Capitolul 1 – Profil socio-economic al regiunii si... · Web viewUrmarind distributia pe genuri,...

Situatia privind starea si evolutia indicatorilor economico-sociali

aferenti Strategiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020

Decembrie 2015

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a elaborat cu sprijinul parteneriatului regional, Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 (PDR NE). In conformitate cu prevederile Metodologiei privind Planificarea Dezvoltarii Regionale 2014-2020 (elaborata si transmisa de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice), PDR NE urmeaza sa fie monitorizat, evidentiindu-se situatia si evolutia indicatorilor socio-economici la nivelul regiunii, precum si stadiul implementarii acestui document strategic.

Acest document reprezinta primul raport de progres realizat in cadrul monitorizarii PDR NE. Informatii suplimentare se pot gasi in capitolul 7 – Monitorizarea Planului pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014 -2020 aferent PDR NE 2014-2020.

Cuprins

Capitolul 1 – Profil socio-economic al regiunii.....................................................................21. Localizarea geografica.................................................................................................32. Cadrul natural al regiunii.............................................................................................43. Structura sistemului de asezari...................................................................................54. Structura socio-demografica a populatiei....................................................................65. Infrastructura.............................................................................................................166. Mediu.........................................................................................................................387. Economia regiunii......................................................................................................448. Turismul....................................................................................................................549. Agricultura si dezvoltare rurala..................................................................................60

Capitolul 2 - Indicatori de realizare a obiectivelor strategiei.............................................63

Capitolul 1 – Profil socio-economic al regiunii

1. Localizarea geografica

Regiunea Nord-Est acopera zona de nord-est a tarii si este o parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, fiind compusa din sase judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui. Suprafata regiunii este de 36.850 kmp, reprezentand aproximativ 15,46% din suprafata Romaniei.

Geografic, regiunea se invecineaza la nord cu Ucraina (184,2 km de granita), la sud cu judetele Galati si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Republica Moldova (562,3 km de granita), iar la vest cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud (Regiunea Nord-Vest) si judetele Mures, Harghita si Covasna (Regiunea Centru). In regiune exista un singur punct rutier de trecere a frontierei catre Ucraina – Siret (SV) si unul feroviar – Vicsani (SV). Catre Republica Moldova exista patru puncte rutiere de trecere a frontierei - Radauti-Prut (BT), Stanca (BT), Sculeni (IS), Albita (VS) si doua feroviare - Ungheni (IS) si Falciu (VS), ultimul fiind momentan inchis. Localizarea la limita estica a Uniunii Europene confera regiunii un avantaj strategic din punct de vedere al cooperarii transfrontaliere cu Ucraina si Republica Moldova, in perspectiva apropierii acestora de structurile europene. Cel mai apropiat oras de dimensiuni mai mari aflat la mai putin de 50 de km de granita este Cernauti (259 mii locuitori), iar orasele de peste 500 mii locuitori aflate in vecinatatea regiunii sunt: Chisinau (672 mii) – 130 km, Bucuresti (1,9 mil.) – 230 km, Odesa (1 mil.) – 270 km, Lviv (729 mii) – 300 km.

Patru dintre judetele regiunii fac parte din trei Euroregiuni transfrontaliere, iar Programul Operational Comun Romania-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 a inclus in aria de eligibilitate si aceste 4 judete din Regiunea Nord-Est. In continuare, prin intermediul Programului Operational Comun Romania – Republica Moldova 2014-2020, respectiv a Programului Operational Comun Romania – Ucraina 2014-2020, vor putea fi realizate investiii in domenii precum: educatie si CDI, patrimoniu cultural si istoric, infrastructura de transport transfrontalier si TIC, siguranta si securitate. Bugetele acestor programe sunt de 89,1 mil. Euro (RO-MD), respectiv 66 mil. Euro (RO-UKR). Ariile de cooperare includ 4 din cele 6 judete ale Regiunii Nord-Est: Botosani, Iasi si Vaslui in Programului Operational Comun Romania – Republica Moldova 2014-2020 si Botosani si Suceava in Programului Operational Comun Romania – Ucraina 2014-2020.

Ariile de cooperare din cadrul Programului Operational Comun Romania – Republica Moldova 2014-2020, respectiv a Programului Operational Comun Romania – Ucraina 2014-2020

Sursa: Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – www.mdrap.ro

In perioada 2002-2014 se observa o tendinta ascendenta in ceea ce priveste valoarea exporturilor tarii noastre, atat catre Republica Moldova, cat si catre Ucraina, cu un episod de declin doar in 2009 si 2014 (doar catre Ucraina).

Dinamica schimburilor comerciale Romania - Republica Moldova si Romania – Ucraina (mil. USD)

Rep. Moldova 2013 2014 Ucraina 2013 2014Total 1383,

51604,8 Total 1894,5 1439,18

Export 950,2 1104,7 Export 1286,3 826,4Import 433,3 500,1 Import 608,2 612,78

Sursa: Ministerul Afacerilor ExterneIn anul 2014, Romania a devenit primul partener comercial al Republicii Moldova (pe fondul unei cresteri cu 16% a volumului schimburilor bilaterale)1.

Exporturile catre Ucraina in anul 2014 au scazut cu 24% fata de 2013 (datorita conflictului declansat in acel an), insa importurile au cunoscut o usoara crestere. In Comertul Romaniei cu tarile din afara Uniunii Europene, Ucraina ocupa locul 5 la export si locul 8 la import2.

2. Cadrul natural al regiunii

Din punct de vedere al formelor majore de relief, zona montana ocupa 28% din teritoriu, zona subcarpatica – 12% si zona de podis – 60%, oferind posibilitati variate de amenajare a teritoriului. Intreaga hidrografie apartine bazinului hidrografic al Siretului si al Prutului.

Din punct de vedere biogeografic, flora si fauna regiunii fac parte din regiunea alpina (in vest), regiunea continentala (in centru si nord-est) si respectiv din regiunea stepica (in est si sud), cu o gama variata de plante si animale. Regiunea dispune de o gama larga, diversificata de resurse ale subsolului: minereuri (uranifer, polimetalic), mangan, sare gema, sulf, tuf ardezic, nisip cuartos, turba, gips, saruri de potasiu, namoluri, roci utile (andezite, calcare, argile, gresii, nisipuri si pietrisuri etc.), petrol si gaze naturale, carbune brun, sisturi bituminoase, ape minerale (terapeutice, carbogazoase, plate).

In ceea ce priveste riscurile naturale, exista unele zone cu risc potential semnificativ la inundatii pe raurile Siret, Prut, Jijia, Moldova, Bistrita, dar si pe alti afluenti ale acestora, iar judetele Vaslui, Bacau si Iasi se afla in zona cea mai puternic afectata de un potential cutremur de mare intensitate.

Exemple de demersuri ale unor institutii - riscuri naturaleAdministratia nationala „Apele Romane” a intocmit harti de hazard si risc la inundatii, conform Directivei 2007/60 CE pentru 3 scenarii de inundabilitate (0,1% - se pot produce la 100 de ani, 1% - se pot produce la 100 de ani si 10% - se pot produce la 10 ani). Informatiile colectate sunt disponibile in cadrul portalului GIS3 dedicat acestui demers, urmand ca pana in martie 2016 sa fie realizate planurile de management al riscului la inundatii4.

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta deruleaza un proiect care priveste evaluarea riscurilor la nivel national – RO-RISK. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente necesare in acest proces (metodologie, baze de date, aplicatie WebGIS si portal GIS), precum si o prima evaluare la nivel national a riscurilor5. Riscurile care sunt avute in vedere in cadrul acestui proiect sunt cele naturale (inundatii, seceta, incendii,

1 http://www.mae.ro/bilateral-relations/16772 http://www.mae.ro/bilateral-relations/17343 http://gis2.rowater.ro:8989/flood/4 http://www.rowater.ro/HHHRI/HHHRI.aspx5 http://www.igsu.ro/index.php?pagina=analiza_riscuri

http://www.igsu.ro/index.php?pagina=analiza_riscuri

http://www.rowater.ro/HHHRI/HHHRI.aspx

http://gis2.rowater.ro:8989/flood/

alunecari, cutremure etc.), cele tehnologice (accidente chimice, nucleare, avarii, explozii, poluari etc.) si cele biologice (epidemii, zoonoze).

3. Structura sistemului de asezari

Regiunea Nord-Est are o populatie rezidenta de 3.270.354 locuitori6, in scadere fata de anii anteriori (cu 6000 de locuitori fata de 2013 si cu 10500 de locuitori fata de 2012), situandu-se pe primul loc intre cele opt regiuni ale tarii (16,4% din populatia totala a Romaniei). Populatia regiunii este concentrata in 46 centre urbane si 506 comune. Ponderea populatiei rurale din populatia totala este de 58,4%. In regiune exista 5 localitati urbane mari (cu peste 100.000 locuitori) – municipiile Iasi, Bacau, Botosani, Piatra Neamt si Suceava, 14 localitati urbane mijlocii (20.000 - 100.000 locuitori) – 11 municipii si 3 orase si 27 localitati urbane mici (sub 20.000 locuitori) – 1 municipiu si 26 orase (din care 12 orase sub 10.000 locuitori)7. In perioada de programare 2007-2013, in regiunea Nord-Est, municipiul Iasi a fost desemnat pol de crestere, iar municipiile Bacau si Suceava - poli de dezvoltare.

In Regiunea Nord-Est exista 32 de GAL-uri (in 2015), fiecare cuprinzand comune din unul sau mai multe judete. De asemenea, sunt constituite asocieri de tip metropolitan in jurul municipiilor Iasi, Bacau, Botosani, Suceava si Roman, dar si tentative la nivelul municipiilor Targu Neamt, Piatra Neamt si Vaslui.

Profilul zonelor urbane marginalizate – la nivel regional

6 Conform bazei de date TEMPO – INS pentru anul 2014 (populatie rezidenta la 1 iulie).In varianta aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020, au fost folosite datele INS privind populatia stabila. Incepand cu anul 2015, INS furnizeaza doar date privind populatia rezidenta si cea domiciliata, rezultand diferente mari intre datele folosite pana acum (pentru perioada dinainte de 2014) si cele disponibile de acum inainte; datele vechi au fost eliminate din sistem.7 Pentru aceasta clasificare s-a folosit populatia domiciliata la 1 iulie 2014, intrucat nu exista date la nivel de localitate pentru populatia rezidenta. Sursa: Baza de date TEMPO - INS

In regiunea Nord-Est 40,38% din populatie traieste in zone dezavantajate, din care 5,66% in zone dezavantajate pe locuire, 12,51% in zone dezavantajate pe ocupare, 14,77% in zone deavantajate pe capital uman, 4,29% in zone marginalizate si 3,15% in alte zone. Cele mai mari procente de populatie aflata in zone dezavantajate se regasesc in judetele Botosani (55,95% din populatie) si Suceava (48,18% din populatie). 28 din cele 29 de orase si 2 din cele 17 municipii din regiune au peste 50% din populatie in zone dezavantajate.8

Dispersia teritoriala a localitatilor urbane la nivelul Regiunii Nord-Est nu este echilibrata, existand mai multe zone lipsite de orase pe o raza de 25-30 km - total aprox. 142 mii persoane. Cea mai dens locuita astfel de zona este cea din estul judetului Bacau – vestul judetului Vaslui. Daca excludem apropierea de municipiul Adjud, care nu face parte din Regiunea Nord-Est, zona mentionata anterior insumeaza aproximativ 45 mii persoane din 12 UAT si 103 localitati9.

4. Structura socio-demografica a populatiei4.1. Evolutia populatiei si potentialul demografic

8 Informatiile sunt prelucrate sau preluate din raportul privind implementarea CLLD in Romania, proiect al Guvernului Romaniei si Bancii Mondiale - Elaborarea strategiilor de integrare a comunitatilor urbane marginalizate: Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania, 20149 Conform informatii Baza de date TEMPO – INS - populatia domiciliata la 1 iulie 2014. Pe masura ce vor aparea date privind populatia rezidenta la nivel de localitate, acestea vor fi actualizate

Conform datelor statistice existente la 1 iulie 201410, populatia cu domiciliul in Regiunea Nord-Est era de 3.908.257 locuitori, reprezentand 17,5% din populatia totala a tarii. Sub acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, regiunea Nord-Est are cel mai mare numar de locuitori. Distributia pe judete este urmatoarea: Bacau – 748.402 loc, Botosani – 460.065 loc, Iasi – 901.590 loc, Neamt – 580.933 loc, Suceava – 740.861 loc si Vaslui – 476.406 loc.Totodata, populatia rezidenta in Regiunea Nord-Est (indicator introdus de catre INS incepand cu 2012) a fost de 3.270.354 la 1 iulie 2014, reprezentand 16,4% din populatia tarii. Distributia pe judete a populatiei rezidente este urmatoarea: Bacau – 605.127 loc, Botosani – 401.110 loc, Iasi – 783.526 loc, Neamt – 460.480 loc, Suceava – 630.986 loc si Vaslui – 389.125 loc.

Romania RNE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

Rata sporului natural al populatiei

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

la 1

00

0 lo

cuit

ori

Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online, INS

In anul 2013, rata sporului natural in regiunea Nord-Est era de 0,1‰11, fiind primul an cu o valoare pozitiva, dupa o serie de 4 ani consecutivi in care se inregistrau valori negative pentru acest indicator. Din graficul prezentat se observa ca judetele Iasi, Suceava si Vaslui (incepand cu 2013) sunt singurele care au inca un spor natural pozitiv; mai mult, exista o tendinta de crestere a acestui indicator. Referitor la diferentele existente pe medii de rezidenta, in zona urbana se inregistreaza valori pozitive (in crestere pentru ultimii 2 ani), iar in cea rurala valori negative.


10 anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.11 Date recalculate de catre INS, publicate in octombrie 2015

Nota: rata sporului natural pe Regiunea Nord-Est pentru anul 2014 se va introduce in momentul in care va fi comunicat de catre INS.

Urmare a modificarii metodei de calcul al indicatorului (noua baza de calcul o reprezinta populatia rezidenta) in perioada 2012-2014 se constata o modificare substantiala a ratei sporului natural, in Regiunea Nord-Est inregistrandu-se valori semnificativ mai mici: -3‰ in 2012 si 2013; - 6,1‰ in 2014.

Pe plan intraregional situatia cea mai favorabila este in judetul Iasi cu o rata de spor natural de -0,2‰.

Rata mortalitatii infantile in anul 201312 este de 8,9 decese (la varsta de sub un an) la 1000 de nascuti vii – nivel regional. Aceasta valoare este usor superioara nivelului national, fiind insa pe un trend descrescator in perioada de analiza.

In 2014 se constata o crestere a ratei mortalitatii infantile atat la nivel national (8,8‰), cat si la nivelul regiunii (9,7‰).

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Rata mortalitatii infantile, pe ani

UE28 Romania Regiunea NORD-EST

Nr.

dece

dati

cu v

arst

a su

b 1

an la

100

0 na

scuti

-vii

Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online, INS, EUROSTAT

Analizand situatia pe judete si pe medii de rezidenta, in anul 201313 cele mai ridicate nivele in mediul urban se inregistreaza in judetele Neamt (8,1‰) si Botosani (12‰), iar cea mai scazuta in judetele Iasi (4,7‰) si Vaslui (4,6‰).

In mediul rural cele mai mari nivele ale ratei mortalitatii infantile sunt in judetele Botosani (13,8‰), Vaslui (13,3‰), iar cea mai scazuta in judetul Neamt (9‰).

Totodata, la nivel regional, rata mortalitatii infantile este de 7‰ in mediul urban (valoare usor superioara nivelului national de 6,8‰), in timp ce in mediul rural este de 10,4‰ (valoare egala nivelului national).

Per total, judetele cu cele mai mari nivele ale ratei mortalitatii infantile sunt Botosani (13,1‰) si Vaslui (9,2‰), iar cu cele mai mici nivele judetele Suceava (7,7‰) si Bacau (8,5‰).

12 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.13 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

In anul 2014 se observa o crestere a nivelului indicatorului in aproape toate judetele regiunii (exceptie judetul Bacau) si zona rurala (exceptie judetul Vaslui). In mediul urban se constata o scadere a ratei de mortalitate infantila in toate judetele regiunii.

Evolutia comparativa a ratei de substitutie, %2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

*2013

*2014

*UE 28 110,

11107,

33104,

26101,

5598,5

995,0

292,7

990,8

889,0

2Romania

142,18

135,70

128,77

122,82

112,97

105,32

88,29

84,16

81,48

RNE 168,65

160,58

153,42

146,71

134,95

126,80

99,37

96,86

96,94

Bacau 159,39

152,00

144,86

137,88

129,40

122,46

89,10

87,22

87,66

Botosani

160,32

153,72

148,83

143,44

133,70

128,72

98,99

96,62

97,89

Iasi 198,27

185,25

174,18

164,98

143,35

128,46

121,12

115,11

111,51

Neamt 148,50

142,57

136,58

131,05

123,03

117,12

79,38

78,53

80,08

Suceava

174,82

167,75

160,91

154,76

143,61

136,57

107,05

105,20

105,63

Vaslui 159,10

151,84

146,28

140,02

132,31

126,69

89,58

89,10

91,81

Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS, EUROSTAT*Pentru perioada 2012-2014 s-a utilizat populatia rezidenta ca baza de calcul

Valoarea ratei de substitutie in regiune (0,96) este superioara fata de cea inregistrata la nivel national (0,81) - practic 96 tineri cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani revin la 100 persoane varstnice cu varsta cuprinsa intre 55-65 ani. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca indicatorul se afla intr-o descrestere anuala continua, de la 1,68 (2006) la 0,96 (201314). Daca aceasta tendinta va continua, in anii urmatori se va ajunge practic la situatia inregistrata in prezent in Uniunea Europeana si Romania - paritate de 0,8:1, regiunea urmand sa se confrunte cu un fenomen sever de imbatrinire a populatiei. La nivel judetean, doar judetele Suceava si Iasi au valori ale ratei de substitutie superioare fata de cea inregistrata la nivel regional. Cel mai afectat judet de fenomenul de imbatrinire este Neamt cu o rata de substituire de numai 0,80.

In anul 2014 continua tendinta de scadere a indicelui de substitutie atat la nivel comunitar cat si la cel national. La nivel regional (cu exceptia judetului Iasi) se constata o usoara crestere a indicelui de substitutie.

4.2. Resursele umane

4.2.1. Forta de munca

14 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

Conform metodologiei Balantei fortei de munca, in anul 201215, la nivel regional, oferta potentiala de forta de munca, exprimata prin populatia activa civila insuma 1302,9 mii persoane. Rata de activitate a populatiei (exprimata ca raportul dintre populatia activa civila si resursele de munca) reprezenta 54%, mai mica decat media nationala (64,6%).

2013 2014Populatia activa civila, mii persoane 1289 1263,1Rata de activitate in RNE 53,1 62,9Rata de activitate in RO 64,6 70,7

Sursa: Baza de date TEMPO – online, INS

In judetul Botosani se inregistra cea mai mare rata de activitate (56,9%), urmate de Neamt si Vaslui (55,9%). Cea mai mica rata de activitate s-a inregistrat in judetul Bacau – 48,4%. Diferenta dintre rata de activitate pe sexe este mica, pentru barbati fiind de 54,2%, iar pentru femei 53,9% (nivel regional).

Analizand situatia pe judete, in anul 2014 se constata ca in judetul Neamt se inregistra cea mai mare rata de activitate (72,5%), urmate de Vaslui si Suceava (66,3% respectiv 64,5%). Cea mai mica rata de activitate s-a inregistrat in judetul Bacau – 59%. Diferenta dintre rata de activitate pe sexe este mica, pentru barbati fiind de 62,4%, iar pentru femei 63,4% (nivel regional).

Rata de ocupare (raportul dintre populatia ocupata civila si resursele de munca), in anul 201216 a inregistrat o crestere atat la nivel judetean, cat si la cel regional (50,8%) si national (61,1%). La nivel judetean, nivelul ratei de ocupare este inferior celui national pentru toata perioada de analiza. Mai mult, in judetele Bacau si Vaslui rata de ocupare este inferioara nivelului regional.

2010 2011 2012 2013 201440

45

50

55

60

65

70

75

Evolutia ratei de ocupare

RomaniaRegiunea NORD-ESTBacauBotosaniIasiNeamtSuceavaVaslui

%

Sursa: prelucrari din Baza de date TEMPO – online, INS

In perioada 2013-2014 se inregistreaza o usoara descrestere a ratei de ocupare la nivel regional si national, urmata de o crestere semnificativa in anul 2014 a acestui indicatori. Astfel rata de ocupare in regiune atinge valoarea de 71,8% (superioara celei nationale de 66,9%). Judetul cu cea mai spectaculoasa evolutie este Neamt, cu o crestere de apr. 12pp., ajungand la 68% valoarea ratei de ocupare. Explicatia acestei cresteri a ratei de ocupare consta nu atat in cresterea totalului populatiei ocupate (in scadere, de altfel), ci 15 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.16 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

in descresterea accentuata a resurselor de munca (apr. 420 mii persoane mai putin in anul 2014 la nivel regional fata de anul precedent).

La sfarsitul anului 2014, populatia activa ocupata civila a regiunii Nord-Est era de 1.180.200 persoane, reprezentand 14% in totalul populatiei active ocupate a tarii.

La nivel regional cea mai mare parte a populatiei ocupate activeaza in servicii (44,1%) si agricultura (39,4%), in timp ce in industrie ponderea este de numai 16,5%.

In agricultura, ponderea populatiei ocupate este foarte mare, cu 44% mai mult decat cea existenta la nivel national. Acest aspect reprezinta un punct slab important intrucat, in populatia ocupata in acest domeniu figureaza in special lucratorii pe cont propriu, lucratori familiali, cei care produc bunuri agricole destinate consumului propriu si/sau vanzarii, practic persoane care practica o agricultura de subzistenta si in mult mai mica masura salariati.

In industrie, procentul inregistrat (16,5%) este inferior celui national (21,1%) - cea mai mare parte a persoanelor ocupate (87,6%) activand in industria prelucratoare.

Si in servicii situatia este similara cu cea din industrie, procentul populatiei ocupate in acest domeniu la nivel regional (44,1%), fiind inferior fata de cel national (51,6%) – cele mai multe persoane activand in comert (29% din total persoane ocupate in servicii) si constructii (14,3%). Invatamantul si sanatatea sunt singurele sectiuni ale serviciilor unde ponderea populatiei ocupate este superioara nivelului national.

Urmarind distributia populatiei ocupate pe judete se constata ca cele mai mari ponderi sunt in judetele Iasi (24%), Suceava (19%), Bacau (17%), iar cele mai mici in judetele Vaslui (11%) si Botosani (12%).

Continuand analiza pe activitatile economiei nationale se constata in raport cu profilul economic al fiecarui judet diferente fata de valorile inregistrate la nivel regional.

Astfel, ponderea populatiei ocupate in agricultura este superioara nivelului regional (39,4%) in judetele Botosani (50%), Vaslui (48%), Suceava (43%) si Neamt (42%), si inferioara in judetele Bacau (31%) si Iasi (31%). Mentionam ca in niciun judet al regiunii nu se inregistreaza nivele inferioare celui national.

In industrie, doar in judetele Bacau si Neamt ponderea populatiei ocupate este superioara valorii regionale. La polul opus, cele mai mici valori sunt in judetele Botosani si Suceava. Totodata, in toate judetele regiunii, industria prelucratoare detine cea mai mare cota din populatia ocupata in industrie (peste 85%). Nici in cazul industriei nu exista niciun judet in regiune care sa aiba o valoare a populatiei ocupate superioara fata de valoarea nationala.

Pentru sectiunea constructii, cele mai mari nivele ale ponderii populatiei ocupate sunt in judetele Bacau si Iasi, in timp ce cele mai mici sunt in judetele Botosani si Vaslui. O situatie aproximativ similara se inregistreaza si in comert, unde primele locuri le detin judetele Neamt, Bacau si Suceava.

Se observa ca invatamantul si sanatatea (inclusiv servicii sociale) sunt singurele activitati ale economiei nationale, pentru care exista judete in regiune cu o pondere a populatiei ocupate mai mare decat cea nationala. Astfel, este cazul judetelor Bacau, Iasi si Vaslui pentru sanatate si aproape toate judetele (cu exceptia judetului Neamt) pentru invatamant.

Cele mai mari ponderi ale populatiei ocupate in servicii sunt in judetele Iasi (52,9%) si Bacau (50,3%), iar cele mai reduse in judetele Botosani (34,7%) si Vaslui (35,8%).

In raport cu datele existente (conform metodologiei AMIGO), evolutia ratei de activitate, respectiv de ocupare pentru Regiunea Nord-Est, pe medii de rezidenta, pentru intervalele 2007-201217 si 2013-2014 este urmatoarea:

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Rata de activitate pentru grupa de varsta 15 ani si peste

Total RNE 63,6 62,2 61,1 59,1 59 59,5 59,8 60,1Mediu urban 56,4 55,4 53,9 53,1 53,5 53,9 53,8 55,3Mediu rural 69,5 67,6 66,6 63,7 63,2 63,7 64,4 63,6

Rata de ocupare pentru grupa de varsta 15 ani si pesteTotal RNE 60,4 59,6 57,7 55,9 56,3 57 57,2 57,6Mediu urban 51 51,1 48,4 47,4 48,7 49,5 49 50,8Mediu rural 68 66,1 64,7 62,4 62 62,7 63,3 62,6

Rata de ocupare pentru grupa de varsta 20-64 aniTotal RNE 67,3 66,1 65,7 69,9 70,3 71,3 71,8 72,7Sursa: prelucrari date din Baza de date TEMPO – online, INS, EUROSTAT

Se constata ca la nivelul Regiunii Nord-Est rata de activitate, precum si rata de ocupare a inregistrat o crestere continua in perioada analizata, atat in mediu urban cat si in cel rural (cu exceptia ratei de activitate si a celei de ocupare in mediul rural, in 2014).

Din totalul populatiei ocupate civile, 47,6% sunt femei, Regiunea Nord-Est situandu-se astfel deasupra mediei nationale (46,8% - 2014) si a celei europene (45,9% - 2014).

Salariati

In regiune, in anul 201318, numarul mediu al salariatilor este de 497.928, in scadere cu 11,7% fata de 2006. Dupa cum se poate observa din grafic, aceasta scadere caracterizeaza si fiecare judet al regiunii.

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

Efectivul de salariati la sf. anului, pe judetele regiunii Nord-Est, nr.

2009 2010 2011 2012 2013 2014


In 2014 se observa o mica crestere (0,3%) la nivel regional a numarului mediu de salariati, acesta ajungand la 499.798 persoane. Tendinta se poate observa si la nivel judetean, exceptie fiind judetele Bacau si Vaslui.

17 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.18 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

4.2.2. Somajul

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

2

4

6

8

10

12

Rata somajului, %

UE28 Romania Regiunea NORD-EST

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

2

4

6

8

10

12

14

16

Rata somajului pe judete, %

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Sursa: prelucrari statistice Eurostat, INS

La nivelul anului 2014, in regiunea Nord-Est erau inregistrati 82.958 someri, in scadere fata de anul 2013 (85.343 someri), dar in crestere fata de 201219. Dintre acestia 61,6% erau barbati, iar 38,5% femei. Din acest numar doar 38,9% primeau indemnizatie de somaj. Analizand pe categorii de personal si nivel de pregatire, 48% din totalul somerilor beneficiari de ajutor de somaj sunt cu studii primare, gimnaziale si profesionale, 41,5% persoane cu studii liceale si postliceale si 10,3% persoane cu studii superioare.

Dintre somerii neindemnizati, 90,8% sunt cu studii primare, gimnaziale si profesionale, 7,4% sunt cu studii medii, iar 1,6% sunt cu studii superioare.

Rata somajului a atins in anul 2014 valoarea de 6,6% la nivel regional, superioara fata de valoarea nationala de 5,4%. Pe plan intraregional o crestere semnificativa a ratei somajului s-a inregistrat in judetele Vaslui (11,4%) si in Neamt (6,7%). Pentru grupa de varsta 15-24 ani, ponderea numarului de someri BIM in total populatie pe acest segment inregistreaza cel mai ridicat nivel dintre toate grupele de varsta – 12,4%. Urmeaza grupele de varsta 25-34 si 35-54 de ani cu ponderi de 5,7%, respectiv 3,4% (2014).

Pe medii de rezidenta, ponderea numarului de someri BIM pentru grupa de varsta 25-34 de ani este mai mare in mediul urban (9,7%) fata de mediul rural (1,9%). Aceeasi situatie se inregistreaza si pentru grupa 15-24 de ani, cu ponderi de 32,2%, respectiv 5,9%.

Urmarind distributia pe genuri, ponderea numarului de someri BIM pentru grupa de varsta 25-34 este mai mare la barbati (7,7%), fata de femei (3,1%). La grupa de varsta 15-24 ani ponderile sunt de 13,6%, respectiv 10,6%.


RO RNE RO RNE RO RNE15 - 24 ani 55 - 64 ani 15 ani si peste

0

5

10

15

20

25

30

35

Rata somajului BIM in 2014, pe grupe de varsta, in mediu urban, %

RO RNE RO RNE RO RNE15 - 24 ani 55 - 64 ani 15 ani si peste

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Rata somajului BIM in 2014, pe grupe de varsta, in mediul rural, %


O categorie aparte o reprezinta tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 ani, care nu sunt angajati, nu sunt inclusi in sistemul de invatamant sau de formare profesionala (NEET). Analizand datele statistice furnizate de catre EUROSTAT, se constata ca in perioada 2008-2010 procentul tinerilor NEET a crescut atat la nivel comunitar, cat si la nivel national si regional. In perioada 2012-2014 la nivelul Regiunii Nord-Est si la nivel comunitar se constata o scadere a procentului de tineri NEET, in timp ce la nivel national tendinta este una de crestere. In anul 201420, la nivelul Regiunii Nord-Est, procentul tinerilor NEET a fost de 14%, nivel apropiat de cel comunitar (16,3%) si inferior nivelului national (21,4%).

2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

5

10

15

20

25

Tineri NEET, %

European Union (28 countries) Romania Nord-Est

Sursa: Prelucrari baza de date EUROSTAT


4.2.3. Nivelul de trai, rata de saracie

In 201421, in raport cu datele statistice existente, desi se constata o crestere a salariului mediu net lunar, Regiunea Nord Est se situeaza pe ultimul loc in tara in ceea ce priveste nivelul veniturilor salariale, aspect ilustrat in tabelul urmator. De asemenea, se constata o distantare a regiunii din ce in ce mai accentuata fata de media europeana (16% din media UE28 a veniturilor lunare in 2013).

Sursa: Prelucrari date statistice Eurostat, Baza de date TEMPO – online, INS

Pe plan judetean, singurul judet care depaseste media regionala este Iasi (371 euro/luna – 2014), cel mai mic salariu mediu lunar inregistrandu-se in judetul Neamt. Riscul de saracie sau excluziune sociala este un concept multidimensional, indicand procentul populatiei care se incadreaza in cel putin una din urmatoarele trei situatii:

- Au venituri disponibile inferioare pragului de saracie;- Sunt intr-o stare de deprivare materiala severa;- Traiesc intr-o gospodarie cu o intensitate foarte redusa a muncii.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

10

20

30

40

50

60

Evolutia ratei riscului de saracie si a excluziunii sociale, %

Romania Nord-Est

Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

In anul 2013 nivelul ratei riscului de saracie si a excluziunii sociale a scazut cu 3,4 pp fata de 201222, ajungand la 48,9%. Cu toate acestea valoarea indicatorului este superioara nivelului national (40,4%).

Rata saraciei relative se defineste ca fiind ponderea persoanelor sarace (dupa metoda relativa de estimare) in totalul populatiei. Se considera sarace persoanele din gospodariile care au un venit disponibil pe adult-echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decat nivelul pragului de saracie. 21 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.22 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

5

10

15

20

25

30

35

40

Rata saraciei relative, %

Romania Regiunea NORD-EST


2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Rata deprivarii materiale severe, %



Analizand datele statistice pentru anul 201323 se constata ca desi acest indicator are valori superioare mediei nationale pentru Regiunea Nord-Est, trendul este de descrestere.

2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Rata persoanelor din gospodarii cu intensitate redusa a muncii, %



Pentru anul 201324, la nivelul Regiunii Nord-Est se constata cresterea ponderii persoanelor sub 60 ani care traiesc in gospodarii cu intensitate redusa a muncii, contrar tendintei de scadere inregistrata la nivel national. 23 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.24 Anul 2012 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

5. Infrastructura

5.1. Infrastructura de transport

Context european si national

La nivel comunitar, noile orientari strategice aferente perioadei de programare 2014-2020 pun un accent deosebit pe cresterea accesibilitatii, conectivitatii si mobilitatii rutiere in vederea fluidizarii traficului si reducerii poluarii fonice si atmosferice. Astfel, unul din cele 11 obiective tematice aferente Strategiei Europa 2020 este dedicat promovarii unor sisteme de transport durabile si eliminarii blocajelor din cadrul retelelor majore de transport.

In vederea crearii unui document cadru al infrastructurii de transport la nivelul Romaniei, s-a elaborat la nivel national Master Planul General de Transport al Romaniei pe termen scurt mediu si lung25, document care este conceput pentru a oferi o strategie clara pentru dezvoltarea sectorului de transport din Romania pentru urmatorii 15 de ani.

Reteaua TEN-T feroviara

25 Varianta disponibila spre consultare 01.10.2014

Analizand reteaua feroviara din regiune, se observa ca majoritatea liniilor functionale se conecteaza direct la reteaua TEN-T feroviara propusa (cu exceptia liniilor 512 - nefunctionala si 703), la care se adauga si o serie de linii nefunctionale momentan26: 508, 510, partial 513, 514, 515, 516, 518, iar municipiul Suceava, conform Regulamentul (UE) Nr. 1315/2013 , a fost desemnat terminal feroviar – rutier. Ca puncte de trecere a frontierei pentru reteaua feroviara de baza au fost desemnate pentru Ucraina – Vicsani, iar pentru Republica Moldova – Cristesti Jijia (Ungheni). Reteaua feroviara a regiunii Nord-Est cuprinde si numeroase tronsoane de cale ferata neelectrificata, fapt care determina o viteza mai scazuta a trenurilor. Liniile neelectrificate sunt: magistrala 600 in intregime, sectiunea situata la nord de Suceava din magistrala 500, liniile operationale 509, 511, 605, 607, 608, 703, precum si toate liniile inchise.

Conectivitate primaraPe traseul TEN-T feroviar se afla 3 municipii resedinta de judet: Bacau, Iasi si Suceava, 5 municipii (Campulung Moldovenesc, Onesti, Pascani, Roman si Vatra Dornei) respectiv 11 orase si 73 de comune, procentul populatiei din UAT-urile mentionate reprezentand 36,2% din populatia regiunii27.

Conectivitate secundaraDe-a lungul liniilor conectate direct la reteaua TEN-T de baza se afla 3 municipii resedinta de judet: Botosani, Piatra Neamt si Vaslui, 5 municipii (Barlad, Dorohoi, Falticeni, Moinesti, Radauti), 9 orase si 79 de comune, reprezentand o pondere de circa 25,9% din populatia regiunii. Dintre acestea, municipiile Moinesti, Falticeni si Radauti, orasele Siret si Vicovu de Sus, precum si 14 comune (reprezentand 5,9% din populatie), se afla momentan de-a lungul unor linii conectate direct la reteaua TEN-T, insa inchise.

Reteaua de cai ferate in regiune se prezinta la un nivel comparabil cu media pe tara in ceea ce priveste dotarea tehnica si lungimea tronsoanelor (conditiile geografice si de amplasament impun unele restrictii de circulatie). Astfel, ponderea retelei regionale de cai ferate in total retea nationala de cale ferata este de 15,03% la sfarsitul anului 2012. In perioada 2013-2014 nu s-au produs modificari semnificative, la sfarsitul anului 2014 procentul acesta fiind de 15,04%.

Conectivitate tertiaraDintre municipiile din regiune, doar Husi nu este amplasat de-a lungul retelei TEN-T feroviar sau a liniilor care se conecteaza direct la aceasta, linia fiind, de altfel inchisa. Orasul Murgeni se afla, de asemenea, pe o linie neconectata direct la reteaua TEN-T feroviara, tot inchisa, la fel ca linia de cale ferata care traverseaza orasul Saveni. Populatia aflata in Husi, Murgeni si Saveni, precum si in celelalte 9 comune aflate de-a lungul liniilor neconectate direct la reteaua TEN-T reprezinta 1,9% din populatia regiunii, majoritatea aflandu-se de-a lungul unor linii inchise.

Zone lipsite de infrastructura feroviaraIn regiune exista unele areale fara acces la calea ferata (in care se regasesc si 7 orase – Slanic Moldova in Bacau; Darabani, Flamanzi si Stefanesti in Botosani; Brosteni, Cajvana si Solca in Suceava). Principalele motive ale lipsei conectivitatii sunt reprezentate pe de o parte de configuratia terenului, in aceasta categorie incadrandu-se: sudul judetului Suceava si nordul judetului Neamt (partea central-nordica a Carpatilor Orientali), vestul judetului Vaslui si estul judetului Bacau (colinele Tutovei), iar pe de alta parte de lipsa de interes in derularea unor proiecte investitionale care sa vizeze extinderea retelei de cale ferata in Regiunea Nord-Est.

Astfel, se poate observa ca 43,8% din populatia regiunii nu are acces la reteaua de cai ferate ale regiunii, la care se adauga 7,8% din populatie aflata de-a lungul liniilor inchise, ponderea totala ajungand la 51,6%.

26Date disponibile in luna noiembrie 201527Datele privind populatia Unitatilor Administrativ-Teritoriale sunt preluate din baza de date TEMPO INS – indicatorul Populatia dupa Domiciliu la 1 iulie 2015 (date provizorii)

Infrastructura feroviara

Sursa : Baza de date on-line TEMPO al INS

Evolutia comparativa pentru calea ferata in exploatare, 2006-2014

Unitate teritoria

la

Suprafata

totala (kmp)

Lungimea cailor ferate, km Densitatea liniilor

ferate pe 1000 kmp in 2014

2006

2007

2008

2009

2010

2011 2012 2013 2014

Nord – Est

36850 1624 1619 1619 1619 1620 1620 1620 1620 1621 43,9

Romania 238391 10789

10777

10785

10784

10785

10777

10777

10768

10777 45,2

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2013, Baza de date on-line TEMPO al INS

In perioada 2013-2014 se poate constata ca lungimea cailor ferate din regiune si la nivel national a ramas (aproape) neschimbata.

Transportul feroviar de marfuri, 2013, mii toneDescarcari

provenind din alte regiuni

Incarcari cu destinatia alte

regiuniTrafic intraregional

Regiunea Nord-Est 2702,3 7690,8 299,0Total regiuni 23484,1 23484,1 17783,8

Sursa: Publicatia „Transportul de pasageri si marfuri pe moduri de transport” - INS

In ceea ce priveste traficul de marfuri pe reteaua feroviara, incarcarile cu destinatia alte regiuni reprezinta cca. 33% din total incarcari la nivelul tuturor regiunilor (produse rafinate din petrol, produse chimice si fibre manufacturate, produse din cauciuc si mase plastice), in timp ce la descarcari provenind din alte regiuni, respectiv trafic intraregional Regiunea Nord-Est are o pondere mult mai modesta de 11,5%, respectiv 1,7%.

Reteaua TEN-T rutiera

Reteaua TEN-T de baza traverseaza Regiunea Nord-Est atat de la nord la sud, cat si de la est la vest prin partea mediana, asigurand, pe de o parte, conexiunea capitalei Bucuresti cu Ucraina prin nordul regiunii (traversand municipiile Bacau, Roman, Falticeni, Suceava si ajungand la punctul de trecere a frontierei Siret), cat si conexiunea vestului tarii (Timisoara, Cluj, Targu Mures) cu partea de est (Piatra Neamt, Iasi) si apoi cu Republica

Moldova (cu punct de trecere a frontierei pe reteaua de baza – Ungheni28). Reteaua TEN-T extinsa include conexiunea municipiului Bucuresti cu municipiul Chisinau pe directia SV-NE, traversand municipiile Barlad si Husi din regiunea Nord-Est, respectiv legatura municipiului Bacau cu municipiul Brasov.

Luand in cosiderare conceptul de conectivitate folosit in ghidul specific al axei 6 din Programul Operational Regional 2014-2020 (Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala), putem extrapola si ajunge la o clasificare in 4 categorii a infrastructurii rutiere, respectiv a Unitatilor Administrativ-Teritoriale29:

1. Reteaua TEN-TReteaua TEN-T este reprezentata de drumurile nationale, autostrazile si drumurile expres care alcatuiesc reteaua de baza (core), cea extinsa (comprehensive), precum si coridoarele principale TEN-T stabilite conform Regulamentelor nr. 1315/201330 si nr. 1316/201331 ale Parlamentului European si ale Consiliului Uniunii Europene32. Unitatile Administrativ-Teritoriale intersectate de aceste drumuri sunt considerate ca fiind amplasate direct pe reteaua TEN-T. De acest amplasament beneficiaza aproximativ 1,6 milioane de locuitori (40,2% din populatia regiunii) din 10 municipii, 5 orase si 82 de comune.

28 Momentan nu exista aceasta legatura rutiera peste raul Prut29 Datele privind populatia Unitatilor Administrativ-Teritoriale sunt preluate din baza de date TEMPO INS – indicatorul Populatia dupa Domiciliu la 1 iulie 2015 (date provizorii)30 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32013R131531 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32013R131632 Hartile sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/en/maps.html

http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/en/maps.html

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1316

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1315

2. Conectivitatea DirectaDrumurile nationale sau judetene care se intersecteaza cu coridorul TEN-T asigura conectivitatea directa. Unitatile Administrativ-Teritoriale aflate de-a lungul acestor drumuri sunt conectate direct la reteaua TEN-T, acestea insumand aproximativ 1,9 milioane de locuitori (48,2% din populatia regiunii). In aceasta categorie intra 7 municipii, 23 de orase si 295 de comune.

3. Conectivitatea IndirectaDrumurile nationale sau judetene care realizeaza legatura la un coridor TEN-T prin intermediul unui drum national modernizat reprezintă conectivitatea indirectă. Conectivitatea indirecta prin intermediul unui drum national este inteleasa in sensul in care drumul judetean se intersecteaza sau se continua printr—un drum national modernizat (conform definitiilor din literatura de specialitate - Drumul care are partea carosabila acoperita cu una din urmatoarele categorii de îmbracaminti: beton-ciment, asfaltice de tip greu si mijlociu si pavaje) care asigura conectivitatea la un coridor TEN-T rutier. Termenul de drum national acopera urmatoarele situatii:

1. Drum național cu indicativ numeric sau indicativ numeric si literal, sau 2 drumuri nationale aflate in continuitate cu acelasi indicativ numeric (ex. DN 100 + DN 100B)

2. Drumuri nationale aflate in continuitate, definite cu o singura denumire in cadrul MPGT (TR Ardeal, Bucovina Expres etc)

Unitatile Administrativ-Teritoriale aflate de-a lungul acestor drumuri sunt conectate indirect la reteaua TEN-T. Populatia acestor UAT-uri ajunge la aproximativ 370 mii de locuitori (9.5% din populatia regiunii) din 109 comune.33

4. Lipsa conectivitatiiDrumurile care nu se intersecteaza cu un drum national care la randul lui sa se conecteze cu reteaua TEN-T sunt considerate ca fiind neconectate la retea. La fel, Unitatile Administrativ-Teritoriale aflate de-a lungul acestor drumuri sau care nu sunt strabatute de drumuri nationale sau judetene sunt considerate neconectate la reteaua TEN-T. In acest caz se afla aproape 83 de mii de locuitori (2,1% din populatia regiunii) din 20 de comune si un oras (Cajvana, judetul Suceava).

Infrastructura rutiera

Regiunea Nord-Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza:

Bucuresti – Bacau – Roman – Suceava - Siret (punct de control si trecere a frontierei) – E 85

Suceava - Vatra Dornei – Cluj Napoca (E 576) care face legatura cu E 60 Cluj Napoca-Oradea

Bacau – Brasov – Pitesti - E 574 (care face legatura cu E 70 Craiova – Vidin - Skopje)

Bucuresti – Barlad – Albita (punct de trecere a frontierei) – Chisinau – E 581 care strabate judetul Vaslui

Roman- Targu Frumos cu ramificatie catre Botosani (E 58) si Iasi – Sculeni (punct de trecere a frontierei) (E 583)

In acelasi context amintim si obiectivele de investitii ale CNADNR, pentru care au fost deja semnate contractele de lucrari si care se afla in diferite stadii de executie sau sunt finalizate: varianta ocolitoare Bacau, varianta ocolitoare Suceava, varianta ocolitoare Iasi Sud, reabilitarea/modernizarea drumurilor nationale DN 29 Suceava – Botosani, DN 24/DN 24B, limita judetelor Galati/Vaslui – Crasna – Albita, DN 24 Crasna – Iasi.

Autostrazi si drumuri expres

In cadrul Master Planului General de Transport al Romaniei pe termen scurt, mediu si lung (iulie 2015), Strategia de implementare a proiectelor de infrastructură de transport și a listei de proiecte pentru Programul Operațional Infrastructură Mare are la bază două scenarii și anume:a) Scenariul cu surse de finanțare din fonduri structurale și cofinanțare din bugetul de stat;b) Scenariul cu surse de finanțare din fonduri structurale, din activarea clauzei de reformă structurală și surse de finanțare din bugetul de stat;Cel de-al doilea scenariu se bazează pe obținerea de surse de finanțare suplimentare de către România, în special din împrumuturi publice contractate conform legii, după activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor și obținerea unei devieri de la ținta de deficit bugetar de 0,5% din PIB, începând cu anul 2017 pentru o perioadă de 4 ani consecutiv, respectiv până în anul 2020.

33 In calculul conectivitatii indirecte au fost incluse toate drumurile nationale care acopera cele 2 situatii mentionate, insa indiferent de starea drumului si imbracaminte (nu sunt furnizate date in aceasta privinta)

Astfel, pentru perioada 2014-2020, sunt prevazute a fi realizate urmatoarele tronsoane de autostrada sau drum expres:

- Autostrada Targu Neamt – Iasi – Ungheni (in scenariul cu clauza de reforma strucurala)

- Drum expres Bacau – Focsani- Drum expres Bacau – Pascani (in scenariul cu clauza de reforma

strucurala)De asemenea, sunt prevazute si proiecte care ar urma sa fie implementate in perioada 2021-2030 si anume:

- Autostrada Targu Neamt - Iasi – Ungheni (in scenariul fara clauza de reforma strucurala)

- Autostrada Bacau – Pascani (in scenariul fara clauza de reforma strucurala)- Autostrada Targu Mures - Targu Neamt- Autostrada Brasov-Bacau- Drum expres Pascani - Suceava

- Drum expres Suceava - Siret- Drum expres Suceava – Botosani (faza 1)- Drum expres Bacau – Piatra Neamt (faza 1)

Situatia drumurilor nationale, judetene si comunale la nivel national, regional si judetean - 2014Categorii de drumuri publice RO RNE BC BT IS NT SV VS

Total drumuri publice, km

Total 85362

14533 2455 2367 2361 2009 315

0220

1Modernizate 3024

0 4923 890 727 406 547 1576 777

Cu imbr. usoare rutiere 22088 2591 471 452 720 579 107 262

Pietruite 22120 5086 852 803 799 809 121

5 608De pamant 1091

4 1933 242 375 436 74 252 554Densitate drumuri publice pe 100 kmp de teritoriu 35,8 39,4 37,1 47,3 43,1 34,1 36,8 41,4

Drumuri nationale, km

Total 17272 2668 450 422 360 418 628 390

Modernizate 16172 2468 430 338 344 407 614 335

Cu imbr. usoare rutiere 861 162 19 49 14 11 14 55Pietruite 224 38 1 35 2 - - -De pamant 15 - - - - - - -

Drumuri judetene si comunale,km

Total 68090

11865 2005 2205 2001 1591 250

2181

1Modernizate 1406

8 2455 460 389 66 140 962 442Cu imbr. usoare rutiere 2122

7 2429 452 403 706 568 93 207Pietruite 2189

6 5048 851 768 797 809 1215 608

De pamant 10899 1933 242 375 436 74 252 554

Sursa: Publicatia „Lungimea cailor de transport in 2014” - INS

Comparativ cu situatia din anul 201334, in 2014 se constata ca lungimea totala a drumurilor publice in Regiunea Nord-Est a crescut cu 432 km, ceea ce reprezinta 91% din totalul cresterii la nivel national. Aceasta evolutie se regaseste in special in cresterea lungimii drumurilor comunale nemodernizate din judetele Botosani (260 km) si Suceava (156 km). Din aceasta cauza, desi lungimea drumurilor modernizate in regiune a crescut in 2014 cu 2,4%, procentul lor in total drumuri publice a inregistrat o scadere de la 34,08% in 2013 la 33,87% in 2014.In ceea ce priveste repartizarea drumurilor modernizate pe judete, se constata ca modificari mai importante au avut loc in judetele Botosani (crestere cu 10,3%) si Bacau (crestere cu 2,1%).

Tabel privind situatia defalcata a drumurilor judetene si comunale la nivel regional si judetean, pentru anul 2014Categorii de drumuri RNE BC BT IS NT SV VSDrumuri judetene, km

Total 5442 926 677 1035 727 1139 938Modernizate 1958 458 232 40 71 782 375Cu imbracaminti usoare rutiere

1616 227 268 542 426 58 95

Pietruite 1498 218 177 377 230 203 293

34 anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

De pamant 370 23 - 76 - 96 175

Drumuri comunale, km

Total 6423 1079 1258 966 864 1363 873Modernizate 497 2 157 22 69 180 67Cu imbracaminti usoare rutiere

813 225 135 164 142 35 112

Pietruite 3550 633 591 420 579 1012 315De pamant 1563 219 375 360 74 156 379

Sursa: Publicatia „Lungimea cailor de transport in 2014”, - INS

La nivel regional ponderea drumurilor judetene modernizate este de aproximativ 36%, in timp ce a drumurilor comunale modernizate de 7,7%.Fata de anul de referinta 2013, se constata urmatoarele:

- Crestere cu 3,1% a lungimii drumurilor judetene modernizate;- Crestere cu 12,7% a lungimii drumurilor comunale modernizate.

Accidente de circulatie rutiera, pe judete, 2007, 201235 si 2013-2014

Regiunea/

judetul

Nr. accidente Nr. persoane accidentateMorti Raniti

2007 2012 2013 2014 2007 2012 2013

2014 2007 2012 2013 2014

Romania n/a 26928 2482

72535

5 n/a 2042 1861 1818 n/a 34209

31464

32334

Regiunea Nord-Est

1256 3862 3618 4004 425 332 314 296 1014 4868 4547 5051

Bacau 305 736 722 716 93 58 50 66 277 914 915 922Botosani 105 377 316 397 43 31 24 15 77 434 376 505Iasi 241 887 854 919 79 72 53 40 184 1123 1097 1153Neamt 190 560 501 561 73 57 55 55 134 733 639 754Suceava 306 822 805 955 106 73 87 88 250 1113 1017 1143Vaslui 109 480 420 456 31 41 45 32 92 551 503 574Sursa: „Vehicule inmatriculate si accidente de circulatie” – INS

Pentru perioada 2013-2014 se constata o evolutie oscilanta in ceea ce priveste numarul de accidente si a persoanelor accidentate in circulatia rutiera; astfel, in 2013 are loc o scadere a acestora in toate judetele regiunii precum si la nivel national, in timp ce in 2014 o crestere ce depaseste valoarea inregistrata in 2012 (exceptie facand partial judetele Bacau si Vaslui).

In total, in 2014 a avut loc o crestere a numarului de accidente cu 3,6% fata de 2012 si 10,6% fata de 2013 si o crestere a numarului persoanelor accidentate 2,8% fata de 2012 si 10% fata de 2013.

Infrastructura aeriana

Transporturile aeriene de care beneficiaza regiunea, sunt sustinute de o infrastructura specifica formata din trei aeroporturi care deservesc curse interne (catre Bucuresti), cat si externe. Cele trei aeroporturi sunt situate in Bacau, Iasi si Suceava36. In acord cu Retelele Economice Primare definite prin modul rutier si feroviar, se propune, conform Master Planului de Transport al Romaniei, o ierarhizare a aeroporturilor din Romania pe baza rolului si potentialului acestora de a atrage atat trafic intern cat si trafic international. Clasificarea aeroporturilor din Romania realizata pe baza tiparelor de servicii din 2011 35 anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est36 Vezi localizarea geografica a aeroporturilor pe harta

includeau aeroportulile din regiunea Nord-Est fie in categoria de aeroporturi regionale (Bacau, Iasi), fie aeroporturi regionale mici (Suceava). Clasificarea viitoare a aeroporturilor se bazeaza pe zona de captare. Astfel, aeroporturile regiunii nord-est se incadreaza in urmatoarele clase:

Aeroport Populatie in zona de captare

Clasificare actuala Clasificare viitoare

Bacau 1.702.721 Aeroport Regional Aeroport RegionalIasi 1.040.752 Aeroport Regional Aeroport Hub

InternationalSuceava 972.480 Aeroport Regional Mic Aeroport Regional

Sursa: Master Planul General de Transport la Romaniei

In anul 2014 s-au inregistrat cresteri ale traficului de pasageri pe aeroportul din Iasi, o stagnare pe pe aeroportul din Bacau si o scadere semnificativa a traficului pe aeroportul din Suceava (datorata inchiderii aeroportului pe perioada lucrarilor de modernizare).

Astfel numarul total de pasageri in 2014 a fost de 576.312 persoane, reprezentand o crestere 3,5% fata de anul 201337.

Aeroportul Bacau (George Enescu), situat la 6,5 km sud de municipiul Bacau, asigura infrastructura necesara efectuarii in conditii de securitate a zborurilor aeronavelor de pana la 400 tone, organizand momentan doar zboruri externe.

Aeroportul a fost deschis pentru transportul public de pasageri si bunuri in anul 1946. Pista are o lungime de 2500 metri si o latime de 80 metri, fiind situata la altitudinea de 185 m. Aeroportul deserveste atat populatia judetului Bacau cat si pe cea din judetele invecinate.

Amplasarea geografica favorabila in zona centrala a Moldovei cat si conectarea usoara la magistrala feroviara 500 (Bucuresti-Suceava) si la drumul european E85 (Bucuresti-Suceava) faciliteaza accesul populatiei la aeroport, fiind atuuri importante pentru dezvoltarea viitoare. In prezent, pe Aeroportul Bacau opereaza curse aeriene regulate ale companiei Blue Air. Blue Air ofera zboruri directe catre Milano (Bergamo), Londra (Luton), Roma (Fiumicino), Paris (Beauvais), Bologna, Bruxelles, Dublin, Torino (Caselle), Liverpool si Catania, iar din vara anului 2016 si catre Madrid si Stuttgart.

In cadrul MPGT, Aeroportul Bacau este prevazut cu un proiect de „Extindere terminal pasageri, cale rulare terminal pasageri, platformă staționare terminal pasageri, reabilitare pistă, platformă de staționare, dotarea cu echipamente de siguranță”, in valoare de 68,4 mil. euro, planificat pentru perioada 2020-2030.

Statistici de trafic pentru Aeroportul Bacau, trafic pasageri, 2008 - 2014 (intrari-iesiri)An Pasageri Variatie fata de anul

anterior, %2008 117.378 -2009 193.075 64,4%2010 238.241 23,3%2011 293.965 23,3%2012 393.976 34,0%2013 305.043 -22,5%2014 306.582 0,5%

Sursa: „Transportul aeroportuar de pasageri si marfuri” – INS

Aeroportul Iasi este cel mai vechi din regiune, fiind infiintat in anul 1932. El se afla situat la 8 km nord de Iasi, la o altitudine de 120 m, fiind destinat traficului aerian intern si extern de pasageri, avand o pista de decolare-aterizare de 2.400 metri lungime. 37 anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

Accesul la aeroport se face pe drumul judetean DJ 282G si apoi pe DJ 282I. Aeroportul Iasi se afla in zona de granita a Uniunii Europene cu tarile estice, pozitia sa fiind una de o importanta deosebita avand in vedere cooperarea transfrontaliera. Relativa apropiere fata de Vaslui, Botosani si Neamt permite satisfacerea cererii de transport aerian pentru locuitorii din aceste zone, care au astfel avantajul accesului rapid spre aceste centre urbane.

Aeroportul Iasi este format din 3 terminale, cu 14 birouri de check-in si o capacitate de 680 de pasageri/ora38. Platforma de parcare si debarcare – imbarcare poate primi cel mult 4 aeronave simultan, ceea ce conduce la serioase limitari operationale.

Ca program regulat de zbor, activitatea aeroportului Iasi este caracterizata de operarile cu aeronave apartinand companiilor Tarom, BlueAir, WizzAir si Austrian Airlines. De pe Aeroportul International Iasi, Tarom efectueaza curse regulate spre Bucuresti, Roma (Fiumicino), Bologna, Torino, Londra (Luton), Munchen, Tel Aviv si Istanbul (Ataturk). BlueAir zboara spre Paris (Beauvais), Londra (Luton), Roma si Bucuresti, iar din 2016 si catre Koln, Barcelona si Bruxelles. Compania WizzAir are zboruri catre Londra (Luton), Milano (Bergamo) si Venetia (Treviso), iar din 2016 au anuntat noi curse regulate catre Bologna, Catania, Larnaca, Roma (Ciampino) si Tel Aviv. In total, la nivelul anului 2016 sunt anuntate 17 rute regulate cu plecare de pe aeroportul Iasi.

Totodata, compania Austrian Airlines deserveste relatia Iasi-Viena, iar pe perioada verii se deruleaza si zboruri charter de catre companiile Tarom, BlueAir si Air Bucharest catre Antalya, Zakynthos, Heraklion si Rhodos.

Mentionam ca aeroportul este deservit in prezent de o linie a retelei de transport public local.

Conform Master Planului de Transport, aeroportul Iasi este in prezent clasificat ca Aeroport Regional, dar are potential de a se dezvolta intr-un Aeroport Hub International. Acesta are prevazut un proiect de „Reabilitare suprafețe de mișcare, terminal pasageri + terminal cargo nou”, in valoare de 93,5 mil. euro, planificat pentru perioada 2020-2030.

Statistici de trafic pentru Aeroportul Iasi - trafic pasageri, 2008 - 2014 (intrari-iesiri)

An Pasageri Variatie fata de anul anterior, %

2008 131.318 -2009 139.708 6,3%2010 141.409 1,2%2011 183.859 30,0%2012 171.657 -6,6%2013 231.364 34,7%2014 269.510 16,5%

Sursa: „Transportul aeroportuar de pasageri si marfuri” - INS

Aeroportul Suceava (Stefan cel Mare) este situat pe teritoriul comunei Salcea, la aproximativ 15 km est de Suceava si 40 km de Botosani, accesul fiind asigurat prin drumul national DN29 - este destinat in prezent traficului intern de pasageri.

In octombrie 2015 a fost finalizat proiectul "Modernizare suprafata de miscare si balizaj, turn de control si amenajarea terenului in vederea amplasarii sistemului de navigatie tip ILS la Aeroportul 'Stefan Cel Mare’ Suceava” in valoare de 39.553.421 euro (POS Transport). In septembrie 2015, Consiliul Judetean Suceava a luat decizia transmiterii in administrarea Regiei Autonome Aeroportul „Stefan cel Mare” Suceava a mai multor cladiri ale Centrului Economic Bucovina Suceava (CEBS) pentru amenajarea noilor terminale pentru plecari si sosiri si pentru transporturile cargo (conform HCJ 162/29.09.2015). Dupa

38 http://www.aeroport.ro/info-ias/date-tehnice/

deschiderea noilor terminale, aerogara actuala va fi folosita pentru cursele interne si pentru clientii VIP.

Singura cursa regulata momentan este cea asigurata de compania TAROM pe relatia Suceava – Bucuresti.

In cadrul Master Planului de Transport, aeroportul Suceava este clasificat ca Aeroport Regional Mic, dar are potential de a se dezvolta intr-un Aeroport Regional. Proiectul include „Reabilitare terminal pasageri existent, infrastructură aeriană auxiliară (gard perimetral + iluminat), dotare cu echipamente de siguranță”, este in valoare de 10,5 mil. euro si este planificat pentru perioada 2020-2030.

Statistici de trafic pentru Aeroportul Suceava - trafic pasageri, 2008 - 2014 (intrari-iesiri)

An Pasageri Variatie fata de anul anterior, %

2008 23.456 -2009 33.138 41,2%2010 34.006 2,6%2011 27.182 -20,0%2012 25.191 -7,3%2013 19.968 -20,7%2014 220 -98,9%

Sursa: „Transportul aeroportuar de pasageri si marfuri” – INS

Transport intermodal

In cadrul Master Planului General de Transport al Romaniei (iulie 2015), sunt prezentate terminalele intermodale de marfa ale CFR Marfa, dar si cele operate privat, dintre care, in Regiunea Nord-Est se afla urmatoarele:

Nr. Terminal Operator

Stadiul

curent

Containere operate

1 Socola Marfuri (Iasi)

CFR Marfa Inactiv 60

2 Suceava CFR Marfa Activ 27323 Bacau CFR Marfa Activ 16044 Botosani CFR Marfa Inchis *5 Iasi DB Schenker Romtrans

SA* *

6 Suceava (Dornesti) Unicom Holding Dornesti

* *

Sursa: CFR Marfa - Martie 2013, Master Planul General de Transport al Romaniei (iulie 2015)Nota: * Nu sunt date prezente in Master Plan

Ca interventii in cadrul master planului, sunt prevazute reabilitari a terminalelor intermodale din Iasi, Bacau si Suceava, dupa cum urmeaza:

Iasi (Socola) – terminal nou sau modernizat: se propune redeschiderea terminalului pentru a profita de potentialul de transbordare containere de pe ecartamentul rusesc pe cel european si, de asemenea, datorita capacitatii de gestionare a traficului intern, fiind programat pentru implementare in perioada 2016-2020. Acest proiect va fi implementat de catre CFR SA si CFR Marfa, impreuna cu sectorul privat si are o valoare estimata de 34,25 mil. euro.

Suceava - terminal nou sau modernizat: se propune modernizarea terminalului pentru cresterea eficientei, reducerea costurilor si timpului de tranzit, dar si pentru a promova cresterea economica din sectorul intermodal. Suceava ofera o oportunitate pentru o dezvoltare continua, dar si pentru incurajarea traficului intermodal pe coridorul IX. Acest proiect este programat pentru implementare in perioada 2016-2020 de catre CFR SA si CFR Marfa, impreuna cu sectorul privat si are o valoare estimata de 21,44 mil. euro.

Bacau - terminal nou sau modernizat: se propune renovarea terminalului si extinderea spre sud-est pentru cresterea eficientei, reducerea costurilor si timpului de tranzit, dar si pentru a promova cresterea economica din sectorul intermodal. Cresterea prognozata in sectorul intermodal presupune ca dispunerea curenta a terminalului Bacau va fi coplesita in curand si trebuie realizate imbunatatiri pentru cresterea volumului de transbordare, dar si pentru a permite stocarea unui volum mai mare de containere. Acest proiect este programat pentru implementare in perioada 2016-2020 de catre CFR SA si CFR Marfa, impreuna cu sectorul privat si are o valoare estimata de 21,44 mil. euro.

5.2. Reteaua de gaze naturale, energia termica si eficienta energetica

Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite in regiuneSistemul de distributie a gazelor naturale in Regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma urmatorilor indicatori: localitatile conectate, lungimea retelei si volumul distribuit.

Reteaua si volumul de gaze naturale distribuit, 2012-2014

Judet

Localitati conectate-

2012Lungime retea simpla

(km) Volum gaze naturale distribuite

TotalDin care

Mun. si orase

201239 2013 2014(mii m3) din care uz casnic

2012 2013 2014 2012 2013 2014

Bacau 24 8 905 907,4 920,5 196865 179118 165281 78621 77846 74242

Botosani 6 3 239,1 253,6 262,4 48335 47860 43698 27144 27822 25327Iasi 23 5 932,4 955,5 993,7 20599

9 193994 183349 96726 98421 95438Neamt 16 4 477,2 479,8 510 10753

3 99781 135786 50240 49751 56128Suceava 12 8 534,4 544,4 550,9 85086 89002 78490 38347 39454 37726Vaslui 10 4 299,5 317,3 333,7 56173 53862 50546 35378 34724 33433Regiune NE 91 32 3387,6 3458 3571,2 69999

1 663617 657150 326456 328018 322294

Romania 892 242 36771,8

37311,2

37890,3

9386112

8632133

8154534

2824197

2789048

2690608

Sursa: Baza de date TEMPO – online, INSIn perioada 2013-2014 se constata o dezvoltare a retelei de gaze naturale atat la nivel regional cat si la nivel national. Aceasta crestere nu a atras dupa sine si cresterea consumului industrial sau casnic, acesta continuand sa scada si in perioada mentionata. Judetul Neamt constituie o exceptie, in anul 2014 inregistrandu-se o crestere a consumului total de gaze cu 36% (12,8% consumul de gaze pentru uz casnic).

In perioada 2013-2014 numarul localitatilor urbane din regiune, conectate la reteaua de gaze naturale a ramas acelasi, iar numarul localitatilor rurale conectate a crescut cu 8 (2 in judetul Bacau, 1 in judetul Iasi, 2 in judetul Neamt, 3 in judetul Vaslui).

Servicii de furnizare a energiei termice, eficienta energetica


Reteaua si energia termica distribuita, 201240

JudetLocalitati conectate Evolutie

localitati conectate 2012/200

6, %

Energia termica distribuita, Gcal. Evolutie total

energie termica,2012/2006, %Tot

alDin care

municipii si orase

Total Pt. uz casnic

Bacau 2 2 -33,33 150525 118208 -52,10Botosani 1 1 -50 80309 66131 -41,95Iasi 2 2 -33,33 355518 309298 -39,07Neamt 3 1 -40 20205 19005 -82,78Suceava 5 5 0 254301 202231 -18,79Vaslui 3 3 -25 7927 7889 -82,55Regiune NE 16 14 -27,27 868785 722762 -42,54Romania 101 90 -28,87 10962751 9213729 -33,78Sursa: Baza de date TEMPO – online, INS

In perioada 2013-2014 a continuat tendinta de scadere a cantitatii de energie termica distribuita in toate judetele regiunii cat si pe plan national. Mai mult, inca 2 localitati urbane (Onesti si Husi) nu mai au retea de distribuire a energiei termice. In aceste conditii exemplul comunei Saru Dornei din judetul Suceava care s-a conectat in 2013 la reteua centralizata de distribuire a energiei termice este singular.

Reteaua si energia termica distribuita, 2013-2014

Judet

Localitati conectate Evolutie

localitati conectate 2013/2012

, %

Energia termica distribuita, Gcal. Evolutie total

energie termica,2014/201

2, %

Total

Din care

municipii si orase

Total Pt. uz casnic

2013 2014 2013 2014

Bacau 1 1 -50 134658 123086 97762 85065 -18,23Botosani 1 1 0 76640 74071 62260 58880 -7,77Iasi 2 2 0 300393 271536 198405 172799 -23,62Neamt 3 1 0 13574 7685 10402 5248 -61,96Suceava 6 5 0 222974 187862 176962 152002 -26,13Vaslui 2 2 -33,3 7879 4657 7876 4654 -41,25Regiune NE 15 12 -6,25 756118 668897 553667 478648 -23,01Romania 88 75 -12,87 107034

99984516

7849094

27796483 -10,19


In anul 2014 cantitatea totala de energie termica distribuita a scazut fata de 2012 cu 23%, fapt explicat atat prin reducerea numarului de localitati conectate, nivelul redus al veniturilor disponibile, cat si de evolutiile climatice (variatii de la an la an).

5.3. Infrastructura de telecomunicatii

Dotarea gospodariilor din Regiunea Nord-Est cu calculatoare este deficitara – doar 36% dintre acestea detin un calculator, 5% un laptop, iar 5% si calculator si laptop (2011). Practic 54% dintre gospodarii nu au niciun calculator – procent dublu fata de regiunea Bucuresti-Ilfov. Totodata, cele mai multe gospodarii fara calculatoare sunt amplasate in mediul rural (cca. doua treimi).


Gradul de penetrare a serviciilor de internet la nivel de gospodarie este de numai 36% - 32% au acces la internet fix, 2% acces la internet mobil, 2% acces si la internet fix si internet mobil. Practic 64% dintre gospodarii nu au acces la internet.

Din prisma ponderii populatiei care a accesat in medie cel putin odata pe saptamana internetul, una din trei persoane acceseaza in mod regulat internetul (33%), cu 20 p.p. sub Regiunea Bucuresti-Ilfov.In Regiunea Nord-Est, 42% din populatia cu varsta mai mare de 18 ani a utilizat internetul in ultimele trei luni, 6% a utilizat internetul cu mai mult de trei luni in urma, iar 50% nu a utilizat niciodata internetul. Totodata, 15% din totalul populatiei Romaniei care a accesat internetul provine din Regiunea Nord-Est. Principalul motiv al celor care nu au utilizat niciodata internetul il constituie lipsa nevoii folosirii acestor servicii (persoane cu acces la internet).

In urmatorul tabel este prezentata evolutia indicatorilor privind accesul populatiei la internet in perioada 2012-201441.

2012 2013 2014Gospodarii conectate la internet, %

UE28 76 79 81Romania 54 58 61Regiunea Nord-Est 45 51 55

Gospodarii conectate la internet de tip broadband, %UE28 72 76 78Romania 50 56 58Regiunea Nord-Est 41 47 51

Populatia care a accesat internetul cel putin o data pe saptamana, %UE28 n/a n/a n/aRomania 43 45 48Regiunea Nord-Est 40 43 46

Populatia care a utilizat internetul in ultimele 3 luni, %UE28 n/a n/a n/aRomania 46 50 54Regiunea Nord-Est 43 50 53

Populatia care a utilizat internet banking, %UE28 n/a n/a n/aRomania 3 4 4Regiunea Nord-Est 3 4 3

Populatia de peste 16 ani, care nu a utilizat niciodata internetul, %UE28 23 20 18Romania 48 42 39Regiunea Nord-Est 51 42 37Populatia de peste 16 ani care a comandat/cumparat produse prin internet, din

total utilizatori, in ultimii 12 luniUE28 59 61 63Romania 14,4 16,3Regiunea Nord-Est 14,9 12,1 11,8Sursa: EUROSTAT, „Accesul populatiei la tehnologia informatiilor si comunicatiilor”, 2012, 2013, 2014 - INS

Din datele statistice prezentate in tabelul anterior reiese ca, in 2014 55% din gospodariile din regiunea Nord-Est au fost conectate la internet (cu 19 pp mai mult fata de 2011), in parte datorata lucrarilor de extindere a retelelor de internet, derulate de furnizorii de internet. Mai mult, 51% din gospodarii sunt conectate la retele de tip broadband.

41 Anul 2011 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, aprobat de CDR Nord-Est.

In continuare, ponderea celor care nu au utilizat niciodata internetul este ridicata (37%), dubla fata de media existenta la nivel comunitar. Surprinzatioare este scaderea ponderii populatiei care au realizat comenzi on-line (scadere cu 3 pp. in perioada 2012-2014) in conditiile in care in aceasta perioada a avut loc o crestere a consumului individual si a cheltuielilor guvernamentale.

5.4. Infrastructura educationala

Numarul unitatilor de educatie din regiune detine 15,73% din numarul total al unitatilor de invatamant existente la nivel national, iar populatia scolara reprezinta 18,03% din totalul populatiei scolare la nivel national (201342). Acest aspect exprima corelarea cu faptul ca regiunea detine cea mai mare populatie si suprafata dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei.

Astfel, in regiune functionau 15,63% din numarul total de licee din Romania si 17,6% din cel al scolilor generale. Totodata, desi in regiune se afla 18,03% din populatia prescolara a Romaniei numarul gradinitelor existente reprezinta doar 9,51% din totalul national (2013).

Situatia comparativa a numarului de unitati scolare pe niveluri de educatie – 2013-2014

Unitate teritoriala

GradiniteScoli din inv.

primar si gimnazial

LiceeScoli din

inv. postliceal

Institutii de inv. superior

2013 2014 2013 2014 2013

2014

2013

2014 2013 2014

Nord - Est 113 121 712 719 251 243 22 23 14 14Romania 1187 1205 4045 4050 160

51576

103 142 103 101


In anul 2014 se constata o scadere a populatiei scolare in regiune, atat numeric (658410 – 2013; 664538 – 2014), cat si ca pondere in total populatie scolara la nivel national (17,79% - 2014).

La nivelul judetelor se observa ca in 2013, aproximativ 24% din total unitati scolare erau localizate in judetul Iasi, iar cel mai mic procent (12%) in judetul Botosani.

17%

11%

28%12%

20%

12%

Repartizarea populatie scolare pe judete, 2013

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

17%

12%

24%13%

21%

13%

Repartizarea unitatilor scolare pe judete, 2013


Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

42 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, aprobat de CDR Nord-Est.

Analizand datele privind populatia scolara pe judete, in perioada 2013-2014 se constata ca judetul Iasi este singurul judet cu o populatie scolara in crestere. In acelasi timp numarul unitatilor scolare a crescut in judetele Botosani, Iasi, Suceava si Vaslui.


70000

90000

110000

130000

150000

170000

190000

210000

Evolutia populatiei scolare pe judete

2013 2014


120

140

160

180

200

220

240

260

280

Evolutia unitatilor scolare pe judete

2013 2014Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

In perioada 2009-2013 in Regiunea Nord-Est a avut loc o crestere cu 6 pp a ponderii populatiei cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 ani avand cel putin educatie tertiara (nivel ISCED 5 sau 6). Cu toate acestea nivelul crescut (18,6%) ramane sub cel national si mult sub nivelul mediu european (38%).

In 2014 ponderea populatiei cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 ani avand cel putin educatie tertiara creste in continuare atat la nivel regional cat si la nivel national (RNE: 19%; RO: 25%).

2009 2010 2011 2012 2013 2014.0000

5.0000

10.0000

15.0000

20.0000

25.0000

30.0000

35.0000

40.0000

Ponderea populatiei cu varsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie tertiara .

UE Romania Nord-Est

%

Sursa: Prelucrare date EUROSTAT

La nivel judetean cele mai mari nivele pentru rata abandonului scolar in invatamantul profesional s-au inregistrat in judetele Bacau (11,6%) si Botosani (9,8%) in anul scolar 2009-2010. Totodata in anul scolar 2010-2011 se constata cresterea alarmanta a abandonului scolar in invatamantul profesional, rata abandonului la nivel regional practic, dublandu-se.

Mentionam ca nu au fost furnizate alte informatii statistice in perioada de la aprobarea PDR Nord-Est 2014-2020.

In ceea ce priveste rata parasirii timpurii a scolii, in 2014, se constata o scadere a nivelului acesteia in Nord-Est, de la 22,5% in 201343 la 21,7%. Astfel regiunea Nord-Est se situeaza pe locul trei intre regiuni (locul 2 in 2013).

2009 2010 2011 2012 2013 2014.0000

5.0000

10.0000

15.0000

20.0000

25.0000

30.0000

Rata de parasire timpurie a scolii

UE Romania Nord-Est

%

Sursa: Prelucrari date EUROSTAT

Pe baza datelor existente in Baza de date TEMPO – online al Institutului National de Statistica, s-a calculat pentru fiecare nivel educational (prescolar, primar-gimnazial, liceal), la nivel de localitate, numarul de elevi inscrisi ce revin per cadru didactic, pentru anul 201244.

Astfel, in invatamantul prescolar, numarul minim si maxim de copii per educator, pe fiecare judet si pe medii de rezidenta (urban/rural) se prezinta dupa cum urmeaza: Bacau (12-21/11-43), Botosani (14-21/15-33), Iasi (15-22/15-39), Neamt (13-20/12-26), Suceava (11-25/11-29) si Vaslui (13-21/16-25).

Tinand cont ca situatia optima la nivel prescolar presupune existenta a doi educatori la 30 de copii rezulta din datele prezentate ca in putine localitati din regiune este indeplinit acest criteriu. Practic aproape toate localitatile din mediul rural se confrunta cu un numar insuficient de educatori.

In 2013 nu au avut loc modificari majore in ceea ce priveste numarul de copii prescolari per educator. Astfel, pe judet si medii de rezidenta (urban/rural): judetul Bacau (12-21/11-24), judetul Botosani (14-21/14-33), judetul Iasi (15-22/15-39), judetul Neamt (13-20/12-30), judetul Suceava (11-24/14-29) si judetul Vaslui (13-20/16-25). In invatamantul primar-gimnazial, din calculele facute rezulta urmatoarea situatie, in 2012, pentru numarul de elevi inscrisi ce revin per cadru didactic: Bacau (11-18/10-31), Botosani (13-47 cu maxim in localitatea Bucecea/10-39), Iasi (14-20/9-25), Neamt (13-22/7-23), Suceava (12-38 cu maxim in localitatea Solca/10-39), Vaslui (12-20/7-22). Din aceasta situatie se observa ca in localitatile urbane exista un relativ echilibru. In schimb, in mediul rural sunt pe de o parte localitati care se confrunta cu o lipsa acuta de cadre didactice, iar pe de alta parte altele care au numar foarte mic de elevi per cadru didactic.

In 2013 in invatamantul primar-gimnazial nu au fost schimbari majore, datele pentru numarul de elevi per cadru didactic sunt: Bacau (11-18/10-30), Botosani (13-47 cu maxim in localitatea Bucecea/10-39), Iasi (13-20/6-25), Neamt (13-22/7-23), Suceava (12-38 cu maxim in localitatea Solca/9-45), Vaslui (12-20/7-26).

In invatamantul liceal situatia numarului de elevi care revin la un cadru didactic, in 2012, este urmatoarea: Bacau (12-19/6-19), Botosani (7-17/6-26), Iasi (13-19/8-54), Neamt (12-18/5-88), Suceava (6-22/6-16), Vaslui (17-21/7-18). Si in acest caz, localitatile din mediul 43 Anul 2013 constituie an de referinta prevazut in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.44 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

rural se confrunta cu acelasi tip de probleme mentionat la invatamantul primar si gimnazial.

In 2013, in invatamnatul liceal datele arata astfel: Bacau (10-18/7-19), Botosani (7-17/6-19), Iasi (12-18/6-61, cu maxim in comuna Cozmesti), Neamt (11-18/4-33), Suceava (5-19/7-19), Vaslui (13-22/10-16).

In privinta dotarii cu calculatoare a unitatilor de invatamant se constata o crestere a gradului de inzestrare in perioada 2006-2012. Astfel, la nivelul invatamantului primar si gimnazial numarul acestora a crescut cu 144% ajungand la 26.080 in 2012. Totodata la fiecare calculator revin 13 elevi.

In invatamantul liceal numarul calculatoarelor a crescut cu 69% ajungand la 18.373 bucati in 201245 – ceea ce presupune un raport de 8 elevi per calculator. In invatamantul superior a avut loc o crestere cu 50,4% a numarului de PC-uri ajungand la 10.623 unitati – asigurand un raport de 5,6 studenti per calculator.

Evolutia indicatorului elevi/calculator pe nivel de invatamant, pentru perioada 2013-2014Invatamant primar si

gimnazial Invatamant liceal Invatamant superior2013 2014 2013 2014 2013 2014

Romania 13,2 13,2 6,7 6,3 4,1 4RNE 12,9 12,5 7,6 7,1 5,2 4,9Bacau 11,6 11,3 6,4 6,3 4,8 4,5Botosani 14 13,9 7,8 7,3 - -Iasi 13,3 12,9 7,3 6,6 5,2 5Neamt 10,8 10,8 7,2 6,5 10,2 401Suceava 15,3 14,5 8,5 7,7 5,1 4,1Vaslui 12,6 12,1 9,9 9,5 - -Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

Se observa usoare scaderi ale valorii indicatorului pentru invatamantul primar si gimnazia si cel superior.

Se observa totodata imbunatatirea indicatorului pentru invatamantul liceal, insa acesta nu inseamna neaparat cresterea numarului de calculatoare in licee (acesta de fapt a scazut) ci scaderea dramatica (cu 12,5% in 2014 fata de 2012) a populatiei scolare in acest nivel de invatamant.

In anul 2012, la nivelul regiunii Nord-Est erau 2.092 biblioteci, din care aproximativ 70% il reprezinta bibliotecile scolare.Acest numar a continuat sa scada in perioada 2013-2014, ajungand la 2.068 biblioteci, din care 1.458 erau biblioteci scolare.

5.5. Infrastructura de sanatate

45 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

18%

8%

32%15%

19%9%

Distributia unitatilor sanitare pe judete, 2012


Sursa: Publicatia „Activitatea unitatilor sanitare in 2012” – INS

Sursa: Publicatia „Activitatea unitatilor sanitare in 2012, 2013, 2014” – INS

In intervalul analizat (2012-2014) se constata ca la nivel regional distributia unitatilor sanitare este neschimbata, cele mai numeroase aflandu-se in judetul Iasi (31%), iar cele mai putine in judetele Botosani si Vaslui (8-9%). In mod similar aceleasi aspecte sunt constatate si in privinta evolutiei numarului de spitale si al medicilor

Repartizarea personalului medical pe judete, pe medii de rezidenta, 2013

Judet Mediul de rezidenta

Personal medical mediu

Medici

Total personal medical/10000 locuitori

Medici/10000

locuitori

BacauTotal 3340 1063 72,38 17,47Urban 2963 902 147,13 34,34Rural 377 161 15,57 4,66

Botosani

Total 2241 587 69,87 14,5Urban 1927 449 144,54 27,31Rural 314 138 18,8 5,74

IasiTotal 6325 3020 120,14 38,85Urban 5800 2826 240,84 78,9Rural 525 197 17,19 4,69

NeamtTotal 2932 829 81,17 17,89Urban 2546 653 192,67 39,33Rural 386 176 18,90 5,92

SuceavaTotal 3773 909 74,1 14,39Urban 3296 743 155,56 28,62Rural 477 166 17,27 4,46

VasluiTotal 2137 568 69,36 14,57Urban 1929 461 157,27 30,33Rural 208 107 13,24 4,5

Regiunea Nord-

Total 20748 6979 84,63 21,3Urban 18461 6034 179,73 44,27

Est Rural 2287 945 16,89 4,94Sursa: date si prelucrari Baza de date TEMPO – online, INSNota: La calculul personalului medical/10000 locuitori, respectiv medici/10000 locuitori s-a utilizat indicatorul Populatia rezidenta la 01.iulie al anului de analiza.

201246 2013 2014Urban Rural Urban Rural Urban Rural

RNE 5936 43,37 916 4,78 6034 44,2

7 945 4,94 6089 972 44,77 5,09

Bacau 888 33,49 161 4,64 902 161 34,3

4 4,66 920 160 35,26 4,65

Botosani 474 28,5

5 104 4,29 449 27,31 138 5,74 481 109 29,5

2 4,58Iasi 2804 78,6

4 203 4,86 2826 78,9 197 4,69 2833 254 78,72 6

Neamt 588 35,04 176 5,89 653 39,3

3 176 5,92 637 176 38,75 5,94

Suceava 727 27,8

6 158 4,25 743 28,62 166 4,46 762 167 29,4

7 4,48Vaslui 455 29,9

2 114 4,75 461 30,33 107 4,5 456 106 29,7

3 4,5Sursa: date si prelucrari Baza de date TEMPO – online, INSIn ceea ce priveste repartizarea personalului medical pe medii de rezidenta, fata de anul de referinta 2012 se constata urmatoarele modificari:

Cresterea cu 1,4 pp a valorii indicatorului medici /10000 locuitori in mediul urban din Regiunea Nord-Est;

Cresterea cu apr. 3,5 pp a valorii indicatorului medici /10000 locuitori in mediul urban din judetul Neamt;

Cresterea cu apr. 1,3 pp a valorii indicatorului medici /10000 locuitori in mediul rural din judetul Iasi.

Numarul paturilor din spitale si al medicilor, 2012-2014Judet Paturi in spitale Medici

2012 2013 2014 2012 2013 2014Bacau 3.163 3.163 3.246 1.049 1.063 1.080Botosani 2.191 2.191 2.191 578 587 590Iasi 7.242 7.293 7.424 3.007 3.020 3.087Neamt 2.259 2.259 2.250 764 829 813Suceava 2.950 2.950 2.914 885 909 929Vaslui 2.102 2.102 2.102 569 568 562Nord-Est 19.907 19.958 20.127 6.852 6.979 7.061Romania 129.397 130.450 130.735 53.681 54.086 54.929% RNE/RO 15,38 15,30 15,40 12,76 12,90 12,85Sursa: date si prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

In ceea ce priveste evolutia numarului de paturi din spitale se constata o usoara crestere a acestora la nivel regional (cu 1,1% in 2014 fata de 2012).

Mai mult, discrepantele dintre mediul urban si rural se pastreaza, in zona urbana numarul de medici/10000 loc. find de aproape 10 ori mai mare fata de zona rurala.

5.6. Infrastructura de servicii sociale – grupuri defavorizate

In ceea ce priveste cantinele sociale si capacitatea lor, precum si numarul mediu zilnic al beneficiarilor acestor cantine fata de anul 2012 (an de referinta ) se constata urmatoarele:

Triplarea numarului de persoane ce beneficiaza zilnic de asistenta in judetul Vaslui;


Scaderea cu 41% a persoanelor asistate in judetul Bacau, motivul principal fiind inchiderea unei cantine din cele 2 existente in 2012;

In judetul Neamt incepand cu 2013 functioneaza doar 2 cantine din cele 3 existente in 2012, ceea ce a dus la scaderea numarului de persoane asistate;

Situatia cantinelor sociale si beneficiarilor, 2009-2014Unitate administrativ

teritoriala2009 2010 2011 2012 2013 2014

Capacitatea cantinelor de ajutor social, locuriRegiunea Nord-Est 4128 3868 3219 3854 3454 3175Bacau 210 320 220 229 229 100Botosani 400 400 550 600 350 350Iasi 300 300 300 300 360 300Neamt 590 340 440 340 180 290Suceava 2158 2158 1359 1335 1285 1085Vaslui 470 350 350 1050 1050 1050

Beneficiari ai serviciilor cantinelor de ajutor social, numar mediu zilnic

Regiunea Nord-Est 2416 2109 1888 1997 2452 2782Bacau 210 265 123 125 129 73Botosani 305 268 255 267 306 321Iasi 191 193 170 173 172 225Neamt 361 275 276 286 165 261Suceava 1008 839 749 747 683 813Vaslui 341 269 315 399 997 1089Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

5.7. Conditii de locuire, alte servicii publice, spatii verzi

Locuinte si conditii de locuire

Conform datelor furnizate de INS, la nivelul anului 2013, numarul total de locuinte in Regiunea Nord-Est era de 1.427.223, reprezentand 16,21% din numarul total existent la nivel national – aspect corelat cu faptul ca regiunea detine cea mai mare pondere a numarului de locuitori dintre cele 8 regiuni de dezvoltare. In raport cu numarul de locuitori existenti la nivel judetean, cele mai multe dintre acestea se afla in judetul Iasi cu 22% din totalul regional si in judetele Bacau si Suceava cu cate 19%. Cele mai putine sunt in judetele Botosani si Vaslui ce detin ponderi de cate 12,3% din total.

Din numarul total existent la nivel regional, 613.628 locuinte se afla amplasate in mediul urban, reprezentand 43% din total. Si in acest caz, cele mai multe se afla in localitatile urbane din judetele Iasi, Bacau si Suceava cu ponderi de 24,2%, 21%, 18,5% din total.

In anul 2014 se constata o crestere a numarului de locuinte la 1.433.440 (16,21% din numarul total la nivel national), distributia lor pe judete si pe mediul urban-rural ramanand acelasi.

Serviciul de transport public in comun

Transportul local este organizat doar in 15 localitati urbane din regiunea Nord Est (conform datelor publicate de catre ANRSC - 2014), iar numarul operatorilor de transport local autorizati este de 37.

Conform datelor publicate de INS, doar 8 localitati urbane din regiune dispuneau de vehicule (pe inventar) pentru transportul public local de pasageri, pe anul 2012. Parcul auto din localitatile urbane cuprindea in total 652 vehicule de inventar pentru transport public de pasageri, din care 455 autobuze si microbuze, 170 tramvaie si 27 troleibuze.

Nr. pasagerilor transportati in transportul public in comun, pe categorii de vehicule, mii persoane

Tip UAT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Tramvaie

RNE 50798,3 57149,3

56974,7 54185,6

58038,3 55148 59428,7 56531,4

Botosani

2859,3 2255,3 1915,7 1346,6 1410,3 1471 1449,7 1457,4

Iasi 47939 54894 55059 52839 56628 53677 57979 55074

Autobuze si microbuze

RNE 113023,1

115518,3

119063,3

111523 105875,3

107192,4

113871,5

109741,8

Bacau 33392,4 25187 13665 11809 10320 10864 10043 8729,3Botosani

1504,6 1276 1627 1024 1153 1603 1609,3 1640,1

Iasi 58302,2 69840 83589 80442 76593 78056 84994 82878Neamt 2727 3371 920 671 940 873 934 827Suceava 13646,7 11597,6 12209,8 11090,4 11482,3 10239,7 10900,2 10616,8Vaslui 3450,2 4246,7 7052,5 6486,6 5387 5556,7 5391 5050,6

Troleibuze

RNE 4277 5185 4369 3954 2504 3553 3646 3689Neamt 3797 4709 4318 3954 2504 3553 3646 3689Vaslui 480 476 51 - - - - -

Sursa: prelucrari Baza de date TEMPO – online, INS

Cel mai mare numar de pasageri transportati a fost asigurat de transportul public in comun de pasageri pe baza de autobuze si microbuze – 107.192 mii pasageri totali in 2012 – anul de referinta la momentul aprobarii PDR Nord-Est 2014-2020, reprezentand 64,6% din numarul total al pasagerilor transportati. Dintre acestia, 72% provin din judetul Iasi. Transportul public pe baza de troleibuze se mai desfasura in 2012 doar in municipiul Piatra Neamt, inregistrandu-se un numar total de 3.553 mii pasageri.

In perioada 2013-2014 a avut loc o crestere a numarului de pasageri transportati cu autobuze si microbuze (113.382 mii in 2013), scazand in 2014 (109.741 mii).

Ponderea pasagerilor care au utilizat transportul electric a fost de 35,6% in 2013 si 35,4% in 2014.

Spatiile verzi

Spatiile verzi amenajate (parcuri, gradini publice sau scuaruri publice, terenurile bazelor si amenajarilor sportive in cadrul perimetrelor construibile ale localitatilor) din mediul urban al Regiunii Nord-Est insumau 2.762 hectare in 201247. Astfel, spatiile verzi amenajate din regiune reprezentau 12,05% din suprafata totala de la nivel national. Suprafata medie a spatiilor verzi amenajate pe cap de locuitor din mediul urban din Regiunea Nord-Est este de 17,35 mp/loc, valoare cu aproximativ 2 mp mai scazuta decat media de la nivel national. Din suprafata totala a spatiilor verzi amenajate din mediul urban din Regiunea Nord-Est, 25,85% sunt amplasate in localitatile din judetul Bacau (714 hectare), 11,12% in judetul Botosani (307 hectare), 18,46% in judetul Iasi (510 hectare), 12,17% in judetul Neamt (336 hectare), 18,94% in judetul Suceava (523 hectare) si 13,47% in judetul Vaslui (372 hectare). Se remarca o crestere de aproximativ 9% a suprafetei spatiilor verzi fata de anul 2011 (crestere cu 200 ha in Municipiul Bacau).

In 2013 suprafata spatiilor verzi amenajate a ajuns la 3076 hectare la nivel regional (crestere cu 12% fata de 2012), reprezentand 12,9% din valoarea nationala (cu 1 pp mai mult fata de 2012). In ceea ce priveste suprafata medie/locuitor in anul 2013, aceasta are valoarea mai apropiata de cea la nivel national (17,66 fata de 18,77 la nivel national). De asemenea, se constata o crestere semnificativa a spatiilor verzi in mediul urban din judetul Iasi, in municipiul Iasi inregistrandu-se o crestere cu 210 hectare (46,6%), in orasul Hirlau o crestere cu 24 hectare (342,8%) iar in orasul Targu Frumos o crestere cu 26 hectare (650%). 47 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

In 2014 modificari substantiale au avut loc in municipiul Moinesti (judetul Bacau): crestere de 65% (28 ha); municipiul Dorohoi (judetul Botosani): crestere de 53% (18 ha); municipiul Barlad (judetul Vaslui): scadere de 16% (28 ha).

La nivel regional, in 2014, valoarea totala a spatiilor verzi a fost in stagnare fata de 2013 (doar 20 ha in plus).

5.8. Anexe

Anexa: Proiecte din Master Planul General de Transport - Proiecte care vizeaza Regiunea Nord-Est pe termen mediu (pana in 2020) si lung (pana in 2030) extrase din Master Planul General de Transport al Romaniei pe termen scurt mediu si lung (iulie 2015)

Lista investitiilor in infrastructura – 2 scenarii: - fara clauza de reforma structurala in domeniul transporturilor (varianta

pesimista)- cu clauza de reforma structurala in domeniul transporturilor (varianta

optimista)(costurile sunt in mil. EURO, fara TVA, preturi 2014)

Tip Proiect Lungime (km)

ValoareEstimata

Perioada de implementare

fara clauza cu clauza

Infrastructura rutieraR-VO Varianta ocolitoare Bacau 83,57 2014-

20202014-2020

R-DX Drum expres Bacau – Focsani 109,3 428,30 2014-2020

2014-2020

R-A Autostrada Bacau - Pascani 81,2 485,52 2021-2030 -

R-DX Drum expres Bacau - Pascani 81,2 388,95 - 2014-2020

R-A Autostrada Targu Neamt - Iasi - Ungheni 135,0 1129,70 2021-

20302014-2020

R-A Autostrada Targu Mures - Targu Neamt 183,8 2942,57 2021-

20302021-2030

R-DX Drum expres Pascani - Suceava 60,5 289,99 2021-2030

2021-2030

R-DX Drum expres Suceava-Siret 41,0 196,20 2021-2030

2021-2030

R-A Autostrada Brasov-Bacau 160,0 1845,46 2021-2030

2021-2030

R-DX Drum expres Suceava-Botosani (faza 1) 26,0 124,54 2021-

20302021-2030

R-DX Drum expres Bacau-Piatra (faza 1) 61,0 239,12 2021-2030

2021-2030

R-TR Drum Transregio (DN) Botosani-Tg. Frumos 73,0 36,50 2021-

20302021-2030

R-TR Drum Transregio (DN) Vaslui-Galati 179,0 89,50 2021-2030

2021-2030

R-TR Drum Transregio (DN) Iasi-Vaslui-Bacau 151,0 99,50 2021-

20302021-2030

R-ET Drum EuroTrans (DN) Crasna-Albita 50,0 27,00 2021-2030

2021-2030

R-TR Drum Transregio (DN) Piatra Nt.-Tg. Neamt 35,0 19,10 2021-

20302021-2030

R-TR Drum Transregio (DN) Suceava-Bistrita 178,0 124,90 2021-

20302021-2030

R-TR Drum Transregio (DN) Iacobeni-Negresti Oas 235,0 136,50 2021-

20302021-2030

R-VO Varianta ocolitoare Vatra Dornei 4,0 18,29 2021-2030

2021-2030

R-VO Varianta ocolitoare Campulung Moldovenesc 18,0 86,40 2021-

20302021-2030

R-VO Varianta ocolitoare Vaslui 9,0 10,80 - 2014-2020

R-VO Varianta ocolitoare Barlad 11,3 13,54 - 2014-2020

Infrastructura FeroviaraF-Reab. Ilva Mica - Suceava 191,0 687,20 2021-

20302021-2030

F-Reab. Pascani - Darmanesti 71,0 284,00 2021-2030

2021-2030

F-Reab. Roman - Iasi 116,0 527,00 2021-2030

2021-2030

F-Reab.,Elec. Darmanesti-Vicsani 30,0 57,00 2021-

20302021-2030

F-Vit. spor. Pascani - Iasi 76,0 25,70 2014-

20202014-2020

F-Reab. Focsani - Roman 147,0 588,00 2014-2020

2014-2020

Infrastructura AerianaA-Dezv. Suceava 10,47 2021-

20302021-2030

A-Dezv. Iasi 93,53 2021-2030

2021-2030

A-Dezv. Bacau 68,40 2021-2030

2021-2030

Infrastructura MultimodalaM-Nou Bacau 21,44 2014-

20202014-2021

M-Nou Suceava 21,44 2021- 2021-

2030 2030M-Nou Iasi 34,25 2021-

20302021-2030

6. Mediu6.1. Infrastructura de utilitati

Servicii de furnizare a apei potabile

In anul 201448, doar 66% din localitatile Regiunii Nord-Est erau conectate la reteaua publica de furnizare a apei potabile, nivel inferior mediei nationale (76,92%), insa in crestere fata de 201249 (62,13%). Se remarca o crestere a numarului localitatilor conectate la reteaua de apa din judetul Suceava, de la 48 in anul 2012 la 59 in 2014. Diferenta este si mai accentuata urmarind procentul populatiei deservita de reteaua de apa – 49,3% (45,5% in 2012) la nivelul regiunii fata de media nationala de 62,6% (60,3% in 2012). La nivel intraregional, cel mai mic procent al populatiei50 conectate la reteaua de apa se inregistreaza in judetul Suceava (31,8%) – (29,4% in 2012), in timp ce nivelul inregistrat in judetul Iasi (72,6%) depaseste cu mult media nationala.

Populatia deservita de sistemul public de alimentare cu apa

% din populatie 2012



ROMANIA 60,3 61,4 62,6Regiunea NORD-EST

45,5 49,1 49,3

Bacau 51,6 52,1 53,4Botosani 38,2 35,9 37,0Iasi 55,1 74,3 72,6Neamt 57,0 48,8 49,8Suceava 29,4 33,3 31,8Vaslui 36,7 33,6 36,6

Se observa o crestere cu peste 140 mii a numarului de locuitori conectati la reteaua de apa in judetul Iasi si cu 14 mii in judetul Suceava, dar si o scadere a populatiei conectate din judetele Neamt (- 36 mii), Botosani (-7 mii) si Vaslui (-1.600).51

Totodata in regiune exista (2014), doua orase care nu sunt conectate la reteaua de apa potabila, Cajvana si Milisauti din judetul Suceava.

48 Sursa datelor: Baza de date TEMPO – online, INS 201449 Anul 2012 este anul de referinta pentru acesti indicatori in varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020.50 In varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020, au fost folosite datele INS privind populatia stabila. Incepand cu anul 2015, INS furnizeaza doar date privind populatia rezidenta si cea domiciliata, rezultand diferente mari intre datele folosite pana acum (pentru perioada dinainte de 2014) si cele disponibile de acum inainte, datele vechi fiind eliminate din sistem. In acest caz a fost folosita populatia rezidenta la 1 ianuarie51 Diferente rezultate din ajustari

Pe de alta parte, ponderea consumului de apa potabila pentru consum casnic in totalul volumului de apa distribuita este in Regiunea Nord-Est de 71,89%, aproape de valoarea medie nationala (68,76%). Aceste valori sunt in crestere fata de 2012 (64,58% in Regiunea Nord-Est; 67,1% media nationala).

Urmarind datele aferente consumului de apa potabila pentru uz casnic per locuitor, se constata ca nivelul total in 2014 este de 32,65 m³/persoana (42,84 m3/persoana in 2012), valoare apropiata de nivelul mediu national (34,38 m³). Pe de alta parte, se constata o scadere continua anuala a consumului de apa potabila in mediul urban, atat pentru uz casnic, cat si pentru agentii economici.

Reteaua de canalizare

In anul 2014 doar 32,97% (30,25% in 2013 si 28,44% in 2012) din localitatile regiunii erau racordate la sisteme de canalizare, situatie similara cu cea nationala (33,67%) – (30,87 in 2013 si 29,11% in 2012).

In plus, orasele Milisauti si Vicovu de Sus nu au retea de canalizare. Situatia este cu totul alta cand analizam procentul populatiei conectate din total populatie, media regionala (la nivelul anului 2014) de 33,45% fiind cu mult sub nivelul national de 47,17%. Fata de anul 2012 se observa o scadere a ponderii regionale (de la 35,53%), in timp ce cea nationala a crescut 52. In anul 2013 s-a inregistrat o scadere cu peste 100 mii a populatiei din Regiunea Nord-Est conectate la reteaua de canalizare, urmata de o crestere in 2014 (cu 30 mii persoane), cele mai mari fluctuatii inregistrandu-se in judetele Iasi, Neamt si Botosani.

Locuitorii cu locuintele

conectate la sistemele de

canalizare




ROMANIA 46,92 46,74 47,17Regiunea NORD-EST

35,53 32,46 33,45

Bacau 38,38 38,65 39,92Botosani 34,01 28,88 29,18Iasi 44,63 39,03 39,08Neamt 39,12 31,62 31,91Suceava 25,34 25,64 26,50Vaslui 26,84 25,48 29,54

Singurul judet care se apropie de nivelul national este Iasi, cu 39% din total populatie conectata la sistemul de canalizare, procent aflat in scadere fata de 2012 (44,7%). Judetele Suceava si Vaslui sunt cele care au cele mai mari probleme, doar 26,50%, respectiv 29,54% din populatie avand acces la acest serviciu. Beneficiau de acces la retele de canalizare in 2014, 44 de orase si municipii din regiunea Nord Est; retea cu o lungime totala de 2573,5 km, (77,05% din reteaua totala de canalizare de la nivelul intregii regiuni). Din cele 46 de orase si municipii din regiunea Nord Est, doar 35 de localitati detineau statii de epurare in functiune la nivelul anului 2014, cu una mai mult ca in 2012.

Sunt situatii in care unele orase care nu au statii de epurare sau cand cele cele existente sunt nefunctionale: Onesti, Comanesti, Slanic Moldova, Bucecea, Stefanesti, Roznov, Vicovu de Sus, Milisauti, Cajvana, Negresti si Murgeni.

6.2. Calitatea aerului

52 Datele pentru 2012 au fost modificate conform noilor date in ceea ce priveste populatia, folosindu-se indicatorul populatia rezidenta la 1 ianuarie.

Calitatea aerului a fost monitorizata continuu prin reteaua automata de monitorizare a calitatii mediului reprezentata la nivelul regiunii de 19 statii automate, dintre care 7 de tip fond urban, 6 de tip industrial, 2 de tip trafic, 1 de tip fond suburban, 1 de tip fond regional, 1 de tip urban/trafic si 1 de tip EMEP.

La nivelul anului 2013, in nicio aglomerare urbana din Regiunea Nord-Est nu au avut loc depasiri ale valorii limite anuale pentru dioxidul de azot ce sa afecteze sanatatea umana. Cele mai mari valori medii anuale au fost in judetele Iasi si Suceava. Totodata, nu s-au inregistrat depasiri ale valorii pragului de alerta pentru dioxidului de azot si depasiri ale valorii limita anuala pentru protectia vegetatiei la statiile de fond rural si regional destinate monitorizarii ecosistemelor si vegetatiei. 53

In anul 2013 depasirea valorii limita anuale pentru protectia sanatatii umane a particulelor in suspensie s-a inregistrat, la nivel national, doar la statia de trafic IS-1 (Iasi).

In judetul Neamt au fost inregistrate 10 depasiri ale concentratiei maxime admisibile de amoniac in 2013.

6.3. Calitatea apelor

In raport cu prevederile Directivei Cadru in domeniul Apei, Statele Membre din Uniunea Europeana trebuie sa asigure atingerea statului de stare „buna” a tuturor apelor de suprafata pana in anul 2015. Regiunea Nord Est cuprinde din punct de vedere hidrografic doua bazine principale Siret si Prut, fiecare avand in componenta sub-bazine, dintre care mentionam: sub-bazinele Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus pe partea dreapta a Siretului, sub-bazinul Barlad pe partea stanga a Siretului si sub-bazinul Jijia pe partea dreapta a raului Prut.

Din analiza datelor obtinute in urma monitorizarii parametrilor fizico-chimici la forajele situate in stratul freatic, cele mai multe depasiri ale valorilor de prag s-au inregistrat la indicatorii: azotati si sulfati.

In bazinele hidrografice Siret si Prut s-au inregistrat depasiri ale valorilor de prag la cloruri, sulfati si nitrati, depasiri datorate fondului natural mare al acestora, fond generat de prezenta apelor de tip clorosulfuroase, a litologiei straturilor, dar si a poluarii provenite din agricultura.

6.4. Calitatea solurilor

Conform „Raportului anual privind starea mediului in Romania pentru anul 2013”, Regiunea Nord-Est este afectata de diferite procese de panta (eroziune de suprafata, de adancime, alunecari de teren) pe o suprafata totala de 1.129.652 ha, reprezentand 33,5% din suprafata totala afectata a Romaniei.54

Alte procese naturale si/sau antropice care afecteaza calitatea solurilor sunt:- compactarea primara si/sau secundara – in Regiunea NE 28,5% din total national,

53 Valorile maxime admise sunt: azot 40 μg/m³, dioxid de azot 400 μg/m3, PM10 40 μg/m354 Fata de varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 (in care au fost folosite datele din Raportului anual privind starea mediului in Romania pentru anul 2012), nu sunt prezente modificari.

- poluarea produsa prin sedimente datorita eroziunii (colmatare) - 85% din suprafata afectata este situata in regiunea Nord-Est (11.293 ha), judetele afectate sunt Bacau (3.143 ha), Iasi (3.130 ha), Neamt (1065 ha) si Vaslui (3.955 ha).

Situatia siturilor contaminate 55

In Regiunea Nord-Est au fost identificate la nivelul anului 2015 un numar de 153 situri contaminate, distribuite dupa cum urmeaza:

La nivelul judetului Bacau exista 103 situri potential contaminate/contaminate. Natura poluantilor este in general de origine industriala si consta in hidrocarburi petroliere, amoniu, nitriti, azotati, sulfati, cloruri, fier, mangan, metale grele, fosfogips, deseuri organice, uleiuri uzate, contaminare bacteriologica, deseuri miniere, saruri de amoniu, benzofluoranten, precum si deseuri municipale.

In judetul Botosani, in urma procesului de identificare preliminara a siturilor potential contaminate s-a intocmit o lista continand 5 amplasamente situate in municipiul Botosani afectate de poluari cu produse petroliere si care au fost supuse analizei si validarii la nivel national. Niciunul din aceste situri nu este in prezent validat ca sit contaminat.

Pe raza judetului Iasi cele 4 situri potential contaminate/contaminate provin din activitati industriale (metalurgie, producerea de energie) si depozitarea de deseuri municipale, in scadere cu 3 situri fata de anul precedent.

La nivelul judetului Neamt exista 29 situri potential contaminate. Natura poluantilor este in general de origine industriala si consta in hidrocarburi petroliere, deseuri municipale, amoniu, fenoli, nitriti, azotati, sulfati, cloruri, fier, mangan, metale grele, deseuri organice, uleiuri uzate, contaminare bacteriologica, s.a.

In judetul Suceava se regasesc 12 situri potential contaminate: patru platforme de deseuri municipale, un depozit de zgura si cenusa si noua zone miniere afectate de unitatile de preparatie a substantelor minerale utile, in crestere cu 4 fata de anul precedent.

In judetul Vaslui nu exista situri contaminate, singurul care era in evidenta in 2012 a fost reabilitat.

In concluzie, la nivel regional, numarul siturilor contaminate/potential contaminate a crescut cu unul in intervalul 2012-2014.

6.5. Schimbari climatice

Principala problema de mediu cu cel mai ridicat nivel de complexitate o constituie schimbarile climatice, intrucat produce implicatii socio-economice importante atat la nivel mondial dar si regional-local.

In general, principalele surse generatoare de gaze cu efect de sera la nivel regional provin din activitatile de producere a energiei electrice si termice prin arderea combustibililor fosili, arderi in industria prelucratoare, depozitarea si/sau incinerarea deseurilor, agricultura (in special culturile cu fertilizatori), zootehnia prin cresterea animalelor si a managementului dejectiilor, transportul rutier.

Nu detinem alte date fata de cele din PDR NE. Derulam demersuri la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor pentru a obtine noi date\informatii statistice pe aceasta zona.

55 Urmare a corespondentei cu Agentiile pentru Protectia a Mediului in octombrie-noiembrie 2015

Conform datelor Eurostat, la nivelul Uniunii Europene (UE28), in anul 2011, cantitatea anuala de CO2 echivalent se ridica la 9,03 tone/locuitor, iar pentru Romania – 5,76 tone/locuitor.

6.6. Energii regenerabile

Regiunea Nord-Est detine un potential ridicat si diversificat al energiilor regenerabile (solara, energie hidro, biogaz, centrale cogenerative, biomasa, energie geotermala, eoliana).

La nivelul anului 2015 in Regiunea Nord-Est figurau 106 proiecte care vizau obtinerea de energie din surse regenerabile, aflate in diverse stadii de implementare, insumand aproximativ 1072 MW. Astfel, pana in luna septembrie 2015 au fost incluse in baza de date a Transelectrica56, 11 proiecte aflate in stadiul de aviz tehnic si 95 cu contracte de racordare la Sistemul Electroenergetic National, din care 61 au fost finalizate. Cele mai multe proiecte au vizat valorificarea energiei solare (56 proiecte), energia eoliena (26 proiecte), hidroenergia prin microhidrocentrale (13 proiecte), biomasa (7 proiecte), cogenerare (2 proiecte) si biogaz (2 proiecte).

Puterea instalata a scazut la mai putin de o treime din valoarea din 201457, in special pe partea de proiecte eoliene, multe dintre acestea fiind abandonate.

Judetele Iasi si Neamt au implementat cele mai multe proiecte – 23, majoritatea fiind bazate pe energie solara, existand insa si proiecte de centrale eoliene, pe cogenerare, pe biomasa si hidro. Urmeaza judetul Suceava, cu 21 de proiecte, din care 8 sunt micro-hidrocentrale sau hidrocentrale de putere mica, si cate 5 proiecte bazate pe energia solara, respectiv biomasa. Celelalte judete au intre 9 si 19 proiecte, evidentiindu-se in judetul Bacau doua proiecte eoliene la Filipesti de 57 MW si unul de 60 MW la Saucesti, in judetul Botosani doua proiecte eoliene insumand 140,8 MW la Mitoc, iar la Vaslui un proiect eolian de 300 MW la Ivesti.

56 Compania Nationala de Transport a Energiei Electrice57 Datele folosite in varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020 sunt la nivelul lunii februarie, 2014

6.7. Managementul deseurilor

Situatia deseurilor menajere municipale, 2012Unitate teritoria

la

Grad acoperire populatie servicii

salubrizare,%

Grad urban,%

Grad rural,%

Deseuri colectate,

toneDeseuri

necolectate, tone

Bacau* 69,94 96,8 48,16 122.827 32.541Botosani* 95,53 96,64 94,73 75.436 4.023Iasi* 82,02 84,27 79,93 198.966 34.787Neamt** 67,41 73,61 64,11 81.363 21.673Suceava* 90,26 86,16 93,31 108.805 17.707Vaslui 27,60 62,37 3,07 41.275 64.096Sursa: Prelucrari din rapoartele privind starea mediului pentru anul 2013, nivel judeteanNota: * Raport privind privind starea mediului pentru anul 2014 ** Agentia pentru Protectia Mediului Neamt ofera date doar pana in 2011

Fata de datele folosite in varianta avizata si aprobata a PDR Nord-Est 2014-2020, se observa o scadere a gradului de acoperire a populatiei cu servicii de salubritate in mediul urban in judetele Iasi (93,71% in 2011) si Suceava (89,25% in 2011), o scadere a numarului de tone de deseuri colectate din judetele Suceava (-3.000 t) si Vaslui (-6.400 t), dar si o crestere a cantitatii de deseuri necolectate din judetele Bacau (1500 t in plus), Iasi (22.000 t in plus) si Suceava (4.000 t in plus). Se constata si o schimbare retroactiva a datelor furnizate prin intermediul rapoartelor privind starea mediului in judetele Iasi si Botosani, rezultand date total diferite.

In Regiunea Nord-Est existau la nivelul anului 2013 trei depozite municipale conforme autorizate: Piatra Neamt, Bacau si Tutora (Iasi) si cate un proiect prin POS Mediu, in curs de implementare, de sistem integrat de gestionare al deseurilor in fiecare judet al regiunii. Astfel, in cursul anului 2012 operau 19 statii de transfer si/sau sortare, dupa cum urmeaza: 6 in judetul Bacau (Bacau, Comanesti, Moinesti, Onesti, Beresti-Tazlau si Gaiceana), 2 in Judetul Botosani (Flamanzi, Dorohoi), 1 in judetul Iasi (Iasi), 6 in judetul Suceava (Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Radauti, Siret, Ilisesti), 4 in judetul Neamt (Piatra Neamt, Tirgu Neamt, Roznov, Tasca). Fata de datele din 2011, au mai fost puse in functiune 3 statii de transfer si/sau sortare in judetul Bacau, insa nu au mai fost date in folosinta 3 statii din judetul Iasi (Raducaneni, Harlau si Sipote) din lipsa de personal. Instalatii si platforme de compostare pentru deseurile biodegradabile se gasesc in municipiile Bacau, Onesti, Piatra Neamt si Tirgu Neamt. La nivel regional sunt autorizati 6 operatori economici pentru activitatea de valorificare a deseurilor provenite din constructii si demolari (3 in judetul Bacau si cate unul in judetele Neamt, Botosani si Iasi).

6.8. Protectia mediului si biodiversitatea

In regiunea Nord-Est sunt prezente 24 situri Natura2000 de tip SPA si 76 de situri de tip SCI. Acestea ocupa in regiune aproximativ 297 mii ha – 8% din teritoriu (cele de tip SPA), respectiv 265 mii ha – 7% din teritoriu (cele de tip SCI). Unele arii protejate se pot suprapune partial, rezultand zone protejate atat pentru habitate, cat si pentru componenta avifaunistica. De asemenea, exista suprapuneri si cu alte arii protejate, precum Parcuri Nationale (Muntii Rodnei, Calimani, Ceahlau, Cheile Bicazului-Hasmas), Parcuri Naturale (Vanatori-Neamt), sau alte rezervatii de interes national, judetean sau local.

In ceea ce priveste suprafetele ocupate de ariile naturale protejate apartinand retelei Natura 2000, pe primele locuri se afla judetele Neamt si Suceava pentru ariile de tip SPA – a 88733, respectiv 84085 ha, iar pentru cele de tip SCI, judetele Suceava, Neamt si Iasi, cu 68995, 68299, respectiv 67356 ha.

In raport cu datele furnizate de catre Agentiile Pentru Protectia Mediului din Regiunea Nord-Est, la nivelul anului 2015 noua arii naturale protejate beneficiaza de planuri de management aprobate:

Judet Denumire arie protejataBacau Lacurile de acumulare Buhusi-Bacau-BerestiBotosani Iazurile de pe valea IbaneseiIasi Saraturile din Valea IleneiNeamt Rezervatia Naturala Secu

Lacul Cuejdel

SuceavaFanetele Seculare FrumoasaFanetele Seculare PonoareParcul National Calimani

Restul planurilor se afla in faza de elaborare sau in diferite stadii de evaluare de catre autoritatile competente, in vederea aprobarii.

7. Economia regiunii7.1. Contextul economic regional – evolutia produsului intern brut regional

Ultimele date statistice disponibile pentru produsul intern brut la nivel regional, cat si judetean sunt pentru anul 2012. Pentru perioada 2013-2017 exista o proiectie a acestor indicatori realizata de catre Comisia Nationala de Prognoza in materialul intitulat „Proiectia principalilor indicatori economici si sociali in profil teritorial pana in 2018 (iunie 2015)”.

Evolutia PIB regional, comparativ cu nivelul nationalIndicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 201158 2012PIB, mil. lei preturi curente (RO)

290488.8

347004,3

418257,9

524388,7

510522,8

533881,1

565097,2

596681,5

PIB, mil. euro, preturi curente (RO) 80170,2 98454,

9125328

,2142392

,4 120483 126815,6

133343,6

133905,1

Rata de crestere reala a PIB, % (RO) 4,2 8,1 6,9 8,5 -7,1 -0,8 1,1 0,6PIBR, mil. Lei preturi curente 32521 38115,

845483,

455400,

655162,

856081,

257274,

4 61107,6PIBR, mil. euro, preturi curente 8975,2 10814,

513628,

815043,

413018,

313321,

213514,

8 13713,5Rata de crestere reala a PIBR, % 0,87 5 5,84 5,41 -5,64 -3,3 -1,53 1,65

Sursa: Conturi nationale regionale 2005-2012 – INS, BNR, EUROSTATNota1: Rata de crestere reala a PIBR a fost calculata pe baza ratei de crestere reala a PIBRO, comunicata de catre EUROSTAT, iul. 2015Nota2: Cursul de schimb la care s-a calculat valoarea PIB in euro este cursul mediu anual comunicat de BNR

Sursa: Prelucrari pe baza datelor INS, EUROSTAT

Suplimentar, fata de elementele prezentate in PDR Nord-Est 2014-2020 (versiunea aprobata de CDR Nord-Est) se constata la nivelul anului 2012 o revenire economica in


Regiunea Nord-Est. Astfel, dupa trei ani marcati de recesiune economica, PIB regional a crescut in termeni reali cu 1,65% in 2012 (fata de anul anterior). Mai mult, conform proiectiilor pentru perioada 2013-2018PIB RNE ar urma sa creasca anual cu un ritm de 3-4%.

PIBR total in 2012, este de 61.107 milioane lei (preturi curente), reprezentand 11% din PIB al Romaniei.

Sursa: Proiectii CNP iunie 2015

In graficul urmator este prezentata evolutia produsului intern brut regional la nivel judetean.

Sursa: Prelucrari pe baza datelor din Baza de date TEMPO – online, INS

Cresterea regionala din 2012 a fost asigurata de catre judetele Bacau (3,09%), Iasi (1,33%), Neamt (2,74%) si Vaslui (10,65%), in timp ce judetele Botosani si Suceava au inregistrat descresteri economice.

7.2. Comparatii privind produsul intern brut regional pe locuitor

In raport cu acest indicator, Regiunea Nord-Est este ultima dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei. Practic, indicele de disparitate pentru orizontul de timp analizat este de 3,5-4 ori mai mic fata de Regiunea Bucuresti-Ilfov. Mai mult, urmatoarea regiune (Sud-Vest) figureaza cu un indice cu 17,3 puncte procentuale mai mare fata de cel al Regiunii Nord-Est (2011).

Sursa: prelucrari Conturi nationale regionale 2005-2012 – INS, Baza de date TEMPO – online, INS, * proiectii CNP iunie 2015

Un aspect foarte important ce reiese din graficele prezentate este faptul ca indicele de disparitate regional a continuat sa scada chiar si in perioada de avant economic, coborand de la 64,9% in 2005 la 61,2% in 2008, ceea ce evidentiaza o accentuare a disparitatilor economice interregionale. Indicele de disparitate are o mica crestere in 2009 pana la 62,5% (intrucat alte regiuni au fost afectate mai sever de criza economica si financiara), insa in perioada 2010-2011 inregistreaza scaderi, atingand valoarea de 58,6% in 201159. In 2012 se constata o crestere a indicelui de disparitate a Regiunii Nord-Est atingand valoarea de 62,5%, aceasta datorandu-se pe de o parte cresterii reale a PIB regional, iar pe de alta parte modificarii bazei de calcul, in sensul ca incepand cu 2012 INS a inlocuit indicatorul Populatia stabila cu Populatia rezidenta, acesta din urma avand valori mai mici.

Conform proiectiilor Comisiei Nationale de Prognoza este prevazut ca in perioada urmatoare indicele de disparitate sa stagneze, mentinandu-se la un nivel de apr. 62% pana in 2018.

In raport cu datele furnizate de Eurostat in perioada 2012-2013 indicele de disparitate al Regiunii Nord-Est fata de nivelul comunitar (UE28=100) a crescut de la 29% in 2011 la 34% in 2013, plasand sub acest aspect regiunea pe antepenultimul loc in Uniunea Europeana.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

102030405060708090

100

Evolutia indicelui de disparitate, PIB/locuitor

UE28 RO RNE

Sursa: Eurostat


2009 2010 2011 2012 201320

30

40

50

60

70

80

90

100

Evolutia indicelui de disparitate, PIB/locuitor

UE28 RNE BC BT IS NT SV VS

Sursa: Eurostat

Comparativ cu media comunitara observam ca in 2012 (ultimul an pentru care exista date) judetele Iasi si Bacau au cele mai mari valori (peste media regiunii) cu 41%, respectiv 37), la polul opus situandu-se judetele Vaslui si Botosani, cu 26%, respectiv 25%.7.3. Structura sectoriala a produsului intern brut regional

In 2012 Regiunea Nord-Est contribuia cu 10,2% la formarea PIB national, nivel apropiat de cel din 201160. Analizand aportul regiunii pe fiecare ramura economica se constata o contributie ridicata a agriculturii, de 16,1% si a serviciilor publice in sanatate, invatamant si asistenta sociala, de 14,5%. In rest, toate celelalte domenii de activitate din regiune isi aduc un aport sub media nationala. Aporturile reduse ale industriei, comertului si TIC se pot explica nivelurile scazute ale productivitatii inregistrate in sectoarele mentionate.

Participarea la constituirea produsului intern brut pe domenii de activitate in 2012 (milioane lei preturi curente conform metodologiei SEC 1995

Romania

Nord-Est

Contributia PIBR la PIB RO

(%)Total 596681,

5 61107,6 10,24Agricultura, silvicultura si pescuit 27885,8 4514,8 16,19Industrie 145513,

3 12926,1 8,88Constructii 50470,4 5289 10,48Comert, transport si depozitare, hoteluri si restaurante

103429,7 10057,2 9,72

Informatii si comunicatii 26889,1 1363,4 5,07Intermedieri financiare si asigurari 17905,6 808,7 4,52Tranzactii imobiliare 47988,3 6899,2 14,38Activitati profesionale, de servicii administrative si servicii suport 29926,5 1622 5,42Administratie publica si aparare, invatamant, sanatate si asistenta sociala 56429,5 8219,5 14,57Activitati culturale, alte servicii 17562 1873 10,67


Contributia ramurilor economice la formarea VAB nationala, regionala, judeteana, 2012, %

Romani RNE Bacau Botosa Iasi Neam Suceav Vaslui


a ni t aAgricultura, silvicultura si pescuit

5,32 8,43 5,74 13,21 5,12 9,72 11,6 11,78

Industrie 27,77 24,13

22,22 24,81 21,27

27,43 27,32 25,6

Constructii 9,63 9,87 17,75 5,59 10,98

6,86 5,53 6,02

Servicii 57,35 57,57

54,29 56,39 62,63

55,99 55,55 56,6

Sursa: Prelucrari pe baza datelor din Conturi nationale regionale 2012 – INS

In regiune cel mai mare aport la valoarea adaugata il au serviciile (57%) si industria (24%); agricultura contribuie cu 8%, desi populatia ocupata in acest sector este de 44%.

7.4. Mediul de afaceriLa nivelul anului 201261, in regiune erau 50.298 intreprinderi active, reprezentand 10,65% din totalul inregistrat la nivel national, nivel in scadere cu 20% fata de 2008. Practic cresterea numarului de firme din perioada de avant economic a fost anihilata de scaderea din anii de recesiune economica.

Evolutia numarului intreprinderilor active in Regiunea Nord-EstAn Romania Regiunea

NEBacau Botosa

niIasi Neamt Suceava Vaslui

Nr. intreprinderi active2006 480323 53140 10860 4139 15104 8965 9432 46402007 520032 57168 11630 4283 16318 9606 10392 49392008 554967 60898 12318 4523 17319 10170 11230 53382009 541696 59051 12086 4323 16671 9720 11118 51332010 491805 53165 10758 3923 14902 8652 10242 46882011 452010 48591 9827 3492 13344 7966 9607 43552012 472187 50298 10403 3668 13797 8073 9945 44122013 485082 51395 10577 3773 14196 8181 10231 4437

Nr. intreprinderi active/1000 locuitori2006 21,3 13,6 14,3 8,7 17,7 15,1 12,9 9,72007 23,0 14,7 15,3 9,0 19,1 16,2 14,2 10,42008 24,6 15,6 16,2 9,5 20,2 17,2 15,3 11,32009 24,1 15,2 15,9 9,2 19,3 16,5 15,1 10,92010 21,9 13,7 14,2 8,4 17,2 14,7 13,9 10,02011 20,1 12,5 13,0 7,5 15,4 13,6 13,0 9,32012 21,1 13,0 13,8 7,9 15,8 13,8 13,5 9,42013 21,7 13,2 14,1 8,2 16,0 14,0 13,8 9,5


In anul 2013 se inregistreaza o usoara crestere (cu 3%), numarul total de firme active fiind de 51.395.

Din totalul de firme existente la nivel regional in 2013, cele mai mari ponderi sunt in judetele Iasi (27,6%), Bacau (20,6%) si Suceava (19,9%), iar cele mai putine sunt in Botosani (7,3%) si Vaslui (8,6%). Totodata, cele mai mari scaderi fata de anul 2008 le-au inregistrat judetele Iasi si Bacau, cu 18%, respectiv 14,1%.

O evolutie asemanatoare a inregistrat-o si numarul de intreprinderi active la mia de locuitori, ajungand la valoarea de 13,2 in 2013 – cu mult sub media nationala (cu 39% mai putin) si cel mai scazut nivel dintre regiuni. Mai mult, in niciun judet al regiunii nu se inregistreaza o valoare superioara mediei nationale. Cea mai ridicata valoare din regiune este in judetul Iasi (16 intrep/1000 loc), iar cele mai scazute in Botosani (8,3 intrep/1000 loc) si Vaslui (9,5 loc/1000 loc).

61 idem

Analizand datele referitoare la productivitatea atinsa in diferite sectoare de activitate se constata ca valorile realizate pentru acest indicator de catre firmele din Regiunea Nord-Est sunt sensibil mai mici decat mediile nationale.


Astfe, in 2013 nu s-au constatat variatii ale indicelui de disparitate aferent productivitatii, acesta ramanand la nivelul de 73,5% din valoarea medie nationala.

Intreprinderi nou-create in Regiunea Nord-Est

Din tabelul prezentat se constata ca numarul intreprinderilor nou create a fost pe un trend ascendent in perioada de avant economic, avand loc o crestere cu 10,68% in intervalul 2006–2008. In primii doi ani de criza economica a avut loc o reducere a numarului de noi intreprinderi infiintate –cu 21,2%. Totodata, rata de creare a acestora a inregistrat un minim de 3,3% in anul 201262. In anul 2012 se constata o noua scadere dupa revenirea de 11% inregistrata in 2011, revenire partial egalata in 2013. Evolutia numarului intreprinderilor noi si rata de creare*,

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Nr. intreprinderi noi 18218 20165 20169 16500 15887 17646 12672 16589Rata de creare, % 4,7 5,2 5,2 4,3 4,1 4,6 3,3 4,3

Sursa: „Intreprinderi noi si profilul intreprinzatorului din Romania”, 2013, Baza de date TEMPO – online, INSNota*: exprimata in raport cu numarul total Intreprinderilor din anul respectiv

In 2013, 75,3% din intreprinderile nou create nu aveau niciun salariat, 24,6% aveau intre unu si 49 de salariati, iar 0,1% aveau mai mult de 49 salariati. Deasemenea, 54,2% din aceste intreprinderi sunt fondate/conduse de catre barbati si doar 45,8% de catre femei - procent in crestere de la 32,7% inregistrat in 2006. Procentul ridicat al intreprinderilor nou create fara niciun salariat sugereaza faptul ca multe dintre acestea nu si-au inceput efectiv activitatea si/sau ca se situeaza in zona „gri” a economiei.

Totodata, desi procentul intreprinderilor create in mediul rural a crescut 4 ani consecutivi (posibil semn pozitiv al procesul de diversificare a mediului economic din zonele rurale), incepand cu 2011 acest procent a scazut, ajungand la un nivel inferior chiar celui din 2006. Astfel, daca in anul 2007 numarul de intreprinderi nou create in zona rurala reprezenta 29% din numarul total al intreprinderilor nou create, in 2012 ponderea acestora a scazut la 26,9%.


Industrie19%

Constructii7%

Comert42% Transporturi

5%Hoteluri si

restaurante8%

Alte servicii19%

Distributia intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate, 2012, %

Industrie14%

Constructii9%

Comert39% Transporturi

9%

Hoteluri si restaurante7%

Alte servicii24%

Distributia intreprinderilor active noi create pe sectoare de activitate, 2013, %

Sursa: „Intreprinderi noi si profilul intreprinzatorului din Romania”, 2013, Baza de date TEMPO – online, INSLa nivelul anului 2013 principalele mutatii in distributia intreprinderilor nou create consta in scaderea celor care activeaza in industrie (cu 6 p.p.) si comert (cu 4 p.p.), respectivcresterea celor din transporturi (cu 4 p.p.) si constructii (cu 2 p.p.). In rapoartele de monitorizare viitoare ale PDR Nord-Est vor putea fi descrise concluziile privind evoutiile domeniilor in care se infiinteaza noi firme.

2013

Sursa: „Intreprinderi noi si profilul intreprinzatorului din Romania”, 2013, Baza de date TEMPO – online, INS

Analizand situatia intreprinderilor nou create la un an de la infiintare, se constata ca incepand cu 2009 - debutul crizei economico-financiare in Romania - desi numarul intreprinderilor nou create a scazut anual, a crescut in schimb procentul celor care raman active dupa un an de la infiintare.

7.5. Cercetare – dezvoltare – inovare si societate informationala

Finantarea activitatilor de cercetare-dezvoltare si inovare

In 2012, Romania a cheltuit doar 0,41% din produsul intern brut national pentru activitatile de cercetare si dezvoltare. Realizarea tintei de 3% stabilita prin strategia de la Lisabona, cat si prin Strategia Europa 2020 este in prezent extrem de indepartata, fiind necesara o crestere considerabila a contributiei sectorului privat la cheltuielile de cercetare si dezvoltare.

Mai mult, in Regiunea Nord-Est, procentul mentionat este mai mic (0,32% in 2012), neexistand cresteri notabile de la un an la altul.

%PIB alocat cercetarii-dezvoltarii

2006 2007 2008 2009 2010 201163 2012

Romania 0,45 0,52 0,58 0,47 0,46 0,50 0,41Regiunea NORD-EST 0,28 0,36 0,39 0,29 0,28 0,30 0,32

Bacau 0,10 0,06 0,07 0,06 0,03 0,04 0,03Botosani 0,03 0,06 0,05 0,03 0,04 0,03 0,03Iasi 0,79 1,08 1,17 0,85 0,79 0,79 0,86Neamt 0,12 0,09 0,05 0,06 0,07 0,18 0,19Suceava 0,10 0,16 0,19 0,15 0,16 0,19 0,21Vaslui 0,13 0,12 0,10 0,05 0,09 0,06 0,04


In anul 2010 – ultimul an de referinta pentru care exista date statistice la nivel regional, in Regiunea Nord-Est, cheltuielile efectuate din fonduri publice detineau o pondere (71%) de patru ori mai mare fata de cele efectuate de catre intreprinderi (18%). De remarcat ca 63 Anul 2011 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

in perioada 2006-2008 ponderea cheltuielilor efectuate din fonduri publice a crescut pana la 86,2%, urmand ca in perioada de criza sa scada pana la 70% (corectiile aduse deficitului bugetar au determinat adeseori rectificari negative ale bugetului alocat cercetarii si dezvoltarii).

Evolutia numarului de salariati din cercetare-dezvoltare in Regiunea Nord-Est, comparativ cu nivelul national, 2006-2013

AnSalariatii din activitatea de CD

(Nr. persoane) din care Cercetatori Salariatii din activitatea de CD la 10.000 persoane ocupate civile

RO RNE RO RNE RO RNE2006 40.758 3.981 28.637 3.205 49,9 31,92007 42.484 4.156 30.740 3.269 48,7 32,92008 43.502 4.172 30.864 3.387 49,7 33,42009 42.420 4.044 30.645 3.244 50,4 33,52010 39.065 3.376 30.707 2.966 46,7 282011 42.363 3.561 25.489 3.190 50,6 29,92012 42.674 3.876 27.838 3.277 49,8 31,6

2013 43.375 4.328 26.914 3.373 50,8 36Sursa: Prelucrare informatii din Anuarul Statistic al Romaniei 2012, Baza de date TEMPO – online, INS

In 2013 se observa o crestere atat a numarului de cercetatori (2,9%) cat si a numarului total de salariati din activitatea de cercetare – dezvoltare (11,6%).

De asemenea, a crescut si numarul de salariati per 10.000 persoane ocupate civile, cu aproape 5 puncte procentuale fata de 201264.

Situatia intreprinderilor inovative

Intreprinderi cu inovare tehnologica, dupa tipul inovariiClasa de

marime si activitati

economiceTotal Inovare de

produsInovare de

procesInovare de produs si

proces

2006-2008Total national 5907 710 1965 3073Total regiune 791 123 286 378Mici 553 83 217 251Mijlocii 179 36 51 90Mari 59 4 18 37Industrie 575 98 223 254Servicii 216 25 63 124

2008-201065

Total national 3763 635 955 2041Total regiune 461 82 82 265Mici 298 53 42 176Mijlocii 115 22 29 59Mari 48 7 11 30Industrie 373 79 52 215

64 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.65 Perioada 2008-2010 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

Servicii 88 3 30 502010-2012

Total national 1806 351 706 634Total regiune 194 32 95 56Mici 132 19 79 27Mijlocii 46 12 14 17Mari 16 1 2 12Industrie 141 22 84 28Servicii 53 10 11 28Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2013

In perioada 2010-2012 se constata o scadere a numarului de intreprinderi inovatoare, fenomen ce poate fi o consecinta a crizei economico-financiare.

Societatea informationala

Evolutia IMM-urilor in tehnologia informatiei, pe regiuni de dezvoltare,2009-201266 si 20132009 2010 2011 2012 2013

Nr. unitati localeRomania 8476 7545 7185 7887 8342Regiunea Nord-Est

679 540 535 590 633

Nr. persoane ocupateRomania 33218 33362 35790 39590 42210Regiunea Nord-Est

2218 2169 2585 3017 3327

Cifra de afaceri, mil. LeiRomania 5332 6412 6668 7968 8810Regiunea Nord-Est

251 275 329 418 493

Sursa: Prelucrari publicatia INS – „Ïntreprinderi mici si mijlocii in economia romaneasca”

In 2013 se observa o crestere a numarului intreprinderilor TIC, a cifrei de afaceri ale acestora, precum si a persoanelor ocupate in acest domeniu; pe fondul ponderii scazute a numarului IMM-urilor TIC din regiune fata de nivelul national (7,6%), cu un aport de numai 5,6% la cifra de afaceri din total national.

7.6 Investitii straine si comert exterior

In ceea ce priveste nivelul comertului exterior, in special cel al exporturilor, asa cum se poate observa din graficul urmator, acestea au avut un nivel minim in 2009 atat la nivel regional cat si la nivel national.


2008 2009 2010 2011 2012 20130

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

35000000

40000000

45000000

50000000

4,63%4,26%

4,34%

4,37% 4,95%4,69%

Evolutia exporturilor FOB, valori regionala comparativ cu cele nationale, mii euro

2014

4,57%

Sursa: „Buletin statistic lunar al judetelor” – 2009-2014, INSValoarea exporturilor realizate de catre firmele din Regiunea Nord-Est, reprezinta doar o mica parte din valoarea nationala, nedepasind in perioada analizata 4,95% din total exporturi ale tarii – valoarea totala inregistrata la finele lui 2012 fiind de 2.232.011 mii euro. Se observa ca in perioada 2013-2014, desi valoarea exporturilor la nivel national si regional a crescut, aportul adus de catre Regiunea Nord-Est in total national a continuat sa scada.

Analizand situatia la nivel judetean, acelasi minim il intalnim in anul 2009 (cu exceptia judetului Suceava). Imbucurator este faptul ca desi in perioada 2011-2013 s-au resimtit in continuare efectele crizei economice atat in regiune cat si intreaga Uniune Europeana, valoarea exporturilor inregistrate in aproape toate judetele din regiune (cu exceptia judetului Vaslui) a fost mai mare fata de anul 2008. In 201367 judetele Iasi, Neamt si Suceava detin primele locuri in ceea ce priveste valoarea exporturilor realizate cu 29,7%, respectiv 17,7% din valoarea totala a exporturilor. Cele mai mici aporturi sunt aduse de judetele Vaslui si Botosani cu 6%, respectiv 11,6%.

In 2014 clasificarea ramane aproximativ aceeasi, pe primele locuri fiind judetele Iasi (30,2%), Suceava (17,1%) si Neamt (16,6%) iar pe ultimele Botosani (11,3%) si Vaslui (6,5%).

Analizand evolutia investitiilor straine directe68 (ISD) se remarca un trend crescator pentru perioada 2006-2010 pe plan national; la nivelul regiunii Nord-Est inregistrandu-se o scadere in 2009, urmata de o revenire in perioada urmatoare. Ca pondere in total investitii pe Romania, Regiunea Nord-Est se situeaza in mod constant pe ultimul loc, nedepasind nivelul de 2,8% (2013), insemnand ca valoare absoluta 1.685 milioane euro.Mai mult, in 2014 se constata o oarecare scadere atat ca procent total investitii straine la nivel national (2,7%) cat si ca valoare absoluta(1.624 milioane euro).

67 Anul 2013 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.68 Anul 2012 constituie referinta prevazuta in PDR Nord-Est 2014-2020, avizat de CRP Nord-Est si aprobat de CDR Nord-Est.

Sursa: INS, BNR

8. Turismul8.1. Patrimoniul natural protejat

In Regiunea Nord Est exista numeroase rezervatii si monumente ale naturii, zone naturale protejate de interes national, printre care 3 din cele 13 parcuri nationale ale Romaniei, respectiv Parcul National Muntii Calimani, Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas si Parcul National Ceahlau, precum si un parc natural – Vanatori-Neamt. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est exista 100 de arii naturale care au devenit situri "Natura 2000".

8.2. Patrimoniu antropic protejat

Regiunea Nord Est detine 3.995 monumente de interes international, national si local, conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii si Cultelor din 2010. Acestea includ situri arheologice, cladiri de interes istoric si arheologic, case memoriale. Se remarca faptul ca majoritatea vizitelor la obiective turistice sunt de preferinta orientate catre monumentele religioase, acestea formand „coloana vertebrala traditionala” a atractiilor turistice din Regiunea Nord-Est.

Dintre cele sapte areale turistice ale Romaniei care cuprind obiective culturale de importanta mondiala, manastirile din nordul Moldovei au fost incluse in patrimoniul mondial UNESCO in anul 1993 si includ manastirile Voronet, Humor, Moldovita, Probota, Sfantul Ioan cel Nou din Suceava, bisericile Patrauti si Arbore si din anul 2010 si manastirea Sucevita, toate apartinand judetului Suceava.

8.3. Peisajul cultural al zonei

Muzeele reprezinta o componenta semnificativa a punctelor de atractie frecventate de catre vizitatori. In Regiunea Nord-Est functioneaza al doilea cel mai mare numar de

muzee si colectii publice dupa regiunea Centru, detinand 126 de astfel de unitati culturale in 2014 (in crestere fata de 201369 cu doua unitati).

Din informatii cantitative prezentate, se poate concluziona ca exista trei zone clare de turism cultural la nivel regional - Iasi, Suceava si Neamt. Se observa totusi ca in Municipiul Iasi, desi prezinta cel mai mare numar de bunuri culturale, a fost vizitat de doar aproximativ 21% din numarul total de turisti in 2014.

In ceea ce priveste institutiile si companiile de spectacol sau concerte, Iasi, Botosani si Bacau au fiecare cate o institutie dramatica, una de papusi si marionete si o filarmonica si orchestra simfonica, la care se adauga la Bacau un ansamblu artistic, la Botosani o orchestra populara, iar la Iasi – Opera. In judetul Vaslui functioneaza o institutie dramatica si un ansamblu artistic, in judetul Neamt o institutie dramatica, iar la Suceava un ansamblu artistic70. Teatrul National din Iasi a fost primul teatru national din Romania, infiintat in 1840.

8.4. Aspecte privind valorificarea potentialului turistic

In ciuda potentialului turistic variat si a importantei nationale si chiar internationale a unor monumente sau areale turistice, nu exista un sistem coerent si vizibil de indicatoare turistice in cadrul sau in proximitatea aeroporturilor, a garilor si a autogarilor, care sa afiseze si sa indrume eventualii turisti catre anumite obiective turistice. Pe drumurile nationale si chiar pe cele judetene intalnim ocazional unele indicatoare catre monumente istorice, insa insuficient corelate cu alte elemente de promovare (harti, trasee, marcaje, puncte de informare turistica etc.) care sa poata indruma turistii catre alte obiective.

8.5. Starea si evolutia indicatorilor economici in turism

La nivelul anului 2014, capacitatea de cazare in functiune in regiune este de 7.731 mii locuri-zile, in crestere fata de 2013 cu peste 200 mii, (reprezentand doar 9,95% din totalul existent la nivel national), in crestere cu 39,8% fata de 2006. Desi nivelul capacitatii de cazare in functiune poate parea mic in raport cu potentialul turistic existent in regiune, se observa ca indicele de utilizare al acesteia este de numai 22,16% in anul 2014. Practic indicele de utilizare in anul 2014 are un nivel inferior celui inregistrat in 2006, dar relativ constant fata de 2013.

Evolutia numarului de turisti a inregistrat un trend pozitiv in intervalul 2013-2014, ajungand la aproximativ 813 mii in 2014, in crestere cu aproximativ 57 mii de turisti (numarul turistilor straini a crescut cu 5200, reprezentand 12,18% din total). Totodata, valoarea mentionata reprezinta aproape 10% din totalul national al sosirilor.

In anul 2014, cei mai multi turisti (78% din total) au vizitat judetele Suceava (260.684 turisti, reprezentand 32% din totalul regional), Iasi (197.024 turisti) si Neamt (176.226 turisti). Cei mai putini turisti au fost inregistrati in judetul Botosani - 4,9% si in judetul Vaslui - 4,1% din numarul total al turistilor. Se remarca faptul ca Vaslui este singurul judet din Regiunea Nord-Est la nivelul caruia se constata o scadere a numarului de turisti.

Evolutia numarului de sosiri turistice in 2013 si 2014RNE Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Sosiri 2013 756006

101826 33349 183305 160707 241629 35190

Din care straini

93774 9144 2563 24606 11509 41396 4556

69 2013 este anul de referinta in PDR Nord-Est 2014-2020 ( avizat de catre Comitetul Regional de Planificare Nord-Est si aprobat de catre Consiliul de Dezvoltare Regionala Nord-Est) privind indicatorii in turism70 Conform datelor INS din Baza de date TEMPO – online, INS pentru anul 2014

Sosiri 2014 812880

105505 39848 197024 176226 260684 33593

Din care straini

98972 9688 3138 29570 12785 40170 3621

Sursa: Baza de date TEMPO – online, INS 2013-2014

In privinta numarului de innoptari, in anul 2014 s-a inregistrat o crestere fata de anul 2013, ajungandu-se la un total de 1.710 mii.

Atractivitatea turistica a regiunii poate fi masurata in special cu ajutorul duratei medii de sedere. In anul 2014, valoarea acestui indicator a scazut de la 2,14 (anul 2013) la 2,10 nopti per turist. Avand in vedere ca in 2014 s-a inregistrat cea mai scazuta valoare din ultimii ani, se observa o diminuare a sejururilor lungi in regiune, evidentiindu-se o trecere catre un turism fie de weekend, fie ocazional sau de tranzit. Tinand cont de potentialul turistic existent consideram ca acest nivel este inferior in raport cu posibilitatile existente. Mai mult, in intreaga perioada analizata, nivelul inregistrat la nivel regional a fost inferior celui national.

In continuare sunt prezentate localitatile care au un numar mai mare de turisti sositi (peste 3.000 sosiri in 2014), evidentiindu-le pe cele care se situeaza deasupra valorii medii regionale in ceea ce priveste durata medie de sedere71:

Judetul Bacau: Targu Ocna (8.753 turisti/7,55 durata medie de sedere), Slanic Moldova (17.902/3,16). De remarcat ca desi in municipiul Bacau au sosit 44.010 turisti, durata medie de sedere este de 2,07 nopti/turist. Magura (8.746/1,37), Onesti (8.644/1,75), Margineni (4.624/1,29).

Judetul Botosani: In municipiul Botosani au fost 27.003 turisti cu o durata medie de sedere de 2,05 nopti/turist. Curtesti (8.492/1,99), Dorohoi (3.022/1,23).

Judetul Iasi: Municipiul Iasi a fost vizitat de cel mai mare numar de turisti – 176.924 reprezentand 21,76% din totalul regional, durata medie de sedere fiind de 2,01 nopti/turist. Ion Neculce (4.904/1,25).

Judetul Neamt: Baltatesti (5.485/9,34), Raucesti (3.471/2,48), Dumbrava Rosie (3.209/2,17). In municipiul Piatra Neamt au fost inregistrati 47.665 turisti, durata medie de sedere fiind de 1,78 nopti/turist. Ceahlau (24.265/1,7), Alexandru cel Bun (21.100/1,35), Roman (20.171/1,8), Agapia (10.795/1,54), Tg. Neamt (10.609/1,26) si Bicaz (7.005/1,8).

Judetul Suceava: Vatra Dornei (42.187/4,64), Dorna Candrenilor (3.964/3,43), Vama (5.384/2,81). Municipiul Suceava a fost vizitat de 81.489 turisti, durata medie de sedere fiind de doar 1,52 nopti/turist. Gura Humorului (40.855/1,74), Scheia (13.585/1,6), Campulung Moldovenesc (13.235/1,72), Sucevita (12.349/1,86), Radauti (11.935/1,93), Dorna Arini (6.242/1,82), Falticeni (5.554/1,68), Cacica (3.059/1,74).

Judetul Vaslui: Municipiul Vaslui a fost vizitat de 15.849 turisti, durata medie de sedere fiind 1,72 nopti/turist. Barlad (6.206/1,52), Husi (3.302/1).

71 Sursa datelor: Baza de date TEMPO online - INS

In graficul urmator este reprezentata evolutia capacitatii de cazare existente (nr. locuri) in Regiunea Nord-Est, structurata pe judete, in perioada 2013-2014 comparativ cu 2006. In judetele Bacau si Botosani se observa o scadere a numarului de locuri intre 2013 si 2014, celelalte judete inregistrand cresteri.


100020003000400050006000700080009000

10000

31

88

75

3

33

14

41

21 7

01

2

58

0

38

54 11

03

35

47 65

06 95

85

89

7

36

42

10

88

40

14 6

73

4 96

50

92

7

Capacitate de cazare existenta, nr. locuri

200620132014

Sursa: Prelucrari Baza de date TEMPO – online, INSSe poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situatie normala daca avem in vedere conditiile geografice existente, favorabile pentru dezvoltarea turismului, precum si spiritul antreprenorial deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet - la polul opus situandu-se judetele Botosani si Vaslui.

In intervalul 2006-2014 se remarca o crestere a numarului de hoteluri si pensiuni turistice si agroturistice, in timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistica inregistreaza o stagnare sau o usoara scadere.

Statiunile turistice

Analizand evolutia numarului de structuri de primire turistica din statiunile turistice in anul 2014, se pot observa urmatoarele evolutii:

- Crestere in statiunile Vatra Dornei, Ceahlau inclusiv Durau, Piatra-Neamt, Targu-Neamt inclusiv Oglinzi;

- Scadere in statiunile Gura Humorului, Slanic Moldova; - Stagnare in statiunile Campulung Moldovenesc, Tirgu Ocna si Baltatesti

Din punct de vedere al tipurilor de structuri de primire turistica, s-a constatat o preponderenta a pensiunilor turistice in toate statiunile turistice de interes national, iar in comuna Ceahlau, un numar crescut de pensiuni agroturistice. Hotelurile ocupa locul secund ca numar in toate aceste statiuni, existand insa si numeroase alte tipuri de structuri de primire turistica.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 20140

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Evolutia numarului de structuri de primire turistica din statiunile turistice in perioada 2006-2014

Sursa: Baza de date TEMPO – online, INS 2014

Populatia ocupata in turism

Din graficul prezentat se observa ca, spre deosebire de anul 2013, cand sezonul de varf a fost trimestrul II in aproape toate judetele, in 2014 trimestrul III este sezonul de varf in turism in judetele Botosani, Iasi, Neamt si Vaslui, iar pentru judetele Bacau si Suceava, sezonul de varf este trimestrul IV. Cele mai multe persoane ocupate in structurile de cazare turistica se gasesc in judetul Suceava, in corelare cu datele privind capacitatea de cazare existenta si numarul de turisti sositi in acest judet. Fata de 2013, personalul ocupat din structurile de cazare turistica a crescut cel mai mult in judetul Suceava, cu aproape 250 de persoane, urmat de judetele Iasi si Vaslui cu cate 85 de persoane, celelalte judete inregistrand scaderi de personal (cu pana la 130 de persoane).

Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui0

200

400

600

800

1000

1200

Personalul ocupat din structurile de cazare turistica 2014

trim Itrim IItrim IIItrim IV

Sursa: Date prelucrate din „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, 2014”, INS

In ceea ce priveste repartizarea personalului pe tipuri de structuri de cazare, observam ca procentul cel mai mare a personalului ocupat il intalnim in hoteluri intre 32% (Neamt) si 75% (Iasi) din totalul personalului), moteluri (intre 3% si 19%), pensiuni turistice (intre 12% si 31%) si pensiuni agroturistice (intre 4% si 37%). Singurul judet in care procentul personalului ocupat in pensiuni agroturistice il depaseste pe cel al personalului ocupat in hoteluri este judetul Neamt.

Hote

luri

Hoste

luri

Mot

elur

i

Vile

turis

tice

Caba

ne tu

ristic

e

Pens

iuni

turis

tice

Pens

iuni

agro

turis

tice

Tabe

re d

eele

vi şi

preş

colar

i

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Personalul ocupat pe tipuri de structuri de cazare, 2014

trim Itrim IItrim IIItrim IV

Sursa: Date prelucrate din „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, 2014”, INS

8.6. Forme de turism practicate

Turismul activSe pot practica drumetiile montane, sporturi de iarna, dar si activitati specifice turismului de aventura si sportiv: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta. In prezent, in Regiunea Nord Est, statiunile montane unde se pot practica aceste sporturi de iarna sunt Vatra-Dornei, Gura Humorului, Piatra Neamt, Durau, Sucevita, Malini, Campulung Moldovenesc si Carlibaba.

Turismul balnear

Desi Regiunea Nord-Est ofera posibilitati largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o mica parte din potentialul curativ natural este valorificat la un nivel satisfacator. Localitatile regiunii Nord-Est carora le-a fost acordat statutul de statiune balneoclimatica sunt:

- Municipiul Vatra Dornei, judetul Suceava- Orasul Slanic Moldova, judetul Bacau- Orasul Targu Ocna, judetul Bacau- Arealul corespunzator zonei de agrement-tratament Nicolina din municipiul Iasi,

judetul Iasi

Numar sosiri, persoane

Slanic Moldova Tirgu Ocna Vatra Dornei0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

25860

6963

39232

17902

8753

42187

20132014

Sursa: Date prelucrate din baza de date TEMPO – online, INS 2014

Din graficul prezentat mai sus, se poate observa ca in anul 2014 numarul de sosiri in statiunile balneoclimatice Tirgu Ocna si Vatra Dornei a crescut cu 25,7 % si respectiv 7,5%, dar se remarca si scaderea drastica de 30,8% inregistrata in Statiunea Slanic Moldova.

Pe langa aceste statiuni balneoclimatice, exista si alte localitati care au beneficiat in trecut de statutul de statiune, precum Sarata Bai si Moinesti din judetul Bacau, baile Strunga din judetul Iasi, Negulesti din judetul Neamt, Ghermanesti-Dranceni din judetul Vaslui, sau Cacica si Solca din judetul Suceava.

La nivelul anului 2014, numarul de sosiri turistice este de 672 persoane la Sarata Bai, 3.059 la Cacica, 1.502 la Moinesti, 195 la Solca si doar 83 la Poiana Soimului (Negulesti). Multe dintre structurile de cazare ale acestor statiuni necesita reparatii majore sau chiar capitale, iar intre acestea se afla si statiuni balneare cu un mare potential turistic daca ar functiona la standardele cerute de un turism modern.

Turismul rural si agroturismul

La nivel regional, in anul 2014 existau 288 de pensiuni agroturistice, in crestere cu 2 unitati fata de 2013, Regiunea Nord-Est ocupand locul doi pe tara, dupa regiunea Centru.

In Regiunea Nord-Est se pot practica si alte forme de turism, precum cel de afaceri, ecoturismul, turismul oenologic.

9. Agricultura si dezvoltare rurala9.1. Descrierea generala a zonelor rurale

Spatiul rural din Regiunea Nord-Est este alcatuit din 506 comune si 2.414 de sate insumand o populatie totala de 1.910.303 persoane72.

In regiune exista zone care nu cuprind orase pe o raza de 25-30 km. Astfel, cele mai intinse areale sunt cele din estul judetului Bacau – vestul judetului Vaslui, in acest perimetru fiind necesara modernizarea unor localitati rurale cu rol de servire in zona de influenta. Harta “Areale si localitati situate la o distanta mare fata de localitatile urbane” se gaseste la sectiunea 3 din prezentul raport.

Localitatile indepartate, cele care au populatie mai mare de 2000 de persoane sunt reprezentate de urmatoarele sate resedinta de comuna: Calarasi (judetul Botosani), Raducaneni, Bivolari, Fantanele (judetul Iasi), Vetrisoaia, Berezeni (judetul Vaslui).

9.2. Populatia si forta de munca

In mediul rural locuiesc 1.910.303 locuitori (58,41 % din populatia regiunii), din care 942.084 femei.73 In orizontul de timp 2006 – 2014, in raport cu datele statistice furnizate de INS, populatia totala din mediul rural a fost in relativa crestere pana in 2008, urmand apoi un usor declin. Structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident.

Astfel, in perioada 2012-2014 au avut loc scaderi ale numarului de copii cuprinsi in grupele de varsta 0-4 ani si 5-9 ani cu 10,5%, respectiv 4,7%. Cele mai mari scaderi au avut loc in judetele Vaslui (-13,6% pentru grupa de varsta 0-4 ani) si Botosani (-8,1% pentru grupa de varsta 5-9 ani). Numarul de tineri din grupele de varsta 15-19 ani si 25-29 ani inregistreaza o crestere intre 3 si 10 procente in fiecare judet, cel mai bine situandu-se judetele Vaslui (8,2% pentru grupa de varsta 15-19 ani) si Iasi (10,1% pentru grupa de varsta 25-29 ani). Pentru grupa de varsta 45-49 de ani, toate judetele inregistreaza cresteri intre 21 si 26% in 2014 anul fata de 2012. Acest fenomen poate fi explicat prin incadrarea in aceasta grupa a populatiei nascute in perioada boom-ului demografic generat de masurile demografice intreprinse incepand cu anul 1966.

O alta grupa de varsta care inregistreaza cresteri este cea de peste 85 de ani, cu valori cuprinse intre 11 si 15% pentru toate judetele, crestere care se explica atat prin tendinta de imbatranire din multe sate, cat si printr-o crestere a longevitatii datorita progreselor din domeniul medical.

Pe de alta parte, cele mai mari scaderi se observa la grupele de varsta 30-34 de ani si 70-74 de ani. Pentru prima dintre aceste grupe, la nivel regional se inregistreaza o scadere de 11,7%, maximul fiind in judetul Vaslui (-18%), fenomen ce poate fi explicat prin migratia externa a persoanelor din aceasta grupa de varsta dupa anul 2000. Pentru grupa de varsta 70-74 de ani se inregistreaza scaderi de 15,7% la nivel regional, maximul fiind

72 Sursa datelor: Baza de date TEMPO online – INS – populatia rezidenta la 1 iulie 201473 In varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020, au fost folosite datele Recensamantului Populatiei si Locuintelor din 2011 privind populatia stabila. Incepand cu anul 2015, INS furnizeaza doar date privind populatia rezidenta si cea domiciliata, rezultand diferente intre datele folosite pana acum (pentru perioada dinainte de 2014) si cele disponibile de acum inainte, datele vechi fiind eliminate din sistem.

in judetul Iasi (-19,1%), valori justificate prin numarul scazut de copii nascuti in perioada celui de-al doilea razboi mondial.

Din totalul populatiei rurale, la nivelul anului 201474, la nivel regional, cele mai mari ponderi se inregistreaza in judetele Iasi (22,05%), Suceava (19,47%) si Bacau (18,04%), iar cele mai mici in judetele Botosani (12,5%) si Vaslui (12,4%). Valorile sunt in crestere in judetele Iasi si Suceava, printre posibilele cauze aflandu-se periurbanizarea.

La nivel judetean cele mai mari ponderi ale populatiei aflate in mediul rural se inregistreaza in judetele Neamt (64,25%), Vaslui (60,86%) si Botosani (59,38%). Comparativ cu datele anterioare, aceste procente sunt in crestere.4

In anul 2014, la nivel regional, populatia ocupata din mediul rural reprezinta 62,2% (961 mii persoane) din total populatie ocupata, majoritatea activand in agricultura si silvicultura. Fata de 2012, numarul persoanelor ocupate in mediu rural este in scadere cu peste 100 de mii. Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de munca este suficienta din punct de vedere cantitativ, aceasta este in mare parte necalificata. Acest fapt se datoreaza atat ofertei de pregatire profesionala si educationala ineficiente/inadaptate cerintelor pietei muncii, cat si ponderii ridicate a populatiei rurale ce nu si-a finalizat/continuat studiile.

9.3. Activitati economice in mediul rural

Agricultura

Activitatile economice de baza in mediul rural sunt: agricultura (cultivarea culturilor cerealiere - cultura cartofului si a sfeclei de zahar fiind practicate aproape in toate judetele, viticultura-judetele Vaslui, Bacau si Iasi, pomicultura-judetele Iasi, Suceava si Neamt, zootehnia), exploatarea si/sau prelucrarea lemnului-judetele Suceava, Neamt si Bacau si turismul rural in judetele Suceava, Neamt si Bacau.

Suprafata totala a regiunii este la nivelul anului 2014 de 3.684,9 mii hectare (15,45% din suprafata totala a Romaniei), din care 2.124,8 mii hectare reprezinta suprafata agricola (14,52% din suprafata agricola a Romaniei), impartita pe categorii de utilizare. In proprietate privata se gasesc 2.019,7 mii hectare (95,05 % din suprafata agricola). Fata de 2013 se observa o crestere a suprafetei agricole, atat la nivel national (cu 15 mii ha), cat si la nivel regional (cu 3 mii ha)75.

Cele mai mari suprafate agricole se inregistreaza in judetele Vaslui, Botosani si Iasi, fiecare detinand in jurul a 18-19% din suprafata agricola totala a regiunii. Cele mai mari suprafete arabile sunt in judetele Vaslui si Botosani, unde la 100 ha suprafata agricola corespund 73, respectiv 76 ha suprafata arabila.

Judetele Vaslui si Iasi detin cele mai mari suprafete viticole, impreuna avand 74% din suprafata totala viticola a regiunii.

La nivelul anului 2014, doar 6,37% din suprafata agricola are amenajari pentru irigatii. La nivel judetean cea mai mare pondere a suprafetelor amenajate este in judetul Iasi, cu 37,19% din totalul regional, valoare comparabila cu cea din anul 2013 (cand procentul era de 37,67%). Totodata, se observa ca suprafetele efectiv irigate sunt mult mai mici in comparatie cu suprafetele amenajate pentru irigatii.

In 2014, cea mai mare suprafata cu paduri si alte vegetatii forestiere o detine judetul Suceava cu 453,7 mii ha reprezentand 36,8% din suprafata totala impadurita a regiunii. Urmeaza judetele Neamt si Bacau, fiecare cu cate 21-23%. Fata de anul 2013, se observa o scadere a suprafetelor impadurite din Suceava (cu 870 ha), Neamt (cu 1500 ha) si

74 Au fost folosite datele INS privind populatia rezidenta la 1 iulie75 Sursa datelor: Baza de date TEMPO online - INS

Bacau (cu 1600 ha), o stagnare in judetele Botosani si Vaslui si o crestere in judetul Iasi (cu 450 ha).

La nivel regional, in anul 2014, cea mai mare parte a suprafetei cultivate era formata din cultura cerealelor pentru boabe (57,85%), plante uleioase (15,9%) si furaje verzi din teren arabil (18,03%). Pentru cultura cerealelor pentru boabe cele mai intinse suprafete erau cultivate cu porumb boabe (66,07%), respectiv grau si secara (23,3%).

Cele mai mari suprafete cultivate in 2014 cu culturi cerealiere pentru boabe sunt in judetele Botosani (21,39%), Iasi (21,32%) si Vaslui (19,48%) din suprafata totala a regiunii (pe acest segment agricol). Fata de 2013 se observa o crestere semnificativa a suprafetei cultivate cu cereale pentru boabe in judetul Iasi – crestere cu peste 11.000 hectare. Suprafetele cultivate cu grau si secara predomina in judetele Vaslui (27,9%), Iasi (24,1%) si Botosani (16,3%) din totalul suprafetei cultivate pentru acest tip de cereale. Se observa o scadere fata de 2013 a suprafetelor cultivate cu grau si secara in Vaslui, Neamt si Bacau, dar o crestere in celelalte judetele. Cele mai mari suprafete cultivate cu porumb pentru boabe sunt in judetele Botosani – 23,22%, Iasi – 21,6%, Bacau – 17,67% si Vaslui – 17,58% din totalul suprafetei cultivate pentru aceasta cultura.

La nivel judetean, in anul 2013, cele mai mari contributii la valoarea agricola totala sunt aduse de judetele Suceava cu 21,25%, Iasi si Botosani cu cate 18-20%. In mod surprinzator, desi economia judetului Vaslui are un caracter predominant agricol, aportul acestui judet este de numai 12,7% - ceea ce indica practicarea pe suprafete intinse a unei agriculturi de subzistenta. Fata de anul 2012, valorile productiei agricole au fost in crestere cu aproximativ 3 miliarde lei la nivel regional, inregistrandu-se cresteri in toate judetele, reprezentand un maxim pentru perioada 2006-2013.

Pentru productia agricola vegetala, cele mai mari contributii in anul 2013 sunt aduse de judetele Suceava, Iasi si Botosani cu ponderi cuprinse intre 19 si 21%, in timp ce cea mai redusa este a judetului Vaslui cu 12,4%.Pentru productia agricola animala cele mai mari aporturi sunt ale judetelor Suceava si Botosani cu 26%, respectiv 17,8%.

La sfarsitul anului 2014, regiunea dispunea de: 530 mii bovine, 549 mii porcine, 1.370 mii ovine,13.959 mii pasari, 223 mii caprine, 193 mii familii de albine.

In comparatie cu anul 201276 se observa o crestere a efectivelor de bovine, caprine si familii de albine cu cate 20.000, o crestere cu 100.000 pentru ovine si o crestere cu peste 1 milion la efectivele de pasari. Singura categorie care inregistreaza scaderi este cea a porcinelor.

Silvicultura

Regiunea reprezinta cel mai mare furnizor de masa lemnoasa (4.668,8 mii mc recoltati in 2014), reprezentand un sfert din masa lemnoasa totala recoltata a Romaniei (26,1%), in scadere cu 4% fata de 2007 si cu 13% fata de 2013. Cel mai mare aport il are judetul Suceava care asigura aproximativ 40% din volumul de lemn recoltat din regiune, urmat de judetul Neamt cu 27%. Fata de anul 2013 se observa o scadere accentuata a volumului de lemn recoltat din toate regiunile tarii (cu 1.392 mii mc), peste jumatate din aceasta scadere fiind in Regiunea Nord-Est (743,7 mii mc).

76 Anul 2012 a fost anul de referinta pentru acesti indicatori in varianta avizata si aprobata a Planului de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2014-2020

Capitolul 2 - Indicatori de realizare a obiectivelor strategiei

Obiectiv general PDR NE 2014-2020 Indicator UM Tinta vizata

2022 Referinta Valori din anii de implementare

Surse informare

Derularea in Regiunea Nord-Est a unui proces de crestere economica durabila, favorabil cresterii competitivitatii economice si incluziunii sociale, care sa conduca la o diminuare a decalajelor existente fata de celelalte regiuni ale Romaniei

Indicele de disparitate al PIBNE fata de PIBRO, respectiv UE28

% 75 (RO)

37 (UE28) 59,1 – 2011 (RO) 29 – 2010 (UE27) 29 – 2011 (UE27)

62,5 - 2012 (RO)33 – 2012 (UE28)34 – 2013 (UE28)

Date statistice Eurostat, INS

Prioritate Obiectivul specific Indicatori UM

Tinte vizate 2022

Referinte Valori din anii de implementare Masuri asociate Surse

Prioritatea 1 Imbunatatirea capitalului uman

1. Cresterea ocuparii in randul tinerilor si a grupurilor vulnerabile

Rata somajului BIM in randul tinerilor (15-24 ani)

% 877

157812,179 – 201327,8 – 2013

12,4 – 201432,2 - 2014

1.1. Actiuni pentru sprijinirea integrarii pe piata muncii a tinerilor care nu sunt inclusi intr-o forma de invatamant, formare profesionala sau nu au un loc de munca

Date statistice Eurostat, date statistice INS, rapoarte de progres

Ponderea tinerilor care nu au loc de munca, nu sunt inscrisi intr-o unitate de invatamant si nu urmeaza un curs de formare profesionala

% 108

16 – 201380

11,9 – 20138114 - 2014

11,1 - 2014


77 Nivel regional78 Nivel urban79 Valoare revizuita de INS80 Grupa 18-24 ani81 Grupa 15-24 ani


Tinte vizate 2022


Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie ocupata

% 35 48 – 2012 49,6 - 2013

1.2. Actiuni preventive si active de integrare pe piata muncii (inclusiv personalizate) pentru grupurile vulnerabile


Ponderea salariatilor din agricultura

% 7 3,3 – 2013 3,4 - 2014


Ponderea somerilor pe termen lung in total someri

% 35 46,782 - 2012 42,2 – 201343,0 - 2014


2. Imbunatatirea accesului si participarii la educatie si instruire de calitate

Rata de parasire timpurie a scolii

% 12 22,5 – 2013 21,7 - 2014 2.1 Reducerea ratei de parasire timpurie a scolii, in special pentru tinerii din zonele rurale si comunitatile defavorizate

Rapoarte de progres, studii intocmite la nivel regional, Eurostat

Rata abando-nului scolar in invatamantul profesional si tehnic

% 10 18,1 –2011 n/a Rapoarte de progres, studii intocmite la nivel regional, informatii ISJ

Rata somajului BIM in randul tinerilor (15-24 ani)

% 883

158412,185 - 201327,8 – 2013

12,4 – 2014 32,2 - 2014

2.2 Imbunatatirea calitatii si eficientei invatamantului prin adaptarea

Rapoarte de progres, studii intocmite la nivel regional, informatii

82 Data revizuita de EUROSTAT83 Nivel regional84 Nivel urban85 Valoare revizuita la INS


Tinte vizate 2022


ofertei educationale la cerintele pietei muncii

inspectorate scolare judetene

Rata de participare la programe de educatie si instruire

% 5 1,986 (4,287) 2,5 - 2014

2.3 Cresterea accesului la formare profesionala continua

Rapoarte de progres, studii intocmite nivel regional

Ponderea unitatilor de invatamant din regiune care detin autorizatie de functionare la inceperea anului scolar

%60

-n/a

2.4 Crearea, modernizarea si extinderea infrastructurii de educatie

Rapoarte de progres, raportari inspectorate scolare judetene

3. Cresterea accesului la servicii de sanatate de calitate

Rata mortalitatii infantile in mediul urban

‰ 5 7 – 2013 6,4 - 20143.1 Extinderea si

diversificarea serviciilor de sanatate, inclusiv prin modernizarea infrastructurii aferente

Date si informatii statistice INS, studii intocmite, rapoarte de progres

Rata mortalitatii infantile inmediul rural

‰8 10,4 – 2013 12,1 - 2014

86 2009-2012 87 2013


Tinte vizate 2022


5. Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor rurale si urbane aflate in declin

Reducerea numarului de persoane aflate in risc de saracie sau excluziune sociala Nr. 127.000 1.935.000 –

201288

1.602.150 – 20131.592.662 - 2014

5.1 Extinderea, diversificarea si imbunatatirea accesului grupurilor vulnerabile si comunitatilor izolate la educatie, sanatate, servicii sociale, ocupare si locuire, inclusiv prin modernizarea infrastructurii aferente

Raportul Anual privind Incluziunea Sociala in Romania, rapoarte de progres, date si informatii statistice INS, Eurostat

Prioritatea 2 Dezvoltarea unei infrastructuri moderne

1. Cresterea accesibilitatii conectivitatii si mobilitatii prin realizarea de investitii in infrastructura de transport

Numar de pasageri deserviti de aeroporturile din regiune

Nr. 800.000 556.375 – 2013 576.312 - 20141.1 Modernizarea si

dezvoltarea infrastructurii aeroportuare

Raportari auto-ritati aeropor-tuare, rapoarte de progres, date INS

Numar de gari modernizate Nr. 6 489 n/a

1.2 Modernizarea si dezvoltarea infra-structurii feroviare

Date INS, rapoarte de progres

Grad de modernizare drumuri judetene

% 60 35 – 2013 35,9 - 20141.3 Modernizarea si

dezvoltarea infrastructurii rutiere

Date statistice si publicatii INS, rapoarte de progres

Grad de modernizare drumuri comunale

% 20 7,3 – 2013 7,7 - 2014

Sosele de centura si variante

Nr. 9 290 n/a

88 Numarul total de persoane aflate in risc de saracie sau excluziune sociala 89 Modernizate in perioada de programare 2007-201390 In curs de implementare/executie (ref. mai 2014)


Tinte vizate 2022


ocolitoare create/modernizatePlanuri de mobilitate urbana realizate

Nr. 3 0 n/a1.4 Dezvoltarea de

sisteme de transport urban durabile

Rapoarte de progres, studii de monitorizare

Numar de pasageri transport public in comun vehicole electrice

Mii pasa-geri

100.000 58.701 – 2012 63.074,7 – 201360.220,4 - 2014

2. Stimularea atractivitatii si economiei locale prin cresterea accesului la infrastructura TIC de calitate

Ponderea gospodariilor cu acces la internet

% 70 51 – 2013 55 - 2014 2.1 Extinderea infra-structurii de internet, in special in zonele rurale si comunitatile izolate

Rapoarte de progres, raportari ANCOM, publicatii Eurostat

Ponderea gospodariilor cu acces la internet tip broadband

% 65 47 – 2013 51 - 2014

Ponderea populatiei care a accesat internetul cel putin odata

% 70 58 – 2013 63 - 2014

2.2 Dezvoltarea TIC prin crearea si dezvoltarea de produse si servicii tip „e-servicii”

Raportari ANCOM, studii de monitorizare, publicatii EurostatPonderea

populatiei care acceseaza frecvent internetul

% 65 43 – 2013 46 - 2014

Populatia de peste 16 ani care a

% 20 12,1 – 2013 11,8 - 2014


Tinte vizate 2022


comandat/ cumparat produ-se prin internet, din total utiliza-tori, in ultimele 12 lunini

Prioritatea 3 Sprijinirea unei economii competitive si a dezvoltarii locale

1. Sprijinirea inovarii si competitivitatii mediului economic, promovarea rezultatelor obtinute

Numar total de clustere Nr. 9 8 – 2014 8 - 2015

1.1 Dezvoltarea inovarii si transferului tehnologic, inclusiv prin crearea si dezvoltarea clusterelor

Rapoarte de progres, studii

Crearea de centre de transfer tehnologic si a unei retele regionale

Nr. 3 0 – 201391 n/a

Indice producti-vitate a muncii la nivel regional fata de nivelulnational

% 85 73,5 – 2012 73,6 - 2013

1.2 Sprijin pentru domenii competitive si sisteme productive integrate, inclusiv pentru dezvoltarea de produse, servicii si procese tehnologice noi, cu valoare adaugata crescuta, „verzi”

Date si informatii statistice INS, rapoarte de progres

Intreprinderi active la mia de locuitori

Nr. ‰loc

20 15,3 – 201292 15,6 – 2013


Numarul de salariati din unitatile locale

Nr. 495.000 406.591 – 2012 n/aDate si informatii statistice INS

6. Impulsionarea sectorului de cercetare-dezvoltare, in

Ponderea cheltuielilor din cercetare-dezvoltare in

% 2 0,3 – 2011 0,4 – 2012

2.1 Sprijinirea cercetarii publice si private, in vederea

Date si informatii statistice INS, rapoarte de

91 Este aflat in implementare in municipiul Iasi, in cadrul POR2007-2013, proiectul ce vizeaza realizarea Centrului Regional de Transfer Tehnologic Iasi (2014)92 Valoare recalculate dupa publicarea de catre INS a valorilor noi pentru populatia Regiunii Nord-Est


Tinte vizate 2022


special a celei aplicate

PIB regional dezvoltarii si fructificarii solutiilor integrate

progres, studii de monitorizare

Numarul total de salariati din cercetare-dezvoltare

Nr. 5.000 3.867 – 2012 4.328 – 2013 4.319 - 2014

8. Imbunatatirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate

Rata anuala de creare de noi intreprinderi % 6 3,3 - 2012 4,3 - 2013

3.1 Sprijin pentru accesarea serviciilor dedicate firmelor si tinerilor antreprenori

Date si informatii statistice INS, rapoarte de progres, studii de monitorizare

Indice productivitate a muncii nivel regional fata de nivelul national

% 85 73,5 - 2012 73,6 - 2013

10. Sprijinirea exporturilor si competitivitatii produselor locale la export

Aportul adus de regiune la valoarea totala a exporturilor Romaniei

% 8 4,7 - 2013 4,57 - 2014

4.1 Dezvoltarea de retele si platforme pentru sprijinirea exportatorilor locali

Date si infor-matii statistice INS, rapoarte de progres, studii de monitorizare

11. Sprijinirea dezvoltarii zonelor urbane

Numar de planuri/strategii integrate de dezvoltare/regenerare urbana

Nr. 25 18 - 2013 n/a

5.1 Asigurarea conditiilor de dezvoltare in mediului urban, prin realizarea de investitii in infrastructura locala


12. Sprijinirea dezvoltarii zonelor rurale

Numar de planuri/strategii de

Nr. 10 30 - 2013 n/a 6.1 Asigurarea conditiilor de dezvoltare in

Rapoarte de progres, studii de


Tinte vizate 2022


dezvoltare locala

mediul rural, prin realizarea de investitii in infrastructura locala

monitorizare

Ponderea populatiei ocupate in agricultura in total populatie ocupata % 35 48 - 2012 49,6 - 2013

6.2 Dezvoltarea de activitati economice alternative in mediul rural, inclusiv dezvoltarea capacitatii antreprenoriale a tinerilor

Date si informatii statistice INS

14. Sprijinirea valorificarii potentialului turistic existent

Indice de utilizare a capacitatii de cazare in functiune

% 50 21,5 - 2013 22,2 - 2014

7.1 Dezvoltarea infrastructurii de turism si de agrement aferenta, promovarea potentialului turistic


Durata medie de sedere

Nopti peturis

t3 2,13 - 2013 2,10 - 2014

Numar total anual de sosiri Mii 900 756 - 2013 812,88 - 2014

Prioritatea 4 Optimizarea utilizarii si protejarea resurselor naturale

1. Promovarea eficientei energetice

Ponderea numarului de blocuri de locuinte care beneficiaza de lucrari de

% 25 5 - 2011 n/a 1.1 Cresterea eficientei energetice a institutiilor publice, gospodariilor si



Tinte vizate 2022


reabilitare termica

firmelor

Ponderea numarului de institutii publice care beneficiaza de lucrari de reabilitare termica

% 40-

2. Protejarea mediului si biodiversitatii prin realizarea de investitii specifice

Ponderea populatiei din gospodariile conectate la retele de alimentare cu apa potabila

% 80 45,4 - 2012 49 – 201349,3 - 2014

2.1 Investitii in crearea, reabilitarea, modernizarea si extinderea retelei de apa potabila si canalizare, in sistemele de management integrat a deseurilor si sistemele de management a riscurilor

Rapoarte de progres, studii de monitorizare, rapoarte judetene privind starea mediuluiPonderea

populatiei din gospodariile conectate la retele de canalizare

% 65 35,5 - 2012 32,4 – 201333,4 - 2014

Ponderea populatiei in gospodariile deservite de servicii salubritate

% 80 67,5 - 2010 n/a

Suprafata totala afectata de fenomenele

Mii ha

880 1.129 - 2012 1.129 - 2013


Tinte vizate 2022


de panta

Numar de siturireabilitate

Nr. 36 152 93

153 94

(Iasi – 3 situri reabilitate,

Suceava – 4 situri noi )

2.2 Reabilitarea solurilor contaminate si/sau poluate

Rapoarte de progres, studii de monitorizare, rapoarte anuale judetene privind starea mediului

Arii naturale protejate cu planuri de managementelaborate siaprobate95

Nr. 60 2 - 2014 9 - 2015

2.3 Prezervarea biodiversitatii


Nota: indicatorii de monitorizare si tintele aferente au fost propusi de catre ADR Nord-Est si ulterior analizati, revizuiti si agreati in cadrul parteneriatului regional prin consultarile directe si scrise realizate

93 Numar total identificat la nivelul anului 201494 Numar total identificat la nivelul anului 201595 Prin hotarare de guvern

Date post:	13-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

Capitolul 1 – Profil socio-economic al regiunii si... · Web viewUrmarind distributia pe genuri,...

Documents