CĂDERILE DE GRINDINĂ

I. GRINDINA. GENERALITĂȚIII. EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR DE MEDIUIII. COMBATEREA FENOMENULUI DE GRINDINĂIV. CONCLUZIEV. BIBLIOGRAFIE

Cuprins...

I. GRINDINĂ. GENERALITĂȚIIn proiectul de astăzi vă v-oi prezenta, cateva aspecte legate de acest

fenomen meteorologic negativ din toate punctele de vedere numit grindină. Am spus fenomen meterologic negativ, deoarece acest hidrometeor provoaca anual foarte multe daune materiale dar si pierderi umane.

Grindina este o precipitație solidă, ce cade in zilele calduroase de vara din norii cumulonimbus. De regulă greloanele, se formează în jurul unui nucleu, care nu constituie întotdeauna şi centrul lor geometric . Nucleul este înconjurat de straturi alternative de gheaţă opacă şi gheaţă transparentă.Această structură în ,,foaie de ceapă”- FIG. I.1- nu este caracte-ristică tuturor greloanelor . Acest hidrometeor se prezintã sub formã de particule de gheaþã (greloane), transparente, parþial sau în totalitate opace, de formã sfericã, conicã sau neregulată.- FIG.I.2. Densitatea greloanelor oscilează de regulă între 0,85 şi 0,92g/ 〖𝑐𝑚〗 ^3, dar poate coborî şi sub 0,85g/ 〖 cm 〗 ^3 care cad dintr-un nor, fie separate, fie asociate în agregate de formă neregulată . Un grelon obişnuit este format dintr-un nucleu înconjurat de 4-5 straturi de gheaţă si poate ajunge pana la 20 de straturi.

FIG. I.1. Secţiune transversală printr-un grelon de grindină văzută în lumină directă - după B. J.

Mason, citat de Gh. Măhăra, 2002, cu modificări

FIG.I.2. Fragmente de grindină cu forme diferite

Apariția grindinei este legată de prezența norilor Cumulonimbus, nori cu dezvoltare mare pe verticală, in interiorul cărora apar curenți descendenți si ascendenți. Forma primară a grindinei este reprezentată de un bob de mazariche moale format in partea de sus a norului. Incepand din acest moment curenții descendenți si ascendenți vor transporta acest fragment atat spre baza norului (curenții descendenți), cât și spre partea superioara a norului (curenții ascendenți). Astfel in calatoria lui, fragmentul va fi acoperit de straturi de gheață transparentă ( atunci când este adus de curenții descendenți spre zona mediană) si de gheața opacă ( in zona superioară a norului unde temperatura este mai scazută). In clipa in care va căpăta o greutate capabilă să invingă forța curenților ascendenți , fragmentul respectiv va porni spre suprafața terestră. O cauză importanta in formarea grindinii o reprezinta temperatura părții superioare a norilor ce trebuie sa se situeze intre -30 si – 60 grade Celsius. Grindina cade întotdeauna in semestrul cald ( nu se produce niciodata atunci cand temperatura la sol este < 0 grade) fiind întotdeauna insoțită de averse puternice, vijelii si descărcări electrice.-FIG.I.3.-

FIG.I.3. Structura norilor Cumulonimbus ºi zonele din cadrul acestora favorizante

producerii grindinii –dupã N. Topor º.a., 1967

Cu cât temperatura aerului este mai ridi cată, cu atât crește si capacitatea de a acumula vapori de apă, însă tocmai aceștia vor intreține viitoarele furtuni, in momentul în care se întrunesc toate condițiile pentru ca ele sa se producă. Apoi, cand masele de aer foarte cald intra în contact cu cele de aer rece, se formează sisteme de joasa presiune. Cu cat sunt mai mari diferentele de temperatură dintre cele doua mase de aer, cu atat vijeliile sunt mai puternice.

II. EFECTE ASUPRA ELEMENTELOR DE MEDIU

Prin acțiunea de izbire grindina poate cauza prejudicii majore asupra culturilor agricole, poate deteriora acoperisurile imobilelor sau caroseriile mașinilor. Sunt cunoscute cazuri in care din cauza dimensiunilor mari ale fragmentelor au murit 300 de persoane in Bangladesh. Pe teritoriul Romaniei in data de 20 iunie 1997 in 2 localitați din județul Dolj au murit 4 persoane. Martorii spun ca dimensiunile unui fragment depaseau marimea unui ou de struț, stratul de grindina atingând atunci cca 50 cm. De asemenea la 3 saptamâni dupa vijelie pe câmp inca mai erau iepuri morti, iar in crang nu se mai auzea ciripit de pasari. Fragmente cu dimensiuni mari (cca 80 mm) au fost înregistrate și în Comuna Rucar la data de 13 august 1999. Alte zone in care s-au înregistrat furtuni cu grindina mare sunt in:Braila (7 iunie 1880); Iași (4 august 1950); Bucureîti Baneasa (18 iunie 1979); Oradea (31 iulie 1991).

În comuna Mărgineni judetul Bacău au fost distruse, în proporție de 80%, 215 hectare de teren pe care era cultivat porumb și viță de vie. Sursa: www.adevarul.ro

III. COMBATEREA FENOMENULUI DE GRINDINĂ

Care sunt zonele cele mai vulnerabile din Romania?

Vulnerabilitatea unei zone este redata prin frecventa zilelor cu grindină din arealul respectiv. In România zonele cele mai vulnerabile sunt localizate în partea central sudica a țarii (Campia Romană, Subcarpații Curburii, Subcarpații Getici si Podisul Getic), zone caracterizate prin dezvoltarea mare a norilor convectivi. Aici numarul zilelor cu grindină se situează intre 5-10, in cursul unui an. Zonele cu vulnerabilitate mica (sub 5 zile cu grindină), apar in zonele de influentă estică si continentală (Moldova), pontică (Delta Dunarii si Marea Neagră), in zonele de influentă vestică (Campia de Vest) si in zonele cu foehn.

Metodele descoperite până acum pentru combaterea acestui fenomen meteorologic sunt destul de eficiente și destul de accesibile pentru persoanele care au anumite culturi si care vor sa protejeze cat mai mult aceste bunuri pe care au încercat să le ferească cât mai mult de aceste fenomene meteorologice stricăcioase.

Utilizarea rachetelor , tunurilor si a avioanelor pentru insamntarea norilor, constituie o preocupare continua in zonele afectate de grindină. Pentru livezile de pomi fructiferi si pentru podgoriile de vită de vie se utilizeaza plasele antigrindină. Acestea pot suporta greutati destul de mari si au pozitie inclinata pentru o mai buna descarcare a grindinei.

Plasă împotriva grindinei

Principiul de funcționare al tunului antigrindină

Lansator de rachete antigrindină

Rachetele de inaltă altitudine ajung pana la 10.000 de metri. Deasupra norului, se autodistrug si, in urma reactiei cu vaporii de apa, nu mai cade grindina, ci doar ploaie. Avantajele fiind, că sunt foarte mobile.

IV. CONCLUZIE

În concluzie trebuie menționat faptul că, acest hidrometeor nu este prielnic agriculturii în general și populației in particular, fiind aproape, cel mai păgubos hidrometeor, de aceea trebuie să fim tot timpul precauți și in alertă, și să încercăm să prevenim acest fenomen negativ cât mai mult posibil. Nu trebuie să uităm, faptul că acest hidrometeor afecteză populația in aproape toate domenile de activitate si aproape toate regiunile ei și acest lucru este foarte grav, de aceea trebuie să gestionăm lucrurile in asa fel încât să stabilim un echilibru benefic pentru noi.

V. BIBLIOGRAFIE

• Riscuri climatice extreme; Ovidiu Murarescu;Universitatea Valahia;Targoviste

• Meteorologie si climatologie;Sterie Ciulache,Ed Universitara

• Climatologie generala;Rodica Povara;Ed Fundatia Romania de Maine;2004

• Introducere în meteorologia practică / Dumitru Mihăilă, Ion Tănasă. Editura Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava 2010

• http://www.profudegeogra.eu/grindina

Proiect întocmit deMihăilă Neculai-MarianGM//AN1//USV