LAPITOLUL

?r

AlcArurREA Conpurur Una,lNTOPOGRAFIA ORGANELOR $I SISTEMELOR DE ORGANE _ PLANURI $I RAPORTURI ANATOMICEBiologiaestegtiinla carestudiazd organismele vii, iar ramurabiologiei care studiazdorganismul uman este biologia umani. Ramurile biologiei uryrane sunt anatomiagifiziologia corpului uman. Studiulstrucfurii corpului,in care sunt inclusemdrimea,forma, qlloarea, alcdtuireagi relaliiletopograficeale pa(ilor acestuia, constituieanatomia umani, iar studiul moduluiin carefunclioneazd corpul9i pd(ile sale componente, constituie fiziologia umani. Corpuluman incepe sd capeteformd in primele embrionard. stadiide dezvoltare consecutive diviziunii celulei-ou.incd din stadiileprimare, cdnd embrionul este o micd sferi, incepe diferentiereacelulelor in lesuturi care, ulterior, se asambleazd in diferitele uman.La sfArgitul organeale corpului celeide a treia de sdptdmdni viald,embrionul simetriebilaterald are care vor asigura 9i prezintd vertebre caracteristice, poziliei menlinerea verticale corpului. a Pentrua inlelege anatomiagi fiziologia corpului uman, trebuie sd cunoagtemorganizarea acestuia. generaldca a Corpul uman are aceeagiarhitecturd tuturor vertebratelor.Hrana este transportatd de-a lungul unuitublung, se intinde la orificiulbucal ce de la cel anal. Acest tub este suspendatintr-o cavitate generaldinterndnumitdcelom. La om, aceastaeste divizati in mai multe cavitdfi (fig. 1.1): cavitatea craniani (con{ine encefalul) cavitatea toracicd (contine pldmdniigi inima), cavitatea abdominali (conlinestomacul,intestinele, ficatuletc.),cavitatea pefviani (confinevezica urinard,organelede reproducereetc.)Corpuleste suslinut scheletul intern, de alcdtuitdin oase articulate care cresc odatd cu cregtereaintregului corp. Scheletul craniului inconjoard 9i protejeazd encefalul, iar coloana vertebrali inconjoardgi protejeazd mdduva spinirii. Ca gi la alte mamifere, corpuluman este alcdtuit gi din cap,g6t,trunchi membre. Capul estealcituitdin gi neurocraniu (parteacraniandsau cutia craniand) viscerocraniu (partea facialdsau fala),iar gitul este gi formatdin doud regiuni,anterioard posterioarS, cu rolul de a lega capul de trunchi.Capul 9i gAtulalcd. tuiescextremitatea cefalici a corpului. Trunchiul este format din torace, abdomen 9i pelvis, in care sunt addpostite organele interne (viscerele). Cavitateatoracici este separatdde cea prin abdominald mugchiul diafragmi. Membrele superioare 9i inferioare sunt legate de trunchi prin centuri gi au in alcituirea lor trei gi segmente: celesuperioare: bra!,antebra! mAnd,iar gambdgi picior. cele^inferioare: coapsd, In scopul studierii9i reprezentdrii dispozifieigi alcituirii diferitelorpd(i componente,corpul uman poate fi seclionat gi reprezentat grafic in raport cu trei axe gi planuri de referinfd: medio-sagital, transversalgifrontal (fig.1.2).plan medio-sagital

cavitateacraniand

:'ILolana tt/

frontal

plan transversal

cavitatea abdominopelvicd

Fig. 1.2.Axe 9i planuride referinldale corpuluiuman

I IFig. 1.1. Cavitdlile corpului

gi Pentru descrierea axelor planurilor, corpul este pe in pozifie verticald, bra{ele cu agezate ldngd trunchi gi palmeleorientate fa!d. Axele sunt linii drepte in perpendicular ele gi pe celetreidirec{ii intre dispuse alespaliului.

Capitolut'n

Axul longitudinal este Vertical9i are doi poli: superior (cranial) gi inferior (caudal). Acesta pornegte din cregtetulcapului9i coboard pdnd la suprafala delimitatd tdlpi.Axul sagital sau al grosimii de corpului are un pol anterior gi unul posterior.Axul transversal esteorizontal, corespunde l6!imii corpului, giareun polstdng unuldrept, gi plasalisimetric. Planul medio-sagital este un plan vertical, antero-posterior, care trece prin centrul trunchiului, impi(indu-l in doud jumdtritisimetrice. Acest plan prin sutura sagitali a oaselor trece, aproximativ, craniuluigi, de aceea, orice plan paralel cu el se plan sagital. Planulvertical, numegte careformeazd un unghi drept cu planul median,trecdndprin axul gi longitudinal transversal care este dispusparalel 9i cu fruntea, se numegte plan frontal. Acest plan imparte corpul intr-o parte anterioard9i una posterioard. Planul transversal sau orizontal imparte corpul intr-o parte superioari (craniali) gi una inferioari (caudali) trecdndprin axelelongitudinalS gitransversald. Termeniianterior sau ventral gi posterior sau dorsal sunt utilizalipentru a indica pozilia pa(ilor corpuluiinfa[d sau in spate;de exemplu, sternuleste anteriorcoloaneivertebrale,iar coloana vertebrald este situatdposteriorfald de inimd.Termeniiinferior sau caudal 9i superior sau cranial sunt utilizali pentrua indicanivelurile caresuntplasate la diferitele structuri corpuluipe axa verticald acestuia; ale a de globiioculari exemplu, suntsitualicranialfa{5 gurd, de iar rotulaeste situatdcaudalfa{d de coapsd.Structurile mai apropiatede planul median sunt numite

plan posterior

plan anterior

plan medial plan lateral

plan inferior (caudal)

pentruindicarea pozilieipi(ilor corpului Fig. 1.3. Planuriutilizate

mediale, iar cele depdrtatede planul median sunt numitelaterale;de exemplu,fiecareemisferdceregi cdtreoaselecraniului o braldposeddo fald laterald (fig. fa{dmediald cdtrefisurainteremisfericd 1.3). superficial 9i profund sunt strictdestiTermenii nali sd descrie addncimea la care sunt dispuse structurilecorpului fald de suprafatd,extern sau intern sunt termeni destinali a fi utilizalr pentru perelilor uneicavitdlisau a inveligului descrierea unor organeinterne. termeni,ca proximal gi distal se Alli referd la distanta la care se afli o structurdfald de capdtulfixal unui membrusau, in general,fala de o punctde referintd, exemplu, structurd consideratd de oasele degetelorsunt situate distal fala de oasele palmei.

SUMAR gifiziologia gifiziologia Ramurile biologiei umane anatomia sunt Pentru inlelege uman. a corpului anatomia corpului trebuie cunoagtem generald corpuluiuman, sd organizarea acestuia. Cavitatea a celomul uman estedivizat in pelviand. cavitdli:craniand, gi toracici, abdominali, Corpul estealcdtuit cap,gAt, uman din trunchi membre. Pentru studierea reprezentarea planurile alcituiriicorpului uman, utilizeaze termeni orientare, axele, se de ca: medio9i gifrontal, precum termeni gi sagital, transversal direclionali, anterior-posterior, ca: cranial-caudal, interior-exterior, medial-lateraletc. EVALUARE 1.Alcdtui[i diagramd s6 reprezinte o care plasate cavitdlile corpului uman9i indicali c6tedoudorgane interne in fiecare intre d reprezentate. cavitdlile 2. Utilizdnd termenii anatomici adecvali, localizafi pldmAnii, urmdtoarele fald organe de coloana vertebrald: inima, stomacul, coapsele, creierul, nasul. 3.Care dintre treicavitdti trunchiului esteprotejatd oase? cele ale nu de

NIVELURI ORGANIZARE CORPULUI DE A UMANCorpulumaneste un sistembiologic complex, care cuprindemai multe niveluride organizare Nivelurile organizare sisteme de structurald. sunt cu grade de complexitate diferite, dar care,fiecarein parte,au organizare func[ionare gi aseminitoare, 4fiind totodati integrateintr-un tot unitar, constituind organismul intreg. Dupd gradul de complexitate, nivelurile organizare organismului de ale uman sunt: celula, lesuturile,organele,sistemelede organe 9i organismul.;?ij--.--. -.

CELULACelulele sunt unitdlilestructurale funclionale 9i ale vie{ii.Fiecareorganismigi incepe viala ca o unicd zigotul, formatdin urmacontopirii materialului celuld, genetic al spermatozoidului cel al ovocitului. cu o Corpuluman confineaproximativ sutd de milioane lor de celule care, dupi caracteristicile structuralegi funclionale, pot fi clasiflcatein circa 200 de tipuri musculare, nervoase, epiteliale, sangvine etc. diferite: in valorimedii,celemai marigicelemai micicelule sunt celulelesexualesau gamelii.Ovocitul, celula reproducdtoare feminini, are aproximativ1401tmdiametru,iar spermatozoidul,celulasexualdmasculini mm). Majoritatea are 3 pm diametru (1 pm = 1/1000 cuprinseintre aceste valori, celulelorau dimensiuni neuronilor, cum sunt prelungirile dar existd9i exceplii, care pot fi mai care pot atinge 1 m sau trombocitele, este sfericdini{ial, apoi micide 3 pm. Formacelulelor se modificd,in func{iede rolul fiecdreia,devenind turtite,ca celulelecu rol de acoperire,alungiteca (fig. musculare, stelate neuroniietc. 1.4). ca celulele

plasmatice Fig. 1.5. Modelulde mozaical membranei

a)

b) Fig. 1.4.Tipurimorfologice celule de b) medulard a) epiteliald; nervoasd;c)

c)

Membranaprezintdo permeabilitateselectivi, datoritdcdreia se menline o diferenldde incircdturd ionici intre o fa!5 9i cealaltd a sa, generdnd o diferenli de potenfialsau,altfelspus,potentialulde membrand. moleculelor ionilorprinmembrand se Transportul 9i pasive -fdrd prin realizeazd doudtipuridemecanisme: gi consumde energie active- cu consumde energie. Transportul pasiv se realizeazd atAt simplu (difuzie, filtrare), conform gradientuluielectrochimic (de la concentralie mare la concentralie micd), cit gi facilitat de proteine transportoare sau prin canale formate tot de proteine. Spre deosebirede mecanismele simple de transport pasiv, mecanismelede sau facilitatde proteinetransportoare canale transport pot fi inhibatede anumitemolecule9i, de aceea, pre(fig. zintdo anumitd specificitate 1.6).I

trf

Structura celulelor cuprinde membrana, citop l a s m ag i n u c l e u l . Membrana plasmatici sau plasmalema are o

regare t

grosimede aproximativ't!a6, iarstructura poatefi sa electronic. Compoobservat5numai cu microscopul este aceeagicu zitia9i structuradebazd a membranei gi care inconjoari organitele celulare a membranelor Membranaare rolul subcelulare. alte compartimente gi celulei mediul de inconjurdtor de a separacon[inutul acesteia mediul. cu Suprafa{a schimburile controleazi cu conlineproteine variateroluri- recepmembranei gi intercelulard transport-reglAnd activitori,aderenld tatea celulei gi facilitdnd organizarealesuturilor. Fundamentulmembraneieste constituitdin doui straturi de fosfolipide, iar intreagamembrandeste descrisdca un mozaic fluid bidimensional in care liberlipidegi careeste presiratsau imbibat difuzeazd care potfuncliona aderatesau scufundate, cu proteine ca transportori sau canale transmembranare sau au ca receptori (fig. 1.5). Nu toate membranele un cum sunt contur fluid, unele pot fi bine structurate, in cutelefine gi uniformenumitemicrovili, prezente sau ale celuleleepiteliale mucoaseiintestinale memla sinapselor. brananeuronilor nivelul

1.itlirlf!!$lillll t .iiltfr#llJllilla) b) c) Fig. 1.6, Transport pasiv facilitat de proteine b,c) proteinaigi a) moleculele trec prin canalulformatde proteind; forma, permilandtrecereamoleculei modificd

Transportul pasiv simplu este de doud tipuri: gi Difuzia este tendinlamoleculelor difuziegi filtrare. Aceasti ionilor a se imprigtiain modegalin mediu. de tendinld este datoratdfaptuluicd toate moleculele posedd energie cineticd 9i se afld in migcare gicu vitezdmare,ciocnindudezordonatd constantd, mereu direclia.Efectul se, ricogAnd, schimbAndu-gi acestor migcdri dezordonate este deplasarea din regiuni unde concentralialor este moleculelor lor mare, spre regiuni unde concentralia este mai micd, adicd difuzeazd in func{ie de gradientul lor

Capitolul 1

"otln ." tc .

,

t

.-i

,

aa.nt.ata-,n

fifir!fitfffiilt$liffiffillllll l|Ilfi3llrffll|lllrFlJrul|llt trl '

.'1

' . 1 ,-, * t ,b)

,Fpotasiu

porasru

c)

Fig. 1.7. Mecanismul de funcfionare a pompei Na-'K eliberdndenergie de pomp6;b) trei ioni de Na- intrdin pompd;c) ATP se leagdde pompd;d) moleculele ATP se descompun a) Na. intrdin proteina pompei iqi modificdforma, elibereazd Na- spri exterior unde'sunt expuse 9i ocupate locurile de legare a K.; pompei. gruparilefosfat se desprind de pompa, aceasta revine la torma inilia\i. 3 Na* ies 9i 2K intrdin ce\u\6.Apor cic\u\se re\a' "j "anO

O electrochimic. formd particularide difuzieeste gicare printr-o membrane (apa) a aceea unuisolvent poarte numele de osmozi. Degi procesuleste la diferdde la un tip de particuld spontan,ratadifuziei membranei. de in alta, funclie permeabilitatea molecuTransportulactiv asiguredeplasarea gradientului electrochimic, impotriva lelorsau ionilor deci ATP-ului, consum hidroliza proces carereclamd deenergie. funcfioneazd de Prin acest mecanism transport in importantd excitabilitatea pompa Na.-K (fig.1.7), dar musculare, 9i in transgi neuronilor a celulelor (fig' exocitoza 1.8)9i de portul veziculelor endocitoze, fagocitozS. intre celularcuprins Citoplasmaestematerialul sediul constituind plasmatice nucleu, membrana 9i electronic Microscopul lor ii majoritif activitili celulare. majoreale citoplasmei: a ielevat trei componente Citosolul celulare incluziunile. organitele citosolul, 9i variabili,semicu viscozitate esteun lichidcoloidal citoscheletul 9i in transparent, careseafldsuspendate organitelecelulare.Din punct de vedere chimic, carese afle apoasidiluatdin este citoplasma o solulie substanfeanorganice9i organice.Gitoscheletul din fiindalcdtuit celulei, asiguri suportul migcarea 9i sunt Microfilamentele microfilamente' microtubuli 9i actina, fiecare din proteinacontractile constituite al celuli avdnd propriulsdu aranjame-nt actinei. gi formacelulei microtubuliisuslin menlin 9i Totodatd in, substanle 9idin diverselor la contribuie deplasarea celuli. celulelor celularecomunemajoritd{ii Organitele endoplasmatic, reticulul umansuntribozomii, corpului lizozomii,centriolii9i aparatufGolgi, mitocondriile, cu Ribozomii,prezenti sutelein fiecare vacuolele. fixali pe reticul sau liberi, constituiefabrici celuld, miniaturale'deproteine.Reticulul endoplasmatic cu o constituie rqea de tuburicareconecteazinucleul de ca servind sistem transport spaliude 9i membrana, Golgiesteun Aparatul celulari. a depozitareprodugilor de saci aplatizali plasafi in apropierea ansamblu se cdrora elaboreazi se elimind la 9i nucleului, nivelul sunt Mitocondriile produgi secrelie membrane. de 9i cea intemi este organitemari,cu membranidubld,

Fig. 1.8. Endo-9i exocitoza

criste.Acesteorganiteproduc,la cutati gi formeazd - fumizorul de ATP(adenozintrifosfat cristelol nivelul recileazi 9i energienecesari activitililorcelulare), controleazi grdsimi, hidrocarburi, n descompuproteine, sunt Lizozomii celulare. gial altormateriale apei nivelul a intracelulard digestia careasigurd cuenzime vezicule transportul proteinelor, lipidelor glucidelor asigurd 9i 9i pentrua fi eliminate. la iesturilor nivelulmembranei apoasi o confin solulie marice Vacuolele suntvezicule sau de rezervd resturi substanle in carese depoziteazd Centriolii sunt o perechede ce trebuieeliminate. din lAngi nucleugi compuse c6te 9 situate organite pe sunt dispugi uninel; de de seturi triplete microtubuli celulard. in implicali diviziunea ' unic celulelor, la Nubleulestecentral majoritatea sau Formaestesfericd multeexemplare. sau Tnmai mai lobati gi cu o consistenld densdfald de citodubld,perfode plasmd. Estedelimitat o membrand alcituiti din ratd de pori. Conlinecarioplasma, Tn care se constituie, granulalii de cromatini din Gromatina estecomcromozomii. diviziunii, timpul ADN-ulgonlne,in formd pusi din ADN gi proteine. codificat5,informa{iageneticd. Celulele corpului continun numdrde 46 de cromouman(somatice) de afli formaliunisfericefdrd ;fii. i; ".t"iina nucleoli, dinARN. compugi numite membrand, de-a lungul celulei-ou gi Cregterea dezvoltarea adolescent copil, fdt, de stadiilor embrion, nou-niscut, fundamenprin gi adultse realizeazd doui procese Mitoza diferenfiere. celulari)9i iale:mitozi (diviziune care a celulelor ducela de un procbs multiplicare este ale numiruluide celulesomatice orgacregterea tofi mitozei, cromozomii toate 9i nismului. parcursul Pe Biologie

6

ornponentele celularese replici, astfelincit celulele dupd diviziunesd primeascdsetul complet rczu'ttate 46 de cromozomigi toate componentelecelulare de cenliale. Fiecareceluldsomaticdse formeazddintr-o 'celuli somatici, prin diviziune mitotici' atti Diferenlierea celulari permite fiecirei celule si numai o anumitdpartedin informalia exprime'selectiv geneticd pe care o conline 9i si devind o celuld Ipecializatdfunclional9i structuralpentruindeplinirea unei anumitefunclii.Astfel,degi toate celulelesomatice conlin 46 de cromozomi,adicd intregul genom dintreele exprimddoar 15% din uman,totugifiecare geneticdpe careo posedd' informalia Stnicturainterni a unei celuleo puteli observain figura1.9.

pori nucleari memorana l-plasmatici nucleol microtubuli anvelopa nucleari

reticulenddplasmatic

Aplicalie practicd observareamicroscopiciafagocitozei lame, lamele, microscop, Materiatenecesare: pip"t",#;;i"O"ian, pr"fdetug. Mod de lucru: pe o lamdse punecu pipetao de picituradin infuzia f6n gi pulinprafde tus, oupa careseacoperdpicdturacurameia. printre pe r''vFv'sr protise, '-'- care gi Se identificd preparat r"' amiba.

celulastructurd is' 1'9' prafului de inglobarea se observira microscop de pseudoformate de tug in veziculele fagocitozd al intracelular drumul urmdri Se podele amibei. poate vacuoleidatoriticoloralieitugului' a concluzie: modulde desfSgurare fagocitozei . albe (leucocite), estecomuncu cel al unorglobule activ, de celulecare,prin acestmecanism transport bacteriile. patogeni, sunt cum unii indepdrteazd agenli

SUMAR organele, umansunt celula,.Jesutu.rile, o.rgalismului de. nivelurile organizar.g_?le Dupi gradulde complexitate, din ale. gi funclionale. vielii,fiindcompuse structurale unitdlile c"rri"r" s"unt de sistemele organe li"r#ir*J. fn cirl to191pide caresuntproteine un iozgicflur4 comp.us Membranl citoptasmd nucleu. membrand, 9i sau "it" celulelor au rol de Tn celulare, aderarea schimburilor reglarea sau aderate scufund"G, ioiin transport,ln sediul gi "u *ai"riarur cetutar intre membi"n" pr""tnaticd nucleu,constituind l"i" receotori. citoolasma "ufirins corpuluiumansunt ribozomii, celulelor majoritdtii cetutdre l""i.l'riijiii ;;ifi''Eiil;; ;"1.,t;;".-org"nitere ^comune centrioliigivacuolele. mitocondriile,lizozomii, Golgi, aparatul bndoplasmatic, reticulul EVALUARE cu careinteraclioneazdproteinele. celulare trei 1. Numili organite lor' enzime descrielifuncliile careconlin celulare 9i doudorganite 2. Numiii membranar? de mecanismelor transport carestd labazaclasificarii criteriul 3. Care'este

TESUTURILEt

Tesuturilesunt grupdride celulecu Sceeagi ln gicu-funclii asemindtoare' orgaorigiie,structurd de nisrnuluman,existdpatru tipurifundamentale muscular nervos. conjunctiv, epitelial, 9i [esuturi: TESUTULEPITELIAL sau corpului Tesutulepitelialacoperi suprafala prezintd caracteristici Acestlesut cavitdli. cdptuSeSte intre distin;te,care il individualizeazd alte lesuturi' intreeleprin sunt epiteliale strins unite celulele Astfel, 9i ionctiuninumite desmozor-ni printr-osubstanld prezintd suprafali o cem6r*. numitd 'iiire Eriiibliile bmo'rra corpuluisau cdtre exteriorul apicali expusd Capitolul 1

gi cavitateape care o cdptugegte o suprafali bazali aderentd la membrana bazald pe care se sprijini' Unelesuprafeleapicaleprezinti cutefine 9i dese ca o margine de perie, numite microvili (de exemplu, Sau prezinti cili (de epit6tiutintestinuluisublire),exemplu, epiteliul traheal). Membrana t;azald care are rol de comunicd intim cu lesutul conjunctiv, dar bogat fiind nevascularizate, hrdnire, epiteliile Epiteliileau o mare putere de regenerare' inervate. igi unei bune alimentalii, datoritdcdreia,in condiliile refac permanent celulele distruse sub acliunea factorilorexterni sau interni cu care sunt in contact direct. Dupd funcliile pe care le realizeazd,epiteliile se clasificd in epitelii de acoperire, glandulare 9i senzoriale.

in se de Epiteliile acoperire clasificd, funcliede gi unistratificatepluristratificate. lor, structura in epitelii tipuri sunt unistratificate de maimulte Epiteliile ( f i s1 . 1 0 ) : . cu turtite, celule Caracteristici: a) Pavimentoase. pulind. Permit central citoplasmd discoidal, nucleu 9i re nlel rea trece substa or prin difuziun-ei f[ltra ; secretd 9 fii-glomerulii Sunt localizate "eam-.re'b substantelubrifiantel cdPtugesc I9!91i, @, -in peretele I ventraal de g imii,vasb-le sang gj-]lnfg!!q.e, generalecorPului. a cavitS$i cubice, Caracteristici:celule cu nucleu b) Cubice. Au situatcentral. rol de secrelie absorblie sferic, 9i 9i ovarelor suprafala in sunt localizate tubii uriniferi, 9i ale de mici. canalele secrelie unorglande cu celule Caracteristici: inalte, nuclei c)Cilindrice. prezintd cili apical saumicrovili' unele sau sferici ovali; Printreaceste celule se pot afla celute".gtlobulsaqp Lcjdali2are: mucus enzime. glandulare secretd care 9i tubii bronhicd, uriniferi, mucoasa intestinald, mucoasa etc. unor canalele glande

e) Uroteliulsau epiteliul de tranzitiecdptugegte vezica uiinard 9i igi modifica aspeciul in funcfie de cantitatea de urini acumulati in cavitatea acestui atuncicdnd organ.Astfel,epiteliulapare pluristratificat o cantitate mic6 de urind 9i vezica urinard con[ine atunci cdnd vezica urinard este plind. bistratificat Evident,in secliuni nu apare dec6t varianta pluristratificati.

t,t dFD:

'{1b)

I' ll'?c)

a)

b)

Fig. 1.10.Tipuride epiteliiunistratificate pavimentos (peritoneu); epiteliu b) a) epiteliuunistratificat cilindric c) cubic (tubiiuriniferi); epiteliuunistratificat unistratificat (mucoasaintestinald)

pluristratificate Tipuride epitelii Fig. 1.11. (esofag);b) epiteliupseudostrattficat a) epiteliupluristratificat (parotidti); epatelru d) (trahee); epiteliupluristratificat c) (vezica urinard) de tranzitie uroteliu

(fig.1.11 Epiteliilepluristratificate ) celulelede la Pavimentoase.Caracteristici: a) (in mucoasa suprafatd sunt turtite, necheratinizate (in bucald)sau cheratinizate epiderm)- incdrcatecu cu cheratini, substanldimpermeabild rol protector' active9i se din stratulbazal sunt metabolic Celulele permanent celule carele vor noi generdnd dividintens, carese descuameazd. inlocuipe celesuperficiale celulele superficiale b) Cubice. Caracteristici: Adeseasunt suntturtite. suntcubice,iarceleprofunde formate numai din doud straturi de celule. Sunt gi glandelor sudoripare mamare. prezente canalele in stratul superficial c) Cilindrice. Caracteristici: profunde iar din estealcdtuit celulecilindrice, straturile

un tipcompusdin celule particular epiteliuunistratificat, de nucleiinu sunt plasafila Deoarece inalte,columnare. aceeagiindllime fald de membrana bazald, acest dd observatla microscop, falsa impresiecd epiteliu, este alcdtuitdin mai multe straturi.Este intdlnit in traheald. mueoasa :--

Epiteliile glandulare formeazd glandele, impreund cu lesutul conjunctiv.Celulele epiteliale glandulare pot avea forme diferite: cubice, pavia prismatice Dupdmodulde eliminare etc. mentoase, potfi exocrine, endocrine mixte glandele produgilor, 9i la Glandeleexocrine secretdprodugii suprafata sau in cavitdli,prin canale.La trecereapnn corpului canale, secreliileigi modificd compozifia,concenprin pierderea apd sau imbogd{indu-gt de trAndu-se prin unornoiconstituienti. compozilia addugarea Dupd mecanismulde eliberarea secretiilor' merocrine tipuri: suntde maimulte glandele exocrine - elimind secreliileprin vezi,cule exocitozd,de .de oxoerid,' apb6rine - elimind exemplu, pancreasul, emisela suprafala sub secreliile formdde picdturifine glandele mamaresau glandele de apicald, exemplu, ceruminoasedin tegumentulcanaluluiauditiv 9i produsulde secreliein holocrine care acumuleazd gi acestuiase face odatd cu citoplasmd eliminarea u. de exempl mgglte.a"$l dez-g-rganizq.l93....,se.lulpi' glandele din sebacee piele. Dupd alcituire, glandele exocrine pot fi unicelulare (fig 1.12) 9i pluricelulare, ultimele putdnd avea diverse forme (tubulare, acinoase. a) simple(fi1.1.12 saucompuse). afveolare,r_!1. .

8

Loulard

acinoasa

.

$

G@#a)

b)

J

I

unicelulare **,l6;';x?j"; b)slande de a)tipuri slande Glandeleendocrine produchormoni, substanle care regleazdintreaga activicu rol de biocatalizatori in Hormoniiajung sdngesau limfd tatea organismului. glandulare,deoarece odatd cu irigarea lesuturilor nu glandele endocrine au canalede secrelie. Celulele epitelialeglandulareconstituieparenchimul glandelor gi pot fi organizatein cordoane sau insule(panfoliculi(tiroida) (hipofiza anterioard), (fig.1.13). endocrin) creasul

exocrine Fig. 1.12. Glandele

Epiteliile senzorialesunt formatedin celulesengi Gelulele zoriale specializate celule de sus(inere. anumili stimuli 9i genesenzoriale receplioneazd senzoriale Formacelulelor nervoase. reazdimpulsuri gi esteoval-alungitd prezintdpe suprafalaapicaldunul generate de sau mai mul{icili (fig.1.1a).lmpulsurile senzoriale sunt preluate de terminaliuni celulele nervoasesenzitiveaflatela baza celulelorsenzoriale. celulelor Celulelede suslinere se afl5in vecindtatea senzorialegi le protejeazd.Epiteliilesenzorialeformeazd segmenteleperiferice(- receptorii)ale analizatoriloracustic,vestibular gustativ. 9i

senzoriale Fig. 1.14.Celuleepiteliale auditivddin organulCorti; senzoriald a) celuldepiteliald gustative senzoriale b) celuleepiteliale

Wa)

a)

b)

c)

glandulare endocrine Fig. 1.13.Tipuride epitelii b) anterioard); foliculi(tiroidd); a) cordoane(hipofiza c) insule(pancreas)

Glandele mixte conlin atAt epitelii glandulare exocrinecare igi elimitdsecreliileprin canale,cdt gi epitelii glandulareendocrinecare produc hormoni preluafide mediul intern.Exemplede glande mixte: gi pancreasul, ovarele testiculele.

Aplicalie practicd Observafii microscopice asupra celulelor descuamatedin mucoasabucali Materiale necesare: microscop, lame, lamele, pipete, de de solulie albastru metil10/oo, culitde plastic, ac spatulat. Mod de lucru: rizuili ugorcu culitulde plasticfala rdzuitpe o lamd materialul a superioard limbii plasali 9i materialul de intr-opiciturdde albastru metil.Intindeli la giacoperili-lcu lamela. Obsevali microscop uniform descuamate. epiteliale celulele pavimenceluleepiteliale se Rezultate: identificd gi ovali,citoplasmd granule cu toase cu nucleisferici grupateTnjurul nucleului9i membrandfind care le la delimiteazd exterior.

SUMAR

patru tipuri existd uman, organismul cu structurd funcliicomune.ln de sunt Tesuturile grupdri celule origine, 9i unite, sunt gi nervos. are.celulele strdns epitelial muscular conjunctiv, epitelial, de iundamentale lesuturi: Jesutul care are rol de hrinire, epiteliilefiind bazald aderentdla lesutui conjunctiv, asezatepe o membranS' pe Dupd funcliile carele realizeazd, de Epiteliile o mareputere regenerare. au inervate. darbogat arizate, nevascuf gi glandulare epitelii senzoriale. epitelii Tn: acoperire, se epiteliile clasifici epiteliide

EVALUARE pavimentoase cheratinizate pluristratificate epitelii corpuluman 9inecheratinizate? ce 1.Explicalide existdin roluri? pentru diferitelorsale indeplinirea prezinti epiteliale 2.Ce adaftlui lesuturile exocrine. a de a de mecanismele eliberareprodugilor secrelie glandelor 3.Descrie{i TESUTULCONJUNCTIV tip este lesutul conjunctiv cel mai rdspAndit de luiin diferd, insd din tesut organism, distribulia organe la dar tegument, redus nivelul fiind binereprezentatin Existdpatru tipuri de lesut conjunctiv: creierului. moale, semidur,dur gi s6ngele.Caracteristicile au sunt urmdtoarele: acestorlesuturi conjunctiveCapitc[u! 1 conlinintreagareleavasculard originein mezoderm, (cu exceplia lesutului semidur, celelalte tipuri de sunt lesuturi conjunctivesunt bine vascularizate), constituite din trei componente: celule, fibre 9i au conjunctive rol de Fibrele fundamentald. substanld suslineregi sunt de trei tipuri:de colagen(cele mai (lungi9i fine, putrnice), elastini 9i de reticulind de dispuseinrelea).

lesuturile conjunctive moi au substanta funda_ mentalS fluidigisunt urmdtoarele 1.15): (fig. - lax: alcdtuit celule, din fibregfsubstanfd funda_ mentald propo(iiegale.Celulele in sale sunt slab conectate intre ele gi se numesc !!gg&!ste. Acest este prezentin toate orga]i6=fffrfiptespaliite fesut dintreorgane insolegte gi epiteliile. -adipos: conline celule numite adip.gcite pe care, mdsurd se maturizeazd, ce acumuleaid citoplasmi in lipide gi nucleullor este ?mpinsla periferie. Este localizat stratul profund pielii(hipodery) sau in in al -sau interne rinichii ca globiioculari. iurulorganelor Rolurileacestuilesut sunt de termoizolEr6, reZe-rvd gi nutritivd proteclie mecanici organelorinterne. a

- reticulat: este localizatin mdduvarogie a oaselor ganglionii in limfatici, splind, timusetc.Are rolul de a forma elementele figurateale sdngelui, proces numit hematopoezi hematogenezisau - elaslic,: conlinerarecelule9i pufindsubstan{d fundamentald, multefibre de ela'stini anast6dar mozatein relea.Acesttip de lesut intri in structura perelilor arterelor venelor mari,conferindu-le elasti9i citate. *fibros: conline multe mai fibrede colagen, dar celulegi substanlifundamentald reduse.Esteslab vascularizat lipsitde plasticitate, gi constituind capsuleleunororgane, fasciile musculare, tendoanele. gi ligamentele aponevrozele.

Fig.1.15. Tipuri lesuturi de conjunctive moi a) lax;b) adipos; reticulat; elastic; fibros c) d) e)

ffi ffid)

Tesuturile conjunctive semidure sau cartilaginoasesunt formate din celule numite condro-elte,care ocupi cavitdli in substanla fundamentaldumite-go,ndroplaste'. n Adesea. intr-d n condroplast fi doud siu-mai-multecondrocite. pot Celulele tinerese numesc condroblastegi secretd cond_rina substanliorganicicarese impregneazd cu sdruride calciugi sodiu.Cartilajul maturnu este vascularizat nutriliasa este asiguratd gi prin difuzieGartilaj hialin

din membranaconjunctivd, care il acoperd gi il protejeazi, numitipericondru. Cartilajele constituieprecursoriai unor oase (mare parte din scheletulnoului-niscuteste cartilaginos, restul scheletului fiindmembranar) sdu 9i persistdla nivelultuturor suprafefelor articulaliilor mobile. Existd tipuride trei cartilaginoase: hialin, fesuturi elastic gi caracterizateilustrate figura in Aifibros, 1.16.Cartilaj fibros

Gartilaj elastic

- are o struduraomogend, fibre fine cu 9i - conline o mare abundenti de fibre de uniform distribuite - constituie cartilajele nazale, costale, elastind care determind culbarea gdlbuie, conferindgi flexibilitate traheale, bronhice - formeazi epiglota, cartilajele laringiene gi - majoritatea oaselor corpului suntalcdtuite, faringiene, precum gi cartilajul pavilionului inilial, cartilaj din hialin care,prinosificare (de urechiiexterne tip endocondral5),se transforma tesut in osos

: ale o mare rezistenle h comprimdri 9i tensiuni, datoriti marii densitdti de fibre de colagen - formeazi meniscurilegi discurileintervertebrale

{o

lipuri de lesuturi cartilaginoase . Fig:1.16. a) hialin(trahee); elastic(epiglotd); fibrosldiscintervertebral) b) c)

Biologie

Tesuturite coniunctive dure sau osoase sunt cele'mairigidelesuturi,insd se deosebescde cartilaje existenla fapt prin bogatavascularizalie, ce dovedegte unei iniense activitdfi metabolicela nivelul oaselor' este cauzatdde Duritateaacestorlesuturiconjunctive substantei fundamentale cu sdruri impregnarea in minerile fosfocalcice. structuralesuturilorosoase intrd trei tipuri de celule:osteoblaste - celule tinere preosoasd); osteocite caresecreiaoseini (substanld - celule adulte stelate,cu numeroaseprelungirifine; Acestea osteoclaste - celulegiganticemultinucleate' posedd numerogi lizozomi, cu bogat echipament enzimatic utilizat in descompunerea9i dizolvarea tesutului osos, active in modelarea (pe parcursul osteogenezei - formarea oaselor) 9i remodelarea osului (dupd fracturi osoase). Existi doud tipuri de osoase:compact9i spongios' tesuturi Tesutulosos compact se afl5la niveluldiafizelor o"sdlor lungi gi la suprafalatuturor oaselor.UnitSlile morfofiziologiceale lesutului osos compact sunt '17 osteoanele sau sistemele haversiene (fig.1 a')' este format din lamele osoase dispuse Un osteon concentricin jurul unui canal central numit canal suntdisosoaseale osteonului Havers.intre lamelele - cavitdlicare addpuse osteoplastele (fig' 1.17 b) comunicdintre ele osteocitele. Osteoplastele postesc care se anastomozeazd9i in care orin canalicule insi fdrd ca acestea osteocitelor, pdtrundprelungirile sunt unite haversiene sd se atingdintie ele. Sistemele sisteme interhaversiene' numite orinarcuridelamele Haversse afli vasede sAngegiterminaliuni in canalul nervoase,lameleleosoasefiind, de asemenea,traversate de vase de s6nge care asigurd hrdnirea osteocitelor.

Trabeculele delimiteazd mici cavitdli numite areole, in care se afld mdduvi osoasi rogiehematogend.Acest lesut se afldin epifizeleoaselorlungi9i in lategi scurte. oaselor grosimea Sdngele dintre Datoriti originiimezodermice a raportului 9i substanla inteicelulard (plasma) 9i celulele sale, moale' un esteconsiderat lesutconjunctiv sAnqele existd4,5 - 5 I de sdnge care Tn corpul adullilor globulelor reprezinldT- 8% din masa sa. Contribulia rogli (eritrocitelor) la volumul total de sdnge este alcdtuitdin SAngele (hemaiocritul) este de 43o/ofi plasmdgi elemente gurate. ' 55% din sdnge9i aproximativ Plasma reprezintd din ap5, in care se afld substanleorgSeste compusd In nice, sdruri mineraledisociate9i microelemente' de plasmdse afld toatecategoriile substanleorganice protedar (proteine, glucidegi lipide), dintreacestea, roluri,deoarecesunt mai importante ineledelin-cele reprezentate de hormoni, anticorpi, factori ai coagulirii, aminoacizi9i enzime care .intervin in merilinerea constanlei parametrilor.mediului intern (homeostazie) 9i in reglareaactivitdliisistemelorde organe. Elementele figurate sunt eritrocitele, care domini, reprezentAnd99% din totalul celulelor sangvine, alSturi de care se afld leucocitele 9i trombocitele. Dupi prezenla sau absenla granulaliilor in citoplasmd,leucocitelesunt granulocite (neutrofile, eozinofile 9i bazofile)-9i agranulocite dintre imonocite, limfocite) (fig' 1.19). Raporturile sunt ale normale acestorraporturi gi ieucocite limitele datede formulaleucocitard: ( 60 % neutrofile50%-70%) -3 Yoeozinofile (>0%- 5Yo) -0,SYo le bazofi (>O% 2o/o) -5 %monocite (1%-9Yo) - 30 % |imfocite(20o/o 40Yo) igi gi Eritrocitele trombocitele indeplinescfuncliile care exclusivin sdnge,in comparaliecu leucocitele, guvoiulsangvin,penetrdndperelii vaselo.r pot pdrdsi in dediapedezi, 9i intrAnd lesuturi' inici,prinprocesul Elementelefigurate igi au originea in lesutul hematogen din mdduva rogie a oaselor,splind,ganglioni timus. limfatici.eozinofil neutrofil monocit eritrocit limfocit bazofil6 figurateale s6ngelui Fig. 1.19. Elementele

Fig.1.17. lesut ososcompact cu b) haversian; osteoplaste osteocite; a) sistem Tesutul osos spongios este format din lamele osoise dispuse dezordonat, numite trabecule ( f i g .1 . 1 8 ) .

(secliune epifizd) in Fig.1.18. Jesutspongios

structurale funcfiocaracteristici 9i Principalele figurateale sdngeluisunt ale elementelor nale 1 in sintetizate tabelul .1.

Capitolul 1

Tabefuf 1.1. Elementele figurate ale s Elemente figurate

Structuri

Funcfii

Eritrocite 4 - 6 mil./mm'sdnge

O, -7 -B p diametru, form6 biconcavd, transportdgazele respiratorii: sub formd de oxihemoglobini 9i CO, sub formd de culoarerogie, anucleatela maturitate, labile' durata de viatd 100 - 120 zile, dupit carbhemoglobini; ambelefiind combinafii care sunt distruse (Proces numit in contactcuCOformeazdmethemoglobina, care stabild;zilnicse formeazd9i sunt h e m o l i z i ) i n s p l i n d ; c o n ! i n este o combinalie 5.1 distruseaproximativ 0" eritrocite hemoglobini

- intervinin procesulinflamator, invaddndlocul de - 10 - 15 p diametru,formd sfericd, formare al infecliei,unde sunt atrase chimiotactic, nucleu cu 3 - 5 lobi, in citoPlasmd datoritd receptorilor specifici de pe suprafafa Neutrofile granule neutre la colorare 9i cu un membranei. La locul infecliei recunosc agenlii 3000 7000/mm'sdnge con(inutcompus din enzime bacteri- patogeni (bacterii),se atageazd de acegtia 9i ii o cide;trdiescaproximativ s6pt6mdnd digeri, prin fagocitozi, cu ajutorulenzimelor9i cu produgi oxidaretoxici de complexele imun,fagocitdnd rdspunsul -12-14 p diametru, nucleu bilobat, moduleazd au (corpi strdini); enzimele din anticorpi-antigene cu conlingranulecare se coloreaze granule descompun tegumentul unor parazili 9i eozind in numdrullor cregte boliparazitare - 10 -12 p diametru,nucleu bi- 9i - sunt implicate in inflamafii, iniliindu-le prin trilobat, conlin granule care se coloPot vasodilatatoare. limita reazdcu coloranlibazicigi sunt bogate eliminareasubstantelor procesele fagocitozd de in enzime, heparini 9i histamini vasodilatatoare substante

Eozinofile 100- 400/mm'sAnge

Bazofile 20 - 50/mm'sdnge

Monocite 100- 700/mm's6nge

- migreazdin lesuturi,unde se transformd in gi microorganismecelule macrofage fagociteazd 9i moarte.Intervinin apdrareaimun5:ca parte a - 12 - 24 p diametru, nucleul are imun inndscut,pot fagocitabacterii9i sistemului forma literei ,,C", contin numerosi mediatoriinflamatorii divergi fungi, elibe16nd lizozomi iarca (prostaglandine, interferon), partea sistemului (antigenele) prelucreazd strdini corpii imunadaptativ limfocitelor activdrii in vederea

- principalul rol este de a asigura imunitatea datoritd limfocitelor, activdrii consecutivd adaptativS, prezenlei unui antigen, gi se realizeazdin doud moduri: Limfocitele T realizeazd imunitatea mediatd care la contactul prin producerea limfocite de - 5 - 15 p diametru,au forme variate, celular direct cu agentul patogen declangeazi citoliza Limfocite nucleul mare poate ocupa aproape (distrugerea celuleistrdine) 1500- 3000/mm'sdnge toatd citoplasma; sunt doui tiPuri: Limfocitele B produc rdspunsul imun mediat B Tlimfocite 90% 9i limfocite - 10% umoral prin transformarea in plasmocite care producanticorpi ci. specifi - dupi intAlnireacu un antigen, se pot produce limfocitede memorie, care prelungescimunitatea fa!6 de acel antigen, proprietate ce std la baza vaccindrii - intervin in *hemostazi (oprirea sAngerdrii). in contactcu fibrelede colagende la niveluluneileziuni vasculare,devin aderente(aglutinare) 9i formeazd - 2 - 4V, sunt fragmente cito- trombusul plachetar care acoperd leziunea' (plachete Trombocite p l a s m a t i c e p r o v e n i t e d i n c e l u l e Elibereazd protrombinei, careaclioneazd activatorul sangvine) precursoare numite megacariocite, plasmd9i o transformdin - 3000000/mm" conlinfactoriai coaguldrii serotonind asupra protrombinei din 250000 gi trombini; aceasta determind transformarea sdnge - substanldvasoconstrictoare fibrinogenului plasmatic solubil in fibrini - suntfunctionale - 10 zile 7 insolubili, ce formeazdo relea in ochiurilecireia se fixeazd elementele figurate 9i se formeazd cheagul.

Biologie

Grupele de singe sunt diferenliate datoritd prezenlei unor antigene A gi B pe suprafala gi eritrocitelor a unor anticorpiin plasmda, B. Pe baza prezenlei antigenelorgi anticorpilor,se diferenliazd cele patru grupe de sAnge: Ol, All, Blll, ABIV. Antigenele nu trebuie sd intre in contact direct cu anticorpiide acelagi tip: (A cu o, respectiv B cu B) gi aglutinarea lizahematiilor. se deoarece producede Antigen A B Anticorp

Aplicaliepracticdgrupelor de singe in sistemulABO Determinarea gia Rh-ului Observafie: aplicafiase bazeazd pe reaclia de anticontactului consecutivd aglutinarea eritrocitelor, o cu A gi / cu B 9i, respectiv, a corp-antigen: Rh anticorpiloranti cu antigeneleRh. Materiale necesare: seruri cu anticorpianti-A9i mostre cu Rh, sercu anticorpianti lame,pipete, anti-B, celepatrugrupede sdnge,mdnugichirurgicale. anti-A9i Mod de lucru: pe lamese picuri serurile de anti-B.Pesteser se adaugdpicituri din mostrele s6nge. Se observddaci se produceaglutinarea 9i ca aparaglomerdricolorate in figuraa gi b. in vederea determinirii Rh-ului pentru fiecare mostrdde sAnge,se picurdpe o lami serul anti Rh, pestecarese adaugdo piciturd din mostrade testat9i aglutinarea. dacSse produce se observd Goncluzii: dacd aglutinareaeste observati in inseamndci mostrade singe cu oicdtura ser anti-A, A, conlineantigene adicdeste grupaBlll. in figurade aplicdriiserurilor rezultatele mai jos sunt prezentate pe toate mostrelede sdnge. Dacd se produceagluinseamni cd mostra cu in tinarea probele ser anti-Rh, esteRh negativ. de sAnge

o1AtlBlll ABIV

arp

pa

A,B

Factorul Rh (de la numelemaimuleiMaccacus primadatd)este un alt rhesus,la care a fost identificat grup de antigene prezente pe suprafalaeritrocitelor. Prezen{aantigeneloreste determinati de o gend antigenese cu dominantd(D). Indivizii respectivele Rh pozitivi,iar cei fdrd antigeneleRh se numesc Rh factorului este Cunoagterea numescRh negativi. foarte importantdpentrutransfuziigi pentrugravidele care pot purta un fdt cu Rh diferit fald de propriul lorsAnge.

olilJro" Anticorpi Antisene ^^sange Tifi.o" - Ait Ti,Tj" Tlfij" If"^^ - or oe BinABvllpsa ' a n t i A( a ) antiB(P) a n t i A( a ) O a) b) Reacliila seruricu anticorPi b) a) neaglutinare; aglutinare

A

A

B

antiB(B)

e

compatibil / Reactiiintre grupede sAngecompatibile incompatibile

necompatibil

SUMAR sunt: conjunctive Caracteristicile dur moale, semidur, gi sdngele. patrutipuride {esutconjunctiv: lesuturilor Existd gi din cartilaginos)suntconstituite (exceplie face-tesutul bine sunt in auorigine mezoderm, in general vascularizate au Fibrele conjunctive rolde suslineje suntdetreitipuri: gisubstanli fundamentald, 9i fibre celule, treicomponente: gi in (celemaiputernice), elaitine9i de reticulini(lungi fine,dispuse re!ea). de lesuturileconjunctive de colagen organelor celorlalte nutrilia asigurdnd: organism, 9i protecfia esenlialein indepliriesc'roluri lesuturi,.sus{inerea gi regenerarea apirareaimund nespecificd, substanfelor, transportul vitale, lesuturilor.. EVALUARE pentru tip fiecare de lesutconjunctiv. fundamentale substanlei caracteristicile 1. Preciza{i stau limfocitelor labazavaccinirii? 2. Ce caracteristiciale Rh' grupei gAnge a factorului de determinarea de 9i 3. Explicali ce esteimportantd

TESUTULMUSCULAR estealcdtuit celulecareau din Jesutulmuscular proprietatea a se contracta relaxa, gi de realizdnd lucru mecanic,care determini deplasarea segmentelor corpului a corpului intreg.De asemenea, 9i lesutul muscularasiguri bdtdile inimii sau propulsarea in alimentelor tubuldigestiv, activitdli fel de imporla tantein realizarea supravieluirii organismului. Dintre toate tipurilede lesuturi,cele musculare sunt mai ndente, reprezent6n % dinmasa abu d 40 corpului. Celulele musculare, numitegi fibre musculare, realizeazd contracliidatorid unor organite celulare specifice numitemiofibrile.Acesteasunt compuse din miofilamentede actini gi miozini, proteine contractile (prezente9i in structuracitoscheletului, gi Tnsd numeroasecu o altdorganizare), carese mai de proteinereglatoarenumite tropomiozini gi atageazd troponini. Dupdstructura proprietilile lesuturile lor, mus9i gi culare clasifici treigrupe: se in striat, neted cardiac. Tpsutul muscular neted(fig. 1. 20) estealcdtuit fine, alungite, formd de fus, din fibre musculare in la ascufite capete, lungimea cu cuprinsi intre10- 100 gidiametrulde2-4 care afldunsingur p p,in se nucleu mare,oval.Fiecare celuli confine citoplasmd specializatdnumiti sarcoplasmi, Tnconjurati o memde brand numitd sarcolemi. Miofibrilele fibrelor paralel axul musculare netede suntlungi,dispuse cu longitudinal celulei,iar miofilamentele sunt al lor omogen, a descrie formdcaracteristici. fdrd dispuse o gi, Fibrele musculare netedesunt dispuse straturi in foarterar,in pachete, fiind prezente pereliitubului in digestiv, veziciiurinare, uterului, vaselorde sdnge, canalelor glande. unor Contracliile fibrelor netede sunt lente,slabe9i involuntare, cum sunt contracliile aga gi stomacului intestinului, care asigurdprelucrarea precum gi mecanicd9i propulsarea confinutului, gi perelilor contrac[iile relaxdrile arteriali care influensangvini. leazdpresiunea

Fig. 1.21. Fibre musculare striate

Nucleii la suntovali9i dispugi periferie, sarcosub lemd.in sarcoplasmi gdsescmiofibrile aspect se cu striat,compusedin discuri clare, care alterneazd intunecate. cu discurile Discurile intunecate sunt gr c o m p u s e i nm i o f i l a m e n t e o a s e e m i o z i n i . d d D i s c u r i l e l a r es u n tc o m p u s e i n m i o f i l a m e n t e c d sub{iride actini. intr-o miofibrild afldaproximativ se 1500de miofilamente miozind 3000de miofide 9i lamentede actind;un miofilament miozindeste de inconjurat 6 miofilamente actind,iar un miofide de lament actind de esteinconjurat 3 miofilamente de de (fig. miozind 1.22, 1.23). miofilamente legate De sunt gi protei reglatoare ne : troponina tropomiozi na.

rh\ I i l t ^\ e l

-

_Jr

\,o) ffirffi

gi Fig.1. 22.Structura sarcomeruluitipuri proteine de a) sarcomer; banda c) membrana b) H; Z; f) d) miozind; actind; tropomiozinS; e) g) troponind; locde legare miozind; molecule actind h) de i) de

Discurile intunecate sunt strdbitutede o bandd bandaH, iar discurile numitd luminoasd, claresunt strdbdtutede membrana Z, care trece de la o gi miofibrild alta, consolidindu-le, se fixeazdla la in capete pe fala internda sarcolemei. miofibrile segmentulcuprinsintre doud membraneZ se numegtesarcomer gi^constituieunitatea morfofunc(ionald miofibrilei. sarcoplasrhi afldmulte a In se mitocondrii, asigurd suportul necesar care energetic fibrei. contractiei relaxirii $i elrir,a.e.O.O

Fig.1.20. muscular neted Tesut

I QItaf a

ll lltl

lesutul muscularsfzaf este cel mai abundent dintretoatetipurilede fesuturi corpuluman.Acest din organe crrese lesut formeazdmugchiischeletici, fixeazd oaseprintendoane,determindnd de migcarea Acesteorganesunt alcdtuite fibre musacestora. din cularestriate,grupatein pachetenumitefascicule. gi Fiecare musculard fibrd striatd 1.21)estealungitd fig. cilindrici, avdndlungimea cuprinsiintre3 - 12 cm gi grosimea 20 - 100pm. Fiecare fibrdstriati este un de sinciliu (masd citoplasmaticdrpai cu mulli nuclei).

r;i;i;i;e rirlrlrr;r:f

ooffr o.roI t I

,lr"r.!l ror"lrr 'r,alIt Il

o, -miozini . -actini

Fig. 1.23.Raportultopografic miofilamentelor al

fibrelorstriateeste rapiddgi putemici Contracfia pnn scurtarea se realizeazd sarcomerelor, conse9i printre cutivi glisiriimiofilamentelor actind de celede miozind, dupdaplicarea unuistimuladecvat. Aceastd Biologie

Z, membranelor scuractiunedeterminiapropierea fibrei contraclia musculare' brilelor implicit, miofi tarba 9i, migcarea determind scheletici Tesutulmugchilor trungi a voluntard automatd membrelor, coorilonatd, chiar9i migcarea globilor oculari, maxilarelor, chiului, pulmonar6, a in implicali ventilalia scheletici mugchilor felei,in vorbire9i scriere' ?n celorimplicali expresia Prin Adultiiau un anumitnumir de fibre musculare. muscelulele de cum suntridicdrile greutd$, exercilii, se scheletici miresc, cregtein culareale mugchilor nu de gi dar dimensiunimugchiul, numdrul celule cregte' de tip cardiac Tesutul muscular striat prezent @idcardut)(fig. 1. 24) este un lesut unic, areo seriede caracAcest inimii. in perelii numai lesut scheletice striate cu 9i asemdndtoare alefibrelor teristici miofibrile sale Fibrele conlin netede. cu celealefibrelor gi contraclii striate.dar sunt uningcleate realizeazd mugchiului fibrele Totugi, netede. fibrele ca involuntare, proprii: sunt mai scurteca au cardiac gi caracteristici sunt ceva mai pulinevidente, strialiile fibrelestriate, mai sarcolema, sublire 9i sunt miofibrilele maigroase, conline microscopice, in maigreude distins preparate sunt miocardului indiviCelulele maimultemitocondrii. Legdturile ramificalii. gi alungite, prezintd dar dualizate la se intercefulare realizeazd nivelulunor joncliuni la (striile scalariforme), numitediscuriintercalare la celuld alta, de excitalia lao se nivelulcdrora transmite este rapid unei fibre cardiace astfel cd stimularea caremiocardul motivpentru mugchiul, Tn transmisd tot ca functioneazd untotunitar.

lntre fibrele cardiacese afld lesut conjunctiv aprovizimoalebogatTnvasede s6ngecareasigurd ginutrimente. cu onarea oxigen moale, se cardiace afldlesutconjunctiv intrefibreie cu careasiguriaprovizionarea vasedesdnge, bogatin ginutriniente. oxigen -Aliiuri ?n cu de acest [esutmiocardic rolcontractil, sau aga specific inimiise afld 9i miocardul mugchiul care numitul tesut nodalautoexcitabil, esteorganizat ritmicda contraclia in noduii9i relea,determindnd din constituite acest Stiucturile lesutnodal miocardului. precum 9i sinoatrial9i atrioventricular, suntnodulii Purkinje. cu His, fasciculul continuat releaua joaci un rol esenlial in cardiac mugchiului Fibrele activitatea asigurdnd atriilor ventriculelor, contraclia 9i sistemulvascular' sdngeluiin i ritmicd inimii circulalia 9i Tn scheletici, de Spredeosebire fibrelemugchilor existd adultului cd 9i s-a 2001 descoperit in corpul anul celulede origine(celulestem) a celulelor cAteva ale reparalii chiarcregteri care 9i cardiace, potasigura la Acestlucrua fostidentificat pacienlii, inimii. masei cardiac la care cregai careau suferitun transplant se actuale Cercetdrile inimiiafostde20%. masei terea mecanismelor vedereadescoperirii in concentreazd Practireparatoare' gi a de control activare celulelor miointdregte aerobice, a careasportului, gimnasticii fo(ei 9i a la cregterea in cardul,'conducdnd,timp, celulelor' prin diametrului, ingrogareainmullirea 9i Aplicalie practicdz obserrialii microscopice asupra !esuturilor musculare lamecu prepamicroscop, Materialenecesare: prin intestin, secliuni ratefixe cu lesuturimusculare, didactice. dintrusele vene artere, esofag, folosind U-oa Oe lucru: observalipreparatele, tipuri ldentificali lede in ine obiectivele ord crescdtoare. microscopic din lesuturimusculare fiecarepreparat grafic imaginileobservate, bbservat.Reprezentali prezenla sau discriminatoare: elementele indicdnd musa.fibrelor modulde aranjare striafiilor, absenla perceluli. nuclei unul culare, saumaimulli

Fig.1. 24.lesutcardiac joncliunile intercelulare) (sdgeata indicd

SUMAR de care gifibre musculare, auproprietateaa secontracta numite musculare din este muscular alcatuit celule Tesutul de din 9i compuse miofilamente actind miozina' miofibritetor, datoriti contraclii ;i#;i;liir"r"-*Jiieila gitroponind. structura Dupi 9i numititropomiozind proteine reglatoare, seatageald de proteine contractile care suntfusiforme, netede musculare gi Fibrele rieted cardiac. sunt:striat, musculire lor,lesuturile proprietdlile sunt striate maimari, musculare Fibrele involuntar. gi omogen se contraitd cu au uninucleate, miofibrile aspect sunt cardiace maiscurte groase, Fibrele 9i voluntar. gise contractd striite tniohnrile multinucteaie,l, involuntar' se prin intercalare contractd discuri "irinJri"", iu 9i sunt unnucleu, conectate ;;m";i; ai "at"EVALUARE _: _,_4t^_^^+^

r.lnarrza1ingura1.22(carereprezintisarcomerul)gidescrielirelaliilesarcomer-miofibrildgimiofilamente' o Enr rmarari narfinr rtarilifila fihrelor mr rscttlare netede si Stfiat'e. netede musculare fibrelor 9i Enumeiafiparticularitilile 2. =rt'ii*?Flii"1..:T:il:?iHiffi"l'ffiffi;i;ffii;;ild;

6

adresere: exempru; htto://atoz.lqfreqltlr.eom/,at-tt6dt46^EOt :^^^i^^ h

fi giTn este lntreOareaee joggingul ce modpoate practicat?

ebio|ogiesaudiferitereviste,gdsi!ir6spunsu||a '

TESUTULNERVOS neryos esteresponsabil receplionarea de Jesutul gi diverselor semnale la gi de stimulilor transmiterea pd(i Din de cdtre diferitele alecorpului. punct vedere nervos estedens,compus doud din structural, lesutul gliale. de neuroni celule tipuri celule: 9icapilar neuron

- au un metabolism foarteintens,care necesitd gi permanenta in aprovizionare nutrimente oxigen cu tipuri celule. de mai de cantitdfi marifald alte

wtonKatFig. 1.26.Neuronul raporturi Fig. 1. 25. Astrogliemorfologie,

pe cu Gelulelegliale sunt intimasociate neuronii care ii suslin, hrdnescAi protejeazi. Existdmai multe gi tip tipuride celuleglialesau nevroglii,fiecare avAnd in o anumitdfuncliespecifici, aga cum este prezentat glialedin sistemul celulele tabeluf1.2. De exemplu, nervos central, astrogliile (fig. 1.25), intervin in facilitareaschimburilordintre capilare gi neuroni, preludnd glucoza din sdnge 9i transferAnd-o neuronilor sub formd de acid lactic.De asemenea, astrogliacolec-teazdioni din mediul interstilial(K-) Si mediatorii chimici. recicleazdTabefuf 1.2. TiDurilesi functiile celulelor lipuri de celule oliale

Func!ii- formd de stea; asigurdhrdnirea9i suslinerea neuronilor:1) fagociteazd resturile neuronilor nutrimente; tine asamblali 3) mo(i; 2) transportd neuronii; 4) regleazd compozilia spaliului extranuclear - diger6 resturile neuroni de

Astrolglie

Microglie

Celulesatelit - sustinfizic neuroniisituatiin afara nevraxului - asigurdizolareacu mielinda neuronilor Oligodendroglie din nevrax - asigurdizolareacu mielinda neuronilor 3elule Schwann din afara nevraxului

Neuroniisau celulelenervoase(fig. 1.26) sunt unitifile de bazd ale lesutuluinervos.Creieruluman conline peste 100 de miliarde de neuroni inalt specializalipentru a genera 9i conduce mesaje sub formd de impulsuri.Aldturi de aceste specializdri, : caracteristici neuronii gi urmitoarele au - au o mare longevitate; condifiile in unei bune pot cu aproviziondri nutrimente, funcliona peste100 de ani. - nu se divid gi, de aceea, nu pot fi inlocui[i; exceplie fac neuronii olfactivi gi c6liva neuroni din zona creierului, numiti hipocamp, implicatd in

memorizare.

Ejs

din Un neuroneste alcdtuit doud pi(i principale: corpgiprelungiri. Corpul neuronului este alcdtuitdin membrani sau neurilemi, citoplasmi sau neuroplasmi, se nucleu gi organite celulare. In neuroplasmd afli organitelecelularecomune,dintrecare lipsesccentriolii gi organite celulare specifice: co,t-pi! tigroizi (corpusculii Nissl) 9i neurofibrilele.Corpii tigroizi sunt reticul endgplasmaticrugos, cu rol in sinteza proteinelor au neuionale,iar neuiofibrilele rolul de a sustine celula gi de a-i menfineforma caracteris.licS. Corpii neuronilor formeazd in nevrax substanla formeazd cenugie 9i nucleii, iar in afara nevraxului, ganglioniinervogi. capabile Prelungirileneuronuluisuntexpansiuni Aceste prelungiri si conducd9i si transmitdsemnale. de dendrite9i axon. Dupdnumdrul suntde doudtipuri: pot prelungiri, neuronii fi de maimultetipuri(fig.1.27): a) unipolari - cu o singurd prelungire;de exemplu, celulele cu conuri gi bastonage retini. din b) bipolari - au o dendritdgi neuroniidin un axon;deexemplu, ganglionul Corti. spiral c) pseudounipolari - cu o prelungire care se divide in dendritd gi axon; de exemplu, spinali. neuronii ganglionii din d) multipolari- cu un axongi de dendrite; exemplu, numeroase sau scoarta cerebrald neuroniidin Fig.1.27. Tipuri cei din coarnele anterioare ale de neuroni mdduvei spindrii. Dupi forma corpului neuronal, neuronii pot fi stelali, ca cei din scoa(a cerebeloasd,piramidalica fusiformi, cum sunt cei prezenliin scoa(a cerebrald, ca Scarpasau piriformi, celuneuronii ganglionul din lelePurkinje scoa(a cerebeloasd. din Dupd rolullor (fig. 1.28),neuroniipot fi receptori (receplioneazistimulidin mediu),motori (transmit comenzi spre efectori),de asocialie sau intercalari (fac legdturaintre cele doui categoriianterioare)9i . secretori (elaboreazineurosecrelii)

{6

Biologie

neuron senzitiv neuron motor

Fig. 1.28.Tipurifunctionale neuroni de a) neuron;b) neuronreceptor

Dendritele, prelungiri neuronilorcare lipsi ale pot sau pot fi numeroase, conduc impulsulnervos centripet, adice spre corp, conqtituind regiunile receptoare neuronului. po(iunealor iniliaE, ale in dendritele sunt mai groase, iar spre periferi6se ingusteazd; conlin neurofi gineuroplasmi. brile Axonul este o prelungire unicd gi nelipsiti in structura neuronilor, avdnd rolulde transmite a impul_ suri nervoase centruifug, la corp spre periferie; de contine axoplasmi, delimitatd o membrand de numitd axolemi, cu rol important conducerea in impulsului neryos. Axonulemite colaterale perpendicuiare pe direclia 9i se termind ramificatii butoni. sa cu cu Acegtia conlin vezicule mediatori cu chimici, neurogi fibrile mitocondrii. Mediatorii chimicisunt substante carefaciliteazd transmiterea influxului nervos. nxonirt este protejat trei teci,dispuse, la interior de de spre exterior, urmdtoarea in ordine:teaca mielini.teaca de Schwann teaca Henle.Teacade mielini este 9i produsi de celule gliale Schwannsau de oligodendroglii,in straturiconcentrice sub formd de 9i mangoane. Intervalul dintre doud mangoane de mielin6 numegte se regiune nodali saustrangulatie Ranvier. (fig. Mielina 1.29.) rol izolator, are nulritivgi deprotectie.

Excitabilitafea esteproprietatea neuronilor a de rdspundela stimuli;este o proprietate tuturor a celulelor dar cel mai puternic vii, este exprimatide neuron. Capacitatea neuronilor a reactiona stimuli de 'de la estedatoratiexistentei potential membrani unui sau,_altfet uneiOistriOulii spus, inegdte pe aionitor cele doudfele ale membranei neuronale, ce ioate fi fapt pusin evidenld unvoltmetru 1.30). plaaand cu (fig. un electrod interior celdlalt suprafafineuronului, in la 9i voltmetrulva mdsura diferentadistributiei ionilor (diferenfi de potenfiat)intre cele doui fe{e ate . membranei; valoarea obignuitd de -70 mV;dato_ este ritdconcentrafiei anioni de (Cl-;HCO.-), interiorul este ug-ornegativ,comparativ exteriorul aceastd cu gi diferenld.poartd numele potenfialmembranar de de repaus(P.R.) Menlinerea acestuia este datoratd, in special, ionilorde (Nat)9i sodiu potasiu Distribu{ia (K.). inegald acestor peceledoud ile-membranei a ioni fefe neuronaleeste menlinuti prin mecanismede transport 9ipasiv acestor activ al ioni. Prin mecanismeactive de transport,sodiul migreazd la interior de spreexterior, potasiul la iar de exteriorspre interior.Prin aceste mecanisme de transport,numite gi pompi sodiu-potasiu,se creeazd concentratie mare de sodiu pe fata o mai gi externd o concentrdlie mareoe poi;;r"p; i;i; mai internd membranei. a

Fig. 1.29.Mielinadepusdin straturi

TeacaSchwann este constituitd nevrogliicare din acoperdmielinape careo secretd. Teaca Henle este de naturd conjunctivd,fiind constituitd substanldfundamentald din amorfdgi fibre conjunctivearanjate in relea. Are rol de apdiare gi nutrilie a axonului.Pachetelede axoni gi dendrit-e tormeazd, in afara nevraxului,nervi, iar in nevrax lormeazd tracturi sau fascicule nervoase. Axonii mief inizaliformeazdsubstanla albd a nevraxului.

Fig. 1.30.Evidenlierea potenlialului membranarcu voltmetrul

NEURONULUI "PROPR|ETAT|LENeuronii proprietatea a rdspunde stimuli au de la (atingere, sunet,luminS, frig,vibraliietc.), a genera de 9i conduce impulsuri nervoase, precum gi de a comunicaintre eisau cu altetipudde celule.

Membrananeuronali confinegi canalespeciale pentru cei doi ioni: canale ionice de sodiu 9i de potasiu.Acestecanalesuntsingurele locuriprincare cei doi ioni pot trecepasivprinmembrana neuronald. In repaus, toatecanalele pentrusodiusunt inchisegi cdteva canale pentru potasiu sunt deschise.Astfej, sodiulnu poatedifuzaprinmembrand cea mai mare gi parte a acestor ioni rdmdne pe fata externd a ac_estela. Totugi, unii ioni de potasiu pot iegi prin difuziune exterior. urmarea acestormecanisme in Ca

Capitolul 1

activegi pasive, repaus, in at6tatimpcdt membrana nu estestimulatd, menlinutd este distribulia inegald a ionilor,fapt ce determind'incdrcarea predominant pozitivd negativd felei a {9!ejexterne gipredominant interne. Cdnd un stimulsuficient puiernicaclib_ de neazd un anumit timp asupra membranei, apir" potenlialul de. acliune (p.A.) (fig. 1.31).Acesta reprezinta schimbare o foarte rapidd poten,tialului a de membrand, urma in stimuldrii. modspecific, in poten_ lialultrecede la -70 mV (p.R.)la valoripozitive de aproximativ+30 mV intr-o perioadi de c6teva milisecunde. Aceastd schimbare potential loc de are dupd acliunea unui stimulcare Oeiermiria deschi_

derea canalelorpentru sodiu (Na.) 9i, deoarece concentralia acestyiion estemaimarepefafaexternd a membranei, difuzeazd el rapid celuld.'Canalele Tn pentru sodiu suntdeschise pulintimp, foarte dupdcare seinchid. canalele pentru potasiu (K.) se . Consecutiv, deschid; deoarece concentra{ia acesior esiemare ioni pe falainternd membranei,'acegti a cationidifuzeazd in exterior, refdcdndu-se astfelincdrcitura negativd la interior pozitivd exterior membranei gi la a neuronale. Descrierea poten[ialului acfiune fostrealizatd de a deA. L. Hodgkin F.Huxley caieaufostlaureati 9iA. ai premiuluiNobel.se inchid canalele pentru Na.ABCDperioade do btenta dopolarlzare repolarizare hipemlarizars

+3 O mV OmV

-7O mYrimpf-l lmsFig. 1.31. Potenlialut acliune de

in reprezentarea graficia potenlialuluide acliune, se pot identificaunele caracteristici aceituia. ale Astfel,.se remarcd perioadd latenld o de (fig.1.31A), care dureazd la aplicarea de stimulJlui'Si pana l'; declangarea potenliatutui acfiune.Uim-eaia de apoi trei etapeconsecutive derulirea poten[ialului in de acliune: depolarizarea 1.31B) carecorespunde (fig. curbeiascendente, repolarizarea'(fig. C) care 1.31 corespunde pantei descendente, p6ndla revenirea la potenlialului repausgi hiperpolarizarea de -v_atogr93 ffg. 1.31D) carecorespunde cobordrii graficului liniei subvaloarea potenlialului repaus apoirevenirea de gi la nivelulP.R.Evenimentele care deteimind aceste etape sunturmdtoarele: a) depolarizarea este produsdprin reducerea valoriipotenlialului membrand, de datoritdcregterii pe.rmeabilitdlii penhuNa.; fenomenul decurge gradat, iniliallent,ulterior, pdndla atingerea rapid, nivelului criticce corespunde valoriide + 30 mV pentrupA, valoare carecaresemen{ine numai ms. 1 b) repolarizarea produsd scdderea este prin per_ meabilitdlii membranei pentru Na., urmatd giinsofitd de.cregterea permeabilitdlii pentruK. gi determind restabilirea negativitdlii interne membranei. a c) hiperpolarizarea produsiprinmenlinerea este p-ermeabilitdlii K.datoritilentelor pentru pentru canale K, care reaclioneazi mai greu la semnalulde depolarizare in consecinld, gi, permeabilitatea pentru

K" dureazd mai multdecdtcea pentruNa..Neuronul are proprietatea a nu rispunde la noi stimuliin de timpul fazei de depolarizare, perioadd numitd refractari. Durataperioadei refractare determind o altd capacitatea neuronului, numitd labilitate, caracterizatide numdrulde stimulila care poate rdspunde neuron un intr-un anumit interval timil. de Toqfeetapele deruldriipotenlialutui acliune de . dureazd cdteva milisecunde miilisecunde (t0 p6ntru majoritatea celulelorneryoase,iar poten{ialele de ac{iune fibrelorcardiace ale dureazimaimuli). P.A. mem_ , Dupdaparifie, se propagide-alungul braneineuronale, fdrd a se diminuaamflitudinea acestuia. Discriminarea stimuli diverse intre de inten_ sitdf se realize prin varialiafrecvenlei nfialelor i azd pote de ac,tiune nu prin varialiaamplitridinii gi acestora. Modurile generare de gitransmiterepotenlialului a de acliune suntidentice neuron in gifibrele musculare. in neuron, P.A.se numegte impuls gi gi nervos numai neuronul poate genera astfel impulsuri. de Un neurontransmite impulsuri neryoase numai cdnd este stimulat mod adecvat.pentrudeclan_ in gareapotenlialului actiune, de stimulul trebuiesd indelineascd urmdtoarele c6nditii: 1.Si aibd anumitd o intensitate, numitiintensitate prag. Stimulii intensitate cu inferioarivaloriipragse numesc stimuli subliminarigi nudetermind potenliale de acliune.Stimuliicu intensitate mai mare d6c6t

Biologie

9i prag se numescstimulisupraliminari valoarea amplitude determinipoienliale acliunecu aceeagi prag- proprietate de dinecu celedeterminate stimulii tot de,,legea saunimic"' sub cunoscutd numele sd prag intensitate trebuie aclioneze 2. stimululde utilnumittimP unanumittimP, cu si trebuie ac{ioneze bruschefe, 3. stimuiul neuronului.. adaptarea pentru nupermite a au asupraexcitabilitdlii condusla introStudiile termenitehnicicum sunt: reobaza ducereaunor prag'9icronaxiap.elly timpulde pentruintensitate dubldfald de a a acliune unui stimulcu valoarea are Cronaxia valori un pentru produce P.A. a reobazei, de funclionale neuroni este 9i tipurile ia apropiate toate util. timpul de Obt O- gO orimaimici decdt neuronilor. La locul apariliei Conductibititatea curenlilocali de potenlialului acfiunese instaleazd In Tn membrana ariileadiacente' caredepolarizeazd

ionice9i vor canalele acestearii, se vor deschide Tn Deoarece ariaunde de noipotenliale acliune. apare pentru suntinchise, Na. canalele P.A., ini[ial s-aformat un nou P.A.nu se mai poateformaaici' Ca urmare, de de potenlialele acliunese autopropagd la acest cu aldturate, o vitezd punct'deoriginein regiunile potenpropagare! in constantd. axoniinemielinizafi, pas se de acliune realizeazii cu pas'in axonii lialului nervos a vitezade propagare impulsului mielinizali, ca funclioneazi mielina deoarece (120m/sec.), cregte pierderile sarcini de careimpiedicd electric un izolator dinaxon. poate treceprinmembrana Undade depolarizare Ranvier, nodurilor la numai nivelul mielinizali axonilor P'A' unde mielinaeste intrerupti 9i, in consecinld, sirind din nodin nod,faptce saltatoriu, estecondus (fig' mult de viteza conducere maimare 1'32)' explicd

sec'tiune Prin axon mielenizat

- I- - - I-{n:$lmaginali-vdfiecare canal de Na. ca o Piesd de domino 9i de diferen(ade Poten{ial 30 mV ca impulsul ce determind cdderea piesei

iiii

de-a de de depinde fluxul informalii lungul nervos mului ;;;G. a;""|sE[ ;;;;$ de ;* ranturiror neuroni de transferul nrtanir"in careestemediat iliffi;;; sau intre neuroni ;;;iJ; intre neuroni informalii scular c e f e c t o a r e( f i b r e m uovu'q'v' e , e l u l e "bit"ti"t" (fig. secretoare) 1.33).Brrr;, .4a

:ii',"J::l; " 3{Ti g:L'iffi iii;l,13,!'ll3?ffi Dupdstructurile.implicate, " pot sinapsele fi-axosisteTransmiterea sinapticd. Funclionarea

--{}clal

I t -t

I

:w:

o oro fbb)

Dupi efectul axo-dendriticeaxo-axonale' somatiie, 9i potfi acestea lanivelulsinapselor, imputsuluitransmis sau stimulatoare inhibitoare' trei cuprinde elemente: unei sinapse -structura p r e s i n a p t i c i ' r e p r e z e n t a t id e componenta fanta sinaptici' terminar, membranabutonuruicomponenta

i!

t ;#l

offi:i \flH,Na (D--

W,,

. ji.M *t$r\-

,,qfo P

'-il*:A*ml,:i:'.-;:;;;;;;!" J" "i""p"a '-:f*1"JHfff"

:'i";llli meda,or ' ,-vezcu,ecu [:ilff:i!1iiffi:xi':i'Jl5i#,:HL:i chimici postsinaptici, reprezentati

neuroniicare transmit Astfet, datoritdsinapselor, or9z9n!e1 nuseatingcualtecelule.Datoritd impulsuri

influxul care cetutei primeete nervos. ffiTrT;f;"na

ffi\,ruif:" I

|

'/ 6

j[:i:rp ffi?5ffri"il['i"o#b;,""'i'd:{ . liiliA1i::"" '-[]l{1"ffiff:"ff"s-modificareapemea-tr"|"rtu inapoi sinapsa.Butoniiterminaliai axonilor

sinapseror, l'?n:Ti9f?..j'n!:l1Y'"::^?."*::::-,'."numite chimice cu Hxil:t vezicure substanlemediatorichimici sau neurotrinsmifitori. Acegtia

i\n f *" -

riffisuntfoartenumero9i9iconstituieun.altcriteriude sinapsele de a r clasificare sinapselor; exemplu,. ,'irEffiW ffi'''!.,.i.' """:ar,. acetilcolini se li& " mediatede neurotransmi!dtorul '"'L ',

.i

El" :i i,

,...liir,ffi ,rr,,,i,i:,, rrn

numesccolinergice, iar cele mediatede adrenalini

Fig.l.33.Transmitereasinapticd "t Capitol-etl

sunt se numescadrenergice.Neurotransmil5torii altor semnale pentrua transmite de utilizali neuroni

este transnervos celule,iar la nivelullor, impulsul impuls electricTn impuls chimic' Cdnd foitri din terminali' butonilor la ajunge nivelul nervos imJufsuf numeroaseveziCulefuzioneazdcu membrana in gi presinapticd descarci neurotransmilitorii fanta de sinapticd, unde vor difuza gi se vor ataga de aflalipe mernbrana oostsinapticd' specifici receptori specifici la neurotransmildtorilorreceptorii Atagarea

membraneipostsinaptice schimbd permeabilitatea care permitedifuziaionilorde Na., prin membran5' in interior.de mare, se produce depolarizarea membranei acliune.Dupd giapariliaunuipotenlialde postsinptice generarea P.A., neurotransmildtorii sunt rapid de indepirtafi sau distrugi enzimespecifice.

e$te de de difuzali sufioient numirulioni Na' Dacd

SUMAR b reacJioneaze neuronii crescute, gliale.Datoritd excitabilitS$i alc6tuit Tesutulnervos:este dinneuronigicelule sunt iar nervoase, acestea conduse ei numite impulsuri J" Joi"rtiJdd;;.ti;; ei lil;rrtt;iil;iilil;;;;;;; pe cu asociate neuronii sunt Celulele'gliale intim prin'intermediul sinapselor. sau altor transmise nerironi celule : iar hrdnesc protejeazd, peceimo(iii fagociteazdii care susfin, Ai EVALUARE ne. potenlial i deacliu ulu desfigurdrii etapele 1. Descrieli deacliune? unui aparilia potenlia_l pentrudetermina a un sdinieplineascdstimul Z.CeconOiliitrebuie mari unei injectarea cantitili deK'insdnge? neuronale excitabilitdlii asupra cd credeli aravea 3.Ceconsecinle ORGANE, ORGANISM gastric, rolin cu sucul gastfcl gi produce cavitatea doud din compuse celpulin sunt organele structuri muscular este lesut urmdtor u.n Stratul chimic6. o careindeplinesc anumite'funclie digestia diferite, lesuturi a conlinutului prelucrarea mecanicd care neted asigurd cjin este stomacul alcituit De i"nttuorganism. exemplu, care epiteliald protejeazd gastricaicontactulmucoaseicualimentele. de mu"oa"igastricd naturdTabelul 1.3. Slstemede

Sistem Sistemul osos Sistemul muscular

Organecomponente

Functii

- oase, cartilaje,ligamente, - protejeazd gi corpul interne sus[ine organele articulalii

- mugchi striafi, netezi, tendoane, cardiac, aponevroze

Sistemul - inim5,vase de s6nge, ;ardiovascul sdnge Sistemul - pldmdnigi cdi aeriene respirator- limfd, organe limfoide(nolimfocite limfatice, Sistemul digestiv - tub digestiv 9i glandeanexe - rinichi, urinare, cdi pldmdni tegument,

membrelor - constitr.tietructura organe, suslinerea migcarea asigurd 9i unoi 9i la in substanlelor corp,contribuie menla contribuie transportul trunchiului, a constantecorpului temperaturii !inerea la, - asigurd gi de nutrimentelorprodugilor metabolism 9ide la,toate transportul tesuturile spre - asigurd corpului interior invers, gazelor din respiratorii exteriorul 9i transportul gaze organism mediu dintre de schimbul realizeazi 9i

s6ngelui filtreazS redd patogeni, corpistrdini, de 9i corpulfald agenli Sistemul duli limfatici,splind, amig- - protejeazS etc. canceroase celule microbi, strdini, corpi de limfa, curdlatd limfatic dale, timus adult etc.), vase fluidul- digestiaalimentelor, eliminarea resturilor absorblianutrimentelor, - eliminarea substanfelor nefolositoare 9i aflate in exces, menlinerea al chimic hidric corpului echilibrului Ai

Sistemul excretor

- nevrax (mdduva spindrii9i - receptjoneazd 9i stimulidin mediulintern9i extern,controleazd coordoneazd nervi 9i ganglioniactivitatbatuturor sistemelorcorpului, adapleazd9i integreazdorganismulla encefalul), Sistemul n e r v o g i , o r g a n e d e s i m ! mediu, controleazd starea de congtien[d 9i creativitatea, personalitatea, nervos memoria temperamentul, (receptori) regleazdmetabo' - menlin constanliparametriimediuluiintern (homeostazia), Sistemul - glandeendocrine, hormoni lismul,echilibrul dezvoltarea cregterea, hidro-electrolitic, endocrin

Sistemul reproducitor

- glandesexuale, glande perpetuarea spectel gamefilor, mamare, organe sexuale - producerea externe

Biologie

.in structura peretelui gastric se afld lesut conjunctivcare hrdnegte gi consolideazd fesutirrile, precumgifibre nervoasecare controleazd activitatea mugchilor glandelor gi gastrice. Organele care funclioneazdimpreund pentru a realiza aceeagi funcfie, formeazi sistemele de organe.Aga, de exemplu,sistemulcardiovascular, @mpus din inimd,vase sangvine9i sdnge, asigurd circulafia continuia sAngelui astfelasiguii aprovizi_ 9i onarea tuturor celulelor corpului cu oxigen gi nutrimente. succintd O prezentare alcdtuirii a gifuncli_ ilor sistemelor de organe din corpul uman este cuprinsd tabelul in 1.3. Cel maiinaltnivelde organizare esteorganismul, care reprezintd artsamblul tuturorsistemelor organe de caresuntcapabile, princooperare coordonatd, ieali_ sd zeze func{iile fundamentale relalie,nutrilie9i repro_ de ducere care asigurd supravieluirea individuiui a 9i speciei.Integrate intr-untot unitar, sistemele organe de realizeazd, ca orice organism viu, procese vitale caracteristice: metabolismul, migcarea, sensibilitatea, cregterea diferentierea, homeostazia. 9[ Metabolismulconstituie sumatuturorproceselor chimicecare au loc in organismgi constd din doud faze:catabolism anabolism. gi Catabolismulasigurd energia necesari suslinerii proceselorvitale prin descompunerea substantelor, sunt celedin com_ cum pozilia hranei.Anabolismul utilizeazd energtaprodusa prin catabolism pentru sinteza subslantelor proprii, utilizate construclia in structurilor pentrurea_ gi lizareafunc[iiloracestora.Metabolismul realizeazd ie numaiin condiliile efectudrii permanente schimburilor de materie gi energie dintre organism gi mediul inconjurdtor. Migcarea include deplasdri sau modificdride pozi[ie sau formd a intreguluicorp, a organelorgi celulelorsale. Sensibilitatea estecapacitatea organismului a de recepliona rdspunde schimbirilemediuluiincon_ la 9i jurdtorsau celedinmediulintern. la Cregterea reprezintd capacitatea de mdrire a dimensiunilor corpuluiprin mdrireadimensiunilor si numdruluide celule, prin producerea substan(-e de

specifice cantitate cu o vitezdmai maredecdtsunt in 9i consumate. Diferenfierea este capacitateade specializare a celulelor care la nagtere au aceleagi caracteristici morfofunclionale,iar prin specializareain vederea indeplinirii uneianumite funclii, modificd. se Inmullirea asigurdformareade noi celulegi, in acestfel, poatefi posibild cregterea, gi inlocuirea dar celulelorimbdtrdnite.Reproducerea repiezintdpro_ cesul.prin carese asigurd perpetuarea speciei. Homeostazia reprezinti capacitateacorpuluide . a-gi menline o stabilitaterelativd gi de a funcliona normal, in pofida permanentelor schimbdri' ale mediului. La schimbdrile externe 9i interne,organismul kgbuie sd rispundd adecvatpentru a-gi menlinesta_ 'posedd bilitatea, adicd homeostazia.Corpul uman mecanisme menfinere stabilitdtii de a mediului intern: mecanisme homeostaticecare func{ioneazi prin feedbacknegativgi pozitiv, intocmaicum functioneazd un termostat careestesensibil temparaturd asigura la gi mentinerea constantd temperaturii a camerei, indiferent de varialiiletermiceexterioare, adaptAndu-se. Fiecare sistem al corpului contribuiela mentinereahomeo_ staziei. Pentruasigurarea supravieluirii buneifuncti_ 9i ondri a corpului, organismul uman deplndede factori din mediul extern ca: apd, hrand, oxigen, cdldurd, presiuneatmosferici,care trebuie sa liOa anumite valoricompatibile viata. cu Aplicalie practicd: 1. UtilizAnd plangele sau mulajeledin laborator,descrieli localizarea, forma, culoarea organelorcare alcdtuiesc cele 10 sisteme ale corpuluiuman. 2. Observati imaginea aldturatd. 3. ldentificali organele9i incadra{i-lein sistemele corespunzdtoare.

SUMAR organelesuntstructuri compuse cel pulindoudlequturi din diferite, careindeplinesc anumitd o funcliepentru organism' organele carefunclioneazd impreund penti'u arealizaaceeagifunclie, formeazd sistemeie oig;n". Jb Ansamblul sistemelor de.organe: sistemui osos, sistemul muscular, sistbmul iardiovascular, sistemul r"rpir"t"r, sistemullimfatic, sistemuldigestiv, sistemulexcretor, sistemul nervos, sistemulendocrin gisistemul '""prool"Jior, constituie organismul" prin Acesta, integrarea intr-un unitar sistemelor realizeazd tot a sale, funcfiile fundamentale derela{ie, gi nutri{ie reproducere, asigurd care supravieluirea individutui speciei. gia organismul umanrealizeazd, ca oricealt organism procesele viu, vitale: meiabolismul, migcarea,.iensinifitatea,iregterea gi diferen{ierea, reproducereahomeostazia. gi EVALUARE 1. Descrieli gi alcdtuirearolurile sistemelor implicate realizareaintegrdrii in organismuluiin mediu. 2. Explica{i noliunea homeostazie. de 3. Cedeosebiri existd intrecregtere diferentiere? gi

21

Evlr.,uARE C,lpIror,ur Icdruitip de lesutconjunctiv apa(inefiecare ii dintre aceste caracteristici: gi a)formeazd tendoaneleligamentele; b)insolegte epiteliile; c) acoperd suprafefele articulare oaselor; ale A d)genereazd elementele figurate; B globii gi e) protejeazd oculari rinichii gocuri de mecanice. c 8. Asociali sistemele organeale corpului de uman din coloanaA,cu caracteristici acestoradin ale coloana B. ColoanaA a)endocrin c) Descrieli topografia organelor cavitatea din inb)muscular dicatdde literaC, utilizdnd termenii: anterior, c)excretor posterior, gi precum celedin gi caudal cranial, d)circulator planmedio-sagital, transversal frontal. sau e) reproducitor 2.Tipulfundamentalde carecompun lipide membrana f)nervos celulard este: g)osos a)colesterolul; h)respirator b)fosfolipidele; i)digestiv c)vitaminele liposolubile; Coloana B d)glucidele. A) Protejeazd organe, suslinegi participila migprinmembrana 3. Difuzia celulard necesitd intotdeauna: carea corpului. a) diferenla concentrafiesoluliilor de parte gi a de-o produgii metabolism, B) Elimind de menline echilidealtaa membranei; brulmediului intern. b)permeabilitatea selectivi membranei a celulare; C) Produce hormoni careregleazd activitatea orgac) prezenla moleculelor transportoare; nelor. pentru d)ATP disponibil furnizarea energiei. D)Asiguriperpetuarea speciei. 4. Formulali rispunsuriscurteurmitoarele la intrebdri: giaprovizioneazi E)Elimind dioxidulde carbon corpul a) Ce organitcelular furnizeazd energie necesard cuoxigen. celu ^activitdfilor lare? F) Integreazd organismulin mediu sistemele de 9i gi b) In ce organite celulare afldenzime ce rolau se organe intr-un unitar. tot acestea? G)Transformi alimentele nutrimente asigurd in 9i c) Careestemecanismul funclionare pompei de al absorblia acestora. Na.-K.? H)Asigurd transportul nutrimentelorgazelor res9i 5. Corelalitipurile fundamentale lesuturi, caracde cu piratorii. teristicile acestora. l) Menlinepostura9i participi activ la migcarea Tipuri lesuturi: de corpului. a.epitelial; 9 Vitezade conducere influxului a nervoseste mai b.conjunctiv; marein: c.muscular; grogifoarte mielinizati; a) axoni bine d. nervos. b) axoni sub{iri binemielinizati; Caracteristicile lor lesuturi c) axoninemielinizali subliri; A. conline cantitSfi maride substanli fundamentald grogi d) axoni nemidlinizali. caresus{ine hrdnegte celulele; 9i 10.Alcdtuili eseucu titlul,,Potenfialul acfiune", un de B. constituie componenta activd activitatea in locodupd urmdtorulplan: motorie; a) Descrieti evenimentele trebuie aibi locla care sd permanenta privind C. asigurd informare schimbdpentru nivelul generarea potential neuronului unui riledinmediu reaclia organismului laacestea; 9i deacliune. gi D.acopericorpul cdptugegte caviti{i. b) Preciza{i modulincaresuntcontrolate gi intrdrile 6. Alcdtuili eseucu titlul,,lesutulepitelial", un preciiegirile ionilorla nivelulmembranei neuronale Tn zAnd urmitoarele timpul acestor evenimente. a)tipurile epitelii; de ' q:6:c-l'3-q'v-6 b)caracteristicile acestora; , 'H-p'-c'l-q'C-e:g 'sodlpe 'lelncqaJ oleoui-a c) localizarea epiteliilor organism. in l-l'C-a 'urlerq 'solq!J oleou-p Jnptulos-c'xel oleoul-q oleou-e 7. Urmitoareleafirmafii constituie caracteristici ale :1.:C-p 'g-c 'V-q 'C-e :g le :g iq :7 :ynsundspg diferitelor tipuride lesuturiconjunctive. ldentificati1. a) Precizali cavitdlileindicatede litereleA,B, C 9i D dinfigurade maijos. b) Enumerali organele prezentein cavitifile indicatede litereleC gi D.

Biologie