buzoianu-primu-cap-1.docx

7/25/2019 buzoianu-primu-cap-1.docx

1/53

Petrescu Anca, Management, anul III, grupa 5459

Cap I. Introducere

1.1 Generalitati

Pornind de la nevoia asigurrii unor condiii reale pentru dezvoltarea economico-social a comunitilor locale din spaiul Deltei Dunrii, autoritile administraiei publicelocale din aceast zon au iniiat un dialog cu reprezentanii organismelor centrale despecialitate, n scopul identificrii unor soluii pentru ameliorarea nivelului de dezvoltare.

Aceste demersuri au avut ca rezultat adoptarea de ctre Guvern a HG nr.!"#$%&% privind nfiinarea, organizarea 'i funcionarea (onsiliului interministerialpentru elaborarea 'i coordonarea implementrii unui program de dezvoltare economico-social a zonei )Delta Dunrii), publicat n *onitorul +ficial al omniei, Partea , nr."" din /% septembrie $%&%.

*ult timp, calitatea mediului ncon0urator a fost perceputa ca o gri0a nefondata a

unor indivizi bogati, dar acum, n anul $%&1, aceasta constituie una din cele maistringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai deconservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul ntrebarii nsasi supravietuireaspeciei umane.

Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisticare erauconfundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri,astazi militantiiecologi au devenit o forta politica n peisa0ul politic mondial. 23plozia unui reactor

1


2/53

nuclear n mi0locul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericoluluite4nologic, iar numarul crescnd al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactuluiuman asupra naturii .Dezec4ilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie simediu ndeamna la regndirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul

ncon0urator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului simodificarea atitudinii fata de natura.5nainte de revolutia industriala, dezvoltareaeconomica se nscria ntr-o lume agrara, care traia ntr-o relativa armonie cu natura.

Gndirea economica, constituita n stiinta la mi0locul secolului al 67-lea,considera ca 8activitatea economica este condusa de legile naturale, iar bogatiadepinde de fertilitatea pamntului9. 5nceputurile industrializarii, nsa,bulverseazaaceasta viziune a lucrurilor si se afirma atitudinea de dominarea naturii de catre om.

Progresul te4nic, adica utilizarea pesticidelor, ngrasamintelor c4imice, a fibrelorsintetice, a energiei nucleare permite eliberarea de constrngerile mediului natural.

(resterile spectaculoase de productie au permis o mai buna satisfacere a trebuintelor,iar surplusurile rezultate, la rndul lor au stimulat dezvoltarea te4nicilor si productivitatii,permitnd finantarea unor noi activitati.

:eoria economica evolueaza, constituindu-se n modele abstracte,care eliminadin cmpul lor tot ce nu tine de piata. ;actorul natural, care nu poate avea un pret, esteuitat.


3/53

sistemul comple3 al relatiilor dintre mediu si economie. ?otiunile de crestere, dezvoltaretrebuie supuse revizuirii. De0a interesului economic imediat i se substituie notiunea de8interes al pastrarii patrimoniului generatiilor viitoare9 @ dezvoltare durabila. 5n loc de asupune biosfera constrngerilor logicii capitalului si lucrurilor nensufletite, va trebui saluam n considerare natura prin economie.

5n fata amplorii amenintarilor care vizeaza mediul ncon0urator, omul a devenitconstient de apartenenta sa la un ecosistem planetar, care l integreaza si l depaseste

n comple3itate si dimensiune. ?otiunea de mediu, de prote0are a acestuia s-a stabilitdefinitiv n viata cotidiana si a capatat o importanta de ordin international.

1.2 Economia mediului n contetul stiintelor economice side mediu

Dup parcurgerea etapei de analiz a situaiei e3istente, au fost identificateprincipalele categorii de disfuncionaliti care afecteaz teritoriul Deltei Dunrii, careconstau n principal n dezec4ilibre produse n mediul natural de interveniile umane 'ide rmnerea n urm a dezvoltrii localitilor din Delt ca urmare a izolrii acestora.


4/53

- Pstrarea identitii 'i promovarea patrimoniului cultural>- - Dezvoltarea infrastructurilor te4nice corelat cu cerinele reelei de localiti 'i n

limitele impuse de mediuDat fiind comple3itatea problemelor desprinse din analiza situaiei e3istente,

pentru 0alonarea principalelor direcii 'i nivele de dezvoltare economico-social a

teritoriului zonal, au fost reinute urmtoarele op!iuniprioritare=- 7alorificarea durabil a resurselor naturale e3istente, n special a celor piscicole,agricole, silvice, turistice 'i acvatice>

- (onservarea, reabilitarea 'i protecia patrimoniului natural 'i construit>- estructurarea 'i modernizarea infrastructurilor te4nice, n special din localitile

rurale>- Dezvoltarea ec4ilibrat a reelei de localiti e3istente, n corelare cu reeaua

regional de localiti, pentru asigurarea unor condiii mai bune de via, diri0areaprocesului de e3tindere a localitilor n acord cu interesele colectivitilor locale>

- Dezvoltarea economico-social egal n profil teritorial, prin intervenii publice saupublic#private, n zonele defavorizate.

5n raport cu aceste condiii iniiale 'i cu pe baza concluziilor etapei de analiz asituaiei e3istente, s-a stabilit, prin derularea fazelor metodologiei adoptate, strategiei deamena0are a teritoriului zonal 'i a programului de msuri.

Ansamblul actiunilor sociale ntreprinse de oameni, n strnsa legatura cu naturasi cu mi0loacele te4nice utilizate, prin intermediul carora acestia si fauresc propria lorviata si si perfectioneaza personalitatea este, generic, e3primata prin conceptul generalsintetic de activitate umana Csociala.

Activitatea umana se prezinta ca un sistem global, comple3 si unitar, constituitdintr-o multitudine de subsisteme dinamice, fiecare cu specificitatea si legile sale propriide miscare, dar aflat n interdependenta cu celelalte subsisteme, inclusiv cu sistemul

global. ;iecare subsistem al activitatii umane constituie o parte a intregului care, larandul ei, are o miscare specifica ce influenteaza celelalte parti ale sistemuluiglobal,inclusiv pe acesta.


5/53

realitatii pe care o studiaza, se concretizeaza n formarea suportului teoretic al stiinteirespective, e3primat printr-un sistem notional specific, dinamic precum si n formulareaunor legi proprii de miscare, confirmate de practica sociala.5n vederea reliefarii statutuluifiecarei stiinte, a identificarii locului si rolului lor, precum si a interferentelor dintre ele,specialistii din diferite domenii de activitate umana au fost preocupati si de clasificareaacestora. 5n decursul evolutiei societatii si naturii, ca urmare a progresului social,diferitele stiinte s-au structurat si restructurat n anumite grupari.

(ea mai sintetica clasificare a stiintelor este cea care le structureaza nurmatoarele grupe=


6/53

Cap II. Contetul actual2.1. Pre#entarea general$ a #onei

2.1.1 A%e#area geogra&ic$


7/53

de la vest spre est. (antitatea mare de cldur este dat de durata medie anual destrlucire a soarelui care este de cca. $./%%-$.F%% ore, iar radiaia solar global

nsumeaz anual &$F- &/F cal#cm$, fiind printre cele mai mari din ar.

2.1.( 'esurse naturale

(ondiiile geografice 'i climatice deosebite din Delta Dunrii au favorizatdezvoltarea unor importante resurse naturale regenerabile= pe'te, stuf, p'uni, pduri,plante medicinale, ciuperci, etc., care sunt valorificate prin activiti economicetradiionale de ctre populaia local. + resurs natural important o constituie peisa0ul

deltaic care are caracteristici specifice 'i este deosebit de atrgtor.esursa peisagistic este valorificat prin activiti de turism, att de ctre agenieconomici specializai ct 'i de populaia local.

23ploatarea resurselor naturale se face de ctre instituii locale, 0udeene 'inaionale n baza legilor 'i a normelor de aplicare a acestora. (onform reglementrilor

n vigoare, populaia local beneficiaz de dreptul de utilizare a resurselor naturalepentru consum propriu. Jocalnicii folosesc o cot de pe'te pentru consum familial, decirca / g#familie#zi, precum 'i o cot de stuf de $t#gospodrie pentru construciispecifice Cgarduri, nvelitori 'i ane3e gospodre'ti.

:erenurile de p'unat sau terenurile agricole sunt folosite pentru cre'tereaanimalelor 'i agricultur. 5n satele fr terenuri agricole, C*ila $/, (ri'an,


8/53

de localiti se remarc


9/53

-A+ 2.95(

2.2. /iodi0ersitate

(omple3itatea teritoriului Deltei Dunrii este determinat n primul rnd debiodiversitate, o treime din numrul de specii de plante ce triesc n omniaregsindu-se n acest spaiu.

*ozaicul de 4abitate e3istente n DD este cel mai variat din omnia 'igzduie'te o mare diversitate de comuniti de plante 'i animale, al cror numr a fostapreciat la= /% tipuri de ecosisteme F 1$ specii, din care=

& !/ specii de flor- "I! specii alge planctonice- &%I specii lic4eni- /! specii macromicete- &%&" specii plante vasculare

/ F% specii de faun- *olu'te C& specii

- nsecte C$ $11 specii- Pe'ti C&/F specii- Amfibieni C&% specii- eptile C&& specii- Psri C//& specii- *amifere C1$ specii

5n Delta Dunrii se regsesc 'i cele mai multe specii de plante medicinale, dar 'icele mai mari suprafee acoperite cu stuf de pe glob.

Pdurile Jetea 'i (araorman, formate din ste0ari seculari 'i liane mediteraneene,

sunt unice n 2uropa.:otu'i, se apreciaz c cea mai mare bogie faunistic a rezervaiei o constituiepsrile, care fie poposesc pe acest teritoriu n timpul migraiei, fie au ales delta ca locde 4rnire, cuibrire 'i cre'tere a puilor.

:oate aceste elemente unice fac din Delta Dunrii o banc natural de gene cuvaloare inestimabil pentru patrimoniul natural mondial, un laborator de cercetare 'iobservare pentru cercettori din ntreaga lume, dar 'i pentru turi'tii iubitori de naturcare viziteaz delta n cutarea unor zone naturale 'i a unor specii deosebite.

9


10/53

2.(. "istemul socioeconomic

2.(.1. Contetul social

or!a de munc$

Jocalitile din iosfera Deltei Dunrii sunt concentrate n cea mai mare parte n

lungul braelor Dunrii 'i ocup suprafee reduse de teren din cauza suprafeelor micide terenuri neinundabile e3istente.Populaia activ din rezervaie reprezint /F,/ din total, avnd un grad de

ocupare de apro3imativ !&.1 repartizat difereniat pe activiti=- Pescuit 'i piscicultur C&F,/- Agricultur 'i silvicultur C$- ndustrie, construcii, comer, prestri servicii C&F,I- :urism, transporturi, comunicaii C&F,1-


11/53

5n spaiul Deltei Dunrii, asistenta medical primar este asigurat de ! medicide familie, n contract cu (asa Ludeeana de Asigurri de - clase #&& elevi nivel liceal>- &$F de cadre didactice.

Analiza evoluiei la nivelul ocupaiilor relevante pentru nvmntul postliceal,menionate n Planul Jocal de Ac iune nstitu ional CPJA al Ludeului :ulcea pentru perioada $%%-$%&/, evideniaz faptul c ocupaiile relevante pentru nvmntulpostliceal nu nregistreaz un numr semnificativ de locuri de munc vacante 'i nici unnumr semnificativ de 'omeri nregistrai.

Pentru 'coala postliceal, domeniile cu dinamic pozitiv la nivel regionalCtendin de cre'tere a locurilor de munc 'i balan pozitiv locuri de munc-'omeri

11


12/53

sunt= economic, sntate 'i asisten pedagogic, servicii. 5n domeniul economic seremarc cererea important pentru ageni n activitatea financiar 'i comercial. 5ndomeniul servicii cea mai solicitat ocupaie este cea de personal calificat in turism.

Cultura

Delta Dunrii este declarat parte a patrimoniului universal natural CM?2


13/53

prezint un potenial turistic deosebit, probleme legate de infrastructura specific turistic'i infrastructura te4nic mpiedic o valorificare corect a patrimoniului natural 'icultural.

Agricultur$ %i pescuit

:erenurile agricole nsumeaz o suprafa care reprezint &&," din teritoriulezervaiei iosferei Delta Dunrii, fiind preponderent concentrate, n proporie deapro3imativ "!, n delta fluvial, mai evoluat sub aspect morfologic 'i pedologic.

Din suprafaa de teren agricol, peste F1 se afl n incintele agricole ndiguite 'idesecate, iar restul pe (mpul (4iliei, grindurile marine, cele de mal ale braelorprincipale 'i grindurile fluvio-marine. 5n structura de folosin a terenului agricol, cea maimare pondere revine terenului arabil C"I,"&, urmat de pa0i'tile naturale C/$,%1.7iile 'i livezile ocup suprafee nensemnate C%,/1, acestea fiind situate, de regul, nvatra satelor, pe loturile private ale locuitorilor. 5n privina structurii culturilor agricole, seconstat ponderea cerealelor pioase, a porumbului 'i a florii-soarelui - IF,%$,

celelalte culturi Cinul pentru ulei, legumele 'i fura0ele de pe ogor propriu ocupnd$1,I din suprafa.


14/53

industriale de interes naional. Acestor resurse li se altur, n proporii mai mici, lemnulde esene moi Csalcie 'i plop, resurse agricole, vnatul, precum 'i particularitilepeisagistice ca mi0loc de punere n valoare prin turism. Amplasarea unitilor cuactivitate industrial este strns legat 'i condiionat de e3istena resurselor de sol 'isubsol ce constituie materia prim pentru ramurile industriale respective, ca 'i de cile

de transport Cfluviale, maritime, terestre, de potenialul uman al regiunii, gradul deurbanizare 'i, de tradiia me'te'ugreasc. 5n perimetrul DD funcioneaz ctevauniti economice ce reprezint industria alimentar= puncte de colectare pe'te, centrede panificaie la (ri'an 'i - Drumuri 0udeene 1!% m>

14


15/53

- Drumuri comunale F&& m.- Accesul rutier spre Delta Dunrii se asigur pe trei drumuri naionale, dou drumuri

0udeene 'i dou drumuri comunale.

5n perimetrul 0udeului e3ist aeroportul ODelta Dunrii9, situat la &1 m de

municipiul :ulcea.:ransportul pe calea ferat se efectueaz cu dificultate 'i ntrzieri , linia de caleferat !&$ *edgidia @ :ulcea necesitnd lucrri de modernizare, n vederea spoririitona0ului ma3im 'i ridicrii vitezelor de circulaie, precum 'i electrificarea liniei cuadaptarea corespunztoare a instalaiilor aferente de ec4ipare.

urism

- :urism de cunoa'tere Citinerant, practicat fie individual, fie prin intermediul

e3cursiilor organizate, potrivit pentru grupurile mai mici de vizitatori care au ocaziasa e3ploreze varietatea peisa0ului slbatic, combinnd plimbrile cu brci propulsatemanual pe canale pitore'ti cu drumeii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale'i marine, etc.

- :urism specializat C'tiinific pentru ornitologi, speciali'ti, cercettori, studeni>- Programe speciale de tineret, pentru cunoa'terea, nelegerea 'i preuirea naturii>- 2coturismul, cu rol n promovarea utilizrii durabile a biodiversitii, prin generarea

de venituri, locuri de munc 'i oportuniti de afaceri, cu distribuia ec4itabil a

beneficiilor rezultate ctre populaie 'i comunitatea local>- :urism rural Cn cadrul cruia turi'tii sunt gzduii 'i g4idai de localnici, are tradiien ezervaia iosferei Deltei Dunrii, multe familii de localnici gzduind 'i nsoindvizitatorii n Delta Dunrii. Acest tip de turism reprezint un important potenialpentru mbuntirea veniturilor populaiei locale.

2.4. 'iscuri %i 0ulnerailit$!i

15


16/53

Dintr-o prim analiz a situaiei economico-sociale din zona Deltei Dunrii, se potidentifica o serie de puncte vulnerabile, care constituie, sau pot deveni, ameninri.

Astfel, pentru mediul social se evideniaz urmtoarele=- (ondiiile de mediu favorizeaz rspndirea zoonozelor precum 'i emergena unor

boli infecioase cu potenial sever de sntate public, Delta Dunrii fiind o zon

endemic pentru 4oler 'i grip aviar>-

- Aprovizionarea cu ap potabil precum 'i lipsa canalizrii pentru apele mena0erereprezint probleme cu impact asupra morbiditii 'i mortalitii prin boli specifice>

- Posibilitile de acces la serviciile medicale, pentru populaia e3pus la factori derisc, sunt limitate, avnd un impact important pe sntate>

- Jipsa infrastructurii 'i dotrilor pentru furnizarea de servicii medicale de calitate>- Deficit de personal medical cu studii superioare 'i medii>- Jipsa infrastructurii 'colare, pre'colarii 'i elevii din nvmntul primar fiind

netransportabili#foarte greu transportabili, mai ales n condiii climaterice

nefavorabile.- nfrastructur precar pentru depozitarea de'eurilor>- Probleme de accesibilitate, determinate de nefuncionarea aeroportului din :ulcea la

capacitatea necesar, precum 'i de lipsa unui pod peste Dunre n zona rila-Galai, care s faciliteze legtura zonei cu centrul 'i nord-estul, implicit conectarea laa3ele de dezvoltare.

Activitile curente din porturi au un impact negativ asupra mediului, condiiilee3istente fiind insuficiente n raport cu cerinele minime pe care omnia 'i le-a asumatprin conveniile internaionale 'i prin legislaia european transpus n legislaianaional=

- +perarea inadecvat a mrfurilor pulverulente n vrac= operatorii de mrfuri vracutilizeaz te4nologii inadecvate de operare, ceea ce conduce la poluarea direct aaerului mediului ncon0urtor, datorit dispersiei pulberilor, 'i indirect la poluareaapei. *rfurile vrac depozitate pe c4eu 'i platforme sunt antrenate de vnt 'i apelepluviale n bazinul portuar conducnd la poluarea apei 'i a sedimentelor. Acestfenomen este predominat n zonele n care se opereaz cereale, minereu, cocs,bau3it, fosfai, ngr'minte, uree>

- Activitatea de reparaii nave, e3ecutat n 'antierul naval 'i docurile plutitoare dereparaii reprezint o sursa important de poluare a apei 'i sedimentelor, cureziduuri petroliere, rugin, metale grele, compu'i to3ici>

- Deversri necontrolate de reziduuri petroliere 'i gunoi de la nave>

- Poluarea aerului cu no3e provenite de la navele care tranziteaz ct 'i de la naveleoperative>- :ratarea inadecvat a reziduurilor petroliere 'i apelor de splare provenite de la

tancurile petroliere, a apelor de balast de la tancurile de transport substane c4imicelic4ide, a apelor te4nologice 'i de platform din terminalul petrolier .

Alte ameninri pentru protecia ecosistemului=

16


17/53

- Jipsa lucrrilor de protecie mpotriva inundaiilor>- Depunerile de aluviuni>- Poluarea apei 'i a aerului cu no3ele emanate ca urmare a transportului cu

ambarcaiuni cu motoare de mare vitez>- Poluarea sonor produs de zgomotul motoarelor>

- ealizarea unor activiti neadaptate condiiilor specifice zonelor de delt=amena0area de mari incinte agricole, amena0ri silvice cu specii neadecvate zonei>- - Dotri turistice insuficiente>- :e4nic agricol nvec4it>

- - ?ivel redus de accesare a fondurilor destinate susinerii agriculturii>- 23ploataiile zoote4nice sunt de dimensiuni mici>- Jipsa de pregtire profesional a celor care cultiv pmntul>- 2migraia populaiei 'i mbtrnirea forei de munca>-


18/53

Cap III. *e&inirea prolemei dede#0oltare

(.1 Priorit$!i, politici %i cadru 6uridic eistent

Priorit$!i %i politici7

- Programul de Guvernare $%% @ $%&$>

- (adrul


19/53

elev#pre'colar pentru anul $%&&, publicat n *onitorul +ficial al omniei, Partea ,nr. !" din /& decembrie $%&%>

19


20/53

- +rdinul ministrului educaiei, cercetrii, tineretului 'i sportului nr. /.IF/#$%&& privindaprobarea unor msuri tranzitorii n sistemul naional de nvmnt, publicat n*onitorul +ficial al omniei, Partea , nr. &%1 din februarie $%&&>

- Jegea nr. 1$$#$%%& privind prote0area monumentelor istorice, publicat n *onitorul

+ficial al omniei, Partea , nr. 1%I din $1 iulie $%%&, republicat, cu modificrileulterioare.

ealizarea obiectivelor cuprinse n prezenta strategie reclam o serie deintervenii legislative, care s asigure=- *odificarea Jegii nr. !$#&/, privind constituirea Administraiei iosferei Delta

Dunrii, n scopul reglementrii administrrii resurselor regenerabile, precum 'ipentru autorizarea desf'urrii unor activiti economice 'i de turism, n parteneriatcu comunitile locale.

- (orelarea prevederilor privind administrarea resurselor piscicole cu prevederilecuprinse n actele normative care reglementeaz activitatea de pescuit comercial 'i

pescuit recreativ-sportiv.- eglementarea accesului 'i circulaia navelor 'i ambarcaiunilor de agrement pecanalele 'i lacurile interioare din perimetrul ezervaiei iosferei ODelta Dunrii9 nscopul diminurii efectelor negative produse de ambarcaiunile, inclusiv cele deagrement, care circul n Delta Dunrii.

- 2laborarea unui program de finanare a centrelor de asisten medical primar.

20


21/53

(.2 Principii generale

Principiul legalit$!ii - respectarea prevederilor (onstituiei, republicat 'i alegislaiei n materie.

Principiul transparen!ei - transmiterea de informaii obiective 'i corecte

Principiul unei gu0ern$ri - strategia stabile'te aciuni ale cror rezultate suntevaluate pe baza de indicatoriPrincipiul &leiilit$!ii - adaptarea periodic a msurilor implementate, pentru a

rspunde n mod coerent nevoilor de dezvoltare economico-socialPrincipiul particip$rii %i cunoa%terii realit$!ilor locale -


22/53

ndustrie= ntruct industrial global va cre'te n urmtorii ani cu cteva ordine demrime, odat cu transformarea economiilor emergente n economii de piafuncionale 'i pe deplin dezvoltate, dup ce aceste nivele au crescut de0a de pestepatru ori fa de nivele din &F%, este evident c sistemele de control a poluriiterminarea procesului de producere trebuie s funcioneaz corespunztor. ?oulconcept de Oecologie industrial9 implic restructurarea tuturor sectoarelorindustriale, innd cont de obiectivul de a reduce emisiile 'i de a reutiliza materialelela toate stadiile ciclului de producie. Pentru realizarea obiectivului va fi necesar oreform corporativ 'i Onverzirea9, precum 'i un efort de cooperare ntre corporaii 'iguvern.


23/53

Cap I8."copul strategiei %i oiecti0elede de#0oltare economicosocial$

4.1. "copul strategiei %i oiecti0ele generale


24/53

Principalele obiective ale acestor indicatori se concretizeaza, pe de-oparte, prinaspecte specifice de mediu Cinformatii despre starea mediului si definireacaracteristicilor sale si pe, de alta parte, finalitatea sa structural este relationata cuintegrarea mediului n toate politicile sectoriale si nprocesul de decizie economica sicontabilitate nationala.Mtilizarea matricelor pentru a analiza dezvoltarea indicatorilorpoate facilita cunoasterea relatiei dintre mediul natural si economie.

:otusi, acest mod de abordare produce grupari voluminoase de indicatori, care,nanumite situatii, nu pastreaza legatura cu ideea de durabilitate. + posibila solutie laaceste probleme sunt indicatorii integrati.Procesul de elaborare a indicatorilor dedurabilitate integrati a fost propus nca de la (onferinta de la io C&$. +rganismul+?M nsarcinat n acest scop este (omisia de Dezvoltare Durabila.

Acesta a realizat metodologia de integrare a aspectelor economice, sociale,ecologice si institutionale> aspectele economice si sociale detin de0a indicatorisemnificativi si utilizati la nivel international. eferitor la ultimele aspecte,se fac eforturi

de desfasurare si implementare. (ele spuse se leaga de8


25/53

Pentru asigurarea stabilitii populaiei 'i e3istena ecosistemelor n iosferaODelta Dunrii9, strategia vizeaz realizarea urmtoarelor obiective specifice, structuratepe domeniile de competen ale instituiilor cu responsabiliti n implementareastrategiei=

"$n$tate- Dezvoltarea reelelor de asisten medical primar 'i de urgen- (re'terea gradului de informare privind accesul la serviciile medicale- (re'terea calitii serviciilor medicale acordate

Educa!ie

- +ptimizarea funcionrii reelei 'colare- Adaptarea ofertei la nevoile pieei muncii.- (re'terea nivelului de calificare a capitalului uman 'i formarea de noi competene

pentru adaptarea la sc4imbrile te4nologice 'i organizaionale din ntreprinderiransport

- Dezvoltarea 'i modernizarea infrastructurii de transport naval- (re'terea siguranei navigaiei pe cile navigabile interioare- Prevenirea polurii apelor de ctre nave- *eninerea viabilitii infrastructurii de transport

*e#0oltare regional$ %i turism

- Dezvoltarea infrastructurii din spaiul rural- eabilitarea 'i modernizarea drumurilor de interes 0udeean 'i local- Dezvoltarea infrastructurii locative- 5mbuntirea infrastructurii de transport 'i te4nico-edilitar- Dezvoltarea obiectivelor cu potenial turistic

Cultur$

- Prote0area 'i conservarea patrimoniului construit din zona Deltei Dunrii- (re'terea competenelor profesionale 'i antreprenoriale- Dezvoltarea turismului cultural- Dezvoltarea sectorului tradiiilor me'te'ugre'ti

Mediu

25


26/53

- 2ficientizarea sistemului de management- (onservarea biodiversit ii- *odernizarea infrastructurii publice n Delta Dunrii- Dezvoltarea de parteneriate n spri0inul gestionrii ezervaiei- 5mbuntirea cadrului legislativ

Agricultur$

- (onservarea ocupaiilor tradiionale n Delta Dunrii- eabilitarea 'i modernizarea infrastructurii de mbuntiri funciare- 23tinderea agriculturii ecologice.


27/53

Indicatorii de presiunereflect cauzele problemelor de mediu Ccum ar fi=liberarea de poluani 'i de'euri n mediu prin dezvoltarea industrial, epuizarearesurselor naturale ca urmare a e3traciei neraionale etc. ca urmare a desf'urriiactivitilor economice 'i sociale.

Indicatorii de stareevideniaz sc4imbrile sau evoluia strii fizice a mediului,prin agregarea datelor cu privire la calitatea aerului, a apei sau a solului, precum 'i acelor cu referire la mrimea stocurilor de resurse naturale.

Indicatorii de r$spunsreflect eforturile depuse de societate sau instituiileautorizate n vederea mbuntirii mediului sau diminurii dezec4ilibrelor ecologice.

Indicatorii de presiunemsoar impactul asupra mediului, cei de stareevideniaz calitatea mediului, n timp ce indicatorii de rspuns cuantific rezultatelepoliticilor de mediu, a'a cum sunt implementate Cla nivelul reglementrilor, al bugetuluinaional, al introducerii stimulentelor fiscale etc..

niiativa aportrii Globale CG @ Global eporting nitiative reprezint o

instituie internaional ce are drept scop stabilirea unor linii directoare pentru publicareainformaiilor nefinanciare privind dezvoltarea durabil.Aceasta structureaz indicatorii de performan n funcie de cele trei dimensiuni

ale dezvoltrii durabile @ economic, de mediu 'i social. Astfel, a stabilit indicatoripentru performana economic, /% pentru performana de mediu 'i 1% pentruperformana social.

:oi ace'ti indicatori ofer informaii cu privire la aciunile conducerii nanticiparea unor riscuri =

- cunoaterea modului de utilizare a energiei directe i indirecte 'i a tipurilor decombustibili consumai de entitate poate indica gradul de e3punere a acesteia la

riscurile unor viitoare acorduri 'i reglementri privind emisiile de dio3id decarbon>

- indicatorii privind volumul, tendinele 'i natura emisiilor permit evaluarea riscurilorla care sunt e3puse entitile datorit unor noi reglementri de mediu>

- indicatorii de performanprivind folosirea eficient a energiei 'i utilizareaenergiei regenerabile pot contribui la demonstrarea gradului de independen alentitii fa de pieele instabile 'i ciclice ale energiei neregenerabile.

Agenia 2uropean de *ediu a dezvoltat un sistem de indicatori de mediu deforma= fore determinante @ presiune @ stare @ impact @ rspuns CDP


28/53

*ediului, - estimeaz flu3urile financiare generate de utilizarea resurselor naturale 'i

efectele interaciunii omului cu mediu.

(24 @ cost de protecie a mediului, inclusiv consumatorii casnici.

ndicatori financiari $%&$ Delta Dunarii(ifra de faceri= //,&%F JeiProfitul net= % JeiPierdere net= &&&,FF1,1$ JeiProfit brut= % Jei

28


29/53

Pierdere brut= &&&,FF1,1$ Jei


30/53

eflecta posibilitatea ac4itarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat incasierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a ficonsiderat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.n urmarezultatului,se poate observa ca indicatorul nu tinde spre o marime unitara,ceea ceinseamna ca firma nu dispune de lic4iditatile necesare pentru acoperirea datoriilor petermen scurt.

ndicatori de risc

ata ndatorrii globale msoar ponderea datoriilor totale n patrimonial firmei. Arat nce msur sursele mprumutate 'i atrase particip la finanarea activitii

'ata de indatorare gloala:Datorii totale Q &,/"F,%"&,! Q&,$%FI! Active totale &,&/$,&%%,$$F

Analiza= ata ndatorrii globale msoar ponderea datoriilor totale n patrimonial firmeiArat n ce msur sursele mprumutate 'i atrase particip la finanarea activitatii. (uct 5GT & cu att autonomia financiara a ntreprinderii este mai ridicata si scade gradulde ndatorare.

n urma calcularii indicatorului,se observa ca firma nu a obtinut profit penru a acoperiidatoriile si deci gradul de intaorare a crescut.

Cap 8. Inter0entii pentru reali#areaoiecti0elor de de#0oltare

30


31/53

economicosociale.

5.1 "olu!ii pri0ind implementarea oiecti0elor speci&ic.

Dezvoltarea reelelor de asisten medical primar i de urgen

Pentru aducerea la ndeplinire a acestui obiectiv, *inisterul


32/53

nvrii n secolul 66, pregtind mai bine absolventul pentru piaa muncii, n specialpiaa local.

Creterea nivelului de calificare a capitalului uman

Mna din prioritile strategice pentru dezvoltarea nvmntului profesional 'ite4nic o constituie desc4iderea sistemului educaional 'i de formare profesional ctresocietate, ctre mediul social, economic 'i cultural, realizat inclusiv prin adaptareacontinu a ofertei de calificri profesionale la cerinele pieei muncii.

Din Planul Jocal de Aciune nstituional CPJA al Ludeului :ulcea pentruperioada $%%-$%&1 reiese, totodat, nevoia de e3tindere a cursurilor de formareprofesional a adulilor, avnd n vedere faptul c n studiile realizate se menioneazurmtoarele= I% dintre salariai nu au avut acces la formare n ultimii F ani, dintre careF% nu au urmat niciodat un curs de formare profesional, iar aproape I% dintre ceicare 'i sc4imb meseria dobndesc noile calificri prin calificare la locul de munc 'iauto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezint forme instituionalizate care s

ofere o recalificare de calitate, fiind afectat performana individual.(u toate acestea, oferta unitilor de nvmnt profesional 'i te4nic n ceea ce

prive'te formarea adulilor este n continuare limitat. Astfel, din totalul unitilor 'colaredoar / sunt autorizate pentru formarea adulilor, ceea ce reprezint apro3imativ &".(ele / 'coli sunt autorizate pentru " programe de calificare. 5n cursul anului $%%I aufost derulate $ programe de formare pentru un numr de 1/ aduli. Aceast situaieimpune din partea unitilor 'colare P: un efort sporit pentru autorizarea ca furnizori deformare continu, pentru cre'terea ofertei de formare profesional a adulilor.

5n ceea ce prive'te nfiinarea unei universiti n 0udeul :ulcea, se consider caceasta nu este oportun ntruct costurile de nfiinare 'i de derulare a studiilor sunt

foarte mari, necesitnd spaii de nvmnt, bibliotec, cmine, cantin, c4eltuieli depersonal, n timp ce, prin Jegea nr. $!I#$%%1 a consoriilor universitare, publicat n*onitorul +ficial al omniei, Partea , nr. "&1 din I iulie $%%1, se urmre'teconstituirea, organizarea 'i funcionarea consoriilor universitare Ccare au drept scopcomasarea universitilor n vederea nfiinrii unor universiti puternice, de prestigiu,care s concureze n topul celor mai bune universiti.

5n plus, programele de studii pentru nvmntul superior privind dezvoltareaprofesiilor specifice unei rezervaii a biosferei sunt asigurate la Mniversitile de stat 'iparticular acreditate din zon= Gala i, (onstan a i#sau alte centre universitare.

Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport naval

Direciile de aciune stabilite pentru acest domeniu urmresc realizarea unorobiective noi de infrastructur de transport naval, n conformitate cu noile cerine de

32


33/53

transport, concomitent cu eliminarea obstacolelor de navigaie 'i mbuntireacondiiilor de navigaie.

Jucrrile de ntreinere 'i reparaii vizeaz lucrrile curente 'i lucrrile necesarepentru meninerea caracteristicilor te4nice minime ale infrastructurii de transport navale3istente, precum 'i asigurarea n permanen a adncimilor minime de navigaie 'i aadncimilor minime n bazinele portuare 'i la dane.

2voluia nregistrat n ultima perioad relev o revigorare a turismului cu navefluviale. :otodat, se poate observa cre'terea vertiginoas a numrului de nave deagrement aparinnd persoanelor particulare. Aceste realiti fac absolut necesardezvoltarea porturilor turistice 'i de agrement.

5n acest conte3t, strategia *inisterul :ransporturilor 'i nfrastructurii pentruperioada $%&& @ $%&F, stabile'te urmtoarele prioriti pentru perimetrul iosferei DeltaDunrii= realizarea lucrrilor de aprri de maluri pe (analul

- nivele locale, n $$ de porturi, de la


34/53

- eficientizarea transportului pe cile navigabile interioare>- ma3imizarea capacitii de transport a navelor 'i a capacitii 'enalelor navigabile>- reducerea timpilor de cltorie, a costurilor de transport, a consumului de

combustibili 'i a volumului de lucru al utilizatorilor>- utilizarea eficient a porturilor 'i terminalelor>

- asigurarea unei legturi eficiente ntre diferitele moduri de transport>- cre'terea siguranei pasagerilor, ec4ipa0elor, navelor 'i ncrcturii acestora>- ma3imizarea securitii infrastructurii de transport pe Dunre.

I'I" Europe II Beneficiar: RA Administraia Fluvial a Dunrii de os !alai

+biectivul principal al acestui proiect este de a e3tinde funciile sistemului deinformare fluvial C< @ iver nformation


35/53

Pentru atingerea obiectivului su de meninere a viabilitii reelei rutiere,(ompania ?aional de Autostrzi 'i Drumuri ?aionale deruleaz, ca parte a strategieisale pe termen lung, un amplu program de reabilitare a drumurilor. Pentru zonaregiunea care face obiectul prezentei strategii sunt avute n vedere urmtoarelesectoare de drumuri naionale=

- D?$$, :ulcea - +vidiu, m &I!R%%% - m $!IR1%%- D?$$,


36/53

lucrri necesare n vederea sporirii tona0ului ma3im 'i ridicarea vitezelor de circulaie,precum 'i electrificarea liniei cu adaptarea corespunztoare a instalaiilor aferente deec4ipare.

(?(; O(;9


37/53

Principalele domenii de intervenie pentru realizarea obiectivelor generale ale


38/53

+ucr$ri de ap$r$ri de maluri pe Canalul "ulina eneficiar= A Administraia;luvial a Dunrii de Los Galai.

2ste unul dintre proiectele importante de investiii privind Dunrea, pe sectorulmaritim. (analul


39/53

Pe acest sector de Dunre, condiiile de navigaie nu respect recomandrile(omisiei Dunrii privind parametrii te4nici ai 'enalului navigabil. ?avigaia esterestricionat datorit adncimilor mici de navigaie, fiind necesar a se e3ecuta n modrepetat draga0e de ntreinere.

Portul :ulcea, pe malul drept, prezint o rat de depunere semnificativ de

sedimente, ngreunnd activitile portuare 'i impunnd un pesca0 redus navelor. A3ul'enalului navigabil este periculos, fiind poziionat pe o raz de curbur de apro3imativI%% m. Jimea redus a 'enalului de navigaie duce la acumulri de g4ea ceconstituie un pericol pentru navigaie 'i implic c4eltuieli mari pentru spargereaacestora.


40/53

nvestiiile realizate n sistemul (+D2?A7 prevd pentru portul :ulcea urmtoareleac4iziii=

I.- ?av baz, pentru recepia 'i tratarea deseurilor generate de nave 'i intervenie

n caz de poluare ma0or cu produse de 4idrocarbur- 2c4ipamente pentru separarea apelor de santin preluate de la nave> acesteec4ipamente vor fi utilizate 'i n cazul polurilor accidentale

- 2c4ipamente pentru tratarea apelor gri 'i fecaloidelor preluate de la nave- ara0 gonflabil pentru limitarea ariei poluate- *acara telescopic acionat 4idraulic pentru lansarea 'i recuperarea pompei

III. Punct terestru de colectare a de'eurilor solide sortate generate de nave= containerepentru toate tipurile de de'euri, inclusiv cele periculoase.

*E8-+A'E 'EGI-)A+> DI 'I"M

Mna dintre prioritile e3istente la nivel european vizeaz reducerea disparitilore3istente la nivel regional. 5n acest conte3t, o preocupare constant a Guvernului

omniei vizeaz mbuntirea condiiilor de trai ale locuitorilor rii, indiferent de zonan care ace'tia triesc 'i muncesc.


41/53

tinerilor contribuie la asigurarea accesului la o locuin decent a ceteniloromniei. Prin ndeplinirea acestui obiectiv se contribuie la mbuntirea condiiilorde via pentru toi locuitorii rii.

Prin programul O Jocuine pentru tineri destinate nc4irierii9 derulat prin A?J CconformJegii nr. &F$#&! privind nfiinarea Ageniei ?aionale pentru Jocuine, republicat

se deruleaz n 0udeul :ulcea mai multe investiii= &/% de apartamente n curs derealizare, respectiv un numr de F proiecte n curs de promovare prin care urmeazs se realizeze &!! de apartamente.

Programul ?aional de Dezvoltare a nfrastructurii, aprobat prin +MG nr. &%F#$%&%pentru aprobarea Programului naional de dezvoltare a infrastructurii, publicat n*onitorul +ficial al omniei, Partea , nr. I% din $F noiembrie $%&%, reprezint undocument programatic prin implementarea cruia se vor dezvolta mai multe proiectede investiii n infrastructur. ealizarea acestor investiii va influena economiaomniei, va promova cre'terea economic 'i ca crea locuri de munc, contribuindla mbuntirea vieii 'i siguranei ceteanului.

Prin acest program au fost avute n vedere 'i investiii n infrastructura de transport

'i te4nico edilitar pe teritoriul Deltei Dunrii. Dezvoltarea ec4ilibrat 'i integrat a zonei turistice din Delta Dunrii 'i a staiunilor

de pe litoralul *rii ?egre reprezint un obiectiv al *inisterului Dezvoltrii egionale'i :urismului, un prim pas n realizarea lui fiind reprezentat de construirea a /miniporturi @


42/53

.1 Generalitati

;ondul pentru mediu este un instrument economico - financiar destinat sustineriisi realizarii proiectelor prioritare pentru protectie a mediului, n conformitate cu normelesi standardele de mediu n vigoare.

;ondul pentru mediu este un fond public, e3trabugetar, iar veniturile acestuiasunt venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat.5n baza principiilor europene )Poluatorul plateste) si )esponsabilitatea

producatorului), toate tarile cu economie n tranzitie au constituit un ;ond pentru mediupentru rezolvarea problemelor de protectie a mediului.

omnia, acest fond a nceput sa functioneze din iunie $%%$, cnd s-a nfiintatAdministratia ;ondului pentru *ediu, unitate cu personalitate 0uridica, n coordonarea*inisterului *ediului si Gospodaririi Apelor, care raspunde de gestionarea ;onduluipentru mediu.

Jegea nr. I/#$%%% privind ;ondul pentru mediu, republicata, cu modificarileulterioare CJegea nr. ///#! iulie $%%1 privind aprobarea +MG nr. !"#$%%/, precum si

H.G. nr. &!#$%%1 precizeaza structura organizatorica, resursele financiare si scopulactivitatilor ;ondului pentru mediu.Administrarea ;ondului pentru mediu Mnitatea care raspunde de gestionarea

;ondului pentru mediu este Administratia ;ondului pentru *ediu, denumita n cele ceurmeaza Administratia ;ondului, institutie de utilitate publica cu personalitate 0uridica,sub autoritatea *inisterului Apelor si Protectiei *ediului, avnd sediul n municipiulucuresti.

Administratia Fondului are) (n principal) urmatoarele atributii=

a.urmareste respectarea prevederilor legale privind alimentarea si gestionarea;ondului pentru mediu>

b. ntocmeste planul anual de lucru si bugetul de venituri si c4eltuieli>c. selecteaza proiectele prioritare din cadrul proiectelor naintate>d. supraveg4eaza implementarea proiectelor aprobate>e. pune n aplicare deciziile pe care le adopta (omitetul de avizare.

+eniturile Fondului pentru mediu

7eniturile ;ondului pentru mediu se constituie din=

42


43/53

a o cota de / din veniturile ncasate de agentii economici colectori sau valorificatoride deseuri feroase si neferoase>b sumele ncasate pentru emisiile de poluanti n atmosfera ce afecteaza factorii demediu.

c veniturile ncasate din utilizarea de noi terenuri pentru depozitarea deseurilorreciclabile.d o cota de / din valoarea ambala0elor comercializate de producatori si importatori,cu e3ceptia celor utilizate pentru medicamente>e o cota de $ din valoarea substantelor c4imice periculoase comercializate deproducatori si importatori, mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor>f o cota de %,F din valoarea substantelor c4imice periculoase comercializate deproducatori si importatori, utilizate n agricultura.g o cota de / din pretul de ad0udecare a masei lemnoase cumparate de la egia?ationala a Padurilor si de la alti proprietari de paduri, persoane 0uridice sau persoanefizice>

4 o cota de &,F din valoarea ncasata prin comercializarea produselor finite dintutun>i alocatii de la bugetul de stat, varsaminte, donatii, sponsorizari, asistenta financiaradin partea persoanelor fizice sau 0uridice, romne ori straine>

0 sumele ncasate din restituirea creditelor acordate, dobnzi, alte operatiunifinanciare derulate din sursele financiare ale ;ondului pentru mediu> asistenta financiara din partea unor organisme internationale>l ncasate de la manifestari organizate n beneficiul ;ondului pentru mediu>m cuantumul ta3elor ncasate prin birourile unice la emiterea acordului#autorizatiei demediu pentru activitatile cu impact redus.

.2 'olul si importanta &ondurilor

43


44/53

(omisia 2uropean este preocupat de procedurile deficitare de evaluare aimpactului potenial al dezvoltrii turismului n zona


45/53

,' aloca sase milioane de euro pentru conservarea Deltei Dunarii

Aceasta este prima finantare primita de la M2 in acest scop de la aderareaomaniei in M2, informeaza omania Jibera. Administratia ezervatiei iosferei DeltaDunarii CADD a primit sase milioane de euro pentru conservarea patrimoniuluinatural si cultural din Delta.

Ja inceputul anilor W%, anca *ondiala a acordat ADD 1,F milioane de dolaripentru organizarea, dotarea cu logistica a institutiei si pentru pregatirea profesionala aanga0atilor.

)n doua decenii de la infiintarea ezervatiei iosferei Delta Dunarii,ecosistemele din Delta au evoluat, unele au fost conservate mai bine, altele au fostafectate de factori pe care nu-i cunoastem suficient pentru a limita actiunea lor. Dinacest motiv, specialistii ADD au elaborat un proiect care cuprinde un set de masurimenite sa imbunatateasca conservarea ecosistemelor din Delta si a patrimoniuluicultural al comunitatilor locale), a e3plicat Grigore aboianu, guvernatorul ADD, cumvor fi folositi banii europeni.

Peste $% de specialisti vor fi implicati in identificarea unor masuri de conservaremai eficienta a florei si faunei din Delta Dunarii.

Planul de management integrat pentru zona Deltei Dunarii va fi fundamentat pelegislatia nationala si europeana si va include un set de date geospatiale si date bioticeactualizate in raport cu dinamica din teritoriu a speciilor de flora si fauna salbatica,respectiv a 4abitatelor naturale din zona Deltei Dunarii, dar si in raport cu actelenormative aflate in vigoare.

Planul, ce va fi implementat in perioada $%&" - $%$%, va cuprinde un plandemonitorizare integrat a 4abitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna de interes

45
http://www.ziare.com/stiri/frauda/ue-aloca-sase-milioane-de-euro-pentru-conservarea-deltei-dunarii-983893http://www.romanialibera.ro/actualitate/a173584-uniunea-europeana-finanteaza-conservarea-bogatiilor-deltei.htmlhttp://www.ziare.com/fonduri/plan/http://www.ziare.com/stiri/frauda/ue-aloca-sase-milioane-de-euro-pentru-conservarea-deltei-dunarii-983893http://www.romanialibera.ro/actualitate/a173584-uniunea-europeana-finanteaza-conservarea-bogatiilor-deltei.htmlhttp://www.ziare.com/fonduri/plan/


46/53

comunitar din cadrul DD.Astfel, vor fi realizate studii de distributie cu realizarea 4artilor G< aferente

pentru &"/ de specii de pasari, &I specii de mamifere, $ de specii de nevertebrate, &%specii de amfibieni si reptile, $$ de specii pesti, noua specii de plante si $I de 4abitate,urmand ca pentru toate acestea sa fie propuse si anumite masuri de conservare.

"roiecte de aproape -. de milioane de euro in Delta

*inisterul :urismului va finanta cu circa $% milioane de euro mai multe proiectein Delta Dunarii, printre ele numarandu-se trei miniporturi, amena0area unei pla0e,precum si mai multe foisoare de observare panoramica.

)2ste vorba de finantarea a trei porturi turistice in


47/53

(ap 7. (oncluzii

Protecia mediului n regiunea Dunrii

Acest pilon se concentreaz pe trei zone prioritare, pentru=

- refacerea 'i meninerea calitii apelor>- gestionarea riscurilor de mediu>- conservarea biodiversitii, a peisa0elor 'i a calitii aerului 'i a solului.

47


48/53

Aceste obiective trebuie integrate n alte politici. De e3emplu, infrastructura detransport are un impact pozitiv asupra cre'terii, dar, planificat n mod necorespunztor,ar putea avea un impact negativ asupra biodiversitii 'i a calitii aerului 'iapei.gestionarea apei

Acest aspect este de importan central pentru regiune 'i se refer la ap dinpunct de vedere calitativ 'i cantitativ. Printre provocri se numr= reducerea polurii cusubstane organice, cu nutrieni 'i cu substane periculoase, precum 'i ndeprtareaacestora sau adaptarea la ntreruperile provocate de cile de transport.

Riscuri de mediu

23ist numeroase locuri cu riscuri naturale 'i industriale n bazinul dunrean>dac mai adugm 'i problemele generate de sc4imbrile climatice, este evident canaliza potenialului de risc, starea de pregtire 'i mecanismele de intervenie rapid

ocup toate un loc central n cadrul


49/53

contributia pentru finantarea investitiilor in domeniul industriei, infrastructurii, educatiei sipenrtu finantarea altor activitatii de dezvoltare care se transforma in alta forma , inactivul e3istent> insa sistemele curente de evaluare economica nu reflecta nicidecumaceasta dezvoltare si, prin urmare, nu permit sa se 0udece daca asa-zisa convertireconstituie un castig sau o pierdere, cu atat mai mult de a le determina importanta. naceste conditii se poate vorbi de o tara care merge spre faliment epuizandu-si rezerveleminerale, distrugandu-si padurile, poluandu-si apele si admosfera si care va afisa, cutoate acestea, un bilant de sanatate economica rasunatoare.

nstrumente economice care favorizeaza conservarea si utilizareadurabila a resurselor

Pot fi avute in vedere diverse instrumente susceptibile a asigura conservarea siutilizarea durabila a resurselor. Dintre acestea, impozitele asupra resurselor pot

contribuii la limitarea cererii.


50/53

/I/+I-G'AIE

&. Daniela uzoianu, $%&$ @

$. 7lad iordac4e, ;lorinela Ardelean, $%%I @ 2cologie si protectia mediului, 2diura*atri3rom, >

/. Ale3andru :eodorescu, *arian Petre, $%% @ iote4nologia protectiei mediului7ol , 2ditura (dpress, >

1. Ale3andra anu, +ctavian odovici, $%%! @ 2lemente si ingineria de protectia

mediului, 2ditura :e4nica, >F. Danut (4ira, 7alentin olea, $%%! @ ;lora, indicatori a poluarii, 2ditura :e4nica

". eianu, J., $%%! @ (alitate total n contabilitatea mediului, 2ditura Mniversitii

OAle3andru oan (uza9, a'i, >I. Lianu, ., $%%I @ 2valuarea, prezentarea 'i analiza performanei ntreprinderii,

2ditura (2((A, ucure'ti, >

50


51/53

!. 7oineagu, 7., (olibaba, D., Grdinaru, G., $%%/ @ *etode cantitative pentruanaliza datelor de mediu, 2ditura A


52/53

52


53/53

Date post:	25-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	anca-petrescu
View:	216 times
Download:	0 times

buzoianu-primu-cap-1.docx

Documents