- PLAN DE CAMPANIE DE RELATII PUBLICE -

Campanie de Relaţii Publice pentru Muzeul Național al

Satului „Dimitrie Gusti”

Realizat de

Facultatea de Administrație Publica

20 iunie 2011

1

Cuprins

Introducere....................................................................................................3

1. Descrierea problemei...............................................................................4

2. Analiza situatiei........................................................................................4

3. Definirea obiectivilor...............................................................................6

4. Publicul țintă............................................................................................7

5. Axa de comunicare...................................................................................7

6. Identificarea strategiei de comunicare.....................................................8

7. Stabilirea bugetului și calendarului..........................................................8

8. Elaborarea instrumentelor de control și evaluare.....................................9

9. Bibliografie............................................................................................11

2

Introducere

Relaţiile publice se dovedesc un instrument original şi eficace pentru a răspunde

provocărilor cu care orice organizaţie se confruntă. Ele pot ajuta la rezolvarea unei probleme,

lansarea unei idei, evitarea unei catastrofe, alăturându-se altor perspective – juridică,

financiară, umană şi chiar spirituală – în efortul de a depăşi problemele de zi cu zi.

Fie că este vorba de o companie multinaţională sau de o organizaţie mică, folosirea unui plan

de campanie poate aduce rezultate benefice, ajutându-le să-şi prezinte public punctul de

vedere, să lupte împotriva unui adversar sau a unei organizaţii concurente.

Campania de relaţii publice reprezintă totalitatea operaţiilor coordonate de

comunicare derulate într-o perioadă de timp determinată, într-un anumit areal, pentru

îndeplinirea unor scopuri şi obiective ale organizaţiilor în raport cu anumite ţinte ale

comunicării.

Ne propunem să realizăm o campanie de relații publice, pentru valorificarea și

conservarea patrimoniului național, pe care o vom prezenta ulterior. Muzeul Naţional al

Satului „Dimitrie Gusti” este o instituţie publică de cultură cu personalitate juridică aflată în

subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Istoria Muzeului Naţional al

Satului este o istorie a miilor de sate răspândite pe teritoriul României care s-au format şi s-au

dezvoltat continuu până în zilele noastre. Acest lucru nu poate fi înteles, fără să-ti imaginezi

cum se trăia, cum se muncea, cum se bucurau oamenii şi cum işi petreceau timpul liber cu trei

secole în urmă.

Muzeul Satului Românesc şi-a deschis porţile pentru public la 9 mai 1936, a fost

gândit ca parte componentă a unui Centru de Cercetări Sociale în care accentul urma să fie pus

pe om şi pe modul de viată tradiţional.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003, art.18 lit.d Muzeul Satului din

Bucureşti îşi schimbă denumirea în Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti.

Planul campaniei de relaţii publice este instrumentul ce face legătura între organizaţie şi

publicul acesteia. El este primul care are ca misiune să se adreseze exteriorului organizaţiei,

celelalte servind la punerea în practică a marilor orientări ale organizaţiei. Planul campaniei de

relaţii publice este deci interfaţa dintre activităţile interne ale organizaţiei şi publicul său. El va

3

propune acţiuni concrete ce trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor, printr-o succesiune

ordonată de operaţiuni efectuate pentru găsirea soluţiilor de comunicare în funcţie de

preocupările organizaţiei; începe cu o analiză şi continuă cu un studiu, o planificare, o fază de

execuţie şi una de control.

Descrierea Problemei

Problema fundamentală pe baza căreia se conturează prezentul plan de campanie

este reprezentată de valorificarea şi conservarea patrimoniului naţional al Muzeului Satului

Dimitrie Gusti.

Pentru început, în scopul conturării unei viziuni clare a câmpului meu de analiză,

am selectat un grup de persoane reprezentative pentru publicul organizaţiei, susceptibile să

ofere un maximum de informaţie atât asupra instituţiei, cât şi asupra funcţionării acesteia. În

consecinţă, am organizat interviuri cu fiecare persoană, aspectul calitativ al informatiilor, mai

degrabă decât pe cel cantitativ1.

Analiza situatiei

Muzeul funcţionează pe baza Proiectului de management prezentat în anul 2007 cu

completările impuse de înnoirea permanentă a activităţilor şi adaptarea la cerinţe noi funcţie de

reglementări juridice noi sau de dezvoltarea muzeologiei, etnologiei, metodelor de cercertare

etc. Direcţiile strategice de acţiune sunt cele generale, înscrise atât în proiectul de management

cât şi în ROF-ul muzeului; ele sunt adaptate specificului unui muzeu de etnologie în aer liber

şi au rezultat în urma unei analize a instituţiei incluzând şi analiza SWOT. Activitatea

muzeului se desfăşoară pe baza planului de activitate alcătuit pe termen lung şi mediu,

rectificat prin planurile de activitate anuale.

Strategia de valorificare constă în amenajarea terenului nou, presupunând două

obiective fundamentale: completarea unor aspecte insuficient sau deloc reprezentate în cadrul

expoziţiei existente (din sectorul vechi) şi crearea unui spaţiu de animaţie şi de agrement

1 Bernard Dagenais, Campania de relaţii publice, ed. Polirom, 2003, p.98

4

pentru public, cu dotări corespunzătoare, care să permită exercitarea vocaţiei instituţiei de

"museum vivum", prin valorificarea într-o manieră vie şi dinamică a patrimoniului etnologic.

Strategia de conservarea a acestui patrimoniu se referă la păstrarea, modificarea şi

completarea unor sectoare mai vechi ale acestui patrimoniu.

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” dincolo de patrimonial de excepţie cuprins în

expoziţia permanentă de arhitectură vernaculară, aduce mereu în actualitate mărturii ale

creaţiei populare, illustrate cu ajutorul unor ţărani anonimi, meşteri populari care prin tehnica

tradiţională şi cu unelte specifice genului creaţiei pe care îl reprezintă, demonstrează modul de

evaluare ale obiectelor de altădată. Galeria de artă populară contemporană reuneşte în

expoziţia permanentă cu vânzare, obiecte realizate de creatori populari contemporani, de artişti

plastici, de mici societăţi profilate pe domeniul artei populare.

Librăria muzeului cuprinde o importantă ofertă de publicaţii de cercetare-volume de

studii ale celor mai prestigioşi specialişti în domeniul etnologiei, etnografiei, muzeologiei;

publicaţii de promovare a patrimoniului muzeal- pliante, ghiduri, albume. Deaesemenea, un

bogat material pe suport electronic-CD, DVD, casete audio şi video, vine în sprijinul celor

dornici de cunoaştere virtuală a tezaurului de valori culturale cuprinse în patrimoniul

muzeului, cât şi a teatrului muzical folcloric.

În contrast cu punctele forte ale acestei analize regăsim şi puncte slabe.

Având în vedere importanţa specialiştilor şi a meşterilor cu meserii tradiţionale în

procesul de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, insuficienţa programelor de

formare şi de specializare a resurselor umane prin învăţământul formal şi prin cel paraformal

reprezintă o slăbiciune importantă în atingerea obiectivelor strategice; lipsa unei abordări

intersectoriale privind punerea în valoare a patrimoniului cultural, îndeosebi în relaţie cu

turismul şi alte servicii pentru consumator. Deasemenea Muzeul se confruntă cu probleme

vizând insuficienţa personalului de specialitate în domeniul managementului de proiecte sau

managementului cultural, deficienţe strategice şi manageriale sub aspectul perceperii şi

promovării activităţilor culturale drept produse destinate consumului cultural, relevate în:

activitate de promovare redusă;număr redus de parteneriate (cu autorităţile locale, organizaţii

non-guvernamentale, alte instituţii, mass-media), insuficienţa formelor de asociere, în afara

cadrului instituţional a specialiştilor în domeniul patrimoniului.

În privinţa oportunităţilor menţionăm: Fondurile Structurale; lipsa din programa

şcolară a unor domenii ce ar putea fi acoperite prin educaţie culturală, complementaritatea cu

sistemul de învăţământ, în anumite direcţii; concurenţa scăzută în oferta culturală existenţa

5

programelor de finanţare naţionale şi internaţionale altele decât cele din Fondurile Structurale;

poziţionare favorabilă pentru includerea în circuite turistice.

În ceea ce priveşte ameninţările, riscurile naturale, s-au realizat numeroase studii

precum “zone de risc natural” pentru cele trei categorii de risc natural (seisme, alunecări de

teren, inundaţii). Riscurile antropice sunt considerate principale ameninţări la adresa

Patrimoniului Naţional al Muzeului: birocraţia excesivă; pierderea interesului public; scăderea

alocaţiilor bugetare şi, implicit, a posibilităţilor de finanţare; neincluderea în circuitele

culturale europene sau internaţionale.

Definirea obiectivelor

Odată stabilit diagnosticul, acesta trebuie tradus în obiective operaţionale, “Un

obiectiv este o intenţie de acţiune referitoare la un client-ţintă, formulată cu scopul de a ajunge

la o situaţie dorită pornind de la o situaţie dată”2.

În ceea ce priveşte valorificarea şi consolidarea Patrimoniului Naţional al Muzeului

Dimitrie Gusti, ca obiective fundamentale precizăm:

Reconstituirea unui centru de sat: spaţiu emblematic pentru viaţa spirituală,

socială şi economică a comunităţilor rurale, pornind de la monumente representative,

deja existente în acest perimetru: biserica Turea, gospodăria de meşteşugari din

Lăzeşti, cuptorul comunal. Într-o prima etapă, în acest spaţiu, va fi transferată o şcoală,

care se va amplasa în vecinătatea cuptorului, urmând ca ulterior să fie identificate, pe

teren, şi aduse în muzeu şi alte construcţii comunitare specifice

Reîntregirea gospodăriei Campani, prin transferea casei din sectorul vechi (din

vecinătatea clădirii administrative) în perimetrul în care sunt expuse anexele acesteia.

Amenajarea în colţul din stânga al intrării, din vecinătatea parcului Herăstrău, a

unui spaţiu de agrement, cu jocuri tradiţionale pentru copii. În acest spaţiu vor fi

transferate locomotiva (aflată în prezent în sectorul vechi) şi cele două vagoane (aflate

lângă Teatrul de Vară), în care se va amenaja "cafetăria".

Datorită unor modificări survenite anterior, se vor efectua şi unele corecţii prin

transferuri de monumente din şi către sectorul nou.

2 Potrivit lui Desaulniers, 1985, p.68

6

Construirea pe locul casei Campani (ce se transferă în sectorul nou), din

vecinătatea clădirii administrative, a unui spaţiu în care se va amenaja o "Galerie a

artizanilor" (spaţiu eveniment) şi o librărie. Ele vor înlocui spaţiul actual, inadecvat

acestor activităţi.

La intrarea dinspre "Mioriţa" se va construi un spaţiu comercial, tip restaurant.

Amenajarea unei parcări la intrarea dinspre "Mioriţa".

Publicul țintă

Proiectul este menit să demonstreze înalta importanţă culturală şi istorică a muzeului

cu ajutorul publicului țintă. Dorim să recrutăm noi clienţi care să ne recomande şi altora, să

oferim informaţii jurnaliştilor, să-i câştigăm de partea noastră pe nemulţumiţi. Marketingul şi

relaţiile publice urmăresc construirea conştiinţei publice legate de muzeu, expoziţiile sale şi

activităţile educaţionale în comunitate, dezvoltă planuri de marketing şi publicitate, în scopul

atingerii unei audienţe cât mai largi. Publicul, mediile de informare sunt beneficiarii serviciilor

suplimentare oferite de muzeu, prin activităţile derulate în cadrul relaţiilor publice.

Axa de comunicare

Ideea principală în jurul căreia s-a conturat valorificarea patrimoniului a fost amenajarea

de noi terenuri şi conservarea şi îmbunătaţirea unor sectoare mai vechi.

Pentru a sublinia idee de valorificare a patrimoniului putem face apel la plăcere, muzeele

dau posibilitatea vizitatorilor să evadeze din preocupările lor cotidiene, pentru a obţine

momente de plăcere şi relaxare, contracarând astfel ideea conform căreia muzeele sunt un loc

dedicat culturii elistice, sfidătoare şi plictisitoare.

Mesajul acestei strategii ar putea fi „Armonia între om, tradiţie şi cultură”.

7

Identificarea strategiei de comunicare

În această etapă strategiile sunt relativ simple şi se bazează pe trei principii dinstincte: „a

face vâlvă” în jurul produsului, activităţii pe care vrem să o întreprindem , acest princupiu ar

ajuta la obţinerea de fonduri suplimentare din partea altor organizaţii pentru îndeplinirea

obiectivelor; principiul repetiţiei, aşa cum arată studiul comportamentului uman, are o mare

influenţă în ceea ce priveşte captarea importanţei problemei de către indivizi prin ajutorul

campaniei publicitare; ultimul principiu, şi nu cel din urmă, cel al creaţiei are un rol major în

ceea ce priveşte captarea imaginaţiei şi atragerea atenţiei. Vom vedea că nu vom avea nevoie

de un buget mare pentru a desfăşura o campanie plină de imaginaţie.

Stabilirea bugetului și calendarului

Muzeul Satului Dimitrie Gusti se întinde pe 10 ha. Aici au fost aduse din locurile de

origine gospodării ţarăneşti, construcţii cu caracter comunitar pentru a reflecta cultura şi

civilizaţia sătească din România. În prezent, expoziţia permanentă cuprinde 121 de complexe

dinstincte, totalizând 338 de monumente, iar patrimoniul mobil însumează 53828 de obiecte.

Cheltuielile de funcţionare şi de capital ale Muzeului sunt finanţate din venituri proprii şi

subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Veniturile proprii se realizează din: tarife intrare muzeu, taxe fotografiere/filmare;

comercializarea produselor de factură ţărănească prin Galeria de Artă Ţărănească;

comercializarea de suveniruri privind Muzeul sau alte obiective culturale în cadrul Galeriei de

Artă Ţărănească; etc. Instituţie publică cu finanţare de la Bugetul de Stat şi din venituri

proprii, a înregistrat

următoarea execuţie bugetară:

Încasări totale realizate 748.474 lei din care:

97,26 % adică 728.000 lei subventie de la ordonatorul principal de

credite Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional;

8

2,74 % adică 20.474 lei venituri proprii;

În totalul veniturilor proprii încasate de 20.474 lei (100 %)

structură în lei şi procente a fost:

a) venituri din taxe intrare 6.750 lei adică 32,96 %;

b) venituri din vânzarea produselor de artă populară în regim de consignaţie 13.724 lei adică

67,04 %.

Bugetul statului va avea următoarea structură:

Producţia scrisă ( pliant, afise, scrisori etc) ………………………………... 1000 de euro

Publicitatea(conceperea, realizarea, plasarea în mass-media, comisionul agenţiei)

……………………………………………………………………….. 2000 de euro

Obiecte promoţionale( obiecte decorative, stilouri promoţionale, ecusoane)

………………………………………………………………………… 200 de euro

Organizarea unui eveniment (conferinţa de presă, comunicat de presă, personalul de servire,

rezervarea săli)………………………………………………………. 750 de euro

Secretariat(telefonul, papetărie, fotocopiatorul)……………………………... 250 de euro

Evaluare……………………………………………………………………. 4200 de euro

Calendarul activităţilor cu privire la strategia de valorificare şi consolidare a

Patrimoniului Naţional al Muzeului Dimitrie Gusti este elaborat pentru prima decadă a anului

2011.

Elaborarea instrumentelor de control și evaluare

Controalele efectuate de diverse instituţii abilitate (pompieri,Garda de mediu)nu au gasit

nereguli esenţiale şi nu au facut recomandări ; pe baza controlului propriu s-au luat însă măsuri

9

pentru îmbunătătirea activităţii de pază, antincendiu şi antiefracţie şi pentru instruirea

personalului de supraveghere .

Potrvit ordinului ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr.2530/24.12.2009,

rezultatul final pe anul 2010 al evaluării intermediare a managementului Muzeului Naţional al

Satului Dimitrie Gusti, instituţie publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii şi

Patrimoniului, nota comisiei de evaluare a fost 10.00 – doamna Paulina Popoiu, Managerul

Muzeului Naţional al satului „Dimitrie Gusti”.

Reuşita campaniei, adică valorificarea şi consolidarea patrimoniului naţional al Muzeului

Naţional al Satului Dimitrie Gusti se va realiza numai dacă se va ţine cont de tot ce este

menţionat în acest plan de campanie.

Documente care fac parte din arhivele Muzeului Satului dar şi fapte contemporane,  vor

scrie o pagină din istoria instituţiei în expoziţia  De la Muzeul Satului Românesc la Muzeul

Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” -  75 de ani(1936-2011) dar şi în cadrul mesei rotunde ,,

Aminitiri şi gînduri”.Muzeul Satului  este alcătuit din ,, toate satele României” de aceea  ziua

de duminică va fi rezervată comunităţilor care au monumente  în muzeul nostru şi care sunt

invitate să participe la sarbătoare care le aparţine, de asemenea.

10

BIBLIOGRAFIE:

- HAINEŞ Rosemarie, Imaginea Instituțională, ed. Universitară, Bucureşti,

2010;

- DAGENAIS Bernard, Campania de relaţii publice, ed. Polirom, Bucureşti,

2003,

- Revista Satului nr. 6, 16-31 martie 2010;

- www.muzeul-satului.ro

- www.ro.wikipedia.org

11