BusinessWeek numarul 124

NR. 124 I 10 MARTIE 2009 I 3,5 RON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 42100

ROMÂNIA

SCENARIUL PESIMIST

CUM AR AR~TA ECONOMIAROMÅNEASC~ |N 2009

DAC~ CELE MAI SUMBRE PREVIZIUNI

AR DEVENI REALITATE?

10 MARTIE 2009 l BUSINESSWEEK

01

NOTE EDITORIALE

Când a cump`rat ABN Amro, \n 2007, lucrurile st`teau \nc` bine pentru cea mai mare banc` din Marea Britanie, RBS. Dar când, \n cele din urm`, anul trecut a realizat rebrandingul sucursalelor ABN din România,situa]ia nu mai era la fel de roz. Statul britanic intrase deja \n ac]ionariatul b`ncii, pentru a o salva de dezastrul provocat de expunerea la creditele subprime [i instrumentele financiare asociate acestora. {i perspectivele nu erau dintre cele mai fericite. Totu[i, RBS a investit \n schimbarea \nf`]i-[`rii sucursalelor ABN Amro din cele 15 ora[e din Romånia \n care banca era prezent`. Am fost martor la aceast` tranzi]ie, \n drumul meu zilnic spre serviciu trecând pe lâng` o sucursal` ABN/RBS. Cam cu zece zile \nainte de data oficial` a rebrandingului (15 octombrie), muncitorii puseser` deja la locul lor mai multe logo-uri RBS, pe care \ns`, le acoperiser` cu o hus` de pânz`. La u[a de la intrare, sigla [i orarul erau, de asemenea, acoperite, ceea ce conferea un aspect u[or improvizat sucursalei, de[i aceastafunc]iona normal. Deja, la vremea aceea, problemele b`ncii-mam` deveniser` clare [i nu m-am putut ab]ine s` nu m` \ntreb cât va dura pân` când siglele vor fi date jos, pentru a fi schimbate cu altele. S`pt`mâna trecut` am primit r`spunsul, singura problem` nerezolvat` fiind ce nume va \nlocui logo-ul RBS [i când. Nu am putut s` nu-mi aduce aminte de un alt rebranding “pe ultima sut` de metri”, cel f`cut de Connex fix cu câteva luni \nainte de transformarea brandului \n Connex-Vodafone [i apoi \n Vodafone. |n acela[i timp, am rememorat o discu]ie pe care am avut-o \n 2006 la New York cu un american. Omul \mi povestea zâmbind c` banca lui \[i schimbase numele ([i proprietarul) de vreo patru ori \n ultimii doi ani, ca urmare a valului de fuziuni [i achizi]ii din sectorul bancar american. Deja, pe la a treia schimbare, renun]ase s` mai urm`reasc` schimb`rile: “E doar o banc`, nu nevast`-mea”. Pân` de curând, nu prea \n]elegeam ce vrea s` spun`. Dar, trecând pe lâng` sucursala RBS de la mine din cartier m-am \ntrebat ce nume va purta ea \n curând. Nu de alta, dar e tot mai greu s` ofer repere prietenilor care m` viziteaz`. Pot s` le spun, poate, “Vezi c` pe col] e o banc`. Ieri era RBS, azi poate o fi altceva”.

OBRAZUL SUB}IRE{I CHELTUIALACU CARE SE }INE

DIRECTOR EDITORIAL

Rachad El Jisr

EDITOR

Gabriel Bårlig`

SENIOR REDACTORI

Magda Munteanu, Alice Taudor,

Raluca Com`nescu, Mihnea Anastasiu

REDACTORI

Corina Coman, Ovidiu Neagoe,

Silvia Pan]uru, Ionu] Vi[an

COLABORATORI

Dan {erb`nescu

DIRECTOR PUBLICITATE

Giuseppina Burlui

PUBLICITATE

Iulian B`beanu,

Ana Maria Mardan

DIRECTOR EVENIMENTE

Oana Molodoi

MARKETING CONSULTANT

Gabriela Enescu/StrategyStudio

MARKETING

Bianca M`nescu

PAGINA}IE

Ioana-Silvia Ceriu, Florin P`tra[cu

PRODUC}IE

Dan Mitroi, Marian Neagoe

DISTRIBU}IE

George Moise

ABONAMENTE

Andreea Nunu ([email protected])

BusinessWeek (www.businessweek.com) este publicat`

s`pt`månal de The McGraw-Hill din 1929. Tirajul revistei este de

1,2 milioane de exemplare la nivel mondial [i are 4,7 milioane de

cititori pe s`pt`mån`.

BUSINESSWEEK/ROMÅNIA este publicat` de Business

Media Group S.R.L [i McGraw-Hill Companies, Inc. Articolele

traduse [i republicate \n acest num`r din BUSINESSWEEK sunt

sub copyright 2008 al The McGraw-Hill Companies, Inc. Toate

drepturile sunt rezervate. Reproducerea \n orice fel, \n \ntregime

sau par]ial, f`r` acordul scris prealabil al The McGraw-Hill

Companies, Inc. [i al Business Media Group, S.R.L. este interzis`.

BUSINESSWEEK/ROMANIA is published by Business Media

Group, S.R.L. and The McGraw-Hill Companies, Inc. Articles

translated and reprinted in this issue from BUSINESSWEEK are

copyrighted 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights

reserved. Reproduction in any manner, in whole or in part, without

prior written permission of The McGraw-Hill Companies, Inc. and

Business Media Group, S.R.L. is expressly prohibited.

BUSINESS MEDIA GROUPeditor al publica]iilor

Business Review, WorkBook, Biz

Publishers Bill Avery & Rachad El Jisr

Bd. Regina Maria 1, bl. P5B, sc. 1,

ap. 10-11, Bucure[ti – România

Telefon: +4021-206.06.83, 206.06.84, 206.06.85,

206.06.86, 206.06.87 Fax: +4021-335.34.74

E-mail: [email protected]; [email protected]

www.bmg.ro

Tipar: ROMPRINT

ISSN: 1842 - 1938 Gabriel Bårlig`, EDITOR

02SCENARIUL PESIMISTDeclinul economic al României pare deja o certitudine, \n ciuda optimismului de anul trecut. Dar cât de jos s-ar putea ajunge? Afla]i din paginile care urmeaz` ce cred anali[tii [i juc`torii din cele mai importante segmente ale economiei PAGINA 26

BUSINESSWEEK I 10 MARTIE 2009

44 SERVICII: Mul]umirea clien]ilor este

mai vital` ca niciodat`. Campionii

serviciilor fac economii la orice, nu [i la

grija fa]` de consumatori

52 INFRASTRUCTUR~: Tehnologii

inteligente care fac infrastructura mai

sigur` [i mai efi cient` sunt disponibile

chiar când guvernul SUA aloc` bani \n

aceast` direc]ie

58 NEXT

58 B~NCI: Aproape toate creditele

acordate de Volksbank persoanelor

fi zice sunt garantate cu ipoteci. Pe ce

vor mai paria de acum \ncolo bancherii

care au mizat pe pia]a imobiliar`?

60 STRATEGIE: Cu pre]ul activelor mult

sub a[tept`ri, pia]a de achizi]ii [i

fuziuni d` semne de via]`. Dar nu se

mai pune problema unor mega-

acorduri

62 OPINII

62 BURS~

63 TEHNOLOGIE PENTRU TINE

64 IDEI: Un plan f`r` partizanate

04 BUSINESS WEEK

04 {tirile pe care trebuie s` le [tii

06 PERSPECTIVE: Bugetul aprobat la

fi nele lunii februarie are ]inte mult prea

optimiste, bazate pe venituri greu de

realizat

08 AGENDA BW

11 PE SCURT

15 INTERVIU: Mihnea Anastasiu a

discutat despre situa]ia difi cil` de

la burs` cu Anca Dumitru, director

general BVB

18 FOCUS

18 Ac]ionarii Petrom r`mân f`r`

dividende pentru 2008, cu toate c`

anul trecut s-a \nregistrat cel mai mare

pre] nominal al barilului de petrol din

istorie

21 Dup` ce [i-a f`cut intrarea \n for]`

cu un rebranding anun]at pe fi ecare

canal media, RBS România urmeaz`

s` fi e vândut`. Cine [i de ce ar

putea-o cump`ra?

22 UPC a revenit pe cre[tere \n ceea

ce prive[te num`rul de clien]i.

Despre profi t nu se poate spune,

deocamdat` acela[i lucru

24 Pe lâng` presiunea marilor lan]uri de

retail, magazinele de cartier au acum

de \nfruntat [i criza

30 ANALIZ~

30 B~NCI: Rela]ia cu banca \n 2009 va

fi complicat`. Accesul la credite este

extrem de difi cil, iar probabilitatea

intr`rii \n incapacitate de plat` a

crescut

32 RETAIL: Schimbarea radical` a

obiceiurilor de consum din cauza

bugetului familial restrâns va impune o

rea[ezare \n retailul autohton

34 PIA}A MUNCII: Efectul de domnio al

crizei fi nanciare distruge pas cu pas

universul individual [i ridic` semne de

\ntrebare cu privire la siguran]a locului

de munc`

36 IMOBILIARE: Criza a dus pre]urile

\n jos, dar paradoxal, tot ea va ajuta

la revenirea acestora, din cauza

sc`derii ofertei

38 FINAN}E: De ce ajutorul de stat,

colacul de salvare la care tot mai

multe companii privesc cu interes,

este o sabie cu dou` tì[uri

SUMAR

BUSINESSWEEK l 10 MARTIE 2009

04 BUSINESS WEEKPAGINI EDITATE DE GABRIEL BÂRLIG~

Ambiance, cu motor de 1.4 litri [i 75 CP, la pre]ul de 6.400 de euro.

REZULTATE PREA S~RACE

Petrom a \nregistrat \n ultimul trimestru pierderi nete de aproape 1,27 miliarde de lei. Performan]a

de a oferi o “Dacie de 5.000 de euro”. Desigur, pre]ul ini]ial al modelului Logan berlin` este de 5.900 de euro cu TVA, dar acesta scade la 4.995 de euro dac` se ia \n calcul prima de casare a programului “Rabla”. Pân` acum, cea mai ieftin` versiune de echipare pentru Dacia Logan era

UN LOGAN ÎMPOTRIVA CRIZEI

Automobile Dacia anun]` lansarea unei versiuni a modelului Logan adaptate condi]iilor economice difi cile actuale, cu pre]uri pornind de la 4.995 de euro. Compania \ndepline[te astfel, dup` mai mult de patru ani de la lansarea Logan, promisiunea ini]ial

Grupul britanic Royal Bank of Scotland (RBS), afectat puternic de criza creditelor, a anun]at scoaterea la vânzare a mai multor subsidiare, printre care se num`r` [i cea din România. Anun-]ul a fost f`cut s`pt`mâna trecut`, dup` ce RBS a raportat cele mai mari pierderi din istoria corporatist` a Marii Britanii - 24,1 miliarde lire sterline. RBS a intrat \n România dup` achizi]ia, \n 2007, a ABN Amro la nivel interna]ional. Re]eaua local` tocmai trecuse prin procesul de rebranding, finalizat anul trecut. |n afar` de România, RBS vrea s` mai vând` subsidiarele din Argentina, Bahrein,

Chile, Columbia, Egipt, Kazakhstan, Noua Zeeland`, Pakistan, Filipine, Portugalia, Slovacia, Uzbekistan, Venezuela [i Vietnam. “Ca parte a acestui efort (de restructurare), inten]ion`m ca reprezentarea noastr` \n circa 36 dintre cele 54 de ]`ri \n care oper`m s` fie redus` semnificativ sau vândut`”, a declarat directorul executiv al RBS, Stephen Hester. Statul britanic, care de]ine deja 70% din capitalul b`ncii, va aduce \nc` 13 miliarde de lire sterline, sub form` de ac]iuni speciale, care nu vor majora cota de]inut` de guvern. (Vezi “RBS România bate \n retragere” - pag. 21)

RBS ROMÂNIA DE VÂNZARE

SO

RIN

STA

NA

/ V

ISTA

EU

RO

PE

AN

CO

MM

UN

ITY

05


{TIRILE PE CARE TREBUIE S~ LE {TII

cu aproape 30% comparativ cu anul 2007. S`pt`mâna trecut , compania a anun]at fi nalizarea unor investi]ii de cir-ca 2,5 milioane de euro pentru o nou` benzin`rie inaugurat` la Bor[ [i pentru dotarea depozitului de carburant din Tileagd cu un sistem computerizat de \nc`rcare a autocisternelor (COTAS).

UNIUNE SECOND-HAND

Companiile Sixt New Kopel [i AAA AUTO Group au fuzionat s`pt`mâna trecut`, sub numele AAA New Kopel, având ca obiect de activitate vânzarea de ma[ini second hand pe pia]a local`. Totu[i, companiile \[i vor desf`[ura independent activitatea \n România, dar sub acela[i brand. În urma acordului, Sixt New Kopel de]ine capitalul majoritar de 95%, \n timp ce AAA AUTO Group restul de 5%, cu op]iunea de cre[tere cu pân` la 49%. Sixt New Kopel ofer` servicii de leasing opera]ional [i rent-a-car, si, de anul trecut, servicii auto second hand. AAA AUTO Group, care comercializeaz` automobile second-hand, activeaz` pe pia]a din România din 2005.

PRIVATIZAREA CONTINU~

Procesul de privatizare la Avioane Craiova va continua, a declarat pre[edintele Autorit`]ii pentru Valo-rifi carea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, dup` \ntâlnirea cu reprezentan]ii grupului italian Alenia Aeronautica SpA, singura care a de-pus o ofert` de cump`rare. Comisia de negociere a analizat documentele de participare depuse de Alenia, urm`toarea \ntâlnire \ntre p`r]i fi ind programat` \n prima parte a lunii mar-tie. Privatizarea Avioane Craiova fost reluat` \n octombrie 2008, dup` ce precedenta tentativ` a fost \ntrerupt ,

ca urmare a e[ecului negocierilor cu cehii de la Aero Vodochody.

SOFTWARE DIN PROVINCIE

Furnizorul de solu]ii informatice BRI-NEL, din Cluj-Napoca, a \nregistrat anul trecut o cre[tere cu 15% a cifrei de afaceri, pân` la circa 28 de milioa-ne de euro. Solu]iile hardware de]in o pondere de dou` treimi din vânz`ri, \n timp ce solu]iile de software [iservicii acoper` restul. Rezultatele\nregistrate \n primele nou` luni din 2008 au dep`[it prognozele ini]iale, dar ultimul trimestru a fost marcat de reducerea brusc` a investi]iilor publice \n IT. Marcel Borodi, CEO al grupului BRINEL, estimeaz` pentru acest an rezultate comparabile cu cele din 2008, o prognoz` optimist` vizând chiar o cre[tere de 5-10%.

BANI SPRE EST

Banca European` pentru Recon-struc]ie [i Dezvoltare (BERD), Banca European` de Investi]ii (BEI) [i Banca Mondial` (BM) au anun]atc` vor asigura \n urm`torii doi ani sprijin fi nanciar de 24,5 miliarde de euro sectorului bancar din Europa Central` [i de Est, pentru fi nan]area afacerilor din regiune lovite de criza economic` global`. Banii se adaug` eforturilor na]ionale din regiune pentru combaterea efectelor crizei. BERD va furniza 6 miliarde de euro \n 2009-2010 c`tre b`ncile [i IMM-urile din regiune, BEI va oferi 11 miliarde de dolari \n facilit`]i de cre-ditare pentru IMM-uri, din care 5,7 miliarde vor fi disponibile imediat, iar Banca Mondial` va oferi un sprijin de 7,5 miliarde de euro. “Aceast` ac]iu-ne comun` va ajuta la furnizarea de fonduri vitale c`tre b`nci, pentru a sprijini economia real` din ]`rile din centrul, estul [i sudul Europei, afectate serios de criz`, \n special pentru a ajuta companiile mici s` supravie]uiasc` \n aceste vremuri tulburi”, a declarat pre[edinte BEI, Philippe Maystadt. ê

foarte slab` din ultimele trei luni ale anului trecut, provocat` \n principal de constituirea unor provizioane, a f`cut ca profi tul net al Petrom s` se cifreze \n 2008 la numai 1,02 miliarde de lei, cu 43% sub nivelul din 2007. Anul trecut, produc]ia companiei \n România a fost de 69 milioane barili echivalent petrol, cu 2% mai mic` decât \n 2007. Produc]ia de ]i]ei a fost de 4,5 milioane tone, la acela[i nivel ca \n 2007, \n timp ce produc]ia de gaze naturale a sc`zut cu 3%, la 5,55 miliarde metri cubi. (Vezi “Unde

e Petromul de alt`dat`?” – pag. 18)

ÎNGHE}AT~ DE IARN~

Unilever a anun]at, s`pt`mâna tre-cut , preluarea m`rcii de \nghe]at`Napoca, afl at` \n portofoliul Friesland Campina. Preluarea face parte din strategia Unilever de cre[tere \n Europa Central [i de Sud. Friesland Campina România va produce \n continuare \nghe]at` pentru Unilever România, \n fabrica Napolact din Cluj-Napoca, iar tranzac]ia va permite fi rmei s` se concentreze pe dezvoltarea portofoliului de produse lactate pe plan local, afi rm` ofi cialii produc`torului olandez. Unilever va aduce \n România [i alte m`rci (Mag-num, Carte d’Or, Cornetto, Viennetta, Big Milk) produse \n str in`tate.

INVESTI}II FINALIZATE

MOL România a \nregistrat \n 2008 un profi t de aproape 12 milioane de euro, \n stagnare fa]` de anul precedent, pe fondul cre[terii cifrei de afaceri cu 11%, la circa 590 milioane euro. Vânz`rile de carburant ale companiei au crescut \n 2008 ca volum cu 2% fa]` de anul 2007. Investi]iile realizate de MOL România pentru dezvoltarea re]elei au crescut

“Factorul politic, dând crezare acestor prognoze, ar putea s` trateze problema emo]ional, adoptând m`suri de relaxare fiscal` [i salarial`, care nu ar face decât s` agraveze criza” Guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu

Grupului de Economie Aplicat` (GEA). În condi]iile \n care colectarea venituri-lor bugetare a sc`zut din luna decembrie a anului trecut, guvernul ar fi trebuit s` ia \n calcul o sc`dere a acestora \nc` de la \ntocmirea bugetului. Numai \n decembrie 2008, veniturile colectate au sc`zut cu peste 23%. “Este greu de an-ticipat cum va evolua colectarea taxelor \n anul \n curs, deoarece firmele care se confrunt` cu lipsa de lichidit`]ivor r`mâne \n special restante la stat”, consider` Gabriel Staicu, lector univer-sitar doctor la ASE Bucure[ti [i membru fondator al Centrului de Economie [iLibertate (ECOL). Ca atare, nu este exclus ca tot mai mul]i angajatori s` prefere anumite modalit`]i de a sc`pa de povara fiscal` asociat` veniturilor sa-lariale, ca urmare a major`rii contribu-]iilor sociale. “Cred \ns` c`, \n al doilea semestru, colectarea contribu]iilor [i taxelor va fi mai bun` comparativ cu prima parte a anului”, spune Staicu.

}inta stabilit` pentru deficitul buge-tar pare a fi mai mult decât optimist`. O solu]ie pentru a atinge nivelul previ-zionat ar fi de cre[tere a impozit`rii, coloborat` cu reducerea cheltuielilor administrative. Spre exemplu, de[i era anun]at` cre[terea cu “doar” 3,3 puncte procentuale a contribu]iilor sociale, aceasta au fost m`rite cu 3,8%. Obiec-tivul de reducere a cheltuielilor poate fi destul de greu de atins, \n condi]iile \n

care cuantumul cheltuielilor exigibile ale \nal]ilor func]ionari publici nu se re-duce. Numai bugetul Camerei Deputa]i-lor a crescut cu 22% fa]` de anul trecut.

În aceste condi]ii, un acord cu Fondul Monetar Interna]ional (FMI) sau cu Banca Mondial` ar putea fi absolut ne-cesar pentru finan]area deficitului buge-tar. Un astfel de acord ar da un semnal investitorilor strìni c` economia româ-neasc` are \ntr-adev`r probleme, dar c` exist` semnele de revenire. Dar Gabriel Staicu consider` c` o \n]elegere cu un organism financiar interna]ional nu are cum s` transmit` investitorilor mesaje de lini[te [i \ncredere fa]` de ]aracontractant`. “Prin urmare, dac` analiz`m \n mod ra]ional, o econo-mie nu are cum s` fie upgradat` din perspectiva riscului investi]ional o dat` cu semnarea acordului cu FMI, ci mai degrab` downgradat`”, spune el.

|ns` Liviu Voinea crede c` un acord cu FMI ar reprezenta o posibilitate pentru România de a atrage capital din strìn`tate la dobânzi mai mici. Este un avantaj important, dac` ne gândim c`, prin sc`derile recente ale ratinguluide ]ar` efectuate de agen]iile interna-]ionale de profil, România va lua credite la dobânzi mai mari \n strìn`tate.

Semnalele contradictorii continu`,\ns`, chiar la nivel guvernamental. La câteva zile de la adoptarea bugetului, ministrul Transporturilor, Radu Bercea-

nu, a declarat c`, \n acest an, construc]ia de autostr`zi nu este o prioritate pentru guvern. Aceast` declara]ie vine dup` ce premierul Boc afirmase c` infrastruc-tura este o prioritate \ntr-un stat care a construit 5 kilometri de autostrad` \n intervalul 2004-2008. “Trebuie s` \n]e-legem c` domeniile \n care sunt direc-]iona]i banii publici nu sunt, de cele mai multe ori, corespunz`toare intereselor generale ale societ`]ii”, spune Staicu. Guvernul României ar fi putut aloca sume mai mari pentru infrastructur`, pe de o parte pentru a oferi un stimulent economic, iar pe de alt` parte, pentru a mai reduce deficitul uria[ de kilometri de autostr`zi pe care-l avem \n compa-ra]ie cu ceilal]i membri UE.

Recentele proiecte ale statelor din vestul Europei [i din Statele Unite de a acorda ajutoare de stat sau de a face chiar na]ionaliz`ri fac Europa de est s` arate tot mai mult ca ultimul bastion al capitalismului. S fie aceste proiecte doar m`suri disperate de salvare sau sunt datorate lipsei experien]ei comuniste \n aceste state? Polonia reduce cheltuielile bugetare cu 4 miliarde de euro, iar Cehia reduce fiscalitatea. “Cred c Europa de Est nu dispune de fonduri pentru astfel de m`suri”, spune Liviu Voinea. |n acela[i timp, astfel de m`suri trebuie s` respecte regulile europene de concuren]` [i ajutor de stat. Este o dilem din care guvernul român cu greu poate ie[i. ê

PREA MICI PENTRU O CRIZ~ ATÂT DE MAREBugetul aprobat la fi nele lunii februarie are ]inte mult prea optimiste,bazate pe venituri greu de realizat

Adoptarea proiectului de buget de c`tre Parlament a clarificat situa]ia bugetar` pe anul \n curs. Sigur, nefiind un buget multianual, posibilitatea rectific`rilor bugetare r`mâne ca o variant` de modificare a structurii financiare. Principalele probleme legate de sustenabilitatea sa sunt ]inta stabilit` pentru defi-citul bugetar de 2% [i colectarea veniturilor la bugetul de stat. “Din punctul meu de vedere, colectarea real` a veniturilor va fi mai mic` decât nivelul previzionat”, crede Liviu Voinea, director executiv al

BUSINESS WEEK

06 PERSPECTIVE IONU} VI{AN


DRUMUL SPRE }INTA DE INFLA}IE

CIFRE 07

BUSINESS WEEK

De Gabriel Bårlig`

De[i a \ncheiat 2008 cu o sc`dere de un procent fa]` de trimestrul precedent, infla]ia s-a situat anul trecut la un nivel destul de mare, de 6,3%, semnificativ peste limita superioar` a intervalului de varia]ie din jurul ]intei centrale de 3,8% dorit de Banca Na]ional`. Totu[i, BNR afirm` c` sc`derea reprezint` o confir-mare a consolid`rii procesului dezinfla]ionist reluat \n trimestrul trei al anului trecut. Pentru acest an, efectele crizei asupra economiei române[ti au determinat banca central` s` vorbeasc` despre un mediu volatil, care \ngreuneaz` proiec]iile macroeconomice pe plan intern. Totu[i, BNR crede c` 2009 se va \ncheia cu o rat` a infla]iei de 4,3%, iar anul viitor va aduce o sc`dere pân` la 3,2%.

Sursa: BNR

* Proiec]ie* nu includ produse cu pre]uri volatile (legume, fructe, ou`, combustibili)Sursa: INS, calcule BNR

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

0

4,2%a fost, la sfâr[itul lui 2008, diferen]a dintre rata infl a]iei din România [i cea medie din Uniunea European`

Sursa: BNR

Rata anual` a infl a]iei (%)*

Pre]uri administrate versus pre]uri libere

Evolu]ie 2008 (%)

Pre]uri administrate

2008

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV

2009* 2010*

M`rfuri nealimentare (energie, medicamente)

Trim I Trim II Trim III Trim IV

4,2 2,8 8,3 7,6

Servicii (utilit`]i, transport)


16,7 10,4 5,8 6,7

Pre]uri libere


8,6 9,5 7,1 5,9

Pre]uri libere CORE2*


7,0 8,1 6,9 6,7

AUTO2 martieInstitutul Na]ional de Statistic` (INS) prezint` datele privind \nmatricul`rile noi de vehicule rutiere \n trimestrul patru [i pe \ntregul an 2008.

BURS~2 martieDirectorul general al Transelectrica, Adrian Bìcu[i, deschide [edin]a de tranzac]ionare a Bursei de Valori Bucure[ti, ocazie cu care va informa pia]ade capital cu privire la noile planuri de ac]iune ale companiei.

TRANSPORTURI2 martieLufthansa inaugureaz` noua sa rut` Bucure[ti-Milano, care va fi deservit` de aeronave Airbus A319.

S~N~TATE2 martieMinistrul S`n`t`]ii, Ion Bazac, prezint` \ntr-o conferin]` de pres` programul social de compensare cu 90% apre]ului medicamentelor pentru pensionarii cu pensii sub 600 de lei.

ING3 martieING Bank Romånia \[i prezint` rezultatele fi nanciare ob]inute \n anul 2008.

OLTCHIM3 martieGrupul german PCC SE, ac-]ionar minoritar la Oltchim, organizeaz` o conferin]` de

pres` \n care va prezenta punctul sù de vedere cu privire la situa]ia fi nanciar` actual` a Oltchim, la planurile privind acordarea unui ajutor de stat [i la cele privind reconversia datoriilor Oltchim.

LEASING3 martieAsocia]ia Societ`]ilor Financiare ALB Romånia prezint` rezultatele industriei de leasing pentru anul 2008.

GENERALI4 martieGenerali PPF Holding va organiza o conferin]` de pres` pentru a anun]astrategia de dezvoltare a grupului \n România, dup` preluarea Ardaf [i RAI.

AFACERI4 martieCamera de Comer] [i Industrie a României \n colaborare cu MabeInvest LLC organizeaz` seminarul “Mediul de afaceri românesc \n condi]iile crizelor globale”.

TOPEX4 martieCompania organizeaz` conferin]a “Solu]ii efi ciente de comunica]ii prin VoIP pentru Segmentul SMB [i Enterprise”.

CONSULTAN}~6 martiePricewaterhouseCoopers România organizeaz` la Timi[oara conferin]a anual` pe teme fi scale [i juridice “Cum s` ie[i cå[tig`tor din criza fi nanciar`?”.

AFACERILE S~PT~MÅNIICALENDAR


11

PE SCURT(D

E S

US

): N

OK

IA; JE

AN

SC

HE

IJE

N


BUSINESS WEEK

PAGINI EDITATE DE GABRIEL BÅRLIG~

PESIMISM |N FLOARE Num`rul persoanelor care cred c` România este \n recesiune a crescut semnificativ \n decursul unei singure luni, de la 30% \n decembrie 2008, pân` la 41% \n luna ianuarie 2009, conform studiului lunar “Romanian Crisis Monitor”, realizat de compa-nia de cercetare Unlock, \n parte neriat cu CIVITAS Global Ket-chum România. În acela[i timp, num`rul celor care consider` c` economia stagneaz` sau c` \nregistreaz` o cre[tere moderat` s-a redus. “Românii par s` fie mult mai con[tien]i de existen]a unei crize comparativ cu starea de spirit din decembrie. Probabil c` au \nceput deja s` simt` repercursiuni la nivel personal”, spune Adina Vlad, Managing Partner Unlock. {omajul [i pre]ul

alimentelor sunt cele mai \ngrijor`toare efecte ale crizei, \n opinia consumato-rilor. De asemenea, consumatorii au devenit mai pu]in optimi[ti \n ceea ce prive[te evolu]ia \n acest an a veniturilor personale, aproape 30% dintre cei intervi-eva]i se a[teapt` ca venitul s` scad` \n 2009, comparativ cu 20% la sfâr[itul anului trecut.

METODA FINLANDEZ~Cheltuielile cu personalul se afl` \n fruntea listei de reduceri \n aceast` peri-oad`. Liderul mondial al produc`torilor de telefoane mobile, Nokia, vine cu o solu]ie bazat` pe... voluntariat. Compania a anun]at s`pt`mâna trecut` lan-sarea unui program de demisii voluntare, precum [i \ncurajarea concediilor f`r` plat` [i a \ntreruperii voluntare a activit`]ii pe perioade de la o lun` la un an. Nokia \[i \ncurajeaz`, de asemenea, angaja]ii \n 2009 s`-[i utilizeze toate zilele de vacan]`, \n loc s` \ncaseze compensa]ia financiar` pentru nefolosirea acestora. “R`spunsul angaja]ilor [i al reprezentan]ilor lor privind propune-rile pentru reducerea costurilor de personal a fost \ncurajator. Am analizat toate propunerile [i anun]`m acum ini]iative pe baz` de voluntariat, care s` ne ajute la economii \n actualul mediu economic”, spune Hallstein Moerk, directorul de resurse umane al gigantului finlandez.

TEHNOLOGIE VERSUS BIROCRA}IECompania de servicii [i consultan]` IT MATERNA Information & Communication lanseaz` pe pia]a local` solu]ii informatice pentru administra]iile locale care au drept scop principal reducerea birocra]iei. Conform studiilor Inspectoratului General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, reducerea cu 1% a costurilor birocra]iei ar aduce României economii de peste un miliard de euro la nivelul administra]iei locale. MA-TERNA propune solu]ii pentru gestiunea inte-grat` a documentelor, fluxurilor de lucru [i arhiv`rii electronice, extinderea serviciilor online prin imple-mentarea unui portal multifunc]ional, precum [i administra-rea electronic` a reclama]iilor [i sesiz`rilor. Compania ofer` solu]ii modulare, care s` poat` fi implementate independent, \n func]ie de bugetul disponibil al autorit`]ilor locale. “Principalul avantaj al acestor solu]ii este c` trateaz` personalizat procesele [i activit`]ile institu]iilor publice”, spune Andrei Grosu, responsabilul pentru solu]iile informatice destinate sectorului public la MATERNA Information & Commu-nications România.

CARE VOR FI DOMENIILEAFECTATE DE CRIZ~?

DEC.

2008

IAN.

2009

{omaj 71% 79%

Pre]ul alimentelor 62% 76%

Defi citul bugetar 71% 75%

Pia]a imobiliar` 77% 70%

Nivelul de trai 65% 69%

Pre]ul carburan]ilor 55% 68%

Calitatea produselor 57% 63%

Sursa: Romanian Crisis Monitor

(DE

SU

S):

SE

RG

IO R

OB

ER

TO

; S

OP

HIE

SC

OL


12 PE SCURT

BUSINESS WEEK

BVB, |N C~UTAREA MICILOR OUTSOURCING PE }AR~

Companiile multina]ionale care caut` oportunit`]i de outsourcing \n România pot apela acum la un site specializat \n acest sens. WebServices Inc. [i ROWeb Deve-lopment au anun]at, s`pt`mâna trecut`, lansarea GlobalRomania.com, un portal dedicat externaliz`rii proceselor de afaceri \n România. Portalul ofer` un director al furnizorilor de astfel de servicii din România, o list` a tipurilor de servicii ofe-rite, [tiri despre industrie, un forum online [i anun]uri de angajare la companiile de profil române[ti. |nscrierea \n director este gratuit`. WebServices Inc. este o companie californian` specializat` \n arhitectura IT orientat` spre servicii (SOA), \n timp ce ROWeb Development este ea \ns`[i furnizoare de servicii de outsour-cing \n domeniul dezvolt`rii de software. La \nchiderea edi]iei, directorul site-ului con]inea doar [apte companii locale.

MAI MULT SPAM, MAI MULTE AMENZINici nu au trecut dou` luni din acest an [i Autoritatea Na]ional` pen-tru Comunica]ii a acordat amenzi de 60.000 de lei pentru \nc`lcarea dispozi]iilor legii comer]ului electronic. Astfel, [ase companii au fost sanc]ionate pentru netransmiterea informa]iilor solicitate de ANC conform Legii nr.365/2002 cu amenzi cuprinse \ntre 5.000 [i 10.000 de lei [i patru persoane fizice au fost amendate cu câte 5.000 de lei. De asemenea, alte dou` companii au fost sanc]ionate pentru efectuarea de comunic`ri comerciale nesolicitate (spam) cu suma total` de 6.000 de lei. “Anul trecut am primit peste 1.000 de reclama]ii privind comunic`rile comerciale nesolicitate [i investiga]iile au ajuns s` dureze foarte mult tocmai din lipsa de cooperare din partea celor implica]i. De aceea am decis s` aplic`m amenzi foarte mari pentru cei care refuz` \n mod repetat s` furnizeze informa]iile de care Autoritatea are nevoie pentru finalizarea investiga]iilor”, a declarat Liviu Nistoran, pre[edintele ANC. Pe parcursul anului trecut, ANC a primit peste 1.000 de plângeri legate de comunic`ri comerciale nesolicitate [i a aplicat 17 amenzi.

Instrumentarea cazurilor de infrac-]iuni \n domeniul propriet`]ii inte-lectuale este una anevoioas , motiv pentru care prea pu]ine infrac]iuni \n domeniul propriet`]ii intelectuale (maxim 3% din dosare) ajung \n instan] . Aceast statistic a fost pre-zentat de Alexandru Arjoca, procu-ror \n cadrul Parchetului General, la o conferin] pe tema dosarelor penale \n domeniul drepturilor de proprieta-te intelectual , organizat de Camera de Comer] Româno-American (Am-

Cham) [i Mu[at & Asocia]ii. De ase-menea, doar 10% dintre cazurile de piraterie a software-ului de business ajung \n instan] , majoritatea dosa-relor primind solu]ii de netrimitere \n judecat pe motivul lipsei pericolului social. |n ceea ce prive[te pirateria pe internet, participan]ii la conferin]` au ar`tat c \nc`lcarea drepturilor de autor din produc]ia de filme sau din crea]ii muzicale a \ntrecut semnifi-cativ prejudiciile cauzate de pirateria fizic (copiere [i vânzare).

PIRATERIA NU E PERICULOAS~?

VA

LI M

IRE

A /

VIS

TA


15

BUSINESS WEEK

INTERVIU

Dup` o experien]`\ndelungat` pe pia]a autohton` de capital, AncaDumitru a ajuns la [efia Bursei de Valori Bucure[ti

\ntr-una dintre cele mai negre perioade din istoria acesteia. Chiar dac` are de f`cut fa]` provoc`rii sc`derii veniturilor bursei prin reducerea volumelor tranzac]ionate [i a comisioanelor percepute de BVB, Anca Dumitru spune c` are solu]ii pentru criza prin care trece pia]a de capital româneasc` [i \[i propune obiective ambi]ioase pentru cele [ase luni de mandat interimar \n func]ia de director general al BVB.

MIHNEA ANASTASIUAm v`zut din declara]iile dumneavoastr precedente c ave]i un plan-anticriz`. Despre ce este vorba?

ANCA DUMITRUBine\n]eles c exist un plan. Ne vom concentra pe emisiunile de obliga]iuni, introducerea conturilor globale, cre[terea num`rului de emiten]i [i cre[terea free-float-ului. De asemenea, pentru aceast pe-rioad de mandat interimar la conducerea BVB \mi propun intro-ducerea \mprumuturilor de ac]iuni [i short-sellingul, fluidizarea tranzac-]ion`rii prin eliminarea obliga]iei de a suspenda pia]a la atingerea unei anumite valori a indicelui BET, calculul pre]ului de referin]` teoretic (\n cazul opera]iunilor de majorare sau de consolidare de capital - n.r.), reducerea perioadelor de suspendare de la tranzac]ionare, precum [i adoptarea pentru instrumentele interna]ionale, cum ar fi ac]iunile Erste Bank, a acelora[i reguli de tranzac]ionare ca pe pia]a principal`, adic` Bursa de la Viena (revizuirea sistemului

ANCA DUMITRU, DIRECTOR GENERAL BURSA DE VALORI BUCURE{TI

de MIHNEA ANASTASIU


16

NU E UN MOMENT FOARTE BUN PENTRU LISTAREACOMPANIILOR, DAR ESTE UNA DIN M~SURILEPE CARE STATUL TREBUIE S~ {I LE ASUME PENTRUA IE{I CU BINE DIN PERIOADA DE CRIZ~

de limitare a varia]iei zilnice a pre]ului - n.r.). În plus, mi-a[ dori s` reintroducem un sistem alternativ na]ional de tranzac]ionare prin reau-torizarea Pie]ei Rasdaq, precum [i stabilirea unei strategii comune a Grupului Financiar BVB, \n mod special BVB [i Depozitarul Central.

S o lu`m punctual. Dac vorbim de emisi-uni de obliga]iuni, va fi vorba \n principal de obliga]iuni municipale?Nu numai. Într-o perioad` \n care volatilitatea pre]urilor este a[a de accentuat` cum este cea pe care o parcurgem [i, \n general, \n pe-rioadele de criz`, investitorii sunt mai precau]i cu privire la investi]iile \n ac]iuni [i caut` alternative. A[a cum s-a [i v`zut, pe pia]a de capital româneasc` a crescut ponderea tranzac]iilor cu instrumente cu venit fix, respectiv titluri de stat.

A crescut, dar nu foarte mult...Nu foarte mult pentru c` tot volumul tranzac]ionat este foarte redus la ora actual`. Din punctul de vedere al investitorilor, acest instru-ment financiar pare s` fie mai atractiv decât ac]iunile, mai potrivit pentru perioada actual`. În plus, este potrivit [i pentru emiten]i sau \n primul rând pentru emiten]i. Pentru c`, la ora actual`, companiileau probleme s` acceseze creditele bancare s`-[i finan]eze produc-]ia [i dezvoltarea. Ele caut` solu]ii alternative. Dac` anul trecut le propuneam ofertele publice ini]iale, ceea ce ar fi contribuit [i la cre[terea capitaliz`rii pie]ei, ar fi dat adâncime acesteia, la ora actu-al` le promov`m finan]area prin obliga]iuni.

Cum comenta]i opinia aceasta larg r`spândit` \n rândul brokerilor c` pia]a obliga]iunilor este blocat`? {i aceasta din dou` motive: pe de o parte dobânzile mari fac neatractiv acest instrument de finan]are pentru companii, iar pe de alt` parte, multe societ`]i [i-au amânat investi]iile [i deci nu vor mai avea atâta nevoie de finan]are anul acesta.E [i acesta un punct de vedere. Dar, ]inând cont de interesul de care s-au bucurat conferin]ele noastre privind finan]area prin obliga]iuni [i multele \ntreb`ri pe care le-am primit de la societ`]ile comerciale privind modul de derulare a unei emisiuni de obliga]iuni, credem c` este un instrument interesant pentru companii.

Exist propuneri concrete din partea companiilor, dincolo de obliga]iunile municipale despre care se tot vorbe[te?Nu, deocamdat` sunt \nc` \n faz` de tatonare. Înc` nu am primit pentru listare a[a ceva. E nevoie de cunoa[tere. În general, am observat c` societ`]ile comerciale sunt concentrate pe obiectul lor principal de activitate [i nu pe serviciile oferite de pia]a de capital. Atunci au nevoie de cineva care s` le explice.

Explica]iile acestea nu le pot primi de la o societate de brokeraj sau \n mod ideal de la o banc de investi]ii?Ba da, le pot primi de la un participant sau de la societ`]ile de consultan]`. Am descoperit c` exist` societ`]i de consultan]` care sunt foarte bine preg`tite [i [tiu s` \[i vând` marfa. Chiar cred \n produsul acesta. Au calcule care arat` c` emisiunea de obliga]iuni \n perioada actual` este mai accesibil` din punct de vedere financiar.

Dar pentru SSIF-uri sunt obliga]iunile o modalitate de dep`[i criza, ]inând cont c veniturile din comisioane la tranzac]ionare de obliga]iuni sunt mai reduse [i nu prea sunt instrumente potri-vite pentru societ`]ile de brokeraj axate pe retail?Comisioanele sunt \ntr-adev`r mai reduse, dar cred c` obliga]iunile sunt potrivite [i pentru SSIF-urile axate pe retail. Cred c` a[a cum companiile trebuie s` aib` \n vedere toate op]iunile de finan]are (emisiunea de ac]iuni, cea de obliga]iuni [i creditul bancar), tot a[a [i investitorii trebuie s` aib` \n vedere toate tipurile de instrumente financiare pe care le ofer` bursa. Dac` vre]i, pia]a obliga]iunilor este blocat` [i ca urmare a perioadei relativ mici de maturizare a obliga-]iunilor. Cu cât o s` fie mai mare perioada de maturizare, dac` vor fi emisiuni de titluri de stat de 10, 15, 20 de ani, a[a cum se vehicu-leaz` acum, va fi nevoie de pia]` secundar` categoric pentru aceste obliga-]iuni guvernamentale. Cred c` [i pentru fondurile de pensii este foarte interesant s` aib` posibilitatea s` cumpere ac]iuni.

Dac` vorbim despre alte m`suri precum cre[terea free-floatu-lui sau atragerea de noi emiten]i, v` referi]i \n primul rând la companiile de]inute de c`tre stat?În principal la societ`]ile controlate de stat, care credem noi c` \n aceast` perioad` trebuie s`-[i asume aceast` decizie. Nu este un mo-ment foarte bun pentru listarea companiilor, dar cred c` face parte dintre m`surile pe care statul trebuie s` [i le asume pentru a ie[i cu bine din perioada de criz`.

A]i discutat cu noii guvernan]i pân acum?O s facem ni[te \ntâlniri bilaterale pentru discutarea acestor subiec-te. Pân acum am avut discu]ii cu Ministerul Finan]elor. Este o deci-zie a Ministerului Economiei [i Finan]elor, a[a cum era el organizat pân acum, de a lista \ntre 10 [i 30% din capitalul social al Nucle-arelectrica. Noi am solicitat 25%. Între 10 [i 20% se gândesc ei din capitalul social al Nuclearelectrica, Termoelectrica [i Hidroelectrica.

Despre aceste societ`]i se vorbe[te de foarte mult vreme c vor veni pe bursa, dar mereu se amân`. Pute]i s spune]i c anul acesta se va \ntâmpla ceva \n acest sens?Dorin]` exist`. {i Fondul Proprietatea trebuia s` se listeze de atâta amar de vreme, dar uite c` tot timpul mai apare câte o piedic`.

Inten]iona]i s reduce]i comisioanele?Trebuie! Se pare c` Bursa de Valori Bucure[ti, de[i are comisioa-nele atât de reduse fa]` de anii preceden]i, continu` s` fie una din-tre cele mai scumpe pie]e. Chiar pe 24 februarie se va desf`[ura o Adunare General` Electronic`. Conform reglement`rilor \n vigoare, Adunarea General` este cea care hot`r`[te tarifele [i comisioanele practicate de pia]`.

BUSINESS WEEK


Exist o propunere de reducere a comisioanelor \naintate Adun`rii Generale?Exist o propunere de reducere cu 10% a comisioanelor practicate \n prezent. (În momentul de fa] BVB percepe un comision de 0,13% din valoarea vânz`rilor [i 0,05% din valoare cump`r`rilor pentru tranzac]iile derulate pe pia]a Regular [i pe pia]a Deal - n.r.). Este un moment bun pentru c [i Comisia Na]ional a Valorilor Mobiliare a hot`rât s adopte câteva m`suri de \ncurajare a pie]ei de capital prin reducerea cu 50% a comisionului de 0,08% pl`tit de cump`r`tor, precum [i alte reduceri. S sper`m c [i Depozitarul Central va adop-ta aceea[i politic [i cât mai repede.

Acest lucru se va resim]i \ntr-o diminuare a comisioanelor perce-pute investitorilor sau mai degrab \ntr-o majorare a marjei de câ[tig a societ`]ilor de brokeraj?Ar trebui s se simt [i pentru participant [i pentru investitori.

Dar cu comisioane mai mici [i volume de tranzac]ionare reduse, va mai reu[i BVB s \ncheie anul pe plus?Este o problem`. Anul trecut am \ncheiat cu profit [i luna ianuarie 2009 am reu[it s` o \ncheiem cu profit, foarte mic este adev`rat. Acum suntem foarte aten]i la costuri, intr`m \n perioada de reeva-luare a tuturor cheltuielilor pe care le face bursa. Analiz`m toate cheltuielile [i renegociem ceea ce se poate negocia.

S`pt`mâna trecut a fost prezentat o platform alternativ de tranzac]ionare, ini]iativa fostului pre[edinte al BVB, Septimiu Stoica. Ce p`rere ave]i despre aceasta?S fiu sincer n-am aprofundat aceast tem . Nu cred c exist o pozi]ie oficial a BVB cu privire la proiectele care se desf`[oar \n jurul bursei. Legisla]ia european prevede mai multe tipuri de pie]e [i de sisteme de tranzac]ionare. Este natural s existe ini]iative de acest gen [i \n România, nu numai \n alte p`r]i. În lume, pe lâng pie]ele tradi]ionale, s-au \nfiin]at ni[te pie]e alternative, a[a numitele MTF-uri, care sunt ni[te pie]e extrem de eficiente pentru c nu fac altceva decât s tranzac]ioneze ac]iuni, nu au alte responsabilit`]i cum ar fi

listarea companiilor, obliga]ii de transparen] , obliga]ii de supra-veghere. Aceste platforme alternative, operate \n general de c`tre intermediari, s-a constatat c au avut o cre[tere destul de important` \n ultimii doi ani. Dar nu [tiu care o s fie evolu]ia viitoare pentru c , dac bursele tradi]ionale ca urmare a \nfiin]`rii unor astfel de sisteme \[i vor pierde din venituri, nu vor mai fi interesate nici s se ocupe de listarea emiten]ilor respectivi, iar delistându-i nu vor mai putea fi lista]i pe MTF-uri. Acolo se tranzac]ioneaz emiten]i care sunt deja admi[i la tranzac]ionare pe o pia] reglementat .

Dar o astfel de platform` va trebui s` beneficieze de serviciile post-tranzac]ionare ale Depozitarului Central. Care estepozi]ia dumneavoastr` din postura de ac]ionari principal al Depozitarului Central?Dac vor fi solicitate serviciile Depozitarului Central pentru activit`]ide compensare, decontare, \nregistrare, atâta vreme cât este un business, nu v`d de ce Depozitarul Central s-ar opune. S sper`m c` pia]a noastr a BVB va fi mai bun decât orice alte ini]iative care se vor \nfiin]a pe lâng noi. La rândul nostru vrem s lans`m un sistem alternativ de tranzac]ionare. Este un proiect demarat cu ceva timp \n urm , dar abia pe 20 februarie a fost prezentat membrilor Consiliului Bursei. Proiectul prevede un sistem de tranzac]ionare pentru cele mai atractive [i lichide societ`]i din regiune, avem deocamdat ca obiectiv un num`r de cinci ]`ri. Un asemenea sistem ar trebui s fie atractiv pentru intermediarii cei mai activi din ]`rile din regiune. Ar trebui s` fie interesa]i de acest sistem, pentru c tarifele de tranzac]ionare sunt foarte mici. Acesta va fi un sistem operat ini]ial sub cupola BVB, dar \n paralel exist un proiect care vizeaz deschiderea ac]ionariatului bursei, listarea bursei \ntr-o form sau alta. La prima Adunare Gene-ral a BVB vor fi prezentate op]iunile privind listarea bursei. Având \n vedere [i acest proiect al MTF-ului regional, s-ar putea s fie una dintre op]iunile BVB deschiderea c`tre intermediarii din regiune care sunt furnizori de lichiditate [i poate [i pentru al]i juc`tori mai mari din vestul Europei care s fie interesa]i s tranzac]ioneze \ntr-un astfel de centru de lichiditate. Exist \ns mai multe variante de listare: ar putea s fie un IPO, ar putea s fie o ofert secundar , sau un mecanism prin care actualii ac]ionari care doresc s`-[i vând ac]iunile \ntr-o form` sindicalizat s`-[i poat oferi ac]iunile unor parteneri strategici, cu care bursa mai departe s ia o decizie privind listarea.

Exist multe societ`]i de brokeraj care trìesc \n prezent din vânzarea ac]iunilor pe care le de]in la BVB?Nu [tiu. B`nuiesc c` sunt multe SSIF-uri care sufer` \n aceast` perioad` pentru c` valoarea tranzac]ionat` \n 2008 a fost mai mic` decât \n anul 2007, repartizat` la aproximativ acela[i num`r de participan]i. Este o problem`.

Pentru juc`torii din a doua parte a clasamentului intermediarilor situa]ia este mult mai grea.Nu este repartizat` egal. Num`rul intermediarilor activi s-a redus. Pe de o parte, prin fenomenul natural care se produce, acela ca b`ncile s`-[i internalizeze activitatea de intermediere. Iar, pe de alt` parte, \ncep s` existe societ`]i de intermediere care decid s` se\nchid`. Probabil c` vom asista [i la un num`r de fuziuni. Este [i o metod` de a reduce cheltuielile, de a face din dou` departamente economice unul singur, din dou` consilii de administra]ie unul singur [i a[a mai departe. êV

ISTA

Brokerii nu au avut deloc motive de bucurie la Burs` \n acest an

17


PE

TR

OM

FOCUS18 21 RBS vrea s` spun` “Pa!” Romåniei22 Clien]ii se \ntorc \n sfår[it la UPC24 Magazinele de cartier dau din col] \n col]

UNDE E PETROMUL DE ALT~DAT~?Ac]ionarii r`mân f`r` dividende pentru 2008, cu toate c` anul trecut s-a înregistrat cel mai mare pre] nominal al barilului de petrol din istorie

1,3mld. leieste valoarea provi-zioanelor constituite de Petrom pentru litigii cu fo[ti sau actuali angaja]iSursa: Compania

De Mihnea AnastasiuDe[i anali[tii se a[teptau la pierderi din partea Petrom (SNP) \n ultimul trimestru al anului trecut, cifra anun]at` de companie le-a dep`[it [i cele mai pesi-miste estim`ri. Compania energetic`, cel mai mare emitent autohton listat la Bursa de Valori Bucure[ti, a afi[at o pierdere net` de aproape 1,27 miliarde de lei \n ultimele trei luni din 2008. Aceste rezultate financiare au f`cut ca, per ansamblul anului, profitul net al Petrom s` se cifreze la doar 1,02 miliarde de lei, cu 43% mai sc`zut decât \n 2007. Cât de mult s-au \n[elat anali[tii? Iat` un singur exemplu: un ra-

port de analiz` realizat de olandezii de la ING estima pierderi de 839 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, pierderile efective ale Petrom \n trimestrul al patrulea au dep`[it cu aproximativ 50% cele mai

negre estim`ri.Rezultatele financiare

slabe raportate dePe trom vin \n pofida cota-]iilor record ale ]i]eiului\nregistrate \n vara anului trecut (peste 147 de dolari pe baril), a cre[terii cu 36% a cifrei de afaceri a companiei [i a realiz`rii unui profit \nainte de do-bânzi, impozite, deduceri [i amortizare (EBITDA) de 3,56 de miliarde delei, cu 15% mai mare fa]` de 2007.

000


19

FOCUS

PROVIZIOANE CU BUCLUCExplica]ia este una foarte simpl`. Petrom a constituit provizioane masive pe parcursul anului trecut, \n valoare de peste 2,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestor provizioane a fost constituit` din cauza faptului c` Petrom este implicat` \n mai multe litigii cu fo[ti sau actuali angaja]ipe marginea unor drepturi financiare ale salaria]ilor din perioada de dinainte de pri-vatizarea companiei. Astfel, s-a luat decizia de a acoperi acest poten]ial risc de plat` a unor desp`gubiri la care societatea ar putea fi obligat` de c`tre instan]` prin constitui-rea unui provizion de 1,3 miliarde de lei. În plus, programele de restructurare derulate de companie, care presupun [i disponi-bilizarea a cel pu]in 3.000 de angaja]i pe parcursul acestui an, au impus constituirea unui alt provizion, de data aceasta ceva mai mic, doar 180 de milioane de lei, sum` care ar urma s` constituie pl`]i compensatorii pentru salaria]ii concedia]i.

În ceea ce prive[te activitatea diviziei de explorare [i produc]ie, aici s-au derulat deprecieri \n bilan] a valorii contabile a unor z`c`minte de]inute de Petrom \n Ru-sia. În fine, o alt` mare gaur` \n contul de profit [i pierdere al Petrom pe anul trecut a reprezentat-o constituirea unui provizion pentru acoperirea \ntregii valori contabile a rafin`riei Arpechim, adic` 559 de mili-oane de lei. “Aceast` opera]iune contabil` ne-a fost impus` de c`tre auditori, care ne-au atras aten]ia c` Arpechim \nregis-tra pierderi de la an la an, iar un plan de investi]ii pentru eficientizarea rafin`riei nu exista”, spune Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom.

A[a se face c`, \n loc s` raporteze profi-turi record, a[a cum au f`cut-o alte compa-nii petroliere cu activit`]i de produc]ieanul trecut, Petrom a realizat un profit \n sc`dere fa]` de 2007. Iar aceasta nu este singura surpriz` nepl`cut` pe care a rezer-vat-o conducerea companiei ac]ionarilor sì. Boardul executiv va propune Adun`rii Generale a Ac]ionarilor care urmeaz` s` aib` loc pe 28 aprilie 2009 neacordarea de dividende din profitul aferent anului trecut. Aceast` schimbare radical` a politicii de dividend are toate [ansele de a fi aprobat` \n AGA, ]inând cont de faptul c` ac]ionarul majoritar, compania austriac` OMV, [i-a

declarat deja acceptul pentru o astfel de m`sur`. Cum era de a[teptat, reac-]ia investitorilor fa]` de

O parte din Arpechim ar putea fi våndut` c`tre Oltchim

anun]urile f`cute de Petrom a fost negativ`, ac]iunile companiei sc`zând s`pt`mâna trecut` cu 20%, pân` la cota]ia de 0,12 lei pe unitate. “Când orice companie caut` mai degrab` s` p`streze cash-ul, era de presu-pus c` unele societ`]i vor cùta argumente s` nu distribuie dividende”, precizeaz` Cris-tian Tudorescu, directorul Explore Asset Management. El spune \ns` c` de[i pia]a a reac]ionat negativ la o asemenea informa]ie,pe termen lung aceast` decizie s-ar putea dovedi \n favoarea companiei.

LICHIDIT~}I LINI{TITOAREDracul nu este \ns` chiar atât de ne-gru pentru Petrom. “Foarte important pentru viitorul societ`]ii va fi dac` aceste cheltuieli estimate prin provizioane se vor produce sau nu”, explic` Mihai M\n -dru]iu, analistul societ`]ii clujene de brokeraj Interdealer Capital Invest. Asta pentru c`, \n momentul \n care se va ajunge la concluzia c` toate cauzele pentru care s-au constituit provizioane vor disp`rea, acestea pot fi reluate la venituri, rezultand un profit semnificativ. Iar conducerea societ`]ii trage n`dejde ca m`car o parte dintre sumele aflate \n litigiu cu fo[tii [i actualii salaria]i s` fie recuperat`. De asemenea, dac` pân` la urm` se va reu[i parafarea unei \n]elegeri cu Oltchim privind vânzarea rafin`riei Arpechim Pite[ti, pre]ul de vânzare al combinatului va recupera, fie [i par]ial, provizionul constituit pentru acoperirea valorii contabile a rafin`riei. “R`mâne de v`zut dac` ajust`rile curente au fost excesiv de prudente”, spune la rândulsù Cristian Tudorescu. El consider` c`\ntr-o perioad` \n care nu este indicat s` se creeze a[tept`ri exagerate, companiile apeleaz` de multe ori la astfel de politici conservatoare de contabilitate.

A[a se face c` \n pragul crizei, Petrom st` pe o situa]ie a lichidit`]ilor destul de solid`. Profitul de anul trecut va r`mâne \n interiorul companiei, iar dintre cele 2,1 miliarde de lei constituite drept provizi-oane este posibil ca m`car o parte s` fie recuperat`. În plus, compania a ob]inut un credit sindicalizat de 375 de milioane de euro anul trecut [i o linie de finan]are de tip revolving de pân` la 500 de milioa-ne de euro de la compania mam` OMV. Prin urmare, n-ar trebui s` duc` lips` de cash \n perioada viitoare. Asta cu atât mai mult cu cât programele de investi]ii au fost ree[alonate, termenul de finalizare al mul-

tor proiecte prelungindu-se pentru 2012.De asemenea, exist` alte câteva motive

de optimism. Dup` masivele investi]iirealizate anul trecut, \ndeosebi \n divizia de explorare [i produc]ie, rata de \nlocuire a rezervelor a crescut la peste 70%. Aceasta \nseamn` c`, anul trecut, Petrom a identificat resurse exploatabile de petrol [i gaze naturale care s` acopere peste dou` treimi din cantit`]ileexploatate anul trecut. Desigur, fa]` de idealul de \nlocuire a rezervelor de peste 100%, Petrom este \nc` foarte departe,\ns` comparativ cu rata de 38 de procen-te \nregistrat` \n 2007, compania se afl` \ntr-un real progres. Societatea a reu[it \n 2008 s` men]in` la acela[i nivel al produc]iei de petrol.

O sc`dere s-a \nregistrat, \ns`, \n ceea ce prive[te produc]ia de gaze naturale. Anul trecut Petrom a extras 5,53 de mi-

liarde de metri cubi de gaze naturale, cu 3% mai pu]in decât \n 2007. Declinul are drept cauz` \n bun` m`sur` [i reducerea cererii de gaze naturale anul trecut, atât datorit` eficientiz`rii consumului indus -trial, cât [i \n urma sist`rii produc]iei multor combinate chimice \n ultimul trimestru din 2008.

În contextul actualei crizei, oficialii Pe trom trag n`dejde s` conving` auto-rit`]ile s` le realizeze un vechi deziderat – liberalizarea pie]ei interne de gaze naturale. Prin urmare ANRE ar trebui s` renun]e la pre]ul recomandat pentru ga-zele naturale din produc]ia intern`. Po-trivit oficialilor Petrom acest lucru nu se va resim]i masiv pentru consumator ca urmare a tendin]ei de sc`dere a gazelor din import. În plus, reprezentan]ii com-paniei spun c` subven]ia pentru pre]ul gazelor naturale ar trebui s` fie acordat`

direct consumatorilor cu venituri mici, eventual din Fondul Social pentru Gaze Naturale, nu s` fie acordat` tuturor prin men]inerea pre]urilor recomandate la gaze naturale. R`mâne de v`zut cât de dispuse sunt autorit`]ile s` accepte o astfel de m`sur` de liberalizare \n condi]iile \n care \n \ntreaga lume, alta pare s` fie tendin]a la mod`. ê


20

Sursa: BVB

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

0

Profi t în sc`dere

2005

Cifra de afaceri Profi tul net

10,7

1312,28

16,75

1,41 2,28 1,77 1,02

Miliarde lei

2006 2007 2008

Criza de pe pia]aauto ar putea duce la sc`derea vånz`rilor de combustibili

FOCUS


21

SO

RIN

STA

NA

/ V

ISTA

RBS ROMÂNIA BATE|N RETRAGEREDup` ce [i-a f`cut intrarea în for]` cu un rebranding

anun]at pe fi ecare canal media, RBS România urmeaz`

s` fi e vândut`. Cine [i de ce ar putea-o cump`ra?

vinde separat, procedur` care \i pare mai simpl` lui Matei Pùn, Managing Partner al BAC Investment, companie de consul-tan]` financiar` pentru fuziuni [i achizi]ii,se pune problema de ce ar intra cineva specific pe pia]a local`. “Pia]a bancar` din România nu mai are poten]ialul de acum doi ani”, remarc` Pùn. Tranzac]iava fi \ns` una mic`, ceea ce poate spori atractivitatea b`ncii, dup` cum precizeaz` consultantul.

Aceasta [i pentru c` vânzarea se va face \n momente de criz`. Dac` ar fi fost vân-

De Alice Taudor“{i dac` o banc` prezent` \n toat` lumea, vine \n România? {i dac` unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume vine chiar la u[a ta?”. A[a suna mesajul campani-ei ce anun]a intrarea Royal Bank of Scotland (RBS) pe pia]a romåneasc`, dup` achizi]iaABN Amro. R`spunsul a r`mas \n aer. RBS nu a mai apucat s` bat` la u[ile clien]ilor din România. Abia ce s-a terminat pe pia]a local` rebrandingul din ABN Amro, c` gru-pul RBS a anun]at \ncheierea anului trecut cu pierderi nete de peste 24 miliarde lire sterline (34,3 miliarde dolari), cele mai mari din istoria b`ncii [i a Marii Britanii. “Rezul-tatele noastre pe anul 2008 au fost proaste”, se arat` \n raportul prezentat s`pt`mâna trecut` de managementul RBS.

Iat` c` preluarea ABN Amro, pentru peste 70 de miliarde de euro, plus criza interna]ional`, \ncep s`-[i fac` efectul. Nici intrarea statului britanic \n ac]ionariat cu pondere majoritar`, nici injec]ia de capital de 20 miliarde lire sterline \n octombrie 2008, se pare c` nu mai sunt suficiente, [i este nevoie de restructurare.

Printre alte m`suri, s-a decis [i vânzarea unor subisidiare. Pe lista activelor care vor fi vândute au fost trecute b`ncile apar-]inând grupului britanic din Argentina, Bahrain, Chile, Columbia, Egipt, Kaza-khstan, Noua Zeeland`, Pakistan, Filipine, Portugalia, România, Slovacia, Uzbekistan, Venezuela [i Vietnam. Dup` cum se vede, [i România se afl` pe list`. Înseamn` acest lucru c` RBS România e neprofitabil`? Gu-vernatorul Mugur Is`rescu afirma recent c` bilan]ul b`ncii e bun [i c` subsidiara local`

este solid`, adùgând c` decizia manage-mentului RBS e una comercial`. “Este o de-cizie strategic` luat` la nivel de grup [i nu reflect` \n nici un fel situa]ia RBS România, pozi]ia noastr` pe pia]` [i performan]a la nivel local”, a declarat la rândul sù Peter M. Weiss, pre[edintele RBS România.

Ceea ce \nseamn` c` RBS România poa-te fi atractiv` pentru o banc` sau fond de investi]ii care ar urm`ri intrarea pe pia]alocal` cu o afacere bun`, deja pus` pe pi-cioare. Ar trebui, \ns`, s` fie un cump`r`tor dispus s` intre pe pie]ele emergente, con-siderate riscante, dup` cum spune Drago[ Cabat, pre[edintele Asocia]iei Anali[tilor Financiari. Potrivit lui Cabat, e mai pro-babil ca toate subsidiarele s` fie vândute la pachet, pentru a se ob]ine un pre] mai mare [i pentru a se economisi timp. În plus, fiecare tranzac]ie ar presupune angajarea

unor al]i consultan]i [i intermediari, ceea ce ar \nsemna bani \n plus.

În cazul \n care subsidiarele se vor

dut` \n anul 2007, pre]ul s-ar fi ridicat la de 3-5 ori valoarea contabil` a b`ncii, ceea ce acum nu mai e cazul, a[a cum explic` Pùn. “Dac` se va ob]ine un pre] egal cu valoarea contabil`, va fi bine”, adaug` reprezentantul BAC Investment. În opinia lui Pùn, RBS România ar putea fi atractiv` mai degrab` pentru un investitor strategic, decât pentru un fond de investi]ii.

Între timp, pân` la materializarea pro-cesului de vânzare, “prioritatea [i angaja-mentul nostru sunt de a oferi \n continuare gama complet` de produse [i servicii. Cu alte cuvinte... business as usual”, afirm` [eful RBS România. Un angajament ne-\ntrerupt de altfel pe pia]a local` \n cei 14 ani de prezen]` ai b`ncii, chiar dac` brandul s-a schimbat, din ABN Amro \n RBS. “Via]a merge \nainte. Facem afaceri cum am f`cut [i pân` acum”, afirma Peter Weiss, la pu]in timp dup` ce Royal Bank of Scotland anun]ase preluarea ABN Amro.

RBS nu are, deci, nimic de repro[at pie-]ei locale. Dar, afacerile sunt afaceri. Drept urmare, banca se va retrage, iar via]a va merge mai departe. ê

“Este o decizie strategic` luat` la nivel de grup [i nu refl ect` \n nici un fel situa]ia RBS România” PETER M. WEISS, PRE{EDINTELE RBS ROMÂNIA

Investi]iile \n rebranding au fost pån` la urm` inutile

De Silvia Pan]uruDup` o perioad` de t`cere [i de schim-b`ri masive la nivel de management, provocate de o evolu]ie tot mai slab` a UPC \n România comparativ cu rivalii sì, operatorul a raportat pentru prima dat` \n ultimii ani cre[teri ale num`rului de clien]i. |n plus, veniturile companiei pe Europa Central` [i de Est au crescut cu 6,8% anul trecut, pân` la 921 milioane euro.

Conform ultimelor date f`cute publice de companie, la sfâr[itul anului, UPC România \nregistra sc`deri ale num`rului de clien]i doar pe segmentul de cablu TV, având 1,1 milioane de abona]i, cu 3,6% mai pu]in fa]` de luna septembrie. De fapt, sc`derea a venit doar \n domeniul serviciilor de cablu analogic (CATV), num`rul de abona]i la cablu digital \nregistrând o cre[tere de 49% fa]` de luna septembrie, pân` la 109.900 clien]i.

|n rest, \n ultimul trimestru al anului trecut, compania a \nregistrat cre[teri pe toate segmentele de servicii, num`rul de abona]i la internet crescând cu 5,33%, pân` la 237.300 clien]i, iar la televiziu-nea prin satelit cu 13%, pân` la 155.300 de abona]i. Chiar [i serviciile de tele-fonie fix` au fost \n u[oar` cre[tere, de 3%, ajungând la 124.200 utilizatori.

Dac` vorbim de evolu]ia pe \ntregulan 2008, \n compara]ie cu 2007, clien]iide cablu sunt mai pu]ini cu 9,36%, sc`derea având drept cauz` tot segmen-tul de CATV. Cea mai bun` evolu]iea avut-o serviciul de cablu digital care a crescut cu 194% [i cel de televiziune prin satelit, care a crescut cu 35%, anul 2008 aducând 40.000 de noi clien]i. Pe

\ntregul an, avansul pe telefonia fix` a fost de 29%.

Aceste rezultate sunt puse de oficialii companiei pe seama schimb`rilor care au vizat strategia de business. “Lansa-rea serviciului digital, a digital video recorderului [i a produselor double-play (telefonie fix` plus cablu – n.r.) au im-pulsionat vânz`rile \n a doua jum`tate a anului”, spune Severina Pascu, direc-torul financiar al companiei. Acestor elemente li s-au al`turat \mbun`t`-]irea serviciilor atât din punct de vedere tehnic, cât [i din punct de vedere al

interac]iunii cu clien]ii, aspecte care au du la reducerea num`rului de clien]i care au renun-]at la serviciile UPC.

Ce a[tept`ri are condu-cerea companiei de la acest an \n condi]iile \n care se a[teapt` ca [i business-ul companiilor din telecom s` fie afectat de criza financiar`? “|n acest an avem prev`zute cre[teri pe toate seg-mentele de servicii, iar la sfâr[itul lunii februarie

avem deja cre[tere fa]` de sfâr[itul anului 2008”, spune Severina Pascu. |n leg`tur` cu situa]ia financiar` a com-paniei nu s-au f`cut comentarii, datele fiind raportate la nivel de regiune, dar conform oficialilor UPC, sc`derea pre]u-rilor a dus la venituri mai mici \n 2008 fa]` de 2007. Mai exact, compania a\ncheiat anul trecut balan]a pe pierderi, lucru care este a[teptat [i anul acesta.

Pe lâng` sc`derea tarifelor, pierderile au fost “alimentate” [i de investi]iile de 40- G

ER

RIT

SC

HN

EID

ER


22 DIN NOU |N CRE{TEREUPC a revenit pe cre[tere în ceea ce prive[te

num`rul de clien]i. Despre profi t nu se poate spune,

deocamdat` acela[i lucru

50 milioane euro pe care compania le-a realizat anual pe pia]a româneasc`. Ast-fel, \n perioada 2007-2009, investi]iile totale ale UPC \n România au totalizat 135 de milioane de euro. |n anul \n curs, compania va investi 50 de milioane de euro, dintre care 30 de milioane de euro pentru moderniz`ri ale re]elei [i alte 20 de milioane de euro \n proiecte IT [i echipamente. Unul dintre rezultate va

“Lansarea serviciului digital, a digital video recorderului [i a produselor double-play au impulsionat vânz`rile \n a doua jum`tate a anului” - SEVERINA PASCU, CFO UPC ROMÂNIA

50mil. euroeste valoareainvesti]iilor pe care le va realiza UPC România \n acest anSursa: Compania

Netcity Telecom, pen-tru a g`si solu]iile care s` fac` posibil` insta-larea re]elei de cablu coaxial a companiei \n canaliza]ia Netcity. “Concep]ia tehnic` ini]ial` a Netcity nu]ine cont de specifica-]iile tehnice ale unei astfel de re]ele [i nu permite instala rea unui astfel de cablu coaxial, motiv pentru care este nevoie de discu]ii pentru g`sirea

solu]iilor”, arat` Pascu, adùgând c` solu]ia ar trebui s` fie eficient` din punct de vedere al costurilor [i s` fie realizat`\ntr-un interval de timp rezonabil.

La mijlocul lunii februarie, Prim`ria Municipiului Bucure[ti a propus spre consultare un proiect de act normativ prin care companiile de comunica]ii ar fi obligate s`-[i \ngroape infrastructura de cablu \n maxim patru luni de zile de la finalizarea lucr`rilor Netcity. |n acest an, sunt programate spre realizare 500-600 de kilometri de canaliza]ie, iar\ntreaga lucrare ar trebui s` fie defini-tivat` \n urm`torii patru ani.

La sfâr[itul s`pt`mânii trecute, Auto-ritatea Na]ional` pentru Comunica]ii(ANC) [i-a f`cut public` opinia \n leg`tur` cu acest proiect. “Implicarea autorit`]ilor publice \n realizarea unor astfel de proiecte este o practic`\ntâlnit` la nivel european, aplicat`,\ns`, pentru dezvoltarea unor re]e-le de comunica]ii \n zone rurale sau izolate”, se arat` \n comunicatul ANC. Astfel, opinia autorit`]ii \n leg`tur` cu

proiectul Netcity este una negativ`, fiind ar`tat faptul c`, prin adoptarea acestui proiect, s-ar crea un monopol pe pia]`, monopol ce ar urma s` fie de]inut de compania UTI Systems, cea care va opera canaliza]ia.

Pân` la rezolvarea acestor probleme, UPC România se concentreaz` \ns` pe promovarea unor noi produse, lansate dup` o lung` perioad` de stagnare. Ast-fel, compania a lansat recent serviciul DVR (Digital Video Recorder), prin care utilizatorul poate s` \nregistreze orice emisiune, s` deruleze \napoi \n timp ce se uit` la televizor sau s` pun` transmisia pe pauz`. Servicii similare se reg`sesc \n oferta companiei iNES IPTV, diferen]a fiind c` aceasta ofer` serviciile prin intermediul internetului, ceea ce explic` [i tarifele ridicate practi-cate de operator.

Noile l`ns`ri, corelate cu cre[terea num`rului de clien]i pe majoritatea segmentelor de servicii, par a scoate UPC din perioada de t`cere \n care in-trase, perioad` care a dus la numeroase specula]ii legate de o posibil` vânzare a companiei sau, pur [i simplu, de o retragere de pe pia]`. Dar, cu toate c` rezultatele companiei sunt \n cre[tere, Jack Mikaloff, cel care conduce UPC România de peste un an, alege s` fie \n continuare \ntr-un con de umbr`, o atitudine foarte asem`n`toare cu cea a lui Alexandru Oprea, directorul executiv al rivalului RCS&RDS.

|n aceast` lun`, pia]a de comunica]ii este \n a[teptarea rezultatelor financia-re a tuturor operatorilor de comunica]iiprezen]i \n România, lucru ce va crea o imagine clar` a impactului pe care l-a avut \n anul 2008 criza financiar`. ê

23

FOCUS

10 MARTIE 2009 I BUSINESSWEEK

fi cre[terea vitezei de transfer a datelor pân` la 100 Mbps.

VINE NETCITYSeverina Pascu crede c` situa]ia finan-ciar` delicat` cu care se confrunt` [i companiile din domeniul telecom nu va duce la o stagnare a pie]ei, industria urmând s` se dezvolte \n continuare. “Vor fi lansate noi produse revolu]io-nare pe pia]`, dar \n ce m`sur` depinde de operatori”, mai spune directorul financiar al UPC.

Dar, pe lâng` criza financiar`, opera-torii de comunica]ii care activeaz` \n Bucure[ti sunt pândi]i de o alt` criz`, [i anume cea a proiectului Netcity, care prevede \ngroparea \n subteran a tutu-ror cablurilor ce \mpânzesc Capitala. UPC este \nc` \n negocieri [i discu]iitehnice avansate cu echipa tehnic`

REVENIREA CLIEN}ILORCea mai mare cre[tere a num`rului de clien]i UPCa fost pe cablu digital

SERVICIU DEC. 2007 DEC. 2008 EVOLU}IE

Cablu analogic 1.185.100 99.200 -15,77%

Cablu digital 37.400 109.900 194%

Telefonie fi x` 96.400 124.200 28,84%

Internet 181.800 237.300 30,53%

TV satelit 115.000 155.300 35%

Sursa: BusinessWeek


24

AN

DA

PA

N

ximitate este relativ constant`. Mai mult, comer]ul modern este responsabil pentru circa 71% din valoarea total` a bunurilor de larg consum achizi]ionate \n Bucure[ti. Hipermarketurile de]in cea mai important` pondere cu aproximativ 42% cot` de pia]` \n valoare, \n cre[tere de la 39% anul anterior. În prezent pa-tru retaileri interna]ionali activeaz` pe acest segment [i anume Carrefour (22 de hipermarketuri), real,- (20), Auchan (6) [i Cora (3).

Acest format este atât de popular,\ncât peste 90% dintre gospod`riile din Capital` [i-au f`cut cump`r`turile cel pu]in o dat` la hipermarket, \n 2008. O statistic` deloc \ncurajatoare pentru chio[curile de la scara blocului, alimentarele sau magazinele de cartier cu dimensiuni reduse (\n jur de 40 metri p`tra]i), care au \nregistrat sc`deri importante \n ultimii doi ani. Potrivit datelor furnizate pentru Business Week România de GfK, cota magazinelor mici

De Corina ComanLa deschiderea primului centru de distribu]ie Metro Cash&Carry, \n urm` cu zece ani, România descoperea o nou` form` de comer], ce avea s` acapareze tot mai mul]i din fo[tii clien]i ai magazinelor de cartier. De atunci, lan]urile de hiper [i supermarketuri au \mpânzit pia]a

local` \n defavoarea micilor comercian]i.Andi Dumitrescu, directorul general al companiei de cercetare de pia]` GfK, spune c` formele de comer] tradi]ional se afl` \n continuare pe un trend descen-dent, tendin]` mai accentuat` la nivelul \ntregii ]`ri [i mai pu]in \n Bucure[ti, unde ponderea magazinelor de pro-

MAGAZINUL DINCOL}, PUS LA COL}Pe lâng` presiunea marilor lan]uri de retail, magazinele

de cartier au acum de înfruntat [i criza

Magazinele de cartier sper` s` atrag` clien]icu produsede baz`


25

FOCUSC

AR

RE

FO

UR

m`rcile private aflate la primul nivel de pre]. Fenomenul a fost observat deja \n majoritatea ]`rilor europene unde efec-tele crizei sunt mult mai vizibile.

Sensibilitatea consumatorului la pre-]urile mici va reduce, \ns`, [ansele de supravie]uire ale magazinelor de proxi-mitate. “Micii comercian]i, magazinele de cartier independente vor avea cel mai mult de suferit de pe urma crizei, \ntru-cât nu-[i permit s` scad` pre]urile sau s` diversifice gama de produse”, este de p`rere Ivan Uzunov, analist pe Europa

Central` [i de Est \n cadrul Euromonitor Interna]ional. El spune c` ace[ti retaileri sunt de obicei dependen]i \n totalitate de distribuitori, prin urmare nu-[i permit discounturi. La aceasta se va adùga [i accesul foarte limitat la creditare \n vederea unor investi]ii de moderni-

zare [i transformare a magazinelor pe care le opereaz`. În aceste condi]ii, Ivan Uzunov preconizeaz` ie[irea din pia]` a unora dintre micii comercian]i, mai ales a celor care nu vor avea suficiente lichidit`]i pentru a-[i acoperi datoriile c`tre furnizori.

O op]iune pentru optimi-zarea costurilor ar putea fi asocierea acestor tipuri de magazine, ceea ce le-ar putea permite accesul la o re]ea comun` de distribu]ie, acces direct la produc`tori [i poate chiar o mai mare putere de convingere \n \ncercarea de atragere a fondurilor pentru investi]ii. Falimente printre magazinele tradi]ionale pre-conizeaz` [i Emanuel Sanda, care invoc` tot lipsa lichidit`-]ilor ca principal motiv. Pe de alt` parte, spune ea, nu ar fi exclus s` apar` modific`ri surprinz`toare \n ceea ce prive[te comportamentul consumatorului (o list` de cump`r`turi mai scurt`, di-minuarea bugetului per vizit` \n magazin) care pot sus]ine magazinele tradi]ionale.

Pe lâng` proximitate, care se traduce prin economisirea tim-pului alocat cump`r`turilor,

de cartier a ajuns anul trecut la 33%din totalul pie]ei de retail [i la 8% \n cazul alimentarelor. Pentru compara-]ie, \n Polonia de exemplu, comer]ul tra-di]ional a ajuns la aproape 40% la nivel na]ional, de la 48% cu trei ani \n urm`. “Extinderea retailerilor interna]io-nali a afectat magazinele tradi]ionale, \n special \n mediul urban”, spune [i Emanuel Sanda, Country Manager Niel-sen România, adùgând c`, \n mediul rural, aceste canale nu au \ncetat s` se dezvolte numeric.

Magazinele de cartier vor continua s` joace un rol important pentru consumul familiilor din România, \n primul rând datorit` avantajului incontestabil al proximit`]ii. Chiar dac` importan]acomer]ului tradi]ional \n cheltuielile pentru bunuri de larg consum a sc`zut constant de la un an la altul – de la 80% \n 2004 la mai pu]in de 60% \n 2008 – la un moment dat se va ajunge la varia]iimici [i chiar la o stabilizare, mai spune Andi Dumitrescu. O astfel de tendin]` a \nceput deja s` se resimt` \n Bucure[ti, unde lupta s-a mutat \ntre canalele co-mer]ului modern. Acesta se va dezvolta [i \n urm`torii ani, \n dauna celui tradi]io-nal, printr-o penetrare mai bun` a pie]ei din partea juc`torilor existen]i [i prin in-trarea altor nume sonore. Conform, GfK, \n 2009, comer]ul tradi]ional ar putea sc`dea cu pân` la 4-5 puncte procentua-le fa]` de 2008.

CRIZA {I FALIMENTELE |ns` 2009 este un an de criz`, \n care consumatorii vor reac]iona diferit. Este foarte probabil ca unii dintre ei s` vâneze pre]urile mai avantajoase [i promo]iile din marile lan]uri de retail, iar al]ii s` \[i ]in` sub control portofelul, vizitând mai degrab` magazinele mici [i astfel evitând expunerea la varietatea mare de produse din super [i hipermar-keturi. În situa]ii de criz`, cei mai favo-riza]i sunt discounterii, iar ca produse

un alt atuu al magazinelor de cartier ar putea fi ponderea mare a produselor de baz` \n gama comercializat`. La acest tip de produse, românii nu vor renun]anici \n cel mai pesimist scenariu al crizei, de aceea Sorina Grosu, Account Executive MEMRB, crede c` magazinele de proximitate nu vor fi afectate dra-matic de efectele crizei. Potrivit acesteia \n septembrie 2008, la nivel na]ional, num`rul magazinelor de proximitate era de 89.719 unit`]i, \n u[oar` descre[tere fa]` de 2007, principalul tip de magazi-ne care a sc`zut ca prezen]` numeric` fiind chio[curile.

Un lucru este cert, procesul decizional al cump`r`torului român va continua s` sufere modific`ri, fie c` va fi vorba despre o cùtare mai acerba a pre]urilor mici, a promo]iilor, sau dimpotriv` de o tendin]` de economisire a timpului, o renun]are la produsele neesen]iale [i concentrarea pe cele esen]iale, o orien-tare c`tre familiaritatea [i ajutorul cu sfaturi al celui care vinde. ê

2006 2007 2008

Magazine de cartier 42% 36% 33%

Alimentare 10% 9% 8%

SC~DERE CONSTANT~Evolu]ia canalelor comer]ului tradi]ional (cot de pia] )

Sursa: GfK România

Cre[terea celor mariPia]a de retail modern la fi nele lui 2008 era\nfl oritoare● Comer]ul modern a atins o cot` de 41%din valoarea bunurilor de larg consum, fa]` de 38% \n 2007● Hipermarketurile au avut cea mai spectacu-loas` cre[tere ajungând la o cot` de circa 18%, fa]` de 15% \n 2007. Hipermarketurile au devenit cel mai important canal al comer-]ului modern, dep`[ind supermarketurile, ajunse pe locul doi● Supermarketurile au avut o cot` de aproximativ 14% din pia]`, \n sc`dere cu un punct procentual fa]` de 2007● Discounterii au urmat trendul ascendent\nceput \n urm` cu trei ani, crescând la o cot` de circa 6%● Ca efect al dezvolt`rii comer]ului modern, românii au continuat s` cumpere din ce \n ce mai rar [i s` pl`teasc` din ce \n ce mai mult la o achizi]ie.

CONEXIUNI

VIA}A DE CRIZ~

O comprimare a economiei cu 3,5%, dublarea num`rului de [omeri fa]` de nivelurile actuale (4,9% din for]a de munc` activ` la finalul lunii ianuarie), o infla]ie care se \nc`p`]âneaz` s` r`mân` mult \n afara intervalului de varia]ie ]intit de Banca Na]ional` [i un curs de schimb leu-euro care va atinge nivelul de peste 4,7 lei. Acesta pare s` fie \n linii mari cel mai pesimist scenariu avut \n vedere de anali[ti pentru 2009.

Potrivit lui Nicolaie Chide[ciuc, analistul economic al ING, pro-dusul intern brut al României denominat \n euro ar putea sc`dea sub nivelul din 2007, ajungând la 120 de miliarde de euro, cu 4 mi-

liarde sub valoarea atins` \n 2007. El spune c` ajustarea dezechili-brelor structurale ale economiei române[ti era oricum inevitabil`, iar cre[terile salariale peste câ[tigurile de productivitate, politica fiscal` imprudent` [i deficitul de cont curent mare erau oricum nesustenabile [i trebuiau corijate la un moment-dat. “Din p`cate, aceast` corec]ie va avea loc \n contextul unei crize economice f`r` precedent la nivelul economiilor dezvoltate, ceea ce va accentua duritatea rea[ez`rii parametrilor economici ai României”, a de-clarat Chide[ciuc pentru BusinessWeek România. El mizeaz` pe o contrac]ie a consumului privat cu 2,8% anul acesta, \n vreme ce investi]iile private vor sc`dea de asemenea cu 4,8%.

Nici m`car consumul public nu va reu[i s` contrabalanseze sc`derea din sectorul privat, cu toate c` \n prezent to]i ochii sunt a]inti]i asupra m`surilor anti-criz` propuse de guvern. De aceea[i p`rere sunt [i anali[tii consulta]i de Societatea Academic` din România, \n raportul SAR precizându-se c` “e o iluzie s` credem c` politica fiscal` \n 2009 va fi un instrument eficace de combatere


De Mihnea Anastasiu Declinul economic al României pare deja o certitudine, \n ciuda optimismului de anul trecut. Dar cât de jos s-ar putea ajunge? Afl a]i din paginile care urmeaz` ce cred anali[tii [i juc`torii din cele mai importante segmente ale economiei

SCENARIUL PESIMIST

26

Cuprins

30 Banii de la b`nci, tot mai rari32 Cum schimb` criza obiceiurile de consum34 Spectrul [omajului afecteaz` productivitatea 36 Tranzac]iile imobiliare \nc` a[teapt` deblocarea

MA

RC

GA

RR

IDO

I P

UIG


27

VIA}A DE CRIZ~

Cu toate acestea, leg`turile sistemului financiar autohton cu cel vest-european reprezint` pân` la urm` o garan]ie c` statele est-eu-ropene nu vor fi abandonate, fiind \n interesul ]`rilor membre ale zonei euro s` sprijine financiar noile state membre ale UE. “Într-o perioad` normal`, nu este o problem` ca o ]ar` s` ruleze un defi-cit de cont curent pentru a dep`[i anumite decalaje structurale de dezvoltare, iar orientarea unei economii preponderent c`tre export este v`zut` ca un avantaj pe termen lung”, precizeaz` guvernato-rul BNR, Mugur Is`rescu. Cu toate acestea, actuala situa]ie nefiind una normal`, aceste caracteristici comune mai tuturor statelor est-europene este taxat` de c`tre investitori [i agen]iile de rating, care au \nceput s` perceap` negativ ]`rile din regiune. Ceea ce ajunge s` pun` presiune asupra monedelor acestor ]`ri, inclusiv asupra leului, care a \nregistrat o depreciere de aproximativ 8% de la \nceputul anului [i pân` \n prezent.

În acest context, b`ncile centrale ale ]`rilor din regiune care practic` un curs flexibil de schimb (fie complet, fie doar par]ial), adic` Cehia, Polonia, Ungaria [i România, au anun]at c` vor in-terveni cu tot arsenalul de politic` monetar` pentru a \mpiedica deprecierea excesiv` a monedelor locale, depreciere care risc` s` creeze efecte perturbatoare. Is`rescu consider` c` o oarecare de-preciere a cursului de schimb al leului era fireasc`, \n condi]iile \n care parametrii macroeconomici ai ]`rii s-au schimbat fa]` de anii anteriori, \ns` precizeaz` faptul c` pie]ele valutare au tendin-]a de a exagera, iar actualul nivel de schimb este considerat a fi“\ntr-o zon` de sustenabilitate”.

Nu aceasta este [i viziunea celor mai pesimi[ti dintre anali[tii economici, care v`d cursul de schimb leu euro urcând c`tre 4,7 sau chiar 5 unit`]i spre final de an. “Evident, [i noi credem c` aceste niveluri de curs sunt exagerate, \ns` sunt posibile”, spune Chide[ciuc. El adaug` c`, \n acest moment, cursul nominal de echilibru al leului fa]` de euro a urcat peste 4 lei, fa]` de pragul de 3,6 lei din toamna trecut`.

Dac` prognoza aceasta \ntunecat` va fi probat` de realitate este posibil ca [i rata infla]iei s` dep`[easc` substan]ial ]inta de anul acesta a BNR (4,5%), putând chiar s` fie dubl` fa]` de ]inta b`ncii centrale. De partea cealalt`, guvernatorul Is`rescu se arat` \ncrez`tor c` BNR are [anse bune de a atinge obiec-tivul de infla]ie \n acest an, pe fondul temper`rii accentuate a unuia dintre factorii poten]atori ai indicelui pre]urilor de con-sum - cererea. Aceasta se va comprima atât \n urma modific`rii comportamentului de consum al popula]iei, care va deveni mai precaut` \n utilizarea resurselor financiare, cât [i a cre[terii ratei [omajului [i a necesarului financiar pentru achitarea rate-lor la creditele denominate \n valut`.

Criza va avea, totu[i, [i elemente pozitive. Întâi de toate, \n ceea ce prive[te flexibilizarea pie]ei muncii, care va \ncepe s` fie dic-tat` de c`tre angajatori [i nu de c`tre angaja]i. În plus, stagnarea sau chiar sc`derea salariilor va face ca firmele s` ajung` mai rapid s`-[i coreleze politicile salariale cu câ[tigurile de eficien]` [i de productivitate. “Imagina]i-v` c` aceast` criz` este precum un creuzet unde se separ` companiile solide [i eficiente de cele in-eficiente, eliberându-se resurse pentru juc`torii mai rezisten]i”,spune Bogdan M`nìl`, consultant de management. Numai c` aceast` re]et` de c`lire prin folosirea de “du[uri sco]iene” s-ar putea s` lase \n urm` multe victime. ê


28

a crizei”. Potrivit aceluia[i raport, \n cel mai bun caz putem spera ca politica fiscal` s` nu ac]ioneze ca o frân` atunci când economia va fi \n convalescen]`.

Este o trimitere f`r` perdea la una dintre problemele acute pe care economi[tii o semnalizeaz` cu insisten]` \n ultima vreme. Aceea c`, \n cùtarea sa asidu` de resurse financiare pe care s` le atrag` de pe pia]a intern`, statul ac]ioneaz` ca un concurent neloial al firmelor private, deoarece b`ncile se simt mai confor-tabil creditând statul f`r` s`-[i asume riscuri, decât s` \mprumute societ`]ile comerciale care au nevoie de finan]are. În acest context, pentru multe societ`]i, anul 2009 va fi unul \n care un manage-ment eficient al fluxurilor de lichidit`]i devine vital, altfel chiar companii solide putând intra \n incapacitate de plat` din pricina unei lipse temporare de cash.

Potrivit raportului SAR, la nivelul companiilor criza se va resim]i atât la nivelul cererii, care va cunoa[te o sc`dere, cât [i sub forma accesului dificil la creditare, a volatilit`]ii cursului de schimb care va cauza mari neajunsuri, atât importatorilor, cât [i exportatorilor, precum [i a unei posibile reveniri \n for]` a mai vechii boli a economiei române[ti – arieratele. Cu alte cuvinte, este posibil s` asist`m la un blocaj financiar de tipul celuia pe care l-am experimentat \n anii ‘90.

În fa]a unei astfel de situa]ii, companiile deja ac]ioneaz` cu pruden]`, scurtând la maximum creditul comercial, adic` punând presiune asupra clien]ilor s`-[i pl`teasc` facturile cât mai repede, dar amânând plata facturilor c`tre proprii furnizori. “Noi sper`m s` nu se ajung` totu[i la m`rirea arieratelor [i la blocaj financiar”, spune Chide[ciuc, care previzioneaz` o contrac]ie mai lin` a economiei, o recesiune similar` celei \nregistrate de statele sud-est asiatice la sfâr[itul anilor ‘90. El admite, \ns`, faptul c` spre deosebire de recesiunea asiatic` a anilor ‘90, situa]ia actual` este complicat` de sl`biciunea cererii globale, fapt ce va pune presi-une asupra economiilor orientate preponderent c`tre export. Cum economia româneasc` nu se bazeaz` \n mare m`sur` pe perfor-man]a de export a industriei [i agriculturii, acest factor va ac]iona ca un avantaj \n actuala conjunctur` economic`.

FINAN}AREA NU MAI VINE

Pe de alt` parte, dependen]a economiei române[ti de consum [i de finan]are extern` reprezint` o vulnerabilitate, \n condi]iile \n care fluxurile de capital c`tre România se vor restrânge. Potrivit guver-natorului b`ncii centrale Mugur Is`rescu, BNR mi-zeaz` pe o re\n no-ire \n propor]ie de 90% a liniilor de creditare a b`ncilor strìne c`tre di-viziile lor din Ro-mânia. Or, asta \n-seamn` totu[i o ten-din]` de ie[ire, fie [i temperat`, a capita-lurilor strìne de pe pia]a româneasc`.

Cele mai negre estim`riEvolu]ia PIB -3,5%

Rata infl a]iei* 9,5%

Curs leu-euro* 4,95 lei

Defi cit bugetar 8,5% din PIB

Defi cit de cont curent 10,5%

Rata [omajului* 9%

Pre]uri imobiliare (medii) -40%

* La 31 dec. 2009; Sursa: Raport SAR

B~NCI


VA

SIL

E C

~M

AR

~ /

VIS

TA

“A[ dori un \mprumut”, spune clientul. “Foarte bine! Cu ce sum` dori]i s` ne \mprumuta]i?”, r`spunde func]ionarul. Dia-logul, des prins din umorul negru de criz` cu bancheri sau bro-keri, ilustreaz` cum ar ar`ta cel mai pesimist scenariu pentru cei care vor \n 2009 o cas` sau o ma[in` pe credit. Deocamdat`, cine\ndr`zne[te s` se apropie de o sucursal` ca s` se informeze despre un credit afl` c`, la un \mprumut de nevoi personale f`r` ipotec`, rata medie a dobânzii la moneda na]ional` era \n decembrie de 18,4%, iar \n ianuarie de 19%, potrivit portalului de consultan]` financiar` conso.ro. Asta \n condi]iile \n care, \n urm` cu un an, dobânzile maxime la lei nu treceau de circa 14%. {i la euro cos-turile sunt mai mari, comparativ cu dobânzile de acum doi ani de 7-8%. Totu[i, sunt \n u[oar` sc`dere, de la 14,1% \n decembrie, la 13,8% \n ianuarie, conform aceleia[i surse. Aceasta f`r` a mai socoti comisioanele, care mai adaug` dobânzilor, \n toate cazurile, alte aproximativ 3-4 puncte procentuale.

Vor trece pe viitor de primul obstacol al accesului la credit cei care chiar au nevoie de un \mprumut? Ionu] Dumitru, [eful depar-tamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, anticipa luna trecut` o sc`dere a dobânzilor la lei \n prima parte a anului. Dobânda de politic` monetar` a fost deja redus` cu 0,25%, dar pia]a a continu-at s` func]ioneze \n ritm propriu. B`ncile nu s-au gr`bit s` reduc` dobânzile la credite [i nici pe cele la depozite. În ce prive[te dobân-

zile la euro, de[i Euribor e \n sc`dere, prima de risc a României continu` s` fie ridicat`, de peste 6%. În cazul \n care indicatorii economici nu se \mbun`t`]esc, este pu]in probabil ca aceasta s` scad`, \ntrucât e determinat` de ratingul de ]ar`. Dac` vorbim de valut`, trebuie luat` \n calcul [i aprecierea monedei europene. Ul-tima cercetare a Raiffeisen Bank prognozeaz` un curs de schimb pentru luna iunie a anului \n curs de 4,25 lei pentru un euro, iar pentru septembrie de 4,2. Exist`, \ns`, [i anali[ti mai pesimi[ti, ca cei ai ING de exemplu care cred c` euro va ajunge la un prag de 4,7 lei. În aceste condi]ii, dobânda mai mic` la euro nu mai reprezint` deloc un avantaj.

{i dac` vrem o cas`? Rata medie a dobânzii la \mprumuturile imobiliare era \n decembrie de 15,5%, iar \n ianuarie de 17,3% pentru moneda na]ional`, a[adar \n urcare. La euro, dobânzile \n decembrie ajunseser` la o medie de 9,1%, respectiv de 9,7% \n ianuarie, potrivit conso.ro. Departe de dobânzile promo]ionale la euro de sub 5% din 2007 [i chiar 2008. Dar, \n cazul acestui tip de \mprumut, nu dobânda e principala problem`, cât evaluarea imobilului. Atâta timp cât toat` lumea a[teapt` o sc`dere a pre-]urilor [i nu exist` nici reperul pe care l-ar putea oferi \ncheierea unei tranzac]ii, nu se pot evalua garan]iile. În plus, mai apare [i problema avansului, care acum a crescut la unele b`nci [i pân` la 50% din valoarea imobilului (cazul OTP de exemplu). Gradul de

BANII AU FUGIT{I NU SE |NTORCPREA CURÂND

Rela]ia cu banca \n 2009 va fi complicat`. Accesul la credite este extrem de difi cil, iar probabilitatea intr`rii \n incapacitate de plat` a crescut

De Alice Taudor

30


\ndatorare pentru creditele garantate cu ipotec` poate fi crescut, dup` cum a decis Banca Na]ional` la \nceputul anului, dar acest lucru nu a dus decodamdat` la deblocarea pie]ei. În opinia lui Adrian Crivii, director general al companiei de evaluare Darian, acest lucru se va \ntâmpla numai \n momentul \n care pre]ul unui metru p`trat al unei locuin]e se va apropia de salariul mediu net. Cum salariul mediu net este \n prezent de circa 300 de euro, pre]ul unui metru p`trat ar trebui s` ajung` la circa 700-800 euro / mp, dup` cum afirm` Crivii. Ceea ce poate reprezenta cel mai negru scenariu pentru proprietarii de imobile [i dezvoltatori, \ns` cel mai

bun pentru cei care au nevoie de o cas`.Dar dac` nu avem nevoie de un credit, \ns` am contractat deja

un \mprumut? O dat` intra]i \n [omaj, risc`m un scenariu extrem de pesimist, [i anume s` nu mai putem pl`ti ratele. Din p`cate, scenariul nu e deloc unul \ndep`rtat, mai ales pentru cei care au rate [i lucreaz` \n sectoarele cele mai afectate de criz` - construc-]ii, b`nci sau industria auto. Potrivit opiniilor exprimate \n cadrul anchetei de conjunctur` a Institutului Na]ional de Statistic` (INS) pentru luna februarie 2009 de c`tre managerii societ`-]ilor comerciale, se contureaz` pentru perioada februarie - aprilie 2009 o sc`dere a activit`]ii din industria prelucr`toare, construc-]ii, comer]ul cu am`nuntul [i \n sectorul de servicii, \n raport cu cele trei luni anterioare. Ancheta relev` [i faptul c` managerii se a[teapt` [i la reducerea num`rului de salaria]i.

La spectrul [omajului se mai adaug` faptul c`, to]i cei care au credite \n valut` pl`tesc mai mult din cauza cursului, \n condi]iile \n care salariile nu vor mai cre[te ca \n anii trecu]i. Datele B`ncii Na]ionale de la finele lunii noiembrie a anului trecut arat` c` num`rul restan]elor cu \ntârzieri mai mari de 30 de zile era de 607.145 fa]` de aceea[i lun` din 2007, când cifra era de 463.528. Sumele restante \n noiembrie 2008 se ridicau la aproape un mi-liard de lei, fa]` de aceea[i perioad` din 2007, când erau de peste 570 de milioane de lei. Este deci de a[teptat ca executarea silit` s` fac` parte [i ea din peisajul crizei. Situa]ie care reprezint` de fapt cel mai negru scenariu posibil.

ECONOMISIRE CU SAU F~R~ RISC?

În cazul fericit \n care nu avem nevoie de un \mprumut, nu am intrat \n [omaj [i mai putem pune [i un ban deoparte, cel pu]in \n prima parte a anului vom avea câ[tiguri bune de la b`nci. În ciuda reducerii dobânzii cheie, plou` cu oferte de economisire. Dup` Piraeus Bank, acum [i BRD pl`te[te dobânda \n avans, iar Alpha Bank [i Piraeus Bank au lansat dou` pachete de produse destinate special asocia]iilor de proprietari. Dobânzile la depozite nu vor sta \ns` tot anul la nivelul de acum. Deocamdat`, nivelul record de 17% a fost atins pentru ceritificatele de depozit. {i pu]ine sunt b`ncile care s` ofere clien]ilor dobânzi la lei de sub 13-14%. Cât despre euro, s-a ajuns la 7,5% la depozitele la termen. Astfel de niveluri sunt un semn de dezechilibru al sistemului, drept urmare ar fi chiar de dorit s` scad`. Deocamdat`, b`ncile vor s` atrag` [i banii care nu sunt \nc` \n circuitul bancar din cauza ne\ncrederii.

Vorbind de \ncredere, au dreptate cei care \[i ]in banii la sal-tea \n valut` sau \n casete de valori? Cel mai negru scenariu pen-tru un depun`tor ar fi ca banca la care [i-a depus banii s` dea faliment. Chiar [i a[a, exist` \ns` garan]ii. Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul bancar garanteaz` depun`torilor sumele de pân` la 50.000 de euro, inclusiv dobânda. Drept ur-mare, cine constituie mai multe depozite la mai mute b`nci, sub 50.000 de euro, are toate [ansele s` primeasc` to]i banii\napoi, \n caz de faliment al b`ncii.

Drept urmare, cel mai negru scenariu pentru banca la care avem banii depu[i nu se va transforma \ntr-u co[mar [i pentru depun`tori. Se poate spune a[adar c`, cele mai rele scenarii \n rela]ia cu banca ar putea fi s` nu putem contracta un credit atunci când avem nevoie de el sau ca aceia dintre noi care au credite \n derulare s` nu mai poat` pl`ti ratele. ê

Dobânzi anuale efective* medii (27 feb.)

TIPUL CREDITULUI

DOBÂNDA ANUAL~ EFECTIV~

LEI EURO

Credite nevoi personale cu ipotec`

23,8% 13,8%

Credite imobiliare / ipotecare

21,7% 12,3%

Credite nevoi personale 29% 21%

*Include [i comisioanele; Sursa: conso.ro

31

RETAIL

Definind efectele unei posibile recesiunii asupra retailului au-tohton, Daniel Enescu, partener al companiei de cercetare de pia]` Daedalus Millward Brown, pleac` de la singurul “rù” major care ar putea interveni \n realitatea viitoare - sc`derea veniturilor popula]iei. Scenariul este urm`torul: nu se mai dau credite, muncitorii români din strìn`tate nu mai trimit bani \n ]ar`, salariile r`mân constante sau scad u[or, iar cursul de schimb fluctueaz` undeva \n jur de 4,4 lei/euro, afectând ratele scadente la \mprumuturile \n moned` european` din anii trecu]i.În aceast` situa]ie, un simplu calcul aritmetic poate ar`ta c` veniturile disponibile ale românilor ar sc`dea cu 25-30%. Peste toate, incertitudinea legat` de viitor va duce c`tre un compor-tament mult mai prudent \n cheltuieli, amplificând astfel cu\nc` 10-15% sc`derea cheltuielilor românilor.

Nici nu avem nevoie de prea mult` [tiin]` ca s` ne d`m seama c` pe m`sur` ce câ[tig`m mai pu]in, cheltuim mai pu]in.{i, pe m`sur` ce cheltuim mai pu]in, ne \ndrept`m tot mai mult aten]ia spre ceea ce cump`r`m. Sc`derea consumului se re-flect` automat prin reducerea vânz`rilor din anumite sectoare, primele [i cele mai afectate fiind cel imobiliar, auto [i bunurile de folosin]` \ndelungat`, unde \n cel mai pesimist caz Enescu prevede sc`deri cu peste 60% fa]` de 2008.

Când vine vorba de bunuri de folosin]` \ndelungat`, socotea-la e simpl`: dac` nu mai am bani, amân achizi]ia unui astfel de bun [i \l mai folosesc sau repar pe cel pe care \l am \n pre-zent. Vorbim de fapt de mobil` [i electronice / electrocasnice, dou` pie]e unde sc`derile sunt atât de vizibile, \ncât singura\ntrebare ce mai poate intra \n discu]ie este “cât de mult putem pica?”. Dan {ucu, proprietarul grupului Mobexpert, lider al pie]ei locale de mobilier, declara recent pentru BusinessWeek România c` se a[teapt` la “ce-i mai rù”, iar criza va atinge punctul maxim abia \n 2011. Mai mult, el crede c` vânz`rile pe metru p`trat de anul trecut nu vor mai fi atinse decât \n jurul lui 2013 când va avea loc o stabilizare a pie]ei de profil. La fel

[i \n retailul electronic, unde grupuri mari precum Altex sau Flamingo Interna]ional au anun]at deja sc`derea volumelor comercializate, \nchideri [i reloc`ri semnificative de magazine, toate \n \ncercarea de optimizare a costurilor [i p`strare a mar-jelor de profitabilitate.

Potrivit ultimului studiu al companiei de cercetare GfK, pia-]a bunurilor de folosin]` \ndelungat` a sc`zut \n trimestrul patru al anului trecut cu 6,3% fa]` de acela[i trimestru al anu-lui 2007. Cel mai important declin l-au \nregistrat electrocas-nicele mari, urmate de electrocasnice mici, echipamentele foto [i electronice. Pe tot anul, aceast` pia]` a \nregistrat totu[i o cre[tere de 11,5%, ajungând la valoarea de 2,47 miliarde euro. Salvarea a venit, cel mai probabil, din partea startului bun de la \nceputul lui 2008, când românii erau \nc` prin[i \n mirajul unui consum exagerat bazat \n mare parte pe credit.

CU OCHII PE PRE}

În cel mai pesimist scenariu al crizei, ponderarea cheltuielilor nu se va opri, \ns`, doar la astfel de produse, ci se va transmite mai departe c`tre sectorul bunurilor de larg consum, de[i acesta va fi afectat\ntr-o m`sur` mai mic`. Majoritatea anali[tilor sunt de p`rere


De Corina Coman

NOI VINDEM, CINEMAI CUMP~R~?

Schimbarea radical` a obiceiurilor de consum din cauza bugetului familial restråns va impune o rea[ezare \n retailul autohton

AN

JA G

JEN

ER

O

32

c` pe acest segment se vor observa dife ren]e destul de mari de la o categorie la alta. Da niel Enescu aminte[te de existen]a unui “fir ro[u” \n comportamentul con-sumatorilor, validat de m`sur`torile realizate \n perioadele anterioare de recesiune.

Cu alte cuvinte, \n momentul \n care veniturile scad sem-nificativ, consumatorii vor tinde s` renun]esau s`-[i mic[oreze frecven]a de consum la categoriile de produse care nu sunt de strict` necesitate [i vor migra dinspre m`rcile mai scumpe c`tre cele mai ieftine \n interiorul ca-tegoriei. “M` a[tept ca decizia la raft s` capete amploare prin com-para]ie cu anul trecut, consumatorul devenind mult mai ra]ional \n alegerea f`cut`”, spune Enescu.

Asta nu \nseamn` c` frecven]a cump`-r`turilor \n supermar-

keturi sau hipermarketuri va sc`dea, pentru c`, \n \ncercarea de a-[i gestiona cât mai bine bugetul mult diminuat, consuma-torii vor face cump`r`turi pu]ine [i dese. Fenomenul va fi de cre[tere a num`rului de vizite, concomitent cu sc`derea sub-stan]ial` a valorii co[ului de cump`r`turi la o vizit`. De acea[i p`rere este [i Ivan Uzunov, analist pe Europa Central` [i de Est \n cadrul Euromonitor Interna]ional, care spune c`, \n vreme de criz`, consumatorii vor deveni extrem de sensibili la pre], ceea ce va avantaja \n primul rând magazinele de discount. Criza va reprezenta pentru acest tip de formate o oportuni-tate de a-[i spori cifra de afaceri, datorit` pre]urilor reduse [i

articolelor de baz` care au o pondere semnificativ` \n gama de produse oferit`. Daniel Gross, directorul financiar al retai-lerului autohton Minimax Discount, remarca faptul c`, pentru acest tip de produse de baz`, cererea va r`mâne mereu con-stant`, \ntrucât sunt indispensabile [i au avantajul c` achizi-]ionarea lor nu s-a realizat prin credite.

CÂ{TIG~TORI {I PERDAN}I

Ca \n orice pia]` aflat` \n schimbare, \n industria bunurilor de larg consum vor exista câ[tig`tori [i perdan]i ai recesiunii.

Reprezentantul Daedalus mai spune c` de câ[tigat vor avea cate-goriile ce pot substitui prin consum necesit`]i oferite de produsele mai scumpe. În aceast` categorie se afl` pastele fainoase [i produsele de panifica]ie, spre care vor migra din ce \n ce mai mul]i consumatori. De asemenea, vor fi avantajate acele produse sau servicii “antistres” sau care genereaz` evadarea din coti-dian precum tutunul, alcoolul sau televiziunea. În ]`rile dezvoltate s-au mai observat cre[teri [i pe ca-tegoriile care ofer` pl`cere imediat`

ca de exemplu ciocolata, cafeaua sau \nghe]ata, drept recom-pens` pentru toate celelalte restrângeri.

Pentru c` veniturile totale vor fi mult mai mici decât \n 2008, cheltuielile pentru mâncare [i bùtur` vor ocupa probabil o pondere tot mai important` \n bugetele familiale, de[i vor sc`dea ca valoare absolut`. Potrivit lui Andi Dumitrescu, di-rectorul general al GfK România, ponderea ocupat` de chel-tuielile cu mâncarea [i bùtura \n bugetul familei din România continu` s` fie ridicat`, aproximativ 40%, \ns` cu siguran]` lucrurile se vor schimba \n viitorul apropiat, a[a cum s-a \ntâm-plat deja \n ]`rile din Europa de Vest.

Un alt segment care va fi atins de mic[orarea bugetelor fa-miliale va fi cel de fashion, o pia]` care pân` de curând \nregis-trase salturi spectaculoase \n România. Majoritatea juc`torilor din domeniu au anun]at deja stoparea expansiunii lan]urilor de magazine pe care le opereaz`, ca urmare a sc`derilor drastice ale vânz`rilor din primele luni ale anului. Cel mai concludent caz este cel al retailerului de pantofi, gen]i [i accesorii Ben-venuti care a \nregistrat \n ianuarie un declin al vânz`rilor cu circa 35% pe magazin fa]` de acea[i perioad` a anului trecut, de[i \n toat` re]eaua au existat discounturi de 50% la produsele

din colec]ia de toamn`-iarn`. Cazul nu e sin-gular, \ntrucât “s-a observat o tendin]` clar` a clien]ilor sì de a-[i diminua consumul, fiind de dou` ori mai aten]i la ceea ce cump`r`”, dup` cum declara \n urm` cu dou` s`pt`mâni pentru BusinessWeek România, Filip Schwartz, directo-rul general Otter Distribution. În cel mai pesi-mist scenariu, consumatorii vor renun]a tot mai mult la astfel de produse, axându-se pe bunurile strict necesare. ê


60%va fi sc`derea \n-registrat` de pia]abunurilor de folo-sin]` \ndelungat`\n cel mai rù cazSursa: Daniel Enescu, partener Daedalus

33

FRECVEN}A CUMP~R~TURILOR NU VA SC~DEA,

PENTRU C~, |N |NCERCAREA DE A-{I GESTIONA

CÂT MAI BINE BUGETUL, CONSUMATORII VOR

FACE CUMP~R~TURI PU}INE {I DESE

PIA}A MUNCII


EU

RO

PE

AN

CO

MM

UN

ITYVe[tile de pe frontul pie]ei muncii nu sunt deloc bune pentru

angaja]ii din România, \n contextul extinderii crizei. Astfel, rata [omajului \nregistrat` \n luna ianuarie a fost de 4,9%, compara-tiv cu 4,4%, la cât se ridica \n luna decembrie [i 4,2%, \n luna ianuarie a anului trecut, potrivit informa]iilor furnizate de Agen]ia Na]ional` pentru Ocuparea For]ei de Munc` (ANOFM). Num`rul

[ome rilor \nregistra]i la nivel na]ional a fost de 444.907 de persoane, dintre care 270.054 sunt [omeri neindemniza]i. Cea mai mare rat` a [oma-jului, de 10,3%, a fost \nregistrat` \n jude]ul Vaslui, la cel`lalt pol aflându-se jude]ul Ilfov cu 1,4%, [i municipiul Bucure[ti cu o rat` de 1,7%.

Totu[i, s`pt`mâna trecut` ANOFM a scos la concurs 11.176 de locuri de munc`, dintre care doar 765 erau destinate [omerilor cu studii supe-rioare (317 pentru ingineri), [i 10.411 au fost alo-cate persoanelor cu studii medii, [i profesionale. {omerii cu un nivel de preg`tire primar, gimnazial, [i profesional constituie ponderea cea mai mare, a persoanelor care se adreseaz` agen]iilor de ocu-pare a for]ei de munc`, [i \nregistreaz` un procent de 78,1%. {omerii cu studii liceale [i post-liceale reprezint` 17,2%, \n timp ce [omerii cu studii uni-versitare sunt \n propor]ie de 4,7%.

|n luna ianuarie 2009, ponderea [omerilor \n popula]ia stabil`, \n vârst` de 18-62 de ani, la nivel na]ional repr-ezint` 3,21%, \n mediul urban 2,14%, [i 4,78% \n mediul rural. Mai mult, tot \n cursul lunii ianuarie, num`rul total de [omeri intra]i\n eviden]e a fost de 98.833 de persoane, potrivit informa]iilor furnizate de ANOFM. Num`rul [omerilor neindemniza]i a crescut \n luna ianuarie cu 13.597 de persoane, la 32.361.

DU{MANULDIN INTERIOR

Efectul de domino al crizei fi nanciare distruge pas cu pas universul individual [i ridic` semne de\ntrebare cu privire la siguran]a locului de munc`

De Ovidiu Neagoe

34


“SENTIMENT DE PANIC~”

Dac` statisticile sunt grìtoare, ce se petre-ce din punct de vedere psihologic cu o per- soan` concediat`? “În func]ie de situa-]ia material`, poate ap`rea un sentiment de panic` (...) pentru c` acesta se proiecteaz` \n viitor [i \n cel mai rù caz se vede aruncat \n strad`”, spune Eugen Popa, psiholog. Via]a de familie [i cea so-cial` sunt afectate, pentru c` apar complexe de inferioritate, [i o stare de iritare, care perturb` canalele de comunicare, se interpreteaz` gre[it mesajele, [i iau na[tere certuri, mai avertizeaz` Eugen Popa.

Dar efectele psihologice ale crizei \[i pun amprenta cu u[urin]` chiar [i pe angaja]ii care \nc` au un loc de munc`, dar trìesc cu permanenta team` a pierderii acestuia. Astfel apar stresul [i implicit lipsa de concentrare, scade brusc nivelul de colaborare cu colegii de serviciu, num`rul de ore petrecute la munc` cre[te, \n defavoarea celor alocate vie]ii personale [i treptat armonia deplin` care plutea \nainte de apari]ia primelor semne ale crizei dispare aproape \n\ntregime. “De[i criza afecteaz` \n general omul [i d` un senti-ment de nesiguran]` la nivelul actual, criza nu afecteaz` s`n`tatea mintal` a individului, decât poate pe a celor predispu[i la panic` [i tulbur`ri mintale”, mai adaug` psihologul. Posibilitatea pierderii locului de munc` \nseamn`, mai ales pentru un cap de familie, o lovitur` dat` orgoliului masculin [i este v`zut` mai ales de c`tre acesta ca o dec`dere important`, spune Eugen Popa.

Primii viza]i? “Primele pozi]ii scoase din organigram sunt acelea care pot fi mult mai u[or «preluate» \n fi[a de post de c`tre altele”, spune C`t`lina Cochinescu, consultant pe resurse umane la firma de consultan]` HR-România. Apoi sunt posturile suplimentare, care ajutau la supraproduc]ie [i care, \n condi]iile de fa] , nu mai sunt ne-cesare. Apoi sunt vizate posturile care au costuri foarte mari [i pe care organiza]ia nu le mai poate sus]ine, adaug consultantul HR.

Demersurile legale legate de concedierea unui angajat depind de fiecare caz \n parte [i se ]ine cont de mai multe criterii, ca de exemplu num`rul de angaja]i disponibiliza]i, dar \n orice caz se poate contesta \n instan]`. “Noul cod al muncii este mai social [i ajut` angaja]ii \n cazul concedierilor colective”, spune Marius Predu], avocat specia lizat \n dreptul muncii. Potrivit datelor ANOFM, de[i angajatorii au estimat c \n luna ianuarie vor disponibiliza un num`r de 31.871 de persoane, totu[i s-a \nregistrat un num`r de 18.000 de disponibiliz`ri colective de personal. “Chiar dac , \n aceast perioad criza ne afecteaz pe to]i,angajatorii nu pot face uz de aceste condi]ii mai aspre \n vederea\nc`lc`rii legii impuse de codul muncii”, spune C`t`lina Cochinescu. “Din fericire, exist` un astfel de cadru legal, care ap`r` angaja]ii [i orice demers legat de concedieri se face conform acestuia”.

NOI PRIORIT~}I

Importan]a departamentelor de resurse umane a crescut exponen-]ial, poate chiar \n acela[i timp cu criza economic , iar rolul acestora a devenit vital \n preg`tirea angaja]ilor r`ma[i \n companii pentru schimbare [i \mbun`t`]irea comunic`rii interne. Human Value In-ternational, firm de consultan] HR, audit organiza]ional [i strate-gii de relocare a personalului, a lansat s`pt`mâna trecut un raport \n care prezint o serie de solu]ii pentru ie[irea urgent din criz . Pe lâng posibilitatea angaja]ilor vârstnici de a se pensiona anticipat sau

\ntreruperea temporar a activit`]ii, raportul mai include dou m`suri nepopulare printre angaja]i: mic[orarea salariilor, atunci când este necesar for]a de munc , dar resursele sunt insuficiente, [i, ca ultim` solu]ie, disponibiliz`rile. “Oamenii se tem pentru locul de munc , nu auo siguran] clar a p`str`rii acestuia, veniturile se diminueaz , pache-tul salarial este [i el mic[orat la limit [i lipsa comunic`rii interne duce la crearea unor «scenarii sumbre», pe care oamenii, pe cì informale, le propag`, provocând st`ri tensionale generatoare de stres”, arat`Cat`lin Cochinescu. De[i apele tulburi din economie inund` toate industriile [i cel mai r`spândit flagel de la locul de munc`, stresul,\[i arat` col]ii tuturor, totu[i, “efectele crizei sunt mai puternic resim-]ite \n ge neral \n mediul privat, unde sectorul serviciilor [i industria auto sufer` cel mai tare”, spune Drago[ Ion, Managing Partner, la firma de consultan]` ID Learning.

Sunt [i sectoare care merg bine la ora actual`, printre care cel financiar, [i de recuperare a creditelor, mai adaug` acesta. Astfel, ANOFM punea la dispozi]ia [omerilor cu studii superi-oare, pentru s`pt`mâna \ncheiat` pe 29 februarie, 58 de posturi pentru ingineri electroni[ti, din transporturi, [i telecomunica-]ii, 51 de locuri de munc` pentru brokeri, 44 \n contabilitate, iar pentru administratorii financiari sunt scoase la concurs 41 de joburi. |n ceea ce prive[te [omerii cu studii medii [i profesionale, potrivit informa]iilor agen]iei, cele mai multe locuri de munc` vizeaz` posturi de confec]ioner asamblator articole din textile (670), muncitor necalificat \n industria confec]iilor (591), sau muncitori necalifica]i \n agricultur` (360).

|ncet-\ncet cel mai pesimist scenariu de pe pia]a muncii prinde contur [i nu doar [omerii sunt principalii pierz`tori \n lupta cu criza mondial`, ci [i angaja]ii, care sunt mult mai rezerva]i cu pri vire la planurile de carier`, conchide Drago[ Ion, de la ID Learning. “Pre-ten]iile au sc`zut foarte mult”. ê

“|N FUNC}IE DE SITUA}IA MATERIAL~, POATE

P~REA UN SENTIMENT DE PANIC~ (...) PENTRU C~

OMUL SE PROIECTEAZ~ |N VIITOR {I, |N CEL MAI R~U

CAZ, SE VEDE ARUNCAT |N STRAD~” EUGEN POPA, PSIHOLOG

CONEXIUNIJoburi online De la \nceputul lunii martie, portalul de locuri de munc` www.yourjobs.ro lanseaz` \n premier` prima edi]ie online a Bursei Locurilor de Munc`, cu acces gratuit atât pentru candida]i, cât [i pentru angajatori. Candida]ii au oportunitatea s` completeze online CV-urile, pot vizualiza locurile de munc` disponibile \n diverse domenii [i, cel mai important, nu vor mai a[tepta pentru depunerea candidaturilor la cozi interminabile ca \n cazul burselor de locuri de munc` tradi]ionale.

35

IMOBILIARE

Ca [i \n SUA, criza s-a insinuat \n economia local` mai \ntâi pe pia]aimobiliar`. Doar c` problema nu a fost legat` de o avalan[` de in-capacit`]i de plat` ale celor care apelaser` la credite ipotecare, ci de balonul de s`pun al pre]urilor care ajunseser la un nivel greu de sus-]inut \n condi]iile veniturilor autohtone. Potrivit lui Andrew Prelea, CEO al dezvoltatorului South Pacific Group, \n ultimul trimestru al anului trecut cererea pentru locuin]e a fost practic inexistent`, ca urmare a faptului c` toat` lumea a[tepta s` vad` cu cât vor sc`dea pre]urile. “|n februarie anul acesta telefoanele au \nceput s` sune din nou, pentru c oamenii care \[i doreau o cas au rea lizat c tot mai pu-]ine proiecte vor fi finalizate \n 2009 [i \n 2010”, spune Prelea. Acestaconsider` c`, cu cât mai pu]ine propriet`]i sunt livrate, iar cererea pentru locuin]e continu` s` creasc`, putem foarte bine s` ne \ntoar-cem unde eram acum 2-3 ani, când pre]urile apartamentelor vechi au crescut datorit` lipsei de ofert`. Optimist este [i Francisc Peli, Partner \n cadrul casei de avocatur` PeliFilip, avocat specializat \n tranzac]ii imobiliare. El arat` c`, \n România, criza a venit \nainte ca pia]a s` fie inundat` de proiecte finalizate. “Acest lucru \nseamn` c`, \n momentul \n care economia o s` \[i revin`, este loc de reluare a ofertei \ntr-un punct care are \nc` de evoluat pân` la \ntâlnirea cu cererea real`”, a declarat Peli.

O POVESTE FAMILIAR~

Potrivit lui C`t`lin Scripcaru, Managing Partner, Advanced Deve-lopment, primele semne de stagn`ri [i coborâri de pre]uri au \nceput s` fie sim]ite \nc` de la sfâr[itul prim`verii anului trecut. Pre]urile oricum nu reflec-tau nici un criteriu de baz`, cum ar fi amplasamen-tul [i calitatea, având o mare cantitate speculativ`, pe fondul apetitului românilor de a cump`ra case, apartamente [i ca urmare a lipsei de experien]` a acestora \n a alege o cas`. “|n ceea ce prive[te loca-]ia, este foarte important s` te ui]i la criterii de baz` precum apropierea de o [coal`/gr`dini]`, centru comercial, parc, spital, acces u[or la mijloacele de transport \n comun, autostr`zi, vecin`t`]i. Cât de-

spre calitatea construc]iei, importante sunt instala]iile, spa]iile co-mune, \mp`r]irea suprafe]ei apartamentului”, a explicat Scripcaru pentru BusinessWeek România. El crede c` viitorul depinde foarte mult de \ncrederea fiec`rui invidid \n stabilitatea economic`, sta-bilitate care va veni o dat` cu climatul socio-politic-economic al ]`rii, dar acest lucru depinde foarte mult de autorit`]i, de guvern.

“Ce va fi sigur, este c` nu vor mai fi pre]uri speculative, iar pia]a va reflecta cererea [i oferta cât de cât real`. Dac` ne referim la o cali-tate medie [i loca]ie medie, pre]urile vor fi de aproximativ 1.200 de euro metru p`trat, plus TVA”, crede Scripcaru. El a explicat c` nu ne putem a[tepta s` existe un pre] etalon care s` fie general valabil, mai ales \n Bucure[ti, unde localizarea are un rol esen]ial \n pre], ca urmare a diferen]elor mari de pre] pentru terenuri \n zone bune [i \n zone mai pu]in bune. “Una este s` construie[ti aceea[i calitate \n Ferentari Rahova, alta este \n Tineretului sau Doroban]i”, spune Scripcaru, adùgând c` Bucure[tiul va fi de departe primul care va reveni din criz`, urmat de alte ora[e principale ale ]`rii.


De Raluca Com`nescu

BLOCA}I |NTREPATRU PERE}I

Criza a dus pre]urile \n jos, dar paradoxal, tot ea va ajuta la revenirea acestora, din cauza sc`derii ofertei

36

„|N FEBRUARIE, TELEFOANELE AU |NCEPUT S~

SUNE DIN NOU, PENTRU C~ OAMENII CARE |{I

DOREAU O CAS~ AU REALIZAT C~ TOT MAI PU}INE

PROIECTE VOR FI FINALIZATE |N 2009”

ANDREW PRELEA, CEO AL DEZVOLTATORULUI SOUTH PACIFIC GROUP

PRE}URI F~R~ REFERENT

Copper Beech, unul dintre dezvoltatorii imobiliari cu cele mai agresive planuri de pe segmentul reziden]ial, a anun]at la sfâr[itul anului trecut c` a amânat 16 din cele 17 proiecte de pe raza Capitalei, pân` la stabilizarea pie]ei imobiliare [i re\nceperea vânz`rilor de locuin]e. Potrivit lui Diwaker Singh, pre[edinte [i unul dintre ac]ionarii companiei, \ncetinirea pie]ei imobiliare nu are nici o leg`tur` cu cererea [i oferta din pia]`. Mai mult decât atât, cererea \n sectorul imobiliar, \n special pentru locuin]e, este mai mare decât oricând \n România, iar num`rul persoanelor eligibile pentru\mprumuturi cu ipotec` este de ase-menea foarte mare, dac` ]inem cont de faptul c` valoarea total` a creditelor ip-otecare \n România reprezint` mai pu-]in de 2,5% din PIB, comparativ cu alte ]`ri din Europa de Vest unde valoarea este de peste 50%.

“România este o victim` ghinionist` a crizei globale interna]ionale, \ntr-un moment \n care se afla \ntr-un trend rapid de dezvoltare. Cu toate acestea, pentru c` fundamentele ]`rii sunt so-lide, recuperarea va fi mult mai rapid` [i mai u[oar` decât a ]`rilor mai dezvol-tate din regiune”, a declarat Singh pen-tru BusinessWeek România.

El consider` dificil de estimat cât de jos poate ajunge pia]a locuin]elor din

România. Motivul este sc`derea cererii provocat` de lipsa de capi-tal a consumatorilor care doresc s` achizi]ioneze o locuin]` [i a ratelor mari ale dobânzilor. Este ciudat faptul c`, \n timp ce peste tot \n lume ratele dobânzilor sunt for]ate s` scad`, \n România ele continu` s` creasc`, arat` Singh. El consider` c` va fi un deficit enorm al stocului de case \n România, deoarece cei mai mul]i dezvoltatori sunt for]a]i s`\[i amâne proiectele din cauza lip-sei de capital. Acest deficit va duce la cre[terea pre]urilor la case la un

nivel mult mai mare decât cel de dinaintea crizei economice. “Cu toate acestea, trebuie observat când va avea loc reversul, iar \n opinia mea acest lucru se va \ntâmpla spre sfâr[itul acestui an”, a declarat Singh.

Dan Ioan Popp, CEO al companiei Impact, consider` c` pre-]ul este o consecin]` a echilibrului \ntre cerere [i ofert` pe o pia]` func]ional`. Dac` pia]a nu func]ioneaz`, atunci ori a[tept`rile cererii sunt prea mici, ori cele ale ofertan]ilor sunt prea mari. Atunci, practic, nu exist` tranzac]ii, deoarece cererea nu se\ntâlne[te cu oferta, ori sporadic se \ncheie tranzac]ii la pre]uri dispersate pe o plaj` foarte mare: unele foarte mici, altele medii [i altele mari. Într-o astfel de situa]ie, nu se poate indica care este pre]ul pie]ei, pe de o parte deoarece num`rul tranzac-]iilor este foarte mic, [i, pe de alt` parte, dispersia fiind mare, nu poate fi indicat` valoarea statistic corect` a tranzac]iilor.

{I TOTU{I, VA CRE{TE

“Existen]a pe pia]` a acestor situa]ii ce genereaz` confuzie, permite coexisten]a simultan` a unor pre]uri ce dau impresia c` produsele imobiliare au un pre] de la 500 la 3.500 euro pe metru p`trat, fapt ce alimenteaz` lipsa de \ncredere \n pia]`, [i

SV

ILE

N M

US

HK

ATO

V


1.200euro/mpplus TVA va fi pre]ul mediu al unei locuin-]e dup` ie[irea din criz`, crede C`t`lin Scripcaru, Managing Partner, Advanced Development

37

|n prima jum`tate a lui 2008 vânz`rile de case/apartamente noi s-au situat la un nivel apropiat de cele din 2007 [i anume 3.000 de unit`]i, \ns` \ncepând cu cel de-al doilea semestru infl uen]a crizei interna]ionale asupra sectorului imobiliar din Bucure[ti a \nceput s` se simt` puter-nic, potrivit companiei imobiliare Colliers. Astfel, \n ultimele [ase luni din 2008, s-au våndut doar 600 de apartamente \n pro-iecte noi, comparativ cu 3.300 de unit`]i \n semestrul doi din 2007.

|n general, cei care iau decizia de a achizi]iona un apartament sau o cas` \n aceast` perioad` sunt cei care de]in

lichidit`]i sufi ciente pentru a nu fi necesar un credit bancar. Se observ` o preponderen]` a utiliz`rii numerarului ca modalitate de plat` \n cump`rarea unui apartament, creditul de]inând o pondere restrâns`.

De asemenea, apartamentele cump`rate \n aceast` perioad` sunt livrate sau mai au câteva luni pân` la livrare, pre]ul lor variind \n func]ie deanul construc]iei (nou sau vechi), zona \n care este localizat [i suprafa]a locuin-]ei, de la 84.000 euro (inclusiv TVA) pân` la 214.200 euro (inclusiv TVA) pentru un apartament cu dou` camere.

CAS~ CU BANII JOS

IMOBILIARE

\ncetine[te \ntâlnirea frecvent` \ntre cerere [i ofert`”, spune Popp. Potrivit acestuia, este de a[teptat ca, \n urm`toarele 30-60 de zile, aceste practici s` fie modificate [i transparen]a pe pia]` s` creasc` prin contribu]ia marilor juc`tori [i a lider-ilor din domeniu. În plus, este de a[teptat ca \n urm`toarele 3-6 luni num`rul tranzac]iilor s` creasc`, deoarece num`rul creditelor va cre[te u[or fa]` de perioada decembrie-ianuarie, fapt ce va duce la o u[oar` cre[tere a cererii \n compara]ie cu cererea actual`.

În plus, Popp consider` c` lipsa de finan]are pentru finalizarea proiectelor aflate \n faze avansate va determina sc`derea ofertei fa]` de anii preceden]i \n acelea[i perioade ale anului [i, \n plus, lipsa finan]`rii pe scar` larg` va determina stoparea demar`rii de noi proiecte, ceea ce va duce la o diminuare accentuat` a ofertei \n urm`toarele 6-18 luni, \n compara]ie cu perioade similare din 2007-2008. “Acest aspect va accentua [i mai mult deficitul de ofertare de locuin]e noi. Acest deficit va duce la cre[terea pre-]ului locuin]elor noi, [i ulterior [i la cre[terea pre]ului locuin]elor vechi”, a spus Popp.

El consider` c` pre]ul locuin]elor vechi va avea un declin mult mai puternic decât cel al locuin]elor noi, deoarece proprietarii nu au \ngrijorarea financiar` c` intr` pe pierderi vânzând la pre] sc`zut, dat fiind faptul c` peste 90% dintre ace[tia au dobândit apartamentele la pre]uri derizorii (300-1.000 de dolari \n anii 1990-1992). “Desigur, tranzac]iile vor fi mai pu]in numeroase, majoritatea acceptând cu greu nerealizarea unui profit de 40-50-60 mii de euro [i amânând cât se poate de mult finalizarea tranzac]iei”, a afirmat acesta. Totu[i, comportamentul acestor proprietari ce culeg roadele “cadoului ceau[ist” este net diferit de acela al investitorilor care au construit apartamente pentru care au pl`tit terenul, re]elele [i costurile la pre]urile de pia]` ale materialelor [i manoperei, ceea ce \i poate duce la un cost real de 800-1.000-1.200 euro pe metru p`trat. “Aceste costuri \i deter-min` s` se opun` cu vehemen]` la sc`derea pre]ului [i s` caute

alte metode de recuperare a sumelor investite”, arat` Popp.Thomas Lundin, Pre[edintele Century 21 România, compania

care de]ine franciza master pentru România a Century 21 Real Estate LLC (cel mai mare francizor mondial din domeniul imobi-

liar), consider` c` pre]urile vor urca spre sfâr[itul acestui an cu aproximativ 10%, \ns`, pe m`sur` ce vor ap`rea noi pro-iecte, acestea se vor stabiliza, iar loca-]ia va fi cea care va face diferen]a.

C` pre]urile locuin]elor vor cre[te este [i opinia lui Chang Oh, Mana ging Partner The Mega Company, dezvol-tatorul proiectului de retail Mega De-signer Outlet. Ea consider` c`, de[i pre]urile terenurilor [i al cl`dirilor au sc`zut considerabil [i exist` mul]i “re-chini” care caut` s` cumpere propriet`]i“avariate”, exist` \n pia]` prea multe proiecte institu]ionale. Ea consider` c` cererea este mai mare decât oferta \n special \n ceea ce prive[te proiectele institu]ionale. “Consider astfel c` pre-]urile vor cre[te. Probabil nu la nivelul celor din 2008, dar la un nivel mai mare decât cel pe care \l a[teapt` consumato-rii”, a declarat Oh. ê


VIS

TA

38

|n anul 2008, pe pia]a terenurilor s-a produs o schimbare major`, dintr-o pia]` a vânz`torului aceasta devenind pia]acump`r`torului, potrivit unei analize realizate de Atisreal. Aceast` nou` ten-din]` s-a manifestat mai vizibil \ncepând cu a doua jum`tate a anului, când, \n ciuda trendului descendent al pre]urilor, num`rul tranzac]iilor cu terenuri a sc`zut foarte mult, tranzac]iile importante fi ind aproape inexistente.

La sfâr[itul lui 2008 a ap`rut un nou profi l al investitorilor oportuni[ti, care\ncearc` s` profi te de o pia]` lipsit` de lichidit`]i. Investitorii speculativi care\[i ob]ineau fi nan]area prin credite au l`sat locul investitorilor care dispun de fonduri proprii [i se afl ` \n cùtarea de

oportunit`]i create de contextul eco-nomic actual, cum ar fi terenurile ai c`ror proprietari sunt constrân[i s` vând`. Acest tip de investitori prefer`, de ase-menea, terenurile cu indicatori urbanistici aproba]i, amplasate \n zone atractive [i cu un poten]ial mare de dezvoltare.

Deteriorarea condi]iilor de pe pia]a imobiliar` [i diminuarea cererii din partea dezvoltatorilor au determinat sc`derea continu` a pre]urilor, posibilit`]ile de fi nan]are pe termen scurt fi ind foarte limi-tate. Atât proprietarii, cât [i cump`r`torii au \n continuare o atitudine de expec-tativ`, ceea ce limiteaz` num`rultranzac]iilor, a[tept`rile lor \n privin]anivelului pre]urilor fi ind \n continuare ireconciliabile.

TEREN MINAT

Lipsa de proiecte noi va duce la sc`derea ofertei [i, deci, la cre[terea pre]urilor imobiliare

EU

RO

PE

AN

CO

MM

UN

ITY

De Magda Munteanu

De ce ajutorul de stat, colacul de salvare la care tot mai multe companii privesc cu interes, este o sabie cu dou` tì[uri

ANALIZ~


39

AJUTOR |NSTIL MARE

Delega]ia Oltchim care va merge la Bruxelles zilele acestea pentru o \ntâlnire informal` cu membrii Comisiei Euro-pene (CE) va trebui s` conving` oficialii europeni c`, f`r` ajutorul financiar al statului român, combinatul chimic din Râm nicu-Vâlcea nu poate supravie]ui crizei economice. “Nu cerem ajutor de stat”, spune Constantin Roibu, directorul general al Oltchim. Potrivit acestuia, pentru a supravie]ui, combinatul este for]at s` fac` o majorare de capital de 135 de milioane de euro [i s` investeasc` alte 485 de milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor, protejarea mediului [i cre[terea eficien]ei. Investi]iile propriu-zise ar fi doar par]ial finan]ate de stat, restul sumei urmând s` fie atras` din alte surse. “Planul nostru va fi bine argumentat. Sunt optimist c` cererea va fi acceptat` de Comisia Euro-pean`”, spune Roibu.

La \nceputul anului, Oltchim a solicitat statului român un ajutor sub forma unei garan]ii de 86 de milioane de euro, pe baza c`reia s` poat` accesa credite. Dac` aceast` metod` este acceptat`, statul ar deveni un garant al crean]elor contractate de Oltchim.

Procesul prin care statul poate acorda suport financiar unei companii nu este \ns` nici u[or, nici lipsit de riscuri.

Europenii ajut`, dar controlul exercitat este foarte strict


Regula spune c` ajutorul de stat poate fi pus \n aplicare doar dup` ce Comisia European` (CE) l-a notificat [i autorizat. Excep]ie fac \mprumuturile pentru \ntreprinderile mici [i mijlocii, de maximum 500.000 de euro, care pot fi acordate f`r` acordul Comisiei pentru o perioad` de doi ani, cu scopul de a ajuta firmele s` dep`[easc` dificult`]ile financiare cu-rente generate de contextul actual.

Pentru sumele mari, situa]ia se complic` [i este nevoie de acordul CE pentru fiecare caz \n parte. Teoretic, orice fel de companie poate solicita ajutorul statului, indiferent dac` are ac]ionariat public sau privat. De unde ar putea veni primele solicit`ri? Din partea acelor companii care au fost \n mod acut afectate de criz`, deoarece [i-au dezvoltat activit`]ile pe baza \mprumuturilor, pe care acum nu le mai pot refinan]a. “Nu m-am gândit la un ajutor de stat, pentru c` am crezut c` situa]ia se va redresa. Dar acum \l voi lua \n calcul”, spune Ioan Niculae, proprietarul holdingului InterAgro. Acesta adaug` c` are nevoie de un \mprumut de 25-30 de milioane de euro pentru a-[i pune pe picioare fabricile din industria chimic`, \mprumut pe care ar putea s`-l ramburseze \n doi-trei ani, când va exista activitate economic`.

CU LITER~ DE LEGE

Întregul proces se “sugrum`” \n stadiul \n care autorit`-]ile trebuie s` notifice Comisia European` de faptul c` iau \n calcul acordarea unui ajutor. “Pân` acum nu am primit nici o notificare din partea României referitor la m`surile de criz` planificate sau pe care le-a pus deja \n practic`”, spune Herbert Ungerer, director general adjunct al Direc]iei Generale pentru Competi]ie din cadrul Comisiei Europene, responsabil cu problema ajutorului de stat.

Câteva m`suri legislative s-au luat totu[i, cel pu]in pen-tru companiile aflate \n portofoliul Autorit`]ii pentru Valo-rificarea Activelor Statului (AVAS) [i al Ministerului Economiei. Anul trecut, a fost aprobat` o ordonan]` care creeaz` cadrul general pentru acordarea de ajutoare de stat \n ve-derea salv`rii [i restructur`rii firme-lor aflate \n dificultate sub form` de credite [i e[alon`ri la plata obliga]iilor fiscale, comerciale [i bancare. Pe baza acestei ordonan]e, a fost creat un sistem de ajutor de stat pentru salvarea societ`-]ilor din portofoliul AVAS aflate \n dificultate. Sistemul presu-pune o schem` de ajutor de stat de salvare a IMM-urilor, pre-cum [i posibilitatea de a acorda ajutoare de stat individuale.

Potrivit lui Gheorghe Oprescu, pre[edintele Consiliului Concuren]ei, reprezentan]ii CE au primit o pre-notificare legat` de acest sistem de ajutor de stat urmând ca, “\n func-]ie de pozi]ia reprezentan]ilor acesteia, s` se efectueze notifi-carea formal` \n vederea ob]inerii unei decizii de aprobare”.

Tot \n stadiu de pre-notificare a Comisiei se afl` [i un pro-iect de hot`râre de guvern prin care se inten]ioneaz` crearea cadrului legal pentru acordarea de ajutoare de stat pentru restructurare. Acestea vor fi incluse \n cadrul unei scheme de ajutor de stat sau ca ajutoare individuale pentru IMM-urile [i pentru companiile mari din subordinea AVAS [i a Minis-terului Economiei.

RÂS {I PLÂNS

Cum situa]ia interna]ional` pare s` se complice pe zi ce trece, este de a[teptat ca tot mai multe companii mari, confruntate cu dificult`]i financiare, s` apeleze la cele dou` tipuri de ajutor de stat care pot fi aprobate de Comisia European`: de salvare [i de restructurare. Ajutorul pe care-l vor primi \i va face \ns` s` râd` cu un ochi [i cu altul s` plâng`. Pe de o parte, vor putea s` treac` cu bine de o perioad` critic`. Pe de alta, vor intra la “st`pân” [i vor fi obligate s` suporte consecin]ele de rigoare.

Ca regul`, pot primi ajutor doar firmele aflate \n dificultate, iar legea consider` firm` \n dificultate acea companie care nu este capabil`, fie prin resurse proprii, fie cu fondurile pe care le poate ob]ine, s`-[i acopere pierderile, explic` Raluca Vasi-lache, partener [i coordonator al departamentului de dreptul concuren]ei la }uca Zbârcea & Asocia]ii. Pierderi care, pe ter-men mediu sau scurt, o vor condamna s` ias` din afaceri dac` statul nu intervine. În contextul crizei financiare, conceptul de firm` aflat` \n dificultate a fost temporar modificat, a[a \ncât intr` \n aceast` categorie doar cele care nu aveau acest statut\nainte de 1 iulie 2008. Ceea ce ar ridica unele semne de \ntre-bare referitor la capacitatea Oltchim de a se \ncadra \n normele impuse de Comisie.

Exist`, \ns`, o mare diferen]` \ntre obliga]iile pe care cele dou` tipuri de ajutor, de salvare [i de restructurare, le impun companiilor. Ajutorul de salvare este practic un \mprumut pe termen scurt, de maximum [ase luni, acordat la dobânda pie]ei din acel moment. Banii ar trebui s` ajute compania s` se men-]in` pe linia de plutire \n aceast` perioad` de [ase luni, timp \n care trebuie s` elaboreze un plan de restructurare sau de lichidare. “Pe perioada ajutorului, statul poate impune politica de management [i de dividende”, avertizeaz` Liviu Voinea, di-rector executiv al Grupului de Economie Aplicat` (GEA).

Dac` dup` [ase luni suma \mprumutat` nu este returnat`,

statul devine ac]ionar \n cadrul companiei respective cu un procent echivalent ajutorului acordat.

În ultima perioad`, num`rul ajutoarelor de stat acordate companiilor s-a \nmul]it semnificativ, având \n vedere criza financiar` interna]ional`. Majoritatea au fost oferite sub forma unor \mprumuturi, a acord`rii de garan]ii pentru contractarea de \mprumuturi sau a injec]iilor de capital. În special \n dome-niul bancar, Comisia European` a acceptat unele m`suri de re-capitalizare a b`ncilor, pentru a asigura func]ionarea coerent` a pie]elor financiare. Este cazul unor state precum Austria, Belgia, Germania, Grecia, Slovenia sau Letonia.

Cel mai recent exemplu este al b`ncii Royal Bank of Scotland (RBS), care se afl` \n pragul na]ionaliz`rii, dup` ce s`pt`mâna trecut` guvernul britanic a fost de acord s`-i asigure lichidit`]i\n valoare de 25,5 miliarde de euro. Aceast` infuzie de capital va m`ri participa]ia guvernului Marii Britanii de la 70% la 90% din cadrul b`ncii.

„ROMÂNIA ARE O ECONOMIE COMPLET DEZARTICULAT~.

CONSECIN}A ESTE C~ ACUM NU POATE LUA DECÂT

M~SURI PROCICLICE” ANALISTUL FINANCIAR ILIE {ERB~NESCU

40


41

ANALIZ~

|n timp ce conducerea companiei\ncearc` s` ob]in` ajutor de stat, princi-palul ac]ionar minoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, societatea german` PCC SE, va solicita schimba-rea din func]ie a directorului general al companiei, Constantin Roibu, a declarat \n exclusivitate pentru BusinessWeek

România Wojciech Zaremba, Business Development Director al PCC SE.Solicitarea vine dup` ce conducerea Oltchim, de comun acord cu AVAS, cu Ministerul Economiei [i cu cel al Finan-]elor, au revenit la vechea ini]iativ` vizând conversia \n ac]iuni a datoriilor Oltchim fa]` de stat.

Primul pas \n aceast` direc]ie l-a reprezentat recenta respingere de c`tre Senatul României a Ordonan]ei de

Urgen]` a Guvernului 163/2008 privind abrogarea Ordonan]ei de urgen]` a Gu-vernului 45/2006, prin care se dispunea conversia datoriilor \n ac]iuni. În prezent, actul normativ se afl ` pe ordinea dezi a Camerei Deputa]ilor, având re-comandare de respingere din partea Senatului [i a Guvernului. “Ofi cialii Comi-siei Europene au muncit foarte mult s` conving` cabinetul T`riceanu s` renun-]e la m`sura conversiei datoriilor Oltchim \n ac]iuni ale statului, deoarece aceasta contravine legisla]iei europene cu privire la ajutorul de stat. Acum observ`m c` noul Cabinet vine exact cu aceea[i propunere”, a declarat Zaremba.

Dac` ordonan]a nu va fi aprobat`, PCC SE \[i va continua demersurile de con-testare a m`surii \n cadrul organismelor

europene competente \n materie de libera competi]ie [i ajutor de stat, iar \n cel mai rù caz se va intenta o ac]iune \n instan]`\mpotriva acestui demers al statului român.

Ministrul Economiei, Adriean Videanu a declarat s`pt`mâna trecut`, \n cadrul unei vizite efectuate la Oltchim, c` socie-tatea nu va mai fi scoas` la privatizare \n contextul economic actual [i c` statul va cùta s` deruleze un proces investi-]ional [i de restructurare, pentru a ajuta Oltchim s` dep`[easc` momentul difi cil actual. Videanu s-a ar`tat \ncrez`tor c` autorit`]ile europene vor accepta planul de conversie a datoriilor \n ac]i-uni, precum [i programul investi]ional de aproape jum`tate de miliard de euro avut \n vedere de stat la Oltchim. Practic, acest plan va consta \n garan]ii de stat pentru creditele contractate de Oltchim pentru ca societatea s` poat` s` \[i deruleze programele de modernizare [i efi cientizare, precum [i s` achizi]io-neze activitatea de petrochimie de la Arpechim. Reprezentan]ii Petrom spun c` sunt \n negocieri avansate cu Oltchim pentru vânzarea Petrochemicals Arge[. Potrivit acestora, Oltchim i s-ar solicita doar un pre] modic pentru combinat, la care s` se adauge sumele pe care com-binatul din Râmnicu Vâlcea le datoreaz` Petrom pentru materiile prime livrate. “Este vorba de 20 sau 30 de milioane de euro”, spune Dan Pazara, directorul de comunicare al Petrom. Îns`, rafi n`ria Arpechim va avea nevoie de un plan de investi]ii mult mai mare pentru a deveni efi cient` din punct de vedere energetic [i viabil` economic, pe care tot Oltchim trebuie s` [i-l asume.

Potrivit ministrului de Finan]e Gheor-ghe Pogea, combinatul Oltchim va fi sprijinit \n perioada urm`toare [i prin alte m`suri, incluzând rambursarea de TVA \n cuantum de peste 13,4 milioane de lei, precum [i accesul la contracte de furnizare a energiei electrice la pre]uri mai mici. Implicarea sus]inut` a statului vine dup` ce combinatul vâlcean a ra-portat pierderi tot mai mari de la an la an, \n 2008 pierderile Oltchim situându-se la nivelul de 226, 6 milioane de lei, iar datoriile totale ale societ`]ii ajungând s` dep`[easc` 1,72 miliarde de lei.– Mihnea Anastasiu

OLTCHIM: RIPOSTA GERMAN~Ac]ionarul minoritar al combinatului, PCC SE, va cere demiterea directorului general

CH

ER

YL E

MP

EY


Un exemplu similar este [i cel al grupului olandez de servicii financiare ING, care a pri-mit la sfâr[itul anului trecut un ajutor de 10 miliarde de euro de la guvernul olandez, pen-tru a putea face fa]` efectelor crizei financiare. Mai mult, \n luna ianuarie, ING a ob]inut [i garantarea unei mari p`r]i din creditele sale neperformante.

MAI GREU DECÂT PARE

Sunt, \ns`, [i cazuri \n care companiile aflate \n dificultate nu solicit` ajutor de salvare, ci ajutor de restructurare. O condi]ie de baz` este ca acestea s` prezinte mai multe simptome clare ale “bolii”, cum ar fi cre[terea pierderilor, sc`derea cifrei de afaceri, cre[terea inventarelor pe stocuri, supracapacitate sau o \ndatorare crescut`. “Starea de dificultate nu este suficient` pentru a ob]ine autorizarea ajutorului de stat”, explic` Laura Mocanu, avocat partener \n cadrul Bo[tin` [i Asocia]ii. Potrivit acesteia, compania trebuie s` demonstreze c` nu se poate re-dresa prin surse proprii sau cu fonduri ob]inute de la ac]ionarii sì sau din pia]`.

Pentru a ob]ine ajutorul mult dorit, compania trebuie s` im-plementeze [i un plan de restructurare fezabil, coerent, realist [i care s` includ` [i un studiu de pia]`. Planul trebuie aprobat de Comisia European` [i s` aib` o durat` cât mai scurt`, care s` conduc` la viabilitatea pe termen lung a companiei. Teore-tic, planul de restructurare poate con]ine, potrivit lui Mocanu, m`suri precum reorganizarea companiei pe baze mai eficiente, renun]area la activit`]ile aduc`toare de pierderi sau restructu-rarea financiar` [i a activit`]ilor care pot redeveni competitive.

Un plan similar va \ncerca [i Oltchim s` prezinte Comisiei la Bruxelles. Dar solu]ia este cu dou` tì[uri. Pe de o parte, i-ar aduce combinatului injec]ia de capital mult dorit`, dar pe de alta, i-ar putea impune condi]ii greu de realizat. “Conform planului, trebuie sc`zut` cifra de afaceri a companiei”, spune Voinea de la GEA, c`ci altfel ajutorul statului este considerat concuren]` neloial`, care ajut` o companie s`-[i creasc` cota de pia]`.

Aceast` grij` a evit`rii denatur`rii ilegale a concuren]ei se pune \n special \n cazul ajutoarelor de stat pentru restructura-re. Prin urmare, companiile trebuie s` fie extrem de atente la condi]iile pe care Comisia le poate impune, cum ar fi m`suri compensatorii, propor]ionale cu m`rimea [i importan]a firmei [i a pie]elor pe care activeaz`. Sau, explic` Mocanu, m`suri legate de vânzarea activelor companiei, reducerea capacit`]ii de produc]ie sau a prezen]ei \n pia]` [i diminuarea barierelor de intrare pe anumite pie]e.

Provoc`rile pe care ajutorul de restructurare le lanseaz` companiilor nu se opre[te, \ns`, aici. Acestea trebuie s` aib` o contribu]ie substan]ial`, din surse pe care s` le poat` dovedi, la suportarea costurilor restructur`rii. În cazul firmelor mari,

Ajutor de stat pentru restructurare Compania trebuie s` fi e in difi cultate: cre[terea pierderilor, sc`derea cifrei de afaceri, cre[terea inventarelor pe stocuri, supracapacitate, fl ux de capital \n declin, \ndatorare crescut`, sc`derea sau dispari]ia activului net, pierderea semnifi cativ` a capitalului social \n perioade de timp relativ scurte; Trebuie s` demonstreze c` nu se poate redresa prin surse proprii sau cu fonduri ob]inute de la ac]ionarii sì sau din surse atrase de pe pia]`; S` implementeze un plan de restructurare, aprobat de Comisia European`, cu o durat` cåt mai scurt`, care s` con-duc` la viabilizarea pe termen lung a companiei. Comisia va monitoriza, anual, |ndeplinirea obiectivelor stabilite; Ajutorul trebuie s` fi e limitat la minimul necesar [i s` res-pecte principiul “prima [i ultima dat`”, adic` \ntr-un interval de 10 ani s` nu se acorde mai mult de un ajutor de salvare [i/sau restructurare.

Ajutor de stat pentru salvare Ajutorul solicitat trebuie s` se materializeze \ntr-un sprijin cu lichidit`]i a companiei, sub forma unor garan]ii pentru credite sau credite, acordate \n condi]iile pie]ei; Orice credit [i orice garan]ie trebuie terminate \ntr-o peri-oad` de maximum [ase luni, dup` transferul primei tran[e c`tre companie; Ajutorul trebuie s` fi e justifi cat pe motive de difi cult`]i soci-ale majore [i s` nu aib` efecte negative asupra pie]ei comune; Notifi carea ajutorului trebuie transmis` Comisiei Europene \mpreun` cu angajamentul statului care acord` ajutorul, conform c`ruia, \n maximum 6 luni dup` autorizarea ajutorului pentru salvare, va fi prezentat Comisiei un plan de restruc-turare sau de lichidare, ori dovada c` garan]ia a \ncetat sau creditul acordat a fost rambursat; S` fi e limitat la suma necesar` men]inerii \n activitate a societ`]ii pe perioada pentru care a fost autorizat; S` respecte principiul “prima [i ultima dat`”.

CU P~L~RIA-N MÂN~Tot mai multe companii iau \n calcul posibilitatea de a cere sprijinul statului pentru a trece de criz`

ACORDAREA UNOR AJUTOARE DE STAT, |N CAZURI

JUSTIFICATE, POATE AVEA UNELE EFECTE POZITIVE,

DEOARECE AR AJUTA MEN}INEREA PE PIA}~

A UNOR COMPANII IMPORTANTE

42

ANALIZ~


SA

NJA

GJE

NE

RO

Pe de o parte, acordarea unor ajutoare de stat, \n cazuri justi-ficate, poate avea unele efecte pozitive, deoarece ar ajuta men]inerea pe pia]` a unor companii importante precum Oltchim, Au-tomobile Craiova sau Sidex. Dac` este acordat conform normelor UE, nu afecteaz` nici comer]ul intra-comunitar. Nu trebuie uitat faptul c` România nu are nici pe departe banii SUA pentru a acor-da multe ajutoare de stat. Pentru a ajuta totu[i companiile aflate \n dificultate, statul va trebui s` ob]in` un \mprumut de la Fondul Monetar Interna]ional, care este, \ns`, mai degrab` interesat s` acopere deficitul, decât s` acorde ajutoare de stat.

Pe de alt` parte, exist` riscul ca autorit`]ile s` acorde ajutor de stat unor companii care, chiar [i dac` nu ar fi fost criz`, nu ar fi avut resursele necesare pentru a supravie]ui, explic` Vasilache de la }uca Zbârcea & Asocia]ii. Ceea ce va avea efec-te negative asupra companiei atât pe termen scurt, cât [i pe termen lung. În opinia sa, m`surile de ajutor de stat ce vor fi acordate trebuie \ndreptate c`tre sus]inerea firmelor puternice, care sufer` un declin numai \n contextul crizei [i care vor dis-pune de resurse pentru a contribui la cre[terea economic` dup` dep`[irea acestui moment. “Cred c` ar trebui s` primeasc` ajutor de stat companiile care au efect de antrenare al econo-miei, cum sunt cele din industria auto sau construc]ii”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asocia]iei Oamenilor de Afaceri din România.

R`mâne de v`zut cum va privi Comisia European` solicit`rile de ajutor de stat pe care, inevitabil, le va primi din România \n perioada urm`toare. Prima pe list` este Oltchim, care pare decis s` \[i joace cartea pân` la cap`t. ê

aportul acestora trebuie s` fie de minimum jum`tate din cos-turile totale ale restructur`rii.

Aceast` regul` limiteaz` de la sine suma maxim` pe care companiile le-ar putea solicita statului. În general, nu exist` un plafon maxim al ajutorului de stat pentru salvare sau pentru restructurare, \ns` el trebuie limitat la minimul necesar. Com-paniile trebuie s` analizeze atent [i momentul \n care solicit` acest gen de ajutor, c`ci el se acord` doar o dat` la 10 ani.

EFECT DE BUMERANG

Consecin]a acestor m`suri este c` statul \ncepe s` joace, la nivel mondial, un rol din ce \n ce mai mare \n cadrul economiilor. Cauza? Lipsa de lichidit`]i din pia]`. Iar riscul aferent este cel al unui deficit bugetar crescut. SUA, de exemplu, [i-au propus un deficit de 12% din Produsul Intern Brut (PIB), cu un risc crescut de infla]ie.

Istoria pare c` se repet`. România a mai avut perioade \n care ajutorul de stat pe care \l acorda se ridica la 6% din PIB, cum a fost \n 2001, din cauza Sidex Gala]i. Procentul a sc`zut sim]itor \n anii urm`tori, pân` la 2% din PIB, comparativ cu o medie de 1% la nivelul Uniunii Europene. În acest moment, \ns`, nu mai exist` statistici oficiale la nivelul Uniunii referitor la acest procent.

“România are o economie complet dezarticulat`. Consecin]a este c` acum nu poate lua decât m`suri prociclice”, spune ana-listul financiar Ilie {erb`nescu. În opinia sa, \ntr-un moment \n care totul duce spre o recesiune economic`, România nu poate lua decât m`suri care duc la adâncirea acestei recesiuni. “Ajut`m recesiunea f`r` s` vrem”, spune {erb`nescu.

43


Hertz nu putea cere un client mai bun ca Richard M. Garber. Di-rectorul de dezvoltare din Cleveland \nchiriaz` ma[ini de la firm`, \n general de 20 pân` la 40 de ori pe an, când c`l`tore[te \n interes de serviciu pentru compania FLEXcon. Dar acum Garber are dubii privind loialitatea sa. |n ultimele luni, a predat ma[inile Hertz la aeroporturile din Boston [i Minneapolis, unde a descoperit c` nu era nici un angajat cu dispozitiv portabil de citire a cardurilor. |n Minneapolis, Gerber a fost nevoit s` \[i care bagajele pân` la bir-oul Hertz pentru a preda ma[ina; \n Boston a reu[it s` g`seasc`\ntr-un final un angajat care i-a explicat c` o parte dintre colegii sì au fost concedia]i. “Când te gr`be[ti s` prinzi un avion, fiecare minut conteaz`”, spune Gerber. “Cu cât sunt mai pu]in accesibili, cu atât sunt mai multe [anse s` \ncerc altceva”.

Pe m`sur` ce recesiunea se adânce[te, majoritatea companiilor se confrunt` cu aceea[i op]iune brutal` care a f`cut Hertz s` anun-]e, pe 16 ianuarie, concedierea a 4.000 de angaja]i. De[i mediul de afaceri este for]at s` reduc` cheltuielile, exagerarea acestui proces ar putea alunga clien]ii. Richard Broome, purt`tor de cuvânt la Hertz, a declarat c` firma a redus intervalul orar de predare rapid` a ma[inilor \n aeroporturile mici, dar se fac ajust`ri pentru dezvol-tarea serviciului \n loca]ii unde “se poate s` se fi mers prea departe”. “|ncerc`m s` cre`m echilibrul potrivit”, spune Broome.

|n toate companiile, managerii \ncearc` s` realizeze aceea[i ma-nevr` periculoas`. Exact când companiile se confrunt` cu sc`derea

De Jena McGregorIlustra]ie de Marcos Chin

Mul]umirea clien]ilor este mai vital ca niciodat`. Campionii serviciilor fac economii la orice, nu [i la grija fa] de consumatori

CÂND SERVICIILE |NSEAMN~ SUPRAVIE}UIRE

Inside

44

ANALIZ~

vânz`rilor [i a moralului angaja]ilor, clien]ii vor mai mult` aten-]ie, calitate sporit` [i un raport mai bun calitate-pre]. Aceia[i clien]isunt, de asemenea, con[tien]i c` importan]a lor a crescut pentru companii, pe m`sur` ce oamenii [i-au redus cheltuielile. Alan Har-ris, vicepre[edinte BMW, sus]ine c`, \n actualul context, consumato-rii se a[teapt` “ca to]i care au bani de cheltuit s` fie trata]i rege[te”.

ÎNT~RIREA LINIEI ÎNTÂI

Desigur, [i reversul medaliei este adesea adev`rat. De la retaileri ca Talbots, care [i-a \n`sprit regulile privind returnarea produselor, la operatorii aerieni care percep mai nou taxe pentru bagaje, compani-ile reduc bugetele \n modalit`]i care pun \n dificultate clien]ii.

Dar cei mai buni performeri iau, din contr`, m`suri pentru a pro-teja serviciile \n timpul acestei recesiuni. Bruce D. Temkin, analist principal pentru experien]a clien]ilor la Forrester Research, spune c` aproape jum`tate din 90 de companii mari incluse \ntr-un studiu recent \ncearc` s` evite reducerea bugetelor alocate serviciilor cu clien]ii. “Unii se \nc`p`]âneaz` chiar s` cheltuiasc` bani \n acest sens”, spune Temkin. Acest lucru este adev`rat mai ales pentru\nving`torii din cea de-a treia edi]ie a topului anual al Campionilor Serviciilor pentru Clien]i. Performerii din top \[i trateaz` cei mai buni clien]i mai bine ca niciodat`, chiar dac` \nseamn` s` fac` mai pu]in pentru atragerea de clien]i noi. |n timp ce reduc cheltuielile pentru opera]iunile interne, campionii \ncearc` s` p`streze locurile de munc` din care se interac]ioneaz` cu clien]ii [i investesc \n teh-nologii ieftine pentru \mbun`t`]irea serviciilor.

Economia dificil` a scos \n eviden]` [i mai mult diferen]a dintre companiile care pun clien]ii pe primul loc [i cele care sacrific` loiali-tatea pentru câ[tiguri pe termen scurt. |n topul din acest an, realizat pe baza informa]iilor furnizate de J.D. Power & Associates, peste jum`tate din cele 25 de branduri de top au demonstrat fa]` de anul

Vremurile sunt difi cile. Dar reducerea exagerat a costurilor poate \nrùt ]i situa]ia. Iat patru idei pentru men]inerea costurilor sc`zute [i a calit ]ii ridicate pentru serviciile destinate clien]ilor.PROTEJAREA SERVICIILOR

FLEXIBILITATEAFOR}EI DE MUNC~Reducerile de personal ar putea fi necesare, pe m`sur` ce \nceti-nesc vânz`rile. Dar, pentru men-]inerea calit`]ii serviciilor, scoate]icât mai mult de la angaja]ii actuali. Introduce]i angaja]ii \n programe de cross-training, astfel \ncât s` poat` contribui la mai multe sarcini [i evita]i astfel noile angaj`ri.

R~SF~}A}IPERSONALUL P~STRATReducerea personalului [i a bo-nusurilor pot avea impact direct asupra moralului. Dac` reducerile sunt necesare, p`stra]i angaja]iidin prima linie ferici]i, prin fl exi-bilitate [i alte benefi cii. American Express, de pild`, permite acum reprezentan]ilor din call-center s`-[i aleag` singuri tura sau s` fac` schimb cu colegii f`r` aprobarea superiorilor.

INVESTI}I|N TEHNOLOGIE SIMPL~Poate nu este cel mai potrivit moment pentru \mbun`t`]irea call-centerului cu software costisitor. Dar solu]iile simple, precum camerele web care conecteaz` clien]ii cu exper]iiIT pot fi solu]ia pentru a de-servi mai multe zone cu costuri minime.

R~SF~}A}ICLIEN}II CEI MAI BUNINu este o perioad` oportun` pentru tratament nediferen]iat. Convinge]i-i pe cei mai buni clien]i s` revin` prin servicii mai rapide, cre[terea gradului de aten]ie acordat` [i reguli fl exi-bile. Turismul de afaceri scade, a[a c` Marriott ofer` serviciile de elit` pentru clien]ii fi deli, chiar dac` ace[tia nu ar fi VIP-uri dup` regulile clasice.

RENUN}AREA LA DOAR PATRU PERSOANE DINTR-UN

CALL-CENTER CU 36 DE ANGAJA}I POATE CRE{TE

DE LA ZERO LA 80 NUM~RUL CLIEN}ILOR PU{I

S~ A{TEPTE LA TELEFON PATRU MINUTE

trecut o \mbun`t`]ire a serviciilor pentru clien]i. |n rândul ultimelor 25 de pozi]ii din cele peste 200 de branduri incluse \n studiu, acest indicator \n general a sc`zut. Juc`torii inteligen]i au \nv`]at din crizele precedente. Companiile obi[nuiau s` taie posturile din servicii la fel ca la celelalte departamente. Acum, managerii \ncep s` \n]eleag` perico-lul pe termen lung creat de astfel de ac]iuni, de la erodarea cotei de pia]`, la diminuarea

valorii brandului. Institutul Interna]ional pentru Managementul Clien]ilor, companie de consultan]` pentru call-centere, a prezentat o serie de studii care demonstrau c`, prin eliminarea a patru dintre cei 36 de angaja]i dintr-un call-center, num`rul clien]ilor pu[i s` a[tepte la telefon timp de patru minute cre[te de la zero la 80.

O strategie mai util` este ob]inerea unor rezultate mai bune de la angaja]ii disponibili. USAA, gigantul din servicii financiare [i asigur`ri care lucreaz` pentru familiile militarilor [i ocup` locul doi \n clasamentul nostru, a demarat \n 2007 programe de trai ning pentru cre[terea eficien]ei angaja]ilor din call-center. Circa 60% dintre angaja]ii care se ocupau de \ntreb`rile legate de investi]ii pot acum r`spunde [i la \ntreb`ri referitoare la asigur`ri. Programul de training nu doar c` a redus num`rul transferurilor apelurilor tele-fonice \ntre angaja]i, ceea ce duce la cre[terea cheltuielilor de \ntre]inere a unui call-center, ci a \mbun`t`]it [i productivitatea. Chiar [i uraganul Ike, coroborat cu criza de pe pia]a de capital, care au generat anul trecut un val uria[ de apeluri telefonice la USAA, nu a necesitat extinderea echipei din call-center. Reprezentan]ii existen]iau o mai mare libertate de mi[care, chiar dac` sunt nevoi]i s` lucre-ze mai mult. Clasat pe locul 25, JW Marriott a inclus \n programe de training asisten]ii administrativi, care s` \nve]e s` poat` \nlocui la nevoie chelnerii. |n noiembrie, firma de brokeraj Charles Schwab, ocupanta locului 21 \n top, a lansat la sediul central din San Francis-co “Flex Force”, o echip` de angaja]i ce include speciali[ti \n finan]e [i chiar directori de marketing, care s` r`spund` la apelurile telefo-nice \n zilele \n care, de pild`, pia]a \nregistreaz` fluctua]ii majore.

Pentru cei care au redus costurile, provocarea este s` nu simt` clien]ii acest lucru. Aducerea \ntr-un singur loc a angaja]ilor din call-centere, de exemplu, poate duce \n final la economii de 35%, spune Scott Casson, director al departamentului de servicii IT la Centrul de Performan]` a Opera]iunilor pentru Clien]i (COPC). Pe

46


Simon Mulcahy, \n prezent director la Londra \n cadrul Salesforce.com

ANALIZ~

Anul trecut, \n aprilie, lucram pentru Forumul Economic Mondial [i am vizitat o serie de companii IT din Austin (Texas). |n avion,\nso]itorul de zbor mi-a spus: “V` rog s` \nchide]i laptopul. Este a cincea oar` când v` spun”. Am \nchis laptopul [i l-am pus sub scaun. Schimbasem fusul orar [i eram foarte obosit.

Apoi \mi amintesc c` eram \n camer` [i despachetam. M-am \ntrebat unde este laptopul. M` afl am la Four Seasons [i am sunat la Steven Beasley, de la recep]ie, povestindu-i ce s-a\ntâmplat. Dou` secunde mai târziu m-a sunat [i m-a pus \n leg`tur` cu reprezentan]ii American Airlines. Am explicat problema [i mi-au spus c` nu apare nimic la ei pe calculator. Peste aproximativ cinci minute omul de la recep]ie m-a sunat, mi-a spus c` a dat un telefon la San Francisco [i le-a spus c` controleze avionul când aterizeaz` acolo.

|mi pierdusem orice speran]`, a[a c` am coborât pentru cin` s` beau ceva \nainte de mas`. Recep]ionerul a venit la mine: “Dl. Mulcahy? Am laptopul dumneavoastr`”, [i mi l-a predat. “Dori]i s` vi-l duc \n camer`?” Nu \mi venea s` cred. Ca s` fac` presiuni asu-pra celor de la American, a declarat c` laptopul \i apar]ine. Ace[tia au mai verifi cat o dat` [i laptopul r`m`sese de fapt \n Austin.

Recep]ionerul putea doar s` lase un mesaj. I-am fost extrem de recunosc`tor c` a depus asemenea eforturi.

POVESTEA UNUI C~L~TOR INVEDERAT:PATRU STELE PENTRU FOUR SEASONS

12 februarie, USAA a anun]at c` va combina cele [ase call-centere \n patru; alte companii precum ocupanta pozi]iei 11, KeyBank, [i Ace Hardware, de pe locul 10, [i-au consolidat de asemenea call-centerele pe parcursul anului trecut. Ace a f`cut economii de pe urma cre[terii num`rului de ore petrecute de angaja]i \n call-center dup` program [i \n weekend. “|n perioadele dificile, sunt multe alte presiuni cu care se confrunt` clien]ii”, spune John Venhuizen, vicepre[edinte la Ace. “Nu ne dorim ca o problem` cu serviciile pen-tru clien]i s`-i fac` pe ace[tia s` se enerveze”.

MUL}UMIREA CLIEN}ILOR FIDELI

{i hotelierii caut` modalit`]i prin care reducerile s` treac` neobser-vate de clien]i. |ncearc` s` ob]in` pre]uri mai bune pentru propriet`]icare apar]in aceluia[i lan], dar pot avea de]in`tori diferi]i. O serie de hoteluri din lan]ul Four Seasons, ocupantul locului 12, fac alian]e pentru a cump`ra bunuri [i servicii, precum cafea, contracte pentru parc`ri cu valet [i sp`l`torii pe timp de noapte, servicii pe care odat` fiecare hotel le contracta pe cont propriu. Hotelurile JW Marriott se grupeaz` pentru achizi]ia serviciilor de peisagistic`, care ar fi mai scumpe dac` ar fi achizi]ionate separat. Ritz Carlton, de]in`torul locului cinci, spal` lenjeria pe timpul nop]ii pentru c` electricitatea e mai ieftin` [i \nlocuie[te florile proaspete cu plante la ghiveci. Cum gradul de ocupare scade, Simon F. Cooper, pre[edintele departa-mentului opera]ional din cadrul consiliului de administra]ie sub-liniaz` c` “trebuie s` devii mai performant, pentru c` e[ti for]at”.

Pe m`sur` ce regulile jocului se schimb`, de la atragerea noilor clien]i, la p`strarea celor vechi, companiile transfer` mai multe

resurse c`tre clien]ii stabili. {i, dac` un oaspete care se cazeaz` pen-tru prima oar` ar putea s` nu observe lipsa florilor, clien]ii vechi vor b`ga de seam`. “Sunt lucrurile m`runte care adesea te plaseaz` \n centrul aten]iei clien]ilor loiali”, spune Jeanne Bliss, fost director la departamentul de servicii al Lands’ End, \n prezent consilier execu-tiv \n domeniul serviciilor pentru clien]i. A crescut, astfel, importan]a“separ`rii” – direc]ionarea clien]ilor fideli spre agen]i mai buni, zone mai atr`g`toare sau servicii mai rapide.

S` lu`m ca exemplu ocupanta pozi]iei a [aptea, Zappos.com, retailer online de \nc`l]`minte ai c`rui fani devota]i laud` gratu-itatea livr`rii comenzii. Retailerul oferea livr`ri rapide atât pentru clien]ii noi, cât [i pentru cei vechi. Dar, \ncepând cu 2009, Zap-pos nu va mai oferi aceste servicii clien]ilor noi. |n schimb, Tony Hsieh, CEO al companiei, va transforma acest serviciu \ntr-unul VIP, pentru cei mai loiali cump`r`tori Zappos. Lansat \n decem-brie, site-ul, care acum poate fi accesat doar de clien]ii loiali pe baz` de invita]ie, promite livrare rapid` [i pl`nuie[te s` ofere acces la produsele noi mai repede decât pe pagina web principal`. (Clien]iicu vechime care \nc` nu au primit invita]ie pentru serviciile VIP vor mai beneficia momentan de livrarea rapid`). “Ne-am decis s` investim mai mult \n clien]ii vechi”, spune Hsieh. “Transfer`m o parte din costuri, care altfel ar fi ajuns la noii clien]i”.

De asemenea, unele companii devin mai dure cu furnizorii care deservesc cei mai frecven]i consumatori. Ocupanta pozi]iei 24, L.L. Bean, a renun]at \n iulie 2008 la serviciile Bank of America prin care oferea carduri de cump`r`turi. Compania sus]ine c` banca nu respecta standardele sale de calitate. Sesiz`rile privind a[tept`rile JU

DE

ED

GIN

TO

N/R

ED

UX

47


Tara Hunt poveste[te cum [eful Zappos a ajutat-o cu o livrare UPS

ajutat BMW la reducerea lunar` a costurilor cu 10-15%.Când companiile lanseaz` modalit`]i ieftine [i simple pentru

reducerea cheltuielilor, coroborate cu \mbun`t`]irea experien]ei clien]ilor, au cele mai mari [anse s` prospere, atât \n vremurile di-ficile, cât [i \n cele favorabile. “Am o zical`: «Repar` clientul, \nainte s` \i repari ma[ina»”, spune Harris. “Dac` te concentrezi \ntâi pe remedierea problemei clientului, restul este u[or”. –Cu contribu]ia: Aili McConnon (New York) [i David Kiley (Detroit)

\ndelungate [i transferurile telefonice foarte numeroase de la un reprezentant al b`ncii la altul erau “nenum`rate”, spune Terry Sut-ton, vicepre[edinte al departamentului de servicii cu clien]ii al L.L. Bean. (Bank of America precizeaz` c` nu face comentarii cu privire la anumite rela]ii, dar este “concentrat` pe furnizarea produselor competitive [i pe prestarea excelent` a serviciilor”). L.L. Bean a tre-cut la Barclays, ceea ce a \nsemnat schimbarea cardurilor de c`tre clien]i. Riscul ca o parte dintre ei s` nu accepte acest lucru era destul de ridicat. “Dintr-un punct de vedere, era un teren minat”, spune Sutton. Dar a sim]it c` mutarea merita o \ncercare, mai ales c` Bar-clays a acceptat implicarea L.L. Bean \n formularea r`spunsurilor standard pentru call-center [i a deschis un call-center chiar \n Maine, statul de origine al retailerului. Peste 60% dintre posesorii de carduri deja au f`cut schimbarea.

O serie de companii experimenteaz` tehnologii mai ieftine, cum ar fi furnizarea r`spunsurilor clien]ilor prin intermediul Twitter, dup` ce \n prealabil ace[tia [i-au expus nemul]umirile pentru ochii \ntregii lumi. Alte facilit`]i tehnologice \mbun`t`]ite pentru clien]i pot oferi o nea[teptat` reducere a cheltuielilor. Când ocupanta locului 22, BMW, a lansat anul trecut servicii Wi-Fi \n toate reprezentan]e-le dealerilor, ac]iunea a avut ca scop furnizarea unei modalit`]i ief-tine prin care clien]ii puteau petrece timpul pân` când ma[inile acestora erau preg`tite. Costurile erau insignifiante, pentru c` dea-lerii aveau oricum conexiuni broadband. Dar acum consumatorii pot folosi productiv timpul de a[teptare [i tot mai pu]ini opteaz` pentru \nchirierea de ma[ini, a c`ror \ntre]inere cost` mai mult dealerii. Alan Harris, de la BMW, spune c` tehnologia Wi-Fi [i pro-gramele care ajut` dealerii s` estimeze mai bine nevoile clien]ilor au

De regul , livr`rile \mi vin la birou, dar \n decembrie am comandat pe adresa de acas un [ifonier de aproape 50 kg de la Target. Am con-tactat UPS pentru verifi care [i reprezentantul fi rmei de curierat a spus c \n perioada Cr`ciunului coletul va fi distribuit \n jurul orei nou seara.

M-am enervat [i am postat pe Twitter un comentariu despre cum nu pot s`-mi scot câinele la plimbare pentru c` trebuie s` a[tept livra rea UPS. Dup` ora nou , am primit un mesaj de la Tony Hsieh, CEO la Zappos, care a \nceput s` \mi urm`reasc` posturile pe Twitter dup` ce ne \ntâlnisem cu un an \n urm . Acesta lua cina cu pre[edintele UPS pentru regiunea de vest [i mi-a trimis un mesaj \n care spunea c` voi fi contactat . |n urm`toarele cinci minute am primit un telefon. Directorul UPS m-a pus \n leg`tur` cu un manager opera]ional cu care s` aranjez livrarea a doua zi diminea] , ca s` pot ajunge la timp la o \ntâlnire cu un client.

A doua zi, la ora 9 fi x, s-a auzit soneria de la u[`. Nu doar c` au adus pachetul, dar un reprezentant UPS avea fl ori [i ciocolat` [i altul juc`rii [i gust`ri pentru câinele meu. S-au oferit chiar s`-mi monteze [ifonierul [i mi-au ascultat sugestiile pentru \mbun`t`]irea serviciilor. Acum folosesc cu prec`dere serviciile UPS [i a doua zi chiar am cump`rat pantofi de la Zappos.

POVESTEA UNEI UTILIZATOAREDE RE}EA SOCIAL~: {EFUL ZAPPOS{I UPS AU INTERVENIT

Citi]i, salva]i, [i adùga]i con]inut\n noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

ExchangeBusiness

Tehnologie ieftin` pentru site-uri atractive |n cartea “Nevoia economic` a serviciilor pentru clien]i: cinci strategii revolu]ionare de recesiune, pentru reducerea cheltuielilor alocate serviciilor [i cre[terea vânz`rilor”, Natalie Petouhoff, analist la Forrester Research, sugereaz` folosirea unui software de “chat proactiv”, care s` scad` rata de renun]are la un site a cump`r`torilor online. De asemenea, ea recomand` comunit`]ile web unde clien]ii se pot ajuta \ntre ei pentru rezolvarea problemelor [i uneltele de “co-navigare”, care permit agen]ilor din call-center s` navigheze pe site al turi de client.

Pentru raportul lui Petouhoff, accesa]i http://bx.businessweek.com/customer-service/reference/ Desc`rcarea este gratuit`, dar necesit` \nregistrarea pe site.


048

Grija operatorului aerian pentru pasagerii zborului 1549 ar putea deveni un model pentru managementul crizei

US AIRWAYS: DUP~“MIRACOLULDE PE HUDSON”’De Dean Foust

Ca [i ceilal]i 149 de pasageri ai cursei US Airways 1549 care au supravie]uit unei ateriz`ri for]ate pe fluviul Hudson, \n New York, James J. Hanks Jr., avocat din Baltimore, a fost uluit de reac]ia pilotului dup` defec-tarea ambelor motoare. Dar Hanks, partener la firma de avocatur` Venable LLP, a mai fost impresionat [i de ajutorul prompt oferit de angaja]ii US Airways imediat dup` aterizarea for]at` - haine uscate, alimente calde [i camer` gratuit` de hotel care \l a[teptau la mal - \n paralel cu eforturile acestora de \nlocuire a bagajelor pierdute, in-clusiv terminalul sù BlackBerry. “M-am sim]it pe deplin \n sigu-ran]` când m-am l`sat pe mâinile lor”, spune Hanks.

Pentru o companie care nu este cunoscut` prin prisma serviciilor pentru clien]i - operatorul aerian din Tempe (Arizona) s-a clasat \ntotdeauna pe ultimele locuri \n topurile care reflect` calitatea serviciilor – gestionarea unei situa]ii aproape dezastruoase pentru US Airways a adus o aur` pozitiv` \n jurul brandului. Compania a oferit de toate, de la bilete gratuite pentru rudele pasagerilor, la apeluri telefonice zilnice. Exper]ii \n managementul crizelor spun c` urm`rile “Miracolului de pe Hudson” vor fi introduse \n studii de caz referitoare la modalit`]ile de tratare a clien]ilor dup` o criz`. “Abilit`]ile de navigare ale pilotului au fost spectaculoase, dar US Airways a f`cut o treab` remarcabil` pentru ajutorarea fizic` a pasagerilor, dar [i pentru recuperarea emo]ional`”, spune Robert W. Mann Jr., consultant \n domeniul transporturilor aeriene.

Ca to]i operatorii, US Airways are un manual destinat acestui tip de incidente. Simuleaz` exerci]ii de siguran]` cel pu]in de trei ori pe an \n fiecare aeroport unde opereaz` [i are o re]ea adi]ional` de agen]i pentru \mbarcare, rezerv`ri [i alte activit`]i care se comport` ca o echip` de interven]ie \n caz de urgen]`. Când au fost difuzate [tirile referitoare la aterizarea for]at`, US Airways a activat o linie telefonic` gratuit` pentru familii [i a \mbarcat 100 de angaja]i de la sediul central \ntr-o aeronav` Boeing 757. Scott Stewart, Mana-ging Director al departamentului financiar din companie, a luat bani lichizi pentru pasageri [i c`r]i de credit pentru angaja]i, cu care s` achizi]ioneze medicamente sau produse de igien` personal`.

Al]i angaja]i [i-au f`cut apari]ia cu gen]i pline cu telefoane mobile [i haine de schimb pentru cei care se udaser . Au escortat fiecare

pasager \n parte c`tre un alt zbor sau la un hotel din New York, unde a fost deschis non-stop un bufet suedez. De asemenea, au asi gurat bilete de tren [i ma[ini \nchiriate pentru cei care nu au mai dorit s` zboare. “Unii pasageri [i-au pierdut actele de identitate, a[adar am apelat la conducerea Hertz [i Amtrak, s` ne asigur`m c` nu vor\ntâmpina probleme la \nchirierea unei ma[ini sau la achizi]ionarea unui bilet de tren”, spune Kerry Hester, vicepre[edinte pentru plani-ficare \n cadrul departamentului de servicii cu clien]ii. De asemenea, compania a contractat o serie de l`c`tu[i pentru a ajuta pasagerii care \[i pierduser` cheile s` intre \n ma[ini sau \n locuin]e.

De atunci, US Airways a trimis trei scrisori \n care informa pasagerii cu privire la ultimele nout`]i, le-a returnat banii pe bilete [i l-ea oferit un cec de 5.000 de dolari prin care s` acopere chel-tuielile pentru \nlocuirea bunurilor pierdute. |n timp ce Alian]a Na-]ional` \mpotriva Dezastrelor Aeriene, funda]ie care promoveaz` siguran]a, a catalogat gestul financiar ca fiind inadecvat, compania spune c` are deja exper]i care discut` cu persoanele care au suferit pierderi mai mari. Mai important este c` nu au a[teptat ca pasagerii s`-[i cear` drepturile, caracteristic` pe care consultantul Maan o nume[te “o excep]ie f`r` precedent la normele din industrie”.

Testul adev`rat, desigur, este câ]i clien]i se vor re\ntoarce. US Air-ways sus]ine c o treime din cei 150 de pasageri ai zborului 1549 au mai zburat cu operatorul aerian de la incident. Hanks, ultimul pasager evacuat din avion, a mai zburat cu US Airways de [ase ori.

OPERATORUL AERIAN A TRIMIS ANGAJA}I CU BANI, HAINE

{I TELEFOANE MOBILE PENTRU PASAGERI {I A FURNIZAT

PASAGERILOR CAMERE LA HOTEL {I MÂNCARE

ST

EP

HE

N V

OS

S

ANALIZ~


Hanks, pasager: “M-am sim]it\n deplin` siguran]` \n mâinile lor”

49

Pentru cel de-al treilea top al Campionilor de Servicii pentru Cli-en]i, am \nceput cu datele adunate de J.D. Power & Associates, care, ca [i BusinessWeek, este de]inut` de The McGraw-Hill Companies. J.D. Power face anual sondaje \n rândul consuma-torilor despre gradul de satisfac]ie al clien]ilor. Am analizat doi dintre indicatorii folosi]i: percep]ia asupra calit`]ii angaja]ilor unei companii [i ce cred consumatorii despre proceduri cum ar fi returnarea unor produse sau efectuarea de rezerv`ri.

Am calculat scorul ob]inut de fi ecare brand \n cadrul dome-niului sù de activitate. Pentru c` unele companii activeaz` \n mai multe domenii, am inclus un brand doar \n sectorul \n care a avut cel mai mare punctaj. Rezultatele pot diferi de cele ale clasamentului J.D. Power de satisfac]ie a clien]ilor, care mai ia \n considerare calitatea, prezentarea [i pre]urile.

Ca [i \n anii preceden]i, am efectuat un sondaj \n rândul celor 5.000 de persoane din cadrul Consiliului Consultativ Business-

Week, un grup select de cititori c`rora le cerem feedback pe di-verse teme. Le-am cerut s` nominalizeze trei companii pe care le consider` cele mai bune [i trei pe care le consider` cele mai slabe \n domeniul serviciilor. Peste 1.000 de cititori au r`spuns. J.D. Power a luat aceste date [i a efectuat un sondaj la nivel na-]ional. Astfel, am putut extinde clasamentul dincolo de baza J.D. Power, care, de exemplu, include un num`r redus de retaileri.

Apoi, J.D. Power a realizat un clasament al tuturor brandurilor, folosind cifrele din baza sa de date [i sondajele efectuate. Pen-tru a compensa diferen]ele dintre sectoare (achizi]ia unui Lexus, de exemplu, nu se compar` cu cea a unui telefon mobil), am oferit puncte \n plus pentru companiile campioane \n domeniul lor de activitate [i le-am penalizat pe cele clasate sub locul trei. De asemenea, am oferit 25 de puncte bonus brandurilor care au avut cele mai bune rezultate \n sondajul \n rândul cititorilor.

Un caz special a fost Starbucks, care a primit multe voturi de la cititori. |ntrucât nici unul dintre concuren]inu a avut rezultate bune \n sondaj [i nici nu ap`rea \n baza J.D. Power, am decis s` nu includem brandul \n top. Prin urmare, Starbucks prime[te doar o men]iune de onoare. Pentru descrierea pe larg a metodologiei, accesa]iwww.businessweek.com/go/09/method. –Jena McGregor

|N SPATELE TOPULUIAm analizat baza de date a J.D. Power [i le-am cerut cititorilor s` se implice. Peste 1.000 au r`spuns la apel

CAMPIONII SERVICIILOR PENTRU LOC BRAND/DOMENIU

CALITATEA ANGAJA-}ILOR

EFICIEN}A SERVICIILOR

PUNCTAJ TOTAL

001 AMAZON.COMComer] Online A+ A 1035,12

002 USAAAsigur`ri A+ A+ 1029,36

003 JAGUARAuto A+ A+ 1022,34

004 LEXUSAuto A+ A+ 992,09

005 THE RITZ-CARLTONHoteluri A A 976,78

006 PUBLIX SUPER MARKETS Supermarketuri A- A 969,75

007 ZAPPOS.COM Comer] Online A+ A 969,65

008 HEWLETT-PACKARDElectronice A A- 959,17

009 T. ROWE PRICEBrokeraj A B 946,92

010 ACE HARDWAREBricolaj/Electronice A- A- 940,11

011 KEYBANKServicii bancare A- B+ 934,86

012 FOUR SEASONS HOTELS & RESORTSHoteluri

A A 919,18

013 NORDSTROMRetail B- B 917,23

014 CADILLACAuto A+ A+ 915,73

015 AMICAAsigur`ri A A 912,06

016 ENTERPRISE RENT-A-CAR|nchirieri auto B B 906,75

017 AMERICAN EXPRESSC`r]i de credit B B+ 905,76

018 TRADER JOE’SSupermarketuri A- B+ 904,31

019 JETBLUE AIRWAYSCompanie aerian` B B 897,24

020 APPLEElectronice B- A 886,11

021 CHARLES SCHWAB Brokeraj A B 882,73

022 BMWAuto A+ A+ 879,88

023 TRUE VALUEBricolaj/Electronice B+ B+ 875,67

024 L.L. BEAN Comer] Online B A 865,88

025 JW MARRIOTTHoteluri A A 864,98

MA

RC

OS

CH

IN

p


50

51

ANALIZ~


CLIEN}IIDEI DE LA CEI MAI BUNI

Circa 30% din vânz`ri vine de la comercian]i externi care \[i vând bunurile pe Amazon. Pentru a spori calitatea, directorul executiv Jeff Bezos a lansat servicii noi, cum ar fi onorarea comenzilor direct de c`tre Amazon. Clien]ii au o varietate mai mare de produse, ceea ce \i face s` revin`: vânz`rile au crescut cu 18% \n trimestrul patru.

Compania de servicii fi nanciare pentru familiile militarilor a avut de rezolvat 150.000 de cazuri \n 2008, dublu fa]` de medie, pentru evenimente cum ar fi distrugerile provocate de uraganul Ike. Dar USAA [i-a p`strat 96% dintre clien]i. |n 2008, [i-a extins serviciile pentru grupuri de militari care nu erau incluse \n poli]ele sale, sporindu-[i cota de pia]`.

|n 2008, Jaguar se confrunta cu o pia]` foarte difi cil` pentru ma[inile de lux [i cu [ocul schimb`rii proprietarului, Ford vânzând marca c`tre indienii de la Tata. Dar echipele de servicii ale Jaguar au fost desemnate recent pe primul loc \n clasamentul Asocia]iei Americane a Dealerilor Auto.

Toyota face reduceri din cauza sc`derii vânz`rilor. Dar divizia Lexus cheltuie[te mai mult. Ofer` bani (pân` la 50.000 de dolari pe an) dealerilor care au cele mai bune idei de noi servicii. Colaborarea cu alte companii, ca Apple, i-a f`cut pe unii dealeri s` deschid` birouri de asisten]` pentru dispozitive high-tech.

Directorul opera]ional Simon F. Cooper reduce costurile prin \nchiderea unor restaurante la prânz [i sp`larea rufelor noaptea, când electricitatea e mai ieftin`. Pentru a atrage organizarea de evenimente, Ritz doneaz` 10% din veniturile astfel ob]inute unor organiza]ii caritabile.

Pentru a fi sigur c` \ntotdeauna clien]ii vor g`si ce-[i doresc, lan]ul de magazine din Florida a introdus un sistem special pentru produsele proaspete. Astfel, scanere speciale alerteaz` compania când unele stocuri au sc`zut, lansându-se automat comenzi noi.

F`r` monitorizarea duratei apelurilor [i f`r` texte gata scrise, reprezentan]ii din call-center au atât de mult` libertate, \ncât este crucial s` fi e integra]i \n cultura companiei. Directorul executiv Tony Hsieh ofer` noilor agen]i de call-center 2.000 de dolari pentru a p`r`si compania dup` trainingul ini]ial, dac` ace[tia nu adopt` cultura Zappos.

|n 2008, Hewlett-Packard a deschis opt noi centre pentru clien]i \n toat` lumea, dintre care dou` \n SUA. Produc`torul de computere [i imprimante a oferit tuturor agen-]ilor sì experimenta]i acces la Instant Care, programul companiei care permite controlul de la distan]` al computerului unui client.

|n timp ce criza zguduia pie]ele fi nanciare \n toamn`, clien]ii au luat cu asalt liniile telefonice, site-ul [i centrele T. Rowe Price, sporind cu 10-20% activitatea de servicii pentru clien]i. Compania a apelat la 300 de angaja]i care au lucrat \n cariera lor [i \n call-center pentru a face fa]` valului de apeluri.

Anul trecut, Ace Hardware a lansat o nou tehnologie care analizeaz tendin]ele pentru a-i informa pe directorii de magazine ce moment al zilei este cel mai pu]in aglomerat, pentru a efectua sarcini precum cur ]irea toaletelor sau reumplerea rafturilor. Prin consolidarea call-centerelor, compania de bricolaj a economisit sufi cien]i bani pentru a extinde programul acestora.

Consumatorilor le plac serviciile b`ncii din Cleveland, dar aceasta face mai mult [i pentru micile companii. |n ultimul an, banca a lansat instrumente online pentru ca antreprenorii s`-[i poat` gestiona pe internet conturile \n acela[i fel ca marile companii.

Cum [i clien]ii de lux fac economii, lan]ul de hoteluri \ncearc` s` reduc` costurile f`r` a diminua serviciile. Four Seasons, care \n ultimul an nu a angajat [i nu a dat pe nimeni afar`, externalizeaz` sp`latul rufelor \n anumite hoteluri [i unii manageri cumuleaz` mai multe func]ii, pentru a reduce cheltuielile.

Celebra politic` de returnare a Nordstrom permite clien]ilor s` dea \napoi orice produs \n orice magazin. O tehnologie introdus` \n acest an va permite magazinelor s` livreze marfa returnat` direct celor care fac comenzi online, \n loc s` o trimit` mai \ntâi la un depozit central.

|n ciuda crizei de la General Motors, Cadillac nu a renun]at la asigurarea unui automobil de schimb cånd ma[ina este \n service. Cum [i proprietarii de ma[ini mai scumpe le p`streaz` mai mult, Cadillac le cere dealerilor s` fac` uz de bazele de date pentru a vinde mai multe servicii de asisten]` tehnic`.

Compania de asigur`ri este solid` fi nanciar, investind \n tehnologie pentru a gr`bi rezolvarea cererilor [i \n publicitate pentru a atrage clien]i de la rivalii \n difi cultate. Dar directorul executiv Bob DiMuccio spune c` diferen]a este f`cut` de investi]iile de decenii \n formarea oamenilor, rata de plecare din companie fi ind sub 7%.

La Enterprise, salariile managerilor [i promov`rile sunt legate de performan]a serviciilor fi ec`rei unit`]i. Gigantul \nchirierilor de ma[ini a \nceput acum patru luni s` foloseasc` "spioni" care vin neanun]a]i la cabinele Enterprise din aeroporturi pentru a vedea cum reac]ioneaz` angaja]ii.

Gigantul c`r]ilor de credit a fost afectat de faptul c` reducea liniile de credit pentru anumite tipuri de cump`r`turi, practic` ce a fost oprit`. American Express a restruc-turat programul agen]ilor din call-center. Ace[tia primesc acum bonusuri legate de gradul de satisfac]ie al clien]ilor.

Trader Joe's se pricepe la efi cien]`: circa 99% din angaja]i lucreaz` \n magazine [i nici m`car directorul executiv Dan Bane nu are secretar`. A[a au putut fi evitate concedie-rile \n cei peste 40 de ani de activitate. Compania le-a cerut clien]ilor s` vin` cu saco[e de acas` pentru a promova reciclarea [i a reduce costurile.

Stigmatizat \n urm` cu doar câ]iva ani pentru c` abandona pasagerii cu orele pe pistele aeroporturilor, JetBlue a creat prima "Lege a drepturilor clien]ilor" din industrie, care include compensa]ii pentru pasagerii afecta]i de probleme provocate de compania aerian`. A introdus gratuit e-mail [i mesagerie instant pe unele rute.

Apple a vândut peste 13 milioane de iPhone-uri \n 2008, urcând direct pe locul doi \n segmentul smartphone. Dar cre[terea rapid` nu a sc`zut nivelul serviciilor. Anul trecut, compania a avut [i cea mai mare urcare \n Indicele Satisfac]iei Clien]ilor Americani, realizat de Universitatea Michigan.

O nou` linie direct` permite clien]ilor s` sune un reprezentant Schwab pentru a rezolva o problem` f`r` s` mai navigheze printr-un complicat meniu automatizat. Redu-cerea num`rului de etape necesare pentru deschiderea unui cont nou a ajutat la scurtarea apelurilor, astfel c` angaja]ii pot r`spunde mai repede altor clien]i.

Vânz`rile ma[inilor de lux au sc`zut cu 20% \n 2008 \n SUA, dar BMW a câ[tigat cot` de pia]`. Pân` acum, BMW lega bonusurile dealerilor de atingerea unui anumit nivel de satisfac]ie a clientului. Dar, pentru c` plângerile erau rare, BMW r`spl`te[te acum modul \n care sunt rezolvate acestea.

Cum clien]ii fac doar renov`ri minore \n criz`, directorul executiv Lyle Heidemann spune c` magazinele mici rezist` bine. Compania testeaz` un nou program de feedback din partea clien]ilor, bazat pe instrumente online.

Cum vânz`rile au sc`zut de s`rb`tori, L.L. Bean nu a mai f`cut angaj`ri temporare. A redus \n sistem voluntar orele de munc` \n call-centere, angaja]ii renun]ând la ture \n care volumul de apeluri e sc`zut. Un software mai simplu de introducere a comenzilor a redus timpul de training pentru noii angaja]i.

Turismul e \n recesiune, a[a c` JW Marriott a redus unele gratuit`]i. Dar a \ncercat s` \mbun`t`]easc` serviciile prin specializarea angaja]ilor \n mai multe direc]ii - de exemplu asisten]ii administrativi au fost \nv`]a]i s` serveasc` mâncare la cinele festive. Astfel, calitatea serviciilor se men]ine f`r` a angaja mai mul]i oameni.

|nving`torii celui de-al treilea top anual caut` modalit`]i de a reduce costurile f`r` a afecta serviciile. Scorul total are la baz` rezultatele din primele dou` coloane, cu bonusuri pentru liderii industriilor sau brandurile populare din sondajul efectuat \n rândul cititorilor.


Jon Chiglo sub podul St. Anthony Falls, a c`rui construc]iea coordonat-o

Noul pod nu este prea ar`tos. Structura cu o lungime de 365 de metri are un aspect mai degrab` utilitar. Dar acest pod nu va ceda, ca predecesorul sù. Este plin de sen-zori [i echipamente electronice care mon-itorizeaz` permanent betonul, pentru a detecta orice problem`. Podul St. AnthonyFalls este unul dintre cele mai “inteli-gente” poduri din SUA.

Tehnologia folosit` \n proiectarea [i construc]ia sa a f`cut posibil` finalizarea

lucr`rilor \n doar un an. Podul a fost in-augurat \n septembrie 2008, cu trei luni \nainte de termen, aducând constructo-rilor un bonus de 25 de milioane de dolari. Senzorii nu doar avertizeaz` ce lucr`ri de \ntre]inere sunt necesare. |n iernile reci din Minnesota, ei monitorizeaz` condi-]iile meteo [i pun automat \n func]iune un sistem care previne \nghe]area carosabilu-lui. “Tehnologia \nseamn` vitez`, calitate [i eficien]`”, spune Jon Chiglo, inginerul

TEHNOLOGIE|NCASTRAT~ |NBETON {I O}ELDe Steve HammFotografi e de Jonathan Chapman

Tehnologii inteligente care fac infrastructura mai sigur` [i mai efi cient` sunt disponibile chiar când guvernul SUA aloc` bani \n aceast` direc]ie

Dac` sta]i sub podul St. Anthony Falls din Minneapolis v` pute]i imagina haosul de pe 1 august 2007. Sute de oameni erau \n trafic la o or` de vârf \n acea zi fierbinte de var`, când, la ora 18.00, vechiul pod s-a pr`bu[it \n fluviul Mississippi \n câteva secunde. Zeci de ma[ini au c`zut \n ap`. Au murit 13 oameni [i al]i 145 au fost r`ni]i

52

ANALIZ~

53

Pr`bu[irea podului din Minneapolis, pe 1 august 2007, s-a soldat cu13 mor]i

vite. “Problema cu folosirea tehnologiei este c` ar presupune mai pu]ini muncitori. Nu ajut` \n combaterea [omajului”, arat` primarul New Yorkului, Michael Bloomberg.

Scepticii vor s` evite dezastrele din trecut. Câteva proiecte bazate puternic pe tehnologie, cum ar fi sistemul E-ZPass de colectare automat` a taxei de autostrad` \n New Jersey, a avut nenum`rate \ntârzieri [i dep`[iri de costuri. Sistemul, \n valoare de 500 de milioane de dolari, a fost lansat cu o\ntârziere de doi ani [i a implicat pentru autorit`]ile locale costuri de 100 de milioane de dolari, \n loc s` se amortizeze prin cre[terea ratei de colectare [i reducerea costurilor cu for]a de munc`, a[a cum se anticipase.

Guvernul federal nu a ales o tab`r`. Pachetul de stimulare a economiei spune doar c` banii trebuie investi]i \n proiecte “gata de demarare”. Statele americane vor decide fiecare cum s` cheltuiasc` banii.

Chiglo, \n vârst` de 36 de ani, nu este interesat de nici una din taberele implicate \n dezbatere. N`scut \n Minnesota, a crescut privindu-l pe tat`l sù cum ridic` baraje [i realizeaz` proiecte de evitare a eroziunii solului pe terenurile agricole. Stând \n biroul sù mic din sediul Departamentului Trans-porturilor al statului Minnesota, Chiglo explic` faptul c` exist` modalit`]i de a \ncorpora tehnologia \n proiecte mari de construc]ii f`r` a sacrifica viteza de execu]ie sau a spori bugetul, atâta vreme cât situa]ia este corect gestionat`. Cos-tul senzorilor de pe podul construit de el reprezint` mai pu-

care a gestionat proiectul de 234 de milioane de dolari pentru Departamentul Transporturilor din Minnesota.

Podul lui Chiglo ne ofer` o idee despre viitor. |n urm`torii cinci ani, SUA vor cheltui peste 500 de miliarde de dolari \n infrastructur`, mai mult decât suma cheltuit` pentru con-struc]ia sistemului na]ional de autostr`zi. Banii vor veni din pachetul de stimulare a economiei al pre[edintelui Barack Obama [i dintr-un alt plan pe care Congresul urmeaz` s`-l aprobe \n septembrie. Avalan[a de lichidit`]i vine chiar \n momentul \n care a[a-numitele tehnologii inteligente fac posibil` construc]ia mai rapid` [i operarea mai eficient` a [oselelor, podurilor, sistemelor de transport public, [colilor, spitalelor [i re]elelor electrice.

Exist`, \ns`, disensiuni legate de gradul de adoptare al acestor tehnologii. Pe de o parte, liderii din domeniul tehnologiei vorbesc despre o oportunitate f`r` precedent pentru ca SUA s` prind` din urm` ]`ri din Asia [i Orientul Mijlociu, care au cheltuit miliarde de dolari pentru ora[e ale viitorului [i alte proiecte de acest gen \n ultimii ani. “In-frastructura mai inteligent` este de departe cea mai bun` solu]ie pentru a crea acele locuri de munc` noi, competitive, care s` stimuleze cre[terea economic`”, spunea \n ianuarie directorul executiv al IBM, Samuel J. Palmisano, dup` o\ntâlnire cu Obama.

SCEPTICII TEHNOLOGIEI

Desigur, IBM [i alte companii au mult de câ[tigat de pe urma investi]iilor \n infrastructura inteligent`. Dintre gigan]ii IT, Cisco Systems, Accenture [i Hewlett-Packard au anun]at ini-]iative pentru a profita de pe urma acestei oportunit`]i. Marile companii de construc]ii Bechtel [i Fluor \[i dezvolt` exper-tiza \n domeniul tehnologiei pentru a ob]ine un avantaj com-petitiv, acela[i lucru \ntâmplându-se [i cu produc`torii de echipamente ca General Electric [i Siemens. IDC estimea z` c` vânz`rile de IT pentru proiecte de infrastructur` ar putea dep`[i 122 de miliarde de dolari \n 2012.

De cealalt` parte a baricadei se afl` grupurile tradi]ionale de construc]ii [i mul]i politicieni. Ace[tia spun c` accentul ar trebui s` cad` pe crearea rapid` a unui num`r cât mai mare de locuri de munc`, a[a c` proiectele clasice par mai potri-


Cum poate tehnologia reduce emisiileRaportul “Smart 2020”, realizat de The Climate Group, afi rm` c` transformarea modului \n care oamenii [i companiile folosesc tehnologia ar putea reduce emisiile nocive cu 15% pe an.

Pentru a citi raportul, accesa]i http://bx.businessweek.com/smart-infrastructure/reference/

Pentru a vedea un clip privind construc]ia poduluimen]ionat \n articol, accesa]i http://businessweek.com/go/09/bridge

Citi]i, salva]i, [i adùga]i con]inut\n noua re]ea Web 2.0 BusinessWeek Exchange

ExchangeBusinessP

ET

ER

MA

TT

HE

WS

/PO

LA

RIS

54

Wyoming cuprinde \n general lucr`ri de rutin`, cum ar fi asfaltarea autostr`zilor. Unii exper]i sunt de p`rere c` nein-cluderea tehnologiei ar putea \nsemna irosirea unei opor-tunit`]i. “Sunt lucruri relativ ieftine. Iar dac` salvezi vie]i [i evi]i pagube materiale, ob]ii beneficii importante la investi-]ia f`cut`”, spune C. Michael Walton, profesor de construc-]ii la Universitatea Texas, din Austin.

Tehnologii de genul celor folosite la podul St. Anthony Falls sunt relativ u[or de justificat. Re]elele de senzori au fost folosite de ani de zile la baraje [i cl`diri, iar pre]ul lor a sc`zut pân` la punctul \n care folosirea lor este justifi-cat` chiar numai din punct de vedere al siguran]ei oferite. Sistemul anti-\nghe] reprezint` o cheltuial` \n plus, dar economise[te bani, pentru c` nu mai trebuie s` se \mpr`[tie nisip [i sare iarna pe pod. Departamentul american al Trans-porturilor estimeaz` c` astfel de sisteme pot reduce chel-tuielile pentru \ntre]inere pe timp de iarn` cu 10-50%.

Sistemele de monitorizare a traficului, care includ camere video, senzori [i transmisii web, aduc profituri clare, mai ales \n zonele metropolitane aglomerate. Cercet`tori de la Universitatea Interna]ional` Florida au estimat c` o chel-tuial` anual` de 9,9 milioane de dolari pentru un astfel de sistem \n districtul Broward a adus beneficii de 142 de mi-lioane de dolari prin reducerea timpului petrecut \n trafic, a consumului de combustibil, a emisiilor [i a num`rului de accidente u[oare.

]in de 0,5% din total, adic` circa un milion de dolari. Priori-tatea ar trebui s` fie, \n opinia sa, ob]inerea unor beneficii clare f`r` a pl`ti prea mult sau f`r` a fi terenul de testare al unor tehnologii neverificate. “Nu vrem s` facem experi-mente”, spune Chiglo.

Realitatea este c` Chiglo [i omologii sì din alte state se confrunt` cu op]iuni clare, pe m`sur` ce miliardele \ncep s` vin` de la Washington: infrastructur` inteligent`, mai inteligent`, cea mai inteligent`. S-ar putea s` nu aib` sens pentru ei s` se implice \n proiecte de pionierat, pentru care majoritatea fondurilor sunt investite \n computere de ultim` genera]ie [i consultan]i scumpi. |n acela[i timp, ar fi o prostie s` nu se includ` m`car tehnologii de baz`, care s` sporeasc` eficien]a, s` reduc` timpul de construc]ie [i s` creasc` durabilitatea unei lucr`ri. “Nu facem peticeli. Dorim s` folosim inteligent energia [i resursele \n construirea [i\ntre]inerea infrastructurii”, spune Chiglo.

Unele state adopt` aceast` atitudine. Florida a solicitat 6,9 miliarde de dolari de la guvernul federal, inclusiv pentru pro-iecte cu component` IT. “Includerea unor sisteme inteligente de transport a devenit o parte fireasc` a cerin]elor oric`rui proiect”, spune W. David Lee, de la biroul de politici de dez-voltare al Departamentului Transporturilor din Florida.

Dar multe alte state par s` foloseasc` ajutoarele federale pentru proiecte f`r` tehnologie digital`. Lista preliminar` a proiectelor de infrastructur` din state ca Oklahoma [i

ANALIZ~


Senzorii din noul pod monitorizeaz` betonul, pentru a detecta eventuale defecte

SE

NN

OT

T, R

ICH

AR

D/S

TAR

TR

IBU

NE

/ZU

MA

PR

ES

S

55

panie specializat` \n proiectarea de poduri complexe. Era pe aeroportul din Salt Lake City pe 1 august 2007, când un coleg l-a sunat pe mobil [i i-a spus s` se uite imediat la tele-

“PRODUCTIVITATEA

RESURSELOR”

Folosirea intensiv` a tehnologiei digitale \n proiectele de infrastruc-tur` fizic` reprezint` o nou` direc-]ie de dezvoltare pentru industria IT. |n cei 70 de ani de istorie a do-meniului, principala sa ]int` a fost sporirea productivit`]ii oamenilor. Acum, cercet`torii se concentreaz` tot mai mult pe folosirea tehnologiei pentru a rezolva problemele legate de resursele limitate ale Terrei – ener-gie, materiale de construc]ii [i emisi-ile de dioxid de carbon.

“Tehnologia poate avea acela[i im-pact asupra productivit`]ii resurselor ca \n cazul muncii umane”, crede Giulio Boccaletti, analist \n domeniul administr`rii resurselor naturale la compania de consultan]` McKinsey & Co.

La acest gen de lucruri se gândea Alan Phipps când a auzit de pr`bu[irea podului din Minneapolis. Phipps este director de opera]iuni la FIGG Bridge Engineers, o com-


De Steve HammCând vine vorba de oportunit`]i \n domeniul infrastructurii inteligente, una dintre cele mai importante este modernizarea re]elei electrice din SUA. Companiile de utilit`]icheltuiesc deja circa 20 de miliarde de dolari pe an pentru sisteme IT [i, ca parte a planului federal de stimulare a economiei, guvernul va cheltui \nc 11 miliarde de dolari \n urm`toarele 20 de luni pentru moderniza-rea re]elei de electricitate. Nu este, deci, de mirare c gigan]i ca Accenture [i Hewlett-Packard, dar [i start-up-uri ca Silver Spring Networks \ncearc s câ[tige cât mai multe contracte.

Premisa de la care se porne[te este c` o re]ea inteligent va reduce consumul de ener gie [i va aduce economii atât pentru uti-lit`]i, cât [i pentru consumatori. Cu contoare

inteligente [i alte tehnologii care transmit \n timp real date despre gradul de utilizare al electricit`]ii, consumatorii ar putea alege solu]ii mai inteligente pentru economisire. Dac pre]urile sunt mai mari seara, ar putea amâna sp latul vaselor. Dominion Virginia Power spune c , \n testele pe care le-a reali-zat, clien]ii cu contoare inteligente au redus consumul de curent electric cu pân la 30%.

Companiile de utilit`]i nu fac asta doar pentru imagine. Dac tehnologiile inteligente vor determina clien]ii individuali [i industriali s`-[i reduc consumul la ore de vârf, utilit`-]ile nu ar mai fi nevoite s investeasc la fel de mult \n capacitate de generare. Renun-]ând la construc]ia unor centrale sau la modernizarea celor existente, utilit`]ile pot face economii de miliarde de dolari.

O companie care face pionierat \n dome-

niu este Austin Energy, care alimenteaz` ora[ul Austin, din Texas. Aceasta a \nceput s foloseasc termostate wireless pentru locuin]e [i companii \n 2004, urmând s` fi nalizeze \n acest an o re]ea inteligent de prim genera]ie. Austin Energy a devenit deja mai efi cient , pentru c folose[te contoare inteligente [i senzori care moni-torizeaz echipamentele, \n loc s trimit` oameni cu ma[ina la fa]a locului. “Toat` lumea ar trebui s vin s vad ce facem noi”, spune Andres E. Carvallo, director IT la Austin Energy [i arhitectul re]elei electrice inteligente a companiei.

Dar [i cele mai avansate companii de utilit`]i avertizeaz` c` tehnologia este\nc` la \nceput. Xcel Energy, din Minne-apolis, modernizeaz` re]eaua electric` din Boulder (Colorado) pentru a crea primul ora[ inteligent din SUA. Acesta va avea contoare inteligente, generatoare solare [i un sistem pentru ca proprietarii de vehicule electrice s` poat` vinde curent din acu-mulatoarele lor companiei de utilit`]i când cererea este foarte mare. Dar compania nu [tie care tehnologii vor da rezultate [i care nu. “Asta \ncerc`m s` determin`m de fapt”, spune Roy Palmer, vicepre[edinte \n cadrul Xcel Energy.

UN PAS |NAINTE PENTRU RE}EAUA ELECTRIC~Companiile de utilit`]i investesc \n tehnologie inteligent`

De ce e atât de inteligent cel mai inteligent pod din SUA

Noul pod St. Anthony Falls peste fl uviul Mississippi are mai multe tipuri de senzori. Iat` ce m`soar` ace[tia:

Rezisten]a betonului |n timpul construc]iei, senzorii din coloanele de sprijin au calculat dac` acestea puteau sus]ine greutatea podului.

Solicitare material` Dou` tipuri de dispozitive m`soar` contrac]ia [i dilatarea betonului.

Mi[care Senzorii urm`resc orice modifi c`ri ale articula]iilor mobile care pot fi provocate de diferen]ele de temperatur`.

DA

VID

FO

ST

ER

56

Oricât de sofisticat ar putea p`rea podul St. Anthony Falls, French spune c` vor fi schimb`ri mari. Podul are o re]ea de senzori conecta]i prin cabluri. Genera]ia urm`toare va fi wireless, ceea ce \nseamn` costuri reduse [i posibilitatea de a spori num`rul de senzori. Unii oameni vorbesc chiar despre senzori aplica]i pe suprafe]e sub form` de vopsea, care s` reac]ioneze exact ca pielea uman`. Cum vor fi ali-mentate miile sau milioanele de senzori? Un posibil r`spuns st` \n captarea vibra]iilor podului pentru producerea de e nergie. “Acelea vor fi poduri cu adev`rat inteligente”, spune French.

Re]elele de senzori sunt \n centrul multor tipuri de infra-structur` inteligent`. San Francisco introduce o re]ea wireless furnizat` de start-up-ul Streetline, care detecteaz` spa]i-ile de parcare libere. {oferii sunt direc]iona]i c`tre locurile libere fie prin ecrane speciale de pe [osea, fie prin h`r]idisponibile pe telefonul mobil. Astfel de proiecte folosesc,\ns`, pu]in din poten]ialul senzorilor. Hewlett-Packard dez-volt` nano-senzori [i software specializat pentru a crea un sistem nervos central la nivel planetar. “Putem construi vii-toarele comunit`]i, fie ele ora[e sau noi forme de aglomerare urban`. Putem crea ecosisteme care folosesc mult mai pu-]in` energie”, arat` Chandrakant D. Patel, de la HP Labs.

Nu doar \n Statele Unite exist` oportunit`]i pentru infra-structura inteligent`. Guverne [i companii din toat` lumea \[i modernizeaz` sistemele de transport [i re]elele electrice, construind cl`diri mai eficiente sau adùgând elemente tehnologice structurilor existente. Abu Dhabi cheltuie[te patru miliarde de dolari pentru infrastructura Masdar City, primul ora[ din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. |n loc de ma[ini, Masdar va avea un sistem de platforme care vor transporta oamenii prin ora[. Guvernul local estimeaz` c` folosirea tehnologiilor de ultim` or` va duce la crearea a 70.000 de locuri de munc` [i va adùga peste 2% la produsul intern brut al emiratului.

Pân` acum, SUA au avansat precaut \n domeniul infra-structurii inteligente. Anali[tii estimeaz` c` ritmul se va ac-celera, pe m`sur` ce statele americane [i autorit`]ile locale se vor obi[nui cu tehnologiile [i vor \ncepe s` adopte cele mai bune solu]ii rezultate din experimente derulate peste tot \n ]ar`, cum ar fi sistemul de management al traficului din districtul Broward sau tehnologia privind spa]iile de parcare din San Francisco.

|n cele din urm`, s-ar putea ajunge la viziunea gigan]ilor IT: telefoane mobile care alerteaz` [oferii despre accidente produse \n apropiere, [osele care se adapteaz` \n func]ie de trafic [i ma[ini care se conduc singure.

Dar acest gen de proiecte nu reprezint` preocuparea unor oameni ca inginerul Jon Chiglo. Pe m`sur` ce guvernul fe-deral \ncepe s` aloce miliarde de dolari pentru proiecte \n SUA, el va avea de spus un cuvânt greu \n alegerea solu-]iilor practice. De la finalizarea podului St. Anthony Falls, Chiglo a fost numit la conducerea programului pe zece ani pentru modernizarea sistemului de transport din Minne-sota. Bugetul ini]ial este de 1,8 miliarde de dolari, iar statul american a cerut \nc` 500 de milioane de dolari de la Admi-nistra]ia Obama. “Vom reconstrui totul pentru viitor”, spune Chiglo. ^

vizor. |n timp ce privea podul disp`rând \n ap`, Phipps a\nceput s` analizeze situa]ia. Statul va dori s` construiasc` rapid alt pod [i va dori ca structura s` reziste mult timp. El mai lucrase la proiecte unde se folosiser` senzori [i software de analiz` a datelor. Proiectul din Minnesota p`rea perfect pentru un “pod inteligent”.

PROCESAREA DATELOR

Departamentul Transporturilor din Minnesota a cerut rapid proiecte pentru pod. Patru echipe au depus docu-mentele pân` la termenul limit` din 14 septembrie, inclusiv una format` din FIGG, Flatiron Construction [i Mansion Construction. Aceasta a fost singura care folosea tehnolo-gie inteligent` pentru pod, dar proiectul sù era mai scump decât celelalte trei. Cinci zile mai târziu, a fost anun]at câ[tig`torul. Comisia de licita]ie a ales echipa Figg datorit` experien]ei, designului [i tehnologiei propuse.

Echipa a inclus mai multe elemente tehnologice \n pod. O re]ea de 323 de senzori monitorizeaz` podul, m`surând coroziunea betonului, stresul asupra elementelor de leg`tur` [i alte aspecte structurale. Sistemul anti\nghe] urm`re[te temperatura carosabilului [i \mpr`[tie acetat de potasiu când temperatura scade sub zero grade. Exist` [i un sistem de monitorizare a traficului, care detecteaz` viteza [i masa ma[inilor de pe pod. Dac` se produce un accident care blocheaz` circula]ia, informa]ia este transmis` c`tre centrul de comand` al Departamentului Transporturilor, care poate avertiza [oferii ce se apropie de pod, astfel \ncât ace[tia s` poat` ocoli zona.

Procesarea tuturor acestor date nu este simpl`. Depar-tamentul Transporturilor colaboreaz` cu Universitatea din Minnesota pentru a dezvolta noi sisteme care s` analizeze datele [i s` le foloseasc` eficient. Catherine French, profe-soar` de construc]ii care conduce acest efort, spune c` mai \ntâi se va stabili o baz` ini]ial` de informa]ii pentru datele referitoare la elementele structurale ale podului.

ANALIZ~


Temperatura Instrumentele m`soar` temperatura betonului, pentru a putea compara datele cu modifi carea curburii podului.

Vibra]ii Senzorii percep modifi c`ri care ar putea indica avarierea podului.

Coroziune Elemente de metal \ncastrate \n suprafa]a de rulare transmit alerte \nainte ca sarea s` \nceap` s` corodeze arm`tura de o]el.

Ghea]` Când sunt condi]ii de formare a ghe]ii, un sistem de aspersoare din carosabil\mpr`[tie o solu]ie anti\nghe].

57

VA

LI M

IRE

A /

VIS

TAW


B~NCI

De la vitez` maxim` la frân` de urgen]Àproape toate creditele acordate de Volksbank persoanelor fizice sunt garantate cu ipoteci. Pe ce vor mai paria de acum \ncolo bancherii care au mizat pe pia]a imobiliar`?

58 60 Re\ncepe febra fuziunilor [iachizi]iilor pe plan mondial?

NEXT

De Alice TaudorNu mai departe de \n urm` cu un an, era considerat` de brokerii de credite banca la care se putea g`si cel mai bun credit imo-biliar. Dac` anul trecut, \n special \n a doua parte a anului produsul vedet` a fost cre-ditul imobiliar de la Alpha Bank, din 2005 pân` anul trecut \mprumuturile cu ipotec`

de la Volksbank au reprezentat o treime din volumul de vânz`ri de la Creditlink, societate de brokeraj de credite specializat` pe segmentul imobiliarelor.

Faptul c` la Volksbank România (VBR) retailul a fost sinonim cu creditul imobiliar se vede din bilan]ul b`ncii pe anul trecut. La finele anului trecut, 94%

din totalul \mprumuturilor acordate de Volksbank persoanelor fizice erau credite garantate cu un imobil. Acum, pe pagina de web a VBR, produsele de creditare sunt doar descrise sumar, f`r` a fi prezentat` o ofert` detaliat`, ca \n cazul produselor de economisire.

Ce a riscat Volksbank? Cel pu]in, din acest punct de vedere, Gerald Schreiner, pre[edintele VBR, crede c` banca e la ad`post, \ntrucât cei care [i-au ipotecat locuin]ele, vor face tot posibilul s` pl`teasc` ratele. Cu toate astea, Schreiner se a[teapt` ca rata creditelor neperformante s` creasc` de la 0,4% \n prezent la 0,6-0,7% \n viitor.

VBR nu e singura care a mizat pe imobiliare. OTP Bank sau Alpha Bank sunt alte dou` exemple. “Deocamdat`, nu vedem cre[teri semnificative, dar pot ap`rea probleme la creditele cu ipotec` pe parcursul anului”, spune, la rândul sù, Laszlo Diosi, pre[edintele OTP România. Datele financiare ale Alpha Bank publicate la Atena arat` c` volumul de credite al sub-sidiarei din România a urcat la 4,2 miliarde de euro, cu o cre[tere de 150 de milioane

Au fost deja\nchise 25de sucursale \n franciz`

59

NEXT


50-55 de unit`]i francizate, de la circa 70. Deja au fost \nchise 25 de agen]ii \n fanciz`, urmând s` mai fie \nchise 20. În consecin]`, ca s` aib` \n continuare o acoperire terito-rial` bun`, banca e obligat` s` compenseze [i s` mai deschid` 15 unit`]i \n prima jum`tate a anului.

La Volksbank, dac` se vor acorda credite, acest lucru se va \ntâmpla \n condi]ii mult mai conservatoare. Împrumuturile vor fi mai ales \n moneda na]ional` [i pe termen scurt. Asta \ntrucât, a[a cum spune [eful VBR, nici finan]`rile de pe pie]ele externe nu vor mai fi decât pe termen scurt. Chiar [i a[a, \n condi]iile \n care nu mai caut` oa-meni s` vând` credite, ci s` colecteze debite, Schreiner crede c` banca va avea \n 2009

un profit de 9 milioane de euro, ceea ce ar presupune o cre[tere de 22% fa]` de 2008.

Cu ce bani se vor acorda creditele [i se va sus]ine banca \n 2009? Dup cum spune Gerald Schreiner, banca nu e dependent de banii atra[i de la popula]ie, motiv pentru care nici nu a intrat \n cursa de m`riri de dobânzi la depozite. De altfel, raportul cre dite/depo-zite la VBR era de 5,8 anul trecut. A[a c , ar fi de dorit s existe sus]inerea b`ncii mam . Potrivit Melaniei H`ncil , [efa departa-mentului cercetare [i strategie a Volksbank Romånia, banca va primi de la ac]ionari \n 2009 peste o jum`tate de miliard de euro.

MAI LU~M CREDITE IMOBILIARE?Claudiu Bud, de la Creditlink, este optimist: “Acum, oamenii se uit` \n vitrinele agen]i-ilor imobiliare [i v`d pre]uri la care \n urm` cu un an nu puteau spera”. Drept urmare, dup` cum anticipeaz` brokerul, \ncepând

din lunile martie-aprilie, se va \nmul]inum`rul celor care se vor decide pentru cump`rarea primei locuin]e.

Chiar [i \ntr-o pia]` f`r` tranzac]ii, exist` totu[i cerere. La Creditlink se primesc zilnic dou` cereri pentru \mprumuturi imobliare, aproximativ 50 lunar. Îns`, dup` ce brokerii le explic` oamenilor care sunt dobânzile [i condi]iile de creditare, sunt trimise practic c`tre b`nci doar 5 dosare de credit cu ipotec`. Spre compara]ie, \n luna februarie a anului trecut erau trimise c`tre b`nci \n-tre 30-50 de dosare de credit. Pentru lunile de “dezghe]”, martie-aprilie, Claudiu Bud anticipeaz` c` num`rul dosarelor trimise b`ncilor pentru aprobare se va ridica de la 5 \n prezent la 20. Aceasta excluzându-i pe cei

care au achizi]ionat un apartament nou [i care mai au de pl`tit pre]ul final al \mprumutului. Mul]idintre ace[tia vor apela tot la credite pentru a ie[i din capcana contractelor pe care le-au semnat.

Este cert c` cerere pentru case va exista. Doar c` acum cererea va veni din partea celor care au nevoie de o locuin]` [i nu din partea speculatorilor. Dar cine \i va \mprumuta pe aceia care nu pot cump`ra cu banii jos? Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor e mai pesimist decât brokerii de credite, anticipând c` \mpru-mutul imobiliar se va revigora \n termen de un an. Oficialul ARB a precizat recent c`, la nivelul

asocia]iei, exist` o comisie care lucreaz` \n domeniul credit`rii imobiliare [i care analizeaz` modalit`]i de reluare a activit`-]ii de creditare \n acest sector, dar [i pentru a contracara efectele imediate ale crizei financiare. El a mai afirmat c` mai sunt b`nci care ofer` credite ipotecare, ceea ce dovede[te c` exist` \nc` pia]`, men]ionând c`, cei care vin acum la banc` pentru un credit sunt cei care au ajuns la concluzia c` nu pot a[tepta la nesfâr[it sc`derea pre]ului la locuin]e.

La nesfâr[it nu pot a[tepta nici b`ncile care au mizat pân` acum pe pia]a imobili-ar`. Dac` va acorda \mprumuturi pe termen scurt, Volksbank va exclude din ofert`\mprumuturile imobiliare pe 25 sau 30 de ani, cu care a reu[it s` câ[tige cot` de pia]`. Cu toate astea, avem nevoie de case. În 2009, \ns`, nu \mprumutul ne va ajuta s` le lu`m, ci c`derea abrupt` a pre]urilor. ê

de euro \n ultimul trimestru al anului. La Alpha, creditele neperformante sunt \n pon-dere de 0,5% din totalul \mprumuturilor \n luna decembrie, de la 0,4% \n septembrie. De[i \n cre[tere, ponderea este sub totalul neperformantelor de 2%, valabil` pentru ]`rile din regiune unde grupul grec este prezent. Cu toate c` ponderea cea mai important` din volumul creditelor este de]i-nut` de creditele de consum [i cele pentru corpora]ii, cel mai rapid ritm de cre[tere la Alpha Bank România \n 2008 fa]` de anul precedent (72%) l-au avut \mprumuturile garantate cu ipotec`.

Vorbind de ritm de cre[tere, VBR a avut cea mai fulminant` ascensiune din punct de vedere al activelor. În 2007, a s`rit di-rect pe locul opt \n top 10, apoi, \n 2008, a reu[it s` ocupe locul trei, dep`[ind Raiffeisen Bank, dup` cum sus]ine Schreiner. Se poate spune c` banca a crescut o dat` cu pia]a imobiliar`.

Ce va face VBR de acum \ncolo, ]inând cont de c`derea pre]urilor [i \nghe]area tranzac]iilor pe pia]a imobiliar`? “Produsul nostru de baz` de acum \ncolo nu va mai fi creditul imobiliar”, spune Gerald Schreiner, adùgând c` “\ntreaga industrie bancar` se va schimba”. VBR se va concentra pe produse mai pu]in riscante, ca de exemplu asigur`ri de via]` [i generale sau carduri cu overdraft. Dac` \n trecut bankingul a \nsemnat \n principal vânzare de credite, \n viitorul apropiat bancherii vor fi furnizori de servicii. A[adar, managementul VBR anticipeaz` c`, \n 2009, volumul creditelor va cre[te de la 3,3 miliarde de euro la pu-]in peste 3,4 miliarde. Orientarea pe servicii a f`cut ca la finele anului trecut banca s` lanseze un produs de electronic banking, care permite transferuri de sume \ntre conturi pe internet. Aceea[i strategie se pare c` o va adopta [i OTP. “În 2009 ne vom concentra pe segmentul IMM, al depo-zitelor [i al investi]iilor, private banking [i canale electronice”, afirm` Laszlo Diosi, pre[edintele OTP România.

Între timp, se reduc costurile. La VBR au \nceput s` fie renegociate costurile cu chiriile unit`]ilor, cu furnizorii de materiale de birotic`, cu procesatorii de carduri. Din cauza faptului c` mul]i dintre antreprenorii care au deschis francize nu mai au aproape deloc activitate, VBR va ajunge \n 2009 la

S-AU DUS ANII DE GLORIE? Evolu]ia Volksbank România

INDICATOR 2007 2008 2009*

Active totale 3,5 mld. euro

5,3 mld. euro

5,4 mld. euro

Total credite 2,2 mld. euro

3,312 mld. euro

3,410 mld. euro

Provizioane risc / total credite

0,88% 1,01% 1,99%

Total depozite 535 mil 567 mil. euro

681 mil. euro

Profi t \naintede impozitare

>24 mil. euro

>37 mil.euro

>46 mil. euro

* EstimareSursa: Volksbank

ILLU

ST

RA

TIO

N B

Y IS

TV

AN

BA

NYA

I

cump`r`torii [i vânz`torii \[i dautârcoale \n binecunoscutul ritual al\ncheierii de contracte. Spre finalul lunii ianuarie, gigantul farmaceu-tic Johnson&Johnson a cump`rat produc`torul de implanturi mamare Mentor pentru un miliard de dolari. Trei zile mai târziu, produc`torul de medicamente Pfizer a ajuns la un acord pentru a cump`ra rivalul Wyeth pentru 68 miliarde de dolari. “A[tepta]i-v` la o frenezie de achizi]ii”, prevede Robert A. Profusek, [eful departamentului de fuziuni [i achizi]ii al firmei de avoca-tur` Jones Day.

De Jessica Silver GreenbergS` fie pia]a de achizi]ii [i fuziuni (M&A) \n revenire? Gigan]ii economiei au avut pierderi serioase din cauza crizei financiare [i a recesiunii. Volumul fuzi-unilor [i achizi]iilor la nivel mondial a sc`zut la 29.000 de miliarde de dolari, de la 42.000 de miliarde acum un an, conform firmei de cercetare Thomson Reuters.

Dar, \n ciuda [tirilor economice negative din ultima perioad`, ar putea fi câteva motive de optimism. Cum pia]a creditelor \ncepe s`-[i revin` [i ac]iunile sunt la minime istorice,


Vån`torii de achizi]ii testeaz` pia]aCu pre]ul activelor mult sub a[tept`ri, pia]a de achizi]ii[i fuziuni d` semne de via]`. Dar nu se mai pune problema unor mega-acorduri

60 FINANCE

EPURAREA PIE}EI|n general, activitatea de fuziuni [i achizi-]ii trebuie s`-[i revin` \naintea credit`rii [i restului economiei. Achizi]iile sunt o me-tod` critic` pentru a elimina juc`torii slabi de pe pia]` [i pentru a elimina capacit`]i-le \n exces. Sunt, de asemenea, un semnal de \ncredere, care poate \ncuraja al]i cump`r`tori [i investitori s` revin` \napoi \n pia]`. “Revenirea la via]` a achizi]iilor este metoda pie]ei de a separa compani-ile slabe de cele puternice”, spune Paul Weisbrich, director la banca de investi]ii McGladrey Capital Markets, cu sediul \n Costa Mesa (California).

În preg`tirea freneziei achizi]iilor, com-paniile cu ratinguri excelente emit obliga-]iuni. Hewlett-Packard a vândut obliga-]iuni de 2 miliarde de dolari \n decembrie,emise \n mare parte pentru a finan]a eventuale achizi]ii. Juc`torii strìni, care beneficiaz` de pe urma unui dolar relativ slab, sunt interesa]i s` cumpere companii americane. Exist` specula]ii c` Fondul su-veran de investi]ii din Singapore Temasek Holdings este cu ochii pe divizia de leasing aviatic a companiei de asigur`ri AIG.

Fondurile de investi]ii private, care au ajutat la ultimul val de fuziuni [i achizi]ii,au la dispozi]ie aproximativ 250 de mili-arde de dolari. În ciuda e[ecurilor \nregis-

trate cu Huntsman [i cazinourile Harrah’s Entertainment, Apollo Management a strâns recent 15 miliarde de dolari pentru un nou fond de investi]ii. “Banii fondurilor private s-au strâns discret [i vor \ncepe s` vâneze noi ]inte”, spune Weisbrich.

Cu ac]iunile \n c`dere liber`, cump`r`torii vor avea destule active atractive de luat \n considerare din punct de vedere a pre]ului. Chiar [i cele mai per-formante sectoare anul trecut, s`n`tatea [i bunurile de larg consum, au pierdut 24% [i respectiv 17% pe burs`. Mul]imea de falimente nu face decât s` \ngroa[e rândurile poten]ialelor ]inte. “Avem de-a face cu o situa]ie neobi[nuit`, \n care totul este de vânzare”, spune Donald B. Marron, pre[edinte al fondului de investi]ii Light-year Capital.

Desigur, realizarea achizi]iilor este \nc` periculoas , din cauza crizei financiare. De aceea, cump`r`torii [i vânz`torii se mi[c` mai repede pentru a \ncheia contracte. Când negocierile stagneaz , finan]area ar putea disp`rea sau companiile se pot r`zgândi. Dup discu]ii de 18 luni, BHP Bil-liton, cea mai mare companie minier din lume, a renun]at la planurile de a cump`ra rivalul Rio Tinto \n decembrie, manifestân-du-[i \ngrijorarea din cauza sc`derii pre-]urilor materiilor prime [i a finan]`rii in-certe. Media negocierilor pentru finalizarea unei achizi]ii este acum de 60 de zile, \n sc`dere fa] de 130 de zile \n 2007.

Mega-achizi]iile, cele care dep`[esc 10 miliarde de dolari, vor fi rare. Pentru a

\ncheia astfel de tranzac]ii, cump`r`torii trebuie s` \mprumute sume mari de bani, genul de credit care nu mai este disponibil. În schimb, mul]i cump`r`tori se concen-treaz` pe ]inte mai mici, care se adreseaz` unor ni[e [i completeaz` afacerile lor actuale. Produc`torul de avioane Boeing a ajuns la un acord pentru a cump`ra \n noiembrie Digital Receiver Technology, o firm` produc`toare de echipament militar specializat` \n echipamente de supraveghe re. “Aceast` achizi]ie este o alt` mutare \n strategia noastr` de a ne extinde prezen]a pe pia]a de informa]ii, aflat` \n cre[tere”, a declarat \ntr-un comunicat James F. Albaugh, directorul executiv al Boeing Integrated Defence Systems.

PU}INE |MPRUMUTURIOb]inerea unei finan]`ri ferme este, de asemenea, important . Gigantul belgian al berii InBev [i-a asigurat finan]area \nainte de a semna \n]elegerea cu Abheuser-Busch, pentru a da mai mult \ncredere consiliului de administra]ie al produc`torului ameri-can de bere. Finan]area sigur a ajutat cele dou companii, care fuzionaser \n noiem-brie formând Anheuser-Busch-InBev, s`-[i rezolve problemele legate de contract [i s \l semneze \n 32 de zile. “Segmentul achizi-]iilor \n 2009 va fi definit de industriile care vor ob]ine finan]are”, spune Francis J. Aquila, partener la firma de avocatur` Sullivan&Cromwell, care a fost implicat \n contractul Anheuser-Busch-InBev.

Cu \mprumuturile ie[ite din ecua]ie, juc`torii cu mult nu-merar vor avea prima [ans`. Acest aspect preveste[te un viitor bun pentru companiile IT [i cele din domeniul medical. Oracle, care

are lichidit`]i de peste 7 miliarde, a \n-cheiat 10 acorduri de mici dimensiuni \n ultimul an [i tocmai a anun]at c` inten-]ioneaz` s` cumpere produc`torul de software mValent. David Farr, CEO al Emerson Electric, le-a spus investitorilor \n februarie, la anun]area rezultatelor pe anul trecut, c` ]intele greu de achizi]ionat pân` acum pot fi cump`rate. “Exist` companii pe care le dorim de ani de zile. Acele active sunt disponibile”.

Cheltuielile guvernamentale pentru achizi]ii este posibil s` sporeasc` \n domenii precum energia [i industria de ap`rare. Gigan]ii petrolieri urm`resc cu aten]ie companiile specializate \n energie eolian`, solar`, produc]ia de etanol [i alte tipuri de energie alternativ`. Aceste companii ar putea beneficia de ajutor din partea Administra]iei Obama pentru a sc`dea dependen]a SUA de sursele strìne de petrol. În februarie, rafin`ria Valero Energy, cu sediul \n San Antonio, a ajuns la un accord pentru a cump`ra câteva din activele produc`torului de etanol VeraSun Energy, care este \n faliment.

Desigur, la unele acorduri de acest gen exist` un aer de disperare. Companiile cu probleme ar putea privi fuziunile ca o me-tod` de a evita falimentul. Dar astfel de acorduri nu ies \ntotdeauna bine. Sirius Satellite Radio [i XM Satellite Radio [i-au unit for]ele \n urm` cu un an, crezând c`-[i vor rezolva problemele printr-o fuziune. Dar, \n februaire, nou formatul Sirius XM avea nevoie de o infuzie de capital de 530 de milioane de dolari de la Liberty Media, pentru a evita falimentul. Profusek, de la Jones Day, spune c` “vom vedea cel mai probabil fuziuni unde dou` companii care \nregistreaz` venituri \n sc`dere se vor uni cu speran]a c` doi plus doi face mai mult decât patru”.

61

NEXT


Fondurile de investi]ii care au alimentat ultimul val de fuziuni [i achizi]ii au la dispozi]ie aproximativ 250 de miliarde de dolari pentru noi achizi]ii

Companiile bogate \n lichidit`]i [i fondurile de investi]ii, ajutate de u[oararevenire a credit`rii, ar putea ataca mai multe ]inteCINE MERGE LA CUMP~R~TURI

ENERGIE Companiile petroliere sunt cu ochii pe juc`tori produc`tori de energie alternativ`, putând benefi cia de ajutor federal. Rafi n`ria Valero Energy a ajuns la un acord pentru a cump`ra produc`torul de etanol \n faliment VeraSun.

S~N~TATESectorul a rezistat la recesiune [i are lichidit`]i din plin, ceea ce ar putea duce la mai multe acorduri de genul ofertei de 68 de miliarde de dolari f`cut` de Pfi zer pentru rivalul Wyeth.

FINAN}EB`nci [i alte fi rme lovite de criza creditelor ar putea fi \n cùtare de fuziuni disperate pentru a cre[te profi turile. Cump`r`torii ar putea achizi]iona [i active ale unor companii \n fali-ment, cum este cazul Lehman Brothers.

AP~RARECheltuielile guverna-mentale \n industria ap`r`rii cresc cererea \n acest sector. În ianuarie, produc`torul aerospa]ial Ducom-mun a pl`tit 48,5 mi-lioane de dolari pentru Dyma Bill Industries, un furnizor de titan.

TEHNOLOGIECompaniile cu mul]ibani sunt printre cei mai activi cump`r`tori din pia]`. Cisco Sys-tem a vândut recent obliga]iuni de 4 mili-arde de dolari pentru a fi nan]a achizi]iile.


62 BURS~ MIHNEA ANASTASIU

OPINII

Teste de rezisten]`S`pt`mâna trecut` a marcat testarea de c`tre pia]` a pragurilor de rezisten]` ale principalilor indici ai Bursei de Valori Bucure[ti. În [edin]a bursier` de miercuri, 25 februarie, indicele BET-FI al societ`]i-lor de investi]ii financiare a coborât pân` la nive-lul minim de 7.666 de puncte, nivel de la care s-au declan[at ordine de vânzare consistente, care au dus ca la finalul [edin]ei indicele BET-FI s` \nchid` pe verde. Cu toate c` BET-FI a \ncheiat s`pt`mâna peste cota]ia de 8.160 de puncte, pesimismul [i precau]ia

r`mân liniile dominante ale pie]ei, care nu a reac]io-nat favorabil nici la anun]ul unor rezultate foarte bune realizate de BCR \n 2008, nici la cel privind aju-torul financiar de urgen]` oferit statelor est-europene de c`tre principalele institu]ii financiare mondiale - Banca Mondial`, Banca European` pentru Investi-]ii [i Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dez-voltare. Per ansamblul s`pt`mânii, indicele BET al celor mai lichide zece titluri listate a pierdut 4,7% fa]` de cota]ia de \nchidere de pe 20 februarie, \n vreme ce sectorul SIF-urilor a sc`zut cu doar 1,2 procente. O surpriz` nepl`cut` a constituit-o anun]area rezul-tatelor financiare ale Petrom (SNP) pe anul trecut, compania realizând un profit net \n sc`dere cu 43% fa]` de 2007, ca urmare a constituirii de provizioane, iar conducerea companiei anun]ându-[i inten]ia de a propune Adun`rii Generale a Ac]ionarilor neacord-area de dividende aferente profitului anului trecut. Pe parcursul s`pt`mânii, titlurile Petrom au pierdut 20 de procente din valoare, \ncheind [edin]a de vineri 27 februarie la cota]ia de 0,12 lei pe unitate.

0,16

0,15

0,14

0,13

0,12

0,11

puncte

Sursa: BVB

20feb.

23feb.

24feb.

25feb.

26feb.

27feb.

COTA}IA AC}IUNILOR PETROM

Fondul Proprietatea, pe pierderi BCR, profi t dublu \n 2008Fondul Proprietatea, unul din-tre cei mai a[tepta]i emiten]i la BVB, precum [i unul dintre cei mai mari investitori institu]io-nali pe pia]a autohton` de ca-pital, a afi[at pentru anul trecut pierderi de 3,41 miliarde lei, din cauza devaloriz`rii participa]i-ilor pe care le de]ine la cele 88 de companii din portofoliu. Pierderea din reevaluare vine s` contrabalanseze rezultatul opera]ional brut de 472 de milioane de lei, cu 12% mai mare decât cel bugetat ini]ial. Principalele participa]ii pentru care s-au constituit ajust`ri suplimentare pentru pierdere de valoare sunt Petrom (3,65 mili-arde lei), Transelectrica (153,7

Banca Comercial` Român`, cea mai mare banc` din sistemul bancar autohton, a raportat un profit net dup` impozitare [i plata intereselor minoritare de peste 2 miliarde de lei (541 de milioane de euro) \n 2008, mai mult decât dublu fa]` de rezultatul anun]at \n 2007. O contribu]ie substan]ial` la acest rezultat financiar foarte bun a avut-o vânzarea diviziei de asigur`ri c`tre ViennaInsurance Group, vânzarea de-]inerii de 25% la societatea de asigur`ri Asiban, precum [i cea de la Banca Italo-Romena, tranzac]ii care au adus aproape 750 de milioane de lei \n conturile b`ncii. Activele totale

milioane de lei) [i Alro (79,6 milioane de lei). De asemenea, capitalurile proprii au sc`zut \n urma acestor reevalu`ri, de la 14,45 miliarde de lei la numai 11,02 miliarde de lei, \n vreme ce valoarea contabil` pe ac]iune s-a redus de la 1,02 lei la doar 0,77 lei. Valoarea nominal` a ac]iunii [i valoarea contabil` sunt sin-gurele indicii oficiale ale valorii titlurilor Fondului Proprietatea, \n condi]iile \n care societatea nu este \nc` listat` pe burs`. Neoficial, ac]ionarii individuali ai Fondului spun c` \n a doua jum`tate a anului trecut pre]u-rile care le-au fost propuse de diver[i cump`r`tori interesa]i au fost de 0,2-0,3 lei pe unitate.

ale b`ncii au crescut cu 9% \n 2008, ajungând la 69 miliarde de lei, cu aproape 6 miliarde de lei peste cele raportate la finalul anului 2007. Denominate \n euro, \ns`, activele s-au redus pân` la 17,17 miliarde euro, cu aproape 400 de milioane de euro mai mici decât cele din 2007. Potrivit reprezentan]i-lor Erste, ac]ionarul majoritar al BCR, din totalul creditelor neperformante \nregistrate la nivel de grup, cele din România reprezint` aproximativ 8%, aproape jum`tate de miliard de euro. Cu toate acestea, oficialii Erste au spus c` pierderile efective vor fi mult mai mici, \n urma execut`rii garan]iilor.

conectat la server, programul va copia \n lini[te [i invizibil datele tale pe server.

MediaSmart poate efectua [i cùt`ri prin toate computerele tale pentru a g`si muzic`, video [i fotografii pe care s` le adauge la colec]ie. Ori de câte ori

salvezi con]inut nou pe un computer, acesta este adùgat automat colec-]iei de pe server. Aceast` caracteristic` se poate dovedi foarte util` dac` colec]iile tale sunt stocate pe buca]i, \n diverse calculatoare din toat` casa.

Stocarea pe serverul MediaSmart, ca [i pe majoritatea produselor de acest gen, este practic nelimitat`. Are loc pentru pân` la patru discuri interne de 1 TB [i, dac` acestea tot nu ajung, exist` [i porturi pentru adùgarea de discuri externe.

Pentru cei ce dispun de un buget limitat, Cisco ofer` o alternativ` sensibil mai ieftin`: LinksysMedia Hub. Pre]urile pornesc de la 350

dolari pentru un model cu un singur disc de 500 GB [i loc pentru un altul. Ofer` multe dintre caracteristicile lui MediaSmart, dar un pic mai dificil de folosit. Spre exemplu, softul de backup inclus, NTI Shadow, este o versiune redus` a unui serviciu destinat marilor companii. Este sigur, dar departe de a fi prietenos cu utilizatorul.

Re]elele la domiciliu evolueaz` rapid [i num`rul de computere cre[te, multe f`când naveta \ntre cas` [i birou sau [coal`. A le face s` lucreze bine \mpreun` [i a men]ine \n siguran]` tot con]inutul lor valoros este o provocare din ce \n ce mai mare, pe care aceste noi servere, indiferent cum vrei s` le spui, reu[esc cu tot mai mult succes s` o dep`[easc`. ê

utilit`]i \n plus [i u[urin]` \n folosire.MediaSmart devinde \n mod special

atractiv atunci când ai de administrat ma[ini Windows [i Mac-uri aflate sub acela[i acoperi[. Este singurul sistem de stocare \n re]ea, altul decât Apple Time Capsule, care face backup datelor folosind programul Time Machine, propriu OS X-ului. Sub Windows, software-ul pentru backup este aproape la fel de u[or de setat [i de folosit ca

Time Machine — o raritate \n lumea Windows. Dup` ce ai instalat softul MediaSmart pe fiecare computer pe care \l vrei

Cum cererea genereaz` \ntotdeauna o ofert`, pe pia]` a ap`rut [i o serie nou`de produse ce pot servi drept loc central de stocare a \ntregului con]inutde divertisment al unei gospod`rii. Aceste produse nu doar stocheaz`, ci [i simplific` partajarea de fi[iere \ntre diverse computere, ofer` op]iuni de backup [i permit chiar [i accesul de la distan]` \n re]ea, prin intermediul Web-ului. Cu toate c` sunt oferite \n principal consumatorilor, astfel de dispozitive se pot dovedi ideale [i pentru afaceri mici, care nu sunt \nc` preg`tite pentru costurile [i complexitatea unui Windows Small Business Server de la Microsoft.

Produc`torii acestor sisteme de management al con]inutului nu s-au decis \nc` asupra unei denumiri. Microsoft ofer` o platform` software numit` Windows Home Server. (Spre lauda sa, compania a publicat [i o c`rticic` de benzi desenate auto-ironice numit` «Mommy, Why Is There a Server in the House?») Folosind acest software, Hewlett-Packard a dezvoltat recent-lansatul MediaSmart Server, o a doua edi]ie revizuit` a unui sistem pe care l-a introdus la sfâr[itul anului 2007. Cu un pre] de pornire de 599 dolari pentru modelul cu capacitate de stocare de 750 GB, este mult mai costisitor decât majoritatea produselor competitoare, bazate majoritar pe Linux, dar pre]ul mai mare aduce

Re]elele de acas` devin din ce \n ce mai complicate. Nu demult, \n majoritatea caselor era un singur computer, pe care \l \mp`r]ea toat` lumea. Acum, este mai probabil s` fie un desktop [i unul sau dou` laptopuri - poate chiar o combina]ie de PC-uri [i Mac-uri. Nevoile de administrare a re]elei au crescut [i ele, propor]ional.

HP MediaSmart, ca [i alte noi produse, se \n]elege [i cu Mac-urile [i cu PC-urile [i \]i organizeaz` divertismentul la domiciliu


TEHNOLOGIE PENTRU TINE ADAPTARE DE DAN {ERB~NESCU 63

OPINII

|mblânzitorii de... re]ele de domiciliu Nevoile de administrare cresc propor]ional cu num`rul de computere din cas`

ILU

ST

RA

}IE

DE

PE

TE

R A

RK

LE


ILU

ST

RA

}IE

DE

MA

TT

DO

RF

MA

N

OPINII

64 IDEI JOHN DE FIGUEIREDO

Un plan f`r` partizanateSUA ar avea nevoie de o comisie de exper]i independen]i care s` aloce ajutoarele federale

]ei unor exper]i care s` ia decizii f`r` in-terferen]e politice este acela[i. Este aceea[i idee din spatele unei prevederi a pachetu-lui de stimulare care ar urma s` creeze un Consiliu al Transparen]ei, pentru protec]ia \mpotriva fraudelor.

Comisia de Investi]ii la care m` gândesc ar include 12 exper]i din domenii diverse, oameni cunoscu]i pentru profesionalismul lor, care nu au fost niciodat` ale[i \n func]ii publice. Exist` circa 12 domenii princi-pale pentru alocarea fondurilor. Camera Reprezentan]ilor [i Senatul ar urma s` nu-measc` fiecare trei membri prin consens\ntre Partidul Republican [i cel Democrat.

Pre[edintele Obama ar urma apoi s` numeasc` al]i [ase, dintre care doi dup` consult`ri cu republicanii. Printre cei numi]i s-ar putea num`ra profesori, tehnocra]i [i persoane din mediul de afaceri sau ONG-uri – to]i exper]i, nu simpatizan]i ai vreunui partid. Comisia format` de ace[tia ar urma s` revizui-asc` proiectele trimise de Congres sau de pre[edinte. |n, s` zicem, 75 de zile, ar urma s` selecteze proiectele care s`\ndeplineasc` nevoile na]ionale.

Lista aprobat` de Comisie ar putea fi apoi votat` \n bloc de Congres cu da sau nu, iar pre[edintele ar putea accepta sau respinge acest vot. Ca [i \n cazul comisiei militare, nici un caz particular de pe list` nu ar putea fi salvat sau eliminat. F`r` cazuri [i interese particulare. Procesul ar putea dura mai pu]in de cele 120 de zile permise de lege. Circa 92% din cele 325 de miliarde de dolari urmeaz` s` fie cheltuite \n anul fiscal 2010 sau chiar dup`.

Poporul american cere guvernului s` lase deoparte conflictele politice [i interesele de partid pentru a ac]iona \n interesul Statelor Unite. O Comisie de Investi]ii ar putea spori \ncrederea \n sistemul politic [i ar \nt`ri eforturile de revigorare economic`.

John de Figueiredo este profesor la {coala de Management Anderson [i la Facultatea de Drept din cadrul UCLA

proiectele “gata de demarare” sus]inute de planul de stimulare a economiei.

Perspectiva aloc`rii acestor sume uria[e de bani pe baza influen]elor [i favoritismu-lui politic nu este doar descurajant`, ci ar afecta [i eforturile de revigorare eco-nomic`. Cum am putea, atunci, s` evit`m acest gen de influen]e pentru cele 350 de miliarde de dolari?

Eu propun crearea unei Comisii de In-vesti]ii, formate din exper]i independen]i,care s` recomande transparent [i public fiecare sum` alocat`. Ideea este s` ne inspir`m din comisia independent` care se ocup` de \nchiderea instala]iilor militare considerate neesen]iale. Desigur, acea comisie se ocup` de stoparea unor lucruri, nu de \nceperea lor. Dar principiul existen-

de stimulare a economiei s` nu duc` la alocarea de fonduri pentru a câ[tiga voturi pe plan local.

Este momentul trezirii la realitate. Planul de stimulare [i revigorare a econo-miei americane \n 2009, \n valoare de 819 miliarde de dolari, este deja un pachet de vis pentru membrii Congresului care sper` s` foloseasc` fondurile pentru propriile colegii electorale. De[i majoritatea banilor sunt aloca]i unor scutiri de taxe [i extinderii unor programe cum ar fi asigur`rile de [omaj, 350 de miliarde de dolari vor merge c`tre proiecte de lucr`ri publice. Suma este de 20 de ori mai mare decât cele 16,5 miliarde de dolari aprobate de Congres \n 2008 pentru proiecte locale. Practic, aceste lucr`ri locale de ieri, ar putea deveni acum

Pre[edintele Obama nu putea fi mai clar: “Nu vom accepta \n planul de salvare influen]ele locale. Punct!”, le spunea el reporterilor cu dou` s`pt`mâni \nainte de a fi \nvestit \n func]ie. Unii senatori, inclusivrepu blicanul John McCain [i democratul Kent Conrad, pre[edinteleComisiei pentru Buget a Senatului american, ceruser` deja ca programul

Date post:	11-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	business-week
View:	256 times
Download:	0 times

BusinessWeek numarul 124

Documents