+ All Categories
Home > Documents > 02-Caiete de Sarcini CB

02-Caiete de Sarcini CB

Date post: 23-Jun-2015
Category:
Upload: costicap
View: 736 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
273
FAZA : PROIECT TEHNIC +CAIET DE SARCINI COD PROIECT : 205-03-32/10.2006 VOLUM : 2 CAIET DE SARCINI PE SPECIALITATI Iulie 2 0 0 7 LOT 6 Proiect 2 / Etapa 1 REABILITARE DJ 592 INTRE LOCALITATILE BUZIAS - LUGOJ Km 25+000 - Km 54+200, L = 29,2 Km Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor CONSILIUL JUDETEAN T I M I S
Transcript
Page 1: 02-Caiete de Sarcini CB

FAZA : PROIECT TEHNIC +CAIET DE SARCINI

COD PROIECT : 205-03-32/10.2006

VOLUM : 2

CAIET DE SARCINI PE SPECIALITATI

Iulie 2 0 0 7

LOT 6 Proiect 2 / Etapa 1

REABILITARE DJ 592 INTRE LOCALITATILEBUZIAS - LUGOJ Km 25+000 - Km 54+200,

L = 29,2 Km

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor

CONSILIUL JUDETEAN T I M I S

Page 2: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator :

ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+Caiet de sarcini

Volum: 2/7 Titlu volum: Caiet de sarcini pe specialitati Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

LISTA DE SEMNATURI

ROMAIR CONSULTING

Presedinte Gheorghe BOERU

Director Tehnic Mircea DEDU

Director Programe Alina ALEXANDRU

Sef Proiect – Componenta Tehnica Ing. Christian ANTIPA

ELABORATORI DE SPECIALITATE

Departamentul Consultanta Tehnica si Proiectare:

Drumuri:

Ing. Christian Antipa

Teh. Daniel Nita

Teh. Madalin Bunda

Teh. Marius Dumitru

Studii si alte documentatii:

Studii topografice ing. Ionela Adam

Page 3: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator :

ROMAIR CONSULTING Pag. 1 din 1

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj,

km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

LOT 6 PROIECT 2 - ETAPA I

FAZA: PROIECT TEHNIC+CAIET DE SARCINI

COD PROIECT 205-03-32/10.2006

VOLUM 2

Caiete de sarcini

Iulie 2007

Page 4: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator :

ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+Caiet de sarcini

Volum: 2/7 Titlu volum: Caiete de sarcini pe specialitati Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

BORDEROUL VOLUMELOR

Volum 1 Memoriu Tehnic

Volum 2 Caiete de Sarcini pe Specialitati

Volum 3 Liste de Cantitati

Volum 4 Piese Desenate

Volum 5 Confidential

Volum 6 Detalii de trasare

Volum 7 Studiu Topografic

Sef Proiect – Componenta Tehnica,

Ing. Christian Antipa

Page 5: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator :

ROMAIR CONSULTING Pag.1 / 1

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km

LOT 6 Proiect 2 Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+Caiet de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: Caiet de sarcini pe specialitati Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

CONTINUTUL VOLUMULUI

1 Beton asfaltic

2 Terasamente

3 Fundatii de balat si balast optimal

4 Fundatii de piatra sparta si amestec optimal

5 Strat de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asfaltice cilindrate

6 Dispozitive de scurgere si evacuare a apelor de suprafata

7 Consolidare de terasamente

8 Completare acostamente

9 Straturi de forma

10 Semnalizari rutiere

11 Marcaje rutiere

12 Colmatarea fisurilor

13 Remedierea degradarilor

Page 6: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 30

.1

2. CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

GENERALITATI CAP. I.

1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 1. 3. PREVEDERI GENERALE

CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR

2. 1. AGREGATE 2. 2. FILER 2. 3. LIANTI

CAP. III. CONDITII TEHNICE

3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 3. 2. ELEMENTE GEOMETRICE 3. 3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE 3. 4. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE 3. 5. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR

ASFALTICE GATA EXECUTATE

CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR

4. 1. ACCEPTAREA UTILAJULUI 4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 7: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 30

.1

4. 3. FABRICAREA 4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI 4. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA 4. 7. LUCRARI PREGATITOARE 4. 8. ASTERNEREA 4. 9. COMPACTAREA 4.10. TRATAREA SUPRAFETEI

CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 5. 2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE 5. 3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR

6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR 6. 2. RECEPTIA FINALA

Page 8: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 30

.1

CAPITOLUL I - GENERALITATI

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 1.2.1.Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:

stratul superior( de uzura sau de rulare) ; stratul inferior(de legatura) ;

In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.

1.2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

1.3. PREVEDERI GENERALE 1.3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.

1.3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR

2. 1. AGREGATE 2.1.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.

Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :

agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza: - nisip de concasare sort 0 – 4

Page 9: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 4 / 30

.1

agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare : - nisip natural sort 0-4, conf SR 662

- nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 2.1.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

2.1.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

2.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1

STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

Nr.

crt.

Fractiuni de agregate naturale din amstecul total

BA8

BA16

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8

MASF16

BAPC16

BAD25

BAD25m

BAD25a

BADPC25

BADPC25a

BADPS25

BADPS25a

1

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,%

9…13

9…13

6…13

9…11

11…14

10…14

9…13

2…7 2…7

2…7

2

Filer si fractiunea (0,1…4)mm,%

Diferenta pana la 100%

3

Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,%

22…45

34….58

39…60

47…61

45…60

63…75

- 55…72

- -

4

Pietris concasat cu dimensiunea peste 8mm,%

- - - - - - - 18…34-

39…58 -

Page 10: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 5 / 30

.1

5

Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm,%

- - - - - - - - - 39…58

2.1.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :

Tabelul nr. 2

Nota:

La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:

- 25% pentru BA8 si BA16;

- 30% pentru BA25;

TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA8

BA16

BA16

BA16m

BA16a

BA25

BA25a

BAR16

BAR16m

BAR16a

MASF8

MASF1

6

BAPC16

BAD25,BAD25m, BAD25a

BADPC25, BADPC25a

BADPS25, BADPS25a

Marimea ochiului

sitei (mm)

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2

25 mm - - 90…100 - - - - 90…100

16 mm - - 72…9

0 90…100 -

90…100

95…100 73…90

8 mm 90…100

66…85

54…80

61…74

95…100

44…59

66…82 42…61

4 mm 56…78

42…66

40…61

39…53

40…55

25…37

42…66 28…45

2 mm 30…55

30…55

30…50

30…42

19…28

20…25

30….55 20…35

1 mm 22…42

22…42

20…40

21…31

16…22

16…22

21…42 14…32

0.63 mm 18…35

18…35

15…35

18…25

13…20

13…20

18…35 10…30

0.20 mm 11…25

11…25

8…25 11…15

12…16

11…15

11…25 5…20

0.10 mm 9…1

3

9….13

6…13 9…11

11…14

10…14

9…13 2…7

Page 11: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 6 / 30

.1

- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;

- pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.

2.1.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda adaugarea a 2% filer.

2. 2. FILER 2.2.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79:

finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2% coeficient de hidrofilie max. 1%

2.2.2. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt.

2.2.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.

2.2.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2. 3. LIANTI

2.3.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica:

bitum tip D 60/80;- zona climatica calda bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97

2.3.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

Tabelul 3

Conditii de admisibilitate Mod de

verificare conform STAS Caracteristici

D 60/80 D 80/100

Penetratie la 250C mm 60…80 80-100 42-68

Punct de inmuiere 0C 49…55 44-49 60-69

Ductibilitate cm min:– la 50C >4 >5 SR 61-97

- la 250C >100 >100 -

Punctul de rupere Fraas, °C < -13 < -15 STAS 113-74 Punctul de inflamare Marcusson, °C > 250 >250 STAS 5489-80

Solubilitare in solenti organici, % > 99 > 99 STAS 115-80

Page 12: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 7 / 30

.1

Continutul de parafina, % < 2 < 2 STAS 8099-74 Densitatea la 15°C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81 Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 Instructiuni tehnice N.

521/R elaborate de AND

Aderenta la agregate > 80 > 80 STAS 10969/3-83 TFOT Instructiuni tehnice N.

535 elaborate de AND

Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80 Penetrare reziduala, % > 50 > 47 Cresterea punctului de inmuiere, °C < 10 < 9 Ductibilitate reziduala la 25°C, cm > 50 > 75

RTFOT Instructiuni tehnice N. 536 elaborate de AND

Pierderi de masa, °C < 0,90 < 0,90 Penetrare reziduala, % > 50 > 47 Cresterea punctului de inmuiere, °C < 10 < 9 Ductibilitate reziduala la 25°C, cm > 50 > 75

2.3.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului’’,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.

2.3.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%

CAPITOLUL III - CONDITII TEHNICE

3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 3.1.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4

Tabelul 4

Nr. crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE

1 Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra

Criblura : sort 4-8, 8-16

Nisip de concasare sort 0-4;

Filer

2 Beton asfaltic rugos

Criblura : sort 4-8, 8-16

Nisip de concasare sort 0-4;

Filer

Page 13: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 8 / 30

.1

3 Betoane asfaltice bogate in criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

4 Beton asfaltic cu pietris concasat

Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

5 Beton asfaltic deschis cu criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

6 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

7 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4;

Filer

3.2. ELEMENTE GEOMETRICE 3.2. 1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1

3.2.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

Tabelul 5 Nr. crt.

Elemente geometrice Conditii de admisibilitate

Abateri limita locale admise la elementele geometrice

1.

Grosimea minima a stratului compactat, cm, min: • Strat de uzura din mixtura asfaltica

stabilizata cu fibre: - MASF 8 - MASF 16

• Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum

• Strat de legatura: - cu criblura - cu pietris concasat

3,0 3,5 4,0

4,0 5,0

- max. 10% in minus fata de grosimea prevazuta in proiect,

pentru fiecare strat - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

Page 14: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 9 / 30

.1

sau pietris sortat 2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 ±50 mm

3.

Profil transversal: • Drumuri

- In aliniament - In curbe si zone

aferente - Cazuri speciale

• Strazi

sub forma de acoperis

conform STAS 863 panta unica

conform STAS 10144/3

± 5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat

± 2,5 mm/m

Profil longitudinal: Declivitate, %, max • Drumuri

- Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza

- Beton asfaltic rugos - Betoane asfaltice

bogate in criblura - Beton asfaltic cu

pietris concasat

6,0

9,0 6,0

6,0

± 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia

respectarii pasului de proiectare adoptat

4.

• Strazi Conform STAS 10144/3

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE 3.3.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.

3.3.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”.

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

o stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component

o proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat

o determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS

o alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum 3.3. 3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.

3.3.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1

3.3.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2

Page 15: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 10 / 30

.1

3.3.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).

Tabel 6

Nr. crt

Tipul stratului

Tipul mixturii asfaltice

Continutul de liant din masa

mixturii asfaltice %

Clasa tehnica a drumului

MASF 8

MASF16

6.7……7.5

6.5……7.5

I….V

I….IV

BAR16m, BAR16a

BAR16

5.7……6.2

5.7……6.2

I….III

II….III

1 Strat de uzura

BA16m 6.0……7.0

6.3……7.3

I….II

III

BA16, BA16a 6.0……7.0

6.3…….7.3

6.5……7.5

II

III

IV….V

BA8,BA8a 6.5……7.5 IV….V

BA25,BA25a 5.5…….7.0 IV….V

BAPC16, BAPC16a 6.0……7.5 IV….V

BAD25m 4.0……5.0 I….III

2 Strat de legatura

BAD25,BAD225a 4.0……5.0 I….V

BADPC25,BADPC25a 4.0……5.0 III….V

BADPS25,BADPS25a 4.0……5.0 IV….V

3.3.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel 7.

Page 16: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 11 / 30

.1

Tabelul 7 Nr. Crt

. Tipul

stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant

( recomandat)

Betoane asfaltice rugoase 1.6….1.8

1 Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura :

-cu dim.max.granula de 16mm

-cu dim.max.granula de25mm

1.3….1.8

1.1…..1.8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1.6….1.8

2 Strat de legatura

Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31, BADPS31

0.5….1.4

3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 3.4.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.

Tabelul 8 Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip

Marshall Nr. Crt.

Tipul mixturii asfaltice Tipul Bitumului

Clasa tehnica a drumului Stabilitatea

(S)la600C, Indice de

curgere (I), mm

Raport S/I, KN/mm

Densitate aparenta, min.,kg/m3

Absorbtie de apa ,% vol.

D 60/80 D 60/80a IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0

1

BA8 BA25 BA8a BA25a

D80/100 D80/100a IV...V 5.5 1.5...4.5 1.2...3.6

2300 2...5

II 8.5 1.5...3.5 2.4...5.6 III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0 D 60/80

D 60/80a IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4.3

II 8.0 1.5...4.0 2.0...5.3 III 7.0 1.5...4.0 1.7...4.6

2 BA16 BA16a

D80/100 D80/100a

IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4.0

2300 2...5

I 9.0 1.5...3.0 3.0...6.0 II 8.5 1.5...3.0 2.8...5.6 D 60/80

D 60/80a III 8.0 1.5...3.0 2.6...5.3

I...II 8.5 1.5...4.0 2.1...5.6 3 BAR16

BAR16a D80/100 D80/100a III 7.5 1.5...4.0 1.8...5.0

2300 3...5

D 60/80 D 60/80a IV…V 6,0 1.5…4.5 1.3…4.0 4 BAPC 16

BAPC16a D80/100 D80/100a IV…V 5.5 1.5…4.5 1.1…3.3

2300 2…5

D 60/80 D 60/80a I…V 5.0 1.5…4.5 1.1…3.3 5 BAD 25

BAD 25a D80/100 D80/100a I…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0

2250 2…5

Page 17: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 12 / 30

.1

D 60/80 D 60/80a III…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 6 BADPC 25

BADPC 25 a D80/100 D80/100a III…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

2250 2…5

D 60/80 D 60/80a IV…V 4.5 1.5…4.5 1.0…3.0 7 BADPS25

BADPS25a D80/100 D80/100a IV…V 4.0 1.5…4.5 0.9…2.6

2250 2…5

Tabelul 9 Tipul mixturii asfaltice

Nr .crt Caracteristica

BAR 16, BAR16a, BA16,BA16a,BA8,

BA8a, BA25,Ba25A

BAD25, BAD25A, BADPC25,

BADPC25A, BADPS

25,BADPS25A Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie:

- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. 5.0 -

1

- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5 2 Rezistenta la deformatii permanente:

Fluaj dinamic la 40°C si 1800 pulsuri, 10-4

mm,max. 7600 - Modulul de elasticitate la 15°C, Mpa,min: -zona climaterica calda 4200 3600

3

-zona climaterica rece 3600 3000 4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri

pana la fisurare la 15°C,min. - 4x10-5

3.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).

3.4.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare.

3.4.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de ± 0.3%

Exemplu:

continutul optim de bitum = 5%; limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %; limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE 3.5.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume:

Page 18: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 13 / 30

.1

gradul de compactare uniformitatea suprafetei rugozitatea suprafetei

3.5.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.

Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2 Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.

Tabel nr.10 Tipul mixturii

asfaltice Densitatea

aparenta kg/mc Absorbtie de

apa % Gradul de

compactare min%

BA8

BA16

BA25

2250 2….6 96

BAR16 2250 4….7 96

BAD25

BADPC31

BADPS31

2200 3….8 96

3.5.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.

Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:

max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III

3.5.4. Rugozitatatea suprafetei

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002.

CAPITOLUL IV - EXECUTIA LUCRARILOR

4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.

Page 19: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 14 / 30

.1

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de

material vehiculat intr-un interval de 24h.

4.2.1. Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.

4.2.2. Stocarea si dozarea filerului de aport

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

4.2.3. Dozarea agregatelor

Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.

Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:

± 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm

± 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,2…0,63 mm

± 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,09…0,2 mm

± 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm)

Page 20: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 15 / 30

.1

4.2.4. Incalzirea si uscarea agregatelor

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului.

Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;

temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru liant.

Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de

dirijare si conditionare higrotermica valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa

in intervalul 165 – 190 0C continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%

Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90% sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de

mediu.

4.2.5. Dozarea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.

Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt: ± 0,3 %.

4.2.6. Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

4.2.7. Malaxarea

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie

Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma

Page 21: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 16 / 30

.1

-viteza unghiulara si periferica a paletelor -unghiul de inclinare al paletelor ; -raza de dispunere a paletelor -gradul de uzura al paletelor -sincronizarea arborilor -capacitatea nominala a malaxorului -starea cuvei

Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

4.2.8. Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

4.3. FABRICAREA Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.).

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:

-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80; -155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100; -150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

4.4.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant;

Page 22: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 17 / 30

.1

a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului.

Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.

Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii “Inginerului”.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

4. 5. CONTROLUL FABRICATIEI 4.5.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.

4.5.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 11 Categoriax) controlului Faza de

executie Natura controlului

sau a incercarii A B C

Frecventa controlului

sau a incercarii

Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs

Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

Determinarea continutului de bitum si filer

x Zilnic

Granulometria amestecului x Zilnic

Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor

x Permanent

Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to

Studiu

Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare

400 to

Page 23: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 18 / 30

.1

Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate

C – Controlul de receptie

4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA 4.6.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

4.6.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

4.6.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.

4.6.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

4. 7. LUCRARI PREGATITOARE 4.7.1. Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de

egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ; se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se

rezolva problemele privind drenarea apelor ; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama

autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

4.7.2. Amorsarea

Page 24: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 19 / 30

.1

La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval

mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.

Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

4. 8. ASTERNEREA

Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:

temperatura mixturii asfaltice la asternere ; grosimea constanta a stratului asternut ; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati

conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se

faca inainte de inceperea lucrului incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-

30 min. inainte de inceperea turnarii). trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda

nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

4.8.1. Temperatura de asternere

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12

Page 25: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 20 / 30

.1

Tabel 12 Temperaturile minime la compactare in o

C Tipul

liantului

Temperatura mixturii asfaltice la

asternere, o C Inceput Sfarsit

D60/80 145 140 110

D80/100

140 135 100

D100/120

135 130 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima.

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

4.8.2. Grosimea stratului de asternere

Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:

stratul de uzura intr-o singura asternere;

stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;

4.8.3. Punerea in opera

Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.

Page 26: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 21 / 30

.1

Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

4.8.4. Rosturi longitudinale si transversale

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.

4. 9. COMPACTAREA

4.9.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera.

4.9.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.

Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:

sarcina fiecarui utilaj;

Page 27: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 22 / 30

.1

planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului;

viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in

articolul precedent.

4.9.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .

4.9.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.

4.9.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

4.9.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).

4.9.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

4.9.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.

4.9.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.

4.9.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

4.9.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din :

compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN compactor cu rulouri netede de 120 KN

In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar.

Page 28: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 23 / 30

.1

Tabel nr. 13 ATELIER DE

COMPACTARE

A B

TIPUL STRATULUI

COMPACTOR CU PNEURI 160

KN

COMPACTOR CU RULOURI

NETEDE 120KN

COMPACTOR CU RULOURI

NETEDE 120KN

NR. TRECERI

STRAT DE UZURA 10 4 12

STRAT DE LEGATURA 12 4 14

4.9.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

4.10. TRATAREA SUPRAFETEI Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip sort 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.

Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 0…3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:

a) stropire cu bitum 0,5 kg/mp

raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp

b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp

raspandire nisip 3…5 kg/mp

Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip.

Page 29: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 24 / 30

.1

Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

CAPITOLUL V - REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII

5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 5.1.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.

5.1.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

Bitum

penetratia la 25 oC STAS 42-68 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69; ductilitatea la 25°C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )

Criblura

natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 667 forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667

Pietris

natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 662 forma granulelor STAS 730, SR 662 parte levigabila STAS 4606-80;

Nisip natural

natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662: parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati – corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip STAS 730-89;

Nisip de concasaj

natura petrografica si mineralogica: STAS 6200/4-81 (pentru roca);

STAS 9110-87 (pentru produse);

Page 30: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 25 / 30

.1

granulozitatea: STAS 730-89;

STAS 4606-80;

continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89;

Filer

continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79; coeficient de hidrofolie STAS 539-79;

5.1.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.

5.1.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.).

5.1.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.

5.1.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului.

Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE 5.2.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].

5.2.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.

5.2.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.

Page 31: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 26 / 30

.1

5.2.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14.

5.2.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.

5.2.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:

masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de

compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici

fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.

5.2.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2.

Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Tabelul 14 Nr. crt. Caracteristica Conditii de

admisibilitate Metoda de incercare

≤ 2,5

≤ 3,5

≤ 4,5 1.

Planeitatea in profil longitudinal*

Indice de planeitate, IRI, m/km:

- drumuri de clasa tehnica I-II

- drumuri de clasa tehnica III

- drumuri de clasa tehnica IV

- drumuri de clasa tehnica V

≤ 5,5

Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

≤ 3,0

2. Uniformitatea in profil longitudinal.*

Denivelari admisibile masurate sub

Dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clasa tehnica

SR 174-2/97

Page 32: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 27 / 30

.1

≤ 4,0

I si strazi de categoria tehnica I…III

- drumuri de clasa tehnica II si

strazi de categoria tehnica IV

- drumuri de clasa tehnica III-V

≤ 5,0

Rugozitatea

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:

• drumuri de clasa tehnica I-II • drumuri de clasa tehnica III • drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 80

≥ 70

≥ 60

STAS 8849

- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

• drumuri de clasa tehnica I-II • drumuri de clasa tehnica III • drumuri de clasa tehnica IV-V

≥ 0,7

≥ 0,6

≥ 0,55

STAS 8849 3.

- Coeficientul de frecare (µGT):

• drumuri de clasa tehnica I-II • drumuri de clasa tehnica III-V

≥ 0,95

≥ 0,7

Reglementari tehnice in vigoare

cu aparatul de masura

Grip Tester

4. Omogeneitate. Aspectul suprafetei

Aspect fara degradari sub

forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase,

deschise, slefuite.

Vizual

Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

Page 33: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 28 / 30

.1

5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA 5.3.1. Controlul compactarii

Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:

cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune

continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de

mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare.

Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.

In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.

5.3.2. Reglarea nivelmentului

Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:

+/- 2,5 cm pentru stratul de baza; +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

5.3.3. Controlul denivelarilor

Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:

verificarea cotelor profilului longitudinal , verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de

max.50m. verificarea regularitatii suprafetei;

Page 34: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 29 / 30

.1

a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

5.3.4. Rugozitatea stratului de uzura

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.

5.3.5.Frecventa controalelor

Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.

Tabelul 15 Categoria de

control Faza de executie

Natura controlului sau a incercarii

A B C

Frecventa controlului

Temperatura de asternere

X Permanent

Etalonarea atelierului de compactare

X La inceputul executiei lucrarilor apoi un

control ocazional de comp. Neconforma

Executarea lucrarilor

Controlul ocazional de compactare prin

carotare

X X O carota la fiecare 250 ml drum

Reglajul de suprafata :

Controlul cantitatii medii asternute

X X In fiecare zi la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului

X In fiecare punct indicat de Inginer

Controlul profilelor

Controlul denivelarilor

x In fiecare punct indicat de Inginer

A – incercari preliminare de informare;

B – controlul calitatii;

C – controlul de receptie.

Page 35: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 30 / 30

.1

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR

6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :

la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie

Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini .

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte)

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

6. 2. RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Page 36: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 24

.1

2. CAIET DE SARCINI - TERASAMENTE

GENERALITATI 1. 1 DOMENIU DE APLICARE 1. 2 PREVEDERI GENERALE CAP. I . MATERIALE FOLOSITE 1. 1 PAMANT VEGETAL 1. 2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 1. 3 APA DE COMPACTARE 1. 4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE 1. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 2. 1 PICHETAJUL LUCRARILOR 2. 2 LUCRARI PREGATITOARE 2. 3 MISCAREA PAMANTULUI 2. 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 2. 5 EXECUTAREA DEBLEELOR 2. 6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE 2. 7 EXECUTIA RAMBLEELOR

2.7.1. Prescriptii generale 2.7.2. Modul de executie a rambleelor 2.7.3. Compactarea rambleelor 2.7.4. Controlul compactarii 2.7.5. Profile si taluze 2.7.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa 2.7.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos 2.7.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 37: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 24

.1

2.7.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor 2.7.10. Protectia impotriva apei

CAP. III. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR 3. 1 FINISAREA PLATFORMEI 3. 2 ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL 3. 3 DRENAREA APELOR SUBTERANE 3. 4 INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE 3. 5 CONTROLUL EXECUTIEI LOCRARILOR

CAP. IV. RECEPTIA LUCRARILOR 4. 1 RECEPTIA PE FAZE 4. 2 RECEPTIA PRELIMINARA 4. 3 RECEPTIA FINALA

Page 38: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 24

.1

Page 39: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 4 / 24

.1

GENERALITATI

1.1 DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.

1.2 PREVEDERI GENERALE 1.2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile si standardele si normativele in vigoare, in măsura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. 1.2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului verificari suplimentare, fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la repspectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. 1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Page 40: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 5 / 24

.1

CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE

1.1 PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE 1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor.

1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. 1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. 1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet. 1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min 15 cm. 1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). 1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere

Page 41: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 6 / 24

.1

in opera si cu conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.

1.3. APA DE COMPACTARE 1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.

1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul “Inginerului” in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta. 1.3.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.

1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

1.5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR 1.5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 1.

Nr.crt. Caracteristici care se verifica

Frecvente minime Metode de determinare

conform STAS 1 Granulozitate 1913/5-86 2 Limita de plasticitate 1913/4-86 3 Coeficient de neuniformitate

In functie de heterogenitatea

pamantului utilizat insa nu va fi

mai mica decat

O incercare la 5.000 mc

1243-88

4 Caracteristicile de compactare 1913/13-83 5 Umflare libera 1913/12-88 6 Sensibilitate la inghet-dezghet

Ptr. pamanturile folosite in rambleele din spatele zidurilor si pam.folosite La protectia rambleelor O incercare la 1.000 mc

1709/5-90

7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82 1.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

Page 42: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 7 / 24

.1

CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR

2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR 2.1.1. De regula pichetajul axei traseul este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. 2.1.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 2.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 2.1.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:

- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax; - punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); - inclinarea taluzelor.

2.1.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de

a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar. 2.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lurcrailor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa. Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea “Inginerului” in scris, cu cel putin 24 ore in devans. 2.1.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.

Page 43: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 8 / 24

.1

2.2. LUCRARI PREGATITOARE 2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate:

- defrisari; - curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal; - asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; - demolarea constructiilor existente. 2.2.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si

arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile. Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m precum si la deblee. 2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. 2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari. 2.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. 2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. 2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b. 2.2.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca “Inginerul” sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

Page 44: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 9 / 24

.1

2.3. MISCAREA PAMANTULUI 2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si profile cu umplutura a proiectului.

2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive. 2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut. 2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii “Inginerului”.

2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze “Inginerul” si sa-i spuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura. 2.3.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale “Tabloul de corespondenta a pamantului” prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee sau gropi de impurmut. 2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor “Tabloul miscarii pamantului” care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de “Tabloul de corespondenta a pamantului” stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii “Inginerului” in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.

2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE 2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii “Inginerului”. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca “Inginerul” considera ca este necesar, de:

- o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini, in ce priveste gropilor de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;

- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din gropilor de imprumut dat de proprietarul terenului.

2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

Page 45: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 10 / 24

.1

- Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a “Inginerului”, sa fie la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului;

- Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit taluzate;

- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;

- In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

- Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1….3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor;

- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5…..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.

2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza: - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate

conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;

- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.

In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului. 2.4.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. 2.4.5. “Inginerul” se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. 2.4.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului.

Page 46: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 11 / 24

.1

2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR 2.5.1. Antreprenorul na va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator si recunoscut ca satisfacator de catre “Inginerul” lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. 2.5.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale. 2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie “Inginerul” lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. 2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta dorita, “Inginerul” va putea descrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal. 2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta “Inginerului” care va putea eventual dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor. 2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase 1.0 : 1.5

Pamanturi mamoase 1.0 : 1.0 … 1.0 : 0.5 Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1 Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleelor 1.0 : 1.5 … 1.0 : 1.0

Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1 Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea

de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 2.5.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. 2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebui sa ia de urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat “Inginerul”. 2.5.9. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4.

Page 47: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 12 / 24

.1

2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la explozii:

- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei - ea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor

proiectului.

2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este peste tot atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care este necesara. 2.5.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt date in tabelul 3.

TOLERANTE ADMISE PROFILUL ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm Taluzului de debleu neacoperit

+/- 10 cm Variabil in fuctie de natura rocii

2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in art. 14. 2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa “Inginerul” va prescrie:

- in perioada ploioasa: extragere verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea verticala - dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa

va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.

2.5.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung. Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

Page 48: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 13 / 24

.1

2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare dupa cum urmeaza:

2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m pe terenuri obisnuite si cu inclinare de 4% spre vale. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”. 2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul acestor pregatiri sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 4.

2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR

2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE 2.7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de “Inginer”. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. 2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul sau la propunerea Antreprenorului.

2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR 2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului. Daca dificultatile speciale, recunoscute de “Inginer”, o impun straturile elementare pot fi executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. 2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralele cu profilul definitiv. Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale aceste pante vor fi de minimum 5%.

Page 49: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 14 / 24

.1

2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:

- impanarea golurilor cu pamant - asigurarea tasarilor in timp - realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin

2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.

2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.

2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR 2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4.

PAMANTURI NECOEZIVE COEZIVE

Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti

ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE GRADUL DE

COMPACTARE permanente semipermanente permanente semipermanente a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un

rambleu cu inaltimea h ≤ 2.00 m

h > 2.00 m

100 95

95 92

97 92

93 90

b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului: h ≤ 0.50 m 0.5 < h ≤ 2.00 m h > 2.00 m

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

100 100 100 100

2.7.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul “Inginerului” cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru a obtine dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 4 cu utilajele folosite pe santier.

In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.

Page 50: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 15 / 24

.1

2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII Starea rambleului este controlata prin supravegherea “Inginerului” pe masura executiei in urmatoarele conditii:

a. controlul va fi strat dupa strat; b. se va proceda pentru fiecare strat laurmatoarele incercari cu frecventa teoretica

din tabelul 5 care vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

DENUMIREA INCERCARII FRECVENTA MINIMALA A

INCERCARILOR OBSERVATII

Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc pentru fiecare tip de pamant Determinarea continutului de apa

1 la 250 ml de platforma pe strat

Determinarea capacitatii 3 la 250 ml de platforma pe strat Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare. Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trabui in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.

2.7.5. PROFILE SI TALUZE 2.7.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolarantele admisibile.

Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin metoda rembleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. 2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala – date in tabelul6.

Page 51: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 16 / 24

.1

NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU H (max m)

Argile prafoase sau argile nisipoase 6 Nisipuri argiloase sau praf argilos 7 Nisipuri 8 Pietrisuri sau balasturi 10 2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la 12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. 2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3…1.5. 2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Caracteristicile terenului de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade

5o 10o 15o

b) Coeziunea materialului KPa 30 60 10 30 60 10 30 60 80

Panta terenului de fundatie

Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00

1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00 1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00

2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele: - profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm - profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.

Page 52: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 17 / 24

.1

2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA 2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt masuri speciale in caietul de sarcini speciale, “Inginerul” lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:

- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.

- Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;

- Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; - Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut

excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea ulterioara a compactarii.

Pentru aceste pamanturi “Inginerul” va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste evacuarea apelor.

2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS 2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de maniere de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0.20 m. Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. “Inginerul” va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat este interzisa. 2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde: Q – reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza stabilita in timpul experimentarii. Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. 2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material stincos art.12 tabel.3. Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe jumatate din grosimea lor.

Page 53: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 18 / 24

.1

2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE 2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune. Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute. 2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga grosime a stratului elementar. 2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.

2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR DE ARTA. 2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.

2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor permitand obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.4. Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii “Inginerului” sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.

2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica.

Page 54: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 19 / 24

.1

CAPITOLUL III - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate. La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri ebulate.

3. 1. FINISAREA PLATFORMEI 3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.

Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:

- la latimea platformei: - +/- 0.05 m, fata de ax - +/- 0.10 m, la latimea intreaga

- la cotele proiectului: - +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va

fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.

Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspindire. Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea pot fi evacuate prin gravitatie.

Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite prin dispozitii de santier de catre “Inginer” si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.

Page 55: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 20 / 24

.1

3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.

In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada si la cererea scrisa a “Inginerului” toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va fi responsabila.

3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

- verificarea trasarii axului si amprizei drumului - verificarea pregatirii terenului de fundatie - verificarea calitatii si starii pamantului utilizat - controlul grosimii straturilor asternute - controlul compactarii terasamentului - controlul caracteristicilor platformei drumului - controlul capacitatii portante.

3.5.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a

verificarilor efectuate asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate. 3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie. 3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de fundatie. 3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari. 3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. 3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii conform instructiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 31-94. 3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m.

Page 56: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 21 / 24

.1

3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8. 3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului. 3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului conform tabel 1. In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare uscata. Verificarea grosimii straturilor asternute. 3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, ca trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea gradului de compactare. 3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime. 3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. 3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pirghie. Controlul caracteristicilor platformei drumului. 3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului.

Page 57: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 22 / 24

.1

3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini. Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.

3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie. La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat cea admisa conform tabel 8.

Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Valoarea admisibila a deformatiei

elastice 1/100 mm Nisip prafos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila

450

Page 58: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 23 / 24

.1

CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.

4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.

4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. 4.1.3. Receptia pe faze se executa de catre “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte amblele semnaturi. 4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

- trasarea si sablonarea lucrarii - decaparea stratului vegetal - compactarea terenului de fundatie - in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea

umpluturii sub cota stratului de forma - in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii

4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de

control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

4.2. RECEPTIA PRELIMINARA 4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:

- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie

- natura pamantului din corpul drumului - concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini

4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca: - nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in

parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) - lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare - nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei - se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,

ravinari ale taluzelor, etc - nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

Page 59: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag. 24 / 24

.1

4.3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost

intretinute corespunzator.

Page 60: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 11

2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE BALAST SI BALAST OPTIMAL

GENERALITATI 1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE 1.1. AGREGATE NATURALE 1.2. APA 1.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.1. MASURI PRELIMINARE 3.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI 3.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 61: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.2 / 11

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PRELIMINARA 5.2. RECEPTIA FINALA

G E N E R A L I T A T I

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. 1.1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul patronului acestor drumuri.

1.2. PREVEDERI GENERALE 1.2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm. 1.2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pâna când stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pâna când acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

Page 62: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.3 / 11

C A P I T O L U L I - MATERIALE

1.1 AGREGATE NATURALE 1.1.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima de 71 mm. 1.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 1.1.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI BALAST BALAST OPTIMAL

METODE DE VERIFICARE

CONFORM STAS

Sort 0-71 0-71

Continut de fractiuni % maxim: sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0....7,1 mm 31,5..71 mm

3

15-70 > 30

3

4....10 30...45 25...40

191 3/5-85

4606 - 80

Granulozitate continua sa se inscrie intre limitele din tabelul 2

4606-80

Coeficient de neuniformitate (Un), min

15

730-89

Echivalent de nisip (EN) min

30

30

730-89

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

30

30

730-89

1.1.4. Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31 (40)-71, fie direct din balast daca indeplineste condiţiile din tabelul 1.

Tabel 2

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de …

Domeniu de granulozitate

Limita

0,02 0,2 7,1 31,5 71,0 0-71 Inferioara

Superioara 0 3

4 10

30 45

60 75

100 100

Page 63: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.4 / 11

1.1.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt arătate in tabelul 2. 1.1.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 1.1.7. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 1.1.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea necesara si de eşalonarea lucrărilor. 1.1.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incât sa se evite amestecarea balasturilor. 1.1.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

1.2 APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

1.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.

Tabel 3

Page 64: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.5 / 11

Frecventa minima Actiunea,procedeul de verificare sau

caracteristici ce se verifica La

aprovizionare La locul de

punere in opera

Metoda de determinare

conform STAS

1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

-

-

2

Determinarea granulometrica

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

-

4606-80

3

Umiditate

-

O proba pe schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice

4606-80

4 Rezistente la uzura cu masina tip

Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprov. pentru fiecare sursa (sort)

-

730-89

Page 65: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.6 / 11

C A P I T O L U L II -STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de comapctare gc. d.u.ef. gc. = ------------- x 100 du max.pM 2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

Page 66: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.7 / 11

C A P I T O L U L III -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.1 MASURI PRELIMINARE 3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. 3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. 3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 3.1.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI 3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspândire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. 3.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuând controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc

Page 67: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.8 / 11

S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 3.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI 3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala. 3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a apelor conform pct.7.3. 3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 3.3.6. Este interzisa executia din balast inghetat. 3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

Page 68: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.9 / 11

3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI 3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.

Tabel 4 Determinarea, procedeul de verificare

sau caracteristica care se verifica Frecvente minime la locul

de punere in opera Metode de verificare

conform STAS 1 Incercare Proctor modificata - 1913/13-83 2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata de

2.000 mp de strat 4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat

-

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S

zilnic

-

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata

minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat

1913/15-75

6 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

In cite doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 cm unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5m

Normativ CD 31-94

Page 69: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.10 / 11

C A P I T O L U L IV -CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. 4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

4.2. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pâna la realizarea gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 98%...100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III. Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decât valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.

4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi

mai mari de +/- 9 mm - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi

mai mari de +/- 9 mm

Page 70: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.11 / 11

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

C A P I T O L U L V -RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13, si 14.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

5.2. RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte provizorie.

Page 71: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 18

2. CAIET DE SARCINI - STRATURI DE FORMA

C U P R I N S

GENERALITATI 1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. CONDITII TEHNICE 1.1. ELEMENTE GEOMETRICE CAP.II. MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA 2.1. PAMANTURI 2.2. VAR 2.3. APA 2.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR CAP.III. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 3.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 3.2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE 3.3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA 3.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC 3.5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT TRATAT CU VAR 3.6. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI 3.7. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA CAP.IV. RECEPTIA LUCRARILOR

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 72: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.2 / 18

4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 4.2. RECEPTIA – TERMINAREA LUCRARILOR 4.3. RECEPTIA FINALA

G E N E R A L I T A T I

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-84, pe care trebuie sa le îndeplinească straturile de forma din alcătuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. 1.1.2. Caietul de sarcini se aplica la construcţia si modernizarea drumurilor publice si la construcţia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu. 1.1.3. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: - pamânturi necoezive;

- impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm

b. materiale coezive: - pamânturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); - pamânturi coezive tratate cu var; - pamânturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var. 1.1.4. Când terasamentele sunt realizate din pamânturi necoezive (deseuri de cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale. Straturile de forma din pamânturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamânturi coezive. Stratul de forma din pamânturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.

1.2. PREVEDERI GENERALE

Page 73: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.3 / 18

1.2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. 1.2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 1.2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

C A P I T O L U L I – CONDITII TEHNICE

1.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 1.1.1. Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . 1.1.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm. 1.1.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. 1.1.4. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admiţându-se aceleaşi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %. 1.1.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe ultimii 80 cm pâna la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. 1.1.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. 1.1.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de ±0,05m fata de axa si de ±0,10m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de ± 0,05 m.

Page 74: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.4 / 18

Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

C A P I T O L U L II - MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

2.1 . PAMANTURI 2.1.1. Pamânturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2. In categoria pamânturilor coezive se mai cuprind si pamânturile macroporice, si anume:

Loess cu fractiunea: 0,01 ... 0,1 mm > 60 % si greutatea volumica de 12-16KN/mc

Pamânt loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %. Atât loessul cât si pamântul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia granulometrica. Pamânturi coezive si slab coezive

Tabel 1 CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA

GRANULOMETRICA Nr. Crt

DENUMIREA

PAMANTURILOR Argila % < 0,005 mm

Praf % 0,005...0,05

mm

Nisip % 0,05...2 mm

I.P.

1 2 3 4 5 6

1 Argila groasa < 60 variabil variabil > 35

2

Foarte

coezive Argila 35...60 < decât argila < 30 25...35

3 Argila prafoasa 35...50 > decât argila < decât praf 15...35

4 Argila nisipoasa 30...60 < decât argila > 30 15...35

5

Coezive

Argila praf nisipoasa 30...35 > decât

argila > 30 15...25

Page 75: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.5 / 18

6 Praf argilos 15...30 > decât nisip < 30 10...25

7 Praf argilos nisipos 15...30 > decât nisip > 30 5...20

8 Praf 0...15 > decât argila < 30 5...15

9 Praf nisipos 0...15 > decât nisip > 30 0...10

10 Nisip argilos 15...30 < decât nisip > decât praf 5...20

11

Slab coezive

Nisip prafos 0...15 < decât nisip > decât praf 0...10

Pamântul loessoid difera de loess prin granulozitate, având un continut mai mare de argila sau nisip. Pamânturi necoezive

Tabel 2 Caracteristica Conditii de admisibilitate Sort 0-63 Continut de fractiuni:

- sub 0.02mm - 0....8mm

max. 3 40...80

Granulozitate continua Coeficient de neuniformitate (Un), min 15 Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min 35x10-3 Inaltimea capilara maxima (H) cm, max Grosimea stratului

2.1.2.La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3.

Tabel 3 DENUMIREA CARACTERISTICII VALOAREA LIMITA

Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfarâmare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max.

100 mm continua

60 %

7 3 %

Page 76: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.6 / 18

2.1.3. Pamânturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5 %.

2.2. VAR 2.2.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: - var nehidratat macinat, conform STAS 9310;

- var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1.

2.2.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4. 2.2.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. 2.2.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. 2.2.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.

Tabel 4

Page 77: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.7 / 18

Var pentru constructii Var nestins

macinat Nestins, bulgari Stins, pulbere

1.1.1.1.1.1 Tipuri de var

CARACTERISTICI

CL 90

CL 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80

Metoda de

incercare

Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, % min

90 80 90 80 90 80

Oxid de magneziu (MgO), % max ≤101)

Dioxid de carbon (CO2), %max

5 4 7 4 7

Trioxid de sulf (SO2); % max 2

SR EN 196-22)

)

Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute

<15 <15 -

Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului (Tmax,) °C

≥60

≥50 ≥60 ≥50 - -

Finetea de macinare, rest pe sitele - 0,09 % - 0,20 %

≤7 ≤2

≤7 ≤2

Densitate aparenta, kg/dm3 - - 0.3...0.6

Randament in pasta, dm3/10kg - - ≥26

Apa libera, % - - ≤2

SR EN 459-2

1) Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 2) La var nestins macinat (SR 9310, pct.2) 3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4).

Page 78: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.8 / 18

2.3. APA 2.3.1. Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008. 2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

2.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR 2.4.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

PRECVENTA MINIMA Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica

La aprovizionarea materialelor

Inainte de utilizare

Metode de determinare conform STAS

Compozitia granulometrica 1913/5

Indice de plasticitate

In functie de heterogenitatea pamântului insa cel putin o incercare la 1000 mc

-

1913/4

Continutul de substante organice si humus

La schimbarea sursei de aprovizionare

- 1243

Pamânturi coezive

Umiditate - O proba pe schimb

1913/1

Compozitia granulometrica O proba la fiecare lot aprovizionat

-

Rezistenta la sfarâmare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata

O proba la fiecare furnizor

-

Coeficient de gelivitate pe piatra Din buletinul de la furnizor

-

730

Pamânturi necoezive deseuri cariera

Umiditate - O proba pe schimb 4606

Compozitia granulometrica

Echivalentul de nisip

O proba pe fiecare lot aprovizionat

-

-

730

Pamânturi necoezive material pietros aluvionar Umiditate - O proba pe

schimb 4606

Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

-

Finetea

Var

Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere

La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de

- -

SR EN 459-2

Page 79: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.9 / 18

Durata de stingere garantie -

Page 80: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.10 / 18

C A P I T O L U L III - EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

3.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT 3.1.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. 3.1.2. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma când acesta este realizat din pamânturi necoezive, la cota patului când stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamânt coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamânt coeziv stabilizat, când acesta se executa in doua reprize. 3.1.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului .

3.2. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE 3.2.1. In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4,0 % . 3.2.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incât sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru. 3.2.3. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luându-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului. 3.2.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.

Page 81: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.11 / 18

3.2.5. Stratul asternut trebuie compactat pâna la realizarea unui grad de compactare de min.98 % din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min.95 % in toate punctele de masurare. 3.2.6. La lucrari importante, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili: - grosimea optima de compactare; - umiditatea optima de compactare; - componenta atelierului de compactare ;

- numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5.

Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor. 3.2.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin complectarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare).

3.3. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA 3.3.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm. 3.3.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pâna la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare.

3.4. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANICE 3.4.1. Prin stabilizare mecanica a pamântului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamânt stabilizat mecanic este un strat din pamânt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %; - echivalentul de nisip EN ≥ 30 %;

Page 82: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.12 / 18

- granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 7; - umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13; - continutul in elemente moi si gelive, max 5 %; - sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2)

Domenii de granulozitate

Limita

0,063 0,16 0,5 2 6.3 16 25 63

0 - 63 min

max

6

12

8

20

12

28

18

43

31

67

53

98

65

100

100

100

3.4.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate. 3.4.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. 3.4.4. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi pct.9.6). 3.4.5. Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului cu ajutorul autogrederului. 3.4.6. Materialele se vor amesteca pâna la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pâna la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasând sa se reduca continutul de apa prin zvântare. 3.4.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon. 3.4.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectând parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare. 3.4.9. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luându-se masuri ca pe ultimii 80 cm pâna la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10 - 12 %.

Page 83: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.13 / 18

3.4.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

3.5. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR

3.5.1. Dozajul de var pentru tratarea pamânturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa pamântului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8 in functie de umiditatea pamântului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. 3.5.2. Valorile date in tabelul nr.8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamânt si var nestins macinat sau var stins in pulbere.

1.1.1.1.1.2 Dozaj in % din masa Denumirea pamânturilor

Umiditatea pamantului var

bulgari var nestins

macinat var

hidratat pulbere

De la Wopt + 4...7 % pâna la Wopt + 12...15 %

4

4

-

Pamânturi foarte coezive si coezive Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4

De la Wopt + 4...7 % pâna la Wopt + 12...15 %

3

3

- Pamânturi slab coezive

Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3

3.5.3. Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamânturi cu umiditate naturala mai mare decât umiditatea optima de compactare Wopt +10...15 % contându-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat. 3.5.4. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative . In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incât acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. 3.5.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamântului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pâna la obtinerea gradului de compactare prescris.

Page 84: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.14 / 18

In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: - dozajul de var pentru diversele tipuri de pamânt; - grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat; - umiditatea optima de compactare; - componenta atelierului de compactare; - intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare). Rezultatele obtinute de portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor. 3.5.6. La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: a. scarificarea sau dupa caz asternerea pamântului si raspândirea varului cu ajutorul repartizatorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incât sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; b. realizarea amestecului de pamânt si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pâna se realizeaza o farâmitare corespunzatoare a pamântului si un amestec cât mai omogen de pamânt si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului. Se considera ca farâmitarea pamântului este corespunzatoare daca gradul de farâmitare al acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de farâmitare se determina conform STAS 10473/2. c. se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri:

daca - Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 2-

3 treceri pentru omogenizare

- Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 % ,se trece la operatiunea urmatoare

- Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamântul tratat sa se usuce pâna când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3 %.

d. se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; e. in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamânt cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. 3.5.7. Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95% din punctele de masurare si de minim 95% in toate punctele de masurare.

Page 85: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.15 / 18

3.5.8. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamântul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus. 3.5.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

3.6. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI

3.6.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 9.

Page 86: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.16 / 18

Tipul stratului de

forma care se verifica Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile care se verifica

Frecventa minima

Metoda de verificare conform

STAS A B C D

1 2 3 4 5 6 7

Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x

Umiditatea materialelor granuloase zilnic si ori de câte ori este necesar

1913/1 x

Umiditatea pamântului dupa imprastiere zilnic si ori de câte ori este necesar

1913/1 x x

Umiditatea amestecului de pamânt cu material granular

zilnic si ori de câte ori este necesar

1913/1 x x

Granulozitatea amestecului de pamânt cu material granular

cel putin 3 probe la 1000 mc

1913/5 x x

Dozajul de var zilnic si ori de câte ori este necesar

- x

Umiditatea amestecului de var si pamânt zilnic 1913/1 x

Gradul de sfarâmare al pamântului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului

in cel putin doua puncte la 1000 mp

10473/2 x

Gradul de compactare al stratului de forma in cel putin doua puncte la 1500 mp

10473/2 1913/15

x x x x

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma

prin sondaj cel putin unul la 200 ml

- x x x x

Rezistenta la compresiune la vârsta de 14 zile a pamântului stabilizat

in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp

10473/2

A - strat de forma din pamânturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera B - strat de forma din impietruiri existente C - strat de forma din pamânturi coezive stabilizate mecanic D - strat de forma din pamânturi coezive tratate cu var

Page 87: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.17 / 18

3.6.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %. 3.6.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:

- datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor - masurile tehnologice luate de constructor.

3.7. MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA 3.7.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamânturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului. 3.7.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. 3.7.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. 3.7.4. In cazul straturilor de forma din pamânt tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a acestuia.

Page 88: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.18 / 18

C A P I T O L U L IV - RECEPTIA LUCRARILOR

4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE Receptia pe faza se efectueaza atunci când toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.3, 8, 9 si 15. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.

4.2. RECEPTIA PRELIMINARA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.

Comisia de receptia va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

4.3. RECEPTIA FINALA Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia. Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare .

Page 89: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 13

2. CAIET DE SARCINI - SEMNALIZARI RUTIERE

GENERALITATI 1. 1. PREVEDERI GENERALE CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI 1.1. TIPURI DE INDICATOARE 1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR CAP.II. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA 4.2. CARACTERISTICI MECANICE 4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU 4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 90: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 13

GENERALITATI

1.1. PREVEDERI GENERALE Acest Caiet de Sarcini se referă la confecţionarea, instalarea şi recepţia indicatoarelor rutiere. Caietul conţine clasificarea după dimensiuni, simboluri, forme şi prescripţii tehnice pe care indicatoarele trebuie să le îndeplinească.

Toate indicatoarele de circulaţie vor fi în conformitate cu prevederile din STAS 1848/1, 2 şi 3-86

Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Consultant.

În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare.

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

Page 91: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 13

CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI

1.1. TIPURI DE INDICATOARE

INDICATOARE DE AVERTIZARE Sunt:

triunghiuri echilaterale cu chenar roşu, prezentând o figură de culoare neagră pe fond alb.

dreptunghi sau săgeată roşie indicând direcţia curbei, pe fond alb.

INDICATOARE DE REGLEMENTARE

Indicatoare de prioritate: Săgeţi albe cu chenar roşu; Triunghi echilateral alb cu chenar roşu; Octogon de culoare roşie cu inscripţia STOP de culoare albă; Pătrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate; Cerc cu chenar roşu cu două săgeţi, una roşie şi alta albă; Pătrat pe fond albastru cu două săgeţi, una roşie şi alta albă.

Indicatoare de interdicţie sau restricţie: Cerc cu chenar roşu, cu inscripţii negre sau roşii pe fond alb sau albastru.

Indicatoare de obligare :Cerc cu inscripţii pe fond albastru.

Indicatoare de orientare şi informare

Sunt panouri dreptunghiulare sau săgeată, cu înscris sau simboluri, pe fundal:

verde pentru autostrăzi; albastru pentru celelalte drumuri; galben pentru devieri temporare.

Page 92: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 4 / 13

Indicatoare de orientare: De formă dreptunghiulară sau săgeată, cu înscrisuri (denumire localităţi, etc.) de culoare albă pe fond verde sau albastru.

Indicatoare de informare: De formă pătrată sau dreptunghiulară, pe fond albastru, cu simboluri pentru utilităţi: trecere de pietoni, punct sanitar, autostradă, restaurant, telefon, service etc.

Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostradă, denumirile localităţilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decât autostrăzile, vor fi înscrise pe un câmp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului.

Semne adiţionale: De formă dreptunghiulară sau pătrată, montate sub indicatoare, pentru atenţionarea conducătorilor auto asupra unor particularităţi ale tronsoanelor de drum.

1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform STAS 1848/1-86 si STAS 1848/2-86.

Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.

CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

Toate indicatoarele se vor confecţiona din aluminiu, cu dimensiunile şi formele descrise în prezentul Caiet de Sarcini.

Indicatoarele de formă triunghiulară, rotundă, dreptunghiulară cu dimensiunea maximă sub 1 m, precum şi cele în formă de săgeată, se vor executa din tablă de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, având conturul ranforsat prin dubla îndoire.

Panourile dreptunghiulare sau pătrate, cu dimensiunea cea mai mică de cel puţin 1 m, se execută din profile din aluminiu, îmbinate pe verticală.

Cerinţele pentru aluminiu sunt următoarele:

pentru tablă: 99,5 HD (conform standardelor româneşti)

Page 93: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 5 / 13

pentru profile: ALMGSI – 0,5 F 22 (conform DIN)

Prinderile se vor face prin şuruburi. Şuruburile şi piesele de fixare pe stâlpi, vor fi protejate anticoroziv.

Spatele indicatorului şi rebordul se vopsesc în culoarea gri.

Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.

Pregătirea suprafeţei indicatoarelor în vederea aplicării foliei retro-reflectorizante se face conform recomandărilor producătorului foliei.

Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplică pe indicatoarele rutiere:

Clasa 3 – „diamant”- pentru autostrăzi; Clasa 2 – „intensitate mare” - pentru drumuri europene; Clasa 1 – „engineering grade” - pentru alte drumuri.

În cazul folosirii foliei „diamant”, ţinând cont de rigiditatea foliei, se recomandă:

Pentru indicatoarele cu inscripţii, pentru fond se foloseşte un film colorat transparent în care se decupează inscripţionarea, iar folia „diamant” se aplică pe panou sub filmul respectiv

Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, pătrat) inscripţionarea se va face prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).

CAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR

Pentru stâlpii care susţin panouri triunghiulare, rotunde şi în formă de săgeată, cât şi pentru panourile pătrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maximă sub 1 m, se vor folosi tuburi de oţel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 – 51 mm sau stâlpi de tip Ω.

Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stâlp pe care doreşte sa îl folosească.

Pentru dispozitivele de susţinere a panourilor cu dimensiunea minimă de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de oţel sau profile; dimensiunile vor varia corespunzător suprafeţei panoului.

Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuţie.

Stâlpii vor fi prinşi în fundaţie din beton C 6 / 7,5.

Page 94: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 6 / 13

Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectuându-se toate grunduirile si amorsele necesare.

CAP.IV.CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in România sunt următoarele:

Clasa 1 „Engineering grade”, compusă din microbile de sticlă încorporate într-un material transparent pe bază de răşină;

Folia are adeziv pe ambele feţe şi se aplică la cald sau la rece; Clasa 2 „Intensitate mare”, la fel ca şi Clasa 1, cu un strat de aer între

stratul de microbile şi faţa exterioară a foliei; Clasa 3 „Diamant”, la fel ca şi Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticlă în

loc de microbile. Încercările constau în:

analiza fotometrică; încercări mecanice rezistenţa la medii agresive.

Pentru toate foliile supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.

Prelucrarea şi aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face în conformitate cu instrucţiunile producătorului.

Probele de folii pentru încercare vor fi montate pe plăcuţe din aluminiu de 2 mm grosime, păstrate la temperatură de 23 oC ± 2oC şi umiditate relativa de 50% ± 5%, timp de 24 ore înainte de încercare.

Rezultatele încercărilor se exprimă ca o medie a cel puţin trei 3 determinări a trei 3 mostre testate în condiţii similare.

Page 95: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 7 / 13

4.1. ANALIZA FOTOMETRICA

Determinarea coeficientului de retro-reflexie R

Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilităţii pe timp de noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprimă în Cd / Lux / m2

Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de incidenţă β a sursei luminoase de 5o, 30o şi 40o faţă de normala la folie, şi la unghiuri de recepţie α de 0,2o, 0,33o, 1o, 2o faţă de fasciculul incident.

Coeficientul de retro-reflexie R va fi măsurat în conformitate cu Publicaţia CIE nr. 54/1982 – Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate în diferite puncte de pe suprafaţa mostrei. Valorile minime admise sunt prezentate în Tabelele A1, si A2. Pentru foliile albe cu culori transparente, R va fi cel puţin 70% din valorile R pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2.

Tabel A1: Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m2)

Iluminare: CIE – Standardul de iluminare A

α β Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Portocaliu Folii clasa 1

5o 70 50 14,5 9 4 1 25 30o 30 22 6 3,5 1,7 0,3 7 0.2o 40o 10 7 4 1,5 0,5 0,1 2,2 5o 50 35 10 7 2 0,6 20

30o 24 16 4 3 1 0,2 4,5 0.33o 40o 9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2 5o 12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7

30o 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0 1o 40o 2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7 5o 5 3 0,8 0,6 0,2 - 1,2

30o 2,5 1,5 0,4 1,3 0,1 - 0,6 2o 40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4

Folii clasa 2 5o 250 170 45 45 20 12 100

30o 150 100 25 25 11 8,5 60 0.2o 40o 110 70 15 12 8 5 29 5o 180 122 25 21 14 8,5 65 0.33o

30o 100 67 14 12 8 5 40

Page 96: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 8 / 13

α β Alb Galben Roşu Verde Albastru Maro Portocaliu 40o 95 64 13 11 7 3 20 5o 15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5

30o 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5 1o 40o 4,5 3 1 0,5 0,2 0,1 2 5o 5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5

30o 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9 2o 40o 1,5 1 0,3 0,2 - - 0,8

Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea albă – folii clasa 3

αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 β = 5o R 310 280 70 18 6,2 αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 β =

15o R 300 230 65 17 4,7 αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 β =

30o R 150 100 31 9 3,5 αo 0,33 0,5 1,0 1,5 2,0 β =

40o R 83 50 13 4 1,7

Coeficientul minim de retro-reflexie în comparaţie cu culoarea albă la foliile clasa 3:

Galben Roşu Portocaliu Albastru Verde Verde2 Raportul faţă de culoarea albă 0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07

Pentru seria de folii galbene cu vopsea email roşu transparent, R va fi de cel puţin 50% din valoarea culorii roşii din Tabelele A1 si A2.

Scopul testelor este de a:

măsura vizibilitate pe timp de noapte; evalua degradarea retro-reflexiei în timp pentru diferite condiţii de mediu; stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanţie; stabili frecvenţa înlocuirii indicatoarelor; evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneală

transparentă.

Culoarea Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinată pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe plăcuţe de aluminiu. Culoarea va fi măsurată cu un colormetru conform Publicaţiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminată cu o sursă de iluminare

Page 97: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 9 / 13

standard D65, sub un unghi de 45o faţă de normala probei şi cu o direcţie de măsurare de 0o (geometria de măsurare 45/0).

Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determină din coordonatele punctelor de colţ ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3 prezintă câmpurile cromatice pentru folii retro-reflectorizante.

Coordonate cromatice

Tabel B1 – Folii de clasa 1 şi 2

Culoare cromatică 1 2 3 4

X 0,305 0,335 0,325 0,295 Alb Y 0,315 0,345 0,355 0,325 X 0,494 0,470 0,513 0,545 Galben Y 0,505 0,480 0,437 0,454 X 0,660 0,610 0,638 0,690 Roşu Y 0,340 0,340 0,312 0,310 X 0,110 0,170 0,170 0,110 Verde Y 0,415 0,415 0,500 0,500 X 0,130 0,160 0,160 0,130 Albastru Y 0,090 0,090 0,140 0,140

Tabel B2 - Folii de clasa 3 – ziua

Culoare cromatica 1 2 3 4

Factor de luminozitate

X 0,305 0,335 0,325 0,295 Alb Y 0,315 0,345 0,335 0,325

>/- 0,40

X 0,494 0,470 0,513 0,545 Galben Y 0,505 0,480 0,437 0,454 >/- 0,24

X 0,735 0,700 0,610 0,660 Roşu Y 0,265 0,250 0,340 0,340 >/- 0,03

X 0,610 0,535 0,506 0,570 Portocaliu Y 0,390 0,375 0,404 0,429 >/- 0,12

X 0,110 0,170 0,170 0,110 Verde Y 0,415 0,415 0,500 0,500 >/- 0,03

X 0,170 0,220 0,245 0,210 Verde2 Y 0,525 0,450 0,480 0,550 >/- 0,01

Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130 >/- 0,01

Page 98: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 10 / 13

Y 0,090 0,090 0,140 0,140

Tabel B3 – folii de clasa 3 – noaptea

Culoare cromatică 1 2 3 4

X 0,475 0,360 0,369 0,515 Alb Y 0,452 0,415 0,370 0,409 X 0,513 0,500 0,545 0,575 Galben Y 0,487 0,470 0,425 0,425 X 0,652 0,620 0,712 0,735 Roşu Y 0,348 0,348 0,255 0,265 X 0,645 0,613 0,565 0,595 Portocaliu Y 0,355 0,355 0,405 0,405 X 0,007 0,200 0,322 0,193 Verde Y 0,570 0,500 0,590 0,782 X 0,007 0,200 0,322 0,193 Verde 2 Y 0,570 0,500 0,590 0,782 X 0,033 0,180 0,230 0,091 albastru Y 0,370 0,370 0,240 0,133

Tabel C – Coordonatele cromatice pentru folii gri şi negre non-retro-reflexive

Culoare cromatică Factor de iluminare 1 2 3 4 Maxim Minim

X 0,305 0,350 0,340 0,295 Gri Y 0,315 0,360 0,370 0,325 0,08 0,10

X 0,300 0,385 0,345 0,260 Negru Y 0,270 0,355 0,395 0,320 < 0,02 < 0,02

Page 99: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 11 / 13

4.2. CARACTERISTICE MECANICE

Adeziunea la suport

Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport.

Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprinsă cu o lamă pe o suprafaţă de 20x20 mm; restul foliei va fi desprinsă manual; adezivitatea se consideră corespunzătoare dacă folia este distrusă în timpul desprinderii.

Rezistenta la şoc

Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bilă de oţel cu diametrul de 51 mm şi greutatea de 540 g este lăsată să cadă de la o înălţime de 250 mm; folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă desprinderi şi/sau fisuri vizibile.

4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU

Rezistenţa la căldura uscata

Mostrele de testare având dimensiunile de 75 x 150 mm se menţin 24 ore in etuva la temperatura de 71° ± 3° C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, după care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzător daca mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

Rezistenţa la frig

Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se păstrează timp de 72 ore in congelator la temperatura de -35° ± 3° C, după care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpretează testul. Testul este considerat corespunzător daca mostra nu prezintă defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.

Page 100: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 12 / 13

Rezistenţa la coroziune

Se dizolvă clorură de sodiu în proporţie de 5% în apă distilată la 35o ± 2oC.

Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluţia salină în 2 cicluri a câte 22 ore. După fiecare ciclu, mostrele vor fi lăsate cel puţin 2 ore la uscare, la temperatura camerei.

Pentru examinare, mostrele vor fi spălate cu apă distilată şi uscate.

Folia se consideră corespunzătoare dacă nu prezintă degradări vizibile la suprafaţă, iar coeficientul de retro-reflexie şi câmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B şi C.

Rezistenţa la intemperii

Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata către sud si înclinate la 45o . Suprafeţele vor fi spălate periodic pentru a îndepărta praful.

Rezultatul testului se considera necorespunzator daca:

Exista degradări vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de suport;

R pentru unghiul α = 0.33o si β = 5o este mai mic decât valorile din tabelul A inmultite cu următorii factori:

Folie Clasa 1 50% Folie Clasa 2 80% Folie Clasa 3 valorile R sunt mai mici decât valorile prezentate in Tabelul

D, de mai jos:

Tabel D

Culoare αo βo Alb Galben Roşu Portocali

u Albastru Verde Verde2

0,33 5 248 198 62 124 12 25 17 0,33 30 120 96 30 60 6 12 8 1 5 56 45 14 28 3 6 4 1 30 25 20 6 13 1,3 2,5 1,8

Valorile cromatice sunt in afara câmpurilor de culori 3 sau 4

Page 101: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator: Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 13 / 13

Factorii de luminozitate sunt mai mici decât valorile minime prezentate in Tabelul C de mai sus.

4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR

Pentru tipurile de folie supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia certificatul de calitate şi agrementul tehnic.

La fabricarea indicatoarelor de circulaţie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandărilor producătorului. Dacă se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezistenţă la exterior.

Certificatul de calitate va reflecta rezultatele încercării de expunere timp de 5 ani în condiţii atmosferice.

Indicatoarele vor fi marcate durabil şi clar, pe spate, cu următoarele date:

Date de identificare a producătorului sau vânzătorului; Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite; Data asamblării panoului.

4.5. RECEPTIA LUCRARILOR

După terminarea instalării semnalizării, aceasta va fi supusa aprobării Consultantului.

In urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie.

Page 102: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 16

2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI AMESTEC OPTIMAL(STRAT DE BAZA SI STRAT DE FUNDATIE)

GENERALITATI 1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2. PREVEDERI GENERALE CAP. I. MATERIALE 1.1. AGREGATE NATURALE 1.2. APA 1.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE CAP. II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE CAP. III. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE 3.1. MASURI PRELIMINARE 3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATIE 3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast B. Fundatii din piatra sparta amestec optimal

3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATII

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 103: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.2 / 16

CAP. IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATURILOR DE FUNDATIE

CAP. V. RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZA 5.2. RECEPTIA FINALA

Page 104: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.3 / 16

GENERALITATI

1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. 1 Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din

piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si strazilor.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materiale folosite si stratul de fundatie realizat.

1.1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale, agricole si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.

1.2 PREVEDERI GENERALE 1.2.1 Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect.

1.2.2. Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor STAS 6400-84. 1.2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:

- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede la pct.

1.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuarea apei. 1.2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 1.2.5. Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

Page 105: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.4 / 16

CAPITOLUL I - MATERIALE

1.1 AGREGATE NATURALE 1.1.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:

a. Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90; - balast 0-71 mm in stratul inferior; - piatra sparta 63-90 mm in stratul superior; - split 16-25 pentru impanarea stratului superior; - nisip grauntos sau savura ca material de protectie. b. Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm - nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului

este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul drenant;

- piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul

superior este un macadam sau un beton de ciment. 1.1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 1.1.3. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1

NISIP – Conditii de admisibilitate Conditii de admisibilitate pentru: CARACTERISTICI Strat izolant Strat de protectie

S O R T 0 - 7 3 - 7 Granulozitate -continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max -continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max -conditii de filtru invers

12 -

d15 < 5 d85

- 5 -

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-5 -

Tabel 2

BALAST – Conditii de admisibilitate pentru fundatii CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate

SORT 0 - 71 Continut de fractiuni, %, max: -sub 0.02 mm -0 … 7.1 mm

3

15 … 70 Granulozitate Continua Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15 Echivalent de nisip (EN), min 30 Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 50

Page 106: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.5 / 16

Tabel 3

PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate Cantitatea de granule

ce trec prin ciurul: Denumirea curenta Sortul

Dimensiuni

mm Superior

% Inferior

%

Piatra necores

p. dimens. % max

Forma

Savura 0 - 8 0 - 8 95 … 100 - - Poliedrica 8 – 16 8 … 16 95 … 100 0 … 10 15

16 – 25 16 … 25 95 … 100 0 … 10 15 Split 25 - 40 25 … 40 95 … 100 0 … 10 15

Piatra sparta mare

63 - 90 63 … 90 90 … 100 0 … 100 15

Raportul dintre dimensiunile

granulelor min.

1:0.5:0.25 sau b/a≥ 0.50 c/a≥ 0.25

Corpuri straine admise max. 15.

1.1.4. Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-40 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.

Tabel 4

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate

SORT 0 - 63 Continut de fractiuni, %, max: -sub 0.02 mm -sub 0.2 mm -0 … 8 mm -25 … 63 mm

3

4 … 10 30 … 45 25 … 45

Granulozitate Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5

Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN), min.

30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max 30

Tabel 5

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul

de … in mm Domeniu de granulozitat

e Limita

0.02 0.2 8 25 40 60 Inferior 0 4 30 55 75 100 0 … 63 Superior 3 10 45 70 85 100

1.1.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.

Page 107: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.6 / 16

Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. 1.1.6. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. 1.1.7. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. 1.1.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate

de laborator.

1.1.9. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

1.2. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

1.3 CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.

Tabel 6

AGREGATE FRECVENTA MINIMA ACTIUNEA, PROCEDEUL DE

VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE

SE VERIFICA La aprovizionare La locul de

punere in opera

METODE DE DETERMINARE

CONF. STAS

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

Corpuri straine: -argila bucati -argila aderenta -continut de carbune

In cazul in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de impurificare

4606 – 80

Granulozitatea sorturilor O proba la max. - 4606 – 80

Page 108: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.7 / 16

500 mc pentru fiecare sort si sursa

Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta

O proba la max. 500t pentru fiecare sort si fiecare sursa

- 4606 – 80

Echivalentul de nisip O proba la max. 500mc pentru fiecare sursa

- 730 – 89

Umiditatea -

O proba pe sch. Si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditiile meteorologice

4606 – 80

Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala

O proba la max. 500mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa

- 730 – 89

Uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la max. 500mc pentru fiecare sort si fiecare sursa

- 730 - 89

Page 109: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.8 / 16

CAPITOLUL II- STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL

2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste: ρdu max. PM – greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in

g/cm3 Wopt PM - umiditate optima de compactare, exprimata in %

2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % In vederea stabilirii gradului de compactare, gc. ρ duef gc = x 100 ρ dumax PM 7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct. 7.1.

Page 110: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.9 / 16

CAPITOLUL III- REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

3.1. MASURI PRELIMINARE 3.1.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.

3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. 3.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. 3.1.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

3.2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min 30m si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta, componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta. 3.2.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

Page 111: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.10 / 16

In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

- grosimea maxima a stratului fundatiei; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de

compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc S – suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. 3.2.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-90 si in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate. 3.2.4. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.

3.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast

a. Executia stratului inferior din balast

3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.

Page 112: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.11 / 16

3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3. 3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 3.3.6. Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat. 3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

b. Executia stratului superior din piatra sparta 63-90

3.3.8. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va fi umezit.

3.3.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte compactare se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 3.3.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura 0-8 sau nisip. 3.3.11. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal 3.3.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.

Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute pentru stratul de fundatie prevazut in proiect. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. 3.3.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de nisip stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. 3.3.14. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire unifoarma evitandu-se supraumezirea locala.

Page 113: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.12 / 16

3.3.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare. 3.3.16. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 7.3. 3.3.17. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. 3.3.18. Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal inghetata. 3.3.19. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu o pojghita de gheata. 3.3.20. In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4., la preparare se vor utiliza instalatii in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat.

3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE

3.4.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si determinarilor aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform “Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide”, indicativ CD 31-94. 3.4.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

- compozitia granulometrica a agregatelor - caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate

optima, densitate maxima uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

Page 114: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.13 / 16

Tabel 7 Nr. Crt

DETERMINAREA, PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE

CARE SE VERIFICA

FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE

PUNERE IN LUCRU

METODE DE VERIFICARE

CONFORM STAS

1 Încercarea Proctor modificata -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal

- 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactare -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal

Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat

4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compactat -toate tipurile de straturi

Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat

-

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S -toate tipurile de straturi

zilnic

5

Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren -strat balast -strat piatra sparta amestec optimal

Minim 3 pct ptr. suprafete < 2000 mp si minim 5 pct pentru suprafete > 2000 mp de strat

1913/15-75 12288-85

6 Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

Minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp 6400-84

7

Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie -toate tipurile de straturi de fundatie

In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

Normativ CD 31-94

Page 115: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.14 / 16

CAPITOLUL IV-CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE 4.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. 4.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi ± 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 4.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este ± 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. 4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ± 10 mm.

4.2. CONDITII DE COMPACTARE 4.2.1. Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV – V si 98 … 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.

Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din punctele masurate. 4.2.2. Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului. 4.2.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm.

Page 116: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.15 / 16

4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m lungime astfel:

- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ± 2 cm.

- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt cu ± 5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

Page 117: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.16 / 16

CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR

5.1 RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie “Proces Verbal” de receptie preliminara.

5.2 RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Page 118: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 32

2. CAIET DE SARCINI - STRAT DE BAZA DIN ANROBATE BITUMINOASE SI IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE

GENERALITATI 1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR 1.1. AGREGATE 1.2. FILER 1.3. LIANTI 1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARARE

CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR 2.1. COMPOZITIA MIXTURILOR

2.2. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE 2.3. ACCEPTAREA UTILAJULUI 2.4. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 2.5. STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI 2.6. STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT 2.7. DOZAREA AGREGATELOR 2.8. INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR 2.9. DOZAREA LIANTULUI 2.10. STOCAREA AGREGATELOR

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 119: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.2 / 32

2.11. MALAXAREA 2.12. STOCAREA SI INCALZIREA MIXTURILOR 2.13. FABRICAREA 2.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 2.15. CONTROLUL FABRICARII

CAP.III. MODUL DE PUNERE IN OPERA 3.1. TRANSPORT 3.2. LUCRARI PREGATITOARE 3.3. ASTERNERE 3.4. TEMPERATURA DE ASTERNERE 3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE 3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE 3.7. COMPACTAREA 3.8. TRATAREA SUPRAFETEI 3.9. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

CAP.IV. CONDITII TEHNICE 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE 5.2. RECEPTIA FINALA

ANEXE LA CAIETUL DE SARCINI

Page 120: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.3 / 32

G E N E R A L I T A T I

1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezentul caiet de sarcini priveste straturile de baza si imbracamintile bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.

1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

1.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

1.2.1.Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

1.2.2.Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald fiind alcatuite, in general, din doua straturi:

- stratul superior, de uzura BA8, BA16, BA16R si BA25 – conform SR 174/1-97; - stratul inferior, de legatura BAD25, BADPC31 si BADPS31– conform SR 174/1-97.

C A P ITOLUL I- NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

1.1. AGREGATE 1.1.1 Agregate pentru straturi de baza

1.1.1.1 Agregatele naturale care se pot utiliza la prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza sunt urmatoarele:

-Agregate naturale de cariera, conform SR 667-2001, dupa cum urmeaza: criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25; nisip de concasare sort 0-4 savura sort 0-8 -Agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare,

concasare si sortare, conform STAS 662-89-89, tabel 6, tabel 11 si respectiv tabel 12, dupa cum urmeaza:

nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7 pietris sort 7-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31

Page 121: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.4 / 32

pietris concasat sort 7-16 si 16-31. Nota: 1. Se pot utiliza si alte sorturi de criblura, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. 2. In cazul in care se asigura uniformitatea loturilor livrate se pot utiliza si produse de balastiera

sau cariera nesortate (balast, amestecuri de criblura sau savura) care trebuie sa se incadreze in limitele de granulozitate din tabelul 4 si figurile 1 si 2, cu sau fara adaosuri complementare de corectie. In cazul utilizarii balastului conform STAS 662-89, pe langa conditiile de mai sus, acesta trebuie sa corespunda urmatoarelor prescriptii:

-sort 0-31 -granulozitate continua -echivalent de nisip (pe fractiunea 0-3) min. 80%

1.1.2 Agregate pentru imbracaminti bituminoase

1.1.2.1 Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662-89-89 (pentru nisip natural sort 0-3 sau 0-7 si pietris sort 7-31) si SR 667-2001 (pentru nisip concasaj sort 0-3 si cribluri sort 3-8; 8-16 si 16-25).

Pentru realizarea imbracamintilor din beton asfaltic rugos BA 16 r, trebuie sa se utilizeze cribluri din roci eruptive cu uzura Los Angeles de maximum 20.

Filerul care se utilizeaza este de calcar sau de creta conform STAS 539-79.

1.1.2.2 Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in tabelul 2a. Tabel 2a

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale

% din agregatul total BA8, BA16 BA16r BA25 BAD25 BADPC31 BADPS31

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,09 mm 8…12 8…10 5…12 1…6 1…6 1…6

Filer si nisip 0,09 … 3,15 mm Rest pana la 100

Rest pana la 100

Rest pana la 100

Rest pana la 100

Rest pana la 100

Rest pana la 100

Cribluri peste 3,15 mm 45…70 58…70 50…70 65…80 - -

Pietris concasat peste 3,15 mm - - - - 65…80 -

Pietris sortat peste 7,1 mm - - - - - 47…68

1.1.2.3 Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, in limitele date in tabelul 2b.

Tabel 2b Treceri prin ciur sau sita in % pentru mixturi asfaltice Marimea ochiului ciurului sau sitei

mm BA8 BA16 BA16r BA25 BAD25 BAD31

31.5 - - - - - 90-100

25 - - - 90-100 90-100 80-95

16 - 90-100 90-100 65-90 60-80 60-80

8 90-100 55-78 50-65 50-75 35-55 35-55

3.15 30-55 30-55 30-42 30-50 20-35 20-35

0.63 18-35 18-35 18-25 15-35 10-30 10-30

0.2 11-25 11-25 11-15 8-25 5-20 5-20

Page 122: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.5 / 32

0.09 8-12 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6

Zona de granulozitate a amestecului de agregat natural Fig 4 Fig 5 Fig 6 Fig 7 Fig 8 Fig 9

Nota: 1.La betoanele BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:

- 25% pentru BA8 si BA16;

- 30% pentru BA25;

- 50% pentru BAD25, BADPC31 si BADPS31.

2.Compozitia agregatelor naturale pentru betonul BAD31, pentru stratul de legatura este realizat din amestec de sorturi 3-7 si 7-31.

3.La betoanele pentru stratul de legatura BAD25 si BAD31, se recomanda adaugarea a 2% filer.

In cazul cand antreprenorul are posibilitatea de a utiliza truse de site si ciururi conform normelor internationale AASHTO, EN, etc. acestea vor fi utilizate cu aprobarea Inginerului.

1.2. FILER

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% - umiditatea max 2%

Observatie: In conditii justificative tehnice si economice se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul calcar; continutul de filer din var stins poate fi max 2%.

1.3. LIANTI

Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum:

- bitum tip D 60/80; - 80/100 si 100/120 conform AND 537/97;

Conditiile care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul 4.

Tabel 4 Conditii de admisibilitate

Caracteristici D 60/80 D 80/100 D 100/120

Mod de verificare conform STAS

Penetratie la 250C mm 60…80 800-100 100-120 42-68

Punct de inmuiere 0C 49…55 44-43 43-46 60-69

Ductibilitate cm min – la 50C >4 >5 >6 SR 61-88

- la 250C >100 >100 - -

Page 123: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.6 / 32

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.

1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintile

bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la pct. 3.1. si 3.2. din prezentul caiet de sarcini.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:

a. Bitum -penetratia la 25 oC STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-

69;

b. Criblura -natura mineralogica (examinare vizuala);

-granulozitatea STAS 4606-80;

-forma granulelor STAS 4606-80;

-determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;

c. Pietris -natura mineralogica (examinare vizuala);

-granulozitatea 4606-80;

-forma granulelor STAS 4606-80;

-parte levigabila STAS 4606-80;

d. Nisip natural -natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;

-granulozitatea STAS 4606-80;

-parte levigabila STAS 4606-80;

-continut de impuritati – corpuri straine;

-humus STAS 4606-80;

-mica libera;

-echivalent de nisip STAS 730-89;

Nisip de concasaj

-natura petrografica si mineralogica:

STAS 6200/4-81 (pentru roca);

STAS 9110-87 (pentru produse);

-granulozitatea:

STAS 730-89;

STAS 4606-80;

Page 124: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.7 / 32

-continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80

-continut de impuritati – corpuri straine – STAS 4606-80;

-coeficient de activitate STAS 730-89;

e. Filer -continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72

-umiditate STAS 539-79;

-granulozitate STAS 539-79;

-coeficient de hidrofolie STAS 539-79;

-densitatea aparenta dupa sedimentare in benzen sau toluen STAS 539-79;

-coeficient de goluri in stare compacta STAS 539-79;

C A P I T O L U L I I -MODUL DE FABRICARE A STRATURILOR

2.1 COMPOZITIA MIXTURILOR 2.1.1.Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, stratul de legatura sau stratul de uzura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.

2.1.2.Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii “Inginerului”.

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:

- incercarea Marshall (stabilitatea la 60 oC ; indicele de curgere-fluaj – la 60 oC, densitatea aparenta, absorbtia de apa) pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant retinut; La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1-84, numarul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categori I, II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii si pentru straturile de baza;

- determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile, imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de lianti).

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, “Inginerul”, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.

2.1.3.Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata , inclusiv partile fine. 2.1.4.Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul 1 si tabelul 2.

Page 125: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.8 / 32

2.1.5.Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelele 1 si 3. 2.1.6.Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1-84 si STAS 1338/2-87 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 6 pentru pentru imbracaminti.

Tabel 6

Clasa tehnica a drumului

I; II III IV, V

Categoria tehnica a strazii

I; II*) II; III*) III;IV

Tipul mixturii asfaltice

Continutul de liant; %din masa mixturii asfaltice

BA 8 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5

BA 16 6,0…7,0 6,3…7,3 6,5…7,5

BA 16r 5,7…6,2 5,7…6,2 -

BA 25 - 5,5…6,7 5,5…7,0

BAD 25

BADPC 31 4,0…5,0 4,0…5,0 4,0…5,0

BADPS 31 - - 4,0…5,0

Nota: *) Pentru drumuri situate in zona climatica rece, continutul de liant pentru mixturile BA8, BA16, BA16r, se va majora cu max. 0,3% fata de continutul de liant prevazut in tabelul 6.

Mixtura tip Nr

crt Caracteristici

Clasa tehnica a drumului

Categoria tehnica a

strazii Bitum tip

AB 1 AB 2

1 Incercari pe epruvete Marshall

I-III I-III 5.0 5.5

IV-V IV D 60/80

4.5 5.0

I-III I-III 4.5 5.0 1.1

Stabilitatea (S) la 600C,

kN, min IV-V IV

D 80/100 4.0 4.5

I-III I-II 1.5-4.0 1.5-3.5

IV-V IV D 60/80

1.5-4.5 1.5-4.0

I-III I-II 1.5-4.5 1.5-4.0 1.2 Indice de curgere

IV-V IV D 80/100

1.5-4.5 1.5-4.5

D 60/80 1.3

Densitatea aparenta,

kg/m3, min. I-V I-IV

D 80/100 2200 2200

1.4 Absorbtie de apa, % vol.

I-V I-IV - 2…8 2…8

Page 126: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.9 / 32

2 Incercari pe epruvete cubice:

D 60/80 2.1

Rezistenta la compresiune la 220C, N/mm2, min

I-V I-IV D 80/100

2.5 2.5

D 60/80

2.2

Reducerea rezistentei la compresiune la 220C, dupa 28 zile de pastrare in apa, % max

I-V I-IV D 80/100

30 30

D 60/80 2.3 Densitate aparenta,

kg/m3, min I-V I-IV D 80/100

2150 2150

D 60/80 2.4 Absorbtie de apa, %

vol. I-V I-IV D 80/100

2…10 2…10

2.2. CARACTERISTICILE FIZICO - MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

2.2.1. In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul 7 pentru mixturile din stratul de baza si in tabelele 8 si 9 pentru mixturile din imbracaminte.

Tabel 8

Tipul mixturii

Caracteristici pe cilindrii Marshall

Clasa tehnica

a drumului Bitum tip BA8,

BA16, BA25

BAR 16 BAD25,

BADPC31

BADPS 31

D 60/80 9,0 9,5 7,0 I, II

D 80/100 8,0 8,5 6,0

D 60/80 7,5 8,0 5,5 III

D 80/100 6,0 6,5 4,5

D 60/80 6,0 - -

D 80/100 5,5 - 3,5

Stabilitate (S) la 60 o C, KN

IV, V

D 100/120 5,5 - 3,5

D 60/80 1,5..3,5 1,5..3,0 1,5..4,5 Indice de curgere (I) fluaj, mm

I, II

D 80/100 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5

Page 127: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.10 / 32

D 60/80 1,5..4,0 1,5..3,0 1,5..4,5 III

D 80/100 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5

D 60/80 1,5..4,5 - -

D 80/100 1,5..4,5 - 1,5..4,5

IV, V

D 100/120 1,5..4,5 - 1,5..4,5

D 60/80 2,5..5,0 2,5..5,0 2,0…4,0 I, II

D 80/100 2,5..4,0 2,5..4,0 2,0..4,0

D 60/80 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0 III

D 80/100 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0

D 60/80 1,5..4,0 - -

D 80/100 1,5..4,0 - 1,0..3,0

Raport S/I, KN/mm

IV, V

D 100/120 1,5..4,0 - 1,0..3,0

Densitatea aparenta, kg/m3, min

-

D 60/80

D 80/100

D 100/120

2300 2300 2250

Absorbtia de apa, % vol -

D 60/80

D 80/100

D 100/120

2…5 3…5 3…6

Tabel 9

Tipul mixturii

Caracteristici pe cuburi Bitum tip BA8, BA16, BA25

BAR16 BAD25, BADPC31

BADPS 31

D 60/80 3,5 3,5 - Rezistenta la compresiune la 22o

C,N/mm2 D 80/100

D 100/120 3,0 3,0 -

D 60/80 0,7 0,7 - Rezistenta la compresiune la 50o

C,N/mm2 D 80/100

D 100/120 0,7 0,7 -

Reducerea rezistentei la compresiune

la 22o C la 28 zile de pastrare in apa ,

% max

*)

D 60/80

D 80/100

25 25 -

Page 128: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.11 / 32

**)

D 60/80

D 80/100

D 100/120

30 30 -

Densitatea aparenta, kg/m3, min D 60/80

D 80/100

D 100/120

2250 2250 2200

Absorbtia de apa % vol D 60/80

D 80/100

D 100/120

2…6 4…7 3…8

*) pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I.

**) pentru drumuri si strazi din celelalte clase tehnice, respectiv categorii.

2.3 ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul supune acceptarii ”Inginerului” lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.

Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

2.4 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR

Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini speciale.

Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.

2.5 STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.

Page 129: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.12 / 32

2.6 STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita de a doza filerul conform tolerantelor indicate in art. 10.3.

2.7 DOZAREA AGREGATELOR Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.

Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin retea, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970-76 si SR 174-97 sunt:

Strat de baza:

± 8 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 3,15 mm

+ 8 %; -2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiunile sub 0,09 mm

± 20 % fata de procentul de agregate concasate stabilit

Strat de legatura si strat de uzura

± 5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm

± 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,2…0,63 mm

± 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,09…0,2 mm

± 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm

2.8 INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.

Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului.

2.9 DOZAREA LIANTULUI Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.

Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin retea exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt:

Page 130: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.13 / 32

Strat de baza : ± 0,4 %;

Strat de legatura si strat de uzura: ± 0,3 %.

2.10 STOCAREA AGREGATELOR Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.

Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

2.11 MALAXAREA Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie.

Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.

Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

2.12 STOCAREA SI INCARCAREA MIXTURILOR La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.

Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

2.13 FABRICAREA

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt.

O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.

2.13.1Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori:

-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;

-155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100;

-150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.

Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

Page 131: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.14 / 32

2.14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

2.14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre client prin “Inginerul” lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare:

- a debitului dozatoarelor pentru agregate; - a debitului pompelor pentru liant; - a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune

functionari a malaxorului. 2.14.2. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de “Inginer” dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.

2.14.3. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii “Inginerului”.

2.14.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

2. 15. CONTROLUL FABRICATIEI

Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.

*) A - Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate

C – Controlul de receptie

Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare.

Tabel 11 Categoriax) controlului Faza de

executie Natura controlului sau a

incercarii A B C

Frecventa controlului

sau a incercarii

Studiul compozitiei x Pentru fiecare tip de produs Studiu

Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs

Page 132: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.15 / 32

Determinarea continutului de bitum si filer x Zilnic

Granulometria amestecului x Zilnic

Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor

x Permanent

Stabilitatea la 60 0 C x Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj x Unul la fiecare 400 to

Densitatea aparenta x Unul la fiecare 400 to

Absorbtia de apa x Unul la fiecare 400 to

x) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate

C – Controlul de receptie

CAPITOLUL III -MODUL DE PUNERE IN OPERA

3.1. TRANSPORT

3.1.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa.

3.1.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice de punere in opera de asa natura incat sa nu avem intreruperi.

3.1.3. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

3.2. LUCRARI PREGATITOARE

3.2.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul de suport de fundatie trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora.

Page 133: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.16 / 32

Suprafata stratului suport, pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.

3.2.2 Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport

cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:

- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; - strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.

In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.

Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.

Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.

3.3. ASTERNEREA

In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii speciale.

Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii, cat si cel al afanarii.

Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul de prescriptii speciale sau de Inginer la propunerea Antreprenorului.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui suport de material proaspat depus cu grija in fata lopetii.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

3.4 TEMPERATURA DE ASTERNERE Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10

oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.

De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Page 134: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.17 / 32

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactere, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12.

Tabel 12

Temperaturile minime la compactare in o C Tipul liantului

Temperatura mixturii asfaltice la asternere, o C Inceput Sfarsit

D60/80 145 140 110

D80/100 140 135 100

D100/120 135 130 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.

Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactitatea optima.

Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.

Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru :

- stratul de uzura intr-o singura asternere; - stratul de legatura intr-o singura asternere; - stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea

stratului si utilajelor folosite.

3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma rotilor.

Rosturile separand mixturile bituminoase de la o zi la alta trebiue sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.

Page 135: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.18 / 32

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de realizarea benzii noi.

3.7. COMPACTAREA

3.7.1. In lipsa unor dispozitiuni contrare caietului de prescriptii speciale, atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putand cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de compactitate pe loc pe care le va considera necesare.

Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:

- sarcina fiecarui utilaj; - planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil

constant, in fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecarui utilaj; - presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; - temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul

precedent. 3.7.2. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95%

din masuratorile efectuate 100% a densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara lui 95% din densitatea aparenta.

Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

3.7.3. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice)

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax pe sectoarele in panta sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

3.7.4. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza,

asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea ultimului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata.

3.7.5. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Page 136: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.19 / 32

3.8. TRATAREA SUPRAFETEI

Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 2…3 kg/mp nisip de 0…3,15 mm bitumat cu 2…3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.

Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren inchiderea suprafetei prin Badijonare.

Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…3,15 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:

a. – stropire cu bitum 0,5 kg/mp

- raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3…5 kg/mp

b. – stropire cu emulsie catodica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8…1 kg/mp

- raspandire nisip 3…5 kg/mp

Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip.

Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

3.9. CONTROLUL PUNERII IN OPERA

3.9.1. Controlul compactarii a. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:

- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari; - utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune

continua si regulata; - elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,

viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

b. Controlul ocazional de compactare

Page 137: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.20 / 32

Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.

In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.

3.9.2. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu

repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:

+/- 2,5% pentru stratul de baza;

+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

3.9.3. Controlul denivelarilor Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat:

- in sens transversal, o rigla de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plana; - in sens longitudinal, o rigla de 3 m lungime. Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere,

in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de Inginer.

Controlul transversal de regula, va putea fi efectuat in orice profil transversal.

Denivelarea maxima masurata nu va trebui in nici un caz sa depaseasca valorile inidcate.

Inginerul va solicata evaluarea denivelarilor dupa caz cu echipamente specifice (APL, Bumpintegrator etc.)

3.9.4. Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi

respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.

Page 138: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.21 / 32

3.9.5. Frecventa controalelor In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de

executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 14.

Tabel 14 Categoria de control Faza de executie Natura controlului sau a incercarii

A B C

Frecventa controlului

Temperatura de asternere X Permanent

Etalonarea atelierului de compactare

X La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp.

Neconforma

Executarea lucrarilor

Controlul ocazional de compactare prin carotare

X X O carota la fiecare 250 ml drum

Reglajul de suprafata :

Controlul cantitatii medii asternute

X X In fiecare zi la sfarsit de santier

Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de Inginer

Controlul profilelor

Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de Inginer

A – incercari preliminare de informare;

B – controlul calitatii;

C – controlul de receptie.

CAPITOLUL IV -CONDITII TEHNICE

4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA 4.1.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.

Abaterile locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de –10%.

4.1.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile locale de la latimile prevazute in proiect, sunt de ± 5 cm.

Abaterile permise pentru pante transversale fata de cele prevazute in proiect, sunt de ± 0.5%.

Abaterea limita locala admisa pentru cotele din profilul longitudinal va fi:

- pentru stratul suport si stratul de baza +/- 2.5 cm; - pentru stratul de uzura, binder si de rezistenta (beton asfaltic) +/- 1.5 cm.

Page 139: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.22 / 32

CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR

5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul tehnic privind straturile : de baza, de

legatura si de uzura, se vor efectua conform HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora).

5.2. RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie conform HG 273/94.

Page 140: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.23 / 32

ANEXA 1 LA CAIETELE SAU CAIETUL DE SARCINI

CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA GEOGRILELOR

LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE

DATE GENERALE Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrile.

Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. In cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, pe suprafata geogilei se va asterne un strat protector de bitum cu grosimea de 10-20 mm. Turnarea stratului de bitum (sau a emulsiei bituminoase) se va face prin pulverizarea bitumului la o temperatura de maximum 1500C, dupa care stratul de bitum va fi acoperit cu un strat de nisip fin.

METODE DE ASTERNERE

PREGATIREA SUPRAFETEI Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului.

Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei longitudinale si transversale se masoara cu dreptarul standard de 3 m. Neregularitatile mai mari de 10 mm si fisurile mai mari de 6 m vor fi corectate cu un amestec realizat din bitum si nisip fin. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directia transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin.

In cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, metoda (ce poate fi indicata si in proiect) consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare de min. 20 mm, inaintea geogrilei (sau sub geogrila).

O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei.

Page 141: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.24 / 32

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.

ASTERNEREA GEOGRILELOR Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 1500C, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0.8 – 1.2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 1500C.

Acest tratament al suprafetei se va aplica succesiv pe fasii cu o latime minima de 0.30 m, in functie de tipul suprafetei respective.

Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0.20 m.

Asternerea georgrilelor se va face cu ajutorul unor tiranti de calitate corespunzatoare, atasati la utilajele de transport. Tirantii se vor prinde pe una din laturile sulului de geogrile, in timp ce latura opusa a materialului va fi ancorata cu cuie si placute de suprafata rutiera, astfel incat sa se obtina o intindere perfecta, fara nici o cuta, a geogrilei pe suprafata suport.

Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, reducand la minimum accelerarile sau franarile, precum si schimbarile de directie in timpul deplasarii utilajelor pe suprafata neprotejata a stratului de geogrile.

CARACTERISTICILE MATERIALULUI Materialul din care se executa geogrilele va fi 100% polipropilena.

Reazistenta maxima la tractiune va fi de minimum 30 KN/m, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala.

Greutatea minima a materialului pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m2.

Alungirea maxima la curgerea a materialului va fi de 11%.

Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si a texturii materialului (grosime nominala de 3.5 mm), masurata in ambele directii.

APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.

In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.

Page 142: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.25 / 32

Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul raspunde de inaintarea in termen a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

CAIET DE SARCINI - UTILIZAREA UNEI COMBINATII DE GEOGRILE SI

MATERIAL GEOTEXTIL (MATERIALE GEOSINTETICE COMBINATE)

LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE

DATE GENERALE Inainte de asternerea materialului geosintetic combinat pentru ranforsarea zonelor cu fisuri sau rosturi vor trebui luate masuri speciale de pregatire a suprafetei suport.

Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil combinat. In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de beton asfaltic fara a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

METODE DE ASTERNERE

PREGATIREA SUPRAFETEI Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.

O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mari degradate, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta din asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat.

Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.

Page 143: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.26 / 32

ASTERNEREA MATERIALULUI GEOTEXTIL COMBINAT Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la o temperatura de 1500C (sau o emulsie bituminoasa) cu o concentratie de 0.8 – 1.2 l/m2. Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0.30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos.

Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi indepartata prin periere.

Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.20 m.

Stratul urmator de beton asfaltic, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil.

Temperatura maxima de asternere va fi de 1500C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.

CARACTERISTICILE MATERIALULUI GEOTEXTIL Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena.

In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:

- Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directia longitudinala si transversala va fi de minimum 30KN/m.

- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m2

- Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%

- Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3.5 mm)

In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:

- Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata

- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.140 kg/m2 iar greutatea minima de 0.160 kg/m2

- Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m

Page 144: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.27 / 32

APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT Antreprenorul va duce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.

Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.

Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul raspunde de inaintarea foarte la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.

Page 145: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.28 / 32

ANEXA 2 LA CAIETELE DE SARCINI GENERALE

PARTEA II

CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA BITUMULUI

MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC

DATE GENERALE Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificat sau amestecul care contine bitum modificat.

Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Partea nr. 11 a Caietelor de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului.

(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricatnt, dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului.

(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.

In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat, cu metodologia de baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului de bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat.

In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar.

CARACTERISTICILE MATERIALELOR Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimori, astfel incat dupa modificare, bitum modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.

. Crt.

Caracteristici tehnice Limite admisibile Metoda de testare

Page 146: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.29 / 32

1. Penetratia la 25oC (0.1 mm) 50-65 STAS 42-68

2. Punctul de inmuiere

Incercare cu inel si bila (oC) 55-65 STAS 60-69

3. Ductilitatea la 13oC (cm)

la 25oC (cm)

min. 70

min. 100 STAS 61-88

4. Punctul de rupere Fraas (oC) max 25 STAS 113-74

5. Revenirea elastica (%) min 80

Normele germane

TL-PmB.Cap.1

Art. 3.2.1

6.

Stabilitatea la incalzire determinata prin metoda introducerii in cuptor a unei pelicule subtiri de material:

- pierderea greutatii (%)

- penetratia remanenta (%)

- incercare cu inel si bila (C)

- ductilitatea la 13oC (cm)

- revenirea elastica (%)

max 1

min 50

max 0

min 50

min 80

Instructiuni tehnice emise de AND 1520-

93

STAS 6069, STAS 61-81

Normele germane

TL-PmB.Cap.1

Art. 3.2.1

7. Incercarea la aderenta (realizata pe agregate de 5…8mm luate din cariera) (%)

min 90 STAS 10969/3-83

(Metoda cantitativa)

8.

Omogenitatea (incercare realizata prin observari la microscop cu fascicol de lumina fluorescenta) (%)

Dispersia particolelor foarte fine mai mici

de 5 u, min 80

Metodele INCERP sau RGRA

nr.711/1993

9.

Stabilitatea in timpul depozitarii la o temperatura de 180oC (se va masura diferenta dintre punctele de inmuiere a bitumului extras de la partea inferioara a acesteia (oC)

max 2 nu se admite segregarea

Normele germane

TL-PmB.Cap.1/1991

Art. 3.2.1 sau normele RGRA nr.

711/1993

Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.

Page 147: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.30 / 32

Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.

Stratul de uzura din beton asfaltic in care a fost introdus bitumul modificat va trebui sa respecte cerintele tehnice din tabelul de mai jos:

Nr. Crt

Caracteristici tehnice Limite admisibile

Metoda de testare

a) Caracteristici stabilite pe cilindrii Marshall

1 Densitatea aparenta (kg/cm3)

min. 2. 350 STAS 1338-84

2 Absorbtia de apa (% in volum)

2 – 5

3 Stabilitatea la 60oC (KN) min. 10

4 Indicele de curgere Marshall la 60oC (mm) 2… 7.5

b) Caracteristici stabilite pe cuburi

1 Densitatea aparenta (kg/cm3)

min. 2. 300 STAS 1338-89

2 Absorbtia de apa (% in volum)

2…5

3 Rezistenta la compresiune la 22oC (N/mm2)

min. 3.5

4 Rezistenta maxima la compresiune la 22oC (N/mm2)

max. 5.2

5 Reducerea rezistentei la compresiune 22oC dupa 28 de zile de pastrare in apa (%)

max. 20

c) Caracteristici stabilite pe placi de mici dimensiuni luate din imbracamintea rutiera

1 Densitatea aparenta (kg/cm3)

min. 2. 350 STAS 1338-84

2 Absorbtia de apa (% in volum)

2…5

3 Gradul de compactare min. 96

NOTA:

- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338/1.2-84, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC.

- Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338-84.

Page 148: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.31 / 32

- Benefeciarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de Sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele:

Nr. Crt

Caracteristici tehnice Limite admisibile Metoda de testare

1 Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC, la 30000 cicluri (%)

max. 8 Proiect de norme

frantuzesti

NF 98 141

2 Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6)

min. 100 Metoda LPcPC

Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de Antreprenor.

OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.

Transportul: La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de min.160oC

Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica

pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termice.

Depozitarea: Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale,

asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica

aparitia separarii materialelor componente.

Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita

permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in

orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat

depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi

consumata zilnic.

Page 149: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR LOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.32 / 32

CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT

In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele:

i) Temperatura de amestecare ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut

Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.

Page 150: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 57

2. CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI 1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.2 PREVEDERI GENERALE

PARTEA I - NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE CAP.II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

2.1. CIMENTURI 2.2. AGREGATE 2.3. APA 2.4. OTEL BETON

CAP.III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIE DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE 3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII 3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

CAP.IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

4.1. MATERIAL PENTRU FILTRE 4.2. TUBURI PENTRU DRENURI

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 151: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.2/ 57

4.3. GEOTEXTIL TERASIN

CAP. V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI

5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU PENTRU CANALE, GURI DE SCURGERE SI CAMINE DE VIZITARE

CAP.VI. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU RIGOLE SANTURI SI CASIURI

6.1. BORDURI DE TROTUARE SI REFUGII 6.2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

CAP.VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

7.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

PARTEA II – MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARII CAP.VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

8.1. PICHETAREA LUCRARILOR 8.2. EXECUTIA SAPATURILOR

CAP.IX. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT 9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 9.4. COMPOZITIA BETOANELOR

CAP. X. COFRAJE

10.1 COFRAJE

CAP.XI. OTEL DE ARMATURA 11.1 FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII

CAP.XII. BETON

12.1. PREPARARE ABETONULUI 12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 12.4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

Page 152: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.3/ 57

CAP.XIII. ZIDARII DEIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

13.1 ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

CAP.XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR 14.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE 14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE 14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT 14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT 14.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DIN BETON 14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC 14.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

CAP.XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVALUAREA A APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

15.1. PRESCRIPTII GENERALE 15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT 15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU 15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA

CAP.XVI. CANALIZAREA

16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR 16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI A CAMINELOR DE VIZITARE

CAP.XVII. BORDURI DE TROTUAR SI RIGOLE PREFABRICATE

17.1. MONTAREA BORDURILOR

CAP.XVIII. INCERCARI SI CONTROALE 18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

CAP.XIX. RECEPTIA LUCRARILOR

19.1. RECEPTIA PE FAZE 19.2. RECEPTIA PRELIMINARA 19.3. RECEPTIA FINALA

Page 153: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.4/ 57

G E N E R A L I T A T I

1.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE 1.1.1 Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea

apelor de suprafata si anume -santuri la marginea platformei -santuri de garda -rigole la marginea platformei -rigole la bordura trotuarului -rigole de acostament -casiuri -lucrari de canalizare -canale de evacuare -puturi absorbante El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si

controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie

1.1.2 In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: -podurile si podetele -lucrari de amenajare si corectare a torentilor -lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

1.2. PREVEDERI GENERALE 1.2.1.Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 1.2.2.Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare. 1.2.3.In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

Page 154: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.5/ 57

P A R T E A I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

C A P I T O L U L II- MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

2.1. CIMENTURI

2.1.1.Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania

2.1.2.La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:

- ciment fara adaos tip I conform SREN 388-96 - ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR 1500-96 - ciment cu zgura tip H I, H II conform SR 3011-96

2.1.3.Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.

Tabel 1 Tipul de ciment Nr.

crt.

Conditiile de executie sau caracteristicile elementelor Clasa

betonului Tipul de

beton P40 Pa35

M30 Hz35

1 Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1.5m

BC 15

BC20-BC30

Oricare

Oricare

I

U

R

R

U

I

I

I

2 Elemente sau constr.masive avind gros. egala sau mai mare de 1.5m

BC 15

BC20-BC30

Oricare

Oricare

I

U

R

U

U

I

U

R

3 Elemente de constructii din BC 35 Armat U I I I

Page 155: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.6/ 57

betoane superioare ≥ BC30 Armat U I I I

NOTA: R-ciment utilizat a se utiliza

U-ciment utilizat in locul celui indicat

I-ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau economice

Tabel 2 Tipul de ciment Nr.

crt. Tipul de mortar Indicat a se utiliza

Utilizabil in lipsa celui indicat

1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50

F25 M30

2 Idem de marca 100 M30 Pa35

3 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate Pa35 M30

2.1.4.Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3.

2.1.5.Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

Tabel 3 CONDITII DE ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI P40 Pa35 M30 Hz35

Inceputul prizei 1h 1h 1h 1h30’

Sfarsitul prizei <10h <10h <10h <10h30’

CONSTANTE DE VOLUME PE TURE SA NU PREZINTE INCOVOIERI SAU CRAPATURI

Rezistenta la intindere din incovoiere minim N/mmp

- la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

3.0

-

5.0

-

-

-

-

-

-

-

4.0

5.5

CONSTANTE DE VOLUM LE CHATELIER MARIMEA VOLUMULUI < 10mm

Page 156: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.7/ 57

Rezistenta la compresiune minim N/mmp

- la 2 zile - la 7 zile - la 28 zile

17

-

40

10

-

35

-

15

30

-

20

35

2.1.6.Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

2.1.7.In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.

2.1.8.Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

2.1.9.Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator.

2.1.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .

Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

2.1.11.Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23.

2.2. AGREGATE 2.2.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm

- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8

- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm

Page 157: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.8/ 57

2.2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase

2.2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

2.2.4. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait

2.2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.

2.2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.

Tabel 4 Caracteristici Conditii minime de admisibilitate Observatii

Forma granulelor

b/a

c/a

0,66

0,33

Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa o incercare prealabila a betonului

2.2.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5.

Tabel 5 Conditii de admisibilitate Denumirea impuritatii

Nisip natural sau de concasaj

Pietris sau piatra sparta

Corpuri straine – resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri

Nu se admit Nu se admit

Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor

Nu se admit Nu se admit

Mica, % max 1% -

Carbune, % max 0,5 -

Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena

Argila in bucati %, max 1% 0,25

Page 158: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.9/ 57

Parti levigabile %, max 2% 1

Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.

2.2.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6.

Tabel 6 Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate

Densitatea aparenta, kg/mc, min 1.800

Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1.200

Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2

Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2

Volum de goluri in stare afanata pentru:

- nisip, % max 40

- pietris, % max 45

- piatra sparta, % max 55

Rezistent la strivire %

- in stare saturata, min 60

- in stare uscata, max 15

Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0,80

Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min

90

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max

10

2.2.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.

2.2.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.

Page 159: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.10/ 57

2.2.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8.

Tabel 7 Treceri, in % , prin sita sau ciur de: Sortul de nisip

0,2 0,5 1 2 3,15 7,0

0-3 min 5 - 35 - 90 -

max 30 - 75 - 100 -

Tabel 8 Treceri, in % , prin sita sau ciur de: Balastul pentru

betoane 3,15 5 16 20 D max

0-31 min 20 - 55 - 80

max 50 - 85 - 100

0-71 min 10 - 35 - 80

max 30 - 65 - 100

2.2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

2.2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

2.2.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 19.

2.2.15. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Page 160: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.11/ 57

2.3 APA

2.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84.

Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.

2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9 Caracteristici chimice si fizice Conditii de administrare

Continutul total de saruri gr/l max 4

Sulfati gr. SO42 / litru max 2

Substante organice max 0,5

Cloruri gr. CL/litru max 0,5

Azotati gr. NO3/dm3 max 0,5

Magneziu gr. Mg2/dm3 max 0,5

Materii in suspensie gr max 3

2.4. OTEL BETON

2.4.1.Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89.

2.4.2.La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.

2.4.3.Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.

Page 161: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.12/ 57

2.4.4.Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

2.4.5.Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.

2.4.6.Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

CAPITOLUL III - MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIIPE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

3.1.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %.

3.1.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII

3.2.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.

Page 162: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.13/ 57

3.2.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10 Caracteristici Conditii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min

Rezistenta la inghet-dezghet:

80

-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3

-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25

3.2.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11

Tabel 11 Caracteristici Conditii de admisibilitate

Forma Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana

Inaltimea, mm 140…180

Dimensiunile bazei, mm – lungime

- latime

Egala sau mai mare ca inaltimea

80…150

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max 15

3.2.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.

3.2.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.

3.2.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 ½ dimensiunea celei mai mari.

Page 163: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.14/ 57

3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII

3.3.1. Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.

3.3.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:

- rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%

- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11

3.3.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12

Tabel 12 Dimensiuni Conditii de admisibilitate

Lungime, latime a fetei , mm 80…140

Inaltime 120…160

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max 15

3.3.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80…200 mm.

Page 164: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.15/ 57

CAPITOLUL IV - MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

4.1. MATERIALE PENTRU FILTRE

4.1.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En) superior lui 40.

4.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D 15 > 40 85

Unde:

D 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat

D 85 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor

4.1.3. Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime.

4.1.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.

4.2. TUBURI PENTRU DRENURI

4.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

- tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92. - tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84 - tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau

4.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13

Page 165: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.16/ 57

Tabel 13 STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP

Buzau Dimensiuni

Tub PVC rigid Tub PR rigid Tub PVC

Diametrul ext mm 75 110.0 75 110.0 65.0 80.5

Grosimea nominala mm 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7

Lungimea ml 6.0 6.0 5-12 5-12 140 170

Greutatea kg/ml 1.1220 2.610 0.972 2.080 0.220 0.325

Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperforat

24:45 24:45

4.2.3. Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate, invelite in geotextil.

4.2.4. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri foarte netubate.

4.2.5. Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la

- intrari si iesiri din caminele drenurilor - la cap de dren - la cap de aerisire - intre chesoane pentru evacuarea apelor

4.2.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.

4.2.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 tabel 15.

Page 166: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.17/ 57

4.3. GEOTEXTIL

4.3.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din “Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.

4.3.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU CANALIZARI

5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

5.1.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circulata cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform STAS 816-80 aratate in tabelele 14 si 15.

5.1.2. Folosirea tiplui de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale.

Tabel 14 Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru

imbinari umede si uscate Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru

imbinari umede si uscate

Diametru D Diametru D

nominal Abatere

limita

Abatere la perpendic

a suprafetei frontale pe

axe

lungimea

grosimea

nominal

Abatere

limita

Abatere la

perpendic a

suprafetei

frontale pe axe

Lungimea

grosimea

200 ± 3 3 1000 26 - - - -

Page 167: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.18/ 57

300 ± 4 4 36 300 ± 4 4 45

400 ± 4 4 42 400 ± 4 4 50

500 ± 5 5 50 500 ± 5 5 58

600 ± 6 6

1250

1500

2000

2500 58 - - -

1000

2500

-

Tabel 15 Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza

Diametru D Diametru D

nominal Abatere limita

Abatere la

perpendic a

suprafetei frontale pe axe

lungimea

grosimea nomin

al Abatere limit

a

Abatere la perpendic

a suprafetei frontale pe

axe

Lungimea

200 ± 3 3 26 200 ± 3 3 226

1160

300 ± 4 4 36 300 ± 4 4 336 2240

400 ± 4 4 42 400 ± 4 4 442 3320

500 ± 5 5 50 500 ± 5 5 550 4400

1000

600 ± 6 6

1000

58 450

5.1.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16

Tabel 16 Specificatia tubului Diametrul

interior lungimea Grosimea STAS 816-80

Tub interior la care se racordeaza canalul

500 1085 60 Fig. 19

Tub superior 500 700

900

1000

60

Fig. 20

Tub racord 200 - 62 Fig. 21

Page 168: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.19/ 57

Cot cu mufa 200 315 62 Fig. 12-14

Toate dimensiunile sunt in mm

5.1.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17.

Tabel 17 Specificatia tubului Diametrul lungimea Grosimea STAS 816-80

Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig. 22

Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig. 23

Tub racord 800

1000

500 120 Fig. 24

Toate dimensiunile sunt in mm.

5.1.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizariloe din caietul de sarcini speciale.

5.1.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit.

Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte.

Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit.

5.1.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de medii cu mai mult de 30%.

Page 169: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.20/ 57

Tabel 18 Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O) Diametrul

nominal D mm

CMC/M lungimea (la tuburi intregi) max

CMC/DM2 suprafata de incercare

200

300

400

500

600

120

160

210

270

300

1.9

1.7

1.6

1.5

1.5

5.1.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 816-80, va fi de max. 6%.

5.1.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburide proba, avand o vechime de 28 zile, incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.

5.1.10. In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie sa aibe cel putin clasa C 16/20.

Tabel 19 Diametre nominale Dmm Incarcarea minima P, N/m

200

300

400

500

600

27000

30000

32000

35000

38000

5.1.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

5.1.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte.

Page 170: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.21/ 57

5.1.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn.

Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.

5.1.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri, suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.

5.1.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala.

5.1.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare.

5.1.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.

Page 171: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.22/ 57

CAPITOLUL VI - BORDURI DE TROTUARE – PREFABRICATE PENTRU

RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

6.1. BORDURI DE TROTUARE – BORDURI DE REFUGII

6.1.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr. 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.

Tabel 20 Tip marimea Latimea

6o+/-2

Inaltimea

4+/-5

Lungimea

1+/-5

Observatii

A

B

I

P

A2

B3

I

P

200

100

300

600

300

170

300

300

1000;330

750;500

600

400

Utilizat la trotuare

Utilizat la drenarile spatiilor verzi incadramente laterale, etc

Utilizate la intrari

Carosabile

Toate dimensiunile sunt in mm

6.1.2. Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21

Tabel 21 CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE

Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B N/mm2

4

Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm N/mm2

3

Rezistenta la uzura mm max 1,3

Rezistenta la inghet – dezghet La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri sub stirbituri

Page 172: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.23/ 57

6.1.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22

Tabel 22 DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE

Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3

Deformari pe fetele vazute mai mari de 2 mm

Nu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max 3

Stirbiri, mm max Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25 % din proba cu lungime de max 3 mm si adancime de max 2 mm

Crapaturi Nu se admit

6.2 ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

6.2.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri.

Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand intocmai elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de carcini speciale.

6.2.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu elemente prefabricate din beton de tip agregat de “inginer”, fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini speciale.

Page 173: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.24/ 57

CAPITOLUL VII-CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

7.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR

7.1.1. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.

7.1.2. Incercarilor preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Rezultatele acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

7.1.3. Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.

Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija”Inginerului”.

Page 174: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.25/ 57

INCERACARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR

Tabel 23 FRECVENTA INCERCARILOR Materialul INCERCARI SAU

CARACTERISTICI CARE SE VERIFICA

Metode conform

STAS Incercare de informare

Incercare inainte de utilizare

0 1 2 3 4

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare lot -

Stabilitatea SR 196/1-96

-

Tipul de priza SR 196/1-96

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de 100t pe o proba medie

-

Rezistente mecanice la 2 zile

Rezistente mecanice la 28 zile

SR 196/1-96

O proba la 100t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Cim

ent

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intarziat factorii de alterare

SR 196/1-96 -

Doua determinari pe siloz sus si jos

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Parte levigabila 4606-80 - O determianre pe lot de 100 mc

Humus 4606-80 La schimbarea sursei -

Corpuri straine, argila in bucati, argila, aderenti, continut de carburanti, mica

4606-80 - O determianre pe lot de 100 mc

Agr

egat

e

Granulozitatea sorturilor 4606-80 O determianre pe lot de 100 mc

Page 175: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.26/ 57

Echivalentul de nisip 730-89 Odeterminare pentru fiecare sursa

O determianre pe lot de 100 mc

Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles

730-89 O determinare la max 300 mc pentru fiecare sort si sursa

-

Examinarea datelor din certificatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata

6200/3-91

- O determianre pe lot de 100 mc

Pia

tra b

ruta

pen

tru p

ereu

ri si

zid

arii

de p

iatra

Rezistenta la inghet-dezghet 6200/13-86

- O determianre pe lot de 100 mc

Examinarea abaterilor din certificatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Rezistenta la sfaramare prin compresiune

730-89 - O determianre pe lot de 100 mc

Bol

ovan

i pen

tru p

erer

si

zida

rii Rezistenta la uzura cu masina

Deval 730-89 - O

determianre pe lot de 100 mc

Apa Analiza 790-84 Pentru apa potabila nu este cazul

Pentru apa care nu provine din reteaua publica de apa potabila o analiza pentru fiecare sursa

De cate ori se schimba sursa sau cand apar conditii de poluare

Otel beton Examinarea datelor din certifciatul de calitate

- La fiecare cantitate aprovizionata

-

Mat

eria

l dre

ena Examinarea datelor din

certifciatul de calitate - La fiecare lot

aprovizionat -

Page 176: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.27/ 57

Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru fiecare sursa

O determianre pe lot de 100 mc

Granulometrie 4606-80 O proba pentru fiecare sursa

O determianre pe lot de 100 mc

Examinarea datelor din certifciatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Tubu

ri P

VC

sa

u P

E

pent

ru

dren

uri Suprafata activa - Trei determinari la

fiecare lot aprovizionat

-

Examinarea datelor din certifciatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Dimensiuni (diam si grosimi) ecarturi

816-80 Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursa

O determianre pe lot de 100 mc

Tubu

ri di

n be

ton

pent

ru c

anal

izar

e

Examinarea vizuala a suprafetelor interioare

816-80 La fiecare lot aprovizionat

-

Examinarea datelor din certifciatul de calitate

- La fiecare lot aprovizionat

-

Dimensiuni 1139-87 Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml si pentru fiecare sursa

O incercare pe fiecare lot de 500 mc

Bord

uri d

in b

eton

pen

tru tr

otua

re

Rezistenta la incovoiere 1139-87 Determinari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 500 ml si pentru fiecare sursa

O incercare pe fiecare lot de 500 mc

Page 177: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.28/ 57

PARTEA II - MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR

CAPITOLUL VIII - PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

8.1. PICHETAREA LUCRARILOR

8.1.1. Pichetarea lucrarilor consta in materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.

8.1.2. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta intocmai si se aproba de catre “Inginer” consemnandu-se in registrul de santier.

8.2. EXECUTAREA SAPATURILOR

8.2.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate “Bun pentru executie”. Ele vor fi duse pana la cota stabilita de “Inginer” in timplul executiei lucrarilor.

8.2.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.

8.2.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.

8.2.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

Page 178: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.29/ 57

8.2.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de “Inginer” la o distanta , care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.

8.2.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.

8.2.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietr a caror diemnsiune depaseste 15 cm.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.

Page 179: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.30/ 57

CAPITOLUL IX - COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

9.1.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:

- mortar M50 – destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand compozitia conform C 17-78

- mortar M100 – destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-78.

9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

9.2.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.

9.2.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana orizonatal din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand mortarul devine perfect omogen.

In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amesteca pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul clientului poate sa accepte si alte considerente.

9.2.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.

Page 180: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.31/ 57

9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOABELOR

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.

Tabel 24 Clasa

betonului Marca

betonului Destinatia betonului Rezistenta

caracteristica RbK N/mm

Cantitatea minima de ciment mc

C2,8/ 3,5

C 4/5

C 6/7,5

C 8/10

C 12/15

C 16/20

B50

B75

B100

B150

B200

B250

Beton de umplutura

Beton in fundatii masive

Beton in fundatii sau elevatii

Beton simplu in elevatii si beton slab armat

Beton armat

Beton armat prefabricat

2.8/3.5

4/5

6/7.5

8/10.0

12/15.0

16/20.0

115

150

180

240

300

350

9.4. COMPOZITIA BETOANELOR

9.4.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.

Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre antreprenor:

- fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5; - fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca “Inginerul” accepta.

In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte “Inginerului” pentru acceptare, intr-un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.

9.4.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99” luand in considerare:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24 - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26 - rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28

Page 181: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.32/ 57

Tabel 25 LUCRABILIDITATE Nr

crt TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE

TRANSPORT Notari Tasare

cm

1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masive

Basculante T2 3+/-1

2 Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti

Autoagitator T3 8+/-2

3 Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse

idem T4 12+/-2

Tabel 26 Apa, 1/mc pentru lucrabilitate Clasa betonului

T2 T3 T4

C 8/10

C 8/10 – C 20/25

160

170

170

185

-

220

9.4.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane.

9.4.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:

- pentru fiecare sort de agregate +/-3%

- pentru ansamblu de agregate +/-2%

- pentru ciment +/-2%

- pentru apa totala +/-5%

Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de “Inginer” in momentul betonarii.

9.4.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.

Page 182: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.33/ 57

Tabel 28 REZISTENTA LA COMPRESIUNE N/MMP VARSTA

C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5

7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8

28 zile 18 23.5 29 32.0

CAPITOLUL X - COFRAJE

10.1 COFRAJE

10.1.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.

10.1.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.

10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se deformeze.

10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.

Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari de 5 mm.

10.1.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.

Page 183: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.34/ 57

CAPITOLUL XI -OTEL DE ARMATURA

11.1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

11.1.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in cofraje.

11.1.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia “Inginerului” si aceasta pentru inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

11.1.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.

11.1.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de “Inginer” sau de delegatul acestuia inainte de betonate. “Inginerul” poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu aibe loc decat dupa aceasta verificare.

Page 184: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.35/ 57

CAPITOLUL XII -BETON

12.1. PREPARAREA BETONULUI

12.1.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni - cimentul - nisipul - agregatele cu cele mai mici dimensiuni - apa

12.1.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axa verticala 10 rotiri

- malaxor cu axa orizontala 20 rotiri

- betoniera cu axa orizontala 20 rotiri

- betoniera cu axa inclinata 30 rotiri

duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.

12.1.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.

12.1.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct 22.4.

12.1.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii “Inginerului” inainte de executie.

Page 185: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.36/ 57

12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

12.2.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.

12.2.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, “Inginerul” va fixa un interval maxim de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.

12.2.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

12.2.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.

12.2.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul proaspat.

12.2.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceeasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare.

12.2.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, “Inginerul”, se va stabili tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.

Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu acordul “Inginerului”, trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10o timp de 72 de ore.

Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.

Page 186: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.37/ 57

12.2.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul primelor ore sa nu depaseasca 350 C . Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40 0 C - utilizarea apei reci - evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire - protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei

Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 350, “Inginerul” va intrerupe betonarea.

12.2.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. “Inginerul” va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETONULUI

12.3.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, ‘Inginerul” poate, in orice moment, sa ordone incercari de control.

12.3.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevant, pentru fiecar parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand “Inginerul” o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:

La 7 zile La 28 zile

- compresiune 3 3

- intindere 3 3

12.3.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei varste “Inginerul” va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.

Ramane la latitudinea “Inginerului” de a decide daca, tanand seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.

Page 187: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.38/ 57

12.3.4. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, “Inginerul” va putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.

12.3.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui as se situeza intre 0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.

Incercarea va putea fi repatata ori de cata ori “Inginerul” o va considera necesar.

12.4. TOLERANTELE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON

12.4.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29

Tabel 29 DIMENSIUNI IN mm TOLERANTE IN cm

0.10

0.20

0.50

1.00

2.00

5.00

0.5

0.7

1

2

2

3

12.4.2 Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.

Page 188: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.39/ 57

Tabel 30 Tolerante in cm Inaltimea in mm

a b C

1

2

3

5

10

1.5

2

2.2

2.6

3.3

1.8

2.3

2.7

3.2

4

2.3

2.9

3.3

4

5

Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale

tolerante b pentru elemente portante cu fruct

tolerante c pentru elemente neportante

12.4.3. Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime “l” a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:

- 1/300 - un centimetru

Page 189: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.40/ 57

CAPITOLUL XIII -ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

13.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI

13.1.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.

13.1.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.

13.1.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.

13.1.4. Fata vazuta a zidarieii va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.

13.1.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.

13.1.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.

Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine netezit cu mistria.

13.1.7. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.

Page 190: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.41/ 57

13.1.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.

13.1.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.

13.1.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.

13.1.11. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.

Page 191: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.42/ 57

CAPITOLUL XIV - AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR

14.1 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

14.1.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.

14.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.

Panta longitudinala minima va fi :

- 0,25 % in teren natural - 0,1% in cazul santurilor si rigolelor pereate.

14.1.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.

14.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.

Tabel 31 DENUMIERA PRINCIPALELOR TIPURI DE

PAMANTURI PANTA MAXIMA ADMISA %

Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5

Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:

- nisipuri prafoase si argiloase - nisipuri argiloase nisipoase - argile prafoase si nisipoase

1

2

3

Pamanturi necoezive grosiere:

- pietris (2-20 mm) - bolovanis (20-200 mm) - blocuri (peste 200 mm)

3

4

Page 192: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.43/ 57

5

Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina

- nisip fainos si fin (0,05…0,25 mm) - nisip mijlociu mare (0,04…2,00

mm) - nisip cu pietris

0,5

1

2

14.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.

Tabel 32 TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA %

Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - C 6/7,5

-BC 8/10

12

Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa C 8/10

15

Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzatoare la piciorul taluzului

67

Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 1, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.

14.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii:

- la ramblee cu inaltimea 3… 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate - la ramblee peste 5,00 m

Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

14.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.

14.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.

Page 193: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.44/ 57

14.1.9. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata “Inginerului” lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

14.2.1. Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransata pitrele vecine.

Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.

Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanarea care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.

14.2.2.Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

14.3.1.Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.

14.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.

Page 194: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.45/ 57

14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT

14.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.

Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.

14.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

14.4.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.

14.5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

14.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmotarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 31.3.

14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

14.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

14.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.

]

Page 195: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.46/ 57

14.7. PEREUL DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

14.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.

14.7.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de “Inginerul” lucrarii.

CAPITOLUL XIV - DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

15.1. PRESCRIPTII GENERALE

15.1.1. Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de posibilitatile de scurgere prin:

- drenuri transversale de acostament - strat drenat continuu - dren longitudinal sub acostament

15.1.2. Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 25…30 cm si adancime de 30…50 cm situate la o distanta de 10…20 m in functie de panta longitudinala a drumului.

Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3…5% si se executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.

15.1.3. Stratul drenat continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.

Page 196: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.47/ 57

15.1.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenat continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.

15.1.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile.

15.1.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.

In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va fi de minimum 0,3%.

15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

15.2.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.

Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.

15.2.2. Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.

15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.

Page 197: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.48/ 57

15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDIBAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA

15.4.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.

Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:

- pentru H = 1,00-1,50 latimea = 0,60 m

- pentru H = 1,50-2,00 latimea = 0,80 m

- pentru H = 2,00-4,00 latimea = 1,20 m

In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.

15.4.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4…6 m lungime din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.

15.4.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si executatrea corpului drenului astefl incat sa nu se tina sapatura deschisa.

15.4.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:

- 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata; - 1,50 m in pamanturi tari.

Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa taluze.

15.4.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce sapatura a ajuns la cota prevazuta.

15.4.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50 m.

15.4.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C 6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o pnata longitudinala

Page 198: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.49/ 57

de 0,2-10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.

15.4.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.

15.4.9. Umplerea drenului cu material drenat, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenat se realizeaza prin compactare in straturi de 30…40 cm grosime si pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.

15.4.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in statii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.

15.4.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.

15.4.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

Page 199: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.50/ 57

CAPITOLUL XVI -CANALIZAREA

16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR

16.1.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul exetrior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.

16.1.2. Fundul sapaturii este adus cu grij ala cotele pervazute in proiect si este compactat, daca este cazul, da asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.

16.1.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.

16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE VIZITARE

16.2.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrlor este interzisa.

16.2.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte.

16.2.3. Tuburile vo rfi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar in loc.

16.2.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul “Inginerului”. Aceasta umplere va fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor.

Page 200: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.51/ 57

Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.

16.2.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.

16.2.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.

16.2.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.

16.2.8. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.

16.2.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M50.

16.2.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.

16.2.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a nu deteriora tubul.

Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.

16.2.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.

Page 201: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.52/ 57

CAPITOLUL XVII - BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

17.1. MONTAREA BORDURILOR

17.1.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.

17.1.2. Fundul sapaturii este adus dcu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.

In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau “Inginerul” stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.

17.1.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10 cm grosime.

Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.

17.1.4. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M50.

17.1.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si declivitatile stabilite prin detaliile de executie.

17.1.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

Page 202: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.53/ 57

CAPITOLUL XVIII - INCARCARI SI CONTROALE

18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea

materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicol se va proceda la:

INCERCARI PRELIMINARE DEINFORMARE Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii

sunt efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

INCERCERI DE CONTROL DE CALITATE Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa

specificate in tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele

lucrarii, fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Tabel 33 Categoria de control

Denumirea lucrarii Natura incercarii

A B C

Frecventa

Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei

Incercari la compresiune

Incercari la intindere

*

*

*

*

*

*

*

*

Pentru betoane de clasa > C 8/10

Pe parti de lucrari

Betoane < C 8/10 Incercare la compresiune

Incercare de plasticitate

*

*

Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui

Pe parti de lucrari la cererea dirigintelui

Page 203: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.54/ 57

Cofraje Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate

* Inaintea betonarii fiecarui element

Armatura Controlul pozitiei armaturilor

* Inaintea betonarii fiecarui element

Lucrarile executate din beton sau zidarie din piatra bruta sau bolovani

Controlul dimensiunilor si incadrarii in tolerante

Controlul corectarii finisarii a fetei vazute

*

*

La fiecare lucrare

La fiecare lucrare

Lucrari de protejare a santurilor rigolelor si casiurilor

Amplasamentul lucrarilor

Dimensiunile si calitatea lucrarilor

Profil longit. sectiunea si grosimea protejarii

*

*

*

*

*

*

La fiecare lucrare

La fiecare lucrare

La fiecare lucrare

Drenuri transversale de acostament

Amplasamentul si inclinarea

Dimensiunile

Posibilitatea de scurgere in sant

*

*

*

La fiecare lucrare

Drenuri longitudinale Amplasament

Cotele radierului

Realizarea corecta a filtrului

Amplasarea camerelor de vizitare

Controlul functionarii

*

*

*

*

*

*

*

*

La fiecare lucrare

Canalizare Amplasament

Cotele radierului

Pozarea corecta a tuburilor si realizarea imbinarii intre ele

Realizarea corecta a umpluturii

*

*

*

*

*

Page 204: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.55/ 57

Asezarea si executia corecta a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare

Racordarea intre gurile de scurgere si canalizare

Controlul functionarii

*

*

*

*

*

La fiecare lucrare

Borduri de trotuar Amplasament

Realizarea corecta a fundatiei

Respectarea cotelor

* *

*

*

*

*

La fiecare lucrare

A: incercari preliminare de informare

B: incercari de control de calitate

C: incercari de control de receptie

Page 205: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.56/ 57

CAPITOLUL XIX -RECEPTIA LUCRARILOR

Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.

19.1. RECEPTIA PE FAZE

19.1.1. In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

19.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

19.1.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre “Inginerul” lucrarii si Anrrtreprenor, documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.

19.1.4. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:

a) Pentru drenuri – tasarea si amplasarea caminelor – executarea sapaturii la cota – realizarea radierului si pozarea tubului drenat – la realizarea umpluturii b) Pentru canalizare - tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare - executarea sapaturii, la canal si camine - pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea - realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare - realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea

umpluturii la cota finala c) Pentru lucrari de beton si zidarii: Santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.

- trasarea - executia sapaturilor la cote

Page 206: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.57/ 57

- executarea cofrajului - montarea armaturii d) Drenuri transversale de acostament - la realizarea acestora

19.1.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.

19.2. RECEPTIA PRELIMINARA

19.2.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei perliminare a lucrarilor verificandu-se

- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie

- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate

- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora - conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate

In cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc) In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se

consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

19.3. RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca

au functionat bine si daca au fost bine intretinute.

Page 207: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 47

2.CAIET DE SARCINI - CONDITII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MATERIALELE FOLOSITE LA LUCRARILE De CONSOLIDARE TERASAMENTE

GENERALITATI 1. 1 DOMENIU DE APLICARE 1. 2 PREVEDERI GENERALE CAP. I. DISPOZITII COMUNE TUTUROR MATERIALELOR 1 1. DISPOZITII GENERALE PARTEA I – MATERIALE PRIMARE CAP. II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE 2. 1. CIMENTURI 2.2. ADITIVI 2.3 AGREGATE PENTRU MORTARE SI BETOANE 2.4. APA 2.5. OTEL CAP. III. PIATRA BRUTA SI BOLOVANI PENTRU ZIDARII 3.1. PIATRA BRUTA PENTRU ZIDARII 3.2. BOLOVANI PENTRU ZIDARII CAP. IV. PREFABRICATE PENTRU ZIDURI DE SPRIJIN SI PROTECTII TALUZ 4.1. PREFABRICATE TIP “R”

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 208: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.2 / 47

4.2. PREFABRICATE TIP “Y” 4.3. PREFABRICATE CU VUTE 4.4. PREFABRICATE TIP “CREIONAJE JAPONEZE” 4.5. PREFABRICATE TIP PLACA 4.6. PREFABRICATE TIP “TRAFOR F 80”(IMPREJMUIRE DE GARD) CAP. V. MATERIALE PENTRU PERNE SI PILOTI DE BALAST 5.1. BALAST PENTRU PERNE SI PILOTI 5.2. GEOTEXTIL CAP. VI. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI 6.1. MATERIALE PENTRU FILTRE 6.2. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE 6.3. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON CAP. VII. MATERIALE PENTRU GABIOANE SI ANROCAMENTE 7.1. CUTII PENTRU GABIOANE 7.2. MATERIALE PENTRU UMPLEREA GABIOANELOR 7.3. MATERIALE PENTRU ANROCAMENTE CAP. VIII. VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR PRIMARE 8.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE 8.2. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR PARTEA a II-a. MATERIALE COMPLEXE CAP. IX. MORTARE 9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR 9.2. PREPARAREA MORTARELOR CAP. X. BETOANE 10.1. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR 10.2. COMPOZITIA BETOANELOR CAP. XI. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR 11.1. INCERCARI LA CARE TREBUIE SUPUSE BETOANELE 11.2. INCERCARI PENTRU STUDIUL BETOANELOR 11.3. INCERCARI DE CORESPONDENTA 11.4. INCERCARI DE CONTROL AL BETOANELOR CAP. XII. COFRAJE, ESAFODAJE SI CINTRE 12.1. CONSTRUIREA COFRAJELOR, ESAFODAJELOR SI CINTRELOR 12.2. INGRIJIREA COFRAJELOR

Page 209: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.3 / 47

CAP. XIII. OTELUL PENTRU ARMATURI 13.1. FURNIZAREA OTELURILOR 13.2. FASONAREA ARMATURII 13.3. MONTAREA ARMATURILOR CAP. XIV. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI 14.1. PREPARAREA BETONULUI 14.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 14.3. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 14.4. DECOFRAREA 14.5. TOLERANTE PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA LUCRARII CAP. XV. ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA 15.1. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND ZIDARIA DE PIATRA BRUTA 15.2. ZIDARIA USCATA DIN PIATRA BRUTA 15.3. ZIDARIE DIN PIATRA BRUTA

Page 210: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.4 / 47

GENERALITATI

1.1 DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini comune are ca obiect stabilirea conditiilor tehnice comune pentru executia lucrarilor de asanare, protejare, sustinere si consolidare a terasamentelor.

1.2 PREVEDERI GENERALE Prevederile acestui caiet de sarcini se aplica la lucrarile de modernizare, constructii si reconstructie a drumurilor publice, precum si a drumurilor de exploatare.

CAPITOLUL I - DISPOZITII COMUNE TUTUROR MATERIALELOR

1.1 DISPOZITII GENERALE Materialele trebuie sa satisfaca prevederile standardelor romanesti in vigoare la data punerii in aplicare a prezentului caiet de sarcini cu exceptia derogarilor prevazute de caietul de sarcini comune si caietele de sarcini speciale. Metodele de verificare a caracteristicilor fizico-mecanice a materialelor si calitatea acestora sunt cele prevazute in standardele romanesti in vigoare.

CAPITOLUL II- MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

2.1 CIMENTURI Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conforme prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania.

2.1.1 La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: ciment Portland P40 conform STAS 388-80 ciment Portland cu adaos Pa 35 conform STAS 1500-78

Page 211: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.5 / 47

ciment metalurgic M30 conform STAS 1500/78 ciment hidrotehnic Hz35 conform STAS 3011/83

2.1.2. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment este aratat in tabelul 1 pentru betoane si in tabelul 2 pentru mortare.

Tabel 1 Tipul de ciment Nr.

Crt. Conditii de executie sau Caracteristicile elementelor

Clasa betonului

Tipul de beton P40 Pa3

5 M30 Hz3

5 0 1 2 3 4 5 6 7

1.1.1.1.1 1A. CONDITII NORMALE DE EXPLOATARE Bc 3.5-7.5 Bc 10 Bc 15

Simplu Simplu Armat

1 1 1

U U U

U U R

1 1 L 1

Elemente sau constructii cu grosimi 1.50 m la care se folosesc cofraje obisnuite si se executa in afara perioadei de timp friguros

Bc 20 Bc 30

Armat Armat

1 R

R U

U I

1 1

Bc 3.5-7.5 Bc 10 Bc 15

Simplu Oricare Oricare

1 1 1

U R R

R U U

1 1 1 2 Idem, executarea in

perioadele de timp friguros Bc 20 Bc 30

Armat Armat

U R

R U

1 1

1 1

0 1 2 3 4 5 6 7

≤ Bc 15 Simplu Armat

1 1

U U

U R

U U 3

Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1.50m

> Bc 15 Armat U U 1 R

4 Elemente sau constructii din betoane superioare

Bc 35 ≥ Bc 40

Armat armat

U U

1 1

1 1

1 1

1.1.1.1.1.1 B. EXPUSE LA INGHET-DEZGHET IN STARE SATURATA CU APA

1 Elemente sau constructii cu grosimi mai mici de 1.5 m

Bc 15 Bc 20 Bc 30

Oricare Oricare

1 U

R R

U 1

1 1

2 Elemente sau constructii masive avand grosimea egala sau mai mare de 1.5m

Bc 15 Bc 20 Bc 30

Oricare Oricare

1 U

R U

U 1

U R

3 Elemente sau constructii din betoane superioare

Bc 15 Bc 20 Bc 30

Armat Armat

U U

1 1

1 1

1 1

NOATII: R – ciment indicat a se utiliza

Page 212: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.6 / 47

U – ciment utilizabil in locul celui indicat I – ciment a carui utilizare nu este recomandata din considerente tehnice sau economice Trebuie mentionat ca notiunea de “clasa de beton” (definita pe baza rezistentei caracteristice a betonului Rbk, care este rezistenta la compresiune la 28 zile determinata, conform STAS 1275-81, pe cuburi cu latura de 141 mm sub a carei valoare se pot intilni statistic cel mult 5% din rezultate) apare in STAS 10102-84 (in curs de revizuire in 1986), iar marca de beton echivalenta clasei de beton este data in tabelul 1’ care urmeaza. La echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de “Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat” indicativ C 140-86.

Marca echivalenta Clasa betonului Teoretic

N/mm2 Nominal

Bc 3.5 4.7 B 50 Bc 5 6.7 B 75 Bc 7.5 10.1 B 100 Bc 10 13.4 B 150 Bc 15 20.3 B 200 Bc 20 - B 250 Bc 22.5 27.1 B 300 Bc 30 33.6 B 350 Bc 35 - B 440 Bc 40 48.3 B 500 Bc 50 55.5 B 600

Tabel 2 Tipul de ciment Nr

crt Tipul de mortar Indicat a se utiliza Utilizabil in lipsa celui indicat

1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca M 50 F 25 M 30 2 Idem, de marca M 100 M 30 Pa 35

3 Mortare de completare a rosturilor dintre elementele prefabricate Pa 35 M 30

Page 213: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.7 / 47

2.1.3. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3

Tabel 3

1.1.1.1.1.1.1 Conditii de admisibilitate Caracteristica P 40 Pa 35 M 30 Hz 35

1.1.1.1.1.1.2 Inceputul prizei 1h 1h 1h 1.30 h

Sfirsitul prizei 10 h 10 h 10 h 10 h Constanta de volum pe ture Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi Constanta de volum pe Chatelier Marirea de volum 10 mm Rezistenta la intindere din incovoiere, min.N/mm2 la 2 zile la 7 zile la 28 zile

3.0 - 5.0

- 4.0 5.5

Rezistenta la compresiune, N/mm2

la 2 zile la 7 zile la 28 zile

17.0 - 40.0

10.0 - 35

- 15 30

- 20 35

2.1.4. Pentru lucrari in contract cu ape naturale agresive sau in contact cu apele marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale, in functie de lucrare. 2.1.5. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 2.1.6. In timpul transportului de la fabrica de santier (sau depozit intermediar), manipularii si depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificare cu corpuri straine. 2.1.7. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment. 2.1.8. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 zile de la data livrarii de catre producator. 2.1.9. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare, a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator noii marci. Cimentul care se considera ca s-a alterat, se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor rutiere. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

Page 214: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.8 / 47

2.1.10. Controlul calitatii cimentului de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 17.

2.2 ADITIVI 2.2.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului, marimea gradului, de impermeabilitate si a rezistentei la inghet-dezghet repetat, marimea duratei de priva se vor folosi:

aditiv antrenor de aer aditiv plastifiant aditiv intirzietor de priza

2.2.2. Ca plastifiant si antrenor de aer se poate folosi si aditivul mixt “DISAN A”, iar ca intirzietor de priza se poate folosi aditivul “REPLAST”. 2.2.3. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre Beneficiar pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului. 2.2.4. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate. 2.2.5. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si in incaperi uscate (ferite de umiditate). 2.2.6. Aditivele “DISAN A” si “REPLAST” trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 4.

Tabel 4

1.1.1.1.1.1.3 Conditii de admisibilitate Caracteristici DISAN A REPLAST

1.1.1.1.1.1.4 Aspect Praf de coloane cafeniu inchis

Lichid incolor cu reflexe opalescente

Continut de substanta uscata, min. 95% 9-11% PH, solutie % 4.5 – 5.5 2 – 3 Substanta insolubila in apa, max 2% - Substanta reducatoare, max

5.5% -

Continut de cenusa, max 16% - Substante active - 10 ± 1% Densitate gr/cm2

- 1.080 – 1.100

2.2.7. La prepararea betoanelor aditivul “DISAN A” se foloseste sub forma de solutie avand concentratia de 20% ± 1% substanta uscata in unitati de masa.

Page 215: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.9 / 47

Verificarea concentratiei se poate face cu densimetrul la 20 ± 5oC.

2.3. AGREGATE 2.3.1. Agregatele folosite la prepararea mortarelor si betoanelor pot fi:

agregate naturale – nisip natural 0-3, 3-7 sau 0-7 - balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 sau agregate concasate – nisip de concasaj 0-3, 3-8 sau 0-8 - piatra sparta 8-25 sau 8-40 2.3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 2.3.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. 2.3.4. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait 2.3.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. 2.3.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

Tabel 5

1.1.1.1.2 Caracteristici Conditia minimala de admisibilitate

Observatii

Forma granulelor b/a c/a

0.66 0.33

Agregatele care nu indeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dupa incercarea prealabila pe betoane

2.3.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabelul 6.

Tabel 6 Conditii de admisibilitate

1.1.1.1.

crt

Denumirea impuritatii Nisip natural sau de concasaj

Pietris sau piatra sparta

1 Corpuri straine: resturi animale sau vegetale pacura, uleiuri

Nu se admit Nu se admit

2 Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor, care ar putea sa le izoleze, de liant

Nu se admit Nu se admit

Page 216: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.10 / 47

3 Mica, %, max 1 - 4 Carbune, %, max 0.5 - 5 Humus (culoarea solutiei de hidroxid de

sodiu) Galbena Galbena

6 Argila in bucati, %, max 1 0.25 7 Parti levigabile, %, max 2 1 8 Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. 2.3.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 7.

Tabel 7

1.1.1.1.

crt 1.1.1.1.2.1.2.1.1 Caracteristici

Conditii de admisibilitate

1 Densitatea aparenta, kg/mc, min 1800 2 Densitatea in gramada in stare afinata si uscata, kg/mc, min 1200 3 Porozitatea totala pentru piatra sparta, %, max 10 4 Porozitatea aparenta pentru pietris sau piatra sparta, %, max 2

5

Volum de goluri in stare afinata pentru: nisip, %, max pietris, %, max piatra sparta, %, max

40 45 55

6 Rezistenta la strivire, % in stare saturata, min in stare uscata, max

60 15

7 Coeficientul de inmuiere dupa saturare, min 0.80

8 Rezistenta la compresiune a rocilor din care provine determinarea pe cuburi sau cilindri in stare saturata, N/mm2, min 90

9 Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea fata de masa initiala, %, max 10

2.3.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate printr-o granulozitate continuta, iar continutul in granule care trec sau raman, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce ramin pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1.5 d max.

Page 217: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.11 / 47

2.3.10. Granulozitatea nisipului este data de tabelul 8.

Tabel 8 Treceri, in % prin sitele sau ciurul de: Sortul de nisip 0.2 0.5 1 2 3.15 7.0

Min - 10 45 90 - - 0 – 2 Max - 50 85 100 - - Min 5 - 35 - 90 - 0 – 3 Max 30 - 75 - 100 - Min 2 - 20 - 56 100 0 - 7 Max 21 - 70 - 87 100

2.3.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplinesca conditiile din tabelul 9.

Tabel 9 Treceri, in % prin sita sau ciurul, de: Balast pentru betoane 3.15 5 16 20 d max

Min 20 - 55 - 80 0 – 31 Max 50 - 85 - 100 Min 10 - 35 - 80 0 – 71 Max 30 - 65 - 100 Min - 30 - 55 80 0 – 40 Max - 60 - 85 100 Min - 25 - 45 80 0.63 Max - 55 - 80 100

2.3.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

2.3.13. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. 2.3.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Executant se face in conformitate cu prevedrile tabelului 17 “Controlul calitatii agregatelor”. 2.3.15. Laboratorul Executantului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

Page 218: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.12 / 47

intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

2.4. APA 2.4.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 10 conform STAS 790-84.

Metodele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. 2.4.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.

Tabel 10

Caracteristici chimice si fizice Conditii de admisibilitate

Continutul total de saruri, gr/l max

4

Sulfati gr.SO4

2/litru, max 2

Substante organice, gr/litru max

0.5

Cloruri gr Cl/litru max

0.5

Azotati gr NO3/dm3 max

0.5

Magneziu gr Mg22/dm3 max

0.5

Materii cu suspensii gr. max

3

2.5. OTEL PENTRU ARMATURI 2.5.1. Armaturile pentru beton armat se vor realiza din otel beton cu profil neted OB 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 si PC 52, precum si plase sudate STPB. Aceste oteluri trebuie sa indeplinesca conditiile tehnice, prevazute in STAS 438/1-89. 2.5.2. Tabelul nr. 11 defineste caracteristicile mecanice ale otelurilor beton.

Page 219: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.13 / 47

Tabel 11 Incercari la tractiune Incovoiere la indoire la

rece Tipul otelului beton

Diametrul nominal (mm)

Limite de curgere N/mm2 (min)

Rezistenta la rupere la tractiune Rm N/mm2

(min)

Alungire la rupere % min A 5

Unghi de indoire

Diametrul domului

6…12 255 OB 37 14…28 235 360 25 180o 0.5 d

6…14 355 16…28 345 PC 52 32…40 335

510 20 180o 3 d

6…12 420 14…28 405 PC 60 32…40 395

590 16 180o 3 d

STPB 2.5.3. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Lungimile curente de livrare conform STAS 438/1-89 sunt de 6 – 18 m pentru bare drepte ∅ > 12 mm. Otelul beton cu ∅ ≤ 12 mm se livreaza in colaci in greutate de 40…600 kg.

2.5.4. Barele de otel pentru beton armat trebuie, se regula, sa fie aprovizionate drepte, fara indoituri si rasuciri fie pe santier, fie la atelierul de prefabricate. 2.5.5. Aprovizionarea in colaci nu poate sa fie efectuata pentru armatura cu diametru mai mare de 6 mm, decat daca Antreprenorul dispune pe santier de un utilaj adecvat pentru redresarea barelor de otel si daca diametrul colacilor este cel putin egal cu de doua ori diametrul acestor bare. 2.5.6. Otelurile sunt stocate in locuri speciale, fie pe santier, fie la atelierul de fasonare daca acesta este destinat de santier. Ele sunt clasate pe categorii si diametre. Daca otelurile cu profil neted, de diferite marci destinate diferitelor lucrari, coexista pe santier, loturile corespunzatoare vor fi stocate pe locuri net separate, iar barele lor sunt marcate la cele doua capete cu vopsea. In caz de dubiu asupra marcii otelului unui lot, limita de elasticitate este verificata inainte de utilizare. 2.5.7. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul cu materialele sau cu obiecte susceptibile de a antrena umiditate. In general, depozitul de armatura este organizat ca sa evite murdarirea si coroziunea barelor de otel. 2.5.8. Transportul si manipularea otelului beton de la uzina furnizoare la locul de utilizare sunt organizate si efectuate in asa fel ca acesta sa nu sufere deformatii permanente.

Page 220: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.14 / 47

2.5.9. Armaturile fasonate sau fasonate si ambalate intr-un atelier distinct de santier sunt transportate in asa fel ca nici un element sa ni sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. 2.5.10. Controlul calitatii otelului beton se face pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta din:constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie examinarea aspectului verificarea prin indoire la rece In cazurile in care se prevede in proiect sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercarea la tractiune si dupa caz la sudabilitate.

CAPITOLUL III - PIATRA BRUTA SI BOLOVANI PENTRU ZIDARII

3.1. PIATRA BRUTA 3.1.1. Piatra bruta folosita in zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile la dezagregarea fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura omogena compactata.

3.1.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 12.

Tabel 12 CARACTERISTICA CONDITII DE ADMISIBILITATE Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mm2, min.

80

Rezistenta la inghet-dezghet - coeficient de gelivitate, la 25 cicluri de piatra sparta, % max

0.3

- coeficient de inmuiere, pe epruvete % max

25

3.1.3. Forma pietrei este neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg pentru a putea fi manevrata manual.

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite sunt aratate in tabelul 12.a. Dimensiunile medii ale pietrei brute sunt:

• lungime 250 mm • inaltime 120 mm • coada 200 mm

Page 221: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.15 / 47

Tabel 12.a.

CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE

Forma neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau de o prisma

Inaltimea, mm 140 … 180 Dimensiunile bazei, mm: lungime latime

egala sau mai mare cu inaltimea 80 … 150

Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max

15

3.1.4. Piatra bruta se foloseste la realizarea zidariilor de piatra uscata, zidarie de piatra cu mortar si rosturi orizontale si zidarie din piatra bruta poligonala (opus incertum).

3.1.5. Pentru zidaria de piatra cu mortar si rosturi orizontale se va folosi piatra stratificata care are doua fete aproximativ parelele. 3.1.6. Pentru zidaria de piatra bruta – opus incertum pietrele vor avea o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 ½ dimensiunea celei mai mici.

3.2. BOLOVANI 3.2.1. Bolovanii de riu pentru zidarii trebuie sa provina din roci nealterate, negelive si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau cu fete de clivaj. 3.2.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:

• rezistenta la sfarimare prin compresiune min. 6% • rezistenta la uzura cu masina Deval min 11

Determinarile se fac potrivit metodelor din STAS 790/84 si respectiv 667-/84. 3.2.3. Bolovanii se folosesc la zidarii cu mortar si eventual in zidarii uscate. 3.2.4. Bolovanii mici se pot folosi in betoane ciclopiane ca material de umplutura. 3.2.5. Dimensiunile bolovanilor care se vor folosi trebuie sa varieze in limitele tabelului 12.b.

Page 222: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.16 / 47

Tabel 12.b.

DIMENSIUNI CONDITII DE ADMISIBILITATE

Lungime, latimea, fetei, mm 80 – 140 Inaltime 120 – 160 Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, %, max, din masa

15

CAPITOLUL IV - PREFABRICATE PENTRU ZIDURI DE SPRIJIN SI PROTECTII TALUZ

4.1. PREFABRICATE TIP “R” Casetele prefabricate tip “R” din beton armat cu plase sudate pentru ziduri de sprijin au grosimea, inaltimea si latimea constanta, iar lungimea variabila, conform datelor din tabelul 13.

Tabel 13 Dimensiuni , in mm Caseta tip Grosime Inaltime Latime Lungime

R1 0.20 0.50 1.50 1.00 R2 0.20 0.50 1.50 1.50 R3 0.20 0.50 1.50 2.00 R4 0.20 0.50 1.50 2.50 R5 0.20 0.50 1.50 3.00 Modul de aranjare a acestor casete pentru alcatuirea zidurilor de sprijin este indicat in plansele proiectului.

Page 223: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.17 / 47

4.2. PREFABRICATE TIP “Y” Elementele prefabricate sunt din beton Bc 15 (B 200) cu sectiune patrata 8x8cm de tip “Y” cu trei brate de cate 50 cm lungime conform proiectului tip IPTANA folosite la protejarea taluzurilor ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice si la taluzurile cu p ≤ 1:1 si pamanturi putin coezive.

Prin asezarea lor se realizeaza caroiaje de forma hexagonala.

4.3. PREFABRICATE CU VUTE Elementele prefabricate cu vute sunt din beton clasa Bc 15 (B 200) dreptunghiulare cu o sectiune redusa la capete pentru imbinare perfecta intre ele, cu dimensiunile 1.25 x 0.10 x 0.10, realizandu-se pe taluz caroiaje cu latura 1.30 m.

Pentru o mai buna imbinare a elementelor se foloseste si mortar marca M 100.

Elementele prefabricate cu vute se folosesc la protejarea taluzurilor ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice alcatuite din pamanturi necoezive sau slab coezive cu panta p ≤ 1:1.

4.4. PREFABRICATE TIP “CLEIONAJE JAPONEZE” Elementele prefabricate sunt din beton clasa Bc 15 (B 200), dreptunghiulare cu o evazare speciala la capete, ceea ce permite o imbinare perfecta.

Elementele au dimensiunile 0.97 x 0.10 x 0.10 si permit realizarea pe taluz a unor caraiaje cu latura de 1.0 m. La imbinarea lor se folosesc si tarusi din beton de aceeasi marca cu elementul prefabricat de 45 cm lungime cu sectiunea patrata 0.7 x 0.7 cm.

Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor de debleu alcatuite din pamanturi putin coezive cu panta p ≤ 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice.

4.5. PREFABRICATE TIP PLACA Elementele prefabricate tip placa sunt executate din beton clasa Bc 15 (B 200) de forma patrata cu dimensiunile 0.50 x 0.50 x 0.08 m. Placile se aseaza pe taluz cu interspatii de 40 cm realizandu-se pe taluz aspectul unei table de sah. Placile reazema unele pe altele pe o lungime de 5 cm.

Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor din pamanturi nisipoase cu panta p ≤ 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate de ape meteorice.

Page 224: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.18 / 47

4.6. PREFABRICATE TIP “TRAFOR F 80” Elementele prefabricate tip “TRAFOR F 80” sunt din beton clasa Bc 20 (B 250) de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 2.43 x 0.80 x 0.05 m. In interiorul elementului sunt lasate goluri sub forma de patrate cu dimensiunile 0.21 x 0.21m. Elementele se aseaza pe taluz cu interspatii de 1.00 x 0.80 cm, creandu-se o suprafata protejata sub forma unei table de sah.

Elementele prefabricate se folosesc la protejarea taluzurilor din pamanturi prafoase si argiloase cu panta p ≤ 1:1 ce pot fi ravinate sau spalate cu ape meteorice.

Page 225: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.19 / 47

CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU PERNE SI PILOTI DE BALAST

5.1. BALAST PENTRU PERNE SI PILOTI 5.1.1. Pentru perne si piloti se utilizeaza numai balast sortat, spalat si cu granulatia 0-70mm.

5.1.2. Verificarea calitatii se va face prin prelevarea de probe (1 proba la 1000 mc) pentru care se determina:

continutul in fractiunea mai mica de 1 mm care nu trebuie sa depaseasca 25%

In acest procent se include si partea levigabila care nu trebuie sa depaseasca 3%.

5.1.3. Granulozitatea balastului sortat trebuie sa se incadreze in limitele aratate in tabelul 14.

Tabel 14 Treceri in % prin ciurul sau sita de:

Balast 0.02 1 7 16 31 71

- - 25 30 50 100 0 – 71 min

max 3 25 40 60 90 100

5.1.4. Materialul care nu se incadreaza in aceste limite nu se va pune in opera sau se va ciurui pana se aduce la granulometria stabilita in limitele aratate.

5.2. GEOTEXTIL 5.2.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88. 5.2.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte pe cel mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera.

Page 226: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.20 / 47

CAPITOLUL VI - MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

6.1. MATERIALE PENTRU FILTRE 6.1.1. Ca material drenent se foloseste balastul 0 – 71 mm, STAS 662-82 care trebuie sa aibe un echivalent de nisip superior lui 40. 6.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus si detritusuri. Trebuie sa aiba o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin asternerea acestuia intre golurile corpului drenului. Trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui Terzaghi D 15 > 4 d 85 unde:

D 15 – dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrant D 85 – dimensiunea ciururilor care lasa sa treaca 85% din materialele filtrelor. 6.1.3. Pietris ciuruit 7 – 40 mm conform STAS 662-82 asezat in zona tubului perforat al drenului de adincime. 6.1.4. Ca filtru invers se folosesc geotextile cu masa de 200 g/m2 la drenuri cu adincime mai mare de 22.0 m. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor” aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.

6.2. TUBURI PENTRU DRENURI RUTIERE 6.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

• tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-86; • tuburi din polietilena (PE) STAS 10617/2-84; • tuburi ondulate riflate perforate din PE – NI 8500-80 tip IPMP Buzau.

Page 227: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.21 / 47

6.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul 15.

Tabel 15 STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP

Buzau 1.1.1.1.2.1.2.2 Dimensiuni Tub PVC riflat Tub PE rigid Tub PVC riflat

Diametrul exterior – mm

75 110.0 75.0 11.0 65.0 80.5

Grosimea nominala-mm

3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7

Lungimea – ml 6.0 6.0 5-12 5.12 140 170 Greutatea – kg/ml 1220 2610 0.972 2080 0.220 0.325 Supraf.activa-cm2/ml

24-45 neperforat 21-45 neperforat

24-45 24-45

6.3. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON 6.3.1. Tuburile prefabricate din beton cu sectiune circulata cu cep si buza, fara talpa, D=1000 mm si lungime de 1.00 m conform STAS 816-80 sunt folosite la realizarea caminelor de vizitare a drenurilor. 6.3.2. Tuburile prefabricate din beton cu sectiunea circulata cu cep si buza, fara talpa, D=200 mm si lungimea de 1.00 m STAS 816-80 sunt folosite la realizarea capetelor de aerisire la drenuri.

Page 228: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.22 / 47

CAPITOLUL VII - MATERIALE PENTRU GABIOANE SI ANROCAMENTE

7.1. CUTII PENTRU GABIOANE 7.1.1. Cutiile pentru gabioane se vor confectiona in ateliere centralizate folosind urmatoarele materiale:

Plasa de sirma zincata ∅ 3.15 mm cu ochiuri patrate Z 100 x 3.15 x b (mm) g=1.09 kg/mp – STAS 2543/76; Plasa de sirma neagra ∅ 3.15 mm cu ochiuri patrate N 100 x 3.15 x b (mm) g = 1.09 kg/mp – STAS 2543/76 pentru plasele de capat a gabioanelor; Sirma tare zincata ∅ 5.00 mm Zn x 5; g = 0.145 kg/ml STAS 889/80 pentru cadru; Sirma moale zincata ∅ 1.8 mm Zn x 1.8; g = 0.020 kg/ml STAS 889/80 pentru ancore de rigidizare; 7.1.2. Calitatea plasei Plasele utilizate vor fi verificate prin cintarire si vizual pentru a nu prezenta defectiuni de impletire (ochiuri sarite) sau inadiri de sirma in campul plasei.

7.2. MATERIALELE DE UMPLEREA GABIOANELOR 7.2.1. Umplerea gabioanelor se va face cu bolovani sau piatra bruta provenite din roci rezistente la intemperii, dure sa nu fie alterabile sau friabile. 7.2.2. Pietrele in contact cu ochiurile plasei trebuie sa aiba o marime in toate sensurile cel putin egala cu 1.5 ori marimea ochiului. Materialele de umplere nu trebuie sa treaca printr-un inel avand diametrul de 8 cm.

7.3. MATERIALELE PENTRU ANROCAMENTE 7. 3.1. Materialele pentru anrocamente vor fi constituite din blocuri de piatra dura, negeliva cu desnitatea mai mare de 2.4 t/m3, avand o greutate, dupa natura lucrarilor, cuprinsa intre 30 si 1000 kg. 7.3.2. Raportul L/l intre cea mai mare dimensiune L a pietrei si cea mai mica l nu trebuie sa fie mai mare de 3. 7.3.3. Controlul calitatii se face asupra dimensiunilor si a densitatii cel putin o incercare pentru fiecare lot de 500 mc aprovizionat.

Page 229: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.23 / 47

CAPITOLUL VIII- CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE

8.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR PRIMARE Materialele propuse de Antreprenor sunt impuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.

8.1.1. Incercari preliminare de informare Aceste incercari sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa sunt aratate in tabelul nr. 17 completat cu dispozitiile Inginerului instructor, unde s-au cerut. Rezultatul lor va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitii ale caietului de sarcini speciale. 8.1.2. Incercari de reteta Consistenta incercarilor si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul nr. 17 completat cu dispozitiile Inginerului instructor, unde s-au cerut. Nici o alta toleranta decat cele care sunt fixate in prezentul caiet de sarcini nu va fi admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului prin grija Inginerului.

8.2. INCERCARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR

Tabel 17 Frecventa incercarilor

Materialul Incercarea sau caracteristicile care se verifica

Metode Conform STAS

Incercarea de informare

Incercarea inainte de utilizare

1 2 3 4 5 Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lor

aprovizionat -

Constanta de volum 227/3-86 -

Timpul de priza 227/4-86

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai putin de 100t pe o proba medie

-

Ciment

Rezistente mecanice la 2 (7) zile 227/6-86 O proba la 100

tone sau la -

Page 230: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.24 / 47

Rezistente mecanice la 28 zile 227/6-86

fiecare siloz in care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

Starea de conservare numai daca s-a depasit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare.

227/1-86 - Doua determinari pe siloz (sus si jos)

Examinarea datelor din certificatul de calitate - La fiecare lot

aprovizionat -

Parte levigabila 4606-80 - O determinare pe lot de 100 mc

Humus 4606-80 La schimbarea sursei -

Corpuri straine argila in bucati, argila aderenta, continut de carbune si mica

4606-80 - O determinare pe lot de 100 mc

Granulozitatea sorturilor 4606-80

O proba la mx.500 mc pentru fiecare sort si sursa

O determinare pe lot de 100 mc

Agregate

Echivalentul de nisip 730-84 O determinare pentru fiecare sursa

O determinare pe lot de 50 mc

1 2 3 4 5

Rezistenta la uzura cu masina tip LOS ANGELES 730-84

O determinare la max. 500 mc pentru fiecare sort si sursa

-

Agregate

Umiditate 4606-80 -

O proba pe schimb si sort si atunci cand apar schimbari meteo

Apa

Analiza chimica -continut total de saruri -sulfati -substante organice -cloruri -azotati -magneziu -materii in suspensie

790-84

Pentru apa potabila este necesara analiza Pentru apa nepotabila o analiza pentru fiecare sursa

-

Otel Calitatile prevazute in STAS 438/1-89 -

Nu sunt necesare pentru oteluri livrate cu

-

Page 231: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.25 / 47

certificat de calitate

Incercarea de intindere -

Gabioane Incercarea de incovoiere -

Incercarea obligatorie pentru o cantitate – 100 unitati si pentru fiecare sursa

O serie de incercari pentru fiecare lot de 100 unitati

Rezistenta la compresiune 730-84 - Rezistenta la inghet-dezghet

730-84 - Piatra bruta si bolovani pentru ziduri Rezistenta la uzura 667-84

Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 mc

-

Echivalentul de nisip -

Agregate pentru filtre Granulozitatea -

Incercari obligatorii daca cantitatea este mai mare de 100 mc si pentru fiecare sursa

O serie de incercari pentru fiecare lot de 100 mc

Dimensiuni -

Anrocamente Densitate -

Incercari obligatorii daca cantitatea ≥ 500 mc si pentru fiecare sursa

O serie de incercari pentru fiecare lot de 500 mc

Page 232: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.26 / 47

PARTEA a II-a MATERIALE COMPLEXE

CAPITOLUL IX - MORTARE

9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR Materialele vor avea urmatoarele compozitii si intrebuintari.

9.1.1. Mortar M 50 – Destinat zidariilor de piatra bruta sau bolovani, avand un dozaj de 300 kg ciment M 30 la mc de nisip. 9.1.2. Mortar M 100 – Destinat tencuielilor de ciment sclivisite, rosturilor de zidarii din piatra sau prefabricate, cu un dozaj de 400 kg, ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.

9.2. PREPARAREA MORTARELOR 9.2.1. Pentru dozajul compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe, a carui capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit. 9.2.2. Mortarul este fabricat manual, amestecul, nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala, de scindura sau metalica pana la omogenizarea perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv, cu o stropitoare, mestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Mestecarea continua, pana cand mortarul este perfect omogen si maleabil. 9.2.3. In toate cazurile, mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un cocolos usor umezit, sa nu curga printre degete. Pentru anumite folosiri, precum mortare pentru reluari, mortare de protectii, mortare pentru matare, Inginerul poate sa accepte si alte consistente. 9.2.4. Mortarul trebuie sa fie folosit de indata dupa ce a fost fabricat. Orice mortar care se va usca sau va incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu se admite amestecarea lui cu mortar proaspat.

Page 233: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.27 / 47

CAPITOLUL X - BETOANE

10.1. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR Clasificarea dupa rezistenta si utilizarea betoanelor este indicata in tabelul nr. 18 in care sunt indicate rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum si consumurile minime de ciment.

Tabel 18

Clasa betonului

Marca betonului 1.1.1.1.2.1.2.3 Destinatia betonului

Rezistenta caracteristica Rbk N/mm2

Cantitatea minima de ciment la mc.

Bc 3.5 B 50 Beton de umplutura 3.5 115 Bc 5 B 75 Beton de fundatii masive 5.0 150 Bc 7.5 B 100 Beton in fundatii sau elevatii 7.5 180 Bc 10 B 100 Beton simplu in elevatii si beton slab

armat 10.0 240

Bc 15 B 200 Beton armat Beton armat in barete

15.0

300

Bc 20 B 250 Beton armat prefabricat Beton armat in coloane

20.0

350

Bc 22.5 B 300 Beton armat in coloane si barete 30.0 390

10.2. COMPOZITIA BETOANELOR 10.2.1. Compozitia 10.2.1.1. Compozitia betoanelor este definita de proportiile in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata confectionat, volumul apei si, eventual de aditiv necesara calitatii amestecului pentru a obtine un metru cub de beton. Todata proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutati daca caietul de sarcini speciale o cere. 10.2.1.2. Cantitatile respective ale fiecarui constituent al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea. Daca acestea nu sunt stabilite de Antreprenor pe cheltuiala sa: fie printr-un studiu de laborator bazat pe incercari de control al calitatilor mecanice ale betoanelor de clasa Bc 15 fie prin comparatii cu compozitii deja folosite cu materiale identice, daca Inginerul accepta.

Page 234: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.28 / 47

10.2.1.3. In aceste doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte Inginerului pentru acceptare, intr-un termen de min. 15 zile, inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul compozitiei diferitelor clase de beton prevazute in documentatii cu toate justificarile necesare. 10.2.1.4. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile “Normativului pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ C 140-86” luand in considerare: Lucrabilitatea betonului care trebuie asigurata conform tabel 19 Dozajul minim de ciment conform tabel 18 Limitele optime ale granulozitatii conform tabel 21 – 23 Rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate conform tabel 23

Tabel 19 Lucrabilitatea Nr.

Crt. Tipul de elemente de beton Mijloc de transport Notare Tasare

(cm)

1 Fundatii din beton simplu sau slab armat elemente masive

Basculante Bena L2 3 + 1

2 Idem, sau fundatii de beton armat, stipli grinzi, diafragme, pereti Autoagitatoare L3 8 + 2

3 Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armatura sau dificultati de compactare, elemente cu sectiuni reduse

idem L4 12 + 2

Cantitatea orientativa de apa de amestecare

Tabel 20 Apa, l/m3 pentru lucrabilitate

Clasa betonului L2 L3 L4

Bc 3.5 … B 7.5 160 170 - Bc 10 … Bc 25 170 185 220 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc7.5

Tabel 21 % treceri in masa prin sita sau ciurul de: Agrega

t Limite 0.2 1 3 7 16 25 31 40 71 Max 10 25 42 60 80 - 100 - - 0 – 31 Min 2 18 32 50 70 - 95 - - Max 10 23 38 52 74 - 90 100 - 0 – 40 Min 2 16 28 42 64 - 82 95 -

0 - 70 Max 8 18 32 45 61 70 77 84 100

Page 235: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.29 / 47

Min 1 6 13 22 38 50 57 68 95 LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15

Tabel 22 % treceri in masa prin sita sau ciurul de: Agrega

t Limite 0.2 1 3 4 16 25 31 40 71 Max 8 22 37 55 76 - 100 - - 0 – 31 Min 1 14 27 45 66 - 95 - - Max 8 20 33 47 69 - 88 100 - 0 – 40 Min 1 12 23 37 59 - 80 95 - Max 8 18 32 45 61 70 77 84 100 0 - 70 Min 1 6 13 22 38 50 57 68 95

LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU BETOANE DE CLASA Bc20

Tabel 23 % treceri in masa prin sita sau ciurul de:

Agregat Limite 0.2 2 3 7 16 31 40

Max 7 18 32 50 72 100 -

0 – 31 Min 1 10 22 50 62 95 -

Max 6 16 28 42 64 86 100

0 – 40 Min 1 8 18 32 54 78 95

REZISTENTA MINIMA PENTRU INCERCARI PRELIMINARE

Tabel 24 Rezistenta la compresiune N/mm2

Varsta Bc 10 Bc 15 Bc 20 Bc 22.5

7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8

Page 236: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.30 / 47

28 zile 18 23.5 29.0 32.0

NOTA: Valorile sunt pentru tipul de ciment normal (Pa 35) si pentru un grad de omogenitate II.

10.2.2. Tolerantele asupra compozitiei 10.2.3. In situatia ca in caietul de sarcini speciale nu se indica in mod special, tolerantele admisibile la compozitia betonului sunt dupa cum urmeaza:

• - pentru fiecare sort de agregat + 3% • - pentru ansamblul de agregate + 2% • - pentru ciment + 2% • - pentru apa totala + 5% • - aditivi + 5%

10.2.4. Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de Inginer in momentul betonarii. 10.2.5. Afisajul compozitiei Antreprenorul este obligat sa afiseze la sediul santierului compozitia fiecarei clase de beton.

CAPITOLUL XI- INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

11.1. INCERCARI LA CARE TREBUIE SUPUSE BETOANELE Incercarile necesare determinarii compozitiilor granulometrice si a controlului calitatilor mecanice ale betoanelor conduce la masurarea rezistentelor lor la compresiune si la intindere.

Aceste incercari sunt urmatoarele: 11.1.1. Incercari pentru studii Destinate a cunoaste calitatile intrinseci ale betoanelor de studii fabricate in laborator. 11.1.2. Incercari de corespondenta Destinate sa verifice, cu ajutorul unui beton mortar, realizat pe locul lucrarii in conditii si cu miloacele de santier, inaintea inceperii lucrarilor in ce masura corespund caracteristicilor betonului fabricat pe santier cu cele ale betonului de studii. 11.1.3. Incercari de control Destinate sa verifice corectitudinea fabricarii betonului si sa controleze daca rezistenta nominala prescrisa este atinsa.

Page 237: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.31 / 47

11.2. INCERCARI PENTRU STUDIUL BETOANELOR 11.2.1. Aceste incercari sunt efectuate in laborator plecand de la compozitii stabilite conform articolului 27. Numarul minim de epruvete va fi urmatorul: Incercari la compresiune

• 3 pentru incercari la 7 zile • 6 pentru incercari la 28 zile • Incercari la intindere (numai pentru Bc ≥ 15) • 3 pentru incercari la 7 zile • 6 pentru incercari la 28 zile

11.2.2. Incercarile la compresiune vor fi efectuate prin compresiune axiala pe cuburi cu

latura de 140 mm, avand suprafata de 200 cmp. Incercarile la intindere a betonului pe epruvete prismatice de 7 cm x 7 cm x 35 cm. 11.2.3. Valoarea rezistentelor nominale atat la intindere cat si la compresiune va fi luata la fiecare varsta, egala cu rezistenta medie inmultita cu coeficientul 0.86. In raport cu rezistenta medie aceasta rezistenta nominala este: compresiune σcn = 0.86 m intindere σt m = 0.86 m

11.3. INCERCARI DE CORESPONDENTA 11.3.1. Incercarile se vor face in conditii identice cu cele de studiu; numarul de incercari la compresiune si la intindere va fi de 3 la 7 zile si 3 la 28 zile. Totusi, lucrarile vor putea demara daca rezistenta la 7 zile este cel putin egala cu 0,80 din rezistenta medie la 28 zile obtinuta in laborator pentru betonul de studiu corepunzator. In caz contrar va trebui sa se astepte rezultatele la 28 zile. 11.3.2. Daca incercarile la 28 zile nu dau rezultatele prevazute, Antreprenorul va fi obligat sa execute, pe cheltuiala sa, un nou beton mortar dupa ce va aduce pe santier ameliorarile necesare.

11.4. INCERCARI DE CONTROL AL BETOANELOR In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Inginerul poate, in orice moment, sa ordone incercari de control. 11.4.1. In acest scop, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrare in executie, la iesirea din betoniara sau din malaxor si de fiecare data cand Inginerul o va considera necesar, un maximum de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari: Incercarea la 7 zile la 28 zile - compresiune 3 3 - intindere 3 3 TOTAL 6 6

Page 238: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.32 / 47

11.4.2. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare acestei virste, Inginerul va trebui sa opreasca lucrarile la betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau si unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de corespondenta inainte de a relua lucrarile de betonare. 11.4.3. Ramane la latitudinea Inginerului de a decide daca, tinand seama de rezultatele obtinute, la destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere aflate in posesia sa, lucrarea poate fi acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata, el poate subordona acceptarii sale a lucrarii sau partii de lucrare in cauza cu o refacere la un cost total (beton, cofraj si armatura) care poate sa atinga 20%. 11.4.4. Daca rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrarii sau a unei parti din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului. 11.4.5. Controlul plasticitatii Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abranus. El va trebui sa se situeze intre 0.8 – 1.0 din tasarea obtinuta cu betonul de corespondenta corespunzator. In caz contrar, cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta. Incercarea va putea fi repetata ori de cate ori Inginerul o va considera necesar.

Page 239: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.33 / 47

CAPITOLUL XII- COFRAJE, ESAFODAJE SI CINTRE

12.1. CONSTRUIREA COFRAJELOR, ESAFODAJELOR SI CINTRELOR 12.1.1. Desenele de executie Studiul dispozitiilor formale sau cofrajelor, esafodajelor si cintrelor este in sarcina Antreprenorului in afara de cazul unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale. Acest studiu este stabilit sub forma de desene de executie insotit cu toate notele de calcul necesare. Inginerul poate sa ceara ca el sa fie supus in totalitate sau partial, aprobarii sale inainte de a incepe lucrarile. Ranforsarile necesare pentru utilizarea provizorie a lucrarilor ca suport sunt in sarcina Antreprenorului. 12.1.2. Rezistenta Cofrajele, esafodajele si cintrele trebuie sa fie capabile sa reziste sarcinilor, suprasarcinilor si diverselor actiuni care pot surveni pana la decofrare, demontare sau decintrare. 12.1.3. Deformatii Deformatiile cofrajelor, esafodajelor si cintrelor sub actiunile de orice natura, care achizitioneaza sau sunt susceptibile de a actiona asupra lor, nu trebuie sa cauzeze sticaciuni lucrarilor proaspat turnate sau in curs de priza sau intarire. Aceleasi deformatii nu trebuie sa dauneze stabilitatii, utilitatii serviciului, aspectul lucrarii definitive si nu trebuie sa conduca la depasirea tolerantelor asupra dimensiunilor. Inginerul poate sa ceara stabilirea de repere pentru controlul deformatiilor si tasarilor. 12.1.4. Precizii si tolerante Cofrajele, esafodajele si cintrele sunt calculate, trasate si executate cu precizia ceruta pentru realizarea lucrarilor definite conform art. 38. In plus: Toate cofrajele vor trebui sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de plus minus 1 cm. Latimile sau grosimile intre cofrajele diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte in nici un punct diferente mai mari de 5 mm. Cofrajele parametrelor care vor fi buciardate vor trebui sa fie dispuse in asa fel ca sa se realizeze o ingrosare uniform a betonului de 1.5 cm. 12.1.5. Facilitatea de acces a betonului Cofrajele sunt concepute de maniera ca sa permita o turnare corecta a betonului in toate fazele de executie.

Page 240: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.34 / 47

Ele comporta in acest scop, daca este necesar, panouri mobile imbinate pentru a putea fi oricand scoase sau puse in loc si destul de repede pentru a permite respectarea ritmului prevazut pentru betonare.

12.2. INGRIJIREA COFRAJELOR 12.2.1. Ingrijirea inainte de betonare.

12.2.2. Curatirea Cofrajele parametrelor trebuie sa fie suficient de curate pentru a nu lasa urme pe paramentele lucrarilor. Inainte de udarea sau ungerea cu ulei, cofrajele sunt curatate cu grija pentru a le debarasa de praf si de resturi de orice natura. Ferestrele cu obturari mobile sunt rezervate daca este necesar, pentru a facilita curatirea si inspectia partilor dificil accesibile ca fundurile si unghiurile cofrajelor. Terminarea curatirii este asigurata cu aer comprimat. 12.2.3.Sunt stropite din abundenta inainte de punerea in opera a betonului:cofrajele ordinare din scinduri cofrajele ordinare compuse din panouri din placi fibrolemnoase aglomerate sau placate cofraje din scinduri ingrijit prelucrate. Stropirile se fac in mai multe faze esalonate in asa fel incat sa se obtina o umezire a lemnelor pe cat posibil completa. Suprafetele umezite nu trebuie totusi sa fie ude in exces. Apa in exces este evacuata cu aer comprimat. 12.2.4. Ungerea cu ulei:Sunt unse cu ulei inainte de betonare:toate cofrajele metalice cofrajele ingrijite, constituite din panouri plasate sau din placi fibro-lemnoase aglomerate si toate cofrajele pentru parametre fine. Uleiul in exces in fundul tiparului este supt cu buretele inainte de betonare. Uleiurile folosite sunt uleiuri speciale de tipare. Ele sunt curatate ca sa nu lase urme pe Paramentele betonului si nu trebuie sa prezinte reactii acide, Inginerul lucrarii poate sa ceara incercari prealabile de mulaj pentru a controla calitatea lor. Ungerea cofrajelor de paramente fine din lemn, scanduri placate, fibre lemnoase, este efectuata prin aplicarea esalonata in timp a doua straturi cel putin ca sa se impregneze lemnele foarte bine. 12.2.5. Intretinerea Daca sunt prevazute mai multe folosiri pentru acelasi cofraj, acesta este perfect curatat si eventual adus in buna stare inaintea oricarei folosiri. 12.2.6. Securitatea personalului si a altora Cofrajele si elementele de sarpante, care dupa folosire vor avea cuie, sau puncte in relief, sunt imediat degajate de punctele lor daca sunt destinate sa fie refolosite, fie pe santier, fie in alta parte sau sa fie depozitate pe un teren deschis. In caz contrar, ele sunt imediat arse sau stocate in afara santierului pe un amplasament neaccesibil publicului si arse, inainte de terminarea lucrarilor.

Page 241: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.35 / 47

CAPITOLUL XIII- OTELUL PENTRU ARMATURI

13.1. FURNIZAREA OTELURILOR 13.1.1. Tipurile de otel care se aprovizioneaza si diametrele acestora au fost indicate in proiect.

13.1.2. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de certificatul de calitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata sa transmita certificate de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza. 13.1.3. Este interzis de a se utiliza la aceeasi lucrare oteluri beton naturale netede de acelasi diametru dar cu simboluri diferite. 13.1.4. Caietul de sarcini speciale poate sa prevada lungimile minimale la care trebuie sa fie aprovizionate diferitele oteluri. 13.1.5. Barele de otel pentru beton armat trebuie, in general, sa fie aprovizionate drepte fara pliuri si nici incolacite, fie pe santier, fie la atelierul de fabricatie. 13.1.6. Este interzis de a se indrepta barele accidental folosite. Aceste bare sunt refuzate. Totusi partile lor ramase drepte dupa eliminarea partilor refolosite pot sa fie acceptate daca sunt utilizabile, in ce priveste lungimea lor.

13.2. FASONAREA ARMATURII 13.2.1. Prescriptii generale 13.2.1.1. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. 13.2.1.2. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate; in acest scop se va indeparta: eventualele impuritati de pe suprafata barelor rugina, prin frecare cu perii de sirma, dar numai in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin sudura.

13.2.1.3. Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru de: 0.3 mm la ∅ ≤ 8 mm

Page 242: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.36 / 47

0.5 mm la 1.0 8< ∅ ≤ 20 mm 0.8 mm la 22 20<∅ ≤ 40 mm

13.2.1.4. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare, fara insa a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m. In cazurile in care corodarea este favorabila datorita conditiilor locale se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maximum 15 zile de la fasonare. 13.2.1.5. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede avand diametrul “d”, ciocul se indoaie la 180o, cu raza interioara de minim 1.25 d si portiunea dreapta de capat de minim 3 d. 13.2.1.6. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90o, cu raza interioara de minim 2 d, si portiunea dreapta de capat de minim 7 d. 13.2.1.7. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru, se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d. 13.2.1.8. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zonele intinse si cel putin 10 d in zonele comprimate. 13.2.1.9. In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de minim 2 d (d= diametrul etrierului). 1.36.1.10. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de indoire cu doua viteze, nu se admite curatarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza medie a masinii. 13.2.1.11. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10oC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald. 13.2.1.12. Fasonarea in cofraje nu este admisa decat pentru inchiderea unor cadre si etrieri constituite din bare de otel cu un diametru de cel mult 12 mm. Armaturile se introduc in cofraje gata fasonate. 13.2.1.13. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare, sunt protejate impotriva unor plicuri accidentale. Indoirea si dezdoirea barelor lasate in asteptare este interzisa.

13.3. MONTAREA ARMATURILOR 13.3.1. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acestuia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). Trebuie prevazut: cel putin doi distantieri la fiecare mp de placa sau perete cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp.

Page 243: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.37 / 47

13.3.2. Distantierii pot fi din mortar de ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o sirma pentru a fi legate de armatura, sau confectionate din mase plastice. Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel-beton cu exceptia cazului cand acesti distantieri se pun intre armaturi. 13.3.3. Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preambalate, de preferinta sudate prin puncte. 13.3.4. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sirma neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sirma, se vor utiliza doua fire de sirma de 1 … 1,5 mm diametru. 13.3.5. Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah). 13.3.6. La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din doi in doi). 13.3.7. Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza. 13.3.8. Pentru armarea copoanelor si a baretelor se confectioneaza carcasele de armatura si se transporta la locul de punere in opera, unde vor fi receptionate de Inginer. 13.3.9. Lansarea carcaselor se face lent cu macaraua avand grija sa nu se deformeze carcasele in timpul lansarii si sa fie centrata pozitia in coloana sau in pozitia indicata in proiect pentru bareta. 13.3.10. Se interzice utilizarea de carcase deformate. 13.3.11. Inainte de lansarea carcasei de armatura se va curata fundul coloanei sau a baretei si se vor evacua eventualele ape colectate in sapatura. Abaterile limita la armaturi. 13.3.12. Abaterile limita la armaturi sunt cele precizate in tabelul nr. 25.

Page 244: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.38 / 47

Tabel 25 Abateri, in mm

Lungimi partiale sau totale fata de proiect Elementul

Distanta intre axele barelor

Grosimea strat acoperire 1 m 1…10

m 10m

Lungime petrecere la innadire prin sudare

Pozitia innadirii

Fundatii ± 10 ± 10 Pereti ± 5 ± 3 Stalpi, grinzi, coloane ± 3 ± 3 ± 5 ± 20 ± 30 ± 3d 50

Placi ± 5 ± 2 Intre etrieri si la pasul fretelor ± 10 -

Curatirea armaturilor 13.3.13. In momentul turnarii betonului, armaturile montate trebuie sa fie perfect curate, fara pete de rugina, de grasime, de ulei, de mortar, de beton sau pamant. Verificarea montarii armaturii 13.3.14. Verificarea armaturii daca aceasta corespunde planurilor de executie, daca montarea este corecta si raspunde tuturor prescriptiilor impuse trebuie sa fie efectuat de Inginer inainte de a incepe turnarea betonului. In acest scop Antreprenorul trebuie sa-l previna cu cel putin 24 ore inainte. Inginerul poate sa ordone ca betonarea sa nu aiba loc decat dupa aceasta verificare. Verificarea armaturilor se va face inainte de inchiderea cofrajelor. Aceasta verificare se consemneaza in caietul de santier.

Page 245: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.39 / 47

CAPITOLUL XIV - PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

14.1. PREPARAREA BETONULUI Dozarea materialelor

14.1.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri: ± 3% pentru agregate ± 2% pentru ciment si apa ± 5% pentru aditivi 14.1.2. Mijloacele de dozare vor fi verificate cel putin odata pe saptamana si daca se constata defectiuni la dozatoarele de ciment si agregate se va sista prepararea betonului pana la remedierea lor, iar daca defectiunea se constata la apa dozarea acestuia se va face pana la repararea ei cu recipienti gradati. 14.1.3. In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cantarire si care nu sunt supuse atestarii se admite dozarea materialelor sa se faca volumetric. Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depasi: ± 5% pentru agregate ± 3% pentru ciment si apa ± 5% pentru aditivi Amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport

14.1.4. Pentru amestecarea betonului se vor folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. In cazul utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera. 14.1.5. Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare: agregate cu granulele cele mai mari ciment nisip agregate cu granulele cele mai mici apa.

14.1.6. Durata de amestecare va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru: utilizare de aditivi perioada de timp friguros utilizare de agregate cu granulele mai mari de 31 mm

14.1.7. Duratele minime ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de ture de malaxare: - malaxor cu axa verticala 10 ture - malaxor cu axa orizontala 20 ture - betoniera cu axa orizontala 20 ture - betoniera cu axa inclinata 30 ture Duratele maximale nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3 ori duratele minimale.

Page 246: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.40 / 47

14.1.8. La betoanele de clasa Bc > 10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand cont de umiditatea nisipului si agregatelor care va trebui sa fie masurata cel putin odata pe zi. 14.1.9. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon, va fi de max. 209 minute. Transportul betonului

14.1.10. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pentru betoane cu tasare mai mare de 5 cm se vor folosi autoagitatoare, iar pentru cele cu tasarea de max 5 cm, autobasculante cu bena amenajata corespunzator. 14.1.11. In cazul transportului cu autobasculante la distante mai mari de 3 km betonul trebuie sa fie protejat pe timp de arsita sau ploaie. 14.1.12. Durata de transport a betonului nu va depasi durata indicata in tabelul 26.

Tabel 26 Durata maxima de transport (minute) Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40

Temperatura amestecului de beton , oC autoagitator autobasculanta autoagitator autobasculanta

45 30 30 15 60 45 45 30

t > 30 10 < t < 30 t < 10 90 75 60 45

14.2. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 14.2.1. Execeutarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca au fost receptionate de Inginer lucrarile de sapatura cofraje, armaturi (dupa caz).

14.2.2. Daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura se demonteaza si dupa curatire si remontare se va proceda la o noua receptie. 14.2.3. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact betonul proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment si de betonul necompact sau segregat pentru asigurarea unei bune legaturi intre cele doua betoane. 14.2.4. Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in max 15 minute de la aducerea lui. 14.2.5. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 2 m in cazul elementelor cu latime de max 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii).

Page 247: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.41 / 47

14.2.6. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane forma tronconica), avand capatul inferior situat la max 1,5 m de zona de betonare. 14.2.7. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea in straturi orizontale de max 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior. 14.2.8. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor special in zonele unde armaturile sunt dese, prin indesarea laterala a betonului curent sau cu vergele de otel, conomitent cu vibrarea lui. 14.2.9. Betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in documentatie sau in fise tehnologice. 14.2.10. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului care este de 2 ore in cimenturile cu adaos si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos. 14.2.11. In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor prin cioplire, curatarea si spalarea abundenta. Nu este permisa intreruperea betonarii la placi si grinzi. 14.2.12. Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe unul de egalizare de 5 cm grosime. 14.2.13. Betonarea elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) se va face respectandu-se urmatoarele precizari: in cazul elementelor cu inaltimea max 3 m daca vibrarea nu este stingherita de grosimea redusa a peretelui sau de desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului; in cazul cand se intrevad dificultati la compactarea betonului, precum si in cazul elementelor cu inaltimea mai mare de 3 m, se va executa cofrajul pe max 1 m inaltime si se completeaza pe masura betonarii elementului.

14.2.14. Betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m se va face in straturi continui fie in trepte. 14.2.15. Durata de timp max admisa pentru acoperirea cu strat sau treapta de beton va fi: Ta = T – Tt – Ts unde:

T = durata de timp pana la inceperea prizei Tt= durata de transport Ts= durata de stationare pana la punerea in opera. Durata de timp T, pana la inceperea prizei betonului se va determina in laborator. In lipsa unor asemenea determinari, se vor lua in considerare datele din tabelul 27.

Page 248: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.42 / 47

Tabel 27 T (ore) pentru temperatura medie de BETON < 10oC 0 … 20oC > 20oC

Fara aditiv intarzietor 3 2 ½ 2 Cu aditiv intarzietor 6 5 4 14.2.16. Grosimea stratului sau treptei nu trebuie sa depaseasca 50 cm.

Betonarea coloanelor si a baretelor 14.2.17. Betonarea coloanei sau a baretei se face imediat dupa montarea carcasei de armatura. Decalajul in timp maxim admisibil intre montarea carcasei si betonare este de max 6 ore cand nu sunt infiltratii si max 1 ora cand sunt infiltratii. 14.2.18. Turnarea betonului in coloane sau in barete se va executa cu palnie de betonare sau prin pompare. Concomitent cu betonarea in cazul coloanelor se va face extragerea tubajului recuperabil. 14.2.19. Betonarea se face continua fara intrerupere mai mare de ½ ora intre sarje (aceasta numai in cazuri de forta majora). Daca intreruperea depaseste 2 ore, coloana se considera rebutanta. 14.2.20. La terminarea betonarii, capul coloanei sau a baretei va trebui sa fie mai sus fata de cota din proiect cu 0,50 m, grosime de beton ce va fi apoi demolata pentru a se asigura legatura dintre armatura din coloana si radier. Compactarea betonului 14.2.21. Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare. Vibratoarele trebuie sa prezinte astfel de dimensiuni ca ele sa poata penetra cu usurinta si tinand seama de raza lor de actiune sa poata actiona asupra totalitatii betonului. Tipul si numarul vibratoarelor si metoda de vibrare trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. 14.2.22. Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din lungimea capului vibrator. 14.2.23. Durata de vibrare optima se situeaza intre min 5 sec si 30 sec in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat. 14.2.24. Distanta dintre doua proiecte succesive de introducere a vibratorului de interior este maximum 1,0 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturilor. 1.39.25. Vibrarea externa este indicata la elementele cu grosimi reduse si cu armaturi dese, care nu pot fi compactate prin vibrare interna.

Page 249: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.43 / 47

14.2.26. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor de maximum 20 cm grosime. Durata de vibrare va fi de 30-60 sec in acest caz. Betonarea pe timp friguros 14.2.27. Caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia Inginerul fixeaza tinand seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor sau de natura cimentului folosit, temperaturile sub care executia betoanelor este intrerupta sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii de mijloace si procedee eficace pentru a preveni urmarile nefaste ale frigului. 14.2.28. Aceste mijloace si procedee sunt prevazute in caietul de sarcini speciale sau sunt hotarate in cursul lucrarilor, ele trebuie sa asigure mentinerea, in toate punctele betonului, o temperatura de cel putin 10 oC timp de cel putin 72 ore dupa executia betonului preparat cu cimenturi Portland artificiale. 14.2.29. Cand este posibil sa se reia betonarea intrerupta din cauza frigului, trebuie demolat betonul compromis si apoi sa se opereze ca in cazul unei reluari accidentale. Betonarea pe timp cald 14.2.30. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru a avea in timpul malaxarii si in cursul primelor ore o temperatura a betonului inferioara lui 35oC. Unele precautiuni elementare vor fi luate in acest scop: conservarea agregatelor si a cimentului la umbra, se recomanda in special sa se ia toate masurile ca temperatura cimentului sa nu depaseasca 40oC. De la aceasta valoare se risca sa se provoace fenomenele unei prize necorespunzatoare.

• utilizarea apei racite • oprirea malaxarii indata ce amestecul va fi suficient de omogen • transportul rapid al betonului • executia in straturi subtiri si pe sectiuni determiante in asa fel ca sa se evite manifestarea

unui inceput de priza intre doua straturi succesive • protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei

14.2.31. Daca precautiunile de mai sus nu permit sa mentina betonul la o temperatura sub

35oC, Inginerul va putea intrerupe betonarea.

14.3. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 14.3.1. Pentru a asigura conditii fevorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:

• acoperirea cu materiale de protectie • stropirea periodica cu apa • aplicarea de pelicule de protectie.

14.3.2. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip,

etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafetele acoperite. Materialele de protectie se vor mentine permanent in stare umeda.

Page 250: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.44 / 47

14.3.3. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, imediat dupa ce betonul este suficient de intarit si se va repeta la intervale de 2…6 ore ca suprafata sa se mentina mereu umeda. In cazul cand temperatura este mai mica de + 5oC betonul nu se va stropi cu apa, in schimb se va acoperi. 14.3.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena. 14.3.5. Inginerul fixeaza durata de tratare pentru fiecare parte de lucrare in functie de calitatea betonului si conditiile climatice ale momentului. Durata poate sa atinga 15 zile pentru betoane de calitate deosebita si o saptamana pentru celelalte.

14.4. DECOFRAREA 14.4.1. Dupa decofrare, betonul va trebui sa prezinte muchii vii, profile net conforme cu desenele de executie, paramentele prevazute trebuie sa fie perfect regulate si sa nu se lase sa apara nici o granula sau armatura care sa nu fie anrobata in mortar. 14.4.2. Paramentele vazute raman brute dupa decofrare, nu vor fi tencuite cu mortar de ciment, in afara de cazul unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale sau a planurilor de executie. 14.4.3. Termenele pentru inlaturarea sprijinirilor si a cofrajelor chiar si partiale vor fi stabilite de Antreprenor, si pe raspunderea sa. Daca la decofrare se produc fisuri sau deformatii de natura de a compromite aspectul si rezistenta lucrarii, Antreprenorul va fi obligat sa procedeze de urgenta, pe riscul si cheltuiala sa la reparatiile considerate ca necesare de Inginer, daca ele se dovedesc posibile si daca nu la demolarea si refacerea lucrarii.

14.5. TOLERANTE PRIVIND DIMENSIUNILE SI POZITIA LUCRARII 14.5.1. Abaterile maxime admisibile la executia lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt aratate in tabelul 28.

Tabel 28 Tolerante in cm la: Inclinarea paramentului Pozitia elementelor Dimensiunile elementelor

(m) H in m

a (cm)

b (cm)

c (cm)

Ax in plan (cm)

Cote de nivel (cm)

L = 0.10 … ± 0.5 1 ± 1.5 1.8 2.3 L = 0.20 … ± 0.7 2 ± 2 2.3 2.9 < 6 m …± 1L = 0.50 … ± 1.0 3 ± 2.2 2.7 3.3 ± 1.0 L = 1.00 … ± 2.0 5 ± 2.6 3.2 4.0 > 6 m .. ±

1.6 L = 2.00 … ± 2.0 10 ± 3.3 4.0 5.0 L = 2.00 … ± 3.0

Page 251: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.45 / 47

NOTA: a = element portant cu parament vertical b = element portant cu frunct sau in surplomba c = paramentul elementelor neportante Tolerantele pentru cofraje nu pot depasi valorile din tabelul 28. 14.5.2. Toleranta de liniaritate a unei muchii sau de liniaritate a oricarei generatoare a unei suprafete plane este caracterizata prin sageata maxima admisibila pe tot segmentul de lungime “l” a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare din urmatoarele doua valori: 1/300 1 cm.

14.5.3. Caietul de sarcini speciale precizeaza, daca este cazul, tolerantele admisibile admise pentru muchiile sau suprafetele curbe si de asemenea pentru amplasarea lucrarii. 14.5.4. Daca mai multe tolerante sunt aplicabile, se retine toleranta cea mai severa.

CAPITOLUL XV- ZIDARIA DIN PIATRA BRUTA

15.1. PRESCRIPTII GENERALE PRIVIND ZIDARIA DE PIATRA BRUTA 15.1.1. Pietrele sunt udate cu apa in gramada, in asa fel ca sa fie usor umezite in timpul folosirii.

15.1.2. Pe timp uscat zidariile trebuie sa fie usor stropite insa frecvent pentru a preveni uscarea lor rapida. Ele vor fi ferite prin mijloace adecvate impotriva ploii, inghetului si uscaciunii. Aceste masuri de protectie trebuie sa fie ingrijite in special in caz de intrerupere pe o anumita durata. 15.1.3. Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche, suprafetele de jonctiune a acestora sunt curatate, udate si la nevoie spalate si desfacute. 15.1.4. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie depozitat in jgheaburi sau pe platforme de lemn, metal sau din material plastic si nu chiar pe zidarii, aceste jgheaburi sau platforme vor fi adapostite pe timp de ploaie sau foarte cald, este interzis sa se inmoaie adaugandu-i apa. 15.1.5. In caz de inghet, Antreprenorul se conformeaza dispozitiilor prescrise de Inginer. 15.1.6. Daca zidariile in executie trebuie sa fie momentan abandonate ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul ia masuri de protectie astfel ca acoperirea partii superioare sa se faca cu rogojini sau cu un strat de pamant sau nisip de 0.10 m grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demontata si reconstruita. Nici o zidarie nu va putea fi realizata pe ninsoare. Ea ar putea fi facuta numai sub dispozitive de protectie.

Page 252: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.46 / 47

15.2. ZIDARIA USCATA DIN PIATRA BRUTA 15.2.1. La executarea zidariei uscate pietrele se aseaza pe lat in randuri cat mai orizontale, astfel ca sa reazeme intre ele pe o suprafata cat mai mare, iar volumul golurilor sa fie cat mai mic. Pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici de forma corespunzatoere care se introduc in goluri.

Asezarea pietrelor se face astfel ca sa fie asigurata tasarea rosturilor verticale pe minimum 10 cm. 15.2.2. Primul strat de piatra din fundatii se aseaza pe un strat de nisip sau balast de cel putin 10 cm. 15.2.3. Pietrele care se intrebuinteaza la executarea unui strat trebuie sa fie cat mai uniforme ca rezistenta si densitate. 15.2.4. In parament pietrele cu coada lunga vor alterna cu pietrele cu coada scurta pentru a se realiza o buna legatura a paramentului cu restul zidului. 15.2.5. In stratul de baza, la colturi, incrucisari, ramificari, precum si la straturile intermediare care se executa pentru a uniformiza presiunile, se va folosi piatra bruta mare cu fete paralele. Pentru fetele exterioare se folosesc pietre mai mici.

15.3. ZIDARIA DIN PIATRA BRUTA 15.3.1.La executarea zidariei cu mortar, pietrele se curata de pamant si alte impuritati, se

uda cu apa si se aseaza in straturi succesive pe mortar, indesandu-se prin batere usoara cu ciocanul sau maiul.

15.3.2. Contactul dintre pietre trebuie sa se faca numai prin intermediul mortarului care va umple complet toate rosturile a caror grosime va fi de 2 … 5 cm.

15.3.3.Pietrele din acelasi rand orizontal vor fi de acceasi calitate, iar la fiecare 1-2 m pe inaltime se va introduce un rand de pietre mai mari si mai regulate.

15.3.4. Rosturile verticale vor fi tesute si decalate pe cel putin 10 cm.

15.3.5. Pietrele se aseaza in randuri normale si pe directia incarcarii.

15.3.6. Zidaria se alcatuieste astfel ca pietrele cu coada lunga sa alterneze cu cele cu coada scurta si sa se lege bine cu restul zidariei.

15.3.7. Tasarea pietrelor se va face si in masa zidariei, neadmitandu-se folosirea in interiorul zidariei a celor de alta marime.

15.3.8. Pietrele de la colturi vor fi mai mari si vor fi usor cioplite ca sa prezinte doua fete plane, normale intre ele, cu rosturi orizontale pe fetele vazute.

15.3.9.Legarea unui zid nou de altul vechi se va face taind in cel vechi locasuri de cel putin 15 cm adancime, de grosimea randurilor respective, din doua in doua randuri.

Page 253: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Pag.47 / 47

15.3.10.Fata superioara a zidurilor de sprijin va avea o panta de cel putin 1/5.

15.3.11. Cand zidul de sprijin are un frunct exterior mai mare de 15oC, straturile de zidarie

vor fi orientate normal pe fata vazuta. 15.3.12. La executarea fundatiilor, dupa nivelarea fundului sapaturii si indepartarea pamantului umed si afanat, se aseaza un strat de nisip sau balast batut bine cu maiul. 15.3.13. Daca exista ape subterane, fundul sapaturii se acopera cu un strat de cel putin 10 cm grosime de piatra sparta, iar apa se epuizeaza in timpul executiei. Stratul inferior de piatra bruta se aseaza fara mortar si se executa din pietre mari, cat mai regulate, rezemate pe suprafetele mai mari. 15.3.14. Zidaria din piatra bruta poligonala se foloseste numai in elevatie, la fetele vazute ale peretilor, zidurilor de sprijin, pereurilor, etc. Fata vazuta a pietrelor trebuie sa fie poligonala neregulata cu latura de cel putin 15 cm fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca o data si jumatate muchia cea mai scurta. Nu se admite folosirea pietrelor cu fata triunghiulara si a celor cu unghiuri frante. 15.3.15. Pietrele se zidesc asa fel ca sa formeze rosturi poligonale, cu respectarea urmatoarelor reguli: in nici un punct sa nu se intalneasca mai mult de 3 rosturi, iar rosturile sa nu fie continui pe verticala sau orizontala.

Page 254: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag.1 / 4

2. CAIET DE SARCINI - COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR

GENERALITATI

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la repararea si consolidarea acostamentelor cu balast.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialul folosit pentru aceste operatii.

1.2. PREVEDERI GENERALE 1.2.1 Acostamentele avand latimi variabile ≥ 50 cm marginesc drumul de o parte si de alta

pana la limita rambleului sau debleului. 1.2.2 Acostamentele se realizeaza la nivelul drumului, urmand profilul acestuia si trebuie sa

aibe suprafata plana.

1.2.3 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice pentru respectarea prezentului caiet de sarcini.

1.2.4 Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.

1.2.5 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea ,, inginerului,, verificari

suplimentare fata de prevederile caietului de sarcini.

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 255: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 4

CAP . I – MATERIALE

1.1. BALAST 1.1.1 Pentru executia acostamentelor se va balast 0 – 71 in strat de 20 cm . 1.1.2 Balastul trebuie sa provina din roci nealterabile, la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate. 1.1.3 Balastul trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul nr. 1

Tabelul 1

Caracteristici Conditii

de admisibilitate Metode de verificare

conform STAS

Sort 0 - 71 Continut de fractiuni %

max. sub 0,02 mm sub 0,2 mm 0 – 7,1 mm 31,5 - 71

3 -

15 – 70 -

1913/5

4606

Granulozitate continua 4606 Coeficient de neuniformitate

(Un), min.

15

730 Echivalent de nisip

(EN) min.

30

730 Uzura cu masina Tip Los Angeles

(LA) % max.

30

730

1.2. APA Apa necesara compactarii acostamentului poate sa provina din reteaua publica sau din alte

surse si sa corespunda STAS 790.

Page 256: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 4

CAPITOLUL II - CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SI A CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

2.1. CONDITII TEHNICE Controlul calitatii balastului se face de catre antreprenor, prin laboratorul sau, urmarind :

Caracteristica ce se verifica Frecventa Metoda de verificare

coform STAS

1. Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau

certificatul de garantie

la aprovizionare

4606

2. Granulozitatea

la fiecare lot

aprovizionat sau

sursa

4606

3. Umiditate la punerea in opera 4606

2.2. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE 2.2.1 Caracteristicile optime de compactare se stabilesc de catre laboratorul

antreprenorului sau de catre un laborator autorizat.

2.2.2 Gradul de compactare, exprimat prin incercarea Proctor trebuie sa fie 98% in 95% din cazuri si 95% in 5% din cazuri.

2.3. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII 2.3.1 Verificarea caracteristicilor de compactare se face conform planului de verificare a calitatii lucrarilor si anume :

Caracteristica ce se

verifica

Frecventa Metoda de verificare

conform STAS

1. Umiditatea de compactare min. 3 probe la

2000 mp / strat 1913 / 1

2. Grosimea stratului compactat min. 3 probe la

2000 mp / strat

3. Gradul de compactare min. 3 puncte ptr.

supraf. < 2000 mp 1913 / 15

Page 257: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 4 / 4

si min. 5 puncte ptr. supraf. > 2000 mp/strat

Page 258: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 3

2. CAIET DE SARCINI - COLMATAREA FISURILOR DIN IMBRCAMINTILE BITUMINOASE

GENERALITATI 1. 1. DOMENIU DE APLICARE CAP. I . TEHNOLOGIA DE EXECUTIE 1.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 259: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 3

GENERALITATI

1.1. DOMENIU DE APLICARE 1.1.1. In vederea asigurarii pentru imbracamintile noi, a unui strat suport cu suprafete plane,

omogene si fara fisuri sau denivelari (2-3 mm) care ar putea impiedica asternerea noului strat, este, necesar ca defectiunile imbracamintilor vechi sa fie reparate.

1.1.2. Pentru aducerea profilului transversal existent la panta imbracamintii noi, reprofilarea

imbracamintei vechi bituminoase se face cu mixturi asfaltice. Grosimea minima, in stare compactata a straturilor de reprofilare, trebuie sa fie de cel putin 2 ori mai mare decat dimensiunea granulei maxime utilizate.

CAPITOLUL I– TEHNOLOGIA DE EXECUTIE

1.1. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza conform Ordinului MI/MT nr. 1112/411/200 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 1.1.1. Dupa deschiderea fisurilor acestea se vor repara astfel:

- fisurile cu deschidere pana la 3 mm, se colmateaza cu emulsie cationica - crapaturile cu deschideri pana la 5 mm, se colmateaza cu mastic bituminos - crapaturile cu deschideri mai mari de 5 mm, se colmateaza cu mixtura asflatica

In functie de deschiderea lor fisurile si crapaturile se vor colmata: 1.1.2. Colmatarea cu emulsie bituminoasa In cazul fisurilor pana la 3 mm se unge suprafata cu 0.8-1 kg de emulsie bituminoasa cu rupere rapida in cazul raspandirii manuale sau cu 0.5-0.6 kg/m2 in cazul pulverizarii acesteia cu ajutorul aerului comprimat. Se raspandeste un strat uniform de nisip curat, de granulatie 0-3 mm in cantitate de cca. 4 kg/m2 Cilindrarea usoara favorizeaza fixarea nisipului si stabilizarea badijonarii. Circulatia se deschide la cca. 1…2 ore dupa asternerea nisipului.

Page 260: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 3

In cazul raspandirii manuale a emulsiei bituminoase cu rupere rapida, se va evita frecarea energica a acesteia pentru a nu se produce ruperea prematura. 1.1.3. Colmatarea cu mastic bituminos. Pentru colmatarea fisurilor si crapaturilor cu deschidere pana la 5 mm, se va proceda astfel:

- se vor largi si adanci fisurile si crapaturile folosindu-se dispozitive mecanice sau scoabe, spitul, tarnacopul, etc.

- curatarea fisurilor se va face cu peria de sarma si suflarea cu aer comprimat - se vor indeparta de pe partea carosabila impuritatile rezultate - se amorseaza fisurile sau crapaturile - se prepara masticul bituminos din 28…32% bitum, tip D 80/100 si D 100/120 si

72…68% filer de calcar - se toarna in exces masticul bituminos in fisuri sau crapaturi - suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip

1.1.4.Colmatarea cu mixtura asfaltica Crapaturile avand deschiderile mai mari de 5 mm se colmateaza cu mixtura asfaltica. Tipul de mixtura asfaltica se alege in functie de latimea crapaturii. Tehnologia de lucru va cuprinde:

- decaparea in lungul crapaturii a straturilor degradate cu dalta si ciocanul sau tarnacopul si mai ales prin frezare sau folosirea pikamerului;

- curatarea temeinica cu matura si cu peria a portiunilor decapate si indepartarea materialului rezultat;

- amorsarea suprafetelor decapate in lucngul crapaturii cu bitum taiat sau emulsie; - umplerea si burarea crapaturii pregatite in stratul de legatura cu mixtura asfaltica; - umplerea spatiului pregatit in stratul de uzura cu mixtura, urmata de o buna

compactare. Pentru ca drumurile sa poata intra in iarna in bune conditii, lucrarile de colmatare trebuie terminate pana la finele lunii octombrie.

Page 261: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 3

2. CAIET DE SARCINI -REMEDIEREA DEGRADARILOR IMBARACAMINTEI RUTIERE PRIN FREZARI LOCALE SI PLOMBARE

GENERALITATI

1.1. Obiect si domeniu de aplicare 1.2. Pregatirea suprafetei de remediat 1.3. Tehnologia de executia 1.4. Tipuri de mixturi folosite la repararea imbracamintilor bituminoase 1.5. Controlul calitatii lucrarilor executate

1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1.1.1.Repararea defectiunilor izolate cauzate de aparitia de denivelari la suprafata de rulare mici (2…3 cm) sau de fisuri, crapaturi, se face prin decaparea si refacerea imbracamintei bitum conform Normativ AND ind. 547/98. 1.1.2. Tehnologia repararii degradarilor prin decapare si refacerea imbracamintei cuprinde:

- Pregatirea suprafetei de remediat - Decaparea imbracamintei degradate - Plombarea suprafetei decapate inclusiv compactarea

1.1.3.Utilaje si scule

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 262: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 3

- Freza cu sistem electronic de control a adancimii de frezare - Pickamer cu echipament spit si dalta - Mai actionat cu aer comprimat - Mai manual - Tarnacop, dalta, ciocan - Dispozitiv mecanic de pulverizat amorsajul - Cilindri compactori

1.2. PREGATIREA SUPRAFETEI DE REMEDIAT 1.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va amenaja si semnaliza conform Ordinului comun MI/MT nr. 1112/411/2000 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. 1.2.2. In vederea plombarii gropilor si a portiunilor degradate cu mixtura asfaltica suprafetele respective trebuie pregatite in mod corespunzator, in care scop se vor executa urmatoarele lucrari: 1.2.3. Marcarea suprafetei necesare a fi decapata prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila la degradare. 1.2.4. Taierea verticala a marginilor suprafetei marcate, executate pe linia de marcaj, cu dalta si ciocanul, cu tarnacopul, cu pickamerul actionat de un moto-compresor, sau cu alte despozitive mecanice (freze speciale). 1.2.5. Scoaterea si indepartarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat; mixtura asfaltica rezultata din decaparea straturilor bituminoase se aduna urmand a fi indepartata. 1.2.6. Curatarea perfecta, temeinica a suprafetei decapate cu maturi si perii piassava sau prin suflare cu aer comprimat: daca astfel nu s-a obtinut o suprafata perfect curata, atunci se va proceda la spalarea acesteia cu apa. 1.2.7. Suprafata curata se va amorsa cu bitum taiat (0,4 kg/m2) sau emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida EBCR (0.6 – 1kg/m2). Btumul taiat va contine 60% bitum D 60/80 sau D 80/100 si 40% petrosin.

1. 3. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE 1.3.1. Plombarea propriu-zisa se face cu mixtura asfaltica, respectand urmatoarea tehnologie: 1.3.2. Dupa efectuarea amorsarii, mixtura asfaltica se asterne in straturi uniforme cu grosimea de max 4 cm; se va asigura grosimea necesara astfel incat dupa compactarea suprafetei reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta.

Page 263: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 3

1.3.3. Se va realiza compactarea temeinica a mixturii asfaltice asternute cu maiul sau cu compactoare cu pneuri, compactoare cu rulouri netede, tavalugi, rulouri adaptate la tractoare, placi vibratoare, etc. Operatia de compactare este foarte importanta pentru etanseitatea si durabilitatea lucrarii, de aceea trebuie facuta cu multa atentie: - Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos sau nisip de concasaj 0…3mm, anrobat cu 2-3% bitum pentru asigurarea etanseitatii suprafetei stratului superior.

1.3.4. Nu se vor executa plombari pe timp de ploaie intrucat prezenta apei impiedica acrosarea mixturii asfaltice la stratul suport. 1.3.5. Darea in circulatie a suprafetelor reparate se face dupa racirea mixturii asfaltice puse in opera, sau imediat dupa efectuarea plombarilor in cazul folosirii unor mixturi asfaltice la rece.

1.4. TIPURI DE MIXTURI FOLOSITE LA REPARAREA IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE.

1.4.1. Tipurile de mixturi asfaltice ce se pot utiliza pentru plombarea gropilor si repararea suprafetelor degradate sunt:

- betoane asfaltice pentru stratul de uzura (BA 8, BA 16, etc.) - mortarele asfaltice (MA7) - mixturi asfaltice pentru repararea pe baza de nisip bituminos - mixturile asfaltice stocabile

1.4.2. In general mixturile asfaltice de tipul betoanelor asfaltice si a mortarelor asfaltice se folosesc la plombari pe timp calduros, cand functioneaza statia de asfalt, iar asfaltul turnat si mixturile asfaltice stocabile se folosesc in perioadele de iarna, atunci cand alt tip de mixtura asfaltica este greu de obtinut.

1. 5. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE 1.5.1. Verificarile se efectueaza pe teren de catre resposabilul tehnic atestat conform prevederilor Hotararii de Guvern nr. 925/95 si constau in urmatoarele: 1.5.1.1. Pregatirea suprafetei de remediat

- verificarea taierii verticale a marginilor suprafetei de plombat - verificarea suprafetei si amorsarii suprafetei de plombat

1.5.2. Executarea lucrarii de plombare

- verificarea respectarii compactarii mixturilor asfaltice - verificarea planeitatii suprafetei plombate.

INTOCMIT SEF PROIECT Tehn. Daniel Nita ing. Christian Antipa

Page 264: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 1 / 10

.1

2. CAIET DE SARCINI - MARCAJE RUTIERE

GENERALITATI

1.1. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE

1.1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE

1.2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

2.1. MARCAJE LONGITUDINALE

2.2. MARCAJE TRANSVERSALE

2.3. ALTE MARCAJE

CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR ANEXA 1-Fisa tehnica. Vopsea de marcaj alba. ANEXA 2- Fisa tehnica. Amorsa cu uscare la actiunea aerului

Cod proiect: 205-03-32/10.2006 Denumire proiect:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic+ Caiete de sarcini

Volum: 2 Titlu volum: CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI Data predarii: Iulie 2007 Beneficiar / Partener:

CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Page 265: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 2 / 10

.1

GENERALITATI

1.1. PREVEDERI GENERALE

Acest Caiet de Sarcini se referă la condiţiile de realizare a marcajelor rutiere şi conţine condiţiile tehnice pe care acestea trebuie sa le îndeplinească.

Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Consultant.

În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare.

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

Page 266: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 3 / 10

.1

CAP.I. MATERIALE

1. 1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE

Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate următoarele materiale:

Vopsea de marcaj ecologică, albă, de tip masa plastica, monocomponentă, solubila in apă (fără solvenţi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model structurat.

Această vopsea trebuie să asigure vizibilitatea în orice condiţii, atat ziua cat si noaptea. Vopseaua va fi aplicată peste o amorsă corespunzătoare. Durata minimă de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea calitatii si/sau refacerea marcajelor rutiere pe toata durata garantiei.

Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaţiile tehnice din Anexa 1.

Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu „Fisa tehnica” prezentata in Anexa 2.

Pentru toate materialele supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.

Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puţin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].

1. 2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE

Prelevarea probelor şi efectuarea încercărilor şi determinărilor se vor face conform prevederilor Instrucţiunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND – CESTRIN.

Page 267: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 4 / 10

.1

CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE

2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE

Marcajele longitudinale sunt:

de separare a sensurilor de circulaţie pe drumurile cu două benzi; de delimitare a benzilor; de delimitare a părţii carosabile.

Aceste marcaje sunt reprezentate prin :

linie simplă sau dublă continuă; linie simplă sau dublă discontinuă; linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă.

Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaţie pe drumurile cu doua benzi

Linie simplă discontinuă; cu spaţii între segmente în funcţie de condiţiile

drumului; Linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă, care permite

depăşirea numai pentru sensul cu linie discontinuă; Linie dublă continuă, care nu permite depăşirea.

Marcaje de delimitare a benzilor

Linie discontinuă; cu spaţii între segmente în funcţie de condiţiile drumului. Marcaje de delimitare a părţii carosabile

Linii simple continui pe autostrăzi, drumuri naţionale şi pe partea exterioară a

curbelor periculoase; Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare şi

de viraj faţă de benzile principale de circulaţie.

Marcaje pentru supralărgirea în curbe

Pentru supralărgiri < 1m, toate supralărgirile vor fi marcate pe partea interioară a curbei;

Page 268: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 5 / 10

.1

Pentru supralărgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcată cu 1m + 60% din diferenţa peste 1m, iar banda de circulaţie exterioară va fi marcată cu 40% din restul de peste 1 m.

2. 2 . MARCAJE TRANSVERSALE

Marcajul de oprire

Linie continuă cu lăţimea de 400 mm.

Marcajul „Cedează trecerea”

Linie discontinuă cu lăţimea de 400 mm; poate fi precedată de un triunghi.

Marcaje pentru trecerile de pietoni

Linii cu lăţimea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:

linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/oră; linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza ≥ 50 km/oră. Liniile de oprire cu lăţimea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi

marcate cu 600 mm înaintea trecerii de pietoni pentru fiecare bandă de circulaţie.

Marcaje de traversare pentru biciclete

Două linii discontinue. carosabile.

2. 3 . ALTE MARCAJE

Marcaje de ghidare

Utilizate pentru indicarea direcţiei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în intersecţie.

Marcaje pentru locuri interzise

Linii paralele înclinate, încadrate de o linie de contur continuă.

Marcaje pentru zone de parcare

la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului;

Page 269: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 6 / 10

.1

înclinate pe linia de delimitare a marginii drumului; paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.

Marcaje pentru curbe periculoase după aliniamente lungi

marcajele de reducere a vitezei cu lăţimea de 400 mm.

Marcaje prin săgeţi şi inscripţii

Aceste marcaje dau indicaţii privind destinaţia benzilor direcţiilor de urcat, limitări de viteză, etc. si au dimensiuni diferenţiate funcţie de locul unde se aplică şi viteza de apropiere.

Culoarea utilizata la execuţia marcajelor este albă. Marcajele se execută mecanizat, cu maşini şi dispozitive adecvate. Marcajele

prin săgeţi, inscripţii, figuri precum şi alte marcaje cu suprafaţă redusă, se pot executa manual, cu ajutorul şabloanelor corespunzătoare.

CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR

Înainte de începerea lucrărilor de marcaj, se va executa un sector de proba în lungime de minim 200m. Trecerea la execuţia propriu-zisă a lucrărilor se va face doar după aprobarea Consultantului.

Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj albă, ecologică, monocomponentă, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea în orice condiţii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.

Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzătoare.

Grosimea filmului marcajului va fi de 600μm.

La execuţia marcajelor cu vopsea, suprafaţa părţii carosabile trebuie sa fie uscată iar temperatura mediului ambiant să fie de min. +150C.

Lucrări pregătitoare

Lucrarea poate să înceapă la aprobarea Consultantului, după obţinerea tuturor autorizaţiilor legale.

Trasarea marcajelor

Trasarea punctelor va fi făcută pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunzătoare;

Suprafeţele vor fi bine curăţate şi uscate înainte de începerea aplicării marcajului;

Suprafeţele marcate anterior vor fi curăţate mecanic; Amorsa şi vopseaua vor fi aplicate conform instrucţiunilor producătorului.

Page 270: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 7 / 10

.1

Consultantul va verifica trasarea înainte de a se face marcajul final.

La execuţia marcajului rutier, se va ţine seama de următoarele:

Tipul îmbrăcăminţii rutiere şi rugozitatea suprafeţei; Cartea marcajului (filmul marcajului); Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregătire utilaj, pregătire suprafaţă,

pregătire vopsea) Dozaj de vopsea, dozaj de microbile

Execuţia lucrărilor se face conform instrucţiunilor producătorului, astfel:

pre-semnalizarea sectorului marcarea pozare conuri pentru protecţia vopselei ude protejarea vopselei ude împotriva deteriorării marcajului până la uscare; recuperarea conurilor.

Operaţiunea de marcaj va fi semnalizată cu indicatoare şi mijloace de avertizare luminoase.

Oprirea lucrărilor de marcaj trebuie să se facă în condiţii care să nu pericliteze continuitatea traficului rutier.

Fiecare categorie de marcaj se execută conform STAS 1848 / 7 – 85.

În timpul executării marcajului rutier se fac verificări ale dozajului de vopsea şi microbile.

Banda de marcaj trebuie sa aibă un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea şi lăţimea benzii de vopsea.

Page 271: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 8 / 10

.1

CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR

Cu 14 zile înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul va supune aprobării Consultantului, Procedura de Execuţie a marcajului.

Procedura va conţine, fără a se limita, următoarele:

măsuri care să asigure amestecul uniform al vopselei; verificarea periodică a grosimii peliculei de vopsea, a cantităţii şi distribuţiei

microbilelor.

Controlul calităţii vopselei şi a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.

Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate în funcţie de trafic, tipul şi caracteristicile suprafeţei drumului, şi condiţiile de mediu.

Recepţia lucrărilor de marcaj

În vederea recepţiei lucrărilor de marcaj, se vor face următoarele verificări:

geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85; dozajele de vopsea şi microbile si grosimile peliculei ude şi după uscarea

acesteia.

Page 272: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 9 / 10

.1

Anexa 1: FIŞA TEHNICĂ - Vopsea de marcaj albă, ecologică, mono-componentă, diluabilă cu apa (fără solvenţi organici), reflectorizantă pe suprafeţe uscate şi ude Caracteristicile vopselei lichide

tipul de liant acrylic

densitate conform producătorului

substanţe nevolatile minimum 85%

vâscozitate conform producătorului

cenuşă (%) la 450oC conform producătorului

durata de depozitare minimum 6 luni

Caracteristicile peliculogene

Buletin BAST min. 4 Mio pentru film ud:

grosimea filmului de 2000 μm (test de uzură)

raport BAST nr.

retro-reflexie min. 150 mcd/Lx/m2

pe suprafaţă uscată

factor de luminanţă min. 0,40

coeficient SRT min. 40

rezistenţa la uzură min. 85%

grosimea peliculei neuscate 2000 μm

tipul microbilelor buletin BAST

dozajul microbilelor g/m2 buletin BAST

Timpul de uscare a peliculei buletin BAST Efectul ploii după uscare conform producătorului Garanţia vopselei şi a microbilelor

Vopsea buletin LGA - BAST Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar

Condiţii de aplicare Temperatura pe durata aplicării

aer conform producătorului

Page 273: 02-Caiete de Sarcini CB

Achizitor :

MINISTERUL DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE SI LOCUINTELOR

Beneficiar : CONSILIUL JUDETEAN TIMIS

Elaborator:

Reabilitare DJ 592 Judet Timis – Buzias – Lugoj, km 25+000 – km 54+200, L=29.20 km LOT 6 Proiect 2 Pag. 10 / 10

.1

sol conform producătorului Higrometrie conform producătorului Diluţie conform producătorului Maşina de marcaj conform producătorului Toxicitate şi protecţia mediului conform prevederii 91/155/EWG Reguli de transport, prelucrare conform producătorului şi depozitarea în siguranţă Anexa 2: FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la acţiunea aerului Este folosită pentru a asigura aderenţa la suprafaţa drumului, a vopselei pentru marcajul final. Amorsa va fi aplicată pe suprafeţe bituminoase noi şi vechi sau pe marcajul rutier vechi. Caracteristicile amorsei Tipul de liant acrylic Densitate conform producătorului Vâscozitate conform producătorului Durata de depozitare minimum 6 luni Condiţii de aplicare Temperatura aerului conform producătorului Temperatura suprafeţei conform producătorului Umiditate relativă (%) conform producătorului Modul de aplicare conform producătorului Grosimea peliculei neuscate conform producătorului Timp de uscare max. 3-6 minute Efectul ploii după uscare max. 15 minute Toxicitate şi protecţia mediului conform prevederii 91/155EWG Reguli de transport, prelucrare si depozitarea în siguranţă conform producătorului


Recommended