C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI 204 R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0 ~ REGIUNEA SUD-EST ~ CAPITOLUL IV - UTILIZAREA TERENURILOR IV.1. Solul Ca suport şi sursă de viaţă a plantelor superioare, solul este unul din factorii esenţiali ai biosferei. În sol, mai ales în orizontul său cu humus, este concentrată cea mai mare parte a substanţei vii a uscatului şi a energiei potenţiale biotice. Solul îndeplineşte două funcţii esenţiale: furnizor de elemente nutritive pentru plante şi, în acelaşi timp, recipient şi transformator de reziduuri, având rol de protecţie al ecosistemelor şi de purificare a mediului înconjurător. Datorită capacităţii sale de a întreţine viaţa plantelor, definită ca fertilitate, solul constituie principalul mijloc de producţie în agricultură cu caracter regenerativ. În cazul unei utilizări raţionale, solurile nu se consumă într-un ciclu de producţie, ci îşi păstrează fertilitatea naturală şi chiar se poate ameliora căpătând caracteristici şi calităţi noi. O bună gestionare a resurselor de sol din ţara noastră nu este posibilă decât dacă sunt cunoscute însuşirile solului, ca mediu fizic de viaţă al plantelor, în strânsă corelaţie cu condiţiile naturale concrete în care s-a format şi a evoluat. IV.1.i. REPARTIŢIA PE CLASE DE FOLOSINŢĂ În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii. Aceste categorii sunt următoarele: terenuri cu destinaţie agricolă; terenuri cu destinaţie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere; terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc. Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate cu ape) indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte. Îmbunătăţirile funciare au ca obiect studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansamblului de procedee agrotehnice, chimice şi biologice, de măsuri complexe, lucrări şi
Transcript
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
204
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
CAPITOLUL IV - UTILIZAREA TERENURILOR IV.1. Solul Ca suport şi sursă de viaţă a plantelor superioare, solul este unul din factorii esenţiali ai biosferei. În sol, mai ales în orizontul său cu humus, este concentrată cea mai mare parte a substanţei vii a uscatului şi a energiei potenţiale biotice. Solul îndeplineşte două funcţii esenţiale: furnizor de elemente nutritive pentru plante şi, în acelaşi timp, recipient şi transformator de reziduuri, având rol de protecţie al ecosistemelor şi de purificare a mediului înconjurător. Datorită capacităţii sale de a întreţine viaţa plantelor, definită ca fertilitate, solul constituie principalul mijloc de producţie în agricultură cu caracter regenerativ. În cazul unei utilizări raţionale, solurile nu se consumă într-un ciclu de producţie, ci îşi păstrează fertilitatea naturală şi chiar se poate ameliora căpătând caracteristici şi calităţi noi. O bună gestionare a resurselor de sol din ţara noastră nu este posibilă decât dacă sunt cunoscute însuşirile solului, ca mediu fizic de viaţă al plantelor, în strânsă corelaţie cu condiţiile naturale concrete în care s-a format şi a evoluat.
IV.1.i. REPARTIŢIA PE CLASE DE FOLOSINŢĂ
În funcţie de destinaţia lor, terenurile se împart în mai multe categorii. Aceste categorii sunt următoarele: terenuri cu destinaţie agricolă; terenuri cu destinaţie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape; terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere; terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.
Fondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv suprafeţele ocupate cu ape) indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute sau de domeniul public sau privat din care fac parte.
Îmbunătăţirile funciare au ca obiect studierea teoretică şi aplicarea în practică a ansamblului de procedee agrotehnice, chimice şi biologice, de măsuri complexe, lucrări şi
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
205
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
intervenţii tehnice în scopul stabilizării şi îmbunătăţirii condiţiilor pedologice, hidrologice şi climaterice.
Noţiunea de sol este indisolubil legată de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adică de viteza repunerii în circulaţie a materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-l formează biocenozele solului care, la rândul lor sunt influenţate, printre altele de chimizarea în exces ca şi de pesticidele ajunse în sol.
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe categorii de folosinţe pentru perioada 2005-2010 în Regiunea Sud-Est, este prezentată în tabelul IV.1.i.1.:
TOTAL AGRICOL 2.325.087 2.323.810 2.324.536 2.322.902 2.323.173 1.935.569
Figura IV.1.i.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în
perioada 2005-2010
1000000
12000001400000
1600000
1800000
20000002200000
2400000
2005 2006 2007 2008 2009 2010
IV.1.ii. CLASE DE CALITATE ALE SOLURILOR – CALITATEA SOLURILOR
Din punct de vedere pedologic, terenurile variază de la cele mai bune şi uşor utilizabile în agricultură, până la cele fără valoare agricolă, dar care pot fi folosite în alte scopuri.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
207
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităţii solurilor pentru agricultură.
Terenurile agricole se grupează în cinci clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare. Cele cinci clase de calitate indică pretabilitatea terenurilor pentru folosinţele agricole. Numărul punctelor de bonitare exprimă favorabilitatea terenului faţă de cerinţele de viaţă ale unor plante de cultură date, în condiţii climatice normale şi în cadrul folosirii raţionale.
Categorii de soluri o Molisoluri : cernoziom, cernoziom cambic, sol cenuşiu. o Alte tipuri de soluri: halomorfe, hidromorfe, neevoluate, desfundate, care se
pretează la folosinţă ca arabil, cu restricţia de ordin natural (textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile aluviale şi coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri).
Tipurile de sol caracteristice regiunii de Sud-Est sunt următoarele:
Salsodisoluri 2524 1,0 Antrisoluri 11340 4,5 Alte tipuri 84530 66,6
*Obs - Nu deţinem date referitoare la suprafeţele de terenuri în funcţie de tipurile de sol existente în judeţ, acestea fac obiectul unor studii speciale executate la solicitarea beneficiarului, pe bază de comandă.
Figura IV.1.ii.1
ARBDD Conform lucrării „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării elaborată în 1996, de I. Munteanu şi colaboratori, principalele tipuri de sol şi folosinţe sunt:
Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din partea fluvială (vestică) a deltei, care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste grinduri sunt suficient de înalte (2-5mrMN) pentru a fi moderat drenate şi aerate, cel puţin în partea superioară a profilului de sol (după inundări, apa freatică coboară la adâncimi de 2-3m). Aproximativ 35.000 ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite şi cultivate. În condiţiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gamă largă de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar, din cauza climei uscate fără irigaţii, producţiile sunt mici şi foarte mici. Orzul, lucerna şi floarea soarelui şi în mai mică măsură grâul de toamnă, sunt cele mai potrivite culturi.
În ecosistemele naturale, solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetaţie, aceasta constând în principal din pajişti mezo-xerofile pe grindurile înalte, sau pajişti mezofile şi sălcete pe grindurile umede. Aceste soluri, însă, sunt foarte potrivite pentru pădurile de plop.
Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele Dunării şi cele provenite în urma proceselor chimice şi biologice care au loc la nivelul masei de apă şi
Tipurile de sol caracteristice Regiunii Sud-Est
0102030405060708090
Cernisoluri Alte tipuri de sol
BRĂILA
CONSTANŢA
GALAŢI
TULCEA
VRANCEA
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
209
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
sedimentelor. Biofuncţiile limnosolurilor în cadrul ecosistemelor acvatice sunt similare solurilor din cadrul ecosistemelor terestre, având rol de:
� mediu de creştere şi suport pentru vegetaţia acvatică; � habitat pentru fauna bentonică; � stocarea şi înmagazinarea metalelor grele aduse de apele fluviului; � filtru, ajutând la protejarea apelor lacurilor şi a celor freatice împotriva poluării
chimice, dar cu efect asupra apei din lacuri, prin producerea carbonului organic volatil (CH4 - CO2) şi emisii de H2S.
Gleisolurile, reprezintă principalul component al învelişului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0,0 şi 0,5mrMN. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale, dar câteva dintre ele s-au format şi pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Dacă nu sunt drenate şi cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărişuri, păpurişuri şi rogozuri. Pe grindurile fluviale acestea se găsesc sub păduri de Salix alba, Salix fragilis şi pajişti cu Agrostis stolonifera şi Carex sp.
Psamosolurile şi nisipurile, sunt asociate cu grindurile şi dunele de nisip din delta maritimă şi din Complexul lagunar Razim-Sinoe. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasă şi de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scăzut. Sunt folosite în special pentru păşuni şi plantaţii de plop. Numai pe porţiuni de teren foarte mici, în curţile caselor şi pe lângă sate, sunt cultivate cu porumb, cartofi, secară, orz.
Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioară a orizontului salic în primii 20 cm de la suprafaţa solului. Solonceacurile suportă un covor vegetal sărac, care constă din pajişti halofile de calitate foarte scăzută pentru vite. Prin natura lor, acestea au o biodiversitate scăzută. Pentru agricultură (exceptând păşunatul extensiv) este imposibil a fi folosite fără un drenaj artificial şi spălarea sărurilor. O problemă specială a solonceacurilor nisipoase, care au fost odată drenate, este faptul că prezintă un risc ridicat de eroziune eoliană.
Soluri bălane sunt caracteristice, prin definiţie, stepelor cu climat continental uscat, sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. Cea mai mare parte a solurilor bălane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. Cele alcalizate sunt folosite ca păşuni. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole. Cu toate că solurile bălane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza conţinutului relativ redus de materie organică, N şi P. Dar principala cauză a obţinerii de recolte scăzute este lipsa umidităţii din sol. De aceea, irigarea este întotdeauna necesară pentru obţinerea unor recolte satisfăcătoare de pe terenurile arabile. Cernoziomurile sunt soluri puţin răspândite în partea de sud a zonei Chilia, unde se sfârşeşte câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere ecologic există pericolul creşterii salinităţii solului datorită creşterii nivelului apei freatice, toate acestea ca urmare a vecinătăţii crescătoriilor de peşte ce au înrăutăţit drenajul natural al zonei.
Histosolurile constituie principala componentă a nivelului pedologic al RBDD Conform SRCS, solurile clasificate cu acest nume conţin un orizont organic de peste 50 cm grosime, cu limita superioară în primii 25cm de la suprafaţa solului.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
210
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Modul de utilizare. În stare naturală, histosolurile sunt suport de bază pentru ecosistemele umede: stufărişuri, vegetaţia acvatică, submersă. Suprafeţe mari sunt utilizate pentru agricultură în incinte amenajate.
Antroposolurile şi non-solurile sunt rezultatul diferitelor activităţi umane. Sunt în principal reprezentate de grămezi de pământ sau alte materiale rezultate din săparea de canale, pentru desecare în incintele agricole, pentru deschiderea unor căi navigabile (ex. Caraorman şi Mila 23) şi canalelor pentru îmbunătăţirea circulaţiei apei în părţile mai izolate ale deltei. Antroposolurile sunt constituite în principal din depozite aluviale, uneori amestecate cu materii organice. Suprafeţe mici - circa 500 ha - sunt folosite de locuitori pentru cultura legumelor, pepeni şi alte culturi de subzistenţă. Suprafeţe mai mari ce s-au înierbat natural sunt folosite ca păşune.
Potrivit criteriului de împărţire a solurilor în cinci clase, dupã gradul de fertilitate, acestea sunt:
� Clasa I: solurile cu fertilitate foarte bună (81 - 100 puncte de bonitare); � Clasa a II-a: solurile cu fertilitate bună (61 - 80 puncte de bonitare); � Clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie (41 - 60 puncte de bonitare); � Clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slabă (21 - 40 puncte de bonitare); � Clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slabă (1 - 20 puncte de bonitare).
Prin fertilitate se înţelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substanţe nutritive (compuşi ai elementelor chimice cu care se hrănesc plantele), apă şi aer necesare dezvoltării normale în perioada de vegetaţie.
Fertilitatea naturală (potenţială), a solului este un rezultat al fenomenelor naturale (fizice, chimice, biologice), neinfluenţate de om. Aceasta se dezvoltă continuu şi este determinată de compoziţia fizică şi biochimică a solului, de condiţiile de climă şi relief şi se manifestă prin capacitatea de reproducere spontană a vegetaţiei.
Fertilitatea economică (antropogenă) a solurilor apare ca urmare a unor activităţi modificatoare a omului. Ea depinde de aplicarea corectă a tehnicilor agricole corespunzătoare (lucrări agrotehnice, îngrăşăminte, irigaţii, desecări, etc).
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în Regiunea Sud – Est:
TOTAL 96821 530498 668401 271475 78635 13182 1659634
0
200000
400000
600000
Arabil Pajişti Vii Livezi
Figura IV.1.i.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în
Regiunea Sud - Est
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Clasa VI
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
212
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
RBDD Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi care formează fondul funciar din RBDD au folosinţe diverse:
� Agricolă, total: 61453 ha; • din care, în amenajări îndiguite 39974 ha;
� Ape/stuf, total: 344553 ha; • din care, în amenajări piscicole 36567 ha;
� Ape marine:140492 ha; � Forestieră, total: 22796 ha;
• din care, în amenajări silvice îndiguite 6442 ha; � Curţi/construcţii/diguri/drumuri:3143 ha; � Neproductiv:7563 ha.
Cea mai mare parte a suprafeţelor cuprinse în limitele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se găsesc în teritoriul administrativ al judeţului Tulcea, 93,6%, restul fiind în teritoriul judeţului Constanţa 6,3% şi în teritoriul judeţului Galaţi, 0,1%.
� Suprafeţele de teren ce se valorifică economic, în special cele amenajate, se găsesc de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice favorabile;
� Suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate categoria „arabil”, au fost utilizate pentru păşunat;
� Suprafeţe foarte mici cu diverse destinaţii iniţiale (piscicolă, diguri, curţi ş.a.) sunt utilizate de către locuitorii care nu au teren arabil în proprietate, pentru culturi de legume, cartofi şi fasole, produsele obţinute fiind pentru autoconsum;
� Suprafeţe amenajate piscicol au fost utilizate agricol, pentru culturi sau păşuni; � Suprafeţe cu folosinţă stuf sau forestieră au fost utilizate ca păşune.
În perimetrul RBDD, pe teritoriile administrative ale comunelor Pardina, C.A. Rosetti, Chilia –Veche, Crişan, Maliuc, Sf. Gheorghe, Ceatalchioi şi oraşul Sulina, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti situaţia terenurilor pe clase de calitate se prezintă astfel:
Tabel IV.1.ii.3
Nr.crt. Categoria de folosinţă a terenului agricol
TOTAL 38.031 15.609 Pentru categoria de folosinţă “arabil”, nota de bonitare naturală reprezintă media aritmetică a notelor de bonitare pentru 8 culturi cu aria de răspândire cea mai mare, şi anume: grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, soia şi mazăre/fasole, iar pentru “livezi” este media aritmetică a notelor pentru speciile măr, păr, prun, la care se adaugă, după caz, nota speciei cireş - vişin ori piersic sau cais. Pentru “vii” nota de bonitare
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
213
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
naturală este media aritmetică a celor două categorii anterioare. Pentru folosinţe (arabil, păşune, fâneţe, vii şi livezi) se stabileşte clasa de calitate de la 1 la 5.
Conform datelor Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Tulcea, din lipsa bazei topografice, pentru suprafeţele din RBDD este considerată o clasă medie de calitate (a III-a). Această situaţie se referă la întreaga suprafaţă agricolă (cu cele 4 folosinţe: arabil, păşune, vie, livadă) şi este într-o continuă dinamică, justificată de programul de monitorizare a solurilor, în baza cărora se actualizează studiile pedologice mai vechi de 10 ani (Ord. MAAP nr. 223/2002).
IV.1.iii PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR DIN ROMÂNIA
IV.1. iii.1. Îngrăşăminte Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care determină creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. Cercetările efectuate au demonstrat că îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor), în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile
plantelor. Folosite timp îndelungat, îngrăşămintele chimice pot opri reciclarea substanţelor organice din solurile cultivate, ameninţând grav fertilitatea lor. Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice reduce tot mai mult componentele organice şi humusul din sol. Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol. Ameliorarea stării de calitate a solurilor se poate realiza prin aplicarea îngrăşămintelor (naturale, de sinteză) şi a substanţelor de uz fitosanitar în conformitate cu prevederile Codului bunelor practici agricole. Situaţia utilizãrii îngrãşãmintelor în anii 2005-2010, pe Regiunea Sud-Est Tabel IV.1.iii.1.1
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
219
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
RBDD
Nu există o evidenţă clară a folosirii îngrăşămintelor organice pentru fertilizarea solului şi nici în ceea ce priveşte tratamentele pentru amendarea terenurilor acide sau degradate la toate localităţile din perimetrul RBDD. Ca o caracteristică a zonei se poate spune că în localităţile din RBDD nu există o practică a folosirii îngrăşămintelor organice provenite din fermele zootehnice deoarece creşterea animalelor se face preponderent în stabulaţie liberă, bovinele, cabalinele sau porcinele fiind lăsate libere pe grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile) comunale.
În aceste condiţii, cantităţile de îngrăşăminte organice produse prin creşterea animalelor nu pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole, iar cele produse în gospodăriile săteşti sunt nesemnificative cantitativ. Se constată o preocupare redusă a localnicilor pentru producerea compostului în gospodăriile proprii prin colectarea deşeurilor menajere de origine vegetală şi a gunoiului de grajd.
IV.1. iii.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
În categoria substanţelor fitosanitare sunt incluse substanţele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea insectelor dăunătoare – insecticidele şi pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicidele, bactericidele şi virucidele. Însuşirea comună a acestor substanţe o constituie acţiunea chimic activă şi fiziologic activă de tulburare a funcţiilor fiziologice, respectiv distrugerea parţială sau totală a micro şi macroorganismelor vii. Pesticidele sunt substanţe chimice sau un amestec de substanţe chimice, predominant organice, cu rol pozitiv în combaterea bolilor şi daunătorilor plantelor, parţial, şi a animalelor. Utilizarea pesticidelor în agricultură pe lângă avantajul obţinerii unor producţii sporite prezintă dezavantajul poluării mediului, fiind cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi prin toxicitatea lor ridicată. Solul acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide, unde acesta se degradează. Principalele procese în care pesticidele sunt implicate, se referă la absorbţia de către plante, absorbţia de către coloizii solului, degradarea chimică, descompunerea microbiană,
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
220
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
migrarea în adâncime. La acestea, se adaugă procesele ce se petrec la suprafaţa solului şi anume: volatilizarea şi descompunerea chimică. În categoria produselor fitosanitare utilizate sunt incluse: � erbicidele - produse chimice utilizate
pentru combaterea buruienilor, � insecticidele - produse chimice utilizate
pentru combatera insectelor şi dăunătorilor,
� fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.
Erbicidele constituie principala categorie de pesticide utilizată, majoritatea se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului. Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin: - realizarea unor asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime; - rotaţia tratamentelor cu erbicide; - fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale.
Pentru evitarea poluării cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei şi a altor componente ale mediului, este necesară respectarea tehnologiilor de aplicare şi supravegherea atentă a utilizatorilor şi prestatorilor de servicii cu aceste produse. Situaţia utilizării produselor fitosanitare în perioada 2005-2010, la nivelul Regiunii Sud – Est:
TOTAL 1.126.055 1.033.696 295.278 5008 6.653.555 6.583.411
Protecţia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice, care să nu afecteze componentele mediului şi să dea, în acelaşi timp, produse de calitate. Trebuie înlocuită treptat combaterea chimică a dăunătorilor cu cea biologică, evitându-se practica monoculturilor, şi luate măsurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate. Toate acestea în contextul necesităţii reîmpăduririlor şi optimizării modului de ocupare a
Figura IV.1.iii.2.1. -Situaţia utilizării pesticidelor in Regiunea Sud Est în perioada 2005-2010
Insecticide15%
Fungicide20%
Erbicide65%
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
222
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
terenurilor, inclusiv în ceea ce priveşte depozitarea diverselor deşeuri şi reziduuri industriale.
Schemele agriculturii integrate acceptă numai substanţele chimice cu valoare biologică mare, uşor degradabile care, după lansarea efectului, să părăsească imediat ecosistemul. Pentru noile produse fitosanitare se cer anumiţi parametri biologici, toxicologici şi ecotoxicologici care să nu afecteze factorii de mediu şi sănătatea umană.
RBDD Pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor au fost folosite numai produse avizate pentru utilizare de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Sunt avizate pentru utilizare numai produse care în urma testelor efectuate în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea se dovedesc a fi nepoluante şi care nu au impact negativ asupra ecosistemelor. Ele sunt incluse în Lista produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această listă cuprinde produse chimice din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă).
Produsele au fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De asemenea, datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole din zonă, consumul produselor chimice este extrem de redus situându-se sub 1 kg de produs brut la 1 ha de teren arabil. Culturile cărora le-au fost aplicate tratamente fitosanitare au fost floarea – soarelui, grâu, porumb. În special producţia vegetală furajeră a fost obţinută fără a se utiliza produse chimice.
IV.1. iii.3. Situaţia amenajãrilor de îmbunătăţiri funciare/agricole
Conform legislaţiei naţionale amenajările de îmbunătaţiri funciare cuprind în principal următoarele categorii de lucrări:
� Îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă de interes local prin care se asigură, în principal, protecţia terenurilor şi a oricăror categorii de construcţii împotriva inundaţiilor, surse locale de apa şi emisari pentru scurgerea apelor;
� Amenajări de irigaţii prin care se asigură aprovizionarea controlată a solului şi a plantelor cu cantităţile de apă necesare dezvoltării culturilor şi creşterii producţiei agricole. Aceste amenajări cuprind lucrări de captare, pompare, transport, distribuţie şi evacuare a apei şi, după caz, lucrări de nivelare a terenului;
� Amenajări de desecare şi drenaj, care au drept scop prevenirea şi înlăturarea excesului de umiditate de la suprafaţa terenului şi din sol, în vederea asigurării condiţiilor favorabile de utilizare a terenurilor. Aceste amenajări cuprind lucrări de colectare, de transport şi de evacuare în emisar a apei în exces.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
223
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
� Lucrări de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a terenurilor afectate de alunecări, prin care se previn, se diminuează sau se opresc procesele de degradare a terenurilor,
� Amenajări pedoameliorative pe terenurile sărăturate, acide şi pe nisipuri, pe terenurile poluate, inclusiv cu reziduuri petroliere, cu halde de la exploatările miniere, pe alte terenuri neproductive, cuprinzând şi lucrările de nivelare-modelare, de scarificare, de afânare adâncă, rigole şi şanţuri de scurgere a apei, arăturile în benzi cu coame, udările de spălare a sărurilor, aplicarea de amendamente, precum şi îngrăşăminte, în scopul valorificării pentru agricultură.
� Amenajări silvice de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole şi a plantaţiilor antierozionale.
Irigaţiile au un caracter complementar, în raport cu precipitaţiile. Din acest motiv, este necesară o bună corelare între aplicarea udărilor şi precipitaţiile cazute, pentru realizarea unui regim hidric al solului favorabil creşterii şi dezvoltării plantelor, precum şi pentru asigurarea unei evoluţii corespunzătoare acestuia.
La aceste fenomene generate de condiţiile necorespunzătoare ale calităţii apei de irigaţie şi de modul de distribuţie a acesteia, se pot adăuga: folosirea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi pesticidelor, emisiilor de amoniac din complexele de creştere a animalelor, poluanţilor industriali, ploilor acide etc. Irigarea neraţională are efecte negative atât asupra producţiei cât şi asupra solului şi în general, a mediului înconjurător.
Irigarea neraţională are efecte negative atât asupra producţiei cât şi asupra solului. Dacă din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot solda, în cel mai rău caz, cu scăderea recoltei în anul respectiv, sub aspect pedologic pot avea implicaţii grave, culminând cu scoaterea din circuitul agricol a întinse suprafeţe de teren ca urmare a salinizării, alcalinizării, înmlăştinării sau eroziunii.
Suprafaţa irigată în anii 2005-2010 la nivelul Regiunii Sud – Est: Tabel IV.1. iii.3.1
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
227
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Figura IV.1. iii.3.2.
Suprafeţe amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare/agricole la nivelul Regiunii Sud-Est, în anul 2010
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000irigaţii brută
irigaţii nete
desecare brută
desecare netă
C.E.S.brută
C.E.S. Netă
RBDD Din suprafaţa totală de 61.453 ha teren agricol, 39.974 ha (64 %) se află în incintele agricole îndiguite şi desecate. Incintele agricole îndiguite reprezintă terenuri ce aparţin domeniului public de interes judeţean. În ele desfăşoară activitate de agricultură concesionarii: societăţi comerciale, şi persoane fizice. Schema de cultivare a terenului este stabilită de concesionari. Fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă, din fonduri europene sau din bugetul national, şi alte forme de sprijin, începând cu 01.01.2008, trebuie să respecte măsurile privind bunele condiţii agricole de mediu. DADR Tulcea a transmis primăriilor din localităţile din judeţ scrisori de informare şi atenţionare asupra faptului că activităţile din sectorul agricol trebuie să se realizeze cu respectarea Codului Bunelor Practici Agricole, care a fost elaborat conform Conţinutului - Cadru din Anexa 3 a Hotărârii nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole. Au fost accesate fonduri europene pentru modernizarea exploataţiilor. Terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru producerea cerealelor. Suprafeţele cele mai mari au fost cultivate cu grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă. Nu sunt înregistrate terenuri arabile retrase din circuit agricol. Din suprafaţa totală de 61.453 ha de teren agricol, 39.974 ha (64%) se află în incintele agricole îndiguite şi desecate, restul fiind pe grindurile continentale (circa 21.000 ha), pe grindurile de mal a reţelei hidrografice interioare, pe grindurile fluvio-marine şi şesul deltaic în regim liber de inundare. Terenurile arabile sunt situate preponderent în delta fluvială. În delta fluvio-maritimă terenul arabil reprezintă doar 0,12 ha/locuitor şi este folosit preponderent pentru păşunat. Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă în principalele incinte indiguite (Pardina, Sireasa, Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu este mare (studii efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti). Tehnologiile de exploatare agricolă utilizate au fost stabilite de utilizatori, în funcţie de scop şi de posibilităţi. Aceste tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea durabilităţii resursei naturale şi a fertilităţii solului.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
228
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
IV.1. iv. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR Solul reprezintă principalul factor de care depinde producţia de hrană a tuturor vieţuitoarelor. De-a lungul timpului, s-a format la suprafaţa sa, un strat de humus, care constituie stratul fertil al solului. Stratul de humus dispare dacă e antrenat de ape sau de vânt, ceea ce se întâmplă dacă nu este bine fixat în sol, prin intermediul rădăcinilor plantelor sau dacă apa alunecă prea energic la suprafaţa solului. Degradarea solului constă în pierderea prin eroziune a stratului de humus. Poluarea solului constă în schimbarea compoziţiei sale, calitative şi cantitative, schimbare care afectează evoluţia normală a biocenozei aferente lui. Aceste procese sunt grave, deoarece formarea humusului este un proces foarte lent, în timp ce distrugerea sa poate avea loc foarte rapid.
Surse de deteriorare a solului
JUDETUL BRĂILA Din inventarierea efectuată de Direcţia pentru Agricultură Brăila şi Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Brăila, calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii. Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri:
� Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare: • Soluri halomorfe (solonceacuri, soloneţuri, complex de solonceacuri-soloneţuri),
având un potenţial productiv foarte redus (pajişti foarte slabe); • Cernozomuri sărăturate (salinizate şi alcalizate); • Soluri aluviale sărăturate (salinizate şi alcalizate).
� Soluri afectate de exces de umiditate;
� Soluri afectate de compactare: În luncă aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorită configuraţiei litologice favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil) cât şi prin efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu. În câmpie procesele de compactare sunt localizate frecvent la adâncimea părţii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii necorespunzătoare aplicate.
INGRĂŞĂMINTE
IRIGAŢII
PESTICIDE
EROZIUNE
DEFRIŞAREA PĂDURILOR
DEPOZITAREA DEŞEURILOR
SOLIDE
DEPUNERI ATMOSFERICE
SUPRAEXPLOATAREA SOLULUI
EXPANSIUNEA AGRICULTURII
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
229
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
� Soluri afectate de eroziune eoliană: Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de fixare şi aplicarea unui sisteme agricultură ameliorativă specifică.
� Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole:
La sfârşitul anului 2008 a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În judeţul Brăila acestă listă cuprinde 40 de localităti. Decizia nr. 21130/DC din 14.10.2010, emisă de Comisia pentru aplicarea Planului pentru
protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, a fost transmisă de către Directia pentru Agricultură Brăila, tuturor consiliilor locale. Totodată au fost identificate exploataţiile agricole cu un număr de animale cuprins între 8 şi 100 UVM de pe raza localităţilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Pentru aceste exploataţii este obligatorie aplicarea măsurilor din Programul de acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, aprobat prin Decizia nr. 21130/DC din 14.10.2010. Pentru o mai bună gospodărire a solului s-a elaborat „Codul de bune practici agricole” a cărui aplicare este obligatorie în zonele identificate
drept vulnerabile, şi s-a organizat „Sistemul naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi” .
Tabelul IV.1. iv.1.
Sursa: Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Brăila
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
230
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
JUDEŢUL BUZĂU Deoarece reprezintă o resursă limitată şi neregenerabilă, degradarea solului are un impact puternic asupra altor zone de interes, precum: apa, sănătatea populaţiei, schimbările climatice, protecţia naturii, supravieţuirea ecosistemelor, securitate alimentară.
Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Neron Lupaşcu”al judeţului Buzău, în anul 2010 au avut loc alunecări de teren în 23 localităţi din judeţul Buzău totalizând 47 de puncte/locuri.
Ca urmare a acestora au fost persoane evacuate /izolate, drumuri judeţene /naţionale /comunale pe care s-a circulat cu dificultate, drumuri naţionale /comunale blocate şi au fost puse în pericol gospodării/obiective.
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: Tabelul IV.1. iV.2.
Nr. crt. Terenuri afectate de:
Suprafaţă cartată Suprafaţa (ha) %
1 Exces de umiditate 18771 6,7 2 Amenajări pentru drenaj - 3 Eroziunea solului prin apă 45929 16,4
4
Alunecări de teren din care: 6135 2,2 - alunecări în brazde - - - alunecări în valuri - - - alunecări în trepte - -
5 Risc de eroziunea solului prin vânt (terenuri nisipoase) 4205 1,5 6 Salinizarea solului 40226 14,4 7 Rezervă mică de humus în sol 62841 79 8 Aciditate puternică şi moderată 11512 14,5 9 Asigurarea slabă cu fosfor mobil 46600 58,6
10 Asigurarea slabă cu potasiu mobil 7947 10 11 Asigurarea slabă cu azot 23892 30 12 Acoperirea terenurilor cu deşeuri şi reziduuri solide 113 0,14
Sursa: Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Buzău JUDEŢUL CONSTANŢA Solurile din judeţul Constanţa au texturi medii (lutoase sau luto-nisipoase), ceea ce conferă solului o permeabilitate ridicată şi au însuşiri fizice bune, care s-au menţinut de-a lungul anilor. Nivelul de salinizare al solurilor a rămas relativ staţionar, excepţii sunt puţine şi atunci când apar se datorează în principal unor cauze antropice, cum ar fi spre exemplu apele uzate provenind de la unele unităţi zootehnice, deversate pe fire de văi, poluând şi suprafeţe de sol. JUDETUL GALATI Conform Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi, principalele restricţii ale calităţii solurilor sunt:
� alunecările de teren şi prăbuşirile; � pseudogleizarea;
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
231
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
� eroziunea de suprafaţă şi în adâncime; � poluarea cu deşeuri organice şi anorganice; � sărăturarea secundară; � acidifierea; � carenţa de elemente nutritive.
Degradarea solurilor la nivelul judeţului Galaţi, în anul 2010:
Tabel IV.1. iv.3
Nr. crt.
Suprafaţa cartată
ha
Terenuri afectate de: alunecări în
brazde alunecări în
valuri alunecări în
trepte salinizare
suprafaţa (ha) % suprafaţa
(ha) % suprafaţa (ha) % suprafaţa
(ha) (ha)
1 11351,88 - - - - 1009,76 8,90 303,13 2,67 Sursa: Oficiul Judeţean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Galaţi
In scopul obţinerii unei utilizări durabile a solului, în perioada 2005-2010 la nivelul judeţul Galaţi, s-au aplicat următoarele măsuri:
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
JUDETUL TULCEA
Studiile pedologice şi agrochimice afectuate de OSPA Tulcea, au arătat faptul că terenurile agricole ale judeţului sunt afectate de o serie de restricţii, conducând la deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii bioproductive.
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale.
În general lipsa de precipitaţii şi îngrăşămintele chimice care nu sunt folosite la potenţialul optim afectează gradul de fertilitate al solurilor.
Sărăturarea se manifestă în zonele în care apa freatică este deasupra nivelului critic, unde are loc o ascensiune a apelor freatice cu conţinut de săruri şi în urma fenomenului de evaporare, apa depune sărurile la suprafaţa solului sau la nivelul de întrerupere a capilarelor. Acumularea sărurilor în sol împiedică înmulţirea bacteriilor fixatoare de azot şi nitrificare prin acţiune negativă.
Excesul de umiditate afecteaza calitatea solurilor începând cu arătura care pe un sol cu umiditate ridicată provoacă compactarea şi tasarea acestuia. În acest sens este necesară creşterea resurselor financiare pentru efectuarea lucrărilor de ameliorare – cerinţă majoră a promovării şi dezvoltării agriculturii durabile.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
232
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Gleizarea se manifestă pe terenurile cu apă freatică la mai puţin de 1- 1,25 m şi care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate, cel puţin în partea inferioară a profilului şi se manifestă prin apariţia unor pete ruginii, imprimate de compuşii de oxidare a fierului. JUDEŢUL VRANCEA
Factorii limitativi care afectează solurile din zona de câmpie a judeţului Vrancea sunt în principal conţinutul scăzut de humus, texturile grosiere şi fine şi, pe suprafeţe mai restrânse, excesul de umiditate freatică şi stagnantă. De asemenea, un alt factor restrictiv al producţiei agricole îl constituie sărăturarea solului prezentă sub formǎ de salinizare şi/sau alcalizare.
Solurile din zona de munte a judeţului sunt afectate în principal de procesele de eroziune (atât de suprafaţă cât şi în adâncime), de alunecări şi de neuniformitatea terenurilor. Alţi factori limitativi sunt reacţia acidă a solurilor, rezerva de humus mică, precum şi panta terenurilor.
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese în anul 2010, la nivelul judeţului Vrancea:
Tabel IV.1. iv.5
Suprafaţa cartată
Terenuri afectate de:
alunecări stabilizate
alunecări Semi-
stabilizate
alunecări active salinizare
supraf. (ha) % supraf.
(ha) % supraf. (ha) % supraf.
(ha) % supraf. (ha)
253226 100 27285 11 14980 6 3714 1 8581
RBDD Principalele restricţii ale calităţii solului în anul 2010 au fost:
� Excesul periodic de umiditate în sol, perioada de inundabilitate identificându-se în acest an aproape în totalitate cu perioada de vegetaţie a culturilor;
� Eroziunea solului prin mişcarea apei în timpul viiturii şi la retragerea acesteia dar şi prin stagnarea temporară sau definitivă;
� Eroziunea solului prin vânt , în special pe psamosoluri sau soluri nisipoase; � Sărăturarea solului; � Solurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile, rezultate în
principal din specificul pedogenezei: formare în mediu excesiv umed, maturare fizică redusă, materie organică uşor mineralizabilă, climat cu ariditate accentuată şi ape freatice cu mineralizare în general ridicată (I. Munteanu, Gh. Curelariu, 1994).
Restricţiile privind calitatea solurilor sunt rezultatul unor procese care s-au declanşat şi au afectat învelişul de soluri ale deltei, urmare a acţiunii unor factori naturali locali sau a influenţei antropice directe, dar şi a acţiunii unor factori externi teritoriului deltaic. Principalele procese care s-au declanşat şi au afectat în diferite proporţii solurile din deltă în ultimii 30 - 40 ani, rezultat al factorilor naturali locali sau a acţiunii antropice directe, sunt:
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
233
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
� Dehumificarea (mineralizarea rapidă a humusului), proces ce se manifestă în special în incintele amenajate pentru agricultură. Contracararea parţială a efectului acestui proces s-a realizat prin respectarea rotaţiei culturilor pe suprafeţe relativ mari, acţiune facilitată de o structură de culturi destul de echilibrată, culturi de plante leguminoase: soia, lucernă, fasole, încorporarea în sol a resturilor vegetale: paie, coceni, prin arătură, fertilizarea prin târlire a unor suprafeţe cu folosinţă „arabil” utilizate ca păşune.
� Salinizarea determinată de schimbarea bilanţului hidro-salin, favorizată de climatul secetos şi apele freatice predominant mineralizate. Este rezultatul în principal al acţiunii antropice directe: executarea amenajării piscicole Chilia a ridicat salinizarea pe grindul de loess al Chiliei, executarea digului de apărare C.A. Rosetti - Letea a condus la salinizarea unor suprafeţe din interiorul incintei apărate. Deşi iniţial s-a preconizat intensificarea acestui fenomen în incintele agricole, rezultatele cercetărilor desfăşurate evidenţiază în aceste incinte tendinţa de scădere a salinităţii solurilor, efect al precipitaţiilor, al desecării şi coborârii nivelului apelor freatice (I. Munteanu şi colab., 1991).
� Deflaţia este prezentă în regim natural în special în zonele fără vegetaţie ale grindurilor nisipoase, dar şi în amenajările agricole - zonele unde s-a ars turba. Efectul acestui fenomen a fost diminuat în zonele cu regim natural datorită efectului pădurilor de protecţie existente, cât şi al precipitaţiilor, iar în amenajările agricole, urmare a materializării recomandărilor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea privind structura de culturi şi metodele de lucrare a solului.
IV.1.v. MANAGEMENTUL SITURILOR CONTAMINATE
Siturile contaminate - terenurile unor instalaţii nefuncţionale, pe care s-a lucrat cu substanţe poluante, dacă prin aceste proceduri s-a periclitat existenţa bunurilor protejate. Conceptul de sit contaminat - un sit pe care există prezenţa confirmatã, cauzatã de om, a substanţelor periculoase la un asemenea nivel la care se considerã ca un risc semnificativ pentru sãnãtatea oamenilor sau pentru mediu.
În septembrie 2006 Comisia a adoptat comunicarea COM(2006) 231 privind strategia tematică pentru protejarea solului şi comunicarea COM (2006) 232 privind propunerea unei directive cadru pentru sol. Propunerea de directivă-cadru privind protecţia solului se află sub rezerva procedurii de codecizie. Parlamentul European a adoptat primul său aviz la 13 noiembrie 2007.
În anul 2007, ţara noastră a creat legislaţia de aplicare a principiului „poluatorul plăteşte” în domeniul terenurilor contaminate, prin adoptarea Hotărârilor de Guvern nr. 1403/2007 şi nr. 1408/2007. Prin acestea au fost introduse cerinţe de refacere a terenurilor contaminate şi de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
234
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
• H.G .1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului este instrumentul legal pentru inventarierea, investigarea şi evaluarea siturilor potential contaminate.
• HG 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate, este instrumentul legal pentru acţiunea de corectare a siturilor contaminate, inclusiv remedierea, atenuarea naturală, monitorizarea, restricţiile de utilizare a terenului, etc.
Ulterior, s-a trecut la redactarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Siturilor Contaminate (SNGSC), a cărei primă versiune a fost finalizată şi supusă dezbaterii publice în luna iunie 2011. Scopul acestei strategii :
• de trasa politicile publice în domeniul gestionării siturilor contaminate până în 2013 (definit ca termen scurt);
• de a rezolva problema siturilor care necesită acţiune urgentă până în 2020 (definit ca termen mediu);
• de a finaliza acţiunile până în 2050 (definit ca termen lung).
În conformitate cu H.G nr.1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, a fost realizată o inventariere preliminară a operatorilor economici şi a administraţiilor publice locale pe amplasamentul cărora este posibilă prezenţa unor situri contaminate. În baza răspunsurilor acestora, la chestionarele din anexele nr. 1 si 2 ale H.G nr.1408/2007 dar şi urmare analizei documentaţiilor existente pentru actele de reglementare, au fost realizate Listele siturilor contaminate şi potenţial contaminate pentru fiecare judeţ. Situaţia siturilor contaminate şi potenţial contaminate la nivelul Regiunii Sud Est:
TOTAL REGIUNEA SUD EST 105 Resursele naturale ale României şi politicile de industrializare anterioare anului 1990 au favorizat dezvoltarea activităţilor intens poluatoare din industriile extractivă, metalurgică, chimică şi energetică. Urmare a desfăşurării acestor activităţi, solul şi subsolul au fost poluate local, zonal sau regional cu hidrocarburi, metale grele, substanţe organice naturale şi sintetice, determinând în timp apariţia şi extinderea siturilor contaminate care afectează şi în prezent sănătatea oamenilor şi mediul. În lipsa unei legislaţii specifice pentru protecţia solului la nivelul Uniunii Europene, România, ca şi celelalte state ale Uniunii Europene, acţionează pentru identificarea, cartografierea, evaluarea riscului şi prioritizarea acţiunilor corective de remediere a solului, conform propriei politici naţionale.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
235
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
IV.1.vi. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU
Pe parcursul anului 2010, s-au înregistrat un număr de 53 incidente de mediu la nivelul Regiunii Sud-Est, după cum urmează: � judeţul Brăila - 12 incidente de mediu; � judeţul Buzău – 1 incident de mediu; � judeţul Constanţa - 37 incidente de mediu; � judeţul Galaţi - 3 incidente de mediu. La nivelul judeţelor Tulcea şi Vrancea nu au fost semnalate poluări accidentale sau incidente de mediu. Redăm în tabelul IV.1.vi.1 situaţia poluărilor accidentale înregistrate la nivelul regiunii Sud-Est în anul 2010, în care a fost afectat factorul de mediu sol. Nu au fost constatate accidente majore de mediu.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
236
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Situaţia poluărilor accidentale înregistrate la nivelul Regiunii Sud-Est: Tabel IV.1.vi.1
Data/ora Localizarea fenomenului Agentul poluator – cauza poluarii
Factori de mediu afectati
Modul de manifestare al fenomenului/
Suprafaţă afectată Masuri luate
Judeţul Brăila
12.01.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Oprişeneşti - Cireşu, zona Lacu Sărat
(Batogu), la aprox. 6 km de rampa Cireşu
Ţiţei Sol 1 mp
1 mp zonă puieţi
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta, remediat defectul, izolat conducta, efectuat proba de lucru. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
3.02.2010
SC Complexul de Porci Brăila SA Baldovineşti - conducta de evacuare ape uzate, în zona din partea stângă a drumului spre ieşirea din cartier Vidin
către Baldovineşti
Apă uzată
Sol
1000 mp teren arabil
S-a oprit pomparea şi s-a impus restricţionarea apei în sectoarele de creştere a porcilor. S-a decopertat solul până la interceptarea conductei. S-a manşonat conducta cu cauciuc pânzat şi colier de tablă, s-au realizat probe tehnice de verificare.
12.02.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Oprişeneşti - Cireşu la borna nr.5,
aproximativ 2,5 km de Rampa
Apă+Ţiţei circa 200L Sol
50mp islaz comunal
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta, remediat defectul, izolat conducta.S-a recuperat
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
237
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Cireşu
amestec apă cu ţiţei, s-a aplicat produs petroabsorbant.
20.03.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu - conducta de ţiţei Oprişeneşti Cireşu – borna nr. 33, zona
Perişoru – Berlescu
Ţiţei circa 50L Sol
10mp teren arabil
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
21.03.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Bărăganu,
conducta de transport Bărăganu - Oneşti, în zona
localităţii Zăvoaia
Ţiţei – cantitate neprecizată
Sol 50mp
Izlaz-50mp
S-a obturat orificiul. Colectarea ţiţeiului scurs pe sol. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
21.06.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Bărăganu,
conducta de transport Bărăganu - Oneşti, în zona
localităţii Gradiştea
Ţiţei - neprecizat
Sol 200 mp
Păşune-200mp
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta, remediat defectul, izolat conducta. S-a recuperat amestec apă cu ţiţei, s-a aplicat produs petroabsorbant.
07.07.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Jugureanu –Cireşu - la 6km de rampa
Cireşu
Ţiţei-50 L
Sol 6mp
Teren agricol-6mp
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta, remediat defectul, izolat conducta, efectuat proba de lucru. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat,
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
238
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
s-a aplicat produs petroabsorbant.
08.07.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Cireşu -Berlescu, zona Lacu-Sărat, la aprox.7 km de rampa Cireşu
Ţiţei-50 L
Sol 10mp
Islaz comunal-10mp
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta, remediat defectul, izolat conducta, efectuat proba de lucru. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
21.07.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare
Bărăganu,conducta de transport Bărăganu-Oneşti,în
zona localităţii Zăvoaia
Ţiţei –cantitate neprecizată
Sol
Sol-2mp
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta pe o lungime de 14m şi o lăţime de 4m, remediat defectul. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
25.07.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Φ6” Jugureanu –Cireşu - la 2km de rampa Cireşu – pe malul drept
al râului Călmăţui
Ţiţei-aprox. 100 L Sol
10 mp
Teren –malul apei - 10 mp
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a remediat defectul. S-a decopertat conducta, remediat defectul. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
05.10.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Oprişeneşti -
Ţiţei - aprox 20L
Sol
Sol-1mp
S-a oprit pomparea şi s-a scurs conducta. S-a decopertat conducta,
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
239
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Cireşu – borna nr. 19, la 3km de la şoseaua Batogu -
Berlescu
s-a remediat defectul, s-a izolat conducta, s-a efectuat proba de lucru. S-a decopertat şi îndepărtat solul infestat, s-a aplicat produs petroabsorbant
04.11.2010
SC.” Conpet „ SA – Ploieşti – sectorul de operare Cireşu -
conducta de ţiţei Oprişeneşti - Cireşu – la 600m de depozitul
Oprişeneşti
Ţiţei-aprox. 150 L
Sol 20mp Islaz comunal-20mp
Scurs conducta. S-a decopertat conducta, localizat defectul, sudat petec metalic, efectuat proba de lucru, s-a îndepărtat solul infestat, s-a nivelat zona, s-a aplicat produs petroabsorbant
Judeţul Buzău
03.09.2010
SC Conpet SA -conducta magistrală- 20 inch Bărăganu-
Oneşti s-a fisurat în zona comunei Vâlcele
Ţiţei-aprox. 3000 L Sol 50 mp teren neagricol
Ţiţeiul a fost vidanjat, iar zona contaminată a fost ecologizată de către firma specializată SC Envirotech SRL.
Judeţul Constanţa
01.01.2010 Ora 17.00
SC CONPET SA Constanţa -Conducta magistrala 28 inch / borna 60 / zona Cuza Voda
Avarie accidentală la distanţă de cca. 150 m
faţa de afluentul pârâului AgiCabul
Sol
Suprafaţa afectată – cca. 100 mp, prin curgere pe brazde
Oprire pompare, evaluare iniţială pe brazdele de pământ afectate cca. 50 ml întindere cu o lăţime medie de 2 m. S-a remediat avaria – por coroziune – pierderi 200 l. Ecologizare - firma
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
240
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Envirotech.
12.02.2010 Ora 13:00
SC CONPET SA Constanţa - Conducta magistrală 24 inch zona Midia, la cca. 300 m de podul rutier catre Rompetrol
Furtul unui ventil tehnologic de 3”, prin
demontarea de pe conductă şi scurgere de ţiţei prin orificiul lăsat liber
Sol
Scurgere pe sol, prin orificiul lăsat liber în conductă. Suprafaţa
afectată –1000 mp, prin scurgere pe sol.
Oprirea pompării, izolarea tronsonului de conductă, recuperarea ţiţeiului prin vidanjare; s-au recuperat 140 mc de titei, s-a pus în siguranţă zona prin montarea unui ventil nou cu flanşa oarbă; s-a efectuat repunerea în funcţiune a conductei magistrale; ecologizarea zonei prin intervenţia imediată a firmei Envirotech (îndepărtare vegetaţie poluată, decopertare sol impregnat cu ţiţei până la cca. 0,2 m, aplicare absorbanţi petrolieri).
22.02.2010 Ora 08:00
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 28 inch
borna 23, zona Valu lui Traian
Avarie accidentală
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă cca. 100l. Suprafaţa afectată –
cca. 50 mp, prin exfiltrare
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; s-au luat măsuri de reducere şi eliminare a efectelor poluării prin ecologizarea efectuată prin intervenţia firmei Envirotech.
02.03.2010 Ora 13:40
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 20 inch borna 59, zona Cuza Voda
Avarie accidentală
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa
Oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; s-
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
241
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
afectată – cca. 4 mp, prin exfiltrare
au luat măsuri de reducere şi eliminare a efectelor poluării prin ecologizarea ce va fi efectuată prin intervenţia firmei Envirotech.
04.03.2010 Ora13:30
SC ECO FIRE SISTEMS SRL, Lumina Năvodari, pe şosea, la câteva sute de metri de poarta Staţiei de epurare Ecomaster
O autospecială
aparţinând SC ECO FIRE SISTEMS SRL a scăpat accidental pe şosea o cantitate de cca. 2 t de
şlam
Scurgere de şlam cca. 2 t . Suprafaţa afectată
– 100 m liniari
Echipa mobilă de intervenţie a SC ECO FIRE SISTEMS a luat măsuri de marcare a perimetrului afectat, decontaminare, adunare reziduuri de pe carosabil, spălarea zonei, decopertarea stratului de pământ adiacent carosabilului , paza pe timpul nopţii; intervenţia finalizată în 24 de ore; s-a iniţiat o anchetă interna pentru responsabilităţi şi măsuri suplimentare de siguranţă.
06.03.2010 Ora16:00
SC CONPET SA Constanţa - Conducta magistrală 28 inch, borna 41, zona Poarta Albă la
cca. 150 m de sos. Poarta Alba – Nazarcea, teren agricol,
cultura de rapiţă.
Exfiltraţie de ţiţei cca. 200 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă, cca. 200 l. Suprafaţa afectată –
cca. 100 mp, prin curgere pe o urmă de tractor (cca. 1m x 100
m)
Oprirea pompării, depresarea şi remedierea conductei ; s-au luat măsuri de reducere şi eliminare a efectelor poluării prin interventie la conducta în vederea remedierii de
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
242
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa şi intervenţie la depoluare prin firma Envirotech.
12.03.2010 Ora11:00
SC CONPET SA Constanţa- Conducta magistrală 22 inch, borna 39 mal stâng CPAMN la
cca. 70 m de canal.
Exfiltraţie de ţiţei Sol
Apariţie pată pe sol.Suprafaţa afectată -
cca. 3 mp, prin exfiltraţie de titei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; ecologizarea s-a efectuat prin intervenţia firmei Envirotech.
15.03.2010 Ora10:00
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 20 inch, borna 34 , zona Poarta Alba.
Exfiltraţie de titei
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă; Suprafaţa afectată - cca. 2 mp, prin exfiltratie de ţiţei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; zona va fi ecologizată de firma Envirotech.
22.03.2010 Ora15:00
SC CONPET SA Constanţa - Conducta magistrală 14 inch, borna 46 , zona Nisipari, la cca. 50 m stânga faţă de
şoseaua spre Nisipari / teren agricol, cultura de rapiţă.
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 200 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa
afectată - cca. 30 mp, prin exfiltraţie de ţiţei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; interventie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanta; zona este în curs de ecologizare de catre firma Envirotech.
23.03.2010 Ora12:00
SC CONPET SA Constanţa- Conducta magistrală 14 inch, borna 51 , zona Castelu, la cca. 50 m dreapta faţă de
pârâu Castelu / teren agricol.
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 50 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa
afectată - cca. 30 mp, prin exfiltratie de ţiţei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; intervenţie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
243
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Sector Conpet Constanţa; zona este în curs de ecologizare de către firma Envirotech.
25.03.2010 Ora 10:30
SC CONPET SA Constanţa-Conducta magistrală 14 inch, borna 40 , zona situată la cca. 50 m dreapta faţă de şoseaua spre Nazarcea / teren viran.
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 300 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conducta ; Suprafaţa
afectată - cca. 30 mp, prin exfiltraţie de ţiţei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; intervenţie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanta ; zona este în curs de ecologizare de către firma Envirotech.
25.03.2010 Ora 12:30
SC CONPET SA Constanţa
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 50 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa afectată - cca. 5 mp, prin exfiltraţie de ţiţei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; intervenţie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii Sector Conpet ; zona este în curs de ecologizare de către firma Envirotech
25.03.2010 Ora 14:30
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 14 inch, borna 51 , zona Castelu, la cca. 150 m dreapta faţă de
pârâu Castelu / teren agricol.
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 50 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă; Suprafaţa afectată - cca. 5 mp, prin exfiltraţie de ţiţei
Oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; intervenţie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanta
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
244
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
; zona este în curs de ecologizare de către firma Envirotech.
26.03.2010 Ora 08:00
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 14 inch, borna 46 , zona Nisipari, la cca. 40 m stânga faţa de
şoseaua spre Nisipari / teren agricol, cultură de rapiţă.
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 200 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa
afectată - zona afectată de avaria din
22.03.10/15:00 prin exfiltratie de ţiţei
S-a procedat la oprirea pompării, depresarea şi remedierea conductei ; intervenţie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa ; avaria este în curs de remediere; zona este în curs de ecologizare de către firma Envirotech.
26.03.2010 Ora 08:50
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 14 inch,
între bornele 44-45 , zona Nisipari, la cca. 300 m faţă de
pârâul Nisipari spre Poarta Alba
Exfiltraţie de ţiţei, cca. 20 l
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa
afectată - pată de cca. 2 mp, prin exfiltratie de
ţiţei;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; intervenţie la conducta pentru remediere de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa şi intervenţie la depoluare prin firma Envirotech.
02.04.2010 Ora 10:10
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 20 inch
între borna 50 şi 51, zona Castelu la cca. 120 m faţă de pârâu Castelu spre Nisipari /
teren agricol.
Avarie accidentală, exfiltraţie de ţiţei cca. 20 l
Sol
Exfiltrare de ţiţei din conductă ; Suprafaţa afectată – cca. 3 mp, prin scurgere pe sol;
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa; zona a fost ecologizată de către firma Envirotech.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
245
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
16.04.2010 Ora 14:30
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 28 inch borna 54, zona Cuza Vodă /
teren agricol
Identificare instalaţie infractională cu furtun de
pexal 300 ml şi robineţi de 2” racordaţi prin ştuţ sudat
la conducta montată în vederea sustragerii de ţiţei
Sol
Fără urme vizibile de exfiltrare de ţiţei din
conductă
S-a procedat la oprirea pomparii, depresare şi intervenţie la conducta, de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa;
20.04.2010 Ora 16:30-17:00
SC OIL – TERMINAL SA Fascicolul de conducte Oil-Terminal dintre Staţia de Pompare Sud şi Staţia de
Pompare Nord, în vecinatatea debleului căii ferate;
Accident tehnic (o spărtură) pe conducta de
pompare reziduuri
Sol
Produs petrolier, scurgere pe sol din
conductă
S-a intervenit prompt pentru remedierea avariei, decopertarea zonei de la suprafaţa conductelor; s-a intervenit cu material absorbant şi baraje absorbante pentru a preântampina extinderea poluării de sol; s-a efectuat ecologizarea zonei afectate;
01.05.2010 Ora 21:30
SC CONPET SA Constanţa Conducta magistrală 28 inch,
borna 90 / zona Valea Dermengiului – Seimeni
Cernavodă
Avarie infracţională –tentativa de furt
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conducta cca. 100 l Suprafaţa afectată – cca. 100 m x 0,5 m,
groapa săpată în scopul sustragerii
S-a procedat la oprirea pompării, depresarea şi remedierea conductei de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa ; s-au luat măsuri de reducere şi eliminare a efectelor poluării prin ecologizarea efectuată de firma Envirotech.
11.05.2010 Ora 08:40
SC OIL TERMINAL SA CONSTANŢA Conducta de
transport motorină situată între
Existenţa unei infiltraţi de produs ca urmare a unei
instalaţii artizanale cu
Sol
Infiltraţie de motorină în sistemul de canalizare RAJA Suprafaţa de sol
S-au informat instituţiile abilitate, inclusiv sectia 5 Politie, pentru cercetări;
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
246
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Depozit Sud şi Depozit Nord Oil Terminal.
scop infracţional Căminul de canalizare RAJA
afectat se află pe ovoidul care deversează în dana
84 port Constanţa
afectată: cca. 10 mp.
în zona str. Pandurului s-a identificat o gaura în conducta de motorină şi o instalaţie artizanală cu scop infracţional. S-a astupat gaura cu un dop şi cu o sarnieră, s-a înlaturat şi instalatia artizanală şi s-au sudat petice metalice pe conductă. S-a ecologizat solul. S-a montat o cameră de luat vederi pentru monitorizarea zonei;
17.05.2010 Ora 12:00
SC CONPET SA CONSTANŢA Conducta
magistrală 28 inch borna 23, zona Staţiunea culturi irigate
Constanţata, pe un drum agricol
Coroziune pe burta conductei 1, crater de 10
mm strapuns;
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din
conductă, cca. 3 mp, pe un drum agricol
Suprafaţa afectată – cca. 3 mp, prin scurgere
pe sol
Conducta este în conservare, nu functionează; tronsonul este în reparatie capitală, se înlocuieşte. S-a decopertat conducta şi s-a sudat un petec de oţel de 150x150 mm ; S-a depoluat zona prin aplicare de material absorbant şi refacerea în situ a zonei afectate
27.05.2010 Ora 14:00
SC CONPET SA CONSTANŢA Conducta
magistrală 20 inch borna 56, zona Cuza Vodă, islaz
comunal
Apariţie pată de produs petrolier
Sol
Scurgere pe sol, prin exfiltrare de ţiţei din conductă. Suprafaţa afectată – cca. 4 mp
S-a procedat la oprirea pompării depresarea şi remedierea conductei ; interventie de remediere la conductă de către
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
247
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa.
05.06.2010 Ora 7.00
SC CONPET SA CONSTANŢA Conducta
magistrală 28 inch/borna 23 zona Valu lui Traian
Exfiltratie de ţiţei
Sol
Suprafaţa afectată – cca. 7 mp, prin exfiltrare
S-a acţionat prin reducerea şi eliminarea efectelor. S-a intervenit la conductă, în vederea remedierii prin intermediul firmei ENVIROTECH.
22.06.2010 Ora10:30
Neidentificat- Malul nordic al lacului Neptun
Poluare cu produs petrolier de tip CLU
Sol
Produs petrolier de tip CLU.Suprafaţa afectată – cca. 200 m lungime şi
3-4 m laţime.
S-au montat baloţi de paie la canalul de legatură dintre lacul Neptun şi Marea Neagră. Primaria Mangalia a luat legatura cu SC BRANIC SRL pentru a interveni în acţiunea de depoluare a zonei.
14.07.2010 Ora 08:30
SC CONPET SA CONSTANŢA Conducta
magistrală de 28 inch / borna 60 / zona Cuza Vodă;
Exfiltraţie accidentală de ţiţei pe o suprafaţă de cca.
3 mp
Sol
Exfiltratie accidentală de ţiţei Suprafaţa
afectată – cca. 3 mp
S-a procedat la oprirea pompării, depresarea şi remedierea conductei de către Formatia Interventii Sector Conpet Constanţa, prin aplicarea a 4 petice din oţel iar zona afectată a fost remediată IN-SITU cu absorbanţi biodegradabili
27.07.2010 Ora 11:45
Poluator responsabil Asocierea FCC
CONSTRUCCION SA /
Exfiltraţie de ţiţei dintr-o conductă avariată (o
spărtură de cca. 20 cm)
Sol
Exfiltratie de ţiţei , prin conducta avariată;
Suprafaţa afectată –
S-a procedat la oprirea pompării, depresarea conductei ; imediat după
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
248
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
ASTALDI SPA ; Conducta CONPET magistrala de ţiţei Constanţa-Baraganu / borna 18, între şoseaua Constanţa-
Medgidia şi calea ferată Constanţa-Bucureşti, în dreptul
localităţii Valu lui Traian ;
de un utilaj greu (buldoexcavator) aparţinând firmei
constructoare a şoselei de centură a mun. Constanţa
;
cca. 400 mp . Cantitate de ţiţei
recuperată – cca. 240 mc.
producerea incidentului, muncitorii firmei constructoare au ridicat un mal de pământ pe o supraf. de cca. 20 mp în jurul conductei sparte, limitând contaminarea terenului ; în 27-28.07.2010 s-a recuperat cca. 240 mc ţiţei în cisterne de către lucratori CONPET ; în 29.07.2010 a început reparaţia conductei de către CONPET; costurile de reparare conductă, recuperare ţiţei şi ecologizare fiind suportate de firma ce a cauzat avaria
13.07.2010
SC OIL TERMINAL SA CONSTANŢA Traseele
colectoare de canalizare din zona străzii Pandurului – mun.
Constanţa;
Prezenţa de produs petrolier în rigola CF, ce
se scurge dintr-o conductă din incinta imobilului situat pe strada Sălciilor, lângă
CF;
Sol
Produs petrolier brut (ţiţei) deversat în rigola Cantitate neprecizată
Prelevare probe de către APM Constanţa, analize de identificare produs (ţiţei) ; ecologizarea zonei afectate;
28.09.2010 Ora 11.10
S.C. CONPET SA În zona teren agricol al Liceului
Poarta Albă;
Scurgere de ţiţei prin lovirea conductei
magistrale CONPET de 28 inch;
Sol
Ţiţei100 mp
S-a intervenit prin izolarea tronsonului de conductă afectat, iar Firma Envirotech a luat măsuri pentru depoluarea zonei
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
249
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
afectate
09.10.2010 Ora 12.00
S.C. OIL TERMINAL SA; Pe fascicolul de conducte dintre
SP Nord si SP Sud, în dreptul strazii Micşunelelor;
Spartura pe o gaura de instalatie artizanala din
conducta de motorina M1;
Sol10 mp
Motorina
S-a intervenit prin decopertarea zonei pentru identificare şi remediere, s-a aplicat un dop şi o sarniera, s-a ecologizat zona afectată.
12.10.2010 Ora 11.00
S.C. OIL TERMINAL SA- În dreptul S.C. UTILNAVOREP
SA ;
Spărtura pe conducta de reziduri-fasciculul de
conducte care leaga S.P. NORD DE S.P. SUD;
Sol
Apă cu reziduri antrenate din conducta
20-30 mp
S-a intervenit prin oprirea pompării, decopertare, remedierea spărturii şi ecologizarea zonei afectate.
12.10.2010 Ora 13.00
Neidentificat-în zona strada Pandurului nr.8;
Infiltraţie de produs petrolier în sistemul de
colectare a apelor pluviale;
Sol
Produs petrolier Neestimate
S.C. OIL TERMINAL a intervenit prin vidanjarea produsului petrolier.
15.10.2010 Ora10.30
S.C. OIL TERMINAL SA-în zona Km 4;
Fisurarea unei instalaţii artizanale din cauciuc,
conectată la o conductă de motorină care se afla în
pompare;
Sol
Motorină10 mp;
S-a dispus oprirea pompării şi golirea conductei în vederea intervenţiei pentru remediere, iar zona de sol afectată a fost tratată cu material absorbant.
31.10.2010 Ora 23.50
S.C. OIL TERMINAL SA Pe strada Teodor Sperantia nr.22,
cartier km 4-5 Constanţa;
Spargerea unei conducte de transport produs petrolier (pacură);
Sol
Pacură 200-250 mp
O echipă mixtă formată din 20 muncitori, împreună cu trei vidanje, un buldoexcavator şi o basculantă, au efectuat curăţarea produsului petrolier, vidajare din zonele cu acumulări şi
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
250
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
împrăştierea de materiale absorbante, precum şi remedierea spărturii.
22.11.2010 Ora 17.30
SC PERFECT METAL SRL Bucureşti –
Oraşul Cernavodă la iesirea de pe autostrada A2, stângă sens
giratoriu;
Rasturnarea unei autocisterne încarcată cu
reziduuri petroliere aparţinând SC PERFECT METAL SRL Bucureşti;
Sol
Reziduuri petroliere 200 mp
S-a intervenit prin securizarea zonei de către echipelele de Pompieri şi Poliţie. Administraţia Drumurilor a intervenit pentru depoluarea imediată a carosabilului prin împrastierea de nisip, a fost recuperată cantitatea de 12,6 tone de reziduuri petroliere şi transportată la SC LAFARGE CIMENT SA, iar SC PERFECT METAL SRL Bucureşti a efectuat depoluarea / ecologizarea zonelor afectate.
09.12.2010 Ora 17.22
Necunoscut- în apropierea Ecluzei de la
Agigea;
Existenţa unei flacari la piciorul podului CF, care
provenea de la combustia unui material pulverulent
Sol
Material pulverulent solid de culoare
pamântie în amestec cu un material de culoare galbenă compactă; cca
10 mp
S-a intervenit cu o autocisternă pentru stingerea incendiului
10.12.2010 Ora 11.30
SC CONPET SA Ploiesti -în oraşul Constanţa la cca 70
m dreapta faţă de şoseaua
Exfiltraţie de ţiţei;
Sol
Cca 50 mp sol
S-a intervenit prin oprirea pompării şi depresarea conductei, remedirea
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
251
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
spre comuna Nazarcea; avariei. Pentru depoluarea zonei afectate a actionat firma ENVIROTECH
14.12.2010 Ora 23.30
SC OIL TERMINAL SA- Zona gardului de împrejmuire a S.P.
NORD
Spărturi la conducta de păcură II pe care se transvazau reziduuri
Sol
Păcură, cca 3 mp
S-a intervenit prin descărcarea de presiune a conductei după care decopertarea zonelor în care s-au semnalat petele de produs petrolier,. Suprafaţa de sol afectată a fost tratată cu 5 saci de material absorbant şi 2 tone de nisip.
Judeţul Galaţi
07.01.2010 Ora 12,30
Perimetrul de exploatare al SC CONPET SA Independenţa
Fisurarea conductei de transport ţiţei de la depozitul de tratare
Schela spre rampa de încarcare Independenta
(la aprox. 2 km departare de depozit);
Sol
Scurgerea pe sol (15 mp teren agricol) a unei
cantitati de aprox. 50 litri ţiţei
S-a oprit pomparea şi s-a golit conducta; a fost aplicat tratament cu absorbant biodegradabil; s-a remediat spărtura; s-au dispus măsuri de refacere a terenului şi stabilire a pagubelor produse.
01.06.2010
Com. Independenta – SC CONPET SA
Poluarea s-a produs datorită faptului că nu a
fost supravegheat decantorul plin cu ape
reziduale în timpul golirii în cisterna CF.
Sol (cca 50 mp pe o adancime de
cca 5-7 cm)
Datorită ploilor abundente din noaptea de 30/31.05.2010, la
punctul de lucru Rampa Independenţa apartinând SC
CONPET SA, s-a impus
1. Refacerea zonei afectate si aducerea terenului la starea initiala/ 15.06.2010; 2. Se va analiza necesitatea existenţei conductei prin care a
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
252
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
golirea decantorului plin cu ape reziduale; în
timpul manevrelor de golire a decantorului în
cisterna CF, apa cu pelicula de ţiţei a
deversat printr-o altă conductă a
decantorului, a carei vană era accidental
deschisă.
avut loc deversarea şi eventuala blindare a acesteia – anunţarea CJGNM Galati în legatura cu soluţia adoptată/ 15.06.2010
28.08.2010
Staţia Galaţi Brateş apartinând SN CFR MARFA SA
Apariţia unor fisuri la vagonul 825378814024
încărcat cu MTBE, în zona cordonului de sudură de la
suportul cisternei, pe o lungime de cca 3 cm,
prezentând scurgeri de cca 1 litru/oră
Sol
În staţia Galaţi Brateş, comisia formată din reprezentanţi ai ISU,
Poliţia TF Galaţi, CJGNM Galaţi au verificat vagonul
825378814024 încarcat cu MTBE de la Staţia Ploieşti pentru Staţia
Galaţi Bazin, constatat cu scurgeri în Staţia CFR Galaţi Brateş;
Vagonul a fost izolat de restul trenului şi – în prezenţa comisiei – s-a realizat transvazarea mărfii în alt vagon, în incinta SC UNICOM OIL TERMINAL Galaţi.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
253
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
IV. 2. STAREA PĂDURILOR. EVOLUŢIA SUPRAFEŢELOR OCUPATE DE PĂDURI. PĂDURI REGENERATE ŞI REIMPĂDURIRI
Pădurea este un ecosistem terestru tridimensional, cel mai complex şi cuprinzător dintre toate ecosistemele, cu legi proprii de dezvoltare, în care se desfăşoară cele mai intense schimburi de substanţă, energie, informaţie şi cele mai mari procese biologice.
Pădurile au importanţă economică, socială şi ecologică. Lor li se datorează în cel mai înalt grad stabilitatea şi calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul, apa şi solul).
Gospodărirea raţională a pădurii presupune stabilirea obiectivelor social economice şi ecologice ale acesteia, căutând să armonizeze strategia naturii (ecosistemelor forestiere) cu strategia societăţii umane (să răspundă nevoilor economico-sociale ale societăţii).
Funcţia economică a pădurii, pârghie a creşterii nivelului de trai şi calităţii vieţii, presupune folosirea însuşirilor naturale intrinseci ale ecosistemelor forestiere în menţinerea şi crearea unui mediu natural specific, exercitarea de influenţe favorabile asupra mediului înconjurător, producerea de biomasă vegetală şi animală, înfrumuseţarea peisajului etc.
Pădurile au avut şi au un rol istoric în dezvoltarea economică şi socială, fiind de o importanţă strategică majoră, producând venituri din exploatarea forestieră, din valorificarea produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii, furnizând locuri de muncă pentru populaţia rurală şi în industria de prelucrare a lemnului.
Zona Dobrogei de Nord este cunoscută ca una dintre cele mai secetoase din ţară. Dacă în urmă cu 150-200 de ani, pădurile ocupau peste 60% din suprafaţa judeţului Tulcea, acum ele se întind pe numai 10,7% din teritoriu. Gospodărirea, paza, protecţia şi conservarea fondului forestier se realizează prin intermediul conducerii ocoalelor silvice care au în subordine compartimentele specifice, iar teritorial acestea se realizează prin arondare pe districte silvice şi în cadrul acestora prin cantoane silvice.
În judeţul Galaţi, în cadrul pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, cca. 8% îl reprezintă pădurile cu rol de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier, în suprafaţă totală de 2 089 ha (8% din suprafaţa de pădure), din care fac parte Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior şi rezervaţiile naturale Pădurea Breana Roşcani, Pădurea Pogăneşti, Pădurea Fundeanu, Pădurea Talaşmani, Dunele de Nisip de la Hanu Conachi şi Ostrovul Prut.
Aceste zone deosebite prin variabilitatea formelor de viaţă, fond genetic deosebit, vestigii şi frumuseţea peisajului protejează printre altele:
� bujorul românesc (Paeonia peregrina, varietatea romanica), prezent în poienile specifice pădurii de stejar pufos de la Breana-Roşcani; � rezervaţia botanică înfiinţată în anul 1973 în pădurea Talaşmani în vederea protejării unei specii rare de ghiocel (Galanthus graecus) şi a exemplarelor seculare de fag � peste 350 specii de floră arenicolă şi halofilă nemaiîntâlnite în Moldova şi rare în restul ţării, precum şi specii rare unicat în România, prezente la Dunele de nisip de la Hanu Conachi; dintre elementele floristice predomină aici caracterele mediteraneene – submediteraneene şi pontice; la această bogăţie floristică se adaugă prezenţa a numeroase exemplare de arbori seculari de stejar (Quercus pedunculiflora şi Quercus robur), pâlcuri şi asociaţii relicte de mesteacăn, muşchi şi licheni. o largă varietate de specii
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
254
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
forestiere, din care o mare parte centenare, sunt prezente în pădurile de la Buciumeni, Fundeanu, Pogăneşti (fag, gorun, stejar, tei, frasin, cireş, carpen, arţar, paltin, mojdrean, arbuşti, etc).
Judeţul Buzău are un capital forestier deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte condiţiilor fizico-geografice care includ munţi, dealuri, câmpii, reţele hidrografice. Întârzierea punerii în posesie a proprietarilor, lipsa mecanizării în sectorul forestier şi dezvoltarea economică redusă au determinat o exploatare mai redusă a resurselor decât în alte judeţe ale României. Totuşi, amploarea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din ultimii 15 ani a depăşit sfera de interes a specialiştilor din domeniul silviculturii, devenind o preocupare constantă a întregii societăţi. Atenţia asupra acestui fenomen a fost atrasă şi de inundaţiile şi alunecările de terenuri, cu efecte de multe ori devastatoare asupra comunităţilor locale şi infrastructurii, calamităţi care au fost puse în legătură de cauzalitate cu tăierile masive de arbori din zonele afectate.
Situaţia fondului forestier la nivelul Regiunii Sud-Est, în 2010 (ha):
Tabelul IV.2.1.
Anul Buzău Braila Constanţă Galaţi Tulcea Vrancea
2010 158 502 27 787 38 117 30 640 91 419 185 830
Figura IV.2.1 Situaţia fondului forestier în 2010 la nivelul Regiunii Sud-Est
Suprafaţa fondului forestier în Regiunea Sud-Est este de 532295 ha. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief nivelul Regiunii Sud-Est: Tabelul IV.2.2
Forma de relief
Suprafaţa totală (ha) Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
255
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Figura IV.2.2 Distribuţia pădurilor în funcţie de formele de relief la nivelul Regiunii Sud-Est
Funcţia economică a pădurilor Funcţia economică principală a pădurilor este aceea de a furniza masa lemnoasă pentru industrializare (construcţii, mobilier, celuloză) şi lemn pentru încălzirea locuinţelor. Printre alte funcţii economice ale pădurilor menţionăm valorificarea superioară a produselor accesorii ale pădurii:plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, vânat, răchită. În anul 2010 s-au recoltat şi s-au pus în circuitul economic 1050,6 mii mc de masă lemnoasă, care a fost valorificată către agenţi economici şi către populaţie . Masa lemnoasă pusă în circuitul economic la nivelul Regiunii Sud-Est, în anul 2010:
Tabelul IV.2.3
Anul Masă lemnoasă (mii mc)
Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea
2010 60,5 341,6 52,6 54,7 183,1 358.1
Figura IV.2.3. Volumul de masă lemnoasă la nivelul Regiunii Sud-Est
40%
37%
2%
21%
MunteDeal
Luncă şi ostroave
Câmpie
6%
33%
5%5%17%
34% Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
256
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Suprafeţele din fondul forestier parcurse cu tăieri Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:
� tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri successive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi în crâng
� tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate, � tăieri de produse accidentale, � tăieri de conservare; � tăieri de produse accidentale; � operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor; � tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri); � tăieri de transformare a păşunilor împădurite.
Aceste lucrări urmăresc creşterea capacităţii de producţie a factorilor de mediu, precum şi a producţiei de masă lemnoasă, păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii, sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători. Principalele activităţi care se desfasoară în cadrul direcţiilor silvice urmăresc asigurarea regimului silvic, un sistem unitar de norme tehnice-economice şi juridice care vizează conservarea sau creşterea suprafeţelor de fond forestier avute în administrare, un regim controlat al tăierilor de masă lemnoasă, regenerarea suprafeţelor libere din fondul forestier, paza fondului forestier.. Se poate constata că la nivel anului 2010, din suprafaţa totală de fond forestier parcursă cu tăieri de 89 499 ha, tăierile de igienizare s-au realizat pe 56 423 ha, fiind urmate de tăieri de îngrijire a arboretelui 10 060 ha şi tăieri de regenerare 7 783 ha . Suprafeţe parcurse cu tăieri pe toate tipurile la nivelul Regiunii Sud-Est, în 2010:
tăieri de transformare a păşunilor împădurite 185 86 - - - 2
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
257
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Suprafaţa zonelor cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire la nivelul Regiunii Sud-Est:
Tabel IV.2.5
Anul Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
(ha) Brăila Galaţi Tulcea Vrancea
2006 651 145 213 1260
2007 629 12 31 1301
2008 461 88 23 1290
2009 653 204 22 1492
2010 428 25 22 1460
Obs: Pentru judeţele Constanţa şi Buzău nu au fost furnizate informaţii. Deficitul de vegetaţie forestieră se încearcă a se compensa prin proiectele de reconstrucţie ecologică în fond forestier şi prin împăduriri pe terenuri degradate preluate din sectorul agricol. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Suprafeţele de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări la nivelul Regiunii Sud-Est: Tabel IV.2.6
Anul Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări (ha)
Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea
2006 651 0,1454 3,5 7,76 1,0 0
2007 629 29,6 1,2 0,32 1,6 0
2008 461 - 15,0 0 0 0
2009 653 0,1613 0,4 0 0,2 0,170
2010 428 0,18 11,2 0 0 0,2526
Suprafeţe de păduri regenerate
Continuitatea unei păduri se asigură prin regenerare naturală. Arboretele ajunge la vârsta exploatabilităţii dacă este rărit corespunzător. Dacă şi solul este capabil să asigure germinarea seminţelor şi instalarea seminţişului, o nouă pădure se va instala în locul celei vechi. Aceasta ar fi calea cea mai indicată din punct de vedere silvicultural şi economic.
Folosirea optimă a factorilor de vegetaţie pentru obţinerea unor producţii de lemn importante calitativ şi cantitativ, dar şi îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediului implică deseori intervenţii în modificarea compoziţiei pădurilor. Prin urmare, există multe situaţii când este necesar să se recurgă la împădurirea anumitor suprafeţe pe cale artificială şi anume:
� în cazul culturilor cu cicluri scurte de producţie;
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
258
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
� când se aplică tratamentul tăierilor rase; � în arborete degradate sau brăcuite (slab productive); � în tipuri de păduri derivate; � la crearea de noi păduri; � în pădurile intrate în conversiune; � în cazul în care regenerarea naturală a
eşuat pe parcurs ; � când arborii bătrâni (din arboretul ajuns la
vârsta exploatabilităţii) sunt bolnavi sau aparţin unor specii necorespunzătoare staţiunii;
� datorită gospodăririi necorespunzătoare a unor păduri, starea lor actuală nu mai
� reflectă potenţialul productiv al staţiunilor forestiere. Astfel, productivitatea multor păduri de stejar este în prezent inferioară potenţialului staţional.
� în situaţii în care pădurea a fost tăiată ras sau distrusă (doborâturi de vânt, uscări, incendii);
� în porţiuni de pădure care nu s-au regenerat în mod satisfăcător pe cale naturală şi pe care se vor realiza împăduriri pentru completarea şi ameliorarea calitativă a regenerării naturale.
Suprafeţe de păduri regenerate la nivelul Regiunii Sud-Est: Tabel IV.2.7
Tipuri de regenerare
Brăila (ha)
Buzău (ha)
Constanţa (ha)
Galaţi (ha)
Tulcea (ha)
Vrancea (ha)
Naturală 208 350 221 82 153 214
Artificială 220 77 131 25 637 97
Figura IV.2.4 Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
259
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Suprafeţele de pădure afectate de diverşi factori la nivelul Regiunii Sud-Est, în anul 2010:
Tabel IV.2.8
Factori ce afectează sănătatea pădurilor Suprafeţe afectate (ha)
Incendii 4 Agresiuni climatice ( inundaţii şi secetă) 2082
Boli 556
Insecte 7889
Poluare 0
Protecţia fondului forestier presupune:
• Măsuri de prevenire a incendiilor, precum gestionarea materialelor combustibile, înfiinţarea şi întreţinerea de parafocuri, poteci, puncte de alimentare cu apă, alegerea optimă a speciilor de arbori, stabilirea de puncte fixe de monitorizare a incendiilor forestiere şi furnizarea de echipamente de comunicare pentru a împiedica propagarea incendiilor; • Mobilizarea şi recoltarea sustenabilă a masei lemnoase, precum şi investiţiile în operaţiunile forestiere menite a creşte stabilitatea şi capacitatea pădurilor de a face faţă impactulului schimbărilor climatice, inclusiv reducerea riscurilor de producere a incendiilor forestiere provocate de furtuni şi de apariţie a dăunătorilor; • Favorizarea activă a speciilor arboricole care se adaptează mai bine la condiţiile locale şi la condiţiile de creştere în contextul schimbărilor climatice, inclusiv prin utilizarea regenerării naturale în cazurile în care acest lucru este posibil şi recomandabil; • Conservarea resurselor genetice endemice şi selecţionarea elementelor din patrimoniul genetic care sunt cel mai bine adaptate la condiţiile estimate de creştere; aceasta poate presupune şi utilizarea de noi varietăţi şi specii; • Prevenirea introducerii, prin intermediul schimburilor comerciale internaţionale, a bolilor şi dăunătorilor noi şi a vectorilor acestora (cum ar fi nematodul lemnului de pin din Portugalia). • Raportarea armonizată a unui set mai complet de indicatori poate fi o modalitate eficace de a obţine informaţii mai bune despre utilizarea, funcţiile şi protecţia pădurilor; un nivel mai bun de informare asupra stocurilor de carbon din păduri şi asupra conţinutului de carbon din produsele lemnoase este esenţial pentru sprijinirea pădurilor şi a sectorului forestier în sensul menţinerii contribuţiei active a acestora la atenuarea schimbărilor climatice;
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
260
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
RBDD Fondul forestier însumează totalitatea suprafeţelor pădurilor, terenurilor destinate împăduririi suprafeţelor care servesc nevoilor de cultură. producţie şi administraţie silvică. Fondul forestier din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) se află în administrarea Regiei Năţionale a Pădurilor, Direcţia Silvică Tulcea. În conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în anul 2004, şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea respectiv Ocolul Silvic Tulcea şi Ocolul Silvic Rusca privind activitatea de silvicultură în anul 2009, situaţia terenurilor forestiere din RBDD este distribuită astfel:
� pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea - zona I Sălceni, II,Tudor Vladimirescu,III Maliuc, IV Tătaru,V Periprava, VI Letea, XIV Tulcea :
Din suprafaţa pădurilor din RBDD, adică suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie forestieră (asociaţii de arbori sau arbuşti reproduşi natural sau plantaţi) 56% sunt păduri naturale şi 44% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Tulcea şi 49% sunt păduri naturale şi 51% artificiale pe teritoriul Ocolului Silvic Rusca. În arborete, ponderea este deţinută de foioase, răşinoasele fiind slab reprezentate prin specii de pin negru şi chiparos de baltă, care vegetează pe nisipuri şi respectiv pe malurile braţului SF. Gheorghe km.63, fiind plantate artificial. Foioasele sunt reprezentate în special prin clone de plop euroamerican, plop alb, plop negru, stejar, frasin de Pensilvania, salcâm. Funcţia economică a pădurilor Sub aspect ecologic şi economic, pădurile din RBDD au preponderent funcţie de protecţie (73% din suprafaţă) funcţia de producţie fiind reprezentată mai puţin ( 27%din suprafaţa totală). În cceea ce priveşte funcţia de producţie pe primul plan este producerea de masă lemnoasă, iar pe plan secundar ciupercile, plantele medicinale, vânatul şi altele. Pădurile de interes economic sunt concentrate în delta fluvială.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
261
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Indice mediu de creştere pentru păduri: Ocolul Silvic Tulcea
- naturale 4,2 mc/an/ha - artificiale 2,6 mc/an/ha
Suprafaţa pădurilor naturale – 56%;naturale - 44% Ocolul Silvic Rusca
- naturale 6,1 mc/an/ha - artificiale 4,9 mc/an/ha
Suprafaţa pădurilor naturale – 49%;naturale - 51% Starea de sănătate a pădurilor În ceea ce priveşte starea de sănătate, arboretele afectat a fost exploatat în cadrul produselor de igienă sau accidentale, şi valorificat ca lemn de foc pentru populaţia locală. Starea de sănătate a arboretelor poate fi influenţată de dăunători sau de condiţiile naturale nefavorabile. Principalul factor biotic negativ care acţionează în pădurile şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier, pe teritoriul RBDD, îl reprezintă omizile defoliatoare ale dăunătorului Lymantia. Dintre factorii abiotici vătămători, în anul 2010 inundaţiile au afectat plantaţii de salcâm şi chiar a arboretelor mature. Fenomenul de uscare al arborilor s-a menţinut în limite normale, manifestându-se mai accentuat în incintele îndiguite, fenomen datorat apelor freatice, nivelului scăzut al apei, dar şi din cauza depăşirii vârstei exploatabilităţii şi a limitelor fiziologice ale speciei. Ocolul Silvic Tulcea Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare este de 3869,1 ha din care:
Ocolul Silvic Rusca Suprafaţa de pădure afectată de fenomene de uscare pe o suprafaţă de 565,5 ha:
• incinta Carasuhat inundată pe o suparafaţă de 632 ha. Majoritatea arboretelor afectate de dăunători au fost exploatate în cadrul acţiunilor de igienizare şi valorificare ca lemn de foc pentru populaţia locală. Suprafeţele defrişate ca urmare a acţiunilor de igienizare urmează a fi împădurite. Pădurile sunt administrate de Regia Naţională a Pădurilor. Sistemul de gospodărire şi întreţinere a pădurilor este planificat şi efectuat sub supravegherea specialiştilor silvici. Principalele tipuri de tăieri ale arborilor sunt: tăieri de regenerare, tăieri de produse accidentale, operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor şi tăieri de îngrijire în pădurile tinere. Aceste lucrări au ca scop păstrarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea biodiversităţii , sporirea rezistenţei la acţiunea factorilor dăunători.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
262
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Ocolul Silvic Tulcea Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri:
Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări:
� 2 ha la Ocolul Silvic Tulcea Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010:
� Nu sunt suprafeţe regenerate natural pe teritoriul RBDD în anul 2010.
Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Presiunea antropică asupra pădurii şi fondului forestier se manifestă pe mai multe căi. • păşunatul necontrolat al vitelor semisălbatice (bovine,cabaline), cu efective de mii de capete – estimate de DSVSA Tulcea, care produc pagube atât plantaţiilor nou înfiinţate de plop, salcie, salcâm, stejar, în zonele Maliuc, Gorgova, Tudor Vladimirescu, Pardina, Chilia, Uzlina dar şi în pădurile naturale cu specii valoroase autohtone cu regim de protecţie integrală Letea şi Caraorman. S-au săpat şanţuri de minim sanitar împotriva păşunatului abuziv şi a sustragerilor de masă lemnoasă. Măsurile imediate ce se impun pentru remedierea situaţiei trebuie să vizeze eliminarea animalelor lăsate fără supraveghere şi refacerea împrejmuirii zonelor strict protejate Letea şi Caraorman. • incendiile, provocate sau iscate din neglijenţa pescarilor crescătorilor de animale sau a turiştilor. Incendiile constituie un factor de ameninţare a integrităţii fondului forestier. Multe incendii au putut fi oprite la limita pădurii datorită benzilor de protecţie contra incendiilor create şi întreţinute anual, prin arătură şi discuire la Ocolul Silvic Tulcea şi Ocolul Silvic Rusca. S-au întreţinut prin arat şi discuit liniile izolatoare împotriva incendiilor pe o suprafaţă de 126 ha.
Concluzii: � Pornind de la conceptul că pădurea ca fenomen natural şi ca producătoare de
resurse economice este o parte a mediului, silvicultura este o activitate de ecologie aplicată.
� Pentru arboretele artificiale din zonele Letea şi Caraorman planurile de amenajament silvic includ executarea tăierilor de igienă. În zonele cu regim de protecţie integrală nu se intervine cu lucrări de exploatare.
� Pentru protecţia fondului silvic dar şi pentru evitarea delictelor, trebuie să se calculeze necesarul de lemn de foc şi de construcţii şi să se realizeze plantaţii speciale în apropierea satelor.
� Au fost realizate deja în RBDD două plantaţii pentru lemn pentru nevoi locale, la Chilia Veche şi la Sf. Gheorghe.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
263
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
IV.3. TENDINŢE
JUDETUL BRĂILA Problemele utilizării terenurilor urbane sunt, în prezent, de o importanţă majoră. Totuşi, gestionarea terenurilor agricole şi a multiplelor funcţii ale acestora - producţia alimentară, conservarea naturii, recreere şi locuinţe - este la fel de importantă. Ocuparea crescută a terenurilor pentru urbanizare a avut loc în principal pe terenuri agricole. În perioada 2005-2010, terenurile ocupate de construcţii, în judeţul Brăila, au crescut cu 6%.
Cele mai noi tendinţe privind utilizarea terenurilor au avut drept rezultat o pierdere a carbonului organic din sol. În general, solurile cu conţinut scăzut de carbon organic se întâlnesc în zonele cu climă caldă, uscată, (cum este clima ce caracterizează judeţul Brăila), în timp ce solurile cu conţinut mai ridicat de carbon organic pot fi întâlnite în zonele cu climă mai rece şi mai umedă. În judeţul Brăila transpunerea programului de îmbunătăţiri funciare a adus profunde transformări pe zone largi ale cadrului natural şi în special ale solului. În sistemele amenajate pentru irigaţie prognoza pedoameliorativă trebuie să aibă şi randamentul sistemului, tehnica de irigaţie, mărimea normelor de irigaţie, etc. În acest fel pot fi prevăzute fenomenele posibile de înmlăştinare sau salinizare secundară a solului. Având doar 5,8% din suprafaţa judeţului ocupat de fond forestier, Brăila se caracterizează printr-un deficit în privinţa acestor ecosisteme, iar în ultimii ani aceste zone s-au menţinut constante, înregistrându-se doar o uşoară creştere începând cu anul 2009. Se poate constata tendinţa de creştere semnificativă a proprietăţii private în ultimii ani şi scădere a celei de stat, prin retrocedarea terenurilor. Din întreaga suprafaţă a fondului forestier, 87% este ocupată cu păduri, iar cca 8% din terenuri se caracterizează printr-un sol degradat, procent ce se menţine constant în ultimii ani. Cea mai mare parte dintre acestea sunt cele cu exces de umiditate, localizate cu preponderenţă în lunca Dunării, în creştere faţă de anul 2009. Prin comparaţie, zonele cu deficit de vegetaţie şi disponibilităţi de împădurire s-au redus faţă de anii trecuţi. JUDETUL BUZĂU Solul reprezintă o resursă naturală practic neregenerabilă şi are un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor. Datorită aşezării geografice a judeţului nostru, aspectele de vulnerabilitate a solului identificate acoperă aproape toată gama de probleme datorate impactului antropic sau natural, înregistrându-se însă, în ultimii ani, o reducere a presiunilor din punct de vedere ecologic. Ca aspecte vulnerabile şi probleme ce necesită a abordare mai atentă au fost identificate următoarele activităţi, respectiv fenomene cu un potenţial impact:
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
264
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
� exploatarea agregatelor minerale; � depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale; � depozitarea neconformă a dejecţiilor animaliere; � exploatarea ţiţeiului; � utilizarea neraţională a solului; � practicarea unei agriculturi intensive; � utilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar; � fenomene de alunecări de teren şi respectiv eroziunea solului.
Soluţiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utilizare durabilă a acestuia prin combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială, prin respectarea următoarelor cerinţe:
� practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului;
� zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile climatice: temperatură, precipitaţii etc.;
� combaterea bolilor şi dăunătorilor mai ales prin tehnici biologice (combaterea biologică, bacterizarea plantelor, micorizarea rădăcinilor);
� derularea unor proiecte de combatere a alunecărilor de teren şi a eroziunii solurilor;
� limitarea defrişărilor, a excavării bazei versanţilor; � refacerea şi modernizarea lucrărilor de irigaţii din arealele cu cerinţe stringente,
refacerea amenajărilor antierozionale şi extinderea acestora, modernizarea lucrărilor de apărare - îndiguire şi desecări şi extinderea acestora conform cerinţelor, modernizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor sărăturate, a nisipurilor şi a solurilor nisipoase;
� corectarea reacţiei solului, refacerea rezervei de materie organică şi refacerea rezervei de elemente nutritive (în special de fosfor şi microelemente);
� prevenirea şi reducerea poluării chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, deşeuri, nămoluri, produse de uz fitosanitar etc.
JUDETUL CONSTANŢA Solurile din judeţul Constanţa au texturi medii (lutoase sau luto-nisipoase), ceea ce conferă solului o permeabilitate ridicată şi au însuşiri fizice bune, care s-au menţinut ca atare de-a lungul anilor. Nivelul de salinizare al solurilor a rămas relativ staţionar, excepţii sunt puţine şi atunci când apar se datorează în principal unor cauze antropice, cum ar fi spre exemplu apele uzate provenind de la unele unităţi zootehnice, deversate pe fire de văi, poluând şi suprafeţe de sol.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
265
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Solurile din judeţul Constanţa prezintă o mare diversitate de condiţii genetice şi de mediu. În general, în condiţii naturale fertilitatea şi potenţialul de producţie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. În ultima perioadă, datorită atât modificărilor climatice cât şi factorului uman starea fertilităţii solurilor a scăzut, crescând suprafeţele cu terenuri degradate. Pierderea conţinutului de carbon organic din sol poate limita capacitatea solului de a asigura substanţele nutritive pentru producţia durabilă de plante. Acest lucru poate duce la producţii mai scăzute şi poate afecta securitatea alimentară. De asemenea, o cantitate mai redusă de carbon organic înseamnă mai puţină hrană pentru organismele vii din sol, diminuându-se astfel biodiversitatea solului. Pierderea materiei organice din sol scade capacitatea de infiltrare a apei în acesta, cauzând intensificarea şiroaielor şi a eroziunii. La rândul său, eroziunea reduce conţinutul de materii organice prin îndepărtarea stratului fertil de suprafaţă. În condiţii de semiariditate, acest aspect poate duce chiar şi la deşertificare. Se impune o reabilitare a actualelor amenajări de irigaţii, acolo unde acestea au fost solicitate an de an, care să permită satisfacerea solicitărilor beneficiarilor în noile condiţii pe sistemul cerere – ofertă, o mai bună asigurare a condiţiilor de aplicare a udărilor, o eliminare a pierderilor de apă de pe traseul canalelor de irigaţii şi o exploatare a sistemelor de irigaţii mai eficientă printr-un control riguros al circulaţiei apei fără a se omite însă presiunile ecologice la care este supusă extinderea suprafeţelor irigate. Lucrările de irigaţii influenţează foarte mult şi regimul freatic al solului, întrucât în unele zone apa freatică se află la adâncimea de 130 -160 cm, iar în perioadele secetoase din timpul verii stratul de sol din zona rădăcinilor nu mai poate fi alimentat corespunzător iar în condiţiile pedoclimatice din judeţ, în anul 2010 se observă o reducere a suprafeţelor irigate. JUDETUL GALAŢI Pentru dezvoltarea unei activităţi productive intensive, cu rezultate de producţie competitive sunt necesare următoarele măsuri:
� diversitate mare a culturilor vegetale dar în acelaşi timp soiuri şi hibrizi cu un potenţial genetic ridicat şi adaptaţi condiţiilor locale; culturile perene sunt folosite, atât pentru necesităţile sectorului zootehnic, cât şi pentru înbunătăţirea şi conservarea stării structurale a solulului; culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol, culturile ascunse sunt introduse, după recoltarea culturii principale, pentru protecţia solului la suprafaţă împotriva factorilor naturali şi antropici agresivi (ploi torenţiale, circulaţie necontrolată pe sol);
� utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic (de preferinţă a celor solide compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului. Dozele de îngrăşăminte, ce urmează a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării, mai ales în
cazul azotului, atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului; � exploatare raţională şi protecţia pajiştilor şi fâneţelor naturale şi a zonelor supuse
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
266
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
eroziunii printr-un păşunat în sistem controlat; furajarea animalelor trebuie să fie înconcordanţă cu productivitatea rasei, iar manipularea şi depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli, în scopul minimizării poluării;
� efectuarea în perioadă optimă a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltat şi transport;
� respectarea condiţiilor � cu privire la pretabilitatea
solului.
Agricultura organică este un sistem de producţie în care este interzisă utilizarea fertilizanţilor artificiali şi a pesticidelor. Fermierii eco au ca scop ca prin practici agricole care au un impact minim asupra mediului înconjurător să producă cantităţi optime de alimente de calitate superioară, cu o valoare nutritivă deosebită.
In acest sens, se menţionează specializarea producătorilor pe domenii de agricultură ecologică: Tabelul IV.3.1.
Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi
� Tendinţe în gestionarea siturilor contaminate Obiectivele generale ale Strategiei Naţionale pentru reabilitarea terenurilor contaminate sunt:
� Protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi din activităţi antropice.
� Protecţia solului şi subsolului în contextul respectării principilor de dezvoltare durabilă.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
268
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Acţiunea de inventariere a siturilor contaminate a demarat în anul 2007 şi numărul siturilor înregistrate în prezent este de aşteptat să crească prin impunerea strictă a unei scheme obligatorii de declarare. Pentru a ne asigura că siturile cu capacitatea de a cauza cele mai mari daune vor fi remediate primele şi că finanţarea acţiunilor corective este dirijată spre locurile în care va avea efect benefic maxim, este necesar să identificăm şi să prioritizăm toate amplasamentele dintr-o zonă care au avut folosinţă industrială în trecut. Toate amplasamentele vor fi prioritizate în funcţie de receptorii pe care îi pot potenţial afecta. Folosinţa amplasamentului va fi luată în considerare numai dacă noua folosinţă dorită în viitor este mai sensibilă decât cea actuală. În acest caz, dezvoltatorul privat de perspectivă al amplasamentului va fi cel care va trebui să remedieze amplasamentul şi să întocmească un raport al stării terenului. Pe măsură ce fiecare amplasament nou este ulterior introdus în baza de date, va trebui prioritizat. Poate fi necesar de asemenea ca, periodic siturile să fie‚ re-prioritizate pe măsură ce sunt introduse altele noi în baza de date. Va fi necesar să se facă verificări periodice pentru fiecare prioritate de investigare pentru a se asigura că siturile cele mai dăunătoare sunt investigate în continuare şi, dacă este cazul, remediate. JUDETUL TULCEA La nivelul judeţului Tulcea se poate vorbi de un impact pozitiv al silviculturii asupra mediului datorită condiţiilor biogeografice şi mai ales climatice. Climatul continental arid poate fi ameliorat numai prin existenţa pădurilor. Trebuie evidenţiat impactul pozitiv al pădurilor în ceea ce priveşte ameliorarea calităţii atmosferei prin sechestrarea carbonului.Totodată acest lucru este o garanţie de conservare a unui important patrimoniu natural faunistic întrucât o largă varietate de specii de interes comunitar depind de habitatele de pădure. Degradarea acestor terenuri este considerată pe de o parte din cauze naturale (seceta), iar pe de altă parte din cauze antropice (exploatare agricolă intensivă, păşunat neorganizat fără a se aplica metode de ameliorare a păşunilor, lucrări de îmbunătăţiri funciare care au modificat regimul hidric al solurilor). Pădurea contribuie la conservarea formelor de relief şi a mediului ambiant. Ea constituie un obstacol care împiedică producerea eroziunilor şi alunecărilor de teren, modificând favorabil climatul din interiorul şi proximitatea pădurii şi exercitând o influenţă deosebită în geneza şi evoluţia solurilor forestiere. În zonele cu relief accidentat pădurea împiedică sau reduce scurgerile de suprafaţă ale apelor, contribuie la reglarea debitelor izvoarelor şi la ameliorarea calităţii apei, influenţând în mare măsură potenţialul hidroenergetic. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solurilor forestiere, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate urmările lor păgubitoare asupra mediului şi economiei în ansamblu. Prin aparatul său foliar pădurea contribuie la purificarea aerului de microbi, praf, fum şi gaze toxice, consumă o mare cantitate de bioxid de carbon şi reface stocul de oxigen, iar printr-o serie de substanţe pe care le degajă distruge microorganismele, împiedică extinderea unor boli infecţioase. JUDETUL VRANCEA În judeţul Vrancea, ca tipuri genetice zonale, se întâlnesc soluri caracteristice stepelor şi silvostepelor, în regiunea de câmpie, şi soluri specifice domeniului pădurii, în regiunea de dealuri şi de munte.
C A P I T O L U L IV – U T I L I Z A R E A T E R E N U R I L O R
AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI
269
R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0
~ REGIUNEA SUD-EST ~
Datorită marii variaţii a condiţiilor litologice, a formelor de relief, a condiţiilor hidrogeologice şi a proceselor actuale foarte active în regiunea subcarpatică, la solurile zonale se adaugă soluri intrazonale (negosoluri şi soluri erodate, sărături, soluri de luncă). Pe zona de relief cea mai joasă, respectiv Câmpia Siretului, cuvertura de sol este reprezentată de cernoziomuri levigate şi compacte, din cernoziomuri care apar pe conul aluvial al Putnei, din cernoziomuri freatic-umede şi cernoziomuri levigate freatic-umede. Pe câmpiile joase, unde stratul acvifer se află la adâncime critică, apar solonceacuri (câmpiile joase de la nord şi sud de valea Râmnicului). În regiunea dealurilor subcarpatice şi în cea muntoasă se individualizează glacisul subcarpatic şi dealurile înalte estice, unde substratul, alcătuit din pietrişuri amestecate cu un procent de material fin, suportă o cuvertură de sol formată din soluri brune-gălbui, soluri brune-gălbui cu diferite grade de podzolire, soluri podzolice, podzoluri gălbui. În luncile văilor principale apar soluri aluviale nisipoase, crude, necarbonatate, iar pe pădurile de terase soluri brune de pădure fie luto-nisipoase. Pe culmile dealurilor ce formează rama înaltă a depresiunilor, precum şi culmile dealurilor sud-estice, cu procese de eroziune foarte active, apar soluri brune, brun-gălbui tipice şi diverse podzolite, în parte cu caracter scheletic. În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile, în majoritate în pantă, sunt acoperite cu soluri, brun-gălbui tipice, mai rar podzolite în diferite stadii de eroziune.
