Caiet de Studiu Individual Pentru Buget Si Trezorerie Publica Elena Dobre .Constanta Ovidius...

8/18/2019 Caiet de Studiu Individual Pentru Buget Si Trezorerie Publica Elena Dobre .Constanta Ovidius University Press, 201…

1/136

Universitatea OVIDIUS ConstanţaDepartamentul ID-IFRFacultatea de Ştiinţe EconomiceSpecializarea Finanţe -Bănci

Forma de învăţământ IDAnul de studiu IIISemestrul IIValabil începând cu anul universitar 2009-2010

Caiet de Studiu Individualpentru

Buget şi Trezorerie Publică

Coordonator disciplină: Prof. Univ. Dr. DOBRE ELENA


2/136

Introducere

Buget şi Trezorerie Publică

INTRODUCERE

Stimate student,

Prezentul caiet al studentului pentru disciplina Buget şi Trezorerie Publică estedestinat studenţilor anului al III-lea de studii de la Facultatea de ŞtiinţeEconomice, specializarea: FINANŢE -BĂNCI.

Acest material de studiu, face o prezentare a problematicii bugetare actuale înRomânia şi încearcă o abordare paralelă, teoretică şi prin prisma reglemen tărilor

specifice.Finanţele publice, în cadrul cărora se plasează şi Bugetul şi Trezoreria,

cunosc o mobilitate specifică, dată de nevoia de reformă, dar şi de nevoiacrescândă de resurse financiare publice, fapt ce justifică această abordare.

În speranţa că printre „copacii” care sunt exemplele şi reglementările îndomeniu, cititorul va vedea „pădurea” problematicii abordate, dorim succestuturor studenţilor finanţişti, în a stăpâni ca economişti finanţele publice şi a le facemai eficiente, în interesul comunităţii.

S por la învăţat şi succes!

Prof. Univ. Dr. Dobre Elena

Curs ID FB III Buget şi Trezorerie Publică/Curs optional MNG III


3/136

Curs nr 1 - Domeniul public şi finanţele publi

Cursul Nr. 1

DOMENIUL PUBLIC ŞI FINANŢELE PUBLICE

Cuprins PaginaObiectivele Cursului Nr. 1 31.1 Domeniul public şi finanţele publice 3Lucrare de verificare Curs Nr.1 8Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 8Bibliografie Curs Nr. 1 8




4/136


OBIECTIVELE Cursului nr. 1Principalele obiective ale CursuluiNr. 1 sunt:

• punerea în evidenţă a diferitelor categorii de bunuri aparţinând domeniului

public

• evidenţierea regimului juridic al proprietăţii publice a statului

• însuşirea principalelor modalităţi de dobândire a proprietăţii publice

• însuşirea obiectului de studiu al finanţelor publice

1.1 Curs nr 1 - Domeniul public şi finanţele publiceEconomia României este în prezent calificată în Legea Fundamentală a ţării*, drepteconomie de piaţă. În acest sens statul trebuie să asigure:

- libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;- protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară, valutară;- stimularea cercetării ştiinţifice naţionale;- utilizarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;- refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibruluiecologic;

Domeniul public alstatului

Bunuri

Dreptul de proprietate publică

- luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.Statul ocroteşte proprietatea care poate fi publică sau privată. Proprietatea publicăaparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Bunurile ce fac obiectulexclusiv al proprietăţii publice sunt stabilite prin lege. Dreptul la proprietate publicăaparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz public sau de interes public.

Statul sau unităţile administrativ-teritoriale exercită posesia, folosinţa şidispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public în limitele şi în condiţiilelegii. Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin (4) dinConstituţie, din cele prevăzute în anexă la „Legea privind proprietatea publică şiregimul acesteia”**, precum şi din orice alte bunuri care potrivit legii sau prin naturalor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de unităţile administrativ-teritoriale în modalităţile prevăzute de lege.

Dreptul la proprietate publică se dobândeşte:1. - pe cale naturală;2. - prin achiziţii publice conform legii;3. - prin acte de donaţii;4. - prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia, pentru cauză de utilitate publică;

5. - prin alte modalităţi prevăzute de lege.Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit

din bunuri aflate în proprietatea acestora, dar care nu fac parte din proprietatea publică. Dreptul de proprietate privată al statului sau al unităţilor administrativ-

* Constituţia României publicătă în M. Of. 233/21 nov. 1991, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991 ** Legea 213/17 nov. 1998 - M. Of. 448/24 nov. 1998




5/136


teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de dreptcomun dacă legea nu dispune altfel. Regimul juridic al dreptului de proprietate

publică este reglementat prin Legea privind proprietatea publică. Expresia cea maielocventă a proprietăţii private a statului în economia recentă a României este

participaţia statului la capitalul social al unor întreprinderi cu capital mixt (de stat şi

privat) participaţie administrată de FPS Bucureşti - actualmente APAPS Bucureşti(această participaţie a apărut în baza Legii 15/1990). Patrimoniul regiilor autonome destat reprezintă deasemenea proprietatea privată a statului.

Bunurile din domeniul public pot fi date după caz în administrarea regiilorautonome, a prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altorinstituţii publice de interes naţional, judeţean sau local.

Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitaţie publică în condiţiile legii. Sumele încasate din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate de stat se fac după caz venituri la bugetul de stat sau la bugetele locale.

Conform prevederilor art 8 din Codul Comercial, statul, judeţul, oraşul sau

comuna nu fac fapte de comerţ, dar prin Legea 69/1994 privind autonomia locală,administraţia publică locală se poate asocia cu agenţi economici privaţi în realizareade activităţi economice prin acte, mai ales de natura concesiunii şi a închirierii de

bunuri publice.Domeniul public este structurat conform organizării administrativ-teritoriale a

statului în:6. -domeniul public al statului;7. -domeniul public judeţean;8. -domeniul public al comunelor, oraşelor şi municipiilor.Art. 35 alin (4) din Constituţie arată că fac obiectul exclusiv al proprietăţii

publice: bogăţiile de orice natură ale subsolului, căile de comunicaţie, spaţiul aerian,

apele cu potenţial energetic valorificabil şi acelea ce pot fi folosite în interes public: plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platouluicontinental, precum şi alte bunuri stabilite prin lege.

Legea privind proprietatea publică prevede între altele ca bunuri publiceurmătoarele:1. bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ;2. spaţiul aerian;3. apele de suprafaţă, cu albiile lor minore, malurile şi cuvetele lacurilor, apele

subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lornaturale şi cu potenţialul energetic, valorificabil, marea teritorială şi fundulapelor maritime, căile navigabile interioare;

4. pădurile şi terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură,de producţie ori de administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şiterenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice, care fac parte dinfondul forestier naţional şi nu sunt proprietate privată;

5. parcurile naţionale;6. rezervaţiile naturale şi monumentele naturii;7. patrimoniul naţional al Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;8. resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, împreună cu




6/136


platoul continental;9. infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele şi lucrările de artă;10. tunelele şi casetele de metrou, precum şi instalaţiile aferente acestuia;11. drumurile naţionale - autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale europene,

principale, secundare;

12.

canalele navigabile, cuvetele canalului, construcţiile hidrotehnice aferentecanalului, ecluzele, apărările şi consolidările de maluri şi de talazuri, zonele desiguranţă de pe malurile canalului, drumurile de acces şi teritoriile pe care suntrealizate acestea;

13. reţelele de transport al energiei electrice;14. spectre de frecvenţă şi reţelele de transport şi de distribuţie de telecomunicaţii;15. canalele magistrale şi reţelele de distribuţie pentru irigaţii, cu prizele aferente;16. conductele de transport al ţiţeiului, al produselor petroliere şi al gazelor naturale;17. lacurile de acumulare şi barajele acestora, în cazul în care activitatea de

producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naţional saucele cu traşe pentru atenuarea undelor de viitură;

18.

digurile de apărare împotriva inundaţiilor;19. lucrările de regularizare a cursurilor de ape;20. cantoanele hidrotehnice, staţiile hidrologice, meteorologice şi de calitate a

apelor;21. porturile maritime şi fluviale, civile şi militare - terenurile pe care sunt situate

acestea, diguri, chieuri, pereuri şi alte contrucţii hidrotehnice pentru acostareanavelor şi pentru alte activităţi din navigaţia civilă, bazine, acvatorii şi şenale deacces, drumuri tehnologice în porturi, cheiuri şi pereuri situate pe malul căilornavigabile, în afara incintelor portuare destinate activităţilor de navigaţie;

22. terenurile destinate exclusiv instrucţiei militare;23. pistele de decolare, aterizare, căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-

debarcare situate pe acestea şi terenurile pe care sunt amplasate;24.

statuile şi monumentele declarate de interes public şi naţional;25. ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice;26. muzeele, colecţiile de artă declarate de interes public naţional;27. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea: Parlamentul, Preşedenţia,

Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publiceşi centrale şi instituţiile publice subordonate ascestora; instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea; unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale şi aleMinisterului de Interne, ale serviciilor publice de informaţii, precum şi cele aleDirecţiei generale a penitenciarelor; serviciile publice descentralizate aleministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publicecentrale, precum şi prefecturile, cu excepţia celor dobândite din venituri propriiextrabugetare, care constituie proprietatea privată a acestora.Domeniul public judeţean este alcătuit din următoarele bunuri:

1. drumurile judeţene;2. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi

aparatul propriu al acestuia, precum şi instituţiile publice de interes judeţean, cum sunt biblioteci, muzee, spitale judeţene şi alte asemenea bunuri, dacă nu au fost declarate de uz sau de interes public naţional sau




7/136


8/136


9. gestionarea datoriei publice prin plasarea şi răscumpărarea titlurilor de stat;10. metodele de raţionalizare a cheltuielilor bugetare;11. aplicarea politicii financiare promovate de stat şi studierea efectelor directeşi indirecte ale prelevărilor de resurse la fondurile publice, precum şiefectele redistribuirii acestora în procesul reproducţiei economico-sociale.

În cadrul finanţelor publice rezultă astfel, că sistemul bugetar ocupă un loccentral, fiind un instrument şi o modalitate de constituire şi gestiune a resurselorfinanciare publice.

În România, normele privind formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlulresurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi aleinstituţiilor publice sunt stabilite prin Legea privind finanţele publice şi Legea

privind finanţele publice locale.Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor,

contribuţiilor şi veniturilor nefiscale prelevate de la persoanele juridice şi fizice, culuarea în considerare a potenţialului lor economic şi a altor criterii stabilite de lege.

Dimensionarea cheltuielilor publice şi repartizarea acestora pe destinaţii şi pe

ordonatori de credite se efectuează în concordanţă cu obiectivele strategiei dedezvoltare a ţării şi cu priorităţile imediate stabilite de autorităţile publicecompetente.

Resursele financiare publice se constituie şi se gestionează în condiţiileasigurării echilibrului financiar printr-un sistem unitar de bugete, şi anume: bugetulde stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilorspeciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele altor instituţii cu caracter autonom.

Resursele şi cheltuielile reflectate în bugetele menţionate anterior, cumulate lanivel naţional, alcătuiesc resursele financiare publice totale, respectiv cheltuielile

publice totale care după consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vorevidenţia dimensiunea efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibrusau dezechilibru, după caz, a bugetului de stat consolidat.

Test de autoevaluare 1.1.1. Dreptul de proprietate publică se dobândeşte:

a) pe cale naturală; b) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul

public al acestuia, pentru cauză de utilitate publică;c) prin achiziţii publice conform legii;d) prin acte de donaţii şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.

2. Enumeraţi cel puţin 5 bunuri aparţinând domeniului public la nivelnaţional

Prof. Univ. Dr. Dobre ElenaCurs ID FB III Buget şi Trezorerie Publică/Curs optional MNG III


9/136


Cum se dobândeşte dreptul de proprietatea publică?

În loc de

rezumat

Care sunt bunurile ce aparţin domeniului public judeţean?

Care sunt bunurile ce aparţin domeniului public local al comunelor, oraşelor şimunicipiilor?

Lucrare de verificare curs nr. 1Regimul domeniului public şi al bunurilor aparţinând domeniului public

Enumeraţi cel puţin 10 bunuri aparţinând domeniului public la nivel naţional şi la nivel local

Răspunsurile testelor de autoevaluareRăspuns 1.11. a,b, c, d2.- bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ;-spaţiul aerian;- apele de suprafaţă, cu albiile lor minore, malurile şi cuvetele lacurilor, apelesubterane,-apele maritime interioare, faleza şi plaja mării,-pădurile şi terenurile destinate împăduririi,

- parcurile naţionale;-reţelele de transport al energiei electrice;-porturile maritime şi fluviale, civile şi militare-muzeele, colecţiile de artă declarate de interes public naţional;

Bibliografie curs nr. 1[1]. Dascălu Elena-Doina, Ruşanu Dan Radu, Finanţe Publice, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2009[2]. Dobre E. Buget şi trezorerie publică, Editura ExPonto 2003[3]. Matei Gh. Negrea A. Dobre Elena, Finanţe Publice - Teorie, Practică,

Reglementări, Editura Ex Ponto, Constanţa 2002[4]. Moşteanu Roxana, Finanţe publice- partea I. Veniturile şi cheltuielile

sistemului bugetar, creditul şi datoria publică, Ed. Semne, Bucureşti, 1999[5]. Moşteanu Tatiana, (coordonator) Buget şi trezorerie publică Ediţia a III-a

revizuită Ed.Universitară, Bucureşti, 2008[6]. Ungureanu A. Organizarea şi conducerea trezoreriei finanţelor publice în



10/136


condiţiile economiei de piaţă în România, Ed. Conphys Rm. Vâlcea, 1996[7]. Văşcu Barbu T. Bugetul statului şi agenţii economici, Ed. Didactică şi

Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997[8]. I. Văcărel şi alţii, Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2000

[9].

Constituţia României aprobată prin referendum la 8 dec. 1991, publicătă înM. Of. 233/21 nov. 1991[10]. Legea 213 privind proprietatea publică, publicătă în M. Of. 448/24 nov.

1998




11/136

Curs nr 2 - Autoritatea publică şi funcţionarul publ

Cursul Nr. 2

AUTORITATEA PUBLICĂ ŞI FUNCŢIONARUL PUBLIC

Cuprins PaginaObiectivele Cursului Nr. 2 112.1 Autoritatea publică şi funcţionarul public 11Lucrare de verificare Curs Nr.2 14Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 14Bibliografie Curs Nr. 2 14




12/136


OBIECTIVELE Cursului nr. 2Principalele obiective ale CursuluiNr. 2 sunt:

• punerea în evidenţă a principiilor de organizare şi funcţionare a

administraţiei publice locale• însuşirea conceptelor de autonomie locală şi colectivitate locală•

însuşirea elementelor ce caracterizează funcţia publică şi funcţionarul public• evidenţierea condiţiilor necesare pentru a ocupa o funcţie publică

2.1 Curs nr 2 - Autoritatea publică şi funcţionarul public

În administrarea fondurilor publice, prin bugetul de stat şi bugetele locale, unrol important îl are administraţia publică centrală şi locală. Finanţele locale suntadministrate financiar prin organele administraţiei publice locale. Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează întemeiul principiilor:

autonomielocală

descentralizare

legalitate

consultareacetăţenilor

funcţii publice

funcţionari publici

-autonomiei locale;-descentralizării serviciilor publice;-eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;-legalităţii;-consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale.Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a

autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şiîn interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice. Acestdrept se exercită de consiliile locale şi de primari, precum şi de cele judeţene,autorităţi ale administraţiei publice locale, alese prin vot. Prin colectivitate locală seînţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.

Autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi priveşteorganizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile organelor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care aparţin comunei, oraşului sau judeţului, după caz. Autorităţile administraţiei publice locale sunt deliberative şiexecutive. Autorităţile deliberative sunt consiliile locale, iar primarii reprezintăautoritatea executivă. Titularii bugetelor locale sunt consiliile locale.

În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale, în baza prevederilor legii finanţelor publice locale, au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugete de venituri şicheltuieli la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Regulile de elaborare, aprobare, execuţie şi încheiere a bugetelor locale sunt

similare procesului bugetar la nivel central. Funcţionarul public este persoana numită într-o funcţie publică. Funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite deautoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelorsale.

Funcţionarii publici sunt numiţi de către conducătorii autorităţii/instituţiei publice, cu respectarea reglementărilor legale.

Lista funcţiilor publice, aprobată prin Legea privind statutul funcţionarilor




13/136


14/136


Funcţionarii publici sunt debutanţi şi definitivi. Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici este asigurat de Agenţia Naţională aFuncţionarilor Publici, care este organul de specialitate al administraţiei publicecentrale, creat pentru dezvoltarea în România a unui corp profesionist defuncţionari publici.

Incompatibilităţile funcţionarului public - Calitatea de funcţionar public esteincompatibilă cu orice altă funcţie publică, cu excepţia calităţii de cadru didactic.Funcţionarii publici nu pot deţine funcţii în regii autonome, societăţi

comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ.Funcţionarii publici nu pot exercita la societăţile comerciale cu capital privat

activităţi cu scop lucrativ care au legătură cu atribuţiile ce le revin din funcţiile publice pe care le deţin.

Test de autoevaluare 2.1.Citiţi cu atenţie şi apreciaţi cu adevărat sau fals afirmaţiile de mai jos:a. autonomia locală înseamnă dreptul şi capacitatea efectivă aautorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona,în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice.b. autonomia locală se exercită de către personalul primăriilor;c. funcţionarul public este persoana numită într-o funcţie publică;d. funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite

de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizăriicompetenţelor sale;

Care sunt principiile de organizare şi funcţionare a administraţiei publice locale? Ce

înţelegem prin autonomie locală?În loc derezumat Ce este funcţia publică?

Cum definim funcţionarul public şi ce condiţii trebuie să îndeplinească acesta?

Lucrare de verificare curs nr. 2Funcţia publică- definiţie, exemple şi condiţii de ocupare




15/136


Funcţionarul public-condiţii şi incompatibilităţi

Răspunsurile testelor de autoevaluareRăspuns 2.1. a adevărat, b fals, c adevărat, d fals, e adevărat


România de Mâine, Bucureşti, 2009[2]. Dobre E. Buget şi trezorerie publică, Editura ExPonto 2003

[3]. Matei Gh. Negrea A. Dobre Elena, Finanţe Publice - Teorie, Practică, Reglementări, Editura Ex Ponto, Constanţa 2002

[4]. Moşteanu Roxana, Finanţe publice- partea I. Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, creditul şi datoria publică, Ed. Semne, Bucureşti, 1999

[5]. Moşteanu Tatiana, (coordonator) Buget şi trezorerie publică Ediţia a III-arevizuită Ed.Universitară, Bucureşti, 2008

[6]. Ungureanu A. Organizarea şi conducerea trezoreriei finanţelor publice încondiţiile economiei de piaţă în România, Ed. Conphys Rm. Vâlcea, 1996

[7]. Văşcu Barbu T. Bugetul statului şi agenţii economici, Ed. Didactică şiPedagogică R.A., Bucureşti, 1997

[8]. I. Văcărel şi alţii, Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2000

[9]. Legea privind Statutul funcţionarilor publici nr.188 din 8 dec.1999 publicătă în M.Of. din 8 dec. 1999




16/136

Curs nr 3 - Componente şi termeni specifici sistemului bugetar. Principii bugetare şi abateri practice

Cursul Nr. 3

COMPONENTE ŞI TERMENI SPECIFICI SISTEMULUIBUGETAR.PRINCIPII ŞI ABATERI PRACTICE

Cuprins PaginaObiectivele Cursului Nr. 3 163.1 Componente şi termeni specifici sistemului bugetar.Principii şi abateri practice 16Lucrare de verificare Curs Nr. 3 28Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 28Bibliografie Curs Nr. 3 28




17/136


OBIECTIVELE Cursului nr. 3Principalele obiective ale Cursului Nr. 3 sunt:

• Cunoaşterea componentelor sistemului bugetar

• Familiarizarea cu terminologia specifică problematicii bugetare

•

Recunoaşterea abaterilor practice de la principiile bugetare• Cunoaşterea modului de formare şi de utilizare a fondurilor bugetare speciale

3.1 Componente şi termeni specifici sistemului bugetar. Principii bugetare şi abateri practiceComponente şi termeni specifici sistemului bugetar

În cadrul sistemului bugetar naţional, veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, evidenţiază dimensiunea efortului financiar public pe anul bugetar respectiv şi starea de echilibru sau dezechilibru, după caz.

Legile bugetare anuale sunt:• legea bugetului de stat şi legea de rectificare a bugetului de stat;• legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea de rectificare a bugetului

Sistem bugetar

Buget publicnaţional

angajament bugetar

clasificaţie bugetară

articol bugetar

deschiderede credite bugetare

asigurărilor sociale de stat.Legea bugetară anuală prevede şi autorizează, pentru anul bugetar, venituri şi

cheltuieli bugetare, precum şi reglementările specifice exerciţiului bugetar. Legile derectificare pot fi elaborate până cel mai târziu la data de 30 noiembrie a anului bugetar. Rezultatele fiecărui exerciţiu bugetar se aprobă prin:

• legea privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat;• legea privind contul general anual de execuţie a bugetului asigurărilor de stat.

Ca orice stat de tip unitar, România, are bugetul structurat înfuncţie de împărţirea administrativ-teritorială astfel:

• bugetul de stat;•

bugetele locale ale judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilorsociale de stat, bugetele fondurilor speciale şi bugetele locale.

Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului şi repartizareaacestora pentru finanţarea cheltuielilor privind învăţământul, sănătatea, cultura,ocrotirile sociale, alocaţiile şi ajutoarele pentru copii, alte activităţi social-culturale şide protecţie ecologică. Din resursele bugetului de stat sunt finanţate unele programe prioritare de cercetare, îndeosebi cele de cercetare fundamentală, precum şi uneleacţiuni şi obiective care privesc desfăşurarea în condiţii normale a activităţii regiilorautonome, instituţiilor publice, a unor societăţi comerciale cu capital integral de stat,asigurarea ordinii publice şi a apărării ţării. Din bugetul de stat se fac şi transferuri de

resurse către bugetele locale pentru echilibrarea acestora când resursele proprii nusunt suficiente.Formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice se realizează

prin sistemul bugetar, ce reprezintă ansamblul bugetelor, organizate unitar, la nivelnaţional.

Componentele sistemului bugetar , în România, sunt următoarele:1. bugetul de stat;2. bugetul asigurărilor de stat;




18/136

Curs nr 3 - Componente şi termeni specifici sistemului bugetar. Principii bugetare şi abateri practic

3. bugetele fondurilor speciale;4. bugetul Trezoreriei statului;5. bugetele instituţiilor publice autonome;6. bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat,

bugetul asigurărilor de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz;

7.

bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii*

;8. bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate destat;

9. bugetul fondurilor externe nerambursabile.

În problematica sistemului bugetar se foloseşte o serie de termeni şiexpresii specifice, care se definesc astfel:

- anul bugetar - este anul financiar pentru care se aprobă bugetul (coincide cuanul calendaristic);

- angajamentul bugetar - reprezintă orice act prin care o autoritate competentăafectează fonduri publice unei anumite destinaţii în limita creditelor bugetare

aprobate;- angajamentul legal - actul juridic din care rezultă sau ar putea rezulta oobligaţie pe seama fondurilor publice;

-- articolul bugetar - este subdiviziunea clasificaţiei cheltuielilor bugetare,determinată în funcţie de caracterul economic al operaţiunilor în care seconcretizează şi care desemnează natura unei cheltuieli;

-- autorizarea bugetară - este aprobarea dată ordonatorilor de credite de aangaja şi a efectua plăţi din fondurile publice pe o anumită perioadă, în limitacreditelor bugetare aprobate;

-- bugetul - este documentul prin care sunt prevăzute şi aprobate, în fiecare an,veniturile şi cheltuielile sau, în unele cazuri, numai cheltuielile aferente

instituţiilor publice sau fondurilor publice;-- bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor, componente ale sistemului

bugetar, agregate şi consolidate pentru a forma un întreg; este un documentde analiză macroeconomică, spre deosebire de componentele sale, care pot fide interes general sau de interes local;

-- cheltuielile bugetare - sunt sumele aprobate în bugetele componente alesistemului bugetar, în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite prin lege;

-- clasificaţia bugetară - este gruparea veniturilor şi cheltuielilor bugetare într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare; clasificaţiile folosite în Româniasunt:

clasificaţia economică - reprezintă gruparea veniturilor după

provenienţă şi gruparea cheltuielilor după natura şi efectul loreconomic;clasificaţia funcţională - reprezintă gruparea veniturilor pe ordonatori decredite şi a cheltuielilor după destinaţia lor sau după obiectivele caredefinesc necesităţile publice.

* vezi HG 28/17.10.2001 pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare peanul 2001 (M.Of. 675//25oct2001)




19/136


-- creditul bugetar - este suma aprobată prin buget, ce reprezintă limita maximă până la care se pot ordonanţa şi efectua plăţi în cursul anului bugetar sau pe parcursul mai multor exerciţii bugetare, în cazul finanţării acţiunilor pe baza bugetelor multianuale;

-- creditele destinate unor acţiuni multianuale - sunt sumele alocate unor

programe, proiecte, subprograme sau obiective, care se desfăşoară pe o perioadă mai mare de un an şi la care statul, prin fonduri publice, estecofinanţator;

- cofinanţarea - este finanţarea unui program, proiect, subprogram sauobiectiv, parţial din credite bugetare şi parţial prin finanţarea din surseexterne;

-- creditul de angajament - este limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajateîn timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate;

-- deschiderea de credite bugetare - este aprobarea dată (comunicată)ordonatorului principal de credite de către Ministerul Finanţelor Publice prinTrezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite

bugetare către ordonatorii de credite secundari şi terţiari; de asemenea,autorizează efectuarea plăţilor din fondurile publice;-- consolidarea bugetară - este operaţiunea de eliminare a transferurilor de

sume dintre două bugete componente ale bugetului general consolidat învederea evitării dublei evidenţieri a acestora;

-- contribuţia bugetară - este prelevarea obligatorie a unei părţi din veniturile persoanelor fizice şi juridice, cu sau fără posibilitatea obţinerii uneicontraprestaţii;

-- impozitul - este prelevarea obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă,efectuată de către contribuabili, către administraţia publică, în scopulsatisfacerii unor necesităţi de interes general;

-- taxa - este suma plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentruserviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie publicăsau un serviciu public;

-- execuţia bugetară - este activitatea de realizare a veniturilor bugetare şi deefectuare a plăţii cheltuielilor aprobate prin buget;

-- execuţia de casă a bugetului - este un complex de operaţiuni ce se referăstrict la încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare;

-- ordonanţarea cheltuielilor - este faza, în procesul execuţiei bugetare, princare se confirmă că livrările de bunuri şi de servicii au fost efectuate şi că plata echivalentă poate fi efectuată din credite bugetare;

-- virarea de credite bugetare - este operaţiunea prin care se diminueazăcreditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare care prezintădisponibilităţi şi se majorează corespunzător o altă subdiviziune la carefondurile sunt insuficiente pentru efectuarea cheltuielilor bugetare.

Principii bugetare aplicabile în România1. Principiul universalităţii - se referă la faptul că veniturile şi cheltuielile se

includ în buget, în totalitate, în sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate




20/136


direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia veniturilor extrabugetare, precumdonaţiile şi sponsorizările, care au stabilite destinaţii precise.

2. Principiul publicităţii - se referă la faptul că sistemul bugetar este deschis şitransparent, fapt ce se realizează prin următoarele acţiuni:

dezbaterea publică a proiectelor de buget cu prilejul aprobării acestora;

dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora; publicărea în Monitorul Oficial al României a actelor normative de aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a acestora; acţiuni de informare în masă pentru difuzarea conţinutului bugetului.3. Principiul unităţii - se referă la faptul că veniturile şi cheltuielile se înscriu

într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă şi controlul fondurilor publice.

Toate veniturile utilizate în sistem extrabugetar se introduc în bugetul de stat,urmând regulile şi principiile bugetare.

Legea finanţelor publice din 2002 prevede ca, în vederea respectării principiilor

bugetare, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a acesteia, Guvernul va propune Parlamentului modificarea actelor normative, pentru desfiinţarea veniturilor şicheltuielilor cu destinaţie specială, incluse în bugetul de stat.

4. Principiul anualităţii - se referă la faptul că veniturile şi cheltuielile bugetaresunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, ce corespunde exerciţiului bugetar.

5. Principiul specializării bugetare - veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriuşi se aprobă în buget pe surse de provenienţă şi respectiv, pe categorii de cheltuieli,grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare.

6. Principiul unităţii monetare - impune ca toate operaţiunile bugetare să fieexprimate în moneda naţională.

7. Neafectarea veniturilor bugetare - Potrivit acestui principiu veniturile careformează fondul bugetar se depersonalizează, adică nu este permisă afectarea unuivenit bugetar pentru finanţarea unei anumite cheltuieli bugetare. În practică seîntâlnesc excepţii, când se legiferează constituirea, în afara bugetului ordinar, a unorfonduri speciale pe seama unor surse speciale. Pentru astfel de venituri cu afectarespecială se întocmesc, de regulă, bugete separate de tipul celor deja amintite(extraordinare, annexe, autonome, conturi speciale de trezorerie).

Abateri practice de la principiile bugetare în RomâniaAşa cum rezultă din expunerea principiilor de mai sus, în practica bugetară se

manifestă abateri la majoritatea principiilor bugetare.

Expresia cea mai elocventă a încălcării principiului unităţii bugetare şi alneafectării veniturilor bugetare o reprezintă finanţarea unor nevoi economico-sociale dinfonduri constituite pe baza unor legi speciale.

Experienţa bugetară a ultimilor ani din România, arată că s-au constituit fondurispeciale racordate la sistemul bugetar prin consolidarea lor în bugetul naţional sauderulate prin trezoreria statului şi chiar prin alte instituţii specializate.

Utilizarea lor în scopuri precis determinate crează în unele cazuri excedente cesunt folosite tot în sistemul bugetar. Astfel disponibilităţile din anii precedenţi,




21/136


inclusiv cele din anul 2002, ale Fondului special al drumurilor publice şi ale Fonduluispecial pentru dezvoltarea sistemului energetic, existente la 31 dec 2002, se utilizează pentru acoperirea deficitelor bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrate în anii precedenţi. Operaţiunea se va realiza de către ordonatorii principali de credite, înordinea vechimii deficitelor, până la 25 ian 2003*.

Tabelul de mai jos ilustrează modul de constituire a unor asemenea fonduri: I. Fonduri speciale din bugetul consolidat Nr. Denumireacrt. fondului

1 Bugetulasigurărilor

sociale de stat

2 Fondul pentruajutorul de

somaj

3 Fondul special pentru

asigurărilesociale desănătate

4 Fondul special pentru sănătate

publică

5 Fondul desolidaritate

socială pentru persoanele cu

handicap

6 Fond special

7 Fondul special pentru

dezvoltareasistemuluienergetic

Actul normativ de constituire

Legea nr. 19/2000 privind sistemul publicde pensii şi alte drepturi de asigurărisociale (M.Of. nr. 140/2000); O.U.G. nr.49/2001 pentru modificareaşicompletarea Legii nr. 19/2000(M.Of.161/2001);

OMMSS nr. 340/2001 pentru aprobareanormelor de aplicare a prevederilor Legii

nr. 19/2000 (M. Of. nr..237/2001)

OMMSS nr. 364/2001 privindmodificarea OMMSSnr.340/2001( M.Of.nr.257/2001)

O.U. nr.107/2001 pentru modificarea şicompletarea legii nr. 19/2000 (M.Of. nr.

352/2001)

Legea nr.1/1991 privind protecţia socialăa şomerilor şi reintegrarea lor

profesională, republicătă, cu modificărileulterioare

Legea asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997, modificată prin O.U.G nr

30/198

O.G. nr 22/1992 aprobată prin Legea nr.114/192, modificată şi completată prin

O.G. nr.109/1999

O.U.G. nr.102/1999 privind protecţiaspecială şi încadrarea în muncă a

persoanelor cu handicap, modificată prinO.U.G. nr. 163/2001 privind

reglementarea unor măsuri financiare

Legea nr.8/1994 de aprobare a fonduluispecial pentru dezvoltarea şi

modernizarea punctelor de trecere afrontierei

O.G. nr.26/1999 de modificare şicompletare a OG nr.29/1994

Sursele de constituire

câştigul brut realizat de salariaţii încadraţiîn condiţii speciale de muncă - 45 %

(angajator)

câştigul brut realizat de salariaţii încadraţiîn condiţii deosebite de muncă - 40%

(angajator)

câştigul brut realizat de salariaţii încadraţiîn condiţii normale de muncă -

35%(angajator) contribuţia individuală a angajatului -11,67%, modificat la 9,5% conform OUG

147/31oct2002

fondul de salarii - 5% modificat la 3,5%conform OUG 147/31oct2002

salariul tarifar - 1%

fondul de salarii - 7% venituri salariale brute - 7%(6,5% conform

OUG 147/31oct2002)

veniturile impozabile ale persoanelor celucrează pe bază de convenţie civilă; liber- profesioniştilor - 7%

venitul agricol anual - 7%

încasari din acţiuni publicitare la produseledin tutun, ţigări şi băuturi alcoolice - 12%

venituri din vânzările de produse din tutun,ţigări şi băuturi alcoolice ale agenţilor

economici (după deducerea accizelor şiTVA) - 2%

fondul de salarii realizat lunar - 3%;începând cu 1 ianuarie 2002 - 2%,

începând cu 1 ianuarie 2003 nu se maicalculează şi nu se mai datorează conform

OUG147/31oct 2002

valoarea în vamă a mărfurilor importate -0,25%

tarifele energiei termice livrateconsumatorilor din economie, cu excepţia

consumatorilor casnici - 2%

tarifele energiei electrice - 10% modificatla 9% prin OUG 147/31oct2002




22/136


8 Fondul special O.G. nr.8/1998 modificată şi completată pentru prin O.G. nr.43/1998

promovarea şidezvoltareaturismului

9 Fond special Legea nr.118/1996 modificată şi pentru completată prin OG nr 72/1998

modernizareadrumurilor publice

10 Fondul special Legea nr.136/1995; Legea nr. 72/1997 pentru protecţia art. 45 (M.Of. nr. 76/1997)

asiguraţilor

11 Fondul special al O.G. nr.47/1998aviaţiei civile

12 Fondul naţional OUG nr. 118/1999 (M.Of. nr. 312/1999)de solidaritate

OMF nr. 229/1999 (M.Of. 546/1999)

H.G. nr. 743/2000 (M.Of. nr. 457/2000)

Legea nr. 366/2001 ( M.Of.nr.385/2001)

13 Fondul special O. G. nr. 75/1999, abrogat prin O.U.G.de susţinere a nr. 163/2001

învăţământului destat

veniturile încasate pentru serviciile turistice- 3%

venituri proprii, încasate sub forma decomision, din activitatea turistică - 3%

preţul cu ridicata, exclusiv accizele, pentrucarburanţii auto livraţi la intern - 25 %

valoarea în vamă pentru carburanţii autoimportaţi - 5 %

preţul cu ridicata, exclusiv accizele, pentruautoturisme livrate la intern -5%

valoarea în vamă a autovehiculelor şiremorcilor importate/închiriate/ leasing -

2,5%

tractoare şi vehicole pentru lucrări agricole- suma fixă/an

volumul de prime încasate de societăţile deasigurare şi reasigurare- 1%

veniturile realizate în acest domeniu - 9%

timbru social asupra jocurilor de noroc -10%

valoarea automobilelor noi din import cucapacitate cilindrică de peste 2000 cmc -

1% etc.

fondul de salarii brut realizat - 2%

II. Fonduri speciale derulate prin trezorerie

Nr.crt. Denumirea Actul normativ de constituirefondului

1 Fondul pentru Legea nr.26/1996 (Codul Silvic)regenerarea pădurilor

2 Fondul pentru Legea apelor nr. 107/1996amenajarealacurilor şi

râurilor

3 Fondul cinegetic Legea nr.103/1996şi al protecţiei

vânatului

4 Fondul Legea nr.22/1999cinematografic

Sursele de constituire

încasările realizate din valorificarea maseilemnoase - 20-25%

veniturile încasate - 25%

tarifele de atribuire a gestionării fonduluide vânătoare; tarifele percepute cetăţenilor

pentru acţiuni de vânătoare preţul de vânzare en gross al casetelorvideo înregistrate - 1,5%

preţul minutelor de publicitate - 3%

profit brut - 3% încasări provenite din difuzarea filmelor de

provenienţă străină - 10%

încasări provenite din difuzarea filmelorcare au interdicţie de vizionare pentru

minori - 20%




23/136


5 Fondul cultural O.G. nr.79/1998 (M.Of. nr. 313/1998 )naţional

H.G. nr. 459/1999 (M.Of. nr.285/1999)

6 Fondul de Legea nr. 18/1991, modificată prin Legeaameliorare a nr. 169/1997

fondului funciar

7 Fondul pentru O.G. nr. 99/1999reforma

economică

8 Fondul special O.G. nr. 96/1999 pentru reducerea

riscurilortehnologice la

utilaje,echipamente şi

instalaţiiindustriale

9 Fondul naţional O.U.G. nr. 146/1999de solidaritate inmetalurgie

valoarea încasărilor din vânzarea bunurilorculturale mobile, a imobilelor monumente

istorice, publicăţii cu conţinut erotic, vânzareasau închirierea discurilor, compact discurilor -

1-20%

valoarea terenului din contractul deînstrăinare - 200-400%

valoarea de circulaţie a terenurilor din

valoarea investiţiei actualizată cu ratainflaţiei - 0,2-1%

a mia parte a volumului cifrei de afacerianuală - ¼ taxe trimestriale

salariul realizat - 0,5% cifra de afaceri - 0,5%

III. Fonduri speciale care nu se derulează prin trezorerie

Nr. Denumirea fondului Actul normativ de Sursele de constituirecrt. constituire

21 Fondul de garantare a O.G. nr. 39/1996 capitalul social subscris - 1%depozitelor în sistemul suma totală a depozitelor persoanelor fizice

bancar existente în sold la 31 dec - 0,3%

22 Fondul de protecţie Legea nr.215/1997 valoarea producţiei de construcţii realizată şisocială a încasată de la beneficiar - 1,5%

constructorilor valoarea devizului de construcţii, cu corespondent

în devizul general al lucrării - 0,5%

23 Fondul de acţiuni şi O.U.G. nr. 159/1999 veniturile încasate din organizarea jocurilor deobiective cu caracter noroc

umanitar

24 Fondul pentru mediu Legea nr. 73/2000 şi O.U. 20% din valoarea încasată din exportul cu fiernr. 93/2001 vechi

30% din valoarea încasată pentru exportul dedeşeuri de metale neferoase

30% din valoarea încasată pentru exportul de buşteni

5% din valoarea de import a deşeurilor de hârtie 10% din valoarea încasată la comercializarea pe

piaţa internă a substanţelor periculoase şi a

produselor cu potenţial toxicologic ridicat asuprasănătăţii populaţiei alocaţii de la bugetul de stat, vărsăminte, donaţii,

sponsorizări, asistenţă financiară din partea persoanelor fizice sau juridice române sau străineetc.

25 Fondul România O.U.G. nr. 95/2001 abrogată 1% din veniturile în valută încasate din export prin O.U.G. nr. 163/2001 pentru partea din profitul impozabil care privind reglementarea unor corespunde ponderii acestor venituri în volumul

măsuri financiare total al veniturilor sponsorizări, donaţii, dobândă aferentă

disponibilităţilor fondului şi alte venituri.




24/136


Prezentăm în continuare modul de constituire şi gestiune a trei dintre acestefonduri :Fondul România

Se constituie în vederea promovării imaginii reale a ţării în exterior, segestionează în regim extrabugetar de către Secretariatul General al Guvernului şi se

aprobă ca anexă a bugetului acestuia. Sursele de constituire ale fondului sunt:a) o cotă de 1% care se plăteşte de către contribuabilii care au încasat printr-uncont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor realizatedin activitatea proprie, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Deşi reglementareaarată că „această cotă este adiţională celei prevăzute la art. 7/ alin. 1 din O.G.nr. 70/1994 privind impozitul pe profit republicătă” - în aplicare se constatăcă nu este adiţională, fapt ce ar însemna 5% + 1% aplicabilă profituluiimpozabil aferent ponderii veniturilor realizate din export, ci se aplică maiîntâi 1% la această baza - suma determinată devine cheltuială deductibilă şi baza impozabilă cu impozit pe profit se diminuează cu contribuţia la fond,

calculul fiind cumulat de la începutul anului. O cotă adiţională este atuncicând priveste aceeaşi bază impozabilă şi deci ar majora prin adiţie (prinadunare) o cotă deja stabilită (acest aspect a fost reglementat prin O.U.G. nr.163/2001 care a abrogat O.U.G. nr. 95/2001, procentul de 1% devenindadiţional cotei de 5% privind impozitul pe profit pentru operaţiunile deexport);

b) sponsorizări;c) donaţii;d) dobânda aferentă disponibilităţilor fondului;e) alte venituri precum alocarea pentru anul 2001 a sumei de 7 miliarde lei din

Fondul de Rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.Din acest fond se finanţează:a)

proiecte de promovare a imaginii României, realizate prin angajarea unorsesiuni specializate ale unor companii române şi străine;

b) realizarea unor pagini de prezentare a României în cotidiene de notorietatedin străinătate şi a unor emisiuni pe posturi de televiziune;

c) susţinerea editării de material documentar cu tematici diverse - prezentareagenerală a ţării - economie, turism, cultură - pe suporturi precum tipărituri,compact discuri, casete video, etc.;

d) proiecte de prezentare a economiei românesti în ansamblu sau a unor sectoareeconomice şi informării periodice destinate agenţiilor de rating, băncilor deinvestiţii, mediilor economice occidentale în general;

e)

sprijinirea apariţiei unor ziare şi publicăţii ale comunităţilor românesti dinţările vecine şi finanţarea unor programe de învăţământ la distanţă pentrutinerii de origine română din comunităţile românesti de pretutindeni, etc.

Controlul respectării obligaţiilor de plată ale contribuabililor la fond se efectuazăde către organele fiscale. Pentru angajarea cheltuielilor şi efectuarea plăţilor dinFondul România, Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernuluiîndeplineste atribuţiile ordonatorului principal de credite. Cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului România reprezintă limite maxime care




25/136


nu pot fi depăşite, în cadrul cărora se pot efectua angajamente şi plăţi. ExecuţiaBugetului de venituri şi cheltuieli ale Fondului se derulează prin contul 50304283422- „Disponibil pentru Fondul România”, deschis la Direcţia trezorerie şi contabilitate publică a municipiului Bucureşti pe seama Secretariatului General al Guvernului. Înacest cont se evidenţiază veniturile încasate ăentru constituirea Fondului, precum şi

plăţile dispuse de ordonatorul principal de credite. Persoanele juridice care datoreazăcontribuţia la constituirea acestui fond înregistrează lunar sumele datorate în debitulcontului 635 „cheltuieli cu alte impozite şi taxe” şi în creditul contului 447 „fondurispeciale/taxe şi vărsăminte asimilate”

Pentru neplata la termen a contribuţiei de 1% la FR se aplică majorări deîntîrziere conforn O.G. nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată prinLegea nr. 108/1996 ( de aici rezultă că este o creanţă bugetară). Modalitatea de calcul acontribuţiei de 1% este cea prevăzută de Instrucţiunile privind metodologia de calcul aimpozitului pe profit.Fondul special pentru promovarea turismului

S-a constituit şi a fost gestionat pe baza actelor normative:

Ordonanţa Guvernului nr.8 din 27 ianuarie 1998 privind constituireaFondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, publicătă înM.Of. 40 din 30 ianuarie 1998.

Hotărârea Guvernului nr. 511 din 21 august 1998 pentru aprobarea Normelormetodologice privind constituirea Fondului special pentru promovarea şidezvoltarea turismului, publicătă în M.Of. nr. 311 din 26 august 1998.

Legea nr. 23 din 27 martie 2000 pentru aprobarea O. G. nr. 8/1998 privindconstituirea Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, publicătă în M. Of. Nr. 135 din 30 martie 2000.

Hotărârea Guvernului nr. 276 din 22 februarie 2001 pentru completarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea Fondului special

pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, aprobate prin HotărâreaGuvernului nr. 511/1998, publicătă în M. Of. Nr. 119 din 8 martie 2001.Facilităţile stabilite de O.G. nr. 63/1997 pentru dezvoltarea turismului, aprobată

prin Legea nr. 187/1998 sunt următoarele: Pentru dezvoltarea turismului rural şi promovarea iniţiativei private, statul

român sprijină persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comercialecare au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice în pensiunituristice şi pensiuni agroturistice clasificate.

Persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale beneficiază defacilităţile acordate, potrivit legii, întreprinderilor mici şi mijlocii chiar dacănu îndeplinesc condiţii de număr de angajaţi şi venit anual, precum şi de

următoarele înlesniri:a) consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile disponibile, înformele şi condiţiile prevăzute de lege, suprafeţe de teren necesareconstruirii, dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi pensiuniagroturistice;

b) acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii, laracordarea la reţeaua electrică, la reţeaua de alimentare cu apă şicanalizare, precum şi la reţeaua de distribuire a gazului metan;




26/136


c) asistenţă tehnică de specialitate, sub toate formele, din partea MinisteruluiTurismului, în colaborare cu asociaţiile profesionale;

d) prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şiagroturistice;

e) includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil de turism

sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi pensiuniloragroturistice;f) acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum

10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare;dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din niveluldobânzii de pe piaţa bancară.

Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate în mediul rural, având ocapacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri,funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură spaţiispecial amenajate, cazarea turistilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din

alimentaţia turistilor cu produse din producţia proprie.Prevederile O.G. nr. 63/1997 se aplică şi persoanelor fizice, asociaţiilor familialeşi societăţilor comerciale, deţinătoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice,amplasate în satele sau în comunele care aparţin de oraşe, municipii, conform legii.

Activitatea de turism în cadrul pensiunilor turistice şi al pensiunilor agroturisticecuprinde servicii de cazare, de masă, de agrement, precum şi alte servicii asigurateturistilor pe perioada sejurului.

Persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale, sunt obligate să-şi menţină obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice şi a pensiuniloragroturistice pe toată perioada în care beneficiază de facilităţile prevăzute în O.G. nr.63/1997.

Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de servicii gratuite, precum şiasigurarea sumelor necesare acordării de credite cu dobândă preferenţială, se fac dinFondul special pentru dezvoltarea şi promovarea turismului, în limitele prevăzute deMinisterul Turismului.

Constituirea Fondului Special pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului are învedere următoarele:

realizarea politicii de dezvoltare şi promovare a turismului prin valorifcarea şi protejarea potenţialului turistic în România.

Bugetul Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului se aprobă caanexă la legea bugetului de stat.

se finanţează total sau parţial, programele şi activităţile de dezvoltare şi

promovare a produselor turistice din România, respectiv programele şiactivităţile de marketing şi de promovare turistică, reprezentare şi informareturistică în ţară şi în străinătate, creare şi dezvoltare de produse turistice, alteactivităţi de dezvoltare şi promovare a turismului, activităţi de autorizare şicontrol, în conformitate cu politica naţională în domeniul turismului.Sursele de constituire a fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea

turismului sunt:a) contribuţia pentru turism, de 3%, plătită de:




27/136


agenţii economici, persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activitateturistică, calculată asupra veniturilor realizate din serviciile turistice, inclusiv celedin alimentaţie publică; agenţiile de turism, calculată asupra veniturilor proprii, încasate sub formă decomision, din activitatea turistică.

Plătitorii menţionaţi mai sus pentru prestările de servicii contractate cu beneficiari din străinătate, persoane fizice sau juridice, a căror contravaloare seîncasează în valută la conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţională aRomâniei beneficiază de cota zero a taxei pe valoarea adăugată.

b) o parte din profitul net al Institutului Naţional de Formare şi Management pentru Turism, stabilită de Ministerul Turismului o dată cu aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli;

c) sponsorizări, în condiţiile legii.Au obligaţia de a calcula şi vărsa contribuţia la Fondul special pentru

promovarea şi dezvoltarea turismului toţi agenţii economici menţionaţi.Suma datorată se stabileşte lunar, prin aplicarea cotei de 3% asupra veniturilor,

fără TVA, realizate din activitatea turistică.Sumele astfel calculate se varsă lunar în contul Fondului special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care au fost stabilite.

Sunt exceptaţi de la plata contribuţiei de 3% pentru turism: agenţii economici din staţiunile balneoclimaterice, pentru serviciile de cazare,masă şi tratament, prestate cumulat, a căror contravaloare se decontează pe bazăde bilete de tratament; agenţii economici care prestează servicii turistice în pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice din mediul rural, în cazul în care nu sunt plătitori de taca pevaloarea adăugată.

Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului se repartizeazăastfel:a. 70% pentru acţiunile de marketing, promovare şi activităţi de autorizare şi

control în turism; b. 30% pentru acţiunile de creare şi dezvoltare de produse turistice.

Fondul pentru mediuCadrul normativ a fost asigurat de Legea nr. 73 din 4 mai 2000 privind Fondul

pentru mediu, publicătă în M.Of. nr. 207 din 11 mai 2000 şi de Ordonanţa de urgenţă nr.93 din 21 iunie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, publicătă în M.Of. nr. 347 din 29 iunie 2001.

Veniturile Fondului pentru mediu se constituie din:

b)

o cotă de 20% din valoarea încasată pentru exportul de fier vechi;c) o cotă de 30% din valoarea încasată pentru exportul de deşeuri de metaleneferoase;

d) o cotă de 30% din valoarea încasată pentru exportul de buşteni;e) o cotă de 5% din valoarea de import a deşeurilor de hârtie;f) o cotă din valoarea încasată la comercializarea pe piaţa internă a substanţelor

periculoase şi a produselor cu potenţial toxicologic ridicat asupra sănătăţii populaţiei, indiferent de provenieiţa acestora;




28/136


g) alocaţii de la bugetul de stat, vărsăminte, donaţii, sponsorizări, asistenţăfinanciară din partea persoanelor fizice sau juridice române sau străine;

h) sumele încasate din restituirea creditelor acordate, dobânzi, alte operaţiunifinanciare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

i) asistenţă financiară din partea unor organisme internaţionale;

j)

sumele încasate de la manifestări organizate în beneficiul Fondului pentrumediu.Sumele datorate se plătesc până la data de 25 ale lunii următoare celei în care s-a

desfăşurat activitatea, într-un cont de trezorerie al Fondului de mediu;Obligaţia calculării şi vărsării sumelor rezultate din aplicarea reglementărilor de

mai sus revine persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară respectivele activităţi.Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea proiectelor şi realizarea unui

număr limitat de categorii de obiective de interes public major, cu prioritate a proiectelor din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului. Categoriilespecifice de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anual având cascop transpunerea în practică a priorităţilor investiţionale şi vizează:

a)

controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizareaunor tehnologii curate; b) protecţia resurselor naturale;c) gestionarea sau reciclarea deşeurilor;d) tratarea şi/sau eliminarea deşeurilor periculoase;e) protecţia şi conservarea biodiversităţii;f) educaţia şi conştientizarea privind protecţia mediului;(3) Din Fondul pentru mediu sunt susţinute proiectele din categoriile

menţionate prin una sau mai multe din următoarele modalităţi:a) finanţarea proiectelor prin credite rambursabile sau nerambursabile; b) cofinanţarea unor proiecte finanţate din surse externe prin credite

rambursabile sau granturi;c) subvenţionarea totală sau parţială a unor dobânzi ale creditelor acordate de bânci;

d) garantarea unor credite interne pentru finanţarea proiectelor, în limita amaximum 60% din valoarea acestora.

Sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor, fiindutilizate cu aceiaşi destinaţie, cu excepţia sumelor alocate de la bugetul de stat

Test de autoevaluare 3.1.1. Alegeţi răspunsul corect:

a) deschiderea de credite bugetare este aprobarea dată ordonatorului principal de credite de către Ministerul FinanţelorPublice prin Trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare către ordonatorii de credite

secundari şi terţiari; de asemenea, autorizează efectuarea plăţilor din fondurile publice; b) deschiderea de credite bugetare este creditul acordat de Banca Naţională către Ministerul Finanţelor Publice prinTrezoreria statului, în limita căreia se pot credita plăţile din fondurile publice;

2. Alegeţi răspunsul corect:a) ordonanţarea cheltuielilor - este faza, în procesul execuţiei bugetare, prin care se confirmă că livrările de bunuri şi deservicii au fost efectuate şi că plata echivalentă poate fi efectuată din credite bugetare;

b) ordonanţarea cheltuielilor - este faza, în procesul execuţiei bugetare, prin care se semnează ordinele de plată cătretrezorerie;




29/136


Care sunt componentele sistemului bugetar?În loc de Explicaţi termenii specifici problematicii bugetare.rezumat Care sunt principiile bugetare şi abaterile practice înregistrate?

Cum se formează şi cum se utilizează fondurile bugetare speciale?Lucrare de verificare curs nr. 3Explicaţi abaterile de la principiile bugetare şi modul de formare şi utilizare a fondurilorspeciale (fondul pentru promovarea turismului, fondul pentru mediu şi fondul România)

Răspunsurile testelor de autoevaluareRăspuns 3.1

1.

a2. a


România de Mâine, Bucureşti, 2009[2]. Dobre E. Buget şi trezorerie publică, Editura ExPonto 2003[3]. Matei Gh. Negrea A. Dobre Elena, Finanţe Publice - Teorie, Practică,

Reglementări, Editura Ex Ponto, Constanţa 2002[4]. Moşteanu Roxana, Finanţe publice- partea I. Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, creditul şi datoria publică, Ed. Semne, Bucureşti, 1999

[5]. Moşteanu Tatiana, (coordonator) Buget şi trezorerie publică Ediţia a III-arevizuită Ed.Universitară, Bucureşti, 2008

[6]. Ungureanu A. Organizarea şi conducerea trezoreriei finanţelor publice încondiţiile economiei de piaţă în România, Ed. Conphys Rm. Vâlcea, 1996

[7]. Văşcu Barbu T. Bugetul statului şi agenţii economici, Ed. Didactică şiPedagogică R.A., Bucureşti, 1997

[8]. I. Văcărel şi alţii, Finanţe publice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,2000

[9].

Legea Finanţelor Publice nr. 500/2002 publicătă în M.OF. 597/ 13 aug. 2002 [10].

Colecţia Monitorul Oficial al României



30/136

Curs nr 4 - Criterii de grupare şi reguli de efectuare a cheltuielilor bugetar

Cursul Nr. 4

CRITERII DE GRUPARE ŞI REGULI DE EFECTUARE A

CHELTUIELILOR BUGETARE

Cuprins PaginaObiectivele Cursului Nr. 4 314.1 Criterii de grupare şi reguli de efectuare a cheltuielilor bugetare 31Lucrare de verificare Curs Nr. 4 36Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 36Bibliografie Curs Nr. 4 36




31/136

Curs nr 4 - Criterii de grupare şi reguli de efectuare a cheltuielilor bugeta

OBIECTIVELE Cursului nr. 4Principalele obiective ale Cursului Nr. 4 sunt:

• Înţelegerea modului de organizare a evidenţei veniturilor şi cheltuielilor

bugetare

•

Recunoaşterea clasificaţiei bugetare după criteriile de grupare a veniturilorşi cheltuielilor bugetare

• Cunoaşterea regulilor de efectuare a cheltuielilor bugetare

4.1 Criterii de grupare şi reguli de efectuare a cheltuielilor bugetareAsemenea criterii se folosesc de către autoritatea finanţelor publice din fiecare stat la

elaborarea clasificaţiei indicatorilor bugetari, pe baza cărora se întocmeşte şi seexecută bugetul. La noi, conform Legii Finanţelor Publice, clasificaţia bugetară estedefinită drept gruparea într-o ordine obligatorie şi după criterii unitare, precisdeterminate, a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în bugetele locale, în bugetulinstituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi în bugetul activităţilor finanţate dinvenituri extrabugetare. Clasificaţia bugetară se utilizează atât în faza de elaborare şiaprobare a bugetelor cât şi în execuţia acestora, servind la înscrierea în bugete aveniturilor în funcţie de provenienţa lor şi a cheltuielilor în raport de obiectivul saudomeniul căruia îi sunt destinate aceste cheltuieli.

Criteriile de gruparea veniturilor bugetare vizează:1. provenienţa - criteriu faţă de care veniturile sunt:a) venituri curente b) venituri din capitalc) sume defalcate din veniturile altor bugeted) subvenţiie) donaţii

Clasificaţie bugetară

f)împrumuturi2. periodicitatea cu care se încasează - criteriu faţă de care veniturile sunt:g) venituri curenteh) venituri din capitalCele curente se încasează periodic în exerciţiul bugetar şi pot fi estimate an de an

pe baza reglemtărilor financiare şi fiscale. Cele din capital se încasează la intervaleneregulate de timp, de regulă prin valorificarea unor bunuri ale statului şi exploatarea proprietăţii publice.

3. caracterul fiscal sau nefiscal al veniturilor bugetare - criteriu faţă de careveniturile curente sunt venituri fiscale (prelevări din impozite şi taxe) şi veniturinefiscale (vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte de lainstituţiile publice, veniturile instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate).

Această ultimă grupare a veniturlor nefiscale este urmarea procedurii diferite definanţare bugetară a instituţiilor publice care poate fi:

i) finanţare integrală de buget pentru susţinera cheltuielor bugetare şi vărsareaintergrală a veniturilor încasate

j) autofinanţarea instituţiilor publice din venituri proprii şi vărsarea excedentului, la buget.

În practica financiară şi statistică a statelor lumii şi a organismelor internaţionale sefolosesc următoarele tipuri de clasificaţie: administrativă, economică, funcţională,




32/136


financiară şi clasificaţii mixte sau combinate folosite de organismele internaţionale.

1. Clasificaţia administrativă* - are la bază criteriul instituţiilor prin care seefectuează cheltuielile publice: ministere, departamente, instituţii publice autonome,unităţi administrativ-teritoriale (judeţe).

Această grupare este utilă deoarece alocaţiile bugetare se stabilesc pe beneficiari aicheltuielilor bugetare, în sensul de ordonatori de credite bugetare.Clasificaţia în profil departamental prevede ordonatorii principali de credite grupaţi

în două categorii:k) ministere şi alte organe centralel) judeţe, municipiul Bucureşti şi sectorul agricol IlfovPentru venituri clasificaţia indică provenienţa departamentală şi administrativă.2. Clasificaţia funcţională - foloseşte drept criteriu de grupare a veniturilor şi

cheltuielilor bugetare domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijateresursele financiare publice. Ele reflectă obiectivele politicilor financiare ale statului.

Criteriul domeniilor, ramurilor, sectoarelor de activitate este important deoarece

defineşte de fapt sursa bugetară şi nevoia publică pe domenii, sectoare, ramuri deactivitate.Structura economică şi funcţională este proprie atât veniturlor bugetare cât şi

cheltuielor bugetare. Structura cheltuielor bugetare este urmărită atât în plan cât şi înexecuţie mai atent deoarece în acoperirea nevoilor generale ale societăţii structuracheltuielilor este esenţială, pe când în finanţarea nevoilor generale ale societăţii volumulresurselor este esenţial şi mai puţin importantă structura. Nu întâmplător la cheltuieliclasificaţia economică şi funcţională este menţionată expres.

În România, conform Legii Finanţelor Publice aceste domeniile de finanţare sunt:a) domeniul social în care se utilizează resursele financiare ale statului pentru

învăţământ, sănătate, ocrotire şi asigurări sociale, cultură, artă, activităţi detineret şi sport, protecţia şi refacerea mediului înconjurător;

b)

domeniul susţinerii unor programe prioritare de cercetare-dezvoltare;c) domeniul economic în care se finanţează realizarea de investiţii şi alte acţiuni

economice de interes public, acordarea de subvenţii şi facilităţi economice înlimita alocaţiilor bugetare aprobate.

d) domeniul apărării ţării, al ordinii publice şi siguranţei naţionale;e) domeniul finanţării administraţiilor publice locale şi centrale;f) domeniul datoriei publice care se referă la remunerarea datoriei publice

(dobânda plătită pentru datoria publică şi cheltuielile determinate de emisiuneaşi plasarea instrumentelor de datorie publică).

3. Clasificaţia economică - foloseşte drept criteriu de grupare a cheltuielilor naturaacestora de a fi destinate nevoilor curente şi de dezvoltare a sistemului public, în timp ceveniturile sunt grupate după provenienţă. Astfel, clasificaţia economică:

a) împarte cheltuielile în: curente (de funcţionare) şi de capital (de investiţii). Cheltuieli curente - asigură întreţinerea şi buna funcţionare a instituţiilor

publice, asigură finanţarea acţiunilor publice şi reprezintă un consum definitiv dePIB, drept pentru care aceste cheltuieli curente se efectuează anual.

* În OMF 1394/95 această clasificaţie apare sub denumirea de clasificaţie în profil departamental




33/136


Cheltuieli de capital (de investiţii) - se concretizează în achiziţionarea de bunuricu folosinţă îndelungată; sunt destinate atât sferei materiale dar şi sferei deactivităţi social-culturale (finanţarea construcţiei de şcoli, spitale, aşezăminte decultură sau administrative).

Aceste cheltuieli de capital nu reprezintă un consum definitiv de PIB ci numai un

consum temporar, deoarece investiţiile efectuate atât în sfera producţiei materiale cât şi însfera activităţilor social-culturale pot avea efecte latente, potenţiale în activitateaeconomico-socială a ţării.

Aceste cheltuieli de capital conduc la dezvoltarea şi modernizarea patrimoniului public.

b) împarte cheltuielile în: publice (administrative) şi de transfer (redistribuire). Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea

serviciilor publice, a prestaţiilor şi dotărilor necesare bunei funcţionări ainstituţiilor publice.

Acest gen de cheltuieli pot fi curente sau de capital. Cheltuielile de transfer - reprezintă trecerea unor sume de bani de la buget la

dispoziţia unor persoane juridice (instituţii cu activităţi autofinanţate,întreprinderi productive) sau unor persoane fizice (şomeri, studenţi, elevi), sau potconstitui chiar sume de echilibrare a bugetelor locale.

Pot avea un caracter economic (subvenţii pentru stimularea producţiei sau redresarefinanciară), sau caracter social (burse, pensii, ajutoare, indemnizaţii sociale).

Transferurile sunt consolidabile sau neconsolidabile, în funcţie de legăturile pe carele implică între diferitele verigi ale sistemului bugetar.

Pentru venituri clasificaţia indică periodicitarea, sursa de provenienţă şi caracterul fiscalsau nefiscal.

4. Clasificaţia financiară - este folosită în diferite state ale lumii şi reprezintăgruparea cheltuielilor în funcţie de momentul în care se efectuează cheltuielile şi în

funcţie de modul în care se afectează resursele financiare publice. Din acest punct devedere, cheltuielile sunt: definitive, temporare şi virtuale (posibile).a) Cheltuielile definitive - finalizează distribuţia resurselor financiare şi cuprinde

cheltuielile curente şi de capital. Majoritatea cheltuielilor publice au caracterdefinitiv şi sunt prevăzute în posturi distincte în bugetul public.

b) Cheltuielile temporare - sunt urmate de finalizări prin plăţi cu scadenţe certe;majoritatea acestor cheltuieli se referă la operaţiuni de trezorerie şi suntevidenţiate în conturi soeciale de trezorerie. Aceste cheltuieli nu figurează în bugetul public ci se gestionează separat prin trezoreria publică.

c) Cheltuielile virtuale (posibile) - sunt cheltuieli specifice pe care bugetul de statle efectuează în anumite condiţii. De exemplu, garanţii acordate de stat pentru

împrumuturi contractate în economie.În general, cheltuielile publice pot fi: cu sau fără prestaţie, definitive sau provizorii,speciale sau generale.

Cheltuielile fără contraprestaţie - au caracter/forma alocaţiilor bugetare şireprezintă o finanţare definitivă fără contraservicii din partea beneficiarului(burse, alocaţii pentru copii);

Cheltuielile publice cu contraprestaţie - sunt mai puţin frecvente; de exempluacordarea de împrumuturi ce presupun încasarea de dobânzi.




34/136


Dintr-un alt punct de vedere, acela al rolului cheltuielilor publice în procesulreproducţiei sociale, acestea pot fi: cheltuieli reale/negative şi cheltuielieconomice/pozitive.

Cheltuielile reale - sunt cheltuielile cu întreţinerea aparatului de stat, a ordinii publice;

Cheltuielile economice (pozitive) - sunt investiţiile efectuate de stat pentrufinanţarea activităţiilor economice, pentru dezvoltarea şi modernizareaeconomiei dar şi a sferei social culturale.

Ele nu au efect direct în crearea de valoare adăugată, dar reprezintă o investiţie îneconomie ce poate dezvolta efecte pozitive în viitor.

5. Clasificaţia bugetară folosită de instituţii specializate ale ONU are la bază 2clasificaţii importante: cea funcţională şi cea economică.

a) Clasificaţia funcţională ONU - grupează veniturile şi cheltuielile publice astfel: pentru servicii publice geneale, pentru apărare, pentru educaţie, pentru protecţiesocială, pentru locuinţe şi servicii comunale, pentru recreaţie, cultură şi religie, pentru acţiuni economice şi alte cheltuieli (cercetarea);

b)

Clasificaţia economică ONU - se referă la cheltuieli pentru consum final şidobânzi aferente datoriei publice, subvenţii de exploatare şi transferuri pentruformarea brută de capital.

În România, cuprinderea în buget a veniturilor şi cheltuielilor publice se alinează lacriteriile utilizate în clasificaţia ONU, folosindu-se grupările: economică, funcţională şiîn profil departamental (administrativă). Clasificaţia bugetară în România se referă la:

1. clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice2. clasificaţia în profil departamental.

Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice aprobată de MinisterulFinanţelor Publice prin OMFP 1954/2005, ţine seama de necesitatea corelăriiclasificaţiei bugetare cu Sistemul conturilor naţionale şi cu Manualul de statistica

finanţelor publice, editia 2001 şi de respectarea standardelor organismelorinternaţionale privind compilarea şi prezentarea statisticilor privind finanţele publice, învederea îmbunătăţirii structurii şi a transparenţei operaţiunilor desfăşurate pe seamafondurilor publice, precum si a angajamentului României privind implementareaacquis-ului comunitar în domeniul Finanţelor publice (asumat prin documentul de pozitie la capitolul 11 - Uniunea Economică şi Monetară). Clasificatia indicatorilor privind finanţele publice include următoarele componente:

a) Clasificaţia indicatorilor privind bugetul de stat;

b) Clasificaţia indicatorilor privind bugetele locale;

c) Clasificaţia indicatorilor privind bugetul asigurarilor sociale de stat;

d) Clasificaţia indicatorilor privind bugetul asigurarilor pentru somaj;

e) Clasificaţia indicatorilor privind bugetul Fondului naţional unic de asigurari sociale desanatate;

f) Clasificaţia cheltuielilor din credite externe;




35/136


g) Clasificaţia cheltuielilor din credite interne;

h) Clasificaţia indicatorilor privind bugetul fondurilor externe nerambursabile;

i) Clasificaţia indicatorilor privind buget

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	antonia-maria-zaharia
View:	224 times
Download:	0 times

Caiet de Studiu Individual Pentru Buget Si Trezorerie Publica Elena Dobre .Constanta Ovidius...

Documents