1 pagina

CONSILIUL LOCAL SLATIOARA, JUDETUL OLT

CAIETELE DE SARCINI

PROTECTIA RESURSELOR DE APA, SISTEM INTEGRAT DE ALIMENTARE CU APA, STATIE DE TRATARE, CANALIZARE

SI STATIE DE EPURARE, COMUNA SLATIOARA, JUDETUL OLT

PROIECT 53/2011 FAZA P.T. - D.E.

PROIECTANT

S.C. GENERAL PROIECT S.R.L. SLATINA

2011

2 pagina

C.S.01 EXECUTIA LUCRARILOR DE CANALIZARE CU TEAVA PVC

1. GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini cuprinde instructiunile tehnice pentru montarea conductelor din PVC, pentru canalizare.

Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul conductelor pentru:

o transportul conductelor si pieselor de legatura din PVC o stocarea si manipularea lor, la locul de punere in opera o pregatirea conductelor, pieselor de legatura si garniturilor de cauciuc pentru montare

o lansarea in sant si montarea propriu-zisa a conductelor, etc. o proba de etanseitate o instructiuni pentru conditii speciale (de calitate a terenului de fundatie, de pante accentuate, etc.) altele dect cele mentionate in prezentul caiet.

Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestui tip de conducte, fie la furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare. La fabricarea produselor PVC se prepara un amestec corespunzator, care pe lnga pulberea PVC, contine diferiti aditivi si materiale auxiliare necesare unei prelucrari optime (fiind cunoscut faptul ca, felul si cantitatea aditivilor influenteaza proprietatile produsului). Din amestecul PVC descris se produc prin extrudare tevi, iar prin turnare sub presiune toata gama de piese speciale.

1.1. PROPRIETATILE MATERIALULUI PVC DUR

o Densitatea 1,38 1,53 g/cm3

o Rezistenta la rupere 45 55 N/mm2

o Alungirea la rupere 10 60 %

o Rezistenta la incovoiere 90 100 N/mm2

o Modul de elasticitate 3000N/mm2

o Coeficientul de transmitere a caldurii 0,15 W/mK

o Coeficient de dilatare liniara 0,08mm/mC

o Proprietatile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.

La viteza mica de deformare (incarcare treptata), PVC-ul se comporta plastic, iar viteza mare de deformare (incarcare cu socuri) ca un material cu comportare elastica. In privinta termodependentei PVC-ului se poate afirma ca acesta are o comportare plastica la temperaturi inalte si elastica la temperature joase.

Duritatea de suprafata la PVC dur dupa metoda Brinell 120 N/mm2.

3 pagina

Limita inferioara a temperaturii de utilizare este + 1C (sub aceasta temperatura, PVC-ul dur este casant, devenind sensibil la solicitari sub forma de lovituri).

Limita superioara de temperatura este de 60C. Intre 40C si 60C caracteristicile mecanice scad.

Peste 60C se poate solicita 2-3 minute, iar peste 80C PVC-ul dur devine moale.

Rezistenta la intemperii: cteva luni se pot depozita in aer liber, intr-un loc ferit de razele solare.

PVC-ul dur nu este atacat de bacterii si alte microorganisme si nici de rozatoare. Este rezistent fata de saruri, acizi si substante alcaline diluate, uleiuri (vegetale, animale sau minerale), rezistenta la agentii chimici depinznd de temperatura si incarcarea mecanica.

1.2. CARACTERISTICILE CONDUCTELOR SI PIESELOR DE LEGATURA PENTRU CANALIZARE DIN PVC

Durata de viata

In cazul unei utilizari optime durata de viata este de 50 de ani.

Greutate mica

Fiind de 20 de ori mai usor dect betonul, se poate transporta si manevra mai usor.

Montare rapida

Datorita greutatii mici si simplitatii imbinarii, se pot executa in timp scurt retele de canalizare fara sa fie necesara o calificare superioara.

Lungimi mari de montare.

Datorita greutatii mici se pot monta conducte si de 5 6m lungime.

Reteaua de conducte realizate din tuburi PVC este perfect etansa la apa si la patrunderea radacinilor.

Radacinile nu pot patrunde prin conducte sau prin imbinari, neavnd loc nici infiltratii si nici exfiltratii.

Proprietati de rezistenta.

Au rezistenta buna la transport, depozitare, montare si exploatare.

Rezistenta la coroziune.

Conductele de canalizare impreuna cu garniturile de etansare rezista bine la actiunea substantelor aflate in apele uzate, menajere si freatice.

Rezistenta la uzura.

Substantele solide in apele reziduale produc o uzura mai mica asupra conductelor PVC dect asupra conductelor de beton si azbociment.

4 pagina

Peretele interior neted.

Datorita peretelui interior neted, pierderea prin frecare este mica, capacitatea de transport este mai mare si nu au loc depuneri pe peretele conductei.

2.CONDUCTE SI PIESE DE LEGATURA, PENTRU CANALIZARE, DIN PVC MOD DE PREZENTARE SI DOMENIU DE UTILIZARE

Conductele din PVC pentru canalizare sunt executate din PVC SN4 rigid si au rolul de a colecta si evacua apele uzate menajere si meteorice.

Gama de diametre pentru realizarea unei retele exterioare de canalizare (gravitational presiune de utilizare max. 4 bar);

o Dn 160 mm - 160 x 4,0 mm

o Dn 250 mm - 250 x 6,5 mm

o Dn 315 mm - 315 x 7,7 mm

o Dn 400 mm - 400 x 9,8 mm

o Dn 500 mm - 500 x 12,2 mm

Conductele de PVC pentru canalizare se fabrica cu urmatoarele lungimi: 1, 2, 3, 5 si 6m. Sunt realizate cu mufa la un capat, iar etanseitatea lor se realizeaza cu inele de cauciuc (inele de etansare profilate pentru Dn 200 mm si inele de etansare si fixare pentru Dn > 200 mm).

3.RECOMANDARI GENERALE PRIVIND TRANSPORTUL, DESCARCAREA, STOCAREA TUBURILOR SI A RACORDURILOR DIN PVC

Rezultatele bune ce se asteapta de la realizarea canalizarilor din PVC depind in primul rnd de respectarea conditiilor ce vor fi precizate in continuare privind transportul, manevrarea si montarea materialelor respective. In consecinta, este foarte important de a se respecta in totalitate recomandarile din acest capitol.

3.1.APROVIZIONAREA MATERIALELOR INCARCARE SI TRANSPORT

Incarcarea autovehiculelor trebuie facuta astfel inct sa nu se produca nici o deteriorare a tuburilor, a racordurilor si a accesoriilor in timpul transportului.

5 pagina

Trebuie sa se evite in special:

o manevrarea brutala, incovoieri ale tuburilor, tuburi care atrna in spatele platformei si care pot sa balanseze in timpul transportului;

o nu se admite nici un contact intre tuburi si racorduri cu piesele metalice proeminente ale vehiculului, intruct tuburile sunt prevazute cu mufe fasonate in uzina, acestea trebuie fixate in timpul transportului conform instructiunilor date de fabricant.

Cnd tuburile sunt livrate in palete, acestea trebuie mentinute ca atare pna la punerea lor in opera.

Descarcarea

Descarcarea brutala a tuburilor si a racordurilor pe pamnt este interzisa, tuburile fiind prevazute cu mufe fasonate in uzina, fixarea acestora se va face alternnd capetele drepte PVC cu capetele cu mufe, acestea depasind suprafetele laterale ale stivei de tuburi.

Stocarea

In toate cazurile este necesar sa se pregateasca un loc de stocare situat pe ct posibil mai aproape de locul de montaj. Suprafata destinata pentru stocarea tuburilor si a racordurilor trebuie nivelata, pentru a fi plana in vederea evitarii deformarii tuburilor, deformari ce pot sa ramna permanente.

Asa cum s-a aratat la subcapitolul Descarcarea, tuburile fiind prevazute cu mufe fasonate in uzina se vor stivui alternnd capetele drepte cu cele cu mufe (vezi figura). De asemenea, se poate intercala un pat de scnduri intre doua straturi de tuburi, evitnd in felul acesta de a le stoca cap-coada.

6 pagina

Inaltimea stivei nu va depasi 1,50 m.

Tuburile si racordurile trebuie stocate la adapost de soare (sub un coviltir de exemplu, sau intr-o magazie de santier apropiata) si utilizate la locul de montaj in functie de inaintarea executiei.

Trebuie sa se evite asezarea tuburilor pe o durata lunga pe malul sapaturii.

3.2.MANEVRAREA

Pentru a evita riscul de deteriorare si al unui incident ulterior, tuburile si racordurile trebuie purtate si nu trte pe pamnt sau pe obiecte sau suprafete dure.

Pe timp friguros este necesar sa se ia masuri de prevedere suplimentare, in special pentru evitarea socurilor violente.

7 pagina

4.PUNEREA IN OPERA

Asamblarea tuburilor din PVC intre ele, sau intre tuburi si racorduri din PVC se poate realiza prin lipire, cu ajutorul unui adeziv sau prin inel de etanseitate.

Asamblarea prin lipire se utilizeaza curent la instalatiile din cladiri. La executia canalelor stradale se utilizeaza tuburi din PVC dur, cu mufa, a caror imbinare se face prin inel de etansare.

Lipirea cu un adeziv se face la canalele executate din PVC dur numai pentru solidizarea piesei de legatura tip sa de tubul de canalizare pentru executia racordurilor.

In eventualitatea ca va fi necesara o refacere a unei mufe pe santier se aminteste ca reglementarile in vigoare permit fasonarea acesteia in atelierul santierului (bineinteles, aceasta numai in cazul cnd unitatea de executie nu dispune de mansoane de racordare).

Lipirea a doua piese cap la cap este interzisa.

4.1.TAIEREA TUBURILOR

Tuburile din PVC se taie usor. In tabelul de mai jos sunt precizate instrumentele cele mai adecvate de taiere, in functie de grosimea tubului ce trebuie taiat.

La tuburile cu pereti grosi este important sa se degajeze lama fierastraului pentru a evita o frecare puternica intre fetele elementului. Daca aceasta precautie nu este respectata, incalzirea care se produce poate conduce la o imbatrnire a PVC, conducnd chiar la blocarea fierastraului.

Daca fetele tubului nu au fost taiate rectangular trebuie separate cu ajutorul unei pile si bavurile indepartate cu o razatoare sau cu glaspapir (vezi schita de mai jos).

Grosimea tubului Instrumente de taiat

1 2 mm Fierastrau metalic cu dantelura fixa

2 6 mm Fierastrau metalic cu dantelura mare

> 6 mm Fierastrau de mna sau mai bine fierastrau cu panglica

1 - 6 mm Taietor de tuburi cu roata dintata, special pentru PVC

8 pagina

Fierastrau pentru metal cu dantelura mare.

Taietura cu ajutorul unei cutii cu decupaj la unghi drept.

Extremitatea tubului ce a fost taiat trebuie sanfrenata cu o pila, sau cu ajutorul unei scule speciale.(vezi figura de mai jos).

4.2.ASAMBLAREA PRIN LIPIRE

Asamblarea prin lipire se utilizeaza de regula la instalatiile din cladiri. Asamblarea prin lipire se efectueaza cu ajutorul unui adeziv avizat tehnic (Atec), care se bazeaza pe solventi PVC (temperatura de utilizare normala este cuprinsa in ecartul - 5C la 30C). Numarul Atec este inscris pe eticheta tubului sau pe bidonul cu adeziv.

9 pagina

Natura adezivului utilizat (foarte importanta functie de tipul de imbinare) realizeaza o veritabila sudura la rece prin actiunea de interpenetrare superficiala a peretilor in prezenta si sub actiunea dizolvantului adezivului. Pentru a realiza o buna lipire este indispensabil de a respecta, in ordine, operatiile de reperaj si depolarizare. Reperajul se va face foarte atent in cazul solidarizarii piesei tip sa pentru executia racordurilor, avnd in vedere faptul ca o greseala nu se poate remedia usor. Depolarizarea are rolul de a elimina luciul suprafetelor ce urmeaza sa fie imbinate pentru ca adezivul sa actioneze mai repede si se realizeaza prin frecarea suprafetelor ce urmeaza sa fie lipite, cu glaspapir sau pnza de slefuit. Pentru aceasta operatie nu se vor utiliza pilele sau pnzele de bonfaier. Se freaca elementele ce urmeaza sa se imbine cu o crpa cu decapant recomandat de fabricantul tuburilor. Cu ajutorul unei pensule, se aplica adezivul (fara a face exces, intr-un strat minim) pe suprafetele ce urmeaza sa fie solidizate prin lipire. Un exces de adeziv in interiorul mufei conduce la aglomerarea acestuia, ceea ce poate afecta rezistenta tubului slabit de o degradare locala. Adezivul poate de asemenea, sa curga si in cazul diametrelor mici sa reduca sectiunea de scurgere. In general, adezivii ce sunt recomandati de producatorii de tuburi si piese speciale din PVC contin un solvent pe baza de PVC. Daca adezivul devine mai vscos, acesta se solidifica datorita evaporarii solventului. Se interzice diluarea si folosirea lui in continuare. Cutiile de adeziv trebuie insotite de certificatul de calitate si de instructiuni de utilizare si pastrare. Adezivul se va pastra la loc racoros si trebuie stiut ca este inflamabil. In acest sens se vor respecta normele de protectie a muncii, att la depozitare, ct si in timpul utilizarii. De asemenea, trebuie cunoscut ca vaporii adezivului sunt toxici si mai grei dect aerul. Solutia de lipit in contact cu pielea produce eczeme, fapt care impune folosirea manusilor de cauciuc in timpul utilizarii. Imediat dupa aplicarea adezivului, se imbina cele doua elemente prin presare. Cu ajutorul unei crpe curate se curata adezivul in exces de la exteriorul mufei. Se va respecta timpul de uscare indicat de catre furnizorul de adeziv. Lipirea este o operatie simpla., gresarea suprafetelor ce se lipesc se va face cu atentie, respectndu-se nivelul de curatenie dorit. Timpul de uscare Timpul de uscare pna la punerea sub presiunea de serviciu sau presiunea de proba este in functie de temperatura de uscare.

10 pagina

In ceea ce priveste lipirea ce se executa pe elementele de la canalizare destinata a transporta fluide sub presiune, durata de uscare cuprinsa intre ultima lipire si punerea sub presiune este in general:

o 15 ore minim pentru presiunea de incercare de 15 bar

o 24 ore minim pentru presiunea de incercrae de 21 bar Daca in urma unei reparatii sau modificari conducta nu trebuie sa suporte dect presiunea de serviciu, se poate aplica pentru timpul de uscare regula empirica urmatoare: 1 ora pentru 1 bar din presiunea de serviciu.

4.3.ASAMBLAREA PRIN IMBINARE CU INEL DE ETANSEITATE Asamblarea cu inel de etansare, utilizata in majoritatea cazurilor pentru conductele ingropate, cere urmaoarele precautii:

o verificarea sanfrenului la capatul drept al tubului si refacerea acestuia daca este cazul;

o transpunerea cu un creion pe capatul drept al tubului a adncimii mufei; o se curata bine partile ce se vor asambla. Se inlatura in special urmele de

noroi, de pamnt sau de nisip; o se asigura in special curatirea locasului mufei si al inelului de etansare,

chir daca acesta este livrat in mufa tubului; o se verifica pozitia corecta a inelului in locasul sau; o se unge cu un lubrifiant recomandat de fabricant capatul drept al tubului si

in special sanfrenul. Nu se va utiliza dect lubrifiant precizat de fabricant, alte produse pot conduce la riscul de a afecta inelul de etansare din elastomer;

o nu se lubrifiaza nici inelul de etansare, nici locasul acestuia (in afara indicatiilor speciale ale fabricantului);

o se imbina cele doua elemente pna la fund, mai exact pna la reperul trasat in prealabil pe capatul drept al tubului

In cazul tuburilor cu diametre mari se poate utiliza un tirfor.

11 pagina

5.TEHNICA MONTARII IN TRANSEE

Tehnica montarii in santuri deschise a conductelor din PVC comporta urmatoarele faze si operatiuni:

o Faze premergatoare:

o Pregatirea traseului conductei (eliberarea si amenajarea acceselor de-a lungul traseului, pentru aprovizionarea si manipularea materialelor).

o Marcarea traseului si fixarea de repere in afara amprizei lucrarilor, in vederea executiei lucrarilor.

o Receptia, sortarea si transportul tevilor si a celorlalte materiale legate de executia lucrarilor.

o Faza de executie:

a.1. Saparea transeelor manual sau mecanizat, conform indicatiilor din proiect.

o Pregatirea patului de pozare a tuburilor.

o Lansarea cu atentie, cu utilaje specializate a tuburilor si pieselor speciale, etc. necesare.

o Curatirea capetelor drepte, centrarea tuburilor, conform indicatiilor furnizorilor de tuburi.

o Imbinarea tuburilor din PVC cu mufa si inel de cauciuc.

o Umplerea partiala a transeei cu nisip si pamnt (lasnd mufele sau zonele de lipitura descoperite).

o Executia caminelor de vizitare si montarea pieselor speciale.

b. Faza de probe si punere in functiune: b.1. Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si

mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia finala a umpluturilor se executa incercarea de etanseitate a canalelor inchise pe portiuni.

o Prevederea lucrarilor pregatitoare pentru proba de etanseitate. Proba de etansare se ca efectua cu ramificatiile pentru racorduri cuprinse in lungimea tronsonului ce se vor etansa provizoriu cu dopuri din PVC

o Efectuarea probei de etanseitate, executata in conformitate cu normativele in vigoare.

o Inlaturarea defectiunilor (in caz ca exista pierderi de apa) si refacerea probei.

12 pagina

o Executarea umpluturilor si refacerea terenului si a imbracamintii rutiere (conform destinatiei initiale).

o Punerea in functiune.

o Receptia generala a canalului.

5.1VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR EXECUTATE

La fazele de executie de la pozitiile b.2; b.5; b.6; c.1; c.3 se vor incheia procese verbale de lucrari intre Serviciul de consultanta al detinatorului retelei si constructor, vizate obligatoriu de dirigintele beneficiarului.

Pentru racordarea retelei noi executate la reteaua existenta se va solicita asistenta tehnica a detinatorului retelei de canalizare.

Din prezentul caiet de sarcini fac parte, in afara de instructiunile de utilizare a tuburilor, racordurilor si a pieselor speciale din PVC, instructiuni la care s-a facut referire si in standardele si normativele (romnesti si straine) privind materialele executarea unor lucrari; terasamente si sprijiniri, protectia muncii, PSI pe perioada executiei si alte documentatii ce vor fi numai nominalizate.

Urmarirea executiei lucrarilor se face conform legii nr. 10/1995 pe baza programului privind controlul calitatii pe faze determinante.

5.2REFACEREA PAVAJULUI IN CAROSABIL SI PIETONAL

Lucrarile respective sunt cuprinse in proiectul de reabilitare a drumului

6.PUNERE N FUNCIUNE I RECEPIE

Recepia lucrrilor i punerea n funciune a reelelor se vor face dup ndeplinirea tuturor specificaiilor date prin prezentul proiect.

O examinare generala a lucrarilor si in special a refacerii de pavaj, acolo unde este cazul, se va efectua in prezenta:

o Reprezentantului intrepriderii de exploatare (ex. Serviciul de gospodarie

comunala).

o Reprezentantului beneficiarului.

Un proces-verbal de receptie se va intocmi la sfarsitul vizitei daca din aceasta nu a rezultat ca exista erori majore. Remedieri minore necesare se pot mentiona in acest document precizandu-se termenul la care acestea se vor rezolva.

7.INSTRUCTIUNI DE MONTAJ

7.1TRASAREA SI NIVELMENTUL Avnd in vedere ca realizarea pantelor de pozare ale canalului are o importanta deosebita in asigurarea functionalitatii acestuia, se va da o atentie sporita trasarii si stabilirii cotelor de nivel de referinta.

13 pagina

Operatia de trasare se executa in urmatoarea ordine: o se picheteaza axul canalului o se executa un nivelment de precizie in raport cu reperele topografice

permanente (capace, camine, constructii, etc.). o se traseaza marginile transeelor pentru executarea canalului. o se monteaza o scndura asezata pe muchie si orizontal, deasupra

fiecarui camin. Scndura numita si rigla se fixeaza pe doi stlpi de lemn, fixati in pamnt, prin nivelment de precizie si se verifica din timp, si in special inainte de executia patului de fundare a canalului. Dupa montarea riglelor, se materializeaza pe acestea axul canalului printr-un cui batut. In cazul in care sapatura transeelor se face mecanizat, fixarea riglelor se executa dupa terminarea lucrarilor cu utilaje, dar inaintea inceperii finisajului sapaturii, care se face manual. Tot in cadrul operatiunii de trasare se va materializa prin tarusi si pozitia intersectiilor canalului ce se executa cu alte retele existente in zona. Pentru identificarea traseelor exacte ale retelelor existente se vor executa sondaje in prezenta delegatilor detinatorilor de retele, conform avizelor. In timpul executiei canalului se vor respecta intocmai de catre antreprenor conditiile prevazute in avizele detinatorilor de retele edilitare din zona lucrarilor pentru a evita deteriorarea sau producerea de accidente.

7.2.EXECUTIA SAPATURILOR Sapaturile se executa in transee deschise, taluzarile verticale se vor sprijini. Sapatura se va executa la cote corespunzatoare, astfel inct sa se asigure adncimile pentru realizarea paturilor de pozare ale canalului respectiv. Santurile sapaturilor vor fi imprejmuite cu panouri de protectie, de inventar, iar din loc in loc se vor prevedea podete metalice pentru asigurarea accesului pietonal (dupa caz).

7.3.EXECUTIA CANALULUI Dupa executarea sapaturilor la cotele din proiect fundul santului trebuie sa fie neted, fara pietre si radacini. Lnga si deasupra conductei se pune un strat de nisip de 50 cm grosime.

Astuparea transeei si compactarea mecanizata a pamntului se pot face de la o acoperire de peste 1 m deasupra generatoarei superioare a tubului de PVC.

Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor asezndu-se spre amonte, in contra sensul de curgere a apei.

La montarea tuburilor se va avea in vedere amplasarea ramificatiilor din PVC la 90o pentru racordul la limita de proprietate.

14 pagina

Conductele se pot asambla si pe marginea santului.

Coborrea conductelor in sant se va realiza cu funii de cnepa, tuburile nu se vor tr sau rostogoli pe pamnt sau obiecte dure.

Imbinarile intre tuburi se realizeaza cu ajutorul mufei si a inelelor se etansare, conform celor aratate la capitolul 4.3.

Capatul tubului care se introduce in mufa este tesit din fabrica la 15.

Daca din montaj este necesara scurtarea unui tub pentru potrivirea la pozitie, taierea se va realiza conform capitolului 4.1.

Pe canalele publice se prevad camine de vizitare din beton STAS 2448 la schimarea pantei, diametrului sau directiei sau la o distanta de max. 60 m.

Racordarea tubului PVC la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale din PVC (manon liniar), care asigura o etanseitate corespunzatoare.

Suprafata exterioara a piesei de acces la camin (sablata exterior) face priza cu betonul, iar intre suprafetele interioare ale piesei si tubului, etanseitatea se asigura cu inel de cauciuc.

Aceasta piesa asigura si o deviatie de 3 de la ax. La montare, capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelasi plan cu peretele interior al caminului, iar depasirea sa fie permisa doar la capatul exterior.

7.4.EXECUTIA RACORDURILOR LA CANALELE DIN PVC

Racordarea imobilelor la canalele din tuburi de PVC, se realizeaza prin intermediul ramificatiilor din PVC (Dn canal/Dn racord), in functie de diametrul retelei si tipul constructiei care se racordeaza la aceasta.

Se recomand ca nainte de a comanda necesarul de conducte pentru execuia canalului, s se traseze pe teren poziia racordurilor cunoscnd c evile din PVC, se fabric n lungimi de 1;2;3;5 i 6 m. Un calcul atent va evita pierderile de material.

Panta conductei de racord spre limita de proprietate va fi de minimum sau egala cu 3%. La limita de proprietate se va monta un dop din PVC lipit. In cazul extinderii retelelor, de regula racordul se face la limita de proprietate

7.5.EXECUTIA GURILOR DE SCURGERE

Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu executia retelei de canalizare).

Sunt de tipul cu sifon si depozit si sunt alcatuite din:

gratar din fonta tip A carosabil STAS 3272

corpul gurii de scurgere (piese pentru guri de scurgere)

15 pagina

Calitatea executiei gurilor de scurgere se verifica pentru fiecare gura de scurgere in parte si consta in:

verificarea etanseitatii, care se face dupa ce gura de scurgere, inclusiv racordul au fost umplute cu apa si mentinute astfel timp de cel putin 24 h. Dupa aceea, gura de scurgere, inclusiv racordul, se umplu din nou cu apa, pna la nivelul fetei inferioare a ramei gratarului; dupa trecerea unui timp de 20 minute, nivelul apei nu trebuie sa scada cu mai mult de 4 cm.

verificarea legarii racordului la canalizare se face turnnd apa in gura de scurgere si urmarind scurgerea apei la canal.

7.6.EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE

Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte.

Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:

turnarea partiala a fundatiei caminului respectiv, pna la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul piesei de acces la camin.

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avnd Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa), avnd Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar impermeabil, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz.7 STAS 2448).

In cazul in care nu este necesara camera de lucru (in cazul caminelor mai mici de 2m) , peste fundatie se va monta tub cu mufa Dn 80.

montarea placii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mortar impermeabil.

pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar impermeabil.

montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton 20 mm, prima treapta urmnd a fi fixate la max.50 cm distanta de capac, iar ultima la max.30 cm distanta fata de bancheta de lucru.

curatirea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul executiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.

verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinnd cont de exploatarea acestora.

7.7.EXECUTIA UMPLUTURILOR

Dupa montajul canalului si realizarea caminelor de vizitare de la capetele tronsonului, executia umpluturilor se va face in doua etape, dupa cum urmeaza:

etapa (1) umpluturi partiale cu nisip conform proiectului.

16 pagina

etapa (2) umpluturi partiale in straturi de 15 20 cm grosime compactate (modul de compactare, gradul de compactare au fost prezentate la capitolul 6.4., pentru a nu produce deplasari ale corpului canalului, pna la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor, cu lasarea descoperita a mufelor de imbinare, in vederea efectuarii probei de etanseitate.

etapa (3) dupa efectuarea probei de etanseitate se executa umplerea totala a transeei, in straturi de 20 -30 cm grosime, bine compactate, pna la nivelul de realizare a refacerii sistemului rutier initial al strazii.

Umpluturile transeei se vor face cu pamnt maruntit, neadmitndu-se bulgari de pamnt sau bolovani.

Pentru avertizarea asupra traseului canalului de ape uzate din PEID si PVC, montat subteran, se va prevedea montarea la cca. 50 cm peste generatoarea superioara a tuburilor, o grila de polietilena de culoare maro, cu ochiuri de 15 x 15 cm, sub forma de fsii roluite de 0,5 x 25 m (b x L).

Grila fabricata din polietilena de inalta densitate are o durata de serviciu superioara, in comparatie cu produse similare din metal sau benzi din folii.

Grila fabricata din polietilena este inerta din punct de vedere bacteriologic si chimic, si deci, este foarte rezistenta la o varietate mare de agenti chimici. Poate fi utilizata in soluri cu agresivitate chimica ridicata. Grila este rezistenta la socuri mecanice si nu se degradeaza in timpul umplerii santurilor si compactarii umpluturilor.

Polietilena este combustibila si vor trebui respectate NTSM si PSI in vigoare in timpul transportului, depozitarii si punerii in opera.

7.8.INCERCAREA DE ETANSEITATE

Dupa terminarea lucrarilor de montaj, dupa ce betonul si mortarul utilizate au ajuns la rezistenta proiectata, inainte de executia umpluturilor, se executa incercarea de etanseitate a canalului, pe portiuni.

In vederea incercarii care se face cu apa, se prevad urmatoarele lucrari pregatitoare:

umpluturi de pamnt partiale, lasnd imbinarile libere;

inchiderea etansa a tuturor orificiilor;

blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare in timpul probei.

Tronsoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeaza la etanseitate pe tronsoane de cel mult 500 m, la o presiune de incercare masurata la capatul aval al tronsonului de 5 x 102 N/mm2. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu sectiune plina, se probeaza conform reglementarilor tehnice pentru conductele sub presiune.

Se vor respecta prevederile din STAS 3051-91, cap. 4.2. Incercarea de etanseitate.

17 pagina

Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel putin 2 ore la presiune medie de 2 m coloana de apa. Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate cu urmatoarea formula:

xldaV ecal 3.1. +=

unde:

Vcal.e este cantitatea de apa scursa, in dm3.

a constanta, care depinde de materialul conductei si de felul montarii (pentru conducte din PVC: a = 0,5).

d diametrul interior al tevii, in m.

l lungimea conductei incercate, in km.

x numarul caminelor aflate pe tronsonul incercat.

In cazul cnd rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de remediere, dupa care se reface proba.

7.9.RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia lucrarilor pentru retelele de canalizare proiectate se va face in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, precum si cu cele inscrise in Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aprobat prin HG.nr. 273/144.06.1994 si publicat in Monitorul Oficial al Romniei nr.193, partea 1/28.07.1994.

7.10.STANDARDE DE REFERINTA

Cele mai importante standarde ale caror prevederi ghideaza, att proiectarea, ct si executia lucrarilor de retele de canalizare sunt urmatoarele:

1. SR 1846 1/2006 Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

2. SR 1846 2/2007 Canalizri exterioare. Prescripii de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de ape meteorice.

3. SR 1343 1/2006 Alimentari cu apa. Partea 1: Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale.

4. STAS 3051 - 91 Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare Prescriptii fundamentale de proiectare.

5. STAS 9470/73 Hidrotehnica. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente.

6. STAS 8591/1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.

18 pagina

7. SR EN 752-1/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 1: Generalitati si definitii.

8. SR EN 752-2/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 2: Conditii de performanta.

9. SR EN 752-3/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 3: Prescriptii generale de proiectare.

10. SR EN 752-4/1998 Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea 4: Dimensionare hidraulica si consideratii referitoare la mediu.

11. STAS 2448/1982 Canalizari. Cmine de vizitare. Prescriptii de proiectare.

12. SR EN 124/1996 Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile pietonale. Principii de constructie, incercari tip, marcare, inspectia calitatii.

13. STAS 2308 81 Alimentri cu ap i canalizri. Capace i rame pentru cmine de vizitare.

14. STAS 1342-1991 Ap potabil. Condiii de calitate

15. SR 6819-1997 Alimentri cu ap Aduciuni. Studii, prescriptii de proiectare i de executie

16. STAS 9570/1-1989 Marcarea i repararea reelelor de conducte i cabluri, n localiti

17. SR 4163 - 1/1995 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii fundamentale de proiectare.

18. SR 4163 - 2/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.

19. SR 4163 - 3/1996 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare.

20. STAS 9312/1987 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescriptii de proiectare.

21. STAS 9342 - 1982 Msuri de siguran contra incendiilor. Cmine pentru alimentarea direct a pompelor mobile. Prescripii de proiectare.

22. SR EN 805/2000 Alimentari cu apa. Conditii pentru sistemele si componentele exterioare cladirilor.

23. STAS 9824/5 -1975 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a reelelor de conducte, canale i cabluri.

Documentatii tehnice pentru tuburi si piese speciale din PVC.

Se vor avea in vedere si normativele specifice pentru: gaze, electrice, telefonie, etc.

8.NORME DE PROTECIE A MUNCII

Prin proiect, au fost prevzute urmtoarele msuri de protecie a muncii:

sprijinirea malurilor traneei de pozare a conductei;

19 pagina

sprijinirea i protecia reelelor ntlnite n sptur;

sondaje pentru determinarea exact a traseelor reelelor existente din amplasament;

parapete de mprejmuire a spturilor deschise i podee de trecere pietonal;

semnalizarea corespunztoare a lucrrilor.

In timpul execuiei lucrrilor, antreprenorul va lua toate msurile de protecie a muncii pentru evitarea accidentelor, avnd n vedere factorii de risc ce pot aprea pe parcursul execuiei acestora.

Dintre factorii de risc ce pot aprea pe diferitele stadii fizice, enumerm:

Stadiu fizic Factori de risc (conform Normativului-cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie)

terasamente 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 37

montare conduct de canalizare (inclusiv armturi,demontri, remontri, etc.)

1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 27, 28, 30, 32, 34

lucrri cu betoane (inclusiv demolri, desfaceri, refaceri drumuri, etc.)

1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22, 23, 24, 26, 30, 32, 34

Antreprenorul va dota echipele ce execut lucrrile cu echipamentul de protecie adecvat conform art.1.4. din Ordinul nr.225/21 iulie 1995 pentru perioade ale fiecrui stadiu fizic.

Antreprenorul va urmri respectarea urmtoarelor norme ce reglementeaz activitatea de protecie a muncii pentru care va face instructajul ntregului personal (conform Normelor generale de P.M., cap. I, pct.13) ce se va ocupa de derularea lucrrilor:

1. Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 i Normele Metodologice de aplicare;

2. Norme generale de protecie a muncii. Ediia 2002;

3. Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc, n vigoare de la data de

1.10.2006, ce abrog Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 ncepnd cu aceast dat;

4. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii avizat de MLPAT cu

nr. 9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrri de alimentare cu ap i canalizri (art. 1583

1832);

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la

populaie i din procesele tehnologice. Cod 19/1995;

20 pagina

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru alimentri cu ap a localitilor i

pentru nevoi tehnologice (captare, transport i distribuie). Cod 20/1995;

7. Instruciuni pentru selecionarea i utilizarea mijloacelor individuale de protecie a

feei i ochilor. Cod 2/1995;

8. Norme specifice de protecie a muncii pentru mbuntiri funciare i irigaii. Cod

71/1998;

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern. Cod 6/1996;

10. Norme specifice de protecie a muncii pentru transportul i distribuia energiei

electrice.Cod 65/1997;

11. Norme specifice pentru gospodrie comunal i salubritate public. Cod 31/1996;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul i depozitarea

oxigenului i azotului. Cod 3/1994;

13. Normativul-cadru de acordare i utilizare E.I.P. urilor (conform cap III Criterii de

acordare a echipamentului individual de protecie);

14. Instruciuni pentru selecia i utilizarea M.I.P.-urilor. Cod 2/1995;

15. Decretul Consiliului de Stat nr.400/1981;

16. Decretul 328/1966 plus modificrile din 1999;

17. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de instalaii tehnico-sanitare i

de nclzire. Ordinul nr.117/1996 al M..M.P.S.;

18. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice

i mecanice. Ordinul nr.339/1996 al M.M.P.S.;

19. Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiectarea i realizarea

instalaiilor aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1997;

20. Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul comun al

M.I. i M.L.P.T.L. nr.331/1219/MC/94;

Normele specifice vor ine seama i de normele conexe colaterale specifice fiecrei activiti n parte. Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui s aib certificat de utilizare de la factorii abilitai din cadrul M.M.P.S.

Intocmit:

ing. GHEORGHE STANCU

21 pagina

C.S.02 MONTAJ CONDUCTE SI ECHIPAMENTE

1.SCOPUL LUCRRII

Prezentul caiet de sarcini are scopul de a pune la dispoziia beneficiarului i a executantului informaiile tehnice necesare efecturii lucrrilor de montaj instalatii hidromecanice (echipamente i conducte aparente) din cadrul statiei de epurare. Caietul de sarcini conine:

caracteristicile echipamentelor ce se vor monta;

condiii tehnice necesare realizrii lucrrilor de montaj;

etape de execuie a lucrrilor de montaj;

condiii de execuie a lucrrilor de verificare i probe;

modul de aplicare a sistemului de protecie anticoroziv;

program pentru controlul calitii lucrrilor executate

Prezentul caiet de sarcini nu conine prevederi pe partea de construcii, instalaii, electrice i automatizare, acestea nefcnd obiectul acestei documentatii.

2.DESCRIEREA LUCRARILOR DE MONTAJ

2.1.BAZIN OMOGENIZARE

Bazinul de omogenizare este rectangular 4000mmx3500mm si cota radier -5,15 m fata de cota referinta (0,00). In bazin se monteaza un mixer si ETAPIZAT 2X2 pompe submersibile. Bara de ghidaj a mixerului se monteaza prin intermediul unui suport inferior si unui suport superior fixate cu dibluri conexpand. Suportul superior se fixeaza in zona bordurei golului de acces. Pompele se monteaza prin intermediul coturilor suport, iar barele de ghidaj prin intermediul unor suporturi superioare. Coturile suport ale pompelor se fixeaza de radierul de beton armat prin intermediul unor dibluri conexpand. Suporturile superioare ale barelor de ghidaj se fixeaza de bordura golurilor de acces cu dibluri conexpand.

2.2.MODULE BIOLOGICE

Modulele biologice se monteaza pe o platforma de beton armat subterane rectangulare comuna 7300mmx5330mm prin ancorare de aceasta. Dupa fixarea la pozitie se monteaza racordurile pentru apa menajera, apa epurata si dezifectata si namol. 2.3.BAZIN NAMOL Bazinul de namol este rectangular 4000mmx1500mm si cota radier -5,15 m fata de cota referinta (0,00).

22 pagina

In bazin se monteaza o pompa submersibila. Pompa se monteaza prin intermediul cotului suport, iar barele de ghidaj prin intermediul unui suport superior. Cotul suport ale pompei se fixeaza de radierul de beton armat prin intermediul unor dibluri conexpand. Suportul superior al barelor de ghidaj se fixeaza de bordura golurilor de acces cu dibluri conexpand.

3.MATERIALE Materialele utilizate la execuia lucrrilor de montaj sunt considerate convenional noi i vor respecta standardele i specificaiile de materiale indicate n proiect. Toate materialele folosite vor fi noi i nsoite de certificatele de calitate eliberate de furnizorul acestora. Certificatele vor fi completate cu rezultatele ncercrilor, conform standardelor n vigoare. Pricipalele categori de materiale folosite pentru conductele aparente sub presiune constau din:

a) Tevi PEHD PE100 SDR17 pentru apa b) Fitinguri PEHD PE100 pentru sudura c) Flanse din otel zincat d) Organe de asamblare din otel zincat e) Dibluri conexpand din otel inox f) Profile laminate la cald

4.DESCRIEREA LUCRRILOR DE MONTAJ Realizarea lucrrilor de montaj ale echipamentelor i conductelor implic parcurgerea urmtoarelor etape de execuie:

o verificarea prii de construcii la montaj; o execuia montajului echipamentelor; o execuia montajului instalaiilor de conducte; o efectuarea lucrrilor de verificri i probe; o aplicarea sistemului de protecie anticoroziv (unde este cazul); o darea n exploatare a instalaiei;

4.1.VERIFICAREA PRILOR DE CONSTRUCII PENTRU MONTAJ ECHIPAMENTE

Operaiunea de verificare a lucrrilor de construcii n vederea efecturii montajului se va face dup o atent analiz a proiectelor de montaj, urmate de verificarea msurtorilor executate de montor n amplasament. Montorul va face msurtori n amplasament, acestea se vor consemna ntr-un proces verbal semnat de ctre montor i beneficiarul de investiie. Se va acorda o atenie deosebit urmtoarele aspecte:

o verificarea poziionrii, a cotelor i dimensiunilor penetraiilor i pieselor metalice nglobate n beton;

o verificarea cotelor de gabarit ;

o verificarea poziionrii i dimensiunilor fundaiilor echipamentelor (unde este cazul);

23 pagina

Datele obinute prin msurtori, n teren, trebuie s corespund celor prevzute n proiectele de construcii i montaj. n cazul n care se constat abateri, este obligatorie consultarea proiectantului n vederea analizrii situaiei aprute i stabilirii unei soluii.

4.2.MONTAJUL ECHIPAMENTELOR

4.2.1.Montarea electropompelor

Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a prescripiilor fabricantului (consemnate n crile tehnice) i a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre echipamente i instalaia de conducte se realizeaz prin flanare. Datorit acestui aspect, trebuie respectate cotele de montaj fa de partea de construcie pentru a se putea monta cu uurin garniturile i uruburile i pentru evitarea apariiei solicitrilor mecanice (tensiuni) n corpul pompelor.

Montarea electropompelor implic parcurgerea urmtoarelor etape:

a. organizarea lucrrilor de montaj, care cuprinde:

o amenajarea platformei de depozitare (destinat depozitrii i verificrii prilor componente ale echipamentelor precum i deconservarea lor naintea nceperii montajului);

o accesul (care trebuie s asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare pn la locul de montaj precum i condiiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de montaj).

o locul de montaj (care trebuie s asigure condiiile necesare realizrii montajului n mod corespunztor din punctul de vedere al calitii lucrrilor executate, al normelor de protecie a muncii i al condiiilor de lucru).

b. curirea prilor filetate a uruburilor de fundaie, a gurilor filetate i nefiletate din cotul ce se monteaz pe radier;

c. trasarea axelor i verificarea cotelor de nivel;

d. identificarea echipamentului (n conformitate cu documentaia de montaj elaborat de proiectant), preluarea crii tehnice, verificarea strii de conservare (conform crii tehnice), verificarea i preluarea certificatelor de calitate i ntocmirea formelor de preluare la montaj;

e. naintea instalrii, se va spla pompa pentru a nltura inhibitorul de coroziune sau alte materiale strine ce s-ar fi putut acumula n timpul transportului depozitrii i manipulrii. Se va utiliza o soluie slab alcalin la 800C sau un solvent petrolier eficace.

f. curirea suprafeelor plcii de baz ce vin n contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solveni deoarece reziduul poate mpiedic aderena.

g. premontarea plcii de baz, efectundu-se totodat controlul planeitii acesteia (cu ajutorul nivelei); Orizontalitatea se va realiza prin strngerea piulielor uruburilor de fundaie. Se verific n permanen orizontalitatea reajustnd ct este necesar, pn cnd piuliele sunt complet strnse i placa de baz este orizontal.

24 pagina

h. pregtirea pentru betonare, betonarea, verificarea prizei betonului marca C 16/20 (dup perioada prescris) conform NE- 012 - 99

i. verificarea sensului rotirii arborelui motorului (cu ajutorul unui comparator);

j. montarea pompei i motorului i centrarea pe fundaie, ntocmirea formelor de verificare a centrajului (cu beneficiarul i asistena tehnic).

k. alinierea final se face numai dup ce sistemul de pompare a fost adus la temperatura normal de funcionare. Alinierea precis a pompei i motorului este indispensabil pentru corecta funcionare a sistemului de pompare. Nu se fac fixri definitive pn ce aceasta nu este realizat;

l. strngerea buloanelor de prindere i ntocmirea formelor (conform cerinelor tehnologice);

m. pregtirea capetelor tuurilor conductelor n vederea racordrii acestora la circuitele prevzute n documentaie i verificarea strii de curenie interioar a echipamentelor i circuitelor de racord.

n. conservarea echipamentelor ncepnd cu perioada de montare n instalaie i pn la terminarea montajului.

4.2.2.Montarea mixerului Conditiile si etapele de montaj sunt similare si se regasesc la montajul pompelor submersibile

4.3.MONTAJUL CONDUCTELOR, INCLUSIV ARMATURI

Instalaiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel nct s asigure schemei toate funciunile necesare i sunt constituite din elemente de serie, standardizate i aflate n fabricaia curent a furnizorilor de specialitate.

n principiu, montarea instalaiilor tehnologice cu conducte implic parcurgerea urmtoarelor etape:

o studierea documentaiei de montaj i organizarea execuiei montajului;

o verificarea strii fizice a tronsoanelor de conducta i fitingurilor i identificarea acestora n conformitate cu desenele de montaj, implicit verificarea materialelor dup certificatele de calitate emise de furnizori;

o trasarea, debitarea tronsoanelor de teava, alinierea i centrarea traseelor de conducte, ntocmirea fielor de msurtori, dup sudarea tronsoanelor de eav i controlul formei geometrice a mbinrilor realizate;

o efectuarea imbinarilor prin sudur (conform tehnologiei alese).

Amintim c toate lucrrile de montaj se vor executa cu materiale noi, ce corespund standardelor n vigoare, nsoite de certificate de calitate, recepionare i depozitare conform prevederilor n vigoare.

Pentru montajul tronsoanelor de teava si fitingurilor din PEHD si anume:

o manipulare, transport, depozitare, conservare

25 pagina

o punere in opera (sudura, imbinare cu flanse, operatii pentru executarea sudurilor, montarea armaturilor

se va consulta Caietul de sarcini pentru conducte din PEHD (PEID)

4.4.VERIFICRI I PROBE

Aceast etap cuprinde:

o verificarea vizual a realizrii montajului echipamentelor si instalaiilor de conducte n conformitate cu prevederile proiectelor de montaj elaborate de proiectant;

o efectuarea probei de presiune cu ap;

o efectuarea remedierilor eventualelor defeciuni evideniate n timpul lucrrilor de probe.

5.CONDIII DE EXECUIE A LUCRRILOR

La execuia instalaiei se vor respecta indicaiile i condiiile tehnice cuprinse n desenele de montaj i normativele in vigoare;

Tehnologia de execuie va fi stabilit de ctre executani, cu respectarea obligatorie a condiiilor prescrise n desenele de execuie (cote, dimensiuni, materiale, etc.)

6.VERIFICRI I LUCRRI DE PROBE

6.1.VERIFICRI

nainte de efectuarea lucrrilor de probe, se vor face o serie de verificri la terminarea montajului, n conformitate cu prescripiile n vigoare (PE003 i C204-80).

Se va verifica existena certificatelor de calitate pentru materialele noi.

Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate n oper: evile, flanele, fitingurile, armturile care prezint defeciuni nu vor fi folosite.

Se verific dac montajul s-a executat n conformitate cu desenele de montaj.

Se verific ncadrarea lucrrilor de montaj n cotele prevzute n desenele de montaj.

Pentru echipamente, se verific respectarea condiiilor impuse prin instruciunile si normele tehnice de montaj ntocmite de proiectantul de specialitate.

Se verific existena procesului verbal de admitere a instalaiei la probe, dup terminarea lucrrilor de montaj.

26 pagina

6.2.PROBA DE PRESIUNE HIDRAULIC

La terminarea montajului instalaiilor de conducte acestea se vor proba din punct de vedere al rezistenei i etaneitii. Proba de presiune va certifica capacitatea sistemelor de a funciona n limitele parametrilor de exploatare i fiabilitate proiectai.

Proba de presiune hidraulic se va executa pe tronsonul de refulare cuprins ntre punctul de racord la reeaua exterioar i echipament verificnd circuitul la valorile de presiune indicate, cu blindarea legturilor cu echipamentele (nu se verific echipamentele ci doar conductele) i a punctului de racord cu reeaua exterioar.

La executarea lucrrilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea n construcii i precum i prevederile Normativului I 12-78.

Valoarea presiunii de prob:

o pentru conducte sub presiune:

Pproba = 1,5 x Plucru = 1,5 x 3 bar = 4,5 bari;

o pentru conducte de canalizare

Pproba = 1,5 x Plucru = 1,5 x 0,6 bar = 0,9 bari;

nainte i pe parcursul lucrrilor de probe, se vor respecta urmtoarele condiii:

o tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior i curate cu aer sub presiune;

o cordoanele de sudur nu se vor grundui sau vopsi nainte de efectuarea probei;

o se va asigura accesul pentru vizitare a ntregului tronson probat. n acest scop, se vor ndeprta toate materialele ce ar putea mpiedica controlul i se va asigura posibilitatea de acces pentru personal;

o proba de presiune se va efectua pe vreme uscat, astfel nct s poat fi observate eventualele scpri de ap;

o umplerea cu ap a tronsoanelor se va face astfel nct s se asigure completa evacuare a aerului din interior;

o fluidul de lucru va fi apa curat, fr particule n suspensie, la o temperatur cuprins ntre +50C i +300C;

o manometrele utilizate vor fi astfel alese nct valoarea presiunii maxime de ncercare s se poat citi pe ultima treime a scrii gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a putea fi citite de la o distan de 5 m;

o ridicarea presiunii se va face cu pompa manual de presiune, treptat, fr ocuri. La fiecare treapt se va menine presiunea atta timp ct este necesar verificrii ntregului tronson probat, dar nu mai puin de 10 minute.

ncercarea de presiune se consider reuit dac, dup trecerea intervalului de 10 minute de la realizarea presiunii de prob, valoarea presiunii pe manometrul de

27 pagina

prob nu a sczut cu mai mult de 5% din valoarea presiunii de prob i nu au aprut scpri vizibile de ap.

Dac pe parcursul efecturii probelor se ivesc defeciuni, se ntrerup lucrrile de probe i se remediaz defeciunile. Dup efectuarea remedierilor, se reiau de la nceput lucrrile de probe.

Rezultatele lucrrilor de probe vor fi consemnate n procese verbale ncheiate ntre executani i beneficiari. Pe lng alte date, acestea vor conine obligatoriu i urmtoarele:

o data ncercrii;

o parametrii fluidului de ncercare;

o valoarea presiunii de ncercare i timpul de meninere la presiunea de prob;

o rezultatele obinute (inclusiv defeciunile constatate i remedierile efectuate);

o concluzii (inclusiv diagrama de nregistrare a presiunii, dac este posibil);

o semnturile comisiei de probe.

Un exemplar din nregistrrile probei hidraulice se va transmite de executant proiectantului, pentru a fi inclus n documentaia "cartea documentaiei".

Dup efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la echipamente, fiind interzis orice intervenie (modificare) a respectivului circuit pn la punerea n funciune.

Organizaia de montaj va lua msuri de protecia muncii pe toat durata probelor.

Personalul care efectueaz probele va fi calificat i special instruit. Perimetrul de execuie a lucrrilor de probe va fi ngrdit i va fi prevzut cu plcue de avertizare. Se interzice accesul n perimetrul de lucru al persoanelor neautorizate. Personalul care efectueaz probele va avea instructajul de NTSM fcut i va fi instruit asupra modului de funcionare a instalaiei.

La execuia lucrrilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse n Normativul de verificri, ncercri i probe privind montajul, punerea n funciune i darea n exploatare a instalaiilor energetice ind. 30-2-1970.

7.PROTECII ANTICOROZIVE

o Nu este cazul pentru conductele din PEHD, o Flansele libere si organele de asamblare se procura zincate o Armaturile se procura protejate anticoroziv. o Toate conductele si confectiile metalice aparente se protejeaza

prin zincare o Diblurile conexpand se procura din otel inox

28 pagina

8.CONDIII DE RECEPIE I PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA MONTAJULUI

Pentru recepia lucrrilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului urmtoarele documente:

o proces verbal de preluare a construciei pentru efectuarea montajului;

o proces verbal de calitate a materialelor puse n oper;

o proces verbal de recepie calitativ a sudurilor;

o buletine de analiz a sudurilor;

o procese verbale de efectuare a probelor;

o fie tehnologice privitoare la calitatea proteciei anticorozive.

Beneficiarul va verifica execuia lucrrilor pe teren n conformitate cu proiectul de montaj.

Ultima etap, nainte de darea n exploatare a instalaiei, este efectuarea probei de funcionare de 72 ore (conform PE 003), n care se poate urmri ncadrarea instalaiei n parametrii indicai n proiect.

9.URMRIREA COMPORTRII CONSTRUCIILOR

Nu sunt necesare instalaii speciale de urmrire a comportrii n exploatare a construciilor.

10.DOCUMENTAIE DE REFERIN

10.1.NORMATIVE

o C204-80 - Normativ cadru privind verificarea calitii lucrrilor de montaj a utilajelor i instalaiilor tehnologice pentru obiective de investiii.

o I12-78 - Normativ pentru efectuarea ncercrilor de presiune la conducte tehnologice din oel.

o OG 95/99 Privind calitatea lucrrilor de montaj

10.2.INSTRUCIUNI

o CT4-90 - Circular tehnic referitoare la obligativitatea aplicrii prescripiilor energetice (PE).

10.3.STANDARDE

o STAS 10110-76 - Alimentarea cu ap. Staii de pompare. Prescripii generale de proiectare.

o Colecia de STAS-uri "Organe de maini", vol. III-a i III-b, Institutul Romn de

29 pagina

o SR ISO 7005/1999 Flae din oel. Flane rotunde, plate pentru sudur.Dimensiuni

11.MSURI DE PROTECIA MUNCII I PSI

11.1MANAGEMENTUL RISCURILOR TEHNICE/TEHNOLOGICE

Lista actelor normative aplicabile

o Hotrrea Guvernului Romniei nr. 273/1994 privind aprobarea

Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii, modificata

de HGR 940/2006

o Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii cu toate completarile si

modificarile ulterioare

o Hotrrea Guvernului Romniei nr. 51/1996 pentru aprobarea

Regulamentului de recepie a lucrrilor de montaj utilaje, echipamente,

instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitilor de producie;

o Hotrrea Guvernului Romniei nr. 766/1997 pentru aprobarea unor

regulamente privind calitatea n construcii, completata si modificata de

HGR 675/2002, HGR 102/2003 si HGR 622/2004

o Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 1587/1997 pentru

aprobarea categoriilor de construcii generatoare de riscuri tehnologice;

o Ordinul comun MFP i MLPTL abrogat privind aprobarea structurii,

coninutului i modului de utilizare a Documentaiei standard pentru

elaborarea i prezentarea ofertei pentru achiziia public de sevicii;

o Ordonana Guvernului Romniei nr. 95/1999 privind calitatea lucrrilor de

montaj utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale, completata

si modificata de legea 440/2002;

o Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 293/1999 pentru aprobarea

Normelor Metodologice privind verificarea calitii lucrrilor de montaj

utilaje, echipamente i instalaii tehnologice industriale;

o Ordinul Ministrului Industriei i Comerului nr. 323/23.10.2000 pentru

aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrrilor de montaj;

o PE 013/1994 - Normativ privind metodele i elementele de calcul a

siguranei in funcionare a instalaiilor energetice;

o PE 224/1989 - Normativ pentru proiectarea instalaiilor termomecanice ale

termocentralelor;

30 pagina

Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic i a msurilor de prevenire a acestora Factori de risc intrinseci care pot interveni pe parcursul realizrii lucrrilor prezentate n aceast documentaie pot fi:

a) incompatibilitatea materialelor aferente instalaiei cu condiiile de exploatare impuse (clas de calitate necorespunztoare, caracteristici mecanice i elastice necorespunztoare);

b) configuraia geometrico-structural necorespunztoare (dimensionarea necorespunztoare a elementelor circuitului, traseu necorespunztor);

c) defecte de fabricaie (neomogeniti chimice i structurale, defecte de material, granulaie necorespunztoare);

d) montaj necorespunztor (calitate necorespunztoare a mbinrilor sudate, nerespectarea configuraiei traseului etc.).

Msurile de prevenire a factorilor de risc care trebuie luate n fazele urmtoare de proiectare sunt:

o alegerea materialelor elementelor de conducta se va face conform parametrilor de calcul ai fiecrui circuit;

o toate materialele folosite se vor certifica conform prevederilor SR EN 10204/2005;

o grosimile pereilor conductelor vor corespunde materialului ales i parametrilor de calcul ai circuitelor;

o se vor prevedea supori care s preia deplasrile conductei;

o pentru evitarea folosirii unor materiale cu defecte de fabricaie, furnizorul va efectua controale pe lot, pe probe prelevate pe 2 elemente (verificarea compoziiei chimice, ncercarea la traciune a materialului de baza, verificarea respectrii toleranelor la diametrul exterior i la grosimea de perete conform standardelor n vigoare) i va ntocmi certificate de calitate care vor nsoi furnitura;

o sudurile efectuate pe antier vor fi verificate conform listei cantitilor de lucrri care va fi elaborata de proiectant;

o pentru orice abatere de la proiect la faza de procurare i montaj se va obine acordul proiectantului;

o dup efectuarea montajului se va efectua o prob hidraulic a instalaiei la presiunea precizat pentru fiecare circuit n schema izometric a acestuia.

Factorul uman implicat n faza de exploatare constituie de asemenea un factor important de risc. Acesta grupeaz toate erorile umane care se manifest n activitatea de mentenan i de exploatare tehnologic. Erorile umane n exploatare pot fi:

o erori fcute n condiiile exploatrii tehnologice;

o manevre greite, interpretarea eronat a unor informaii, comunicarea defectuoas;

o erori fcute n activitatea de mentenan;

o nerespectarea procedeelor de supraveghere tehnic, control, ntreinere, reparaii.

31 pagina

Msurile de prevenire a acestor factori de risc sunt:

o instruirea personalului privind exploatarea, ntreinerea i repararea instalaiei;

o verificarea periodic a cunotinelor personalului;

o testarea psihologic periodic a personalului;

11.2MANAGEMENTUL RISCURILOR DE INCENDIU

Lista actelor normative aplicabile

o Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;

o Hotararea Guvernului Romaniei nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu

o Hotrrea Guvernului Romniei nr. 678/1998 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i stingere a incendiilor;

o Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a incendiilor;

o Norme metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, aprobate cu Ordinul MAI nr. 1435/2006

o Normativul C 300/1994 aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/11.06.1994 pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii

o Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 privind aprobarea metodologiei de elaborare a scenariilor de sigurana la foc;

o Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001 pentru aprobarea Metodologiei de certificare a conformitii, de agrementare tehnic i de avizare tehnic pentru fabricarea, comercializarea i utilizarea mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor, modificat cu Ordinul MI nr.394/2004;

o Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de ncrcri electrostatice - D.G. P.S.l.-004, modificat de ordin MI 349/2004

o PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere i dotare mpotriva incendiilor pentru producerea, transportul i distribuia energiei electrice i termice;

o P 118/1999 - Normativ de siguran la foc a construciilor;

Prezentarea factorilor de risc de incendiu si a masurilor de prevenire

Factori de risc de incendiu in instalaiei pot fi: scurtcircuit la motoarele electrice asincrone; scurtcircuit la acionrile electrice ale robinetilor; izolatie termica sau materiale de intretinere (lavete, cirpe) imbibate cu substante inflamabile, motorina, ulei sau pacura, etc. Msurile de prevenire a incendiilor luate n considerare la faza de proiectare i care trebuie realizate la transport, depozitare, montaj, exploatare, ntreinere i reparaii sunt:

32 pagina

o spaiile de depozitare, montaj, exploatare, ntreinere i reparaii vor fi dotate cu instalaii sanitare i toate dotaiile PSI conform legii;

o n perioada de montaj, executantul are obligaia de a asigura securitatea obiectivelor nvecinate mpotriva incendiilor i de a dota locurile de munc cu materiale i echipamente de stins incendiu;

o se vor lua msurile impuse de normele lucrrilor cu foc deschis, sudur electric i tiere cu flacr;

o executia lucrarilor din prezentul proiect se va face astfel incat sa nu se blocheze caile de acces pentru interventie in caz de incendiu;

o materialele utilizate la izolarea termica a conductelor vor fi incombustibile i se vor asigura mpotriva mbibarii cu substane inflamabile, motorina, ulei sau pacura i vor fi complet evacuate dupa terminarea montajului.

Pentru stingerea incendiilor de natura electrica se vor utiliza numai stingatoarele cu praf si bioxid de carbon si cele cu zapada carbonica.

11.3.MANAGEMENTUL RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRI PROFESIONALE (PROTECTIA MUNCII)

Lista actelor normative aplicabile

o PE 205/1981 - Norme de protecie a muncii pentru partea mecanica a centralelor electrice;

o PE 703-1/1981 - Norme de protecie a muncii la lucrrile de montaj ale centralelor electrice;

o Regulament privind protecia i igiena muncii In construcii aprobat de MLPAT cu ord. nr. 9/N/15.03.93;

o Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca

o Hotarare nr.1425 din 11.10.2006-Norme metodologice de aplicare a prevederilor legii nr.319/2006

o Hotarare nr.300 din 02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile

o Hotarare nr.1146 din 30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

o Hotarare nr.971 din 26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca

Prezentarea factorilor de risc din punctul de vedere al securitii muncii (locuri si operaiuni periculoase) i msurile de protecie a muncii La executarea lucrrilor de montare/demontare se vor respecta din legile i normativele de mai sus urmtoarele capitole:

o Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii metalice;

o Norme de protecie a muncii privind ncrcarea, descrcarea, manipularea i depozitarea materialelor;

o Norme de protecie a muncii privind prevenirea i stingerea incendiilor i autoaprinderilor;

33 pagina

o Tehnica securitii muncii privind instalaiile i echipamentele electrice;

o Mijloace individuale de protecie a muncii;

o Prim ajutor n caz de accidentare;

o Norme de protecie a muncii la lucrrile de sudur;

o Norme de protecie a muncii privind macarale i mecanisme de ridicat;

o Norme de protecie a muncii pe timp friguros.

Principalii factori de risc de accidentare i mbolnviri profesionale cu care se confrunt orice participant n procesul de munc sunt :

o neutilizarea echipamentului individual de protecie i alte mijloace de protecie acordate obligatoriu i gratuit salariailor, precum i altor categorii de persoane care desfoar activiti la persoane juridice sau fizice;

o nerespectarea instruciunilor de protecia muncii specifice locului de munc, respectiv activitii depuse de persoanele participante la procesul de munc;

o utilizarea de echipamente tehnice necorespunztoare din punct de vedere al prevederilor din normele, standardele i din alte reglementri referitoare la protecia muncii, n sensul c acestea nu trebuie s pun n pericol sntatea sau viaa salariailor;

o utilizarea de echipamente tehnice n lipsa aparaturii de msur, control, semnalizare i protecie sau n condiiile nentreinerii acestora ntr-o stare ireproabil de funcionare;

o nerespectarea instruciunilor de exploatare a instalaiilor i echipamentelor tehnice, precum i a tehnologiilor de lucru specifice;

o desfurarea activitii fr autorizaie din partea inspectoratului teritorial de munc, pentru funcionarea unitii n condiiile legii din punct de vedere al proteciei muncii;

o lipsa msurilor tehnice, sanitare i organizatorice de protecie a muncii, corespunztor condiiilor de munc i factorilor de mediu specifici unitii, respectiv activitilor din cadrul unitii sau nerespectarea acestora;

o nerespectarea obligaiilor ce-i revin conform legii de ctre conducerea persoanei juridice n privina stabilirii atribuiilor i rspunderilor ce le revin participanilor din subordine la procesul de munc, corespunztor funciilor exercitate;

o neelaborarea de reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecia muncii, corespunztor condiiilor de desfurare a activitii la locul de munc;

o neefectuarea controlului n ce privete cunoaterea i aplicarea de ctre toi participanii la procesul de munc, a msurilor tehnice, sanitare i organizatorice stabilite n conformitate cu prevederile legii n domeniul proteciei muncii;

o neinformarea fiecrei persoane, anterior angajrii, asupra riscurilor la care se expune la locul de munc, precum i asupra msurilor de prevenire necesare;

o angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prevzute n mod expres prin normele de protecia muncii condiii speciale de autorizare;

34 pagina

o nesesizarea i/sau nesemnalarea la timp a oricror defeciuni tehnice sau situaii care constituie pericole poteniale de accidentare sau mbolnvire profesional;

o nerespectarea cu rigoarea necesar a instruciunilor, normelor i procedurilor de mentenan preventiv;

o nespecificarea n instruciunile de lucru a aciunilor i msurilor ce trebuie ntreprinse n cazul producerii accidentelor;

o neadoptarea de msuri de bun organizare i crearea unor condiii optime de lucru, n scopul prevenirii stressului la locul de munc;

Factorii de risc din punct de vedere al securitii muncii pentru demontarea, respectiv montarea circuitelor de conducte pot fi:

o lumina iradiat de arcul voltaic la sudarea electric i la stiloscoparea materialelor pe perioada montajului;

o lucrri cu foc deschis, sudur sau tiere cu flacr oxiacetilenic;

o utilizarea mainilor i dispozitivelor de tiere cu disc;

o folosirea de schele provizorii la demontare, respectiv la montare, i circulaia n vecintatea acestora;

o lucrri la nlime sau in apropierea unor instalatii in functiune (statii de reducere-racire, supape de siguranta, etc.);

o verificarea mbinrilor sudate cu raze gama sau/i lichide penetrante;

o zonele cu sarcini ridicate n crligul instalaiilor de ridicat;

o podestele i scrile cu urme de ulei sau motorin;

o punerea n funciune de la starea rece pn la atingerea parametrilor de regim.

Lucrrile care se execut de dezmembrare, dezafectare, a instalaiilor tehnologice pot prezenta n principal urmtoarele pericole:

balans la piese n timpul deplasrii;

cderea de pe structura metalic a persoanelor ce se ocup de demontare;

cderi de scule i materiale. Msurile de prevenire a factorilor de risc luat n aceast lucrare sunt:

toate operaiile se vor face sub conducerea direct a responsabilului lucrrii.

se vor prevedea avertizoare de pericol n zonele care prezint pericol de accidentare;

se vor afia n locuri vizibile marcaje care s indice sarcina admisibil pe platforme i scri i se va urmri nedepirea lor de ctre personal;

schelele provizorii vor fi bine fixate i marcate pentru sarcinile admisibile;

platformele i scrile vor fi meinute n stare curat neadmindu-se depoziarea pe ele a obiectelor de orice fel;

se vor face instructaje cu muncitorii astfel nct fiecare s-i cunoasc locul i obligaiile ce-i revin n timpul lucrrii;

cablurile de legare trebuie s corespund sarcinii care se ridic, nscris pe fiecare element n parte, s nu prezinte ndoituri, trangulri, fire rupte, s fie ferite de muchiile ascuite ale pieselor prin adaosuri de lemn sau metalice;

35 pagina

sarcinile se vor lega la dispozitivul de ridicat numai de ctre muncitorii instruii n acest scop i numii prin decizie drept legtori de sarcin

comanda de ridicare se va da numai de o singur persoan i anume maistrul responsabil de lucrare dup ce s-a convins c:

o legtura pentru ridicare (demontare) este corect realizat;

o este asigurat supravegherea corespunztoare i personalul de deservire este instruit i la posturi;

Se va controla:

ostabilitatea (echilibrul) sarcinii;

ombinrile cu cleme ale cablurilor;

oeventualele tendine de alunecare a legturilor.

oContinuarea ridicrii (coborrii sarcinii) este permis numai dac totul este n perfect ordine:

accesul n zonele de lucru la nlime se face numai pe scrile de acces i podestele confecionate i montate

pentru lucrrile la nivelele superioare se vor utiliza numai muncitori cu vrsta peste 18 ani, bine instruii care nu sufer de ru de nlime sau afeciuni care le interzic lucrul la nlime;

n timpul efecturii lucrrilor care necesit aplecarea lucrtorilor n afara balustradelor, efectuarea de operaii pe construcii metalice n situaii n care este posibil cderea de la nlime a personalului, asigurarea cu ajutorul centurilor de siguran este obligatorie.

legarea se va face numai de elemente sigure i fixe ale instalaiei sau construciei care nu sunt afectate de procesul tehnologic n curs de desfurare.

admiterea la lucru pe platforme se va face numai dup verificarea i preluarea acestora de ctre responsabilul de lucrare.

n efectuarea lucrrilor de montare sau de demontare la nivelurile superioare, sculele i materialele mrunte se vor pstra numai n cutii sau ldie speciale. Lsarea acestora la voia ntmplrii precum i aruncarea deeurilor de materiale sau a altor obiecte de la nlime sunt strict interzise.

schelele provizorii vor fi bine fixate i marcate pentru sarcinile admisibile;

platformele i scrile vor fi meninute n stare curat neadmindu-se depozitarea pe ele a obiectelor de orice fel;

se vor prevedea avertizoare de pericol n zonele care prezint posibilitatea de accidentare;

se va separa eficient sectorul de montaj de cel de exploatare;

personalul care lucreaz la nlime va fi asigurat cu centuri de siguran i verificat nainte de nceperea lucrrii dac este apt pentru astfel de lucrri;

nu se va lucra sub sarcina ridicat n crligul instalaiilor de ridicat;

se vor folosi obligatoriu ctile de protecie i ntreg echipamentul corespunztor lucrrilor prestate (ochelari, mnui, oruri, etc);

se vor monta panouri de protecie mpotriva radiaiilor att pentru personalul operativ ct i pentru personalul aflat n zona acestora;

se vor lua msurile impuse de normele lucrrilor cu foc deschis i tierea cu flacr ;

36 pagina

se va separa eficient sectorul de demontare de cel n exploatare;

n perioada de demontare, executantul are obligaia de a asigura securitatea obiectivelor nvecinate mpotriva incendiilor i de a dota locurile de munc cu materiale i echipamente de stins incendiu;

sudorii vor trebui autorizai conform PT ISCIR n vigoare;

ntreprinderea de montaj va pune la dispoziia sudorilor i echipei de montaj ntregul echipament de protecie din fondurile acesteia;

beneficiarul va urmri ca executantul s predea locul de munc curat inclusiv spaiile n care n timpul montajului s-au depozitat provizoriu materialele;

se va interzice accesul persoanelor strine n zonele de montaj sau exploatare.

beneficiarul va urmri ca executantul s predea locul de munc curat inclusiv spaiile n care n timpul demontrii s-au depozitat provizoriu materialele;

se va interzice accesul persoanelor strine n zonele de demontare;

spaiile de depozitare, de demontare, vor fi iluminate, nclzite, ventilate i dotate cu instalaii sanitare i toate dotaiile T.S. i PSI conform legii;

msurile preconizate pentru nlturarea pericolului de accidentare n locurile periculoase nu necesit fonduri suplimentare fiind cuprinse implicit n valoarea lucrrii sau sunt msuri organizatorice care revin personalului de exploatare.

Beneficiarul lucrrii este obligat s asigure nsuirea temeinic de ctre ntregul personal a msurilor de prevenire a accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale i s se asigure respectarea contient a msurilor respective.

n fiecare loc de munc se vor afia instruciuni cu prevederile care trebuie respectate pentru evitarea accidentelor de munc i mbolnvirilor profesionale, precum i interdiciile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunztoare de lucru. n acest scop beneficiarul va organiza o activitate permanent de propagand vizual, auditiv i audiovizual a proteciei muncii la nivelul centralei i locurilor de munc.

Msurile specificate nu sunt limitative. Pentru a prentmpina eventualele accidente umane sau tehnice trebuie efectuat funcie de desfurarea procesului tehnologic tot ceea ce este necesar.

Intocmit:

ing. Gheorghe STANCU

37 pagina

C.S.03 LUCRARI DE CONSTRUCTII

CUPRINS

CAIET DE SARCINI

1. Generaliti

2. Descrierea lucrrilor

3. Condiii tehnice minime

4. Indicaii pentru execuie

5. Controlul i verificarea lucrrilor

6. Cantitile de lucrri.

ANEXE - Msuri TSM i PSI

- Programe de control i verificri INSTRUCTIUNI TEHNICE - Lista prescripiilor tehnice

- Instruciuni tehnice pentru execuia lucrrilor de terasamente

- Instruciuni tehnice pentru execuia elementelor din beton i beton armat

- Instruciuni tehnice pentru execuia i lansarea chesoanelor

- Instruciuni tehnice pentru execuia confeciilor metalice

- Vopsitorii cu email alchidic pe suprafee metalice LISTE DE LUCRARI

GENERALITATI Unul din obiective il constituie realizarea unei Staii de epurare pentru comuna Slatioara, judeul Olt, avnd n vedere faptul c, odat cu dezvoltarea localitilor problemele legate de protecia mediului sunt din ce n ce mai acute. Documentaia de fa cuprinde proiectul tehnic i caietele de sarcini pentru realizarea lucrrilor de construcii aferente staiei de epurare. Caietul de sarcini este ntocmit n conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind coninutul - cadru de organizare a licitaiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare i decontare a execuiei lucrrilor. aprobat cu ord. nr. 787/34/N din 13.04.1998 al MF i MLPAT publicat n Monitorul Oficial nr. 230 bis/24.06.1998 i prin hotrrea nr. 729/22.08.2000.

38 pagina

DESCRIEREA LUCRARILOR

DATE GENERALE PRIVIND LUCRAREA

o Obiectivul: Staie de epurare pentru comuna Slatioara, judeul Olt.

o Amplasamentul: comuna Slatioara, judeul Olt.

o Proiectul ce se pred cuprinde:

o Planuri de execuie ale prilor de construcii, caiete de sarcini, instruciuni tehnice i liste cu cantiti de lucrri;

o Organizarea lucrrilor: Executantul va elabora un proiect tehnologic, pe care l va respecta la execuie.

LUCRARI DE TERASAMENTE la constructii

Generaliti.

Contractorul va face excavri si taluzari si va ndeprta materialele excavate dup cum se specifica aici si dup cum se arata in desenele proiectului. Contractorul nu va ncepe lucrrile de terasamente pana cnd nu va efectua toate masurile de sigurana: ngrdirea cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul nopii semnalizarea luminoase la toate punctele periculoase. Execuia lucrrilor de terasamente se va face avnd in vedere prevederile din urmtoarele normativele:

P1086 Proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii

C196 88 Executarea lucrrilor de terasamente pentru executarea fundaiilor construciilor civile si industriale

C16 84 Realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii si instalatiii aferente

Ordin nr .9 /N / 15.03.1993 Regulamentul privind protecia si igiena muncii in construcii

TRASAREA LUCRaRILOR

Trasarea lucrrilor se va realiza conform planurilor de situaie in care se prevd elementele de trasare. Angajatorul lucrrii are obligaia de a materializa pe antier axele principale ale bazei de trasare a obiectelor. Contractorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, n funcie de axele principale ale bazei de trasare. Contractorul este rspunztor de trasarea corect a lucrrilor fa de reperele date de investitor. Trasarea lucrrilor va fi verificat de Consultantul de supervizare, n care scop Contractorul este obligat s protejeze i s pstreze cu grij toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrrilor. Dup verificarea trasrii lucrrilor de ctre Consultantul de supervizare, Contractorul va pregti un plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construciei.

39 pagina

BORNE I COTE DE NIVEL

Angajatorul lucrrii are obligaia de a preda n scris bornele de nivelment n imediata apropriere a antierului, poziia acestora i valoarea cotelor de nivel. Contractorul are obligaia s verifice valoarea cotelor de nivel i s fac cunoscut Angajatorului lucrrii, n scris, in cazul n care se constat erori. De asemenea, pentru verificarea trasrii de ctre Consultantul de supervizare, Contractorul trebuie s protejeze i s pstreze cu grij toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrrilor.

Avizarea lucrarilor de terasamente

nainte de a ncepe orice lucrri de acest fel la locul de montaj, Contractorul va solicita in scris avizarea lucrrilor de ctre Consultantul de supervizare i Angajatorul lucrrii, in termenul prevzut de Condiiile de Contract FIDIC.

Nivelul solului

Pentru scopul dat de specificaie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaa solului nainte de nceperea operaiilor de lucrare a pamantului, dar dup curatarea amplasamentului i ndeprtarea eventualelor lucrri de construcii existente.

Extinderea excavatiilor

Extinderea excavaiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea lucrrii, cu consultarea planurilor de sptur.

Excavarea materialului necorespunzator.

Daca Contractorul intilneste material pe fundul oricrei excavri, care dup prerea lui poate fi necorespunzator, el va informa imediat Consultantul de supervizare, care va da instruciuni in scris Contractorului asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi ndeprtat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de ctre Consultantul de supervizare, Contractorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunztor. Omiterea de ctre Consultantul de supervizare sa dea instruciuni, nu va elibera Contractorul de rspunderile pentru defectele in lucrare, daca naintea construirii Contractorul nu a cerut in scris Consultantului de supervizare inspectarea fundaiei descoperite.

Siguranta excavarii si constructii adiacente.

Contractorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavrilor si drumurile si construciile adiacente.

Alunecari, caderi si excavatii in exces.

Contractorul va preveni alunecrile si cderile de material din partile laterale ale excavaiilor si taluzarilor. In cazul alunecrilor sau cderilor ce apar in excavaii si unde excavaiile sunt fcute in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavaii trebuie nlturat in orice umplere adiionala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de ctre Consultantul de supervizare. Unde se formeaz goluri prin alunecri sau caderi,sau prin excavri in exces fata de dimensiunile specificate, care dup opinia Consultantului de supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru susinerea lucrrii, sau construciilor, sau serviciilor adiacente, Contractorul va umple golul solid cu beton clasa C 2,8/3,5.

40 pagina

Epuizmente.

Contractorul va menine fiecare excavaie de construcie fara apa din orice sursa, astfel incit lucrrile vor fi construite in condiii uscate. Metoda de meninere a excavaiei fara apa, de epuizare si ndeprtarea apei, va fi supusa aprobrii Consultantului de supervizare. Contractorul se va asigura ca exista instalaii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice ntrerupere in continuitatea epuizrii apei din excavaie. Acolo unde sunt necesare epuizmente continui, in timpul funcionarii pompelor in cursul nopii, se vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunztor.

Umpluturi.

Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75mm. Materialul de umplutura plasat la lucrri permanente va fi sortat, fara bolovani, pietre mari, fragmente de roca si altele - mai mari de 50mm dimensiune nominala, daca nu se specifica sau aproba altfel. Dup ce a fost data aprobarea de Consultantul de supervizare, conform condiiilor contractului, pentru nceperea umplerii, operaia va continua pana la terminarea lucrrii in partea de lucrare pentru care este data aprobarea.

Compactarea umpluturilor.

Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor depasi 200 mm, cu pamint maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la fundul spturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica, asigurndu-se realizarea gradului de compactare de 95% prevzut conform STAS 2914 - 84. Contractorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere nainte si in decursul compactrii pentru a ajuta obinerea gradului specificat de compactare.

Inlaturarea materialului in surplus.

Contractorul va transporta si nltura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrri. Locurile propuse de Contractor pentru ndeprtarea sau depozitarea materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobrii Consultantului de supervizare. Betoane, cofraje, armturi

Generalitati

Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr.1.

MATERIALE

Betoane

Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staiile de betoane care funcioneaz pe baza certificatelor de atestare. Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatul ncercrilor preliminare de laborator privind:

umiditatea agregatelor;

granulozitatea sorturilor;

densitatea aparent a betonului proaspt;

41 pagina

Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n funcie de umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012-99. Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de betoane ct i la locul de punere n oper.

Ciment

Cimentul I 32,5 destinat betoanelor obinuite este ales innd seama de condiiile de exploatare, condiiile de execuie, tehnologia adoptat i clasa betonului. Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de utilizare, prin metodele reglementate de standardele n vigoare la data execuiei i de NE 012-99 (Anexa 1). Cimentul trebuie ferit de aciunea umezelii si de amestecul cu materii strine, att in timpul transportului, cat si al depozitarii Depozitarea cimentului cu adausuri se face pe sortimente. Tipul de ciment se stabilete pe urmtoarele criterii:

condiii de exploatare normale, expuse la:

- nghe in stare saturat cu ap, precum rezervoarele, castelele cu apa si expuse agresivitatii apelor naturale;

condiii de execuie si tehnologie adoptata ( lucrri executate in condiii normale sau pe timp friguros, lucrri masive );

clasa betonului sau marca betonului.

Agregatele

La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate. Agregatele folosite trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice indicate n normativul NE 012-99 i SR EN 12620/2003 cu urmtoarele cerine:

agregatele s provin din roci stabile, nealterate la aer sau ap sau inghet; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase;

nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipului de concasaj;

coninutul n prii levigabile a nisipului va fi de max. 2% i a pietriului se limiteaz la max. 5%;

curba granulometric a agregatelor va fi stabilit n laboratorul staiei de betoane, pentru obinerea mrcii prescrise. Dimensiunea maxim a granulelor va fi de 16mm sau 31mm, n funcie de dimensiunea minim a elementului.

se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect cele indicate pe mrci de betoane.

Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi corespunztoare evitri amestecri sorturilor. Nu se admite depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Pentru depozitarea agregatelor se va respecta prevederile normativului NE 012-99.

42 pagina

Apa

Apa utilizat la prepararea betoanelor, precum i la umezirea acestora dup punerea n oper, trebuie s corespund prevederilor standardelor n vigoare la data execuiei SR EN 1008/2003. Raportul ap/ciment n reeta betonului va fi stabilit n laborator, innd seama de marca prescris, de lucrabilitatea necesar i de caracteris