apar-romania.ro · Web viewA fost vorba de grindină mai măruntă, cât bobul de mazăre, care a...

Stiri 10-12 februarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 12.02.2020

1 EUR4.7662

1 USD4.3661

ALERTĂ ANM! FENOMEN STRANIU ÎN ROMÂNIA, ÎN PLINĂ IARNĂ! Angelica Lefter - 11 februarie 2020 În ultima perioadă, românii sunt martorii mai multor fenomene climatice nespecifice pentru zona geografică în care ne poziționăm. Meteorologii au emis în ultimele zile coduri portocalii și galbene de vânt puternic, mai ales în zona montană, unde la rafală vântul poate depăși 100 de km/h.

Aceste avertizări vin în contextul în care furtuna Sabina (Sabine) era așteptată în România, după ce în Germania a făcut ravagii. Un fenomen comun ar fi grindina. În Germania, grindină cu un diametru foarte mare, de 5 centimetri, (cât un ou de găină), a rănit un copil de 7 ani și a distrus fațadele unor clădiri. La noi în țară fenomenul a apărut puțin diferit, însă foarte ciudat pentru această perioadă, în plină iarnă, în satul Colibaşi din comuna Malovăţ, judeţul Mehedinţi.

A fost vorba de grindină mai măruntă, cât bobul de mazăre, care a acoperit curțile oamenilor astăzi, marți – 11 februarie, spun localnicii, arată observator.tv. Oamenii locului spun că nu au mai văzut aşa ceva și că este prima dată când asistă la un asemenea fenomen. În zonă a început să plouă, iar apa s-a transformat, în scurt timp, în bucăţi de gheaţă.

1

Timp de mai multe minute, grindina acoperit grădini întregi și culturi. Cum fenomenul a apărut doar în satul Colibași, oamenii se tem că pomii vor fi distruși și nu vor mai da roadă.

Primarul comunei Malovăț, Ion Michescu, nu se afla în comună la momentul producerii fenomenului, însă a declarat pentru mediafax.ro, că: ”M-au sunat oamenii și mi-au spus că a bătut grindina. De când sunt eu, și am întrebat și bătrânii, nimeni nu a mai văzut grindină în februarie. N-am avut deloc zăpadă până acum, să vedem dacă pomii vor fi afectați de gheața aceasta”.

Și specialiștii sunt de părere că grindina este specifică lunilor de vară, atunci când au loc anumite modificări în circulaţia curenţilor de aer, iar în această perioadă, fenomenul este anormal.

”Datorită schimbării condițiilor meteoriologice din această perioadă și mai ales datorită faptului că în zonă a avut loc schimbarea curenților de aer a rezultat acest fenomen de grindină (…) Grindina, în general este specifică lunilor de vară. La interferența dintre un curent cald și unul rece se formează o masă de vapori care se transformă în bucăți de gheață”, a explicat pentru mediafax.ro, Viorel Vătămanu, agrometeorolog la Centrul Regional de Meteorologie Oltenia.

A nins cu grindină și în Maramureș

Un fenomen la fel de neobișnuit a fost semnalat to astăzi în Maramureș. Un front atmosferic extrem de rece a adus ninsoare – părea că ninge cu ”grindină” cât măzărichea (nume împrumutat și de fenomenul meteo) – însoțită de tunete în zona municipiului Baia Mare și împrejurimi. Furtuna a venit dinspre Satu Mare, iar în Baia Mare a învăluit atât zona înaltă, cât și cea joasă a municipiului. Vântul a suflat cu atâta putere, încât păsările în zbor nu au mai putut înainta

Ninsorile însoţite de fulgere şi tunete apar atunci când o masă de aer cald trece pe deasupra uneia de aer rece. Şi, din această cauză, atmosfera se încarcă electric, aşa cum se întâmplă în timpul furtunilor de vară.

Culturile agricole, încă în pericol. Zăpada căzută nu acoperă necesarul de apă din sol Angelica Lefter - 11 februarie 2020

Fermierii spun că zăpada care a căzut în ultima săptămână nu a putut reface deficitul de umiditate din sol. După părerea lor, ar mai fi nevoie de 200 – 250 de litri pe metru pătrat. Astfel că aportul de apă adus solului este încă prea mic pentru a reface deficitul acumulat în cele două luni şi jumătate de iarnă, potrivit zf.ro.

2

„După seceta din toamnă am avut în noiembrie precipitaţii de 70 l/mp şi nici nu s-a putut ara în condiţii normale, iar acum zăpada ne-a dat 15 litri de apă, ceea ce tinde spre zero. Avem nevoie de 200 de litri de apă pentru a repara deficitul din sol“, a spus Dan Arghir, preşedintele cooperativei agricole Răzeşii Moldavi, formată din 11 fermieri din judeţul Galaţi.

Fermierul cultivă cereale pe 1.600 de hectare şi spune că la grâu, rapiţă, orz, orzoaică şi secară ar putea avea de suferit producţiile, diminuându-se semnificativ, dacă nu se reface deficitul de apă din sol din prezent. În urmă cu o săptămână fermierii spu¬neau că ”sunt porţiuni de grâu care tind să se usuce“, iar precipitaţiile erau esenţiale pentru resuscitarea lor.

Dan Herţeg, proprietarul Agro Raluca, care exploatează 2.600 de hectare în judeţul Aradn a spus la rândul său că: ”În Arad nu a nins. Am avut acum trei săptămâni precipitaţii de 49 l/mp, dar mai avem nevoie de 250 de litri pentru a reface deficitul de apă din sol. Nu cred că o să mai ningă la noi, dar se anunţă precipitaţii pentru săptămâna viitoare. Este lipsă acută de apă în sol, pentru că noiembrie şi decembrie au fost fără zăpadă, iar în ianuarie au fost precipitaţii puţine“.

Cu toate acestea, Institutul Naţional de Meteorologie anunţă că ninsorile vor continua.

Țara noastră a avut în 2018 o producţie de cereale de 31,8 milioane de tone, iar pentru 2019 reprezentanţii Ministerului Agriculturii estimau o producţie mai mică, de aproximativ 30 milioane de tone. În realitatea, producţia de porumb raportată în 2019 a fost de 16 milioane de tone, în scădere cu 13% faţă de perioada precedentă, iar cea de grâu de 10 milioane de tone. Recolta de floarea-soarelui a fost de 3,4 milioane de tone, iar cea de orz şi orzoaică de 1,9 milioane de tone.

TRATAMENTUL CU NEONICOTINOIDE, SINGURA SOLUȚIE A FERMIERULUI ROMÂN! Agroinfo 11 februarie 2020 - POZIȚIE Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România-AIPROM. În prezent, pentru cultura de porumb, fără tratamentul la sămânță cu substanțe din familia neonicotinoidelor, fermierul român nu are soluții viabile din punct de vedere economic pentru a lupta împotriva atacului acestui dăunător specific țării noastre, susține un comunicat AIPROM transmis pentru AGROINFO.

Astăzi, producția agricolă se confruntă cu mult mai multe provocări decât acum o jumătate de secol. Populația lumii a crescut de la 3 (1960) la 7,7 miliarde (2019) și se estimează că va ajunge la 9 miliarde până în 2050. Aceste schimbări conduc la un necesar mai mare de produse alimentare și la

3

mailto:[email protected]

o utilizare mai intensă a resurselor naturale. În același timp, preocupările societății civile cu privire la asigurarea biodiversității mediului, protejarea ecosistemelor și schimbările climatice pun presiune pe fermieri, cei care se ocupă de asigurarea necesarului de hrană.

Protejarea mediului și a familiilor de albine este o responsabilitate pe care industria de protecția plantelor și-a asumat-o încă de la introducerea pe piață a primelor substanțe active. Însă este important de precizat faptul că, concurăm pentru aceeași cantitate de hrană cu număr nelimitat de insecte, viruși și bacterii ce sunt în căutarea unei mese gratuite. Produsele de protecția plantelor îl ajută pe fermier să își pună cultura la adăpost și să obțină o producție de calitate, asigurând astfel necesarul de hrană pentru o populație în continuă creștere.

Tanymecus dilaticollis dăunătorul specific României

Gărgăriţa frunzelor de porumb sau Răţişoara porumbului - (Tanymecus dilaticollis) –semnalată în România pentru prima dată în anul 1904, acum, este răspândită în toate zonele agricole din ţară. Adultul iese la suprafaţa solului începând din primăvară, având o durată medie de viaţă de 80-100 zile. Atacul la porumb apare în momentul în care cultura este cea mai sensibilă, de la răsărire și până la faza de 4 frunze. La floarea-soarelui, insecta retează plantele la colet, provocând distrugerea în masă a culturii.

Potrivit studiului privind ”Comportarea populațiilor de Tanymecus sp. în unele locații din România în perioada 2010-2018” realizat de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” nivelele populaționale de Tanymecus sp. în culturile de porumb sunt situate între 6,7-10,6 adulți/m2, cu cca. 220% - 320% superioare pragului economic de dăunare. De asemenea, în culturile de porumb variația populațiilor de Tanymecus sp. este extrem de mare (40-90%).

În prezent, pentru cultura de porumb, fără tratamentul la sămânță cu substanțe din familia neonicotinoidelor, fermierul român nu are soluții viabile din punct de vedere economic pentru a lupta împotriva atacului acestui dăunător specific țării noastre. Industria de protecția plantelor lucrează pentru identificarea de soluții care să răspundă solicitării fermierilor și condițiilor impuse de autoritățile europene, dar aceasta este un proces de durată.

Un studiu realizat de către Comisia Europeană a arătat faptul că în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor. În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de 3 până la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu

4

insecticide, ceea ce a condus la o creștere a costurilor. În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate (ie., existența unui număr mai mare de produse disponibile) împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

Fermierii duc o luptă inegală cu bolile și dăunătorii din cultură

Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate. Tratamentele au o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată.

Pentru a furniza produse sigure și în cantitate suficientă pentru o populație în continuă creștere, fermierii au nevoie de medicamente pentru plante, altfel producția agricolă va înregistra scăderi importante și fermierul nu va mai fi fi capabil să acopere cererea de produse agro-alimentare. Conform unui studiu realizat în țările dezvoltate utlizarea produselor de protecția plantelor din 1980 până în anul 2019 a condus la creșterea producție agricole de 2,5 ori.

în 10 ani 50% din produsele fito-sanitare au fost restricționate

În ultimii 10 ani peste 50% din produsele de uz fito-sanitar au fost restricționate. Industria de protecția a plantelor, prin intermediul membrilor săi, lucrează la descoperierea unor noi soluții alternative tratamentului cu neonicotinoide la sămânță, tocmai pentru a le oferi fermierilor posibilitatea de a-și continua activitatea la un nivel de profitabilitate similar celui din prezent.

286 milioane de dolari cheltuiți în 11 ani pentru un produs nou de protecția plantelor

Cercetarea ar trebui să țină pasul cu fenomenul de restricționare a produselor fito-sanitare, dar lucrurile nu arată la fel de bine atunci când încerci să autorizezi o substanță respectând Regulamentul (CE) NR. 1107/2009. Companiile care fac cercetare în zona de protecția plantelor nu reușesc să aducă suficient de multe molecule în piață, pentru că Uniunea

5

Europeană scoate molecule din piață fără a pune nimic în locul lor. Astăzi, pentru a aduce o moleculă nouă de produs pe piață, o companiei cheltuie 50 dolari/min timp de 11 ani și dacă este ”norocoasă”, după ce a cheltuit 286 milioane de dolari în 11 ani are o moleculă de produs.

Considerăm că este important să avem o atitudine deschisă față de toate tehnologiile disponibile. Este necesară adoptarea unei strategii privind asigurarea biodiversității și a protejării mediului, dar care să valorifice în egală măsură toate tehnologiile disponibile astăzi.

Despre AIPROMAsociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România. AIPROM propune o abordare logică a managementului culturilor care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. Industria de protecția plantelor promovează agricultura durabilă prin dezvoltarea de produse cu impact redus asupra mediului, prin încurajarea sistemului de agricultură integrată, prin angajarea în inițiative voluntare, prin construirea dialogului de-a lungul întregului lanț alimentar și sprijinirea, instruirea și formarea fermierilor.Industria de protecția plantelor este pe deplin angajată în realizarea standardelor sistemului european de reglementare transpus în legislația românească. Siguranța alimentară este o responsabilitate comună, iar AIPROM colaborează strâns cu ceilalți actori din lanțul alimentar pentru îndeplinirea obiectivelor ce trebuie atinse de România în acest domeniu.

APIA si SUBVENTII

SUBVENȚII APIA ȘI PLĂȚI COMPENSATORII! PROGRAMUL PNL pentru AGRICULTURĂ! Agroinfo 11 februarie 2020

6


AGROINFO.RO. Prim-ministrul desemnat Ludovic Orban a depus luni, 10 februarie 2020, la Parlamentul României, Programul PNL de guvernare. Prin comparație cu primul Program depus de PNL, în urmă cu aproape 4 luni, sunt făcute modificări la plățile directe ale fermierilor și plățile compensatorii, la măsura pentru tineri fermieri. Ministrul agriculturii, propus în Guvernul Orban 2, este tot Nechita-Adrian Oros. AGROINFO vă pune la dispoziție integral capitolul Agricultură din Program.

VII. Agricultura și dezvoltarea rurală

Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea generațiilor tinere de fermieri, dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească, industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă.

Principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă politica agricolă comună prin cei doi piloniai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Sunt esențiale perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase. Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc.

Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2 FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că în următorul exercițiu financiar sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură. În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și ale fermierilor din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii

7

în România, în anul 2019, subvenția medie era de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene era de 266 euro/ha.

Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.

Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă, ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată.

Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1.Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare.2.Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene.3.Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane.4.Susținerea aplicării Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare și a Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar în scopul încurajării consumului de produse românești în România5.Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri6.Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.7.Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului național strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021-2027.

Pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:

8

Susţinerea fermelor de familie, pilonul de bază al dezvoltării satului românesc, pentru care este necesară o mai bună direcţionare a sprijinului precum şi o alocare suficientă în vederea susţinerii unui număr cât mai mare de beneficiari;Finanțarea proiectelor integrate “De la fermă la consumator” pentru a susține valoarea adăugată a producției primare;Investiții în dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agroalimentare care să conducă la echilibrarea balanței comerciale;Sprijinirea sectorului zootehnic având în vedere scăderea efectivelor de animale coroborată cu creșterea importurilor de carne;Susținerea formelor asociative cu rol economic în vederea întăririi poziției acestora pe piață având în vedere numărul foarte mare de producători care deţin exploataţii sub 50 ha, reprezentând 91% din totalul beneficiarilor înregistraţi la APIA (900 mii beneficiari FEGA);

Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:

Promovarea măsurilor pentru creșterea suprafeței de agricultură ecologică;Respectarea unor conditionalităţi superioare de către fermierii care primesc subvenţii din perspectiva bunelor practice agricole şi de mediu.Plăţi compensatorii pentru aplicarea de către fermieri a unor măsuri care contribuie la obiectivele de mediu şi climă;Sprijin financiar pentru investiţii în sectorul agricol şi al procesării care pot contribui la sprijinirea inovației și competitivității în producția de alimente și biomasă, îmbunătățirea practicilor agricole sustenabile, promovarea economiei circulare, dezvoltarea lanţului de aprovizionare;Susţinerea unor masuri de împădurire a terenurilor agricole, înființarea şi regenerarea sistemelor agro-forestiere şi alte investiții non-productive care beneficiază de un sprijin de 100% din valoarea investiţiilor.

8. Modificarea PNDR 2014-2020 și lansarea de noi măsuri:

Măsura 13 Plăți pentru zone cu constrângeri naturale a fost lăsată fără a avea bugetarea corespunzătoare și astfel fermierii care depun cereri pentru anul de cerere 2020 nu mai puteau beneficia de finanțare pe această măsură. Guvernul PNL a inițiat din luna noiembrie discuții cu CE pentru reîntregirea sumelor necesare continuării măsurii pentru anul de cerere 2020 la aceeași intensitate de sprijin, suplimentare cu suma de 223 mil. euro;Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole” - 12 milioane euro - se vor sprijini investiții în abatoarele de capacitate mică care să deservească zona montană, zonă în care există disponibilitate a materiei prime și în care unitățile de sacrificare a animalelor și prelucrarea cărnii lipsesc sau sunt amplasate la distanțe foarte

9

mari.Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” va fi lansată la sfârșitul lunii aprilie 2020, cu o alocare de circa 42,68 milioane euro și de care vor beneficia atât tinerii din România cât și tinerii români care muncesc în diaspora și se vor stabili pentru prima dată ca șefi de exploatații în România.

PNL va continua sprijinirea instalării tinerilor fermieri nu doar prin măsurile specifice de finanțare din PNDR dar și prin alocarea din terenul administrat de către stat prin ADS de maxim 50 ha pentru tinerii care înființează o fermă pentru prima dată.

Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice componenta irigații - 43,22 milioane euro;Submăsura 3.1 ”Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” se estimează a filansată în luna iulie 2020, cu o alocare de circa 2 milioane euro.Submăsura 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” cu o alocare de circa 4,07 milioane euro.Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” alocarea disponibilă fiind de circa 1,98 milioane euro.

9. Măsuri privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural/susținerea fermelor de familie:

Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înființării de ferme și instalării acestora în mediul rural - 28 februarie 2020;

Finalizarea acțiunilor de înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare - 30 aprilie 2020;

Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract - 30 iunie 2020.

10. Negocieri privind reforma PAC și Cadrul Financiar Multianual (CFM 2021-2027)

Bugetul Politicii Agricole Comune post 2020 pentru România este de cca. 20,5 mld. Euro (din care 6,7 mld Euro pentru dezvoltare rurală, 363 mil Euro pentru măsurile de sprijinirea a pieței, respectiv 13,5 mld Euro pentru plăți directe). România îşi manifestă susținerea fermă pentru menținerea

10

unui nivel adecvat al alocărilor pentru această politică, cel puțin la nivelul actualului cadru de programare, precum și a unor reguli de implementare flexibile adaptabile nevoilor specifice fiecărui stat membru.

DATA ÎNCHEIERII CONTRACTELOR CU TINERII FERMIERI pentru 50 HECTARE DE TEREN AGRICOL! Agroinfo: 11 februarie 2020 - AGROINFO.RO Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a stabilit termene clare în Programul PNL al Guvernului Orban 2, depus ieri la Parlament, pentru atribuirea celor 50 de hectare de teren agricol promise tinerilor fermieri români.

AGROINFO v-a anunțat deja că acest ajutor acordat tinerilor care vor să facă agricultură este prevăzut de o lege în vigoare, promulgată de președintele Klaus Iohannis încă de pe vremea Guvernului Cioloș, când ministrul agriculturii era Achim Irimescu.

La capitolul Agricultură și dezvoltare rurală din Programul PNL de guvernare, depus luni, 10 februarie 2020, la Parlamentul României, la punctul 9, sunt stabilite termene clare, pe care și le asumă Ministerul Agriculturii pentru acordarea celor 50 de hectare de teren agricol tinerilor fermieri.

Măsuri privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural/susținerea fermelor de familie:

Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înființării de ferme și instalării acestora în mediul rural - 28 februarie 2020;

Finalizarea acțiunilor de înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare - 30 aprilie 2020;

Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract - 30 iunie 2020.

Deci, pe 30 iunie 2020, tinerii fermieri ar trbui să semneze contractele pentru atribuirea directă a celor 50 de hectare de teren agricol din suprafețele disponibile la Agenția Domeniile Statului (ADS).

Tinerii fermieri vor beneficia în acest an, în premieră, de terenuri concesionate de la Agenția Domeniile Statului în suprafață de 50 de hectare! Astfel, pentru tinerii fermieri, pe lângă banii alocaţi submăsurii 6.1

11


din PNDR "Instalarea tinerilor fermieri", vom încerca să alocăm aceste terenuri pe care le-am identificat în contractele de concesionare care expiră anul acesta și care nu vor mai fi prelungite. Considerăm că este foarte important ca de acest teren să beneficieze cei care se încadrează în categoria de tineri fermieri, ţinând cont de fenomenul de îmbătrânire a fermierilor şi a forţei de muncă din agricultură. Momentan, România are o suprafață de 230.000 de ha suprafață concesionată, din care niciun hectar pentru tinerii fermieri, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe data de 21 ianuarie 2020, pe pagina sa oficială Facebook.

Vă reamintim că pe 22 noiembrie 2016, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat modificările din Legea 268/2001 între care este inclusă și propunerea fostului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, și anume atribuirea directă de teren tinerilor cu vârsta de până-n 40 de ani. Iată ce spune Legea:

Concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinație agricolă, libere de contract, în suprafață maximă de 50 de hectare, aparținând domeniului public și privat al statului, aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme; în situația în care suprafețele de terenuri disponibile sunt mai mici decât cele solicitate, se aplică procedura concurențială reglementată de prezenta lege.

VEZI AICI DETALII: ESTE LEGE! TINERII FERMIERI AU DREPTUL LA 50 DE HECTARE DE TEREN AGRICOL!

Președintele Klaus Iohannis, apel la Bruxelles pentru majorarea subvențiilor APIA! Angelica Lefter - 10 februarie 2020

Președintele Klaus Iohannis a pledat, la finalul săptămânii trecute, 6-7 februarie, la Bruxelles, pentru recuperarea decalajului de dezvoltare a României față de alte țări din Uniunea Europeană. În cadrul unei întâlniri avute cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, șeful statului român a susținut nevoia de alocări naționale substanțale pentru politicile de dezvoltare şi pentru subvenţiile directe în agricultură, potrivit zf.ro.

Uniunea Europeană va avea un gol financiar destul de mare, după plecarea Marii Britanii, de aproape 13 miliarde de euro anual, pentru ca alocările pentru programele de coeziune în exerciţiul financiar 2021-2027, să nu

12

https://www.agroinfo.ro/economic/este-lege-tinerii-fermieri-au-dreptul-la-50-de-hectare-de-teren-agricol

https://www.agroinfo.ro/economic/este-lege-tinerii-fermieri-au-dreptul-la-50-de-hectare-de-teren-agricol

scadă comparativ cu actuala perioadă de programare 2014 – 2020, este nevoie ca statele să-şi majoreze contribuţia la bugetul Uninunii, dar statele contributor net nu sunt de acord cu această măsură.

Pe de altă parte, există și perspectiva împărțiri lumii în poli de putere: Statele Unite ale Americii, China și Rusia. Aceste schimbări la nivel global vor obliga Uniunea Europeană Uniunea să se concentreze pe politicile care să o facă competitivă. Banii vor fi reduirecționați către noile tehnologii, lupta anti-teroristă va fi, de asemenea finanțată mai mult, iar interesul pentru țările sărace din U.E va scădea.

n acest context, preşedintele Consiliului European Charles Michel caută să stabilească poziţia individuală a statelor faţă de bugetul multianual 2021 – 2027.

În întâlnirea de la finalul săptămânii trecute, Klaus Iohannis a explicat că România are pur şi simpul nevoie de bani ca să recupereze din decalajul care o desparte de ţările bogate.

România este acum la 65% din media UE a PIB/capita raportat la paritatea standard a puterii de cumpărare, mai scrie zf.ro.

Fondurile alocate României, în exerciţiul financiar 2014 -2020, ating 44,6 miliarde de euro, din care 24 de miliarde pentru politica de coeziune şi 20 de miliarde pentru politica agricolă şi de dezvoltare rurală. România ar vrea să-şi menţină finanţarea pentru 2021-2027 la acelaşi nivel. Iniţial, România trebuia să primească un plus de 8% pentru fondurile de coeziune, dar la un calcul mai detaliat s-a constatat că i se taie din fondurile agricole.

Şi celelalte ţări din ECE vor mai mulţi bani, dar pentru asta, contribuţia de 1% din PNB a statelor la bugetul comun trebuie să crească. Austria a anunţat că se va opune prin veto dacă acest lucru va fi decis fără acordul ei şi sunt şi alte ţări, precum Olanda, care cer chiar reducerea contribuţiilor la bugetul Uniunii.

Document oficial: Fermierii români, subvenție mai mică cu 71 euro/ha față de agricultorii din UE! agrointeligenta.ro - 10 februarie 2020

Obiectivele și facilitățile pentru fermieri, schimbate. Ministrul propus al agriculturii, Adrian Oros, a anunțat luni, 10 februarie, că zilele acestea a lucrat împreună cu echipa sa la actualizarea Programului de Guvernare pentru Agricultură în contextul în care Guvernul Ludovic Orban II va cere votul de încredere colegilor din Parlamentul României.

13

”Au fost scoase o mare parte dintre angajamentele asumate și deja realizate în cele trei luni de guvernare și adăugate noi măsuri pe termen scurt. Biroul Executiv Național al PNL a aprobat în unanimitate noul Program de Guvernare și lista cabinetului, acestea urmând să fie depuse astăzi la Parlament. Facem pași siguri către alegerile anticipate. Va fi bine!”, le-a transmis Oros fermierilor pe pagina personală de Facebook.

Principalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea generațiilor tinere de fermieri, dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească, industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă/

Principala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă politica agricolă comună prin cei doi piloni ai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. ”Sunt esențiale perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase. Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc”, se arată în Programul de guvernare, consultat de Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Potrivit aceluiași text, investițiile ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. ”România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2 FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că în următorul

14

exercițiu financiar sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată”, se mai arată documentul citat.

O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agriculturăÎn ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și ale fermierilor din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii – în România, în anul 2019, subvenția medie era de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene era de 266 euro/ha (fermierii noștri pierd în medie 71 de euro pe hectar n.r).

Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1. Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare.

2. Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene.

3. Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane.

4. Susținerea aplicării Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare și a Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar în scopul încurajării consumului de produse românești în România.

5. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

6. Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

15

7. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului național strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021-2027.

Premierul desemnat Ludovic Orban se va prezenta în Parlament pentru votul de învestitură cu aceeași echipă de miniștri – care a fost deja demisă – și cu o listă de obiective guvernamentală puțin modificată. Potrivit regulamentelor ședințelor comune ale celor două Camere, acest vot trebuie programat în maximum 15 zile.Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o înc ălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

BUGET SUPLIMENTAT pentru PLĂȚILE COMPENSATORII ALE FERMIERILOR pentru ANUL 2020!Agroinfo: 11 februarie 2020 - AGROINFO.RO. Ministerul Agriculturii anunță că a negociat cu Comisia Europeană suplimentarea bugetului pentru plățile compensatorii care sunt acordate fermierilor din zonele defavorizate, zona montană sau zone care se confruntă cu constrângeri naturale. Este vorba de Măsura 13 din PNDR 2020. Anunțul este făcut în Programul PNL de guvernare, depus ieri la Parlament. Ce sumă va fi împărțită fermierilor români?

La capitolul VII. Agricultură și dezvoltare rurală din Programul PNL, depus de Guvernul Orban 2, luni, 10 februarie 2020, la Parlamentul României, la punctul 8, Ministerul Agriculturii anunță că a negociat cu Comisia Europeană suplimentarea bugetului pentru Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale astfel încât fermierii care au angajamente încheiate cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), pe această măsură, să-și primească și anul acesta plățile compensatorii.

Măsura 13 Plăți pentru zone cu constrângeri naturale a fost lăsată fără a avea bugetarea corespunzătoare și astfel fermierii care depun cereri pentru anul de cerere 2020 nu mai puteau beneficia de finanțare pe această măsură. Guvernul PNL a inițiat din luna noiembrie (2019 n.r.) discuții cu CE pentru reîntregirea sumelor necesare continuării măsurii pentru anul de cerere 2020 la aceeași intensitate de sprijin, suplimentare cu suma de 223 milioane de euro, este precizat în Programul PNL.

16


Fermierii care beneficiază de aceste plăți compensatorii au încheiat cu APIA angajamente pentru o perioadă de 5 ani. AGROINFO vă reamintește care este cuantumul pe hectar pentru plățile care vor fi achitate de fermierilor de către APIA în anul 2020 pe Măsura 13.

Măsura 13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice PNDR 2014-2020

M13.1 - plată compensatorie în zona montană – 97 €/ha = 452,3595 lei/haM13.2 - plată compensatorie pentru alte zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative – 62 €/ha = 289,137 lei/haM13.3 - plată compensatorie pentru alte zone afectate de constrângeri specifice – 75 €/ha = 349,7625 lei/ha

APIA face plata în lei la un curs de 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

ULTIMA ORĂ! DE CE SCADE SUBVENȚIA DE 3.000 EURO/HA LA USTUROI! Agroinfo : 11 februarie 2020 - AGROINFO.RO. MODIFICĂRI DE ULTIMĂ ORĂ LA SUBVENȚIA PENTRU USTUROI! Ministerul Agriculturii a publicat luni, 10 februarie 2020, ultimele modificări făcute la subvenția de 3000 de euro pentru hectarul cultivat cu usturoi. Suma alocată pentru plata subvenției, pentru anul 2020, este 7,5 milioane de lei. Cuantumul pe hectar scade când cererile depășesc bugetul. AGROINFO vă pune la dispoziție modificările din lege.

Potrivit proiectului de act normativ pentru modificarea și completarea Hotărârii nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi",precum şi pentru stabilirea unor măsuri de verificare şi control al acesteia, publicat de Ministerul Agriculturii, fermierii care solicită subvenția pentru usturoi trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la

17


primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii

De asemenea, cultivatorii trebuie să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat cu tratamentele aplicate culturii.

*Notă: Registrul se completează după fiecare utilizare a acestor produse cu respectarea normelor privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor prevăzute în „Codul de bune practici pentru utilizarea în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor”, elaborat de Autoritatea Națională Fitosanitară, postat pe pagina web a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la secțiunea fitosanitar/utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor.

Valoarea ajutorului de minimis care se acordă beneficiarilor este de maximum 14.248,8 lei/ha, care reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/ha, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, fără a depăși valoarea maximă de 20.000 euro/trei exerciții financiare/beneficiar, prevăzută la art. 3, alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului Bucureşti, efectuează inspecții în teren, pe parcursul perioadei de vegetație a culturilor de usturoi și verifică

18

permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020, sunt în sumă de maximum 7.500.000 lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de maximum 1.579,080 mii euro şi se asigură din bugetul pe anul 2020, repartizat de Ministerul Agriculturii.

ATENȚIE! Cuantumul pe hectar al subvenției este diminuat în situația în care, după centralizarea tuturor situațiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depășirea sumei maxime, adică 7,5 milioane lei pentru anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget, subliniază proiectul de act normativ.

Dacă totalul sumelor depăşeşte resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020, Direcția generală buget-finanțe și fonduri europenedin cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale calculează coeficientul de reducere a sumelor, cu încadrarea în bugetul maxim alocat schemei și îl comunică direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București, în vederea refacerii corespunzătoare a situațiilor centralizatoare.

În termen de trei zile lucrătoare de la primirea comunicării, direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București refac situațiile centralizatoare cu sumele necesare reprezentând sprijin financiar pe baza coeficientului de reducere corespunzător și le retransmit Direcției generale buget-finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în vederea deschiderii creditelor bugetare.

În acest fel, vor încasa subvenția, mai mică pe hectar, ce-i drept, toți cei care au cerut-o și sunt eligibili la plată.

Fermierii care cer subvenția pentru usturoi trebuie să atașeze cererii și o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafețele cultivate cu usturoi.

Ajutorul de minimis nu se acordă solicitanților a căror suprafață cultivată cu usturoi este obținută prin divizarea unei suprafețe cultivate cu usturoi existentă în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer al suprafeței, cu excepția succesiunilor și a contractelor de vânzare înregistrate în registul agricol.

19

În cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentei hotărâri de către solicitanți, inclusiv prin depunerea la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București a unor documente justificative neconforme cu realitatea, aceștia nu beneficiază de schema de ajutor de minimis.

Calendar oficial pentru tinerii care vor să își facă fermă cu teren de la ADS! agrointeligenta.ro - 11 februarie 2020 08:46

Programul prin care tinerii primesc teren agricol gratuit de la stat este inclus în noul Program de guvernare al Executivului Ludovic Orban II. În documentul depus marți în Parlament este trecut și calendarul care va fi respectat pentru această propune destinată tinerilor fermieri.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune în premieră care este calendarul pentru programul de teren gratis:


– Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înființării de ferme și instalării acestora în mediul rural – 28 februarie 2020;

– Finalizarea acțiunilor de înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare – 30 aprilie 2020;

– Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract – 30 iunie 2020.

Conform unei declarații făcute de sectretarul de stat Emil Dumitru pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, se dorește ca în toamnă, tinerii să poate înființa primele culturi pe terenurile concesionate de la ADS.

Tot potrivit secretarului de stat din cadrul MADR, cererile pentru suprafețele de maxim 50 de hectare vor putea fi depuse la sediile județene ale Agenției Domeniilor Statului, programul urmând să fie gestionat direct de către MADR, fără implicarea autorităților locale.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o

20

încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Subvenții APIA: Crescătorii care au declarat mai multe animale, blocați pe toate schemele de plată! agrointeligenta.ro - 11 februarie 2020

Fermieri, executați silit de APIA după ce nu și-au achitat debitele restante din anii anteriori. Neregulile au ieșit la iveală după ce inspectorii au fost în teren și au constatat că realitatea nu corespunde cu declarațiile fermierilor. Fermierii care înregistrează datorii către APIA nu pot beneficia de subvenții până când situația nu se clarifică fie prin plata sumelor, fie prin printr-o decizie judecătorească definitivă care să ateste că producătorului nu i se poate imputa nicio sumă.

Potrivit www.bzi.ro, numai la nivelul județului Iași specialiștii au constatat că s-a recuperat doar 40 la sută din suma datorată de aceștia. Pentru că fermierii nu au făcut eforturi să returneze banii primiți ilegal, aceștia vor fi executați silit. Suma pe care trebuie să o recupeze APIA este de aproximativ 6 milioane de lei. Datoriile au fost acumulate în perioada 2008-2019.

Recuperările se fac și în alte județe: APIA a demarat executarea silită a fermierilor pentru datoriile din anii trecuți

Majoritatea neregulilor au fost la fermierii care dețin animale în gospodării și au declarat mai multe animale față de cele existente în realitate, cu scopul de a obține mai multe subvenții. De asemenea, fermierii care exploatează terenuri agricole nu au respectat legislația și au declarat în cererea APIA că vor face anumite lucrări, însă nu le-au respectat, încălcând legislația europeană. Au fost și situații când s-au încasat subvenții pentru persoane decedate, însă au fost cazuri izolate. Astfel, au fost plătite sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei, către persoane care erau înregistrate ca fermieri, dar nu mai trăiau.

„Debitele au fost constatate din anul 2008 până în prezent fiind depistate nereguli reprezentând abateri de la legalitate, regularitate și conformitate în

21

raport cu dispozițiile naționale și europene. Motivele se datorează nerespectării condițiilor de agromediu, supradeclarării, nerespectării dimensiunilor înscrise în titlurile de propietate”, susțin reprezentanții APIA.

Schemă de sprijin pentru fermele de familie mixte!agrointeligenta.ro - 11 februarie 2020:

Sprijin financiar pentru susţinerea fermelor de familie mixte, măsură inclusă în Planului Național Strategic 2021-2027. Potrivit Programului de Guvernare al Guvernului Ludovic Orban II, dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic.

”În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României. Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă, ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată”, se arată în documentul citat.

Acest sprijin apare și în pregătirea Planului Național Strategic 2021-2027:

– Susţinerea fermelor de familie, pilonul de bază al dezvoltării satului românesc, pentru care este necesară o mai bună direcţionare a sprijinului precum şi o alocare suficientă în vederea susţinerii unui număr cât mai mare de beneficiari;

– Finanțarea proiectelor integrate “De la fermă la consumator” pentru a susține valoarea adăugată a producției primare;

22

– Investiții în dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agro-alimentare care să conducă la echilibrarea balanței comerciale;

– Sprijinirea sectorului zootehnic având în vedere scăderea efectivelor de animale coroborată cu creșterea importurilor de carne;

– Susținerea formelor asociative cu rol economic în vederea întăririi poziției acestora pe piață având în vedere numărul foarte mare de producători care deţin exploataţii sub 50 ha, reprezentând 91% din totalul beneficiarilor înregistraţi la APIA (900 mii beneficiari FEGA);

Planul National Strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului Ecologic European:

– Promovarea măsurilor pentru creșterea suprafeței de agricultură ecologică;

– Respectarea unor conditionalităţi superioare de către fermierii care primesc subvenţii din perspectiva bunelor practice agricole şi de mediu.

– Plăţi compensatorii pentru aplicarea de către fermieri a unor măsuri care contribuie la obiectivele de mediu şi climă;

– Sprijin financiar pentru investiţii în sectorul agricol şi al procesării care pot contribui la sprijinirea inovației și competitivității în producția de alimente și biomasă, îmbunătățirea practicilor agricole sustenabile, promovarea economiei circulare, dezvoltarea lanţului de aprovizionare;

– Susţinerea unor masuri de împădurire a terenurilor agricole, înființarea şi regenerarea sistemelor agro-forestiere şi alte investiții non-productive care beneficiază de un sprijin de 100% din valoarea investiţiilor.

ȘEFUL APIA: UNII ȘI-AU LUAT SUBVENȚIA, UNII NU! CE ANUNȚĂ ASTĂZI ȘEFUL APIA? Agroinfo: 08 februarie 2020 - AGROINFO.RO Unii și-au luat subvenția, unii nu. Știm că, după legislația europeană, cât și națională, termenul limită este 30 iunie (2020 pentru subvențiile APIA aferente lui 2019 n.r.), care nu place nimănui, dar ăsta este termenul. Noi ne străduim și am vrea ca, până la începutul campaniei viitoare, să dăm toate subvențiile, a declarat Adrian Pintea, directorul general Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prezent astăzi, 8 februarie, la Sibiu, la întâlnirea cu asociațiile oierilor.

Avem peste două miliarde și 335 de milioane de euro care au fost dați către dumneavoastră. Și undeva peste 97% din numărul de fermieri sunt autorizați

23


deja la plata APIA. Mulțumesc domnului ministru pentru că este gata și s-a statuat prin hotărâre de Guvern restanța pentru motorină, pentru trimestrul 2 și 3 al anului trecut. Luni dimineață (10 februarie n.r.), banii vor pleca de la APIA Central către județe și în două-trei zile și aceste sume vor fi plătite către dumneavoastră.

De asemenea, în hotărârea de Guvern privind ANT-urile (ajutorul național tranzitoriu n.r.), a fost aprobată în 20 ianuarie, iar în 21 ianuarie deja s-au făcut primele autorizări la plată. Știu că mulți dintre dumneavoastră spun: da, domle, suntem autorizați, dar nu am văzut banii în cont. Noi suntem cu plata, până-n data de 29 ianuarie inclusiv, fermierii care au decizii până-n 29 ianuarie, și pe luni vom face plata până la data de 5 februarie. De ce este acest decalaj? Este circuitul, noi solicităm ministerului, ministerul (Agriculturii n.r.) Ministerului Finanțelor și invers. Vreau să vă asigur că APIA are asigurate, prin grija ministerului, fonduri pentru a plăti toate subvențiile și să începem o campanie 2020 cu 1 martie, care va fi într-o zi de duminică, deci, din 2 martie până-n data de 15 mai. Și un lucru bun care va fi în anul 2020, având în vedere că rata de eroare pentru anul de cerere 2019 a ieșit mai mică, eșantionul de control pentru anul acesta va fi mai mic față de anul anterior, a anunțat șeful APIA, la Sibiu, la întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor crescătorilor de ovine.

Sâmbătă, 8 februarie 2020, la Sibiu se desfășoară întâlnirea reprezentantților asociațiilor de oieri cu autoritățile. Ministrul interimar al agriculturii, Adrian Oros, nu a ajuns la această întâlnire. Din partea Ministerului Agriculturii este prezent secretarul de stat George Scarlat. Participă la întâlnire și europarlamentarul Daniel Buda (PPE) vcepreședinte COMAGRI, Parlamentul European.

EUROPARLAMENTAR BUDA: SUBVENȚIA APIA DE 500 DE EURO PE HECTARUL DE PĂȘUNE! Agroinfo: 10 februarie 2020 AGROINFO.RO Subvenția APIA pentru un hectar de pășune ajunge la 500 de euro. Nu e singura subvenție cu un cuantum mare. Pentru animalele crescute pe pășune, fermierii români vor beneficia de o subvenție tot de 500 de euro pe unitate vită mare (UVM), a anunțat sâmbătă, la Sibiu, europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte COMAGRI, la întâlnirea cu crescătorii de ovine și caprine.

Europarlamentarul Daniel Buda (PPE) și-a adaptat discursul într-un limbaj neaoș, cât mai apropiat de cel al crescătorilor de animale din zona Ardealului, a mizat pe cuvintele simple, pe înțelesul oierilor, care au participat sămbâtă, 8 februarie 2020, la Sibiu, la Forumul organizat de

24


asociațiile crescătorilor de ovine și caprine, ca să le spună ce se discută la Bruxelles despre subvenții.

Eurodeputatul i-a anunțat pe crescători că subvenția APIA pentru pășunile din zona montană va avea un cuantum de 500 de euro. Aceeași sumă le va fi plătită crescătorilor de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pe UVM la animalele crescute pe pășunile montane. Scopul este stoparea depopulării zonei montane.

Oameni buni, de la Bruxelles o să vi se dea atât de mulți bani că nu știu ce o să faceți cu ei. În primul rând, foarte important, că plățile directe, adică banii pe terenuri o să crească. În timp ce la alte state membre în Uniunea Europeană, plățile se reduc pentru că Marea Britanie a ieșit din Uniunea Europeană, sunt și alte probleme la Brexit, care trebuie să fie rezolvate, totuși, am reușit prin eforturi pe care le-am făcut acolo, în Parlamentul European, să creștem subvenția pe hectar. Astăzi, este undeva la 190 de euro pe hectar și o să meargă undeva până la 210, 215 euro (pe hectar n.r.).

Europarlamentarul Daniel Buda, la întâlnirea cu reprezentanții oierilor, organizată sâmbătă, la Sibiu.

Ne batem foarte tare să obțineți mai departe acel ajutor național tranzitoriu pentru că, în propunerea Comisiei Europene, prima dată, a zis că nu-l dă mai departe, și am spus: dar ce treabă aveți voi cu acel plan național, lasă-mă să fac ce vreau eu, pentru că eu știu că am nevoie de bani în sector și trebuie să mă lăsați. Și, până la urmă, o să reușim chestiunea asta. De asemenea, sunt foarte mulți bani, chiar dacă vor fi mai puțini pe ceea ce înseamnă componenta de dezvoltare rurală. (...)

Pentru cei care activați în zona de munte, se vor da foarte mulți bani pe partea de pășune, până la 500 de euro (pe hectar n.r.) cu componenta de înverzire. Numai, pe mai departe, să rămâneți dumneavoastră acolo. Pentru animalele care sunt crescute pe pășune, se va da până la, pe unitate vită mare (UVM), 500 de euro. De ce este suma aceasta așa de mare? Pentru că, poate nouă ni se pare mare, ții vaca sau oaia pe pășune. Dar unde să o ții? Că alții le țin în grajduri. Fiindcă noi vrem să stimulăm creșterea animalelor în aer

25

liber, le-a spus europarlamentarul Buda fermierilor prezenți sâmbătă la Sibiu.


OFICIAL APIA! DATA DE REFERINȚĂ pentru SUBVENȚIA LA BOVINE ÎN ACEST AN! Angelica Lefter - 12 februarie 2020

Document oficial publicat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și care conține nu doar condițiile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de bovine, dar și data de referință pentru exploatațiile care solicită Ajutor Național Tranzitoriu pentru anul în curs. Deși fermierii au sperat până în ultimul moment că data istorică va fi eliminată/actualizată pentru accesul la această plată pe cap de bovină, informarea oficială a APIA arată că, în continuare, și pentru 2020, se va achita ANTZ de la bugetul de stat pentru efective existente în ferme în 2013.

De precizat că pentru anul 2020, cuantumul ANTZ va fi mai mic decât plata pe 2019 care se află în curs de achitare și pentru care s-au stabilit următoarele sume pe cap de animal:

ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă;

ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal;

Beneficiarii Ajutorului Național Tranzitoriu pentru bovine sunt producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional.

26

Schemele de plată pentru bovine:

a) schemă decuplată de producție în sectorul lapte;

b) schemă decuplată de producție în sectorul carne.

Ajutoarele naționale tranzitorii – specia bovine, se acordă o singură dată pe an producătorilor agricoli înscrişi în evidenţa Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate.

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte se acordă producătorilor agricoli înregistrați în sistemul cotelor de lapte care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

● Pentru fermierii înregistrați în Sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015:

a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă (2012-2013/2013-2014/2014-2015, după caz);

c) solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 – 2015.

Ajutorul național tranzitoriu se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referință.

● Pentru fermierii crescători de bovine care NU au fost înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte cu exploatația cu cod ANSVSA din cerere, până la data de 1 aprilie 2015,:

a) la data solicitării ajutorului național tranzitoriu, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

27

b) solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte pe exploataţia din cerere în perioada de referinţă.

Perioada de referinţă este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în primul an de cerere în care obţine un drept de plată pe exploataţia respective. Prin excepţie pentru anul de cerere 2016 perioada de referinţă este cuprinsă între 1 aprilie 2015 şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată în anul 2016;

c) pentru fermierii care au obținut un drept la prima ANTZ 7-L pe exploataţia din cerere, pentru o perioadă de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă doar pentru perioada de referință și cantitatea pentru care fermierul a obținut un drept la primă.

Pentru fermierii care NU au obținut un drept la primă pe exploataţia din cerere, pentru o perioada de referință anterioară anului de depunere, plata ANTZ 7 – L se acordă, pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte, comercializată în perioada de referinţă aferentă anului de cerere curent.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 7 – L poate fi cedat în aceeași exploatație cu cod ANSVSA cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:

a) între soţi;

b) în urma schimbării formei de organizare;

c) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA

Ajutorul național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;

b) la data solicitării primei, exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE, în care există cel puţin un animal identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine;

28

Data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile cu cod ANSVSA nou-înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.

Pentru anul de cerere 2020 datele de referință sunt:

– 31.01.2013 pentru exploatațiile înființate până la data de 31.01.2013 inclusiv;

– 17.04.2014 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.02.2013 – 17.04.2014 inclusiv;






– 29.02.2020 pentru exploatațiile înființate în intervalul 01.03.2019 – 29.02.2020 inclusiv.

Data de referinţă se stabilește în funcție de data intrării primului animal în exploatația cu cod ANSVSA conform înregistrărilor existente in baza nationala de date (RNE) a ANSVSA.

Ajutorul național tranzitoriu schema decuplată de producție în sectorul carne se acordă pentru un efectiv de minim 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, pentru exploataţiile nou-înfiinţate cu vârsta de minim 16 luni, la care se adaugă şi tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

29

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, poate fi cedat unei alte persoane pe baza unei declaraţii notariale/moștenit, în altă exploataţie înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

În cazul persoanelor juridice, dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema decuplată de producţie specia bovine sectorul carne poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.

Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema ANTZ 8 – C poate fi cedat în aceeaşi exploataţie, cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, în următoarele cazuri:

a) între soţi;

b) în urma schimbării formei de organizare;

c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA;

d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

Documentele necesare acordării primei:

copie de pe cartea de identitate/ buletinul de identitate/ paşaport/ certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;

dovada deţinerii unui cont bancar activ;

procură notarială în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său ori pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA;

copia de pe dovada de înregistrare a solicitantului în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014 – 2015 precum şi a cantităţilor de lapte livrate şi/sau vândute direct, în cazul fermi-erilor

30

înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 și care nu au solicitat ANTZ7-Lapte, pentru exploatația cu cod ANSVSA din cerere, în anii de acordare anteriori.

pentru fermierii neînregistrați în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015, care solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte pentru perioada de referință aferentă anului de cerere curent, documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată și care atestă livrarea/vânzarea/procesarea proprie a minimum 3 tone lapte este unul din următoarele, după caz:

i) copie de pe cel puţin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrarea de lapte;

ii) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică ce efectuează vânzarea directă a laptelui din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;

iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;

iv) copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui pentru PFA, II, IF şi SC, din care să rezulte cantitatea de lapte comercializată în perioada de referință aferentă anului curent;

pentru procesarea laptelui în unităţi proprii – copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care să rezulte livrarea şi recepţia a minimum 3 tone lapte la unitatea proprie de procesare, în perioada de referinţă a anului de solicitare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

Fermierii neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema decuplată de producţie în sectorul lapte, într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru cantitatea pentru care au obţinut acest drept fără a mai prezenta documentele specifice prezentate mai sus.

31

● copia de pe paşaportul fiecărui animal/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru care se solicită ajutor național tranzitoriu pentru schema decuplată de producţie în sectorul carne, în cazul exploataţiilor nou înfiinţate şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii de acordare anteriori;

● În caz de cedare preluare/moștenire drept la primă ANTZ_7_L/ANTZ_8_C obţinut în anii anteriori:

a) în aceeași exploatație cu cod ANSVSA:

– copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/ soţul acesteia.

– copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C în cazul în care dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_7_L/ANTZ_8_C;

– copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în urma donării/vânzării exploatației cu cod

ANSVSA;

– copie de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copia anexei nr. 24 de la starea civilă a UAT, precum și copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă dacă sunt mai mulți moștenitori, în urma moștenirii exploatației cu cod ANSVSA pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_7_L/ANTZ_8_C.

b) în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă:

– copia de pe certificatul de căsătorie și declarație pe proprie răspundere de cedare a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C a soțului/soției care a obţinut dreptul la prima în anii anteriori, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este solicitată de soţia acestuia/soţul acesteia.

– copie de pe certificatul de înregistrare/radiere precum și de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C în cazul în care

32

dreptul la primă a fost obţinut sub altă formă de organizare de către de solicitant în anii anteriori; prin excepţie în cazul în care este schimbarea formei de organizare din PF în PFA/II/IF este necesar doar o declaraţie pe propria răspundere de cedare drept ANTZ_8_C

– copia de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă obținut în anii anteriori pentru ANTZ_8_C. copia de pe certificatul de moștenitor, certificatul de calitate de moștenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, însoțite de copiile documentelor notariale de cedare a dreptului la primă pentru ANTZ_8_C, din partea celorlalți moștenitori, în cazul în care există mai mulți moștenitori , pentru cazurile în care este moștenit dreptul la primă pentru ANTZ_8_C.

– declaraţie pe proprie răspundere privind motivul transferului integral al efectivului de animale şi a dreptului la prima pentru ANTZ_8_C în cazul în care solicitantul este beneficiarul dreptului la primă (sub aceeaşi formă de organizare) în anii anteriori.

– certificatul constatator de la ONRC a persoanelor juridice, în cazul în care prima pentru ANTZ_8_C este cedată unei alte persoane juridice sau aceleiași persoane juridice rezultată dintr-o reorganizare cu excepția divizării, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

AJUTOR EUROPEAN FERME DE ANIMALE DE MAXIM 250.000 DE EURO! Agroinfo 12 februarie 2020 - OFICIAL! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat ghidurile consultative pentru investițiile menite să reducă efectele dezastrelor naturale. Valoarea ajutorului pe care-l pot obține fermele românești este de la 30.000 de euro la 250.000 de euro, anunță AFIR, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunile consultative ale Ghidului solicitantului pentru submăsura 5.1 Sprijin pentru investiţii în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și catastrofale și pentru submăsura 5.2 Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a

33


potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Ghidurile pot fi consultate pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională. Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail [email protected], până la data de 20 februarie 2020.

Reamintim că prin submăsura 5.1 – privați, sprijinul financiar nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali și de 100% din cheltuielile eligibile pentru grupurile de fermieri (societăți, cooperative, grupuri de producători). Valoarea finanțării acordate este de maximum 250.000 de euro/ proiect pentru investiții în instalații, echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară în cadrul fermelor (de exemplu: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare etc.).

De asemenea, pentru submăsura 5.1 – publici, sprijinul public nerambursabil este de 80% din totalul cheltuielilor eligibile și poate ajunge la 100% dacă sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiții menționate în Ghidul solicitantului. Valoarea finanțării nu poate depăși 30.000 de euro pentru investiții în instalații de dezinfectare şi dezinsecţie, 100.000 de euro pentru investiții în creșterea capacității operaționale a laboratoarelor, prin dotarea acestora şi achiziția de mijloace de transport a probelor sau 20.000 de euro pentru achiziții de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a animalelor sălbatice ucise.

În ceea ce privește investițiile eligibile în cadrul submăsurii 5.2, acestea sunt: achiziția animalelor de reproducție destinate repopulării în vederea restabilirii producției agricole, achiziția animalelor de reproducție destinate reprofilării fermelor afectate, prin popularea cu alte specii de animale și extinderea și/sau modernizarea în scopul adaptării adăposturilor de animale. Valoarea maximă a fondurilor nerambursabile care se pot obține prin intermediul submăsurii 5.2 este de 200.000 de euro/ proiect, sprijinul fiind 100% nerambursabil.

LISTA ACTELOR NECESARE pentru SUBVENȚII APIA 2020!Agroinfo 12 februarie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020! AGROINFO vă pune la dispoziție lista documentelor necesare pentru obținerea subvențiilor din agricultură,

34


aferente anului 2020. Lista ne-a fost furnizată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

DOCUMENTE NECESARE

● Copie CI/BI/ paşaport;● Dovadă cont bancar activ;● Pentru persoanele juridice - actele care atestă forma de organizare, înregistrarea fiscală şi numirea/ desemnarea unui administrator, după caz, în original;● Documente specifice, diferenţiate pe tipul de sprijin solicitat;● Documentele necesare care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor declarate.● Beneficiarii M11 (agricultură ecologică) trebuie să depună odată cu cererea unică de plată sau până la termenul limită de depunere a cererii, copia contractului încheiat între organismul de control și beneficiar, copia după fişa de înregistrare abeneficiarului în agricultura ecologică conform Anexei 1 din Ordinul MADR 1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare (care se depune odată cu cererea sau până la terenul limită de depunere cerere şi care trebuie să fie vizată de DAJ şi valabilă pentru anul în curs). Conform art. 2 alin. 1 din Ordinul MADR nr. 1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în fiecare an, până la data de 16 mai (inclusiv), operatorii au obligaţia de a-şi înregistra activitatea în sistemul de agricultură ecologică(de a depune documentația prevăzută la art. 2 alin. 10 la DAJ.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. Dacă nu respectați toate condiţiile şi obligaţiile care vă revin, se aplică sancţiuni sau chiar excluderea de la plată!

● Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin trebuie să respecte normele privind ecocondiţionalitatea pe tot pacursul anului calendaristic şi pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.● Pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerințele specifice acestor măsuri, iar normele privindecocondiționalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.● Nerespectarea de către femieri a normelor de ecocondiţionalitate conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la întreaga sumă a plăților care au

35

fost acordate sau urmează a fi acordate beneficiarului în legătură cu cererile de sprijin, din una sau mai multe scheme de sprijin și se poate aplica pentru unul sau mai mulţi ani calendaristici, după caz, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale.

ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

OBLIGAŢII pentru FERMIERII CARE CER ANUL ACESTA SUBVENȚII APIA!Agroinfo: 12 februarie 2020 - AGROINFO.RO. SUBVENȚII APIA 2020! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) îi avertizează pe fermierii care solicită subvențiile agricole aferente acestui an, în sesiunea 2 martie-15 mai 2020 pentru depunerea cererii unice de plată, că au câteva obligații de îndeplinit.

● Să fii înregistrat în Registrul Unic de Identificare, administrat de APIA;● Să depui o singură cerere de plată la central local/ judeţean APIA unde eşti arondat care să cuprindă atât declarația privind sectorul vegetal cât și declarația privind sectorul zootehnic, după caz;● Să dovedeşti că eşti fermier activ pentru plăţile directe / măsurile de mediu şi climă M11 şi M13;● Să declari corect toate suprafeţele şi culturile şi/sau efectivele de animale;● Să identifici şi să delimitezi corect fiecare parcelă agricolă utilizată;● Să îndeplineşti condiţiile de eligibilitate specifice fiecărei scheme de plată solicitată;● Să te prezinţi pentru clarificări la APIA cu documentele solicitate, dacă ţi se solicită acest lucru;● Să respecţi normele de ecocondiţionalitate (GAEC şi SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei;

Nerespectarea uneia dintre aceste norme atrage după sine reducerea plăţilor, în funcţie de gravitatea, amploarea, persistența şi caracterul repetat al nerespectării acestora, cu excepţia ANT sector vegetal şi zootehnic, precum și a schemei simplificate pentru micii fermieri;● Să permiţi efectuarea controalelor, de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens. În caz contrar, poţi fi exclus de la plată!

36


Este avertismentul APIA pentru fermierii care se pregătesc să ceară subvențiile din agricultură pentru anul 2020.

Subvenții APIA – condiții 2020! Suprafața minimă pentru care se pot cere plăți directe! agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020

Oficial, condiții subvenții! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță fermierii interesați de banii pe suprafață că pentru schemele aferente sectorului vegetal, sunt eligibile la plată exploataţiile cu

37

suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

În cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha.

Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare în cererea unică, cu condiţia ca

suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească 1 (un) hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă

bazată pe suprafață, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole, dacă suprafața totală nu depășește 1(un) hectar. În toate cazurile,

fermierul trebuie declarate toate parcelele agricole şi toate zonele de interes ecologic, confom art. 8 alin. (1) lit. c), f), f1), din OUG nr. 3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Ce obligații au fermierii

● Să fii înregistrat în Registrul Unic de Identificare, administrat de APIA;

● Să depui o singură cerere de plată la central local/ judeţean APIA unde eşti arondat care să cuprindă atât declarația privind sectorul vegetal cât si declarația privind sectorul zootehnic, după caz;

● Să dovedeşti că eşti fermier activ pentru plăţile directe / măsurile de mediu şi climă M11 şi M13;

● Să declari corect toate suprafeţele şi culturile şi/sau efectivele de animale;

● Să identifici şi să delimitezi corect fiecare parcelă agricolă utilizată;

● Să îndeplineşti condiţiile de eligibilitate specifice fiecărei scheme de plată solicitată;

● Să te prezinţi pentru clarificări la APIAcu documentele solicitate, dacă ţi se solicită acest lucru;

● Să respecţi normele de ecocondiţionalitate (GAEC şi SMR) pe toată suprafaţa agricolă a fermei;

38

Nerespectarea uneia dintre aceste norme atrage după sine reducerea plăţilor, în funcţie de gravitatea, amploarea, persistența şi caracterul

repetat al nerespectării acestora, cu excepţia ANT sector vegetal şi zootehnic, precum și a schemei simplificate pentru micii fermieri;

● Să permiţi efectuarea controalelor, de către APIA sau de către alte organisme abilitate în acest sens. În caz contrar, poţi fi exclus de la plată!


APIA: LISTA COMPLETĂ A SUBVENȚIILOR CARE INTRĂ LA PLATĂ ÎN 2020!agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020

Lista cu schemele pentru care fermierii pot încasa subvenții agricole în 2020. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a transmis pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt schemele pentru care se poate depune cererea unică de plată în acest an.

Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 2 martie – 15 mai 2020.

În anul 2020 poţi beneficia de sprijin financiar din fonduri europene şi de la bugetul naţional în cadrul următoarelor scheme de plată / măsuri de sprijin / ajutor:

1. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS);

2. Plata redistributivă;

3. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;

4. Plata pentru tinerii fermieri;

5. Plata pentru micii fermieri;

6. Ajutoare naţionale tranzitorii (ANT):

ANT 1 – culturi în teren arabil;

39

ANT 2 – in pentru fibră;

ANT 3 – cânepă pentru fibră;

ANT 4 -tutun;

ANT 5 – hamei;

ANT 6 – sfeclă de zahăr;

ANTZ 7 – bovine-lapte;

ANTZ 8 – bovine-carne;

ANTZ 9 – ovine/caprine.

7. Sprijinul cuplat pentru:

7.1. Soia;

7.2. Lucernă

7.3_4. Leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre şi fasole);

7.5. Cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

7.6. Orez;

7.7. Sămânţă de cartof;

7.8. Hamei;

7.9. Sfeclă de zahăr;

7.10. Tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

7.11. Castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

7.12_13. Legume cultivate în spaţii protejate (legume cultivate în sere: tomate, castraveţi, ardei, varză timpurie şi extratimpurie şi legume cultivate în solarii: tomate, castraveţi, vinete, ardei şi varză);

7.14_17. Fructe destinate industrializării (prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre) pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice;

7.18. Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare;

40

7.19. Ovine;

7.20. Caprine;

7.21. Taurine din rase de carne şi metişii acestora;

7.22. Vaci de lapte;

7.23. Bivoliţe de lapte;

7.24. Viermi de mătase.

Plăți compensatorii

8. Măsura 10 – Agro-mediu şi climă:

Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală (HNV)

Pachetul 2 – practici agricole tradiţionale (aplicat numai în combinaţie cu

Pachetul 1) varianta 2.1 / varianta 2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe

Pachetul 3 – pajiști importante pentru păsări

● sub-pachetul 3.1 – Crex crex varianta 3.1.1 / varianta 3.1.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Crex crex

● sub-pachetul 3.2 – Lanius minor și Falco vespertinus varianta 3.2.1 / varianta 3.2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajiști importante pentru Lanius minor și Falco vespertinus

Pachetul 4 – culturi verzi

Pachetul 5 – adaptarea la efectele schimbărilor climatice

Pachetul 6 – pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

varianta 6.1 / varianta 6.2 – lucrări manuale / cu utilaje ușoare pe pajiști importante pentru fluturi (Maculinea sp.)

Pachetul 7 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis)

41

Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon.

Ovine; Caprine; Bovine – taurine și bubaline; Ecvidee; Porcine.

Pachetul 9 – terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina)

● sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică

● sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică varianta 9.2.1 / varianta 9.2.2 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila ţipătoare mică

Pachetul 10 – refugii ecologice pe terenuri arabile pentru speciile de păsări comune asociate terenurilor agricole.

Pachetul 11 – terenuri agricole importante pentru dropie (Otis tarda)

● sub-pachetul 11.1 – terenuri arabile importante pentru dropie varianta 11.1.1 – conversia terenurilor arabile în pajiști varianta 11.1.2 – zonă de protecție pentru dropie pe teren arabil

● sub-pachetul 11.2 – pajiști importante pentru dropie varianta 11.2.1 / varianta 11.2.2 / varianta 11.2.3 – lucrări manuale / cu utilaje uşoare / cu utilaje grele pe pajişti importante pentru dropie.

NOTĂ: Pentru a putea beneficia de sprijin prin pachetele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11 ale acestei măsuri, parcelele trebuie să fie situate într-un UAT eligibil, așa cum este stabilit în PNDR 2014-2020.

În acest sens, APIA vă roagă să consultați hărţile şi listele cu UAT-urile eligibile afișate la centrele județene / locale.

9. Măsura 11 – Agricultura ecologică:

● Submăsura 11.1 – Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică.

● Submăsura 11.2 – Sprijin pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică

Pachetul 1 – culturi agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreț)

42

Pachetul 2 – legume

Pachetul 3 – livezi

Pachetul 4 – vii

Pachetul 5 – plante medicinale și aromatice

Pachetul 6 – pajiști permanente:

varianta 6.1 (aplicabilă la nivel național pe suprafețe fără

angajament M.10)

varianta 6.2 (aplicabilă în zonele eligibile și numai împreună cu un

angajament M.10)

10. Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice:

● Sub-măsura 13.1 – Plăţi compensatorii în zona montană;

● Sub-măsura 13.2 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu

constrângeri naturale semnificative;

● Sub-măsura 13.3 – Plăţi compensatorii pentru zone care se confruntă cu

constrângeri specifice.

NOTĂ: Pentru a putea beneficia de sprijin prin această măsură parcelele trebuie să fie situate într-un UAT eligibil, așa cum este stabilit în PNDR 2014-2020.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru M.10, M.11, M.13, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

APIA – ANUNȚ DE ULTIMĂ ORĂ despre CERERILE DE PLATĂ DIN 2020! agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020 Anunț oficial despre subvențiile pe care fermierii români le primesc în acest an pentru suprafețele agricole și animalele din fermă. Printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Agenţia

43

de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 12 februarie, instituția a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată în anului 2020, sub sloganul: “APIA: DIN NOU LA DRUM ALĂTURI DE FERMIERII ROMÂNI! Depune Cererea Unică de Plată în perioada 2 Martie – 15 Mai 2020!”

Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 2 martie – 15 mai 2020.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

– schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

– măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

– ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

În Campania 2020, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/măsurilor de dezvoltare rurală/ ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la

44

APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare/materiale-de-informare-anul-2020 și la Centrele județene/locale APIA.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte documentele privind utilizarea terenului conform art.5 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificări și completări.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2020, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2020, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

45

SUBVENȚIA APIA PE PĂȘUNE! CINE BENEFICIAZĂ DE BANII DE LA APIA ÎN 2020! Agroinfo 12 februarie 2020 - AGROINFO.RO. Crescătorii de animale beneficiază și în anul 2020 de subvenția APIA pentru pășune, cu condiția să asigure încărcătura necesară de animale, 0,3 UVM/ha prin pășunat. Subvenția pentru pășune poate fi solicitată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și de către asociațiile crescătorilor de animale. Cine beneficiază de banii pe pășune, ce obligații are asociația și ce reguli APIA trebuie să respecte?

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, pentru pajiştile comunale concesionate / închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi:

a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată / închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată / închiriată de către asociaţie.

Membrii asociaţiei fac dovada utilizării legale a acestor suprafețe de pajiști permanente, prezentând copia de pe contractul deconcesiune/închiriere al pajiștii de către asociație și copia centralizatorului care cuprinde acordul asociației, datele de identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează, codurile de identificare din Registrul național al exploatațiilor, precum și suprafețele alocate pe fiecare membru.

b) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată / închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat, cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului/ tabere de vară.

Asociaţia crescătorilor de animale prezintă centralizatorul care cuprinde acordul membrilor de a depune cerere unică de plată, cu datele de identificare ale membrilor asociaţiei, numărul de animale cu care pășunează, codurile de identificare din Registrul național al exploatațiilor, precum și suprafețele alocate pe fiecare membru, copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaților privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/ animalelearendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutate spre folosinţă.

46


ATENȚIE! CAMPANIA DE DEPUNERE A CERERII UNICE DE PLATĂ LA APIA SE DESFĂȘOARĂ ÎN PERIOADA 2 MARTIE-15 MAI 2020!

Subvenția pentru lână 2020: Plată pentru maxim 4 kg/lână pe cap de oaie pentru a stopa fraudele! Angelica Lefter - 12 februarie 2020 Subvenția pentru lână intră într-o nouă etapă începând din acest an. Ministrul Agriculturii a luat decizia de a plafona plata ajutorului de minimis, adică se va acorda sprijin numai pentru cel mult 4 kilograme de lână pe cap de oaie. Astfel, plata maximă pe care o va putea încasa un oier va fi de 8 lei pe cap de ovină.

În cadrul unei conferințe de presă susținute astăzi, miercuri – 12 februarie, la sediul MADR, Adrian Oros a arătat că a luat decizia a de plafona ajutorul de minimis la lâna valorificată după ce în cel puțin două județe s-au descoperit exploatații care au declarat că au valorificat 36 de kilograme de lână pe cap de oaie. Județele unde s-au depistat aceste fraude sunt Sibiu și Bihor până la acest moment, a anunțat ministrul Agriculturii, subliniind că frauda a fost sesizată autorităților competente.

Șeful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a prezentat și o modificare importantă ce se va aplica din acest an la subvenția pentru lâna valorificată. Astfel, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării va fi de maxim 4 kilograme.

”Am lăsat la urmă acest program de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru că am observat că apetența beneficiarilor pentru a accesa acest program a fost mult mai mică decât în anii precedenți, de aceea anul acesta o să monitorizăm mai atent ceea ce se întâmplă. La un control făcut de colegii din minister s-a observat că această colectare de lână s-a făcut doar scriptic fără a se ridica efectiv cantitățile de lână obținute după tunsori. S-au constatat cantități de lână raportate pe un animal de 13,9 kilograme, chiar și 36 de kilograme de lână pe animal, la unii fermieri. De aceea am trecut ca și modificare aici, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada comercializării, 4 kg pe cap de oaie, maxim! Împreună cu sectorul ovin căutăm și alte soluții pentru a valorifica această lână, căutăm un potențial de prelucrare atât pentru industria textilă, dar și de construcții”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul conferinței de la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În cadrul ajutorul de minimis pentru lâna valorificată, fermierii au primit până acum un sprijin inițial de 1 leu pe kilogram, subvenția fiind majorată de anul trecut la 2 lei pe kilogram. Singura condiție pentru a încasa acest sprijin achitat de la bugetul de stat a fost ca lâna eligibilă la plată să fie

47

valorificată cu acte, cel mai simplu mod pentru a face acest lucru fiind predarea ei către centrele de colectare.

Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a tras un semnal de alarmă în trecut cu privire la lipsa de acuratețe a datelor privind lâna colectată de la crescătorii români.

Astfel, în luna ianuarie anul trecut, publicam o declarație a oierului Dan Petrescu, președintele Asociației Profesionale a Ciobanilor, în care acesta atrăgea atenția că efectivul de ovine nu corespunde cu cantitatea de lână vehiculată în spațiul public. Datele lui Petrescu indicau o cantitate mult mai mare, cantități uriașe de lână nefiind valorificate: ”Ministrul Agriculturii nu își face calculul la ceea ce declară. Declari la Bruxelles că ai 12.000.000 de ovine în România și aici vii și spui că s-au colectat 14.000 de tone de lână. Păi cât are oaia, 1 kilogram de lână? Nu mai are oaia 2 kilograme jumătate – 3 kilograme de lână? Nici măcar nu își fac calculele când declară ceva, nici măcar nu se gândesc: mă, câte ovine are România? Păi vii și spui că nu mai există lână pe mărăcini? Păi de la 14.000 de tone, cât au declarat ei că s-au colectat, și până la 36.000 de tone, cât ar trebui să fie după calculele declarate la Bruxelles, unde este lâna? Unde sunt 20.000 de tone de lână, în canale sau unde sunt băgate? Putea să spună că a reușit din 30 și ceva de mii de tone de lână, după numărul de ovine pe care îl avem, să strângă 14.000 de tone”.

Începând din acest an, suma maximă pe care un fermier o poate accesa prin scheme de ajutor de minimis este de 20.000 de euro, sumă cumulată în ultimii trei ani.

OFICIAL! Ministerul Agriculturii nu are bani alocați pentru subvenția la motorină pe 2020! agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a dezvăluit în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi, miercuri – 12 februarie, că la acest moment, instituția pe care o conduce nu are sume alocate pentru plata subvenției la motorină pe 2020.

48

Adrian Oros a precizat că sumele alocate până acum vor fi destinate plăților pentru subvențiile restante din anul trecut la motorina utilizată în agricultură. ”Anul trecut, în decembrie, am reușit să bugetăm și să emitem un HG nr. 76/2020 în care se aprobă un buget de 411 milioane ( de lei – n.r.) pentru acest program din care vom plăti toate restanțele pe anul trecut, adică aproape 50% din Trimestrul II, Trimestrul III, respectiv Trimestrul IV. La rectificarea bugetară vom aloca sume și pentru anul 2020”, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros.

De precizat că fermierii au reclamat că returnarea accizei pentru motorina utilizată în agricultură, un sprijin achitat de la bugetul de stat, este plătit cu întârziere și, de cele mai multe ori, doar parțial. S-a ajuns astfel ca în luna februarie, agricultorii și crescătorii de animale să aibă de încasat aproape toate sumele ce li se cuvin pe anul anterior.

PLĂȚI APIA: 600 de euro pe hectar, SUBVENȚIE-BONUS pentru CULTURI AGRICOLE ÎN CÂMP! agrointeligenta.ro - 10 februarie 2020

Plăți mai mari pentru fermierii români. Ce subvenții se vor plăti agricultorilor, dar și crescătorilor de animale prin APIA reprezintă o chestiune intens dezbătută în raport cu noua Politică Agricolă Comună (PAC). Pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul român Daniel Buda a făcut publice atât câteva direcții creionate pentru noua PAC, cât și sumele în discuție pentru plata la hectar. Între plățile prezentate se află și cuantumurile maximale la plățile compensatorii, subvențiile-bonus pe care fermierii le încasează de la APIA, dar care sunt prevăzute în bugetul alocat programelor naționale de investiții și dezvoltare rurală.

”Unul dintre semnele distinctive ale proiectului de reformare a PAC este o mai mare subsidiaritate la nivelul statelor membre și introducerea așa-numitelor „planuri strategice ale PAC”, prin care capitalele naționale stabilesc modul în care fiecare țară intenționează să îndeplinească cele nouă obiective la nivel comunitar (economice, de mediu și sociale).

49

În ceea ce privește Pilonul I Plăți directe FEGA, va fi gestionat astfel: 60% va reprezenta ajutorul de bază pentru sustenabilitate, 20% scheme ecologice de climă, mediu și bunăstarea animalelor, 12% sprijin cuplat (10% general + 2% culturile proteaginoase), 3% pentru crearea rezervei naționale, 3% din pachetul lor de plăți directe pentru sprijinirea organizațiilor de producător, 2% dedicat tinerilor agricultori. Referitor la transferul între piloni până la 15% din fondurile din FEGA către FEDR și până la 5% din FEDR către FEGA, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

Le-am prezentat fermierilor reuniți la această dezbatere care sunt alocările principale pentru dezvoltarea rurală FEDR (Pilon II):

• Noul fermier: persoana peste 40 de ani desemnată ca șef de exploatație, care deține formarea/competențele necesare poate beneficia de o primă de instalare de până la 100 de mii euro din FEADR

• Tinerii agricultori: persoana până la 40 de ani care demarează pentru prima dată ca șef al exploatației o activitate agricolă beneficiază de un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalațiilor din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 EUR la 100.000 EUR

• Fermierii mici: un sistem simplificat de controale pentru micii agricultori care solicită sprijin pentru o sumă de până la 1250 EUR.

Vor exista o serie de intervenții pentru dezvoltare rurală (FEADR), una dintre cele mai importante fiind sprijinul pentru durabilitatea agroecologică, măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare și alte angajamente de gestionare:

• 600 Euro maximum pe hectar pe an pentru culturile anuale;

• 900 Euro maximum pe hectar pe an pentru culturile perene specializate;

• 450 Euro maximum pe hectar pe an pentru alte utilizări ale terenurilor;

• 200 Euro maximum pe unitate de animal („UA”) pe an pentru rasele locale pe cale de dispariție;

• 500 Euro maximum per UA pentru acțiunile care promovează bunăstarea animalelor;

50

• 200 Euro maximum pe hectar pe an pentru acțiuni constând în servicii forestiere, de mediu și climatice și conservarea pădurilor”, a scris Daniel Buda

pe Facebook după ce a participat sâmbătă, 8 februarie, la Sibiu, la o întâlnire cu mai multe asociații de crescători de ovine.

Subvenție-bonus de 200 euro/cap de animal pentru crescătorii care dețin rase românești! agrointeligenta.ro - 10 februarie 2020

Subvenție bonus pentru fermierii români care au investit în rase românești! Crescătorii de animale care dețin efective ce aparțin raselor în pericol de abandon vor continua să beneficieze de sprijin direct. Subvenționarea va continua într-o formă similară cu cea din prezent când fondurile pentru această măsură de sprijin sunt prevăzute în programul național de dezvoltare rurală, adică din banii incluși în Pilonul II de dezvoltare rurală FEADR.

Potrivit europarlamentarului Daniel Buda, plata maximă pe care o vor putea primi crescătorii de animale în viitorul exercițiu financiar, adică după 2021 este de 200 de euro. Suma va reprezenta un plafon maxim pe unitate de animal („UA”) pe an pentru rasele locale pe cale de dispariție.

”Unul dintre semnele distinctive ale proiectului de reformare a PAC este o mai mare subsidiaritate la nivelul statelor membre și introducerea așa-numitelor „planuri strategice ale PAC”, prin care capitalele naționale stabilesc modul în care fiecare țară intenționează să îndeplinească cele nouă obiective la nivel comunitar (economice, de mediu și sociale)”, a declarat Daniel Buda în urma unei întâlniri avute la Sibiu cu mai multe asociații de crescători de ovine.

În prezent, prin PNDR 2014-2020, fermierii pot accesa sprijin financiar pentru rasele în pericol de abandon prin Pachetul 8 din cadrul Măsurii 10 Agro-mediu și climă. Iată care sunt sumele plătite de APIA crescătorilor de animale care dețin efective aparținând raselor locale în pericol de abandon:

Pachetul 8 – creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon

51

Ovine – 87 euro/UVM/an pentru rasele Țigaie cu cap negru de Teleorman (Oaia cap negru de Teleorman), Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie – varietatea ruginie.

Caprine – 40 euro/UVM/an pentru rasele Albă de Banat, Carpatină;

Bovine – taurine și bubaline – 200 euro/UVM/an pentru rasele Sura de stepă și Bivolul românesc la bubaline;

Ecvidee – 200 euro/UVM/an pentru rasele Furioso North Star, Huțul, Gidran, Semigreul românesc, Shagya Arabă, Nonius, Lipițan.

Porcine – 176 euro/UVM/an pe an pentru rasele Bazna și Mangaliţa.

Ministerul Agriculturii are un buget de 40 mil. euro pentru programul „Tomata”: cererile de finanţare pot fi depuse până în 15 aprilie, iar valoarea maximă alocată per beneficiar este de 3.000 de euro Florentina Niţu 12.02.2020,

Programul de creştere a tomatelor în spaţii protejate – sere sau solarii – continuă şi în 2020, având un buget alocat de 40 de milioane de euro, de maximum 3.000 de euro pentru un beneficiar care cultivă 1.000 de metri pătraţi, potrivit ministrului Agriculturii, Adrian Nechita Oros.

„Programul de creştere a tomatelor în spatii protejate continuă. Termenul de depunere a cererilor de finanţare este 15 aprilie 2020, iar termenul de valorificare a producţiei este în 15 iunie 2020. Beneficiarii trebuie să ţină un registru de evidenţă a tratamentului aplicat plantelor, ce va fi verificat înaintea alocării finanţării. Bugetul total al programului este de 40 mil. euro, iar beneficiarii trebuie să obţină o cantitate de 3 tone/1.000 mp”, a spus Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe de presă privind programele de minimis din acest an.

El spune că va exista şi un al doilea ciclu de beneficiari pentru programul de tomate, în toamnă, iar la prima rectificare bugetară va primi bugetul aferent ciclului următor.

52

https://www.zf.ro/autor/florentina-nitu


Totuşi, ministrul susţine că majoritatea legumicultorilor i-au cerut să creeze un program de sprijin pentru toate legumele, nu doar pentru tomate, iar planul ministrului este să creeze spaţii de colectare şi depozitare pentru micii producători şi să le ofere facilităţi fiscale pentru a se asocia şi a creşte.

„Noi vrem să dăm bani celor care cultivă tomate în general, care au cultivat înainte de acest program şi care vor cultiva să cultive şi după ce nu va mai fi acest program sau după ce va suferi modificări. Nu vrem să cultive tomate numai pentru bani”, a mai spus Oros.

El adaugă că au fost constatate neconformităţi privind producţia, iar proveninenţa unor producţii a fost îndoielnică, „unele dosare deschise au arătat că nu informaţiile nu au fost veridice”.

Totodată, ministrul a anunţat că va continua şi programul de sprijin pentru producătorii de usturoi, în acelaşi condiţii, dar şi programele de sprijin a crescătorilor de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna.

NOU ÎN TOMATA 2020: Cantitate minimă vândută – 3 TONE, termen-limită 15 iunie, PLATĂ MAXIMĂ 3.000 EURO/AN! agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020

Ministerul Agriculturii a decis să revină asupra unor schimbări propuse pentru ajutorul de minimis pentru cultura de tomate în spații protejate – sere și solarii. Astfel, în loc de 31 mai, termenul-limită anunțat inițial pentru valorificarea roșiilor, ministrul agriculturii Adrian Oros a anunțat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, că termenul de vânzare a fost prelungit pentru data de 15 iunie, inclusiv. Totodată, cantitatea minimă ce trebuie valorificată cu acte crește de la 2 tone la 3 tone pentru suprafața minimă de 1.000 de metri pătrați.

După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat apelul fermierilor care au semnalat că termenul de 31 mai este prea scurt pentru valorificarea cantității minime de roșii pentru a se accesa ajutorul de minimis, ministrul Agriculturii a anunțat că termenul va fi prelungit până la data de 15 iunie 2020, inclusiv.

53

Tot la cererea cultivatorilor de roșii, cantitatea minimă ce trebuie valorificată pentru accesul la plata maximă de 3.000 de euro devine, din acest an, 3 tone la suprafața minimă de 1.000 de mp. Ministrul Adrian Oros a precizat chiar că unii fermieri au propus ca această cantitate să fie crescută până la 4 tone, dar s-a convenit că o producție de 3 tone este rezonabilă.

Va fi și o sesiune de toamnă a Programului Tomata 2020

Ministrul Adrian Oros le-a mai dat o veste bună cultivatorilor de roșii. Dacă la acest moment, proiectul de Hotărâre de Guvern prevede sprijin doar pentru cultura de tomate din Ciclul I, la rectificarea bugetară de la mijlocul anului, actul normativ poate fi actualizat astfel încât și cultivatorii cu ciclu II să acceseze ajutorul de minimis.

Vestea proastă: plata de 3.000 de euro nu mai este asigurată

Plata de 3.000 de euro pe exploatație, plată anuală, nu mai este asigurată fermierilor, a recunoscut ministrul Adrian Oros. Aceasta a explicat că suma de 3.000 de euro, cu cuantumul ei în lei, devine o plată maximală, astfel încât din bugetul alocat programului de minimis pentru tomate să reușească să acceseze sprijin financiar cât mai mulți cultivatori. Modul în care se va face reducerea plății pentru toți fermierii eligibili este prezentată în articolul 14 din proiectul de HG:

”Art. 14

(1)După primirea tuturor situațiilor centralizatoare prevăzute la art. 13, Direcția generală buget-finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmește situația centralizatoare a datelor comunicate de către toate direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, în vederea determinării valorii totale a sprijinului financiar solicitat.

(2) În situația în care totalul sumelor se încadrează în suma maximă prevăzută la art. 9 alin. (1), Direcția generală buget-finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmește situația centralizatoare, în vederea deschiderii creditelor bugetare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.

(3)Dacă totalul sumelor depăşeşte suma maximă prevăzută la art.9 alin.(1), Direcția generală bugetfinanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale calculează coeficientul de reducere a sumelor cu încadrarea în bugetul maxim alocat schemei și îl comunică

54

direcțiilor pentru agricultură județene și a municipiului București în vederea refacerii corespunzătoare a situațiilor centralizatoare.

(4) În termen de trei zile lucrătoare de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București refac situațiile centralizatoare cu sumele necesare reprezentând sprijin financiar pe baza coeficientului de reducere corespunzător și le retransmit Direcției generale buget-finanțe și fonduri europene din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în vederea deschiderii creditelor bugetare”.

AFIR si FINANTARI

Ministrul Adrian Oros ia în calcul unirea APIA cu AFIR: ”Presiunea Bruxelles-ului este să fie o singură Agenție” agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020 13:20

Cele două agenții de plăți ar putea să fie unite. Ministru agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi în cadrul unei conferințe de presă că ia în calcul ca Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) să funcționeze ca o singură entitate astfel încât procentul de bani europeni accesați pentru fermierii români să crească.

”Presiunea Bruxelles-ului este să fie o singură agenție dar vom vedea cum le vom reforma. În primul rând să fie mult mai eficiente iar absorbția de fonduri europene să fie mult mai bună, mai ales în cazul AFIR. Și legat de unirea acestora două agenții dacă vom fi nevoiți să o facem o să decidem astfel încât să nu afectăm plățile. Pentru că asta este foarte important: să nu sufere beneficiarii pentru că, vedem, va fi și o perioadă de tranziție, cel puțin 2021 va fi o perioadă de tranziție. Cel puțin 20121. Deocamdată la nivelul Comisiei Europene de abia acum se creionează marile linii, nu știm exact ce se va întâmpla dar noi ne pregătim să ne facem temele cu Planul Național Strategic astfel încât atunci când Comisia Europeană ne solicită să avem un draft pe care să putem discuta”, a arătat Adrian Oros.

Reformarea celor două agenții de plăți este trecută și în programul de guvernare al Guvernului Ludovic Orban II care conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:

1. Continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare.

55

2. Reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene.

3. Elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane.

4. Susținerea aplicării Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare și a Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar în scopul încurajării consumului de produse românești în România.

5. Demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele Agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

6. Revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

7. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului național strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021-2027.

AFIR ANUNȚĂ ASTĂZI PLĂȚI DE 56 DE MILIOANE DE EURO!Agroinfo 07 februarie 2020 -

COMUNICAT. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a autorizat și a efectuat plăți către fermieri, antreprenori și autorități publice în luna ianuarie 2020 în valoare totală de 56,2 milioane de euro, din care 48,07 milioane de euro reprezintă contribuția Uniunii Europene, restul fiind asigurat din bugetul național, anunță AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Precizăm că plățile au fost efectuate pentru decontarea cheltuielilor realizate de beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) pentru proiecte de investiții în agricultură.

Cea mai mare valoare a plăților efectuate o reprezintă suma virată către fermierii care au realizat investiții în exploatații agricole prin submăsura 4.1,

56


respectiv 13,02 milioane de euro. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) au beneficiat de plăți în valoare de 8,10 milioane de euro prin intermediul submăsurii 19.2 (Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală).

AFIR a plătit 7,97 milioane de euro către autoritățile locale, sumă aferentă proiectelor finanțate prin submăsura 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică). Plățile efectuate de AFIR în contul tinerilor fermieri, prin intermediul submăsurii 6.1 se ridică la 4,75 milioane de euro. De asemenea, au fost plătite 4,77 de milioane de euro beneficiarilor submăsurii 4.3 (Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice).

Alte 3,76 milioane de euro au ajuns la procesatori care au obținut finanțare prin submăsura 4.2 (Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole). AFIR a efectuat plăți în valoare de 3,43 milioane de euro către fermierii care au investit în exploatații pomicole cu sprijin obținut prin submăsura 4.1a.

Plățile efectuate de către Agenție pentru investițiile finanțate în sectorul non-agricol, prin submăsurile 6.2 și 6.4, se ridică la valoarea cumulată de 3,07 milioane de euro.

Peste 348 de milioane de euro, rabursate României prin PNDRMeatmilk miercuri, 12 februarie, 2020

Potrivit AFIR, Comisia Europeană a comunicat oficial României că a aprobat rambursarea a 348.319.323,64 de euro la finalul lunii ianuarie 2020, reprezentând cheltuieli efectuate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și solicitate pentru decontare de către țara noastră în perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2019.

Astfel, conform informării primite de la Banca Națională a României, acești bani au intrat efectiv în conturile statului român în data de 5 februarie 2020. Rambursarea cheltuielilor efectuate de către un stat membru certifică corectitudinea acestor cheltuieli și mai ales faptul că AFIR are toate sistemele de implementare și plată în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene.

57

Sumele solicitate și rambursate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA). Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investițiile în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate prin PNDR 2020.

ALTELE

Ministrul Agriculturii Adrian Oros, decizii privind problema pășunilor din România! agrointeligenta.ro - 11 februarie 2020

Problema închirierii pășunilor către crescătorii de animale, în atenția ministrului agriculturii, Adrian Oros. Șeful de la Agricultură are pe agenda de astăzi, marți – 11 februarie și această problemă arzătoare pentru crescătorii de animale care s-au plâns la întâlnirile cu ministrul că sunt zone unde suprafețele pentru animale se închiriază ilegal.

Ministrul agriculturii le transmite fermierilor interesați pe pagina personală de Facebook agenda zilnică de lucru. Pentru astăzi ministrul va lua în discuție și problea pășunilor, după ce oierii i-au atras atenția la diverse întâlniri de profil că întâmpină greutăți la concesionarea suprafețelor pentru pășunatul animalelor dar și că se fac ilegalități.

Agenda mea de lucru pentru astăzi:

08:00 – Program de audiențe

10:00 – Întâlnire cu Asociația Marilor Rețele Comerciale România

12:00 – Ședință de lucru privind problema pășunilor

14:00 – Discuții cu personalul tehnic privind Programul de tomate

16:00 – Ședință internă de organizare și planificare

58

17:00 – Răspunsuri petiții

Oierii și crescătorii de vaci s-au plâns în nenumărate rânduri că primarii, cei care concesionează izlazurile comunale, fac licitații ilegale sau chiar pun taxe aberante pe cap de animal. Cel mai recent caz, prezentat de Agrointeligența-AGROINTEL.RO, este al fermierului Gheorghe Cucerzan care, la întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Sibiu, i-a prezentat șefului de la București modul în care un primar gestionează după bunul său plac suprafețele de pășunat. Situația descrisă din satul Boian, comuna Bazna, se regăsește și în alte localități din țară, astfel că intervenția crescătorului de animale în cadrul conferinței ”Fermierii Veritabili” are valoare de document pe care mai-marii țării nu mai pot să îl ignore!

Sporul natural al populaţiei din România in decembrie 2019 10 Feb 2020 12:21

Sporul natural al populaţiei României a continuat să fie negativ şi în luna decembrie 2019, ajungând la un minus de 9.124 de persoane, faţă de minus 8.799 de persoane înregistrat în aceeaşi lună din 2018, reiese din datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 890 faţă de aceeaşi lună din 2018, iar numărul persoanelor care au decedat a fost în scădere cu 565 raportat la decembrie 2018.

„Sporul natural a fost negativ atât în luna decembrie 2019 (-9124 persoane), cât şi în luna decembrie 2018 (-8.799 persoane). Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 4 mai mic în luna decembrie 2019, decât cel înregistrat în luna decembrie 2018”, arată datele INS.

În ultima luna din 2019, s-a înregistrat naşterea a 14.959 copii, cu 212 mai puţini decât în luna noiembrie 2019, în timp ce numărul deceselor înregistrate în decembrie a ajuns la 24.083, cu 3.387 mai multe decese decât cele din luna anterioară.

Sporul natural a fost negativ în luna decembrie 2019, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 9.124 persoane. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în decembrie, a fost de 94, în creştere cu 22 faţă de luna anterioară.

Potrivit datelor INS arată că în luna decembrie 2019, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 6.901 căsătorii, cu 162 mai multe decât în luna noiembrie 2019, în timp ce numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.355, cu 170 mai puţine decât în luna noiembrie 2019.

59

http://feedproxy.google.com/~r/Financiarul/~3/wn3jpA6bnLs/?utm_source=feedburner&utm_medium=email

Iar numărul căsătoriilor a fost cu 1.201 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunţat cu 111 divorţuri mai puţine în luna decembrie 2019, decât în luna decembrie 2018.

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în perioada de referinţă. Sursa: Financiarul.ro.

Fermieri expropriați! Care este PREȚUL MINIM pe care statul îl plătește pentru UN HECTAR DE TEREN AGRICOL! Angelica Lefter - 10 februarie 2020

Fermieri expropriați, nemulțumiți de prețul oferit de statul român pentru suprafațele agricole din extravilan, dar și din extravilan! Un marș de protest a avut loc, sâmbătă – 8 februarie, între orele 10:30 – 12:30, în contextul exproprierilor făcute de Ministerul Apărării (MApN) în comuna Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța. Zeci de oameni și-au exprimat nemulțumirile legate de prețul oferit de Ministerul Apărării, care, susțin ei, este sub prețul pieței. Marșul a fost autorizat de Comisia de avizare a adunărilor publice, întrunită la sediul Primăriei, potrivit ziuaconstanta.ro.

În Monitorul Oficial al României (MO), partea I, nr.39 din data de 21 ianuarie 2020, a fost publicată Hotărârea privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrărilor de utilitate publică de interes național ”Infrastructura Bazei 57 Aeriană, din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu”. De subliniat că toate suprafețele expropriate au categoria de folosință A, adică se încadrează în una dintre situațiile următoare:

a) terenuri destinate culturilor furajere perene (trifoiști, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri însămânțate cu diferite amestecuri de plante leguminoase și graminee perene), care se ară o dată la cel mult 6 ani;

b) terenuri rămase temporar neînsămânțate datorită inundațiilor, colmatărilor, degradărilor sau altor cauze;

60

https://financiarul.ro/

c) terenuri cu sere și răsadnițe sistematizate, cu mențiunea „sere” sau „răsadnițe”.

Hotărârea de guvern care reglementează prețul la care sunt făcute exproprierile prevede un nivel de aproape 19 lei pentru terenurile din intravilan și de 2 lei și 60 de bani pentru cele din extravilan. Ministerul Apărării precizează că prețurile au fost stabilite în mod transparent.

Terenurile proprietate privată sau juridică se află pe raza Unităților Administrativ teritoriale Mihail Kogălniceanu și Lumina. Este vorba despre 1.395 de decizii de expropriere, cele mai multe la Mihail Kogălniceanu, peste 90%.

Ca suprafață totală sunt 23.971.001 mp expropriați, teren intravilan și extravilan, cu o valoare totală de 110.019.998,41 lei. La un calcul simplu reiese că prețul mediu oferit pe un teren agricol este de circa 4.500 de lei, cu mult sub prețul pieței. Prețul minim achitat pentru terenul agricol este în extravilan – 26.000 de lei, echivalentul a 5.531 de euro.

Suprafața cea mai mare aparține chiar Primăriei Mihail Kogălniceanu, un total de 447.699 mp.

Exproprierile reprezintă prima fază a proiectului de extindere cu 2.400 de hectare a bazei de la Mihail Kogălniceanu. Planul se întinde pe 20 de ani, timp în care se vor construi noi piste și hangare, dar și locuințe pentru militari. Planul include și: un hotel, creșă, grădiniță și școală primară, o sală polivalentă, terenuri de sport și spații verzi, precum și un parc fotovoltaic.

Proprietarii nemulțumiți pot da statul în judecată, potrivit știri.tvr.ro.

Ministrul Adrian Oros: Avem 50.000 de hectare libere de contract ce vor fi acordate tinerilor fermieri! agrointeligenta.ro - 12 februarie 2020

Ministerul Agriculturii a identificat 50.000 de hectare de teren agricol, care aparțin statului și sunt libere de contract. Suprafața urmează să fie concesionată tinerilor fermieri care accesează și Programul de Tineri fermieri care va fi lansat de AFIR în luna aprilie. Ministrul

61

Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi, miercuri 12 februarie, că Hotărârea de Guvern pentru acest ajutor este pregătit și va fi lansat în dezbatere publică.

”Legat de programul Tânărul fermier, pe lângă faptul că în acest an s-au alocat 43 de milioane de euro pentru acest program (ministrul se referă la sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” care are o alocare estimată de 42.681.019 euro n.r) iar calendarul de lansare estimativ va fi la sfârșitul lunii aprilie, am pregătit o modificare a Legii 268/2016 care spunea că se pot acorda suprafețe de până la 50 de hectare tinerilor fermierilor. Până la această dată din suprafață totală de teren cu destinație agricolă care este administrat de ADS, care este de 319.000 de ha, am constatat că sunt libere de contract cam 50.000 de ha iar suprafața concesionată tinerilor fermieri este zero.

Vom încerca ca acei tineri fermieri care beneficiază de Programul Tânăr Fermier să le acordăm și suprafețe conform acestei legi. Avem Hotărârea de Guvern care va fi pus în dezbatere și o să îl promovăm foarte repede”, a anunțat șeful de la Agricultură în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi, miercuri – 12 februarie, la sediul MADR. Adrian Oros a mai spus că în maxim o săptămână condițiile și termenele programului vor fi disponibile pe site-ul MADR în dezbatere publică.

Mai mult, Oros a mai arătat că cererile se vor depune la Agenția Domeniilor Statului, iar printre condițiile principale vor fi și cele legate de studii , ca fermierul să fie înregistrat ca tânăr agricultor iar sprijinul este gândit să vină în completare la Programul Tânăr fermier adică sM 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Programul prin care tinerii primesc teren agricol gratuit de la stat este inclus în noul Program de guvernare al Executivului Ludovic Orban II. În documentul depus marți în Parlament este trecut și calendarul care va fi respectat pentru această propune destinată tinerilor fermieri.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO va spus în premieră care este calendarul pentru programul de teren gratis:


– Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înființării de ferme și instalării acestora în mediul rural – 28 februarie 2020;

62

– Finalizarea acțiunilor de înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare – 30 aprilie 2020;

– Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract – 30 iunie 2020.

Conform unei declarații făcute de secretarul de stat Emil Dumitru pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, se dorește ca în toamnă, tinerii să poate înființa primele culturi pe terenurile concesionate de la ADS.

Tot potrivit secretarului de stat din cadrul MADR, cererile pentru suprafețele de maxim 50 de hectare vor putea fi depuse la sediile județene ale Agenției Domeniilor Statului, programul urmând să fie gestionat direct de către MADR, fără implicarea autorităților locale.

Din cinci secretari de stat la Ministerul Agriculturii, niciunul n-are timp de legile pentru fermieri! agrointeligenta.ro - 12 februarie

Nemulțumiri la adresa Ministerului Agriculturii care pare să aibă o agendă atât de încărcată încât nici măcar unul dintre cei cinci secretari de stat ai ministrului Adrian Oros nu a mers marți, 11 februarie, în Parlament, la dezbaterea unor legi foarte importante pentru fermieri. Nici din partea Ministerului Mediului condus de ministrul Costel Alexe nu s-a prezentat nimeni la dezbaterea Legii Vânătorii unde trebuie emis raport comun al Comisiei de Agricultură cu cea pentru Mediu.

În prezent, Ministerul Agriculturii are ocupate toate cele cinci poziții de secretari de stat. Deși echipa ministrului Adrian Oros este una record ca număr, niciunul dintre membrii conducerii de la MADR nu a fost prezent în Camera Deputaților, la ședința Comisiei de agricultură unde pe ordinea de zi au figurat ieri modificări la Legea Vânătorii, dar și la Legea cooperativelor.

O prevedere extrem de importantă ce ar fi trebuit tranșată ieri a fost cea privind fermele piscicole care suferă pierderi cauzate de cormorani. Deși MADR are chiar un secretar de stat specializat pentru acest sector, secretarul de stat Gheorghe Ștefan, nici acesta, dar nici alt coleg din conducerea ministerului nu a fost interesat de subiect.

Singurul oficial din subordinea MADR prezent la ședința din Comisia pentru Agricultură a fost un consilier al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), semn că interesul este minim pentru problema cormoranilor și la nivelul conducerii agenției care gestionează acvacultura din România.

63

”Expunerea de motive pentru acest proiect legislativ este temeinic făcută, dar și foarte blândă. Un cormoran adult mănâncă un kilogram de pește pe zi, dar în perioada în care aceștia cuibăresc, cantitatea se dublează. Raportat și la modul de a se hrăni, ați specificat că sunt păsări inteligente. Așa este: vor ataca exemplarele de pește care nu sunt la maturitate deplină, vor ataca puietul. (…) Paguba este mult mai mare când este atacat puietul. Din punctul de vedere al ANPA, această lege este benefică, este necesară (…) Impactul pe care îl va avea această lege, impactul măsurii prin care cormoranul va putea fi vânat, este o garanție și o promisiune că sectorul de acvacultură din România va putea să se redreseze și să ajungă la anumiți parametri”, a declarat consilierul desemnat să reprezinte atât ANPA, cât și poziția MADR la ședința din Parlament.

Consilierul a fost întrebat dacă în cadrul ședinței este mandatat să susțină poziția Ministerului Agriculturii sau numai a ANPA, agenția subordinată ministrului. ”Este părerea Agenției, a mea și a Agenției în sensul că noi relaționăm cu operatorii economici…Ministerul o susține”, a declarat, ușor ezitând, consilierul ANPA.

Pe lângă cormorani, la modificarea din Legea Vânătorii s-a venit și cu propunerea ca o măsură similară să fie inclusă în inițiativă și pentru urși. ”Colegii au cerut amânarea proiectului până când va veni și cineva de la Minister”, i-a spus președintele Comisiei, Alexandru Stănescu, deputatului Ionuț Simionca, inițiatorul amendamentului pentru includerea urșilor.

Al doilea punct pe ordinea de zi a vizat completarea Legii cooperației. Florentin Bercu, directorul executiv al Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) le-a prezentat deputaților mai multe aspecte care constituie baza modificărilor ce trebuie aduse formei actuale din lege. Una dintre acestea schimbări cerute de fermieri este ca de facilitățile oferite cooperativelor să se bucure numai entitățile active, iar după un anumite număr de ani în care o cooperativă nu mai depun bilanț financiar, aceasta să fie scoasă din baza de date la nivel național. În prezent, oficial figurează 1.500 de cooperative, dintre care numai 750 de cooperative depun bilanț. Mai mult, fermierii au cerut ca persoanele care doresc să acceadă în consiliul de administrație al unei cooperative să aibă o experiență minimă, iar membri cooperativelor să suporte consecințele financiare atunci când cauzează pierderi formei asociative.

De precizat că ședințele Comisiei pentru agricultură au loc de obicei marțea și miercurea în Parlamentul României și durează câteva ore, în funcție de proiectele aflate pe ordinea de zi și de legislația dezbătută.

64

Deficitul balanţei comerciale a depăşit 17,28 miliarde de euro10 Feb 2020 12:05 AM PSTDeficitul comercial a cerscut în anul 2019, ajungând la 17,28 miliarde de euro, cu 2,16 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în 2018, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 4,2%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exporturile FOB au însumat 69 de miliarde de euro, iar importurile CIF au atins nivelul de 86,29 miliarde de euro.Iar exporturile au crescut cu 1,9% și importurile cu 4,2%, comparativ cu anul precedent.

În decembrie 2019, exporturile FOB au însumat 4,83 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 6,59 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,768 miliarde de euro. Raportat la decembrie 2018, exporturile din luna decembrie 2019 au urcat cu 4,9%, iar importurile cu 4,5%.

În 2019 ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,2% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate (31,7% la export şi respectiv 30,4% la import).

Țară noastră exportat în 2019 alimente şi animale vii în valoare de 4,773 miliarde de euro, reprezentând 6,9% din total exporturi, în creştere cu 13,1% comparativ cu 2018. În paralel, importurile la acelaşi capitol au totalizat 6,762 miliarde de lei, în urcare cu 11,4%. Că pondere în total importuri, cele de alimente şi animale vii s-au situat la 7,8%.

România a exportat în valoare de 1,11 miliarde de euro (+31,9%) şi a importat de 740,1 milioane de euro (+3,8%), băuturi şi tutun

Exporturile ţării noastre au scăzut la materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil (-5,6%), la combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate (-5,2%) şi la mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (-1,1%). Am importat mai puţîn de asemenea materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil (-3,2%) şi mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (-0,3%).

Valoarea schimburilor intră-UE 28 de bunuri în anul 2019 a fost de 52,83 miliarde de euro la expedieri şi de 64,4 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76,6% din total exporturi şi 74,6% din total importuri.

65

http://feedproxy.google.com/~r/Financiarul/~3/sLjMlIyQyvk/?utm_source=feedburner&utm_medium=email

Valoarea schimburilor extra-UE 28 de bunuri în anul 2019 a fost de 16,17 miliarde de euro la exporturi şi de 21,88 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,4% din total exporturi şi 25,4% din total importuri.

„Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, că diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontieră ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontieră ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional”, explică INS. Sursa: Financiarul.ro.

ROMÂNIA – INFRINGEMENT DIN CAUZA TĂIERILOR ILEGALE DE PĂDURE! Angelica Lefter - 12 februarie 2020

România, la un pas de infringement din cauza tăierilor ilegale de păduri! Comisia Europeană a transmis printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că România trebuie să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sectorul lemnului să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați în mod ilegal.

”În cazul României, autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu”, se arată în comunicatul oficial de la Bruxelles.

66

https://financiarul.ro/

De asemenea, oficialii europeni semnalează că ”există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate și a Directivei privind păsările. Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat”

”Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor”, mai arată oficialii de la Bruxelles.

Guvernul Orban II: Adrian Oros, propus din nou ministru al Agriculturii agrointeligenta.ro - 10 februarie 2020

Adrian Oros, actualul ministru interimar al Agriculturii, se află pe lista de miniştri şi pentru Guvernul Ludovic Orban II. PNL a decis ca lista de miniștri pentru care premierul desemnat Ludovic Orban va cere votul de învestitură Parlamentului să fie neschimbată față de componența executivului demis prin moțiune de cenzură.

Ludovic Orban spune că din programul de guvernare vor fi eliminate obiectivele deja îndeplinite și vor fi adăugate unele noi, care pot fi realizate fără adoptarea de acte normative cu valoare de lege.

Liderul PNL a precizat că senatorii și deputații liberali au fost mandatați să participe la ședința parlamentului pentru validarea noului guvern și să voteze

67

împotriva, aceasta fiind calea pentru deschiderea alegerilor anticipate, susține Ludovic Orban.

„După reuniunea Biroului politic al partidului, la care voi prezenta programul de guvernare reactualizat și propunerea mea ca președinte al partidului, premier desemnat pentru lista miniştrilor, vom înainta lista miniștrilor și programul de guvernare către birourile permanente ale celor două Camere”, a spus Orban, citat de evz.ro.

Conducerea Senatului și cea Camerei Deputaților au un termen de 15 zile după primirea programului de guvernare și a listei cu miniștri pentru convocarea ședinței comune.

Dar președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, anunță că va sesiza astăzi Curtea Constituțională în calitate de președinte al Camerei Deputaților cu privire la nominalizarea lui Ludovic Orban în fruntea guvernului.

„E o mascaradă. În aceeași ședință au propus prim-ministru să fie desemnat de către președintele României domnul Orban și în aceeași sedință au hotărât prin vot politic că nu o să îl voteze. Cum văd ei această interpretare constituțională? Presupun că CCR o să ne lămurească”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a adăugat că ar trebui așteptat răspunsul Curții Constituționale asupra sesizării înainte ca Parlamentul să fixeze un calendar pentru o validarea noului guvern.


În decembrie 2019 salariul mediu a fost de 3.340 lei net, plus 13%: cei din IT au câştigat 7.689 lei, în timp ce cei care lucrează în fabricile de îmbrăcăminte au câştigat 1.853 lei. „Pentru anul acesta nu estimăm creşteri de salarii pentru mediul privat deosebit de mari.“ Miruna Diaconu 12.02.2020,

Cele mai semnificative creşteri ale salariului mediu net s-au înregistrat în sectoarele financiar, de extracţie a cărbunelui, fabricarea produselor de cocserie, industria metalurgică, dar şi în sectorul de producţie şi

68

https://www.zf.ro/autor/miruna-diaconu

https://www.zf.ro/autor/miruna-diaconu

furnizare a energiei electrice, apei şi căldurii, unde au fost înregistrate creşteri între 22% şi 25,5%

Câştigul salarial mediu net a crescut în luna decembrie 2019 cu 13% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, astfel că salariul mediu net a fost de 3.340 lei.

În luna decembrie 2019, salariul mediu net a fost în creştere cu 5,1% faţă de luna noiembrie a aceluiaşi an, iar salariul mediu brut a crescut cu 5,2%, ajungând la 5.465 lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu net din sectorul privat s-au înregistrat în sectorul de tehnologia informaţiei, unde salariul mediu net a fost de 7.689 lei, la polul opus se află industria de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 1.853 lei.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 1343/2018 privind aprobarea valorii tarifului datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, precum şi pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 39/2020 la 11.02.2020

Decizia nr. 113/2020 privind numirea doamnei Marioara-Artemis Gătej în funcţia de comisar general, cu rang de secretar de stat, al Gărzii Naţionale de Mediu, Prim-ministru Publicat în Mof I nr. 98 din 10.02.2020. A intrat în vigoare la 10.02.2020

Hotărârea nr. 111/2020 privind aprobarea criteriilor de selectare şi a listei sectoarelor cursurilor de apă care nu sunt afectate de activităţi umane în care este interzisă realizarea de lucrări şi activităţi ce pot afecta starea ecologică a apelor, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 100 din 11.02.2020. A intrat în vigoare la 11.02.2020

Ordinul nr. 98/2020 pentru aprobarea relocării unui cuib de barză (Ciconia ciconia) de pe raza localităţii Aiud, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 102 din 11.02.2020. A intrat în vigoare la

69

http://lege5.ro/MonitorOficial/mongq3danzygiyq/monitorul-oficial-partea-i-nr-102-11-02-2020?numar=102&d=11-02-2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm3danzxg4zq/ordinul-nr-98-2020-pentru-aprobarea-relocarii-unui-cuib-de-barza-ciconia-ciconia-de-pe-raza-localitatii-aiud?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3danztgmzq/hotararea-nr-111-2020-privind-aprobarea-criteriilor-de-selectare-si-a-listei-sectoarelor-cursurilor-de-apa-care-nu-sunt-afectate-de-activitati-umane-in-care-este-interzisa-realizarea-de-lucrari-si-act?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3danzsgy3q/decizia-nr-113-2020-privind-numirea-doamnei-marioara-artemis-gatej-in-functia-de-comisar-general-cu-rang-de-secretar-de-stat-al-garzii-nationale-de-mediu?newsletter=1



http://lege5.ro/App/Document/gm3danzvgu3q/ordinul-nr-39-2020-pentru-modificarea-anexei-la-ordinul-ministrului-agriculturii-si-dezvoltarii-rurale-nr-1343-2018-privind-aprobarea-valorii-tarifului-datorat-pentru-scoaterea-definitiva-sau-temporar?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/gmydcmjqgi4q?type=1&by=gm3danzvgu3q&d=11.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gmydcmjqgi4q/ordinul-nr-1343-2018-privind-aprobarea-valorii-tarifului-datorat-pentru-scoaterea-definitiva-sau-temporara-din-circuitul-agricol-a-terenurilor-aflate-in-extravilan-precum-si-pentru-introducerea-terenu?newsletter=1



11.02.2020

Ordinul nr. 178/2020 pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei şi a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 15/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 103 din 11.02.2020. A intrat în vigoare la 11.02.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 22/2020 privind recensământul general agricol din România runda 2020, Guvernul României

Publicat în Mof I nr. 105 din 12.02.2020. A intrat în vigoare la 12.02.2020

Legea nr. 229/2017 pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995, Parlamentul României Modificat de OUG 18/2020 la 11.02.2020

Ordinul nr. 100/2020 privind aprobarea derogării în scop ştiinţific pentru unele specii de peşti de interes comunitar, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 104 din 11.02.2020. A intrat în vigoare la 11.02.2020

Ordinul nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 178/2020 la 11.02.2020

Ordinul nr. 15/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 178/2020 la 11.02.2020

70

http://lege5.ro/App/Document/gm3daobqha3a/ordinul-nr-178-2020-pentru-modificarea-ordinului-ministrului-sanatatii-nr-1030-2009-privind-aprobarea-procedurilor-de-reglementare-sanitara-pentru-proiectele-de-amplasare-amenajare-construire-si-pentr?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/gm2tonztg42a?type=1&by=gm3daobqha3a&d=11.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm2tonztg42a/ordinul-nr-15-2020-pentru-modificarea-si-completarea-ordinului-ministrului-sanatatii-nr-1030-2009-privind-aprobarea-procedurilor-de-reglementare-sanitara-pentru-proiectele-de-amplasare-amenajare-const?newsletter=1





http://lege5.ro/App/TrackChanges/gezdonrtgm?type=1&by=gm3daobqha3a&d=11.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gezdonrtgm/ordinul-nr-1030-2009-privind-aprobarea-procedurilor-de-reglementare-sanitara-pentru-proiectele-de-amplasare-amenajare-construire-si-pentru-functionarea-obiectivelor-ce-desfasoara-activitati-cu-risc-pe?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3daobygayq/ordinul-nr-100-2020-privind-aprobarea-derogarii-in-scop-stiintific-pentru-unele-specii-de-pesti-de-interes-comunitar?newsletter=1



http://lege5.ro/App/Document/gm3daobrgmya/ordonanta-de-urgenta-nr-18-2020-pentru-completarea-unor-acte-normative-in-domeniul-transportului-naval?newsletter=1

http://lege5.ro/App/TrackChanges/gi3demrxgaza?type=1&by=gm3daobrgmya&d=11.02.2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gi3demrxgaza/legea-nr-229-2017-pentru-aderarea-romaniei-la-conventia-internationala-privind-standardele-de-pregatire-a-navigatorilor-brevetare-atestare-si-efectuare-a-serviciului-de-cart-pentru-personalul-navelor-?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3daojsgi4a/ordonanta-de-urgenta-nr-22-2020-privind-recensamantul-general-agricol-din-romania-runda-2020?newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm3daojsgi4a/ordonanta-de-urgenta-nr-22-2020-privind-recensamantul-general-agricol-din-romania-runda-2020?newsletter=1





Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 181/2020 privind anumite măsuri provizorii de protecţie vizând pesta porcină africană în Grecia [notificată cu numărul C(2020) 799] (Numai textul în limba greacă este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 37 din 10.02.2020. A intrat în vigoare la 10.02.2020

Rectificare la Regulamentul (UE) 2020/127 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 ianuarie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 în ceea ce priveşte disciplina financiară începând cu exerciţiul financiar 2021 şi a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce priveşte flexibilitatea între piloni în anul calendaristic 2020 ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 27 din 31 ianuarie 2020 ), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 36 din 07.02.2020. A intrat în vigoare la 07.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 180/2020 privind autorizarea unui preparat de Bacillus subtilis KCCM 10673P şi Aspergillus oryzae KCTC 10258BP ca aditiv furajer pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 37 din 10.02.2020. A intrat în vigoare la 10.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 178/2020 referitor la furnizarea de informaţii pasagerilor din ţările terţe şi clienţilor serviciilor poştale şi ai anumitor operatori profesionişti privind interdicţiile privind introducerea pe teritoriul Uniunii a plantelor, a produselor vegetale şi a altor obiecte, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 37 din 10.02.2020. A intrat în vigoare la 10.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 181/2020 privind anumite măsuri provizorii de protecţie vizând pesta porcină africană în Grecia [notificată cu numărul C(2020) 799] (Numai textul în limba greacă este autentic) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 37 din 10.02.2020. A intrat în vigoare la 10.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 175/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsuri de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 762] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 35 din 07.02.2020. A intrat în vigoare la 07.02.2020

71

http://lege5.ro/JurnalOficial/jurgq2dcmjsgeya/jurnalul-oficial-al-uniunii-europene-nr-35-07-02-2020?numar=35&d=07-02-2020&newsletter=1

http://lege5.ro/App/Document/gm3daojrgi4q/decizia-de-punere-in-aplicare-nr-175-2020-de-modificare-a-anexei-la-decizia-de-punere-in-aplicare-ue-2020-47-privind-masuri-de-protectie-vizand-gripa-aviara-inalt-patogena-de-subtip-h5n8-din-anumite-s?newsletter=1





http://lege5.ro/App/Document/gm3danzvheya/decizia-de-punere-in-aplicare-nr-181-2020-privind-anumite-masuri-provizorii-de-protectie-vizand-pesta-porcina-africana-in-grecia-notificata-cu-numarul-c-2020-799-numai-textul-in-limba-greaca-este-aute?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3danzvgezq/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-178-2020-referitor-la-furnizarea-de-informatii-pasagerilor-din-tarile-terte-si-clientilor-serviciilor-postale-si-ai-anumitor-operatori-profesionisti-privind-inter?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3danzvgu3a/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-180-2020-privind-autorizarea-unui-preparat-de-bacillus-subtilis-kccm-10673p-si-aspergillus-oryzae-kctc-10258bp-ca-aditiv-furajer-pentru-hrana-tuturor-speciilor-de?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3danzsg42a/rectificare-la-regulamentul-ue-2020-127-al-parlamentului-european-si-al-consiliului-din-29-ianuarie-2020-de-modificare-a-regulamentului-ue-nr-1306-2013-in-ceea-ce-priveste-disciplina-financiara-incepa?newsletter=1








Regulamentul delegat nr. 124/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2019/833 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unor măsuri de conservare şi executare care se aplică în zona de reglementare a Organizaţiei de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 34 din 06.02.2020. A intrat în vigoare la 06.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 172/2020 privind reînnoirea autorizaţiei pentru 3-fitaza produsă de Aspergillus niger (CBS 101.672) ca aditiv în hrana purceilor (înţărcaţi), a porcilor pentru îngrăşare, a scroafelor, a puilor pentru îngrăşare, a curcanilor pentru îngrăşare, a găinilor ouătoare, a raţelor şi a tuturor celorlalte specii aviare minore, a păsărilor ornamentale, privind noua autorizaţie pentru puicuţele pentru ouat, puii crescuţi pentru reproducţie, curcanii crescuţi pentru reproducţie sau găinile de reproducţie şi purceii de lapte şi privind abrogarea Regulamentelor (CE) nr. 243/2007, (CE) nr. 1142/2007, (CE) nr. 165/2008, (CE) nr. 505/2008 şi (UE) nr. 327/2010 (titularul autorizaţiei: BASF SE) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 35 din 07.02.2020. A intrat în vigoare la 07.02.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 173/2020 privind autorizarea albastrului briliant FCF ca aditiv în hrana pisicilor şi a câinilor (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 35 din 07.02.2020. A intrat în vigoare la 07.02.2020

Regulamentul nr. 183/2020 de stabilire a încetării activităţilor de pescuit de cod în zonele 1 şi 2b pentru navele care arborează pavilionul mai multor state membre, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 38 din 11.02.2020. A intrat în vigoare la 11.02.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 175/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsuri de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 762] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 35 din 07.02.2020. A intrat în vigoare la 07.02.2020

………………….

INTERNE

72






http://lege5.ro/App/Document/gm3daobtg42q/regulamentul-nr-183-2020-de-stabilire-a-incetarii-activitatilor-de-pescuit-de-cod-in-zonele-1-si-2b-pentru-navele-care-arboreaza-pavilionul-mai-multor-state-membre?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3daojrgi4a/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-173-2020-privind-autorizarea-albastrului-briliant-fcf-ca-aditiv-in-hrana-pisicilor-si-a-cainilor-text-cu-relevanta-pentru-see?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3daojrgmya/regulamentul-de-punere-in-aplicare-nr-172-2020-privind-reinnoirea-autorizatiei-pentru-3-fitaza-produsa-de-aspergillus-niger-cbs-101672-ca-aditiv-in-hrana-purceilor-intarcati-a-porcilor-pentru-ingrasar?newsletter=1




http://lege5.ro/App/Document/gm3daobrgq4a/regulamentul-delegat-nr-124-2020-de-completare-a-regulamentului-ue-2019-833-al-parlamentului-european-si-al-consiliului-de-instituire-a-unor-masuri-de-conservare-si-executare-care-se-aplica-in-zona-de?newsletter=1



CONFERINȚELE PORUMBULUI APPR 2020! Agroinfo 11 februarie 2020 -

COMUNICAT. Asociația Producătorilor de Porumb și ACCPT Ialomița au plăcerea de a vă invita la Conferințele Tehnice APPR- Porumbul Românesc în 2020- Expertiză Tehnică și Provocări Economice, organizate la Slobozia, Constanța și Iași.

Locațiile sunt următoare:

13 Februarie 2020- Hotel Select, Slobozia, ora 10:00

27 Februarie 2020- Hotel Iaki, Constanța, ora 10:00

6 Martie 2020- Hotel Capitol, Iași, ora 10:00

73


Evenimentul va reuni fermieri, distribuitori, comercianți, consultanți și autorități locale care doresc să împărtășească experiențele și cunoștințele lor.În cadrul evenimentelor se vor face prezentări tehnice cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului (cu accent pe Ostrinia Nubilalis) precum și prezentări legate de experiența fermierilor din fermă și comerțul cu cereale.

Cifrele oficiale care îi vor bucura pe toți crescătorii de vaci de lapte! Angelica Lefter - 11 februarie 2020

Veste bună pentru crescătorii de vaci de lapte din România! După ce ani la rând, cantitățile de lapte colectate de pe piața locală erau indicate cu minus în față, de anul trecut situația s-a schimbat. Nu doar că s-a colectat o cantitate mai mare de lapte direct de la fermieri, dar și importurile de lapte au scăzut considerabil, cu peste 12% în raport cu anul 2018.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de statistică (INS), unităţile de procesare au colectat anul trecut o cantitate de lapte de vacă mai mare cu 1,1%, respectiv 12.556 tone, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, totalizând 1,122 milioane de tone.

74

Un deficit de lapte pe piața locală s-a înregistrat în decembrie 2019, când cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare s-a majorat faţă de luna precedentă cu 500 tone (+4,5%), totalizând 11.673 tone. Comparativ cu decembrie 2018, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a crescut cu 47 tone (+0,1%), arată Agerpres.ro.

De asemenea, producţia de produse lactate s-a majorat la lapte de consum, cu 4.492 tone (+16,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.003 tone (+6,4%), smântână de consum, cu 330 tone (+5,6%) şi brânzeturi cu 301 tone (+4,5%). Pe de altă parte, producţia de unt a scăzut uşor în intervalul analizat cu 9 tone (-0,8%).

În ceea ce priveşte importul de lapte brut, acesta a urcat în decembrie 2019 cu 1.563 tone (+15,5%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Potrivit datelor INS, în 2019, cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare a scăzut cu 15.818 tone (-12,7%) faţă de 2018, ajungând la 108.492 tone.

Unităţile de procesare au colectat anul trecut o cantitate de lapte de vacă mai mare cu 1,1%, respectiv 12.556 tone, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior, totalizând 1,122 milioane de tone, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În intervalul de referinţă, au fost înregistrate creşteri ale producţiei în cazul laptelui de consum, cu 25.123 tone (+8,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 10.273 tone (+4,8%), brânzeturi cu 2.432 tone (+2,6%), smântână de consum cu 1.227 tone (+1,8%).

Producţia totală de lapte de consum obţinută în 2019 a fost de 331.344 tone, cea de smântână de 68.114 tone, lapte acidulat – 225.487 tone, iar de brânzeturi – 96.717 tone, din care 83.047 tone reprezintă producţia obţinută din lapte de vacă.

În schimb, producţia de unt a scăzut anul trecut cu 228 tone (-2,1%), până la 10.653 tone.

Totodată, statistica oficială relevă că, în decembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesatoare a crescut cu 3.295 tone (+4,1%), la 84.644 tone.

Dintre principalele produse lactate, producţia a crescut pentru: unt, cu 163 tone (+17,4%), smântână de consum, cu 768 tone (+14,0%) şi lapte de

75

consum cu 2.531 tone (+8,8%), dar a scăzut la brânzeturi, cu 253 tone (-3,5%) şi la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 393 tone (-2,3%).

Record național! O oaie de la o fermă din Arad a fătat șase miei! agrointeligenta.ro - 11 februarie 2020

Record național la numărul de miei fătați! Perfomanța a fost înregistrată într-o fermă din vestul țării, în județul Arad, de către un crescător de ovine din rasa Romanov. Una dintre oile acestuia a fătat șase miei, toți sănătoși, plini de viață, potrivit aradon.ro.

Evenimentul petrecut la Arad este pentru proprietarul oilor o mare mândrie. Mai mult, sătenii au dat fuga în ograda să vadă minunea.

Nea Ion povestește cum i-a numărat pe miei să fie sigur că sunt șase, în timp ce vecinul, nea Traian, a venit să dea o mână de ajutor. Fiind și el, la rândul său crescător de oi din aceeași rasă, nea Traian spune că nu s-a mai întâlnit cu așa ceva, că de obicei o oaie fată trei, hai patru, maxim cinci miei dar niciodată nu a fost vorba de șase.

Mobilizarea a fost generală cu atât mai mult cu cât, pentru că mioarei ii era imposibil să hrănească atâtea guri flamande, ciobanii au decis să le dea mieilor abia nascuți lapte cu biberonul.

Rasa de oi Romanov, adusă din Rusia, este mai puțin cunoscută la noi. Sunt, se pare, mai puțin de 4.000 de capete în România. Oile din aceasta rasă sunt rezistente pe timp de iarnă, dar trebuie protejate de ploaie. Carnea, în schimb, spun ciobanii, este un deliciu. Kilogramul în viu ajunge la aproximativ 15 lei. Mai mult, un miel din această rasă ajunge la 30 de kilograme în doar două, trei luni, carnea lui fiind mai scumpă decât cea a mieilor autohtoni.

76

FĂRĂ SANCȚIUNI APIA PENTRU PIERDEREA CROTALIILOR!Agroinfo 10 februarie 2020 -

AGROINFO.RO Veste bună pentru crescătorii de animale din România! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu-i va mai sancționa cu excluderea de la plata subvențiilor din zootehnie în cazul în care un animal își pierde crotaliile. Sancțiunea nu va mai fi aplicată din 2021, odată cu implementarea noii politici agricole comune (PAC). Anunțul a fost făcut de europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte COMAGRI, Parlamentul European.

Din 2021 încolo, nu o să mai fiți penalizați dacă-și pierd oile, caprele crotaliile. Pentru că, până acum, știți bine, că era o penalizare destul de mare. Și am avut discuții cu doamnele de acolo (Bruxelles, Comisia Europeană n.r.) și am spus: doamnă, dacă dumneata îți pierzi cercelul, te bate bărbatul acasă? Nu te bate. Așa că nu o să mai fiți sancționați, le-a spus europarlamentarul Daniel Buda (PPE) crescătorilor de ovine și caprine care au participat pe 8 februarie 2020 la întâlnirea reprezentanților asociațiilor crescătorilor cu autoritățile, organizată de mai multe asociații din oierit la Sibiu.

Crotalie înseamnă marca aplicată pe ureche care permite identificarea individuală a animalelor. Lipsa unei crotalie poate exclude animalul de la plata subvențiilor APIA, sprijin cuplat zootehnic și ajutor național tranzitoriu. Potrivit informațiilor furnizate pentru AGROINFO de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), animalele sunt identificate și înregistrate pe baza crotaliilor:

Numărul de crotalii care trebuie să fie aplicat animalelor

a) Bovinele trebuie se fie identificate cu două crotalii auriculare simple, având imprimat acelaşi cod unic de identificare a animalului.b) Ovinele şi caprinele născute până la 31 decembrie 2007 trebuie să fie identificate cu o crotalie auriculară simplă.c) Ovinele şi caprinele născute în perioada 1 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2010 trebuie se fie identificate cu două crotalii auriculare simple, având imprimat acelaşi cod unic de identificare a animalului.d) Ovinele şi caprinele născute începând cu 1 ianuarie 2010 care au fost identificate iniţial cu o crotalie auriculară simplă, trebuie să fie identificate şi cu o crotalie auriculară electronică ce conţine acelaşi cod unic de identificare a animalului, este precizat în Ghidul APIA pentru solicitanții ajutoarelor naționale tranzitorii și sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea,

77


modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

AVERTISMENT pentru OIERI: TERMINAȚI CU CROTALIILE ÎN PUNGĂ! APUCAȚI-VĂ SERIOS DE AMELIORARE! Agroinfo 10 februarie 2020 AGROINFO.RO. Cu crotaliile în pungă, o practică ilegală, despre care știu și vorbesc mai toți oierii din România. Pe scurt, crotaliile unor berbeci de rasă ar fi montate unor berbeci care nu au origine pentru a le crește prețul și pentru a se obține de la APIA subvenția pentru ovine cu cel mai mare cuantum pe cap de animal, sprijinul cuplat. Europarlamentarul Daniel Buda îi avertizează pe oieri să termine cu această practică pentru că se întoarce împotriva lor.

Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European i-a avertizat pe crescătorii de ovine, prezenți sâmbătă, 8 februarie 2020, la un forum de dezbateri pe tema Planului Național Strategic 2021-2027, că trebuie să pună punct practicii "crotalii la pungă" și să se apuce serios de un proces real de ameliorare la ovine. Eurodeputatul a cerut sprijinul lui Valeriu Tabără, președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Şiseşti, prezent și el la eveniment, pentru procesul de ameliorare a raselor de ovine.

Este un lucru foarte important vizavi de zona de piață pe care trebuie să o avem în vedere pe mai departe. Și aici, mă refer la componenta de genetică, sunt chestiuni foarte importante legate de progresul genetic și că trebuie să trecem peste aceasta mentalitate: mă, nu vrem să facem altceva decât oaia Țurcană. Măi, oameni buni, unul și cu unul fac doi. Puteți să faceți numai oaia Țurcană fără nicio problemă, dar dacă nu venim cu un proces de ameliorare serios și nu cu crotalii la pungă, deci, hai să ne înțelegem, că știu și chestiile astea cu crotaliile pe la pungă și zicem că facem progres genetic.

Băi, atenție, că în timp astea se întorc împotriva noastră. Evident că se întorc împotriva noastră pentru că nu ai cum să fii performant dacă tu nu faci un proces de selecție și ameliorare serios. Domnule președinte Valeriu Tabără (preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) "Gheorghe Ionescu-Şiseşti n.r.), dragul meu prieten, trebuie să intrați în acest proces de selecție și ameliorare de la dumneavoastră și fermierii, ei trebuie să fie parte la acest proces. Că degeaba facem noi dezbatere în România și o dezbatere la nivel de Bruxelles, facem cercetare, dacă nu transferăm în teritoriu ceea ce obțineți pe partea de progres genetic. De asta e foarte important să fiți implicați și dumneavoastră în chestiunea asta.

78


Am fost cu o seamă de oameni de bine de aici la Bruxelles și prin Africa de Sud. La Bruxelles, într-o fermă de oi, ca să vedeți ce importantă este, până la urmă, calitatea oilor, într-o fermă de oi unde era ceva rasă belgiană, cert este că omul ăla făcea pe o oaie, într-un an de zile, venit de 1.500 de euro. Atenție, 1.500 de euro după o oaie! De ce? Pentru că omul ăla și-a făcut selecția cum a trebuit, omul ăla nu și-a ținut mai multe oi decât a putut să ducă el. Pentru că ajungem și la partea asta cu forța de muncă, avem o problemă mare cu forța de muncă și aici, cu ajutorul Ministerului Agriculturii, o să discutăm, că nu avem ce face, trebuie să-i aducem de afară (pe lucrătorii din ferme n.r.), din Nepal, de unde or fi, că asta e viața. Dar mă întorc la componenta de genetică, este foarte important să investiți în genetică, i-a avertizat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte Comisia AGRI, Parlamentul European, pe oierii prezenți sâmbătă, 8 februarie 2020, la Forumul organizat la Sibiu de mai multe asociații din oierit.

Eurodeputatul a promis că va dona doi berbeci aduși de la o fermă din Africa de Sud, pe care a vizitat-o anul trecut, berbeci folosiți doar pentru lână, o lână de calitate superioară care poate fi vândută la un preț mare.

Vreau să vă spun că în Africa de Sud sunt ferme unde castrează berbecii și-i țin numai pentru lână și de la un berbec fac lână cât pentru 4-5 oi pentru că acolo lâna este de o calitate superioară și o valorifică. Vreau să aducem niște oi din Africa de Sud și eu fac o donație de doi berbeci numai să putem ameliora rasele pe care le avem, pe partea asta de lână, a spus eurodeputatul.


MAI GREA LÂNA DECÂT OAIA! OAIA-MINUNE CARE DĂ 36 KG DE LÂNĂ! Agroinfo: 12 februarie 2020 - AGROINFO.RO. O echipă de control a Ministerului Agriculturii a descoperit, la o verificare făcută în fermele de ovine, oaia minune care dă nu mai puțin de 36 de kilograme de lână. Oaia-miraculoasă a apărut odată cu acordarea subvenției la lână, în cuantum de 2 lei pe kilogramul de lână comercializată. Ciobanii inventivi au găsit imediat soluția ca să facă profit de pe urma lânii mioarelor.

Anul acesta o să monitorizăm mai atent ceea ce se întâmplă. La un control făcut de colegii din minister s-a observat că această colectare s-a făcut

79


scriptic în multe situații, fără a se ridica cantitățile de lână obținute după tunsori. S-au constatat cantități de lână, raportate pe un animal, de 13 kg, 9 kg și chiar de 36 de kilograme lână pe un animal la unii fermieri.

De aceea am trecut ca modificare aici, cantitatea maximă de lână pe cap de oaie pentru care trebuie făcută dovada că a fost comercializată, 4 kilograme pe cap de oaie maxim. Și împreună cu sectorul ovin căutăm și alte soluții pentru a valorifica această lână.

În primul rând, căutăm un potențial de prelucrare, atât în industria textilă, cât și pentru industria de construcții pentru că dacă ne uităm pe balanța privind importul și exportul de lână, vom constata că deși exportăm cantități impresionante de lână neprelucrată, la niște sume foarte mici și importăm cantități mici la sume foarte mari. Practic, exportăm și aici subvenția, a declarat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Ministerul Agriculturii.

De ajutorul de minimis la lână beneficiază crescătorii de ovine înscriși în Programul de ajutor de minimis pentru lână, gestionat de direcțiile agricole, și care fac dovada cu acte, facturi sau file din carnetul de comercializare, că au vândut lâna oilor. Cuantumul ajutorului pe an este de 2 lei/kg de lână comercializată. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că subvenția la lână nu se va mai acorda decât pentru o cantitate de maxim 4 kilograme de lână recoltate de la o oaie cu scopul de a stopa fraudarea banilor. Oierii știu că odată cu apariția acestui ajutor de minimis la lână s-au ivit și intermediarii gata să cumpere doar scriptic lâna. Practic, crescătorul plătea un act cu care să facă dovada că a vândut lâna, act necesar pentru încasarea subvenției. S-a întâmplat și ca intermediarii să aibă pretenția de la oieri să le plătească transportul ca să ridice lâna pe care ei plăteau un preț derizoriu, sub un leu/kg. Pentru că nu au unde să vândă lâna oilor, mulți crescători preferă și acum să o ardă sau să o îngroape. Mulți dintre oieri și-au făcut calculele și-au văzut că ies pe minus dacă vând lâna intermediarilor. Cu excepția celor descoperiți de echipa de control a MADR că au creat oaia pe care atârnă o lână grea de 36 de kilograme.

Șeful de la Agricultură a anunțat că în Planul Național Strategic (PNS) 2021-2027, noua Politică Agricolă Comună (PAC), crescătorii români de ovine vor beneficia de un ajutor pentru construirea unor centre de colectare a lânii, unde lâna să fie spălată.

Noi am discutat cu crescătorii, cu asociațiile crescătorilor interesate să acceseze programe pentru centre de spălare lână pentru că, repet, aceste centre de spălare, aceste facilități nu trebuie să le facă statul. Statul trebuie să-i ajute ca ei să-și facă. În noul PNS vom prinde și aceste ajutoare. Suntem

80

în discuții cu cei de la Ministerul Mediului pentru că sunt foarte dure cerințele de mediu, se utilizează foarte multă apă, a spus Oros.

EXPORT DE OVINE VII ÎN QATAR CU AVIONUL!Agroinfo : 12 februarie 2020 -

OFICIAL. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, l-a primit astăzi, 12 februarie 2020, la sediul MADR pe E.S. Abdulla Nasser A. Alhemaidi, ambasador al Statului Qatar la București. Cei doi oficiali au discutat despre exportul de ovine vii în Qatar, iar ministrul Oros a propus înlocuirea cu exportul de carcasă. Trecerea treptată de la comerțul cu animale vii la cel cu carne în carcasă. Ambasadorul Qatar a venit cu propunerea transportului aerian al animalelor vii.

Principale subiectele de discuție au vizat dezvoltarea relațiilor de cooperare bilaterală și intensificarea schimburilor comerciale. Ambasadorul Statului Qatar a precizat că agricultura reprezintă unul din domeniile importante de colaborare bilaterală dintre cele două țări, existând interes atât pentru cerealele din România, precum și pentru importul de ovine din țara noastră. Domnia sa și-a exprimat intenția de a regăsi mai multe produse agroalimentare românești pe piața din Qatar, menționând că apreciază calitatea acestora, referindu-se în special la ulei, faină și porumbul din România.

În cadrul discuțiilor, ministrul Adrian Oros a evidențiat tradiția îndelungată a relațiilor de cooperare comercială între România și statul Qatar, în special în domeniul exportului de cereale și animale vii, amintind Memorandumul de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Municipalității și Mediului din Statul Qatar, semnat în noiembrie 2018.

Ministrul a declarat că există un interes major din partea crescătorilor de ovine din România de a stabili parteneriate durabile pentru exportul de

81


ovine. În acest sens, ministrul a transmis ambasadorului propunerea de a încuraja și de a sprijini oamenii de afaceri din Qatar în vederea stabilirii de contacte directe cu asociații ale crescătorilor de ovine din România în scopul dezvoltării unor parteneriate viabile cu beneficii reciproce.

De asemenea, ministrul Adrian Oros a exprimat rugămintea ca statul Qatar să accepte înlocuirea exporturilor de animale vii cu cele de carcasă refigerată/congelată, pe perioada verii, în special când este caniculă, conform recomandărilor europene. Ministrul a mai afirmat că trecerea treptată de la comerțul cu animale vii la comerțul cu carne în carcasă se va reflecta în final în calitatea cărnii și va proteja animalele de toate efectele negative ale transportului în condiții de vreme caniculară. Aceasta propunere a fost agreată de partea qatareză, Ambasadorul prezentând și o variantă alternativă, respectiv cea a transportului pe cale aeriană, pentru animalele vii.

La finalul întâlnirii, E.S. Abdulla Nasser A. Alhemaidi a reînnoit invitația, acceptată de partea română, de a participa la Târgul internațional de agricultură din luna martie, AGRITEQ 2020, care se va desfășura la Doha, în perioada 17-20 martie 2020. Ministrul Adrian Oros a subliniat că aceasta va fi o ocazie pentru a pune în legătură reprezentanții marilor asociații de crescători de animale cu oameni de afaceri din Qatar, pentru a face pași concreți în colaborarea dintre cele două state.

La întâlnire au participat secretarul de stat Aurel Simion, precum și directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ale MADR.

România, locul 7 în UE la producția de leguminoase Angelica Lefter - 10 februarie

Ziua Mondială a Leguminoaselor, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU), este marcată astăzi, luni – 10 februarie.

82

România este al șaptelea mare producător de leguminoase din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat, cu toate că producția variază semnificativ de la un an la altul, potrivit Agerpres.ro.

În anul 2016, producţia de leguminoase a României a fost de aproximativ 99.000 de tone, în 2017 s-a triplat până la 301.000 de tone, iar în 2018 a scăzut la 191.000 de tone. Nu la fel au stat lucrurile în 2019, când se observă o revenire, o creștere de până la 265.000 de tone.

Statele din Uniunea Europeană (UE) au avut o producție totală de leguminoase (mazăre, fasole, lupin, năut şi linte) de 4,11 milioane tone în 2018. Suprafaţa totală alocată acestor culturi a fost de 2,17 milioane hectare, adică o suprafaţă puţin mai mică decât cea a insulei Sardinia, arată datele publicate de Eurostat.

Statele membre UE cu cea mai mare producţie de leguminoase în 2018 au fost Franţa (840.000 de tone), Spania (690.000 de tone), Polonia (460.000 de tone), Germania (400.000 de tone) şi Lituania (380.000 de tone). Aceste cinci ţări, au fost responsabile pentru 67% din producţia totală de leguminoase a UE în 2018.

Pe locul 6 la producția de leguminoase s-a clasat Italia cu o producţie de 219.000 de tone în 2018, iar România cu o producţie de 191.000 de tone ocupă locul 7, urmată de Grecia, cu 181.000 de tone, şi Bulgaria 122.000 de tone.

INS: Sacrificările de animale şi producţia de carne în luna decembrie anul 2019 meatmilk miercuri, 12 februarie, 2020

În luna decembrie 2019 faţă de luna decembrie 2018, numărul sacrificărilor şi greutatea în carcasă au crescut la porcine şi la păsări, iar la bovine şi la ovine şi caprine au scăzut.

În anul 2019 comparativ cu anul 2018, numărul sacrificărilor a crescutla porcine, la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine a scăzut;greutatea în carcasă a crescut la toate speciile de animale şi păsări.

83

Detalii, in graficele de mai jos:

84

WOPA și Agricola continuă colaborarea pe zona de comunicaremeatmilkluni, 10 februarie, 2020

WOPA şi AGRICOLA îşi continuă povestea colaborării de peste 7 ani şi dezvoltă o nouă platformă de comunicare a brandului “Cine mănâncă împreună, rămâne împreună”.

Insight-ul de la care am plecat a fost că românii nu prea mai mănâncă împreună. E o şansă foarte mare ca şi tu, cel care citeşti acest articol, să ai ceva de mâncare în faţa ta acum, pe tastaturăsau în mâna în care nu ţii telefonul. De aceea am considerat că un brand cu valori puternice şi cu produse de calitate cum este AGRICOLA are datoria să convingă oamenii să se adune din nou în jurul mesei şi să clădească relaţii de durată. Sau să discute despre meci. Orice ajută. Aşa că am decis să arătăm numărul de mese pe care le-am avut împreună. Ca prieteni, ca familie sau ca iubiți, acele mese au construit relațiile pe care le avem acum. Campania de imagine începută în TV prin cele 2 spoturi video care pun accent pe emoția umană şi arată cum mesele alături de familie sau prieteni ne-au ţinut împreună de-a lungul anilor, este susţinută de o comunicare tactică în digital printr-o serie de video content specific, cu focus pe beneficiile produselor AGRICOLA. Pentru că mâncarea este liantul social, este punctul comun pe care noi toţi, ca oameni, îl avem. Iar asta nu este doar o simplă poveste, ci un demers pe care brandul îl va continuă printr-o campanie digitală de amploare, dar despre asta în alt comunicat. Conceptul campaniei se propagă în paralel publicurilor AGRICOLA printr-o activare de PR în colaborare cu unii dintre cei mai importanți influenceri din zona de cooking precum Cristina Mazilu, Laura Laurențiu și Ciprian Muntele dar și din zona influencerilor, alături de Andreea Remețan. Scopul

85

https://youtu.be/eegeMp16ASU

acestei activări de brand este de a atrage atenția asupra importanței meselor în familie, atât la nivel alimentar, dar și din punct de vedere emoțional. “Cine mă cunoaşte ştie despre relaţia mea de dragoste cu mâncarea. Cine nu mă cunoaşte află acum. Așa că nu vine ca nicio surpriză faptul că a fost o plăcere să lucrez pe campania AGRICOLA, unde am avut ocazia să arătăm cum mâncarea delicioasă poate dărâma barierele moderne ale Netflix & Chill-ului, always-on-ului pe media socială şi a mâncatului peste tastatură. Surpriza însă a fost că mi-a dat oportunitatea să fac ceva nou după aproape 16 ani de advertising. Să scot o campanie care să funcţioneze bine pentru target all”,spune Dragoș Ometiță, Creative Director la WOPA în timp ce devorează un nugget foarte crocant. “Noua platformă de comunicare “Cine mănâncă împreună, rămâne împreună” este rezultatul ultimilor 2 ani de transformări prin care a trecut brandul AGRICOLA. Ne-am asumat rolul de a aduna oamenii în jurul meselor, de a-i încuraja să îşi construiască amintiri puternice şi de a-i susţine în a redescoperi plăcerea împărtăşirii cu cei dragi a momentelor simple şi savuroase. Şi ne păstrăm promisiunea de a pune pe mesele românilor de pretutindeni produse savuroase, fie că vorbim despre carnea de pasăre, mezeluri, produse pre-gătite sau ouă.” declară Daniel Bitere, Director de Marketing Grup AGRICOLA. Din partea AGRICOLA: Daniel Bitere – Director Marketing, Cristi Călin – PR ManagerRaluca Simion – Category Manager, Codrin Iuganu – Category ManagerLaura Munteanu – Category Manager,

Din partea WOPA: Dragoş Ometiţă – Creative Director, Daniel Hărmănescu – Senior Copywriter, Adrian Dărăbăneanu – Senior Art Director, Corina Băcanu – Senior Copywriter, Ileana Șerban-Pârâu – Head of StrategyMihaela Giurcă – Client Service Director, Oana Dănilă – Account DirectorMihaela Lungu – Senior Account Manager, Ana Stan – Account Manager Casă de producție – Avanpost, Regizor – Tom Wilson, agricola bacau, WoPA

86

http://www.meat-milk.ro/noutati/wopa/

http://www.meat-milk.ro/noutati/agricola-bacau/

http://www.meat-milk.ro/noutati/agricola-bacau/

INDUSTRIE ALIMENTARA

Grupul danez Givesco preia controlul producătorului de panificaţie Sam Mills din Satu Mare. Tranzacţia este pe masa Consiliului Concurenţei. Unul dintre vânzători este Ioan Arcadie Bercean, care a fost revocat din funcţia de administrator din toate companiile din grupul Sam Mills Mădălina Panaete 12.02.2020,

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care grupul danez Givesco preia controlul Sam Mills Business Investment Holding, unul dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară.

Tranzacţia vine în contextul în care în 2018 Givesco, un grup cu afaceri în sectorul de panificaţie, textile şi componente auto, a preluat 50% din părţile sociale Sam Mills Business Investment Holding din Satu Mare.

Povești cu vinuri românești 2020. Calendarul concursului de vinuri BASF pentru viticultorii mici și mijlocii Ramona Dascălu31 decembrie 2019

Cel mai respectat concurs de vinuri, adresat viticultorilor mici și mijlocii, revine în 2020 cu cea de-a V-a ediție. Concursul ”Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF în parteneriat cu Asociația

87

https://supervinuri.agrointel.ro/author/ramona/

https://www.zf.ro/autor/madalina-panaete

Degustătorilor Autorizați din România aduce din nou în prim-plan cele mai rafinate vinuri românești create de producătorii cu exploatații de viță de vie sub 100 de hectare.

Competiția va avea trei faze regionale, urmate de marea finală națională de pe 6 mai. La fel ca în anii trecuți, organizatorii pun la bătaie premii atractive, de mii de euro, pentru dezvoltarea afacerilor viticole. La concurs poate participa orice viticultor, amator sau profesionist, cu condiția să exploateze o suprafață mai mică de 100 de hectare de viță de vie.

Programul etapelor regionale ”Povești cu vinuri românești”:

19 februarie – Domeniile Panciu – Țifești (pentru viticultorii din Moldova) 26 februarie – Hotel Pietroasa – Buzău (pentru viticultorii din Muntenia și

Oltenia) 4 martie – Hotel Plaza – Târgu Mureș (pentru viticultorii din Transilvania

și Banat)Înscrierile încep în luna ianuarie. Nu se percepe taxă de participare la concursul ”Povești cu vinuri românești”. Viticultorii care vor să participe la acest concurs trebuie doar să trimită minim 3 sticle pentru fiecare vin înscris, pe adresa locației evenimentului aferent regiunii de care aparține exploatația sa, respectând termenul limită de înscriere. Alături de probele de vine trebuie trimisă și fișa de participare, completată cu datele despre vinurile înscrise și exploatația de viță de vie.

Pentru mai multe detalii despre concurs, regulament și modalitatea de înscriere, te rugăm să intri pe site-ul BASF Agricultural Solutions România, secțiunea Concurs vinuri. Vei găsi o mulțime de informații utile despre formatul concursului, câștigătorii, edițiile anterioare, interviuri cu membrii juriului și marii finaliști, dar și sfaturi utile despre cum poți avea grijă cel mai bine de vița de vie. În plus, secțiunea este actualizată în permanență cu informații proaspete despre ediția 2020 a concursului ”Povești cu vinuri românești”.

Fiecare probă de vin înscrisă în concurs este secretizată și evaluată de o comisie specializată, formată din experți ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Modul de evaluare și punctaj sunt stabilite conform normelor Sistemului Internațional de Punctaj, impus de OIV: examinare

88

https://www.agro.basf.ro/ro/concurs-vinuri/

vizuală, gustativă și calitate generală. În cadrul fiecărei etape regionale vor fi selectate vinurile finaliste din categoriile alb, roze și roșu. Acestea vor fi apoi jurizate din nou, în cadrul marii finale naționale, urmând a fi stabilit câte un vin câștigător pentru fiecare categorie.

Producătorii sau importatorii interesați să intre în concursul vinurilor ”la cutie” s-au putut înscrie în competiție până la data de 31 ianuarie, iar data limită pentru primirea probelor pentru ediția de anul acesta a fost 7 februarie 2020.

Producătorul de suplimente alimentare Dacia Plant, deţinut de Călin Ianţa şi Radu Ionescu, estimează o creştere de 10% în 2020 şi deschide un nou depozit. Compania ar putea ajunge la afaceri de 40 mil. lei, conform calculelor ZF Georgiana Mihalache 12.02.2020,

Claudia Burghelea, director de marketing al Dacia Plant: Trăim în era digitală şi începem să simţim inclusiv la nivel global prin creştere demografică şi creştere fragmentată a pieţelor de consum

Dacia Plant a raportat afaceri mai mari cu 10% în 2019, ceea ce a dus businessul la peste 35 mil. lei, din calculele ZF făcute pe baza datelor oferite de companie.

După ce anul trecut a investit 1 mil. euro într-o nouă secţie de siropuri şi tincturi, dar şi un nou sediu de birouri, planurile de investiţie pentru anul acesta urmăresc deschiderea unui depozit.

„În 2020 vom continua investiţiile într-un nou depozit de produse finite de 1.300 mp şi digitalizarea acestuia. Spaţiul ne permite integrarea unui nou sistem automat de scanare şi facturare, ceea ce va creşte productivitatea şi va elimina semnificativ greşeala umană“, a spus Claudia Burghelea, director de marketing al Dacia Plant.

Antreprenori locali. Fares din Orăştie, producător de ceaiuri, şi-a bugetat pentru 2020 profit de 11 mil. lei, la afaceri de 92 mil. lei. Compania a ajuns la 375 de angajaţi, în condiţiile în care anul trecut au fost recrutaţi 88 de oameni Laurentiu Cotu 11.02.2020,

89

https://www.zf.ro/autor/laurentiu-cotu

https://www.zf.ro/autor/georgiana-mihalache

Laboratoarele Fares Bio Vital, o afacere deţinută de antreprenori români, estimează pentru 2020 un profit net de 11 mil. lei (2,3 mil. euro) şi o cifră de afaceri de 92 mil. lei (19,3 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de anul trecut, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor furnizate de companie.

Producătorul de ceaiuri din Orăştie a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 81,9 mil. lei (17,2 mil. euro), în creştere cu 12% faţă de anul anterior.

„În estimările făcute am ţinut cont de stabilitatea pieţei interne de suplimente alimentare, diversificarea portofoliului de produse, extinderea pe piaţa externă şi de notorietatea brandului Fares pe piaţa românească. Printre pro-iectele finalizate anul trecut se află cel de creştere a eficienţei terapeutice a siropurilor medicinale, prin modificarea reţetei de fabricaţie şi a tehnologiei“, a declarat pentru ZF Transilvania Nicoleta Dărămuş, directorul economic al companiei Laboratoarele Fares Bio Vital.

Afacerile grupului Agricola au crescut cu 8% în 2019, până la 768 mil. lei (162 mil. euro). „Pentru 2020 ne propunem o creştere de 5% la nivelul Grupului” Cristina Bellu 11.02.2020, 12:39 235

Grigore Horoi, preşedintele Agricola

Grupul Agricola, unul dintre cei mai mari producători de carne de pe plan local, a raportat afaceri de 768 mil. lei (cca.162 mil. euro) în 2019, echivalentul unui avans de 8% faţă de anul precedent şi estimează pentru anul în curs o majorare de doar 5% a businessului în contextul

90

https://www.zf.ro/autor/cristina-bellu

creşterii preţurilor la materiile prime, dar şi a investiţiei de 17 mil. euro în abatorul din Bacău, proces care va genera oprirea activităţii curente în anumite perioade.

„Pentru 2020 ne propunem o creştere de 5% la nivelul Grupului, contextul fiind în continuare dificil din punct de vedere al achiziţiilor cu preţ în creştere a cărnurilor de calitate necesare realizării specialităţilor noastre crud-uscate şi în condiţiile în care criza legată de pesta porcină africană (PPA) nu a generat – aşa cum se aşteptau mulţi, creşteri semnificative ale consumului de carne de pasăre. Însă cel mai important, anul acesta vom realiza o investiţie de aproape 17 milioane euro în creşterea cu 70% a capacităţii noastre de abatorizare, proces care va genera câteva perioade de oprire a activităţii curente”, explică Grigore Horoi, preşedintele Agricola.

Anul trecut, vânzările de carne de pasăre ale companiei au totalizat în volum 48.398 tone, cu 7% mai mult faţă de anul precedent, iar cifra de afaceri înregistrată de Agricola Internaţional SA Bacău, cea mai importantă companie a grupului Agricola, în care sunt integrate lanţul de producţie al cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a fost de aproximativ 501 mil. lei, plus 8% creştere, în condiţiile unei creşteri în totalul vânzărilor puilor cu creştere lentă. „Este rezultatul unei execuţii îmbunătăţite în operaţional, cu creşteri în vânzarea produselor diferenţiatoare - Puiul Fericit şi Cocoşel de Pădure, şi a produselor cu valoare adăugată mai mare, care au condus la o apreciere a preţului mediu la produsele noastre”, adaugă Grigore Horoi.

Grupul Agricola din Bacău, controlat de Grigore Horoi, are un plus 7% la vânzările de carne de pasăre şi de mezeluri pe fondul creşterii consumului din România Florentina Niţu 12.02.2020, 00:05 226

Grigore Horoi, preşedintele Agricola

♦ Grupul a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 768 mil. lei (162 mil. euro), în creştere cu 8% faţă de 2018 ♦ Consumul de carne de porc

91


a fost de 72,5 kg per capita în 2018, iar cel de carne de pasăre a fost de 57,1 kg.

Grupul Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui şi de salamuri crud-uscate din România, a înregistrat o creştere de 7% a vânzărilor de carne de pasăre şi de mezeluri în 2019. Totodată, afacerile la nivel de grup au fost de 768 mil. lei (162 mil. euro), în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

„Este rezultatul unei execuţii îmbunătăţite în operaţional, cu creşteri în vânzarea produselor diferenţiatoare - Puiul Fericit şi Cocoşel de Pădure - şi a produselor cu valoare adăugată mai mare. Aş menţiona că la sfârşitul anului trecut am finalizat un proces amplu de repoziţionare a brandului“, a declarat Grigore Horoi, preşedintele Agricola.

Gigantul american Mondelez, care deţine în România ciocolata Poiana, este anchetat de autorităţile UE pentru presupuse practici anti-competitive Catalina Apostoiu 12.02.2020,

Grupul american din sectorul bunurilor de consum Mondelez International, care deţine în România ciocolata Poiana, este anchetat pentru presupuse practici anti-competitive, ancheta acoperind mai multe state membre UE, a confirmat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Euractiv.

Durata anchetelor va depinde de mai mulţi factori, printre care complexitatea fiecărui caz şi măsura în care companiile implicate cooperează cu Comisia.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Calibra din judeţul Hunedoara, companie ce distribuie alimente congelate, investeşte 6 milioane de euro într-o unitate de procesare a cărnii de porc. Calibra M&D Impex a fost înfiinţată în 1995 de antreprenorul Nicolae Miclea (50 ani), iar în 2018 a înregistrat o cifră de afaceri de 45,7 mil. lei Florentina Niţu 11.02.2020,

Calibra M&D Impex, companie ce activează pe piaţa românească de depozitare, lo-

92


https://www.zf.ro/autor/catalina-apostoiu

gistică şi distribuţie pentru alimentele congelate şi refrigerate, cu precădere din carne, situată în localitatea Bretea Streiului din judeţul Hunedoara, investeşte 6 mil. euro într-un spaţiu de procesare a cărnii de porc.

„Valoarea eligibilă a proiectului este de 6 milioane de euro fără TVA, 50% din fonduri sunt de la AFIR, fonduri europene, şi 50% sunt fonduri proprii. Este o unitate de abatorizare şi procesare şi va avea o capacitate de 120 de capete de porci/oră“, potrivit reprezentanţilor companiei Calibra M&D Impex. Calibra M&D Impex a fost înfiinţată în 1995 de antreprenorul Nicolae Miclea (50 ani), iar în 2018 a înregistrat o cifră de afaceri de 45,7 milioane de lei, în creştere cu 9% faţă de anul precedent.

Grafic ZF: Evoluţia numărului de magazine din comeţul modern (1996-2020)

DIVERSE

Președinte de cooperativă, trimis în judecată după ce a încasat ilegal subvenția pe pășune! agrointeligenta.ro - 11 februarie 2020

Președinte de Cooperativă trimis în judecată după ce a folosit acte false mai mulți ani la rând pentru a obține subvenția pe pășune.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unei

93

persoane fizice, la data faptelor președinte Cooperativa Agricolă “Zomina Ferm”, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

Cooperativa Agricolă „ZOMINA FERM”, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată,

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În perioada 2010 – 2019, inculpatul, în calitate de președinte al Cooperativei Agricole “Zomina Ferm” a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false (centralizatoare de împuternicire pentru depunerea cererii unice de plată, formularul III.1, etc.), pentru obținerea în mod nelegal de subvenții pe suprafață pentru terenurile cu destinația pășune situate pe raza orașului Săveni, județul Botoșani.

Prin aceste demersuri, inculpatul ar fi obținut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 1.660.501 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză.

În cauză, s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii asupra unor bunuri mobile, imobile și asupra unei sume de bani, ce aparțin celor doi inculpați.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Botoșani cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

GLOBAL

ONU Cere Fonduri Împotriva Invaziei De Lăcuste De Redactia Financiarul Data feb. 11, 2020

ONU a cerut să se urgenteze deblocarea unor fonduri pentru a frâna invazia de lăcuste, în Africa de Est, insecte care se deplasează în roiuri „de mărimea Manhattanului” şi care sunt capabile să mănânce într-o singură zi cât consumă întreaga populaţie a Kenyei, informează EFE.

„În lipsa unei reacţii rapide, vom avea o problemă enormă în acest an”, a declarat secretarul general adjunct al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru probleme umanitare, Mark Lowcock, într-o conferinţă de presă.

94

https://financiarul.ro/author/redactie/

https://financiarul.ro/author/redactie/

Lowcock, însoţit de experţi de la Organizaţia ONU pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO), s-a întâlnit luni cu reprezentanţi guvernamentali în New York pentru a încerca să-i convingă să deblocheze de urgenţă fonduri pentru combaterea acestei invazii.

76 de milioane de dolari, a solicitat ONU la începutul anului, din care a primit, până acum ceva mai mult de 20 de milioane de dolari, peste jumătate din sumă provenind din fonduri proprii.

„Acum este momentul să acţionăm”, a insistat şi Dominique Burgeon, director pentru situaţii de urgenţă al FAO.

În Etiopia, Kenya şi Somalia, cele mai afectate ţări, trăiesc 13 milioane de oameni în situaţie de nesiguranţă alimentară şi, dintre ele, 10 milioane locuiesc în zone afectate direct de invazia de lăcuste, care riscă să distrugă culturile.

Lăcustele au sosit în estul Africii din deşertul din Peninsula Arabică, unde trecerea mai multor cicloane tropicale, în ultimii ani, a creat condiţii propice reproducerii lăcustelor. Noi furtuni în ţările africane au complicat şi mai mult situaţia, fără precedent în ultimii 25 de ani, potrivit ONU.

Un expert în invazii de lăcuste al FAO, Keith Cressman, a explicat că acestea se deplasează în roiuri uriaşe, formate din sute de milioane de insecte, şi că, dacă nu se acţionează acum, s-ar putea extinde în alte zone, inclusiv în nordul Africii şi sud-vestul Asiei.

„Imaginaţi-vă un roi care acoperă întregul Manhattan, de la sud la nord. Iar acesta este doar un roi de mărime medie, nu unul foarte mare”, a avertizat el

Într-o singură zi, un roi de acest fel poate consumă tot atâta hrană cât întreaga populaţie a Kenyei, ţară cu 53 de milioane de locuitori. Potenţialul de distrugere este uriaş, iar consecinţele sunt incalculabile dacă nu se acţionează acum pentru eliminarea lăcustelor, a mai avertizat acesta.

95

UNIUNEA EUROPEANA

Desertification and agriculture 10-02-2020Desertification is a land degradation process that occurs in drylands. It affects the land's capacity to supply ecosystem services, such as producing food or hosting biodiversity, to mention the most well known ones. Its drivers are related to both human activity and the climate, and depend on the specific context. More than 1 billion people in some 100 countries face some level of risk related to the effects of desertification. Climate change can further increase the risk of desertification for those regions of the world that may change into drylands for climatic reasons. Desertification is reversible, but that requires proper indicators to send out alerts about the potential risk of desertification while there is still time and scope for remedial action. However, issues related to the availability and comparability of data across various regions of the world pose big challenges when it comes to measuring and monitoring desertification processes. The United Nations Convention to Combat Desertification and the UN sustainable development goals provide a global framework for assessing desertification. The 2018 World Atlas of Desertification introduced the concept of 'convergence of evidence' to identify areas where multiple pressures cause land change processes relevant to land degradation, of which desertification is a striking example. Desertification involves many environmental and socio-economic aspects. It has many causes and triggers many consequences. A major cause is unsustainable agriculture, a major consequence is the threat to food production. To fully comprehend this two-way relationship requires to understand how agriculture affects land quality, what risks land degradation poses for agricultural production and to what extent a change in agricultural practices can reverse the trend. Cropland expansion and intensification of agriculture are among the drivers of land degradation processes that can lead to desertification. Yet, agriculture itself can provide solutions to land degradation. Almost half of the EU Member States have declared that part of their territory is affected by desertification, yet there is no EU-level strategy to tackle this problem. EU agricultural policy can have an impact on the elements and drivers of desertification, for example, by promoting sustainable agriculture in the awareness that protecting farmland productivity is of interest to the public and farmers alike.

96

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală AGRI(2020)0217_1

PROIECT DE ORDINE DE ZI

Reuniune

Luni, 17 februarie 2020, 15.00 - 18.30

Marți, 18 februarie 2020, 9.00 - 12.30 și 14.30 - 18.30

Bruxelles

Sala: Paul-Henri Spaak (1A002)

17 februarie 2020, 15.00 - 18.30

În prezența Consiliului și a Comisiei

1. Adoptarea ordinii de zi

2. Comunicări ale președinției

3. Prezentarea avizelor științifice privind sănătatea și bunăstarea iepurilor, emise de EFSA la cererea Parlamentului

4. Prezentare de către un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) a rezultatelor unui studiu privind organizațiile de producători

5. Prezentare de către Comisia Europeană (DG AGRI) a Actului delegat al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la gestionarea contingentelor tarifare de import și de export care fac obiectul licențelor și de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește constituirea garanțiilor în cadrul gestionării contingentelor tarifare

6. Schimb de opinii privind situația importurilor de orez Japonica în UE

97

* * *

18 februarie 2020, 9.00 - 11.30

*** Votare electronică ***

7. Regulamentul delegat al Comisiei de derogare de la Regulamentul delegat (UE) 2016/1149 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol

AGRI/9/02455 2020/2543(DEA) C(2020)00423 Comisie competentă: AGRI

Adoptarea propunerii de rezoluțieExprimare a lipsei de obiecțiuni în conformitate cu articolul 111 alineatul(6): vot privind propunerea de exprimare timpurie a lipsei de obiecțiuni

*** Sfârșitul votării electronice ***

8. Schimb de opinii cu Bernhard Url, directorul executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)

9. Prevederi tranzitorii pentru sprijinul din partea Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și a Fondului european de garantare agricolă (FEGA) în anul 2021

AGRI/9/01803***I 2019/0254(COD) COM(2019)0581 – C9-0162/2019 Raportoare: Elsi Katainen (Renew) PR – PE646.753v01-

00Comisie competentă: AGRI Avize: DEVE –Decizie: fără aviz BUDG

–Johan Van Overtveldt (ECR) AL – PE644.725v03-

00 CONT –Decizie: fără aviz ENVI – Decizie: fără aviz

98

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/BUDG-AL-644725_RO.html

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/BUDG-AL-644725_RO.html

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PR-646753_RO.html

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PR-646753_RO.html

http://eur-lex.europa.eu/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber&lg=RO&type_doc=COMfinal&an_doc=2019&nu_doc=0581

http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=fr&reference=2019/0254(COD)

http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=fr&reference=2020/2543(DEA)

REGI – Herbert Dorfmann (PPE) PA – PE646.963v01-00

Examinarea proiectului de raport Termen de depunere a amendamentelor: 25 februarie 2020,

13.00* * *

18 februarie 2020, 11.30 - 12.30 (cu ușile închise)

10. Reuniune a coordonatorilor

* * *

18 februarie 2020, 14.30 - 16.30

11. Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) legat de Acordul privind indicațiile geografice UE-China, încheiat recent

12. Schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) privind Acordul SUA-China încheiat recent și impactul acestuia asupra agriculturii

13. Norme și principii generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie

AGRI/9/00240***I 2017/0035(COD) COM(2017)0085 – C8-0034/2017 Raportor pentru aviz: Bronis Ropė (Verts/ALE) PA – PE647.138v01-

00Comisie competentă: JURI – József Szájer (PPE)

Examinarea proiectului de aviz Termen de depunere a amendamentelor: 21 februarie 2020,

13.00* * *

18 februarie 2020, 16.30 - 18.30

14. Audiere publică privind „Sprijinul UE pentru inovare în agricultură”(a se vedea programul separat)

99

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PA-647138_RO.html

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/AGRI-PA-647138_RO.html

http://eur-lex.europa.eu/smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber&lg=RO&type_doc=COMfinal&an_doc=2017&nu_doc=0085

http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=fr&reference=2017/0035(COD)

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/REGI-PA-646963_RO.html

http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/REGI-PA-646963_RO.html

15. Aprobarea recomandărilor formulate de coordonatorii Comisiei AGRI

16. Chestiuni diverse

17. Reuniuni următoare

18 martie 2020, 9.00 - 12.30 și 14.30 - 18.30 (Bruxelles) 19 martie 2020, 9.00 - 12.30 (Bruxelles) 15 aprilie 2020, 9.00 - 12.30 și 14.30 - 18.30 (Bruxelles) 27 aprilie 2020, 15.00 - 18.30 (Bruxelles) 28 aprilie 2020, 9.00 - 12.30 și 14.30 - 18.30 (Bruxelles)

* * *

Latest news

Next AGRI meetings - 2020 -

11-02-2020 - 11:42

17 February 2020, 15.00 - 18.3018 February 2020, 9.00 - 12.30 (in camera 11.30-12.30) and 14.30 - 18.30European Parliament, room Paul-Henri Spaak (1A002), Brussels

18 March 2020, 9.00 - 12.30 and 14.30 - 18.30 (Brussels)19 March 2020, 9.00 - 12.30 (Brussels)

HighlightsEuropean Food Safety Authority: exchange of views with Dr Bernhard Url 12-02-2020 - 10:12

On 18 February, the Executive Director of the European Food Safety Authority (EFSA), Dr Bernhard Url, will attend the AGRI meeting to update Members on topical EFSA activities and exchange views with them in a Q/A session after his presentation

100

https://www.europarl.europa.eu/resources/library/images/20200211PHT72312/20200211PHT72312_width_600.jpg?epbox

EU support for innovation in agriculture: public hearing 12-02-2020 -

The public hearing taking place on 18 February will focus on EU support for Innovation in Agriculture: first, within the Common Agriculture Policy and the AGRI-EIP and second, in the EU Framework programme for Research and Innovation (Horizon Europe) and the future Mission “Soil health Food”.

Further information Draft Programme Information package on Innovation in Agriculture

New Delivery Model: exchange of views with Paying Agencies 24-01-2020 - 10:39

In the context of the current work on the Common Agricultural Policy beyond 2020, the Committee on Agriculture and Rural Development held an exchange of views with representatives of four national Paying Agencies on the impact of the New Delivery Model and the related challenges on 23 January.

Further information AVEPA - Presentation AVEPA - Speech IFAP - Presentation ARIMR - Presentation

Commissioner Wojciechowski’s commitments: exchange of views 23-01-2020 - 11:47

The Commissioner for Agriculture and Rural Development, Janusz Wojciechowski, attended his first meeting of the Committee on Agriculture and Rural Development on 23 January since his

101

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/195344/16_Tomasz_Nowakowski_ARIMR_en_original.pdf

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/195343/16_Pedro_Raposo_Ribeiro_IFAP_en_original.pdf

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/195342/16_FABRIZIO_STELLA_it_original.pdf

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/195341/16_AVEPA_Fabrizio_Stella_en_original.pdf

https://research4committees.blog/2019/11/28/information-package-on-the-post-2020-cap-reform/

http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/196200/Final%20programme_public%20hearing_Innovation_6.02.2020.pdf



election. Members used this opportunity to ask the Commissioner about various commitments made during the hearing as commissioner designate.

Croatian Presidency: exchange of views with Marija Vučković, Minister of Agriculture 23-01-2020 - 11:46

Ms Marija Vučković, Minister of Agriculture, attended the AGRI committee on 22 January to deliver a presentation on the priorities of the Croatian Presidency of the Council of the European Union in the field of agriculture.

Europarlamentar român: Fake news despre taxarea cărnii. Nu există astfel de discuții la Bruxelles!Ramona Dascălu11 februarie 2020Europarlamentarul român Carmen Avram a scris astăzi, marți – 11 februarie, pe pagina sa de Facebook că nu se pune problema implementării unei taxe pe carne, la acest moment, în Uniunea Europeană.

”Fake news despre taxarea cărnii: în acest moment, nimeni, nici în comisiile de specialitate, nici în plenul Parlamentului European NU a abordat subiectul taxării cărnii, pentru a descuraja consumul şi, prin urmare, a reduce efectul schimbărilor de climă. Pe lângă faptul că sunt membru în Comisia AGRI, m-am şi interesat despre acest subiect care circulă în presa din România: e fals. Dacă va apărea vreodată, veți afla de la mine”, a scris europarlamentarul PSD.

Reacția europarlementarului român vine după ce zilele trecute a apărut în presa din România informații potrivit cărora mai multe asociații olandeze au depus în Parlamentul European un raport care prezintă avantajele economice și de mediu ale unei taxe pe carne. Asociațiile sunt grupate sub titulatura True Animal Protein Price Coalition (TAPPC), iar principalul lor argument în favoarea taxării cărnii la nivelul UE este protecția mediului, scrie evz.ro. , care citează presa franceză.TAPPC ar propune ca, începând cu 2021, să fie instituită o taxă de 10 eurocenți pe 100 de grame, indiferent de carne. Apoi, taxa ar urma să se diferențieze în funcție de impactul tipului de carne asupra mediului: 47 de eurocenți pe 100 grame de carne de vită, 36 de eurocenți pe 100 de grame de carne de porc și 17 eurocenți pe 100 de grame de carne de pui. Potrivit asociației, scopul este ca, până în 2030, costurile de mediu ale cărnii să se regăsească în prețul acesteia, cu ajutorul taxelor.

102

https://evz.ro/fericirea-de-a-trai-in-ue-se-pregateste-taxa-pe-carne.html?fbclid=IwAR2Oat3iQ-TL8m8ApX3-1T3VTKwApR5MFgwkZ7IW-wG6q2mWtfKtKLe5QOA

https://food-retail.agrointel.ro/author/ramona/

https://www.europarl.europa.eu/resources/library/images/20200121PHT70713/20200121PHT70713_width_600.png?epbox

Asociațiile olandeze apreciază că taxa ar putea aduce un câștig de 32 de miliarde de euro pe an. O jumătate din această sumă ar urma să meargă la crescătorii de animale, pentru a finanța transformările de exploatare, investițiile pentru confortul animalelor, o treime din câștig ar trebui să compenseze reducerea TVA-ului la legume și fructe, iar 20% ar urma să ajute familiile sărace, care nu își vor permite să cumpere carne scumpă.

Ce spun fermierii din RomâniaSubiectul, unul iferbinte, nu a trecut neobservat de către Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România. Organizația a comunicat în această seară că ”niciun stat european nu a impus o taxă pe carne. TVA în fiecare stat membru este o problemă internă”.

Iată, integral, comunicarea ACEBOP:

”Ministrul olandez al Finanțelor, a promis in noiembrie 2019, că va fi elaborat un studiu privind prețurile corecte ale cărnii, studiu menit să pregătească noi reforme fiscale pentru următorul guvern olandez.

În Olanda, există un anumit entuziasm public față de propunerile „prețurilor corecte la carne” elaborate de Coaliția TRUE ANIMAL PRICE COALITION (TAPPC), o structură apolitică, creată de curînd.

Germania a făcut o propunere internă de majorare a impozitului pe carne incă de vara trecută.

Carnea este în prezent impozitată în Germania cu 7% și s-a propus creșterea impozitului la 19%.

Se așteaptă ca implementarea acestei măsuri să reducă și mai mult consumul de carne în Germania și, prin urmare, emisiile de gaze cu efect de seră, urmând ca veniturile obținute să fie direcționate spre bunăstarea animalelor.

Conducerea este deschisă propunerii, dar nu o consideră o măsură necesară.

Politica actuală germană este axată pe sprijinul fermierilor, care se confruntă cu scăderea consumului de carne în Germania și nu se dorește ca fermierii să fie victimele unei suprataxări a cărnii.

Se estimează că germanii cheltuiesc în jur de 23,4 miliarde euro pe carne și că fiecare german mănâncă în medie 60 de kilograme de carne pe an.

Dacă rata TVA la carne ar crește, ar însemna un venit suplimentar de 5,2 miliarde euro pentru stat, conform calculelor din 2016 ale Agenției Federale de Mediu (EURACTIV Germania).

103

Există critici conform cărora o creștere a prețului nu ar avea tocmai un efect de reducere a consumului de carne și implicit de reducere a emisiilor.

În al doilea rând, veniturile nu ar putea fi alocate bunăstării animalelor, deoarece acestea ar intra în bugetul federal general, conform declarației ministrului finanțelor german.

Asociația Fermierilor Germani a subliniat că „nici bunăstarea animalelor și nici protecția climei nu vor fi imbunătățite dacă fermierii germani continuă să investească în standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor, iar piața este asigurată din importuri la standarde mai mici de bunăstare a animalelor din alte țări ale UE, cu prețuri mici pentru că nu investesc in calitate și bunăstare”.

Acesta este de fapt adevărul cu care se confruntă toți fermierii europeni.

De ani de zile, ridicăm standardele de calitate, pornind de la sănătatea animalelor, bunăstarea lor, regionalizarea bolilor, biosecuritatea, HACCP, … și toate pentru sănătatea consumatorului – acel principiu de reducere al riscului de la furcă la furculiță, pe care il aplicăm cu toții.

Standardele inalte de calitate ne costă in fiecare zi mai mulți cenți pe suta de grame de carne decât cenții calculați de TAPPC – și, desi aflați in situație de supraproducție, creștem importurile de carne de pasăre din Ucraina, fără taxe vamale – de la 20.000 tone la 50.000 tone si ignorand influența aviară in evoluție in acest stat terț, ignorând alimentele consumate de aceste animale – a căror compoziție este sub standardele europene, ce să mai vorbim de hormonii din carnea atât de dorită prin tratatul MERCOSUR care intră din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – și care nu o putem cunoaște nici măcar cantitativ, ce să mai vorbim de calitate!

Dezbaterea care stă la baza taxei pe carne este deocamdată tulbure, nu știm dacă are ca scop restricționarea consumului de carne, utilizarea veniturilor pentru bunăstarea animalelor sau virarea sumelor către surse de proteine alternative.

Coaliția TAPPC afirmă că a început activitatea din 2019 cu dezvoltarea unor studii, pentru a putea calcula un preț adevărat la carnea de vită, carnea de porc și de pui din Olanda și Uniunea Europeană.

Pentru echivalentele de CO2 au folosit un preț de 90 de euro pe tona de CO2. În medie, carnea ar trebui să devină cu 40% mai scumpă. Carnea de vită ar fi mai scumpă comparativ cu puiul, deoarece vita, spun ei, provoacă mai multe emisii de gaze cu efect de seră.

104

Ei propun o taxă medie de consum de 40 eurocenți la 100 grame carne. Veniturile rezultate ar fi utilizate pentru:

– prețuri mai mici la legume, fructi și produse alternative de carne;

– plăți către fermieri pentru măsuri de protecție a mediului și bunăstării animalelor;

– compensații pentru gospodăriile cu venituri mici, pentru a echilibra prețul mai mare al cărnii (aproximativ 120 euro pe an).

Europenii au consumat 69,3 kg carne pe cap de locuitor în 2018 (sursa Eurostat).

O dietă durabilă și sănătoasă înseamnă 10 sau 16 kg de carne pe cap de locuitor – conform Universitatea Wageningen, dieta de referință sănătoasă EAT Lancet – Olanda.

Cei 512 milioane de cetățeni ai UE reprezintă 6,8% din populația lumii, dar sunt responsabili pentru 16% din consumul total de carne din lume. Consumul mondial de carne crește in medie cu 1,2% / an, conform FAO.

FAO se așteaptă ca consumul global de carne să crească în 2050, comparativ cu 2005, cu peste 50% (carne de vită), 43% (carne de porc) și 125% (carne pui)”.

.................................................................

R MOLDOVA

Republica Moldova va putea exporta carne de pui ouă și ouă către România Ramona Dascălu11 februarie 2020

Republica Moldova, la un pas de a exporta carne de pui și ouă către țările Uniunii Europene, inclusiv în România. Acest lucru va fi posibil datorită faptului că Laboratorul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, care a fost vizitat astăzi de ministrul Agriculturii Ioan Perju, a fost acreditat în conformitate cu

105

https://food-retail.agrointel.ro/author/ramona/

standardele internaționale, ceea ce îi va permite eliberarea certificatelor pentru exportul cărnii de pui şi ouălor inclusiv pe piaţa Uniunii Europene.

Laboratorul a fost certificat pentru efectuarea a șase teste noi. Două dintre ele vizează inofensivitatea produselor alimentare, iar patru sănătatea animalelor. Șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor a menționat că acreditarea noilor metode de testare le va permite fermierilor să majoreze volumul exporturilor, scrie ntv.md. Datele Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor arată că volumul ouălor produse în Republica Moldova depășește cu 10% consumul intern, ceea ce creează premise pentru export.

În ceea ce privește carnea de pasăre, producția internă a vecinilor noștri acoperă consumul intern doar în proporție de 90%, iar exporturi se realizează doar în țările arabe.

UNGARIA

Apicultorii din Ungaria resimt presiunea competiţiei din Vest a preţurilor scăzute Catalina Apostoiu 12.02.2020,

Preţurile în scădere şi competiţia în creştere venite din afara Uniunii Europene le fac viaţa grea apicultorilor unguri, aceştia fiind optimişti totuşi că Uniunea Europeană va înăspri regulile legate de etichetarea mierii, scrie Budapest Business Journal.

Calculat în euro, preţul de achiziţie a mierii a scăzut cu 35%-40% în ultimii 10 ani, a declarat Peter Bross, preşedinte al Asociaţiei Apicultorilor Ungari (OMME).

FRANTA

La SIAL 2020 vor fi expuse alimentele viitoruluimeatmilkmiercuri, 12 februarie, 2020

Întreaga echipă SIAL Paris se află deja în block-start-uri, pentru a pregăti o nouă ediție bogată în oportunități de afaceri, noi tendințe și inovații. Ca urmare, în perioada 18-22 octombrie, la SIAL Paris, organizatorii vor lansa un apel pentru a incita întreaga industrie alimentară să ia măsuri pentru o alimentație mai bună.

106

https://www.zf.ro/autor/catalina-apostoiu

http://ntv.md/news/30308?fbclid=IwAR04lhqGRiwDInEgNMYVmNZAA43gCVl8CUZz2m7vAfKatrWJfK8C4d9gLeE

Cu acest scop, până în iunie 2020, a fost lansată Marea Dezbatere Alimentară, în parteneriat cu platforma civic-tech make.org. Scopul este de a răspunde colectiv la una dintre cele mai urgente întrebări ale erei noastre: cum putem oferi hrană sănătoasă unei populații în continuă creștere, respectând mediul înconjurător? Alimentele, sursă de îngrijorare În Franța, alimentele au devenit o sursă majoră de îngrijorare. Unii oameni nu mănâncă suficient sau nu sunt suficient de bine hrăniți. Alții se tem de ceea ce ar putea găsi în farfuriile lor și caută mâncare cu adevărate credințe ecologice și sociale. Este timpul să vă asigurați. Toată lumea are acces la o dietă sănătoasă, echilibrată. Este timpul să producem alimente care să respecte mediul și să păstreze durabilitatea industriilor noastre agricole. Acesta este motivul pentru care SIAL Paris s-a alăturat Make.org pentru „Acțiune pentru o alimentație mai bună”. Anul trecut, pentru a lansa această mare cauză, make.org și partenerii săi, au lansat o consultare publică online, solicitând tuturor cetățenilor francezi ideile lor despre cum să le permită tuturor să mănânce mai bine. În aprilie și mai 2019, mii de persoane au depus propuneri și au votat favoritele lor. Ca membru fondator al acestei importante inițiative, SIAL Paris va găzdui un atelier dedicat pentru a dezvolta cele mai bune dintre aceste propuneri în expoziția noastră mult așteptată în luna octombrie – și, cu ocazia evenimentului, invităm profesioniști din industria alimentară să participe în Marea Dezbatere Alimentară. Profesioniștii se mobilizează Acum, SIAL Paris mobilizează profesioniști din industria alimentară, în toată diversitatea lor de pe glob, în jurul acestei cauze majore prin MAREA DEZBATĂ ALIMENTARĂ. O consultare vastă, care va începe în Franța pe 20 ianuarie 2020 și va fi lansată în restul lumii pe parcursul anului, își

107

propune să pună capăt inteligenței noastre colective, invitând pe toți să propună soluții și să dezvolte acțiuni concrete pentru a aduce mâncare sănătoasă în numărul cel mai mare respectând mediul înconjurător. Sănătate, transparență, eco-responsabilitate, prețuri corecte Acestea sunt direcțiile viitorului, în fața conștientizării în continuă creștere a consumatorilor și a creșterii exponențiale a populației la nivel mondial, transformările care au avut loc în industria agroalimentară nu au fost niciodată atât de profunde. Standardele de producție în masă și de vânzare cu amănuntul, care sunt în vigoare de 50 de ani, sunt anulate de inovațiile tehnologice și digitale. Materialele bio-alimentare sunt prevăzute pentru a reuși plastic. Acvacultura și agricultura verticală deschid posibilități noi în orașele supraaglomerate. Apar noi tendințe, noi modele de afaceri prind. La SIAL Paris, dorim să vă permitem să explorați și să implementați soluțiile împreună.

SUA

Actorul Joaquin Phoenix la Gala Oscar: ”Ne simțim îndreptățiți să inseminăm o vacă și să-i luăm puiul după ce-l fată” Angelica Lefter - 10 februarie 2020

Joaquin Phoenix, starul peliculei ”Joker” și câștigătorul premiului pentru cel mai bun actor la Gala OSCAR 2020, a avut un mesaj puternic despre schimbarea obiceiurilor de consum, cu impact asupra fermierilor.

Mesajul său are o încărcătură cu totul specială. Phoenix le cere oamenilor să nu se mai lupte între ei și să înceteze ”prădarea” resurselor naturale, subliniind cruzimea întâlnită în industria lactatelor, arată theguardian.com.

Joaquin Phoenix a punctat în discursul său pe scena Premiilor Oscar: “Cred că ne-am rupt de lume, de natură și mulți dintre noi ne credem buricul pământului. Folosim resursele planetei ca și cum ni s-ar cuveni (…) Ne simțim îndreptățiți să inseminăm o vacă și să-i luăm puiul după ce-l fată, chiar dacă acesta plânge. Apoi îi luăm și laptele care era destinat puiului ei și ni-l punem în cafea sau în castronul cu cereale”, a conchis actorul.

Joaquin Phoenix a mai arătat că nicio rasă nu are dreptul să le domine pe celelalte, cu atât mai mult să le exploateze: ”M-am tot gândit, în ultima

108

vreme, la problemele cu care ne confruntăm – inegalitatea dintre sexe, rasism, drepturile comunității LGBTQ, drepturile minorităților ori drepturile animalelor. În toate cazurile este vorba despre inechitate. Despre convingerea că o nație, o rasă, o specie are dreptul să le domine pe celelalte, să le controleze și să le exploateze”.

În finalul discursului său, Joaquin Phoenix a abordat un ton optimist, în care s-a putut distinge speranța în forța schimbării la nivel de indivizi și de societate: “Am putea să schimbăm asta, să facem multe schimbări, dar mulți dintre noi se tem de schimbare, pentru că au senzația că asta presupune să renunțe la ceva. Însă cred că oamenii sunt ingenioși și creativi. Cred că dacă ne lăsăm ghidați de iubire și compasiune, putem crea, dezvolta și implementa un sistem care să fie benefic pentru toate ființele din lumea asta și pentru mediul în care trăim”.

SANATATE si GASTRONOMIE

ANPC, acord de parteneriat pentru proiectul ”Etichetă, etichetă, cine e cea mai sănătoasă din țară?” Redacția 11 februarie 2020

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor anunță, printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că astăzi, 11 februarie, s-a încheiat un Acord de parteneriat cu Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar din București, reprezentată de președintele Eugen Ilea și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, reprezentat de Maria Ștefania Manea, Inspector Școlar General Adjunct.

La semnarea Acordului de parteneriat au participat: Vicepreședintele ANPC Valentina Veronica Mitran Piticu, Vicepreședintele ANPC Claudiu Madalin Giurcau, Directorul General al ANPC, Paul Silviu Anghel – Direcția Generala Control si Supraveghere Piata și Armonizare Europeană și Secretarul general al ANPC Mihaela Irina Ionescu.

109

https://food-retail.agrointel.ro/author/admin/

Obiectivul acordului îl reprezintă verificarea modului de aplicare legislației în vigoare privind alimentația sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar.

”Proiectul pe care îl demarăm, astăzi, alături de partenerii noștri, este unul ce a plecat de la premisa importanței educării micilor consumatori cu privire la citirea etichetelor produselor pe care aceștia le consumă. Ne dorim ca viitoarele generații de consumatori de servicii și produse să-și formeze de timpuriu un comportament alimentar sănătos și totodată, să fie pe deplin informați cu privire la caracteristicile produselor pe care le consumă”, a afirmat domnul Eduardt Cozminschi Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.Proiectul ”Etichetă, etichetă, cine e cea mai sănătoasă din țară?” a fost menit să întărească dezideratul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – informarea completă, corectă și precisă a consumatorilor români de servicii și produse, fie ei părinți sau elevi.

DOSAR

Recomandări ANSVSA pentru protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute meatmilk miercuri, 12 februarie, 2020

Pe fondul evoluției unor fenomene meteorologice severe (temperaturi deosebit de scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă: Pentru crescătorii de animale:

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;

Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ;

Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.

110

Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;

La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare. Pentru transportatorii de animale vii:

Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;

Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.

Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei.

La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;

Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;

Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;

Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un

111

mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.

Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului autovehiculului.

Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps.

Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene, să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi a responsabilităţile legale care le revin în astfel de situații. Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazarea, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

* * *

* * *

112

Date post:	08-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

apar-romania.ro · Web viewA fost vorba de grindină mai măruntă, cât bobul de mazăre, care a...

Documents