Caiet de Sarcini_remezeu

Contract nr.323/24.08.2011 Regularizare si aparare de mal paraul Remezeu, comuna Vicovul de Jos, jud. Suceava - FAZA PT+CS

B O R D E R O U

A. GENERALITĂŢI

B. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

TERASAMENTE

C. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

APĂRĂRI DE MAL CU GABIOANE, GEOTEXTIL, ANROCAMENTE DIN

PIATRA BRUTA

D. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN

BETON

E. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA

PEREU ZIDIT DIN PIATRA BRUTA

F. CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA SUDURILOR

G. CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA COFRAJELOR

H. RECEPTIA LUCRĂRILOR

I. SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

J. PROTECŢIA MEDIULUI

ANEXA NR.1 – LISTA STAS- urilor şi NORMATIVELOR ÎN VIGOARE

VALABILE PENTRU LUCRĂRILE DIN PREZENTA DOCUMENTAŢIE

SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 1


A. GENERALITĂŢI



1. DOMENIUL DE APLICARE1.1. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplică la realizarea lucrărilor din

cadrul investitiei: “Regularizare si aparare de mal paraul Remezeu, comuna Vicovul de

Jos, judetul Suceava”.

El cuprinde condiţiile tehnice comune execuţiei lucrărilor de excavaţii, umpluturi,

transporturi, lucrări de betoane, lucrări de consolidare de mal, controlul calităţii şi

condiţiile de recepţie.

1.2. Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru toate unităţile de execuţie

care realizează lucrările de mai sus.

1.3. Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea

contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii., actualizata la data prezentei;

- Hotărârea nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din ordonanţa de Urgenta a

Guvernului nr.34/2006 cu modificările si completările ulterioare;

- Hotărâre nr. 1337/27.09.2006 privind completarea Hotărârii Guvernului nr.

925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea

contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de

lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

- HG 925 /1995 de aprobare a regulamentului de verificare şi expertizare

tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor;

- Legea nr. 10/18 ian. 1995 – privind calitatea în construcţii;

- HG272/1994 - Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii;

- HG273/1994 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente acestora;

- Norme de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei;

- Legea nr. 90/23 iulie 1996 – Legea protecţiei muncii;

- Legea nr.107/1996 – Legea apelor;

- Legea nr. 112/2006 şi 310/2004 – Legi ce completeză şi modifică Legea

apelor nr.107/1996;

- HG nr. 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind

calitatea în construcţii;



- Legea nr. 137/1995 – Legea protecţiei mediului;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- HG nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate

pentru şantierele temporare sau mobile;

- Legea 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă ;

- HOTĂRÂRE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al

documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi

metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de

intervenţii;

- ORDIN nr. 863 din 2 iulie 2008 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi

locuinţelor pentru aprobarea "Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea

Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-

economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de

elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii";

- ORDIN nr. 276/2009 al ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei pentru

modificarea şi completarea Instrucţiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea

Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-

economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de

elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,

aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 863/2008.


http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=88338


2. PREVEDERI GENERALE2.1. La executarea lucrărilor cuprinse in prezenta documentaţie se vor respecta

prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi

nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Beneficiarul şi constructorul răspund de indicaţiile tehnice cuprinse în caietul

de sarcini şi pot face observaţii scrise la prezenta redactare a condiţiilor tehnice în

termenul legal privind avizarea documentaţiilor tehnice.

2.3. Lucrările prevăzute în prezentul caiet de sarcini se vor executa conform

prevederilor proiectelor, standardelor şi normativelor în vigoare.

2.4. Pentru execuţia în cele mai bune condiţii tehnice a lucrărilor se stabilesc

următoarele sarcini pentru factorii responsabili:

2.4.1. Beneficiarul are următoarele atribuţii:

Să anunţe telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a

unor neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împiedica

desfăşurarea lucrărilor;

Să verifice permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi în caietul

de sarcini;

pentru lucrările cu caracter ascuns va semna toate procesele-verbale de

lucrări ascunse, inclusiv rezultatele obţinute pe probe recoltate;

Să solicite asistenţa tehnică de specialitate proiectantului şi altor unităţi

(studii, cercetare) pentru execuţia şi verificarea lucrărilor;

Să deconteze lucrările real executate numai dacă acestea respectă

prescripţiile proiectului de execuţie, caietul de sarcini şi dispoziţiile de şantier;

Să supravegheze execuţia lucrărilor în strictă conformitate cu

documentaţiile existente;

Să atesteze la recepţie, (prin procese verbale de lucrări ascunse), lucrările

executate;

Să admită la decontare lucrările executate doar dacă acestea corespund

cantitativ şi calitativ, conform documentaţiilor;

2.4.2. Antreprenorul are următoarele atribuţii:

are obligaţia, conform condiţiilor generale şi speciale de contractare, să

studieze documentaţia tehnica pusă la dispoziţie de beneficiar, să examineze terenul şi

amplasamentul lucrărilor, să obţină orice informaţii suplimentare pe care le consideră

necesare, astfel încât să poată aprecia şi lua pe proprie răspundere condiţiile şi

dificultăţile de execuţie a lucrărilor.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 5


să execute lucrările în conformitate cu proiectul şi caietul de sarcini;

să nu modifice soluţiile date în proiect şi în caietul de sarcini, decât cu

acordul scris al proiectantului şi beneficiarului, înainte de a începe execuţia unor lucrări

cu tehnologie modificată;

va colabora cu proiectantul şi beneficiarul la ţinerea la curent a caietului de

sarcini si indeplinirea prevederilor acestuia;

să ţină la zi, în scris, toată documentaţia privind calitatea lucrărilor;

să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi a

muncitorilor, aprovizionându-se din timp cu utilaje şi materiale necesare;

să anunţe telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a

unor neconcordanţe a proiectelor cu terenul, a lipsei unor detalii ce ar împiedica


să efectueze verificări suplimentare cerute de proiectant şi beneficiar.

costul încercărilor suplimentare solicitate se suportă după cum urmează:

-de către antreprenor, dacă se datorează unor vicii de execuţie;

-din devize suplimentare dacă rezultatele sunt corespunzătoare, sau dacă

rezultatele necorespunzătoare nu sunt determinate de vicii de execuţie;

lucrările de remediere a defecţiunilor de execuţie se suportă:

-de către antreprenor, dacă defecţiunile se datorează unor vicii de execuţie;

-din devize suplimentare dacă defecţiunile nu sunt determinate de vicii de

execuţie.

să oprească lucrările, la solicitarea scrisă a proiectantului şi beneficiarului, şi

să execute remedierile solicitate, după executarea remedierilor va putea relua lucrările

cu acordul scris al beneficiarului sau proiectantului;

să solicite asistenţa tehnică proiectantului sau altor unităţi de specialitate

pentru asigurarea verificării calităţii lucrărilor;

să asigure întocmirea, ţinerea la curent şi înaintarea la beneficiar şi

proiectant a tuturor fişelor, buletinelor cu rezultatele analizelor de laborator solicitate prin

caietul de sarcini şi prin fazele determinante pe perioada execuţiei şi va viza pe propria

răspundere autenticitatea datelor înscrise, iar fişele întocmite de constructor vor fi vizate

de către beneficiar în condiţiile arătate mai sus;

va analiza rezultatele prelucrării datelor obţinute pe parcursul execuţiei şi va

lua toate măsurile de îmbunătăţire, stabilite de comun acord cu proiectantul şi

beneficiarul;



să obţină avizul scris al proiectantului şi beneficiarului şi să ţină la zi, în scris,

toată documentaţia privind calitatea lucrărilor;

să organizeze serviciul C.T.C. intern pentru verificarea permanentă a calităţii

lucrărilor executate;

va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi

muncitorilor, aprovizionându-se din timp cu materiale şi utilaje necesare;

va organiza serviciul propriu de control al calităţii lucrărilor, care va urmări

execuţia în conformitate cu normele în vigoare, proiectul şi caietul de sarcini;

va ţine la curent Procesele verbale de lucrări ascunse , pe care le va

prezenta la recepţia tronsoanelor şi semnare delegatului beneficiarului, va asigura

difuzarea acestora la proiectant şi beneficiar;

va anunţa proiectantul pentru controlul lucrărilor în fazele determinante,

înainte cu 5 zile;

pentru respectarea prevederilor caietului de sarcini şi a tuturor prevederilor

din normativele şi standardele în vigoare, constructorul îşi va asigura un control intern

permanent prin personalul de conducere din antrepriză, brigăzi, laboratorul de şantier şi

corpul de control tehnic.

Sarcinile principale ale laboratorului de şantier sunt:

- verificarea calităţii materialelor şi certificarea condiţiilor tehnice impuse;

- urmărirea condiţiilor de punere în operă a lucrărilor;

- semnalarea imediată a beneficiarului şi proiectantului în cazul oricăror

neconcordanţe.

să întocmească şi să predea beneficiarului de investiţie documentaţia legală

pentru Cartea tehnică a construcţiei, conform Anexei nr. 6 la HGR 273/1994 care

aproba “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente

acestora”.

2.4.3. Proiectantul are următoarele atribuţii:

să acorde asistenţă tehnică constructorului şi beneficiarului;

să urmărească periodic execuţia lucrărilor în conformitate cu documentaţiile;

se va prezenta pe şantier în termen de cel mult 3 zile la solicitarea telefonică

a beneficiarului sau a antreprenorului, în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute şi a

unor neconcordanţe ale proiectului cu terenul, a lipsei unor detalii ce împiedică


să verifice elementele principale de trasare ale lucrărilor;



să oprească, în scris, execuţia lucrărilor care nu corespund documentaţiilor şi

să informeze în cel mult 24 de ore după constatare beneficiarul şi antreprenorul, după

cum urmează:

-nerespectarea proiectului şi a caietului de sarcini;

-neexecutarea de către antreprenor a verificărilor solicitate de proiectant;

-constatarea utilizării de către antreprenor a unor materiale necorespunzătoare

cerinţelor caietului de sarcini;

-nerespectarea tehnologiei execuţiei conform proiectului şi caietului de sarcini.

-să analizeze operativ orice propunere a beneficiarului şi antreprenorului cu privire

la îmbunătăţirea soluţiilor propuse şi a caietului de sarcini pe care le va ţine la curent cu

normativele şi instrucţiunile noi apărute;

-va aduce la cunoştinţa beneficiarului şi antreprenorului orice schimbare de soluţie

apărută ca urmare a adaptării proiectului la eventualele situaţii apărute pe parcursul

execuţiei.

- constatarea utilizării unor materiale de umplutură necorespunzătoare;

- nerespectarea tehnologiei de punere în operă a umpluturilor pentru umpluturile

laterale constucţiilor ;

- când se constată, că la schimbarea sursei de aprovizionare (a carierei de

pământ), nu s-au realizat analizele de laborator specifice ( proctor normal,

granulometrie, conţinut de materii organice, greutate volumică în stare naturală etc.) ;

- constatarea neprevalării şi neefectuării de către constructor a probelor solicitate

prin caietul de sarcini şi de normativele în vigoare;

- constatarea utilizării unor materiale ( ciment, agregate pentru betoane, oţel beton

etc.) necorespunzatoare ;

- nerespectarea tehnologiei de fabricaţie a betonului şi, în principal, neutilizarea

dozatoarelor gravimetrice ;

- nerespectarea reţetei de beton prescrisă de laboratorul de şantier ;

- nevibrarea corespunzătoare a betonului ;

- neîntocmirea fişelor de betonare ;

- va opri condiţionat lucrările până la luarea măsurilor corespunzatoare de către

constructor. Lucrările se vor relua pe baza unei dispoziţii de şantier dată de

beneficiar ;

- neîntocmirea proceselor verbale de lucrări ascunse;



În cazul altor abateri de la caietul de sarcini, lucrările vor fi reîncepute imediat

după remedierea de către constructor a abaterilor constatate pe baza unei dispoziţii de

şantier dată de beneficiar .

3. DESCRIEREA LUCRARILORObiectivele avute în vedere pentru amenajarea pârâului Remezeu în localitatea

Vicovul de Jos, județul Suceava sunt următoarele:

- lucrari de regularizare albie: 3255 m

- lucrari de aparari de maluri: 3118 m

- praguri de rupere de panta: 14 buc

- traverse de stabilizare a albiei: 19 buc

- podete dalate: 1 buc

Lucrarile de regularizare a albiei constau în recalibrarea albiei pârâului Remezeu

pe o lungime de 3255 m, cu o lăţime variabilă la fund cuprinsă între 3,00 m şi 7,00 m, cu

panta talvegului proiectat cuprinsă între 1,2 % şi 3.0% si taluze având înclinarea 1: 1,5.

Adâncimea apei în albia recalibrată pentru debitul maxim cu asigurarea da 1% este

variabilă pe tronsoane, între 1,50 m si 2,50 m.

Lucrarile de aparari de maluri sunt propuse in soluţia constructiva zid de sprijin din

gabioane pe o lungime de 3118 m.

Apărările de mal sunt proiectate cu înălţimi diferite funcţie de adâncimea apei la

debitul de calcul pe tronsonul respectiv, astfel:

- 3008m cu H = 2,00 m, latimea la fundatie 1,50 m si la coronament de 1,00 m;

- 110m cu H = 1,50 m, latimea la fundatie 1,50 m si la coronament de 0,50 m;

Pentru protecţia împotriva plutitorilor se propune betonarea cu un strat de beton de

10 cm. Toate lucrarile se pozeaza pe o saltea de 3,00 m latime, cu o grosime de 30 cm.

Pragurile de rupere de panta sunt constituite din gabioane, propunându-se 14

bucăți cu următoarele dimensiuni:

- 14 buc avand H = 0.50m

Traversele pentru stabilizarea fundului albiei regularizate sunt în număr de 19 buc și

sunt constituite din gabioane cu H = 1,00 m, lăţime de 1,00 m, încastrate in maluri pe o

lăţime de minim 1,50 m, acoperite cu saltea de gabioane de 0,30 m grosime. Traversele

sunt incastrate in aparari de mal, stanga-dreapta, pe lungime de 5,00 m pe fiecare mal si

2,50 m ziduri intoarse.

Podetul dalat este din beton având H = 3,20 m, deschiderea L = 5,00 m si lăţimea

carosabilului B = 6,00 m.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 9




B. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE



CUPRINS

1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

2. MATERIALE FOLOSITE

3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

4. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

5. INTREŢINEREA IN PERIOADA DE GARANŢIE



1. DESCRIEREA LUCRĂRILORLucrările prevăzute în acest caiet de sarcini se refera la lucrarile de terasamente

executate in cadrul amenajarilor efectuate pe paraul Remezeu, respectiv la lucrarile de

excavatii pentru calibrarea albiei si la umpluturile pentru realizarea suprainaltarilor de

mal pentru protectia impotriva inundatiilor in zonele cu inaltime redusa a albiei precum

si in spatele lucrarilor de consolidare a malului.

Realizare lucrarilor de umpluturi se va realiza cu materialele locale rezultate din

lucrarile de calibrare a albiei. Realizarea umpluturilor se face in urma inlaturarii stratului

vegetal cu grosimea de 0,15 m.

Clasa de importanta a lucrărilor proiectate este conform STAS 4273-83 clasa a IV,

categoria de importanta a constructiei este in conformitate cu H.G. 766/1997 şi cu

Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, categoria C – Normala.

Verificarea documentatiei se face pentru “A7 - Rezistenta si stabilitate pentru

constructii si amenajari hidrotehnice; B5 - Siguranta in exploatare pentru constructii si amenajari

hidrotehnice” conform prevederilor H.G. 925/1995 şi Ordin M.L.P.A.T. 39/D/1996.

Tehnologia de execuţie adoptată trebuie să fie conform proiectului tehnic. Orice

modificare faţă de tehnologia propusă nu trebuie să afecteze calitatea lucrărilor

executate.

2. MATERIALE FOLOSITEPământ vegetal, pământuri pentru umpluturi, apa de compactare

2.1. Pentru aceasta, pământul vegetal rezultat din decopertarea amprizei

umpluturilor şi carierei va fi conservat prin depozitare în afara zonei de lucru şi utilizat

numai pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate.

2.2 În conformitate cu Studiul Geotehnic, parte integrantă a Proiectului Tehnic,

principalii parametri fizico-mecanici ai pământurilor şi rocilor ce se găsesc în cadrul

amplasamentul lucrării ca teren de fundare sunt:

Tip litologicPresiunea

convenţională (valoare de bază)

pconv (kPa)

Coeficientul de frecare pe

talpa fundaţiei μ (-)

Coeficientul lui Poisson

ν(-)Coeficientul de permeabilitate

k (cm/s)

Pietriş cu bolovănis şi nisip – albia minoră 500-550 0,50-0,55 0,28 100-150

Pietriş cu bolovăniş şi nisip în matrice

semicoezivă - maluri450-500 0,45-0,50 0,28-0,29 50-100

Roca de bază (marne și argile cenușii) 250 0,28-0,32 0,35-0,38 0,01



2.3. Nu se vor utiliza în umpluturi pământurile organice, mâlurile, nămolurile,

pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele

de consistenţă sub 0,75), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% materii

organice. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ sau cu conţinut de materii

organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

2.4. Conform: “NORME ORIENTATIVE DE CONSUMURI DE RESURSE PE

ARTICOLE DE DEVIZ PENTRU LUCRĂRILE DE TERASAMENTE – Ts -” ediţia 1981,

pământurile în care se vor executa săpături se încadrează în următoarele categorii:

Nr.

crt. Denumirea

pământurilor sau rocilor dezagregate

Pro

prie

tăţi

coez

ive

Categoria de teren după modul de comportare la săpat

Gre

utat

e m

edie

în

situ

(kg/

m3 )

Afâ

nare

a du

pă

exec

utar

ea

săpă

turii

(%)

Manual Mecanizat

lopa

ta,

cazm

a,

etc.

Exca

vato

r

Bul

doze

r

Moto

scre

per

1 Pământ vegetal slabe uşor I I I 1200-1400 14-28

2Pietriş cu bolovăniş şi nisip în matrice semicoezivă - maluri

slab coezive

foarte tare III III III 1950-2150 14-16

3 Pietriş cu bolovănis şi nisip – albia minoră

necoezive


4 Roca de bază alterată coezivă tare II II II 2100-2150 25-30

5 Roca de bază nealterată Foarte coezivă


2.5. Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu

trebuie să conţină materii organice în suspensie.

2.6. Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu

se va face decât cu aprobarea beneficiarului, în care caz se vor preciza şi modalităţile

de utilizare.

3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR3.1. Pichetajul lucrărilor3.1.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la

executarea trasării lucrării prin pichetare conform planului de trasare, a reperilor şi

coordonatelor punctelor principale ale traseului stabilit de proiectant.

3.1.2. Reperii de trasare se predau pe teren de către delegaţi ai proiectantului, în

prezenţa beneficiarului, pe bază de proces-verbal.

3.1.3. Trasarea lucrarilor se va face utilizand cate o baza de trasare pe fiecare

mal, in cazul consolidarilor de mal si o baza de trasare pentru definirea axei de

recalibrarea albiei.



Baza de trasare se afla in cazul consolidarilor de mal la spatele zidului de

gabioane si este definita ca axa de trasare ce reprezinta o linie continua, ale carei

capete si puncte de inflexiune sunt marcate pe planul de situatie. Axa de trasare a

recalibrarii albiei este reprezentata prin linie punctata pe mijlocul zonei de recalibrare.

Materializiarea cu picheti a acestora se va face cu ajutorul coordonatelor in

sistemul naţional de proiecţie STEREO 70, plan de referinta Marea Neagra 75.

Pentru trasarea lucrarilor se vor picheta inceputul si sfarsitul fiecarei zone

consolidate si profilele transversale curente. Pozitia pichetilor care marcheaza inceputul

si sfarsitul consolidarii este data prin coordonate. Pozitia si orientarea profilelor

transversale se va determiana prin distante si unghiuri masurate fata de baza de

trasare.

Amplasarea in teren a lucrarii se va face masurand, pe directia profilului

transversal, distanta de la baza de trasare pana la muchia dinspre apa a saltelei de

gabioane.

Coordonatele punctelor de trasare sunt prezentate pe planul de situatie si sunt

prezentate diferentiat pentru consolidare mal stang, mal drept precum si pentru

recalibrarea albiei. Odată cu realizarea pichetajului, în afara axelor, antreprenorul va

materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

- punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

- înclinarea taluzurilor.

3.1.4. Recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar, în prezenţa

antreprenorului şi a proiectantului. Se interzice folosirea lucrărilor de trasare

nerecepţionate.

3.1.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi de

a-i restabili dacă este necesar.

Această operaţie nu poate totuşi să fie efectuată decât după ce se obţine

aprobarea dirigintelui în scris, cu cel puţin 24 ore în avans.

3.1.6. Marcarea zonelor de lucru se va face astfel încât să fie vizibilă şi să poată fi

refăcută rapid în caz de deteriorare.

3.1.7. Profilele transversale pe axele lucrărilor se materializează pe teren de

constructor, în amplasamentele prevăzute în proiect, prin borne de beton sau picheti de

lemn amplasate în exteriorul amprizei lucrărilor de executat.

3.1.8. Toleranţele admise la trasare sunt:

•axele longitudinale ale lucrărilor ±1 cm. abatere transversală între borne;

•poziţia profilelor transversale ±5 cm;SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 15


•cotele reperilor de sprijin a trasărilor ± 2 cm.

3.2. Lucrări pregătitoareTehnologia de executare a lucrarilor cuprinde:

- taierea vegetatiei si doborârea arbustilor

- degajarea terenului pe directia de doborâre a arbustului

- taierea crengilor, a vîrfurilor si transportarea lor prin purtare manuala în depozite

- sectionarea trunchiului, cojirea si olaritul partilor sectionate

- îndepartarea bustenilor prin corhanire, inclusiv stivuirea

- scoaterea cioatelor sau a radacinilor cu mijloace manuale

- despicarea buturugilor si sectionarea radacinilor cu mijloace manuale în vederea

transportului prin purtare manuala si prin tragere cu tractorul.

3.2.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele

lucrări pregătitoare în limita amprizei:

- defrişări;

- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;

- decaparea şi depozitarea pământului vegetal.

3.2.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea pomilor şi

arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile de pe ampriza lucrarilor.

3.2.3. Curăţirea suprafeţelor acoperite cu tufişuri şi arbuşti (10 cm) se va face

manual prin tăierea acestora, iar materialul rezultat va fi transportat şi depozitat în afara

amprizei lucrărilor.

3.2.4.Terenurile acoperite cu vegetaţie (arbori) cu diametre cuprinse între 10-50

cm vor fi defrişate mecanizat după ce s-a degajat terenul pe direcţia de prăbuşire a

acestora.

După doborârea arborilor, aceştia vor fi curăţaţi mecanic de crengi şi vârfuri în

vederea transportului şi depozitării.

3.2.5. După defrişarea suprafeţelor şi depozitarea materialului lemnos se va curăţi

terenul de cioate (tulpină şi rădăcină) parţial manual, parţial mecanizat.

Cioatele rezultate vor fi transportate şi depozitate prin purtare directă şi mecanizat.

3.2.6. Depozitele pentru materialele lemnoase obţinute la curăţirea terenului

trebuie alese, în zonele de lucru, în aşa fel încât să nu rişte antrenarea acestora de apă,

cu efecte negative asupra scurgerii râului. În acest caz antreprenorul este direct

răspunzător de pagube.



3.2.8. Materialul lemnos obţinut prin defrişarea terenurilor va fi valorificat direct de

beneficiar.

3.2.9 Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se

face pe întreaga suprafaţă a amprizei.

3.2.10. Pământul decapat şi alte produse neutilizabile vor fi depozitate în depozit

definitiv. Pământul vegetal va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutilizării sale.

3.2.11. În porţiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrării,

acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în

afara amprizei.

3.2.12. Toate golurile rezultate în urma scoaterii buturugilor şi rădăcinilor, etc. vor

fi umplute cu pământ bun pentru umplutură şi compactate metodic pentru a obţine

gradul de compactare cerut prin prezentul caiet de sarcini.

3.2.13. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele

să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de

şantier.

3.3. Mişcarea pământului3.3.1. Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din

săpături în profilele proiectului care necesită umpluturi.

3.3.2. În cazul când se constată că natura pământurilor provenind din recalibrare

este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini referitor la calitatea şi

condiţiile de execuţie pentru umpluturi, antreprenorul trebuie să informeze dirigintele şi

să le supună spre aprobare beneficiarului şi proiectantului, propuneri de modificare a

provenienţei pământului pentru umplutură.

3.3.3. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de

antreprenor ,,Tabloul mişcării pamantului” care defineşte in spatiu mişcarile şi

localizează fiecare volum de pamânt cu punctele obligatorii de trecere ale itinerariului de

transport.

3.4. Excavaţii de recalibrare a albiei3.4.1. Excavatiile de recalibrare se vor face în albia râului, în zonele cu depuneri,

în conformitate cu profilele transversale din Proiectul Tehnic, ţinând cont de configuraţia

albiei la momentul începerii lucrărilor, fără a înrăutăţi condiţiile de scurgere din albie.

Documentaţia tehnica cuprinde realizarea unui volum de excavaţii în albie care

corespunde lucrărilor de decolmatare şi recalibrare a albiei necesare pentru



asigurarea continuităţii scurgerii apei şi realizarea punerii la uscat a zonelor de

mal la care se execută lucrări. Materialul excavat se va folosi la executarea

umpluturilor pentru suprainaltarea malurilor sau se va transporta in zonele joase

existente în spatele lucrărilor din gabioane şi se va compacta corespunzător.

Excavaţiile pentru pentru aducerea la cota proiectata a fundului albiei se vor executa

mecanic cu excavatorul iar sapaturile pentru realizarea treptelor de infratire se vor face

manual.

3.4.2. Execuţia lucrarilor (pentru fiecare obiect in parte) se va începe din aval spre

amonte pentru asigurarea scurgerii apelor din infiltraţii şi din precipitaţii.

3.4.3. Excavaţiile la baza versantului vor respecta cotele de fundare prezentate în

profilul în lung şi în profilele transversale, pentru fiecare obiect in parte.

3.4.4. La executarea excavaţiilor se vor respecta înclinarea taluzurilor prevăzută în

documentaţia tehnică în vederea prevenirii accidentelor.

3.4.5. Pamantul rezultat din excavatiile realizate in albia raului va fi incarcat direct

in autobasculante si transportat in depozite, urmand ca la final sa fie imprastiat si nivelat

pe acest amplasament. Terenurile pe care sunt amplasate aceste depozite vor fi puse

la dispoziţia constructorului de cãtre consiliul local al comunei.

3.4.6. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu

compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să rişte antrenarea lor de apă sau să

cauzeze, din diverse motive, inundaţii, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor

publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste

pagube. Astfel orice depozit de material nu va fi depus la o distanta mai mica de 20 m

de malul albiei raului.

3.4.7. Răspunderea şi despăgubirea pentru ocuparea unor terenuri, altele decât

cele prevăzute şi stabilite de comun acord cu beneficiarul lucrării, pentru depozitele de

pământ şi pentru gropile de împrumut, revine antreprenorului .

3.5. Pregătirea terenului de fundareÎn afara lucrărilor de trasare şi pregătitoare arătate cap.3.2., mai sunt necesare şi

alte lucrări pregătitoare după cum urmează :

3.5.1. După îndepărtarea stratului vegetal, se va face de către constructor şi

beneficiar o cartare a amprizei decapate şi se va compara cu datele din proiect

(lungimi, lăţimi, inălţimi). În cazul în care pe suprafaţa decapată se constată depozite de



gunoaie menajere sau industriale sau de materiale rezultate din demolare, acestea se

vor îndepărta pe întreaga grosime .

3.5.2. În cazul în care pe ampriza umpluturilor apar lentile de mâl sau de

pământuri moi, cu exces de umiditate, grosimea de material ce se va îndepărta prin

excavare ca şi modul de tratare a zonei respective va fi indicat de proiectant, pentru

fiecare caz în parte.

3.5.3. După realizarea decopertării, suprafaţa amprizei va fi recepţionată de

beneficiar; în acest sens în registrul de şantier se va încheia un proces verbal de lucrări

ascunse. Această recepţie se va face pe întreaga lăţime a amprizei lucrarilor şi pe

lungimi care pot varia între 20 - 100 m, functie de fiecare obiect in parte. Recepţia

terenurilor de fundare constituie faza determinantă prin care se autorizează începerea

umpluturilor.

Ca şi recepţia lucrărilor ascunse, autorizarea se va consemna în registrul de

şantier.

3.5.4. Receptia terenurilor de fundare constituie faza determinanta prin care se autorizeaza inceperea umpluturilor.

Autorizarea se va mentiona in registrul de santier.

Dupa receptie, se va continua realizarea umpluturilor, evitandu-se deteriorarea

terenului de fundare prin circulatia utilajelor, umezire sau cresterea unei noi vegetatii.

3.6. Execuţia umpluturilor3.6.1. Prescripţii generale

Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregătirile terenului

indicate in caietul de sarcini, sa fie verificate şi acceptate. Aceasta acceptare trebuie sa

fie in mod obligatoriu consemnata in registrul de şantier.

Nu se executa lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

Execuţia umpluturilor trebuie sa fie intrerupta in cazul când calităţile minimale

definite prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.

Execuţia nu poate fi reluata decât după un timp fixat de diriginte sau

reprezentantul sau la propunerea antreprenorului.

3.6.2. Modul de execuţie a umpluturilor

Umpluturile se executa din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil

orizontale, pe intreaga latime a platformei şi in principiu pe lungimi de 100-150 m.

Daca dificultăţile speciale, recunoscute de diriginte, straturile elementare pot fi

executate pe latimi inferioare latimii totale. Ele vor fi atunci executate din benzi alăturate



care impreuna acoperă intreaga latime a profilului; decalarea in inaltime intre doua

benzi alăturate nu trebuie sa depăşească grosimea unui strat.

Pământul adus pe platforma este imprastiat şi nivelat pe intreaga latime a

platformei in grosime de 30-50 cm pentru pământuri necoezive şi de 25-30 cm pentru

cele coezive, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul

definitiv.Profilul transversal al fiecărui strat elementar va trebui sa prezinte pante

suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa altor

precizări aceste pante vor fi de minimum 2 %, fara urme sau făgasuri mai adânci de 10

cm.

Pentru evitarea de zone slabe care nu se pot compacta eficient , se vor respecta

următoarele :

- în secţiune transversală se admit decalaje între straturi care se compactează în

perioade diferite până la o grosime de strat ;

- în profil în lung, umplutura la capetele tronsonului ce se execută se va realiza cu

pante de 1:8 ..... 1:10 ; zonele rămase neumplute între tronsoane ( breşe ) se vor

închide tot în straturi succesive, compactarea făcându-se inclusiv pe taluzurile

adiacente breşei ;

Zonele de realizare a umpluturilor vor fi delimitate şi marcate distinct pe teren

pentru operaţiunile arătate mai sus de depunere, împrăştiere şi, respectiv,

compactare .

La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima

de compactare stabilita prin incercarea Proctor normal cu o variaţie a acesteia de ± 2

procente. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la

sursa şi va face recomandări in consecinţa pentru punerea in opera, respectiv

asternerea şi necompactarea imediata, lăsând pământul sa se zvânte sau sa se trateze

cu var pentru a-si reduce umiditatea cât mai aproape de cea optima, sau din contră,

udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.

3.6.3. Compactarea umpluturilor

Compactarea straturilor din materiale necoezive se va face cu placi

vibratoare, iar cele de 25-30 cm din materiale coezive cu maiul de mecanic in straturi de

20-30 cm. Numarul de treceri pentru compactare se va stabili pentru fiecare tip de

material pus in opera, pe piste de incercare de minimum 30 m lungime, care se includ in

corpul umpluturilor, iar in cazul in care pentru tipurile de materiale de mai sus se

utilizează alte compactoare, decât cele prevăzute, grosimea straturilor şi numărul de

treceri se vor stabili de asemenea, pe piste de incercare, care se vor include in corpul SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 20


umpluturilor, cu acordul proiectantului şi beneficiarului. Rezultatele acestor incercari

trebuie sa fie menţionate in registrul de şantier.

Stratul de umplutura se poate considera compactat dacă gradul mediu de

compactare este de 95 % si min. 92% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor

normal efectuată anterior asupra materialului respectiv. In vederea obţinerii compactării

cerute, straturile elementare din materiale nisipoase, vor fi stropite până la obţinerea

unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga grosime.

Materialul depus care a fost murdărit sau dislocat prin circulaţia utilajelor va fi

inlaturat. Eventualele făgaşuri mai mari de 10 cm sau cruste rezultate in urma băltirii

apei vor fi scarificate, nivelate şi recompactate.

Straturile depuse vor fi numerotate in ordinea depunerii cu precizarea cotelor

inferioare şi superioare după compactare.Depunerea unui nou strat este admisa numai

daca gradul de compactare a fost realizat. Acesta urmează a fi confirmat de laboratorul

de şantier cu luarea la cunoştinţa a consultantului şi şefului punctului de lucru care

urmează sa execute noul strat.

Circulaţia compactorilor va fi dirijata paralel cu axul umpluturii, fiecare trecere

suprapunându-se pe minim 15 cm peste cea precedenta. Zonele de intoarcere ale

utilajelor vor fi in afara suprafeţelor in curs de compactare.

La intreruperi mai indelungate ale lucrului suprafaţa ultimului strat va avea

asigurata scurgerea apei prin pante transversale şi va fi compactată cu cilindrul neted.

Daca acest ultim strat este constituit din prafuri argiloase sau prafuri slab coezive, la

reluarea depunerilor el va fi scarificat.

3.6.4. Controlul compactării

Starea rambleului este controlată prin supravegherea administraţiei pe măsura

execuţiei, în următoarele condiţii :

a) controlul va fi strat după strat, determinările efectuându-se pe trei probe

recoltate cu ştanţa de max. 1.000 cm3, având grosimea peretelui de 1,5 – 3 mm (curent

150 cm3), recoltate în fiecare punct de verificare (la suprafaţă, la mijloc şi la partea

inferioară a stratului.

b) se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa

teoretică din tabelul urmator:

Nr.

crt.

Caracteristici care se

verifică

Frecvenţa

minimăLimita Metode de

determinare

cf. STAS

Laboratorul

care execută

1 Granulozitatea vezi anexa 1913 / 5 – 76 L.B.



Pe fiecare

strat, la distanţa

de mininm 20 m

între profile

sau cel putin

unul pe obiect

2Gradul de

compactare

min. 92%

med. 95% 9850 – 89 L.B.

3 Umiditateamin. 15%

max. 25%

1913 / 4 - 76 L.B.

4 Densitatea aparentă min. 1,75 g/cm3 1913 / 15 -75 L.B.

5Densitatea în stare

uscatămin. 1,50 g/cm3 1913 / 15 -75 L.B.

L.A. = laborator societate ( antrepriză ) ;

L.B. = laborator sucursală ( brigadă ) .

Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele

pentru determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe staturi şi sectoare

. Antreprenorul nu va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de

compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va

trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier .

Starea rambleului este controlata pe măsura execuţiei in următoarele condiţii:

- controlul va fi strat după strat;

- se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecventa teoretica

din tabel:

Laboratorul antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna

toate rezultatele pentru determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe

straturi şi sectoare.

Antreprenorul nu va putea cere recepţia unui strat decât daca toate

gradele de compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta

recepţie va trebui in mod obligatoriu menţionata in registrul de santier.

3.6.5. Profile şi taluzuri

Inainte de finisarea taluzurilor, acestea vor fi compactate cu un

vibrocompactor de taluz tras de pe malul inalt de un tractor. Compactarea

taluzului se va face perpendicular pe firul albiei respectiv pe directia de

coborare a taluzului.

Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât, după compactare,

profilele din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile. Profilul taluzului

trebuie să fie obţinut prin metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie

să se prezinte nici cu scobituri şi nici cu excrescenţe .



Taluzul versantului va avea in general înclinarea de 1:2, pentru sectiunile de

recalibrare a albiei.

Lucrările trebuie sa fie executate de asa maniera incât după cilindrare

profilele din proiect sa fie realizate la tolerantele admisibile. Profilul taluzului trebuie sa

fie obţinut prin metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu

scobituri şi nici cu excrescenţe.

Tolerantele de execuţie, fata de prevederile proiectului, ale taluzurilor sunt

următoarele:

- la inclinarea taluzurilor + 5 %

- însumarea eventualelor abateri la ambele taluzuri sa nu depăşească ± 5 %

- denivelarea pe suprafaţa taluzurilor ±0,10

3.6.6. Execuţia lucrărilor pe timp friguros.

Nu se admite ca in corpul umpluturilor sa se formeze zone de material îngheţat.

Pentru aceasta se vor lua următoarele măsuri:

Se intrerupe orice activitate de excavare, transport, împrăştiere şi

compactare, dacă temperatura scade sub -5°C.

Dacă in cursul zilei temperatura creşte peste 0°C se va verifica dacă straturile

superficiale de la sursă sau în dig sunt îngheţate. Reluarea lucrului se va face numai

după ce stratul superficial s-a dezgheţat.

Daca o perioada mai scurta de timp nu se produce dezgheţarea materialului

superficial in cursul zilei, iar temperatura exterioara creste, materialul inghetat se va

indeparta atât de la sursa cât şi din corpul rambleului, neadmitându-se depunerea unui

strat nou peste pământ inghetat sau folosirea pentru umplutura a unor materiale

inghetate. La reluarea umpluturilor, odată cu materialul inghetat; se va evacua de pe

suprafaţa de depunere, eventuala zapadă şi gheată.

In perioadele de timp friguros pentru o cât mai buna protecţie a umpluturilor

executate se vor concentra utilajele intr-un număr restrâns de puncte de lucru precum şi

cu asigurarea simultana a depunerilor de către personalul tehnic de execuţie şi CTC.

In zilele cu temperaturi negative se va renunţa la stropirea materialului pentru

asigurarea umidităţii admise, lipsa de umiditate necesara fiind compensata printr-o

compactare suplimentara (mărirea nr.de treceri) pentru a se atinge gradul de

compactare prescris conform art.3.6.3.

3.6.7. Execuţia lucrărilor în perioada cu temperaturi ridicate

În această perioadă, evaporaţia este intensă şi se reduce conţinutul de apă din stratul în

curs de compactare, rezultând o micşorare a gradului de compactare. Pentru a se evita SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 23


aceste situaţii în perioadele când temperaturile sunt peste 25oC se vor lua următoarele

măsuri :

Compactarea se va executa imediat după umectarea straturilor. Dacă în

perioada compactării se constată uscarea stratului superficial, se va continua udarea în

timpul compactării cu cca 2 l/mp .

În perioadele de arşiţă se va urmări de către personalul laboratorului starea

de umiditate a stratului de compactare prin probe cu frecvenţă mărită ( la cca 2 ore ).

Dacă stratul împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de

începerea compactării se va determina umiditatea din strat şi se va completa până la

umiditatea admisă pentru compactare .

3.6.8. Protecţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleelor contra apelor

pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea

celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor 10 ani. Intensitatea precipitaţiilor

de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică .

3.6.9. Finisarea coronamentului

Platforma – reprezinta pamantul suplimentar care urmeaza a fi sistematizat.

Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi complectat

respectând cotele in profil in lung şi in profil transversal, declivitatile şi lăţimea prevăzute

in proiect.

Abaterile limita fata de proiect sunt:

-la lăţimea platformei:

± 0,05 m fata de ax

± 0,10 m, la lăţimea intreaga;

-la cotele de nivelment:

± 0,05 m cu excepţia cotei in ax dig la care nu se admit tolerante negative.

Platforma va fi nivelată transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi

versanti, plani, inclinati cu 4 % spre marginea acestora. In curbe se va aplica acelaşi

profil.

3.6.10. Acoperirea cu pamant vegetal Pentru realizarea lucrarilor de amenajare a versantului in vederea combaterii

alunecarii de teren si a eroziunii in suprafata sunt necesare lucrari de uniformizari in SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 24


planuri continui, cu asigurarea pantei de scurgere spre baza versantului, modelarea

suprafetei, insotite de refacerea covorului vegetal si fertilizarea cu ingrasaminte.

Aceste lucrari vor consta din pregatirea si asternerea de pamânt vegetal, la

grosimea indicata în desenele de execuţie ale proiectului adica 10 cm grosime.

Pamântul vegetal este transportat din depozite in imediata apropiere a

amplasamentului lucrarii dar intr-o zona in care sa nu puna in pericol stabilitatea

versantului prin supraincarcare a acestuia (min. 20m de la mal).

Asternerea pamantului vegetal Pamântul vegetal se va raspândi pe suprafata pregatita dinainte. Stratul in

grosime de 10 cm se va asterne pe suprafata finisata si va fi insamant cu ierburi

adaptate zonei. Toate aceste operatiuni se vor realiza conform planselor de executie.

Pe taluzuri pamântul vegetal se va asterne íncepând de la piciorul taluzului catre partea

superioara .

Protectia stratului vegetal Zonele îmbrăcate cu pamânt vegetal situate ín afara limitelor lucrarii se vor

proteja împotriva deteriorarii cauzate de livrare, manipulare, depozitare de materiale sau

de eroziuni datorate devierii cursurilor de apă, deteriorarii cauzate de muncitori sau

utilaje. Orice astfel de deteriorări se vor repara prin nivelare, fertilizare, însamântare si

protejare.

Îmbrăcarea cu pământ vegetal şi însămânţare se execută ori de câte ori

pământul ce trebuie protejat nu conţine substanţe care să asigure încolţirea şi

dezvoltarea vegetaţiei .

Înfrăţirea pământului vegetal pe taluzul terasamentului se asigură prin trepte de

înfrăţire. Executarea treptelor de înfrăţire se face de sus în jos, iar pământul vegetal se

aşterne de jos în sus .

Pământul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau

iarbă şi umectat înainte de răspândire.

După aşternerea pământului vegetal se execută însămânţarea pentru înierbare.

Pentru consolidarea taluzelor se va proceda la insămânţarea manuală a lor cu

seminţe de ierburi perene. Aceasta operaţiune cuprinde următoarele faze :

- pregătirea terenului prin greblare şi executarea de şanţuleţe;

- efectuarea amestecului de ierburi şi insămânţarea;

- acoperirea seminţelor cu pământ;

- batere cu lopata;

- udarea suprafeţelor insămânţate.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 25


După însămânţare taluzul este greblat şi tasat cu un mai plat sau cu un rulou .

Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este,în principiu,

suspendată pe timp de ploaie .

În lipsa precipitaţiilor atmosferice este obligatorie întreţinerea umidităţii pe o

perioadă de minimum 30 zile prin stropire cu apă sau fixare cu emulsii bituminoase şi

soluţii chimice.

Verificarea pamantului inierbat pus in opera Lucrarile de acoperire cu pamânt vegetal, fertilizare şi însămânţare se vor

inspecta pentru recepţie numai după încheierea lucrărilor, înainte de începerea

perioadei de garantie prevăzute în contract.

Zonele pe care vegetaţia nu atinge densitatea prescrisa, vor fi reamenajate,

fertilizate si însamânţate.

4. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR4.1. Controlul calităţii lucrărilor se va face in paralel cu execuţia acestora fara a

afecta ritmul de lucru. Controlul consta in:

-control vizual;

-control dimensional prin metode topo-geodezice;

-controlul calităţii materialelor in surse şi respectiv după punerea in opera

efectuate in laboratoarele de şantier ale sucursalelor şi societatea şi laboratoare

centrale ;

-controlul comportării construcţiei in perioada execuţiei lucrărilor.

4.2. Controlul vizual se va referi in special la: inlaturarea stratului vegetal din

ampriza lucrarilor, inlăturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare şi din

materialul de umplutura, depistarea zonelor cu terenuri mâloase sau deşeuri şi

indepartarea acestora, precum şi a zonelor cu exces de umiditate, schimbarea naturii

terenului de fundare şi a materialului, din surse, modul de depunere, imprastiiere şi

compactare a materialelor in corpul digurilor, etc.

Constatările vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate

in registrul de şantier al dirigintelui in care se vor prevedea şi masurile locale ce trebuie

luate.

4.3. Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru (20m) şi va

consta din:



- pichetarea axului şi amprizei tronsonului de lucru şi profile transversale din 20 m

în 20 m , ori de câte ori se schimbă relieful profilelor ridicate la nivelul terenului de

fundare ;

- determinarea cotelor fiecărui strat de depunere după compactare .

Grosimea fiecărui strat va fi verificata la fiecare 1000 mp de strat, şi trebuie să

corespundă grosimii stabilite pe tronsonul experimental pentru tipul de pământ şi utilaje

folosite la compactare. La dimensiunile geometrice prevăzute in proiect se admit

următoarele toleranţe:

-la cotele platformei ± 1 % calculat in raport cu distanta fata de ax , cu excepţia

cotei din axul coronamentului la care nu se admit tolerante negative;

-la taluzurile acoperite cu pământ vegetal şi inierbate: +/- 5cm.

4.4. Controlul prin incercarile de laborator se va face pe probe conform tehnicilor

de incercare standardizate, sau prin metode simplificate, rapide ce se vor conveni intre

laboratoarele centrale de specialitate, beneficiar, proiectant şi constructor.

Tipurile de incercari, frecventa acestora şi laboratoarele de incercari sunt după

cum urmează:

Pentru terenul de fundare se va determina:

- natura terenului de fundare

Controlul calităţii materialului se va face pe material compactat cu

următoarele frecvente:

- granulometria şi gradul de compactare, 1 determinare la 1000 mc

Probele de control se vor recolta conform STAS, proba fiind prelevată din

jumătatea inferioara a stratului. Fiecare proba va avea precizat locul de prelevare prin

poziţia km. si distanta fata de ax şi cota.

4.5. Controlul calităţii lucrărilor in cadrul unităţii de execuţie se va realiza prin:

- şefii de punct de lucru care vor verifica şi semna buletinele de incercari efectuate

pentru zona pe care au executat lucrările şi vor lua la cunoştinţa de calitatea lucrărilor

anterior terminate;

- şeful de sucursala (brigada), CTC constructorului şi dirigintele de şantier verifică

zilnic sub semnătură rezultatele incercarilor efectuate şi trecute in registrul de şantier;

- directorul societăţii (antreprizei) vizează registrul cu rezultatele incercarilor din

2 in 2 săptămâni.

4.6. Controlul calităţii lucrărilor de către organele Inspecţiei de Stat in construcţii,

se face la faze determinante care pentru lucrările de terasamente sunt următoarele:

- execuţia umpluturilor care se autorizeaza pentru continuarea lucrărilor.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 27


Autorizarea continuării lucrărilor se face pe controale inopinate precum şi pe baza

prelucrării statistice a datelor din perioada anterioară.

4.7. Constatările făcute de organele de control ISC, proiectant, beneficiar, CTC,

constructor, precum şi dispoziţiile de şantier ale proiectantului privind adaptarea la

condiţiile locale neprevăzute vor trebui sa-si aibă soluţionarea printr-un act semnat de

constructor şi beneficiar prin care sa se arate cum s-au soluţionat problemele respective

şi sa fie inscrise in caietul de şantier al dirigintelui.

5. INTREŢINEREA IN PERIOADA DE GARANŢIEÎn timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui sa execute in timp util şi

pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura repararea taluzurilor şi a

umpluturilor şi sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta execuţie a lucrărilor.

În afara de aceasta, antreprenorul va trebui să execute in aceeaşi perioada şi la

cererea scrisa a dirigintelui toate lucrările complementare care vor fi necesare ca

urmare a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabila.



C. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREALUCRĂRILOR DIN GABIOANE



C U P R I N S 1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

2. FAZE TEHNOLOGICE DE EXECUŢIE

3. ALCĂTUIRE, MATERIALE NECESARE

4. PUNEREA ÎN OPERĂ A GABIOANELOR

5. TOLERANŢE ŞI ABATERI LIMITĂ ADMISIBILE LA LUCRĂRILE DE GABIOANE

6. CONTROLUL CALITATII LUCRĂRILOR

7. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRĂRILOR



1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATEProiectul propune refacerea malurilor erodate prin executarea unor ziduri de sprijin

din cutii de gabioane umplute cu piatră brută care să protejeze malul erodat din lungul

râului Remezeu sau, după caz, proprietăţile riverane.

Pentru fiecare aparare de mal in parte s-a propus cate o sectiune tip pentru

zidurile de gabioane. Aceste sectiuni sunt prezentate in plansele de sectiuni tip din

cadrul proiectului tehnic.

Dimensiunile gabioanelor si saltelelor din gabioane folosite in sectiunile tip sunt

urmatoarele :

-Gabion tip : ( 1,0 x 1,0 x 4,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,5 x 1,0 x 4,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 0,5 x 4,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 1,0 x 2,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,5 x 1,0 x 2,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 1,0 x 3,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,5 x 1,0 x 3,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 0,5 x 2,5 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 1,0 x 2,5 )m;

-Gabion tip : ( 1,5 x 0,5 x 2,5 )m;

-Gabion tip : ( 1,5 x 1,0 x 2,5 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 1,0 x 5,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,5 x 1,0 x 5,0 )m;

-Gabion tip : ( 1,0 x 0,5 x 5,0 )m;

-Saltea de gabioane (5,0 x 0,3 x 4)m;







Materialul necesar pentru umplerea coşurilor de gabioane se va procura de la o

cariera din imediata apropiere. Cariera propusa de proiectant este se afla la cca.25 km

de locul de punere in opera al piatrei brute.



Materialul necesar umpluturilor din spatele gabioanelor se va procura din

materialul excavat pentru asigurarea cotei de fundare. Deficitul de material necesar

umpluturilor se va procura din albia râului, în urma lucrărilor de recalibrare.

Lucrările de gabioane au următoarele caracteristici:

sunt structuri elastice capabile să preia sarcini relativ mari;

sunt structuri drenante capabile să preia şi să evacueze apele;

sunt structuri la care deformaţia asigură conlucrarea tuturor elementelor fără a se

diminua rezistenţa;

sunt structuri cu o durată de funcţionare relativ mare, care pot fi uşor întreţinute cu

cheltuieli de exploatare minime.

se pot executa in orice anotimp şi nu necesită măsuri speciale, cu excepţia cazului

în care sunt placate cu beton;

intră in funcţiune imediat, pe măsura executării lucrărilor;

forma şi dimensiunile gabioanelor sunt diverse, în funcţie de tipul de lucrare,

configuraţia şi natura terenului.

3. FAZE TEHNOLOGICE DE EXECUŢIEInainte de inceperea efectiva a lucrarilor de executie a gabioanelor se va realiza:

pregătirea unei platforme de lucru în şantier , pentru următoarele operaţiuni:

descărcarea şi depozitarea suluri de plase pentru gabioane;

descărcarea şi depozitarea materialului de umplutură;

asamblarea gabioanelor;

pregătirea şi compactarea terenului suport al saltelelor de gabioane in vederea

asternerii geotextilului;

Ordinea de execuţie a lucrărilor este următoarea:

-lucrări pregătitoare;

-excavarea şi nivelarea amplasamentului;

-amplasarea geotextilului la spatele zidului de gabioane, odată cu executarea pe

inaltime a acestuia;

- executarea şi montarea cutiilor saltelelor de gabioane;

- montarea cutiilor pentru gabioane;



- umplerea cutiilor saltelelor de gabioane cu piatră brută si coaserea (sudarea)

capacului;

- realizarea umpluturii în spatele apǎrǎrii de mal si compactarea acesteia.

Lucrările pregătitoare constau în:

- înainte de începerea lucrărilor de bază se va verifica dacă in amplasament

există trasee de cable, conducte, altele decât cele indicate pe teren, sau

alte obiective care ar putea fi afectate de lucrările proiectate; în astfel de

situaţii se va proceda la devierea sau protecţia acestora;

- curăţirea terenului din amplasamentul lucrării de iarbă şi buruieni, frunze şi

crengi, defrişarea de tufişuri şi arbuşti;

- săpăturile pentru pozarea lucrărilor se vor executa pe tronsoane de 10 m-

20m în ordinea stabilită în proiect, manual şi mecanizat;

- la terminarea lucrărilor terenul din jurul lucrarii va fi amenajat la stadiul

initial si se va întocmi proces verbal de verificare a cotei de fundare sau

superioare a saltelei de gabioane si a cotei la coronamentul lucrarii pe

tronsoane de inaltimi ce se va atasa la cartea constructiei si se va

prezenta la receptie.

3. ALCĂTUIRE, MATERIALE NECESAREAlcătuire: Gabioanele sunt cutii alcătuite dintr-un schelet metalic (carcase) confecţionat din oţel

beton pe care se înfăşoară plasa de sârmă zincată şi care se umplu în amplasament cu

piatră brută sau bolovani de râu.

Cutiile de gabioane se confecţionează fie direct pe amplasament, fie acolo unde este

mai convenabil, după care se montează în amplasament, în funcţie de condiţiile specifice,

manual, cu o macara sau alte mijloace.

Plasa de sârmă va fi zincată şi se va fixa de cadrele de oţel beton printr-o cusătură

cu sârmă zincată.

Principalele materiale care intră în alcătuirea gabioanelor sunt:

- oţel - beton pentru carcase;

- plase de sârmă pentru cutii;

- piatra brută pentru umplerea cutiilor din gabioane.



Oţel - beton Cutiile de gabioane se vor executa din cadre şi armături longitudinale din oţel beton

OB37 cu diametrul 16 mm pentru carcasele de gabioane si de OB37 cu diametrul 12 mm

pentru carcasele necesare realizarii saltelelor de gabioane.

Oţelurile beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-

89, STAS 438/2-91, SR EN 438-3,4:1998.

Livrarea oţelului beton pe şantier se face conform prevederilor legale în vigoare

însoţită de:

- certificatul de calitate emis de producător (dacă livrarea o face producătorul);

- certificate de garanţie corespunzătoare loturilor care se livrează (dacă livrarea se

face pe bază de aprovizionare).

În cazul în care lipseşte certificatul de calitate sau există dubii asupra calităţii oţelului

aprovizionat se va proceda la determinarea caracteristicilor reale (în principal rezistenţa la

tracţiune şi sudabilitatea) de către un laborator de specialitate.

Sudabilitatea se va verifica conform STAS 7194 - 79.

Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat operaţia de control a calităţii este

obligatorie şi va consta din:

- constatarea certificatului de calitate sau garanţie

- verificarea dimensiunilor secţiunii ţinând seama de reglementările normativelor în

vigoare (SR EN 438-3:1998 şi NE 012/99 anexa VI-1-A5.);

- examinarea aspectului;

- verificarea prin îndoire la rece.

Frecvenţa verificărilor se face conform normativ NE 012/079 anexa VI-1-A5.

Oţelurile vor fi depozitate pe tipuri şi diametre şi se va urmări:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea;

- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;

- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru.

Oţelul beton livrat în colaci sau bare îndoite trebuie să fie îndreptat înainte de a se

proceda la tăiere şi fasonare, fără a se deteriora însă profilul.

La intinderea cu troliul, alungirea maximă nu va depãşi 1 mm/m.

Înãdirea barelor prin sudură se va face conform instrucţiunilor tehnice pentru

sudarea armăturilor din oţel - beton, indicativ C28 / 99.

Barele care se sudează se vor curăţa cu perii de sârmă până la obţinerea unui luciu

metalic pe lungimea înădirii prin sudare, precum şi pe suprafeţele transversale ale

capetelor ce se sudează.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 34


Tolerantele admisibile ale barelor :

- pentru Ø 6÷8 ................±3 mm

- pentru Ø10÷20 .............+3 ÷ -0.5 mm

Plasa de sârmăPlasa va fi din sârmă zincată conform STAS 2543/76 cu ochiuri patrate.

Plasa va fi din sârmă zincată Ø 2,8mm cu ochiuri de 5x5cm.

Dimensiunile plaselor precum diametrul au o toleranţă de + 5 % .

Grosimea sârmei este de 2,8 mm, cu toleranţă de 2 % .

Sârma de legătură (împletire) va fi aceeaşi ca şi sârma din gabioane. Plasa de

sârmă trebuie să nu prezinte omisiuni la impletire. Se admite o singură ruptură de sârmă

pe 25 mp.

Vârfurile spirelor trebuie să se găsească în acelaşi plan, atunci când plasa este

întinsă.

Capetele spirelor la marginile laterale ale plasei vor fi tăiate drept şi îndoite spre

spirele din care provin.

Abaterea limită de la perpendicularitatea laturilor ochiului va fi de ±50 .

Plasele din sârmă de oţel cu ochiuri pătrate se livrează în suluri fără miez.

Pentru lăţimi ale plasei mai mari de 1500 mm, capătul liber al plasei se leagă cu

sârmă în 5 ...7 locuri la distanţe egale între ele.

La marginea sulului se ataşează o etichetă de tablă cu următoarele specificaţii:

- marca de fabrică sau determinarea producătorului;

- notarea plasei;

- lungimea;

- masa netă a sulului;

La livrare, produsul va fi însoţit de un certificat de calitate întocmit conform

dispoziţiilor legale in vigoare.

Încărcarea, transportul şi descărcarea plaselor de sârmă se vor face cu grijă,

evitându-se turtirile şi deformarea lor.

Piatra brutăPiatra brută se întrebuinţează la umplerea gabioanelor.

Piatra folosită la umplerea saltelelor de gabioane va avea latura de cca.100÷200 mm

şi greutatea de 10-50 kg/buc. Se interzice introducerea în lucrare a pietrei cu amestec de

pământ şi steril.



Umplerea gabioanelor se face cu piatră brută negelivă sau piatră de râu, uscată si

bine împănată.

Umplerea gabioanelor este facută, de regulă pe loc, prin aranjarea pietrei brute sau

a bolovanilor în coşurile de sârmă care sunt dispuse alăturat şi legate unele de altele cu

sârmă.

Piatra brută trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu SR

667/2000.

Piatra brută trebuie să aibă următoarele caracteristici :

-porozitatea aparenta la presiune normala

-roci foarte putin poroase- porozitate aparenta <1%

-roci putin poroase –porozitate aparenta 1-3%

-absorbiţia la apă la presiune normală 0,5%;-3%

-rezistenţa la compresiune conform SR EN 1926/2001min 61-120N/mmp

-uzură mică prin frecare pe cale uscată

cu masina tip Los Angeles% max 30

-rezistenţa îngheţ-dezgheţ nr.cicluri min

(conform SR EN 12371/2002 si SR 667/2001).nr.cicluri min. 50

-coeficient de gelivitate,%max 3

-sensibilitate la inghet,%max 25

-roci semigrele cu densitate aparentă între 1,80 şi 2,25 g/cm2

- roci grele având densitatea aparentă cuprinsă între 2,25 şi 3 gr/ cm2 ;

Piatra brută trebuie să provină din roci metamorfice sau sedimentare şi să satisfacă

următoarele condiţii:

-să nu prezinte urme vizibile de dezagregare fizică, chimică sau mecanică;

-să fie omogenă în ce priveşte culoarea şi compoziţia mineralogică;

- să nu provină din roci gelive.

Pentru piatra brută ce este livrată din carieră organizată se vor emite certificate de

calitate pentru fiecare transport în parte, conform legilor în vigoare.

Se interzice introducerea în lucrare a pietrei brute cu amestec de pământ şi steril, a

anrocamentelor ce depăşesc sortul prescris.

Filtru din Geotextil

Geotextilele sunt membrane tehnice permeabile cu compoziţie fibroasă şi

tehnologie de realizare ce le conferă proprietăţi deosebite în utilizarea lor ca strat cu rol

de stabilizare a taluzurilor şi prevenirea antrenarii de catre apa a particulelor fine.



În cadrul prezentului proiect, se utilizează material geotextil laconsolidarile de mal

cu ziduri din gabioane si la pragurile de fund din gabioane, având în vedere posibilitatea

existenţei unor pâmînturi alcătuite din particole fine la cota de fundare a acestora. La

proiectarea lucrărilor s-a ţinut seama de prevederile ghidului pentru proiectarea

lucrărilor ce înglobează materiale geosintetice, P 134-2003 şi NP 075/2002.

Alegerea unui filtru geotextil se face pe baza a două criterii:

- de reţinerea a particulelor de pământ care previn din antrenarea de către apă;

- de permeabilitate, potrivit căreia permeabilitatea unui geotextil să fie mai mare ca

permeabilitatea pământului, înmulţit cu un coeficient de siguranţă egal cu 10.

Geotextilele se realizează din polimeri cum ar fi polipropilenă (P.P.), poliesteri

(PES) şi mai rar poliamidă (PA) şi polietilenă (PE).

După modelul de fabricare ele pot fi ţesute, neţesute, tricotate, reţea, etc.

Geotextilele se recomandă a fi folosite astfel:

- pământ compactat nisipos - geotextile puţin dense şi groase

- pământ argilos, prăfos-argilos - geotextile subţiri, impregnate

- pământ prăfos - geotextile mai dense.

Geotextil ul utilizat pentru aceste lucrari trebuie sa aiba

urmatoarele caracteristici:

tip material: polimer cal. I. fibră nouă

tip geotextil: neţesut

masa specifică: 400 g/mp

grosime sub sarcina de 20 KN/mp: 4,5 mm

rezistenţa la rupere prin tracţiune: >25 KN/m

alungirea la rupere: max. 90%

rezistenţa la poansonare CBR 3.500 N

alungirea la sarcină 30 daN/5 cm: 50%

coeficient de permeabilitate DARCY: 1 m/s x 10-3

mărimea porilor 90 0,07 mm.

Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor “Normelor tehnice

privind utilizarea geotextilelor” aprobate de normativul NP 075/2002.

Se va determina masa unitară a materialului, pe probe prelevate prin sondaj,

rezultatele fiind comparate cu valorile din fişele care însoţesc produsul.

Este suficientă o suprapunere a fâşiilor de geotextil pentru înădirea acestora pe o

lăţime de 20 cm, care asigură o bună continuitate atât din punct de vedere mecanic cât

şi hidraulic.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 37


Zona cusută nu trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mai mică decât rezistenţa

fâşiilor ce se îmbină; de această condiţie se va ţine seama la alegerea firului şi a

modelului cusăturii. In general se recomandă o cusătură cu fir dublu, care evită

desfacerea cusăturii în cazul ruperii firului.

Condiţiile de depozitare a geotextilului trebuie să asigure punerea în operă

conform proiectului, evitându-se umezirea şi îngheţul produselor, expunerea la lumină,

precum şi impurificarea cu praful de pe şantier etc. Rulourile se vor depozita culcat, pe

o suprafaţă orizontală. Este interzisă depozitarea lor în straturi încrucişate.

In situaţia în care un sul a fost afectat printr-o depozitare necorespunzătoare, se

vor îndepărta rândurile de la suprafaţă care au fost deteriorate, înainte de punerea în

operă.

In majoritatea cazurilor, geotextilele sunt livrate sub formă de suluri. In funcţie de

dimensiunile lor, sulurile pot fi deplasate manual sau cu utilaje de transport local. Pentru

geotextilele sub formă de plăci, panouri etc., se vor folosi mijloace de manipulare şi

transport corespunzătoare.

Rolele de geotextil trebuie să fie prevăzute cu etichete pe care se va specifica:

producătorul, denumirea comercială a geotextilului, numărul lotului de fabricaţie,

condiţiile de depozitare.

La sosirea pe şantier se va verifica în primul rând denumirea şi tipul geotextilului

livrat, precum şi modul de prezentare, prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi,

verificând dacă tipul de geotextil corespunde celui prevăzut în proiect. Toate materialele

necorespunzătoare vor fi restituite furnizorului.

Pentru geotextilele din fiecare lot fabricat (aprovizionat) şi care urmează să fie pus

în operă, se vor lua câte 3 prelevări unitare de câte 0,5 mp pentru a se constitui

eşantioanele de conservare şi păstrare.

Abaterile admise la executia filtrului de geotextil sunt urmatoarele:

- lungime ± 20 cm

4. PUNEREA ÎN OPERĂ A GABIOANELORÎnainte de începerea lucrărilor propriu-zise se fac lucrări pregătitoare organizatorice şi

tehnologice necesare creierii unui front de lucru prin amenajarea unor drumuri de acces la

lucrare şi devierea apelor din amplasament.

Gabioanele se vor pune în operă după verificarea şi acceptarea de către dirigintele

de şantier a dimensiunilor şi calităţii acestora si recetionarea terenului de fundare.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 38


In prima faza se realizeaza scheletul gabionului sau al saltelei de gabioane. Acesta

se va realiza din bare de otel sudate intre ele conform planselor de detaliu anexate.

Structura scheletului se realizeaza din cadre sudate din otel-beton OB37 cu

diametre de 12 si 16mm.

Cadrele se realizeaza din bare sudate la capete si intersectii, cu diametrul Ø16mm,

longitudinale pe contur si rigidizari (transversale) închise prin sudura la distanta de 1m sau

1,25m .

Pe toate fetele se monteaza plasa zincate Ø2.8-50x50mm, care se coase pe toate

muchiile cu sîrma de Ø2,8mm.

Cutia astfel pregatita se aseaza în amplasament.

se umple cu piatra.

se monteaza capacul si se leaga de cutie.

operatiile se repeta la fiecare gabion.

legarea între ele a gabioanelor alaturate sau între etaje, (executate în modul

descris mai sus) se recomanda a fi realizate prin sudura, însa daca se lucreaza

în prezenta apei, atunci se admite legarea cu minim 5 cupoane/ml din OB37–

Ø6mm.

In concluzie, dupa realizarea scheletului din OB37 plasa se va monta pe fundul şi

laturile cutiei, plasa capacului rămâne rulată în partea din faţă, urmând să se deruleze

spre spatele cutiei şi să se fixeze după umplerea cutiei cu piatră. La legarea împletiturii de

cadrele metalice se va face coaserea cu sârmă strâns, la fiecare ochi de plasă astfel încât

să rezulte o structură rezistentă la deformare.

Feţele vecine a două gabioane vor fi perfect lipite utilizând în acest scop un levier de

lemn. Cei patru pereţi verticali vor fi cusuţi cu sârmă zincată. De asemenea pereţii vecini a

două gabioane vor fi cusuţi.

Cu sârma de legătură se coase fiecare ochi; introducerea sârmei de legătură se va

face cu o bară de lemn şi un cleşte pe care se rulează extremitatea firului liber.

Saltelele se vor monta astfel încât între ele să nu rămână spaţii goale.

Faţa gabionului umpluta trebuie să fie orizontală cu o toleranţă de 2 - 3%. Cusătura

pe margini nu trebuie să aibă un pas mai mare de 30 cm.

Se vor lega cu sârmă cosând toate laturile gabionului de laturile vecine.



Dimensiunile pietrei trebuie sã fie de 1,5 ori mai mari decât dimensiunea maximă a

ochiului plasei, dar nu mai mari de 8-10 cm pentru salteaua de gabioane şi între 15-40 cm

pentru gabioane.

Umplutura se va executa manual, prin aşezare, urmărindu-se realizarea unei zidării

uniforme la peretele frontal şi împănarea pietrelor şi umplerea golurilor astfel incât să nu

apară deformaţii ulterioare.

In cazuri excepţionale, când în umplutură se utilizează şi piatră cu dimensiuni sub 15

cm, aceasta se va aşeza în mijlocul cutiei, constituind miezul umpluturii.

La suprafaţa gabionului (partea de sus) se vor aşeza pietre mici şi plate.

Realizarea zidariei uscate din piatra bruta a gabioanelor se va realiza dupa cum

urmeaza:

1. umplerea gabioanelor cu piatra bruta se va realiza manual si îngrijit, începând cu

conturul, apoi dupa realizarea unei zidarii de piatra uscata cu grosime de pâna la 1.00m

grosime se va putea executa umplerea mijlocului cu pietre de diamtru mai mic. Se

intrerzice introducerea de bulgari de pamant in mijlocul umpluturii.

2. se va avea în vedere în permanenta împanarea zidariei uscate, operatie deosebit de

importanta pentru preîntâmpinarea fenomenului de tasare.

Odata terminat un nivel de gabioane se va trece la realizarea umpluturilor din spatele

zidului de gabioane. Umplutura se va putea realiza manual. Pe platforma de lucru astfel

creata se va putea trece la realizarea pereului rostuit.

5. TOLERANŢE ŞI ABATERI LIMITĂ ADMISIBILE LA LUCRĂRILE DE GABIOANELucrările de gabioane se execută in tronsoane de 15-20 ml.

Abaterile limită pentru fiecare tronson la elevaţii :

- cota ±2 cm;

- lungime ±4 cm;

- lăţime ±2 cm;

- abaterile înclinării paramentelor faţă de proiect ±3 cm;

- poziţionare în plan ±3 cm;



6. CONTROLUL CALITATII LUCRĂRILOR

6.1. Controlul de calitate al materialelor la furnizor

În cazul lucrărilor de apărare care necesită volum mai mare de lucrări, la care sunt

necesare cantitati mari de materiale, antreprenorul va delega un reprezentant la furnizor în

vederea verificării calităţii şi cantităţii fiecărui sortiment ce urmează a fi livrat. Se va urmări

ca fiecare lot de livrare să fie insoţit de un certificat de calitate al materialului, întocmit

conform dispoziţiilor legale în vigoare, prin care producătorul garantează caracteristicile de

calitate condiţionat de regulile în ce priveste transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor.

6.2. Controlul intern al materialelor pe santier

Controlul intern al materialelor livrate la şantier este o obligaţie permanentă a

antreprenorului. El se exercită sub autoritatea şefului de şantier, a tuturor eşaloanelor de

execuţie.

Antreprenorul are obligaţia să asigure efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor

pentru materialele care vor fi puse în operă în cadrul, fie a laboratorului propriu şantierului,

fie la un laborator autorizat. El va ţine evidenţa la zi a probelor şi încercărilor acestor probe

cerute prin prezentul caiet de sarcini, prin caietul de prescripţii tehnice speciale şi a

proiectului.

Dacă dirigintele de şantier constată că sunt necesare verificări suplimentare faţa de

caietele de sarcini şi ale proiectului, antreprenorul este obligat să le efectueze.

6.3. Controlul executiei lucrărilor

De la început este necesar să se specifice trasarea de detaliu, platforma de lucru şi

măsurile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare şi semnalizarea

punctului de lucru.

Pentru amplasarea lucrărilor pentru consolidări de mal se vor verifica dacă evoluţia

în timp a acestor fenomene de instabilitate impun modificări sau adaptări la situaţia reală

de pe teren la data atacării execuţiei lucrărilor de sprijin.

Verificarea terenului de fundare, constă în verificarea naturii şi stării de consistenţă a

terenului de fundare, infiltraţii de apă, etc.

Se vor verifica cutiile din plasă, ca dimensiune, confecţionare şi aşezare pe salteaua

de gabioane şi montare în elevaţie, în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie.



Pentru asigurarea calităţii şi funcţionalităţii lucrărilor de sprijinire cu gabioane, pe tot

parcursul execuţiei se vor verifica dimensiunile în plan şi secţiune, calitatea materialelor

puse în operă, colectarea şi evacuarea apelor.

Daca lucrările verificate nu corespund, se remediaza defectele la termenul stabilit de

comun acord între beneficiar, proiectant şi executant, dupa care se face o nouă verificare.

7. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRĂRILOR

7 .1. Scopul urmăririi in timp

Urmarirea comportarii in timp a constructiilor este necesara pentru cunoasterea

continua a aptitudinilor pentru exploatare cat şi pentru completarea cunostintelor asupra

raspunsului constructiilor la solicitarile din exploatare şi din actiunea mediului ambiant,

in scopul perfectionarii metodelor de calcul şi proiectare.

Actiunea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor, are ca scop

obtinerea de date in vederea stabilirii:

-modului de comportare a constructiilor in comparatie cu prevederile proiectelor şi

instructiunilor de exploatare;

-masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii sau opririi eventualelor fenomene

ce ar putea duce la avarierea sau distrugerea constructiilor;

-programului şi volumului de lucrări şi reparatii a constructiilor in asa fel incat

cheltuielile şi pierderile de productie sa fie minime;

-volumului de informatii care poate fi folosit pentru amenajari similare in functiune,

precum şi pentru proiectarea altor amenajari ce urmeaza a se executa.

Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de

existenta a acestora şi cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau

investigarea cu mijloace de observare şi masurare specifice.

Astfel, dupa finalizarea lucrării, constructorul trebuie sa faca profile de referinta.

Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a constructiei. In acest

sens se va face o vizualizare periodica la un interval de sase luni sau dupa viituri sau

scurgeri masive de gheturi şi profile transversale prin lucrare, care se vor compara cu

profilele transversale.

Aceste prevederi sunt elaborate pe baza urmatoarelor acte normative:



- Legea nr. 10/24-01-1995 “Lege privind calitatea in constructii”

- HGR nr. 766/1994-A3

- “Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp

şi postutilizarea constructiilor”

- “Regulament de receptie a lucrărilor de constructii şi instalatii aferente

acesteia. Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei”

- STAS 2745-90 “Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice”

- STAS 10493-76 “Marcarea şi sistematizarea punctelor pentru supravegherea

tasarii şi deplasarii constructiilor şi terenurilor”

- STAS 4294-73 “Marci pentru nivelment şi pentru triangulatie geodezica”

Fata de cele relatate, se pot sublinia urmatoarele aspecte:

- Activitatea de urmarire in timp este obligatorie prin lege;

- Urmarirea comportarii in timp trebuie facuta organizat şi constant prin

observatii şi masuratori facute de unitati specializate;

- Situatiile deosebite de comportare se vor rezolva pe baza unor documentatii

elaborate de proiectantul initial sau de alte institutii specializate;

- Pe baza rapoartelor de observatii şi masuratori vor putea fi intocmite

programe de reparatii şi intretinere a lucrării.

- Urmărirea in timp a comportării construcţiei este necesară pentru

cunoaşterea continuă a aptitudinilor pentru exploatare cât şi pentru cunoaşterea

răspunsului construcţiei la solicitările din exploatare.

Aceste date sunt folositoare şi pentru perfecţionarea metodelor de calcul şi

proiectare. De asemenea, se pot lua măsuri pentru eliminarea sau oprirea eventualelor

fenomene care ar putea duce la avarierea sau distrugerea construcţiei.

7.2. Actele normative care reglementeaza urmarirea comportarii in timp a

constructiilor sunt :

STAS 2745/90 “Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice”

STAS 10493/76 “Marcarea şi sistematizarea punctelor pentru supravegherea tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor”



7.3. Modul de urmărire a comportării in timpUrmărirea comportării in exploatare a construcţiilor se face periodic şi obligatoriu,

după viituri de către beneficiar.

Responsabilii cu urmărirea comportării in exploatare a construcţiei pot să aibă o

pregătire tehnică cel puţin de nivel mediu. Trebuie să cunoască cartea tehnică a

construcţiei şi să ţină la zi jurnalul evenimentelor.

7.4. Organizarea activităţii de urmărire a comportării in timpSe propune ca la sfarsitul executiei lucrării sa se marcheze traseul rezultat al

zidurilor de gabioane , respectiv la coronamentul acestora pentru a putea tine sub

observatie fenomenul de degradare a taluzului (alunecare, inclinare, etc).

Prima serie de măsurători se va executa la terminarea lucrărilor (recepţie).

Următoarele se vor efectua trimestrial in primul an, semestrial in al doilea an de

exploatare şi obligatoriu după fiecare viitura care solicită construcţia.

La orice degradare importantă se vor face propuneri pentru controlul de detaliu de

către personalul de specialitate.



D. CAIET DE SARCINI PENTRUEXECUTAREA LUCRĂRILOR DIN BETON



CUPRINS

1.DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Subtraversari drum communal (Podete)

2. CONDIŢIILE TEHNICE ALE BETONULUI3. TRANSPORTUL BETONULUI4. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI5. ARMĂTURI6. BARBACANE7. AGEGATE NATURALE8. APA9. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR 10. URMĂRIREA COMPORTĂRII LUCRĂRILOR

1. DESCRIEREA LUCRARILOR.

SUBTRAVERSĂRI DRUM COMUNAL (PODETE)

1.1 Generalităţi

• pinteni, pereu, culei si radier din beton simplu turnat monolit• pereu si dale prefabricate din beton armat la podete



Subtraversările (podetele) sunt lucrari de arta a caror deschideri sau suma a

deschiderilor este mai mica sau egala cu 5,00 m.

Lumina subtraversărilor a fost stabilită pe baza unui calcul hidraulic intocmit in

conformitate cu “Normativul Departamental pentru calculul hidraulic al podurilor si

podetelor”.

Latimea caii pe subtraversare este egala cu cea din calea curenta, şi se vor executa

fara trotuare.

Convoaiele de calcul pentru subtraversări au fost aceleasi ca si pentru poduri,

conform STAS 1545-89 “Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele - Actiuni”; STAS 3221-

86 “Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare”.

Ca alcatuire constructiva podetele sânt dalate, din fâşii prefabricate precomprimate

sprijinite pe culei turnate monolit.

Partile componente ale subtraversărilor : infrastructura, suprastructura, se executa

dupa aceleasi reguli ca si pentru poduri. Conditiile de fundare, modul de realizare a

lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, urmeaza sa indeplineasca conditiile

din proiect si ele fac şi obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini. Elementele

prefabricate in fabrica sau pe santier, trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.

Fundarea culeilor se face direct în incintă sprijinită. La fundarea culeilor în conditii

speciale, (pamânturi sensibile la umezire, pamânturi contractile etc.), se va solicita

proiectantul care va intocmi caiete de sarcini speciale pentru cazurile în speţă, ce vor

tine seama de normativele specifice in vigoare.

Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta

proiectantul responsabil cu asistenţa tehnică care va face toate verificarile necesare si

va aproba inceperea betonarii fundatiei. Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub

adâncimea de inghet prevazuta in STAS 6054-77.

Racordarea culeelor cu protecţia albiei regularizate se face prin întoarcerea culeii

aşa cum rezultă din partea desenată. Pentru impiedicarea patrundeii apei si degradarii

culeelor, rosturile se vor umple cu mortar de ciment.

La executia fundaţiilor şi a suprastructurii culeilor din beton se vor respecta detaliile

din proiect, normativul CP 012-2007 pentru executia lucrarilor din beton si beton armat

si prevederile din prezentul caiet de sarcini.

betonul turnat in dale prefabricate va fi : C16/20 cu ciment CEM ll-HII/A-S; Raport cu

caracteristicile:

- dozaj apă/ciment=0,5;

- dozaj min.225kg/mc. SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 47


- clasa de expunere: XF2+XC4 (în conformitate cu Indicativul CP 012-1:2007).

betonul turnat monolit in placarea gabioanelor va fi : C12/15 cu ciment CEM ll-HII/A-

S; Raport cu caracteristicile:


- dozaj min.225kg/mc.


sub radierul de la podete se asterne un strat de egalizare betonul fiind : C6/7.5 cu

ciment CEM ll-HII/A-S;


- dozaj min.150kg/mc.


1.2. Dale prefabricate ( montaj si monolitizare) Elementele prefabricate în fabrică sau în şantier vor fi numerotate, iar pe ele se va

inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa, prin care se precizeaza astfel pozitia

acesteia in lucrare.

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice

operatiei respective si care depinde de la caz la caz de tipul elementului care se

monteaza sau de modul de alcatuire al structurii.

Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure

montajul in conditii de securitate.

La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului atât

in ceea ce priveste asigurarea amplasamentului cât si a lungimii de rezemare si a

contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de

prindere dupa realizarea corecta a rezemarii.

Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care

reazema pe acestea.

Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la

montaj.

Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau

mortarul de poza vor fi bine curatate cu o perie de sârma si apoi spalate cu apa din

abundenta sau suflate cu jet de aer.

Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante se va face conform

normativuui NE 012-1999 .



La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot

duce la deterioararea elementelor.

Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din

proiect. Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.

Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor

incadra in prevederile STAS 8600-79, STAS 7009-79 si SR EN 13369-2004. Alte

abateri limita decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se

vor incadra in prevederile normativului CP 012-2007.

1.3 Hidroizolaţii La proiectarea, executia si receptia hidroizolatiilor se vor respecta prevederile din

STAS 5088-75. “Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si

executie”.Hidroizolatiile au ca scop impiedicarea patrunderii apei in elementele de

constructie, captarea si evacuarea ei, preluarea solicitarilor din incarcari si transmiterea

lor la structura de rezistenta.

La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite, in general din :

- sapa care se executa in câmp continuu si racordarea acesteia la marginea

elementului care se hidroizoleaza;

- dispozitivele de acoperire a rosturilor, gurilor de scurgere, strapungerile si

racordarea sapei la acestea.

In cadrul sapei se pot distinge urmatoarele straturi:

- strat hidroizolant sau sapa hidrofuga formata din:

- stratul de amorsare;

- strat de lipire;

- strat de baza;

- strat suplimentar, de la caz la caz;

- strat de protectie.

In functie de pozitia elementului de constructie care se hidroizoleaza fata de nivelul

apei freatice, hidroizolatiile pot fi :

- hidroizolatii impotriva umiditatii pamântului, care se aplica la culei si ziduri de

sprijin, elemente ce vin in contact cu apa mai mult timp;

- hidroizolatii impotriva apelor fara presiune hidrostatica ce se aplica la

suprastructura podetelor.

Stratul hidroizolant, in functie de materialul folosit si procedeul de aplicare, poate fi :



- din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece care se recomanda la

lucrari de arta executate la zi si la lucrari unde se asigura o ventilatie corespunzatoare;

- din materiale bituminoase aplicate la cald.

Stratul hidroizolant aplicat la rece sau la cald se poate executa in diverse variante si

cu diferite materiale, respectându-se insa prevederile din STAS 5088-75.

Alegerea variantelor se va face la fiecare lucrare in parte, tinând seama de

prevederile din STAS 5088-75 precum si de conditiile locale de teren, conditiile de

exploatare si de importanta lucrarii, adoptându-se solutia optima din punct de vedere

tehnic si economic.In cazul lucrarilor amplasate in medii agresive se vor lua masuri

suplimentare conform standardelor si normativelor in vigoare.

1.4 Trasarea lucrărilor şi pregătirea fundaţieiTrasarea şi executarea excavaţiilor pentru executia podetelor se va face conform

specificaţiilor din planurile de execuţie.

La realizarea săpăturilor se vor respecta prevederile caietului de sarcini pentru

terasamente, respectând totodată prevederile normativului P10/86 privind proiectarea şi

realizarea fundaţiilor directe. Se va acorda o deosebită atenţie calităţii terenului de

fundare.

2. CONDIŢIILE TEHNICE ALE BETONULUI2.1. GeneralităţiBetonul necesar realizării pereului din beton armat şi a subtraversărilor pe sub

drumul comunal va fi aprovizionat sub formă de beton marfă. Tipul de beton

aprovizionat va respecta indicaţiile din proiect şi va respecta caracteristicilor betonului

aşa cum rezultă din codul de practică pentru betoane, indicativ NE 012-99 precum si

CP 012-2007. La executia betoanelor din fundatia subtraversării şi pereului, se vor

completa si cu prevederile specifice cuprinse in standardele in vigoare. De asemenea

se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in SR EN 1799-2002. Calitatea

betonului este definita prin clase de betoane sic lase de expunere.

Clasele de betoane sunt stabilite pe baza rezistentei caracteristice a betonului,

care este rezistenta la compresiune la 28 zile, determinata conform SR EN 12390-

6:2010 pe cuburi cu latura de 150 mm.



Pentru corelarea cu “marcile” de betoane se prezinta in tabel echivalenta dintre

clase si marci precum si recomandari privind clasele minime de betoane in elementele de

rezistenta ale infrastructurilor si suprastructurilor.

Clasa de rezistenta la compresiune

Marca Recomandari privind clasele minime de betone

InfrastructuraSTAS 10111/1

SuprastructuraSTAS 10111/1

1 2 3 4

C 6/7,5 B 100

Fundatii masive din beton simplu, la sferturi de con, ziduri de sprijin, aripi in teren fara apa subterana

C 12/15 B 200

Elevatii din beton armat, beton de fata vazuta, cuzineti si panouri din

beton armat

Suprastructuri si podete tubulare din beton armat

monolit

C 16/20 B 250

Suprastructuri si podete tubulare din beton armat

prefabricat

Functie de clasele de expunere conform CP 012 /2007 conditiile tehnice ale betoanelor folosite sunt urmatoarele:

Clasa deexpunere

Clasa de rezistenta la compresiune

Rezistenţa caracteristica

minima pe cilindri

Tipul de ciment

Clasa detasare

Agregate(mm)

Beton egalizare XF2+XC4 C 6/7.5 CEM2-HII/A-S T3 0 ÷ 31

Ziduri elevaţie XF2+XC4 C 16/20 16 CEM2-HII/A-S T3 0 ÷ 31

2.2. Condiţii de calitate.Pentru determinarea calităţii betonului aprovizionat se vor preleva 3 cuburi de probă

la fiecare 100 mc. de beton pus în operă.

Principalele condiţii tehnice ale betoanelor hidrotehnice sunt:

a) impermeabilitatea

b) rezistenţa la îngheţ - dezgheţ

c) rezistenţele mecanice

d) omogenizarea betonului

e) rezistenţa la acţiunea agresivă a apei

f) lipsa reacţiilor dăunătoare dintre alcaliile din ciment şi agregate.

a) Impermeabilitatea betonului se caracterizează prin presiunea maximă a apei la

care nu se observă infiltraţia apei prin epruvetele cu vârsta de 90 zile şi care sunt



încercate pe cuburi de 20 cm, conform SR 3518:2009 şi STAS 3349/2-83 (pentru ape

agresive).

Condiţia de calitate la impermeabilitate se consideră realizată dacă indeplineste

prevederile conform SR EN 12390-8:2009 – Incercarea pe beton intarit. Partea 8.

Adancimea de patrundere a apei sub presiune.

b) Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ se verifică conform Sr 3518-2009.

Condiţia de calitate se consideră realizată dacă cel putin 90% din seriile de probe

rezistă la G100 (cicluri).

c) Rezistenţe mecanice

Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice fck cil (fck cub), care este

rezistenţa la compresiune în N/mm2 determinată pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe

cuburi cu latura de 150 mm) la vârsta de 28 zile, sub a cărei valoare se pot situa statistic

cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei făcută în prezentul caiet de sarcini are în

vedere păstrarea epruvetelor conform STAS 1275/88.

Pentru controlul operativ al calităţii betonului se stabileşte orientativ (urmând a fi

definitivată prin probe de laborator) rezistenţa R7 = 120 daN/cm2.

Rezistenţa la compresiune la 7 zile trebuie să fie cel puţin egală cu aproximativ

0,40*R90 şi nu mai mică de 0,75*R7 (condiţie de rebut).

Betonul care nu satisface această ultimă condiţie nu se va acoperi cu alt beton. Se vor

anunţa imediat proiectantul şi beneficiarul care, împreună cu executantul, vor stabili

măsurile necesare ce trebuie luate.

Cuburile de probă vor fi încercate şi la 28 zile sau 60 zile, în cazuri urgente care se

vor specifica în proiect sau cu aprobarea scrisă a proiectantului.

d) Condiţii de omogenitate

Omogenitatea betonului se asigură prin uniformitatea amestecului, consistenţă

(lucrabilitate) şi densitate.

Pentru respectarea condiţiilor tehnice, inclusiv omogenitatea, se vor respecta:

compoziţia betonului şi reţeta betonului;

condiţiile de preparare , transport şi punere în operă;

densitate aparentă;

lucrabilitate.

Densitatea aparentă (greutatea volumetrică) a betonului proaspăt se efectuează în

conformitate cu SR EN 12350-2:2009 – Incercarea pe beton proaspat. Partea 2.

Incercarea la tasare şi va trebui să fie minim 2.300 kg/m3 (beton de tip greu).



Consistenţa betonului proaspăt (măsură a lucrabilităţii) poate fi determinată prin

următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi

răspândire conform SR EN 12350-3:2009, SR EN 12350-4:2009, SR EN 12350-5:2009

SI SR EN 12350-6:2009. Tasarea conului la betoanele puse în operă în cadrul lucrării va

fi T2 = 30 10 mm. Dacă valoarea tasării conului este mai mică de 10 mm, rezultatul va fi

înregistrat ca fiind inferior acestei valori şi se va utiliza o altă metodă (grad de

compactare, remodelare VE-BE, etc.).

Conform STAS 6102 – 86 tabel 6 – Betoane pentru constructii hidrotehnice.

Clasificarea si conditii tehnice de calitate, pentru lucrările de betoane armate cu un

procent de armare până la 1%, tasarea maximă poate atinge 5 cm.

Condiţiile de lucrabilitate: granulometrie, agregate, temperatură, densitate şi aer

oclus (conform SR EN 12350-7:2009 Incercarea pe betonul proaspat. Partea 7-Continut

de aer . Metoda de presiune care se verifică la staţia de betoane.

În cazul în care rezultatele nu se înscriu în limitele admise, se va sista prepararea

betonului şi se vor stabili măsurile tehnologice care se impun.

Trimestrial, constructorul va transmite proiectantului şi beneficiarului un centralizator

cu numărul de probe, locul şi data privind compoziţia betonului, lucrabilităţile, rezistenţele

mecanice, permeabilitate, gelivitate.

În cazul obţinerii unor rezultate Rc, P şi G sub limitele minime admise

antreprenorul va comunica în 24 ore, în scris, beneficiarului şi proiectantului rezultatele

obţinute pe tronsonul respectiv. Betoanele care nu vor satisface condiţiile de calitate se

vor verifica imediat prin extragerea de carote sau metode nedistructive, dar numai cu

acordul proiectantului.

2.3. Compoziţia şi prepararea betonului.Pentru executarea lucrărilor se vor utiliza betoanele obţinute din cimenturi CEM II

HII/A-S (Hz 35).

În cazul obţinerii de rezultate sub limitele admise la rezistenţa la compresiune,

permeabilitate şi gelivitate, constructorul va comunica scris în maximum 24 de ore

rezultatul obţinut şi tronsonul pentru care s-a făcut încercarea pentru verificări

suplimentare şi soluţii de remediere.

Compozitia unui beton a fost aleasa in asa fel incat cerintele si durabilitatea acestuia sa fie asigurate conform tabelului nr. 6.

Tabel nr. 6Clasa deexpunereCP012/2007

Clasadebeton

Grad deimpermeabilitate,

Grad degelivitate min.

Agregaterezistentela inghet-

Aer***antrenat

Raport A/C,max.

Clasadedurabilitate



min.NE012/1999

min. dezghet

2b (XA+XC2+XF4) C 6/7.5 P8 G100 da da 0,5 D12/252b (XA+XC2+XF4) C 12/15 P8 G100 da da 0,5 D12/252b (XA+XC2+XF4) C 16/20 P8 G100 da da 0,6 D12/25

Pentru executarea lucrărilor se va utiliza betonul C12/15 şi C 16/20 (BcH 20),

având gradul de gelivitate G 100, tasarea conului T2 (corespunzătoare unei tasări de 2 –

4 cm) preparat cu ciment HII/A-S-32,5 (Hz 35) (ciment hidrotehnic cu zgură având

conţinutul în alcali sub 1%) şi având sorturi cuprinse între 0-31 mm, densitatea 2500

kg/m3 şi grad de impermeabilitate P8 (conform P.E. 713/90 şi “Cod de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”).

Betonul proaspăt nu va fi transportat de la fabrică decât cu avizul laboratorului de

şantier.

Clasele de rezistenta si rezistentele caracteristice determinat pe cilindru sau

cub sunt prezentate la pct. 7.2 din NE 012-99 sau in SR 13510/2006. Beton .

partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate . Document national

de aplicare a SR EN 206-1.

Cerintele de durabilitate necesare pastrarii caracteristicilor fizico-chimice pe

durata de serviciu sunt legate de permeabilitatea betonului.

Rezistenta la inghet-dezghet a betonului, caracterizata prin gradul de

gelivitate in functie de numarul de cicluri de inghet-dezghet trebuie sa se

incadreze in prevederile tabelului nr. 10 si tabelul nr. 11.

In acest sens gradul de impermeabilitate va fi stabilit in functie de clasa de

expunere in care se incadreaza constructia. Nivelele de performanta la

impermeabilitate sunt prezentate in tabelul nr. 11.

Rezistenta la inghet-dezghet a betonului, caracterizata prin gradul de

gelivitate in functie de numarul de cicluri de inghet-dezghet trebuie sa se

incadreze in prevederile tabelului nr. 10 si tabelul nr. 11.

Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile datorita contractiei

betonului obisnuit in conditii normale de intarire este de 0,25% conform STAS

10107/0-90 .



Durabilitatea unui beton poate fi raportata la clasa sa de rezistenta, la

compozitia sa, in particular la tipul de ciment, raportul A/C maxim, gradul de

impermeabilitate, contractia axiala si rezistenta la inghet-dezghet.

Raportul A/C va fi mic la expuneri mai severe la care este supusa structura

din beton.

Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asigurarii alcalinitatii

betonului, conditie necesara pentru protectia impotriva coroziunii armaturii din

beton si pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspat la raport A/C

dat.Valorile pH-ului sunt mai mari de 12 pentru elementele din beton armat si mai

mari de 12,5 pentru elementele din beton precomprimat.

Valorile recomandate pentru raportul A/C maxim pentru diferite clase de

expunere sunt prezentate in tabelul nr. 6, iar pentru dozajul de ciment in tabelul

nr. 7.

Dozajul minim de ciment pentru asigurarea cerintelor de durabilitateTabel nr. 7

Clasa de expunere Grad de agresivitate

Dozaj minim de ciment (kg/mc) pentru :

Beton simplu Beton armat

2b (XF4+XC2) - 300 325

Pentru executarea lucrărilor la pereu din beton si betonul din fundatiea zidurilor de

sprijin se va utiliza betonul C 16/20 (BcH 20, B250), având gradul de gelivitate G 100,

tasarea conului T2 (corespunzătoare unei tasări de 2 – 4 cm) preparat cu ciment CEM

HII/A-S (Hz 35) (ciment hidrotehnic cu zgură având conţinutul în alcali sub 1%) şi având

sorturi cuprinse între 0-40 mm, densitatea 2500 kg/m3 şi grad de impermeabilitate P8

(conform P.E. 713/90 şi “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton

armat şi beton precomprimat”).

Betonul va avea următoarea compoziţie şi caracteristici orientative care urmează a

fi definitivate prin probe de laborator:

Ciment CEM HII/A-S = min 300 kg/m3

Factor a/c = max 0,50

Aditiv = 0,2-0,3% din cantitatea de ciment

Caracteristicile betonului:

Tasarea conului= 3 1 cmSC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 55


R7= 120 daN/cm2

Grad de impermeabilitate la 90 de zile = 8 atm

Grad de gelivitate la 28 de zile = 100 cicluri

Betonul proaspăt nu va fi transportat de la fabrică decât cu avizul laboratorului de

şantier.

3. Transportul betonuluiTransportul betonului trebuie realizat astfel încât să se asigure:

menţinerea sa la parametrii iniţiali privitori la clasă, tasare, conţinut de aer oclus;

productivitatea necesară pentru înscrierea în programul de lucru;

evitarea segregării, a pierderilor sau modificarea caracteristicilor iniţiale (tasare,

conţinut de aer oclus, temperatură etc.);

evitarea manipulărilor repetate (încărcări-descărcări)

Pentru transportul betonului se recomandă următoarele mijloace de transport:

autobasculante cu bene amenajate corespunzator, pentru betoane cu tasare până

la 5 cm (L2 dacă la locul de descărcare se asigură reomogenizarea amestecului);

autoagitatoare pentru beton cu tasare mai mare de 5 cm.

Durata de transport a betonului este funcţie de felul mijlocului de transport, de

temperatura amestecului de beton (în grade C) şi de clasa cimentului. Durata de

transport înseamnă timpul dintre terminarea încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul

descărcării acestuia.

Durata maximă de transport cu autoagitatorul, funcţie de marca cimentului şi

temperatura amestecului, este:

cimenturi marca CEM HII/A-S :

temperatura 10°-30° C - 50 minute

temperatura sub10° C - 70 minute

In cazul transportului cu autobasculanta, duratele de transport se reduc cu 15 minute

faţă de timpul de transport cu autoagitatorul.

Durata de încărcare a mijlocului de transport sau durata de menţinere a betonului în

buncărul tampon va fi de max. 20 minute.

Condiţii de transport.

Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe pentru a nu permite pierderea laptelui de

ciment.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene. În cazul transportului cu

autobasculanta pe distanţe mai mari de 3 km, pe timp de ploaie sau arşiţă (peste 25°C)



suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite evaporarea apei,

ceea ce ar duce la modificarea caracteristicilor betonului.

Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi

condiţiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării

mijloacelor de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile

orientative pentru cimenturi de clase 32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Mijloacele de transport se curăţă cu jet de apă dacă intervalul de timp între

descărcare şi încărcare depăşeşte o oră sau când se întrerupe lucrul. În această situaţie,

autoagitatoarele se vor umple cu cca. 1 m3 de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de

5 minute după care se golesc complet de apă.

Încărcarea mijlocului de transport cu beton din betoniere sau buncăre se va face

cu dispozitive care să asigure o cădere verticală de la o înălţime mai mică de 2 m.

În cazul segregării betonului în timpul transportului, se va face o reamestecare

înainte de punerea în operă. Se interzice adaosul de apă sau ciment.

Dacă condiţiile atmosferice sunt defavorabile (ploaie, zăpadă, îngheţ), betonul se

va proteja. Pentru menţinerea temperaturii betonului se recomandă protejarea termică a

mijlocului de transport.

Nu se admite punerea în operă a betonului care prezintă început de priză.

4. Punerea în operă a betonului

4.1. Pregătirea frontului de lucru

Înainte de începerea operaţiunii de betonare se va curăţa fundatia culeilor de

impurităţi prin spalare cu jet de apa sub presiune si aer comprimat.

Avizarea începerii betonării se va face numai după semnarea procesului verbal de

lucrări ascunse pentru natura şi cota terenului de fundare.

Dacă betonarea întârzie mai mult de 6 ore după terminarea operaţiunilor de

pregătire a fundaţiei, se va reexamina suprafaţa fundaţiei, care se va retrata şi se va

aviza din nou de către beneficiar.

Înainte de începerea betonării se vor lua următoarele măsuri:

a) echiparea cu mijloace de acoperire a suprafeţei pregătită pentru betonare în caz

de ploaie;

c) interzicerea accesului pe suprafaţa pregatită pentru betonare, excepţie făcând

muncitorii echipaţi cu cizme de cauciuc curate;

d) interzicerea manipulării şi depozitării materialelor pe suprafaţa curăţată şi

pregătită pentru betonare;SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 57


e) asigurarea turnării continue a betonului în bune condiţiuni.

Dacă la turnarea unui tronson (părţi de tronson) apar condiţii neprevăzute (ploi

puternice şi de durată, scăderi de temperatură, defecţiuni tehnice) care obligă

întreruperea betonării, beneficiarul şi constructorul vor încheia un proces-verbal privind

condiţiile de reluare a betonării.

4.2. Turnarea betonului

La turnarea betonului se vor respecta următoarele condiţii:

nu se admite căderea liberă a betonului de la înălţime mai mare de 1,50m;

betonului se va face cât mai aproape de locul de turnare prin bene, benzi

transportoare, jgheaburi şi prin tuburi având capătul inferior situat la max. 15 m de zona

care se betonează. Se interzice descărcarea benelor pe cofraje. Benele se curaţă şi se

spală periodic.Aşezarea betonului în strat se face prin lopătare. Se interzice

împrăştierea prin vibrare a grămezii de beton descărcată din benă.

compactarea betonului se va executa prin vibrare, de personal instruit în

prealabil, utilizând pervibratoare (vibratoare interioare), vibrare de pe baza unui plan de

vibrare stabilit anterior şi care va cuprinde distanţele între locurile de introducere a

vibratorului, adâncimea de introducere etc. Cele mai importante prescripţii sunt:

vibrarea se termină atunci când betonul nu se mai tasează, suprafaţa sa

devine orizontală şi uşor lucioasă şi încetează apariţia de bule la suprafaţa betonului;

durata de vibrare optimă este de 5-30 sec. În funcţie de lucrabilitatea betonului

şi tipul de vibrator utilizat;

distanţa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior

este de max. 1 m, reducându-se în funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimii

armăturilor;

compactarea betonului se face prin vibrarea;

vibratorul se introduce cu o înclinare de 15°-30° faţă de verticală. Grosimea

stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din lungimea

capului vibrator (buteliei) este interzisă atingerea cu vibratorul a armăturilor şi cofrajelor

sau altor piese betonate parţial într-un beton sub 7 zile.

se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-

se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.

nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici

aşezarea pe armătură a vibratorului.

în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a

secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 58


vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de

acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului.

se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi

susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări

sau cedări.

durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este

necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească

timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se

va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – şi

respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaosuri.

După turnarea betonului se interzic:

circulaţia pe betonul proaspăt, dacă nu a atins o rezistenţă de compresiune de

10 daN/cm2;

încărcarea cu diferite greutăţi a suprafeţei betonului dacă nu s-a atins o

rezistenţă la compresiune de 25 daN/cm2;

decofrarea laterală, dacă betonul nu are rezistenţă la compresiune de 50

daN/cm2.

Durata de întărire a betonului (verificarea rezistenţelor) se va stabili în funcţie de

posibilităţile existente pe şantier:

prin testarea cuburilor de beton, în cazul temperaturilor de întărire a betonului

mai mari de 15°C;

cu sclerometrul, determinând, în prealabil, echivalenţa pe cuburi încercate pe

presă;

La descărcarea betonului din mijlocul de transport nu este permisă căderea liberă

de la înălţimi mai mari de 2,00 m fără amenajarea de jgheaburi.

4.3. Temperatura betonului la punerea în operă

Pe perioada călduroasă a anului (1 mai - 31 octombrie) temperatura betonului

proaspăt la descărcarea pe tronson nu trebuie să depăşească, în general + 20°C.

Pe perioada friguroasă a anului, când există pericol de îngheţ, betonarea este

admisă în limita condiţiilor caietului de sarcini pe timp friguros conform normativ C 16-79;

temperatura betonului la descărcare va fi de minim + 15°C pentru elemente subţiri şi

minim + 8°C pentru elemente masive.

Temperatura betonului în stratul de suprafaţă al tronsonului, la o adâncime de 10

cm, va fi de minim + 5°C pe durata prizei şi în următoarele 3 zile de întărire.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 59


Şantierul va lua măsuri pentru supravegherea căldurii din beton şi realizarea

temperaturilor arătate.

Valorile temperaturilor aerului, betonului proaspăt şi suprafeţei de suport vor fi

trecute în fişe de betonare şi într-un registru special.

Frecvenţa măsurării temperaturii va fi în primele 3 zile de la terminarea turnării de 2

ori pe schimb, şi de la 3 zile până la 7 zile sau până la reluarea betonării (dar maxim 14

zile) o dată pe zi; temperaturile se vor măsura la începutul şi mijlocul schimbului şi,

respectiv, între ora 10 şi ora 11 când se măsoară o dată pe zi.

Betonarea elementelor se recomandă să se facă pe un timp cu temperatură

cuprinsă între 6 20°C.In cazul depasirii temeraturii se vor lua urmatoarele masuri:

betonul proaspăt se va pune cât mai repede în operă;

în timpul turnării şi 14-20 zile după turnare, elementele turnate vor fi protejate cu

rogojini depuse pe eşafodul de betonare. În această perioadă se va asigura o udare

abundentă.

Temperatura betonului este cea măsurată cel puţin de două ori pe schimb la locul

de punere în operă. Temperatura medie a aerului este media temperaturilor în aer, la

umbră şi la înălţimea de 2,0 m de la sol, de 4 ori pe zi, la orele 100; 700; 1200; 1900.

Suprafeţele de beton nu trebuie să prezinte defecte sau neregularităţi peste limitele

admise de “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat” şi P.E. 713/90. Se consideră defecte zonele segregate sau slab

compactate, deteriorări la decofrare etc.

Neregularităţile sunt bavurile şi scurgerile de mortar pe cofraje.

Nu se admit cuiburi de slabă vibrare sau tencuirea betonului cu segregări.

Toate defectele şi neregularităţile trebuie corectate astfel:

După decofrare, comisia ordinară formată din beneficiar şi constructor va verifica

imediat suprafeţele betonului şi va consemna în fişele de betonare situaţia constatată şi

soluţiile pentru eventuale remedieri în cazul în care acestea nu depăşesc competenţa

comisiei “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat”.

Corectările se vor face de regulă la 24 ore după decofrare.

5. ARMATURIÎn proiect sunt folosite bare de OL37 si PC52 de diferite diametre pentru armarea

dalelor longitudinale si marginale ale podetelor.



Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru,

dar cuaceeaşi secţiune totala se va face numai cu acordul proiectantului.

Este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de producător In

certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător de otel din STAS 438-2/91 si

STAS 6482/2-1980,echivalarea fiind făcuta prin luarea in considerare a tuturor

parametrilor de calitate.

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristice mecanice de

livrare) sunt indicate în standardele de produs STA 438/1-89 pentru oţeluri cu profil

neted OB 37 şi profilate PC 52, PC 60, respectiv 438/2-91 şi 438/3/4-98 pentru sârme

trase şi plase sudate pentru beton armat.

Pentru tipurile utilizate curent ca armătură pretensionată în elementele din beton

precomprimat (produse sub formă de bare, sârme şi produse din sârmă), caracteristicile

mecanice de livrare sunt indicate în seria de standarde STAS 6482 .

Domeniile de utilizare ale tipurilor de armături sunt precizate în ST 009/96, STAS

10107/0-90 sau în alte reglementări specifice.

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori

de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor

STAS 10107/0-90. Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu

reglementările tehnice în vigoare.

Oţelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuie să fie agrementate

tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

Pentru armarea dispersă, armăturile formate din fibre de oţel trebuie să

corespundă cerinţelor din „Ghidul pentru stabilirea criteriilor de performanţă şi

compoziţiilor pentru betoane armate dispers cu fibre metalice”.

Înlocuirea oţelului adoptat în proiect cu un altul, se poate face numai cu

aprobarea proiectantului, chiar dacă înlocuitorul prezintă caracteristici superioare.

Produsele din oţel care prezintă protecţii permanente împotriva coroziunii,

aplicate în fabrică, vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini ale proiectelor,

atât în privinţa caracteristicilor oţelului şi ale protecţiilor, cât şi în privinţa condiţiilor de

recepţie la executant. În cazul armăturilor pretensionate, dacă aceste oţeluri se

utilizează fără o altă protecţie suplimentară, se vor analiza şi rezultatele încercărilor

referitoare la eficienţa protecţiei împotriva coroziunii atât în câmp curent cât şi, mai ales,

în zona de ancorare, pe toată durata de viaţă a construcţiei.



Produsele din oţel pentru armăturile pretensionate care vor fi supuse unor

prelucrări mecanice necesare sistemului de ancorare (ambutisare, filetare ş.a) vor

satisface, în afara prevederilor din specificaţia tehnică ST 009-1996 şi cerinţele

specifice acestor prelucrări, care vor fi stabilite de elaboratorul procedeului.

Achiziţionarea/aprovizionarea cu produse din oţel

Pentru utilizarea în elementele prefabricate vor fi achiziţionate numai produse din

oţel livrate în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţite de certificate de

calitate/declaraţie de conformitate pentru fiecare tip şi diametru de produs.

Documentele ce însoţesc livrarea de la producător trebuie să cuprindă cel puţin:

- denumirea şi tipul de oţel conform standardului de produs specificat;

- toate informaţiile pentru identificarea loturilor;

- masa legăturilor de bare, a colacilor sau a tamburilor stabilită prin standardul de

produs sau convenită prin acord cu beneficiarul;

- valorile determinate privind criteriile de performanţă.

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea

produselor care va conţine toate datele de documentare de calitate eliberate de

producătorul oţelului beton, inclusiv rezultatele obţinute într-un laborator autorizat

(conform prevederilor „Regulamentului privind exercitarea controlului materialelor,

elementelor de construcţii şi produselor destinate construcţiilor”).

Fiecare legătură, colac sau tambur va purta o etichetă, bine legată, care va

conţine:

- marca producătorului;

- tipul armăturii;

- numărul lotului şi al legăturii, colacului sau tamburului;

- greutatea netă;

- semnul CTC.

În cazul în care, pentru elementele din beton precomprimat, fasciculele sau

betoanele individuale sunt executate în ateliere centrale, acestea vor fi însoţite, la

livrare, de un certificat de calitate care va conţine, în mod obligatoriu, numărul

certificatului de calitate al sârmelor din care au fost confecţionate fasciculele, respectiv

toronul.



Transportul şi depozitarea

Toate tipurile de armătură (bare, plase sudate, carcase prefabricate de

armătură, sârme, toroane) vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere

deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau

aderenţa beton – armătură.

Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-

se deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în

spaţii şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure evitarea:

- condiţiilor care favorizează corodarea armăturii (orice tip de atac chimic, electrochimic

sau biologic care poate produce coroziune). Spaţiul şi modul de depozitare trebuie să

asigure ventilarea pentru a se împiedica stagnarea umezirii produselor;

- murdărirea acestora cu pământ sau alte materiale (orice contaminare care poate

afecta durabilitatea sau proprietăţile de aderenţă ale armăturilor);

- oricărei deformări a armăturilor, care nu este prevăzută în proiect;

- efectuării operaţiei de sudare în vecinătatea armăturilor pretensionate fără a se lua

măsuri speciale de protejare a acestora;

- deteriorării ambalajelor de protecţie pentru colaci şi tamburi;

- acoperirii prelungite a armăturilor cu diverse materiale care pot menţine umezeala;

- amestecării sortimentelor şi diametrelor. Orice produs trebuie să poată fi corect şi uşor

de identificat în depozit.

Condiţiile de suprafaţă ale armăturilor vor fi examinate înainte de utilizare pentru a

se asigura că ele nu prezintă substanţe care pot afecta armătura şi /sau betonul sau

aderenţa dintre ele.

6 BARBACANE DIN PVC Pentru realizarea barbacanelor se folosesc tuburi PVC 110 mm conform

SR ISO 11922-2008 , SR ISO 161-1:2008, SR ISO161-2:2008.

Caracteristicile acestora sunt aratate in tabelul urmator :CARACTERISTICI SR ISO 11922-2008 , SR ISO 161-

1:2008, SR ISO161-2:2008.



Tub de PVC rigid

Diametru exterior (mm) 75 110

Grosimea nominala (mm) 3.6 5.3

Lungimea (ml) 6.0 6.0

Greutatea (kg/ml) 1.12 2.11

Suprafata activa (cm2/ml) 24-45 neperforat

Barbacanele se vor monta inaintea betonarii si capatul exterior va fi iesit cu cel

putin 2 cm fata de cota finala a betonului astfel incat aceste sa nu fie infundate.

7 AGREGATE NATURALEStratul drenant din balast va fi alcătuit din balast cu dimensiunea 0-63mm din roci

metamorfice şi sedimentare.

Pentru execuţia stratului drenant de fundaţie pentru pereul din piatra bruta

de la trecerile prin vad se va utiliza balast, cu granula maximã de 63 mm.

Balastul trebuie sã provinã din roci stabile, nealterabile la aer, apã sau

îngheţ, nu trebuie sã conţinã corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune,

lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a

se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de

punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete,

pentru a verifica daca agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet

de sarcini şi după aprobarea Inginerului.

Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului astfel:

într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de

Furnizor;

într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele

determinărilor efectuate de laborator.

Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în

funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi

depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor.



În conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul pentru a fi

folosit în stratul de fundaţie, trebuie sã îndeplineascã caracteristicile calitative

arãtate în tabelul 1.

Tabel 1CARACTERISTICI CONDIŢII DE

ADMISIBILITATEMETODE DE

VERIFICARECONFORMFUNDAŢII

RUTIERESort 0-63 -Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5-85

Sub 0,02 mm max. 3 STAS

4606-80Sub 0,2 mm 3-180-1 mm 4-380-4 mm 16-570-8 mm 25-700-16 mm 37-820-25 mm 50-900-50 mm 80-980-63 mm 100

Granulozitate Conform figuriiCoeficient de neuniformitate(Un) minim

15 STAS

662-2002Echivalent de nisip (EN) minim 30Uzura cu maşina tip LosAngeles(LA) % max.

50

În cazul în care la verificarea calitãţii balastului, granulozitatea acestora nu

corespunde prevederilor din tabelu 1 aceasta se corecteazã cu sorturile

granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevãzute.

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de cãtre un

laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrãrilor de execuţie.

Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13-83 se stabileşte:

du max.P.M.= greutatea volumicã în stare uscatã, maxima exprimatã în

g/cmc

Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul şantierului pe

probe prelevate din lucrare şi anume:



du ef = greutatea volumicã, în stare uscatã, efectivã, exprimatã în g/cmc

W ef = umiditatea efectivã de compactare, exprimatã în %

în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

d.u.ef.gc. = ---------------- x 100

du max.PM

PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUIMÃSURI PRELIMINARE

La execuţia stratului de fundaţie din se va trece numai dupã recepţionarea

lucrãrilor de terasamente, sau de strat de formã, în conformitate cu prevederile

caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.

Înainte de începerea lucrãrilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele

necesare punerii în operã a balastului .

Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrãrile pentru drenarea

apelor , conform lucrãrilor prevãzute în acest scop în proiect.

În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua

mãsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în

funcţie de sursa folositã, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.

EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BALASTULUI

Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã efectueze o

experimentare pe un tronson de probã în lungime de minimum 30 m şi o lãţime

de cel puţin 3,40 m (dublul lãţimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentã pe

şantier, a componenţei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a

acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini,

precum şi reglarea utilajelor de rãspândire, pentru realizarea grosimii din proiect

şi pentru o suprafaţare corectã.

Compactarea de probã pe tronsonul experimental se va face în prezenţa

Inginerului, efectuând controlul compactãrii prin încercãri de laborator, stabilite

de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.



În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi obţinut,

Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii

stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii şi anume:

- grosimea maximã a stratului de balast pus în operã;

- condiţiile de compactare (verificarea eficacitãţii utilajelor de compactare şi

intensitatea de compactare a utilajului).

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus în operã, în unitatea de timp (orã, zi, schimb),

exprimat în mc

S = suprafaţa compactatã în intervalul de timp dat, exprimatã în mp.

În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate

de fiecare utilaj se cumuleazã.

Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va

servi ca sector de referinţã pentru restul lucrãrii.

Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de

şantier, pentru a servi la urmãrirea calitãţii lucrãrilor ce se vor executa.

PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI

Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se niveleazã balastul într-unul

sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevãzutã în proiect şi de grosimea

optimã de compactare stabilitã pe tronsonul experimental.

Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lãţimilor şi

pantelor prevãzute în proiect.

Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditãţii optime de

compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea

agregatului şi se adaugã prin stropire.

Stropirea va fi uniformã evitându-se supraumezirea localã.

Compactarea straturilor de fundaţie din balast se face cu atelierul de

compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa



atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de

compactare.

Este interzisã folosirea balastului îngheţat.

Este interzisã aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zãpadã

sau cu pojghiţã de gheaţã.

8. ApaApa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca conditiile

tehnice mentionate in SR EN 1008/2003. Nu se admite utilizarea apei de mare

sau a apelor minerale.

Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de

cate ori se observa ca se schimba caracteristicile apei.

Se interzice utilizarea la prepararea betoanelor a apei de mare sau a apei

cu saruri minerale.

In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu

detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.

9. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR Procese verbale de lucrări ascunse.

Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în

majoritate lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să

fie consemnată în “Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce

devin ascunse” încheiate între reprezentantul investitorului şi executant (Proces verbal de

recepţie calitativă).

În cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: investitorului,

proiectantului, executantului şi a inspecţiei în construcţii care în funcţie de rezultatul

controlului va autoriza sau nu continuarea lucrărilor. Nu se admite trecerea la o nouă fază

de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă

aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.



În procesele verbale se vor preciza concret verificările şi măsurătorile efectuate,

abaterile constatate, iar după caz, încadrarea în toleranţele admisibile faţă de proiect.

Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile reglementărilor

tehnice se vor stabili şi consemna măsurile necesare de remediere. După executarea

acestora se va proceda la o nouă verificare şi încheierea unui nou proces-verbal.

La terminarea execuţiei cofrajelor se va verifica:

a) alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;

b) încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora;

c) dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor care

urmează a se betona;

d) poziţia cofrajelor, în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la

nivelele inferioare;

e) poziţia golurilor.

În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă:

a) datele înscrise în bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii şi

nu s-a depăşit durata admisă de transport;

b) consistenţa betonului corespunde celei prevăzute;

c) condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;

d) se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi a prelevărilor de probe;

e) sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor,

dimensiunilor şi formei cofrajelor;

f) se aplică corespunzător măsurile de protecţie (tratare) a suprafeţelor libere ale

betonului proaspăt.

Se vor consemna în condica de betoane:

seria talonului livrării corespunzătoare betonului pus în operă;

locul unde a fost pus în lucrare;

ora începerii şi terminării betonării;

probele de beton prelevate;

măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;

evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc);

temperatura mediului;

personalul care a supravegheat betonarea.

La decofrarea oricărei părţi de construcţie se va verifica:SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 69


a) aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone cu beton

necorespunzător (beton necompactat, segregat, goluri rosturi de betonare, etc);

b) dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;

c) distanţa între diferitele elemente;

d) poziţia elementelor verticale;

În vederea asigurării calităţii lucrărilor de beton şi beton armat este obligatorie

efectuarea unui control operativ şi adoptarea măsurilor:

evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui carecteristici în stare

proaspătă nu îndeplinesc condiţiile impuse;

adoptarea de măsuri operative la staţia de betoane pentru corectarea compoziţiei

betonului sau a condiţiilor de preparare;

sesizarea cazurilor în care betonul prezintă sub limitele admise, fiind necesară

analizarea de către proiectant a măsurilor sau condiţiilor ce se impun pentru asigurarea

rezistenţei, stabilităţii şi durabilităţii elementului sau a structurii.

Calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia, ţinând seama de concluziile

analizei efectuate conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor încercărilor

probelor de verificare a clasei prezentate în buletinul emis de laborator şi concluziile

interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote, dacă s-a

cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin proiect.

Recepţionarea structurii se va efectua pe întreaga construcţie sau pe părţi din

construcţie potrivit Normativului C56-85, anexa I.1.

Această recepţie are la bază examinarea directă efectuată pe parcursul execuţiei

în cadrul controlului interior sau exterior; suplimentar se vor verifica:

- documentele de certificare a calităţii prevăzute de reglementările în vigoare pentru

materialele livrare;

- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind cofrajele,

armarea, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în

lucrare, precum şi existenţa şi conţinutul proceselor verbale pentru fazele determinante;

- existenţa şi conţinutul documentelor de certificare a calităţii în cazul betonului livrat;

- constatările consemnate în cursul execuţiei în cadrul controlului interior şi/sau

exterior;

- confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere

prevăzute în diferitele documente examinate;

- consemnările din condica de betoane;

- buletin privind calitatea betoanelor;SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 70


- dimensiuni de ansamblu şi cotele de nivel;

- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;

- poziţia golurilor prevăzute în proiect;

- încadrarea în abaterile admise conform Anexei III.1. din “ Cod de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”;

- respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele

utilizate, compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.;

Pentru aprecierea calităţii betonului se vor avea în vedere:

a) rezultatele încercărilor pe cilindri / cuburi efectuate pe probe prelevate la locul de

punere în operă şi/sau la staţia de betoane;

b). rezultatele menţionate la punctul a) precum şi rezultatele încercărilor

nedistructive obţinute pe unele din elementele structurii în cauză;

c) dacă nu s-au efectuat încercările obligatorii pe cilindri/cuburi la locul de punere în

operă la frecvenţele stabilite sau dacă rezultatele se situează sub clasa prescrisă trebuie

să se efectueze încercări nedistructive/extrageri de carote/încercări in situ care să

confirme calitatea lucrărilor executate.

În cazul punctului 17-A (din Anexa VI.2 – “Cod de practică pentru executarea

lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”) rezultatele se analizează pe

baza criteriilor de conformitate, înscriindu-se în buletinul încercărilor:

- rezultatele înregistrate;

- valorile determinate pe fiecare criteriu;

- conformitatea rezultatelor;

- clasa de beton efectiv realizată;

- concluzii: BETON CORESPUNZĂTOR / NECORESPUNZĂTOR.

În cazul indicat la punctul 17 B (din Anexa VI.2 – “Cod de practică pentru executarea

lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”) se analizează separat :

- încercările pe corpurile de probă corelându-se cu rezultatele aferente zonei

încercate nedistructiv;

- încercările nedistructive (mediile pe secţiune sau individual pe carote).

Analizele se înscriu separat în buletinul privind calitatea betoanelor.

Încercările nedistructive se efectuează conform Normativului C 26-85.

Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se

consemnează întru-un proces verbal încheiat între investitor, proiectant şi executant,

precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se recepţionează sau se respinge.



În cazurile în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili

măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepţie.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje)

este admisă numai pe baza dispoziţiei date de investitor sau de proiectant.

Această dispoziţie se va da după încheierea recepţiei structurilor de rezistenţă sau,

în cazuri justificate, după încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenţă.

Recepţia parţială va consta în efectuarea tuturor verificărilor arătate mai sus cu

excepţia examinării rezistenţei la 28 zile a betonului care se va face la recepţia definitivă

a structurii de rezistenţă. În asemenea situaţii, proiectantul va preciza unele părţi din

elemente asupra cărora să se poată efectua determinării ulterioare şi care nu se vor

acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a structurii.

Recepţia construcţiilor din beton şi beton armat se va face în conformitate cu

prevederile Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcţii.

Calitatea betonului livrat de staţia de betoane se va face conform criteriilor stabilite

la Cap 17 şi în Anexa VI.1.din “Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,

beton armat şi beton precomprimat”.

10. URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A LUCRARILOR10.1. Scopul urmăririi in timpUrmarirea comportarii in timp a constructiilor este necesara pentru cunoasterea

continua a aptitudinilor pentru exploatare cat si pentru completarea cunostintelor asupra

raspunsului constructiilor la solicitarile din exploatare si din actiunea mediului ambiant, in

scopul perfectionarii metodelor de calcul si proiectare.

Actiunea de urmarire a comportarii in exploatare a constructiilor, are ca scop

obtinerea de date in vederea stabilirii:

-modului de comportare a constructiilor in comparatie cu prevederile proiectelor si

instructiunilor de exploatare;

-masurilor ce trebuie luate in vederea eliminarii sau opririi eventualelor fenomene ce

ar putea duce la avarierea sau distrugerea constructiilor;

-programului si volumului de lucrari si reparatii a constructiilor in asa fel incat

cheltuielile si pierderile de productie sa fie minime;

-volumului de informatii care poate fi folosit pentru amenajari similare in functiune,

precum si pentru proiectarea altor amenajari ce urmeaza a se executa.



Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de

existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau

investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice.

Astfel, dupa finalizarea lucrarii, constructorul trebuie sa faca profile de referinta.

Beneficiarul are obligatia de a urmari comportarea in timp a constructiei. In acest

sens se va face o vizualizare periodica la un interval de sase luni sau dupa viituri sau

scurgeri masive de gheturi si profile transversale prin lucrare, care se vor compara cu

profilele transversale.

Aceste prevederi sunt elaborate pe baza urmatoarelor acte normative:

- Legea nr. 10/24-01-1995 “Lege privind calitatea in constructii”

- HGR nr. 766/1994-A3

- “Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si

postutilizarea constructiilor”

- “Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acesteia.

Norme de intocmire a cartii tehnice a constructiei”

- STAS 2745-90 “Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice”

- STAS 10493-76 “Marcarea si sistematizarea punctelor pentru supravegherea

tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor”

- STAS 4294-73 “Marci pentru nivelment si pentru triangulatie geodezica”

Fata de cele relatate, se pot sublinia urmatoarele aspecte:

- Activitatea de urmarire in timp este obligatorie prin lege;

- Urmarirea comportarii in timp trebuie facuta organizat si constant prin observatii si

masuratori facute de unitati specializate;

- Situatiile deosebite de comportare se vor rezolva pe baza unor documentatii

elaborate de proiectantul initial sau de alte institutii specializate;

- Pe baza rapoartelor de observatii si masuratori vor putea fi intocmite programe de

reparatii si intretinere a lucrarii.

- Urmărirea in timp a comportării construcţiei este necesară pentru cunoaşterea

continuă a aptitudinilor pentru exploatare cât şi pentru cunoaşterea răspunsului

construcţiei la solicitările din exploatare.



Aceste date sunt folositoare şi pentru perfecţionarea metodelor de calcul şi

proiectare. De asemenea, se pot lua măsuri pentru eliminarea sau oprirea eventualelor

fenomene care ar putea duce la avarierea sau distrugerea construcţiei.

10.2. Actele normative care reglementeaza urmarirea comportarii in timp a constructiilor sunt :

STAS 2745/90 “Urmărirea tasării construcţiilor prin metode topografice”

STAS 10493/76 “Marcarea şi sistematizarea punctelor pentru supravegherea

tasării şi deplasării construcţiilor şi terenurilor”

10.3. Modul de urmărire a comportării in timpUrmărirea comportării in exploatare a construcţiilor se face periodic şi obligatoriu,

după viituri de către beneficiar.

Responsabilii cu urmărirea comportării in exploatare a construcţiei pot să aibă o

pregătire tehnică cel puţin de nivel mediu. Trebuie să cunoască cartea tehnică a

construcţiei şi să ţină la zi jurnalul evenimentelor.

10.4. Organizarea activităţii de urmărire a comportării in timp

Prima serie de măsurători se va executa la terminarea lucrărilor (recepţie).

Următoarele se vor efectua trimestrial in primul an, semestrial in al doilea an de

exploatare şi obligatoriu după fiecare viitura care solicită construcţia.

La orice degradare importantă se vor face propuneri pentru controlul de detaliu de

către personalul de specialitate.



E. CAIET DE SARCINIPENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN



PEREU ZIDIT DIN PIATRA BRUTA

CAP.1. CAPACITATI SI SOLUTII CONSTRUCTIVE CE INCLUD LUCRARI DIN PIATRA

Pereu zidit din piatra brutaIn proiectul tehnic sunt prevazute a se executa doua treceri prin vad realizate dintr-

un pereu zidit din piatra bruta in grosime de 50 cm.

Structura constructiva a unei treceri prin vad este realzita astfel:

- La contactul cu terenul de fundare in prealabil receptionat, se va asterne un strat de

geotextil;

- Peste ageotextil se asterne un strat de 25 cm grosume de ballast;

- Peste startul de balast se va monta pereu din piatra bruta realizat din doua randuri de

pietre cu greutatea intre 25-50 kg/buc, rostuite cu mortar de ciment.

CAP.2. TRASAREA LUCRARILOR

Art.2.1. Trasarea lucrarilor se va efectua de catre constructor cu asistenta proiectantului

dupa planurile de executie si a elementelor de trasare.



Art.2.2. În cazul în care se constata neconcordante de cote între planurile de situatie

din proiect si situaxia din teren, acestea se vor aduce la cunostinta proiectantului pentru

verificare si solutionarea problemelor aparute.

Art.2.3.Definirea cotelor de fundare si receptionarea zonei excavate se face numai cu

avizul beneficiarului si proiectantului în functie de situatia reala din teren.

Art.2.4.Evaluarea cantitatilor se face fie pe baza planurilor si profilelor transversale din

proiect, fie prin executarea unor planuri si profile noi de catre constructor, care trebuie

însa avizate de proiectant.

Începerea lucrarilor fara executarea unor planuri de situatie noi de catre constructor, are

ca semnificaxie acceptarea cantitatilor din proiect.

Art.2.5.Dupa aducerea excavatiei la profil, înainte de executare se vor consemna in

P.V.F.D. toate elementele si cotele de fundare. De asemenea vor fi însotite de

certificate de calitate.

Art.2.6.Începerea lucrarilor se face numai dupa întocmirea:

- Procesului verbal de predare/primire a amplasamentului semnat de beneficiar,

proiectant si constructor.

- Procesul verbal de verificare a cotelor din teren.

- Procesul verbal de trasare a lucrarilor.

CAP.3 SURSELE, CALITATEA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

Art.3.1.Piatra se procura din cariera, situata la o distanta de pâna la 25 km.

Art.3.2.Transportul pietrei se face cu autobasculante pe Drumul Judetean si pe drumul

de acces la zona lucrarii.

Art.3.3.Piatra bruta va fi însotita de certificate de calitate, solicitate de la furnizor, care

vor fi înaintate proiectantului si beneficiarului.

Art.3.4.Procurarea de piatra bruta din alte surse se va face numai dupa obtinerea

aprobarii în scris a proiectantului.

Art.3.5.Piatra sparta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme

vizibila de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena în ceea ce

priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura compacta.

Art. 3.6. Piatra bruta va fi aprovizionata in sorturi 20-50 mm.



Piatra bruta trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii:

- sa nu prezinte urme de dezagregare fizica, chimica sau mecanica

- sa se încadreze in limitele rezistentei mecanice si a coeficientului de gelivitate

o sa fie rezistenta la înghet – dezghet

Art.3.7.Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din

tabelul nr. 1.

CARACTERISTICI CONDITII ADMISIBILE

Rezistenta la compresiune pe epruvete în stare uscata, N/mm min

80

Rezistenaa la înghea-dezghea-- coeficientul de gelivitate la 25 cicluri pepiatra scara % max.- coeficient de îmnuiere pe epruvete , % max.

3

25

Art.16. Forma si dimensiunile piatrei brute folosite este aratata in tabelul nr.2

CARACTERISTICI CONDITII ADMISIBILE

Forma neregulat, apropiat de un trunchi de piramida sau de o pana

Inaltime (mm) 150….250Dimensiunile bazei - latime (mm)

- lungime (mm)

Egala sau mai mare decat inaltimea

80….150Art. 3.8. Pentru piatra bruta ce este livrata din carierele organizate se vor emite

certificate de calitate la fiecare transport în parte conform legilor în vigoare. Se interzice

introducerea în lucrare a pietrei brute cu amestec de pamânt si steril. Forma pietrei din

piatra bruta este neregulata, apropiata de un trunchi de piramida sau pana.

CAP.4. TEHNOLOGII DE EXECUTIE – VERIFICARI

Lucrarile de protectii se executa începând de la baza in urmatoarea succesiune:

- finisarea fundului albiei si taluzelor;

- asternerea stratului de geotextil;

- asternerea stratului drenant – balast ;

- asezarea pietrelor în mortar si umplerea golurilor cu piatra mica si mortar;

- rostuirea pereului cu mortar de ciment;



Realizarea gabionului va respecta caietul de sarcini pentru gabioane, iar betonarea

grinzii din beton si mortarul din taluz vor respecta caietele de sarcini pentru betonare si

montare. Pereul zidit din piatra bruta se va executa pe lungimi de 4,0 m tinând seama

de elementele geometrice si cotele date in detaliile din proiectul de executie.

Executia efectiva a pereului zidit din piatra bruta comporta urmatoarele faze:

- asternerea unui pat de mortar de 5cm grosime; asezarea pietrei brute in patul de

mortar;

- rostuirea cu mortar de ciment a pereului: baterea cu maiul al pereului înainte ca

mortarul sa se întareasca.

- Suprafaxa pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin

acoperire cu rogojini timp de 7 zile.

Executarea pereului zidit cuprinde:

- alegerea si curatirea pietrelor;

- cioplirea usoara a pietrei pentru indepartarea partilor pamantoase, moi si crapate,

pentru obtinerea unei forme cat mai potrivite;

- udarea cioatelor;

- asezarea pietrelor de reper si intinderea sforii;

- asezarea pietrelor in mortar;

- umplerea golurilor cu piatra mica si mortar;

- rostuirea pereului cu mortar de ciment.

Art.4. Conditii de calitate

a) Apa – trebuie sa îndeplineasca conditiile din SR EN 1008:2003 daca nu provine din

reteaua publica;

b) Mortare – mortarele de zidarie vor fi de marca M100. Mortarul este preparat manual,

amestecul de nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana si orizontala, pana la

omogenizarea perfecta.In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat

astfel incat framantat cu mana sa formeze un bulgare usor umed ce nu curge printre

degete. Mortarul trebuie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va

usca sau va incepe sa faca priza trebuie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu

mortarul proaspat.



c) Piatra bruta – La executarea zidariilor se va folosi piatra provenita din roci cu

structura omogena, compacta, cu granule bine cimentate, având o aderennta buna cu

mortarul. Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase. Se recomanda

ca piatra sa fie extrasa înaintea iernii care precede punerea ei în lucru; fetele vazute se

vor executa din pietre care au pierdut apa de cariera.

Forma pietrei brute este neregulata, apropiata de cea paralelipipedica. Pietrele

provenite din roci stratificate, cum sunt cele din calcar sau gresie, trebuie sa aiba doua

fete aproximativ paralele (piatra bruta). Pentru zidaria poligonala, fata vazuta a pietrelor

trebuie sa fie de forma poligonala neregulata, cu unghiuri convexe. Nu se admit forme

triunghiulare sau cu unghiuri concave.

Sub raportul dimensiunilor se deosebeste piatra bruta mica, a carei dimensiune minima

trebuie sa fie de peste 10 cm, piatra bruta normala cu urmatoarele dimensiuni minime:

lungimea 0,25 m, latimea 0,12 m, coada 0,20 m, având un volum de minimum 0,006 m 3

si piatra mare, cu un volum de peste 0,015 m3. Greutatea maxima a unei pietre va fi de

20 kg când este pusa în lucru de catre un singur om si de 40 kg în cazul în care este

pusa în lucru de catre doi oameni. Piatra pentru zidaria poligonala trebuie sa aiba

laturile fetei vazute de minimum 15 cm. Cel putin 35% din cantitatea de piatra bruta

curenta si cea poligonala trebuie sa aiba coada lunga (în medie 1 1/2 ori mai mare

decât a celor cu coada scurta).

Conditiile de calitate pe care trebuie sa le satisfaca piatra sunt urmatoarele: piatra

trebuie sa fie dura, având marca minimum 100, negeliva, prezentând muchii vii la

cioplire si dând un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crapaturi, zone alterate,

strivite sau cuiburi de materii minerale care se dezagrega usor. Pentru zidaria de fatada

piatra trebuie sa aiba culoarea uniforma, fara eflorescente, pete sau urme de coroziune.

Rezistenta pietrei la gelivitate se determina conform SR EN 12620:2003 "Agregate

naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali"

CAP.5 VERIFICAREA CALITATII

Art.5 Zidarie de piatra bruta

La controlul si receptia trecerilor prin vad din zidarie de piatra se vor face urmatoarele

verificari:

a) daca materialele si piesele întrebuintate corespund celor prescrise în proiecte si

standardele în vigoare;



b) daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;

c) daca rosturile de tasare si de dilatare sunt bine executate în locurile prevazute în

proiect;

d) daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor (crapaturi etc.);

CAP.6. ORGANIZAREA CONTROLULUI, EXECUTIEI SI RECEPTIEI

Art.6.1. Pentru a asigura respectarea cu strictete a prevederilor prezentului caiet de

sarcini, în afara de controlul executiei pe care-l face beneficiarul, constructorul îsi va

organiza un control intern permanent, care sa raspunda de calitatea lucrarilor

executate, efectuat de personalul tehnic competent atestat de MLPAT.

Art.6.2. Se vor executa receptii provizorii si o receptie definitiva.

Art.6.3. Receptiile provizorii se vor face:

- partial pentru realizarea la cota a lucrarilor din piatra si la fundatii

- integrale la terminarea obiectului.

Receptiile partiale se vor face la propunerea beneficiarului, care va anunta din timp

executantul si proiectantul, având un caracter intern pentru controlul calitatii executiei.

Art.6.4. Situatiile de plata si de lucrari provizorii întocmite de executant si acceptate de

beneficiar, vor contine mentiuni privitoare la lucrarile executate, la calitatea acestora,

conform caietelor de sarcini, buletinelor de încercari si probe eliberate de laboratorul

geologic.

Acceptarea situatiilor de plata si a situatiilor de lucrari nu înlocuiesc receptiile provizorii,

integrale si definitive.

Art.6.5.La receptiile provizorii se verifica:

- amplasamentul lucrarilor dupa proiect

- cotele în profile transversale

- cotele în profile longitudinale

- calitatea executiei si materialelor utilizate.

Art.6.6.Se admit tolerante de:

1. ±5 cm. la cote fundatii si cote umpluturi



2. ±5 cm. elemente geometrice

3. ±2 cm. la grosimi pereu zidit din piatra bruta

4. ±5% la înclinarea taluzelor (valoarea absoluta), fara ca acestea sa prezinte proeminte

sau goluri vizibile în zone de lucru în care se face punerea în opera în uscat si la

pereurile de zidarie de piatra bruta.

Art.6.7. Se va verifica daca sunt realizate urmatoarele:

- cotele si dimensiunile din proiect la toate elementele

- lungimile si suprafetele pereului si a prismului de anrocamente

- suprafetele pereului sa nu aiba proeminente sau adâncimi

- sa nu se observe surpari sau alunecarile taluzelor.

Art.6.8.În cazul în care se constata neconcordante fata de proiect sau ca nu sunt

respectate conditiile de calitate, lucrarile se refac urmând a fi supuse unei noi receptii.

Art.6.9.Receptia definitiva se va face la un an de la data ultimei receptii integrale.

Art.6.10.Receptia definitiva se va face pe întreaga lucrare si se verifica daca nu s-au

produs degradari daca lucrarea s-a comportat corespunzator si daca s-au executat

cererile prevazute la ultima receptie.

Art.6.11.Întretinerea lucrarilor în interval de un an pâna la receptia definitiva se va face

de catre executant la semnalarile beneficiarului.

CAP.7. DISPOZITII FINALE

Art.7.1.Executantul va asigura, în cazul lucrului de noapte, o iluminare suficienta a

locului de lucru, a cailor de acces si a depozitelor.

Art.7.2.Racordurile la rexelele de lumina, forta, la punctele de lucru vor fi controlate

permanent, asigurându-se functionarea lor în bune conditii.

Art.7.3.Pe parcursul lucrarilor se va tine sub observatie, de catre seful punctului de

lucru, nivelul apei si se va respecta avertizarile date de formatiile sau sectiile de

gospodarire a apelor referitoare la posibile cresteri de nivel sau viituri, în vederea

scoaterii utilajelor si a personalului din perimetrul albiei.

Art.7.4.Proiectantul va da pâna la sfârsitul lucrarii (receptia definitiva) indicatii scrise

pentru:SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 82


- completarea prezentului caiet de sarcini

- urmarirea comporarii în timp a lucrarilor

- buna exploatare si întretinere a lucrarilor.

Art.7.5.Prezentul caiet de sarcini face parte din documentatia tehnico-economica ce se

va prezenta obligatoriu comisiei de receptie provizorie si definitiva.

CAP.8. INDICATII PRIVIND PROTECTIA MUNCII

Art.8.1.La executarea lucrarilor se vor respecta normativele de protectia muncii în

vigoare si norme de protectia muncii interne.

Art.8.2.Deservirea utilajelor se face numai de personal calificat, asigurându-se o buna

semnalizare la punctele de lucru ai la caile de acces.

Art.8.3.Se va asigura respectarea prevederilor legale la trecerile la nivel cu calea ferata.

Art.8.4.Se va asigura un sistem de avertizare în legatura cu cresterile de nivel a apei în

albia râului pentru a nu surprinde personalul si utilajele în perimetrul inundabil.

Art.8.5.Se interzice spalarea utilajelor si mijloacelor de transport în albia râului.

Art.8.6.Se va efectua instructaj zilnic si periodic de protectia muncii cu întregul

personal, verificându-se cunoasterea normelor de tehnica securitatii muncii.

Art.8.7.Instalarea utilajelor prevazute în execuxia lucrarilor (buldozer, tractor, excavator)

se va face astfel încât sa nu se permita deplasari necomandate ale utilajelor în timpul

functionarii. Amplasarea utilajului trebuie realizata astfel încât sa se asigure o stabilitate

cât mai buna.

Art.8.8.Deplasarea utilajelor se va face numai pe terenuri stabile pentru a evita

rasturnari sau afundari.

Art.8.9.Se interzice orice fel de reparatii, curatiri sau ungeri manuale ale elementelor în

timpul functionarii lor.

Art.8.10.Privitor la securitatea circulatiei: sectorul de lucru va fi semnalizat la intrarea în

santier cu un indicator triunghiular pentru indicarea aantierului si un semnal de restrictie

a vitezei.

CAP.9. MASURI DE PAZA CONTRA INCENDIILORSC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 83


Art.9.1.Se interzice cu desavârsire focul în sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru

dezghetarea pamântului, fie pentru încalzirea personalului.

Art.9.2.Se vor respecta normativele în vigoare pentru prevenirea si stingerea

incendiilor.

F. CAIET DE SARCINISUDURI - GABIOANE



Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se refera la sudurile barelor de otel de la carcaselor de gabione si saltelele de gabioane

OTELURI PENTRU ARMATURI

Otelul beton trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89,

438/3,4-98. Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si domeniile lor de

aplicare sunt urmatoarele:

- Otelul neted—simbol: OB 37—domeniul de rezistenta sau constructive: Armaturi de

rezistenta si constructive.

Pentru otelurile din import este obligatoriu existenta certificatului de calitate emis de

unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia.

In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1-89,

438/3,4-98 echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de

calitate.

In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea,

constructorul va putea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercarilor de

laborator si cu acordul scris al proiectantului.

Livrarea otelului beton pe santier se face conform prevederilor in vigoare însotita de:

- Certificatul de calitate emis de producator (daca livrarea o face producatorul)



- Certificate de garantie corespunzatoare loturilor care se livreaza (daca livrarea se

face pe baza de aprovizionare).

In cazul in care lipseste certificatul de calitate sau exista dubii asupra calitatii otelului

aprovizionat se va proceda la determinarea caracteristicilor reale (in principal rezistenta

la tractiune si sudabilitatea) de catre un laborator de specialitate.

Livrarea, depozitarea, sortarea şi marcarea materialelor se va face conform STAS

438/1-89,STAS 438/2-91, STAS 1125/6-90.

Sudabilitatea se va verifica conform C28-1983; C150-1999.

Proiectantul poate da acordul scris de utilizare a acestor oteluri, in cazul in care

caracteristicile, reale, determinate de un laborator de specialitate, sunt

corespunzatoare.

Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control al calitatii este

obligatorie si va consta din:

- Constatarea existentei certificatului de calitate sau garantie;

- Verificarea dimensiunilor sectiunii;

- Examinarea aspectului;

-Verificarea prin îndoire la rece.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate pe tipuri de diametre.

Se va urmari:

- Evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea;

- Evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale;

- Asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Pentru fasonare, armaturile trebuie sa fie curate si drepte; in acest scop se vor

îndeparta:

- Urmele de ulei, vopsea, pamânt, mortar sau alte impuritati;

- Rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;

- Rugina aderenta, prin frecare cu perii de sarma.

In cazul plaselor acoperite cu rugina, aceasta se va înlatura prin periere in cel putin 5

zone de cate minim 20 cm pentru fiecare bara a plasei.



Fasonarea si montarea barelor si plaselor de armaturi se va face in conformitate cu

prevederile proiectului de executie.

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete, etichetate pe tipuri, in asa fel încât

sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei pana la

momentul montarii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub 10° C.

Otelul beton livrat in colaci sau bare îndoite trebuie sa fie îndreptat înainte de a se

proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La întinderea cu troliul,

lungimea maxima nu va depasi 1 mm/m.

In cazul armaturilor netede având diametrul “d” ciocul se îndoaie la 180° cu raza

interioara de min. 1,25 d si portiunea dreapta de capat de minim 3 d.

Înnadirea armaturilor se face in conformitate cu prevederile proiectului.

In cazul in care, prin proiect nu se indica locul si modul de înnadire a barelor, pozitia

înnadirii se va stabili in asa fel încât intr-o sectiune sa nu fie mai mult de 25% bare.

Înnadirea tuturor barelor cu diametrul peste 25 mm se face prin sudare (obligatoriu de la

diametrul de 32 mm).

Nu se vor înnadi cu sudura bare având diametrul sub 10 mm.

Lungimile minime de suprapunere pentru armaturile care se inadesc prin petrecere sunt

conform STAS 10107/0-90.

In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrul prevazut in proiect, înlocuirile

se pot face numai cu avizul proiectantului

SUDAREA ARMATURILOR

Înnadirea barelor prin sudura se va face conform “Instructiunilor tehnice pentru sudarea

armaturilor din otel beton” - indicativ C 28-1999- Ordinul MLPAT nr. 63/N din 25

august 1999 privind aprobarea Normativului pentru sudarea armaturilor din otel-

beton.

Executarea înnadirilor prin sudura se face numai cu sudori care au promovat practic si

teoretic, pentru grupa a 3-a a prevederilor de sudare.



Tipurile electrozilor pentru sudura ce vor fi folositi pe santier sunt date in tabelul urmator

si vor satisface conditiile tehnice din SR EN 499:1997, SR EN 757:1998, SR EN

759:1998, SR EN 1599:1999 şi SR EN 1600:2000 DECIZIA 22/2004:

Depozitarea electrozilor se va face pe calitati, fiecarui sortiment pastrându-i-se

etichetele de calitate emise de furnizor.

Este interzisa depozitarea electrozilor in conditii de umezeala, iar electrozii de tip bazic

EL 42 B si EL 50 B se recomanda a fi uscati timp de 1-1,5 ore la o temperatura de

100°C.

Barele care se sudeaza se vor curata cu perii de sarma pana la obtinerea unui luciu

metalic pe lungimea înnadirii prin sudare, precum si pe suprafetele transversale ale

capetelor se sudeaza.

Pentru confectionarea cochiliilor metalice se vor utiliza otel lat, table sau benzi.

In caz de vânt puternic, ceata sau ploaie, punctele de lucru se vor proteja.

Pentru temperaturi exterioare cuprinse intre -5°C pana la 15°C se va lucra numai in

spatii protejate si cu preîncalzire a barelor, pana la 30°C.

Dupa terminarea sudurii, la temperaturi exterioare mai mici ca +5°C sau la vânt puternic

si umiditate ridicata, înnadirea sudata se va împacheta in vata minerala, pentru

asigurarea unei raciri lente.

Agregatul de sudura la sudarea manuala cu arc electric, trebuie sa asigure alimentarea

electrodului, cu un curent de sudura corespunzator de cel putin 300 Amp/grup,

agregatul necesitând a avea o putere minima de 13 Kw.

Agregatele de sudura trebuie sa îndeplineasca conditiile STAS 2689 – 84.

Se recomanda ca executarea sudurilor de rezistenta sa fie efectuata cu convertizoare

rotative de curent si prevazute cu dispozitive de reglare a curentului de sudura.

Utilajul de sudura va fi montat in locuri ferite de intemperii.

Tipurile de înnadiri sudate si admise a se executa la lucrarile din cadrul santierului sunt:

- sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara;

- sudarea manuala cu arc si cu eclipse;

- sudarea manuala cap la cap cu arc electric in cochilie orizontala, in baie de zgura;



- sudarea manuala cap la cap cu arc electric in cochilie verticala, in baie de zgura, cu

cusaturi longitudinale;

- sudura manuala cu arc electric prin suprapunerea barelor si cusatura;

- sudura manuala cu arc electric prin petrecere laterala cu unul sau doua cordoane de

sudura;

- sudarea sub flux de CO2 cu agregat semiautomat (SACO3).

Este interzisa sudarea in perioadele când variatia tensiunii, de alimentare cu energie

electrica este mai mare de 10% fata de tensiunea nominala. Barele înnadite prin sudura

electrica de orice fel vor fi supuse la încercare pe epruvete, fiind socotite calitativ bune,

acele suduri care la încercarile mecanice de rupere la tractiune îndeplinesc conditiile:

- ruperea epruvetei se va face in afara planului de sudura sau a cusaturii

- la sudurile cap la cap prin topire intermediara si la sudarea in cochilie ruperea sa nu se

produca in zona influentata termic, la valori inferioare rezistentei materialului de baza.

- nu se admit ruperile sudurilor electrice manuale prin forfecarea cusaturii.

- In cazul când rezultatul încercarilor distructive vor fi in mod sistematic

necorespunzatoare, constructorul si beneficiarul vor anunta imediat proiectantul pentru

luarea de masuri urgente.

Receptia armaturilor sudate se face pe loturi.

Un lot este alcatuit din armaturi din acelasi otel, înnadite prin acelasi procedeu, in

aceleasi conditii tehnice si de catre acelasi sudor.

In vederea realizarii calitatii prescrise a imbinarilor sudate, procedurile de sudare

elaborate de producator se vor califica conform SR EN 288-1,2,2-1995; SR EN 288-5,6-

1996; SR EN 288-7,8 – 1997 “Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru

material metalice”.

Controlul calitatii sudurilor se efectueaze prin operatiile de verificare si încercare a

îmbinarilor si înnadirilor sudate specificate in “Instructiuni tehnice C. 28/99”.

Abaterile limita admise la dimensiunile si defectele înnadirilor sudate, sunt date in

normativul C.28/99.

Receptionarea loturilor se face pe baza unui proces verbal (întocmit conform anexei II la



normativul C. 28/99) la cer se va anexa fisa de control a lotului, conform anexelor IV-VI

din C. 28/99.

Acest proces verbal va fi predat beneficiarului care le va pastra grupate pe zone de

armare pentru a fi atasate in final la “Cartea Constructiei”.

Receptionarea armaturilor, sudurilor si pieselor înglobate se consemneaza dupa

verificare de catre C.T.C. si beneficiar in procesele verbale de lucrari de devin ascunse.

G. CAIET DE SARCINICOFRAJE-GABIOANE



Prevederile prezentului Caiet de Sarcini se refera la cofrajele ce se vor folosi in cadrul placarii gabioanelor si saltelelor de gabioane

Cerinte de baza:

- Cofrajele si sustinerile trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de

finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate:

- Sa fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea tolerantelor pentru structuri si a

nu afecta capacitatea sa portanta.

- Sa fie puse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturii cat si realizarea

unei compactari corespunzatoare a betonului.

- Sa fie proiectate si montate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.

- Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu

produca degradarea elementelor de beton cofrate.

- Cofrajele vor fi proiectate si montate astfel incat sa permita decofrarea fara

deteriorarea sau lovirea betonului.

- Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere trebuie

aplicate in straturi uniforme. Agentii de decofrare nu trebuie sa pateze betonul sau sa

corodeze cofrajul.

- Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul

betonului.

- Piesele inglobate provizoriu pot fi necesare pentru mentinerea fixa a cofrajului.



- Manipularea, transportul si depozitarea se va face astfel incat sa se evite deformarea

si degradarea lor.

- Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale

pe stivele de panouri de cofraj.

Alcătuirea şi montarea cofrajelor trebuie efectuată astfel încât să li se asigure

stabilitatea necesară sub acţiunea încărcărilor ce apar în procesul de betonare. Ele

trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o rezistenţă suficientă pentru a

suporta eforturile la care va fi supus la decofrare, cu o limită acceptabilă de siguranţă.

De asemenea, trebuie să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare

prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se

înscrierea în abaterile admisibile precizate în “Cod de practică pentru executarea

lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” NE012-2007.

Pot fi utilizate panouri de cofraj din materiale lemnoase (tego, scândură), cofraje

metalice demontabile, realizate din elemente sau subansambluri refolosibile la un anumit

număr de refolosiri.

Înainte de montarea panourilor, se vor verifica în mod obligatoriu şi recondiţiona

cofrajele, ţinându-se seama de următoarele:

a) nu se admite reutilizarea panourilor care au căptuşeala discontinuă.

b) nu se admite reutilizarea panourilor care au sistemul de rezistenţă slăbit, urechile

de prindere desprinse, slăbite sau defecte.

c) înainte de montarea cofrajelor utilizate anterior se vor lua măsuri ca acestea să

fie curăţate la faţa interioară de mortarul lipit de ele sau alte corpuri străine,

recomandându-se ungerea panoului cu decofrant pe bază de emulsie de parafină, care

să se aplice cu puţin timp înaintea betonării.

d) cofrajul trebuie să fie astfel prins ca să nu permită scurgerea laptelui de ciment şi

a mortarului.

Abaterile geometrice la montarea cofrajelor faţă de cotele fixate prin proiect vor

trebui să se înscrie în următoarele limite:

a) pentru feţele văzute, rosturi de dilataţie, toleranţa este 1 cm;

b) pentru feţele spre umplutură sau spre apă, toleranţa este 2 cm;

c) pentru rosturile de lucru, toleranţa este de 2-3 cm;

Recepţia cofrajului montat se face de beneficiar + C.T.C. + serv. topo şantier, luându-se

în consideraţie toate prevederile proiectului de execuţie.

Montarea cofrajelor şi a ghidajelor instalaţiei de turnare este o operaţie ce poate

începe concomitent cu operaţiile de pregătire a suprafeţei de fundare.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 92


Tipuri de cofraje, dimensionare, transport- Se pot confectiona din: lemn sau produse din lemn sau polimeri si trebuie sa

corespunda reglementarilor in vigoare;

- Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de

precizarile date in “Normativ pentru alcatuirea executarea si folosirea cofrajelor ”-

indicativ C41-1986.

- Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se

evite deformarea si degradarea lor;

- Este interzisa depozitarea lor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale

pe stivele de panouri de cofraje.

Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii:

-trasarea pozitiei cofrajelor;

-asamblarea si sustinerea proviorie;

-verificarea si corectarea pozitiei panorilor;

-incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

DecofrareaDecofrarea se face dupa ce betonul a atins o anumita rezistenta:

partile laterale se decofreaza cand betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mm2;

fetele interioare se decofreaza atunci cand rezistenta betonului a atins 70% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m si 85% pentru elemente cu deschideri mai mari;

popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa:

- 95% pentru elemente cu deschidere de maxim 6 m

- 112% pentru elemente cu deschidere de 6 – 12 m

- 115% pentru elemente cu deschidere mai mare de 12 m.Termenele minime de decofrare vor fi orientativ cele din “Cod de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” şi în orice caz nu vor

fi inferioare termenelor necesare pentru atingerea următoarelor rezistenţe (conf. P.E.

713/90):

-minim 50 daN/cm2 pentru feţele laterale;

-minim 75 daN/cm2 pentru goluri;SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 93


-minim 50 % din marcă pentru deschideri până la 2 m;

-minim 70 % din marcă pentru deschideri între 2 m şi 8 m.

Alcatuirea si montarea cofrajelor trebuie efectuata astfel încât sa li se asigure

stabilitatea necesara sub actiunea încercarilor ce apar in procesul de executie.

De asemenea trebuie sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare

prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate respectându-se

înscrierea in abaterile admisibile normativ-indicativ NE 012 – 2007.

La calculul cofrajelor si sustinerilor acestora se va tine seama de prevederile normativ-

indicativ NE 012 – 2007.

Pot fi utilizate panouri de cofraj din materiale lemnoase (tego, scândura), cofraje

metalice demontabile, realizate din elemente sau subansambluri refolosibile la un

anumit numar de refolosiri (la casete).

Înainte de montarea panourilor, se vor verifica in mod obligatoriu si recondi_iona

cofrajele,tinându-se seama de urmatoarele:

- nu se admite reutilizarea panourilor care au captuseala discontinua;

- nu se admite reutilizarea panourilor care au sistemul de rezistenta slabit urechile de

prindere desprinse, slabite sau defecte;

- înainte de montarea cofrajelor utilizate anterior se vor lua masuri ca acestea sa fie

curatate la fata interioara de mortarul lipit de ele sau alte corpuri straine,

recomandându-se ungerea panoului cu decofrat pe baza de emulsie de parafina,

care sa se aplice cu pu_in timp înaintea betonarii;

- cofrajul trebuie sa fie astfel prins ca sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si a

mortarului.

Abaterile geometrice la montarea cofrajelor fata de cotele fixate prin proiect vor trebui

sa se înscrie in urm_toarele limite (respectându-se simultan si tolerantele indicate in

normativul-indicativ NE 012 – 2007):

- pentru parametrii vazuti, goluri pentru betonul de montaj, rosturi de dilatatie, toleranta

este ± 1cm;

- pentru parametrii spre umplutura sau spre apa, toleranta este ± 2 cm;

- pentru rosturile de lucru, toleranta este ± 3 cm;



- in zonele de existenta a pieselor înglobate direct in betonul primar, toleranta este ± 3

mm.

- receptia cofrajului montat se face de beneficiar + C.T.C. + serv Topo santier, luandu-

se in consideratie toate prevederile proiectului de executie.

Montarea cofrajelor confectionate din panouri se va face cu macaraua utilizata la

betonare.

Prinderea acestora in cârligul macaralei se va face cu atentie si numai de punctele

special prevazute in acest scop (urechi de prindere).

La decofrare se vor lua toate masurile si precautiile impuse pentru evitarea stricaciunilor

la betonul turnat sau de distrugerea cofrajelor.

Este interzisa decofrarea prin batere, fortare sau izbire a sustinerilor.

Termenele minime de decofrare vor fi orientativ cele din normativul-indicativ NE 012 –

2007 si in orice caz nu vor fi inferioare termenelor necesare pentru atingerea

urmatoarelor rezistente.

- Minim 50 daN/cmp pentru fetele laterale

- Minim 75daN/cmp pentru goluri

- Minim 50% din marca pentru deschideri pana la 2 m

- Minim 70% din marca pentru deschideri inter 2 m si 8 m.

Curba variatiei rezistentei se va determina in laborator

Popii de siguranta si efafodajele nu vor fi îndepartati înainte de termenele precizate in

normativul indicativ NE 012 – 2007.



H. RECEPŢIA LUCRĂRILOR



C U P R I N S

1.RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE2. RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR3. RECEPTIA FINALA



Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de

receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu

prevederile contractului ai ale documentatiei de executie.

Receptia lucrarilor de constructii, in conformitate cu Hotararea nr. 273/1995,

realizeaza in etape:

1.Recepţia pe faze de execuţie

1.1. În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de

lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse

de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini.

1.2. In urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se

confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

1.3. Recepţia pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării şi şeful de punct de

lucru documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.

1.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale

lucrării:

- trasarea lucrării;

- decaparea stratului vegetal;

- compactarea terenului de fundare;

- execuţia umpluturilor pentru continuarea lucrărilor.

Ultimele două constituie faze determinante şi la recepţie participă, pe lângă

beneficiar, diriginte de santier, antreprenor si proiectantul şi inspectorul din partea

Inspecţiei de stat în construcţii.

1.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia

organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

2. Recepţia la terminarea lucrărilor 2.1. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va

proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificându-se:

- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului

de execuţie;

- natura pământului din corpul umpluturii;

- concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.

2.2. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 98


- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cât şi pe

fiecare strat în parte (atestate de procese verbale de recepţie pe faze);

- nu s-au respectat pantele transversale;

- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor, ravenări ale taluzurilor, etc.

Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

3. Receptia finală

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea

perioadei de garantie perioada de garantie este cea prevazuta in contract.

La receptia finala participă investitorul, comisia de receptie numita de investitor,

proiectantul lucrării şi executantul.

La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi

dacă au fost întreţinute corespunzător.

Recepţia are la bază examinarea directă a comisiei formată din cei trei factori

(proiectant, beneficiar, constructor). Pe parcursul execuţiei, se va verifica suplimentar:

-menţiunile consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant, CTC

sau alte organe de control;

-confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor prezentate în

diferite documente examinate;

-dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;

-dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului;

-poziţia relativă pe întreaga înălţime a construcţiei a elementelor verticale

consemnându-se eventualele dezaxări;

-încadrarea în abaterile admise în prezentul caiet de sarcini;

-orice altă verificare care se consideră necesară;

-procese verbale de control al calităţii în fazele determinante.

-existenţa şi conţinutul proceselor verbale de lucrări ascunse, verificare a caliăţii

betonului pus în lucrare pe baza datelor de laborator;

-menţiunile consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant, CTC

sau alte organe de control;

-consemnările din condica de betoane;

- poziţia golurilor prevăzute în proiect;

-încadrarea în abaterile admise în prezentul caiet de sarcini;



-respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele

utilizate, compoziţia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.

-procese verbale de control al calităţii în fazele determinante.

În cazurile în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili

măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepţie.



I. SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ



Rezultatele nesatisfăcătoare în materie de securitate şi sănătate constatate, în

speţă, în activităţile şantierelor temporare şi mobile, au determinat Comunitatea

Europeană să stabilească, prin Directiva 92/57din 24-06-1992 (a opta Directivă

Specială în sensul art. 16 al.1 din Directiva Cadru 89/391/CEE) măsuri obligatorii

pentru statele membre, în scopul diminuării numărului şi gravităţii accidentelor şi a

bolilor profesionale precum şi a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă în acest sector de

activitate.

Directiva 92/57CEE, a fost transpusă în legislaţia română prin HG 300 / 2006.

Coordonarea în materie de SSM în faza de proiectare constituie o etapă esenţială

pentru punerea în practică a principiilor generale de prevenire a accidentelor de muncă

şi a bolilor profesionale pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă în timpul fazei de

realizare a obiectivului.

În faza de proiectare coordonatorul urmăreşte organizarea securităţii şantierului şi

materializează această organizare într-un document intitulat PLAN DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE (PSS) care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea

prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.

Acest document însoţeşte în mod obligatoriu Proiectul Tehnic.

Elaborarea PSS presupune, o cooperare strânsă a coordonatorului de SSM cu

antreprenorul sub autoritatea managerului de proiect.

În scopul de a asigura securitatea şi pentru a proteja sănătatea tuturor persoanelor

care vor interveni pe şantierul de construcţii, managerul de proiect, antreprenorul şi

coordonatorul de SSM trebuie ca, atât în faza de proiectare, cât şi ulterior, pe perioada

de realizare a lucrării, să pună în aplicare „Principiile generale de prevenire”.Acţiunea de prevenire presupune maximum de eficienţă şi de calitate a muncii, în

condiţiile reducerii riscurilor la limite acceptabile pentru întreprindere.

Principiile generale de prevenire reprezintă un concept larg care se doreşte a fi

aplicat de către toţi factori implicaţi în derularea proiectului în vederea gestionării

aparitiei riscurilor pe parcursul desfasurarii lucrarilor de construire a obiectului. Acestea

sunt:

1. Evitarea riscurilor;

2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

3. Combaterea riscurilor la sursă



4. Adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor

de muncă, alegerea echipamentului tehnic şi a metodelor de muncă, pentru a evita

activităţile monotone şi cele desfăşurate într-o cadenţă prederminată şi a reduce

efectele lor asupra sănătăţii;

5. Adaptarea la progresul tehnic;

6. Înlocuirea unui factor periculos prin unul nepericulos sau prin unul mai puţin

periculos;

7. Dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare şi coerente, care să

cuprindă tehnologiile, organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă, relaţiile sociale şi

influenţa factorilor de mediu;

8. Adoptarea cu prioritate a unor măsuri de protecţie colectivă şi apoi a

măsurilor de protecţie individuală;

9. Furnizarea de instrucţiuni adecvate lucrătorilor.

Obiectul Planului de Securitate şi Sănătate constă în definirea măsurilor care

trebuiesc aplicate în scopul asigurării securităţii şi protecţiei sănătăţii lucrătorilor,

precum şi a condiţiilor optime de muncă a deservenţilor obiectivului în timpul exploatării.

Planul general de sanatate si securitate este un document evolutiv ce va fi tinut la zi

pe toata durata santierului.

Planul general de sanatate si securitate face parte din documentele de lucru si

toate persoanele implicate trebuie sa tina seama de prevederile lui.

FACTORII IMPLICAŢI ÎN PROMOVAREA ŞI APLICAREA MĂSURILOR DE SSM Responsabilităţile pentru aplicarea corectă şi operantă a măsurilor de prevenire a

riscurilor pe şantierele de construcţii revin, după caz, următorilor factori:

-Beneficiarul de lucrare

-Managerul de proiect

-Proiectantul

-Antreprenorul şi Subantreprenorii

-Şeful de Şantier

-Coordonatorul SSM în faza de proiectare

-Coordonatorul SSM în faza de execuţie



Responsabilităţile Beneficiarului de lucrare (în speţă Administraţia Naţională Apele Române)

Beneficiarul de lucrare este persoana juridică pentru care se execută lucrarea şi

care asigură fondurile necesare.

Responsabilităţi- Numeşte un Manager de Proiect pentru a-l însărcina cu organizarea, planificarea

şi controlul lucrărilor pe şantier, aşa încât obiectivul să fie realizat în condiţii de calitate,

costuri şi termene stabilite.

- Comandă Studiul de Fezabilitate / Proiectul Tehnic şi aprobă documentaţia

tehnico-economică necesară realizării lucrării, în parametrii tehnico-economici şi de

siguranţă stabiliţi.

- Începând cu proiectarea, execuţia, recepţia şi exploatarea obiectivului finanţat,

poartă răspunderea pentru riscurile la care îi expune pe toţi participanţii la procesul de

muncă.

- Verifică direct sau prin intermediul Managerului de Proiect ca înainte de

deschiderea şantierului să fie elaborat Planul de Securitate şi Sănătate în muncă.

- Asigură coordonarea în materie de sănătate şi securitate atât în faza de

elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor şi desemnează direct sau

prin intermediul Managerului de Proiect :

o un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării

proiectului lucrării

o un coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării

Responsabilităţile Managerului de Proiect (în speţă Administraţia Bazinală de Apă Siret

Managerul de Proiect este persoana juridică în subordinea beneficiarului

însărcinată cu organizarea, programarea, planificarea şi controlul realizării lucrărilor pe

şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi

termene stabilite;

El este responsabil de realizarea proiectului în condiţii date de calitate, de costuri şi

la termenele de execuţie stabilite.



Managerul de Proiect îl poate substitui pe Beneficiarul de lucrare. El este persoana

tehnică competentă şi responsabilă de modul în care se elaborează şi se urmăreşte

realizarea planului de sănătate şi securitate.

Responsabilităţi- se asigură că înainte de deschiderea şantierului să fie elaborat Planul General de

Securitate şi Sănătate în muncă şi că acest plan include şi planurile proprii de SS ale

celor care au sarcina intocmirii acestora.

- Să coopereze, în permanenţă cu coordonatorul de SSM, atât în timpul fazelor de

proiectare, cât şi în perioada realizării lucrărilor.

- Să consulte Registrul de coordonare, în scopul rezolvării măsurilor consemnate.

- Să redacteze un document de colaborare practică cu coordonatorii în materie de

securitate şi sănătate.

Responsabilităţile Proiectantului (în speţă SC Consitrans Bucureşti)Proiectantul lucrării este o persoana fizica sau juridică competentă care, la

comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare.

Proiectantul, ca elaborator al documentaţiei tehnico-economice comandate de

beneficiar, poartă răspunderea privind calitatea proiectului, siguranţa modului de

realizare a soluţiilor propuse, precum şi siguranţa obiectivului realizat.

Responsabilităţi- Să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de SSM în cazul

alegerii soluţiilor constructive, planificării diferitelor lucrări sau fazr de lucru care se pot

desfăşura simultan sau succesiv.

- Pe toată durata elaborării proiectului, trebuie să evalueze riscurile previzibile

legate de :

o Desfăşurarea simultană sau succesivă a unor lucrări sau faze de lucru

o Modul de lucru

o Materiale utilizate

o Modul de organizare al şantierului

şi să ia măsurile ce se impun.

Aceste măsuri vor fi incluse în PSS. Se va ţine cont de măsuri specifice anumitor

riscuri precum căderea de la înălţime, prăbuşirea de taluze, înnec, etc.



Proiectantul colaborează în acest sens cu coordonatorul în materie de SS numit de

către managerul de proiect.

În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta răspunde

de elaborarea planului de securitate şi sănătate.

- Elaborarea PSS la solicitarea coordonatorului SSM, ţinând cont de activităţile ce

vor avea loc în cadrul şantierului de construcţii.

- Întocmirea DIU adaptat caracteristicilor lucrării

- Adaptarea PSS sau DIU în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele

modificări intervenite în perioada execuţiei lucrărilor.

Responsabilităţile Antreprenorului General Antreprenorul General este persoana juridică competenta care executa lucrări de

construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului. Acesta pune la

dispoziţie utilaje, forţă de muncă, materiale necesare realizării obiectivului.

Responsabilităţi-Să elaboreze un plan propriu de sănătate şi securitate care va fi armonizat cu

planul şantierului şi va fi pus la dispoziţia managerului de proiect şi a coordonatorului în

materie de SSM.

-În planul propriu de SS antreprenorul trebuie să prevadă :

-amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare

-modalităţi de depozitare a materialelor

-amplasarea şi deplasarea utilajelor necesare la realizarea lucrărilor propuse

Responsabilităţile Şefului de Şantier Şeful de Şantier este persoana fizică numită de către antreprenor să conducă şi să

supravegheze realizarea lucrărilor pe şantier, în conformitate cu proiectul.

Responsabilităţi-Să aplice măsurile de securitate şi sănătate la locul de muncă :

Locul de muncă trebuie conceput astfel încât să asigure lucrătorilor condiţii

corespunzătoare de siguranţă şi sănătate.

Elementele de securitate şi sănătate cu privire la locul de muncă se referă la:

- stabilitate şi rezistenţă, în sensul că elementele de spaţiu ale locurilor de muncă

(suprafeţe de lucru, transport şi depozitare) să prezinte o structură de rezistenţă

corespunzătoare naturii activităţilor desfăşurate în acele locuri de muncă;

- libertatea de mişcare la posturile de muncă.



În toate cazurile, atât pentru lucrările şi activităţile din subteran cât şi de la

suprafaţă, spaţiile locurilor de muncă trebuie să permită libertatea de mişcare a

operatorilor, astfel încât să-şi îndeplinească sarcinile de lucru fără riscuri pentru

integritatea, sănătatea şi confortul lor.

- fiecare loc de muncă trebuie prevăzut cu cel puţin două ieşiri;

- căile de circulaţie trebuie amplasate, dimensionate, amenajate şi marcate astfel

încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru lucrători sau autovehicule;

- la locurile de muncă vor fi prevăzute platforme sau spaţii destinate depozitării

materialelor necesare procesului de muncă;

- locurile de muncă, în măsura în care este posibil, trebuie să aibă lumină naturală

suficientă şi să fie echipate cu corpuri de iluminat, care să permită un iluminat artificial

adecvat fiecărui post component de muncă, atât în zonele de lucru, cât şi pe căile de

acces şi de circulaţie;

- locurile de muncă aflate în spaţii închise vor fi prevăzute cu instalaţii de aerisire,

cu asigurarea condiţiilor de alimentare permanentă cu aer proaspăt.

- Instalaţiile de aerisire trebuie să asigure, de asemenea, calitatea normală a

aerului, precum şi eliminarea, prin purificare, a unor noxe rezultate din procesul de

muncă.

La locurile de muncă de la suprafaţă vor fi prevăzute operaţii de curăţare a mediului

ambiant din zona de lucru, dar eventualele noxe (praf industrial, gaze toxice şi

periculoase).

- condiţiile de microclimat la locurile de muncă trebuie să asigure echilibrul termic al

organismului uman, corespunzător cu nivelul activităţii desfăşurate, precum şi siguranţa

fluxului tehnologic din cadrul procesului de muncă;

- în organizarea activităţilor din cadrul unui loc de muncă trebuie să se urmărească

şi să se realizeze următoarele:

o eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale ale corpului operatorului, prin

amenajarea ergonomică a postului de muncă,

o optimizarea fluxului tehnologic,

o utilizarea raţională a echipamentelor tehnice;

- verificarea existenţei semnalizărilor de securitate adecvate, a interschimbabilităţii

şi complementarităţii lor, precum şi a condiţiilor de utilizare şi menţinere a eficacităţii

acestora.



Locurile de muncă izolate vor fi prevăzute cu mijloace tehnice de legătură

permanentă sau periodică, după caz.

- la locurile de muncă cu pericol de explozie şi incedii se vor lua, suplimentar faţă

de cele prevăzute anterior pentru:

o prevenirea formării focurilor sau a atmosferei explozive,

o evitarea aprinderii atmosferei explozibile sau a declanşării incendiului,

o limitarea efectelor dăunătoae ale exploziei/incendiului;

- asigurarea operatorilor cu toate informaţiile necesare realizării sarcinilor de muncă

în condiţii de siguranţă, şi anume:

o informaţii privind sarcina/obiectivul de muncă;

o informaţii privind modul de ocupare a fiecărui operator în procesul de muncă;

o informaţii privind felul în care se desfăşoară operaţiile stabilite şi participarea

fiecărui operator la acestea;

o informaţii privind modul de exploatare, întreţinere şi reparare a mijloacelor de

muncă;

o informaţii privind regimul de aprovizionare cu materii prime, materiale etc.,

necesare procesului de muncă;

o informaţii privind siguranţa fiecărui post de muncă, ce se dau în cadrul

programului de informare, instruire, formare şi perfecţionare a operatorilor;

o informaţii privind regulile ce stabilesc relaţiile funcţionale între locurile de muncă

din cadrul unei unităţi, în scopul asigurării unui climat de siguranţă pentru toţi

participanţii la procesul de muncă.

Aceste informaţii se transmit prin:

o instrucţiuni specifice de lucru, ce pot fi consultate la locul de muncă. Ele sunt

însuşite de către operatori înainte de începerea activităţii (în cadrul instruirii la locul de

muncă), la instruirile periodice şi în cadrul activităţii de formare – perfecţionare;

o permisele / autorizaţia de lucru, în cazul operaţiilor cu grad mare de

complexitate;

o planul propriu de securitate şi sănătatea sau al locului de muncă;

o panouri / afişe – pentru activităţi cu caracter general;

-echipamentele tehnice vor fi certificate d.p.d.v. al siguranţei în funcţionare şi vor fi

adecvate sarcinii de muncă sau adaptabile cu uşurinţă pentru îndeplinirea acesteia; ele

vor putea fi utilizate de către operatori fără a prezenta riscuri pentru securitatea şi

sănătatea lor.SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 108


-În acest sens, se vor lua toate măsurile necesare pentru ca echipamentele tehnice

să fie menţinute în stare de funcţionare, în condiţii de siguranţă, pe toată durata de

utilizare, printr-o întreţinere adecvată.

-Echipamentele tehnice vor fi amplasate, instalate şi utilizate astfel încât să asigure

spaţiile necesare între părţile sale mobile şi structurile fixe sau mobile din apropierea sa.

-Cartea tehnică a echipamentului este elementul de bază prin care se stabilesc

măsurile şi condiţiile de exploatare sigură şi sănătoasă.

-Măsurile de siguranţă şi sănătate trebuie să conţină, pentru fiecare fază a utilizării

echipamentului tehnic (montare, punere în funcţiune, probe experimentale, exploatare,

reglare, verificare, remediere, întreţinere, demontare, reparare), cel puţin următoarele:

o instrucţiuni de siguranţă,

o indicatoare de securitate,

o lista mijloacelor tehnice de protecţie asociate echipamentului tehnic şi

menţionarea funcţiilor pe care le realizează,

o echipamentele individuale de protecţie necesare, după caz,

o măsurile de prim ajutor,

o măsuri de combatere a noxelor (substanţe toxice, periculoase, praf, vibraţii,

zgomote, radiaţii etc.),

o căile de acces la echipamentele tehnice, pentru explotarea, întreţinerea, revizia

şi repararea lor,

o mijloacele tehnice de siguranţă utilizate la operaţiile de intervenţie la

echipamentele tehnice.

Organele de comandă ale echipamentelor tehnice trebuie să fie vizibile şi

identificabile cu uşurinţă. Ele vor fi amplasate astfel încât operatorul să aibă posibilitatea

de a se asigura că nici o persoană nu se află în zona de acţiune a acestora.

Responsabilităţile angajatoruluiOricare ar fi el, Antreprenor General, Şef de Şantier , Beneficiar (în cazul lucrărilor

executate în regie proprie), angajatorul are obligaţia să respecte Legea 319/2006 care

prevede la Cap. III Obligaţiile angajatorilor Secţiunea 1

Art. 6

(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în

toate aspectele legate de munca.



(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este

exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu.

(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc

atingere principiului responsabilităţii angajatorului.

Art. 7

(1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia sa ia măsurile

necesare pentru:

a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale;

c) informarea şi instruirea lucrătorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii

în munca.

(2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin.

(1), ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.

(3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2)

pe baza următoarelor principii generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de

munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca şi de producţie, în

vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării

efectelor acestora asupra sănătăţii;

e) adaptarea la progresul tehnic;

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce

este mai puţin periculos;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile,

organizarea muncii, condiţiile de munca, relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul

de munca;

h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de

protecţie individuală;

i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura

activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:



a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la

alegerea echipamentelor de munca, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi

la amenajarea locurilor de munca;

b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de

prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa

asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie

integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate

nivelurile ierarhice;

c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi

sănătatea în munca, atunci când îi încredinţează sarcini;

d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul

consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele

asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de

condiţiile şi mediul de munca;

e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific,

accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au insusit instrucţiunile

adecvate.

(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi

loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi,

angajatorii acestora au următoarele obligaţii:

a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea,

sănătatea şi igiena în munca, luând în considerare natura activităţilor;

b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor

profesionale, luând în considerare natura activităţilor;

c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile

profesionale.

(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa

comporte în nici o situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.

Responsabilităţile Coordonatorului de SSM Coordonatorul de SSM este persoana fizica sau juridică competenta, desemnată de

către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului şi a execuţiei lucrărilor pe

şantier, coordonează aplicarea principiilor de prevenire a riscurilor profesionale în



construcţii şi punerea în alicare a măsurilor necesare de securitate şi sănătate. Îşi

însuşeşte pentru realizare, PSS.

Pentru a-şi putea realiza sarcinile, Coordonatorul SSM, pe durata elaborării

proiectului sau a execuţiei lucrărilor pe şantier trebuie:

- să participe la toate etapele de elaborare a proiectului, respectiv de executare a

lucrării

- să fie invitaţi la toate întrunirile ce privesc elaborarea proiectului sau realizarea

lucrării

- să primească şi să solicite managerului de proiect şi antreprenorului, dacă este

cazul, elementele necesare îndeplinirii sarcinilor ce le revin

- să întocmească şi să ţină la zi registrul de coordonare

Responsabilităţile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata elaborării proiectului

- să urmărească modul în care sunt aplicate principiile generale de prevenire a

riscurilor profesionale în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor constructive şi planificarea

diferitelor lucrări şi faze de lucru ce se vor desfăşura simultan sau succesiv precum şi

să estimeze timpul necesar pentru realizarea lucrărilor

să urmărească elaborarea de către proiectant a PSS ţinând cont de particularităţile

şantierului respectiv. PSS iniţial face parte din Documentaţia de Licitaţie a execuţiei.

Acest plan va fi adaptat la fiecare modificare adusă proiectului.

- să urmărească elaborarea de către proiectant a unui proiect DIU adaptat la

caracteristicile lucrării

- să transmită elementele PSS tuturor persoanelor cu responsabilităţi în domeniu.

- să deschidă şi să completeze la zi un Registru-Jurnal de Coordonare (RJC) de

SS, să informeze treptat şi pe măsura derulării operaţiunilor şi să transmită fiecare

observaţie managerului de proiect şi şefului de şantier pentru luare la cunoştinţă şi

vizare.

- să predea PSS, RJC şi DIU documentele către coordonatorul SSM pe perioada

execuţiei, dacă el e diferit de cel responsabil pentru faza de proiectare, notificând

această acţiune printr-un proces verbal şi menţionând-o în RJC. O copie se va

transmite către managerul de proiect.

- să participe la toate întrunirile organizate de managerul de proiect.



- Să stabilească în colaborare cu Managerul de Proiect, măsurile generale de

securitate şi sănătate aplicabile şantierului de construcţii, în special în ceea ce priveşte :

o menţinerea şantierului în ordine şi curăţenie

o definirea, pentru şantierele neînchise şi independente, a instalaţiilor

sanitare, vestiarelor şi locaţiilor pentru folosinţa personalului

o precizarea căilor de circulaţie a personalului, a utilajelor, şi a materialelor

o manipularea materialelor în condiţii de siguranţă

o stabilirea consemnelor de securitate

o întreţinerea şi controlul periodic al utilajelor

o delimitarea şi amenajarea spaţiilor de depozitare a materialelor necesare

la executarea lucrărilor

o evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din demolări

o organizarea graficului de lucrări funcţie de evoluţia şantierului

o organizarea şi corelarea interacţiunilor dintre activităţile ce se realizează în

zona şantierului

Responsabilităţile Coordonatorului de SSM desemnat pe durata realizării lucrării

- Coordonează aplicarea principiilor generale de prevenire stabilite la faza de

proiect.

- Stabileşte împreună cu Managerul de Proiect şi cu Antreprenorul măsurile

generale aplicabile şantierului

- Coordonează punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru ca angajatorii să

aplice în mod coerent şi responsabil PSS precum şi principiile generale aplicabile

şantierului pe toată durata realizării lucrării

- Adaptează şi completează PSS, DIU şi RJC în funcţie de evoluţia lucrărilor şi

eventualele modificări intervenite.

- Coordonează activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de

lucru şi de SSM (de exemplu activitatea de control, activitatea de instruire, etc)

- Ia măsurile necesare pentru disciplinarea accesului în şantier

- Ţine seama de toate interferenţele activităţilor din perimetrul şantierului sau din

vecinătatea acestuia

- Stabileşte împreună cu antreprenorul mijloacele de protecţie colectivă, precum şi

accesul pe şantierSC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 113


- Efectuează vizite pe şantier cu antreprenorul înainte ca acesta să redacteze

Planul propriu de SS.

- Avizează Planul propriu de SS elaborat de antreprenor precum şi modificarea

acestuia.

- La recepţia lucrărilor, coordonatorul de SSM trebuie :

o să remită ultima versiune a PSS managerului de proiect, acesta fiind

conservat timp de 5 ani

o să finalizeze DIU în colaborare cu antreprenorul.

o să transmită DIU la recepţia lucrărilor către managerul de proiect printr-un

PV adăugat la dosarul remis. Dacă DIU nu este complet, se remite un DIU provizoriu

indicând lista documentelor lipsă

o să completeze şi să vizeze Registrul Jurnal şi să-l conserve timp de 5 ani.



J . PROTECŢIA MEDIULUI



În principiu lucrările de regularizare a râurilor şi de apărare a zonelor inundabile au

un impact pozitiv major asupra mediului înconjurător.

În ceea ce priveşte impactul negativ asupra mediului înconjurător, cea mai mare

influenţă se manifestă în timpul execuţiei lucrărilor.

În perioada de exploatare a lucrărilor impactul negativ asupra mediului scade şi

tinde către o situaţie normală în care creşte ponderea influenţelor pozitive faţă de cele

negative.

Influenţele pozitive se manifestă în plan social şi se manifestă prin creşterea

încrederii populaţiei şi a agenţilor economici din zonă în legătură cu mărirea gradului de

protecţie a vieţilor şi bunurilor lor. Lucrările propuse vor duce la crearea unui cadru

civilizat şi salubru pentru dezvoltarea socială şi economică a zonei prin combaterea

inundaţiilor şi oprirea degradării terenurilor din zonă prin eroziuni de mal.

Pentru execuţia lucrărilor propuse se vor asigura prin Caietele de Sarcini elaborate

toate măsurile necesare pentru sănătatea oamenilor şi protecţia mediului conform

obligaţiilor impuse de Legea 107/1991 – Legea Apelor şi Legea 137/1996 – Legea

mediului.

Caietele de sarcini vor interzice derogări de la tehnologiile stabilite şi orice abatere

de la instrucţiunile privind manipularea carburanţilor sau a materialelor periculoase

pentru mediul acvatic.

Lucrările propuse nu generează deşeuri şi nu necesită materiale care să conducă

la poluarea mediului.

Proiectul analizează soluţii constructive care se încadreză în mod armonios în

cadrul natural, fiind folosite preponderent materiale naturale.

Lucrările se vor integra cu uşurinţă în peisagistica zonei.

Lucrările proiectate nu introduc efecte negative asupra solului, microclimatului apelor

de suprafata, vegetatiei, faunei, zgomotului şi peisajului.

Solutiile pentru problemele specifice degradarii taluzurilor trebuie sa ia in considerare

caracteristicile sistemului de lucrări de protectie şi consolidare existente in zona şi

comportarea acestora in timp.

Proiectele trebuie sa fie conforme cu necesitatile de aparare potrivite potentialului

eroziv al zonei aferente. Amplele cercetari efectuate in ultima vreme indica faptul ca

tehnicile manageriale care emuleaza natura şi lucreaza in concordanta cu procesele

naturale sunt mai economice şi mai capabile de a atinge scopul propus.



In perspectiva unei dezvoltari durabile, pentru a rezolva problemele eroziunii

malurilor, trebuie respectate cerintele protectiei mediului. Esenta tehnologiilor ecologice

consta in utilizarea plantelor vii ca material de constructie.

TIPUL DE IMPACT EFECTE

Impactul asupra

mediului fizic

Impactul asupra apelor de suprafaţă reducerea proceselor de eroziune a

taluzurilor

Impactul asupra apelor subterane

şi a calităţii apelor de suprafaţă poluări accidentale

Impactul asupra versanţilor creşterea gradului de stabilitate

Impactul asupra peisajului este perceput pozitiv în zona

Impactul asupra

mediului umanImpactul asupra folosirii apei

- nesemnificativ. Se poate resimţi

numai în

caz de poluări accidentale

Impactul lucrărilor în perioada de exploatareDesfiintarea santierului dupa terminarea executiei lucrarilor

Dupa terminarea lucrărilor se vor lua masuri pentru desfiintarea santierului.

Astfel, la terminarea lucrărilor, antreprenorul va dezafecta constructiile şi amenajarile

aferente organizarii de santier proprii.

Cu aceasta ocazie se vor face amenajarile necesare in vederea redarii in folosinta

anterioara a terenului pe care s-au aflat obiectele organizarii de santier.

Se vor inlatura in totalitate efectele şi eventualele surse de poluare a terenului (baze

de productie, ateliere de reparatii şi intretinere utilaje, depozite de combustibili).

Cu prilejul desfiintarii santierului, antreprenorul va asigura de asemenea curatirea

locului din ampriza lucrărilor executate .

Întocmit, Verificat,

Ing. Anca Draghicescu Ing.Ana Popescu

ANEXA NR.1SC CONSITRANS SRL – Compartiment HD1 - septembrie 2011 117


LISTA STANDARDELOR ROMÂNESTI APLICABILE LA LUCRARI HIDROTEHNICE:

Românesc European EN Descriere

STAS STANDARD TERASAMENTE

Stas 3300/1-85Teren de fundare.Principii generale de calcul

Stas 3300/2-85Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

Stas 1913/13-83

Teren de fundare.Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor

Stas 1913/12-88

Teren de fundare.Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamânturilor cu umflari si contractii mari

Stas 1913/6-76Teren de fundare.Determinarea permeabilitatii in laborator

Stas 1913/5-85Teren de fundare.Determinarea granulozitatii

Stas 1913/4-86Teren de fundare.Determinarea limitelor de plasticitate

Stas 1913/3-76Teren de fundare.Determinarea densitatii pamânturilor

Stas 1913/2-76Teren de fundare.Determinarea densitatii scheletului pamântului

Stas 1913/1-82Teren de fundare.Determinarea umiditatii

Stas 1243-88SR EN ISO

14688-2:2005Teren de fundare.Clasificarea si identificarea pamânturilor

Stas 12288-85

Lucrari de drumuri.Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

Stas1709/1-90Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adâncimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul

Stas1709/2-90

Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice

Stas1709/3-90

Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamânturilor de fundatie. Metoda de determinare

Stas 6054-77Teren de fundare.Adâncimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului României

Stas 2914/4-89Lucrari de drumuri si de cale ferata.Determinarea modulului de deformatie liniara

Stas 2914-84Lucrari de drumuri.Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate

Stas 7107/1-76Teren de fundare.Determinarea materiilor organice

Stas 3950-81 Geotehnica. Terminologie, simboluri si unitati de masura

STAS STANDARD DRENURI, SANTURI, RIGOLE, PODETE SI LUCRARI HIDROTEHNICE



Legea nr 107/96 Legea apelor

Stas 4068/1-82Debite si volume maxime de apa. Determinarea debitelor si volumelor maxime ale cursurilor de apa

Stas 4068/2-87

Debite si volume maxime de apa. Probabilitatile anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale si speciale de exploatare

Stas 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta

Stas 5576-88Amenajarea bazinelor hidrografice ale torentilor. Lucrari hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta

Stas 9268-89Lucrari de regularizare a albiei râurilor. Prescriptii generale de proiectare

Stas 10355-84ANULAT Constructii hidraulice. Materiale locale pentru terasamente.

Metode de determinare

Stas 10356-75ANULAT

Constructii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Determinarea deformatiei si a coeficientului de permeabilitate, sub incarcare

Stas 2916-87

Lucrari de drumuri si cai ferate.Protejarea taluzurilor si santurilor. Prescriptii generale de proiectare

Stas 10796/1-77

Lucrari de drumuri.Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare

Stas 10796/2-79

Lucrari de drumuri.Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie

Stas 10796/3-88

Lucrari de drumuri.Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare

STAS STANDARD MATERIALE

Otel pentru armaturi

Stas 438/1-89STAS 438/1-89/

/A91:2007/C91:2009STAS 438/1-89A91:2007

Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate

Stas 438/2-91Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma rotunda trefilata

SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plasa sudata

SR 438-4:1998Produse de otel pentru armarea betonului. Sârma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece

Stas 500/1-89SR EN 10025+A1:1994 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice

generale de calitate

Stas 500/2-80 SR EN 10025+A1:1994 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci

Stas 6482/1-73Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii

Stas 6482/2-80Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Sârma neteda

Stas 6482/3-80Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Sârma amprentata

Stas 6482/4-80Sârme de otel si produse din sârma pentru beton precomprimat. Toroane

Stas 6605-78Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a sârmei si a produselor din sârma pentru beton precomprimat

Agregate

Stas 4606-80Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali “Metode de incercare”



Stas 730-89SR EN 13450:2003 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode

de incercare

SR 667:2000Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate

SR 662:2002Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate

SR EN 932-1:1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode de esantionare

SR EN 932-3:1998/ C1:1999

Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 3: Procedura si terminologie pentru descriere petrografica simplificata

SR EN 932-2:2003Incercari pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 2: Metode de reducere a unui esantion de laborator

SR EN 1097-1:1998Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro-Deval)

SR EN 12620+A1:2008SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton

Stas 1667-76 SR EN 12620+A1:2008 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

Stas 8177-68 MaterialeAgregate din zgura expandata pentru betoane usoare

Stas 5090-83 SR EN 12670:2002 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare

Stas 6200/12-73SR EN 1925:2001

Metode de testare a pietrelor de cariera (coeficientul de absorbtie a apei prin capilaritate)

Stas 9864-74 SR EN 12670:2002 Piatra naturala. Terminologie

Stas 2917-79 ANULAT Lucrari de zidarie.Zidarie din piatra naturala. Prescriptii de alcatuire

Stas 9095-90Lucrari de drumuriPavaje din piatra bruta sau bolovani

Stas 6200/1-75SR EN 13755:2002SR EN 1925/2001

SR EN 1936/2001Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru determinari fizice

Stas 6200/2-75 ANULAT Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru incercari mecanice

Stas 6200/3-81 Pietre naturale pentru constructii. Luarea probelor, confectionarea sectiunilor subtiri si a epruvetelor

Stas 6200/4-81 SR EN 12407:2002 Metode de incercare a pietrei naturale. Examinare petrografica

Stas 6200/5-91 SR EN 1926:2007Metode de incercare a pietrei naturale. Determinarea rezistentei la compresiune

Stas 6200/10-73SR EN 1936:2007

Materiale.Pietre naturale pentru constructii. Porozitate aparenta la presiune normala

Stas 6200/11-73 SR EN 1936:2007MaterialePietre naturale pentru constructii

Stas 6200/13-80SR EN 1936:2007

MaterialePietre naturale pentru constructii

Stas 6200/15-83 SR EN 12371:2010

MaterialePietre naturale pentru constructii. Determinarea comportarii la inghet-dezghet

Stas 6200/16-83

MaterialePietre naturale pentru constructii. Indicatii pentru stabilirea comportarii la intemperii

Stas 6200/17-91

MaterialePietre naturale pentru constructii. Determinarea comportarii la actiunea agentilor atmosferici



Apa

Stas 790-84 SR EN 1008:2003

Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utiliyare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

Ciment

Stas 227/1-86ANULAT Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor

si prepararea pastei de consistenta normala

Stas 5296-77 ANULAT Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului

SR 227-5:1996 SR EN 196-8:2004 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea caldurii la hidratare

Stas 227/6-86 SR EN 196-1:2006Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice

Stas 227/3-86 SR EN 196-3: 2006Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a stabilitatii

SR 227-2:1994 SR EN 196-6:2010Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea finetii

Stas 8133-90 SR EN 196-7:2008Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment

SR EN 196-21:2006Metode de incercare ale cimenturilor. Partea 21: Determinarea continutului in cloruri, dioxid de carbon si alcalii di cimenturi

SR 1500:1996, SR 388:1995, SR 6232:1996

SR EN 197-1:2002/A3:2007SR EN 197-1:2002

MaterialeCiment PortlandCompozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale

SR 3011:1996Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

SR 3011:1996/ A1:19929

Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

SR 7055:1996 Ciment Portland alb

AlteleStas 1030-85 ANULAT Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala

Stas 1137-68 ANULAT Placi din beton pentru pavaje

Stas 1139-87 ANULAT Borduri de beton

SR EN 1770:2001

Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica

Stas 8625-90 ANULAT Aditiv plastifiant mixt pentru betoane

Stas 8270-86 ANULATMateriale. Poduri de soseaDispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilatatie

ANULATSR EN 295-2:1997/

A1:2002Tuburi si accesorii de gresie si imbinarea lor pentru racorduri si retele de canalizare. Partea 2: Controlul calitatii si esantionarea

Stas 4031/2-75 ANULAT

Materiale. Poduri din beton armat si beton precomprimat, de cale ferata si sosea.Aparate de reazem din otel

Stas 6675/2-92

SR ISO 11922-2:2008SR ISO 161-1:2008SR ISO 161-2:2008 Tevi din policlorura de vinil neplastifiata. Dimensiuni

Stas 5088-75 Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si executie

SR 137:1995 Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de verificare

Stas 816-80 SR EN 1916:2003 Tuburi si piese de canalizare din beton simplu



STAS STANDARD BETOANE

Stas 3622-86

SR EN 206-1:2002/C91:2008SR EN 206-1:2002/A1,A5 2005

SR EN 206-1:2002Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate (clasificare)

Stas 6652/1-82 ANULATIncercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale

Stas 9602-90 SR EN 1766:2002Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari

Stas 2320-88 SR EN 12390-1:2002Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare

Stas 3518-89 SR 3518:2009Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet

Stas 3519-76 SR EN 12390-8:2002Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adâncimea de patrundere a apei sub presiune

Stas 1759-88

SR EN 12350/2,3,4,5:2003

SR EN 12350/6:2004Incercare pe beton proaspat. Grad de compactare si incercare de tasare (densitate aparenta, lucrabilitate, agregate fine)

Stas 5479-88 SR EN 12350-7:2003Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de aer oclus

Stas 5511-89Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere

Stas 2414-91 ANULATBetoane. Determinarea densitatii, compactitatii, absorbtiei de apa si porozitatii betonului intarit

Stas 3349/1-83 ANULATBetoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei

Stas 3349/2-83Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei fata de betoanele constructiilor hidroenergetice

Stas 1275-88SR EN 12390-1,2,3,4,6:2002

Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a probelor

Stas 6657/1-89 SR EN 13369:2002 Reguli comune pentru produsele prefabricate din beton

Stas 8331-69 ANULAT Prefabricate din beton, Clasificare si terminologie

Stas 10111/1-77Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie si beton armat. Prescriptii de proiectare

Stas 7484-74 SR EN 12794+A1:2007Elemente prefabricate din beton armat si beton precomprimat. Piloti

Stas 10107/0-90Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

Stas 1799-88SR EN 206-1:2002SR EN 1504-1:2002

Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii

Stas 2833-80 SR 2833:2009Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit

Stas 5440-70 SR 5440:2009 Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii-agregate

Stas 5585-71Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului

Stas 6203-75 SR EN 846-2:2002 Incercari de aderenta a mortarelor

Stas 6102-86Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate

Stas 6657/2-89Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimart. Reguli si metode de verificare a calitatii



Stas 6657/3-89 ANULAT

Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimart. Procedee, instrumente si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice

Stas 8600-79Constructii civile industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante

Stas 10265-75Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de baza

Stas 7721-90Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate

Stas 10265/1-84Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent

Norme, Instructiuni, Normative

PD 95-2002 BTR 13/2002 Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor

NE 012-99 Buletinul Constructiilor 8-9/1999

Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

AND 552-99 BTR 6/2001 Normativ privind conditiile tehnice de calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri

NE-013/02Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si prefabricate din beton precomprimat

C 22-92Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton de ciment la drumuri

P 10-86 Buletinul Constructiilor 1/87

Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii

C 16-84 Buletinul Constructiilor 6/86

Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente

C 26-85 Buletinul Constructiilor 8/85 and 2/88

Normativ pentru incerc area betonului prin metode nedistructive

P 70-79 Reglementari tehnice privind proiectarea si executia fundatiilor in pamânturi contractile sau expansive


Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante


Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru peretii din beton monolit la cladiri


Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje

In curs de aparitie Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelorP 59-86 Buletinul Constructiilor

10/86Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton

C 28/83 Buletinul Constructiilor 7/83

Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton


Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide


Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului


Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor


Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent cu parament natural


Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 657/3-89. Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice


Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat



PE 713-90 RENEL/ISPH- BPE 1/90 Instructiuni tehnice departamentale pentru executia si controlul betoanelor constructiilor hidrotehnice


Normativ privind prepararea si utilizarea betoanelor cu agregate usoare


Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat, la etansarea rosturilor in cadrul constructiilor hidrotehnice


Instructiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment


Instructiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasa Bc 60- Bc 90


Instructiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip

NP 007-97 Reglementari in constructii

INCERC No 70/99

Cod de proiectare pentru structuri si cadre din beton armat


Cod de proiectare pentru structuri cu pereti structurali

C 56-85 Buletinul Constructiilor 1-2/86

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii


Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor


Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat


Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingineresti ingropate, prin metoda carotajului sonic


Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole


Instructiuni tehnice de protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane situate in medii agresive naturale si industriale

C 210-82 Buletinul Constructiilor nr 7/82 si 4/85

Norme tehnice privind protectia anticoroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si epurarea apelor industriale

ISO 9812 Consistenta betoanelor. Metode de turnare

ISO 7031 Teste de impermeabilitate la betoane

Eurocod 2 Calculul betoanelor pentru strructuriST 009-96 Buletinul Constructiilor

11/97Bare de armatura


Date post:	09-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	bellaspania
View:	18 times
Download:	8 times

Caiet de Sarcini_remezeu

Documents