3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea

intereselor de participare

4. Alte creante

5. Capital subscris si nevarsat

III. Investitii pe tremens scurt

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate

2. Alte investitii pe termen scurt

IV.Casa si conturi la banci

C. Cheltuieli.in avans

D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni , prezentandu-se separate

imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri incasate in contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori

5. Efecte de comert de platit

6. Sume datorate entitatilor afiliate

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de

participare

8. Alte datorii, inclusive datorii fiscal si datorii pentru asigurarile sociale

E. Active circulante nete, respective datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni , prezentandu-se separat

imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri incaste in contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori

5. Efecte de comert de platit

6. Sume datorate entitatilor afiliate

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de

participare

8. Alte datorii, inclusive datorii fiscal si datorii pentru asigurarile sociale

H. Provizioane

1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris (prezentandu-se separate capitalul varsat si cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve din reevaluare

1. Rezerve legale

2. Rezerve pentru actiuni proprii

3. Rezerve statutare sau contractual

4. Alte reserve

V. Rezultatul reportat

VI.Rezultatul exercitiului financiar.

3.3.Contul de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere arata performantele activitatii de a satisface nevoia cat mai

multor consumatori.

Contul de profit si pierdereprin informatiile sale arata o capacitate a unitati care va

genera fluxuri de numerar pe viitor prin utilizare de resurse de la agentul economic .

,,Contul de profit si pierdere are 2 forme :

- Sub forma de cont , cu prezentarea cheltuielilor si pierderilor in partea stanga si a

veniturilor si profiturilor in partea dreapta ;

- Sub forma de lista , prin deducerea cheltuielilor din venituri pentru a arata modul de

formare a rezultatului.’’74

Contul de profit si pierdere contine:cifra de afaceri , venituri , cheltuieli , profit sau

pierdere di rezultatul reportat.

Veniturile reprezinta cresterea beneficiului economic din perioada contabila prin intrari

de active si sunt recunoscute in contul de profit si pierdere dupa gradul de certitudine .

Cheltuielile reprezinta scaderea valori activelor prin deducerea de capital propriu.

,,Formatul cerut entitatilor economice pentru contul de profit si pierdere este urmatorul :

1. Cifra de afaceri neta

2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale si capitalizata

Alte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

4. a)Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b)Alte cheltuieli externe

c)Cheltuieli privind marfurile 74 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , pag 362

5. Cheltuieli cu personalul

a)Salarii si indemnizatii

b)Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

7. a)Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale

b)Ajustarea valorii activelor circulante

8. Alte cheltuieli de exploatare

TOTAL CHELUIELI DE EXPLOATARE

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele

imobilizate

11. Venituri din dobanzi

TOTAL VENITURI FINANCIARE

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile detinute ce

active circulante

13. Cheltuieli privind dobanzile

TOTAL CHELUIELI FINANCIARE

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A)

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)

15.Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A)

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET (A)EXERCITIULUI FINANCIAR

3.4.Situatia modificarii capitalurilor proprii

Capitalul propriu este un element foarte important pentru intreprindere si care afecteaza

fondurile proprii si vor fi przentate in situatii financiare distincte.

Situatiile modificarilor capitatlului propriu sunt prezentate in component separate ale

situatiilor financiare .

,,Situatia modificarilor capitalurilor proprii are ca obiective:

-sa calculeze castigurile si pierderile totale rezultate din activitatile intreprinderiiin cursul

perioadei ;

- sa analizeze elementele acestor modificari pentru a putea evalua performanta

intreprinderii si capacitatea sa de a genera fluxuri de numerar.”75

Situatia modificari capitalului propriu este pentru situatiile financiare o componenta

separate .Aceasta componenta prezinta toate variantele suferite de capitalul propriu in exercitiul

financiar . In urma acestor informatii se poate arata mentinerea capitalului si profit sau pierdere

pentru societate.

Situatia modificari capitalului propriu arata :

-profit net sau pierdere neta

-venit si cheltuiala

-modificarea politicilor contabile si corectarea unor erori considerate fundamentale .

,,Situatia modificarilor capitalurilor proprii este prezentat sub forma unei matrici in care

pe deoparte este reflectata o cauza a modificarii capitalurilor proprii(modificarea politicilor

contabile , distribuire de dividende, emisiune de capital de capital, reevaluare, diferente de

conversie , etc), iar pe de alta parte sunt prezentate elemente component ale capitalului propriu.

In acest fel este analizat impactul acestor cause asupra elementelor de capitalul propriu.’’76

,,In Romania , in prezent , Situatia modificarilor capitalului propriu este obligatory

potrivit Reglementarilor contabile conform cu Directivele europene doar pentru societatile care

depasesc doua dintre criteriile de marime precizate in Ordinul 3.055/2009 77 si reflecta toate

75 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , pag 375-376

76 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p. 198.77 Criteriile de marime prezentale in Ordinul 3.055/2009 (art1,par.1)sunt:

- total active : 3.650.000 Euro ;

variatiile capitalului propriu , inclusiv tranzactiile cu proprietarii. Se adopta ca format de

prezentare in situatiile financiare un model asemanator modelului Situatia castigurilor si a

pierderilor recunoscute pe care il complecteaza cu celelalte informatii privind capitalurile.’’78

3.5 Situatia fluxurilor de numerar sau trezorerie

,,Trezoreria este considerate un indicator principal pentru analiza financiara , deoarece

ofera informatii privind variatia valorilor elementelor de trezorerie intre inceputul si sfarsitul unei

perioade , dar si strructura acestei variatii generate de specificul tranzactiilor desfasurate de

intreprindere . O intreprindere care genereaza in mod constant o trezorerie semnificativa este in

acelasi timp solvabila, rentabila si apta sa-si asigure dezvoltarea . Din acest motiv ,obiectivul unei

situatii a variatiei trezoreriei este de a furniza informatii despre capacitatea intreprinderii de a

genera lichiditati, si despre utilizarea pe care intreprinderea le-a dat-o acestora in cursul

exercitiului incheiat.’’79

Situatia fluxurilor de numerar reprezinta fluxuri de numerar ale societatii fiind

clasificate ca activitati de exploatare , investitie si finantare.

,, Tabloul fluxurilor de numerar se intocmeste analizand cifrele din bilant , conform

diferitelor sectiuni standard ale situatiei fluxurilor de numerar , potrivit unuia dintre modelele

prevazute in Standardul International de contabilitate nr.7 Conform acestei norme internationale ,

prezentarea informatiilor se poate face prin doua metode:

- cifra de afaceri neta :7.300.000 euro ;

- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar :50. 78 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.377

79 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.385

-metoda directa, prin intermediul careia se detaliaza principalele clase de incasari si

plati brute in numerar;

-metoda indirect, care presupune ajustarea pierderii brute sau profitului inainte de

impozitare cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar , cu angajamentele

de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si

cheltuieli associate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.’’80

,,Fluxul de numerar din exploatare , care reprezinta in principal diferenta dintre

incasarile de la client si platile fata de furnizori si salariati , furnizeaza investitorilor o informative

complementara rezultatului furnizat de contabilitatea de angajamente , fiind un bun indicator

pentru masurarea performantei intreprinderii.’’81

3.6.Notele explicative

,,Notele explicative contin informatii suplimentare , relevante pentru necesitatile

utilizatorilor in ceea ce priveste pozitia financiara si rezultatele obtinute . Notele explicative

trebuie prezentate intr-o maniera sistemica . Fiecare element semnificativ al bilantului , contului

de profit sipierdere, situatiei fluxurilor de trezorerie si al situatie modificarilor capitalului propriu

trebuie sa fie insotit de o trimitere la nota care cuprinde informatii legate de acel element

semnificativ ”82

,,Notele la situatiile financiare reprezinta o component a situatiilor financiare ceruta de

orice referential contabil .IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare contine referinte detaliate

privind continutul Notelor si modalitatile de prezentare .Scopul intocmirii si prezentarii Notelor

rezida in dezvoltarea si complectarea informatiilor prezentate in celelalte component ale

situatiilor financiare .’’83

80 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p .20181 Lungu Camelia Iuliana ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.38982 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p.202-203

,,Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este

necesa , pentru buna lor intelegere:

-numele intreprinderii care face raportarea;

-faptul ca situatiile financiare sunt proprii intreprinderii si nu grupului ;

-data la care s-au incheiat sau perioada la care se refera situatiile financiare ;

-moneda in care sunt intocmite situatiile financiare;

-exprimarea cifrelor incluse in raportare ( de exemplu , mii lei ).’’84

In elementele mentionate in note vor fi prezentate sumele corespunzatoare anului

precedent la care se face referite . In cazul in care suma nu este comparabila va trebui ajustat,

facandu-se apoi rezultatlu ajustarii, modul si motivele efectuarii acesteia.

,,In cadrul situatiilor financiare anuale se vor prezenta urmatoarele note explicative :

Nota 1 Active imobilizate

Nota 2 Provizioane.

Provizioanele prezentate in bilant la Alte provizioane ‘’ trebuie descries in notele

explicative , daca acestea sunt semnificative .

Nota 3 Repartizarea profitului ‘’

Nota 4 Analiza rezultatului din exploatare

Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor

In cazul datoriilor , in nota explicativa vor fi mentionate informatii cu privire la :

-clauze legate de achitarea datoriilor ;

-ratele dobanzii aferente imprumuturilor ;

-datoriile pentru care au fost depuse garatii sau au fost constituie ipoteci

(mentionandu-se valoarea datoriei si valoarea si natura garantiei sau ipotecii);

-valoarea obligatiilor pentru care s-au constituit provizioane ;

-valoarea obligatiilor privind plata pensiilor .

Nota 6 Principii. Politici si metode contabile

Nota 7 Participantii sisurse de finantare

83 Camelia Iuliana Lungu ,Teorie si practici contabile privind intocmirea si prezentarea situatiilor

financiare , Editura CECCAR, 2007 , p.38984 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “

Timisoara , 2007 , p. 203

Nota 8 Informantii privind salariatii si membrii organelor de administratie , conducere

si de supraveghere.

Nota 9 Exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economic-financiari.

Nota 10 Alte informati.’’85

CAPITOLUL 4. S.C HELIOS S.A

4. 1. Prezentarea unitãţii patrimoniale

Societatea comerciala S.C HELIOS S.A Aştileu infiinţatā in 1885 sub denumirea de HEPHAISTOS , având ca obiect de activitate fabricarea varului si a ţiglelor , unitatea este naţionalizată in 1948, transformandu-se in Intreprinderea de Produse Refractare Aştileu.Se schimbă obiectul de activitate, devenind un mare producător de cărămizi refractare silico aluminoase.Prin legea 31/1990 , se transforma in societate pe acţiuni , sub denumirea de S.C.HELIOS.S.A ; datorită mutaţiilor din economia naţională , a reducerii drastic a producţiei de oţel , unitatea este obligată să se reprofileze in funcţie de piaţă şi de dotările existente , astfel їncâ sunt asimilate in fabricaţie material de construcţii (cărămizi de construcţii , blocuri ceramic cu goluri vertical si cărămizile special pentru coşuri de fum ) , precum şi gresia refractarā antiacidā , produs pentru care unitatea este unicā producātoare din tarā .

Prosusele fabricate de societate sunt conform standardelor naţionale ; in anul 2003 societatea a obţinut certificarea pentru Sistemul de Management al calităţii conform SR EN ISO 9001: 2001 ;

Ĩn anul 2008 s-a ĩmplementat de către organismul de certificare TUV RHEINLAND INTERCERT Sistemul de Management integrat de mediu conform ISO 14001: 2004 Şi este in curs de ĩmplementare Sistemul de Management in securitate ocupaţionalā ĩn muncă , respective conformitatea produselor este certificată de către QUALITY CERT BUCUREŞTI – Certificat de Acreditare SR EN 45011:2001.

Societatea deţine Autorizaţie Integrată de Mediu emisă de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca,

85 Dumitru Cotlet , Ovidiu Megan ,Ion . Pistol ,,Raportarile financiare ale entitatilor economice “ Timisoara , 2007 , p. 203-218

S.C. HELIOS S.A are sediul în localitatea Aştileu nr. 236 , judeţul Bihor , inmatriculată la Registrul Comerţului, sub nr.J05/216.1991.

4.2. MANAGEMENT ŞI PERSONAL

Grupul este condus de dl. ec. Vasile DAN , proprietar şi administrator unic al DAN Steel Negreşti –Oas.

La S.C HELIOS S. Consiliul de administraţe este format din :

- Dorel COBARZAN – preşedinte

- Daniel Vasile DAN – membru

- Calin CARDOS- membru

Conducerea executive a societăţi este asigurată de:

1. Ing .Dorel COBARZAN – Director General 2. Ing.Constantin STANCOI –Director Tehnic 3. Ing.Aurel CAZAN –Director Comercial4. Ec.Adina BOHUS-Director Economic 5. Ing.Maria LAZA-Director Cercetare-Calitat

Acţionarii societăţii şi participaţia la capitalul social sunt:

Denumire Participaţia la capitalul social (%)

Participaţia la capitalul social în RON

SC DAN STEEL GROUP NEGREŞTI OAS

79,43 2.873.813

PERSOANE FIZICE 13,22 474.799SIF MUNTENIA 7,35 269.553

4.3.PRODUSELE ŞI SERVICIILE

Obiectul de activitate a societăţi este de producerea şi comercializarea a următoarelor produse :

- cărămizi refractare

- blocuri ceramic

- cărămizi pentru construcţii

- gresie refractară antiacida

- sisteme de coşuri de fum

- mortare şi betoane refractare

Produsele realizate de S.C HELIOS S.A. sunt destinate cu preponderenţa pieţei interne, dar şi celei externe.

Produsele fabricate cu perponderenţă sunt cărămizile refractare , cărămizi pentru construcţii , coşuri de fum , gresie refractară antiacida, mortare şi betoane refractare.

Produsele finite din nomenclatorul de producţie al societăţii cuprind peste 4000 de sorto-tipo-dimensiuni. Gama dimensional fiind foarte variată, iar procesul de producţie intindandu-se pe un termen mediu de 20-60 zile.

Cărămizile refractare şi cărămizile pentru construcţii au aspect diverse.Asfel:

- cărămizile refractare standardizate sunt ambulate pe paleţi tip euro care sunt infoliaţi şi etichetaţi , aproximativ 1 tona pe palet.

- cărămizile refractare nestandardizate se ambaleaza in boxe metalice , carton ondulat intre rânduri , cu tonaj diferenţiat in funcţie de comanda.

- cărămizile roşii pline pentru construcţii sunt ambulate pe palet şi infoliate, aproximativ 1,1 tone pe palet .

- cărămizi pentru coş sunt ambulate pe palet aproximativ 1 tona pe palet şi dublu infoliate.

- mortarele şi betoanele refractare sunt ambalate in saci de hârtie, 25 kg .

4.4. AMPLASAMENTUL ÎNTREPRINDERII

S.C HELIOS S.A produce cărămizi refractare şi material de construcţii într-un spaţiu unitar şi compact adecvat activităţii în loc Aştileu , jud.Bihor .Amplasamentul unităţi este langă drumul naţional, aproape la 6 km de soseaua DN.Dispune de facilităţi mari de transport-incărcare-descărcare auto şi CFR, prin dotare cu rampe adecvate auto şi linii CFR uziale. De asemenea intreprinderea este dotată cu uzina de apa , staţie de epurare şi tratare a apei reziduale.

Totodată dispune şi de terenuri şi construcţii care vor putea face obiectul unor dezvoltări ulterioare a unor noi capacităţi de producţie .

Alte avantaje:

- dotare cu poduri rulante pentru manipulări rapide;

- spaţii suficiente pentru birouri şi vestiare;- spaţii mari pentru depozitare;

- conexiune prin CFR;

- Distanţa de 40km faţă de cel mai apropiat aeroport ;

- Infrastructura moderna de comunicaţii internet-fax-telefon

4.5. Situaţiile financiare întocmite la S.C.HELIOS S.A Şi principalii indicatori economic-financiari de analiză a activităţii agentului economic.

Cadrul conceptual al Standardelor Internaţionale de Contabilitate prevede ca situaţiile financiare să-şi realizeze obiectivul prin intremediul următoarelor documente :

a) bilanţul b) Contul de profit şi pierderec) Situaţia modificăii capitalurilor propriid) Situaţia fluxurilor denumerar e) Politicile conabile şi notele explicative

Obiectivul situaţiilor financiare este acela de a prezenta fidel informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii, utile pentru luarea deciziilor economice.

Poziţia financiară (capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului) a unei întreprinderi este reflectată prin bilanţ, cu ajutorul resurselor economice controlate(activele), structurii de finanţare (datorii şi capitaluri proprii), precum, şi cu ajutorul unor indicatori economic-financiari importanţi precum lichiditate şi solvabilitate.Bilanţul oferă informaţii esenţiale despre capacitatea întreprinderiii de a degaja fluxuri viitoare de numerar şi echivalente de numerar, despre necesităţile de creditare viitoare şi capacitatea de onorare a acestora, despre repartizările viitoare către creditori, acţionari sau alte categorii.

Performanţa-contul de profit şi pierdere Performanţele ( capacitatea de a genera profit ) întreprinderilor reflect capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar(venituri realizate) prin

utilizarea resurselor existent(cheltuieli ale perioadei), precum şi gradul de eficienţă în utilizarea de noi resurse.

Situaţia fulxurilor de numerar se referă la modificarea poziţiei financiare a întreprinderii, pentru a fi evaluată capacitatea de generare a fluxurilor viitoare de numerar, in cadrul principalelor grupe de activităţi.În acest sens a fost elaborată situaţia fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, din activitatea de finanţare şi din activitatea investiţională şi influenţele acestora asupra numerarului şi echivalentelor de numerar.

Situaţia modificări capitalurilor proprii detaliază variaţiile fiecărui element al activului net( capitaluri prroprii) in cursul perioadei este prezentat distinct profitul net sau pierderea netă a perioadei sau precum şi elementele de venit sau cheltuială, câştig sau pierdere care sunt recunoscute direct în capitalurile proprii(surplusul din reevaluare sau anumite diferenţe de curs valutar).

Principalii indicatori economic- financiari calculaţi la S.C.HELIOS S.A. sunt:

1.Indicatori de lichiditate

a)indicatorul lichidităţii curente

oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente . Se recomandă valoare acceptabilă-în jurul valorii de 2.

b)-indicatorul lichidităţii imediate:

acest indicator se mai numeşte indicatorul test acid.

2.Indicatori de risc

a) gradul de îndatorare:

3.Indicatori de activitate

a) viteza de rotaţie a stocurilor :

aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar.

b) viteza de rotaţie a debitelor clienţi :

exprimă numărul de zile până la data la care debitoruu îşi achită

datoriile către întreprindere.

c) viteza de rotaţie a creditelor furnizori:

Aproximează numărul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obţine de la furnizorii săi.

d)viteza de rotaţie a activelor imobilizate:

evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilozate.

e)viteza de rotaţie a activelor totale:

Organizarea contabilităţi la S.C.HELIOS S.A.

Contabilitatea este organizată pe jurnale. Orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris ce stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile se păstrează timp de 10 ani în arhiva unităţii, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează 50 ani.

Registrele de contabilitate precum şi documentele justificative se păstrează în arhivă , în forma lor original, grupate funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care se referă.

Evaluarea posturilor cuprinse în balanţa şi situaţiile financiare ale întreprinderii se efectuează cu respectarea principiilor contabile şi anume:

6. principiul continuităţii activităţii- întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil.

7. principiul permanenţei metodelor – presupune continuitatea aplicări aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultateor, asigurând

comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.8. principiul prudenţei - valoarea oricărui element trebuie determinată pe

baza principiului prudenţei.Se au in vedere următoarele aspect : a) se iau în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exerciţiului.

b) se ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar. c) se ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.

- principiul independenţei exerciţiului – se iau în considerarea toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului fianciar pentru care se face raportarea , făra a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plătilor .

- principiul evaluării separate a elementelor de active şi de pasiv.Pentru stabilizarea valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separate valoarea aferentă fiecărui element individual de active sau de pasiv.

- principiul intangibilităţii – bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a execiţiului precedent.

- principiu necompensării – valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă passive.

- principiul prevalenţei economicului asupra juridicului informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economic a evenimentelor şi tranzacţiilor nu numai forma lor juridică.

- principiul pragului de semnificaţie- orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare.

Registrele de contabilitate care se conduc la întreprinderea sunt ;

9. registru jurnal 10. registru inventor 11. cartea mare

Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, lunar întreprinderea întocmeşte balanţa de verificare .

Operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar

Pentru contabilizarea fluxurilor de decontări în numerar, se utilizează conturile din grupa 53” Casa”, a cărei structură este : 531 Casa

5311 Casa în lei

5314 Casa în valută

532 Alte valori

5321 Timbre fiscale şi poştale

5322 Bilete de tratament şi odihnă

5323 Tichete şi bilete de călătorie

5328 Alte valori

Cu ajutorul contului 531Casa se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria unităţii, precum şi a mişcării acestuia.

Cu ajutorul contului 532 Alte valori se ţine evidenţa bonurilor valorice , timbrelor fiscale şi poştale , biletelor de tratament şi odihnă,

tichetelor şi biletelor de călătorie , tichetelor de masă.

Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate astfel :

Încasări în numerar reprezentând:

stingeri de creanţe monetare ; transferuri băneşti dinspre celelalte conturi de trezorerie spre casieria

unităţii ; venituri şi câştiguri din tranzacţii cu character comercial derulate în

numerar (cash

Plati in numerar reprezentand:

stingeri de datorii monetare ; transferuri băneşti; cheltuieli şi pierderi din tranzacţii cu character comercial derulate în

numerar (cash).

Documentul justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a încasărilor şi plăţilor prin casierie este ,,dispoziţia de plată-încasare către casierie “, care îndeplineşte urmâtoarele funcţii:

a)dispoziţie pentru casierie , în vederea achitări în numerar a unor sume , potrivit dispoziţiilor legale , inclusive a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare , precum şi a diferenţei de încasat de către titurul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, procurare de material etc .

b)dispoziţie pentru casierie în vedeerea încasării în numerar a unor sume , potrivit dispoziţiilor legale.

Este formular tipizat , în două versiuni de bază, la Helios folosindu-se dispoziţia de plată-încasare individual.

Dispoziţia de plată/întocmeşte într-o exemplar de compartimentulfinanciar contabil.

Circulă la:

- persoana autorizată să exercite controlul financiar preventive (şeful biroului financiar)

- persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective (director economic şi director general )

- casierie, pentru efectuarea operaţiei de încasare sau plată, după caz;se semnează de către casier; în cazul plătilor se semnează şi de persoana care a primit suma.

Pentru încasări casierul emite şi chitanţă.

- Compartimentul financiar contabil ca anexă la registrul de casă, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă.

Chitanţa este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare .Se emite de casier pentru sumele încasate în două exemplare pentru fiecare sumă , se semnează de către acesta.

Circula la : - depunător , exemplarul 1

- exemplarul 2 rămâne în carnet,fiind document de verificare a operaţiunilor effectuate înb registrul de casă.

Se arhivează la compartimentul financiar –contabil după utilizarea complete a carnetului.

Registrul de casă:-se întocmeşte zilnic, în două exemplare de către casierul unităţii, pe baza catelor jusificative de încasări şi plăţi.În cazul în care o sumă plătită se referăla două sau trei conturi corespondente,în registrul de casă se trece distinct fiecare operaţie în parte.Se semnează de casier şi de persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate.

Se completează în ordinea efectuării operaţiilor , fără a se lăsa spaţii libere.Rândurileneutilizate se barează.Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al registrului de casă pentru ziua in curs.

Se înregistrează toate încasările, după care aceastea se totalizează inclusive soldul reportat , se înregistrează apoi toate plăţile , iar totalul acestora se scade din sumele rezultate prin însumarea încasărilor, pentru a stabili soldul zilei .

înregistrarea încasărilor în numerar:5311 Casa în lei = % 4111 Clienţi 461 Debitori diverşi 581 Viramente interne

înregistrarea plăţilor în numerar: % = 5311 Casa în lei 401 Furnizori 462 Creditori diverşi 581 Viramente interne

Contul 5328 Alte valori se utilizează la unitate pentru reflectarea contabilizării tichetelor de masă:

achiziţionarea tichetelor de masă de la unităţile emitente% = 401 Furnizori

5328 Alte valori

628 Alte chelt.cu serv.exec.de terţi

4426 TVA deductibil

decontarea contravalorii tichetelor de masă către unităţile emitente401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei