publidirii in Buletillul Constrl1cti ilor Normele aprobate prin preunta decizie se vor publica in Bushy

letiul1l Constructiilor ~

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ~I DmECTlVARE IN CONSTRUCfll

Daoul executiv

DECIZIA Nr 162

din 22 deceulbrie 1981

PRIVIND APROBAREA INSTRUCTIUNILOR TERNICE PENTRU CONTROLUL CALlTATII BETO~ULUI LA

CONSTRCCTII tN GROPATE PRlN METODA CAROTAJ ULUI SONIC IlN DICATIV C 200-81

Avind in vedere artS litera d din Decretul nr1701976 penshytru organizarea ~i functionarea Institutului central de cercetare proicctarc ~i directivare in constructii avizul CTE nr531980 ~i referatul nr9632 din 28 xn 1973 al Directiei directivare norshym e normatiYe prescriptii

Biroul Executiv al Cmsiliului stiintific al Institutului censhytral de cercetare proiectare ~i dir~ctiv~re in constructii emi te urmatoarca

DECIZIE

1 Se aproba Instructiunile tehnice pentru controlul calishytatii betonului la constructii ingropate prin metoda carotajului 50ni aVlnd indicativul C 200-81

2 Instructiunile de la punctul 1 intra in vigoare la dara

i in colectia de normative ~i instructhmi

PRE~EDINTELE BIROULUI EXECUTIV

DIRECTOR GENERAL

Ing VALERIU CRISTESCU

3

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ~I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIlLOR

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU CONTROLUL CALITAfII BETONULUI

LA CONSTRUCTII INGROPATE PRIN METODA CAROTAJULUI SONIC

C 200-81

Elaborate de

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIlLOR _ INCERC-

Director Adj ~tiintific dr ing Romulus Constantinescu Colectiv de elaborare dr ing- loan Facaoaru

ing Gheorghe Stamate

btdrumator de specialitate

ICCPDC ing Nico)ae Sache]arescu

I

INSTRUCfIUNI TEHNICE PENTRU CONTROshyLUL CALITATII BETONULUI IN CONSTRUCshy Indicativ

TIl INGROPATE PRIN METODA CAROTAshy C 206-81 lULUI SONIC

1 DOMEiNIU DE APLICARE

11 PrezenteIe instructiuni tehnice se aplicii la controlul neshydistructiv al caliHitii betonului in masa constructii1or ingropate in teren ce au 0 singudi fata accesibila de tipul peretilor mulati baretelor coloanelor pilotilor forati etc prin metoda carotajushylui sonic

12 Metoda presupune luarea deciziei de examinare nedisshytructiva a elementului inaintea turnarii sale ~i pregatirea coresshypunzatoare a elemen tulu i pen tru con trolul nedistructiv

13 Metoda carotajului sonic se bazeaza pe urmarirea proshypagarii impulsurilor ultrasonice intre un emitator ~i un receptor de ultrasunete ce se deplaseaza in in teriorul elemen tului

14 Metoda de control permite stabilirea existentei unor deshyfecte in turnarea betonului de tipul incluziunilor de pamint strashyturilor de beton amestecat cu bentoniHi funduri de foraj necurashytate rosturi de turnare fisuri goluri etc

Ea permite identificarea adincimii la care se afla fundul eleshymentului ingropat

De asemenea cu ajutorul metodei se poate determina modushyluI de elasticitate dinamic al betonului din element

Cu ajutoruI incerciirilor prin carotaj sonic combinate cu inshycercari c1asice ultrasonice pe epruvete se poate determina rezisshytenia betonului din lucrare inc1usiv variatia sa pe ina1timea eIeshymentului

Aprobate de INSTITUTUL

Elaborate de CENTRAL DE CERCETAREINSTITUTUL DE CERCETARIIN CONSTRUCshy PROIECTARE $1

TIt $1 ECONOMIA CONSTRUCfIILOR DIRECTIVARE IN - INCERC shy CONSIRUCfII

CU decizia nr 162 din 22XII1981

5

-au

lS lletoda poate fi aplicata elementelor din beton simplu betolJ armat sau beton precomprimat eu conditia evitarii zonelor de influ enta a armaturilor asupra rezultatelor masuratorilor

16 Adincimea maxima ce poate fiexplorata In constructiile debeton ~i beton annat cu aparatura realizata in tara este de SO m

17 Pregatirile necesare aplidrii metodei constau in fixarea unor tuburi metalice sau de masa plastid inchise ctan~ ~i fixate de carcasa de arma tura a elementului Aceste tuburi trebui e sa permita glisarea libera a palpatorilor acustici folositi la explorashyrea elementului

18 Grosimea de beton maxima ce poate fi explorata cu ajushytorul aparaturii realizata 1n tara este de cca 200 m pentru beton marca m edie (B 200)

19 Prin extindere metoda poate fi aplicata ~i la examinashytea rocilor de gauri de foraj tubate sau netubat e pentru determishynarea caracteristicilor elasto-dinamice (viteza de propagare lonshygitudinala modul de elasticitate dinamic etc) ale acestora

2 PRI NCIPIUL METODEI

21 Metoda consta in masurarea timpului de propagare neshycesar unui impuls ultrasonic de unde longitudinale pentru a strashybate prin beton distau ta in tre emi tator ~i receptor

22 Tehnica de examinare este 0 tehnica de imersie ce foloshyse~te ca lichid de imersie apa Ea limiteazi domeniul de tempeshyraturi in aplicarea metodei intre 0deg ~i 80degC

23 Palpatorii emitator ~i receptor sint polarizati radial astfel incH energia emisa In plan orizontal este aceea~i pe toate dinictii Ie planului

24 D in timpul de propagare IDasurat se obtin informatii fie in legafura cu marimea defectului int erpus intre emitator ~i receptor fie in lega tura cu vi teza de propagare ce caracterizeaza betonul din element

25 P e baza vitezei de propagare a undelor longitudinale se poate calcula modulul de elasticitate dinamic al betonului sau rezistenta betonului la compresiune

26 In vederea detenninarii rezistentei betonului la comshypresiune din lucrare este necesar sa se ob~ina datele ce caracshy

6

terizeaz ret betonului turnat ~i de asemenea dad este pos 1etabil un anumar de ccrpuri de proba (cuburi de 14 cm latura) din betonul turnat de ordinul a 3 bucati Aceste date ~i epruete Slnt folosit e in determinarea relatiei de transformare middotiteza de proshy

pagare-rezisten ta la compresi une 27 Determinarea modulului de elasticitate dinamic presushy

pune cunoa~terea sau estimarea greutatii specifice aparente ~i a coeficientului poisson dinamic al betonului examinat

28 in afara datelor cantitative legate de masurarea timshypulu de propagare anumite informat ii calitative indeoseb

i In

iproblemele de defectoscopie se pot obtine prin observarea amplishy

tudinii semnalulu i receptionat

3 APARATURA DE I NCERCARE

31 Aparatura de incercare este consti tui til din tr-un betonoshyscop cu tub catodic ~i afi~aj digital al rezultatului masuratorilor adaptata pentru masuratori de carotaj sonic

32 Betonoscopul pentru carotaj sonic este alcatuit din a) bloc electronic de excitare amplificare ~i masurare a

timpuluib) palpator emitator cu cordon c) palpator receptor cu cordon 33 Ulocul electronic de excitare amplificare ~i masurare a

timpulu i prezinta urmatoarele caracteristici a) caracteristici de excitare adaptate eIhitatoarelor magnetoshy

strictive de tip ferita uib) posibilitati de amplificare in trepte a semnalul recepshy

tionat de minimum 100 dB c) posibilitati de ffiasurare a timpului de propagare de minishy

mum 999 [Isd) precizia de masurare a timpului de propagare de plusmn (1

div + 01 tJ-s)e) scarl de timp de 100 f-ls 200 f-ls 500 f-ls ~i 1000 tJ-s f) posibilitati de afi~are a rezultatelor cu minimum 3 digiti g) domeniul de functionare definit intrelimitele

_ temperaturi 0 +50degC _ umiditat i relative 0 90

7

7

-

h) alimentarea la retea (-220 V) sau la bat erie (cc = 24 V) dupa dorinta autonomie de functionare la ba terie minimum 6 ore continuu

34 Palpatorul emi ta tor este caracteriza t prin urinatoarele performan te

a) palpator de tip magnetostricti v cu em isie radiala b) rezistent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 48 mm d) frecventa proprie a palpatorului de SO sau 100 kHz Pentru distante mari prima frecventa este recomandabila e) lungim ea cablului de alimentare minimum SO m f) gradarea cablului de alimen tare din ]0 fn 10 cm pentru

stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din metru fn metru a cotelor cu placute

g) greutatea volumetric5 aparenta a palpatorului superioaralimitei 1S kgjdm3

3 S Palpatorul receptor este caracteriza t prin urma toarel eperforman te

a) palpator de tip piezoelectric cu sensibilitate radiala (sfeshyric sau cilindric)

b) rez istent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 40 mm d) frecven ta proprie a palpa torul u i de SO sau 100 kHz

Pentru distante mari prima fr ecvenp este recomandabila e) lungimea cablului de transmisie a semnalului minimumSO m

f) gradarea r ablului de alimentare din 10 fn 10 cm pentru stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din m etru fn metru a cotclor cu placute

g) greutatea volumetrica aparenta a palpatorului superioaralimitei ] S kgjdm 3

36 Indeosebi pentru adln cimile mari este bine ca palpatorii~i cablele aferente sa fie prevazute cu derulatoare de cablu ~i fixashytoare de palpator independen te

Este util ca aceste derulatoare-fixatoare sa fie prevazute cu contator de ture care sa poata verifica adincimea de lansare apalpatorului

8

4 PREGA TIREA INCERCARII

41 Nominalizarea elementelor fngropate ce se Incearca prin metoda carotajului sonic se face de proiectant cu consultarea exeshycutantului Incercarii fn functie de urmatorii factori

a) nivelul de solicitare al elementului b) caracteristicile terenului c) gradul de asigurare ceru t d) tehnicitatea ~antierului executant e) tehnologiile de sapare sau de turnare folosite f) caracteristicile geometrice ~i de armare ale elementelor

umarul elementelor fn cer cate trebuie 5a fie de cel putin S dar In mod obi~nuit se situeaza rntre 10-2So ~ In cazul unor obiective de importanta majora ~i in alte cazuri justif icat e el poate sa ajunga la SO sau chiar sa depa~easca acest procentshy

42 Elementele prestabilite a fi incercate vor avea prevazute prin proiect tuburile pentru executarea carotajului sonic precum ~i locurile ~ i modurile de fixare ale acestora de carcasa de armashytura

In ederea stabilirii acestor pozitii proiectantul va lua legashytura cu executantul inccrcarilor

43 Tuburil e pentru executarea carotaju lui sonic pot fi meshytalice (din otel) sau din mase plasti ce (din PVC) Tuburile metashylice sint preferate din pricina robustetei lor Ele pot fi luate la nevoie In calculul sectiunii de armare a elementului

44 Diametrul interior liber al tubului va fi de minimum S2 mm pentru tuburi filetate ~ i de 60 mm pentru tuburi sudate iar cel maxim 70 mm Diametr ii mai mici nu asigura glisarea palpatorilor iar diametrii mai mari detcrmina (fori prea mari in masuratori datorita variatiei pozitiei palpatorului in tub

4S In vederea asigurarii lungimii necesare tuburile se pot fmbina fie prin Infiletare ~i etan~qre cu cilti fie prin sudura La Imbinarea prin sudura se va urmari aUt rea lizarea unei suduri etan~e cit ~i evitarea realizarii sudurilor patrunse la radacina ce obtureaza 0 parte din sect iunea tubului P entru diminuarea unui asemenea risc la tuburile imbinate prin sudura se recomanda ca diametrul interior minim al tubului sa fie de 60 mm

46 Tuburile se inchid etan~ la cele doua capete cu capace infiletate sau sudate La elementele executate In terenuri relativ

9

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE PROIECTARE ~I DIRECTIVARE IN CONSTRUCTII

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIlLOR

INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU CONTROLUL CALITAfII BETONULUI

LA CONSTRUCTII INGROPATE PRIN METODA CAROTAJULUI SONIC

C 200-81

Elaborate de

INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $1 ECONOMIA CONSTRUCTIlLOR _ INCERC-

Director Adj ~tiintific dr ing Romulus Constantinescu Colectiv de elaborare dr ing- loan Facaoaru

ing Gheorghe Stamate

btdrumator de specialitate

ICCPDC ing Nico)ae Sache]arescu

I

INSTRUCfIUNI TEHNICE PENTRU CONTROshyLUL CALITATII BETONULUI IN CONSTRUCshy Indicativ

TIl INGROPATE PRIN METODA CAROTAshy C 206-81 lULUI SONIC

1 DOMEiNIU DE APLICARE

11 PrezenteIe instructiuni tehnice se aplicii la controlul neshydistructiv al caliHitii betonului in masa constructii1or ingropate in teren ce au 0 singudi fata accesibila de tipul peretilor mulati baretelor coloanelor pilotilor forati etc prin metoda carotajushylui sonic

12 Metoda presupune luarea deciziei de examinare nedisshytructiva a elementului inaintea turnarii sale ~i pregatirea coresshypunzatoare a elemen tulu i pen tru con trolul nedistructiv

13 Metoda carotajului sonic se bazeaza pe urmarirea proshypagarii impulsurilor ultrasonice intre un emitator ~i un receptor de ultrasunete ce se deplaseaza in in teriorul elemen tului

14 Metoda de control permite stabilirea existentei unor deshyfecte in turnarea betonului de tipul incluziunilor de pamint strashyturilor de beton amestecat cu bentoniHi funduri de foraj necurashytate rosturi de turnare fisuri goluri etc

Ea permite identificarea adincimii la care se afla fundul eleshymentului ingropat

De asemenea cu ajutorul metodei se poate determina modushyluI de elasticitate dinamic al betonului din element

Cu ajutoruI incerciirilor prin carotaj sonic combinate cu inshycercari c1asice ultrasonice pe epruvete se poate determina rezisshytenia betonului din lucrare inc1usiv variatia sa pe ina1timea eIeshymentului

Aprobate de INSTITUTUL

Elaborate de CENTRAL DE CERCETAREINSTITUTUL DE CERCETARIIN CONSTRUCshy PROIECTARE $1

TIt $1 ECONOMIA CONSTRUCfIILOR DIRECTIVARE IN - INCERC shy CONSIRUCfII

CU decizia nr 162 din 22XII1981

5

-au

lS lletoda poate fi aplicata elementelor din beton simplu betolJ armat sau beton precomprimat eu conditia evitarii zonelor de influ enta a armaturilor asupra rezultatelor masuratorilor

16 Adincimea maxima ce poate fiexplorata In constructiile debeton ~i beton annat cu aparatura realizata in tara este de SO m

17 Pregatirile necesare aplidrii metodei constau in fixarea unor tuburi metalice sau de masa plastid inchise ctan~ ~i fixate de carcasa de arma tura a elementului Aceste tuburi trebui e sa permita glisarea libera a palpatorilor acustici folositi la explorashyrea elementului

18 Grosimea de beton maxima ce poate fi explorata cu ajushytorul aparaturii realizata 1n tara este de cca 200 m pentru beton marca m edie (B 200)

19 Prin extindere metoda poate fi aplicata ~i la examinashytea rocilor de gauri de foraj tubate sau netubat e pentru determishynarea caracteristicilor elasto-dinamice (viteza de propagare lonshygitudinala modul de elasticitate dinamic etc) ale acestora

2 PRI NCIPIUL METODEI

21 Metoda consta in masurarea timpului de propagare neshycesar unui impuls ultrasonic de unde longitudinale pentru a strashybate prin beton distau ta in tre emi tator ~i receptor

22 Tehnica de examinare este 0 tehnica de imersie ce foloshyse~te ca lichid de imersie apa Ea limiteazi domeniul de tempeshyraturi in aplicarea metodei intre 0deg ~i 80degC

23 Palpatorii emitator ~i receptor sint polarizati radial astfel incH energia emisa In plan orizontal este aceea~i pe toate dinictii Ie planului

24 D in timpul de propagare IDasurat se obtin informatii fie in legafura cu marimea defectului int erpus intre emitator ~i receptor fie in lega tura cu vi teza de propagare ce caracterizeaza betonul din element

25 P e baza vitezei de propagare a undelor longitudinale se poate calcula modulul de elasticitate dinamic al betonului sau rezistenta betonului la compresiune

26 In vederea detenninarii rezistentei betonului la comshypresiune din lucrare este necesar sa se ob~ina datele ce caracshy

6

terizeaz ret betonului turnat ~i de asemenea dad este pos 1etabil un anumar de ccrpuri de proba (cuburi de 14 cm latura) din betonul turnat de ordinul a 3 bucati Aceste date ~i epruete Slnt folosit e in determinarea relatiei de transformare middotiteza de proshy

pagare-rezisten ta la compresi une 27 Determinarea modulului de elasticitate dinamic presushy

pune cunoa~terea sau estimarea greutatii specifice aparente ~i a coeficientului poisson dinamic al betonului examinat

28 in afara datelor cantitative legate de masurarea timshypulu de propagare anumite informat ii calitative indeoseb

i In

iproblemele de defectoscopie se pot obtine prin observarea amplishy

tudinii semnalulu i receptionat

3 APARATURA DE I NCERCARE

31 Aparatura de incercare este consti tui til din tr-un betonoshyscop cu tub catodic ~i afi~aj digital al rezultatului masuratorilor adaptata pentru masuratori de carotaj sonic

32 Betonoscopul pentru carotaj sonic este alcatuit din a) bloc electronic de excitare amplificare ~i masurare a

timpuluib) palpator emitator cu cordon c) palpator receptor cu cordon 33 Ulocul electronic de excitare amplificare ~i masurare a

timpulu i prezinta urmatoarele caracteristici a) caracteristici de excitare adaptate eIhitatoarelor magnetoshy

strictive de tip ferita uib) posibilitati de amplificare in trepte a semnalul recepshy

tionat de minimum 100 dB c) posibilitati de ffiasurare a timpului de propagare de minishy

mum 999 [Isd) precizia de masurare a timpului de propagare de plusmn (1

div + 01 tJ-s)e) scarl de timp de 100 f-ls 200 f-ls 500 f-ls ~i 1000 tJ-s f) posibilitati de afi~are a rezultatelor cu minimum 3 digiti g) domeniul de functionare definit intrelimitele

_ temperaturi 0 +50degC _ umiditat i relative 0 90

7

7

-

h) alimentarea la retea (-220 V) sau la bat erie (cc = 24 V) dupa dorinta autonomie de functionare la ba terie minimum 6 ore continuu

34 Palpatorul emi ta tor este caracteriza t prin urinatoarele performan te

a) palpator de tip magnetostricti v cu em isie radiala b) rezistent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 48 mm d) frecventa proprie a palpatorului de SO sau 100 kHz Pentru distante mari prima frecventa este recomandabila e) lungim ea cablului de alimentare minimum SO m f) gradarea cablului de alimen tare din ]0 fn 10 cm pentru

stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din metru fn metru a cotelor cu placute

g) greutatea volumetric5 aparenta a palpatorului superioaralimitei 1S kgjdm3

3 S Palpatorul receptor este caracteriza t prin urma toarel eperforman te

a) palpator de tip piezoelectric cu sensibilitate radiala (sfeshyric sau cilindric)

b) rez istent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 40 mm d) frecven ta proprie a palpa torul u i de SO sau 100 kHz

Pentru distante mari prima fr ecvenp este recomandabila e) lungimea cablului de transmisie a semnalului minimumSO m

f) gradarea r ablului de alimentare din 10 fn 10 cm pentru stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din m etru fn metru a cotclor cu placute

g) greutatea volumetrica aparenta a palpatorului superioaralimitei ] S kgjdm 3

36 Indeosebi pentru adln cimile mari este bine ca palpatorii~i cablele aferente sa fie prevazute cu derulatoare de cablu ~i fixashytoare de palpator independen te

Este util ca aceste derulatoare-fixatoare sa fie prevazute cu contator de ture care sa poata verifica adincimea de lansare apalpatorului

8

4 PREGA TIREA INCERCARII

41 Nominalizarea elementelor fngropate ce se Incearca prin metoda carotajului sonic se face de proiectant cu consultarea exeshycutantului Incercarii fn functie de urmatorii factori

a) nivelul de solicitare al elementului b) caracteristicile terenului c) gradul de asigurare ceru t d) tehnicitatea ~antierului executant e) tehnologiile de sapare sau de turnare folosite f) caracteristicile geometrice ~i de armare ale elementelor

umarul elementelor fn cer cate trebuie 5a fie de cel putin S dar In mod obi~nuit se situeaza rntre 10-2So ~ In cazul unor obiective de importanta majora ~i in alte cazuri justif icat e el poate sa ajunga la SO sau chiar sa depa~easca acest procentshy

42 Elementele prestabilite a fi incercate vor avea prevazute prin proiect tuburile pentru executarea carotajului sonic precum ~i locurile ~ i modurile de fixare ale acestora de carcasa de armashytura

In ederea stabilirii acestor pozitii proiectantul va lua legashytura cu executantul inccrcarilor

43 Tuburil e pentru executarea carotaju lui sonic pot fi meshytalice (din otel) sau din mase plasti ce (din PVC) Tuburile metashylice sint preferate din pricina robustetei lor Ele pot fi luate la nevoie In calculul sectiunii de armare a elementului

44 Diametrul interior liber al tubului va fi de minimum S2 mm pentru tuburi filetate ~ i de 60 mm pentru tuburi sudate iar cel maxim 70 mm Diametr ii mai mici nu asigura glisarea palpatorilor iar diametrii mai mari detcrmina (fori prea mari in masuratori datorita variatiei pozitiei palpatorului in tub

4S In vederea asigurarii lungimii necesare tuburile se pot fmbina fie prin Infiletare ~i etan~qre cu cilti fie prin sudura La Imbinarea prin sudura se va urmari aUt rea lizarea unei suduri etan~e cit ~i evitarea realizarii sudurilor patrunse la radacina ce obtureaza 0 parte din sect iunea tubului P entru diminuarea unui asemenea risc la tuburile imbinate prin sudura se recomanda ca diametrul interior minim al tubului sa fie de 60 mm

46 Tuburile se inchid etan~ la cele doua capete cu capace infiletate sau sudate La elementele executate In terenuri relativ

9

-au

lS lletoda poate fi aplicata elementelor din beton simplu betolJ armat sau beton precomprimat eu conditia evitarii zonelor de influ enta a armaturilor asupra rezultatelor masuratorilor

16 Adincimea maxima ce poate fiexplorata In constructiile debeton ~i beton annat cu aparatura realizata in tara este de SO m

17 Pregatirile necesare aplidrii metodei constau in fixarea unor tuburi metalice sau de masa plastid inchise ctan~ ~i fixate de carcasa de arma tura a elementului Aceste tuburi trebui e sa permita glisarea libera a palpatorilor acustici folositi la explorashyrea elementului

18 Grosimea de beton maxima ce poate fi explorata cu ajushytorul aparaturii realizata 1n tara este de cca 200 m pentru beton marca m edie (B 200)

19 Prin extindere metoda poate fi aplicata ~i la examinashytea rocilor de gauri de foraj tubate sau netubat e pentru determishynarea caracteristicilor elasto-dinamice (viteza de propagare lonshygitudinala modul de elasticitate dinamic etc) ale acestora

2 PRI NCIPIUL METODEI

21 Metoda consta in masurarea timpului de propagare neshycesar unui impuls ultrasonic de unde longitudinale pentru a strashybate prin beton distau ta in tre emi tator ~i receptor

22 Tehnica de examinare este 0 tehnica de imersie ce foloshyse~te ca lichid de imersie apa Ea limiteazi domeniul de tempeshyraturi in aplicarea metodei intre 0deg ~i 80degC

23 Palpatorii emitator ~i receptor sint polarizati radial astfel incH energia emisa In plan orizontal este aceea~i pe toate dinictii Ie planului

24 D in timpul de propagare IDasurat se obtin informatii fie in legafura cu marimea defectului int erpus intre emitator ~i receptor fie in lega tura cu vi teza de propagare ce caracterizeaza betonul din element

25 P e baza vitezei de propagare a undelor longitudinale se poate calcula modulul de elasticitate dinamic al betonului sau rezistenta betonului la compresiune

26 In vederea detenninarii rezistentei betonului la comshypresiune din lucrare este necesar sa se ob~ina datele ce caracshy

6

terizeaz ret betonului turnat ~i de asemenea dad este pos 1etabil un anumar de ccrpuri de proba (cuburi de 14 cm latura) din betonul turnat de ordinul a 3 bucati Aceste date ~i epruete Slnt folosit e in determinarea relatiei de transformare middotiteza de proshy

pagare-rezisten ta la compresi une 27 Determinarea modulului de elasticitate dinamic presushy

pune cunoa~terea sau estimarea greutatii specifice aparente ~i a coeficientului poisson dinamic al betonului examinat

28 in afara datelor cantitative legate de masurarea timshypulu de propagare anumite informat ii calitative indeoseb

i In

iproblemele de defectoscopie se pot obtine prin observarea amplishy

tudinii semnalulu i receptionat

3 APARATURA DE I NCERCARE

31 Aparatura de incercare este consti tui til din tr-un betonoshyscop cu tub catodic ~i afi~aj digital al rezultatului masuratorilor adaptata pentru masuratori de carotaj sonic

32 Betonoscopul pentru carotaj sonic este alcatuit din a) bloc electronic de excitare amplificare ~i masurare a

timpuluib) palpator emitator cu cordon c) palpator receptor cu cordon 33 Ulocul electronic de excitare amplificare ~i masurare a

timpulu i prezinta urmatoarele caracteristici a) caracteristici de excitare adaptate eIhitatoarelor magnetoshy

strictive de tip ferita uib) posibilitati de amplificare in trepte a semnalul recepshy

tionat de minimum 100 dB c) posibilitati de ffiasurare a timpului de propagare de minishy

mum 999 [Isd) precizia de masurare a timpului de propagare de plusmn (1

div + 01 tJ-s)e) scarl de timp de 100 f-ls 200 f-ls 500 f-ls ~i 1000 tJ-s f) posibilitati de afi~are a rezultatelor cu minimum 3 digiti g) domeniul de functionare definit intrelimitele

_ temperaturi 0 +50degC _ umiditat i relative 0 90

7

7

-

h) alimentarea la retea (-220 V) sau la bat erie (cc = 24 V) dupa dorinta autonomie de functionare la ba terie minimum 6 ore continuu

34 Palpatorul emi ta tor este caracteriza t prin urinatoarele performan te

a) palpator de tip magnetostricti v cu em isie radiala b) rezistent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 48 mm d) frecventa proprie a palpatorului de SO sau 100 kHz Pentru distante mari prima frecventa este recomandabila e) lungim ea cablului de alimentare minimum SO m f) gradarea cablului de alimen tare din ]0 fn 10 cm pentru

stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din metru fn metru a cotelor cu placute

g) greutatea volumetric5 aparenta a palpatorului superioaralimitei 1S kgjdm3

3 S Palpatorul receptor este caracteriza t prin urma toarel eperforman te

a) palpator de tip piezoelectric cu sensibilitate radiala (sfeshyric sau cilindric)

b) rez istent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 40 mm d) frecven ta proprie a palpa torul u i de SO sau 100 kHz

Pentru distante mari prima fr ecvenp este recomandabila e) lungimea cablului de transmisie a semnalului minimumSO m

f) gradarea r ablului de alimentare din 10 fn 10 cm pentru stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din m etru fn metru a cotclor cu placute

g) greutatea volumetrica aparenta a palpatorului superioaralimitei ] S kgjdm 3

36 Indeosebi pentru adln cimile mari este bine ca palpatorii~i cablele aferente sa fie prevazute cu derulatoare de cablu ~i fixashytoare de palpator independen te

Este util ca aceste derulatoare-fixatoare sa fie prevazute cu contator de ture care sa poata verifica adincimea de lansare apalpatorului

8

4 PREGA TIREA INCERCARII

41 Nominalizarea elementelor fngropate ce se Incearca prin metoda carotajului sonic se face de proiectant cu consultarea exeshycutantului Incercarii fn functie de urmatorii factori

a) nivelul de solicitare al elementului b) caracteristicile terenului c) gradul de asigurare ceru t d) tehnicitatea ~antierului executant e) tehnologiile de sapare sau de turnare folosite f) caracteristicile geometrice ~i de armare ale elementelor

umarul elementelor fn cer cate trebuie 5a fie de cel putin S dar In mod obi~nuit se situeaza rntre 10-2So ~ In cazul unor obiective de importanta majora ~i in alte cazuri justif icat e el poate sa ajunga la SO sau chiar sa depa~easca acest procentshy

42 Elementele prestabilite a fi incercate vor avea prevazute prin proiect tuburile pentru executarea carotajului sonic precum ~i locurile ~ i modurile de fixare ale acestora de carcasa de armashytura

In ederea stabilirii acestor pozitii proiectantul va lua legashytura cu executantul inccrcarilor

43 Tuburil e pentru executarea carotaju lui sonic pot fi meshytalice (din otel) sau din mase plasti ce (din PVC) Tuburile metashylice sint preferate din pricina robustetei lor Ele pot fi luate la nevoie In calculul sectiunii de armare a elementului

44 Diametrul interior liber al tubului va fi de minimum S2 mm pentru tuburi filetate ~ i de 60 mm pentru tuburi sudate iar cel maxim 70 mm Diametr ii mai mici nu asigura glisarea palpatorilor iar diametrii mai mari detcrmina (fori prea mari in masuratori datorita variatiei pozitiei palpatorului in tub

4S In vederea asigurarii lungimii necesare tuburile se pot fmbina fie prin Infiletare ~i etan~qre cu cilti fie prin sudura La Imbinarea prin sudura se va urmari aUt rea lizarea unei suduri etan~e cit ~i evitarea realizarii sudurilor patrunse la radacina ce obtureaza 0 parte din sect iunea tubului P entru diminuarea unui asemenea risc la tuburile imbinate prin sudura se recomanda ca diametrul interior minim al tubului sa fie de 60 mm

46 Tuburile se inchid etan~ la cele doua capete cu capace infiletate sau sudate La elementele executate In terenuri relativ

9

-

h) alimentarea la retea (-220 V) sau la bat erie (cc = 24 V) dupa dorinta autonomie de functionare la ba terie minimum 6 ore continuu

34 Palpatorul emi ta tor este caracteriza t prin urinatoarele performan te

a) palpator de tip magnetostricti v cu em isie radiala b) rezistent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 48 mm d) frecventa proprie a palpatorului de SO sau 100 kHz Pentru distante mari prima frecventa este recomandabila e) lungim ea cablului de alimentare minimum SO m f) gradarea cablului de alimen tare din ]0 fn 10 cm pentru

stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din metru fn metru a cotelor cu placute

g) greutatea volumetric5 aparenta a palpatorului superioaralimitei 1S kgjdm3

3 S Palpatorul receptor este caracteriza t prin urma toarel eperforman te

a) palpator de tip piezoelectric cu sensibilitate radiala (sfeshyric sau cilindric)

b) rez istent la imersie pina la presiuni de ordinul S bari c) diametrul exterior al palpatorului sub 40 mm d) frecven ta proprie a palpa torul u i de SO sau 100 kHz

Pentru distante mari prima fr ecvenp este recomandabila e) lungimea cablului de transmisie a semnalului minimumSO m

f) gradarea r ablului de alimentare din 10 fn 10 cm pentru stabilirea pozitiei palpatorului ~i marcarea din m etru fn metru a cotclor cu placute

g) greutatea volumetrica aparenta a palpatorului superioaralimitei ] S kgjdm 3

36 Indeosebi pentru adln cimile mari este bine ca palpatorii~i cablele aferente sa fie prevazute cu derulatoare de cablu ~i fixashytoare de palpator independen te

Este util ca aceste derulatoare-fixatoare sa fie prevazute cu contator de ture care sa poata verifica adincimea de lansare apalpatorului

8

4 PREGA TIREA INCERCARII

41 Nominalizarea elementelor fngropate ce se Incearca prin metoda carotajului sonic se face de proiectant cu consultarea exeshycutantului Incercarii fn functie de urmatorii factori

a) nivelul de solicitare al elementului b) caracteristicile terenului c) gradul de asigurare ceru t d) tehnicitatea ~antierului executant e) tehnologiile de sapare sau de turnare folosite f) caracteristicile geometrice ~i de armare ale elementelor

umarul elementelor fn cer cate trebuie 5a fie de cel putin S dar In mod obi~nuit se situeaza rntre 10-2So ~ In cazul unor obiective de importanta majora ~i in alte cazuri justif icat e el poate sa ajunga la SO sau chiar sa depa~easca acest procentshy

42 Elementele prestabilite a fi incercate vor avea prevazute prin proiect tuburile pentru executarea carotajului sonic precum ~i locurile ~ i modurile de fixare ale acestora de carcasa de armashytura

In ederea stabilirii acestor pozitii proiectantul va lua legashytura cu executantul inccrcarilor

43 Tuburil e pentru executarea carotaju lui sonic pot fi meshytalice (din otel) sau din mase plasti ce (din PVC) Tuburile metashylice sint preferate din pricina robustetei lor Ele pot fi luate la nevoie In calculul sectiunii de armare a elementului

44 Diametrul interior liber al tubului va fi de minimum S2 mm pentru tuburi filetate ~ i de 60 mm pentru tuburi sudate iar cel maxim 70 mm Diametr ii mai mici nu asigura glisarea palpatorilor iar diametrii mai mari detcrmina (fori prea mari in masuratori datorita variatiei pozitiei palpatorului in tub

4S In vederea asigurarii lungimii necesare tuburile se pot fmbina fie prin Infiletare ~i etan~qre cu cilti fie prin sudura La Imbinarea prin sudura se va urmari aUt rea lizarea unei suduri etan~e cit ~i evitarea realizarii sudurilor patrunse la radacina ce obtureaza 0 parte din sect iunea tubului P entru diminuarea unui asemenea risc la tuburile imbinate prin sudura se recomanda ca diametrul interior minim al tubului sa fie de 60 mm

46 Tuburile se inchid etan~ la cele doua capete cu capace infiletate sau sudate La elementele executate In terenuri relativ

9

moi se recomanda ca capacul de fund ~a a iba 0 dimensi une de minimum 150 x ISO mm pentru a (ita patrunderea armaturilor ~i tuburilor In stratul de baza

47 Tuburile se fixeaza de carcasa de armatura prin punctashyre cu sudura sau cu ajutorul unor bride de strlngere Distanta Intre

doua puncte de fixare nu trebuie ~a depa~easca I m La manevrarea carcasei de arma tura cu tuburile fixat e se

a avea grija ~a nu se transmita ~ocuri carcasei care ~a duca 1a ruperea lcgaturilcr sau strlmbarea tuburilor

4S Locul de amplasare a tuburilor In element va avea In eclere defectele ce se urmrlresc a fi detectate evitarea armaturishylor paralele cu directia de propagare ~i efortul material ce poate fi afectat exami narii unui element In fig 1 (A ~ i B) se dau difcshytite posibilitati de amplasare a tuburil or in examinarea coloaneshylcr ~i baretelor

La amplasarea tuburilor se a avea in edere t chnolcgia de turnare a elementului tehnologia de sapare a gropii ~ i distanta maxima admisa intre tuburi pentru a obtine un semnal receptioshynat clar Executantul lmpreuna cu laboratorul de incercari vor analiza masurile necesare pentru asigurarea unei distante consshy

tante intre tuburi ~ i a gli sarii libere a palpatorilor in tuburi 49 Capacul superior al tubului se va realiza de preferinta

demontabil pentru a asigura un acces u~or ~i posibilitatea de reinshychidere a tubului

410 Lungimea tuburilor de examinare va clepa~i cu 40 50cm nivelul armaturi lor pentru a asigura 0 identificare u~oara a acestora la suprafata elemen tului

411 Pe timpul bctonarii se va acorda atentia necesara evi shytarii oricarei loviri a tuburilor cu pllnia cle turnare Asemenea lovituri pot duce la strlmbarea tuburilor impiediclncl atH glisashyrea palpatorilor cit ~i masurarea corecta a distantelor emitatorshyreceptor

5 EXECUTAREA INCERCARII

51 I ncerdirile prin metoda caro tajulu i sonic pot fi facute dupa 0 intarire suficienta a betonului care sa penn ita propagashyrea impulsurilor ul trasonice in tre emitator ~i receptor Lim i ta inferioara de timp depinde de conditiile de intarire ~i de distanta

10

reg ~

~ ~ Q)

~ j ( ~

1 ~ G-gtIIVII sectIi ~ u tltC)- ~

~ ~ )

copy ~

II

emiptor-receptor Pcntru conditii normale Se poate admite in mod acoperitor ca limita inferioara vIrsta de 3 zile

In cazul Incercarilor ce urmeaza a fi comparate cu marca betonului este indicat ca el c sa se faca 1a virste alebetonului aproshypiat e de 28 zile

52 Se identifica elementele ~i tuburile In care urmeaza a fi facute lncercarile ~i se asigura 0 notare uniforma a acestora In COnshycordanta cu proieetul lucrarii

53 Se deschid capacele superioare ale tuburi10r ~i se asigura alinierea la aceea$i coUi a gurilor superioare ale tuburilor prin taiere cu sudura Daca tuburile slnt filetat e se traseaza cu un furtun 0 cota unica de referinta fata de care se noteaza cota guriituburilor

54 Se lntocme~te 0 schita a el ementului pe care vor figura a) amplasarea ~i numerotarca tuburilor b) distanta Intre tuburi

c) cota gurii tUburilor In raport cu suprafata betonului d) cota Suprafetei betonului In raport cu cota terenului e) orientarea elementului f) identificarea elementului

55 Se verifica posibilitat ea de glisare libera a palpatorilor In tuburi cu ajutorul unor spioni cilindrici de lungimeminima 1 = 120 mm ~i de diametru SO mm In timpul operatiilor de veri shyficare se ya evita lansarea brusca a spionilor pe tub ceea ce ar putea duce la Intepenirea acestora Se va adopta 0 procedura de COborire lina a spionu1ui In lungul tubului

56 Se umplu cu apa tuburile ~i se verifica mentincrea unui nivel constant al apei ln tuburi

57 Se bran~eaza aparatura de lncercare la baterie sau la retea dupa caz ~i se a corda un timp de cca 10 minut e pentruindilzirea aparatului

58 Se amplaseaza la gura fiecarui tub palpatorul CU cablu opcratorul Incepe explorarea pe verticala prin masuratori in plan orizontal a calitatii betonului dintre tuburi

59 Masuratorile pot fi Incepute fie de la partca superioara fie de la partea inferioara a tubului Ultima solutie apare prefeshyrata pentru exactitatea stabilirii fundului tubului

510 D istanta Intre doua masuratori este variabila ln funcshytie de precizia ce~uta la examinarea fiecarui clement Ea variaza

12

In mod normallntre 10 ~i 25 cm D istante mai mari de 25 cm pot duce la ignorarca unui defect de dezvoltare preferential plana iar distante mai mici de 10 cm presupun lungirea excesiva a timshypului necesar pentru examinarea unui elEmenL

511 lVIasura torile se fac de regula In plane orizontale parashylele La nevo ie pentru deteetarea unor defecte cu orientare lncli shynata se pot organiza ~i masuratori In planul acestor defecte sau ceea ce este mai rar necesar masuratori perpendiculare pe planul acestora (fisuri)

512 inain te de inceperca masuratorilor se face a~a numi ta corectie de zero a citirilor Ea ccnsta din introducerea intr-ul1 vas c~ apa a doua tronsoane scurte lipite din tuburile de invesshytigare in interiorul acestor tronsoane se introduc palpatorii ~i cu ajutorul butonu1ui reglaj de zero al aparatului se incearca adushycerea la zero a citirilor corespunzatoare semnalului receptionat in aceasta situatie Daca acest lucru nu este posibil se aduce butonu1 reglaj de zero in pozi tia extrema corespunzatoare extragerii mashyxime de timp ~i restul ccrectiei de timp se cite~te la potentioshym etrul masuratorii de timp

Aceasta corectie sup1imentara urmeaza a fi scazuta ulterior din toate masuratorile de timp de propagare efeetuate pe elemenL

Corectia de zero in fis este practic independen ta de scara de timp pe care se lucreaza

In timpul masuratorilor curente butonul corectiei de zero middotnu trebui e mi~caL

5 13 0 masuratoare curenta consUi din Inregistrarea timshypu1ui de propagare masurat 1a 0 anumita cota notata ~i ea In carshynetul de lnregistrare

in finalul lncerciirii unui element se obtin doua coloane de date una indicind cota la care s-a facut m~suratoarea 9i alta valoarea bruta a timpului de propagare masurat ambele coloanc sub denumirea elementului pe care s-au facut Incercarile ~i a peshyrechii de tuburi Intre care s-au facut masuratorile

514 rn registrul lncercarii trebuie Inscrise urmatoarele data lncercarii denumirea elementului lncercat schita de amplasare a tuburi10r e1ementu1ui conform pet

54 valoarea corectiei de zero conform pcL5 12

n

t

rezulta te1e masuratori10r dirccte conform pct 513 da ta turnari i elemen tului fncerca t campozitia betonu1ui Incercat ~i marca de proiect conditii1e de turnare (sub n oro i bentonitic etc)

6 P RE LlTRAREA SI I NTERPRETAREA REZULTATELOR INCERCARII

6 1 Prima etapa a prel uCTari i rezul ta telor consta fn det er shyminarea timpilor de propagare c orespunz~ltori exclusi v p rop ashygar ii prin be ton In acest scop din timpii de propagare totali citip direct la aparat trebui e scazut timpul de propagare coresshypunza tor propagarii prin tuburi sau cor eqia de zero determinate conform prevederi10r punetu1ui 512

t oet = t lot - to (1) Valorile lui to depind de pozitia reglajului de ze ro al apashy

ratu1ui de diamctrul tuburi10r de natura ~ i grosimea peretilor a cestora Valorile curente ale lui to sfnt cuprinse Intre 7 15 us

62 A doua etaya a prelucrari10r o constituie calculul viteshyzelor de propagare In aces t scop se ap lica re1 atla

- L betVL-shytbel (2)shy

In care Loel - di stanta minima fntre emitator ~i r ecep tor nurna i prin beton

tOd - timpu1 de propagare prin beton dedus conform c1a tiei (1)

63 In unele cazuri L ort ce se masoara la suprafata e1e- mentului nu este acc1C~i cu Loet din m asa elem entului din cauZa pozi tiilor Inclina te ale tu burilor m edian e de caro ta j insushyficient de bine fi xa te de carcasa de armatura (fig 1B g 1B hIB j)

In acest e cazuri de tu buri a1 ini a te r ela tia (2) p oa te fi In10shycuita la fi ecare cota printr-o re1atie echival enta de forma

V L = L bcl (3) ~ tbd

In care termenul suma de la numara tor ~i numitor Insumeaza spashytiile ~i timpii masuratorilor la aceea~ i co ta

]middot1

R elatia (3) este independen ta de lnclinarea tuburilor m ediashyne ~i da val~ri mai certe de~ i mai putin detailate privind calic tatea betonului la 0 anumita cota

64 Armaturileparal ele cu direc tia de lncercare pot exershyci ta 0 anumi ta infl uentaasupra rezulta telor masura torilor conshyducind la valori ale timpului de propagare masurat m a i mari dedt cele real e 0 asemenea influenta dopinde de rapor tul dintre v iteza de propagare In beton ~ i cea din armatura fiind cu aUt mai puternica cu elt acest raport este mai mic

Nu slnt de a~ tepta t influ ente puternice asupra rezultatului masuratorilor atJt In timp cit

_a ~ 1 (4) Lbcl - shy

In care a este distanta eea mai scurta de la traieetori a impul sushylui la bara de armatur3

Vitezele de propagare masura te in situ Intr-un punet i care difera cu m ai mult de 10 fata de v iteza medie 1n zona cushyrenta deci care satisface conditia

Vigt 11 Vmc (5)

In care prin v se Intel ege v iteza medie 1n zona fa rl defeete pot fi suspeeta te de a include influente ale armaturii

In general v iteze individuale ce depa~esc limita

Vigt 4700 ms (6)

includ influente ale armaturii ~i trebuie eliminate Verificarea includerii Intr-un punet de masurare a influenshy

t elor armaturii poate fi facuUi ~i cuajutorul comparari i r ezultashyt elor cu dat ele de proiect mai ales daea distanta dintre doua secshytiuni su ccesive reprezinta un submultiplu al distantelor dintre etr ieri elemente paralcl e cu directia de propagare In asemeshyn ea cazuri prezenta unei anumite periodicitati In aparitia rezulshytatclor suspecte este un indiciu al influent ei armaturii asupra timshypilor de propagare masura ti

65 Transformarea i tezelor de propagare masura te in rez isshytente al e betonului la cornpresi un e poate fi fa cuG pe una din urshyrna toarel e cai

a) cunoscfnd compozitia ~i maturitatea betonului lncerca t

15

b) dispunind de corp uri de proba din betollul tncercat c) folosind atit ccmpozitia cunoscuta cit ~i corpurile de proshyM existente

66 Procedura determinarii rezistentei betonului din lucrashyre atunci dnd compozitia sa este (unos(uta este unnatoara

a) se listeaza factorii de compozitie care determina forma reshylatiei de transformare viteza-rezistenta ~i anume

tipul cimentului dozajul de dment natura agregatului dimensiunea maxima a agregatului fractiunea de fin (0-1 mm) a agregatului

- existanta unor adaosuri - maturitatea betonului - umiditatea betonului

b) se determina coeficientii parpali de influenta corespunshyzatori fiecarui parametru al compozitiei conform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 Incercarea betonului prin meshytode ultrasonice de impuls

c) se calculeaza coeficientul total de influenta caracteristic betonului pe baza coeficientilor partiali de influenta ai fiecarui factor de compozitie conform relatiei

C~omp = Cc Ca Ca C C C p m

d) se determina curba de transformare viteza-rezistenta COnshyform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 in functie de valoarea calculata a coefidentului total de influenta (qomp) cu rela tia (7)

e) SL calculeaza rezistentele corespunzatoare fiecarei viteze masurate

67 Precizia determiniirii rezistentei betonului tn lucrare conform metodologiei descrise la punctul 66 de un cadru cu experient1 trebuie estimata la cca + (2025) in cazul exisshytentei unor informatii corecte privind compozitia betonului din lucrare ~i a poziticnarii corecte a tuburilor de investigare

68 In cazul existentei unor corpuri de proba cub uri de 14 sau 20 em laturii aceste elemente se inceardi nedistructiv detershyminindu-se viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice ~i disshy

16

tructiv determinindu-sc rezistenia betonului la ccmpresiune din epruveta

Se calculeaza cu ajutorul curbei de transform are a betonului standard (C t = 100) conform Instructiunilcr tehnice C26-72 rezistenta ccrespunzatoare vitezei de propagare masurate (R~I)

Se calculeaza raportul

C~P c (8) R~I

care determina coeficientul total de influenta cc caractcrizcaza betonul din cprueta i

Valoarea medie a coeficientului total experimental pentru betonul din cele k epurvcte se determina cu rclatia

cmiddot C~XP c (9)

k

Coefidentul total de influenta ce caracterizeaza bctonul din lucrare se determina cu relatia

qzP = Cu

qZP c (10)

in care - coeficientul total de influenta al umidita~ii beshytonului din lucrare are In vedere diferentele de umishyditate dintre betonul din epruveta ~i cel din lucrare

69 Precizia determinarii rezistentei betonului din lucrare conform metodologiei descrise la punctul 68 se estimeaza la eca plusmn (15 20) ~i depinde ~i ea de experienta conduditorului Inshycercarii

610 tn cazul in care este cunoscuta aUt ccmpozitia betonushylui de incercat ~i garantata existenta corpurilor de proba se apli shyca aUt metodologia des~risa la pumtul 66 U ajutorul carda se determina coeficientul total de influenta al compozitiei qom conform relatiei (7) cit ~i cea descripounda la punctul 68 eu ajutorul direia se determina coeficientul total de influenta expe~ rimental qIPu

conform relatiei ( Se compara cei doi coeficienti de influenta cu ajutorul relashy

tiei IC10m

p c1IP I ( 11)qIP

17

emiptor-receptor Pcntru conditii normale Se poate admite in mod acoperitor ca limita inferioara vIrsta de 3 zile

In cazul Incercarilor ce urmeaza a fi comparate cu marca betonului este indicat ca el c sa se faca 1a virste alebetonului aproshypiat e de 28 zile

52 Se identifica elementele ~i tuburile In care urmeaza a fi facute lncercarile ~i se asigura 0 notare uniforma a acestora In COnshycordanta cu proieetul lucrarii

53 Se deschid capacele superioare ale tuburi10r ~i se asigura alinierea la aceea$i coUi a gurilor superioare ale tuburilor prin taiere cu sudura Daca tuburile slnt filetat e se traseaza cu un furtun 0 cota unica de referinta fata de care se noteaza cota guriituburilor

54 Se lntocme~te 0 schita a el ementului pe care vor figura a) amplasarea ~i numerotarca tuburilor b) distanta Intre tuburi

c) cota gurii tUburilor In raport cu suprafata betonului d) cota Suprafetei betonului In raport cu cota terenului e) orientarea elementului f) identificarea elementului

55 Se verifica posibilitat ea de glisare libera a palpatorilor In tuburi cu ajutorul unor spioni cilindrici de lungimeminima 1 = 120 mm ~i de diametru SO mm In timpul operatiilor de veri shyficare se ya evita lansarea brusca a spionilor pe tub ceea ce ar putea duce la Intepenirea acestora Se va adopta 0 procedura de COborire lina a spionu1ui In lungul tubului

56 Se umplu cu apa tuburile ~i se verifica mentincrea unui nivel constant al apei ln tuburi

57 Se bran~eaza aparatura de lncercare la baterie sau la retea dupa caz ~i se a corda un timp de cca 10 minut e pentruindilzirea aparatului

58 Se amplaseaza la gura fiecarui tub palpatorul CU cablu opcratorul Incepe explorarea pe verticala prin masuratori in plan orizontal a calitatii betonului dintre tuburi

59 Masuratorile pot fi Incepute fie de la partca superioara fie de la partea inferioara a tubului Ultima solutie apare prefeshyrata pentru exactitatea stabilirii fundului tubului

510 D istanta Intre doua masuratori este variabila ln funcshytie de precizia ce~uta la examinarea fiecarui clement Ea variaza

12

In mod normallntre 10 ~i 25 cm D istante mai mari de 25 cm pot duce la ignorarca unui defect de dezvoltare preferential plana iar distante mai mici de 10 cm presupun lungirea excesiva a timshypului necesar pentru examinarea unui elEmenL

511 lVIasura torile se fac de regula In plane orizontale parashylele La nevo ie pentru deteetarea unor defecte cu orientare lncli shynata se pot organiza ~i masuratori In planul acestor defecte sau ceea ce este mai rar necesar masuratori perpendiculare pe planul acestora (fisuri)

512 inain te de inceperca masuratorilor se face a~a numi ta corectie de zero a citirilor Ea ccnsta din introducerea intr-ul1 vas c~ apa a doua tronsoane scurte lipite din tuburile de invesshytigare in interiorul acestor tronsoane se introduc palpatorii ~i cu ajutorul butonu1ui reglaj de zero al aparatului se incearca adushycerea la zero a citirilor corespunzatoare semnalului receptionat in aceasta situatie Daca acest lucru nu este posibil se aduce butonu1 reglaj de zero in pozi tia extrema corespunzatoare extragerii mashyxime de timp ~i restul ccrectiei de timp se cite~te la potentioshym etrul masuratorii de timp

Aceasta corectie sup1imentara urmeaza a fi scazuta ulterior din toate masuratorile de timp de propagare efeetuate pe elemenL

Corectia de zero in fis este practic independen ta de scara de timp pe care se lucreaza

In timpul masuratorilor curente butonul corectiei de zero middotnu trebui e mi~caL

5 13 0 masuratoare curenta consUi din Inregistrarea timshypu1ui de propagare masurat 1a 0 anumita cota notata ~i ea In carshynetul de lnregistrare

in finalul lncerciirii unui element se obtin doua coloane de date una indicind cota la care s-a facut m~suratoarea 9i alta valoarea bruta a timpului de propagare masurat ambele coloanc sub denumirea elementului pe care s-au facut Incercarile ~i a peshyrechii de tuburi Intre care s-au facut masuratorile

514 rn registrul lncercarii trebuie Inscrise urmatoarele data lncercarii denumirea elementului lncercat schita de amplasare a tuburi10r e1ementu1ui conform pet

54 valoarea corectiei de zero conform pcL5 12

n

t

rezulta te1e masuratori10r dirccte conform pct 513 da ta turnari i elemen tului fncerca t campozitia betonu1ui Incercat ~i marca de proiect conditii1e de turnare (sub n oro i bentonitic etc)

6 P RE LlTRAREA SI I NTERPRETAREA REZULTATELOR INCERCARII

6 1 Prima etapa a prel uCTari i rezul ta telor consta fn det er shyminarea timpilor de propagare c orespunz~ltori exclusi v p rop ashygar ii prin be ton In acest scop din timpii de propagare totali citip direct la aparat trebui e scazut timpul de propagare coresshypunza tor propagarii prin tuburi sau cor eqia de zero determinate conform prevederi10r punetu1ui 512

t oet = t lot - to (1) Valorile lui to depind de pozitia reglajului de ze ro al apashy

ratu1ui de diamctrul tuburi10r de natura ~ i grosimea peretilor a cestora Valorile curente ale lui to sfnt cuprinse Intre 7 15 us

62 A doua etaya a prelucrari10r o constituie calculul viteshyzelor de propagare In aces t scop se ap lica re1 atla

- L betVL-shytbel (2)shy

In care Loel - di stanta minima fntre emitator ~i r ecep tor nurna i prin beton

tOd - timpu1 de propagare prin beton dedus conform c1a tiei (1)

63 In unele cazuri L ort ce se masoara la suprafata e1e- mentului nu este acc1C~i cu Loet din m asa elem entului din cauZa pozi tiilor Inclina te ale tu burilor m edian e de caro ta j insushyficient de bine fi xa te de carcasa de armatura (fig 1B g 1B hIB j)

In acest e cazuri de tu buri a1 ini a te r ela tia (2) p oa te fi In10shycuita la fi ecare cota printr-o re1atie echival enta de forma

V L = L bcl (3) ~ tbd

In care termenul suma de la numara tor ~i numitor Insumeaza spashytiile ~i timpii masuratorilor la aceea~ i co ta

]middot1

R elatia (3) este independen ta de lnclinarea tuburilor m ediashyne ~i da val~ri mai certe de~ i mai putin detailate privind calic tatea betonului la 0 anumita cota

64 Armaturileparal ele cu direc tia de lncercare pot exershyci ta 0 anumi ta infl uentaasupra rezulta telor masura torilor conshyducind la valori ale timpului de propagare masurat m a i mari dedt cele real e 0 asemenea influenta dopinde de rapor tul dintre v iteza de propagare In beton ~ i cea din armatura fiind cu aUt mai puternica cu elt acest raport este mai mic

Nu slnt de a~ tepta t influ ente puternice asupra rezultatului masuratorilor atJt In timp cit

_a ~ 1 (4) Lbcl - shy

In care a este distanta eea mai scurta de la traieetori a impul sushylui la bara de armatur3

Vitezele de propagare masura te in situ Intr-un punet i care difera cu m ai mult de 10 fata de v iteza medie 1n zona cushyrenta deci care satisface conditia

Vigt 11 Vmc (5)

In care prin v se Intel ege v iteza medie 1n zona fa rl defeete pot fi suspeeta te de a include influente ale armaturii

In general v iteze individuale ce depa~esc limita

Vigt 4700 ms (6)

includ influente ale armaturii ~i trebuie eliminate Verificarea includerii Intr-un punet de masurare a influenshy

t elor armaturii poate fi facuUi ~i cuajutorul comparari i r ezultashyt elor cu dat ele de proiect mai ales daea distanta dintre doua secshytiuni su ccesive reprezinta un submultiplu al distantelor dintre etr ieri elemente paralcl e cu directia de propagare In asemeshyn ea cazuri prezenta unei anumite periodicitati In aparitia rezulshytatclor suspecte este un indiciu al influent ei armaturii asupra timshypilor de propagare masura ti

65 Transformarea i tezelor de propagare masura te in rez isshytente al e betonului la cornpresi un e poate fi fa cuG pe una din urshyrna toarel e cai

a) cunoscfnd compozitia ~i maturitatea betonului lncerca t

15

b) dispunind de corp uri de proba din betollul tncercat c) folosind atit ccmpozitia cunoscuta cit ~i corpurile de proshyM existente

66 Procedura determinarii rezistentei betonului din lucrashyre atunci dnd compozitia sa este (unos(uta este unnatoara

a) se listeaza factorii de compozitie care determina forma reshylatiei de transformare viteza-rezistenta ~i anume

tipul cimentului dozajul de dment natura agregatului dimensiunea maxima a agregatului fractiunea de fin (0-1 mm) a agregatului

- existanta unor adaosuri - maturitatea betonului - umiditatea betonului

b) se determina coeficientii parpali de influenta corespunshyzatori fiecarui parametru al compozitiei conform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 Incercarea betonului prin meshytode ultrasonice de impuls

c) se calculeaza coeficientul total de influenta caracteristic betonului pe baza coeficientilor partiali de influenta ai fiecarui factor de compozitie conform relatiei

C~omp = Cc Ca Ca C C C p m

d) se determina curba de transformare viteza-rezistenta COnshyform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 in functie de valoarea calculata a coefidentului total de influenta (qomp) cu rela tia (7)

e) SL calculeaza rezistentele corespunzatoare fiecarei viteze masurate

67 Precizia determiniirii rezistentei betonului tn lucrare conform metodologiei descrise la punctul 66 de un cadru cu experient1 trebuie estimata la cca + (2025) in cazul exisshytentei unor informatii corecte privind compozitia betonului din lucrare ~i a poziticnarii corecte a tuburilor de investigare

68 In cazul existentei unor corpuri de proba cub uri de 14 sau 20 em laturii aceste elemente se inceardi nedistructiv detershyminindu-se viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice ~i disshy

16

tructiv determinindu-sc rezistenia betonului la ccmpresiune din epruveta

Se calculeaza cu ajutorul curbei de transform are a betonului standard (C t = 100) conform Instructiunilcr tehnice C26-72 rezistenta ccrespunzatoare vitezei de propagare masurate (R~I)

Se calculeaza raportul

C~P c (8) R~I

care determina coeficientul total de influenta cc caractcrizcaza betonul din cprueta i

Valoarea medie a coeficientului total experimental pentru betonul din cele k epurvcte se determina cu rclatia

cmiddot C~XP c (9)

k

Coefidentul total de influenta ce caracterizeaza bctonul din lucrare se determina cu relatia

qzP = Cu

qZP c (10)

in care - coeficientul total de influenta al umidita~ii beshytonului din lucrare are In vedere diferentele de umishyditate dintre betonul din epruveta ~i cel din lucrare

69 Precizia determinarii rezistentei betonului din lucrare conform metodologiei descrise la punctul 68 se estimeaza la eca plusmn (15 20) ~i depinde ~i ea de experienta conduditorului Inshycercarii

610 tn cazul in care este cunoscuta aUt ccmpozitia betonushylui de incercat ~i garantata existenta corpurilor de proba se apli shyca aUt metodologia des~risa la pumtul 66 U ajutorul carda se determina coeficientul total de influenta al compozitiei qom conform relatiei (7) cit ~i cea descripounda la punctul 68 eu ajutorul direia se determina coeficientul total de influenta expe~ rimental qIPu

conform relatiei ( Se compara cei doi coeficienti de influenta cu ajutorul relashy

tiei IC10m

p c1IP I ( 11)qIP

17

t

rezulta te1e masuratori10r dirccte conform pct 513 da ta turnari i elemen tului fncerca t campozitia betonu1ui Incercat ~i marca de proiect conditii1e de turnare (sub n oro i bentonitic etc)

6 P RE LlTRAREA SI I NTERPRETAREA REZULTATELOR INCERCARII

6 1 Prima etapa a prel uCTari i rezul ta telor consta fn det er shyminarea timpilor de propagare c orespunz~ltori exclusi v p rop ashygar ii prin be ton In acest scop din timpii de propagare totali citip direct la aparat trebui e scazut timpul de propagare coresshypunza tor propagarii prin tuburi sau cor eqia de zero determinate conform prevederi10r punetu1ui 512

t oet = t lot - to (1) Valorile lui to depind de pozitia reglajului de ze ro al apashy

ratu1ui de diamctrul tuburi10r de natura ~ i grosimea peretilor a cestora Valorile curente ale lui to sfnt cuprinse Intre 7 15 us

62 A doua etaya a prelucrari10r o constituie calculul viteshyzelor de propagare In aces t scop se ap lica re1 atla

- L betVL-shytbel (2)shy

In care Loel - di stanta minima fntre emitator ~i r ecep tor nurna i prin beton

tOd - timpu1 de propagare prin beton dedus conform c1a tiei (1)

63 In unele cazuri L ort ce se masoara la suprafata e1e- mentului nu este acc1C~i cu Loet din m asa elem entului din cauZa pozi tiilor Inclina te ale tu burilor m edian e de caro ta j insushyficient de bine fi xa te de carcasa de armatura (fig 1B g 1B hIB j)

In acest e cazuri de tu buri a1 ini a te r ela tia (2) p oa te fi In10shycuita la fi ecare cota printr-o re1atie echival enta de forma

V L = L bcl (3) ~ tbd

In care termenul suma de la numara tor ~i numitor Insumeaza spashytiile ~i timpii masuratorilor la aceea~ i co ta

]middot1

R elatia (3) este independen ta de lnclinarea tuburilor m ediashyne ~i da val~ri mai certe de~ i mai putin detailate privind calic tatea betonului la 0 anumita cota

64 Armaturileparal ele cu direc tia de lncercare pot exershyci ta 0 anumi ta infl uentaasupra rezulta telor masura torilor conshyducind la valori ale timpului de propagare masurat m a i mari dedt cele real e 0 asemenea influenta dopinde de rapor tul dintre v iteza de propagare In beton ~ i cea din armatura fiind cu aUt mai puternica cu elt acest raport este mai mic

Nu slnt de a~ tepta t influ ente puternice asupra rezultatului masuratorilor atJt In timp cit

_a ~ 1 (4) Lbcl - shy

In care a este distanta eea mai scurta de la traieetori a impul sushylui la bara de armatur3

Vitezele de propagare masura te in situ Intr-un punet i care difera cu m ai mult de 10 fata de v iteza medie 1n zona cushyrenta deci care satisface conditia

Vigt 11 Vmc (5)

In care prin v se Intel ege v iteza medie 1n zona fa rl defeete pot fi suspeeta te de a include influente ale armaturii

In general v iteze individuale ce depa~esc limita

Vigt 4700 ms (6)

includ influente ale armaturii ~i trebuie eliminate Verificarea includerii Intr-un punet de masurare a influenshy

t elor armaturii poate fi facuUi ~i cuajutorul comparari i r ezultashyt elor cu dat ele de proiect mai ales daea distanta dintre doua secshytiuni su ccesive reprezinta un submultiplu al distantelor dintre etr ieri elemente paralcl e cu directia de propagare In asemeshyn ea cazuri prezenta unei anumite periodicitati In aparitia rezulshytatclor suspecte este un indiciu al influent ei armaturii asupra timshypilor de propagare masura ti

65 Transformarea i tezelor de propagare masura te in rez isshytente al e betonului la cornpresi un e poate fi fa cuG pe una din urshyrna toarel e cai

a) cunoscfnd compozitia ~i maturitatea betonului lncerca t

15

b) dispunind de corp uri de proba din betollul tncercat c) folosind atit ccmpozitia cunoscuta cit ~i corpurile de proshyM existente

66 Procedura determinarii rezistentei betonului din lucrashyre atunci dnd compozitia sa este (unos(uta este unnatoara

a) se listeaza factorii de compozitie care determina forma reshylatiei de transformare viteza-rezistenta ~i anume

tipul cimentului dozajul de dment natura agregatului dimensiunea maxima a agregatului fractiunea de fin (0-1 mm) a agregatului

- existanta unor adaosuri - maturitatea betonului - umiditatea betonului

b) se determina coeficientii parpali de influenta corespunshyzatori fiecarui parametru al compozitiei conform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 Incercarea betonului prin meshytode ultrasonice de impuls

c) se calculeaza coeficientul total de influenta caracteristic betonului pe baza coeficientilor partiali de influenta ai fiecarui factor de compozitie conform relatiei

C~omp = Cc Ca Ca C C C p m

d) se determina curba de transformare viteza-rezistenta COnshyform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 in functie de valoarea calculata a coefidentului total de influenta (qomp) cu rela tia (7)

e) SL calculeaza rezistentele corespunzatoare fiecarei viteze masurate

67 Precizia determiniirii rezistentei betonului tn lucrare conform metodologiei descrise la punctul 66 de un cadru cu experient1 trebuie estimata la cca + (2025) in cazul exisshytentei unor informatii corecte privind compozitia betonului din lucrare ~i a poziticnarii corecte a tuburilor de investigare

68 In cazul existentei unor corpuri de proba cub uri de 14 sau 20 em laturii aceste elemente se inceardi nedistructiv detershyminindu-se viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice ~i disshy

16

tructiv determinindu-sc rezistenia betonului la ccmpresiune din epruveta

Se calculeaza cu ajutorul curbei de transform are a betonului standard (C t = 100) conform Instructiunilcr tehnice C26-72 rezistenta ccrespunzatoare vitezei de propagare masurate (R~I)

Se calculeaza raportul

C~P c (8) R~I

care determina coeficientul total de influenta cc caractcrizcaza betonul din cprueta i

Valoarea medie a coeficientului total experimental pentru betonul din cele k epurvcte se determina cu rclatia

cmiddot C~XP c (9)

k

Coefidentul total de influenta ce caracterizeaza bctonul din lucrare se determina cu relatia

qzP = Cu

qZP c (10)

in care - coeficientul total de influenta al umidita~ii beshytonului din lucrare are In vedere diferentele de umishyditate dintre betonul din epruveta ~i cel din lucrare

69 Precizia determinarii rezistentei betonului din lucrare conform metodologiei descrise la punctul 68 se estimeaza la eca plusmn (15 20) ~i depinde ~i ea de experienta conduditorului Inshycercarii

610 tn cazul in care este cunoscuta aUt ccmpozitia betonushylui de incercat ~i garantata existenta corpurilor de proba se apli shyca aUt metodologia des~risa la pumtul 66 U ajutorul carda se determina coeficientul total de influenta al compozitiei qom conform relatiei (7) cit ~i cea descripounda la punctul 68 eu ajutorul direia se determina coeficientul total de influenta expe~ rimental qIPu

conform relatiei ( Se compara cei doi coeficienti de influenta cu ajutorul relashy

tiei IC10m

p c1IP I ( 11)qIP

17

b) dispunind de corp uri de proba din betollul tncercat c) folosind atit ccmpozitia cunoscuta cit ~i corpurile de proshyM existente

66 Procedura determinarii rezistentei betonului din lucrashyre atunci dnd compozitia sa este (unos(uta este unnatoara

a) se listeaza factorii de compozitie care determina forma reshylatiei de transformare viteza-rezistenta ~i anume

tipul cimentului dozajul de dment natura agregatului dimensiunea maxima a agregatului fractiunea de fin (0-1 mm) a agregatului

- existanta unor adaosuri - maturitatea betonului - umiditatea betonului

b) se determina coeficientii parpali de influenta corespunshyzatori fiecarui parametru al compozitiei conform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 Incercarea betonului prin meshytode ultrasonice de impuls

c) se calculeaza coeficientul total de influenta caracteristic betonului pe baza coeficientilor partiali de influenta ai fiecarui factor de compozitie conform relatiei

C~omp = Cc Ca Ca C C C p m

d) se determina curba de transformare viteza-rezistenta COnshyform prevederilor din Instructiunile tehnice C26-72 in functie de valoarea calculata a coefidentului total de influenta (qomp) cu rela tia (7)

e) SL calculeaza rezistentele corespunzatoare fiecarei viteze masurate

67 Precizia determiniirii rezistentei betonului tn lucrare conform metodologiei descrise la punctul 66 de un cadru cu experient1 trebuie estimata la cca + (2025) in cazul exisshytentei unor informatii corecte privind compozitia betonului din lucrare ~i a poziticnarii corecte a tuburilor de investigare

68 In cazul existentei unor corpuri de proba cub uri de 14 sau 20 em laturii aceste elemente se inceardi nedistructiv detershyminindu-se viteza de propagare a impulsurilor ultrasonice ~i disshy

16

tructiv determinindu-sc rezistenia betonului la ccmpresiune din epruveta

Se calculeaza cu ajutorul curbei de transform are a betonului standard (C t = 100) conform Instructiunilcr tehnice C26-72 rezistenta ccrespunzatoare vitezei de propagare masurate (R~I)

Se calculeaza raportul

C~P c (8) R~I

care determina coeficientul total de influenta cc caractcrizcaza betonul din cprueta i

Valoarea medie a coeficientului total experimental pentru betonul din cele k epurvcte se determina cu rclatia

cmiddot C~XP c (9)

k

Coefidentul total de influenta ce caracterizeaza bctonul din lucrare se determina cu relatia

qzP = Cu

qZP c (10)

in care - coeficientul total de influenta al umidita~ii beshytonului din lucrare are In vedere diferentele de umishyditate dintre betonul din epruveta ~i cel din lucrare

69 Precizia determinarii rezistentei betonului din lucrare conform metodologiei descrise la punctul 68 se estimeaza la eca plusmn (15 20) ~i depinde ~i ea de experienta conduditorului Inshycercarii

610 tn cazul in care este cunoscuta aUt ccmpozitia betonushylui de incercat ~i garantata existenta corpurilor de proba se apli shyca aUt metodologia des~risa la pumtul 66 U ajutorul carda se determina coeficientul total de influenta al compozitiei qom conform relatiei (7) cit ~i cea descripounda la punctul 68 eu ajutorul direia se determina coeficientul total de influenta expe~ rimental qIPu

conform relatiei ( Se compara cei doi coeficienti de influenta cu ajutorul relashy

tiei IC10m

p c1IP I ( 11)qIP

17

t

Daca valoarea raportului dat de relatia (II) estc mai mica de 10 se considera acordul celor doua cai de determinare pershyfect ~i se poate conta pe 0 precizie ridicata in deteiminarca rC7isshytentei betonului

J Daca valoarea raportului dat de relatia (II) es te cuprins in shytre 10 25 acordul celor doua cai de detcnninare a rezistentei betonului din lucrare se considcra satisfacator iar relatiil e de calshycuI or folosi drept valoare a coef icientului total de infIuenta ashyloarea medic

efom + err(fI

2 (12 )

Dadi loarea ra portul ui da t de rela tia (11) depa~e~te 25 oe constata un dezacord intre cele doua di de determinare a coeshyficientului total de influenta ~i trebuie efectuata 0 analiza pentru identificarea ~i el iminarea valorilor erona te

611 Precizia determin arii rezistentei betonului din lucrare dnd exista conditiile necesare prevazute de Instructiunile tehnice C26-72 (epruete ~i compozitie cunoscuta) este de regula cuprinsa intre plusmn 10 15

612 Rezultatele incercarilor se reprezinta sub forma unor grafice ce au in ordonata cota la care s-a facut masuratoarea neshydistru tiva ~i in absci ~a - viteza de propagare masurata sau reshyzistenta la compresiune determinata la cota respect iva

613 Zonele continind defecte locale se identifica ca zonele in care au loc scaderi pronuntate ale vitcze i de propagare care se situeaza la val~ri sub 085 din viteza medie in zona curenta fara defecte a baretei Aceste scaderi au loc cu 0 anumita continuitate a curbei vitezei iar zona defecta trebu ie considerata ca incepind eel putin din domeniul in care curba de varia tie a vitezei pc adlnshycime se indeparteaza de la valorilc curente Inregistrate in zonele fara defecte

614 Tipurile curentc de defecte intllnite la examinarea consshytructiilor ingropate turnate sub noroi bentonitic sfnt in ordinea frecven tei urmatoarele

a) strat de suprafata contaminat de slaba rezistenta proveshynind din amestecarea betonului cu noroiul bentonitic

b) strat de fund de slaba rezistenta provoca t dill blocarea unei perne de mil pe fundul elementului defectul provine din necuratirea fundului gropii

18

c) strat curent de slaba rezistenta proven it din nesincronishyzarea vitczci de turnare cu middotitcza de ridicare a pilni ei ceea ce duce la prindHea in maa betonului a lnui strat de noroi bentoshynitic din intreruperea turn5rilor sau din folos irea unui beton ncshycorespunzator

d) lovirea malurilor gropii de fundatie ceea ce duce la prashybu~irea locala a acestora ~i amestecarea terenului cu betonul

7 PREYEDERI F INALE

71 Echipa minima necesara pentru controlul nedistructiv al calitat ii betonului in constructiile ingropate din bet on sau beton armat prin metoda carotajului sonic este format a din 3 pershysoanc

un inginer conducator al incercarii ~i operator al aparashyturii de masura responsabil de cu legerea tuturor datelor ~i prel ucrarea lor doua cadre cu pregatire medie pentru verificarea tuburishylor de glisare ~ i glisarea palpatorilor precum ~i pentru aIte masuratori auxiliare

Echipcle de incercare apartin unui institut de cercetare 72 Pe timpul lucrarilor pe ~antier or fi respectate normele

de tehnica a securitatii muncii valabile in incinta santierului si cele specifice lucruIui cu aparatura electrica Echip~ de incerca~e va fi asistata de un delegat al ~antierului care pe linga operatiunile de identificare ~i interventie necesare va unnari ~i rcspectarea acestor norme inclusiv prin coordonarea diferitelor lucr5ri paralcle

73 Aparatura de incercare va trebui verificata periodic aUt pentru asigurarea functionarii cit ~i pcntru asigurarea corectitushydinii valorilor masurate

74 La incheierea incercarilor exccutantul cerceiarii elashyboreaza un referat cu concluzii care va contine

comanda ~i contractul in baza carora au fost facute incershycariIe

nuinarul si identificarea elementelor examinate descrierea tehnicii de lncercare inclusiv schema de incershy

care valoarea coeficientului total de influenta utilizat la transshyformarea vi teza-rezisten ta

HI

- adincimile maxime identificate ~i adlncimile maxime exshyplorate cu ultrasunete ale fiecarui element

rezisteniele betonului in sectiunile examinate sub forma unor grafice de variatie a rezistentei betonului pe in1Htimea bashyretei

- defecte constatate propuneri de remediere

75 Decizia privind modul de solutionare a defectiunilor constatate apartine proiectantului care va tine seama In luarea ei de propunerile sau recomandarile laboratorului de specialitate care a facut cercetarile In teren

76 Dupa incheierea cercetarilor indusi insu~irea ~i defishynitivarea solutiilor de remediere se va realiza golirea tuburilor de glisare de apa ~i umplerea lor cu mortar de ciment

77 Controlul calitiltii lucrarilor prin metoda carotajulu sonic se poate face de echipe specializate ale INOERC sau ale altor unWiti de cercetare de specialitate

78 In caz de dubiu asupra rezultate10r obtinute se va apela pe baza de comanda la contraexpertiza ICCPDC-IKCERC

CUPRINStJ

1 Domeniu de utilizarc 5

2 Principiul metodei 6

3 Aparatura de incercare 7

4 Pregatirea incercarii 9

5 Executarea incercarii 10

6 Prelucrarea llli interpretarea rezultatelor incercarii lI

7 Prevederi finale 19