Caietul de Politici al Federatiei Nationale a Patronatului din Agricultura si Industria Alimentara

Federația Națională a Patronatuluidin Agricultură și Industria Alimentară

CAIETUL DE POLITICIAL FEDERAŢIEI NAŢIONALE A PATRONATULUIDIN AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Aprobat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA din 24 noiembrie 2010Actualizat şi reconfirmat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA din 3 iulie 2013

Federația Națională a Patronatului din Agricultură și Industria Alimentară

13 iulie 2013 - CHIŞINĂU

Ce este Caietul de Politici Agricole FNPAIAFederaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA) a scris prima pagină a acestui Caiet de Politici Agricole în august 2010. Atunci a fost iniţiat un proces de discuţii consistente asupra problemelor cu care se confruntă antreprenorii agricoli din Moldova, iar dialogul s-a axat pe găsirea soluţiilor la aceste dificultăţi. Problemele şi soluţiile identificate de antreprenorii agricoli membri FNPAIA au fost notate, sistematizate şi prezentate întru-un document de politici.

Procesul de „scriere” a Caietului de Politici s-a desfăşurat într-un proces larg şi participativ, care a început la Căuşeni în cadrul unei mese rotunde la care membrii FNPAIA din această regiune şi-au exprimat îngrijorările privind dezvoltarea rurală şi dezvoltarea sectorului agricol. Aceşti antreprenori au formulat mai multe propuneri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, de extindere a oportunităţilor economice pentru producătorii agricoli, de protejare a dreptului de proprietate, îmbunătăţire a politicilor sociale şi altele. Propunerile antreprenorilor agricoli din raionul Căuşeni au fost discutate, îmbunătăţite şi completate în continuare în cadrul meselor rotunde organizate în alte regiuni: Orhei, Ştefan Vodă, Hînceşti, Edineţ, Cahul, Floreşti, Bălţi, Soroca, Criuleni, Ungheni. La aceste reuniuni au participat producătorii agricoli aproape din toate raioanele Moldovei.

După discuţiile care au durat cîteva luni, Caietul de Politici a fost aprobat de Consiliul FNPAIA la 24 noiembrie 2010.

Activitatea FNPAIA în viitor va fi ghidată de principiile şi ideile cuprinse în acest Caiet de Politici. Acest fapt va contribui cu siguranţă la soluţionarea mai eficientă a numeroaselor probleme cu care se confruntă producătorii agricoli privaţi şi populaţia din mediul rural în ansamblu, dar şi la construirea unui dialog social eficient între organizaţia patronilor, organizaţia angajaţilor şi instituţiile statului.

Prezentul Caiet de Politici conţine principii şi acţiuni încadrate în domenii de însemnătate majoră, care toate împreună formulează scopul final şi misiunea principală a FNPAIA: crearea condiţiilor favorabile pentru întreprinderile agricole şi reprezentarea intereselor în relaţiile cu autorităţile publice şi sindicatele.

Caietul pe Politici a fost revizuit şi actualizat pe parcursul lunilor aprilie-iunie 2013 în cadrul unor întîlniri cu membrii Federaţiei la nivel local şi a fost reconfirmat de Consiliul FNPAIA la şedinţa de pe 3 iulie 2013.

CAIETUL DE POLITICI AGRICOLE

2 Actualizat şi reconfirmat la şedinţa lărgită a Consiliului FNPAIA

Cuvînt din partea Preşedintelui PREZENTUL document este a doua ediţie a Caietului de Politici Agricole al Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA) şi reprezintă o continuitate a politicilor Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect” – organizaţia care constituie fundamentul structural al FNPAIA.

Caietul de Politici Agricole FNPAIA exprimă esenţa ideilor şi propunerilor patronilor agricoli membri ai Federaţiei, care au fost înaintate în timpul întîlnirilor şi discuţiilor directe cu agricultorii din Moldova. Aceste reuniuni s-au desfăşurat în cadrul celor 11 mese rotunde organizate în perioada august-noiembrie 2010 în diverse localităţi ale ţării care au vizat practic participarea şi reprezentarea producătorilor agricoli din toate raioanele Moldovei. În aprilie-iunie 2013 a avut loc o nouă rundă de consultări cu membrii FNPAIA pentru a actualiza poziţia organizaţiei asupra tuturor capitolelor din Caietul de Politici ediţia 2010 şi pentru a identifica priorităţile curente ale organizaţiei în formularea poziţiei asupra situaţiei din sectorul businessului agricol.

Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară transmite cu această ocazie şi un mesaj de mulţumire adresat Programului Olandez de Cooperare cu Organizaţiile Patronale (DECP, Dutch Employers' Cooperation Programme), pentru susţinerea oferită în realizarea acestui proiect privind elaborarea, în cadrul unui proces participativ, a Caietului de Politici Agricole FNPAIA şi cooperarea strînsă între organizaţiile noastre – cooperare care a început încă în anul 2007.

Prezentul Caiet de Politici Agricole conţine şi face referire la cele mai actuale şi importante politici ce urmează a fi promovate de către FNPAIA la această etapă. Caietul de Politici va fi actualizat şi adaptat la necesităţile producătorilor agricoli, la situaţiile concrete şi cerinţele timpului. FNPAIA va elabora o strategie de comunicare axată pe priorităţile Caietului de Politici Agricole şi de promovare a ideilor acestuia. De asemenea, FNPAIA va elabora o strategie de lobby şi va solicita permanent discutarea Caietului de Politici Agricole în comisiile parlamentare şi în Guvern în vederea transpunerii propunerilor producătorilor agricoli în practică în scopul creării unui mediu favorabil businessului agricol, creşterii economice şi bunăstării sociale în zonele rurale.

Experienţa şi activităţile membrilor organizaţiei noastre ne dau autoritatea necesară pentru a lansa acest dialog asupra politicilor în domeniul agricol în Moldova. Lucrînd împreună, vorbind cu o voce unificată şi ca o organizaţie reprezentativă, putem obţine lucruri pe care întreprinderile nu le pot realiza individual ori răzleţit. În acest context, FNPAIA aduce mulţumiri membrilor săi care au participat activ şi conştient la elaborarea acestui Caiet de Politici şi sunt membri activi ai organizaţiei.

FNPAIA speră că acest Caiet de Politici va încuraja Guvernul spre o nouă deschidere, va îmbunătăţi procesul de elaborare a politicilor guvernamentale şi va construi un capital economic şi social pentru ţară. Existenţa unui dialog funcţional cu partenerii sociali va aduce doar beneficii societăţii. Iar FNPAIA va informa constant membrii săi despre progresul obţinut în realizarea Caietului de Politici Agricole.

Alexandru SLUSARI,Preşedinte FNPAIA



CUPRINS:

I. POLITICI FUNDAMENTALE ................................................................... 4

II. POLITICI PRIVIND SUBVENŢIONAREA AGRICULTURII ..................... 9

III. POLITICI PRIVIND PIAŢA FINANCIARĂ ................................................ 11

IV. POLITICI PRIVIND ADMINISTRAREA APELOR ÎN SCOPUL IRIGĂRII TERENURILOR ........................................................................................ 12

V. POLITICI FISCALE ŞI VAMALE .............................................................. 12

VI. POLITICI PRIVIND SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT ŞI CEL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ ........................................................... 15

VII. POLITICI PRIVIND PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR AGRICOLE..................................................................... 16

VIII. COOPERAREA AGRICULTORILOR ....................................................... 17

IX. POLITICI PRIVIND PROTECŢIA CONCURENŢEI ŞI COMBATEREA PRACTICILOR MONOPOLISTE ............................................................. 18

X. POLITICI PRIVIND DEZVOLTAREA ZONELOR RURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................................... 19

XI. POLITICI FUNCIARE .............................................................................. 21

XII. POLITICI PRIVIND STATUTUL JURIDIC AL BUNURILOR AGRICOLE ALE FOSTELOR GOSPODĂRII COLECTIVE ....................................... 23

XIII. POLITICI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ .......... 23

XIV. POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI, FORŢA DE MUNCĂ ........ 24

XV. POLITICI PRIVIND ROLUL ŞTIINŢEI. ÎNVĂŢĂMÎNTUL ÎN AGRICULTURĂ ....................................................................................... 26

XVI. POLITICI PRIVIND COMUNICAREA ŞI ROLUL PRESEI ..................... 28



Regimul constituţionalConstituţia este Legea Supremă a statului. Prin urmare, nici un act normativ care contravine prevederilor Constituţiei nu poate avea putere juridică.Considerăm că principiile de bază privind proprietatea, munca, activitatea de întreprinzător, libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale, exploatarea raţională a pămîntului şi a celorlalte resurse naturale trebuie să fie reglementate în alte acte normative în conformitate cu prevederile constituţionale şi în spiritul Constituţiei.Ne pronunţăm pentru o strictă respectare a principiilor constituţionale ce se referă la drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.Considerăm că statul trebuie să promoveze o politică în domeniul economic şi social pornind de la principiile constituţionale potrivit cărora Moldova este un stat cu o economie de piaţă orientată social, bazată pe proprietatea privată şi cea publică, antrenate în concurenţă liberă.Sprijinim principiul separării puterilor în stat şi considerăm că ramurile puterii trebuie să colaboreze doar în limitele prevăzute de Constituţie.Considerăm că amestecul puterii legislative sau executive în activitatea judecătorească afectează grav drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, consfinţite de legislaţia naţională şi acordurile internaţionale.

Proprietatea privată Instituţia proprietăţii private se află la baza sistemului economic, social şi politic, astfel protejarea ei constantă este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului.Considerăm că proprietatea privată presupune dreptul exclusiv al titularului de a dispune de obiectul proprietăţii sale în interesul şi beneficiul său.Considerăm că proprietarii de terenuri, în virtutea dreptului lor de proprietate, au şi obligaţia de a exploata terenurile agricole eficient şi în conformitate cu normele agrotehnice.Considerăm că orice limitare a drepturilor la proprietate sau lipsire de aceste drepturi poate fi aplicată doar în cazurile de utilitate publică cu o despăgubire echitabilă sau atunci cînd este încălcat dreptul terţei persoane.Ne pronunţăm pentru ca dispoziţiile legale care ar reglementa limitarea dreptului de a dispune de proprietate să fie în conformitate cu normele constituţionale şi să nu urmărească pierderea dreptului de proprietate sau limitarea nejustificată a acestui drept, ci să aibă în vedere un interes public justificat.Considerăm că sancţionarea pentru utilizarea defectuoasă a terenurilor agricole după modelul altor ţări presupune aplicarea unor măsuri de pedeapsă faţă de persoanele care nu administrează corect proprietatea funciară. În acest sens credem că este necesară modificarea legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin includerea unor sancţiuni dure pentru asemenea încălcări.

CAPITOLUL I

POLITICI FUNDAMENTALE



Ne pronunţăm pentru ca asemenea sancţiuni să fie aplicate gradual, ţinînd cont de caracterul grav al fiecărui caz în parte şi de paguba care a fost adusă.

Economia de piaţăSistemul economic actual se bazează pe economia de piaţă cu orientare socială şi funcţionează în baza proprietăţii private şi iniţiativei private a beneficiarilor drepturilor de proprietate. Subiecţilor antreprenoriatului le este asigurat prin lege dreptul deplin de a desfăşura activitatea, ţinînd cont de propriile interese economice. Considerăm că nu trebuie să fie adoptate nici un fel de legi şi norme noi care ar limita drepturile întreprinzătorilor de a activă liber în vederea obţinerii de profit. Totodată, pledăm pentru ridicarea responsabilităţii sociale a antreprenorilor rurali, respectarea drepturilor omului şi protecţia mediului.Considerăm că statul nu trebuie să întreprindă acţiuni care ar limita concurenţa sau ar favoriza întreprinderile cu capital de stat în defavoarea celor cu capital privat.Considerăm că statul nu trebuie să se implice în stabilirea administrativă a preţurilor, cu excepţia preţurilor la cîteva produse agricole de importanţa socială majoră. Drept pîrghie eficientă economică de influenţă asupra preţurilor la produsele agroalimentare poate servi politica de intervenţii. La fel, sprijinim măsurile economic-administrative de intervenţie a statului în procesul de formare a preţurilor prin eficientizarea esenţială a combaterii monopolurilor, în special prin contracararea şi sancţionarea aspră a acordurilor anti-concurenţă (de cartel).

Economia subteranăEconomia informală este un fenomen care a luat în ultimul timp o amploare uriaşă şi reprezintă acum un pericol real pentru securitatea social-economică a ţării. Combaterea acestui flagel urmează a fi declarată drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.Considerăm că, de fapt, constrîngerea sectorului informal al economiei naţionale în scurt timp va face posibilă majorarea semnificativă a subvenţiilor în agricultură.Îi îndemnăm pe toţi agricultorii să renunţe la activităţi economice subterane, cum ar fi angajările neoficiale, necontabilizarea producţiei agricole, vînzări fără documente de evidenţă şi evaziuni fiscale.

Combaterea corupţieiCorupţia este unul din factori principali care împiedică dezvoltare durabilă a businessului naţional şi, în special, dezvoltarea agrobusinessului.Pledăm pentru implementarea unei reforme administrative, care se va solda cu micşorarea numărului autorităţilor statale care reglementează activitatea de întreprinzător, cu majorarea substanţială a salariilor funcţionarilor publici şi înăsprirea esenţială a sancţiunile faţă de funcţionarii publici corupţi.Propunem efectuarea unei analize ample a legislaţiei în vigoare pentru eliminarea oricăror ambiguităţii din actele normative ce reglementează activitatea de întreprinzător. Pledăm pentru extinderea maximă a sistemului de „ghişeu unic” în procesul obţinerii de către antreprenori a licenţelor, autorizaţiilor, certificatelor etc.



Investiţiile şi securitatea lorScopul principal al investiţiilor este crearea locurilor de muncă şi creşterea bunăstării. Investiţiile în agricultură reflectă imaginea investiţională generală. Aceasta se referă la toate categoriile de investiţii (interne, externe, publice sau private) care în prezent se situează la un nivel mult sub potenţialul şi necesităţile minime ale ramurii. Considerăm că este necesară favorizarea legislativă a investiţiilor în sectorul agrar şi garantarea drepturilor asupra obiectului investiţiilor şi asupra profiturilor obţinute în urma acestora.Considerăm că impulsionarea investiţiilor private nu este posibilă fără proiecte investiţionale ale statului, în special în infrastructura businessului agrar – drumuri, sisteme de irigare, apeducte şi canalizare, reţele de telefonie şi Internet etc. Investiţiile publice în infrastructură pot juca un rol foarte important la stimularea investiţiilor private şi pot soluţiona multe probleme sociale ale locuitorilor din spaţiul rural.Considerăm că autorităţile statale şi organizaţiile non-guvernamentale trebuie să participe mai activ la atragerea resurselor externe, necesare îmbunătăţirii infrastructurii, precum şi să iniţieze proiecte proprii de parteneriat public-privat.Considerăm că sporirea fluxului investiţional va depinde de normalizarea climatului investiţional, încetarea intervenţiei nejustificate a statului în organizarea businessului privat şi crearea unui cadru concurenţial sănătos.Considerăm că modificările prea dese ale legislaţiei descurajează investiţiile în agricultură şi creează o atmosferă de nesiguranţă investiţională. Pledăm pentru acordarea mai multor facilităţi fiscale sau alocarea subvenţiilor mai semnificative pentru investitorii cu sediul în mediul rural, fapt care va contribui la dezvoltare mai rapidă a localităţilor rurale.

Societatea civilă, transparenţa decizională şi participarea la procesul de adoptare a deciziilorSocietatea civilă este o componentă indispensabilă a unei societăţi democratice şi trebuie să servească la menţinerea stabilităţii şi consolidării sistemului politic şi social. Considerăm că legislaţia trebuie să garanteze şi să asigure componentelor societăţii civile posibilitatea de a îndeplini pe deplin funcţiile lor sociale.Ne pronunţăm pentru ca practica legislativă să prevadă discutarea cu organizaţiile non-guvernamentale de profil a tuturor subiectelor incluse în actele normative care vizează membrii acestor organizaţii. În special, pledăm pentru ca toate proiectele actelor normative ce vizează agricultura să fie coordonate cu Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară.Propunem ca desemnarea candidaturii la funcţia de Ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare să fie consultată cu organizaţiile non-guvernamentale specializate în domeniul agroalimentar. Pledăm pentru eficientizarea dialogului social în Republica Moldova. Ne pronunţăm, mai ales, pentru îmbunătăţirea dialogului social la nivel ramural între Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industrie Alimentară, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind” şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.Milităm pentru ca orice iniţiativă ce vizează drepturile şi libertăţile fundamentale (dreptul de proprietate sau alte drepturi ce ţin direct de activitatea întreprinzătorilor agricoli) să fie supusă unui proces de dezbateri publice care ar include şi discuţii cu reprezentanţii societăţii civile. În acest scop, considerăm



că organizaţiile sau grupurile de cetăţeni implicate trebuie să aibă acces la toate proiectele de legi şi alte acte normative.Considerăm că este foarte importantă garantarea dispoziţiilor constituţionale privind caracterul public al şedinţelor Guvernului şi Parlamentului.Considerăm că societate civilă trebuie să fie permanent informată privind toate condiţiile de creditare a Moldovei de către FMI, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale şi să participe la negocierile cu aceste instituţii pe toate subiectele de politica agrară.Credem că trebuie garantat prin lege dreptul organizaţiilor non-guvernamentale de a avea acces la orice fel de informaţie care vizează procesul legislativ (iniţiative, proiecte de lege) şi dreptul acestora de a participa la şedinţele comisiilor parlamentare şi de a-şi prezenta poziţia asupra proiectelor de legi discutate.Propunem semnarea în termeni proximi a unui acord strategic între principalele organizaţii non-guvernamentale specializate în agricultură. Acest acord va include atît problemele sectorului agroalimentar, cît şi soluţiile pe care organizaţiile semnatare le văd univoc. Prin semnarea unui asemenea acord, aceste organizaţi non-guvernamentale îşi asumă responsabilitatea de a coordona activităţile întru implementarea soluţiilor la dificultăţile nominalizate în acord. Considerăm oportună organizarea unor proteste paşnice şi legale în situaţiile în care în cadrul dialogului social sunt epuizate toate mijloacele de negocieri.

Aplicarea efectivă a legii şi accesul la justiţieO justiţie independentă şi profesionistă este o instituţie care garantează drepturile patrimoniale şi interesele de afaceri ale locuitorilor din zonele rurale şi stabilitatea acestor relaţii. Considerăm că accesul eficient la justiţie ce include dreptul la o judecată imparţială este unul dintre drepturile fundamentale ale omului şi cea mai sigură garanţie pentru excluderea oricărui abuz şi garantarea strictă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului. Considerăm că accesul la justiţie trebuie să fie real şi eficient şi să garanteze posibilitatea de satisfacere a drepturilor persoanelor care se adresează justiţiei în cadrul unui proces corect şi în termeni rezonabili. Termenul extins de examinare a dosarelor este asociat cu lipsa accesului la justiţie. Considerăm că, în prezent, puterea judecătorească nu corespunde în deplină măsură criteriilor independenţei şi profesionalismului, în condiţiile în care există amestec din afară în procesul judiciar, corupţie sau lipsă de profesionalism a persoanelor implicate în procesul de înfăptuire a justiţiei. Constituirea unui sistem judiciar ce ar corespunde unor asemenea cerinţe este unul dintre cele mai importante obiective care stau în faţa statului. Considerăm că realizarea drepturilor fundamentale prevăzute de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu este posibilă fără constituirea unor organe judiciare competente, imparţiale şi independente de orice presiuni din afară, care să se conducă în activitatea lor exclusiv de lege.

Soluţionarea alternativă a litigiilorNe pronunţăm pentru aplicarea cît mai largă a metodelor alternative de soluţionare a litigiilor comerciale – cum ar fi arbitrajul şi medierea. Aceste metode şi-au demonstrat eficienţa în soluţionarea litigiilor patrimoniale, inclusiv a celor funciare.



Considerăm că arbitrajul şi medierea oferă o cale simplă, operativă şi puţin costisitoare pentru soluţionarea litigiilor şi, în acelaşi timp, contribuie la instaurarea în comunităţi a unui climat de bună înţelegere şi cooperare între întreprinzătorii agricoli.Considerăm că promovarea instituţiei arbitrajului şi medierii trebuie efectuată prin măsuri de informare şi educare a întreprinzătorilor agricoli, prin oferirea modelelor de documente ce se referă la soluţia arbitrală.

Integrarea europeanăStabilirea obiectivului de integrare în Uniunea Europeană drept o prioritate a politicii moldoveneşti este un factor care va determina decisiv dezvoltarea economică, socială şi politică a Republicii Moldova.Totodată, menţionăm că integrarea europeană nu este un scop în sine, dar reprezintă pentru ţara noastră o oportunitate de a implementa standardele europene de calitate a vieţii, inclusiv în zonele rurale, accesul liber la piaţa de desfacere şi conectarea la politica europeană agricolă cu alocarea unor subvenţii adecvate, care ar propulsa dezvoltarea sectorului. Considerăm că procesul de pregătire pentru integrarea europeană implică modernizarea reală a tuturor instituţiilor statului pentru a le face compatibile cu cele europene, iar toate reformele în această direcţie trebuie realizate în consens cu societatea civilă şi cu sprijinul ei.Este inadmisibilă mimarea procesului de integrare europeană prin efectuarea unor proceduri formale fără implementarea unor reforme structurale interne.Solicităm informaţii exacte şi complete privind politicile europene şi toate angajamentele asumate de Guvern privind implementarea regulilor Uniunii Europene, programelor de reformă şi racordare la standardele europene.

Organizaţia Mondială a Comerţului Considerăm că Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) poate fi un instrument eficient pentru protecţia împotriva măsurilor netarifare şi altor bariere în calea comerţului, deoarece barierele netarifare, precum tranzitarea scumpă sau procedurile vamale îndelungate, reduc semnificativ accesul la pieţele noi.Totodată, afirmăm că aderarea Moldovei la OMC a fost produsă în cele mai dezavantajoase condiţii cu menţinerea unor tarife foarte reduse la importul produselor agroalimentare. În context, pledăm pentru folosirea la maximum a măsurilor de sprijin a agriculturii, admise în acordul de aderare a Republicii Moldova la OMC.Ne pronunţăm pentru o politică comercială activă a statului pe plan extern, care să faciliteze accesul producătorilor de mărfuri şi servicii la alte pieţe.Considerăm că trebuie folosite toate instrumentele oferite de OMC pentru protecţia intereselor comerciale ale Moldovei atît prin contracararea barierelor netarifare impuse mărfurilor moldoveneşti, cît şi prin iniţierea şi susţinerea acţiunilor anti-dumping.La nivel global piaţa zahărului nu este liberă, fiind aplicate măsuri protecţioniste şi acordate subvenţii. În aceste condiţii, producerea şi comercializarea zahărului în regim de comerţ liber (fără protejarea pieţei interne) practic este imposibilă. Astfel, ne pronunţăm pentru menţinerea măsurilor protecţioniste, agreate cu OMC la importul zahărului.



Acordul de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea EuropeanăConsiderăm că agricultura Moldovei practic nu este gata pentru aplicarea, începînd cu anul 2014, a Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană. Acest fapt va reduce şi mai semnificativ competitivitatea sectorului agrar naţional.Totodată, conştientizăm că fără semnarea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv Republica Moldova nu se poate integra în continuare în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă imposibilitatea accesării fondurilor europene pentru susţinerea agriculturii.Ne pronunţăm pentru menţinerea, după semnarea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv, pe un termen maxim admisibil, a taxelor vamale existente pentru importul produselor agroalimentare.Totodată, pledăm pentru majorarea cît mai rapidă şi cît mai semnificativă a nivelului de subvenţionare a sectorului agrar şi acordarea facilităţilor fiscale agricultorilor. Aceste măsuri vor contribui parţial la diminuarea impactului negativ pentru sectorul agrar, ca urmare a semnării Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană.

Agricultura şi industria alimentară în contextul actului de guvernareAgricultura şi industria alimentară asigură direct peste 20% din PIB-ul Republicii Moldova şi indirect contribuie la formarea aproximativ a 40% din PIB-ul ţării. Agricultura este ramura de bază pentru menţinerea satelor. Peste jumătate din populaţia Republicii Moldova locuieşte în comunităţile rurale. Mai mult de o treime din numărul total al angajaţilor oficiali activează în sectorul agrar. Circa 400 de mii de persoane din satele Moldovei prelucrează terenurile agricole în mod individual. În acest context, insistăm ca ramura agriculturii şi industriei alimentare să fie declarată una prioritară în programul Guvernului şi în Strategia de Dezvoltare Moldova 2020.Considerăm că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare urmează a fi redenumit în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale şi Industriei Alimentare.Pledăm pentru ca Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Rurale şi Industriei Alimentare să deţină concomitent şi funcţia de Prim-viceprim-ministru.

CAPITOLUL II

POLITICI PRIVIND SUBVENŢIONAREA AGRICULTURII

Subvenţiile în agriculturăSprijinul direct, prin acordarea unei sume băneşti producătorilor agricoli, practicat pe parcursul anilor precedenţi (2006-2012), s-a dovedit a fi un factor care a stimulat dezvoltarea agrobusinessului.Considerăm că fără acordarea subvenţiilor semnificative nu este posibilă ridicarea rentabilităţii şi capacităţii de concurenţă a produselor agricole moldoveneşti.



Credem că subvenţionarea insuficientă a agriculturii este un factor de bază ce determină slaba capacitate de concurenţă a produselor din Moldova pe pieţele mondiale şi cele regionale, ceea ce scade veniturile agricultorilor şi interesul potenţialilor investitori interni şi externi.Pledăm pentru majorarea treptată a cotei subvenţiilor raportate la partea cheltuielilor din bugetul de stat, care urmează să atingă în anul 2015 cota de 10% din suma totală a cheltuielilor bugetare.Considerăm că sectorul agricol trebuie sprijinit de stat în mod permanent, deoarece sporirea veniturilor în agricultură este un factor care va determina ridicarea standardelor de viaţă, menţinerea locurilor de muncă şi a modului de trai tradiţional, va determina un salt calitativ al dezvoltării industriei alimentare.Menţionăm că majorarea substanţială a subvenţiilor devine o necesitate vitală pentru agricultura moldovenească în contextul semnării recente de către Republica Moldova a Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană, fapt care va reduce şi mai semnificativ competitivitatea sectorului agrar naţional.Vom acorda orice sprijin posibil Guvernului Republicii Moldova (cu excepţia celui politic) pentru accesarea mai multor fonduri de sprijin al sectorului agrar din fondurile ENPARD. Considerăm că sunt necesare două tipuri de subvenţii: subvenţiile generale, acordate pentru marea majoritate a producătorilor agricoli; şi subvenţiile speciale, alocate pentru creşterea producţiei agricole de valoare înaltă.

Catalogarea subvenţiilorConsiderăm că în prezent pentru dezvoltarea agriculturii pot fi aplicate următoarele măsuri de sprijin al producătorilor agricoli:I. SUBVENŢIILEGENERALE1. Acordarea subvenţiilor pentru fiecare hectar prelucrat al terenurilor agricole2. Compensarea parţială a costurilor fertilizanţilor şi produselor de uz fitosanitar3. Compensarea parţială a costurilor motorinei folosite pentru efectuarea lucrărilor agricole4. Compensarea parţială a costurilor seminţelor de elită şi super-elită5. Subvenţionarea ratelor dobînzilor la creditele rambursate de către agricultori 6. Subvenţionarea primelor de asigurare în procesul de asigurare a riscurilor de producţie în

agricultură.

II. SUBVENŢIILESPECIALEINVESTIŢIONALE7. Stimularea procurării tehnicii şi utilajului agricol moderne, în special, a sistemelor de irigare8. Subvenţionarea plantării livezilor9. Subvenţionarea plantării preponderent a viilor de soiuri de masă10. Subvenţionarea producerii sfeclei de zahăr11. Subvenţionarea procurării utilajului pentru creşterea legumelor pe teren protejat12. Subvenţionarea infrastructurii post-recoltare13. Subvenţionarea utilării şi renovării tehnologice a fermelor zootehnice14. Subvenţionarea agriculturii ecologice.



CAPITOLUL III

POLITICI PRIVIND PIAŢA FINANCIARĂ

Pledăm pentru combinarea subvenţiilor generale şi a celor investiţionale în următorii 3 ani, cu trecere ulterioară la acordarea subvenţiilor pentru fiecare hectar prelucrat al terenurilor agricole după modelul european.

Creditarea în agricultură Creditarea businessului agrar este caracterizată la momentul de faţă prin dobînzi insuportabile şi proceduri anevoioase pentru întreprinzătorii agrari. Cerinţele băncilor comerciale faţă de gaj sunt exagerate.Ne pronunţăm pentru adoptarea unei norme legale care nu va permite băncilor comerciale majorarea ratei dobînzii mai mult de 4% faţă de rata refinanţării a Băncii Naţionale a Republicii Moldova, precum şi mai mult decît dobînda medie pentru depozitele bancare.Pledăm pentru modificarea legislaţiei în sensul simplificării formalităţilor şi reducerea costurilor aferente procesului de gajare (cadastru, notariat), precum şi pentru simplificarea formalităţilor interne ale băncilor care complică obţinerea creditelor.Propunem ca evaluarea gajului să fie efectuată exclusiv de către firme independente, întrunite în cadrul unei Camere Specializate de Evaluare pe lîngă Banca Naţională a Moldovei. Solicităm ca băncile comerciale să sisteze practica de a pune responsabilitatea materială asupra firmelor de evaluare.

Stimularea creditării în sectorul agrar din bugetul de statNe pronunţăm pentru subvenţionarea din bugetul de stat a ratelor dobînzilor la creditele rambursate de către întreprinderile agricole.

Donatorii externiConsiderăm că asistenţa tehnică a donatorilor externi poate fi un factor important de impulsionare a modernizării sectorului agroalimentar şi de organizare structurată a principalelor lanţuri valorice.Ne pronunţăm ca instituţiile statului să fie mai active în atragerea asistenţei tehnice externe.Propunem adoptarea unei norme legale care ar oferi condiţii de implementare maxim avantajoase proiectelor externe care oferă granturi investiţionale agricultorilor autohtoni.Pledăm pentru atragerea mai multor proiecte externe, ale căror condiţii sunt similare cu cele ale proiectului Moldo-Japonez 2 KR.Pledăm pentru participarea reprezentanţelor FNPAIA, precum şi a altor organizaţii non-guvernamentale specializate în agricultură la administrarea proiectelor externe.



CAPITOLUL IV

CAPITOLUL V

POLITICI PRIVIND ADMINISTRAREA APELOR ÎN SCOPUL IRIGĂRII TERENURILOR

Considerăm că în contextul schimbărilor climatice, evidente şi în Republica Moldova, şi în condiţiile insuficienţei surselor naturale de apă, administrarea corectă şi eficientă a resurselor de apă din ţara noastră a devenit una din priorităţile strategice pentru dezvoltarea sectorului agrar.Propunem implementarea următoarelor măsuri de reformare a sistemului de administrare a apelor, care vor fi folosite în scopuri de irigare a terenurilor agricole:a. Permiterea utilizării fîntînilor arteziene în scopul irigării terenurilor agricole.b. Asigurarea accesului liber pentru producătorii agricoli la bazinele lacurilor în scopul folosirii

apei pentru irigare, indiferent de faptul cine este posesorul sistemelor hidrotehnice ale acestor lacuri.

c. Crearea reţelei bazinelor de acumulare a apelor cu infrastructura de canalizare.d. Păstrarea maximă şi utilizarea apelor pluviale, precum şi a apelor subterane pentru procesul

de irigare.e. Micşorarea cu 50% a tarifelor pentru apa utilizată în procesul de irigare.

POLITICI FISCALE ŞI VAMALE

Politica fiscală şi vamală Considerăm că politica fiscală a statului trebuie să ţină cont de situaţia reală din sectorul agrar şi de necesităţile de dezvoltare vertiginoasă ale acestuia. Pledăm pentru stabilitatea politicii fiscale pentru următorii cel puţin 5 ani.Considerăm că numărului impozitelor şi taxelor în agricultură trebuie să fie redus la minim, iar evidenţa şi administrarea acestora să fie simplificată la maxim. Aceasta va încuraja, pe de o parte, atragerea investiţiilor în sector şi, pe de altă parte, va contribui la micşorarea esenţială a economiei subterane.Totodată, pledăm pentru tratamentul egal al tuturor agenţilor economici din agricultură în ceea ce priveşte executarea obligaţiunilor fiscale şi înăsprirea răspunderii administrative şi penale pentru agenţii economici din sectorul informal. Considerăm că statul nu trebuie să stabilească instantaneu majorări de taxe şi impozite, fără coordonarea sau consultarea organizaţiilor ce reprezintă interesele acestei categorii de contribuabili.Ne pronunţăm pentru elaborarea şi aprobarea unor reglementări privind procedurile simplificate de vămuire, după exemplul reglementărilor comunitare (procedura declaraţiei incomplete, procedura declaraţiei simplificate şi procedura de vămuire la domiciliu).



Ne pronunţăm pentru excluderea din legislaţie a oricăror amenzi aplicate pentru acţiuni fără intenţie şi care nu au adus prejudiciu bugetului public. Propunem introducerea în legislaţia fiscală a unei norme speciale care să interzică punerea sechestrului pe conturile întreprinderilor agricole de către oficiile teritoriale fiscale în perioada dintre 1 martie şi 1 noiembrie, deoarece aceste măsuri complică efectuarea lucrărilor agricole legate de recoltarea producţiei agricole, contribuie la creşterea economiei subterane şi pune în pericol securitatea alimentară a ţării.

Impozitul consolidatPropunem introducerea unui impozit consolidat agricol, calculat pe unitatea fixă de suprafaţă de teren agricol, ţinînd cont de indicatorul de fertilitate. Acest impozit va comasa impozitul pe venit, impozitul funciar, taxele rutiere, plata pentru resursele naturale, plata pentru apă şi taxa pentru amenajarea teritoriului. Plătitori ai impozitului vor fi toţi proprietarii sau posesorii terenurilor agricole – persoane fizice sau juridice. Sumele impozitului vor fi încasate deplin în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi. Considerăm că acest impozit va contribui la:1. Uniformizarea presiunii fiscale pentru toţi agenţii economici din agricultură.2. Reducerea semnificativă a evaziunilor fiscale în sectorul agrar.3. Restrîngerea substanţială a sectorului informal din agricultură.4. Majorarea veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi.5. Micşorarea numărului de controale fiscale la întreprinderile agricole.6. Simplificarea administrării fiscale în sectorul agrar.7. Apariţia pentru producătorii agricoli a unui stimulent suplimentar pentru eficientizarea activităţii

economice.8. Reducerea numărului de terenuri agricole neprelucrate.

Impozitul pe venit al persoanelor fiziceNe pronunţăm pentru stabilirea cotei unice a impozitului pe venit pentru persoanele fizice în mărime de maxim 10%.Considerăm că scutirea personală nu poate fi mai mică decît minimul de existenţă calculat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pledăm pentru oferirea facilităţilor fiscale esenţiale angajaţilor tineri care activează în localităţile rurale.

TVAPledăm pentru substituirea mecanismului actual de restituire parţială a TVA la comercializarea producţiei agricole cu sistemul de menţinere a întregii cotei TVA pe conturile producătorilor agricoli, după exemplul Ucrainei.Pledăm pentru revenirea la cota redusă de TVA la zahăr.Ne pronunţăm împotriva practicii depăşirii termenelor legale de restituire a TVA la export şi investiţii şi propunem introducerea penalităţilor, care urmează a fi achitate de către organele fiscale pentru astfel de cazuri.



Politica vamală tarifară şi netarifară în contextul protejării intereselor producătorilor agricoli autohtoniNe pronunţăm pentru menţinerea după semnarea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv pe un termen maxim admisibil a taxelor vamale existente pentru importul produselor agroalimentare.Pledăm pentru menţinerea pe o perioadă extinsă a taxei vamale de 75% la importul zahărului. Propunem anularea taxelor vamale pentru toate componentele infrastructurii de păstrare, sortare, congelare, ambalare şi comercializare a produselor agricole.Ne pronunţăm pentru un control mai riguros din partea statului a calităţii produselor agroalimentare importate în ţara noastră.

Procedurile vamaleNe pronunţăm pentru micşorarea termenelor de perfectare a operaţiunilor de export pentru toate mărfurile agricole de la 10 pînă la 3 zile, iar pentru mărfurile perisabile de la 3 zile pînă la 12 ore.Optăm pentru simplificarea şi reducerea, în măsura posibilă, a documentaţiei necesare pentru export. Ne pronunţăm pentru computerizarea, automatizarea, în măsura posibilă, a procedurilor vamale, precum şi pentru instruirea colaboratorilor vamali în domeniul utilizării tehnologiilor informaţionale.Considerăm că autorităţile vamale şi fiscale implicate în reglementarea comerţului trebuie să îmbunătăţească nivelul de cooperare şi comunicare.

Sistemul de evidenţă contabilăSprijinim simplificarea maximă a sistemului de evidenţă contabilă pentru întreprinderile agricole şi aplicarea pentru toţi antreprenorii din agricultură a sistemului computerizat de evidenţă.

Sistemul de control al activităţii întreprinzătorilor agricoliConsiderăm că este necesară transformarea cît mai urgentă a controlorilor fiscali în auditori fiscali, care urmează mai mult să asiste contribuabilii decît să-i sancţioneze. Agenţii economici care activează în agricultură nu beneficiază de o susţinere informaţională şi logistică satisfăcătoare din partea statului, iar relaţiile cu structurile de stat se limitează la efectuarea controalelor periodice sau inopinate de către diverse organe de control. Considerăm că deseori controalele sunt nejustificate şi au drept consecinţă blocarea activităţii antreprenorilor.Propunem introducerea unui moratoriu pe 3 ani la controalele fiscale în privinţa întreprinderilor care au fost verificate în ultimii 3 ani şi la care nu au fost depistate încălcări semnificative raportate la cifra de afaceri.Considerăm că fiecare agent economic care activează în agricultură trebuie să beneficieze de un tratament egal (inclusiv în domeniul fiscal) din partea statului.



Contribuţiile asigurărilor sociale de statConsiderăm că este rezonabilă menţinerea pentru următorii 3 ani a tarifului maxim al contribuţiilor în bugetul asigurărilor sociale pentru întreprinderile agricole în mărime de 16% din fondul de salarizare, iar diferenţa să fie achitată din bugetul de stat. Insistăm asupra aplicării acestei norme faţă de toate întreprinderile la care cel puţin 80% din angajaţi sunt implicaţi în activităţi agricole.Insistăm ca toţi agricultorii, indiferent de forma organizatorico-juridică şi mărimea suprafeţei de teren agricol prelucrat, să achite contribuţiile de asigurări sociale.

Riscurile asigurate şi redistribuirea lor între stat, agenţii economici şi angajaţiConsiderăm că sistemul de achitare a concediului medical din contul angajatorului este un impozit neoficial, adăugat la contribuţiile de asigurări sociale de stat, care, de fapt, cuprind riscul de îmbolnăvire al salariatului. Pledăm pentru anularea cît mai rapidă a normei respective din legislaţie şi trecerea riscului respectiv în gestiunea administrativ-financiară a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.Considerăm că riscurile asigurate ce ţin de tratamentul balneo-sanitar al angajaţilor pot fi transferate direct la întreprinderi, cu micşorarea concomitentă a acestor plăţi în fondul asigurărilor sociale de stat.

Pensionarea angajaţilor în agriculturăPledăm pentru un sistem echitabil de pensionare în agricultură care ar lua în considerare munca depusă, impactul acesteia asupra sănătăţii, precum şi rentabilitatea activităţilor în agricultură.Propunem ca bugetul de stat şi/sau cel al asigurărilor sociale să devină co-finanţatori la acumularea contribuţiilor de asigurări sociale necesare pentru calcularea pensiilor lucrătorilor din agricultură în perioada pe cel puţin următorii 10 ani. Optăm pentru lansarea în Republica Moldova a fondurilor nestatale de pensii.

Sistemul asigurărilor obligatorie de asistenţă medicalăPledăm pentru ca într-un termen rezonabil scurt să fie revizuit actualul sistem de asigurări obligatorii de asistenţă medicală şi anulate primele obligatorii de asigurare medicală. Însă, pentru început, propunem ca pentru lucrătorii agricoli, atunci cînd nu sunt efectuate lucrări agricole, să fie prelungit termenul acţiunii poliţelor de asigurarea medicală în perioada „nelucrătoare” în agricultură pînă la 150 de zile consecutive în an.

CAPITOLUL VI

POLITICI PRIVIND SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ŞI CEL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ



CAPITOLUL VII

POLITICI PRIVIND PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR AGRICOLE

Produsele agricole de valoare înaltă Considerăm că unul din obiectivele majore ale politicilor agricole în ansamblu trebuie să fie creşterea competitivităţii produselor agroalimentare moldoveneşti. În acest sens, urmează să fie stimulate acele sectoare de producere în care Republica Moldova are anumite avantaje competitive pe pieţele de export.

Ţinînd cont de conjunctura actuală a pieţei agroalimentare internaţionale, precum şi de specializările tradiţionale ale agriculturii moldoveneşti, considerăm prioritară orientarea spre produsele agricole de valoare înaltă (AVÎ). Prin produse AVÎ înţelegem acele culturi agricole care aduc producătorilor un venit net superior faţă de alte culturi şi care oferă acestora un avantaj pe piaţa locală şi internaţională (în primul rînd, pomicultura, legumicultura şi viticultura, agricultura ecologică).

Pledăm pentru acordarea subvenţiilor maxime pentru crearea infrastructurii de păstrare, sortare, congelare, ambalare şi comercializare a produselor AVÎ, utilizarea ambalajului modern pentru a diminua pierderile în timpul manipulării şi transportării fructelor şi legumelor.

Măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei în privinţa comercializării produselor agroalimentare Considerăm că asigurarea competitivităţii produselor moldoveneşti pe toate pieţele de consum poate fi realizată, în primul rînd, prin ridicarea şi menţinerea randamentului şi calităţii produselor, racordarea procesului de producere la standardele europene de calitate şi management, crearea din partea autorităţilor statale a condiţiilor favorabile pentru procesul de comercializare şi intervenţii financiare din partea statului în limita admisibilă în condiţiile economiei de piaţă.

Propunem pentru perioada de 3 ani realizarea următoarelor măsuri de îmbunătăţire a procesului de comercializare a producţiei agroalimentare:

� Crearea sistemului statal de intervenţii, care va garanta procurarea parţială a anumitor produse agroalimentare în anii nefavorabili la preţul ce asigură nivelul minim de rentabilitate a agricultorilor şi procesatorilor.

� Asigurarea exportului liber al produselor agroalimentare.

� Majorarea maximală a subvenţiilor pentru procurarea tehnicii, utilajului şi echipamentului agricol care asigură sporirea randamentului în agricultură.

� Instituirea şi decentralizarea laboratoarelor zonale statale privind aprecierea calităţii producţiei agricole comercializate şi serviciilor raionale fitosanitare şi veterinare pentru controlul producţiei exportate.

� Alocarea surselor pentru promovarea producţiei agricole moldoveneşti pe pieţele externe şi subvenţionarea cheltuielilor agricultorilor la introducerea standardelor europene.



� Crearea în baza parteneriatului public-privat a mai multor centre agroalimentare regionale în care agricultorii pot comercializa direct producţia agricolă, precum şi pot beneficia de serviciile necesare pentru exportul producţiei. Eficientizarea activităţilor Consiliilor pe produs privind negocierea preţurilor la producţia agricolă între procesatori şi producători. În special, pledăm pentru o transparenţă mai mare din partea procesatorilor privind cheltuielile acestora în cadrul întregului lanţ valoric pe fiecare produs agricol obţinut în urma procesării.

� Adoptarea unei legi speciale privind brandul naţional pentru produsele agricole moldoveneşti „Fabricat în Moldova” şi promovarea producţiei agricole moldoveneşti calitative, marcate cu acest brand, pe pieţele externe.

Dezvoltarea businessului agrar solicită o cooperarea mai mare a întreprinzătorilor agricoli în scopul obţinerii resurselor şi serviciilor necesare. Experienţa ţărilor cu o agricultură performantă demonstrează eficienţa şi posibilităţile vaste de funcţionare ale acestui tip de întreprinderi.

Considerăm că legislaţia cu privire la cooperativele de întreprinzător, în special legislaţia fiscală, trebuie adaptată la cerinţele şi realităţile din Moldova pentru a uşura funcţionarea acestui tip de întreprinderi şi pentru a stimula antreprenorii să creeze noi cooperative în cele mai diferite domenii ale businessul agrar.

Considerăm că această formă de cooperare poate fi utilizată cu mai mult succes în domenii precum marketingul, asigurarea cu resursele necesare (motorină, fertilizanţi, pesticide, seminţe etc.), crearea infrastructurii post-recoltare şi comercializarea producţiei agricole etc. FNPAIA încurajează agricultorii să creeze astfel de cooperative.

Solicităm adoptarea cît mai rapidă a Legii privind grupuri de producători.

Pledăm pentru acordarea pentru cooperativele de întreprinzător şi grupurile de producători a subvenţiilor şi granturilor preferenţiale.

Optăm pentru atragerea de la diferiţi donatori internaţionali a resurselor financiare suficiente pentru stimularea creării şi dezvoltării cooperativelor de întreprinzători din sectorul agrar.

Sprijinim acordarea de facilităţi fiscale permanente cooperativelor de întreprinzător în relaţiile cu membrii lor.

Îndemnăm agricultorii să creeze masiv cooperative de întreprinzător şi alte grupuri de producători, dat fiind faptul că în perspectiva de scurtă durată lipsa de cooperare va face imposibilă cucerirea noilor pieţe de desfacere a producţiei agricole, precum şi menţinerea celor existente.

CAPITOLUL VIII

COOPERAREA AGRICULTORILOR



CAPITOLUL IX

POLITICI PRIVIND PROTECŢIA CONCURENŢEI ŞI COMBATEREA PRACTICILOR MONOPOLISTE

Concurenţa neloială în agriculturăConsiderăm că economia subterană în agricultură (eschivarea de la plata impozitelor, achitarea salariilor „în plic”, desfăşurarea activităţii fără a ţine evidenţa contabilă şi tolerarea din partea organelor statului a unor astfel de încălcări, efectuarea controalelor exclusiv la întreprinderile mari şi mijlocii înregistrate etc.) aduce prejudicii financiare serioase statului şi angajaţilor care lucrează ilegal. Mai mult ca atît, aceasta creează condiţii de concurenţă neloială, iar întreprinderile care activează legal sunt nevoite să practice scheme ilegale în activitatea lor. Solicităm Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, cu susţinerea societăţii civile, să înăsprească măsurile de contracarare a activităţii din economia subterană, în acelaşi timp, liberalizînd legislaţia fiscală.

Monopolismul şi preţurileMonopolismul în sectorul agrar este resimţit în special în relaţiile dintre producătorii agricoli şi întreprinderile care achiziţionează produsele agricole şi livrează resursele necesare producerii agricole.Considerăm că în ramura agriculturii persistă o presiune enormă din partea întreprinderilor monopoliste (oligopoliste) şi statul nu aplică deocamdată instrumente eficiente de protecţie şi chiar deseori contribuie la perpetuarea acestei presiuni.Ne pronunţăm împotriva intervenţiei autorităţilor statale la limitarea neoficială a exportului producţiei agricole pentru marea majoritate a agenţilor economici cu favoritismul concomitent pentru anumite întreprinderi, ceea ce duce la micşorarea artificială a preţurilor la producţia agricolă.

Combaterea acordurilor de anticoncurenţăSalutăm adoptarea recentă a Legii noi cu privire la concurenţă, care prevede: 1. Introducerea noţiunii „acordul anticoncurenţă” fără limitarea acestei noţiuni prin numărul de

companii implicate în acordul de cartel sau prin cota acestora pe piaţă.2. Introducerea responsabilităţii administrative şi penale pentru acorduri anticoncurenţă.3. Abilitarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei cu funcţia de aplicare a sancţiunilor

administrative în domeniul combaterii acordurilor anticoncurenţă, precum şi cu funcţia efectuării anchetei penale şi susţinerii acuzaţiilor în instanţa de judecată.

4. Elaborarea şi aplicarea în activitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei a unei metodologii eficiente de depistare a acordurilor anticoncurenţă după modelul ţărilor dezvoltate, cu folosirea largă a metodei de comparare a preţurilor pe pieţele regionale şi internaţionale.

5. Totodată, suntem nemulţumiţi de faptul că deocamdată prevederile legii noi nu se aplică în mod practic.



Suntem nemulţumiţi de modul de funcţionare al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică (ANRE), care de-facto s-a înlăturat de la combaterea acordurilor anticoncurenţă în domeniul importului produselor petroliere. Considerăm că, de fapt, companiile care sunt importatori ai produselor petroliere în cel mai grosolan mod abuzează de procesul stabilirii preţurilor la aceste produse, majorîndu-le nejustificat indiferent de situaţia pe bursele internaţionale.Insistăm să fie cît mai curînd adoptate modificările la Legea privind reglementarea pieţei produselor petroliere, care vor stabili:1. Elaborarea şi adoptarea unei noi metodologii de apreciere a preţurilor la produsele petroliere

importate, care va conţine obligatoriu următoarele prevederi:a) Interzicerea importului produselor petroliere procurate de la firme înregistrate în zone off-shore.b) Calcularea adaosului comercial de la preţul benzinei şi motorinei pe piaţa Platts Mediterranean, dar nu de la preţul declarat de către importatori la vamă.c) Împuternicirea ANRE cu dreptul de respingere a solicitările importatorilor produselor petroliere privind modificarea preţurilor la aceste produse (actualmente importatorii doar înştiinţează ANRE despre eventualele modificări ale preţurilor).

2. Modificarea cerinţelor faţă de operatorii de pe piaţa produselor petroliere prin micşorarea: a) Mărimii capitalului social minimal de la 8 la 1 mil. lei.b) Volumului minim al depozitului petrolier de la 5000 la 1500 m3. c) Plăţii pentru licenţă de la 260000 lei pînă la 100000 lei.

3. Acordarea licenţelor gratuite la importul motorinei pentru agricultori în scopuri de producţie.

CAPITOLUL X

POLITICI PRIVIND DEZVOLTAREA ZONELOR RURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Solicităm ca Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare să fie redenumit în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Rurale şi Industriei Alimentare.

Protecţia mediului Starea mediului şi utilizarea eficientă a resurselor naturale constituie un factor care influenţează direct condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Considerăm că protecţia mediului este un obiectiv major pentru dezvoltarea cu succes a agriculturii pe termen lung şi pentru asigurarea sănătăţii locuitorilor din mediul rural.Pledăm pentru ca protecţia mediului să fie realizată prin acţiuni continue de perfecţionare a bazei normative, de instruire a persoanelor din localităţile rurale şi de implementare a acestor norme de



către autorităţile publice competente. Sunt necesare acţiuni care conduc la conservarea biodiversităţii pe cursurile rîurilor.Considerăm că producătorii agricoli şi alţi întreprinzători rurali trebuie să fie conştienţi de impactul activităţii lor asupra mediului şi de responsabilitatea care le revine în vederea protecţiei solurilor şi a bazinelor acvatice şi trebuie să întreprindă toate măsurile necesare pentru protecţia mediului, inclusiv plantarea fîşiilor forestiere şi de protecţie, reabilitarea păşunilor comunitare, măsurile anti-eroziune. Considerăm că organele competente ale statului trebuie să folosească toate instrumentele legale de care dispun pentru a stopa acţiunile care pot aduce daună mediului şi sănătăţii oamenilor.Guvernul trebuie să creeze condiţii de încurajare a investiţiilor în procurarea echipamentelor şi tehnologiilor ecologice.

Starea terenurilor agricoleStarea solurilor constituie o problemă ecologică majoră care în termen foarte scurt va avea un impact major asupra rentabilităţii muncii agricole. Procesul accelerat de degradare a solurilor, mai ales în anumite regiuni, poate diminua considerabil oportunităţile de dezvoltare ale sectorului agroindustrial. Credem că protecţia solurilor trebuie realizată prin perfecţionarea mecanismelor administrative, economice şi financiare de protecţie a mediului şi de gestionare durabilă a resurselor naturale.Considerăm că în acest domeniu un rol aparte îi revine administraţiei publice locale care trebuie să recunoască subiectul protecţiei solurilor drept prioritar şi să întreprindă consecvent toate măsurile de ordin administrativ necesare, precum şi să-şi asume şi funcţii informaţionale în domeniu. Considerăm că principale cauze ale degradării solurilor sunt: utilizarea tehnologiilor imperfecte, lipsa unui program de stat complex în sfera protecţiei solurilor, accesul limitat al populaţiei de la sate la informaţiile cu privire la exploatarea corectă a terenurilor, tăierile ilicite ale fîşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole, insuficienţa perdelelor de protecţie forestieră.Sprijinim măsurile care ar stimula agricultorii să întreprindă acţiuni de protecţie anti-eroziune şi de reabilitare a terenurilor atît prin metode economice, cît şi prin metode administrative.

Dezvoltarea localităţilor ruraleConsiderăm drept direcţie strategică lansarea mai multor proiecte de finanţare a localităţilor rurale din surse publice, private şi din mijloacele donatorilor, care vor îmbunătăţi esenţial infrastructura satelor şi vor contribui la dezvoltarea businessului non-agricol, la crearea noilor locuri de muncă şi a serviciilor în localităţile rurale. În rezultat vor fi create condiţii decente de trai în zonele rurale, se va diminua migraţia din sate şi forţa de muncă va fi redirecţionată din agricultură în businessul rural non-agricol.Evidenţiem pentru următorii 3 ani necesitatea realizării unor măsuri privind dezvoltarea localităţilor rurale, şi anume:1. Asigurarea condiţiilor pentru crearea mai multor locuri de muncă în localităţile rurale în

economia non-agricolă.2. Repararea unui număr maxim de drumuri locale.3. Aprovizionarea minim a 2/3 din sate cu apă potabilă şi canalizare.4. Restabilirea punctelor medicale în localităţile rurale, ţinînd cont de următoarea normă – un

punct medical pentru 4-5 sate.5. Asigurarea accesului la Internet în toate şcolile din localităţile rurale.



6. Instalarea în instituţiile de învăţămînt din cel puţin 50% din localităţile rurale a cazangeriilor care funcţionează pe energia generată de biomasă.

7. Obţinerea egalării mărimii pensiilor pentru agricultori cu celelalte categorii de populaţie.8. Alocarea subvenţiilor suplimentare şi acordarea facilităţilor fiscale lucrătorilor migranţi care au

revenit în sate şi iniţiază afaceri în zonele rurale.9. Acordarea facilităţilor fiscale pentru întreprinderile care oferă servicii în domeniul turismului

rural. 10. Oferirea facilităţilor fiscale pentru agenţii economici care investesc în reabilitarea infrastructurii,

instituţiilor de învăţămînt şi sferei social-culturale din localităţile rurale, precum şi aplicarea masivă a schemelor de parteneriat public-privat pentru soluţionarea problemelor sociale ale satelor.

CAPITOLUL XI

POLITICI FUNCIARE

Piaţa funciarăPledăm pentru interzicerea procurării terenurilor agricole de către persoanele fizice străine şi întreprinderile cu capital străin, cu excepţia unor terenuri neproductive. Propunem descentralizarea reală şi cît mai rapidă a serviciilor notariale prin instruirea masivă a secretarilor consiliilor locale în efectuarea autentificării tranzacţiilor funciare.Pledăm pentru eliminarea tuturor obstacolelor care împiedică dezvoltarea dinamică pieţei funciare. Iar taxele pentru aceste tranzacţii (notariat, cadastru) trebuie micşorate.Ne pronunţăm pentru stabilirea în Codul funciar a unei norme imperative care va fixa cu certitudine nivelul stratului de pămînt în profunzime, care este în proprietatea deţinătorului de teren. Aceasta va contribui la soluţionarea problemei privind dreptul de proprietate asupra zăcămintelor naturale. Propunem introducerea în Codul funciar a unei norme imperative, care să elimine incertitudinea şi ambiguitatea în soluţionarea problemei drumurilor existente şi celor proiectate în cazul în care se realizează procesul de consolidare a terenurilor agricole prin metode de vînzare-cumpărare şi schimb.

Arenda în agriculturăArenda în agricultură s-a dovedit a fi calea cea mai eficientă pentru constituirea masivelor de teren compacte şi pentru organizarea muncii agricole după desfăşurarea privatizării în masă. Considerăm că arenda terenurilor agricole poate fi o cale eficientă de exploatare a terenurilor agricole atît din punctul de vedere al rezultatelor economice, cît şi din punctul de vedere al echilibrului social, prin oferirea unei plăţi echitabile către proprietari, precum şi prin implicarea întreprinzătorilor-arendaşi în diferite proiecte sociale, în beneficiul comunităţii.Optăm pentru un echilibru şi o stabilitate în relaţiile dintre proprietari şi arendaşi, precum şi pentru promovarea arendei pe termen mediu şi lung (peste trei ani). Astfel, va fi posibilă o exploatare a terenurilor conform normelor agrotehnice, iar aceasta va permite întreprinzătorului să investească cu siguranţă în afacerea sa.



Ne pronunţăm pentru micşorarea substanţială a plăţilor de înregistrare la organele cadastrale a contractelor de arendă. Pledăm pentru oferirea posibilităţii de înregistrare a contractelor de arendă în primărie pe o durată de pînă la 6 ani.

Solicităm ca la autentificarea tranzacţiilor funciare notarii să respecte cu stricteţe norma legală privind dreptul de preemţiune la procurarea terenului agricol arendat şi insistăm să fie introduse sancţiuni disciplinare şi administrative pentru notarii care încalcă această normă.

Considerăm că cea mai eficientă arendă este cea pe un termen mediu de 5-10 ani, iar unul din impedimentele la stabilirea unor asemenea termene este plata prea mare către organele cadastrale.

Ne pronunţăm pentru anularea normei legislative care prevede că plata de arendă pentru terenurile proprietate privată nu poate fi mai mică de 2% din preţul normativ al pămîntului. Considerăm că această plată urmează a fi negociată de către proprietar şi arendaş.

Sistemul cadastralConsiderăm că procedura de înregistrare a bunurilor imobiliare trebuie aplicată uniform pentru întreg teritoriul Republicii Moldova. Ne pronunţăm atît pentru simplificarea sistemului cadastral în ceea ce priveşte înregistrarea obiectelor imobiliare, cît şi pentru micşorarea taxelor de înregistrare.

Pledăm pentru conectarea tuturor inginerilor funciari din primării la sistemul cadastral şi trecerea treptată la descentralizarea serviciilor cadastrale.

Dimensiunea exploatărilor agricoleÎn perioada ce a urmat după privatizare a avut loc un amplu proces de constituire a întreprinderilor agricole în baza liberului consimţămînt al proprietarilor de terenuri.

Considerăm că în continuare constituirea unor masive agricole compacte trebuie să fie făcută în strictă concordanţă cu voinţa proprietarilor şi doar la iniţiativa acestora, la bază fiind pus liberul consimţămînt şi interesul economic.

Considerăm că asocierea deţinătorilor de terenuri trebuie să includă implicarea nemijlocită a titularilor şi să urmărească realizarea intereselor lor ce decurg din drepturile de proprietate asupra terenurilor agricole şi trebuie să se bazeze pe analize economice care ţin cont de specificul zonei date.

Considerăm că nu este corect şi rezonabil ca statul să sprijine financiar crearea unor anumitor tipuri de întreprinderi în funcţie de suprafaţa cultivată şi credem că orice sprijin trebuie să fie echitabil, stabil şi să depindă de gradul de eficienţă al agricultorilor în condiţiile specifice regiunii respective.

Considerăm că mărimea suprafeţelor de teren nu este un factor care determină rentabilitatea activităţii în agricultură, iar suprafeţele medii sau mici pot fi la fel de eficiente în cazul utilizării lor corecte şi aplicării unui management corespunzător.



CAPITOLUL XII

CAPITOLUL XIII

POLITICI PRIVIND STATUTUL JURIDIC AL BUNURILOR AGRICOLE ALE FOSTELOR

GOSPODĂRII COLECTIVE

POLITICI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Bunurile imobiliare obţinute la privatizareÎn cadrul procesului de privatizare o serie de bunuri au fost divizate în cote părţi valorice, care au revenit lucrătorilor acestor întreprinderi, pensionarilor, precum şi foştilor lucrători ai întreprinderii şi lucrătorilor din sfera socială care locuiesc pe teritoriul dat. Considerăm că neînregistrarea bunurilor este o încălcare gravă a drepturilor de proprietate. Bunurile respective se află în afara circuitului civil, iar proprietarii de facto ai acestora nu pot beneficia legal de drepturile lor de proprietate. Pledăm pentru o soluţionare definitivă şi echitabilă a problemei bunurilor obţinute în cadrul procesului de privatizare. Acest pas poate fi făcut doar prin executarea legislaţiei existente privind înregistrarea masivă a patrimoniului obţinut la privatizare printr-o procedură simplă şi cu achitarea costurilor din contul bugetului de stat sau cel local. Considerăm că prin soluţionarea acestei probleme s-ar pune capăt situaţiei de incertitudine şi ar fi reintroduse bunurile agricole respective în circuitul civil. Considerăm că soluţionarea problemei va influenţa pozitiv procesul de arendare a bunurilor agricole.

Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă reprezintă o preocupare a FNPAIA dictată de considerente atît umanitare, cît şi economice. Un loc de muncă sigur şi sănătos reprezintă un element esenţial pentru a asigura calitatea în muncă şi creşterea productivităţii. Pe de altă parte, sănătatea şi securitatea în muncă constituie una dintre cele mai importante şi avansate componente ale politicii sociale a Uniunii Europene, structură în care Moldova tinde să se integreze, iar Comisia Europeană defineşte noi acţiuni pentru a garanta locuri de muncă mai sigure şi mai sănătoase, peste tot în Europa. Credem că Guvernul Republicii Moldova trebuie să fie pro-activ în acest sens pentru a beneficia de susţinerea structurilor europene în promovarea politicilor europene de securitate în muncă şi a practicilor din Comunitatea Europeană.În acelaşi timp, considerăm că adoptarea şi executarea Legii nr. 186-XVI din 10.07.2008 (Monitorul Oficial nr.143-144/587 din 05.08.2008) privind sănătatea şi securitatea în muncă (în vigoare din



01.01.2009) trebuie să fie însoţită de activităţi şi acţiuni dinamice privind conştientizarea angajatorilor asupra importanţei promovării securităţii şi sănătăţii în muncă, eliminării sau reducerii consecinţelor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi beneficiilor obţinute ca urmare a reducerii costurilor şi a creşterii productivităţii muncii.

Considerăm că dinamizarea activităţilor şi sporirea performanţelor şi nivelului de executare a Legii privind securitatea şi sănătatea în muncă trebuie să fie însoţite de un şir de măsuri susţinătoare.

Considerăm că este necesară crearea stimulentelor pentru angajatori în vederea facilitării stabilirii fondurilor necesare realizării măsurilor pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Considerăm necesară crearea stimulentelor şi susţinerea din partea statului în achiziţionarea aparatajului necesar pentru determinarea nivelului anumitor noxe existente la locurile de muncă, adică agenţilor şi factorilor cu acţiune dăunătoare asupra organismului care se răspîndesc în atmosferă mai ales în timpul diferitelor procese tehnologice.

Considerăm necesară crearea instituţiei „Medicina muncii” şi realizarea unor cursuri de instruire a medicilor în materie de medicină a muncii, care să asigure serviciul medical la întreprindere.

Considerăm oportună crearea cadrului legislativ în vederea efectuării evaluării riscurilor existente la locurile de muncă de către evaluatori autorizaţi.

Ne pronunţăm pentru sporirea implicării salariaţilor în aplicarea deciziei în domeniul securităţii muncii.

Ne pronunţăm pentru revizuirea şi înăsprirea măsurilor pentru cazurile de corupere a inspectorului muncii (pentru ambele părţi).

Considerăm necesară susţinerea şi organizarea din fonduri publice (ori atragerea de fonduri din partea donatorilor) a activităţilor de realizare, editare şi comercializare prin ghiduri, note şi materiale informative, reviste, studii, filme privind securitatea şi sănătatea în muncă.

CAPITOLUL XIV

POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI, FORŢA DE MUNCĂ

Drepturile omului din perspectiva businessuluiSocietatea aşteaptă ca businessul modern să demonstreze implicarea sa în respectarea valorilor general umane, iar FNPAIA promovează aceste valori. Întreprinderile au un impact important asupra bunăstării oamenilor. FNPAIA manifestă interes direct faţă de subiectul drepturilor omului şi îl va aborda din perspectiva businessului. Opinia organizaţiei este că atunci cînd întreprinderile cunosc şi abordează subiectul drepturilor omului, aceasta contribuie la dezvoltarea întreprinderii.

Diligenţa cuvenită în promovarea drepturilor omului ajută în managementul riscurilor: această diligenţă ajută la protejarea valorilor businessului şi a reputaţiei întreprinderii, la evitarea boicotului şi protestelor, la prevenirea disputelor şi la prevenirea creării unei imagini negative. Abordarea subiectului drepturilor omului ajută întreprinderile să înţeleagă mai bine necesităţile angajatului şi face compania mai atractivă pentru investitori.



Salarizarea în agriculturăPe parcursul ultimilor ani se remarcă o tendinţă pozitivă de creştere a salariilor în agricultură, determinată de sporirea investiţiilor şi productivităţii muncii în sector.

Totodată, considerăm că nivelul actual de salarizare a angajaţilor în sectorul agricol se află sub necesităţile dictate de creşterea preţurilor şi scumpirea vieţii.

Considerăm că majorarea salariilor în agricultură este stopată de unele măsuri legislative, precum sistemul actual de asigurări sociale de stat şi ponderea substanţială a economiei subterane, un fenomen al cărei combatere practic nu se observă.

Considerăm că folosirea muncii în sectorul agricol fără întocmirea formalităţilor de angajare creează o situaţie de concurenţă neloială agenţilor economici care activează transparent şi legal şi care suportă cheltuieli mult mai mari pentru angajarea muncitorilor (impozite, taxe de asigurare socială).

Ne pronunţăm pentru o legalizare deplină a muncii în sectorul agrar concomitent cu politicile fiscale mai realiste din partea statului.

Ne pronunţăm pentru creşterea salariilor în agricultură prin aplicarea măsurilor fiscale care nu ar descuraja această tendinţă.

Atragerea forţei de muncă În Moldova este remarcată lipsa forţei de muncă, în special pentru întreprinderile în care are loc cultivarea produselor AVÎ. Migrarea din zonele rurale a forţei de muncă este o consecinţă a nivelului de trai scăzut şi a condiţiilor grele de viaţă, a degradării infrastructurii şi sferei sociale de la sate.

Considerăm că menţinerea forţei de muncă în zonele rurale trebuie să fie o componentă socială de bază a politicilor statului faţă de sectorul agrar şi de schimbare a atitudinii faţă de zonele rurale în general.

Ne pronunţăm pentru ca locuitorii din mediul rural să fie încurajaţi să rămînă în aceste regiuni, iniţiind mici afaceri, atît legate de agricultură, cît şi de alte domenii.

Ne pronunţăm pentru ca tinerilor care iniţiază diferite afaceri rurale să li se asigure facilităţi speciale în activitate şi un regim fiscal încurajator.

Propunem introducerea în programele şcolare studierea bazelor antreprenoriatului.

Ne pronunţăm pentru perfectarea sistemului de acordare a indemnizaţiilor de şomer prin micşorarea termenului care permite şomerului să beneficieze de indemnizaţie pînă la trei luni în condiţiile în care sunt anunţate posturi de muncă vacante.

Munca sezonierăMunca în sectorul agrar are caracter sezonier, iar numărul persoanelor angajate permanent este foarte redus. Aceasta creează un şir de probleme legate de stabilitatea relaţiilor de muncă, asigurarea socială şi cea medicală, condiţiile de muncă.Considerăm că reglementarea specificului relaţiilor de muncă în agricultură este incompletă şi necorespunzătoare. Pledăm pentru adoptarea în termeni restrînşi, după exemplul României, a Legii cu privire la zilieri, care va aduce mai multă flexibilitate şi transparenţă în angajarea lucrătorilor sezonieri.Pledăm pentru completarea Codului Muncii cu un compartiment special care s-ar referi la relaţiile de



muncă în agricultură şi care ar conţine reglementări bazate pe specificul relaţiilor respective, care ar respecta atît interesele legitime ale angajatorilor, cît şi pe cele ale angajaţilor, garantîndu-le o plată echitabilă şi condiţii adecvate de muncă.

Munca femeilor şi a copiilor Considerăm că femeile trebuie să beneficieze de protecţie în ceea ce priveşte lucrările cu condiţii de muncă grele şi vătămătoare, precum şi transportarea diverselor greutăţi, fără a îngrădi dreptul femeilor la muncă. Ne pronunţăm pentru includerea femeilor în evaluarea riscurilor la întreprindere şi pentru ca orice evaluare să ţină seama de diferenţele de gen în cazul în care femeile sunt expuse la un risc mai mare, cum ar fi activităţile care produc riscuri legate de reproducere. Serviciile de sănătate în muncă trebuie să asigurare o abordare sensibilă la gen. Trebuie căutate moduri de încurajare a implicării mai mari a femeilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă.

Ne pronunţăm pentru o respectare strictă a prevederilor legale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, privind utilizarea muncii femeilor şi a copiilor.

FNPAIA şi membrii săi vor promova Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor în agricultură şi industria alimentară, adoptat prin decizia Consiliului Federaţiei pe 19 decembrie 2007.

CAPITOLUL XV

POLITICI PRIVIND ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGRICOL, INOVAŢIILE ŞI ŞTIINŢA

Ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu situaţia existentă în domeniul ştiinţei aplicative agricole şi solicităm Guvernului să-şi axeze priorităţile asupra politicilor privind invenţiile, inovaţiile, ştiinţa şi tehnologiile agricole. Organizaţia noastră consideră că ştiinţa şi tehnologiile sunt esenţiale pentru progresul în sectorul agricol şi pentru susţinerea creşterii productivităţii şi competitivităţii produselor agroalimentare.

Cercetările şi tehnologiile trebuie transpuse în utilitate productivă şi Guvernul trebuie să ofere infrastructura, capacităţile de management şi susţinerea politică în scopul utilizării cît mai eficiente a inovaţiilor, invenţiilor şi tehnologiilor în domeniul agricol. Ne exprimăm deschiderea pentru un dialog constructiv în scopul elaborării unui cadru normativ favorabil dezvoltării ştiinţelor agricole şi a unui mecanism aplicabil privind furnizarea şi transferul rezultatelor activităţii ştiinţifice pentru utilizarea lor în practică. În acelaşi timp, declarăm că aplicarea tehnologiilor şi inovaţiilor în sine fără adoptarea unui mecanism de control asupra factorilor care decid ce inovaţii să fie diseminate agricultorilor nu poate fi acceptată pentru a nu pune în pericol solurile, mediul ambiant şi sănătatea umană.

Ne pronunţăm pentru elaborarea unei Concepţii naţionale privind rolul ştiinţelor agricole, relaţia între ştiinţă şi tehnologii, legătura între activitatea de cercetare, educaţie, extensiune şi identificarea necesităţilor de tehnologii agricole, astfel încît invenţiile să culmineze în crearea şi furnizarea cunoştinţelor, iar inovaţiile să depăşească factorii care afectează utilizarea acestor cunoştinţe într-un mod inovativ şi util. Este necesar sprijinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare în organizarea



pe lîngă instituţiile ştiinţifice a unor unităţi economice (clustere, holdinguri etc.) cu scopul producerii seminţelor, materialului săditor şi vitelor de prăsilă în vederea implementării eficiente a rezultatelor ştiinţifice. Credem că unităţile de cercetare în universităţi pot avea un rol crucial în propulsarea activităţii ştiinţifice agricole şi ne declarăm susţinerea pentru aceste unităţi.

Pledăm pentru iniţierea unui dialog între comunitatea de afaceri şi instituţiile de cercetări ştiinţifice în vederea propulsării activităţii ştiinţifice. Aceasta ar dinamiza numărul inovaţiilor şi invenţiilor aplicative în agricultură şi ar contribui la discutarea opţiunilor de finanţare acordată direct de sectorul privat. În acelaşi timp, credem că trebuie să existe o transparenţă în gestionarea fondurilor publice alocate sistemului de cercetare şi inovare şi o raportare publică în acest sens.

Considerăm să businessul poate avea un rol important în privatizarea treptată a ştiinţei. În acest sens, ne pronunţăm pentru elaborarea unui cadru normativ comprehensiv care să conţină stipulări privind condiţionarea finanţării cercetărilor ştiinţifice de către întreprinderile private în funcţie de rezultatul final palpabil şi aplicativ.

Credem că sistemul de cercetare trebuie internaţionalizat în vederea pătrunderii celor mai noi realizări ştiinţifice şi colaborării ştiinţifice internaţionale în domeniul agroalimentar.

Ne pronunţăm pentru crearea unor legături directe între ştiinţă şi educaţia agricolă. Businessul poate avea un rol cheie în îmbunătăţirea performanţelor educaţionale şi la etapele de tranziţie de la educaţie la muncă. Parteneriatul businessului cu instituţiile educaţionale poate fi un catalizator puternic pentru îmbunătăţirea realizărilor academice ale tinerilor. Un astfel de parteneriat poate influenţa benefic momentul luării unor decizii informate la etapele de tranziţie educaţională, poate ajuta tinerii să-şi dezvolte capacităţile necesare în căutarea unui loc de muncă, să obţină calificări recunoscute, înţelese şi valorificate de către lumea businessului. Pe de altă parte, acest parteneriat poate genera şi o susţinere consistentă a activităţii academico-ştiinţifice a tinerilor savanţi.

Ne pronunţăm pentru refacerea bazelor materiale de instruirea profesională pe profil agricol atît în şcolile profesionale, cît şi în cadrul şcolilor de cultură generală. În acest scop este necesar sprijinul Ministerului Educaţiei, administraţiei publice locale şi al întreprinzătorilor agricoli.

Ne pronunţăm pentru crearea unui sistem naţional performant de servicii şi de consultanţă rurală care ar fi capabil să acorde ajutor tuturor categoriilor de întreprinzători agricoli, cu atenţie prioritară tinerilor care iniţiază o afacere în zonele rurale.

Pledăm pentru creşterea nivelului profesional al consultanţilor prin asigurarea accesului la informaţie, cunoştinţe şi metodologii noi de extensiune, ţinînd cont de necesităţile de şcolarizare şi de realizare a programelor educaţionale, organizarea programelor de instruire pentru prestatorii de servicii consultative şi certificarea lor, cel puţin o dată la fiecare 4-5 ani.

Considerăm că sistemul de extensiune necesită sprijinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care trebuie să se implice în elaborarea materialelor didactice, informaţionale şi a unor metodologii noi în consultanţă.

Considerăm că pentru soluţionarea problemei şcolarizării în agricultură şi a ridicării eficienţei ei este necesară iniţierea şi dezvoltarea legăturilor dintre structurile statului şi instituţiile de cercetări ştiinţifice, Universitatea Agrară si colegiile agricole, organizaţiile non-guvernamentale.

Considerăm necesară elaborarea şi implementarea programelor specifice care ar dezvolta noi metode şi posibilităţi de activitate în agricultură. Acestea pot avea drept obiectiv ridicarea gradului de cunoştinţe agricole la nivelul familiilor de agricultori, tinerilor de la sate.

Considerăm necesară constituirea unui sistem naţional de consultanţă în agricultură, capabil să cuprindă necesităţile agricultorilor de informare şi asistenţă la nivel naţional prin instruire completă.



CAPITOLUL XVI

POLITICI PRIVIND COMUNICAREA ŞI ROLUL PRESEI

Suntem de părere că succesul programelor de dezvoltare agricolă depinde foarte mult de felul în care mass-media contribuie la informarea şi mobilizarea agricultorilor. Radioul şi televiziunea sunt cele mai rapide şi eficiente mijloace de difuzare în masă a cunoştinţelor ştiinţifice, dar şi în asigurarea unei comunicări între agricultori într-un timp scurt. În situaţia în care majoritatea populaţiei este angajată activ în agricultură, televiziunea ar putea servi o modalitate potrivită pentru diseminarea informaţiei şi know-how-ului tehnologic. Agricultorii au nevoie de informaţii care pot fi uşor înţelese de la televizor. Solicităm mai multe ştiri agricole, emisiuni specializate şi emisiuni de şcolarizare. Solicităm Televiziunii publice Moldova 1 să extindă formatul emisiunii „Baştina”.Ziarele şi revistele au un rol crucial în comunicarea informaţiilor agricole, care comparativ cu televiziunea şi radioul, sunt mai puţin costisitoare, însă oricum trebuie să devină mai accesibile pentru agricultori. Jurnalismul agricol trebuie să fie promovat mai mult pentru a încuraja şi a atrage în acest domeniu mai mulţi profesionişti. Vom conjuga eforturile organizaţiei pentru popularizarea maximă în mass-media a istoriilor de succes ale agricultorilor-membri ai asociaţiilor patronale FNPAIA.

Date post:	23-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	urma-ta
View:	228 times
Download:	2 times

Caietul de Politici al Federatiei Nationale a Patronatului din Agricultura si Industria Alimentara

Documents