C ADRUL GENERAL ŞI ABORDAREA METODOLOGICĂ

Adresa: Calea Moşilor, Nr. 298, Bl. 48, Sc. C, Et.7, Cod postal 020898, Sector 2, Bucuresti, Romania

Telefon / Fax: 0040 21 210 05 13

E-mail: [email protected], Web: www.marketscope.ro

Şomajul în judeţul Dolj – Raport cercetare de birou

Client: Asociaţia “Aproape de TINEri”

Mai 2011

2

CADRUL GENERAL ŞI ABORDAREA METODOLOGICĂ

Studiul de faţă reprezintă faza I a componentei de studii de piaţă din cadrul proiectului “JOB-ACCES: UN LOC DE MUNCA SI PENTRU TINERI”, implementat de Asociaţia “Aproape de TINEri” şi cofinanţat din Fondul Social European prin POS DRU.

Acest modul are ca obiectiv general identificarea caracteristicilor şomajului în judeţul Dolj, în contextul dinamicii mediului economic şi social şi a pieţei muncii. Metodologia aleasă (cercetare de birou) a presupus evaluarea şi selectarea prealabila a unor surse de informaţii secundare relevante pentru tema proiectului, urmate de cautarea, lecturarea, analiza şi centralizarea de informaţii din aceste surse publice.

Principalele categorii de surse de date secundare au inclus: publicaţii generale, economice şi de specialitate (articole din cotidiene, periodice si alte publicatii nationale si regionale / locale, accesibile în arhive electronice), surse statistice (INS - Institutul Naţional de Statistica, MMFPS - Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, etc.), informaţii din studii / rapoarte anterioare pe tema şomajului şi ocupării sau conexe, internet (portaluri de informaţii, directoare de companii, alte surse online).

In urma centralizării în format electronic a conţinutului considerat util prin prisma obiectivelor studiului a rezultat o colectie de date, organizate pe teme, ce s-a constituit în baza informaţională pentru elaborarea concluziilor, respectiv pentru redactarea prezentului raport.

Proiectarea cercetării, evaluarea surselor, cercetarea efectivă a surselor secundare, elaborarea concluziilor şi a raportului final au fost gestionate de consultanţi în cercetare de piaţă seniori cu o largă experienţă în diverse sectoare economice din Romania. Gradul de detaliere şi acurateţea informaţiilor din acest raport au fost influenţate de disponibilitatea informaţiilor necesare prin metodologia agreată (descrisă mai sus).

Deşi consultanţii MarketScope au depus toate eforturile pentru clarificarea şi validarea tuturor informatiilor reieşite din cercetarea de birou, MarketScope nu este responsabilă de deciziile luate de client pe baza acestui raport.

3

CUPRINS

Particularitaţi ale mediului economic şi social din judeţul Dolj

4

Dinamica pieţei muncii în judeţul Dolj 10

Particularităţi ale şomajului în rândul tinerilor 18

Oportunităţi pe piaţa muncii din judeţul Dolj 21

Alte informaţii relevante 23

Anexe 28

4

Judeţul Dolj face parte din Regiunea SV Oltenia, fiind cel mai întins judeţ al acestei regiuni (aprox. 7.400 km², în primele 10 judeţe din Romînia ca suprafaţă).

Populaţia judeţului este de aprox. 710.000 locuitori, din care cca. 300.000 de persoane locuiesc în municipiul reşedinţă de judeţ, Craiova. Principalul oraş al judeţului se regăseşte pe lista celor 7 poli de creştere şi dezvoltare urbană, în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională.

Celelalte oraşe din judeţ sunt Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Filiaşi şi Segarcea (primele două din enumerare sunt municipii).

Dolj este un judeţ dunărean, de câmpie, - Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat formele de relief în cadrul judeţului (zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal, cu altitudini de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre nordul judeţului).

PARTICULARITAŢI ALE MEDIULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL DIN JUDEŢUL DOLJ

Judeţul Dolj – privire de ansamblu

Pe lângă bazinul hidrografic al Dunării, judeţul beneficiază şi de cel al Jiului. Relieful şi potenţialul hidrografic facilitează dezvoltarea agricolă, Dolj având printre cele mai întinse suprafeţe agricole ale ţării (peste 0,5 milioane ha).

Sursă principală: www.adroltenia.ro

5

PARTICULARITAŢI ALE MEDIULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL DIN JUDETUL DOLJ

Dezvoltarea economică şi marii angajatori

Principalii angajatori din judeţul Dolj DomeniuNumăr mediu salariaţi

in anul 2009Cifra de afaceri in anul 2009

(RON)

ANCORAD OLTENIA Construcţii 625 155.071.949

CARGILL OILS Agroalimentar 336 192.060.082

CASA NOASTRA Materiale construcţii 521 78.038.774

CEREALCOM Agricultură 305 258.428.484

CEZ Energie 1.759 778.610.972

COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA Energie 2.412 1.132.424.788

CUMMINS GENERATOR TECHNOLOGIES ROMANIA Tehnologie 766 200.489.750

DAEWOO AUTOMOBILE ROMANIA (FORD) Automobile 3.655 177.387.940

DUMAGAS TRANSPORT Logistica 502 119.853.650

ELPRECO Materiale construcţii 709 97.749.282

FELVIO DISTRIBUTION Comert 151 91.315.978

FORAJ SONDE Energie 656 85.867.902

PAN GROUP Agroalimentar 1.041 96.802.670

REGIA AUTONOMA TERMOFICARE CRAIOVA Energie 755 95.786.139

RELOC Reparatii locomotive 508 50.812.262

MITLIV Materiale constructii 145 179.073.835

VIPROMAX Agricultură 145 233.802.680

6


Dezvoltarea economică şi marii angajatori

Conform informaţiilor din “Strategia de dezvoltare a judeţului Dolj pentru perioada 2007 – 2013”, economia judeţului analizat se bazează în mai mare măsură pe industrie şi agricultură, decât pe servicii, în comparaţie cu situaţie generala a ţării.

Potenţialul turistic este limitat în Dolj, principalele atracţii şi fluxul turistic fiind concentrate în special în jurul municipiilor (în special în Craiova, unde segmentul dominant de turism este cel de business).

Dupa cum arată tabelul de pe pagina anterioară (ce cuprinde o selecţie a principalelor firme din judeţ, cu peste 200 de angajaţi şi peste 50 de milioane RON cifră de afaceri), topul angajatorilor din judeţul Dolj este dominat de companii din energie, industrie şi tehnologie, construcţii şi materiale de construcţii şi agricultură. Se observă o puternică concentrare în jurul Craiovei a marilor companii, ceea ce determină o polarizare a activităţii economice în capitala judeţului.

Situaţia s-a schimbat radical faţă de începutul anilor 1990, când principalii angajatori erau Electroputere Craiova şi Aeroportul Craiova – eşecul privatizării în primul caz şi întârzierea investiţiilor în modernizare în al doilea caz au avut un impact puternic pe piaţa muncii. La capitolul mari realizări merită menţionată preluarea de către Ford a fabricii de automobile Daewoo, un adevărat factor de atractivitate pe termen lung pentru forţa de muncă, inclusiv din judeţe limitrofe (luând în calcul şi aşteptatele investiţii ale furnizorilor Ford în zonă) .

Dacă extinderea retailului modern într-o zonă este un indicator al dezvoltării economice şi sociale, atunci Craiova poate fi considerat şi din acest punct de vedere unul dintre oraşele importante din România. Există însă şi doua paradoxuri: tocmai liderul pieţei de hipermarketuri (Carrefour) e singurul retailer important fără o prezenţă semnificativă deocamdată şi, în plus, Craiova nu dispune încă de un mall (există însă proiecte în acest sens).

7


Probleme sociale, situaţia educaţiei şi nivelul de trai

În general, judeţul Dolj se confruntă cu problemele sociale întâlnite pe scară largă la nivelul ţării, cum ar fi infrastructură medicală dezvoltată insuficient şi distribuită neuniform în teritoriu, integrare în societate dificilă pentru persoanele dezavantajate sau protecţia limitată a localităţilor ce pot fi afectate de inundaţii.

Reducerea drastică a numărului de şcoli, în special din mediul rural, din prima jumătate a deceniului trecut (2001 – 2010) a accentuat diferenţa între accesul la educaţie din mediul urban si cel din mediul rural. În cazul educaţiei, principalele probleme pe care autorităţile şi ONG-urile din domeniul social încearcă să le contracareze sunt creşterea abandonului şcolar şi interesul scăzut ale categoriilor sociale dezavantajate pentru educaţie şi integrare ulterioară în piaţa muncii.

Prezenţa Universităţii din Craiova (centru de învăţământ superior de importanţă naţională) este un punct forte pentru judeţul Dolj în ceea ce priveşte accesul la educaţie al viitorilor “actori” pe piaţa muncii. Pe de altă parte, angajatorii consideră ca există în continuare un decalaj între pregatirea oferită de şcoală şi cerinţele de pe piaţa muncii.

În ceea ce priveşte nivelul de trai, studii sociologice recente arată că sudul Olteniei poate fi considerat un nou “pol al sărăciei”, situaţie cauzată de situaţia economică dificilă a unor zone din Regiunea SV, dar şi de migraţia masivă a populaţiei către slujbe mai bune în străinătate (ca factor al dezechilibrului pe piaţa muncii, şi deci piedică pentru creşterea economică sustenabilă). Elocvente pentru nivelul de trai din judeţul Dolj, comparativ cu celelalte judeţe ale României, sunt estimările şi calculele de pe următoarele două pagini (din cifre reiese că totuşi nivelul de trai din Dolj este mai ridicat decât în mare parte din celelalte judeţe, inclusiv din Regiunea SV).

8



Sursă: www.sfin.ro (conform autorilor, calculele se bazează pe date de la INS)

9



Sursă: www.sfin.ro (conform autorilor, calculele se bazează pe date de la INS)

In RON

10

DINAMICA PIEŢEI MUNCII ÎN JUDEŢUL DOLJ

Ocupare şi şomaj în România – privire de ansamblu

RAPORTUL DE DEPENDENŢĂ

ECONOMICĂ: 1.321‰ (LA 1.000 DE PERSOANE

OCUPATE REVIN 1.321 DE PERSOANE INACTIVE SAU

ÎN ŞOMAJ

RATA DE OCUPARE A POPULAŢIEI

APTE DE MUNCA: 58,8%

Sursă: INS

Nota: Mai multe date statistice despre ocupare şi şomaj în România se găsesc în Anexe, la finalul acestui raport

(sub 25 ani: 100)

11


Evoluţia istorică a ratei şomajului

Rata şomajului (%) 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2009 2010

ROMANIA 10,4 10,5 8,4 6,3 5,2 4,4 7,8 6,9

Regiunea NORD-VEST 8,8 8,5 6,8 4,2 3,6 3,3 6,8 5,9

Regiunea CENTRU 10,2 10,3 9 7,8 6,1 5,2 9,5 7,9

Regiunea NORD-EST 13,9 13,2 10,8 7,8 6,2 5,3 8,6 7,7

Regiunea SUD-EST 11,7 11,4 10 6,9 5,6 4,7 8,4 8

Regiunea SUD-MUNTENIA 10,1 10,4 9,2 7,4 6,4 5,2 9,4 8,7

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 4,9 5,8 3,3 2,8 2,2 1,6 2,4 2,3

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 10,9 11,6 9,4 7,5 7 6,9 10,4 9,1

DOLJ 8,7 12,3 7,1 5,8 6,8 8,1 11,3 9,8Gorj 13 12,8 10,8 8 8,8 7,3 10,7 9,6

Mehedinti 9,4 10,3 8,8 10,2 9,2 9,3 13,9 9,8

Olt 9,8 9,5 9,9 7,7 6,5 5,3 8,9 8,2

Valcea 14,6 12,5 11,7 7,6 4,8 4,7 7,9 7,7

Regiunea VEST 10,6 10,4 6,6 5,8 4,1 3,8 7,4 5,8

Sursă: INS

Notă: Cifrele aferente unui an se referă la situaţia de la finalul anului respectiv.

12


Situaţia şomajului în prezent

Indicatori ai şomajului la 31.05.2011 Nr. ŞomeriŞomeri femei

Şomeri indemnizaţi

Şomeri din sectorul privat

Rata şomajului (%)

ROMANIA 453.067 193.370 172.733 142.353 4,97%

Regiunea NORD-VEST 48.691 21.503 21.602 17.590 3,93 %

Regiunea CENTRU 63.095 27.104 24.733 18.849 5,70 %

Regiunea NORD-EST 77.549 31.031 25.041 21.325 5,87 %

Regiunea SUD-EST 63.312 26.759 19.056 17.577 5,73 %

Regiunea SUD-MUNTENIA 79.037 33.061 28.918 24.115 6,17 %

Regiunea BUCURESTI - ILFOV 24.966 12.527 15.609 13.700 2,00 %

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 65.223 26.874 20.626 15.492 6,99 %

DOLJ 24.756 9.992 6.031 2.522 8,32 %Gorj 10.032 4.427 4.749 4.010 6,51 %

Mehedinti 10.963 4.356 2.807 2.794 8,81 %

Olt 11.060 4.337 3.124 2.719 6,26 %

Valcea 8.412 3.762 3.915 3.447 4,65 %

Regiunea VEST 31.194 14.511 17.148 13.705 3,54 %

Sursă: ANOFM

13


Parametrii generali ai şomajului în judeţul Dolj

După anul 2005, Regiunea SV Oltenia a înregistrat constant cea mai mare rată a şomajului dintre toate regiunile României.

Din judeţul cu cea mai mica rată a şomajului din Regiunea SV în anii 1998 – 2004, Dolj a ajuns să aibe constant cea mai slabă situaţie dintre judeţele Olteniei la acest indicator în ultimii ani. În perioada crizei economice recente, şomajul în Dolj a atins un alarmant 11,3% (în anul 2009).

În prezent, rata şomajului în judeţul Dolj a scăzut la 8,32%, cea mai mare valoare în Oltenia fiind deţinută de Mehedinţi (8,81%). În ţară, doar Vasluiul şi Teleormanul au nivele ale şomajului judeţean mai slabe (9,52%, respectic 8,83%). La polul opus se află Bucureştiul, Ilfovul şi Timişul, cu şomaj în jur de 2% la sfârşitul lunii mai 2011.

Numărul de şomeri femei din Dolj reprezintă 40% din total, sub media de 43% înregistrată la nivel de ţară. În judeţe precum Timiş, Constanţa, Hunedoara şi în Bucuresti, numărul femeilor aflate în şomaj este aproximativ jumătate din numărul total de şomeri inregistraţi.

În ceea ce priveşte procentul de şomeri din sectorul privat, situaţia este foarte diversă în judeţele ţării. Dacă în judeţe precum Bistriţa-Năsăud, Timiş, Prahova şi în Bucureşti, peste 50% dintre cei intraţi in şomaj provin din companii private, în judeţe precum Dolj, Ialomiţa, Ilfov sau Teleorman marea majoritate a şomerilor (peste 80%) provin din sectorul de stat (în judeţul Dolj, doar 10% dintre şomeri sunt din sectorul privat).

În prezent, cele mai mare procente de şomeri indemnizaţi se regăsesc în Timiş, Bucureşti şi Ilfov (peste 60%), în timp ce în Dolj doar 24% dintre actualii şomeri înregistraţi mai sunt indemnizaţi (ceea ce poate sugera un grad ridicat de şomaj de lungă durată).

14


Şomerii din judeţul Dolj: profil după sex, educaţie şi experienţă în muncă

Număr şomeri în judeţul Dolj, după educaţie, pe sexe

(anul 2010)

TOTAL GENERAL (EDUCAŢIE)

Primar, gimnazial şi profesional

Liceal şi postliceal Universitar

Total pe sexe

Femei BărbaţiTotal pe

sexeFemei Bărbaţi

Total pe sexe

Femei BărbaţiTotal pe

sexeFemei Bărbaţi

TOTAL GENERAL 29.167 12.209 16.958 21.207 8.074 13.133 5.531 2.658 2.873 2.429 1.477 952

INDEMNIZAŢI CU EXPERIENŢĂ

10.019 4.056 5.963 5.222 1.630 3.592 3.507 1.702 1.805 1.290 724 566

INDEMNIZAŢI FĂRĂ EXPERIENŢĂ

1.927 1.020 907 165 73 92 1.000 436 564 762 511 251

NEINDEMNIZAŢI 17.221 7.133 10.088 15.820 6.371 9.449 1.024 520 504 377 242 135

Procentul de şomeri femei cu studii universitare (60%) este semnificativ mai mare decât ponderea generală a şomerilor femei din judeţul Dolj (aprox. 40%). Aşadar, se pare că riscul de şomaj este mai mare în rândul femeilor cu educaţie superioară decât în rândul bărbaţilor cu acelaşi nivel de studii, în timp ce în cazul celor care au absolvit cel mult învăţământ profesional, situaţia este inversă (predomină bărbaţii şomeri din această categorie de educaţie).

În intervalul decembrie 2010 (datele de mai sus) – mai 2011, numărul de şomeri inregistraţi în Dolj a scăzut cu aproximativ 4.500 de persoane, iar ponderea celor indemnizaţi s-a diminuat de la 41% la 24%.

O situaţie detaliată pe toate judeţele ţării a profilării după sex şi educaţie se găseşte în Anexe (la finalul raportului).

Sursă: INS

15


Şomerii din Regiunea SV Oltenia: profil după vârstă

Şomajul în rândul tinerilor are valori de 3 – 4 ori mai mari decât procentele pentru alte categorii de vârstă, fapt ce subliniază o dată în plus cât de dificil devine ca tinerii, inclusiv absolvenţii de studii superioare, să se poate integra rapid in piaţa românească a muncii.

În ciuda escaladării crizei economice, se observă că rata şomajului pentru tinerii între 15 şi 24 de ani în Regiunea SV s-a diminuat din 2007 până în 2010.

De asemenea, merită menţionată diferenţa semnificativă între cifrele pentru tinerii de sex masculin şi cele pentru tinerii de sex feminin, în favoarea celor din urmă.

Sursă: INS. Notă: cifrele reprezintă “rata şomajului BIM”

Categorii de vârstă

Total şi pe sexe

2007 2008 2009 2010

15 - 24 ani

Total 22,1 % 21,7 % 20,3 % 18,2 %

Masculin 23,2 % 24,2 % 22,5 % 21,7 %

Feminin 20,4 % 18,1 % 17,1 % 12,8 %

25 - 34 ani

Total 7,9 % 8,4 % 9 % 12 %

Masculin 9,5 % 10,2 % 11 % 13,8 %

Feminin 5,7 % 6,1 % 6,3 % 9,5 %

35 - 54 ani

Total 5,7 % 5 % 5,6 % 5,7 %

Masculin 6,1 % 6 % 6,7 % 7,3 %

Feminin 5,3 % 3,7 % 4,1 % 3,6 %

55 - 64 ani

Total 2,6 % 2,1 % 2,3 % 1,6 %

Masculin 4,1 % 3,2 % 3,9 % 2,5 %

Feminin 1 % 0,8 % 0,7 % 0,7 %

16


Alte caracteristici ale pieţei muncii în judeţul Dolj

După cum o arată statisticile prezentate anterior, dar şi analizele efectuate de autorităţi şi mass-media, în anii 2009 şi 2010 gradul de ocupare şi şomajul în Dolj au atins cote alarmante; şomajul a avut doua cifre până spre finalul anului 2010 iar numărul şomerilor şi, în general, ponderea persoanelor asistate social din totalul populaţiei, a fost printre cele mai mari din ţară. De altfel, numărul mare de şomeri din statistici este explicat şi de faptul că şi alte categorii de asistaţi social cărora teoretic li se caută fără succes un loc de muncă sunt incluşi tot la categoria şomeri (chiar şi aşa, situatia rămâne dificilă pe piaţa locurilor de muncă).

Paradoxal însă, deşi cu 25.000 – 30.000 de şomeri Doljul a fost perioade lungi judeţul cu cei mai mulţi şomeri din ţară (2009 – 2010), exceptând Bucureştiul – aici erau disponibile şi cele mai multe locuri de muncă (conform AJOFM Dolj, au fost perioade din anul de criză 2009 în care erau anunţate şi 500 – 600 locuri de muncă vacante). Explicaţiile au în prim plan faptul că indemnizaţia de şomaj a celor proaspăt disponibilizaţi este uneori mai atractivă decât venitul posibil la un nou loc de muncă (mai ales dacă aceste noi venituri s-ar plăti “la negru”), astfel încât o parte a şomerilor au preferat să amâne o perioadă reangajarea.

Spre exemplu, conform datelor statistice citate în articole din presa locală, au existat în Dolj persoane care au încasat lunar indemnizaţii de şomaj de 1.200 – 1.400 lei, sau chiar până la aprox. 2.300 de lei (de ex. oameni concediaţi din sectorul bancar, construcţii sau asigurări, care au avut salarii mari în ultimul an de muncă înainte de a intra în şomaj), aşa încât cel puţin pe perioada când aceste sume au fost disponibile de la stat, proaspeţii şomeri cel mai probabil au refuzat posibile oferte de muncă inferioare.

17


Alte caracteristici ale pieţei muncii în judeţul Dolj

Şi în cazurile în care proaspeţii şomeri sunt principala sursă de venit în gospodărie, aceştia preferă uneori şomajul dacă nu îşi găsesc un loc de muncă adecvat, cu un salariu decent.

Conform AJOFM Dolj, cele mai multe locuri de muncă disponibile în judeţ în perioada 2009 – 2010 au fost în sectorul construcţiilor şi în industria textilă. Având în vedere faptul că, spre exemplu, în industria textilă, salariile sunt foarte mici, şomerii eligibili pentru posturi în acest domeniu preferă să primească indemnizaţia de şomaj (chiar şi suma minimă de aprox. 500 lei) decât să muncească 8 – 10 ore pe aceeaşi bani.

Situaţia grea din judeţul Dolj şi celelalte judeţe din Oltenia este reflectată de o statistică interesantă publicată în articole de presă: la fiecare 1.000 de persoane angajate în Regiunea SV, alte 1.151 de persoane nu au un loc de muncă, iar aproximativ 70% dintre persoanele cu vârsta între 15 şi 24 de ani şi circa 25% dintre cele care au între 45 şi 54 de ani sunt inactive. Concluziile sunt pentru trimestrul al II-lea din anul 2010 şi au la bază următoarele date statistice (pentru Regiunea SV):

Populaţia: aproximativ 2,256 milioane de persoane

Dintre acestea: 85% sunt persoane de 15 ani şi peste

Dintre acestea, doar 54% erau persoane ocupate

Restul sunt şomeri şi persoane inactive

18

PARTICULARITĂŢI ALE ŞOMAJULUI ÎN RÂNDUL TINERILOR

Situaţia şomajului în rândul tinerilor este diferită în judeţul Dolj faţă de cea la nivel naţional din punct de vedere al cifrelor pe sexe, în sensul că la nivelul României cifrele sunt echilibrate, în timp ce în Dolj rata este mult mai mică pentru tinerii şomeri de sex feminin.

Aparent, şomajul este mult mai pronunţat în mediul urban, însă trebuie ţinut cont că în mediul rural pot exista mulţi şomeri neinregistraţi ca atare, deşi au caracteristicile respective.

De menţionat că rata şomajului în rândul tinerilor din UE este dublă faţă rata europeana generală a şomajului, în timp ce în România nivelul şomajului pentru categoria 15 – 24 ani este aproximativ triplu faţă de rata şomajului pentru întreaga populaţie.

Rata şomajului de lungă durată în rândul tinerilor este 13%, ceea ce conduce spre o incidenţă de aproape 60% (deci aproape doua treimi dintre tinerii şomeri se află de minim 6 luni în această postură).

Sursă: INS

Rata şomajului în Romania, pe segmente de vârstă, pe sexe şi pe medii (anul 2010)

19


Pe lângă factorii de influenţă generali, ce afectează rata de ocupare pentru toate categoriile de persoane (situaţia economică dificilă, instabilitate legislativă, etc.), între cauzele principale ale şomajului ridicat în rândul tinerilor, se pot menţiona:

Neconcordanţa dintre formarea iniţială a tinerilor şi nevoile reale ale pieţei muncii (mai mult decât atât, din cele aproximativ 3.800 de ocupaţii din România, doar jumătate mai sunt de actualitate, conform angajatorilor).

Efecte directe ale crizei economice: concedierile celor cu contracte pe termen scurt (foarte mulţi tineri în această situaţie), blocarea ofertei de noi posturi “entry-level” în rândul companiilor, concedierile prioritare pentru angajaţii cei mai noi în companii (cu precădere tineri).

Aşteptările salariale prea mari ale absolvenţilor de studii superioare (a se vedea exemplul de mai jos).

“Un sondaj recent, realizat de institutul german de cercetare Trendence, arată că 6.600 de studenţi români, cel puţin, se aşteaptă la un salariu net de 800 de euro după absolvire. Ei se aşteaptă ca angajatorii să le ofere acest salariu atunci când vor vedea „cât sunt de competenţi“. Majoritatea cred că îşi vor găsi o slujbă într-o perioadă de patru luni după terminarea facultăţii. Totodată, sondajele spun că atât studenţii români, cât şi cei din alte ţări europene se aşteaptă la salarii duble faţă de salariile medii pe economie din ţara în care trăiesc. Spre exemplu, aşteptările salariale ale studenţilor români sunt mai mari decât cele ale celor polonezi: dacă românii vor salarii mai mari de 2,4 ori faţă de media pe economie, polonezii cer un salariu mai mare de 0,8 ori. La nivelul lunii iulie 2010, salariul mediu pe economie în România era de 300 de euro, iar solicitările studenţilor - de 800 de euro. Nici în ceea ce priveşte criza, studenţii români nu-şi fac probleme: ei cred că aceasta se va termina până vor absolvi facultatea. De cealaltă parte, angajatorii spun că aşteptările studenţilor sunt nerealiste, iar în anii următori va exista un trend descendent al ofertelor salariale pentru tineri. Cercetările arată şi altceva: 40% din studenţii români s-ar muta în oricare parte a lumii pentru un loc de muncă, în timp ce unul din trei ar vrea să lucreze într-o ţară europeană.”

Sursa: Gazeta de Sud, 20 septembrie 2010

20


(alte cauze ale şomajului în rândul tinerilor)

Interes scăzut pentru o angajare şi exigenţe uneori nejustificate pe fondul lipsei de pregătire şi experientă (un studiu din 2010 al Data Media pentru ANOFM sugerează ca aprox. 15% dintre şomerii tineri sub 25 ani nu vor sa lucreze, iar 22% au refuzat un post din cauza salariului mic sau a condiţiilor grele de muncă) – cu alte cuvinte, nu numai şomajul, dar şi atragerea tinerilor în rândul populaţiei active pe piaţa muncii este o problemă cu care se confruntă România.

Creşterea perioadei active de muncă datorate creşterii speranţei de viaţă şi vârstei de pensionare.

De asemenea, îmbunătăţirea nivelului de educaţie poate face ca oferta de muncă pe segmentul superior (calificată) să devină excedentară în raport cu cererea de pe piaţă, astfel că şi tinerii bine pregătiţi pot ajunge să se confrunte cu dificultăţi la angajare.

În România, în stadiul actual al economiei, inclusiv unele măsuri economico-sociale pot afecta ocuparea în rândul tinerilor. De exemplu, creşterea salariului minim pe economie poate frâna angajările de muncitori necalificaţi şi tineri (cel puţin angajările legale, care au efecte asupra reducerii numărului şomerilor inregistraţi).

Deşi nivelul ratei generale a şomajului este în continuă scădere, evoluţia acestui indicator pentru segmentul tinerilor este cu atât mai importantă cu cât capacitatea unei economii sănătoase de a crea noi locuri de muncă este demonstrată cel mai fidel prin modul în care creşte sau scade ocuparea populaţiei tinere (întrucât tinerii sunt forţa de muncă teoretic cea mai ieftină de pe piaţă, noile locuri de muncă sunt ocupate cu precădere de aceştia).

Deşi tinerii în cautarea unui loc de muncă pierd puncte importante la capitolul experienţă atunci când sunt evaluaţi de recrutorii companiilor, totuşi 42% dintre angajatori se declară “destul de dispuşi”, iar alţi 28% “foarte dispuşi”, să angajeze tineri (conform “Barometrului de incluziune socială 2010”, studiu finanţat din FSE).

21

OPORTUNITĂŢI PE PIAŢA MUNCII DIN JUDEŢUL DOLJ

Investiţii şi campanii de angajări

Perspectivele de angajare pe piaţa muncii din Dolj sunt legate şi de noi investiţii, principalele astfel de proiecte recente identificate incluzând o zonă de retail, un parc logistic şi o primă investiţie majoră atrasă de prezenţa Ford:

K&S Developments şi Auchan România au anunţat un parteneriat, prin care vor construi un mare spaţiu comercial pe unul din fostele terenuri ale Eletroputere (investiţie preconizată de 90 milioane EUR, 1.500 de locuri de muncă nou create, 65.000 metri pătraţi de spaţiu comercial: hipermarket şi galerie comercială tip mall);

Point Park Industries (Cehia) intenţionează să investească 60 milioane EUR în spaţii logistice pentru închiriere, întinse pe 24 ha pe terenurile din apropierea Aeroportului Craiova;

Firma luxemburgheză IAC Group construieşte la Balş o fabrică de componente auto, care să aprovizioneze fabrica Ford; se preconizează ca în urma investiţiei vor fi create aproximativ 400 de locuri de muncă.

De menţionat o tendinţă interesantă, şi anume implicarea unor firme din Dolj în formarea viitorilor angajaţi, prin participarea la proiecte de formare (practic, există companii care doresc să se asigure că pe piaţa forţei de muncă din judeţul Dolj personalul ce doreşte o calificare va fi instruit în conformitate cu cerinţele posturilor pe care aceste companii le au sau preconizează că le vor avea vacante).

22

OPORTUNITĂŢI PE PIAŢA MUNCII DIN JUDEŢUL DOLJ

Proiecte cu efecte asupra forţei de muncă

Mai jos sunt descrise succint câteva proiecte recente (finanţate din FSE, prin POS DRU) ce au în prim-plan calificarea / formarea de personal în judeţul Dolj / Regiunea SV, deci pe termen mediu şi lung vizează inclusiv limitarea şomajului:

“CALISIG - Calificare pentru o slujbă mai bună”: cursuri gratuite pentru 560 beneficiari din Dolj, 140 din Sibiu şi 140 din Giurgiu (şomeri, şomeri de lungă durată, şomeri tineri, şomeri peste 50 de ani), care nu au calificări deloc sau acestea nu sunt adecvate solicitărilor actuale de pe piaţa muncii

“Munca pe primul loc”: informare şi consiliere pentru 3.000 de şomeri din Regiunea SV

“Căi de formare şi ocupare în turismul alternativ ALTER-TOUR”: facilitarea accesului pe piaţa muncii, prin şcolarizare în domeniul formelor de turism alternativ (ecoturism, agroturism, etc.), pentru 100 de şomeri de lungă durată, 100 de şomeri cu vârste de depăşesc 45 de ani, 800 de şomeri tineri şi 200 de şomeri tineri de lungă durată

„Măsuri active în vederea creşterii şanselor de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor neocupate“: facilitarea integrării pe piaţa muncii a 84 de persoane neocupate sau şomeri tineri din mediul urban şi rural din judeţul Dolj, prin perfecţionarea în domeniul mecanic auto

Sursă principală: Gazeta de Sud

23

ALTE INFORMAŢII RELEVANTE

Rezultate din diverse studii

Sondaj efectuat recent de “Fondul ONU pentru Populaţie” în rândul a peste 2.300 de studenţi de la toate universităţile din Bucureşti: Peste 3 sferturi dintre tinerii studenţi cu vârste cuprinse între 19 şi 21 de ani sunt de părere că o posibilă piedică în calea creşterii ocupării în rândul tinerilor sunt persoanele de peste 65 de ani încă active pe piaţa muncii (cei intervievaţi consideră că aceştia din urmă ar trebui să se retragă, pentru a permite tinerei generaţii să ocupe posturile eliberate în consecinţă).

“Barometrul de Incluziune Socială 2010”: Pentru bărbaţii în căutarea unui loc de muncă, vârsta de peste 40 de ani sau sub 25 de ani este unul dintre principalele impedimente în ocuparea unui post, în timp ce, pentru femei, vârsta de sub 25 de ani nu este un impediment, ci doar cea de peste 40 de ani. În completarea acestei informaţii, o rezoluţie a Parlamentului European din anul 2010 (citată de revista “Săptămâna Financiară”) confirmă că “tinerii se confruntă adesea cu discriminarea pe motive de vârstă atunci când intră pe piaţa muncii şi când sunt desfiinţate locuri de muncă şi că bărbaţii tineri reprezintă categoria cel mai grav afectată de şomaj în actuala criză economică”. Pe de altă parte “Strategia Europeană pentru Ocupare îşi propune creşterea ratei de angajare a persoanelor în vârstă, dat fiind că între cei mai afectaţi de pierderea locurilor de muncă sunt cetăţenii europeni cu vârste între 55 şi 64 de ani, care se confruntă cu scăderea şanselor de a obţine un loc de muncă pe măsura avansării în vârstă.” (sursa: www.sfin.ro).

24


Graficul din dreapta (din acelaşi “Barometru de Incluziune Socială 2010”) indică principalele canale de recrutare utilizate de către angajatori în România (cifrele reprezintă procente din totalul angajatorilor intervievaţi).

De remarcat importanţa canalelor informale şi internetului (semnalizate cu cerclueţe roşii).


25



Studiu Manpower România (date citate în presa din luna iunie 2011): Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în România vor beneficia pentru trimestrul al III-lea al acestui an de cele mai mari perspective de angajare din ultimii trei ani. 28% dintre angajatori anticipează creşteri de personal, situaţie explicată în parte de optimismul ce caracterizează angajatorii din sectoarele industria prelucrătoare şi construcţii. La nivel regional, cele mai mari planuri de angajare sunt raportate de angajatorii din sud-est, unde perspectiva netă de angajare se ridică la +35%. Angajatorii din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi Centru se găsesc însă la polul opus, previziunea netă de angajare situându-se la +18%. (Sursa: www.businessmagazin.ro)

Studiu Data Media pentru ANOFM (anul 2010), pe un eşantion de tineri şomeri între 15 şi 25 de ani, la nivel naţional: “Principala sursă de informare în ceea ce priveşte ofertele de locuri de muncă pentru tineri o reprezinta Internetul, urmat de agentiile locale pentru ocuparea fortei de munca. Cu toate acestea, sursele informale - familia, prietenii sau cunostintele - au cea mai mare influenta asupra tinerilor pentru a se angaja, intrucat aproape 75% din respondenti spun ca informatiile de la cei apropiati ii influenteaza foarte mult atunci cand isi cauta un loc de munca”. (Sursa: www.zf.ro)

Mini-sondaj realizat de cotidianul Gazeta de Sud:Am vrut să aflăm răspunsurile studenţilor din Craiova la întrebarea „Ce poate face un tânăr după terminarea studiilor?“, iar părerile au fost împărţite. „Sunt foarte puţine persoane care după terminarea facultăţii au posibilitatea să profeseze în domeniu. Dacă nu ai bani şi câteva persoane influente prin jur, viitorul nu e tocmai roz!“, a spus Alina D., studentă la Finanţe-Bănci. Nici cei de la Drept nu mai cred într-un viitor promiţător. „După ultimele probe de la bacalaureat ne gândim la studenţia lipsită de griji, iar odată ajunşi pe treptele facultăţii, realizăm cum gândurile noastre au depăşit de mult graniţele ţării. Eu aş profita de orice oportunitate!“, a spus Loredana B., care a adăugat că, dacă şi-ar găsi un job în străinătate, nu s-ar mai întoarce în ţară pentru nimic în lume. Încrezătoare în forţele proprii, Oana C., studentă la Litere, crede că şi România are ceva de oferit, însă firmele trebuie încurajate să angajeze tineri lipsiţi de experienţă. (Sursa: www.gds.ro)

26


Iniţiative cu efecte asupra reducerii şomajului în rândul tinerilor

În categoria iniţiativelor ce ar putea, odată implementate, să contribuie la reducerea şomajului în rândul tinerilor, poate fi inclusă o propunere discutată în cadrul Parlamentului European, şi anume introducerea unei aşa-numite “garanţii europene pentru tineret” (reglementare prin care să se asigure tinerilor din UE un loc de muncă în cazul în care aceştia inregistrează 4 luni de şomaj). Deşi foarte ambiţios şi dificil de implementat, proiectul este considerat necesar şi pentru că prelungirea şomajului pentru tinerii care nici nu au intrat cu adevărat pe piaţa muncii este văzută ca foarte dăunătoare din punct de vedere social.

O altă idee interesantă vine de la AJOFM Vâlcea, organizaţie ce propune realizarea şi gestionarea unei centralizări a tinerilor absolvenţi ai unei forme de învăţământ dintr-un judeţ / regiune, în paralel cu alcătuirea unei baze de date cu angajatori ce au nevoie să încadreze tineri pe diverse posturi (ambele baze de date organizate pe domenii, posturi, competenţe, nivel de cunoştinte şi abilităţi, etc.). Beneficiul pentru angajatori ar fi că angajarea persoanelor din baza cu oferta de muncă a tinerilor ar presupune acordarea unei subvenţii de către autorităţi, din banii care se economisesc întrucât aparatul de stat nu mai este nevoit să ofere indemnizaţia de şomaj pentru tinerii încadraţi (cu alte cuvinte, fondul de subvenţii să se constituie din fondul de şomaj alocat oricum acelor tineri, în caz că aceştia nu s-ar angaja). Astfel, tinerii intră în câmpul muncii, bugetul autorităţilor nu este afectat, angajatorii sunt motivaţi prin acele subvenţii să se orienteze şi către tineri, iar tinerii beneficiază în plus şi de consiliere şi orientare profesională la angajatorul specificat.

27


Bursele de locuri de muncă nu sunt intotdeauna un succes, inclusiv în perioade de criză – doar 275 de persoane şi-au găsit un loc de muncă în urma unui astfel de demers organizat la Craiova în primăvara anului 2011, demers ce propunea 808 locuri de muncă vacante.

Anual, aproximativ 1.000 de şomeri din judeţul Gorj participă la cursuri de reconversie profesională. Printre cele mai căutate cursuri se numără cele de lucrător în comerţ, ospătar, operator calculator, agent pază, zidar-pietrar-tencuitor, inspector resurse umane sau instalator instalaţii sanitare. Persoanele cu vârste cuprinse între 21 şi 45 de ani sunt cele mai interesate de reconversia profesională şi sunt dispuse să-şi schimbe cariera, cei trecuţi de 45 de ani manifestând reţineri. (Sursa: www.gds.ro)

Din diverse studii s-a observat că persoanele care participă la cursurile de reconversie profesională devin optimiste în perspectiva reîncadrării in piaţa muncii.

28

ANEXE

29

ANEXE

Sursă: INS

Date post:	21-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	dusan
View:	32 times
Download:	0 times

C ADRUL GENERAL ŞI ABORDAREA METODOLOGICĂ

Documents