11

MICROMICROEECONOMIECONOMIE

CAP.ICAP.I OBIECTUL OBIECTUL ŞI METODA ŞI METODA ECONOMIEI POLITICE ECONOMIEI POLITICE

PLANUL TEMEIPLANUL TEMEI1.1.DEVENIREA ŞTIINŢEI ECONOMICE1.1.DEVENIREA ŞTIINŢEI ECONOMICE

-- curscurs

1.2.OBIECTUL DE STUDIU1.2.OBIECTUL DE STUDIU -- curscurs

1.3.METODA ECONOMIEI POLITICE-1.3.METODA ECONOMIEI POLITICE-seminarseminar

22

1.1.DEVENIREA ŞTIINŢEI ECONOMICE1.1.DEVENIREA ŞTIINŢEI ECONOMICE

ŞTIINŢE:ŞTIINŢE:1.EXACTE: MATEMATICA, BIOLOGIA, FIZICA, ETC.1.EXACTE: MATEMATICA, BIOLOGIA, FIZICA, ETC.

2.SOCIALE: ŞTIINŢELE ECONOMICE2.SOCIALE: ŞTIINŢELE ECONOMICE, , Dreptul, Sociologia,ETC.Dreptul, Sociologia,ETC.

{Stiinta: studiul , investigatia prin observare si rationament {Stiinta: studiul , investigatia prin observare si rationament a naturii si comportamentului uman.}a naturii si comportamentului uman.}

ECONOMIA,ECONOMIA, MANAGEMENTUL, MARKETINGUL,FINAN MANAGEMENTUL, MARKETINGUL,FINANŢE. ŢE. CONTABILITATE, CONTABILITATE, ANALIZA ECONOMICĂ, ECONOMIA EUROPE ANALIZA ECONOMICĂ, ECONOMIA EUROPEAANNAA,,

ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE ,ISTORIA ECONOMIEI NATIONALE ,ETC ETC

SUNT COMPONENTE ALE ŞTIINŢEI ECONOMICESUNT COMPONENTE ALE ŞTIINŢEI ECONOMICE

ECONOMIA:ECONOMIA: Microeconomia şi Macroeconomia Microeconomia şi Macroeconomia reprezintă:reprezintă:

FUNDAMENTUL CELORLALTE ŞTIINŢE ECONOMICE

33

44

1.1. DEVENIREA ŞTIINŢEI ECONOMICE1.1. DEVENIREA ŞTIINŢEI ECONOMICE

1.ARISTOTEL1.ARISTOTEL ETIMOLOGIC, TERMENUL DE ECONOMIE VINE DIN ETIMOLOGIC, TERMENUL DE ECONOMIE VINE DIN

LIMBA GREACLIMBA GREACĂ DE LA URMĂTOARELE CUVINTE:Ă DE LA URMĂTOARELE CUVINTE:

2.XENOFON2.XENOFON - - ISTORIC , FILOSOF ŞI SCRIITOR ISTORIC , FILOSOF ŞI SCRIITOR

GREC, DISCIPOL A LUI SOCRATE, A SCRIS GREC, DISCIPOL A LUI SOCRATE, A SCRIS CARTEACARTEA::

““OEKONOMIKO”:OEKONOMIKO”: ““BOGĂŢIA ESTE UN MIJLOC ŞI NU UN SCOP ŞI CĂ OMUL BOGĂŢIA ESTE UN MIJLOC ŞI NU UN SCOP ŞI CĂ OMUL

ESTE MAI FERICIT NUMAI DACĂ ESTE MAI FERICIT NUMAI DACĂ ÎŞIÎŞI CÂŞTIG CÂŞTIGĂĂ AVEREA ÎN AVEREA ÎN MOD CINSTIT ŞI O GESTIONEAZĂ BINE”.MOD CINSTIT ŞI O GESTIONEAZĂ BINE”.

1.OIKOS : CASĂ, GOSPODĂRIE1.OIKOS : CASĂ, GOSPODĂRIE 2.NOMOS:2.NOMOS: LEGE, PRINCIPIULEGE, PRINCIPIU

55

1.2.OBIECTUL DE STUDIU1.2.OBIECTUL DE STUDIU

ECONOMIA ÎN SENSUL RESTRÂECONOMIA ÎN SENSUL RESTRÂNNS AL TERMENULUIS AL TERMENULUIECONOMIA - COMPONENTĂ A FILOSOFIEIECONOMIA - COMPONENTĂ A FILOSOFIEI

FRANKLIN, HOBBES, ETC.FRANKLIN, HOBBES, ETC.

ECONOMIA DEVINE O ŞTIINŢĂ DE SINE STĂTĂTOAREECONOMIA DEVINE O ŞTIINŢĂ DE SINE STĂTĂTOARE

SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA ŞI ÎNCEPUTUL CELUI URMĂTOR – SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA ŞI ÎNCEPUTUL CELUI URMĂTOR – DESPRINDEREA DE FILODESPRINDEREA DE FILOSSOFIE ŞI DE PERCEPTELE RELIGIOASEOFIE ŞI DE PERCEPTELE RELIGIOASE

3.3.ANTOINE DE MONTCHRETIEN ANTOINE DE MONTCHRETIEN (reprezentant al Şcolii (reprezentant al Şcolii Mercantiliste)Mercantiliste)ÎN 1615 A CONSACRAÎN 1615 A CONSACRAT T DENUMIREA DE ECONOMIE POLITICĂ DENUMIREA DE ECONOMIE POLITICĂ PRIN CARTEAPRIN CARTEA ::

“ “ TRATAT DE ECONOMIE POLITICĂ”TRATAT DE ECONOMIE POLITICĂ”

Abordarea calitativă a fenomenelor economiceAbordarea calitativă a fenomenelor economice

66

1.2. 1.2. OBIECTUL DE STUDIUOBIECTUL DE STUDIU

44.. ADAM SMADAM SMIITHTH - - reprezentant al liberalismului reprezentant al liberalismului economic, economic,

PĂRINTELE MICROECONOMIEIPĂRINTELE MICROECONOMIEI , autor al cărţii:, autor al cărţii:““AVUŢIA NAŢIUNIIAVUŢIA NAŢIUNII””

- - PRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂPRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ - - PROPRIETĂŢILE PIEŢEI DE A REGLA PRODUCŢIA PROPRIETĂŢILE PIEŢEI DE A REGLA PRODUCŢIA

ÎN ÎN FUNCŢIE DE CEREREFUNCŢIE DE CERERE

77

1.2. OBICTUL DE STUDIU1.2. OBICTUL DE STUDIU

55.. JEAN BAPTISTE SAY:JEAN BAPTISTE SAY: A FOST UN REPREZENTANT DE SEAMĂ AL A FOST UN REPREZENTANT DE SEAMĂ AL

LIBERALISMULUILIBERALISMULUI In cartea sa: In cartea sa: “TRATAT DE ECONOMIE “TRATAT DE ECONOMIE

POLITICÔPOLITICÔ

S-A OCUPAT DE STUDIUL :S-A OCUPAT DE STUDIUL : - PIEŢEI- PIEŢEI - DE MODUL DE FORMARE AL - DE MODUL DE FORMARE AL

PREŢULUIPREŢULUI A ELABORAT “LEGEA DEBUŞEELORA ELABORAT “LEGEA DEBUŞEELOR””..

A ARĂTAT CĂ ECONOMIA “ SE OCUPĂ DE MANIERA A ARĂTAT CĂ ECONOMIA “ SE OCUPĂ DE MANIERA ÎN CARE SE FORMEAZĂ, SE DISTRIBUIEÎN CARE SE FORMEAZĂ, SE DISTRIBUIE

ŞI SE CONSUMĂ BOGĂŢIILE”ŞI SE CONSUMĂ BOGĂŢIILE”

88

1.2.Obiectul de studiu1.2.Obiectul de studiu

66.. ALFRED MARSHALLALFRED MARSHALL Cartea:Cartea: “PRINCIPII DE ECONOMIE” “PRINCIPII DE ECONOMIE”

(1890)(1890) ESTE CONSIDERATESTE CONSIDERAT PĂRINTELE ECONOMIEI PĂRINTELE ECONOMIEI

MODERNEMODERNE REPREZENTANT AL ŞCOLII DE LA CAMBRIDGEREPREZENTANT AL ŞCOLII DE LA CAMBRIDGE

ECONOMIA SE OCUPĂ DE “CERCETAREA ECONOMIA SE OCUPĂ DE “CERCETAREA ACTIVITĂŢILORACTIVITĂŢILOR NORMALE A SOCIETĂŢII NORMALE A SOCIETĂŢII OMENEŞTI, DE ACEEA SFERĂ A ACŢIUNII OMENEŞTI, DE ACEEA SFERĂ A ACŢIUNII CARE ESTE LEGATĂ DE CREAREA BUNĂSTĂRII”CARE ESTE LEGATĂ DE CREAREA BUNĂSTĂRII”

99

REPREZENTANŢIIREPREZENTANŢIICURENTULUI MARGINALISTCURENTULUI MARGINALIST

77.W.STANLEY JEVONS, CARL MENGER, LĖON .W.STANLEY JEVONS, CARL MENGER, LĖON WALRASWALRAS

--ABORDAREA CANTITATIVĂ A FENOMENELOR ECONOMICEABORDAREA CANTITATIVĂ A FENOMENELOR ECONOMICE

--AU INTRODUS MODELAREA MATEMATICĂAU INTRODUS MODELAREA MATEMATICĂ

--

Resurse limitateResurse limitateModeleModele

matematicematematice

DeterminareaDeterminarea optimuluioptimului

-”ECONOMIA SE OCUPĂ DE COMPORTAMENTUL INDIVIZILOR -”ECONOMIA SE OCUPĂ DE COMPORTAMENTUL INDIVIZILOR ÎN PROCESULÎN PROCESUL DE ALOCARE A RESURSELOR LIMITATE DE ALOCARE A RESURSELOR LIMITATE

ÎN VEDEREA ACOPERIRII UNOR TREBUINŢE NELIMITATE”ÎN VEDEREA ACOPERIRII UNOR TREBUINŢE NELIMITATE”

1010

88.. JOHN MAYNARDJOHN MAYNARD KEYNES KEYNESLUCRAREA “LUCRAREA “TEORIA GENERALĂ A TEORIA GENERALĂ A

FOLOSIRII MÂINII DE LUCRU, A DOBÂNZII FOLOSIRII MÂINII DE LUCRU, A DOBÂNZII ŞI A BANILOR” – 1936ŞI A BANILOR” – 1936

----

Părintele macroeconomieiPărintele macroeconomiei

TEME PRIORITARE: TEME PRIORITARE: CORELAŢIA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICĂ CORELAŢIA DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI ŞI NIVELUL OCUPĂRIINIVELUL OCUPĂRIIPOLITICA DE REDUCERE A ŞOMAJULUIPOLITICA DE REDUCERE A ŞOMAJULUIEXPLICAREA FLUCTUAŢIILOR ECONOMICEEXPLICAREA FLUCTUAŢIILOR ECONOMICEMULTIPLICATORULMULTIPLICATORULECHILIBRUL MACROECONOMICECHILIBRUL MACROECONOMICROLUL STATULUI ÎN ECONOMIEROLUL STATULUI ÎN ECONOMIE

1111

J. M . KEYNESJ. M . KEYNESCONSIDERCONSIDERĂ CĂ Ă CĂ

“ “

PRIN LUCRĂRILE SALE, MACROECONOMIA DEVINE PRIN LUCRĂRILE SALE, MACROECONOMIA DEVINE PARTE CONSTITUTIVĂ A ECONOMIEIPARTE CONSTITUTIVĂ A ECONOMIEI

GÂNDEŞTE ÎN MODELE ŞI ARTA DE A ALEGE GÂNDEŞTE ÎN MODELE ŞI ARTA DE A ALEGE MODELELE ADECVATE LUMII REALEMODELELE ADECVATE LUMII REALE”

ECONOMIA ESTE ŞTIINŢA CAREECONOMIA ESTE ŞTIINŢA CARE

1212

DEFINIREA ECONOMIEI POLITICEDEFINIREA ECONOMIEI POLITICE

ECONOMIA STUDIAZĂ ECONOMIA STUDIAZĂ MODUL ÎN CARE SOCIETATEAMODUL ÎN CARE SOCIETATEAFOLOSEŞTE RESURSELE LIMITATE PENTRU FOLOSEŞTE RESURSELE LIMITATE PENTRU A PRODUCE BUNURI ŞI MODUL ÎN CARE A PRODUCE BUNURI ŞI MODUL ÎN CARE SUNT DISTRIBUITE ACESTE BUNURI SUNT DISTRIBUITE ACESTE BUNURI INDIVIZILOR ŞI COLECTIVITĂŢILOR UMANE INDIVIZILOR ŞI COLECTIVITĂŢILOR UMANE

1313

STRUCTURA ECONOMIEI STRUCTURA ECONOMIEI pag.9 manualpag.9 manual 1.ECONOMIE POZITIVĂ: 1.ECONOMIE POZITIVĂ: --TRATAREA REALITĂŢILOR ECONOMICETRATAREA REALITĂŢILOR ECONOMICE-COMPORTAMENTUL AGENŢILOR ECONOMICI ÎN PROCESUL DE -COMPORTAMENTUL AGENŢILOR ECONOMICI ÎN PROCESUL DE

ALOCARE A RESURSELOR ŞI DE REPARTIŢIE A BUNURILORALOCARE A RESURSELOR ŞI DE REPARTIŢIE A BUNURILORÎNTREBĂRI POZITIVE:ÎNTREBĂRI POZITIVE:-CUM FUNCŢIONEAZĂ O FIRMĂ?-CUM FUNCŢIONEAZĂ O FIRMĂ?-CE PROFIT A OBŢINUT ROTELECOM ÎN 200-CE PROFIT A OBŢINUT ROTELECOM ÎN 20055??

2.ECONOMIE NORMATIVĂ:2.ECONOMIE NORMATIVĂ:--PREZINTĂ PRINCIPII, NORME, JUDECĂŢI DE VALOARE, MODELE PREZINTĂ PRINCIPII, NORME, JUDECĂŢI DE VALOARE, MODELE

REFERITOAREREFERITOARE LA CE? CÂT? CUM SĂ PRODUCĂ? SAU CUM LA CE? CÂT? CUM SĂ PRODUCĂ? SAU CUM TREBUIE SĂ SE ORIENTEZE AGENŢII ECONOMICI PENTRU A TREBUIE SĂ SE ORIENTEZE AGENŢII ECONOMICI PENTRU A PRODUCE EFICIENT ŞI PENTRU A ATINGE OPTIMUL.PRODUCE EFICIENT ŞI PENTRU A ATINGE OPTIMUL.

REALITATEA ECONOMICAREALITATEA ECONOMICA

1414

tTEORIA ECONOMICATEORIA ECONOMICA

POLITICILOR ECONOMICEPOLITICILOR ECONOMICE

MODIFICARI ALE REALITATIIMODIFICARI ALE REALITATII ECONOMICEECONOMICE

1515

Componentele economieiComponentele economiei

1.1.1. Microeconomia1. Microeconomia

SE OCUPĂ DE STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE LA SE OCUPĂ DE STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICE LA NIVELUL UNEI ENTITĂŢI: GOSPODĂRIE, FIRMĂ,ETC.NIVELUL UNEI ENTITĂŢI: GOSPODĂRIE, FIRMĂ,ETC.

22. Macroeconomia-Macroeconomia- SE OCUPĂ DE STUDIUL FENOMENELOR SE OCUPĂ DE STUDIUL FENOMENELOR ECONOMICEECONOMICE LA NIVELUL ANSAMBLULUI LA NIVELUL ANSAMBLULUI ECONOMIEI UNEI ŢĂRIECONOMIEI UNEI ŢĂRI

3. 3. MONDOECONOMIA-MONDOECONOMIA-

STUDIAZĂ FENOMENELE ECONOMICE LA NIVEL PLANETAR. STUDIAZĂ FENOMENELE ECONOMICE LA NIVEL PLANETAR. RELAŢIILE ECONOMICE RELAŢIILE ECONOMICE DINTRE ŢĂRI,DINTRE ŢĂRI,

DECALAJELE ECONOMICE, ETC.DECALAJELE ECONOMICE, ETC.

1616

CELE ZECE PRINCIPII ALE ECONOMIEICELE ZECE PRINCIPII ALE ECONOMIEIGREGORY MANKIWGREGORY MANKIW

11. INDIVIZII TREBUIE SĂ FACĂ O ALEGERE. INDIVIZII TREBUIE SĂ FACĂ O ALEGERE

2. COSTUL UNUI PRODUS ESTE DAT DE PREŢUL UNUI ALT PRODUS 2. COSTUL UNUI PRODUS ESTE DAT DE PREŢUL UNUI ALT PRODUS CARE NU SE POATE FABRICA, LA CARE TREBUIE SĂ RENUNŢĂM. CARE NU SE POATE FABRICA, LA CARE TREBUIE SĂ RENUNŢĂM. ORICE COST ESTE UNUL DE OPORTUNITATEORICE COST ESTE UNUL DE OPORTUNITATE

3. INDIVIZII RAŢIONALI GÂNDESC ÎN TERMENI MARGINALI3. INDIVIZII RAŢIONALI GÂNDESC ÎN TERMENI MARGINALI

4. ÎN MĂSURA ÎN CARE COSTURILE ŞI PROFITUL SE SCHIMBĂ, SE 4. ÎN MĂSURA ÎN CARE COSTURILE ŞI PROFITUL SE SCHIMBĂ, SE MODIFICĂ ŞI COMPORTAMENTUL INDIVIZILORMODIFICĂ ŞI COMPORTAMENTUL INDIVIZILOR

5. SCHIMBURILE DE BUNURI ÎMBOGĂŢESC LUMEA5. SCHIMBURILE DE BUNURI ÎMBOGĂŢESC LUMEA

6. PIEŢELE REPREZINTĂ CEL MAI EFICIENT MOD DE ORGANIZARE 6. PIEŢELE REPREZINTĂ CEL MAI EFICIENT MOD DE ORGANIZARE AL ECONOMIEIAL ECONOMIEI

7. PUTEREA PUBLICĂ POATE AMELIORA REZULTATELE PIEŢEI7. PUTEREA PUBLICĂ POATE AMELIORA REZULTATELE PIEŢEI

8. PREŢURILE CRESC DACĂ CREŞTE MASA MONETARĂ8. PREŢURILE CRESC DACĂ CREŞTE MASA MONETARĂ

9. NIVELUL DE TRAI DEPINDE DE CAPACITATEA UNEI ŢĂRI DE A 9. NIVELUL DE TRAI DEPINDE DE CAPACITATEA UNEI ŢĂRI DE A PRODUCE BUNURIPRODUCE BUNURI

10. PE TERMEN SCURT, SOCIETATEA TREBUIE SĂ ALEAGĂ ÎNTRE 10. PE TERMEN SCURT, SOCIETATEA TREBUIE SĂ ALEAGĂ ÎNTRE INFLAŢIE ŞI ŞOMAJ.INFLAŢIE ŞI ŞOMAJ.

1717

CugetCugetăriări

Prezentul dPrezentul dăă na naşştere viitoruluitere viitorului..

ViaViaţţa fa făărrăă îînvnvăţăăţăturturăă este moarteeste moarte..

Cine nu Cine nu îînvanvaţăţă mereu, cine se mereu, cine se considerconsiderăă perfect preg perfect pregăătit risctit riscăă s săă ajungajungăă treptat la periferia vie treptat la periferia vieţţii ii sociale.sociale.