Business Texin catalogul companiilor din industria modei din Romania, editia numarul 20 mai 2016. TBW, YKK, Seroussi, Prym Fashion, Mabotex, Caucci, Sorbino, Lariga, Besilent, Lizalu, Viada, Vestificina, All Stitch MAisini industriale, Avetex, Cluster RTXC, confex, diasim, Norberto FAshion, Sentierri, Paulo Rossi, Casa Moda, Koldtex, Venti,Eltra Logis, Expresiv, Ginette, Glamour Fur, Mr. Big, LAbelon, Linzenbold, Mabotex, Emidale, Minet Conf, Pedrini Nastimpex, proartimar, RIR Accesorii, Romanian Trade Garment Campina, Vlanex Prod, Zada Boutique, Secuiana, Senior Tex, Florance Tech, Pasmatex, Sp Label, Spencer, Stef Jiv, Andravisage, Stilosport, telena, Tessilgraf, Tex Line, Textile Blue Wash, Total Media, Transilana, Trirom Knit, ttc Stoffe, Liliana Turoiu, wks Romania,
208
BUSINESS SE DISTRIBUIE GRATUIT NUMĂRUL 20/2016 CATALOGUL INDUSTRIILOR MODEI INOVAȚIE A apărut încalțămintea inteligentă comandată de pe telefonul mobil ANALIZĂ Salariile din confecții, printre cele mai mici din industrie INTERVIU Lucian Broscățean: un designer poate să ridice sau să distrugă un brand STEPHAN PELGER Colecția „Orient Express” Moda încotro? Statul român îngroapă firmele românești și le susține pe cele străine Producătorii români nu ies din „tiparele“ pe care le cunosc Accentul trebuie mutat de la cantitate la calitate
Transcript
BUSINESSS E D I S T R I B U I E G R AT U I T N U MĂ R U L 20/ 2016
C A T A L O G U L I N D U S T R I I L O R M O D E I
INOVAȚIEA apărut încalțămintea inteligentă comandată de pe telefonul mobilANALIZĂSalariile din confecții, printre cele mai mici din industrie INTERVIULucian Broscățean: un designer poate să ridice sau să distrugă un brand
STEPHAN PELGER
Colecția „Orient
Express”
Moda
încotro?
201620
Catalo
gu
l ind
ustriilo
r mo
dei - Ed
i]ia nr. 20 A
PR
ILIE - SEPTEM
BR
IE 2016w
ww
.INTER
NETIX
.roBU
SINESS
Statul român îngroapă firmele românești și le susține pe cele străineProducătorii români nu ies din „tiparele“ pe care le cunoscAccentul trebuie mutat de la cantitate la calitate
We emphasize
your ideay washing y dyeing y special effects y logistics y
Destinații principale pentru marfă în grupaj:Spania - Barcelona, Zaragoza, Castellon de la Plana,
Madrid, La CoruñaPortugalia - PortoFranța - Paris, Lille, Aix -en -Provence, LyonItalia - Torino, Milano, Firenze
EltraLogis®
2EvEnimEnt
În data de 17 mai, cel mai mare producător mondial de fermoa-re, YKK, a decernat , în cadrul Inside
Fashion Gala, în prezenţa a peste 150 de invitaţi din fashion, design, industria uşoară şi presă, premiile aferente în-cheierii ” Inside Fashion Competition”, concurs dedicat studenților din anii I şi II, de la Facultățile de Design, Artă Decorativă şi Textile din România.Plecând de la filozofia prosperității generale, reflectată în cei peste 75 de ani de experiență, YKK vede în fiecare tânăr talentat un nou brand de suc-ces în lumea modei. Tema competiției din acest an (aflată la a treia edi-ţie), Costumul de Samurai, a fost pro-pusă pentru a permite studenților o abordare îndrăzneață a esteticii echi-librate şi perpetue a vestimentaţiei
japoneze, reprezentată de ţinuta celor mai nobili luptători ai lumii.Cu ajutorul profesorilor coordonatori
de la facultăţile de profil din ţară, cei 16 finalişti au transformat în produse ves-timentare absolut superbe schițele cu care au intrat în finala competiției şi au convins juriul internațional cu viziunea lor, arta execuției şi utilizarea fermoare-lor într-o manieră creativă în compoziţia
Studentul orădean, Ioan Cercea, pentru al doilea an consecutiv s-a clasat pe podium, anul acesta însă, a câștigat chiar marele premiu!
YKK premiază tinerii designeri talentați
3 EvEnimEnt
costumului de samurai.Preşedintele juriului a fost Kei Kagami, artistul nipon celebru în lumea design-ului conceptual de accesorii, totodată ambasador mondial al YKK. Din juriu au mai făcut parte: Andreea Badala, designer român, Bernard Cheere, Director General Artifex Focşani, Domnica Mărgescu, Fashion Director revista ELLE şi Raul Poruțiu, Director General YKK România.
Câștigătorii premiilor Inside Fashion Competition 2016 sunt:Premiul I – Ioan Cercea, creaţie “UnI.C.” – Facultatea de Arte OradeaPremiul II – Gabriel Constantin Gorun, creaţie “Kitsune” – Universitatea de Artă şi Design TimişoaraPremiul III – Ioana Irina Vasiliu, creaţie “Femele war” – Universitatea “George Enescu” IaşiPremiul Publicului – Ioan Cercea, creaţie “UnI.C.” – Facultatea de Arte OradeaCâştigătorul de anul acest, studentul Ioan CERCEA -anul II, Arte Decorative facultatea Oradea, şi-a realizat lucrarea denumită UnI.C., în proporţie de 90%
din fermoare, sub îndrumarea d-nei lect. Univ. Dr. Olimpia URDEA. Din 49 de schiţe trimise, cea a lui Ionuţ Cercea a fost selectată între cele 16 finaliste, care au şi trebuit transpuse în creaţii cu ajutorul fermoarelor YKK. Juriul Inside Fashion Gala l-a desemnat pe studen-tul orădean drept câştigătorul pre-miului întâi al competiţiei, el primind şi premiul publicului pentru cea mai bună creaţie. De altfel, la ediţia de anul trecut Ionuţ a urcat pe treapta a treia a podiumului şi a fost şi atunci prefe-ratul publicului, fiind votat inclusiv de reprezentatul Businesstexin invitat fiind la eveniment.Premiul cel mare trimite câştigăto-rul premiului întâi la ”Première Vision Paris”, unul dintre cele mai mari târguri de modă şi textile din lume, iar ceilalți doi câştigători vor putea utiliza produ-sele YKK în valoare de 500 euro, 250 euro, respectiv 150 euro, în noile lor proiecte.În plus, 4 f inal işt i (premianţi i ş i Alexandru Manuel Pop de la UAD Cluj-Napoca) au fost selectaţi de Juriu pentru a beneficia de câte un stagiu de practică la Artifex Focşani, într-un ambient cu standarde profesionale de cel mai înalt nivel din industria confecţi-ilor din Europa, sub atentă coordonare a domnului Bernard Cheere, Director Artifex Focşani.Concursul se va desfăşura şi anul vi-itor, Raul Porutiu declarând pentru Businesstexin: “Îmi doresc ca în anii următori să implicăm cât mai mulţi studenţi şi să transformăm acest eve-niment într-unul de referinţă regională, să facilităm participarea studenţilor fa-cultăţilor de profil din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova etc. Încercăm să venim în sprijinul studen-ţilor provocându-i în fiecare an cu teme noi şi să le înlesnim stadii de practică în cât mai multe fabrici de producţie. Moda românească are potenţial creativ şi suntem alături de brandurile româ-neşti, sprijinindu-i prin toate mijloa-cele pe producătorii români. Atenţia cu care am abordat piaţa românească ne-a adus satisfacţie astfel vânzările de fermoare YKK s-a dublat în ultimii ani.” Astfel, dacă până în urmă cu opt ani brandurile locale reprezentau circa 6% din vânzările YKK, livrările companiei în anul trecut au trecut de 12 procente.
Ioana-Irina-Vasiliu, „Femele War” Univ. G. Enescu-Iași, Premiul 3
Ioan-Cercea, „UnI.C”, Facultatea de Arte Oradea Premiul - I, Premiul-Publicului
Gorun Gabriel „Kitsune”, UAD-TM, Premiu II
4industrie
5 industrie
www.ykk.ro
6
Criza financiară şi expansiunea agre-sivă a brandurilor străine au „mătu-rat “piaţa locală de îmbrăcăminte şi încălţăminte, primele capete care au
picat fiind cele ale retailerilor români care au ales să intre în insolvenţă. În unele cazuri însă finalul a fost falimentul şi nu restructurarea. House of Art, Leonardo, Tina R, Mondex, Dinasty, Agnes Toma, sunt doar câteva exem-ple dintre brandurile romaneşti care au eşuat, şi aşa cum am mai spus-o şi în alte dăţi, cred că doi au fost factorii decisivi care au dus la intrarea în insolvenţă a brandurilor româneşti. Primul este preferinţa evidentă a consumato-rilor români pentru produsele aduse din afară, care au o imagine mai bună pe piaţa locală. În al doilea rând, putem pune situaţia pe seama lipsei de experienţă a antreprenorilor români de a construi un brand. Antreprenorii romani nu au beneficiat nici de resursele financiare, dar nici de cunoştinţele necesare dezvoltării unui brand care să aibă acoperire europeană. Acum, nu mai trebuie să construieşti unul doar pentru România, pentru că piaţa europeană este puternic integrată, vorbim de o economie globalizată. Trebuie, ca antreprenor, să ştii că vei avea o concurenţă puternică încă de la pri-mii paşi. Sunt sigur însă că antreprenorii nu ar trebui să renunţe după primul eşec, ci trebuie să meargă mai departe cu noi idei de afaceri până când vor reuşi să-şi construiască branduri puternice şi stabile. Producătorii români vor trebui să încerce să “ardă” nişte etape şi să îşi găsească nişa pe care să funcţioneze, să construiască o reţea de distribuţie eficientă, fără compromisuri, să încerce să împartă riscul cu comercianţii, şi să se orienteze şi către zona vânzărilor în me-diul online. Există o reticență a producătorilor români de a nu investi în online, căci, cred ei, riscă să îşi deterioreze relaţiile cu magazinele partenere din offline, însă mai cred că odată cu migrarea cumpărătorilor pe online, reţeaua de magazine partenere nu o să mai fie atât de eficientă. Sunt şi producători care îşi dezvoltă propriile magazine, însă aici sunt necesari bani mulți pentru investiție şi să ai multă răbdare.Vedeţi dumneavoastră, mediul online s-a dez-voltat puternic în ultimii ani, cucerind iniţial pia-ţa de electro-IT, apoi cele de carte, cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărătu-rile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pan-tofi. În total însă, patru din zece români care
Românii sunt creativi si vor reuși chiar dacă resursele de care dispun sunt limitate
editorial
fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet.România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se do-cumenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. Un român cheltuie lunar 15 euro pentru achizi-ţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ. Totuşi, românii alocă cea mai mare parte din salariul lunar, de 4,2%, situaţie ce confirmă ast-fel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe haine şi încălţăminte. Aşadar, brandurile româneşti au unde să crească, însă pentru acest lucru trebuie inves-tiţii în design, materii prime, tehnologie de ca-litate şi în instrumente de marketing – care sunt de multe ori străine companiilor romaneşti. Aş vrea să mai adaug că sunt şi destule firme care nu doresc ca produsele lor să apară în mediul online, ştiţi dumneavoastră de ce!În Businesstexin, ne-am dorit să abordăm toate aceste teme, şi vom face acest lucru la fiecare ediţie, inclusiv cea de faţă, care conține analize ale piețelor şi intervuri deo-sebit de interesante. În acest moment comu-nicăm cu dumneavoastră prin două siteuri: www.businesstexin.ro şi www.industriamodei.ro, iar de la 1 iulie vom funcţiona pe o singură platformă (o avem acum în lucru). Pe noua plat-formă orice designer, producător sau comerci-ant îşi va găsi informaţiile de care are nevoie! Nu vom neglija nici evenimentul România Fashion Trend &Brands fondat în urmă cu 5 ani şi, deşi a început foarte bine ca un târg strict de contractări, am constatat o scădere a inte-resului pieţei pentru acest gen de eveniment, lucru ce ne-a făcut să-l regândim, astfel încât din toamna următoare RFTB se va desfăşura sub o nouă formă, mult mai aproape de ne-voile actuale ale antreprenorilor din industria modei şi vom avea Expo Conferinţa RFTB! Urmăriţi noutăţile despre acest eveniment pe www.rftb.ro. După cum vedeţi, avem planuri, nu ne lăsăm, evoluţia pieţei nu este tocmai fa-cilă pentru brandurile româneşti, însă în activi-tatea noastră ne motivează faptul că românii sunt creativi, iar la Businesstexin credem în moda românească şi susținem antreprenori-atul în această industrie.
„Românii cumpără de pe internet în principal blu-ze, geci scurte şi jeans de la brandurile cele mai populare. Ei alocă cea mai mare parte din salariul lunar, de 4,2%, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispu-să să cheltuie bani pe haine şi încălţăminte“.
Lucian Diaconu, Director Editorial
Suntem un producător român important de furnituri pentru industria textilă, prima alegere a multor companii pentru calitatea produselor noastre, varietatea ofertei, promptitudinea şi seriozitatea cu care livrăm, în costuri şi parametri competitivi.
AEste interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în acest catalog. Respon-
sabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate redacţiei Businesstexin. Responsabilitatea asupra advertorialelor si a reclamelor aparţine în
1) MATERII PRIME & ACCESORII ...........................................................1212) CONFECTII TEXTILE SI TRICOTAJE ....................................................1433) VOPSIRE, IMPRIMARE SI FINISARE TEXTILE .....................................1714) INCALTAMINTE, MAROCHINARIE,
CONFECTII PIELE SI BLANA ...............................................................1775) UTILAJE PENTRU INDUSTRIA
TEXTILE-PIELARIE ...............................................................................1856) COMERT SI SERVICII ..........................................................................195
Index capitole ediţia 20
social mediamoda încotro �������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 14 analizĂschimburi comerciale Ue-28 în 2015 ������������������������������������������������������������������������������������� 20moda feminină italiană 2015-2016 ��������������������������������������������������������������������������������������� 26moda masculină, tendințe de piață ����������������������������������������������������������������������������������������� 28Piața spaniolă a articolelor pentru femei ������������������������������������������������������������������������������� 30Piața globală de încălțăminte ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 32sectorul francez de pielărie a crescut cu 11 procente la export ��������������������������������������� 34comerț online ������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������ 36schimburile comerciale pe județe �����������������������������������������������������������������������������������������110italia - haine pentru Juniori 2015-2016��������������������������������������������������������������������������������114Profil de industrie ușoară - Bangladesh �������������������������������������������������������������������������������116 evenimentinside Fashion, la a treia editie�����������������������������������������������������������������������������������������������������2concluzii după Fashion meets apparel viena ���������������������������������������������������������������������� 95expoziţie de sculptură din lemn preţios parfumat - spiral Parfum ���������������������������������100s-au deschis înscrierile pentru zain academy �������������������������������������������������������������������102Fashion night’s out satu mare ����������������������������������������������������������������������������������������������104 indUstriePlanuri de dezvoltare a sericiculturii europene �������������������������������������������������������������������� 24eltra logis o soluție profesională pentru livrarea modei în europa ��������������������������������� 31seroussi îşi dezvoltă linia casual şi se extinde în ţară ���������������������������������������������������������� 38Braiconf la a 66-a aniversare! ��������������������������������������������������������������������������������������������������� 44Primul showroom YKK multifuncţional din europa e acum la Focşani ���������������������������� 45de ce industria textilă nu este atractivă pentru tineri? �������������������������������������������������������� 64cum fac românii de la Bigotti campanie de imagine ���������������������������������������������������������� 82 integrare prin fuziune la dr� Bock industries aG ������������������������������������������������������������������� 88il Passo a deschis prima fabrică de încălţăminte la Bucureşti �������������������������������������������� 88a apărut încălțămintea „inteligentă” comandată de pe telefonul mobil ������������������������ 89aurora sa, fabrica de încălţăminte din târgu Frumos a trecut pe aero ������������������������� 90secuiana dă un semnal realist �������������������������������������������������������������������������������������������������� 92casa regală Britanică se îmbracă și de la arad �������������������������������������������������������������������� 94salariile din confecții, printre cele mai mici din industrie �������������������������������������������������118Probleme pentru industria ușoară rusească la început de an ������������������������������������������120 comertBrandurile de lux „curtează” piaţa de modă din românia ������������������������������������������������� 78Piaţa românească de modă este una foarte matură, cred reprezentanţii lc Waikiki ��� 84casa radio București, un proiect care se lasă așteptat ������������������������������������������������������� 86 interviUby designers, magazin online �������������������������������������������������������������������������������������������������� 42lucian Broscățean: Un designer poate să ridice sau să distrugă un business ���������������� 48calina langa: Îmi place să cred că hainele ascund povești! ���������������������������������������������� 54silvia aştilean Busuioc: Haina nu-l face pe om, însă îl poartă şi-l împinge în faţă ��������� 58iulian crăciun: viitorul îl reprezintă dezvoltarea de brand propriu ���������������������������������� 62sara Wechsler: avem de cîştigat un „război”: cel cu inovarea şi calitatea ��������������������108
modĂdesignerul stephan Pelger şi-a lansat noua colecţie orient express” în faţa trenului regal ������������������������������������������������������������������������������������ 46designerul de încălțăminte mihaela Glăvan şi-a lansat, în premieră, colecția de primăvară vară în trei orașe din țară ���������������������������������������������������������������������������������������� 48stil și eleganță marca alexandru ciucu ���������������������������������������������������������������������������������� 67moda business a femeilor de carieră �������������������������������������������������������������������������������������� 69„zestrea” lilianei Ţuroiu revine acasă ������������������������������������������������������������������������������������� 70inovaţii la Burberry: mai puţine prezentări, mai multe vânzări ����������������������������������������� 72Gânduri despre lux cu srdjan Kovacevic�������������������������������������������������������������������������������� 80„roxi color”, începutul unei poveşti de succes în moda tinerilor ������������������������������������� 96costumul de film și moda ���������������������������������������������������������������������������������������������������������� 978 martie - Puțini știu că ziua de 8 martie este strâns legatăde industria confecțiilor� ������������������������������������������������������������������������������������������������������������ 98colecția „romanian WinGs” a studenților anului ii modă- UnaB ����������������������������106
11
We emphasize
your idea
y washing y dyeing y special effects y logistics y
www.tbw.ro
12
13 modĂ
Ne-am născut sub semnul modei, spu-nem noi toţi cei care îndrăgim acest domeniu. Îi simţim pulsul şi îi urmăm chemarea lună după lună şi an după an. Suntem o zodie creativă care se supune schimbării permanente, de aceea venim mereu cu noi şi noi direcţii.
Moda anului 2016 trăieşte vremuri interesante din toate punctele de vedere. Tendinţele aproape
că s-au anulat, nimeni nu mai ţine cont de ele. A rămas pe baricade doar ide-ea că putem să purtăm orice, orice din ceea ce ne stă bine, indiferent de colec-ţia ori anul lansării. Sezoanele şi inter-sezoanele sunt ameninţate de noţiunea de seasonless, designerii preferând să nu se mai lase înlănţuiţi de presiunea termenelor acestora. Unii pleacă de tot mărturisind că nu mai fac faţă acestei presiunii, alţii renunţă la liniile de haute couture, iar alţii sunt puşi pe liber pur şi simplu. Cifrele de afaceri ale anului trecut arată şi ele o direcţie interesantă. Fast fashionul este într-o creştere semni-ficativă sub semnul unei fashion demo-cratizări totale, marile branduri de pe piaţa de lux au început însă să piardă teren. De aceea se anunţă schimbarea de tactică exact acolo unde specifici-tatea modei era cel mai bine definită – lucrul în avans. Nume ca Tom Ford ori Burberry aleg astfel să îşi scoată la vânzare în magazine şi online colecţiile imediat după prezentare, reducând pe-rioada de aşteptare pentru public. Asemenea experienţe au loc şi la noi încă de acum câteva sezoane, în nor-dul ţării, la Baia Mare şi Satu Mare, unde designerii locali au ales să îşi prezinte colecţiile de sezon direct clienţilor care le pot achiziţiona imediat după show. În rest, moda trăieşte în agonia târgurilor minuscule, de toate felurile si formele, în
care designerii îşi aduc la vânzare crea-ţiile direct către consumator, străbătând ţara de la un capăt la altul, sub giruri de vedete, cu colecţiile luate şi reluate la vânzare, în speranţa epuizării unui stoc care altfel îi poate arunca într-un prea rapid blocaj şi faliment. Suntem în con-tinuare fragili într-o modă mult prea fragilă.Între timp, marii producătorii de lohn realizează în al 13-lea ceas că brandul propriu este singurul care aduce o plus valoare salvatoare, dar că fără un sprijin coerent de la stat cu greu pot răzbate în această piaţă atât de dur concurenţială. Branduri consacrate româneşti cresc pe seama colaborării cu designeri profesio-nişti. Alţii simt nevoia schimbării în sfâr-şit şi la nivel de imagine. Încep să apară cursuri într-un învăţământ alternativ care aduc verigile lipsă ale modei româneşti – managementul, comunicare&PR, marketing online – Zain Academy la Cluj-Napoca.Moda este (în) schimbare, fără discuţie. Iar noul val de succes al filmului româ-nesc aduce şi el o schimbare la nivelul relaţiei modă-film. Vedetele încep să apeleze la consilierii de imagine, pro-ducătorii şi designerii apelează la ve-dete într-un sistem de endorsement după modelul occidental. Zona filmului şi a teatrului este şi o zonă inspiraţională pentru designeri. Încă nu avem perso-naje de referinţă ca în cinematografia internaţională, dar începem să privim cu alţi ochi acest domeniu. Am realizat
M
O
D
E
I
Sub semnul
o serie de interviuri care să vă aducă opi-niile şi realizările câtorva nume din moda românească. Un interviu cu designerul şi pedagogul Călina Langa, implicată total, feminin şi colorat, în lumea modei şi a teatrului deopotrivă, într-o minunată simbioză. Un alt interviu cu designerul şi stilistul Silvia Aştilean-Busuioc care ne dezvăluie din culisele relaţiei modă-film. Căteva date şi realizări noi ale designe-rului Lucian Broscăţean pentru brandul Irina Schrotter cu o ilustrare inclusiv a zonei de inspiraţie –cinematografia inter-naţională şi a modului de lucru al unui profesionist obişnuit al podiumurilor internaţionale. Dar şi un material reali-zat cu Iulian Crăciun de la Expresiv Satu Mare, un brand cu 25 de ani de expe-rienţă pe piaţa modei masculine româ-neşti care simte nevoia implicării statului într-un mod relevant şi susţinut, resimţire acută de altfel pentru orice brand româ-nesc din domeniu.
Liana Martin
14Social media
C
am aşa sună o provocare lan-sată pe reţelele de socializa-re de Lucian Diaconu, CEO al Businesstexin, prin care încer-ca să facă o paralelă între un
eveniment de modă ce s-a desfăşurat la Circul de Stat Globus şi situația actuală a industriei modei româneşti. Subtitlurile aparțin redacției „Businesstexin”.
De ce această provocare? Semnale de alarmă sunt trase pe mai toate canalele posibile. Apar schimbări de direcţie, se închid firme, branduri, linii. Site-uri internaţionale se reconfigu-rează, se unesc. De curând am asistat la dispariţia site-ului style.com, cel care a marcat începuturile vieţii majorităţii ce-lor care activează în domeniu, o parte a acestuia a devenit vogue runway, iar vechiul URL a fost transformat in site de shopping. Mai mult, discuţii interesante sunt lansate pe site-urile de specialita-te precum BOF – Business of Fashion, privitoare la viitorul modei, la viitorul ce-lor care studiaza designul vestimentar şi îşi imaginează viaţa ca un şir frumos de evenimente de modă în care ei sunt distribuiţi în rolul principal. BOF lansează chiar întrebarea dacă nu cumva şcolile de modă au ajuns să vândă visuri deşar-te celor care le calcă pragul în căutarea unei cariere în designul vestimentar. Calculele lor arată că mai puţin de 10 % din aceşti absolvenţi se regăsesc în posturi pentru care s-au pregătit, ma-joritatea activând în industrii adiacente sau chiar în alte industrii decât cele ale
modei. Situaţia nu este deloc mai pro-miţătoare nici în învăţământul românesc si aici procentul celor care îşi găsesc un loc de muncă este unul îngrijorător de mic. De fapt, specialiştii constată acum, în cel de-al doilea deceniu al mileniului, că moda se apropie de o nouă etapă, una în care se schimbă paradigmele, iar accentul va trece din zona consumismu-lui în zona durabilităţii. Va fi calitate ver-sus cantitate, va fi unicat prin tradiţional sau ultra tehnologie, versus serie.Evident că un asemenea subiect ofertant nu a rămas nediscutat pe reţelele de so-cializare pe care a fost lansat, de aceea am dorit să vă aducem părerile celor care s-au implicat în discuţie, ca un altfel de interviu cu specialişti şi oameni din domeniu. (O mică menţiune, necesară, discuţia a fost una publică, nu pe un grup privat,
de aceea ne-am permis să reproducem fragmentele care se menţin pe subiect.
La final am dat link-ul de pe BOF.)
Statul român „îngroapă” firmele românești și le susține pe cele străineLaura Diana Popa: Sute de firme româneşti se închid an de an, nu pen-tru că au un management prost, ci pen-tru că le îngroapă statul... stat care ar fi trebuit sa le susțină! Cum le îngroapă? Cu atâtea taxe, de nici nu sunt sigură că ştiu să le enumăr; cu TVA la factu-rare, în condițiile în care termenele de plată depăşesc şi 90 de zile uneori, asta dacă ai noroc şi plata chiar se efectu-ează; cu zeci de tiruri care trec granița
zilnic, încărcate cu marfă fără acte, fă-cută din toate resturile Asiei, care sunt de unică folosință, pentru că, după prima spălare, nici de cârpe nu sunt bune, că şi acolo iți trebuie bumbac... (...)As putea scrie ore întregi despre tot ce e în neregulă în țara asta, dar nu ştiu dacă are rost! Au mai scris şi alții şi nu s-a schimbat nimic! Avem în continuare un stat care dă din coadă când vede fir-me străine, le acordă subvenții de mili-oane de euro, le creează toate condițiile, poate, poate investesc la noi şi creează locuri de muncă... Pentru că noi ne-am închis toate fabricile şi am deschis mall-uri şi hipermarket-uri, de am ajuns scla-vii Europei! Un stat care dă din coadă în fața străinilor, dar nu face nimic pentru a-i susține pe ai lui, e un stat care îngroa-pă industria! Nu doar moda, ci absolut toată industria! Ciprian Crăciun: Nu cred ca a ajuns moda romaneasca de circ. Inainte de toate aş intreba care modă? Abia de câțiva ani au început să se dezvolte aces-te cuvinte “ moda romanească”. Aşa cum am mai discutat de atatea ori, Lucian Diaconu, noi nu mai avem nici o indus-trie adevarată şi nici un sistem al modei foarte bine închegat. Parerea mea este că industria va apune, iar moda este în crestere. Intr-adevar atat anul acesta cat si anul viitor vor fi grei, dar parcă ne-am obisnuit. Și DA consu-mul de produse vestimentare româneşti, statistic, este în scădere, deoarece statul (prin legile sale) ne-a “ajutat” să ajun-
O Dezbatere DeSPre viitOruL mODei rOmânești
încotro
moda
„este moda românească «de circ»? Consumul este în scădere, oamenii nu prea mai cumpără modă românească, nimeni nu mai are curaj să se apuce de o afacere în modă în ziua de azi! moda este în cădere liberă in românia. anul acesta și anul viitor sunt foarte grei pentru afaceri în gene-ral, dar pentru modă în special!”
15 Social media
fashion
n
e
w
a
g
e
vintage
de
si
gn
gem cu prețurile produselor autohto-ne aproape de prețurile produselor de “brand” din afara țării şi aici nu pentru că managerii firmelor de confecții au profit mai mare şi pentru că statul ne obligă la plata mai multor taxe şi impozite.
Producătorii români nu ies din „tipa-rele” pe care le cunoscmolecule F: Lucian, stii că am venit la RFTB şi am discutat cu mai mulți produ-cători. Am experientă de aproape 10 ani în industria textilă, în calitate de pro-ducător. Cunosc in detaliu ce se întâm-plă de la alegerea aței până la cum se face prețul sau cum trebuie construit un brand. Din pacate dânşii nu vor să iasă din tiparul în care au funcționat inainte. Nu doresc să se adapteze noilor cerințe de piață. Nici măcar nu vor să asculte, să înteleagă noile lor nevoi. Le-am expli-cat fiecăruia in parte ce ar trebui să facă, din punctul meu de vedere, pentru a exista în piața asta. Fără schimbare, fără adaptare la cerere, nici o industrie nu va funcționa. Iar despre designerii romani, iti pot da câteva nume care se descurcă bine mersi la export, dar fac treabă bună şi în țară. Nu au sute de angajați, câte 10-20 fiecare, poate 50. Dar e business-ul lor şi funcționează.Ovidiu Stan: Ne îmbătăm cu aceeaşi apă rece... se consumă/cumpără modă românească, ce nu se consumă/cumpa-ră sunt produsele cu aer optzecist, pră-fuit şi bătrânicios la care producătorii
români nu vor să renunțe nici în ruptul capului, de parcă au nişte obloane pe ochi şi nu văd ce se întâmplă în jurul lor, cum şi înspre ce evoluează moda. NU este statul de vină că producăto-rii români de țesături/confecții/trico-taje/încălțăminte/marochinarie nu au învățat încă!!! că nu pot fi competitivi (cu aceleaşi modele de acum 5-10-15 ani) intr-o piată care este într-o conti-nuă schimbare. Poate ar fi cazul ca într-un final să înțeleagă că au nevoie de o echipă închegată, formată din specialişti: designer, tiparist, modelist, inginer texti-list, specialist in marketing/comunicare/branding. Și mai ales au nevoie de pro-duse calitative din punctul de vedere. al materiei prime, finisajelor, furniturilor, garniturilor, formei, liniei. Dar este mult mai simplu să se lamenteze decât să faca ceva; în fond pentru a te lamenta nu este nevoie să depui niciun efort!!! Învățământul de profil nu pregătește manageri în domeniuLiana martin: Eu consider că această discuție este mai mult decât binevenită. În sfârşit ajung pe o platformă comu-nă cele două părţi, cea industrială cu cea artistică. Aşa cum spune şi Mirela Bucovicean, la RFTB am încercat cu toţii să lansăm o comunicare între cele două segmente, dar din păcate nu s-a prea reuşit. Toţi aveţi dreptate, doar că lucrurile trebuie aduse la un numitor comun. Există probleme mari şi nu are sens să ne ascundem după degete cum că totul e frumos. Producătorii au mare
dreptate când spun că statul nu îi ajută, pentru că exact aşa şi este. În ţările cu tradiţie există o legislaţie care protejează producătorul intern, un sistem funcţio-nal susţinut puternic de stat prin diferite mecanisme. La noi acest lucru nu se în-tâmplă. Dimpotrivă, taxele şi impozitele îngroapă producătorul intern, iar cel ex-tern este favorizat prin diferite facilităţi fiscale. Pe de altă parte, avem o problemă majo-ră, cea pe care Ovidiu Stan nu a menţio-nat-o, principală: sistemul de învăţământ nu pregăteşte specialiştii menţionaţi dar, în special, nu pregăteşte manageri în domeniu. Moda este un domeniu apar-te care funcţionează după alte reguli. Este o industrie făcută de artişti şi are nevoie de ambele laturi. În toate şcoli-le de profil din lume se pregătesc ma-nageri în modă, la noi nu. Cei care “nu vor să se adapteze” cum spuneţi voi, de fapt NU ȘTIU să se adapteze. În marea lor majoritate aceştia sunt de fapt foşti ingineri, maiştri, croitori, tiparişti care şi-au deschis după `89 propriile afaceri cu cunoştinţele dintr-un sistem vechi, centralizat, din care ei nu aveau habar decât de o mică parte, iar în noile afaceri nu au reuşit să reconstituie întreg lanţul de funcţionare. La ora actuală aceştia fac lohn şi realmente nu ştiu să producă într-un sistem concurenţial. Nu ştiu efectiv să lucreze cu o echipă de creaţie. Nu ştiu să se integreze într-un sistem internaţio-nal. Designerii - manageri de succes de care spune Mirela sunt puţini, pentru că nu ai cum să le ceri unor artişti să aibă
16
şi aptitudini manageriale. Iar investitori în domeniu, la noi, sunt cam inexistenţi. Ce e de făcut? Practic, noi ne aflăm într-un stadiu în care era modă acum un secol - stadiul croitoriilor de lux care în timp s-au transformat în branduri. Din păcate noi nu avem un secol la dispo-ziţie să ajungem din urmă un sistem, dar pentru că suntem creativi, flexibili, uşor adaptabili, avem toate şansele să o luăm pe scurtătură şi să ajungem direct în stadiul actual care, la nivel in-ternaţional, deja este într-o etapă de schimbare. O dovadă că se poate este exact Molecule F, prima afacere online în segmentul de lux al modei. Și aici Mirela are mare dreptate când asociază imagi-nea modei cu imaginea performanţei în lumea acrobaţiei. Direcţia modei nu mai este una dictată de consumul cantitativ, ci una dictată de un consum conştient, calitativ. Avem nevoie de performanţă, de creativitate, de inovaţie în fiecare fi-bră a acestui sitem. Și nu mă îndoiesc că acest lucru se va contura într-un viitor apropiat.Ovidiu Stan: Aveţi perfectă drepta-te Liana Martin, statul nu îi prea ajută, dar pe de altă parte statul nu este de vină că producătorii nu au produse competitive în piaţă. Aş avea de menţionat că speci-alişti (ingineri) în tricotaje, confecţii, ma-rochinărie se formează şi există, dar nu îi caută nimeni... iar apoi designeri, aici avem aceeaşi eternă problemă: încă din facultate sunt învăţaţi că ei sunt artişti, nu sunt pregatiți ca adevăraţi specialişti în design, poate cel mult desenatori. Nu au nici cea mai mică legătură cu fabricile cum ar fi normal şi firesc.Liana martin: Statul este de vină pentru că nu adaptează sistemul de învăţământ (de stat!!!) la cerinţele pieţei. De aici pornim. Nimeni nu s-a născut învăţat. Iar aceşti producători au dovedit în 25 de ani că nu sunt în stare să înveţe singuri. De aceea e nevoie de această verigă.Ovidiu Stan: Nu ştiu cum este pe par-tea de design, dar pe cea industrială există specializări în inginerie textilă
care sunt perfect adaptate cerinţelor din piaţa muncii: tehnologia tricotajelor şi confecţiilor, design-ul produselor din piele şi înlocuitori, inginerie economică industrială, design-ul produselor textile (toate acestea pe partea de licenţă) şi dezvoltări în proiectarea produselor de încălţăminte şi marochinărie, tehnologii avansate de tricotare, asigurarea calităţii în domeniul textile-pielarie, proiectarea şi modelarea îmbrăcămintei, sisteme inovative de producţie în confecţii (la nivel de master)... specialişti în inginerie textilă există şi se formează, dar cineva trebuie să îi şi caute. De ce nu îi recru-tează producătorii încă din timpul facul-tăţii din anii III-IV să investească în viitorii specialişti?Veriga lipsă din industria modei româneşti: manageri, marketing, comunicareLiana martin: Nu la aceşti specialişti fac eu referire. E nevoie de manageri, de marketing, comunicare. Asta e veriga lipsă. Din punct de vedere tehnic pro-ducătorii romani sunt extrem de bine dotaţi, de aceea se şi face producţie performantă, dar în sistem lohn. Pentru branduri proprii, pentru a face modă ro-mânească este nevoie de altceva.Pentru a putea performa la nivel calitativ este nevoie de oameni care să cunoască modul de funcţionare a acestui sistem, e nevoie de oameni care ştiu să lucreze cu o echipă de creaţie, care ştiu ce să ceară unei echipe de creaţie.Uite, Ovidiu, să îţi dau un exemplu. În ca-drul RFTB am adus faţă în fata producă-torii cu unităţile de învăţământ superior. Știi cât au interacţionat? Spre zero. Una dintre firme a făcut totuşi un pas, şi-a ales designer. Rezultatul? Unul total ne-satisfăcător. De ce? pentru simplul mo-tiv ca managerul nu cunoaşte cerinţele pieţei actuale, deci nu a ştiut ce să cea-ră acestui designer. Mai mult, nu a ştiut cum să îşi aleagă acel designer. Aceşti oameni nu ştiu să îşi comunice dorinţele, pentru că ei nu au cunoştinţe de specialitate decât pe partea tehnică.
Exact din acest motiv se pregătesc ma-nageri, oameni de marketing şi comu-nicare într-o instituţie de specialitate şi nu într-una obişnuită. Managementul, marketingul şi comunicarea în modă se fac într-un mod diferit decât în instituţiile de profil general.Ovidiu Stan: Exact la asta mă gândeam: de ce nu se întâlnesc față în față produ-cătorii şi cei din învăţământul superior?Liana martin: S-au întâlnit, dar nu au şti-ut să interacţioneze.Să îţi mai dau un exemplu din cealaltă parte. Un designer a reuşit performanţa să bage în faliment o firmă în doar 8 luni. De ce? Pentru că acel designer nu era unul cu pregătire în design vestimentar, era doar cu o pregătire artistică, deci insuficient.Ovidiu Stan: Dar poate dacă sunt aju-taţi, îndrumaţi poate rezultatul ar fi altfel. De exemplu să zicem că fabrica X îşi alege designer pe Y şi legătura, comu-nicarea dintre cele două părţi să fie ci-neva din exterior dar cu cunoştinţe... nu credeţi că poate situaţia ar fi alta?
Liana martin: În modă lucrurile funcţio-nale se întâlnesc la jumătatea drumului. Accentul nu trebuie pus nici pe partea tehnică, nici pe partea artistică. Trebuie menţinut un echilibru. Aici e secretul.Exact asta am făcut în exemplul pe care ţi l-am dat. În 6 luni am repus firma re-spectivă pe picioare.Ovidiu Stan: Corect, cele două părţi tre-buie să se completeze perfect, omogen.
Designul vestimentar se învață în atelier!maurice munteanu: Îmi cer scuze că intervin. Dar am fost taguit. Pe cale de consecinţă, asum că se dorea să am şi eu o poziţie, oarecare. Nu ştiu exact ca-re-i treaba cu falimentul. Dar ştiu exact care-i treaba cu designul vestimentar. Liana, foarte puţini dintre oamenii care termina design vestimentar ajung să facă performanţă. Văd asta mult mai des la oameni care nu au o pregătire în
agnes toma
Sergiu Chihaia
Liana martin
maurice munteanu
17 Social media
domeniu. Treaba asta cu şcolile şi ce te învaţă ele mă agita destul de tare! Ca idee, de-abia de câţiva ani au fost înfi-inţate secţii în cadrul unor universităţi internaţionale, unde se mai ‘’preda’’ şi stilism. Asta e o meserie pe care nu o înveţi în şcoală. Altfel, cei mai mari actori nu au terminat actorie, cei mai mari scriitori nu au terminat litere etc. Gaultier e analfabet, tot ca idee. Și asta nu l-a împiedicat să fie genial!Ovidiu Stan: Exact.... şcolile îţi dau o bază, pe care tu hotărăşti dacă şi cât con-struieşti, dacă vrei să faci performanță sau să rămâi la nivel de amator. Adevărata meserie se învaţă în atelier, fa-brică.... dar în condiţiile în care studenţii de la design nici nu doresc să audă de aşa ceva, personal am auzit de nenumă-rate ori “eu sunt designer, artist”.... toţi se visează mari creatori de parcă fabricile nu ar avea nevoie de designeri.Liana martin: Perfect de acord, Maurice. Eu am subliniat vina statului care nu adaptează învăţământul. În acelaşi timp însă am spus şi că noi suntem creativi şi reuşim să ne adaptăm. Iar aici tu ai pus perfect punctul pe i. În anii noş-tri de presă de specialitate am impus un trend, cel al şcolilor de specialitate, pentru că era necesar să oprim un val de fals care luase proporţii. Am reu-şit. Acum a venit exact momentul de care spui tu, să se spună că în acest domeniu şcolile nu sunt singurele care pot pregăti specialişti. Una din soluţii este învăţământul alternativ. Un exemplu este Cristian Bănica şi Dalles Go ori Mirela Bucovicean şi Noemi Meilman cu Naked PR.Ovidiu Stan: Atunci de ce nu s-ar putea realiza următorul experiment: un desig-ner, un specialist în comunicare/bran-ding şi un producător care are echipă de specialişti şi o perioadă, nu ştiu, 3-6 luni, să lucreze împreună la dezvoltarea unei/unor colecţii vandabile care să se poată introduce pe piaţă... în mod cert probabil ar dura puţin până ar ajunge la un numitor comun dar ar reuşi să se
facă înţeleasă fiecare parte. Totul este să existe disponibilitatea din cele 3 părţi.Liana martin: Experimente de acest gen sunt. Sunt exact afacerile de care spunea Mirela Bucovicean că funcţio-nează. Doar că nu apare public numele celor care sunt în spate.Ovidiu Stan: Corect, dar eu aici mă re-fer la marii producători din industria de textile-pielărie, nu la cei cu 10-20 anga-jaţi...nu că aş avea ceva cu cei din a doua categorie.
accentul trebuie mutat de la cantitate la calitateLiana martin: În general, oamenii din culise nu sunt oameni de podium. Ei fac lucrurile să funcţioneze, nu fac paradă cu munca şi rezultatele lor. Și aici e vorba de oameni cu vocaţie pentru fiecare par-te a domeniului. În spatele lui Galliano a existat o echipă uriaşă, Galliano era omul de show. E o politică în toate.Ovidiu, moda este într-o continuă schim-bare. Schimbarea este de fapt cuvântul ei de bază, motorul. Cum spuneam, am ajuns într-o perioadă în care accentul se mută de la cantitate la calitate. Vei vedea cum se vor reaşeza lucrurile pe noua direcţie.Ovidiu Stan: Absolut normal şi firesc, moda se schimbă şi noi trebuie să ne adaptăm în ritmul ei... Eu, personal, mereu am fost adeptul calităţi în de-trimentul cantităţii, aşteptam de mult această schimbare care se pare că în-cet îşi face loc. Dar, pe de altă parte, ca textilist îmi pare rău să văd cum o industrie cu potenţial real cum este cea de textile-pielarie trage să îşi dea obştescul sfârşit parcă din nepăsare, neştiinţă, indolență...Oricum, consider discuţia pe acest su-biect ca fiind absolut benefică pentru cine are ochi să vadă şi urechi ca să audă.Octavian Sever Coifan: cursurile de specialitate au devenit interdisciplinare. La Construcţii se predau noţiuni de arhi-tectură. La Horticultură (Știinţe agricole) se
predau noţiuni de arhitectură peisageră şi asta încă de la finele anilor 90. Importantă e deschiderea, apoi cursantul se poate in-forma şi educa. Este foarte special când cineva este de acord să îşi destăinuie se-cretele în fața studenţilor care îi sunt viitori concurenţi. În muzică se dau bani grei pentru un masterclass de canto ori de pian cu un interpret recunoscut. Generozitatea oamenilor este un lucru rar... Falimentul unora e succesul altora. Oamenii nu schimba 10 haine pe zi ca la Versailles, nu au o bancă elveţiană în bu-zunar şi nu toate companiile visează să îmbrace planeta. Există multe moduri de a face Modă de la Colbert şi manufactu-rile regale încoace. Concomitent, fiecare ţară europeană s-a adaptat în ultimii 200 de ani începând cu două lucruri majo-re - calea ferată ori autostrada şi teatrul/opera/ sala de bal. Mătase lioneză, sto-fe englezeşti, dantele belgiene, uneori textilele vorbesc de la sine. Pentru a nu evoca purpura antică şi mai târziu indi-go-ul. Care este modelul de azi pentru România? Secretul îl ştiu specialiştii şi cei care lucrând de mulţi ani au desco-perit empiric. Dar, ca orice secret care înseamna avantaj competiţional într-o lume capitalistă, acesta se prezintă pe bani şi prin contract cu specialiştii. Și in-sist asupra cuvântului secret datorită noii legislaţii europene în materie de “trade secret” care se pregăteşte (o puteţi citi pe site-ul oficial unde se aduc amen-damente). Moda e o afacere chiar dacă substanţa ei pare efemeră.
Pentru a deveni designer de succes, trebuie să parcurgi ani grei de muncăLiana martin: În România, din aprox 3500 absolvenţi design vestimentar (în 25 de ani) nici măcar 10 % nu sunt ab-sorbiţi în piaţa muncii ca designeri.Sergiu Chihaia: La noi? ..nu există la noi! Noi nu avem un “sistem al modei” care să-i absoarbă!norbert matei: Bine că avem şcoli care să-i producă.Sergiu Chihaia: ..şi studenţi care să le
mirela bucovicean
norbert matei
Ciprian Crăciun
Sever Coifan
Ovidiu Stan
18Social media
umple!Liana martin: Pentru că încă mai visam frumos.agnes toma: ...numărăm ţările care au un “sistem al modei” pe degetele de la o mână... de ce ar fi România printre aces-tea...? Cât de arogant să fii să crezi /”vi-sezi” că fiind posibil?... Sau cât de naiv?... Avem o industrie puternică, matura? O clasă antreprenoriala puternică? Un sis-tem de guvernământ responsabil, vizio-nar, respectat...? Cât de “sistemica” este economia României pentru a ne permite luxul de a visa la un sistem al modei ...ro-mânesc? Retoric.ignatescu alena: Trebuie să revenim cu picioarele pe pământ şi să spu-
nem lucrurilor pe nume. Da, şcolile de modă, sau, mă rog, studenţii şi ab-solvenţii acestor şcoli, atât la noi cât şi în străinătate, aleargă după himere pentru că se crează o imagine idilică a muncii de designer după absolvire, însă realitatea este cruntă, majoritatea absolvenţilor o conştientizează abia după ce ies de pe băncile facultăţii. Eu cred mai mult în viitorul echipelor de designeri şi în general a muncii de echipa - tehnician designer, respectiv designeri specializaţi, dar pentru asta trebuie să parcurgi ani grei de muncă şi nimeni nu-ţi garantează că vei ajun-ge să calci pe ‘’covorul roşu’’.
Avem specialişti pe toa-te segmentele: avem designeri buni, avem fa-brici de producţie foarte performante, avem de asemenea o reţea de magazine atât online cât şi offline, au apărut şi firme de distribuţie,
nu lipsesc nici specialiştii in marketingul de modă, s-a creat chiar şi o platformă de business profesionistă aşa cum este RFTB. Insă lipseşte încrederea producă-torilor în propriile forțe. În ultimii ani am încercat să facem din RFTB un târg strict de contractări, însă acesta funcţionează foarte greu. De ce? Producătorii romani nu au o colecţie gata cu 6 luni înaintea sezonului, unii nici nu concep să facă o astfel de colecţie, deoarece nu sunt suficient de pregatiti, nu sunt dispuşi să investească „atât de devreme”, nu sunt 100% convinşi ce şi cum se poartă, se aşteaptă lansările in-ternaţionale şi astfel au material de inspi-raţie. Privind organizarea târgului RFTB, majoritatea producătorilor confirmă că este un proiect excelent, însă când se apropie data de desfăşurare a eveni-mentului, foarte mulţi nu sunt pregătiți şi preferă să nu mai participe. Avem târg profesionist însă ne lipsesc participanţii, doar că acest eveniment a fost gândit să le uşureze munca şi să îi facă să aibă costuri mai mici, însă aceştia ignoră, ast-fel nu se poate trece la nivelul următor de organizare. Însă îmi exprim părerea că moda românească există, dar trebu-ie recucerită piaţa internă. În România, consumatorul de modă este pretenţios, el cumpăra modă, dar de la brandurile de masă care au ocupat spaţiile princi-pale de expunere din Mall-uri, branduri de masă care au de cele mai multe ori design, însă nu au calitate. Designerii şi producătorii romani ar trebuie să folo-sească materiale de calitate, să producă în cantităţi mai mici şi să aibă preţuri de vânzare corecte, cu marje de profit mici. Eu sunt încrezător în viitorul modei româneşti, de aceea, întodeauna, în Catalogul Businesstexin vom promova toate noutăţile producătorilor şi desig-nerilor români.
www.businessoffashion.com/articles/education/
global-fashion-school-rankings-2015
Lucian Diaconu, C.e.O. businesstexin
20analiză
2014 comparativ cu 2013Potrivit CITH (Textile and Clothing Information Centre), centrul de infor-mare pentru textile și confecții, expor-tatorii europeni au reușit să câștige o cotă de piață de 3,6% în țări din lu-mea a treia. În ce privește importurile, acestea au crescut per total cu 9,6% în termeni valorici, mai ales datorită creșterilor puternice din țările asiatice.
Pe de altă parte, importurile din zona mediteraneană (Turcia, Egipt, Maroc și Tunisia) au înregistrate creșteri ne-semnificative, ba chiar descreșteri, în această perioadă. Balanța comercială a țărilor din UE-28 a înregistrat anul tre-cut un deficit de 29% pe textile și 13% pe confecții.
Exporturile de textile și confecții din UE-28 Vânzările de textile europene pe piață SUA, principala piață de export a UE-28, au crescut cu 16%, mai ales mulțumită ratei de schimb valutar favorabile euro-penilor. De asemenea, au crescut expor-turile spre Hong-Kong (+7%) și China (+6%). Pe de altă parte, exporturile spre Rusia au scăzut dramatic (-27%).În ce privește exporturile de îmbrăcă-minte, aceastea au crescut mai mult de-cât cele de textile. Creșteri semnificative au fost înregistrate în SUA, Hong-Kong, Coreea de Sud, Canada și China (rate de creșteri cuprinse între 19% și 22%). Pentru confecții, SUA este a doua piață de export a companiilor din UE-28, după Elveția. Alte creșteri semnificative,
comparativ cu 2014, au fost înregistrate pe piețele din Arabia Saudită (+17%) și Mexic (+15%). Exporturile spre Rusia și Ucraina au scăzut, ca și în cazul textilelor, urmare a framântărilor politice din zonă.Pe categorii de produse, exporturile UE-28 au crescut valoric la capitolul îmbrăcă-minte pentru femei, cu 6,3% și cu 3,8% la îmbrăcăminte pentru bărbați. Exporturile de fibre sintetice au crescut cu 6,4% față de 2014 și cele de textile tehnice cu 5,3%. Deși au crescut valoric, exporturi-le de textile tehnice au scăzut ca volum (-3,8%). Pentru prima dată am inclus în ta-belul nostru, în BusinessTexin, articolele second-hand, care sunt contabilizate de Euratex. Exporturile acestor produse au crescut cu 5,3% față de 2014, în timp ce importurile au scăzut cu 5,9%.
Schimburi comerci ale UE-28 în 2015
21 analiză
Schimburi comerci ale UE-28 în 2015Principalele 20 de piețe externe pentru textilele și confecțiile din UE-28
TEXTILE - EXPORTURI CONFECȚII - EXPORTURI
Partener comercial 2015% față de
2014Partener comercial 2015 % față de 2014
SUA 2.731.910.583 16% Elveția 3.436.696.809 2%China 1.899.664.584 6% SUA 3.092.718.750 21%Turcia 1.757.108.224 4% Rusia 2.102.451.293 -29%Elveția 1.406.580.085 -1% Hong-Kong 1.935.502.228 20%Maroc 1.366.267.247 4% Japonia 1.337.519.318 3%Tunisia 1.079.890.325 -5% China 1.274.848.261 19%Rusia 824.615.570 -27% Turcia 899.305.271 2%
Articole uzate și alte articole folosite (SH) 1.246.054 3,2% 1.391.791 5,3%
Textile de interior 1.074.363 4,6% 71.525 -4,7%
Îmbrăcăminte de lucru 237.530 -0,4% 7.617 -2,4%
Îmbrăcăminte bărbați (incl. de lucru) 5.196.424 3,8% 91.840 4,2%
Îmbrăcăminte femei (incl. de lucru) 9.178.266 6,3% 133.939 3,9%
Alte articole (tricotate și țesute) 8.313.320 1,4% 186.316 -1,9%
Din care îmbrăcăminte pentru copii 275.354 -1,4% 7.253 -20,3%
22analiză
Primii 20 de furnizori de textile și confecții pe piața UE-28Textile - importuri Confecții - importuri
Partener comercial 2015 % față de 2014 Partener comercial 2015 % față de 2014
China 9.578.024.130 11% China 29.968.780.329 6%
Turcia 4.786.604.331 6% Bangladesh 13.716.103.128 24%
India 2.597.390.052 5% Turcia 9.437.223.481 2%
Pakistan 2.284.581.583 11% India 5.138.586.991 11%
SUA 1.235.214.759 16% Cambogia 2.954.129.020 31%
Coreea de Sud 1.132.623.378 7% Vietnam 2.804.473.453 26%
Elveția 817.368.238 1% Maroc 2.315.446.715 0%
Japonia 591.950.351 8% Pakistan 2.280.744.153 25%
Egipt 478.414.403 -1% Tunisia 1.996.228.580 -4%
Taiwan 464.379.557 4% Sri Lanka 1.587.828.026 8%
Indonesia 437.668.879 1% Indonesia 1.286.212.052 5%
Bangladesh 373.104.701 4% Elveția 680.791.763 12%
Vietnam 326.010.976 11% Hong-Kong 672.571.931 25%
Tailanda 317.859.769 -1% SUA 560.336.455 26%
Tunisia 270.507.432 7% Tailanda 510.103.849 -5%
Israel 224.515.983 9% Macedonia 459.614.756 -3%
Maroc 222.505.987 17% Myanmar 419.897.658 79%
Australia 181.833.516 -6% Egipt 405.277.796 4%
Noua Zeelandă 146.497.935 39% Serbia 349.161.908 8%
Belarus 122.528.011 2% Madagascar 303.187.285 9%
Importurile UE-28 în 2015, pe categorii de produse Produs Valoare (1.000
de euro)% față de
2014Tone % față de
2014
Fibre naturale 1.704.035 2,2% 581.145 -0,5%
Fibre sintetice 1.300.292 6,2% 839.726 4,2%
Fire și ațe 4.024.527 2,3% 1.295.626 0,0%
Metraje țesute 5.879.791 8,1% 878.010 -0,6%
Metraje tricotate 1.570.242 6,4% 315.318 1,7%
Covoare 1.477.999 5,2% 379.404 -4,2%
Textile tehnice (fără țesături)
10.362.659 14,2% 2.485.110 3,2%
Articole uzate și alte articole folosite (second-hand)
148.187 0,0% 176.133 -5,9%
Textile de interior 5.788.058 6,9% 898.050 -1,6%
Îmbrăcăminte de lucru
1.334.133 4,4% 103.189 -7,4%
Îmbrăcăminte bărbați (incl. de lucru)
20.219.313 10,7% 1.143.280 -4,5%
Îmbrăcăminte femei (incl. de lucru)
28.792.108 11,3% 1.415.144 -3,8%
Alte articole (tricotate și țesute)
31.700.933 8,4% 1.871.849 -5,3%
din care îmbrăcăminte pentru copii
2.414.965 12,6% 118.178 -10,4%
Filan is a high tenacity continuous �lament polyester sewing thread providing excellent seamstrength and durability. Specially lubricated and precision wound, Filan delivers exceptionalsewing performance on both synthetic and natural materials when applied using high speedsewing machines.
• Better Resistance to UV exposure than nylon or polyamide sewing thread• Good seam strength• Consistent diameter and excellent ply security when bonded.• Superior Sewability• Low moisture regain• Available in natural, white, black and colors• Tickets 15, 20, 30 are also available in S - Twist• Bonded or soft �nish• Also available with a Water repellant �nish (WR)
PRODUCT DESCRIPTION
FEATURES & BENEFITS
APPLICATION
Filan®
• Automotive, Filtration, Footwear, Luggage & Handbags, Geotextiles, Specialty Industrial,Outdoor Products, Covers/ Web Slings & Tie downs
Ață de cusut 100% poliester filament continuuAță de cusut 100% poliester filament continuuDomenii de utilizare: automotive, încălțăminte, genți piele, geotextile, filtre
24industrie
Au fost prezenți peste o sută de specialiști, toți interesați de modalitățile practice de a acce-
sa Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), care stă la baza Planului de Investiții pentru Europa. EFSI, instru-ment operațional de un an de zile, a in-vestit deja peste 50 de miliarde de euro în afaceri din cadrul UE. Investițiile sunt direcționate spre infrastructură, educație, dezvoltare și inovare, dar și finanțări pen-tru afaceri mici.Participanții au fost invitați să întocmeas-că proiecte de accesare a fondurilor eu-ropene. Cu această ocazie, reprezentanții industriei europene de mătase, abordați de Euratex, au vorbit despre proiec-tul “Spre o sericicultură europeană” (Towards European Sericulture). Este vorba despre un proiect pe termen lung, care îmbină cercetarea cu investițiile în dezvoltarea sericiculturii pentru îmbunătățirea productivității și calității
materiei prime. Industria europeană a mătăsii este re-prezentată de aproximativ 200 de com-panii mici și mijlocii, concentrate în Italia (Lombardia) și Franța (Rhone-Alpes), care angajează în jur de 20.000 de oameni. În acest moment, materia primă este im-portată în principal din China, iar brandu-rile europene de modă sunt îngrijorate de faptul că, pe termen lung, materia primă de înaltă calitate ar putea deveni o problemă. Astfel, se dorește dezvol-tarea sericiculturii europene, cu scopul asigurării materiei prime, iar pentru acest lucru este nevoie de investiții, cu sprijin din partea EFSI, în dezvoltare, inovare și noi tehnologii. Studiul preliminar care stă la baza proiectului “Spre o sericicultură europeană” a fost întocmit cu participa-rea Marzotto A.p.A, Ratti S.p.A, HTH și centre de cercetare a mătăsii și a ajuns la concluzia că este necesară implemen-tarea unui proiect de dezvoltare durabilă
a sectorului sericicol în Europa.Conform datelor Euratex, în 2015 schim-burile comerciale ale UE-28 pentru mă-tase au fost următoarele:
Mătasea pe plan mondialAdunarea generală a Națiunilor Unite a decretat anul 2009 “Anul internaţional al fibrelor naturale” (și al astronomiei). Într-un studiu întocmit cu această ocazie, au fost identificate mai mult de 20 de ţări producătoare de mătase. Cum era de așteptat, cele mai multe sunt în Asia – să nu uităm că această îndeletnicire a apă-rut în China prin anii 2.700 î.Hr. și timp de 3.000 de ani chinezii au păstrat secretul producției de mătase, au avut monopol absolut. Secretul a fost furat abia în anul 552 d.Hr de doi călugări persani, care au dus virmi de mătase la Constantinopol și au pus bazele unui centru de producție a mătăsii. Cu toate dezvoltările tehnolo-gice recente, în industria sericicolă forță
În luna martie, DG GROW — Direcția Generală
Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene a invitat la Bruxelles reprezentanți ai
industriei de textile și confecții la un workshop care a avut
ca temă oportunitățile de finanțare, cu fonduri europe-
ne, ale acestui sector.
Planuri de dezvoltare a sericiculturii europene
25 industrie
de muncă este în continuare necesară. În China, în 2009, aproximativ un milion de oameni lucrau în aceasta industrie; în India, peste 700.000 de gospodării, cele mai multe ferme mici, trăiesc de pe urma viermilor de mătase, iar în Tailanda peste 20.000 de familii. Producția globală de mătase a crescut de la 100.000 de tone în anul 2000 la 150.000 de tone în 2006, mai ales ca urmare a creșterii producției din China. China deținea o cotă de piață de 70% pe plan mondial, urmată de Brazilia, India, Tailanda și Vietnam. India, Italia și Japonia erau, la nivelul anului 2006, cei mai importanți importatori de mătase brută pentru procesare. În 2009, prețul fibrei de mătase era de 20 de ori mai mare decât cel al bumbacului-fibra. În raportul din 2009 se menționează că importante centre sericicole exis-tă în Brazilia, Bulgaria, Egipt și Madagascar. România nu este menționată nicăieri, cu toa-te că până în 1990, țara noastră figura pe locul șase în lume și pe lo-cul doi în Europa la acest capitol, fiind și membră fondatoare a Comisiei Sericicole Internaționale cu se-diul la Lyon, în Franța. Cu toate că sericicultu-ra aproape a dispărut din țara noastră, în nomenclato-rul ocupatiilor apar în continuare meseriile de: finisor fire de mătase na-turală, prelucrător deșeuri gogoși mă-tase naturală, pregătitor gogoși mătase (fierbător), operator îngreunator mătase naturală, înnodator fire mătase naturală și finisor fire de mătase naturală.
Sericicultura în RomâniaPrimele preocupări legate de cultivarea duzilor și creșterea viermilor de măta-se au apărut în secolul al XIV-lea, mai întâi în Transilvania și apoi în Banat. În Moldova și Muntenia, sericicultura a fost introdusă de către turci, în secolul al XVIII-lea. Cuvântul “borangic” are la bază cuvântul turcesc „buriincuk”, de-numire veche pentru mătasea naturală Este de menţionat și preocuparea destul de veche, de înfiinţare de pepiniere și plantaţii de dud și de importare de ouă de viermi de mătase, din ţări cu serici-
cultură dezvoltată, ca Franţa, Italia sau chiar Japonia. Astfel de pepiniere s-au organizat la Pantelimon, iar mai târziu, în anul 1864, s-au înfiinţat alte pepiniere de duzi, la Iași, Brăila, Giurgiu și în Bărăgan, pentru fiecare acordându-se suprafeţe însemnate de teren. La începutul secolului XX s-au organizat primele staţiuni mici destinate obţinerii și selecţionării ouălor de viermi de mă-tase. După primul război mondial s-a re-luat această activitate prin înfiinţarea de noi regiuni sericicole, ca cele din Orșova și Lugoj. În 1904 a fost înființată Filatura de mătase naturală de la Lugoj, filatu-ră închisă imediat după 1990. În 1991, în locul filaturii de mătase din Lugoj a apărut firma SC Filseta SA, al cărei acționar majoritar era o firmă privată din Timișoara. Într-un plan de afaceri întoc-mit de noua companie se menționează
că “societatea s-a constituit prin preluarea integrală
a patrimoniului fostei Filaturi de Mătase
Naturală, în baza HG 1224/1990. […] Profilul de activitate inițial cuprindea pe lângă produce-rea și comerciali-
zarea de confecții de protecție, sport
și timp liber pentru femei, bărbați și copii,
și producerea și comercia-lizarea firelor de mătase naturală.
Actualmente, în locul acestei activități s-a dezvoltat producția în sistem lohn. Motivul pentru care s-a renunțat la fabri-carea firelor de mătase este că, odată cu restituirea pământurilor către pro-prietari s-a desființat sericicultura ca ramură agricolă prin defrișarea duzilor, iar achiziționarea gogoșilor de mătase ca materie primă din Uzbekistan sau Tadjikistan este foarte scumpă”. Un pa-ragraf care ilustrează foarte bine schim-bările intervenite în industria textilă românească după ’89.Dintre staţiunile și centrele sericicole, s-a dezvoltat și s-a impus cu autorita-te știinţifică Societatea Comercială de Sericicultură Sericarom S.A. Pentru anul 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, în consens cu Reglementarea Uniunii Europene
nr. 845 și 922/1972, a cuprins în buget un ajutor de 20.000 lei pentru un kilo-gram de gogoși de mătase predat. În comunicatul de presă al Guvernului se menționează că “aproximativ 93% din piața mătăsii este exportată din China, în timp ce Brazilia, a doua țară expor-tatoare, deține cca. 5% din piața mon-dială”. Comunicatul prezintă un scurt istoric al evoluției sectorului sericicol din România.În cadrul ședintei de lucru de la Mangalia - 1973 s-a elaborat un pro-gram special de dezvoltare a sericicul-turii pe perioada 1974-1993. Producția obținută în țară era destinată atât con-sumului intern (in special pentru Casa Poporului) cât și pentru export. Prin HG nr.199/1991 s-au înființat 20 de societăți comerciale cu capital de stat în domeniul sericiculturii, reunite în organizația patronală «Drumul mătăsii». Din cele 20 de societăți, 15 și-au înce-tat activitatea (lichidare, faliment, etc.) în perioada 1993-1995, iar 4 societăți (Seribuz-Buzau, Serigal-Galati, Serior-Caras Severin și Seritim- Timișoara) mai pastrează o parte din patrimo-niu (plantații de dud și construcții) dar nu mai cresc viermi de mătase. S.C. Sericarom SA - Baneasa este singura care a rezistat. Productia de gogoși de mătase a scăzut de la 1894 tone înregis-trata în 1989 la cca 2 tone în 2003.În urma acordării ajutorului, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor și Mediului se aștepta la o creștere a producției din domeniul sericiculturii, dar nu s-a întâm-plat nimic spectaculos. În momentul de față, APIA oferă subvenții nesemnificati-ve crescătorilor de viermi de mătase din România.La o documentare superficială despre situația actuală a sericiculturii din țara noastră, am aflat că familia Niculescu din Stoenești are o plantaţie de duzi, crește viermi de mătase și produce anu-al aproape 100 de kilograme de mătase natuală; site-ul de prezentare a produ-selor este www.altita.ro. De asemenea, firma Sericulum Ideea din Bacău a ac-cesat fonduri europene de 30.000 de euro și după un singur an de activate a avut profit. Este oare posibil ca, odată cu reorgani-zarea industriei de mătase europene, să se dezvolte, în mod real, sericicultura și la noi în țară? Merită urmărit.
26analiză
Pentru al doilea an consecutiv, industria modei femini-ne italiene (de înțeles inclusiv îmbrăcăminea de exte-rior, tricotaje, tricouri, și îmbrăcămintea din piele) s-a bucurat de o dinamică pozitivă datorată în mare parte performanței în străinătate.
Se estimează o cifră de afaceri de moda pentru femei de + 2,8%, cu vânzări de peste 12,8 miliarde de
euro.Piețele externe au fost favorabile, afișând un dinamism ce a impulsionat vânzările externe la o cotă de 60% din totalul cifrei de afaceri a sectorului. Comparativ cu anul anterior, piața itali-ană s-a îmbunătățit considerabil.În 2014, tricourile pentru femei au fost foarte căutate, urmate de îmbrăcămin-tea de exterior și tricotajele. Nu s-a în-tâmplat la fel și pentru îmbrăcămintea din piele. Conform datelor Sita Ricerca procesa-te de SMI, 2015 a fost un an mai bun față de anii 2011-2013, însă valoarea producției în Italia a scăzut cu 0,4%. Potrivit datelor valabile pe site-ul ISTAT (ianuarie-noiembrie 2015), bursele de valori pentru moda feminina au prevă-zut o creștere pozitivă atât pentru im-porturi cât și pentru exporturi. S-a urmat aceeași cale folosită în anii 2013-2014, exporturile crescând cu 4,7%, la o valoare de 7,4 miliarde Euro, iar importurile crescând cu 7,5%, la o valoare de 4,5 miliarde Euro. Exporturile italiene către țările din UE
Moda feminină italiană
Industria Modei italiene feminine (2009-2015*) exprimată în milioane de euro
Sursă: ISTAT, Sita Ricerca, și studiul datelor prelucrate de SMI; (*) - Estimări
Țara de origine Milioane de euro % Var. vs 2014 % Cotă de piață
TOTAL 4.529 7,5 100,0
Intra-UE 28 1.951 3,6 43,1
Extra-UE 28 2.579 10,6 56,9
Primii 15 furnizori
China 1.157 7,3 25,6
Franța 444 16,4 9,8
Bangladesh 332 29,6 7,3
România 290 -5,6 6,4
Germania 215 -2,2 4,7
Belgia 205 11,7 4,5
Turcia 180 1,4 4,0
Spania 175 6,0 3,9
Tunisia 164 1,2 3,6
India 136 6,0 3,0
Marea Britanie 109 13,0 2,4
Bulgaria 108 -11,1 2,4
Olanda 100 -7,6 2,2
Cambogia 94 26,7 2,1
Croația 78 -8,6 1,7
Sursă: ISTAT, Sita Ricerca, și studiul datelor prelucrate de SMI; (*) - Estimări
2015-2016
27 analiză
Țara de origine Milioane de euro % Var. vs 2014 % Cotă de piață
TOTAL 4.529 7,5 100,0
Intra-UE 28 1.951 3,6 43,1
Extra-UE 28 2.579 10,6 56,9
Primii 15 furnizori
China 1.157 7,3 25,6
Franța 444 16,4 9,8
Bangladesh 332 29,6 7,3
România 290 -5,6 6,4
Germania 215 -2,2 4,7
Belgia 205 11,7 4,5
Turcia 180 1,4 4,0
Spania 175 6,0 3,9
Tunisia 164 1,2 3,6
India 136 6,0 3,0
Marea Britanie 109 13,0 2,4
Bulgaria 108 -11,1 2,4
Olanda 100 -7,6 2,2
Cambogia 94 26,7 2,1
Croația 78 -8,6 1,7
Sursa: ISTAT date procesate de către SMI. (*)inclusiv date despre produse junior.
Țara de destinație Milioane de euro % Var. vs 2014 % Cotǎ din exporturi
TOTAL 7.453 4,7 100,0
Intra-CE 28 3.876 8,7 52,0
Extra-CE 28 3.577 0,7 48,0
Primele 15 piețe de desfacere
Franța 846 3,0 11,4
Germania 777 7,5 10,4
Statele Unite 627 20,2 8,4
Hong Kong 546 20,7 7,3
Marea Britanie 487 14,4 6,5
Elveția 460 -4,1 6,2
Rusia 418 -32,6 5,6
Spania 394 21,7 5,3
Japonia 326 2,8 4,4
China 242 21,1 3,3
Olanda 203 1,6 2,7
Belgia 198 -2,3 2,7
Austria 170 6,8 2,3
Coreea de Sud 135 20,3 1,8
Grecia 109 15,9 1,5
Sursa: ISTAT date procesate de către SMI. (*)inclusiv date despre produse junior.
(pentru cele 11 luni) au fost cotate cu o creștere de 8,7% (52% din vânzările peste hotare pentru moda feminină) în timp ce către țările non-UN previziunile nu au fost mai mari decât 0,7%. Importurile (56,9% din total) provenind din țările non-UE au crescut cu 10,6%, iar importurile din țările UE au crescut cu 3,6%.Principalii clienți ai modei feminine italiene sunt Franța, cu 11,4% cotă, Germania cu 7,5%, Marea Britanie cu 14,4% și Spania cu 21,7%.
Primii 15 parteneri comerciali ai Italiei, din perioada ianuarie-noiembrie 2015ImporturiChina este cel mai mare furnizor al Italiei, atingând cota de 25,6% din im-portul total (reprezentând peste 700 milioane Euro), urmată de Franța și Bangladesh. Acestea sunt urmate, în scădere față de anii anteriori, de către România (5,6%) și Germania (2,2%). România, cu exporturi de 290 de mi-lioane de euro în Italia, este al 4-lea exportator și deține 6,4% din piață. Față de 2014, importurile italiene din țara noastră au înregistrat o scădere de 5,6%.ExporturiVânzările către Statele Unite și Hong Kong au înregistrat creșteri de +20%, mai mult cu 199 de milioane de euro, creșteri care au compensat parțial pier-derile din Rusia, în procent de 32,6%, echivalentul a 202 milioane de euro. Consumul și distribuția pe piața italianăModa feminină a închis sezonul toam-nă/iarnă 2014-2015 cu o scădere de -2,3% (mai bine decât moda masculină care a închis sezonul cu cotația +3,2%); anul anterior fiind cotat la -5,8%. În planul vânzărilor cu amănuntul, pentru sezonul toamnă/iarnă 2014-2015, s-au înregistrat creșteri pentru lanțurile de magazine (5,4%) și comerț
online (31,2%). Retailul independent, reprezentând doar 26% din vânzările din industria modei feminine, a sufe-
rit iarași pierderi (9,3%). La fel a fost și pentru vânzătorii cu licență stradală și outleturi (12%.)
28analiză
Conform datelor prelucra-te de Euromonitor, în anul 2014 confecțiile pentru bărbați au atins o valoa-re globală în vânzări de 440 de miliarde de dolari, înregistrând o creștere anuală de 4,5%, compa-rativ cu creșterea de 3,7% înregistrată în sectorul confecțiilor pentru femei. Articolele feminine înre-gistrează în continuare cea mai mare valoare din domeniul confecțiilor, cu un total de 662 de miliar-de de dolari.
Este de așteptat ca până în anul 2019 vânzările din industria confecțiilor masculine să crească cu 40 de mi-
liarde de dolari, ajungând la valoarea de 480 de miliarde. Agenția de stu-dii de piață Mintel consideră că piața confecțiilor pentru bărbați a cunoscut o creștere a vânzărilor de 22% în ulti-mii cinci ani datorită creșterii interesului bărbaților pentru modă și a extinderii retail-ului de profil.În același timp, Ibis World notează o creștere a vânzărilor online a confecțiilor pentru bărbați de 17,4% între 2010 și 2015, surclasând toate celelalte categorii de confecții. Previziunile Ibis Word pen-tru perioada 2015-2020 privind comerțul online al confecțiilor masculine sunt de o creștere medie anuală de 14,2%.EDITED este o agenție care furnizează retailerilor de modă servicii de optimi-zare a afacerii și printre clienți se numă-ră Arcadia Group, cu brandurile Miss
Selfridge, Top Shop și Dorothy Perkins – un studiu de caz Arcadia poate fi găsit pe siteul companiei, www.edited.com. Alte branduri importante care au apelat la serviciile EDITED sunt Farfetch, Gap și Saks Fifth Avenue.Specialiștii EDITED au făcut o scur-tă analiză a sectorului modei pentru bărbați menită să ajute atât retailerii cât și producătorii.Există loc pentru dezvoltare? Oportunități pe piața confecțiilor masculineCele două întrebări importante pe piața confecțiilor masculine la care ar trebui să răspundă brandurile și retailerii sunt: 1. Se mai pot crește aceste procente sau s-a ajuns la limita de top a creșterii? 2. Mai este loc pe piața de dezvoltare, având în vedere tratamentul revigorat practicat în shopping, aplicat în ultimii ani clienților confecțiilor pentru bărbați? Ce rezervă viitorul?Pentru a răspunde primei întrebări,
Moda masculină, tendințe de piață
29 analiză
s-a urmărit pulsul pieței, analizând creșterea sau scăderea ofertei în retailul confecțiilor pentru bărbați. S-au compa-rat numărul de produse noi achiziționate online pentru sezonul toamnă 2015 și s-a făcut comparație cu produsele sezo-nului toamnă-2014. Astfel, s-a constatat că s-au făcut investiții mai mari pentru această categorie de produse din partea retailerilor, atât pentru categoria lux cât și pentru articole de masă. Pentru a exemplifica, a fost luat ca exem-plu Nordstrom – reprezentând retaileri multibrand-uri, care a crescut oferta de confecții pentru bărbați cu 26% și Mr. Porter cu 33%. J. Crew, retailer premium cu 68% iar brandul contemporan de lux Acne cu 47%. Zara însă, a înregistrat o cota mică de creștere cu doar 3% pe an, pe când H&M a accelerat în mod agresiv oferta cu 260%.Impresionanta ascensiune a acestei ca-tegorii din cadrul H&M, care arată câtă importanță acordă retailerul suedez acestui segment, este datorată unui marketing perfect folosind printre alte-le și un cont de Instagram dedicat, plus scrisori de informare prin e-mail.Totodată și colaborările au ajutat la această creștere rapidă; avem aici exem-plul H&M, cu colecția Balmain din 2015, din care 43% a fost dedicată confecțiilor pentru bărbați sau colecția Alexander Wang, din 2014, cu 27%.
Potențial prin prisma prețuluiÎn piața de lux, dar și în cea medie, s-a constatat că prețul mediu al jeansilor și jachetelor bombardier sunt mai ridicate decât cele pentru femei. La fel și în cazul produselor de încălțăminte. Concluzia este că bărbații sunt dispuși să plăteas-că mai mult pentru produse de calitate decât femeile.
Retailerii au întâmpinat nu o dată epui-zarea stocurilor practicând prețuri mari, iar cei care vor să atingă cote ridicate în vânzări ar trebui să țină cont de urmă-toarele valori.În condițiile unei piețe favorabile vânză-rilor de modă masculină, la ce creșteri ne putem aștepta în următoarele două-sprezece luni?
CâtEvA sugEstii dE lA sPECiAliștii EditEd:1.Originalitate / diferențiereIndiferent de gen, consumatorii sunt foarte conștienți și preocupați de ima-ginea lor. Totodată sunt foarte informați despre retailerii care se încadrează în tendințele actuale. Bărbații conștienți de stil sunt dispuși să cheltuie mai mult pentru a se diferenția. Personalizarea și diferențierea produselor va conta pen-tru consumator și va prioritiza stabilitatea acestuia de a rămâne în tendințe. Oferta online personalizată îi va satisface pe cel care dorește să evite contactele directe.
2.Evoluția în mediul de socializare În general, retailerii pentru ambele sexe au produsele din industria confecțiilor pentru bărbați plasate în fundalul ima-ginilor de Instagram, rar pe Facebook, sau spre sfârșitul scrisorilor de informare prin e-mail, după produsele pentru fe-mei. Acest lucru se schimbă, și va con-tinua să se schimbe și în 2016. Printre retailerii care au adăugat conturi soci-ale specifice pentru confecțiile pentru bărbați se numără H&M, ASOS și New Look.
Conținutul social pentru confecțiile pen-tru bărbați necesită o formulă proprie, și nu poate urma aceeași cale aplicată pentru confecțiile pentru femei. Modul în care acești consumatorii acționează la cumpărături este diferit. Integritatea brand-ului și povestea de utilizare la ma-ximum din spatele fiecărui produs, sunt mesajele care completează evoluția in-dustriei confecțiilor pentru bărbați.
3. Performanța pieselorAcum, îmbrăcămintea prezentă este vastă, iar industria este în căutare de soluții pentru optimizarea potențialului existent. Performanța hainelor este în concordanță cu funcționalitatea lor care corespunde cererii și activităților stilului nostru de viață, deoarece consumatorul caută funcționalitate și tendință. Există un imens potențial pentru hainele semi-croite cu influențe atletice și proprietăți atractive, cum ar fi impermeabilitatea și rezistența la șifonare. În iarna care a trecut, retailerii de haine de exterior au suferit din cauza vremii mult prea calde. Piesele tehnice care se vând cel mai bine sunt cele care in-corporează țesături de performanță sub formă ușoară.
Drept exemplu de marketing efici-ent este menționat co-acționarul de la Ministry of Supply, care a doborât re-cordul mondial alergând jumătate de maraton într-un costum, demonstrând funcționalitatea unui croi și a unei țesături de performanță.
PrEturi MEdii, COnfECții bărbAți vs COnfECții fEMEi
ProdusArticole
bărbați - $Articole femei - $
Încălțăminte 110.64 89.31
Tricou 33.64 30.00
Jeans 68.20 60.62
Jachetă Bombardier
121.25 83.36
Pulover 60.63 49.82
Geantă piele 83.36 61.72
analiză 30
2015 a fost un an bun pentru vânzările de îmbrăcămin-te pentru femei în Spania, datorită faptului că a cres-cut simțitor încrederea consumatorilor în dezvoltarea
economică a țării, în ieșirea cu certitudine din criză. Astfel, achizițiile vestimentare ale femeilor spaniole au crescut cu 2%, în termeni valorici, pe parcursul anului. Articolele cel mai bine vândute au fost rochiile, jachetele și hainele de exterior. Femeile s-au mai liniștit, odată cu relaxarea eco-nomiei – în 2015 PIB-ul Spaniei a crescut cu 3%, conform datelor Euromonitor. Zara a fost lider de piață, cu o cotă de 11%, succes care este atribuit faptului că brandul este foarte cunoscut și apreci-at, dar și permanentei adaptări a colecțiilor/produselor la cele mai recente tendințe. Se știe că femeile din Spania sunt foarte interesate de stil și tendințe. Zara a înregistrat vânzări foarte bune și online, cu valori care au ajuns la 83 de milioane de euro în 2015. Este de așteptat ca sectorul de îmbrăcăminte pentru femei din Spania să înregistreze creșteri anuale de 3% în următorii ani, ajungând astfel la o valoare de 10,3 miliarde de euro în 2020. Acest lucru e posibil în condițiile îmbunătățirii puterii de cumpărare a spaniolilor, pe fondul continuării creșterii economice a țării.
din ultimii ani al cifrei de afaceri reușind și anul acesta să-și conso-
lideze poziția în piața transporturilor de produse pentru modă, concomitent cu diversificarea continuă a ofertei de servi-cii, menținerea prețurilor avantajoase și ridicarea nivelului de calitate și siguranță a serviciilor prestate. În fiecare an, Eltra Logis repartizează o par-te semnificativă a profitului continuării pro-gramului său de investiții, așa cum face, pas cu pas, încă de la înființare. Astfel, anul trecut Eltra Logis a implementat cu succes progra-mul de WMS MANTIS, fapt ce conferă clienițlor noștri mai mult încrede-re, transparență și siguranță, astfel că ori-când aceștia știu unde se află marfa lor și când urmează să fie livrată. Softul MANTIS a demonstrat că ne permite creșterea pa-chetului de servicii pe care le putem oferi clienților, că suntem în măsură să asigurăm supply chain din jurul produsului, precum etichetare, ambalare, picking, distribuție și retururi. Pe lângă perfecționarea continuă a personalului, care este în permanentă legatură cu clientul, chiar 24 pe zi, în fieca-re zi a săptămânii, Eltra Logis a modernizat din nou și a restructurat compartimentele funcționale ale firmei prin recrutarea a noi absolvenți ai facultăților economice de profil și a ajuns astfel să fie o firmă-pilot în ceea ce privește angajarea, școlarizarea și specializarea tinerilor absolvenți, selectați după criterii stricte de performanță.
Pentru menținerea volumului afacerii, Eltra Logis a înnoit flota proprie de semiremorci specializate în transportul confecțiilor cu achiziții dintre cele mai moderne. Cum siguranța prestațiilor oferite este o prio-ritate a firmei, aceasta are contractată o poliță de asigurare CARGO în valoare de 500.000 euro, astfel încât, în orice situație, valoarea mărfurilor transportate este asi-gurată pentru toate riscurile, ceea ce con-feră clienților încrederea și siguranța care se transformă în fidelitate. Noile destinații ale afacerii noastre pe care le-am deschis anul trecut, Moldova, Albania și Turcia, acoperă cu succes nece-sarul de transport al clienților noștri. Eltra Logis încearcă să fie cât mai aproa-pe de clienţii săi, punând bazele unor proiecte care să răspundă cerinţelor și intereselor acestora, fundamentate pe conceptul Business to Business Marketing. Prin adoptarea și punerea în aplicare a acestui concept, noi ne adaptăm rapid la nevoile clienţilor, pentru că avem la bază o activitate specifică ce contribuie la maxi-mizarea eficienţei economice a clienților și nu o activitate de intermediere între părţi. Ca urmare a flexibilităţii serviciilor de transport de care dispunem, noi urmărim să asigurăm clienţilor producători accesul în zonele unde, aparent, fie poate părea dificil de pătruns, fie sunt considerate prea îndepărtate. Prin urmare, țări precum Spania și Portugalia pot răspunde prompt și eficient intereselor pieţei românești din
domeniul modei prin oferta complexă de produse și servicii, perioada de transport al mărfurilor fiind între 30 de ore și 4 zile, în funcţie de cerinţele clientului.În acest fel, prin serviciile de transport, noi asigurăm accesul rapid și ușor de rea-lizat la o gamă diversificată de produse și servicii, precum și la articole de ţesătură, accesorii și etichete. Fiind o companie cre-ată și specializată pentru industria modei, misiunea noastră, în acest sens, este de a studia articolele și serviciile furnizorilor în amonte și în aval și de a le identifica pe cele care răspund cel mai bine cerinţelor pieţei interne, realizând totodată și factorii necesari derulării transportului în împreju-rări optime. În acest fel, creăm condiţii de dezvoltare a activităţilor atât ale furnizorilor de servicii, cât și ale actualilor și viitorilor noștri clienţi producători, aducându-ne și o contribuție optimă la asigurarea returu-rilor pentru camioanele Eltra Logis.Proiectele Eltra Logis nu se opresc aici: intenția managerului general Elena Jianu este ca, în viitorul apropiat, Eltra Logis să își termine de construit o clădire mo-dernă și utilată cu instalații specifice do-meniului modei conform standardelor celor mai moderne, capabilă să răspundă exigențelor oricăruia dintre clienții porto-foliului nostru și, cu ajutorul personalului său permanent specializat, să vină în întim-pinarea dorințelor clienților, toate acestea conducând la fidelizarea și creșterea gra-dului de satisfație a acestora.
Eltra Logis
o soluție profesională pentru livrarea modei în Europa
eltralogis.ro
32analiză
Conform estimărilor, producția globală de încălțăminte în anul 2014 a ajuns la 24,3 miliarde de perechi, cu 8% mai mult față de anul anterior.
APICCAPS, Asociația Producătorilor de Încălțăminte, Componente și alte articole din Piele din
Portugalia, a întocmit la sfârșitul anu-lui 2015 o analiză a sectorului de încălțăminte, World Footwear Yearbook 2015, care poate fi comandată de pe site-ul www.worldfootwear.com. Prețul pentru versiunea electronică este de 200 de euro, iar pentru cea tipărită de 250 de euro.
Producția de încălțăminteConform analizei, Asia a furnizat 88% din totalul încălțămintei globale în 2014, cu un procent mai mult decât în anul anterior. Producția europeană a scăzut ușor, iar cea africană a crescut ușor. China și-a consolidat poziția de lider mondial, deținând două treimi din piață. Țările din America de Sud, Europa și Africa dețin, în linii mari, câte 3% din producția globală, luată ca volum, iar America de Nord 2%.
Distribuție și consumExportul a depășit în 2014 numărul de 16 miliarde de perechi, cu o valoare de peste 133 de miliarde de dolari, cea mai mare înregistrată până acum. China este, după cum era de așteptat, cea mai mare consumatoare de încălțăminte, cu 3,645 miliarde de perechi, urmată de Statele Unite, cu 2,295 miliarde și India, cu puțin peste 2 miliarde. Locuitorii Uniunii Europene-28, luată în ansamblu, au cum-părat 2,771 miliarde de perechi de pan-tofi. Pe plan european, tabelul consumului este aproape neschimbat, cu excepția Rusiei, cu 411 milioane de perechi, care a coborât două poziții, fiind detronată de Germania și Franța, ambele cu câte 435 de milioane de perechi. Cea mai mare piață europeană rămâne cea a Regatului Unit, cu un consum de 523 de milioane de perechi vândute în 2014.
Piața globală de încălțămintePrimii 15 exPortAtori
Poziție tara milioane USD Cotă de piață
1 China 53.837 40,5%
2 Vietnam 12.200 9,2%
3 Italia 11.138 8,4%
4 Belgia 5.566 4,2%
5 Germania 5.166 3,9%
6 Indonezia 4.761 3,6%
7 Hong-Kong 4.014 3,0%
8 Spania 3.540 2,7%
9 Olanda 3.295 2,5%
10 Franța 3.095 2,3%
11 India 2.610 2,0%
12 Portugalia 2.452 1,8%
13 Regatul Unit 2.079 1,6%
14 România 1.374 1,0%
15 Slovacia 1.226 0,9%
exPortUri
Piața de export
milioane de dolari
Cotă de piață % (valoare)
milioane de perechi
Cotă de piață % (volum)
Franța 566 23% 16 21%
Germania 451 18% 13 17%
Olanda 337 14% 10 13%
Spania 235 10% 10 13%
Regatul Unit 177 7% 6 8%
imPortUri
Furnizor milioane de dolari
Cotă de piață % (valoare)
milioane de perechi
Cotă de piață % (volum)
Spania 263 44% 21 38%
Belgia 59 10% 2 4%
Italia 57 10% 2 4%
Olanda 52 9% 7 13%
Franța 47 8% 3 5%
Cei mai importanți 15 exportatori pe plan mondialÎn termeni valorici, 10 exportatori din cei 15 sunt europeni, dar poziția de li-der a Chinei este indiscutabilă, deținând 40,5% din piață. Surpriza a venit din partea Vietnamului, care a câștigat un procent din cota de piață fată de anul anterior, detronând Italia de pe locul al doilea. De remarcat că toți exportatorii din tabelul prezentat mai jos sunt din
Asia sau Europa. România este prezentă în acest top, pe poziția 14, cu o cotă de piață de 1%. Dacă din punct de vedere al cotei de piață China se situează pe prima poziție, în topul cu prețurilor me-dii la export o găsim pe ultima poziție, cu 4,44 dolari pentru o pereche. Prețul mediu la export a crescut pe plan mon-dial cu 36% în intervalul 2004 – 2014, trend ascendent întrerupt doar în 2009, an de criză internațională, și parțial în
33 analiză
2013, când a scăzut ușor, ajungând la valoarea actuală, de 8,12 dolari pentru o pereche. Italia are cel mai mare preț la export, de 50,92 de dolari, urmată de Portugalia – 31,88 și Franța – 31,44. România se situează aici pe locul al 5-lea, cu un preț mediu la export de 24 de dolari, conform analizelor APICCAPS.
Profil de țară – PortugaliaStudiul menționat anterior prezintă profilul industriei de încălțăminte din 79 de țări. Portugalia, cu o populație de 11 milioane de locuitori și un produs intern brut de 22.130 de dolari per ca-pita, este între primii 15 producători de încălțăminte din lume, după cum reiese din tabelele de mai sus, iar în ce privește consumul se află pe poziția 49.Industria de încălțăminte portugheză, localizată cu predilecție în zona Porto, a
înregistrat o puternică creștere în ultimii cinci ani, cu exporturi care s-au majorat cu 43%, în timp ce importurile au cres-cut cu doar 4%. Portugalia este specia-lizată pe producția de încălțăminte din piele pe care o exportă în principal pe piața europeană. Importurile vin în principal din Spania, de unde se aduce încălțăminte fabricată din cauciuc, plas-tic și/sau material textil.În 2014 s-a situat pe locul al 12-lea ca valoare a exporturilor, cu 2,452 milioane de dolari și pe locul al 17-lea din punct de vedere al perechilor exportate, în număr de 77 de milioane. Prețul me-diu pentru o pereche a fost de 31,88
de dolari. Importurile au fost de 597 de milioane de dolari, la 54 de milioane de perechi importate, la o valoare de 11,09 dolari. Din punct de vedere al producției, în 2014 Portugalia s-a situat pe poziția a 19-a, cu 75 de milioane de perechi.
Principalii parteneri comerciali ai PortugalieiÎn ultimii cinci ani, exporturile Portugaliei au crescut în Germania cu 41% (130 de milioane de dolari), în Olanda cu 45% (105 milioane dolari), în Spania 47% (76 milioane dolari) și Franța 13% (66 milioane).
Cei mai importanți producători de încălțăminte portughezi sunt:» Gabor Portugal - Indústria de Calçado, Lda» Sopropé - Organizações de Calçado, S.A.» Ecco’Let (Portugal) - Fábrica de Sapatos, Lda» Fortunato O.Frederico & Ca., Lda» Investshoes - Distribuidores de Calçado S.A.» Aco - Fábrica de Calçado, S.A.În ultimii cinci ani, importurile Portugaliei de încălțăminte au crescut cu 147% din Franța (18 milioane de dolari) și cu 61% din Germania (18 milioane de dolari). Cea mai puternică scădere a importuri-lor a fost înregistrată în relația cu Brazilia, 71% (15 milioane de dolari).
PrețUrile meDii lA exPort / PereChe
Poziție tara Prețul la ex-port USD
1 Italia 50,92
2 Portugalia 31,88
3 Franța 31,74
4 Belgia 24,50
5 România 24,01
6 Germania 22,62
7 Spania 22,03
8 Indonezia 20,88
9 Olanda 19,99
10 Slovacia 17,20
11 Hong-Kong 16,65
12 Vietnam 16,09
13 India 13,08
14 Anglia 12,83
15 China 4,44
34analizĂ
Exporturile Franței în sectorul pielărie, luând în considerare toate produsele re-alizate din acest material, a crescut cu 11% în 2015, ajungând la un total de 9,3 miliarde de euro.
Frank Boehly, președintele Consiliului Național al Pielăriei, a comentat: „Rezultatele din 2015 la export sunt
foarte încurajatoare pentru industria noastră și ilustrează dinamismul și crea-tivitatea acestui sector. Totodată, trebuie să continuăm a ne menține cunoștințele acumulate, a ne consolida eforturile pen-tru a obține piele de o mai bună calitate și să promovăm produsele fabricate în Franța”.Potrivit informațiilor date publicității de către Consiliul național al Pielăriei, ex-porturile de produse finite realizate din piele s-au ridicat la o valoare de aproxi-mativ 5,6 miliarde de euro, reprezentând 60% din exporturile de piele. După doi ani dificili ai sectorului de lux, exportu-
rile de produse din industria pielăriei au experimentat încă o dată o creștere semnificativă, arătând o creștere de 11%. Vânzările către Statele Unite, Singapore și Marea Britanie au crescut cu 24%, 31% și respectiv 30%.Încetinirea cererii dinspre Hong Kong este confirmată, deoarece exporturile că-tre această țară au scăzut cu 12% în 2014 și 9% în 2015. Vânzările către Japonia au început să aibă o evoluție pozitivă, cu o creștere de 4%.În termeni valoarici, vânzările la poșetele de mână au crescut cu 14%, în mod principal conduse de o cerere înflori-toare din partea Statelor Unite (+41%). Vânzările produselor mici din piele au scăzut simțitor către trei clienți principali:
exporturi către Statele Unite, Japonia și Hong Kong au scăzut cu 15%, 23% și re-spectiv 28%. Exporturile pentru încălțăminte au cres-cut cu 8% în volum și 19% în termeni valorici, în principal datorită creșterii cu 10% a valorii tranzacționale medie. Unele dintre aceste vânzări sunt re-exporturi, și, ca atare, creșterea prețului mediu de im-port a fost reflectată în prețul de export. Cea mai mare creștere a fost a fost în-registrată în sectorul produselor de încălțăminte cu fețe din material textil și cu fețe sintetice (care nu includ pa-puci) experimentând o creștere de 71% și respectiv 31%, (în termeni valorici). Exporturile produselor de încălțăminte cu fețe din piele a crescut cu 9%.
Sectorul francez de pielărie a crescut cu 11 procente la export
36AnAlizĂ
Valoarea totală a retailu-lui online din România a crescut de la 1,1 miliarde de euro în 2014, la 1,4 miliarde în 2015, conform raportului oficial al pieței electronice românești de comerț electronic în-tocmit de GpeC, cel mai important eveniment de e-commerce din țară.
Această valoare este reprezenta-tă de toate produsele/obiecte comercializate online, indiferent
de natura lor, fără servicii sau bilete de călătorie, spectacole, vacanțe etc.Din cele aproape 20 de milioane de locuitori, 11 milioane de români sunt utilizatori de internet; rata de penetra-re a internetului a crescut de la 49,76% la sfârșitul anului 2014, la 56% la fine-le anului trecut. În ultimele luni ale lui 2015, peste 50% din traficul marilor magazine online a fost generat de dispozitive mobile și 1,4 milioane de romăni au făcut cumpărături de pe aceste dispozitive.Conform datelor colectate de GpeC, un cumpărător online face, în medie, 8,2 achiziții pe an și majoritatea cum-părătorilor, în jur de 90%, preferă să plătească ramburs, doar 6-7% dintre plăți sunt plăți online cu cardul și 3-4% plăți prin alte metode. Oficialii Visa au declarat că valoarea plăților online a crescut în 2015 cu 20-25% în 2015 față de 2014, iar românii plătesc mai mult magazinelor din străinătate, o medie de 58 de euro, față de 40 de euro, media în cazul magazinelor online românești. Cu toate că există peste 20.000 de website-uri pe domeniul .ro care au
funcție de “adaugă în coș”, doar în jur de 5.000 dintre acestea, la fel ca în 2014, înregistrează activitate comer-cială constantă, încăt să poată fi luate în calcul. Dintre acestea, cam 200 sunt afaceri medii și mari, cu o cifră de afa-ceri anuală care să depășească o cifră de afaceri anuală de un milion de euro.Produsele din segmentul Fashion au înregistrat creșteri ale valorii coșului mediu, de la 160 de lei în 2014, la 180 de lei anul trecut. De asemenea, la ca-tegoria Home & Deco au fost înregis-trate creșteri, de la 180 de lei la 220. Patru din zece români care au făcut anul trecut shopping online au cum-părat haine, moda fiind segmentul cel mai important după numărul de cumpărători în hora cumpărăturilor de pe internet, o piaţă cu o miză de circa 150-200 de milioane de euro, potrivit Mediafax, care citează Business Magazine. Un material cu un titlu ne-inspirat, “Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul”, dar cu multe informații interesante – merită citit. În același articol, se precizează că, după numărul de cumpărători, moda este segmentul de piață cel mai impor-tant al comerțului online din România, patru din zece români având încredere să cumpere aceste produse pe net.
Revenind la informațiile furnizate de Gpec, în ziua de Black Friday 2015 s-au vândut online produse în valoa-re de aproximativ 100 de milioane de euro, față de 75 de milioane în 2014. Românii cumpără online cel mai mult în zilele de miercuri și joi și se așteaptă să beneficieze de transport gratuit, promoții și reduceri de preț, costul transportului în cazul returului să fie suportat tot de magazinul online și li-vrarea să fie făcută cât mai repede.Regatul Unit al Mari i Bri tani i ș i Germania sunt două dintre cele mai importante piețe de retail online din lume, conform unui studiu întocmit de yStats.com la începutul acestui an. Cele două state europene însumează jumătate din piață totală de comerț electronic europeană și au avut cea mai mare rată de penetrare online a cumpărătorilor în 2015, urmate de Franța, pe locul al treilea. Confecțiile se numără printre articolele preferate de cumpărătorii online pe parcursul anului trecut. Amazon a fost unul dintre liderii de piată în ce privește vânzările și accesările; pentru categoria “îmbră-căminte”, câștigătorii au fost compani-ile germane Zalando și Bonprix, Asos în Regatul Unit și Wildberries din Rusia. Surse: www.ystas.com și www.gpec.ro
Comerț online
distribuit or exlcusiv romania
agent exlcusiv romania
s orbino u omol izalub esilent
carlo pigna tellit ombolini industriesaleaofficinemodelliar tiglickmarilu’denny roselariga
38industrie
Seroussi îşi dezvoltă linia casual şi se extinde în ţară
39 industrie
„Am introdus bugii în aceas-tă colecție de Primăvară 2016 în completarea gamei
casual, unde găsiți sacouri în modele diferite pe tipare SLIM sau TAILOR FIT, confecționate din țesături colorate de vară, uni-uri sau cu desen, cu texturi simple sau interesante pentru zilele toride de vară, indiferent dacă vă aflați în birou, în călătorii de a facer i sau pl imbându-vă pe faleze”, a declarat Joseph Sawaya, reprezentantul personal al domnului J.A. Seroussi. O altă noutate este sacoul din piele, croit pe tiparele deja că u tate de clienţii Seroussi, dintr-un material nou: pie-lea de oaie, extrafină şi de o calitate deosebită. Gama
Seroussi este recunoscut ca un brand al costumelor masculine elegante şi de calitate deosebită. Alături de gama bogată de sacouri semicăptuşite, Seroussi adaugă colecţiei sale din această primăvară şi alte produse casual, aşa cum sunt blugii. Confecţionaţi dintr-un denim uşor şi subţire de vară, cu elastan în compoziţie, blugii James sunt o noutate exclusivă a lui Seroussi, care adaugă încă o noutate conceptului TOTAL LOOK pe care îl propune bărbaţilor moderni.
40
de culori este largă şi pentru început a fost ales negrul, culoarea eleganţei desăvârşite la bărbaţi. Urmează mă-rirea paletei de culori, cognacul fiind prima alegere dintr-o serie mai lungă. O altă veste bună este aceea con-form căreia firma Cerruti, o binecu-noscută țesătorie din Italia, a furnizat câteva stofe exclusiv brandului Seroussi. Aceste produse au o etichetă specială, care certifică recunoaşterea calități i confecționări i produse-lor Seroussi şi de către furnizori importanți. Tot de la Cerruti vin şi câteva poziții din categoria Ceremonie, cu eti-cheta ”iParty”. Pe lângă clasicele smochinguri negre, Seroussi are şi modele noi, moderne, croite pe ti-
pare SLIM FIT, în nuanțe de albastru şi gri. Foarte căutate şi în sezoanele trecute, dar şi la târgurile de nuntă la care Seroussi a participat în aceas-tă primăvară, nuanțele de albastru sunt prezente în colecția sa în mai multe modele. Totul pentru a-l face pe p u r t ă t o r s ă s e s i m t ă b i n e î n costumul său, să aibă atitudinea potrivită evenimentului şi încredere în sine. Seroussi îşi continuă dezvoltarea şi extinderea magazinelor în ţară: din luna martie a deschis un nou show-room la Sibiu, pe strada Nicolae Bălcescu nr. 3, iar la Constanţa, compania pregăteşte mutarea magazinului din locația actuală în City Park Mall, într-un ambient şi mai elegant, şi mai cald, şi mai primitor.
Comercializarea brandului Seroussi se face în prezent în patru magazine proprii şi în alte cinci de tip franciză, alături de cele peste 40 ale celor 21 de retaileri parteneri din toată ţara. Strategia de dezvoltare a Seroussi urmăreşte lărgirea gamei de clienţi, precum şi lărgirea şi dezvoltarea reţelei de francize. În acest sens, Seroussi oferă tuturor partenerilor săi francizaţi o echipă de profesionişti şi suportul necesar în domeniul logistic, al comunicării şi al achiziţiei. Informaţii despre franciza Seroussi se pot obţine de la domnul Levente Szabó – brand manager, sau de la domnul Ákos Pál – şeful departamentului de vânzări.
Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.seroussi.ro.
42comerț-industrie
Milen Tzvetkov este nu-mele lui și este bulgar. A lucrat timp de zece ani pentru o multinațională, unde s-a ocupat de definirea unor strategii și direcții de management pentru alte companii. La un moment dat a hotărât că poate și e momentul să folosească knowledge-ul acumulat la Deloitte pentru a înființa propria afacere. Așa a apărut By Designers, brand de fa-shion caracterizat prin-tr-un stil funky, casual și urban ce reprezintă designeri din Europa de Est.
Când ați înființat afacerea și care sunt rezul-tatele de până acum? Ideea afacerii a apărut într-o vară pe o plajă, când viața personală a întâlnit viața profesională. Într-o zi frumoasă de vară m-am îndrăgostit de România, am venit aici și nu am mai plecat. Bazele afacerii au fost puse acum un an, în aprilie 2015. Practic suntem încă la început de drum. În acest moment nu putem vorbi despre o cifră de afaceri impresionantă, însă ce putem spune cu mândrie este că ne-am depășit planu-rile cu 10%.
Care este stilul By Designers? Stilul By Designers este unul relaxat, casual, urban, pentru femeia care se simte bine în pielea ei. Noi ne dorim ca fiecare femeie să conștientizeze cât de unică e și să transmită această unicitate prin felul în care se poartă, cum vorbește, prin gesturi și atitudi-ne și, nu în ultimul rând, prin modul în care se îmbracă. Motto-ul nostru este „Îndrăznește să fii diferită, îndrăznește să fii tu”. Propunerile noastre sunt
„different, daring, cool” (diferite, îndrăznețe, cool). Ceea ce oferim noi este ușor diferit față de ceea ce gă-sim în marile magazine de fashion din malluri. Una din dorințele noastre este ca româncele să se îndeparteze puțin de acest trend care există în momentul de față în România, de a cumpara doar din malluri. De ce să nu recunoaștem - în mall găsim mer eu același stil, in-diferent de magazin. Încetul cu încetul ne îmbrăcăm în uniforme... Îți iei o ha-ina și o vezi pe încă alte cinci femei în drum spre casă. Exagerez puțin, însă cam aceasta este realitatea. Ceea ce oferim nu se găsește în mall. Este un stil diferit, care umple un gol pe piața ofertei de fashion din România. Creații de designer, dezvoltate în serii mici, la un preț rezonabil.
Cine sunt designerii și ce fel de colaborare aveți cu aceștia? Produsele By Designers sunt creații ale unor designeri din Estul Europei. Pentru moment lucrăm cu profesioniști din Grecia și Bulgaria, însă pe viitor avem în vedere și alte țări din zonă. Ne vizităm furnizorii periodic, în ateli-erele proprii, unde ne este prezentată colecția sau propunerile de sezon. Din colecția generală noi alegem ținute care corespund viziunii și stilului By Designers. Lucrăm exclusiv pe bază de stoc. Doar așa putem promite o livrare rapidă în termen de maximum trei zile, așa cum promitem pe site.
Cât de importantă este investiția în imagine? Fiind un magazin online, este foarte important ca ceea ce promitem con-sumatoarelor noastre să fie respectat. Ne axăm foarte mult pe oferirea unor servicii impecabile, să nu avem întâr-zieri în livrare și să oferim haine care corespund imaginilor de pe site. De fapt, foarte important atunci când vinzi
by DesignersInterviu
magazin online
43 comerț-industrie
online este să oferi încredere. Putem spune că investiția în imagine este una dintre cele mai mari investiții în momentul de față. Până în acest moment am partici-pat la majoritatea târgurilor de fa-shion din România, printre care V for Vintage, Half is Free organizat de Andreea Esca, Christmas Fair ș i diverse alte târguri specifice organizate pentru angajații unor multinaționale. Rezultatul participării la ast-fel de târguri este unul pozi-tiv, nu doar în ceea ce privește vânzările, ci în special pentru că ne vizitează multe persoane stan-dul, ceea ce ajută mult la creșterea notorietății brandului.
Cu ce noutăți veniți pentru sezonul următor? Pentru vara aceasta propunem denimul – atât ca pantaloni, veste, jachete sau fuste, dar și multe modele noi de rochii și pantaloni baggy style, cu tur lăsat. De asemenea, vom veni cu modele noi de genți de umăr și bocanci all seasons.
Care sunt sursele de informare pentru tendințele fiecărui sezon? Tendințele sezonului sunt oferite, desi-gur, de marile case de modă. Pe aces-tea le urmărim, însă doar pentru a găsi o direcție generală în ceea ce privește propunerile pe care urmează să le fa-cem prin ținutele noastre. Dincolo de trenduri sau tendințe există stilul. Iar acesta este diferit de ceea ce vedem pe podiumuri. Este o îmbinare perfec-tă între ceea ce se poartă și ceea ce ne stă bine. Noi oferim outfituri complete, astfel încât clientele noastre să poată alege cât mai ușor ceea ce le place și cu ce se identifică.
Este Online-ul o soluție pentru retailul de modă din România? Cred că online-ul este o soluție pentru orice tip de industrie. Trăim într-o perioadă în care totul se întâm-plă repede și în același timp. Mâncăm în timp ce citim ziarul și vorbim la telefon sau gă-tim, facem shopping pe internet și avem grijă de copilul nostru. Vrem să le facem repede pe toate iar online este soluția. Și da, este
o soluție și pentru modă. În acest mo-ment categoria de fashion se situează pe primele locuri, peste tot în lume, în ceea ce privește online-selling, cu o evoluție pozitivă de la un an la al-tul. Deocamdată ne concentrăm foar-te mult pe piața internă și următorul pas ar fi să ne extindem și în alte țări. E bine să faci lucrurile treptat și bine. Nu ne grăbim nicăieri.
44industrie
Astăzi, Braiconf produce anual, cu cei 1000 de angajaţi ai săi, peste un milion de confecţii
pentru bărbaţi şi pentru femei pe care le vinde prin cele 15 magazine pro-prii, iar din anul 2012 şi prin platforma sa online www.braiconf.ro. ”Având o tradiție atât de bogată, de-a lungul istoriei sale, Braiconf s-a reinventat în nenumărate rânduri. Astfel, trecând prin trei epoci diferite, am învățat de la lecția fabricii ce îmbrăca doar domnii României, până la lecția lohn-ului și contractele cu unele dintre cele mai faimoase brand-uri de fashion din lume. Am reușit să supraviețuim unor perioade delicate și provocărilor afe rente datorită faptului că ne-am păstrat calitatea și am investit constant în noi tehnologii, cât și în oameni. Așadar, după 66 de ani, Braiconf este mai mult decât o companie de tradiție, este un simbol al României și
un exemplu de reușită. Printre realizări trebuie să punctăm listarea la bursă din 2006, rețeaua proprie ce numără 15 magazine în toată țara, precum și faptul că în 2015, în acest moment aniversar, am trecut printr-un proces de rebranding, menit să cucerească noi segmente de public și să aducă brand-ul Braiconf mai aproape de domnii tineri ai României.” declară Dan Simionescu, Președinte Braiconf.Secretul rezistenţei pe piaţa ro mâ -
nească de 66 de ani pare să consiste în cel puţin două direcţii de acţiune. În primul rând, calitatea materiale-lor, croielii şi cusăturilor şi al doilea în menţinerea ritmului înnoirilor sub semnul nevoii de captare a atenţiei consumatorilor şi a preîntâmpinării nevoilor lor. Aşa se face că Braiconf, pentru a marca cei 66 de ani de existenţă, a investit și în dezvoltarea serviciilor adiționale cum este ex-ecutarea produselor “sur-mesure”. Astfel, serviciul de comandă online pe măsură transpune, într-o manieră facilă și la îndemână, ideea de atelier de croitorie unde fiecare cămașă este special realizată pentru cel ce o va pur-ta. Dezvoltarea acestui modul made-to-measure online, unic în România, face parte din strategia Braiconf de a se extinde pe segmentul business.Tot cu această ocazie, Braiconf a cre-at pentru barbaţi cămaşa aniversară în ediţie limitată din colecţia Limited Edition. Cămaşa are simbolul Păsării Măiastre pe întreaga suprafaţă, iar țesătura este din bumbac cu fir dublu-răsucit. Compania Braiconf a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 33,5 milioane de lei, în creştere cu 9% şi un profit net de 2,2 milioane de lei, în creștere cu 17% faţă de anul 2013.
Braiconf la a 66-a aniversare!Cine nu a auzit de Braiconf? Doar rostind numele acesta, gândul îi duce pe mulţi români la celebrele cămăşi bărbăteşti confecţionate la Brăila… De la cămăşuţa pepită a şcolarului de dinainte de 1989 la cămaşa pretenţioasă cu butoni şi manşetă dublă pentru ţinuta business de azi, Braiconf pătrunde în viaţa românilor de 66 de ani, neîntrerupt.
45 industrie
Showroom-ul, a cărui investiţie se ridi-că la câteva zeci de mii de euro, este un spaţiu deosebit, ultramodern și
de bun gust în care clienţii pot vedea cele mai noi colecții și produse YKK, atât pentru modă, cât și pentru segmentele sport, încălțăminte și chiar tehnice. “Inițial am avut ideea de a deschide doar un depozit de mostre, pentru a fi cât mai flexibili în ceea ce privește termenul de livrare pentru prototipuri. Apoi ne-am gândit că ar fi mult mai bine să și arătăm potențialul YKK. Din acest motiv am rea-lizat un showroom plus depozit. Dorim să fie cât mai ușor accesibile majoritatea colecțiilor fashion dar și fermoarele teh-nice (echipament sportiv, echipament de protecție, samd) pentru departamentele de achiziții și pentru designerii fabricilor din Focșani și chiar din Moldova. Va fi lo-cul unde vom invita reprezentanții mărci-
lor din Europa, împreună cu fabricile din Focșani pentru a le prezenta varietatea produsului YKK, care poate fi o reală sur-să de inspirație. Am încercat să ridicăm valoarea orașului Focșani, să fie un punct și mai bine conturat pe harta confecțiilor din Europa”, a declarat Raul Poruțiu, ma-naging director al YKK România. Acesta este un și semn clar al maturizării confecţionerilor din România, care și-au crescut investiţiile în tehnologie, acce-sează fonduri pentru dezvoltare și ex-tinderea afacerii, alocă resurse mai mari pentru perfecţionarea forţei de muncă și abordează din ce în ce mai serios trece-rea de la producţia în lohn la cea proprie. Astfel, dacă până în urmă cu opt ani brandurile locale reprezentau circa 6% din vânzările YKK, livrările companiei în anul trecut au trecut de 12 procente. YKK furnizează pieţei peste 45 % din pro-
Primul showroom YKK multifuncţional din Europa e acum la FocşaniYKK România a deschis la Focşani, în prezența presei dar şi a proprietarilor fabricilor de confecții din zonă, la sfârşitul anului trecut, primul său showroom din Europa de prezentare a unor game largi de produse şi pentru deservirea rapidă a clienţilor din zona Moldovei cu necesarul de fermoare, capse, butoni, re-pere din plastic, bandă Cosmolon, etc. YKK vine astfel în spriji-nul confecţionerilor de textile şi încălţăminte din Moldova, care sunt în număr mare, cu posibilitatea de a descoperi şi cumpăra produsele sale pe care altfel le-ar fi găsit la o distanţă mult mai mare, la Bucureşti.
Raul Poruțiu, YKK Romania şi Lucian Diaconu,
Businesstexin
ducţia sa pentru industria modei, cu o va-rietate foarte mare de fermoare, capse, butoni, repere din plastic și altele. Anual, compania scoate pe piaţă două colecţii noi, alături de gamele de vârf Excella și Lumina, care au început să fie din ce în ce mai solicitate de către designerii autoh-toni și internaționali. Restul de 55% din producţie este destinată echipamente-lor sportive, industriei de mobilier și constructorilor de automobile. O gamă largă de produse care sunt cerute tot mai mult pe o piaţă românească în plină dezvoltare. Compania YKK are în plan înființarea în România a câtorva linii de producție de mostre pentru fermoarele metalice, din plastic și cele injectate, atât tipurile închi-se, cât și cele deschise.
46MOdĂ
Catwalk-ul a fost, de data aceasta, pe-ronul lung de 60 de metri de lângă celebrul Tren Regal, cel mai lung
podium de o prezentare couture din ţara noastră. Sub privirile a peste patru sute de persoane – specialişti, artişti, vedete de televiziune, iubitori ai artei îmbrăcă-mintei de lux, modelele au defilat în pie-se vestimentare bogate din materiale şi cu croieli îndrăzneţe. Mătăsurile natura-le, brocartul, voalul transparent pictat cu motive florale, blănurile şi cristalele au în-nobilat piesele unei colecţii îndrăzneţe şi rafinate, clasice şi moderne deopotrivă, într-o adevărată revărsare de nuanţe de la gri şi negru până la turquoise şi auriu. Artistul plastic Codrin Mircea a semnat o pictură pe unul din materialele folosite de Stephan Pelger şi pe un fotoliu tapiţat cu rol decorativ care, alături de o pere-che de pantofi Mineli confecţionaţi tot din materialele colecției, precum şi una din creațiile noii colecții vestimentare au fost licitate în scop caritabil în beneficiul “Habitat for Humanity Romania”, partener al evenimentului. Stephn Pelger, unul dintre cei mai de succes designeri români ai momentu-lui, a studiat la Viena designul, forma şi culoarea, crochiuri, pictură, marketing, lansarea unui produs, tipare, confecţii şi finisare la celebra Modeschule der Stad Wien (Institutul de Modă din Viena). În ţară deţine, în coproprietate, firma One step forward – Stephan Pelger.
Designerul Stephan Pelger şi-a lansat noua colecţie
Evenimentul, desfăşurat la Remiza Specială CFR Mogoşoaia, a reînviat frânturi din atmosfera plină de rafina-ment şi eleganţă a călătorilor celebrului tren transcontinen-tal de la începutul secolului tre-cut, aducând în faţa publicului o simbioză perfectă între clasi-cul acelor timpuri şi modernis-mul zilelor noastre.
„Orient Express” în faţa Trenului Regal
47 cxc
48cxcxc
„Este pentru prima dată când iau în considerare varianta lansării unei colecții în alte orașe din țară, în
afară de București. Am ales Constanța și Cluj întrucât sunt orașele cu cei mai multi clienti ai brandului si cu apropiați colaboratori din fashion. Îmi doresc să cunosc clienții, presă și blogerii din orașele respective, pe toți cei care m-au sprijnit de-a lungul anilor și au promovat acest nume”, declară Mihaela Glăvan. Tocmai pentru a fi cât mai aproape de cei care îndrăgesc brandul Mihaela Glăvan, designerul a decis să le pre-zinte personal colecția, cu tot ceea ce
înseamnă conceptul care a definit-o, precum și demersul creativ din spatele pantofilor de autor.Primul pas a fost făcut pe 23 martie 2016 în București. A urmat lansarea colecţiei în Constanța, pe 25 martie 2016, în cadrul unui eveniment special la Hotelul Iaki din Mamaia. Pe data de 1 aprilie, colecţia a fost prezentată în Cluj, în showroomul decoratoarei Genoveva Hossu, fiind o seară dedicată exclusiv clientelor din acest oraș, care au avut posibilitatea să afle orice informație despre pantofii pe care îi poartă chiar de la designer.
Colecţia Mihaela Glăvan primăvară-vară 2016 este romantică, feminină, senzuală și are bujorul ca sursă de inspiraţie. O lume nouă suprarealistă prinde contur, o lume în care peștii înoată într-o mare de bujori, iar detaliile florale 3D fac din pantof o adevărată bijuterie. Platformele flat bej cu detalii roz sunt fermecătoare și oferă o alternativă smart la pantofii sport. Schema cromatică acoperă roz pal, bleu, lila, roșu intens, alb și negru. Regăsim în continuare fundele reinter-pretate și o abordare grafică în ceea ce privește sandalele gladiator peste genunchi.
şi-a lansat colecția de primăvară-vară 2016 în trei oraşe din țarăDesignerul de încălțăminte Mihaela Glăvan şi-a lansat, în premieră, colecția de primăvară-vară 2016 în trei oraşe din țară: Bucureşti, Constanța şi Cluj. Decizia a fost luată în contextul favorabil al unor colaborări importante în zona de fashion.
Mihaela Glăvan
49 cxc
50interviu
Scurtă prezentare Lucian Broscăţean.„Crezi ca-i scăpat și te-ntâlnești tot cu tine. Ocolul cel mai lung e calea cea mai scurtă spre casă.” – Ulise de James Joyce. Prin fie-care proiect încerc să spun o poveste despre diferite personaje în peregrinări urbane sau/și în mind trip-uri ciudate. Conceptual, dark, hibrid, versatil - sunt cuvinte cheie pentru la-bel-ul Lucian Broscatean.Am absolvit programele de studii - Licență, Masterat și Doctorat ale Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. În prezent pre-dau ca lector în cadrul aceleiași instituții, la Specializărea Modă-Design Vestimentar și sunt creative director al brand-ului Irina Schrotter.Eşti unul dintre puţinii designeri din România care lucrează pentru un brand consacrat, altul decât cel propriu. Cum este această relaţie?Colaborarea cu d-na Irina Schrotter și cu echipa dânsei a început în 2011. Este o relație profesională care se bazează, în primul rând, pe respect reciproc, dar și pe afinități elective, descoperite de-a lungul anilor. De cinci ani semnez direcția artistică a lini-
LuciaN B roscățeaNInterviu
Un designer poate
să ridice sau să distrugă un
business
51 interviu
ei principale Irina Schrotter. A fost și este o experiență extraordinară din mai multe puncte de vedere: m-a făcut să ies din zona mea creativă de confort; m-a determinat să înțeleg, în profunzime, ce înseamnă meca-nismul din spatele unui brand care rezistă, cu succes, pe piață de peste douazeci de ani; lucrul cu profesioniștii mi-a dat un know how pe care cu greu poți să îl obții; numeroase-le participări, sezon după sezon, la eveni-mente naționale, internaționale au însemnat confruntarea cu înalte exigențe estetice și calitative. Schimbarea direcției, construirea unor tipare cu o nouă identitate, soluții tehnice inedite, demersuri consistente, propunerea unor tipo-logii de produse care să fie relevante – sunt doar câteva din provocările care mi-au deschis noi perspective.Din 2011 îţi prezinţi colecţiile pe podiumuri internaţionale. Ce reprezintă această perfor-manţă pentru palmaresul unui designer? Participarea la prestigioase evenimente naționale și internaționale m-a maturizat foarte mult și a fost motivantă. Doua colecții
pe podiumul de la Romanian Fashion Week, Iași, prezentări timp de cinci sezoane consecu-tive în cadrul fashion show-urilor Romanian Designers la Mercedes-Benz Berlin Fashion Week, expunerea creațiilor în două expoziții de grup la International Fashion Showcase London Fashion Week, cele 3 fashion show-uri Irina Schrotter la MQ Vienna Fashion Week, conceperea, alături de echipă, a colecțiilor pentru tărgurile internaționale de la Paris – Who’s Next și Tranoi – sunt câteva din experiențele care m-au făcut să fiu conștient ce înseamnă un sistem închegat, ce presupune contactul cu buyer-ii și critica de modă. Care sunt cele mai importante momente ale unei experienţe internaţionale pentru un de-signer român?Trebuie să știi: 1. Ce vrei să spui/transmiți? 2. Unde mergi? 3. De ce mergi? 4. Cu cine mergi? 5. Pentru cine mergi? Doar așa poți face ceva consistent și relevant. Raspunsul la astfel de întrebări simple este cheia oricărei participări. Fiecare etapă e necesar să fie tra-
tată cu seriozitate și responsabilitate. Desigur, totul trebuie să fie dublat și de umor… Moda înseamnă un lucru de echipă. Tu lucrezi cu o echipă întreagă pentru realizarea colecţi-ilor, descrie-ne această muncă şi ce înseamnă fiecare contribuţie în parte.Echipa Irinei Schrotter, cu care am onoarea și plăcerea să lucrez, e compusă din super-
LuciaN B roscățeaN
Moodboard - punctul de plecare pentru colectia irina schrotter primavara-vara 2013. Moodboard-ul contine si film stills din „The Painted Veil” regizat de Richard Boleslawski in 1934. Rolul principal interpretat de Greta Garbo.
52interviu
profesioniști, cu o experiență vastă, cu pa-siune pentru ceea ce fac, cu mentalitate de învingători. Pentru colecțiile de podium și pentru partea de imagine a brand-ului lucrez cu Diana Flore și Carmen Cherecheș (două absolvente UAD, care mi-au fost studen-te, și care performează în diferite contexte). Conceptul, moodboard-urile, schițele artistice și tehnice le facem la Cluj. Tot ce presupune transpunerea pieselor se realizează în atelie-rul Irina Schrotter, din Iași. Fiecare colecție presupune numeroase fitting-uri și reconfigu-rări ale traseului inițial. Ador probele cu mo-dificările aferente și cu un constant feebdack. Drumurile Cluj-Iași, în ultimii ani, au devenit necesare. Care sunt etapele pregătirii unei colecţii (o descriere pentru cei care cred că „e uşor a scrie versuri”).
Aș putea scrie o lucrare despre etapele colecțiilor, atât de multă implicare și atâtea metode presupun… Înainte de a începe lu-crul efectiv la colecție, e important să îți faci o listă de întrebări la care trebuie să știi, cu pre-cizie, răspunsurile. De ce vreau să fac Modă? Ce am de spus? Cum pot să-mi construiesc o identitate? Cui vreau să mă adresez? Ce infrastructură am? Următoarele etape sunt logic înlănțuite: găsirea unui concept, tema, moodboard-uri, storyboard-uri, planșe cu materialități, schițe artistice, schițe tehnice, tipare, mulaje, soluții tehnice, croiuri, an-samblări, probe, finisaje, styling, prezentare, marketing, vânzare etc. Sigur, nu există o re-gulă, fiecare poate să-și facă și trebuie să-și facă propriul demers, propria etapizare. De cele mai multe ori, când lucrezi la o colecție, metodologia învățată în școală se dovedește a fi doar un prim punct de pornire…Faci vreodată rabat de la aceste etape?Fiecare colecție are alt traseu, câteodată eta-pele sunt date peste cap, dar nu fac niciodată rabat de la calitatea și consistența produsului final.Care sunt cele mai mari/cele mai dragi reali-zări ale tale ca designer? Prețuiesc experiențele și emoțiile trăite alături de oameni care mi-au deschis ochii, m-au fă-cut să văd lucrurile altfel, m-au ajutat să cresc, să mă dezvolt creativ.Pentru că eşti şi cadru universitar, care sunt cele mai mari realizări în cariera ta academică? Lucrul cu studenții la UAD este foarte im-portant pentru mine. Mă face să fiu cât se poate de responsabil. Sunt alături de ei, îi ajut să se dezvolte frumos, nu le impun metode sau rețete, le impărtășesc din experiența și greșelile mele… La finalul zilei trebuie să simt că am „construit” ceva. Când văd că studenți ai Specializării noastre ajung în internship-uri la: Ann Demeulemeester, Marios Schwab, Erdem, Meadham Kirchhoff, Ann-Sofie Back, Nazir Mazhar, Bless, H&M etc. și că se întorc cu scrisori de recomandare, feedback-uri foarte bune, atunci știu că îmi fac job-ul cum trebuie. Ce mai știu sigur e că trebuie să mă adaptez, mereu, la ce se întâmplă în industria modei și să mă informez, să fiu up-to-date.Implicarea ca director artistic al Galei UAD, un eveniment simbol al secţiei fashion design, și absolvirea programelor de studii, inclusiv finalizarea Doctoratului, a presupus o muncă enormă, foarte puține ore dormite sau zile li-bere. Toate acestea nu se pot face fără efort și fără un ritm intens, care nu s-a schimbat de 12 ani, de când sunt în UAD.Care este importanţa unui designer în cadrul
unui brand fashion? Cum se măsoară asta în vânzări?Un designer poate să ridice sau să distrugă un business. Cauzele sunt multiple.Ce e important e să-și propună să constru-iască, pas cu pas, o identitate vizuală și piese viabile pentru secolul 21. Ce şansa are moda în România în faţa marilor branduri prezente aici pe piaţă?Multe branduri demonstrează că pot face diferența și că pot impune un nou sistem pe o piață aflată în tranziție.Cum putem îmbunătăţi aceste şanse? Cum putem crea un viitor consistent pentru desig-
Brand: irina schrotter Fashion designer& creative Director: Lucian BroscateanDesign assistants: Diana Flore & carmen cherechescreative consultant: Liana MartinFoto: emil costrutModels: alina ceusan, Fica Balancan
53 interviu
nul românesc?Îmbunătățirea șanselor ține de o bună legătură între mediul universitar și industria textilă, de resuscitarea unor fabrici care au un potențial enorm, de adaptarea la noile reguli ale siste-mului internațional al modei.Cateva nume de branduri „de urmărit” pe pia-ţa româneasca de fashion design.E o lista mult prea lungă de colegi pe care îi respect și nu aș vrea să uit pe cineva. Sunt o serie de branduri care se bucură de succes, de susținerea mediului profesionist și le ad-mir demersurile Made in Ro! Cred în moda românească!
54interviu
Scurtă prezentare Călina Langa: Sunt absolventă a secției de design ves-timentar a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, doctor în arte vizuale, membru al U.A.P și membru al C.D.G (Costume Design Group) din cadrul O.I.S.T.A.T (Organisation Internationales des Scenographes, Techniciens et Architectes de Theatre). Experienţa pro-fesională numără, pe lângă cea legată strict de designul vestimentar, numeroa-se alte realizări în planuri conexe modei și costumului: activitate didactica în ca-drul U.L.B.Sibiu și al Școlii de Arte Cluj -Napoca, unde activez, în prezent, la spe-cializarea design vestimentar; colaborări în sfera costumului de scenă; prezența în manifestări naționale și internaționale în domeniul modei și costumului; activita-te jurnalistică în media scrisă și on-line, prin intermediul blogului personal, Diva si Divanul, creat în 2008. Ca profesionist al modei, crezul meu artistic se bazează pe paradoxul durabilității modei înte-meiat pe atașamentele specific umane legate de emoții și afectivitate (Rochia Calendar 2013-2014, printre altele), creațiile mele conturând constant tipul unei individualități feminine ieșite din tiparele consumerismului.De ce moda şi nu pictura, grafica sau desig-nul de obiect? Răspunsul meu scurt, de acum, și foarte conștient ar fi: pentru că iubesc hainele. Nu să le am, cât să le reinventez, îmi pla-ce să cred. Răspunsul, de-atunci, când am ales acest drum, este că iubeam ide-ea de modă, de fashion design și tot ce mintea tânără, dintr-un sistem cum era acela în care mi-am trăit tinerețea, perce-pea ca fiind fascinant, mai ales prin ceea ce ne era interzis și inaccesibil.Trăieşti într-o lume a culorilor, ce înseamnă culoarea pentru designerul Călina Langa? Cam tot, cred. Nu-mi imaginez cotidia-nul în alb și negru decât așa, ca expresie vizuală selectată în anume momente. Nu visez în alb și negru, desi am aflat cu stupoare că multă lume visează așa. Dincolo de asta, am avut norocul să
CALINA LANGA
cresc într-o familie unde acest tip de familiarizare cu tot ce înseamnă culoa-rea a început de foarte timpuriu și nu ai cum să nu te contaminezi de modele, mai ales dacă acestea ți se și potrivesc structural. Am constatat apoi, odată cu trecerea timpului, efectul culorilor asu-pra stărilor emoționale, afective, iar pen-tru mine acesta a devenit un lucru foarte semnificativ, să poți să schimbi prin cu-loare o stare emoțională negativă.Ai ales o carieră didactica şi una creativă, care îţi este mai apropiată de suflet şi de ce? Am ales o carieră didactică mult mai târziu decât am ales-o pe cea creativă. Am început să predau, mă refer strict la designul vestimentar acum, abia în
2009, când eram și doctorandă pe acest domeniu în cadrul U.A.D Cluj-Napoca. Am constatat atunci, într-un moment deloc întâmplător, că nu-mi ajungea ac-tivitatea de la atelier, pentru că intrasem într-un fel de rutină de unde trebuia să scap cu orice preț. Ca de obicei, când operezi mutații bruște existențiale apar și reacțiile care încearcă să te așeze îna-poi în băncuță, dar eu nu am fost și nici nu cred că mai am vreo șansă, să fiu ge-nul ascultător și conformist. Chiar cred cu tărie că trebuie să ne ieșim mereu din zonele de confort impuse din exterior și mai ales din propriul nostru interior. Nu pot să spun care mi-e mai dragă. Sunt felii din viața mea profesională la
Interviu
Îmi place să cred că hainele ascund poveşti!
55 interviu
care nu pot renunța pentru că m-aș simți incompletă. Îmi place mult să predau și sunt tipul de profesor, care se dedică trup ( am cărat pantofi pentru diplome-le studenților mei de la Sibiu, ca să aibă
cu ce să încalțe modelele, pe Dacos pe ruta Cluj-Sibiu) minte și suflet cu totul acestui tip de acțiune. Erau vremuri ciu-date dar frumoase. Am și o doză imen-să de naivitate și idealism, de aceea am rămas să predau la Școala de Arte din Cluj. Trebuie să crezi în ceea ce faci, să nu fii plictisit și să nu te uiți imediat la recompense rapide și palpabile. Din lume mă întorc apoi la mine în atelier, unde acum lucrez singură și am parte de altă formă de exprimare.Ştiu că ai o adevărată pasiune pentru lumea teatrului, care este punctul comun dintre teatru şi modă şi cum se reflecta el in viaţa ta? Aceasta este o întrebare foarte grea și foarte apropiată de un călcâi al lui Ahile personal care are legătură cu tatăl meu, criticul de teatru și scriitorul care a fost Mircea Ghițulescu. Cu toate acestea, am început să descopăr partea comună dintre cele două, care este reprezenta-tă de ideea de costum, veșmânt, mult mai târziu, deși în studenție am mai avut colaborări în această direcție, dar nu știu de ce nu am ales atunci, să fac un drum din asta. Întâmplări fericite de destin m-au adus la acest tip de exprimare creativă și ul-terior am descoperit că mă reprezintă, pentru că, îmi place să cred chiar și-n activitatea de fashion designer, că hai-nele poartă ascunse povești. În teatru, costumul este esențial în conturarea ca-racterului personajelor, de aici se naște
cumva o legătură între ele.Spune-ne despre proiectele tale speciale
şi cele din lumea modei, şi cele din lu-mea teatrului. Proiectele mele se rezumă, în această primăvară, la finalizarea unor costume mai aparte pen-tru o locație specială de enter-tainment din Cluj, Enigma, unde chiar am ocazia să creez un fel de
pseudo-personaje de film, proiect foarte provocator și foarte dificil, la
care trebuie executat balansul ideal în-tre funcțional și estetic, chestiune care naște tot felul de problematici specifice care, însă nu mă sperie ci mă încântă. Ar mai fi o colecție pe care o pregătesc de ceva vreme, Urban Ladies, unde partea din mine care iubește culoarea a fost lăsată de o parte, pentru nuanțe care amintesc de cromatica citadină nu întotdeauna foarte veselă, care este,
din nou, o provocare. Pe lângă acestea, există activitatea de predare , blogul Diva&Divanul și multe dorințe, dintre care una mai specială și în fază de pro-iect mental, vizează ideea de spectacol axat exclusiv pe costum ca punct de plecare, cumva asemănător ideii după care Chalayan a realizat Gravity Fatigue și care, evident, cere colaboratori pe măsură. În rest, rămân deschisă orică-ror oportunități ce mi se vor mai oferi în limita timpului din ce în ce mai intrat la apă, cum îl percepem cu toții.Cum vede designerul şi pedagogul Calina Langa viitorul modei româneşti? Dar al crea-torului de costume din România?Din punct de vedere realist nu prea în-trevăd niște schimbări spectaculoase sau dătătoare de șanse, la nivel gene-ral. Această situație este menținută de multe cauze printre care se află, evident numărul imens de locuri în universitățile de profil care sunt absolut exagerate față de nevoia reală de această meserie în România, în contrast cu situația a ceea ce a mai rămas din ce a fost odată indus-tria ușoară românească. E ca și când pe nimeni nu interesează cererea și oferta și vorbesc muții cu surzii. E minunat să faci design vestimentar, dar ce faci după ce termini? Această problemă cu bătaie lungă nu interesează pe nimeni din sis-tem, nu interesează o perspectivă mai amplă și cumva mai altruistă. Amintesc pe această cale că în momentul când am absolvit eu designul vestimentar eram 4 absolvenți. 4 nu 40. Să ne pă-zim propria curticică funcționează nu doar aici, ci peste tot în orice domeniu de activitate din România. Nu există nici un fel de susținere la nivel guverna-mental pentru acest sector cum există în Occidentul pe care îl iubim atât, că l-am luat de exemplu, dar numai unde ne-a convenit. Mă refer acum doar la modul cum s-a născut celebra școală de la Antwerp. Noi, între noi, care sun-tem, care mai activăm, de multe ori nu avem o poziție francă și echilibrată unii față de ceilalți și ne lăsăm mânați de egouri și orgolii sterile și neproductive, tot în perspectiva viitorului unei presu-puse mode românești. Foarte greu este să aduni oamenii în numele unei idei, în numele unei pasiuni comune. Foarte greu este să formezi echipe, asta pre-supune spirit de sacrificiu și toleranță, asumarea de responsabilităși, curaj și
56interviu
implicare și interesul colectiv să predo-mine asupra celui personal. Partea op-timistă, idealistă din mine crede că se poate. Mai cred, cu tărie, în ideea unei reformulări la nivel global și când spun asta fac referire la ceea ce simțim cu toții, că sunt o sumă de lucruri care nu mai pot funcționa în standardele consa-crate și deloc etice de până acum. În ceea ce privește designerul sau crea-torul de costume, nu îndrăznesc să mă pronunț cu atâta fermitate ca în cazul designerului de modă. Cred doar că lumea artei și a culturii în România are exact același tip de problematici, și că foarte mulți sunt instruiți superficial ((modelul Bologna nu are cum să ofere alt tip de educație într-un timp atât de scurt) să execute o grămadă de chesti-uni care ar ține în mod normal de niște specializări stricte și bine delimitate. Ne vom întâlni astfel, cu o palidă umbră a ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de “homo universalis”. Ceea ce, totuși, rămâne de făcut este să se con-serve bine această imagine a potenței
pe multiple planuri, care poate deschi-de orice tip de ușă.Eu urmăresc de mulţi ani relaţia dintre modă şi teatru, modă şi film în Romania, spune-mi cum ţi se pare ţie această evoluţie şi dacă vezi vreo influenţă a uneia asupra celeilalte la noi. Lucrurile sunt scindate la noi, din punc-tul meu de vedere. Dacă dincolo, acto-rul sau personajul remarcabil dintr-un film sau dintr-o piesă de teatru, pot da naștere unor influențe stilistice la nivelul muritorilor de rând, nu același lucru este valabil și aici. Figuri aparte cu charisma și stil care influențează prin prestația lor scenică și totodată, prin aparența citită în sens pozitiv, găsim în vechea gardă, cea de dinainte de `89. Mă gândesc la Irina Petrescu sau la Gina Patrichi, unde frumusețea fizică și talentul se întâlneau fericit cu un mod de a se înfățișa per-fect congruent cu celelalte atuuri. Căci până la urmă stilul exact asta și înseam-nă, după mine… conformitatea estetică exterioară și vizibilă cu sinele, aflată la cel mai înalt nivel. Nu avem modele va-labile la ora actuală. Așa zisele vedete care influențează ca imagine publicul actual sunt precare și rizibile, de multe ori, pentru ochii exersați. La rândul lor actorii nu iau foarte în serios ideea con-silierii de imagine, la modul cum este ea înțeleasă peste granițe unde designeri celebri sunt foarte încântați să împrumu-te piese din colecțiile lor actorilor de pe red carpet, fiind conștienți de serviciul de imagine pozitivă pe care aceștia îl aduc, de fapt e un sistem barter foarte
bine gândit din care toată lumea are de câștigat.
Să ne uităm în curtea noastră la Gala Premiilor Gopo sau Tiff și veți vedea cu mici excepții, ce greu se poate realiza consilierea de imagine. Din informații precise știu că marele paradox, întâlnit la noi este reprezentat tocmai de ideea de a nu ieși în evidență în cadrul acestor evenimente, deși meseria în sine cere ideea de a fi diferit, altfel. Actorul trebu-ie să funcționeze ca un model estetic.Nu există influență dinspre personaje de film remarcabile către gustul public și pentru că noi încă trăim în ‘’tristeți’’ post-ceaușiste. Cu mici excepții, eu nici nu mă uit la fime românești tocmai pen-tru această perspectivă. Voi vrea totuși să văd Aferim care pare total diferit de rețetele post ‘90. Un alt aspect este reprezentat de prestația designerului de costume pentru film, care de multe ori, dincolo, creează un look inconfundabil și dezi-rabil, care ajunge să fie copiat și dorit la nivelul străzii. Acum, serios, noi ce ar trebui să dorim să copiem? Că de ches-tiile sordide ne lovim zilnic. În lipsă de modele valabile, ne putem uita și cum arată strada noastră.Ar mai fi deloc de neglijat chestiunea acceptării creativității diferite a unui de-signer de modă, care poate influența pozitiv și alte domenii ale creației. Îl am din nou în minte pe Chalayan care a fost rugat să creeze niște costume pretext pentru un balet, exact ce pomeneam
57 interviu
mai devreme, Gravity Fatigue. Nu exis-tă așa ceva la noi, deși sunt semne că relația actor/consilier de imagine/ de-signer este ceva mai bună decât în anii precedenți conform informațiilor pe care le dețin.Ai lucrat cu doamna Doina Levintza. Cum te-a influenţat acea perioadă şi care au fost momentele cele mai plăcute ale colaborării? Da. Am avut ocazia fericită de a lucra cu d-na Doina Levintza, lucru pe care îl doream din vremea tinereții, din per-spectiva fashion designului și nu al cre-atorului de costume. A fost o perioadă foarte încărcată și foarte diferită pentru mine datorită manierei cum eram antre-nată să înțeleg lucrurile foarte strict, ca designer de modă. Prima dată m-am lovit de acest tip de abordare ușor diferită, cu ceva ani în urmă, în 2010 și 2011 când am avut o altă ocazie specială să colaborez împre-ună cu trupa mea de studenți din vre-mea aceea, de la Sibiu, cu regizorul și scenograful Nic Ularu, în cadrul a două ediții de F.I.T.S în cadrul unor workshop-uri de costum.Așa cum a spus și Christian Lacroix, cred că designerul de modă este ob-sedat de detalii și de perfecțiunea pie-selor. Focusul designerului de costum este altul, de aceea cele mai ‘’șocante’’ amintiri, pe care le dețin, de la colaboră-rile mele pe acest domeniu sunt tocmai cele legate de obținerea unei alte ex-presii plastice printr-un fel de distrugere foarte directă și asumată a costumului. D-na Levintza s-a băgat cu foarfeca , după un tipar din mintea dânsei într-
o dantelă foarte prețioasă, iar d-nul Ularu a ferfenițit o cămașă la tivuri când aceasta a fost gata pentru că existau niște motive foarte întemeiate ca lucru-rile să nu fie perfecte, cum suntem noi ca fashion designeri, obișnuiți să le ve-dem. La rândul meu, am deprins moda-litatea de a “strica” aparent veșmintele în scopuri mult mai înalte, ipostază de-loc deranjantă acum. Doamna Doina Levintza este o persoană cu o memorie fabuloasă, cu o viziune perfect coordo-nată asupra tuturor aspectelor legate de costumele ce compun distribuția, în cazul de care pomenim, Sweeney Todd, la Teatrul Maghiar din Cluj, în regia lui Dragoș Galgoțiu. Dacă ar fi să denumeşti 10 porunci ale de-signerului, care ar fi ele?1 - Fii mereu informat, care merge mână în mână cu a nu fi plictisit și rutinat, adi-că fă-ți o cultură vizuală și informațională constant și nu te păstra la suprafețe.2 - Fii pasionat și iubește până la identi-ficare ceea ce faci3 - Nu lăsa situații exterioare să te des-curajeze pe parcursul drumului pe care îl visezi4 - Crede în tine, no matter what!5 - Nu considera niciodată că talentul altuia reprezintă un pericol pentru tine sau vreun motiv de invidie.6 - Oferă-ți o bună pregătire tehnică fără de care creativitatea nici nu contează!7 - Sprijină mereu, dezinteresat, pe cei mai tineri ca tine!8 - Nu fi snob și nu lucra mai mult la ima-gine decât la colecții!9 - Muncește mereu ca un alergător de
cursă neobosit.10 - Nu crede în rezultate peste noap-te și adoptă perspectiva pașilor mici și siguri Ce lipseste modei româneşti? Dar teatrului? Modei românești îi lipsește un suflu altruist și dezinteresat fără de care nu se poate clădi nimic în viitor. Teatrului nu știu ce îi lipsește, dar pot presupu-ne că ceea ce nu le lipsește nici unora, sunt politicile parti-pris atât de jenante care durează exact atât cât trăiesc cei implicați în ele. Nu sunt de durată în memoria colectivă decât lucrurile de anvergură. Nimicniciile dispar și se uită.Ce sfat ai da unui tânăr artist? Poruncile pe care mi le-ai cerut la între-barea anterioară. În plus, aș spune că un lucru făcut cu pasiune este un lucru va-labil. Abia apoi încep gândurile despre partea materială, care va veni la un mo-ment dat dacă prima conditie, pasiunea, este îndeplinită. Așa că, puneți suflet în tot și înainte de orice! Iar în ceea ce nu vă pricepeţi apelaţi la specialiști. Nimeni nu le știe pe toate.Ce ți-ai dori în viitorul apropiat pentru tine, designerul Călina Langa, dar şi pentru de-signerii români?Pentru mine îmi doresc să fiu sănătoasă și senină și să pot munci în continuare la proiectele mele. Nimic spectaculos. Când intru în atelierul meu, deja sunt un om fericit și privilegiat. Pentru de-signerii români îmi doresc să depășim perspectiva individualistă și să putem conlucra în echipă. Oamenii care se adună, în diferite formule, sunt mai puternici decât vocile singure.
58interviu
Scurtă prezentare Silvia Aştilean – BusuiocNăscută în Cluj –Napoca, cu rădăcini dinspre mamă în Ţara Lăpuşului, absol-ventă UAD-secţia design vestimentar - promoţia 1997.După scurte colaborări în Cluj şi Bucureşti, mă angajez după absolvire la Steilmann-Bukarest ca designer-buyer pentru 10 ani.În prezent sunt stylist, mă ocup de con-siliere în domeniu şi colaborez cu APFR ( Asociaţia Producătorilor de Film din România) iniţiatoarea Gala Gopo şi TIFF (Transylvania International Film Festival)Ce experienţe ţi-au marcat viaţa creativă?Nu au fost experienţe speciale, însă pot să spun că din copilărie am fost încon-jurată de artă, de artişti, tata fiind pictor şi asistent litografic, iar mama este încă membră activă în Corala Universitarilor Clujeni – seniori de peste 30 de ani. Bunicul meu a fost maistru tipograf la renumita poligrafie din Cluj şi, datorită lui, azi deţin o bilbliotecă cu semnificati-ve ediţii. Bunica a fost mereu o prezen-ţă extrem de elegantă, dar discretă. Cu siguranţă din acest amalgam al familiei mi se trage .Însă, cel mai mult m-au marcat de fapt experienţele culturale, interesul şi plăce-rea de a ieşi şi participa la viaţa culturală a oraşului; mergeam des la teatru, balet,
Silvia aştilean – BuSuiocInterviu
Haina nu-l face pe om, însă îl poartă şi-l împinge în faţă
59 interviu
concerte, mai puţin operă ( în vremea aceea nu aveam stare pentru asta), iar din punct de vedere personal conside-ram o sărbătoare stagiunile ( teatrale, muzicale, de film şi jazz).Îmi amintesc că, înainte de revoluţie, Centrul Cultural Britanic a organizat o vizionare video, timp de o săptămână, a binecunoscutelor piese Shakespeare-iene ecranizate pentru televiziune de BBC şi acolo am remarcat şi mi-au ră-mas în suflet costumele. La fel, am fost impresionată de punerea în scenă a baletului Carmina Burana, la Opera din Cluj, mergând chiar de vreo trei ori să-l revăd cu drag.De câţi ani activezi în cadrul Galei Gopo şi TIFF? Cum e privită de public şi designeri această activitate a ta?Colaborez la Gala Gopo de 5 ani şi cu TIFF de 7 ani. Gala Gopo anul acesta aniversează 10 ani de existenţă şi premi-ază cinematografia româneasca (filmele, regizorii şi actorii români). Oana Giurgiu, ce face parte dintre iniţiatorii şi produ-cătorii importanţi ai acestor premii, mi-a povestit de începuturile unui eveniment ante–Gală, numit Gopo Fashion Night unde se dorea ca designerii români să se întâlnească cu artiştii nominalizaţi la Gală, să-şi prezinte creaţiile, iar actriţe-le şi vedetele participante să îşi aleagă o ţinută pentru eveniment. Începutul a fost mai timid, fiindcă artiştii nu se cu-noşteau între ei, însă şi cu ajutorul nos-tru şi al acestei întruniri specifice, pe parcursul anilor, chiar au ajuns să lege prietenii, iar actriţele să-şi găsească atât creatorul preferat cât şi stilul vestimentar ce le reprezintă. Eu zic că asta e o mare realizare, mai ales că, în ultima vreme, nominalizatele sunt cele care îmi spun că îşi doresc să colaboreze cu anumiţi designeri, aşa că lucrurile se mişcă în sensul pozitiv, chiar foarte bine.La TIFF a existat o secţiune TIFFashion în cadrul căreia se prezentau filme cu specific fashion, master-class-uri cu specialişti şi ex-poziţii cu tineri designeri şi chiar o prezentare mai specială la aniversarea de 10 ani de festi-val, unde am invitat-o pe cunoscuta scenogra-fă şi creatoarea de costume Doina Levintza, cu
o expoziţe minunată a întregii sale cariere de film şi teatru, într-un spaţiu mai neconvenţi-onal al Clujului şi anume Hotel Continental. Avem o bună colaborare cu secţia de design vestimentar -UAD şi organizăm expoziţii ale studenţilor şi expuneri inedite, iar de trei ani mă ocup de styling-ul ţinutelor celor 10 actori ai secţiunii “10 pentru Film”, secţiune ce îşi doreşte să propulseze tineri actori ( şi nu numai) de teatru în lumea filmului şi să aibă o expunere specială pe măsură, în cadrul festivalului.Ce influenţe are lumea filmului asupra mo-dei din România? În ultimii ani, producţiile româneşti de film se intersectează destul de des cu lumea tine-rilor artişti scenografi şi designeri. Există un contact permanent între aceştia şi se apelează des la contribuţia lor artistică în domeniul ci-nematografiei şi bineînţeles în teatru.Premierele cinematografice au devenit eveni-mente importante ce strâng alături iubitori ai filmului şi ale celorlalte arte şi cumva devin manifestări aşa-zis mondene, în sensul bun şi constructiv al relaţiei film-modă.Ce branduri /designeri sunt celebri în lumea vedetelor filmului şi cum se raportează aces-tea la ele?Păi cu toţii ştim importanţa consacrării unui “nume“ în această branşa şi mai ales menţinerea lui în mass-media. Acum 30-40 de ani, designerii nu aveau o aşa de mare expunere, chiar dimpo-trivă, în cetatea filmului erau insignifianţi de multe ori. Ştim de binecunoscuta şi mult-mediatizata relaţie de prietenie şi colaborare dintre Audrey Hepburn şi Hubert de Givenchy, însă puţini ştiu că în filmul „Sabrina” renumitul designer nu a fost luat în calcul la menţionarea în echipa de producţie a filmului, însă Audrey nu a uitat ajutorul său şi s-a re-vanşat în Breakfast at Tiffany, iar apoi marca Givenchy a devenit arhicunos-cută datorită popularităţii în creştere a actriţei.Astăzi, lucrurile stau puţin diferit, fiind-că la succesul de casă al unui designer este luat în calcul mai ales expunerea acestuia la marile evenimente gen “Red Carpet”, importantele lui colaborări cu vedetele, mai ales din lumea filmului.
Silvia aştilean – BuSuioc
Diana Cavallioti, designer C. Samfira
Olimpia Melinte, designer Rhea Costa
Victoria Cocias designer Veronica
Zaharia-Parlor
Foto
: Ad
i Bul
bo
aca,
Ad
i Mar
inec
i
60interviu
Designerii au PR-işti extrem de implicaţi în obţinerea unor contacte cu celebrităţi, iar la rândul lor, acestea au consilieri de imagine ce conlucrează strâns cu stiliştii pentru a ajunge la un numitor comun, astfel încât vedeta să ajungă un ambasa-dor al eleganţei casei respective.În acest moment, mai toate celebrele branduri sunt extrem de răspândite şi arhicunoscute. Dacă în trecut, designe-rul concepea o ţinută special gândită pentru celebrităţi şi evenimentul dat, astăzi cei din urmă sunt des recunos-cuţi pentru alegerile făcute chiar de pe podiumul de prezentare al colecţiei brandului.Ce presupune styling-ul pentru vedete?În primul rând presupune un simţ al pro-porţiei decent, un ochi format pentru culoare şi bună viziune asupra look-ului natural şi firesc al persoanei consiliate. Cu alte cuvinte, trebuie să fii şi să devii un bun psiholog , să ştii să citeşti dintr-o privire o siluetă, ce o avantajează şi, mai ales, ce nu.E o muncă continuă, devii un fel de ba-by-stylist, trebuie să ţii cont de schimbă-rile de look pe care un regizor le cere de la actor si să te repliezi continuu în aşa măsură încât să nu scapi esenţa styling-ului din mână: corectarea unor defecte de siluetă şi accentuarea calităţilor fizice.Eu consider consilierea vestimentară un fel de cadou pe care fiecare trebuie să aibă decenţa să şi-l ofere. Cauţi până găseşti. Stilistul este cel ce trebuie să ţină frâiele şi look-ului de red carpet, de cocktail şi mai ales al celui natural de zi cu zi şi chiar al zilelor proaste.Trebuie în continuu să te repliezi pe mo-ment şi să găseşti un numitor comun în alegerea stilistică pentru o vedetă. Îmi aduc aminte ca am citit un articol despre Meryl Streep şi faptul că-i placea foarte mult o bluză anume, iar stilista i-a spus că “nu e cazul”. Trebuie să ştii să asculţi şi să îţi însuşeşti sfaturile pertinente ale profesionistului de lângă tine. Eu aş menţiona şi despre styling-ul per-sonal, nu trebuie să fii o vedetă ca să în-veţi să te îmbraci decent, adică cu bun gust şi mai ales cu simţul măsurii. Cineva spunea că stilul îl ai sau nu, eu zic că se poate învăţa şi încerca până găseşti look-ul câştigător şi mai ales mulţumitor, adică să te simţi bine în pielea ta fiind îmbrăcat chic. Chiar şi stiliştii au nevoie de consilieri. Tu altfel te vezi pe tine şi cu totul diferit un ochi extern, care îţi poate
spune obiectiv ce îţi stă bine şi ce nu.Există vreun feed-back pe piaţă pentru ţinu-tele propuse pe red carpet-ul evenimentelor de film în România?Feed back-uri există şi pozitive şi nega-tive şi, din păcate, de cele mai multe ori sunt luate în calcul cele negative pentru că, nu-i asa?, ştirile proaste vând, mai ales când e vorba despre o vedetă. Atât afară cât şi la noi, vedetele pot avea într-un an sau la o ieşire importantă un look impecabil, ravisant, şi la alt eveniment pot să facă o alegere total nefericită, de nici nu o mai recunoşti. E o meserie enervant de subiectivă: ce ţie îţi place sau ţi se pare în regulă, pre-sa sau anumiţi bloggeri mai mult sau mai puţin versaţi în ale stilismului, vin şi desfiinţează şi cataloghează drept: aşa da sau aşa nu.Niciodată, dacă eşti sigur pe tine şi pe ceea ce faci, nu te iei după astfel de materiale, fiindcă tu ştii că ochiul, mult formatul tău ochi …, nu te minte. E ade-vărat, am avut situaţii când o persona-litate de la noi a arătat extraordinar la un eveniment şi în anul următor a venit şi mi-a reproşat că a fost cam aspru ju-decată pentru ţinută şi că “a sărit calul”. Eu atunci vin şi întreb: Îţi place ce porţi? Te simţi bine? Te reprezintă? Dacă toate cele trei au răspunsul DA, altceva nu mai interesează. Însă eu mereu am spus că o ţinută de covor roşu are nevoie de o aşa numită atitudine… nu să te prefaci sau să stai băţ, dar să porţi tu veşmân-tul pe măsura ocaziei pentru care a fost conceput şi creat şi nu să pari stingher şi nesigur.Haina nu-l face pe om, însă îl poartă şi-l împinge în faţă, îl ajută să iasă la iveală şi să se redescopere pe sine.După multe evenimente de tip Red Carpet am ajuns să “săpăm” în presă după nişte recenzii decente, sincere, dar mai ales profesioniste. La noi oricine îşi dă cu părerea, că e în măsură sau nu. Jurnalismul în domeniu e fragil şi nu se poate abţine să nu aducă vreo ofensă purtătoarelor menţionate. Chiar nu pu-tem face educaţie stilistică fără a jigni şi folosi termeni nedemni de presă? Eu ştiu şi văd zilnic ce lipseşte: simţul măsurii. E foarte important să-l cunoşti şi să simţti când e cazul să te opreşti. E o calitate, sincer cred asta.Feed- back-ul pozitiv există, pentru că deja vedetele noastre curtează desig-nerii, reprezintă branduri cunoscute pe
Hilda Peter, designer Lena Criveanu
Ozana Oancea, designer Lena Criveanu
Dana Rogoz, designer
Adelina Ivan
61 interviu
piaţa de la noi si, da, apelează la stilişti, ceea ce mă bucură. În unele cazuri reu-şeşti chiar să recunoşti “mâna” cuiva, iar pe parcurs vedeta se învaţă să poarte ţinutele potrivite în anumite momente.Am să dau un exemplu, e drept inter-naţional, însă demn de luat în seamă: actriţa Tilda Swinton este în esenţă pură un “personaj” datorită apariţiilor sale cu al său look glacial, cu trăsături predo-minant nordice şi alură androgină. Am remarcat o atitudine şi o prezenţă ce o detaşează clar faţă de restul. Nu este o frumuseţe, ce-i drept însă, are un quel-que chose şi întotdeauna alegerile sale vestimentare sunt corecte, îi vin perfect şi le poartă ca atare. Carisma ce o ca-racterizează se vede şi în atitudinea şi responsabilitatea purtării unui veşmânt oricât de simplu. Asta consider eu stil personal, să fii tu şi în aceeaşi măsură diferit.Ce surprize pregăteşte lumea filmului pen-tru moda anului 2016?Mă bucur că mă întrebi asta. Sunt ne-răbdătoare să văd câteva apariţii, poate o să le aducem în premieră şi la festival (TIFF):1. “The first Monday in May- The MET Ball” de Andrew Rossi, film ce ne intro-duce în pregătirile faimosului eveniment The MET de la NY şi ne dezvăluie pregă-tirea faimoasei expo: “China, Trough The Looking Glass_ curator Andrew Bolton2. “Crazy about TIFFANY’S” –regia Matthew Miele, în spatele scenei şi culisele faimosului brand de bijuterii American, am înţeles că este primul do-cumentar autorizat despre magazinele de bijuterii ce au devenit un fenomen global.3.“City of Women” regia Federico Fellini, nu cred că mai are nevoie de ni-cio prezentare , e clar că ne aminteşte de prezenţele feminine ale cinematecii anilor ‘ 50-‘604. “Absolutely Fabulous” Mandie Fletcher, o comedie spumoasă despre patru prietene fashion addict , inspirată după show-ul de TV cu acelaşi nume.5. Aici doresc sa mentionez nişte scurte documentarii despre design şi designeri şi cele mai elocvente mi se par:“Here Now” – KENZO- despre hight&lows-ul adolescenţei“Un Incroyable Excuse” de Wes Anderson, inspirat de creaţiile lui Balenciaga“Del POZO” de Pablo Maestres – vizi-
onar, plin de culoare şi spectaculos de simplu.Ce şi-ar dori designerul Silvia Aştilean de la moda anului 2016? Dar stilistul SA?Ca designer îmi doresc să-mi reiau mai vechi idei şi să le transpun într-o colecţie sau, de ce nu, într-un film. Mi-aş mai dori să fac un editorial de modă… de mult imi doresc asta. Iar stilistul îşi doreşte să inspire mai mult curaj celor din lumina reflectoarelor, celor care şi-au ales o ca-riera ce presupune o expunere acerba, să înveţe să fie ei înşişi şi să-şi poarte personalitatea, deseori cameleonică prin natura profesiei… cu STIL. Să şi-l asume, fiindcă “frumusețea vieţii e irepe-tabilul!” cum spunea Constantin Tsatsos, filozoful grec.
Adriana Trandafir, designer Lena Criveanu
Maria Obrețin designer, Parlor
Tunde Skovran, designer
C. Samfira
Olivia Nita, designer
C. Samfira
Emilian Oprea designer,
Campan Istvan
62interviu
Scurtă prezentare Iulian Crăciun - brand Expresiv Expresiv SRL este un
producător autohton de confecţii textile, care
produce sub brandul Expresiv costu-me, paltoane şi jachete pentru bărbaţi. Articolele cele mai reprezentative pe care le producem sunt costumele de ceremonie, în special cele pentru miri. Creaţia de modele, partea tehni-ca de tipare şi producţia se realizează integral în cadrul societăţii noastre. Distribuţia mărfii o facem prin inter-mediul magazinelor clienţilor noştrii, acestea fiind în general situate în mall-uri sau centre comerciale din principa-lele oraşe ale ţării.Anul acesta împliniţi 25 de ani de prezen-ţă pe piaţa românească. Ce dificultăţi aţi întâmpinat de-a lungul acestor ani şi cum le-aţi făcut faţă? Societatea nostră a fost înfiinţată în anul 1991, aşa că a trecut prin toată
perioada de tranziţie spre economia de piaţă, cu bune şi cu rele. Am trecut prin toate schimbările legislative ale perioadei, am prins convulsii econo-mice în care dobânzile la credite au depăsit 100%. În anul 2001 societatea a fost la un pas de desfinţare, moment în care a avut loc o schimbare de acţi-onariat, după care a urmat o perioadă de dezvoltare. În această perioadă a apărut si brandul Expresiv. Ultima criză economic ne-a marcat cel mai tare, dar acum putem să spunem ca ne-a ajutat să ne întărim poziţia pe piaţă. În anul 2008 ne-am mutat într-un sediu nou, pe care l-am construit. Vânzările au scăzut şi, implicit, a scă-zut producţia, iar o parte din angajaţi au plecat. Dobânzile la bancă au cres-cut simţitor consumând din resursele, şi aşa în scădere, ale firmei. Pentru a compensa reducerea cererii de pe piaţa internă am început să lucrăm în sistem lohn. Experienţa muncii în sis-tem lohn, dar si dotarea cu utilaje noi,
performante, ne-a ajutat să creştem calitatea produselor noastre şi, în ace-leşi timp, să creştem si productivitatea muncii. Ce v-aţi dori pentru brandul Expresiv şi pen-tru moda românească drept susţinere din partea statului român? Ne-am dori susţinerea direcţionată a statului pentru dezvoltarea branduri-lor autohtone, prin alocarea de fon-duri pentru creşterea capacităţii de creaţie şi marketing pentru IMM-urile româneşti. Statul câştigă puţin dacă industria textilă românească lucrează în sistem lohn pentru marile branduri străine, deoarece marea parte a câşti-gului din aceasta afacere se îndreaptă spre cei care concep şi comercializea-ză aceste produse şi bineînţeles taxe-le aferente acestor câştiguri se achită altor state. De asemenea ne-am dori un control mai atent din partea statului privind fiscalizarea importurilor pentru produsele similar cu cele pe care le producem.
IulIan CrăCIunInterviu
Viitorul îl reprezintă dezvoltarea de brand propriu
63 interviu
Cum vă raportaţi la brandurile concurente străine şi unde vedeţi brandul Expresiv în următorii ani, din acest punct de vedere? Brandurile mari din Europa au o cali-tate bună, dar şi un preţ care include numele brandului şi care este adeseori mare pentru mulţi din cumpărătorii au-tohtoni. Pentru costume de ceremonie oferta acestor branduri este mai redu-să, acestea oferind în general costu-me de tip business. Pentru costumele de ceremonie - şi nu numai - există o ofertă bogată pe piaţa românească din partea brandurilor turceşti, care au un preţ mai redus, dar şi o calitate mai slabă.Expresiv are ca obiectiv să ajungă în următorii ani printre liderii în vânzări din România pe nişa de piaţă care o reprezintă costumele de ceremonie.Ce evenimente din moda românească cre-deţi că v-au ajutat şi vă vor ajuta în viitor? Târgurile de confecţii care se organi-zau în trecut la Neptun şi Iaşi şi apoi la Mamaia ne-au ajutat să găsim clienţi noi si să ne actualizăm informaţiile des-pre piaţa de profil de la noi din ţară. RFTB-ul este un târg excelent organi-zat însă producătorii şi comercianții ro-mâni nu agrează capitala. Din păcate utilitatea acestor târguri s-a diminuat, deoarece s-a redus semnificativ numă-
rul principalilor participanţi producă-tori dar şi al comercianţilor.Ce model de business preferaţi - fast fashion sau slow fashion si cum credeţi că sunt ele percepute de clientul român? Costumele bărbăteşti sunt din catego-ria de îmbrăcăminte în care viteza de schimbare a modei este mai mică în raport cu celelalte categorii. În ciuda acestui fapt, în ultimul timp şi moda costumelor bărbăteşti se schimbă din ce în ce mai repede. Se schimbă tot mai des culorile preferate, textura ma-terialelor, accesoriile şi croiul acesto-ra. Cred că perioada de schimbare a modei este în strânsă legatură cu vite-za de circulaţie a informaţiei şi cu cât internetul şi reţelele de socializare pă-trund mai adânc în cadrul societăţii cu atât scade aceasta perioadă. Aceasta duce la schimbarea mai rapidă a colec-ţiilor şi la o scădere a preţurilor. Cred că fast fashion-ul este o tendinţă spre care ne îndreptăm inevitabil.Care este diferenţa între clientul bărbat şi clientul femeie în România? Neavând magazine proprii putem spune că nu avem expertiză pe acest subiect. Cu toate că producem numai haine pentru bărbaţi, de cele mai mul-te ori cred că o influenţă decisivă în decizia de cumpărare o are o femeie care poate fi soţia, prietena sau mama clientului. În general bărbaţii sunt mai conservatori decât femeile, acestea din urmă fiind mai la curent cu tendinţele din modă. Dar în acelaşi timp putem observa o preocupare tot mai mare privind moda şi din partea bărbaţilor, în special a celor mai tineri.Ce cunoştinţe lipsesc întreprinzătorilor ro-mâni în domeniul modei şi cum credeţi că le-ar putea dobândi aceştia? N-aş putea să fac aprecieri în gene-ral asupra întreprizătorilor în ceea ce reprezintă lipsa unor cunoştințe, dar aş putea să mă refer la mine şi la cei pe care îi cunosc mai de îndeaproa-pe. Cred că multă lume se axează mai mult pe activitatea de producţie şi nu acordă destulă atenţie activitaţii de marketing, branding, problemelor de management şi de analiză economică. Sigur că ne putem perfecţiona cunoş-tinţele citind sau participând la diverse seminarii, dar cred că cel mai bine este să apelăm la cunoştinţele specialişti-lor în domeniu. De asemenea, cred că
mulţi designeri în domeniul modei nu au suficiente cunoştinţe despre ceea ce se cere pe piaţă în domeniul vesti-mentar şi că nu tot ce place pe podium se vinde bine pe piaţă. Colaborarea cu cineva care vinde şi are cunoştinţe din interiorul pieţei cred că ar fi foarte utilă în acest caz.Se poate vorbi de o solidaritate de breaslă în moda românească? Nu ştiu dacă se poate vorbi de o ast-fel de solidaritate, dar cred că este necesară. Dincolo de faptul că sun-tem concurenţi pe piaţă, avem şi in-terese comune pe care ar trebui să le promovăm. Noi la Satu Mare suntem în curs de înfiinţare a unei asociaţii a producătorilor “ Asociaţia textiliştilor sătmăreni”, prin intermediul căreia să ne promovăm interesele.Cum vedeţi viitorul în acest domeniu pentru întreprinzătorii români?Cred ca viitorul pentru pentru firme-le româneşti de confecţii îl reprezintă dezvoltarea de brand propriu. Evident că acest lucru nu este uşor, având în vedere concurenţa brandurilor mari străine, care au o mare forţă finacia-ră care se manifestă într-o capacitate mare de creaţie si o maşinarie puterni-că de marketing. Munca în sistem lohn cred că nu are viitor datorită costurilor cu forţa de muncă în pemanentă creş-tere şi care ne face necompetitivi în raport cu ţările din Asia sau Africa de Nord.
64industrie
Cum şi de ce s-a ajuns ca indus-tria textilă se se confrunte cu lipsa forţei de muncă? Este o
întrebare pe care, de câţiva ani, şi-o pun toţi cei implicaţi în această ramură economică, dar niciodată răspunsuri-le nu au mulţumit pe toată lumea. În principal, e vorba de două aspecte: salariile mici şi munca normată spe-cifică acestei industrii. Aparent, acest răspuns pare a fi de neacceptat pentru managerii din domeniu; unii dintre ei resping argumentul salariilor mici şi chiar au dreptate. Sunt salariaţi din această industrie care au venituri şi de peste două mii de lei lunar; da, dar aceştia, extrem de puţini, sunt dintre cei mai buni, care pe lângă profesio-
Numeroase voci avizate din industria textilă atrag atenţia de mai mult timp asupra unui fenomen ciudat ce se petre-ce în acest domeniu: forţa de muncă se află într-un con-stant declin, îmbătrâneşte şi riscă să dispară dacă nu se iau măsuri imediate. O ima-gine dură şi reală, spunem şi noi, iar Businesstexin a iniţiat în apariţiile sale discuţii des-pre această provocare.
De ce industria textilă nu este atractivă pentru tineri?
nalism, au şi pasiune pentru munca lor. Regula generală este la capătul opus situaţiei de mai sus: majoritatea sala-riilor sunt mici, iar cele ale noilor ve-niţi în domeniu sunt de-a dreptul cele
mai mici din economie. Dar norma e normă! Şi pînă să ajungă tână-
rul nou-angajat la productivi-tatea celui vechi de lângă el,
vor mai trece luni bune. De obicei nici nu aşteaptă acest termen, pentru că deza-măgirea şi frustrarea sunt deajuns pentru a renunţa la locul de muncă... Nu e niciun secret că tinerii angajaţi nu reuşesc să-şi îndeplinească norma de lucru şi sunt nevoiţi, dacă
nu vor să plece la sfârşit de
lună cu doar 500-600 de lei în buzu-nar, să muncească suplimentar peste program ori sâmbăta şi uneori chiar duminica! Şi când, în sfârşit, realizea-ză norma, primesc salariul minim pe economie. CE E DE FĂCUT? Pentru că reproşurile aduse sistemului de învăţământ pro-fesional şi chiar tinerilor înşişi nu vor rezolva problema. De aceea, o idee se conturează din ce în ce mai clar: adaptabilitatea managementului de profil. Astfel, se poate răspunde la o întrebare şi mai aplicată: CINE POATE REZOLVA SITUAŢIA? Desigur, manage-rii, antreprenorii din industria textile-lor sunt cei care pot îndrepta lucrurile. Probabil că ei înşişi vor trebui să gân-dească şi să pună în aplicare măsuri de atragere a tinerei generaţii, fără
65 industrie
de care în câţiva ani vor fi nevoiţi să-şi închidă afacerile. Salarizarea decentă este una dintre ele, dar nu singura. În România există, încă, un învăţământ tehnic de specialitate care pregăteşte forţă calificată de muncă în textile-pie-lărie. Sunt tineri, cu aspiraţiile şi cultura generaţiei lor, unii mai deştepţi, alţii mai puţin, unii mai harnici, alţii mai le-neşi, dar toţi dornici să-şi construiască o viaţă cel puţin decentă. Într-o lume globalizată în care distanţele sunt doar nişte kilometri pe hârtie, gândul la „un job” plătit bine în Occident este, pen-tru cei mai mulţi, soluţia pe care o aş-teaptă cu înfrigurare după absolvire. Şi acel loc de muncă nu va fi niciodată în domeniul textil, din motivele pe care le ştim cu toţii. Ar putea ei, tinerii ab-solvenţi, să rămână în ţară, să se anga-
jeze în domeniul pe care statul român i-a pregătit gratuit? Poate că da, însă pentru asta antreprenorii interesaţi de forţa lor de muncă nu trebuie să stea cu mîinile în sân, ci să se implice în educarea lor, în responsabilizarea lor şi în atragerea lor. Nu e un secret că în ţările cu economie de piaţă solidă, agenţii economici din producţie, dar nu numai, îşi recrutează viitoarea forţă de muncă încă de pe băncile şcolilor profesionale, tehnice sau ale facultăţi-lor. Dacă la noi, în învăţământul superi-or, unele companii mari se implică prin sponsorizări, concursuri, burse etc, în cel tehnic şi profesional se simte absen-ţa antreprenorilor care chiar au nevoie acută de forţă de muncă tânără. De ce? O întrebare la care doar ei pot răspun-de. Probabil din neîncredere. Probabil
din necunoaştere, sau din zgârcenie. Pentru că foarte mulţi antreprenori nu văd acest lucru ca pe o investiţie de vi-itor. Şi atunci se mulţumesc cu munca celor trecuţi de 40-50 de ani care au fost pregătiţi şi muncesc aşa cum o fac de 20-30 de ani, din alte vremuri. Sau cu oameni nepregătiţi profesio-nal, pentru care locul de muncă într-o fabrică de confecţii este ultima şansă ca să-şi ducă zilele, dar nu pentru mult timp. O fi mai comod să pregăteşti o asemenea persoană la locul de mun-că şi care te va părăsi peste un an-doi sau să contribui la formarea unui tânăr elev de şcoală profesională sau de liceu tehnic, care ar putea rămâne în fabrica ta în baza unui contract ferm pe câţiva ani? Se pare că antreprenorii români nu cred în contractele dintre firme şi elevi. Managerii pot aduce un contraargument clasic: „Nu sunt bani”. Probabil aşa e, dar la fel de adevărat este şi că unii dintre ei nu ştiu să nego-cieze bine preţurile în contractele cu partenerii externi şi pierd, astfel, resurse financiare importante pe care le-ar pu-tea canaliza spre fidelizarea angajaţilor! Iar alţii îşi calculează profitul imediat, de luna asta, de anul acesta... Sunt câteva dintre tarele unei industrii în care spe-cialiştii în management, marketing şi producţie sunt din ce în ce mai puţini. Până la urmă, totul ţine de mentalitate, mai precis de flexibilitate, îndrăzneală până la risc şi viziune pe termen lung. Sunt calităţi ale oricărui tip de manager, pe care ar trebui să le înveţe şi antrepre-norii români.
66MODĂ
Cine mai are bunici care ştiu ce valoare are o haină bine lucrată care „vine turnată” pe corp, sigur a auzit această vorbă plină de înţeles. Pentru că generaţiile născute până prin anii ă60 au prins vremu-rile când, pentru a se îmbrăca „bine” mergeau la croitor, nu la magazinul de haine.
67 MODĂ
T
impul a trecut şi a adus cu sine şi schimbări în felul în care şi mai ales de unde ne îmbră-căm. Industrializarea masivă în
lumea îmbrăcămintei a creat un adevă-rat boom: sortimente aproape impo-sibil de cuantificat, în cele mai multe modele şi culori, care să satisfacă toate gusturile de la copii până la vârsta a treia. An de an, creatorii şi fabricile se întrec în colecţii de sezon, elaborează tipare şi modele noi, stabilesc tendinţe de urmat, propun cele mai îndrăzne-ţe modele, totul pentru cât mai mulţi cumpărători. Însă, toate acestea au o caracteristică generală – aceleaşi mo-dele, măsuri şi tipare pentru sute şi mii de oameni, fără deosebire. Ba, unele măsuri nici nu se mai produc, de parcă toate femeile şi mai ales toţi bărbaţii sunt aidoma modelelor de pe podium. Cine a mai văzut „ateliere de retuşuri” ataşate magazinelor, pînă acum vreo 20 de ani, unde ştii dinainte că vei avea nevoie să-ţi modifici pantalonii, fusta ori sacoul abia cumpărate?
Soluţia salvatoare rămâne tot croitorul, cel care îţi oferă haina TA, făcută spe-cial pentru tine. Iar, dacă ai norocul să găseşti unul bun, poţi avea un costum sau un pardesiu asemănător cu cel din vitrină, pe care ţi-l doreşti atât de mult, dar care nu este pe măsura ta. Pentru că managerul fabricii nu se gândeşte
la oameni, ci la măsurile pentru care are el tiparele... Şi nu vei avea nicioda-tă un costum dintr-o marcă renumită potrivit pentru tine, dar poţi comanda unul asemănător la croitorul tău. Iar când croitorul e artist, poţi spune că nu mai ai nevoie de haine „de-a gata”.Alexandru Ciucu este un nume care nu
mai are nevoie de prezentare. Vorbele cu tâlc de mai sus sunt chiar ale sale, spuse dintr-o convingere pe care ma-rele artist o trăieşte zi de zi, aşa cum a primit-o moştenire prin tatăl şi bunica sa paternă. Anii de „ucenicie” petrecuţi alături de tatăl său în atelier şi maga-zinele proprii „Samris” şi „Tata & Fiul” au făcut din tânărul Alexandru un fin cunoscător şi pasionat al designului pentru haine bărbăteşti. Eleganţa per-sonală, munca pasională şi bunul-gust moştenit din familie au format unul dintre cei mai buni, poate cel mai bun designer al îmbrăcămintei clasice pen-tru bărbaţi de la noi. Maturizarea artistică s-a produs de-vreme şi, în 2006, Alexandru Ciucu a avut curajul de a înfiinţa „Atelierul de Înaltă Croitorie din România”, casă proprie de producţie a îmbrăcămintei de lux pe comandă, ale cărei creaţii au ajuns la prestigioase târguri şi expozi-ţii de profil din România şi din Europa. Confirmarea înaltei calităţi şi a gus-tului desăvârşit a venit în 2009, când
Stil și eleganță
marca Alexandru Ciucu
„Adevăratele costume se fac la comandă”
Soluţia salvatoare rămâne tot croito-
rul, cel care îţi oferă haina TA, făcută
special pentru tine. Iar, dacă ai noro-
cul să găseşti unul bun, poţi avea un
costum sau un pardesiu asemănător cu
cel din vitrină, pe care ţi-l doreşti atât
de mult, dar care nu este pe măsura ta.
68MODĂ
Atelierul său a început colaborarea cu Casa Regală a României. După un an de probe, „Atelierul de Înaltă Croitorie din România” al lui Ciucu a devenit Furnizorul Oficial al Casei Regale pen-tru o perioadă de trei ani, statut reînno-it în 2013. Regele Mihai şi Principele Radu au purtat ț inute create de Alexandru Ciucu în multe ocazii oficia-le, printre care nunta Prințului William cu Kate Middleton de la Londra si nun-ta Prințului Albert de Monaco . Dar nu numai atât, în 2013 primeşte onoarea de a fi designerul Regelui Simeon al Bulgariei şi al Principelui Albert de Monaco, iar în 2015 al cuplului prezi-dential al României. Colecţiile lui Alexandru Ciucu au stat sub semnul distincţiei şi înaltei clase; prima dintre ele, numită Vanity.Him a fost lansată în 2009 ca un tribute adus lui Florian Pittiş. A urmat în 2010, Ego.Escape, dedicată artistului Salvador Dali, în 2011 Bărbații se îmbracă de la Ciucu – O colecție ca-n filme- inspi-rată din filme hollywoodiene, în 2012
L`Homme.Roi, prezentată la Bucureşti şi la Monte Carlo sub Înaltul Patronaj al Casei Regale a României. În 2014 Alexandru Ciucu a lansat colecția Miss & Mister Bespoke 2014, printr-o pre-zentare concentrată pe punerea în va-loare a creațiilor de tip “bespoke” (în regim de croitorie – dar pe măsurile clientului), în raport cu cea made-to-measure (în regim de croitorie ma-nuală – dar fără a fi dedicată în mod special unui client). Alexandru Ciucu este designerul mo-dern care a re-impus pe scena creaţiei vestimentare din România costumul pe comandă, însă de la alt nivel, cel al cro-itoriei de înaltă clasă, de lux. Nu este simplă croitorie după măsura fiecărui client, este acel costum sobru, elegant la superlativ, făcut să şteargă eventu-ale defecte fizice sau să evidenţieze unele calităţi. Este costumul regilor şi prinţilor, al oamenilor de înaltă clasă, puternici, educaţi, rafinaţi. Materialele sunt pe măsura croielii şi a viitorului purtător – ţesături naturale, prelucrate din cele mai bune şi mai scumpe materii prime, îmbogăţite cu fire preţioase. Aproape toate sunt im-portate special pentru Atelier, pentru că în România este aproape imposibil
să găsească ceva asemănător calitativ. Dealtfel, după cum singur mărturisea, calitatea unui costum începe de la ca-litatea lânii pe care o poartă animalul; la noi în ţară nu se găseşte aşa ceva, pentru că nimeni nu se gândeşte la ca-litatea firului din blana oilor...Cel mai interesant aspect al creaţiilor lui Alexandru Ciucu este faptul că a păstrat linia tradiţională a costumului clasic la care adăugă elemente mo-derne foarte discret şi într-o limită pe care doar el o ştie şi „o simte” suficient de bine pentru a oferi nota distinctă a perfecţiunii adaptată zilelor noastre. Aceasta e dovada că moda clasică a bărbatului modern încă nu şi-a spus ultimul cuvânt. Iar faptul că tânărul şi talentatul artist al design-ului vestimen-tar masculin îi îmbracă pe regi, prinţi şi preşedinţi alături de bărbaţi obişnuiţi care le urmează modelul, este semnul speranţei că moda, totuşi, nu a luat-o razna prin modernism. Echilibrul, bu-nul-gust, rafinamentul, eleganţa sunt valori perene pe care Alexandru Ciucu le propune întregului spectru social, ca o recunoaştere a nevoii celor mai mulţi de a ţinti sus, înspre „înalta croitorie” aşa cum se găseşte în Atelierul său.
69 XXXX
F
a
s
h
i
o
n
D
e
s
i
g
n
C
a
r
e
e
r
Femeile de afaceri de succes sunt o prezenţă activă şi din ce în ce mai numeroasă pe piaţa
economică din România. De la poziţii de management de top până la simple funcţii executive, femeile au dovedit prin inteligenţă, pragmatism, intuiţie şi curaj că pot face lucruri mai bune decât bărbaţii. Poate că unul din secretele lor este şi uşurinţa, aproape naturală, cu care îmbină graţiile feminine cu puterea obişnuită a celor care conduc afaceri şi oameni. Iar una dintre acestea este înclinaţia spre frumos şi practic atunci când se îmbracă pentru business. Cum era de aşteptat, au apărut, din practică, reguli „de bună-purtare” în moda feminină de business, pe care încercăm să le prezentăm mai jos, fără a avea pretenţia că sunt sfaturile noas-tre; nu, ele nu sunt decât învăţăminte pe care femeile cu experienţă în mediul de afaceri şi de modă le împărtăşesc de ceva vreme tuturor celor interesate să aibă succes şi prestanţă.Hainele purtate la birou trebuie să fie, de regulă, practice, comode, care să avan-tajeze, decente, moderne, atrăgătoare fără a exprima senzualitate şi serioase, fără a intimida. Bluze nu foarte decol-tate şi cămăşi – de preferinţă din mătase naturală- care să nu lase să se vadă prea mult din ceea ce nu trebuie arătat la serviciu. Fustele au o regulă generală: să nu fie mini! Oricît de frumoase sunt picioarele, locul de muncă de la serviciu nu este cel mai potrivit pentru a le arăta prea mult; în fond, la job nu e timpul şi nici locul potrivit pentru privirile admi-rative ale bărbaţilor! Să nu confundăm
aspectul unei femei de afaceri cu cel al unei secretare! Fustele cu talie înaltă, conice până la genunchi sau imediat deasupra lor sunt ideale pentru lucrul la birou. Rochiile sunt un tip de îmbrăcăminte foarte apreciat de femei, deşi multe dintre ele se feresc a le purta în timpul serviciului. Majoritatea preferă ţinuta „standard” bluză/cămaşă cu fustă sau pantaloni şi, eventual, taior ori sacou. Totuşi, rochiile sunt acel element vesti-mentar care scoate în evidenţă femini-tatea, conferind purtătoarei imaginea aceea de femeie „obişnuită”, care nu intimidează pe nimeni. Totuşi, rochiile trebuie să fie şi ele în ton cu timpul şi locul de la bi-rou, adică să fie cambrate, nu mulate pe corp, mai degrabă lungi până la genunchi sau sub el, decît mult deasupra şi făcute din materiale naturale, care să nu creeze dificultăţi în timpul purtării. Şi, pentru că aminteam mai sus de sacou sau taior, acesta este o piesă „chic” ce poate aduce atât farmec, cât şi o notă de so-brietate femeii moderne. De aceea e necesar să fie foarte bine croit, destul de lung încât să poată fi purtat şi cu pantaloni. Nu este recomandat taiorul model Coco Chanel, de exemplu, care e prea scurt. Încălţămintea femeilor de afac-eri este o adevărată poveste de dragoste. Toate femeile sunt frumoa-se, iar atunci când poartă tocuri înalte
„Haina îl face pe om dacă ştie să o poarte” spune renumitul designer Alexandru Ciucu, iar femeile cu carieră în afaceri ştiu cel mai bine acest lucru. Pentru că atunci când e vorba de garderobă, tot femeile se pricep cel mai bine.
Moda business a femeilor de carieră
descoperim şi că toate au picioare fru-moase! Cu atât mai frumoase, cu cât tocurile au mai mulţi centimetri. Este bine, e frumos, dar atâta timp cît picioa-rele se simt şi ele bine „la înălţime”. Aici este un teritoriu neinvaziv de orice regulă, fiecare femeie ştiind cu exacti-tate care este lungimea ideală a tocului. Important este ca încălţămintea să fie prietenoasă cu piciorul şi potrivită cu momentul şi locul de muncă.Piaţa de modă din România s-a adaptat de mult timp şi are o ofertă bogată de modă business pentru femei, în fiecare sezon. Multe branduri s-au adaptat şi crează colecţii întregi acestei nişe , care se află în creştere constantă.
70MODĂ
După un an expoziţii în ţară şi prin marile oraşe ale modei din Europa şi Statele Unite, colecţia “Zestrea” a Lilianei Ţuroiu s-a întors iarăşi acasă. O parte, însă, zăboveşte în Germania, o alta este la Muzeul Sinaia şi a treia parte, douăzeci de piese, este expusă din 9 aprilie la Făgăraş, în Sala Tronului din Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”.
După ce au fost prezente în două importante muzee din ţară, la Castelul Bran şi la Castelul
Pelişor, cele douăzeci de piese unicat iată că şi-au găsit încă un loc de po-veste din istoria ţării în care etalează pentru iubitorii artei îmbrăcămintei frumuseţea singulară a portului româ-nesc pentru femei, care prinde valen-ţe noi sub harul artistei Liliana Ţuroiu. La drept-vorbind, „Zestrea” nu este o simplă colecţie de haine, ci o viziune asupra creaţiei populare româneşti, pe care artistul plastic de acum o transla-tează într-o lume modernă ce părea
ruptă de tradiţii. Cât este modă şi cât este act artistic puteţi vedea până la 1 iulie anul acesta la Făgăraş şi pană la 1 august la Muzeul Oraşului Sinaia (fostul Palat Știrbey din Sinaia). Nu sunt locuri alese întâmplător pentru “Zestrea”, ele dau hainelor expuse o ambianţă na-turală, aproape “părintească” pentru a înţelege aşa cum se cuvine originea românească şi nobiliară deopotrivă a hainelor propuse de Liliana Ţuroiu. La Muzeul Oraşului Sinaia sunt ex-puse, în Sala „Comorile Bucegilor”, unele piese din colecția Zestrea care au fost prezentate şi în expoziţia de
„Zestrea” Lilianei Ţuroiu
revine acasă
71 MODĂ
la Muzeul Pelişor la sfârşitul anului trecut, la al cărui vernisaj a fost invi-tat şi Businesstexin, fapt pentru care îi multumim şi pe aceasta cale doamnei Liliana Țuroiu. Pe lângă acestea, sunt prezente piese prețioase de inspirație românească şi cu un aspect regal, la care designerul Liliana Țuroiu a folosit catifeaua neagră şi mătasea naturală.„Proiectul „Zestrea” este un proiect pe care l-am derulat împreună cu d-na lector univ. dr. Liliana Ţuroiu, de la Universitatea de Arte din Bucureşti. Este un proiect demarat la sfârşitul anului trecut şi pe care ne-am dorit să-l aducem şi la Făgăraş. În această colecţie vestimentară este vorba des-pre autenticitate, despre frumuseţea costumului nostru popular, şi totoda-tă este un proiect despre eleganţă şi rafinament în zestrea pe care noi o avem”, a spus Elena Băjenariu, direc-torul Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat” la vernisajul din 9 aprilie.Și pentru ca actul artistic să fie com-plet, Liliana Ţuroiu, în cel mai bun obi-cei al atmosferei academice căreia îi aparţine, a alcătuit albumul “Zestrea”, o apariţie editorială – iarăşi unicat – care e deopotrivă de artă şi de cos-tum popular. Fotografiile, realizate în mare parte la Castelul Bran, surprind imagini ale creaţiilor sale dar şi două piese originale care au aparţinut regi-nei Maria - o fotă din zona Muscel – Argeş, ţesută cu fir de aur, şi un opreg din zona Banatului, care scot în eviden-ţă eleganţa şi originalitatea costumului popular. “Colecţia “Zestrea” în forma actuală este rezultatul unei documentări de mai mulţi ani. În cei aproape 20 de ani de carieră artistică am dorit să lansez
o colecţie inspirată din artă româneas-că, dar în egală măsură, mi-am dorit ca această colecţie să o realizez la o maturitate artistică. În general am fo-losit elemente româneşti în toate co-
lecţiile pe care le-am creat, şi chiar în zona cromaticii. Alb, negru, roşu şi auriu este o cromatică ce mă caracte-rizează. Toate creaţiile anterioare sunt oarecum regăsite în colecţia “Zestrea”, chiar dacă în acele proiecte nu a fost atât de explicită trimiterea la zona de costum tradiţional românesc”, mărturi-sea Liliana Ţuroiu la vernisaj. Colecţia este dedicată în special feme-ilor active, cu vârsta între 25 şi 45 de ani, cu un înalt nivel educaţional, femei cunoscute, care şi-au îndreptat atenţia către moda şi tradiţie şi care rezo-nează cu acest gen de îmbrăcăminte. Aproape 200 de modele unicat, simi-lare dar nu identice, au fost solicitate şi cumpărate de persoane iubitoare
de artă românească din diverse ţări din Europa, America, dar şi din China şi Japonia.O ştire de ultimă oră dezvăluită de doamna Liliana Ţuroiu arată că la 7 octombrie 2016 la Dusseldorf, în Germania, Institutul Cultural Român va desfăşura un eveniment unic şi ex-cepţional: aniversarea a 150 de ani de Regalitate în România. Protagoniştii e v e n i m e n t u l u i v o r f i Co l e c ţ i a „Zestrea”, una din filarmonicile repre-zentative din România şi Orchestra Camerata Regală. Pe scena Operei din Dusseldorf se vor prezenta veş-mintele „Zestrei” în timpul spectacolu-lui celor două orchestre profesioniste. Evenimentul se înscrie în calendarul aniversării din acest an la nivel naţional a 150 de ani de la urcarea pe Tronul României a Domnitorului Carol I, în-temeietorul Dinastiei Române, la care vor fi prezenţi conducători ai caselor regale europene.
72modă
Mai mult, imediat după pre-zentări, modelele vor putea fi cumpărate de către consuma-
tori imediat, online, direct de pe site-ul companiei. „Schimbările pe care le facem ne vor permite să stabilim o conexiune rea-lă între emoţia pe care o declanşăm
Cunoscuta casă de modă bri-tanică Burberry a anunţat că începând din acest an renun-ţă la prezentările de modă dedicate bărbaţilor din lunile ianuarie şi iunie, precum şi că traditionalele show-uri de primavară-vară şi toam-nă-iarnă vor fi înlocuite cu prezentări de modă ce vor avea loc in lunile februarie şi septembrie. Astfel, cele două show-uri anuale vor reuni noile colecţii destinate atât femeilor cât şi bărbaţilor. În schimb, casa de modă brita-nică va lucra la o colecţie ce va juca un rol important în calendarul masculin al modei internaţionale.
Inovaţii la Burberry
Mai puţine prezentări, mai multe vânzăriîn timpul prezentării unei colecţii pe podium şi momentul în care oamenii pot achiziţiona colecţia în sine. De-a lungul timpului, show-urile noastre au mers în aceasta direcţie: de la trans-misiuni live, la posibilitatea de a co-manda piese vestimentare direct de pe runway, la campanii media desfă-şurate pe platformele sociale. Acesta este cel mai recent pas al unui proces creativ în continuă evoluţie”, spune Christopher Bailey, Chief Creative şi Chief Executive Officer Burberry.
După ce Burberry a înregistrat succe-se şi cu campanii live, pe Snapchat şi Instagram, principalele campanii pu-blicitare vor apărea în continuare pe canalele digitale „cheie” şi print, ime-diat după ce colecţiile au fost prezen-tate pe podium.Măsurile revoluţionare ale Burberry se înscriu în tendinţele la nivel global ale industriei modei de a se adapta noi-lor preferinţe ale unui public din ce în ce mai prezent online pe reţelele de socializare. În acelaşi timp, la fel de Cristopher Bailey
73 modă
adevărat este şi că celebra casă de modă londoneză este în căutarea ce-lor mai eficiente metode de a pune în vânzare cât mai repede noutăţi-le şi de a economisi timp şi bani cu prezentările pe podium. O încercare îndrăzneaţă de repliere a resurselor într-o formă mai con-centrată, poate puţin mai forţată, credem noi, rămâne de văzut dacă publicul, privat de cele două evenimente anu-ale, va reacţiona pozitiv cumpărând imediat via online. Burberry a fost înfiin-ţată în 1856 şi este un brand britanic de lux
cu o reputaţie globală în privinţa inovaţiei şi a designului vestimentar. Burberry are cinci divizii, care aco-peră segmentele dedicate femeilor, bărbaţilor, copiilor, accesoriilor şi pro-duselor de frumuseţe. Compania este listată la Bursa de Valori de la Londra.
Cererea crescută de pe piaţa bran-durilor de lux determină pentru anul 2016 o regândire a politicii
magazinelor de pe acest segment, care vor trebui să facă investiţii pentru fideli-zarea clienţilor: tot mai multe branduri celebre vor accesa piaţa românească de profil şi lupta pentru cucerirea ei nu va fi deloc uşoară! Miza o reprezintă o piaţă de lux cu o cotă estimată la peste 700 de milioane de lei. Astăzi, branduri cu nume sonore “se luptă” deja pe piaţa produselor de lux din România. Luis Vuitton, sosit la noi din 2008, a rămas statornic cu ace-laşi magazin de la început, la Hotelul Marriot şi a avut anul trecut vânzări 20,3 milioane de lei iar la nivel mondial o cotă de piaţă estimată la peste 27 de miliarde de dolari. Gucci, prezent la noi prin franciza omului de afaceri Alessandro Amato încă din 2010, con-tinuă şi el să se vândă prin magazine proprii şi ocupă locul al treilea în topul mondial al celor mai valoroase bran-duri din lume, cu o valoare de 13,8 mi-liarde de dolari. Alte nume celebre ca Prada şi Cartier continua să fie prezente în magazine
multibrand, asigu-rându-şi suc cesul prin forţa imaginii lor de branduri puternice. O tendin ţă re -marcabilă o con-stituie extinderea n u m ă r u l u i d e magazine, a por-tofoliului de bran-
duri şi schimbarea numelui, aşa cum a făcut Julia Kristensen care a trans-format magazinul său “J. Kristensen” în “Casa Frumoasă Ladies”. Astăzi, “Casa Frumoasă Ladies” are în vân-zare şase noi branduri: Giambatista Valli, Antonio-Berardi, Fausto Puglisi, Stella Jean, TwinSet şi Current Elliott. Mişcarea face parte, conform spuse-lor proprietarei, dintr-o strategie de consolidare a business-ului, “o rein-ventare constantă care să corespundă standardelor exclusiviste“, a declarat Kristensen pentru industriamodei.ro, noul site din portofoliul Businesstexin. Românii cu bani sunt deja aliniaţi ten-dinţelor la nivel European şi îşi cumpă-ră produse scumpe accesând site-urile
internationale de modă; iar oferta ei le aduce acestora aproape produsele dorite. Irina Markovits, consultant stil şi imagine şi acționar Image Matters şi stylediary.ro, concluzionează: ”În România, moda de lux înseamnă mai mult decât acele branduri prestigioa-se, high-end, care au deschis magazine monobrand în ultimii zece ani în Bucureşti: Louis Vuitton, Gucci, MaxMara, Moschino, Brunello Cucinelli, Burberry, Ermano Scervino, Dolce & Gabbana, Emporio Armani şi altele. Pe acelaşi culoar de modă pot fi încadrate concept store-urile care găzduiesc selecții atent făcute, în regim de concesiune, din colecțiile multor case de modă internaționale (The Place, Victoria 46, Address, Mengotti, Casa Frumoasă), dar şi Molecule F, singurul concept store existent în online cat şi in offline dedicat designerilor români. Separat, atelierele generației noi de designeri români, bou-tique-uri de croitorie de lux aflate în centrul Bucureştiului, magazine nou-deschise ale unor branduri internaționale de „accessi-ble luxury“ (Michael Kors, BCBG MaxAzria) fac parte tot din peisajul modei de lux de la noi, împreună cu anumite magazine de orologerie, bijuterie, parfumerie de nişă”.
Brandurile de lux „curtează” piaţa de modă din România
Julia Kristensen
După o perioadă de mai bine zece ani de “pionierat” al comer-ţului cu modă de lux, România a devenit o destinaţie din ce în ce mai căutată a celor mai renumite branduri din lume. Irina Markovits, consultant de stil și imagine, ne-a declarant că “ vân-zarile produselor de pe piața de „fashion retail premium“ sunt realizate în proporție de circa 70% de consumatori români cu putere mare de cumpărare, clienții străini reprezentând un pro-cent mai scăzut, de 30%, spre deosebire de țări precum Ungaria și Cehia, în care procentele se inversează.”
Molecule F, Promenada Mall
Irina Markovits
79
BAIA MARE COZAC FASHIONBAIA MARE COZAC OUTLETBISTRITA RINASCIMENTOBOTOSANI TABOOBUCURESTI CAVALIERE (MILITARI OUTLET)BRAșOv STUdIO CLASS
BUzĂU pUNTO ZEROCONSTANTA COLLAGEFOCșANI dANY’SGALAȚI CLASSYPLOIEșTI NO NAMESIBIU pAOLO ROSSISIBIU ESCUdO
Antreprenorul sârb ne-a expus pe scurt concepţia despre piaţa pro-duselor de lux în general şi din
România în special. Astfel, produsele de lux au nevoie, pentru a fi cumpăra-te, de cei care îşi permit să o facă; din experienţa sa, Kovacevic crede că cei care pot cumpăra sunt foarte puţini. De aceea, important este, în concepţia lui, ca mult mai mulţi să-şi dorească să cum-pere, chiar dacă momentan nu au bani, cu gândul că peste un timp vor avea ba-
Gânduri despre lux Srdjan Kovacevic este antre-prenorul sârb care a adus la Bucureşti, acum 20 de ani, brandul Max Mara. Este, aşa-dar, printre pionierii care au adus brandurile de lux în România, nu numai un om de afaceri iscusit, dar şi un cunos-cător avizat al pieţei de modă de înaltă clasă. Astăzi, după ce a cedat Max Mara unei compa-nii din Ungaria, Kovacevic de-ţine pe piaţa românească Alsa Uomo şi Emporio Armani.
nii necesari. Aceasta ar fi o variantă optimistă, pentru că există şi o altă mentalitate în ţările în care mult mai mulţi oameni şi-ar permite să cumpe-re produse de lux, dar nu înţeleg de ar face-o. Sunt, aşadar, două condiţii principale pentru a cumpăra lucruri de lux: să înţelegi luxul la adevărata sa valoare, de ce să-l porţi şi cum să o faci, şi a doua – să îţi permiţi cheltuieli mari pentru aceste produse. În România, luxul este, încă, la în-ceput de drum. Dacă Polonia a păşit pe acest drum încă din 1995, România abia după zece ani a făcut primul pas. În afară de asta, oferta de pe piaţa românească a luxului depăşeşte posibilităţile de cumpă-rare ale românilor. Cu excepţia celor foarte puţini care au câştiguri de 10-15 mii de euro lunar, străinii, tinerii manageri, antreprenori sau corpo-ratişti care au câştiguri de peste 2-3 mii de euro nu cumpără lux.
cu Srdjan Kovacevic
81
ALEXANDRIA TASA FASHIONBAcĂu mINellIBAIA mARE COzAC FASHIONBISTRITA lOlITA rINA SCImeNTOBOTOSANI CrAzY PrICeBRAILA eXTrAVAGANTABRAșOv STudIO ClASS
BucuREșTI JulY lOrA BOuTIQueBuzĂu PuNTO OcONSTANTA COllAGeDEvA CreeAmOdFOcSANI elITeGALAȚI ABSOluT JOYmEDIAS CArmeN STYle
NEGRESTI OAS FlOrY STYleOD. SEcuIESc BOlerOPITESTI eleNA CHICREGHIN mellYSROmAN eleGANTSINAIA TeOSINSIBIu PAOlO rOSSISEBES dIANdrA
SLATINA d.P.m.SLOBOzIA NeW lIFeTG. muREș VOGueTuLcEA STIl FASHIONvASLuI meXTON
AuTHORIzED STORES:
82MODĂ
Pe coasta Amalfi, între Salerno ş i I n s u l a Ca p r i , Re g i u n ea Campania – Italia, se află comuna
Positano, un mic colţ din raiul turistic italian la Marea Mediterană. Aici, între munte şi mare, sub o lumină străluci-toare ce scoate în evidenţă culorile naturii, Bigotti a ales să-şi pună în va-loare tema colecţiei de primavară-vară inspirată din eleganţa tipică italienilor şi din stilul „la dolce vita”.Fotografiile au fost realizate la începu-tul lunii martie pe străduţele înguste
ale comunei, printre localnicii care s-au oprit de fiecare data să-i admire pe Michael Layr şi pe Jakub Zelman, doi cunoscuţi din prezentarile Dolce &Gabanna, respectiv Emporio Armani, dar mai ales pe frumoasa Nicoleta Vaculov care a făcut deliciul sedinţei prin prezenţa sa răvăşitoare. De altfel, Bigotti a ştiut şi în anii trecuţi să pună în valoare colecţiile de haine bărbăteşti, aşa cum se cade, prin pre-zenţa tulburătoare e unor frumuseţi fe-minine printre care Catrinel Men ghia
şi Mădălina Ghenea. Evenimentul nu a rămas neobservat de presa locală care a consemnat prezenţa echipei de români care au realizat şedinţa foto în localitatea lor, notând în articolul “Positano fotoshooting in Via Pasitea per servizio in Romania, modella bloc-ca il traffic” că echipa românească a atras atenţia trecătorilor care au blo-cat traficul, „extaziaţi de frumuseţea domnişoarei”. Noua colecţie Bigotti este disponibilă de acum în toată ţara.
Cum fac românii de la Bigotti campanie de imagine
Adidas, o nouă investiţie inteligentă pe piaţa echipamentelor sportiveAdidas Group, renumita companie
producătoare de articole sportive, a cumpărat recent pachetul majo-
ritar de acţiuni al Runtastic, firmă de soft ce a fost, în urma tranzacţiei, evaluată la circa 220 milioane de euro.Runtastic este o companie austriacă de aplicaţii mobi-le pentru sport, care com-bină fitness-ul tradițional cu aplicații mobile, rețele sociale şi elemente ale gamification pentru cuan-tificarea propriilor mişcări de antrenament ale spor-
tivilor. Runtastic aduce pentru Adidas capacităţile cele mai performante pen-tru o viziune combinată material sportiv
– tehnologie digitală pentru a transfor-ma sportul în inspirație şi stil de viață. Dealtfel, Adidas a fost prima companie
din industria articolelor sportive care a prelucrat datele analitice înregistrate pe parcursul antrenamen-tului şi le-a transformat în beneficii pentru atleți. Astăzi, Adidas Group dis-pune de o gamă variată de produse fără precedent, precum mingi, device-uri ce pot fi purtate, îmbră-căminte, încălțăminte, aplicații pentru web şi te-lefonul mobil.
Piaţa românească de modă este una foarte matură, cred reprezentanţii LC Waikiki
De atunci şi până astăzi, reţeaua sa s-a extins la 16 magazine, dintre care şase în Bucureşti, două la
Constanţa şi câte unul la Cluj-Napoca, Braşov, Ploieşti, Arad, Baia Mare, İaşi, Craiova şi Oradea, cu o suprafaţă totală de 17 mii metri pătraţi.Numai anul trecut Waikiki a deschis cinci magazine noi , suplimentând su-prafaţa totală de vânzare cu 6.000 de metri pătraţi la nivel naţional, în care a investit 7,5 milioane de dolari şi a avut venituri în România de 124 milioane lei, în creştere cu 81% faţă de 2014. În acest an, LC Waikiki îşi propune să
deschidă cel puţin şase magazine, în Bucureşti, Timişoara, Bacău, Brăila şi Suceava şi să ajungă la o suprafaţă to-tală a reţelei de minimum 23 de mii de metri pătraţi.Totodată, estimează că va încheia anul cu afaceri în creştere cu 50%, de 186 mi-lioane lei. La nivel mondial, Waikiki şi-a propus să deschidă alte 140 de maga-zine noi, ţintind ca numărul magazinelor internaţionale să ajungă astfel la 300.Deschiderea unui nou magazin presu-pune, în concepţia celor de la Waikiki, o investiţie de 1,5 milioane de dolari, iar suprafaţa totală a magazinelor din
România este de 17.000 mp. Calculând, investiția în cele 16 magazine a fost de aproximativ 24 de milioane de euro, iar pentru restul de 24 de magazine (ca să atingă ținta de 40 în următorii ani), ar mai fi necesari încă aproximativ 36 de milioane de euro. ”Suntem permanent în căutare de ora-şe şi locuri noi unde să deschidem ma-gazine, în funcţie de potenţialul pieţei. Vizăm pentru 2016 o rată de creştere a afacerii de 50% comparativ cu 2015 şi o suprafaţă totală a magazinelor de minim 23.000 mp”, au declarant reprezentanţii Waikiki pentru Businesstexin.
LC Waikiki, unul dintre primele branduri de modă din Turcia, este prezent în România din anul 2009 când a deschis primul său magazin la Bucureşti.
85
ALEXANDRIA TASABISTRITA VELVETBOTOȘANI CRAZY PRICEBRAȘOv STudIo CLASSBUCUREȘTI BRIoLETTE
BUCUREȘTI JuLY BUCUREȘTI LoRA BouTIQuEBUZĂU PuNTo oCĂLĂRAȘI CoCkETDEvA CREEAMod
FOCȘANI ELITEMEDIAȘ CARMEN STYLENEGRESTI OAS FLoRY STYLEREGHIN MELLYSSIBIU PAoLo RoSSI
SIBIU GAMAPITEȘTI ELENA TULCEA STIL
AUTHORIZED STORES:
86 comerț
Casa Radio BuCuRești, un proiect care se lasă așteptatsomptuasa clădire la care s-a înce-
put construcția în 1986 și a fost inaugurată la ultima paradă de 23
August 1989, deși nefinalizată, a rămas vreme de 30 de ani un proiect contro-versat și nefinalizat. Plaza Centers, companie ce face parte din grupul Elbit, condusă de miliarda-rul israelian Mordechay Zisser, pentru anul 2016 a anunțat avansul făcut în a obține autorizații și aprobări necesa-re, cât și deschiderea lor privind noi oportunități de finanțare sau partene-riate pentru dezvoltarea proiectului Casa Radio.În Februarie 2007, Plaza Centers a fi-nalizat achiziționarea a 75% acțiuni (interests în Engleză) din compania Project Company, iar prin acordul de parteneriat public privat cu Guvernul României s-a stabilit dezvoltarea pro-iectului Dâmbovița (Casa Radio). Șantierul Dâmbovița acoperă o suprafață de 92.000 metri pătrați plus 5.000 metri pătrați dedicați Clădirii Autorității Publice. Proiectul prevede 467.000 metri pătrați de clădire construită, 90.000 metri pătrați aferenți zonei shopping mall și centrului de agrement (Roata București), și aproximativ 127.000 metri pătrați pentru birouri, complex hotelier, centru de conferințe și spațiu subteran pentru parcare. Amplasat în inima Bucureștiului, capi-tala României, accesul către acest cen-tru de shopping și distracții se poate face din patru artere principale și este localizat la 30 minute cu mașina față de 2 milioane de potențiali consumatori. Casa Radio, la 30 Septembrie 2015 era estimată la valoarea de 116,3 milioane de euro. S-au obținut PUD-ul și PUZ-ul, iar în 2017 este prevăzută o primă finali-zare a proiectului, ce include centrul de shopping, parcarea si Clădirea Autorității Publice. Momentan, legat de acest proiect s-au numit o comisie de audit intern și firme de avocatură independente pentru a se ocupa de reglarea unor
probleme legate de anumite acorduri din trecut, compania Plaza sau Company colaborând cu autoritățile române pen-tru soluționarea problemelor ridicate. A l t e p ro i e c t e c u re n t e î n România ale Plaza Centers sunt: Constanța Plaza (Constanța), dedicat pentru retail și spațiu de agrement, cu o suprafață de 18.000 metri pătrați, deține acțiuni 100%, care este în stadiul de plani-ficare; Csiki Plaza (Miercurea Ciuc), dedicat pentru retail și spațiu de agre-ment, cu o suprafață de 14.000 metri pătrați, deține acțiuni 100%, care este la stadiul de așteptare finanțare exter-nă pentru finalizare proiect; Timișoara Plaza (Timișoara), dedicat pentru retail și spațiu de agrement, cu o suprafață de 40.000 metri pătrați, deține acțiuni 100%, cu finalizare proiect prevăzută în 2016. Proiectele în plan internațional, așa cum reiese dintr-o prezentare din ia-nuarie 2016 a companiei, sunt: Arena
Plaza Extension (Hungaria) 40.000 metri pătrați; Kielce Plaza (Polonia) 33.000 metri pătrați; Lodz (Residential) 80.000 metri pătrați și Lodz Plaza (Polonia) 35.000 metri pătrați; Pireas Plaza (Greece) 38.000 metri pătrați; Bangalore (India) 310.000 metri pătrați; Chennai (India) 172.000 metri pătrați; Belgrade Plaza (MUP) (Serbia) and Belgrade Plaza (Visnjicka) (Serbia) 32.000 metri pătrați.
BAIA MARE CoZAC GroupBISTRIȚA LoLITABoToșAnI CrAZy prICeBRăIlA exTrAvAGAnTA
conSTAnȚA CoLLAGeDEVA CreeAMoDMEDIAș CArMen STyLe
SIBIU pAoLo roSSIPITEșTI eLenA CHICTUlcEA STIL
AUTHoRIZED SToRES:
88industrie
Grupul de firme ale omului de afaceri Dr. Dietrich Bock - Transilvanian Trousers Company,
RHM Pants şi Platanus, au fuzionat recent prin absorbţia lor în Ready Garment Technology Srl, a anunţat antrepreno-rul care îşi desfăşoară afacerile în jude-ţul Covasna. Mişcarea este funcţională de la 1 ianuarie şi, aşa cum anunţa Dr. Bock anul trecut, noua companie poate asigura „valoare adăugată pe întregul lanţ de producţie”. Ready Garment Technology este parte
a grupului Dr. Dietrich Bock & Partner şi desfăşoară activităţi de producție pan-taloni, de vopsire şi spălare a diverselor articole de îmbrăcăminte din materiale textile, precum şi în proiectare de mo-dele, cu o capacitate de producţie de 8 milioane de bucăţi pe an.
În România RGT este prezentă din anul 2000, Transilvanian Trousers Company din 1994 , RHM Pants din 1992 şi Platanus Srl din 2003, toate situate în judeţul Covasna.
Integrare prin fuziune la Dr. Bock Industries AG
Il Passo, celebrul brand al omului de afaceri Petru Chiriac, a anunţat că are producţie de încălţăminte prin
fabrica proprie deschisă la Bucureşti, care asigură aproximativ 20% din tota-lul încălţămintei pe care o vinde prin cele 15 magazine ale sale.Cu o investiţie de 500 de mii de euro în utilaje noi, cu o clădire închiriată şi 23 de angajaţi, antreprenorul Petru Chiriac a pornit producţia de încăl-ţăminte după un model integrat aşa cum au făcut-o Musette şi Why Denis. Se pare că această formulă integrată producţie - comerţ poate reprezen-ta una din soluţiile de dezvoltare ale afacerilor din această industrie la pro-vocările din ce în ce mai efervescente asupra unei pieţe atât de dinamice. Compania Il Passo şi-a fixat deja tar-getul de 700 de mii de euro drept ci-fră de afaceri, aproape dublu faţă de anul trecut şi funcţionarea unităţii de producţie ca pilon principal în dezvol-
tarea afacerii sale.„În urmă cu câteva sezoane am pornit cu o viziune optimistă şi cu o investiție. Am crezut că putem aduce ceva proas-păt în producția pe segmentul fashion în România şi, totodată, putem reali-menta încrederea oamenilor în pro-dusele româneşti. Nu ne-am anunțat public până acum planul şi strategia, deoarece am vrut să testăm. Am testat, astfel, calitatea produselor, eficiența liniilor de producție, calitatea pregă-tirii oamenilor şi am urmărit cu atenție timp de trei sezoane parcursul vânză-rilor, rata de retur, cauza defectelor şi multe altele. Am ajuns, însă, în punc-tul în care suntem foarte mulțumiți de investiția aceasta şi de produsele pe care le furnizăm pe piața locală, rata de retur fiind foarte mică, iar vânzări-le foarte bune. Suntem încrezători în strategia noastră şi mai putem spune că această fabrică românească este în continuă dezvoltare“, a declarat Petru Chiriac, Managing Partner Il Passo.Petru Chiriac anunța încă de anul tre-cut că vrea să deschidă o fabrică însă nu dezvăluia locația. La momentul scrierii acestui articol, oficial noi nu ştiam locația. Însă după cum bine ştiți Businesstexin vizitează unitățile de producție cât şi cele de comerț şi vă putem spune că unitatea de producție este în Bucureşti, în contradicție cu ce declara anul trecut Petru Chiriac pentru ZF: „Ne gândim la o unitate
de producţie la orizontul următorilor cinci ani, în care să producem pantofi la nivelul celor din Italia. Unii producă-tori din România pot asta, deci putem şi noi. În România nu este greu să faci o fabrică în acest moment, ca utilaje, ci problema sunt oamenii. Nu găseşti meseriaşi…ne orientam spre zone ca Suceava, Huşi, Oradea şi Timişoara pentru a identifica forţă de muncă, în condiţiile în care în Bucureşti şi împre-jurimi costurile ar fi prea mari.Problema forței de muncă o avem în vedere în Businesstexin de câțiva ani şi, în fiecare ediție, abordăm acest su-biect spinos, care cel mai probabil va fi cea mai mare provocare pentru pro-ducători în următorii ani!
Il Passo a deschis prima fabrică de încălţăminte la Bucureşti
89 industrie
Declarată drept prima încălțăminte inteligentă din lume, produsul Digitsole „Smartshoe” al france-
zului de origine algeriană Karim Oumnia arată mai degrabă cu o mașină sport fu-turistă – nu are șireturi, catarame ori cap-se, ea se închide și se ajustează automat pe picior folosind o tehnologie inspirată din filmul „ Back to the Future”.Încălțămintea va avea funcții de măsu-rat distanța parcursă și va calcula calo-riile consumate, informațiile urmând să fie transmise prin bluetooth pe telefonul mobil. De altfel, telefonul mobil va funcționa și ca telecoman-dă prin wireless pentru încălțăminte, după descărcarea aplicației dedicate. „Smartshoe” este dotat și cu leduri, care pot funcționa ca lanternă pe drumurile
întunecoase. Prețul de pornire va fi de 400 de dolari. Este probabil ca pro-ducătorul să includeă în încălțămintea „Smartshoe” branțuri capabile să se în-călzească, elemente care sunt deja la vânzare pentru prețul de 198 dolari. Un termostat integrat controlează tempera-tura, provocând branțul să se încălzească după ce este aleasă o anumită setare.Interiorul tălpilor conțin , de aseme-nea , o baterie și un senzor Bluetooth.Produsul este fabricat din neotech, care este un material ușor , special conce-put stratificat cu ortholite, cu caracteris-tici de absorbție de șoc. Acumulatorul are o autonomie între opt ore, dacă este utilizat în mod continuu și mai multe zile ,dacă este utilizat cu moderație.Branțurile sunt încărcate cu un încărcător
Producătorul francez de încălțăminte Digitsole a prezentat la Consumer Electronics Show (CES) 2016, desfășurat la Las Vegas, prima încălțăminte inteligentă care va putea să încăl-zească sau să răcească picioarele, în funcție de necesități, să se strângă sau să se lărgească, în funcție de preferințe, să-și modifice talpa pentru a fi mai moale sau mai tare.
A apărut încălțămintea „inteligentă” comandată de pe telefonul mobil
micro-USB. Senzorii din tălpile groase ale prototipului numără pașii , iar datele sunt folosite pentru a afișa distanța parcursă, precum și caloriile consumate, conform aplicației. Ei vor spune chiar și dacă tălpi-le s-au uzat, care ar trebui să fie înlocuite.Pentru clienții care doresc un design mai puțin futurist, Digitsole are în ofertă pro-duse casual pentru bărbați și femei.„Harrison Warm Sneaker” este un mo-del sport pentru bărbați și are un sistem de încălzire și de urmărire a traseului parcurs. Pentru femei, „Warm Series” are tălpi interioare interactive care acționează ca un pedometru pentru a înregistra distanța parcursă și caloriile consumate.
90industrie
„Transferul pe AeRO oferă so-cietăţilor un nou început în arena pieţei de capital, într-
un cadru legal clar şi legitim, con-form standardelor europene. AeRO este o nouă şansă pentru companiile care vor să folosească piaţa de capi-tal în beneficiul lor şi al investitorilor, în special prin atragerea de capital pentru susţinerea proiectelor, dar şi pentru pregătirea pentru o viitoare trecere la un nou nivel de transpa-renţă, listarea pe piaţa reglementată. Piaţa AeRO a fost creată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru a oferi o piaţă cu cerinţe de raportare mai pu-ţine pentru companiile listate, dar în acelaşi timp cu suficientă transparenţă pentru a-i motiva pe investitori să tran-zacţioneze. Această nouă piaţă stabi-leşte punţi de legătură între companii şi investitorii persoane fizice, mediul de private equity şi fonduri de investi-ţii”, au precizat, într-un comunicat, ofi-cialii BVB la momentul admiterii pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRo.Fabrica Aurora SA Târgu Frumos produce în lohn aproximativ 10.000 de perechi de încălţăminte lu-nar, întreaga pro-ducţie ajungând în magazinele parteneri-lor de afaceri din Italia,
precum Effegi sau Manas, doar o mică parte fiind comercializată la magazi-nul de desfacere propriu. Conform ultimului bilanţ disponibil, cel pe anul 2014, fosta Întreprinderea de încălţăminte „Aurora”, înfiinţa-tă în 1976 şi transformată după Revoluţie în societate pe acţi-uni, avea o cifră a afacerilor de aproximativ 3,4 milioane de lei. Profitul net obţinut anul trecut este de 11.800 lei, iar numă-rul mediu de salariaţi ai fa-bricii în 2014 a fost de 153 de persoane.
Fabrica de încălţăminte Aurora SA din Târgu Frumos, una din cele mai vechi unităţi de acest gen din România, a fost admisă anul trecut la tranzacţionare pe sistemul alternativ AeRO. Decizia acţionarilor societăţii are la bază intenţia de dezvoltare şi susţinere a activităţii de producţie prin contractarea unui împrumut de 200 de mii de euro pe o perioadă de cinci ani.
Aurora SA, fabrica de încălţăminte din Târgu Frumos a trecut pe AeRo
www.prym-fashion.rowww.mercerie-pasmanterie.ro
92industrie
E xperienţa dură prin care compania covăsneană a trecut în ultimii ani a scos la lumină noi posibilităţi de
redresare şi dezvoltare a industriei de confecţii textile, dar care sunt în mare măsură valabile şi pentru celelalte ramuri ale industriei uşoare din România.După opt ani consecutivi în care a înregistrat pierderi, Secuiana speră în acest an la o creştere cu până la cinci procente a cifrei de afaceri, ceea ce ar însemna o revenire a companiei pe profit. Anul trecut, compania a avut o cifră de afa ceri de aproximativ 30 milioane de lei (6,7 milioane de euro), mai mult cu 5% faţă de 2014, susţinută în principal de creşterea vânzărilor de 8% pe piaţa internă, dar şi de cea la export de 4%. Saltul e cu atât mai important cu cât, în 2014, Secuiana a înregistrat o pierdere de circa 540.000 de lei (peste 120.000 de euro), la o cifră de afaceri de 28,5 mil. lei (6,4 mil. euro).
Încurajat de semnele bune din piaţă şi de îndreptarea situaţiei proprii, renumitul producător din judeţul Covasna şia des chis două linii de credit de la Banca Transilvania în valoare totală de aproximativ 1,3 milioane de euro, bani care vor fi folosiţi în procesul de producţie, pentru o perioadă de 12 luni.“Am avut capacitatea de producţie acoperită pe tot parcursul anului trecut, vânzările pe piaţa internă ajungând la peste 50% din cifra noastră de afaceri. Pentru acest an estimăm o evoluţie pozitivă pe piaţa locală datorită creşterii puterii de cumpărare a populaţiei, pe fondul reducerii TVA şi majorării veniturilor”’, a spus Dobra László, directorul general al Secuiana.Acum, privind în urmă, managerul
Managerul Secuiana, Dobra László, atrage însă și atenția asupra unor probleme cu care se confruntă brandurile românești de modă.
SEcuianadă un semnal realist
Secuiana dezvăluie cu regret că la lipsa epidemică de lichidităţi din timpul crizei economice sau adăugat şi măsurile absolut arbitrare luate de statul român cum este cea a creşterii salariului minim pe
economie fără să ţină cont de productivitatea din economie şi de puterea financiară a antreprenorilor români. Este doar una dintre măsurile ciudate pe care le iau guvernele României după calcule
politice şi nu economice, susţinem şi noi. De aceea, crede Dobra László, se impun măsuri şi orientări noi ale antreprenorilor, printre care cea mai importantă ar fi producţia de bunuri şi servicii cu valoare adăugată mult mare decât în prezent. Iar argumentul dat de managerul Secuiana este mai mult decât edificator: “Un exemplu care ar putea fi aplicat şi pe piaţa românească este istoria pantofilor din Portugalia. Portugalia, deşi este o ţară cu salarii mai mari, a rezistat pe această piaţă, a trecut către o industrie a pantofilor de lux şi sunt firme care fac produse de valoare adăugată mare. Asta sar putea face şi cu industria confecţiilor din România”.Este un semnal pe care omul de afaceri din Covasna îl dă tuturor colegilor
de breaslă: “Trebuie să facem produse cu o valoare adăugată mai mare sau să creştem brandurile româneşti”.Dacă tot am vorbit de creșterea brandurilor românești, domnul Lazslo Dobra atrage atenția asupra așa zisei lupte a brandurilor locale cu cele străine, luptă ce pornește inegală, deoarece brandurile străine aduc îmbrăcăminte din fibre sintetice sau amestec de fibre sintetice cu cele artificiale fabricate în țări unde manopera este de 34 ori mai mică decât în România. Aceste branduri vând în spații oferite de centrele comerciale unde plătesc o chirie de 56 ori mai mică decât chiria oferită brandurilor românești pe aceeași galerie comercială, “Cum poți tu să performezi în aceste condiții, brandurile românești produc îmbrăcăminte bună pentru sănătatea poporului, numai din fibre naturale, la prețuri chiar mai mici decât pe piețele din Vest pentru un produs similar, și nu suntem ajutați să ajungem la consumatorul român, ba din contră!” Recomandarea directorului general al companiei Secuiana este ca în momentul achiziției cumpărătorul să citească cu atenție eticheta de compoziție a produsului și modul de întreținere, iar pentru produsele neconforme să sesizeze Autoritatea de Protecție a Consumatorului.
„Trebuie să găsim o soluţie pentru ca industria textilă
să supravieţuiască” Dobra László
93 industrie
MAGAZINE ÎN GALERIILE COMERCIALE ŞI MALL-URI
- AUCHAN- CARREFOUR- CORA- IULIUS MALL
94industrie
Existenţa neîntreruptă timp de 57 de ani a unei companii în România este, trebuie să recunoaştem, des-
tul de rară. E vorba de o perioadă de timp care acoperă două regimuri politi-ce diferite şi o tranziţie deloc uşoară în care cele mai multe intreprinderi socia-liste au fost, rând pe rând, secerate prin privatizări mai mult sau mai puţin discu-tabile, ajunse pe mâna unor afacerişti români pentru care terenurile lor valora mai mult decât producţia şi angajaţii. Sau, cumpărate de capitaluri străine, au ajuns de ce la mai multe ori la faliment pentru a nu mai fi concurente pentru firmele-mamă. Anul acesta, SC “Moda” SA din Arad aniversează 22 de ani de pri-vatizare şi de colaborare cu firma ‚’Karpelle’’ din Marea Britanie, precum şi 7 ani de la mutarea producţiei în noul se-diu, adaptat necesităţilor actu-ale. Dar în spatele acestor ani stau, de fapt, încă 35 de ani de la înfiinţare, în 1959, ca Fabrica de Confecţii Arad. Nu a fost singura intreprindere socialis-tă de confecţii din oraş, a mai avut încă trei “surori” – “UTA”, “Teba” şi “Tricoul Roşu”, pe care traanziţia la economia de piaţă le-a pierdut pe drum. Astăzi, pe locul acestora stăpânesc mai-dane, clădiri în paragină şi un parc industrial. O consecinţă a unei permanente schimbări şi
reaşezări în economia de piaţă, după cum explica, la un moment dat, direc-torul general al SC “Moda” SA, doamna Monica - Diana Fufezan. Dar nu numai a schimbărilor şi reaşeză-rilor am adăuga noi, ci şi al interesului celor care au privatizat fostele intreprin-deri! Pentru că firma aniversată anul acesta are ca acţionari principali chiar muncitorii săi. Iată că privatizarea prin metoda MEBO a constituit, în cazul “SC Moda SA”, ca şi în altele, soluţia salva-toare pentru păstrarea capacităţilor de producţie, a obiectului de activita-te şi a locurilor de muncă într-o eco-nomie aflată permanent în refacere şi transformare.
De la croitorii desprinşi din propria lor Cooperativă ARTEX, în anul 1959, care au fondat Intreprinderea de Confecţii Arad şi până la muncitorii-acţionari de astăzi, întregul parcurs a fost acela al dezvoltării continue şi al căutărilor pen-tru eficientizarea şi valorificarea produc-ţiei. De la început, din anii ’60, alături de „Mondiala’’ Satu Mare a fost printre
primele fabrici româneşti care au început să lucreze produse pen-tru export în Occident, mai precis pentru RFG. Treptat, experienţa acumulată şi cererea de produse au dus la mărirea capacităţii de producţie şi a numărului de muncitori. Din 1989, la conducerea unităţii se află doamna inginer Monica - Diana Fufezan. Astăzi, compania produce confecţii pentru femei, crează mo-dele împreună cu toată documen-taţia tehnică, acordă consultanţă în toate problemele industriei de confecţii, ba produce chiar şi piese de schimb pentru maşinile textile. Totul cu doar 350 de angajaţi care lucrează într-un sediu nou în su-prafaţă de 5.000 de metri pătraţi.
Ştiaţi că Ducesa de Cambridge, lady Catherine, soţia prinţului William, îmbracă între alte ţinute şi haine produse la Arad de firma „Moda” SA pentru piaţa britanică? Ştirea a fost dată publicităţii chiar de directorul-general al companiei româneşti, doamna inginer Monica - Diana Fufezan în cadrul unei prezentări de modă ce a avut loc la Arad în urmă cu doi ani. Graţie colaborării cu firma engleză Karpelle Ltd, partenerul firmei arădene de peste 22 de ani, creaţiile “Moda” SA Arad au ajuns în garderoba uneia dintre cele mai stilate şi rafinate prinţese britanice, care le poartă cu plăcere şi eleganţă la cele mai importante evenimente. Dar cine este SC “Moda” SA Arad?
Casa Regală Britanică se îmbracă şi de la Arad
95 EvEnimEnt
Concluzii după...Piețele de modă europene sunt în schimbare și noi oportunități se deschid. Tendințele emergente ridică noi întrebări cu privire la strategii de afaceri și crearea de noi cereri de branduri de modă.
La finalul anului trecut a avut loc la Viena conferinţa Fashion Meets Apparel, organizată de Lectra, li-
derul mondial în soluții tehnologice integrate dedicate industriilor folosind materiale textile, piele, textile tehnice şi materiale composite. La momentul conferinței, fiind deja apărută pe piață ediția de toamnă a catalogului tipă-rit Businesstexin, am prezentat acest important eveniment doar în mediul online, însă considerăm că ar fi foarte interesant pentru cititorii Businesstexin , să vă transmitem câteva dintre concluzi-ile desprinse după conferenţa LECTRA.Europa produce aproximativ 75% din necesarul de produse vestimentare în ţări europene, în special cele din estul Europei. Aşadar ştim cu toţii, sau cel puţin sper că ştim, piaţa este în continuă schim-bare, şi numai cine nu este conectat la toate semnalele pe care le-am tras de-a lungul timpului în Businesstexin, şi dacă ar fi participat la Viena la conferinţa, pro-babil ar fi fost surprins. Astfel în Europa pieţele sunt sub presiune datorită cerin-ţelor actuale ale pieţei modei care au dus la realizarea a 12-24 de colecţii/an. Sunt suficiente capacităţile de producţie din Estul Europei să satisfacă întreaga cerere? Problemele la punctele de tre-cere a frontierei? Tehnologiile disponi-bile în ţările Europei de Est sunt folosite suficient? Multe întrebări au fost emula-te pe parcursul întregii zile la Viena. Un răspuns clar la fiecare întrebare nu s-a putut da, însă s-au putut trage concluzii astfel încât să existe o formulă universa-lă pentru succes.Jacqueline Kellner Lectra Germania, a făcut un un program foarte echilibrat al conferinţei iar Francoise Replumaz, director Marketing Fashion & Apparel, Lectra, a declarat: “Astăzi totul este foarte rapid, consumatorul este foarte bine informat, oriunde, oricând. Acest lucru trebuie sa il înţeleagă compani-ile şi să fie baza acţiunilor lor viitoare. Sustenabilitatea, dă bătăi de cap oame-
nilor de marketing, dar acest concept este acum în creştere în întreaga lume. Programul ZDHC este un exemplu im-presionant în acest sens. “Condiţiile demografice sunt în schim-bare, China este deja considerată cea mai mare piaţă de consum pentru modă – îmbrăcăminte, înaintea SUA, având prosperitate în marile oraşe, Astfel Hong Kong-ul al patrulea mare oraş chinez a egalat consumul de modă din Stockholm. Se preconizează că ex-porturile din China vor scădea în viitor. În acelaşi timp Europa are problema cu costul de producţie, aşa că Europa de Est are un statut special, căci este com-petitivă. Noua formulă care are şanse de câştig ar viza transformarea proceselor de producţie, astfel cererea de fabrici inovatoare este în creştere. Fabrici în care tehnologizarea şi expertiza sunt principalele atuuri cautate de marile branduri.O altă perspectivă asupra industriei modei a fost adusă de Prof. Dr. Andreas M. Stockert, preşedintele Enso Detego, care în discursul sau a atras atenţia că importanţa modei în consum este scă-zută, doar 5% din venitul lunar este cheltuit pe haine, şi astfel putem trage concluzia că importanţa modei în rândul consumatorilor a scăzut, însă în acelaşi timp spaţiul de vânzare cu amănuntul a explodat pur şi simplu. Producătorului de modă de astăzi îi sunt oferite subiecte precum RSI, costurile forţei de muncă, timpul de livrare, mar-ketingul care a devenit tot mai divers. Pentru furnizorul de modă, un lucru este clar: trebuie noi modele de afaceri, de-oarece se simte efectul digitalizării.Tehnologia trebuie să lucreze”, spune Andreas Schneider, Managing Partner, CGS Consulting, “Decisiv pentru toate acestea este mentalitatea” În viaţa pri-vată am profitat de toate aceste opţiuni disponibile şi trebuie ca lumea afaceri-lor să se alinieze în pas cu evoluţia teh-nologiei” el a avertizat că “ subiectul EDI este prezent cel puţin la nivelul reu-
niunilor industriei, utilizarea sa este uşor de gestionat timp de mai mulţi ani, ceea ce va duce la standardizarea proceselor.Lumea modei devine din ce în ce mai complexă, pe partea de producție, dar şi pe partea consumatorilor şi pentru aceasta, „digitalizarea este singura cale în viitor” a conchis Chris Nicholaes, CEO Lectra Germania.În cadrul Conferinţei de la Viena, Cezar Babii , director comercial, Conflux SA şi Bernard Cheere, CEO Artifex Focşani, au prezentat România ca fiind un motor al producţiei de calitate pentru pieţele europene. 2015 - Cel mai bun an pentru leCtra.Anul 2015 este considerat ca fiind unul dintre cei mai buni privind performan-ţele înregistrate de Lectra la nivel mon-dial, veniturile au crescut cu 13 la sută la 268.2 milioane $ şi profitul net a crescut cu 63% ajungând la 26.380.000 $.
Fashion
Meets Apparel Viena
96MOdĂ
Roxana Pârje este o tânără antre-prenoare în modă din Cluj. Cu toate că nu are studii de speciali-
tate în domeniu, “Roxi Color”, cum mai e cunoscută în lumea modei, este pa-sionată de artă în general şi cultivân-du-şi dragostea pentru modă, a ajuns
astăzi freelance ilustrator, designer şi fashion designer de succes. “Am desenat dintotdeauna, am co-chetat şi cu fotografia şi cu filmul. Le fac din plăcere, ca un hobby, chiar şi atunci când aveam alte joburi care nu aveau nicio legătură cu domeniul ar-tistic”, a declarat Roxana Pârje pentru Businesstexin.Absolventă de jurnalism, tânăra a fost cameraman la câteva posturi de tele-viziune locale până când a ales moda. Astăzi ea este cea care crează logo-uri, etichete, se ocupă de achiziția de ma-teriale, are un cuvânt de spus în alege-rea modelelor de haine, a fost chiar şi model şi a realizat şedințe foto la com-pania de modă Hihiri.Creaţiile ei sunt atât piese unicat, ele-gante, excentrice, unele mai tinereşti, altele cu o tentă puțin mai sobră.
Toate sunt simplu de purtat şi atrag atenția, într-un mod plăcut, prin pe-tele de culoare neon. Geci, topuri, fuste, pantaloni, rochițe sunt alcătuite din materiale deosebite ca neoprenul, pielea ecologică sau materialele elas-tice. Colecţia ei s-a bucurat de atenţie, aşa cum e firesc, mai ales din partea tinerilor. “Au ieşit nişte haine foarte drăguțe de care sunt foarte mândră şi care îmi plac foarte mult. Hainele sunt foarte purtabile, oricare piesă poate fi purtată pe stradă. Ce îmi place foarte mult la această colecție sunt culorile neon; sunt bucăți colorate care atrag privirea fără ca acest lucru să fie deran-jant. Sunt mândră de această colecție pentru că sunt multe haine pe care am visat să mi le facă dintotdeauna cineva şi acum am avut ocazia să le propun eu”, a precizat “Roxy Color”.
„Roxi Color”
începutul unei poveşti de succes în moda tinerilor
97 design
Acum câţiva ani am asistat la un masterclass pe tema costumelor de film în cadrul TIFF – Trasilvania International Film Festival. Tot în cadrul TIFF am văzut expoziţii de costume din film, am avut ocazia să întâlnesc oameni implicaţi în partea de realizare a costumelor de film, de fapt de-a lungul multor ediţii ale festivalului am avut nenumărate ocazii să văd legătura dintre film şi modă.
Anul acesta am fost invitată într-o avanpremieră a TIFF-ului, să vizio-nez un film coreean cu o fascinantă
lume a costumului asiatic. Pe lângă incredi-bila lume a poveştilor pe care ţi-o deschide filmul, există de fiecare dată şi o atmosferă a epocii creată cu ajutorul modei, o lume în care îti poţi căuta deopotrivă inspiraţia, in-formaţia, modelele, personajele.25 de ani de relaţii diplomatice cu Republica Coreea au fost sărbătoriţi printr-o viziona-
The Face Reader a fost nominalizat la Asian Film Awards (2014) - Best Costume Designer (Shim Hyun)
Cos
tum
ul d
e fil
m
re a filmului Gwansang ( The face reader - 2013), un film în care descoperi o epocă – viaţa familiilor nobiliare din 1455, dar desco-peri şi vestimentaţia din acele vremuri. Eroul principal, Nae-Kyung, era expert în „citirea feţelor”, descifrarea personalităţilor după trăsăturile faciale, descoperind intrigi care altfel ar fi scăpat ochiului. În acelaşi timp privitorul trece prin stadiile vieţii eroului, fiind însoţit şi de mesajul vestimentar, de la sărăcie la poziţia de vază. Personaje fictive
dar şi personaje istorice reale, filmul reve-lează viaţa asiatică, o fascinantă lume pentru oricine îşi caută inspiraţia în misterele unei culturi atât de diferite de cea europeană.Partea cu inspiraţia care o dă lumea filmului pentru lumea modei, dar şi invers, e aspec-tul cel mai interesant, din punctul nostru de vedere. De ce? Pentru că poate constitui o direcţie de dezvoltare atât pentru învăţă-mântul de specialitate, cât şi pentru pro-ducţie. În masterclass-ul de care spuneam (TIFF 2010), Oana Păunescu de la Castel Film a dezvăluit colaborarea pe care o are cu designeri vestimentari – Edita Lupea de la brandul Dada. De altfel, Castel Film lucrează cu mulţi absolvenţi de învăţământ artistic, o direcţie căutată deja inclusiv în oraşul de pe Someş, gazda TIFF-ului, Cluj Napoca, prin nou-anunţatele sedii ale Centrului de Industrii Creative supranumite şi „Buftea de Cluj”. Dacă suntem atenţi la finalul fiecărui film există menţionat de fiecare dată şi acel costume designer, o meserie care ar putea fi interesantă pentru un absolvent de design vestimentar, dar şi o afacere pentru atelierele mici de producţie care şi-ar asuma producţia de unicate destinate filmului. (Liana Martin)
şi moda
98modă
Ziua internațională a femeii are la bază evenimente inițiate de muncitoare din industria confecțiilor, și anume proteste repetate și numeric reprezentate împo-triva condițiilor de muncă inumane și a salariilor mici începând de acum 159 de ani, mai exact în 8 Martie 1857 în New York, conform Națiunilor Unite.Femeia a jucat întotdeauna un rol impor-tant în istoria evoluției umane, atât prin prisma socială, culturală, economică cât și politică, chiar dacă meritele sale au fost minimalizate atât în timpurile trecute cât și prezente. Grație protestelor muncitoarelor din industria textilă, inițiatoarele formării legislației prin care s-au obținut drepturi precum condiții de muncă decente, ore de lucru mai puține, renumerație mai bună, drepturi de vot și desigur înceta-
rea exploatării copiilor în câmpul mun-cii, s-au îmbunătățit standardele de viață și s-au produs schimbări economice în toată lumea. Evenimente care au dus la schimbări, de-a lungul timpului:n 1820 - New England, greva femeilor din comerțul de croitorie cu mare impact asupra societății de atunci.n 1857 - 8 Martie, New York City, pro-test împotriva condițiilor inumane de muncă și a salariilor mici, urmat de for-marea Uniunii femeilor muncitoare. n 1908 - 8 Martie, New York City, marșul a 15,000 de femei și imigranți unde se solicita reducerea orelor de lu-cru, remunerație mai mare, dreptul de vot, și încetarea exploatării copiilor în câmpul muncii, drepturi economice și politice.
n 1909 - 28 Februarie, a fost declarată prima Zi Intenațională a Femeii în Statele Unite ale Americii. n 1909-1910 - New York City, două-trei luni de grevă denumită „Deșteptarea celor 20,000” la care au participat femei-le din industria confecțiilor, căroro li s-au alaturat mii de imigranți.n 1910 - Piața Uniunii, 60,000 oameni au protestat social, dintre care o treime erau femei socialiste și unioniste. n 1 9 1 1 - A u s t r i a , G e r m a n i a , Danemarca și Elveția au sprijinit acor-darea unei zile libere (19 Martie) pentru sărbătorirea Zilei Internaționale a Femeii. 1911- 25 Martie, a izbucnit un incen-diu în clădirea companiei Triangle Waist unde și-au pierdut viața 146 de persoa-ne, atât bărbați, dar mai ales femei, mun-citori tineri imigranți.
8 MartiePuțini știu că ziua de 8 martie este strâns legată de industria confecțiilor.
8 martie, 1903,New York
99 modă
Ziua Internațională a Femeii, are la bază protestele acestor imigranți care au venit din Europa cu bagajele pline de speranțe cum că totul va fi diferit față de țara lor de origine și că drepturile le vor fi respectate mai mult decât acasă.Incidentul anterior menționat, incen-diul, a dus la formarea Comisiei de Investigare a Fabricilor, care a inițiat emi-terea mai multor legi ce priveau stan-darde de securitate în muncă, salariul minim, asistență pentru forța de muncă neangajată și sprijin pentru muncitorii care îmbătrâneau. 1913-1914 - 8 martie, femeile europe-ne s-au aliat împotriva războiului imperi-al înfloritor și s-au solidarizat cu femeile din Statele Unite, cerându-și drepturile.1917 - femeile ruse, muncitoare în textile, au intrat în grevă marcând Ziua Internațională a Femeii, cerând „pământ, pace și pâine” ceea ce mai târziu a dus la revoluția muncitorilor.
Lupta pentru obținerea drepturilor a conti-nuat în diverse țări precum:w 1961-1975 - lupta femeilor vietna-meze împotriva războiului cu Statele Unite, ce a inspirat femeile la nivel internațional. w 1970 - Marșul femeilor din Casa de Detenție împotriva rasismului, sărăciei și represiunii politice w 1971 - protestul femeilor filipineze îm-potriva dictaturii Marcosw 1975 - instituirea Codului Familiei -
drepturile femeilor în Cuba socialistă w 2003 - femeile din toată lumea au pro-testat împotriva războiul Statelor Unite cu Irak în solidaritate cu femeile irakienew 2004 - femeile palestiniene au provo-cat zidul apartheid Israelian și au conti-nuat să sfideze ocuparea și agresiunea Statelor Unite sprijinită de Israel. w 2006 - marșul femeilor din industria textilă din Bangladesh pentru drepturi economice, în solidaritate cu surorile lor
din Mumbai, Indiaw 2011 - s-au împlinit 100 de ani de la sărbătorirea primei Zile internaționale a Femeii, aniversarea marșului femeilor muncitoare din industria textilă, prin care se susține și egalitatea în drepturi. Cu toate că s-au schimbat și îmbunătățit condițiile de muncă în partea vestică a globului pământesc, lucrurile nu stau la fel în partea estică (ex.: fabricile din Bangladesh sau evenimentele recente din Cambogia, unde se răspunde vio-lent protestelor muncitorilor din indus-tria textilă), unde nici până în ziua de astăzi nu sunt certe condițiile de muncă în fabricile din industria textilă.Totodată, chiar dacă guvernele propun a se elimina diferența salarială acorda-tă preferențial genului masculin (de cca. +27%), acest aspect existând încă pregnant în societatea contemporană, se poate observa și o ocupare predo-minant masculina a posturilor de mana-gement de top, și ocupare predominant feminina a posturilor de management de nivel junior, ceea ce implicit contri-buie la o diferențiere salarială cu conti-nuitate. Egalitatea în drepturi, inițiată și susținută încă de mai bine de 100 de ani de către femeile muncitoare din indus-tria textilă, se dovedește a fi un demers anevoios, dar nu imposibil. Se fac pași mici, dar siguri.
Fabrică de confecții în Cambodgia
100eveniment
Ga ler ia T INY GRIFFON d in Nurnberg, a găzduit în perioada 30 Oct – 27 Nov 2015 o expoziţie
inedită care a oferit celor ce iau trecut pragul o experienţă polisenzorială me-nită să conducă în adâncurile tainelor artei sculpturii dar şi a celei de a opta arte, parfumul. Doi artişti, Octavian Sever şi Nada Stojici, şi-au reunit astfel creaţii-le pentru a prezenta publicului “Spirala Artei”, o împletire între Miros, cel mai subtil şi misterios simţ şi Sculpturi, ade-vărate tainiţe sau arhivare ale memoriei.
SPIRAL, opera olfactivă a lui Octavian Sever creată pentru cele 80 de sculpturi ale artistei Nada Stojici, este un parfum subtil şi intim inspirat din armonia a două ingrediente captive: o moleculă elveţia-nă artificială, creaţie integrală a spiritului uman, şi nota captivă a unei plante sacre asiatice, lemnul imperial XIANG, puţin folosită în parfumeria occidentală în for-ma ei pură întrucât este menită a unge statuile de aur din Laos, atribuindu-se proprietăţi mistice. Compoziţia parfumului este structurată
expoziţie de sculptură din lemn preţios parfumatcel mai scump şi mai controversat ingredient al parfumeriei de pe drumul mătăsii, lemnul imperial xianG, renaşte într-o creaţie olfactivă de excepţie, spiral, un parfum ce a însoţit la nurnberg, în tinY Griffon GallerY, expoziţia spiral secret scent cuprinzând 80 de sculpturi tainiţe din lemn preţios.
în jurul a trei teme: Genèse explorează naşterea mirosului ca memorie colectivă, Synergy explorează configuraţia estetică fiind un sistem abstract cu totul nou de compoziţie a mirosurilor, Arbor-essence explorează metamorfoza unei esenţe abstracte într-o expresie materială pur figurativă. Cele 80 de sculpturi imaginate de Nada Stojici, TAINIŢELE din lemn preţios din expoziţia Spiral Secret Scent reprezintă acel Sancta Sanctorum al Eu-lui tainic, un puzzle de sertare, tot atâtea uşi către amintiri viitoare. Tainiţa este locul secret din casele strămoşeşti unde se ascun-deau valorile, certificatele de naştere, banii, aurul familiei. În timp de asediu, razboi, incendiu, acestea rămâneau la loc sigur adăpostite sub pământ în labirintul
101 eveniment
teluric al casei. Pe parcursul procesului de creaţie al celor peste 80 de sculpturi, parfumul SPIRAL se împleteşte cu forma, linia, culoarea, textura acestora într-un proces de reconfigurare a unei spirale magice, Spirala Artei.Octavian Sever Coifan este parfumier profesionist. A absolvit Arhitectura la Timişoara, iar apoi şi-a desăvârşit studi-ile la Institutul Superior de Parfumuri din Paris, este membru al Société Française des Parfumeurs şi al Societăţii Române a Chimiştilor Cosmetologi, fiind singurul parfumier român între cei 400 de parfu-mieri brevetaţi din lume. Octavian Sever Coifan a scris trei cărţi de referinţă des-pre parfumuri: „1.000 de parfumuri”, Vol I şi II, şi „Parfumul, Mică Enciclopedie”, a semnat în ultimii ani peste 4000 de arti-cole în străinătate şi în ţară, de la istorie la critică de parfum şi modă. A susţinut conferinţe la Paris şi în ţară, fiind autorul teoriei „Parfumul este cea de a opta artă”. Nada Stojici este absolventă, în 2003, a Facultăţii de Arte, Timişoara, secţia
sculptură, şi a studiilor postuniversi-tare, în 2004. A obţinut mai multe pre-mii: Premiul Juventus 2003 şi menţiune specială oferită de Austrian Airlines, la concursul „ Ego-grafii”, Galeria Triade –Timişoara; Diploma de excelenţă pentru contribuţia adusă la promovarea ima-ginii Timişoarei în Europa, Premiul Pro Cultura Timisiensis acordat, în 2007, de către Consiliul Judeţean Timiş. A avut ex-poziţii personale şi de grup în România, Germania, Belgia, Olanda etc.
SPIRAL SECRET SCENT Expoziţie sculptură şi parfum:
30 Oct – 27 Nov, 2015Galerie: TINY GRIFFON GALLERY
- NürnbergA prezentat: Dr. Georg Lecca
102eveniment
Comunitatea ZAIN s-a născut odată cu primul festival de design din Cluj, ZAIN – Design Expressions [click pen-tru video], organizat în noiembrie 2015. Evenimentul a reprezentat și primul pas în conturarea unei comunități profesi-onale în jurul fenomenului de design și al industriilor creative. În 2016, echi-pa din spatele proiectului inițiază ZAIN Academy, reprezentând o continuare a demersului de construire și consolidare a comunității ZAIN, cât și o apropiere de publicul larg.„ZAIN Academy a venit la fel de natural precum ideea inițială a festivalului. ZAIN crește, se maturizează, devine o entitate conturată în domeniu, iar atelierele au reprezentat un pas firesc înspre atinge-rea scopurilor declarate inițial și susținute ulterior prin activitățile noastre: coagu-larea atât a unei comunități de creativi, cât și a unui public experimentat și do-ritor să consume produsele acestora.” Georgiana Ciceo – Project Manager ZAINAtelierele ZAIN Academy nu sunt gân-dite numai pentru specialiști, însumân-du-i pe cei care caută să-și aprofundeze veleitățile profesionale, ci și pentru aceia care vor să descopere o nouă perspecti-
vă profesională.Doritorii pot alege să urmeze unul sau mai multe din cele 6 ateliere ce se vor desfășura în perioada aprilie – iunie 2016, la ZAIN Studio, în Cluj-Napoca. Pe website-ul proiectului, www.academy.zain.ro, se găsesc informații detaliate despre fiecare atelier în parte, cine sunt profesorii, cât timp durează, cui se adre-sează și de ce este util un astfel de atelier participanților.Înscrierile sunt deschise și se fac pe www.academy.zain.ro. Numărul locurilor este limitat. Prin completarea formularului de înscriere, locurile se rezervă timp de 48 de ore, urmând a se achita un avans pen-tru ocuparea acestora.Comunitatea profesională ZAIN s-a năs-cut odată cu primul festival de design din Cluj, ZAIN – Design Expressions, or-ganizat în noiembrie 2015. Evenimentul a însemnat peste 5.000 de participanți, 4 zile, 11 secțiuni în cadrul festivalului, printre care o expoziție centrală unde au expus peste 60 de designeri, desfășurată într-un spațiu de 400 metri pătrați, o premieră în România – primul fashion show organizat într-o Biserică, o serie de workshop-uri intitulate „Turning Talents
S-au deschis înscrierile pentru ZAIN Academy
ZAIN Academy își deschide porțile în aprilie 2016, sub de-viza „Turning Talents into Jobs”. Proiectul se lansează cu 6 ateliere dedicate specialiștilor și începătorilor din mai multe industrii creative.
into Jobs”. În 2016, comunitatea prinde contur și aduce 2 noi proiecte menite să consolideze inițiativa ZAIN:ZAIN Academy – Turning Talents into Jobs: continuarea workshop-urilor orga-nizate în cadrul festivalului din noiembrie într-o formulă îmbunătățită și concentra-tă pe dezvoltarea proceselor creative și a specialiștilor în industrii creative | www.academy.zain.roFestivalul ZAIN – Design Expressions va continua și în 2016 cu cea de a doua ediție, tot în luna noiembrie.
ATelIereFashion Management OlGA STANCIU, manager, cercetătorPeste 25 de ani de activitate în domeniul textil, în industria modei și a confecției, deținătoarea unui brevet OSIM și a titlului de cercetator în industria textilă…și, mai nou, un doctorat pe rol cu tema de cer-cetare tot în industria modei.A coordonat direct numeroase proiecte aferente start-upurilor, deschiderilor de filiale și de reprezentanțe comerciale în țară și străinătate. Lor se adaugă nume-roase proiecte de marketing si comuni-care, branding si rebranding, activități de proprietate intelectuală și gestiunea internațională a portofoliului de mărci, organizarea evenimentelor pentru lan-sări de colecții la saloane internaționale
103 eveniment
de modă, activități de management co-mercial, operațional, sau în domeniul RU, precum și activități pentru achiziții, preluări sau reorganizări firme.O experiență completă de business în domeniul corsetariei, lenjeriei intime, a costumului de baie și a pret a porter-ului.
Comunicare și Pr în fashionlIANA MArTIN, jurnalist, comunicator, critic de modăA început activitatea de jurnalist de modă în 1999 la revista de specialitate Dialog Textil alături de Ovidiu Buta, cea mai puternică voce din moda româneas-că. A scris timp de patru ani emisiunea “Levintza prezintă” pe Prima TV, a realizat emisiunea Ten Style la TeleEuropaNova din Cluj, a scris pentru GQ și fashio-nandbeauty.ro. A susţinut timp de doi ani rubrica bine/prost îmbrăcate în re-vistele Ciao și Spy alături de Ovidiu Buta. Este fashion editor al revistei catalog Business Texin.A lucrat în echipa organizatorică a Romanian Fashion Week, a pus bazele primului salon profesionist al modei –
RFTB și a realizat PR-ul Galei UAD timp de 13 ani.A realizat consultanţă și styling pentru nume importante din moda româneas-că: Lucian Broscăţean, Irina Schrotter by Lucian Broscăţean, Alina Botea,Călina Langa, Ovidiu Pop, Piera, Uniconf, Unikid, Flacăra, Falla collection, Vestige – Atelier des Beaux Arts. Timp de pa-tru ani, a coordonat echipa de styling a Festivalului de Muzica de la Mamaia. Recent, a lansat cartea “Comunicarea în modă”, pe care a semnat-o împreună cu Ana Raluca Chiosa. Are un master în Comunicare și PR la SNSPA București și un doctorat pe tema comunicării în modă la UAD Cluj.
Online marketing for fashionGlOrIA CSISZer
Gloria Csiszer a avut primul job în online în 2008. A urmat un parcurs natural și un mix între online, offline, jurnalism și PR, publicitate și organizare de evenimente.A lucrat de-a lungul timpului drept cola-borator pentru diverse branduri și eve-
nimente: Flashme.ro, Cosmetic Plant, Libero Events: The Woman, TeComm, Hotspot Fashion, Boudoir designers Boutique, Lanys, Gala UADA făcut parte din echipele Vitrina și Iulius Mall, iar în prezent lucrează pentru Academy+Plus.
StylinglIANA MArTIN
Workshop 3D Studio Max beginner, mediumAleXANDrU COMAN, freelancerComan Alexandru este freelancer in domeniul vizualizărilor de arhitectură de 8 ani. Experiența sa, compusă atât din proiecte locale, cât și internaționale, îi enumeră și pe Total Real din Elveția și INDG din Olanda.
Alex nu este nici la primul său curs de acest fel, el fiind realizatorul work-shopurilor din cadrul Winterschool A.St.A. 2013, dar și al secțiunii Creative Monkeyz Educational (CMEducational), destinate modelării tridimensionale
www.fftb.ro
104eveniment
E venimentul organizat în nord-vestul țării, pe lângă faptul că este în continuă dezvoltare reprezintă
și un show bun de modă, obligându-i pe designerii și producătorii sătmăreni participanți, să iși prezinte noutățile în fiecare sezon. Ciprian Crăciun (Spencer), Ioana Calin, Cosmin Mureșan ( CM Creation) sunt designerii care au prezen-tat la toate cele cinci ediții. Este adevărat că în cadrul acestor prezentări nu putem vorbi de creativitate la toate colecțiile, însă faptul că acest eveniment există, îi obligă pe cei ce prezenți să fie mai buni de la o ediție la alta. Evident la Satu Mare nu sunt critici de modă, astfel, aplauzele publicului sunt edificatoare pentru reusita unui colecții!Ținutele prezentate, au îmbinat sti-lul clasic, tradițional și elegant cu print-uri geometrice, florale, cu modernul și avangardismul, creând o lume inedită, îndrăzneață și atractivă. Ținutele “Inedit” dedicate femeilor sunt alcătuite din dantelă, print-uri geome-trice și florale. Linia masculină a colecției “Inedit” este alcătuită din ținute de zi lejere, în tonuri îndrăznețe sau paste-late, animate de caroiajele inspirate de interpretările actuale ale stilul dandy.Colecția „RAINBOW TOUCH” by Cristina Mureșan este alcătuită din rochii și sa-lopete , acestea devin speciale prin el-ementele colorate.Karra Launi a prezentat colecția „Vibes”, constând în rochii de seară în culori vi-brante și culori pastelate. Compania „Adalin” a prezentat pentru prima oara la acest festival, tinute pentru bărbați cu personalitate.Designer-ul Liana Szilagyi a prezentat Colecția „15 Shades of Diva”, inspirată de femeia urbană care excelează prin grație, stil și senzualitate.„Fata care a vorbit cu tăcerea ierbii” este ultimul act al „Trilogiei Divelor”, un proiect
În 9 aprilie, 16 designeri si companii și-au prezentat la Satu Mare creațiile în cadrul celei de-a V-a ediții a „Fashion’s Night Out”, eveniment organizat de firma TRUST MODELS.
Fashion
Night’s Out
vestimentar semnat de Cosmin Mureșan pentru „CM – creation de mode”. Colecția este una feminină, cu accente retro.Colecția „WORK” a Dianei Breban a conținut rochii de gală, voaluri de mătase și dantelă.Ciprian Crăciun, designerul colecțiilor „SPENCER” a avut ca tema a colectiei „Evoluția ilicelor” si a readus în prim-plan vestele pentru bărbați. Accesoriile au fost oferite de „Honett”.Nicoleta Obis a prezentat piese vesti-mentare din colecția street style „White Feeling” /spring-summer 2016.
Raluca Mureșan și Anca Marian au venit cu colecția „Avant-garde”. Colecția se completează cu accesorii florale create manual. Alexandra Catargiu a prezentat o colecție de bijuterii handmade, „Nemuritoarele de ATC”.Colecția „SHAPES” reprezintă o nouă aventură de imagine, Sebastian David reinterpretând pantalonul în garderoba feminină, aceștia fiind completați de structuri inspirate din estul îndepărtat, combinate cu decupaje elaborate.Mihaela Cîrlugea a propus colecția „Nonchalance”, compusă din ținute va-poroase din dantelă, triplu voal, tafta, culori vii, mănuși, pene.Colecția lui Lorand Coza cuprinde ținute destinate bărbaților alcătuite din panta-loni de costum până la gleznă, sacouri la patru nasturi colorați și diferiți.„TRUE”, semnată de Ramona Năprădean, este o colecție alcătuită din rochii el-egante cu linii fluide. Creațiile sunt sem-nate cu flori robuste, din fibră naturală (lână împâslită) prelucrate manual.„LCT COLLECTION” a prezentat o colecție menită să impresioneze prin calitatea și simplitatea țesăturilor folosite. Costumele fac parte din colectia „OPEN OFFICE”.Ioana Călin a prezentat colecția de rochii de mireasă, „Believe in Fairytales”, cu ac-cesoriile create de Diana Mândruț..Asa cum am mai spus, la Satu Mare moda trăiește și se simte bine în propria piele și poate fi un exemplu și pentru alte zone unde industria textile-pielarie este principalul domeniu de activitate.Mai multe detalii și imagini de la Fashion’s Nigt Out găsiti pe www.in-dustriamodei.ro, noua platformă media dezvoltată de Businesstexin.
www.spencer.ro
106MOdă
Colecția „ROMANIAN WINGS”
Cea mai recentă colec-ţie a studenţilor anului II ai Departamentului
de Modă UNAB intitulată „Romanian Wings” este o colecţie care îmbină spec-tacolul creat de volumul şi decoraţia mânecilor de inspi-raţie românească în contrast cu croiul minimalist, modern al pieselor.Colecţia „Romanian Wings”, c o o r d o n a t ă d e L e c t o r Universitar Doctor Liliana Ţuroiu, vine într-un moment de răscruce, în care omul are tot mai multe nevoi: confort, comunicare, estetică; dar cea mai importantă nevoie este identitatea personală şi națională. Aşa cum sugerează şi numele, colecția perpetu-ează moştenirea națională din portul tradițional feminin într-un mod contemporan, care răspunde cerințelor de stil de viață din prezent. Piesele vestimentare repre-zintă o întoarcere la rădăcinile noastre, la tradiție, identitate, spiritualitate şi recrează legă-tura dintre acum şi atunci.Fota, ia, brâul, ilicul şi alte ele-mente ornamentale sunt surse de inspiraţie pentru o colecţie modernă, care se adresează femeii preocupate de cultură şi tradiţii. Colecţia cuprinde piese purtabile, creaţii vesti-mentare contemporane. În ultimii trei ani, Liliana Turoiu a coordonat nu mai puţin de zece proiecte care valorifică în cheie modernă elemen-te ale costumului tradiţional românesc. Proiecte de grup precum: „Iubesc România!”, „Dracula's Bride”, „Trans-form România” s-au alăturat lucrări-lor de diploma „Future Play” semnată de Laura Dimancea şi Maria Toader – brandul
PULSE, „Legenda lupului alb dacic „ – Oana-Gabriela Stroe, „Origins” - Daiana Melinte, „Folkloric-Morph” - Sânziana Sava, pe care le-am putut vi-ziona la Gala Absolvenţilor Departamentului de Modă UNAB, cât şi la diverse mani-festări de profil.Despre proiectul „Romanian Wings”, Liliana Turoiu afirma că „este cu siguranţă unul din cele mai spectaculoase pro-iecte semnate de studenţii Departamentului de Modă UNAB, care va fi prezentat publicului în vara acestui an în cadrul tradiţionalelor eve-nimente organizate în fiecare an în grădina UNAB, precum şi în câteva galerii şi muzee din Bucureşti şi din ţară.
Mulțumim studenților departamentului Ceramică-Sticlă-Metal pentru colecția de bijuterii,
coordonator Prof. Univ. Dr. Bogdan Hojbota
108industrie
„Se poate învăţa de la oricine face o muncă creativă”Înainte de anul 1990 aţi lucrat în Centrala de Confecţii Bucureşti şi la Institutul de Modă Român, unde vă ocupaţi de târguri şi expoziţii. Ce reprezentau târgurile de contractări atunci şi ce credeţi că mai sunt ele în prezent?Dacă vorbim de perioada de dinainte de 1990, aş prefera să punctez câteva lu-cruri importante pentru ca oricine citeşte acest articol să aibă o idee clară. De ce o persoană începe această profe-sie şi excelează? Trebuie să îţi placă, să vrei să faci o muncă atât de complexă fără a avea studii de specialitate, ci doar un background adecvat, dar şi norocul de a avea meseria în sânge. Pe linia tatălui şi a mamei până la mine, toţi au făcut meseria „croitorului fericit”, au iubit-o şi au transmis-o mai departe pe cale genetică. Norocul meu a fost să re-intru în circuitul industriei uşoare extrem de bine organizat şi să întâlnesc titani ai industriei care iubeau ce făceau, şi să pot fi contaminată de acest virus care pe mine m-a făcut un om împlinit. Eu răspundeam de acoperirea târgurilor
Sara Wechsler, este un renumit specialist ce lucrează în industria modei din România de aproape 40 de ani, un om care degajă în jurul său atât energie, cât şi pasiune pentru modă şi frumos. Dacă lucrezi în indus-trie, este puţin probabil să nu o fi cunoscut pe Sara Wechsler. Deşi este mai mult pe drumuri, am reuşit să-i „smulgem” câteva gânduri pentru cititorii noştrii.de sezon (primăvară-vară, toamnă-iarnă) pentru toate centralele de confecţii din România. Porneam de la aţă şi ter-minam cu produsul finit, grupat pe categorii, complexităţi tehnologice şi culori. Etalatoarele mă adorau pentru că le făceam munca mai uşoară şi eu le iubeam pentru că am învăţat enorm de la ele. Aşadar - şi acum m-aş adresa tin-erilor care citesc - se poate învăţa de la oricine face o muncă creativă, pe care o iubeşte, întrucât canalele de inspiraţie izvorăsc instantaneu şi se diversifică în mii de ramuri adiacente – este legea vieţii care aici acţionează cel mai intens, în industria frumosului!Ce reprezintă astăzi târgurile? Din păcate nu reuşim să creăm un sin-gur târg specializat pentru tot ceea ce putem oferi cu adevărat. Fiecare crede că ceea ce oferă el este cel mai impor-tant, dar nu vede că ce a fost în trecut nu mai poate exista şi trebuie să ne adaptăm la ceea ce avem astăzi, dar mai ales să ne dăm mâna pentru a continua … altfel vom dispărea.
„am încercat întotdeauna Să reprezint în principal intereSele clienţilor”Dețineți firma Impex Trading, com-panie ce se ocupă cu plasarea co-menzilor partenerilor dvs. externi către firmele din România. Ce consi-derente urmăriţi atunci când căutaţi o fabrică de producţie din România? După ’90 am creat firma Impex cu un curaj de invidiat până şi de colegii mei; şi aici am avut avantajul unor gene bine-cunoscute, dar şi al unui instinct comer-cial ieşit din comun. În plus, experienţa
a avut un rol foarte important deoarece toată lumea mă cunoştea şi eu am încer-cat întotdeauna să reprezint în principal interesele clienţilor, dar mai ales să nu uit că am lucrat într-o fabrică, unde ştim exact ce greutăţi sunt. Şi cred că de aceea am şi reuşit! Fabricile cu care am lucrat atunci sunt şi astăzi în picioare şi sunt membre în clusterul Romanian Textile Concept deoarece produc cali-tate şi îşi respectă în continuare clienţii.
în u.e. doar induStriile puternice şi unite vor reziStaÎncepând din 2011 sunteţi preşe-dintele Clusterului Romanian Textile Concept, cluster care a luat o am-ploare mare în ultimii ani. Cum reu-şiţi să adunaţi în jurul dvs. toţi aceşti producători?Dintotdeauna mi-a plăcut să am în jurul meu oameni asemeni mie, profesionişti, care să caute mereu surse şi căi de dez-voltare atât pe plan personal, cât şi pro-fesional, precum şi direcţii de inovare – sunt convinsă că inovarea are un rol esenţial în asigurarea prezentului şi con-turarea viitorului ca popor şi ca ţară.Din câte înţelegem, evoluţia clus-terului RTXC are la bază inovarea. Aşadar, ce proiecte şi planuri aveţi în acest sens pentru perioada următoare? Într-adevăr, deviza clusterului RTxC este „dezvoltarea prin inovare“ pen-tru perioada 2016 -2020, prevăzută în strategia clusterului ca punct primor-dial. Ne-am propus să intensificăm colaborarea cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, dar şi cu alte entităţi de acest
avem de cîştigat un „război”: cel cu inovarea şi calitatea
109 industrie
„Mie imi place să spun că industria textilă româneas-
că este un bun exemplu de pasăre Phoenix, care
renaşte continuu din propria cenuşă”
Sara Wechsler
gen din UE, prin participarea la proiecte de cercetare în calitate de parteneri, să continuăm realizarea auditurilor privind capacitatea de inovare a firmelor din cluster, finalizate cu măsuri personali-zate în vederea dezvoltării lor din acest punct de vedere, să susţinem înfiinţarea de startup-uri inovative bazate pe bre-vete obţinute de firmele noastre sau de INCDTP, să organizăm şi să participăm la seminarii cu teme specifice dome-niului prin membrii clusterului pentru o informare cât mai exactă privind dome-niul inovării.Care sunt avantajele pe care le are un nou membru al clusterului RTxC? Odată cu integrarea în UE, companiile textile vor trebui să abandoneze avanta-jul comparativ al manoperei ieftine şi să cucerească o altă poziţie în piaţa externă adică segmentul mediu şi ridicat de preţ, care corespunde unei calităţi ridi-cate şi unei imagini de brand puternice. Prin urmare, doar industriile puternice şi unite vor găsi resurse pentru a investi în marketing, promovare, creaţie şi de-sign. Firmele individuale, mai ales cele mici şi mijlocii care de regulă compun această industrie, nu au puterea de a se impune singure pe o piaţă matură, de aceea am considerat că o soluţie viabilă este iniţierea unei forme de organizare în cluster, care este un mediu propice pentru legislative advocacy, informare comercială, comunicare, cooperare, participare la:- crearea şi implementarea unui sistem inovativ de comunicare între partenerii clusterului;- creşterea competitivităţii produselor textile prin creşterea valorii adăugate a produselor realizate în cadrul asociaţiei RTxC, susţinerea activităţii de cercetare şi inovare; - crearea unor sisteme de instruire şi cointeresare specifice, în vederea stabilizării şi perfecţionării forţei de muncă din domeniu; - atragerea şi susţinerea noilor firme şi a tinerilor talente (designeri vestimentari);- i m p l e m e n t a r e a c o n c e p t u l u i „Consumaţi produsul românesc”.
lohn-ul, un model depăşitCum vedeţi evoluţia pieţei de Lohn în următorii ani?În momentul de faţă găsim în România firme care s-au reinventat, fiind astfel un
exemplu de inteligenţă antreprenorială şi de perseverenţă. Pe principiul „ce nu te omoară te întăreşte”, avem un sector de textile şi confecţii care este pregătit să se repoziţioneze la nivel naţional şi internaţional. Depăşindu-se modelul de Lohn şi păşind decisiv spre brand-uri proprii, potenţate de creativitate şi excelenţă în design.
produSe noi cu valoare adăugată mai mareAveţi la Buzău ofabrică de tricotaje şi de confecţii lenjerie - Datsa Textil; ne puteţi spune cine vă sunt clienţii, şi ce planuri de dezvoltare aveţi? Începând cu anul 2004, am construit împreună cu o familie din Suedia o fabrică de tricotaje în cadrul căreia am înfiinţat şi o secţie de lenjerie de corp. Producţia de tricotaje, prin specificul ei, nu este una preponderentă de lohn, lu-cru care ne-a permis să avem un contact direct cu comercianţii şi să ne adaptăm
permanent cerinţelor pieţei, prin dez-voltarea departamentelor de creaţie şi marketing. Clienţii externi principali sunt din UE: Suedia, Franţa, Olanda, Germania (Inditex, H&M, Versace etc.), cu care colaborăm de mai bine de 10 ani. Insă, nu am neglijat nici piaţa românească unde colaborăm cu diverse firme, fără a face o diferenţă de calitate între piaţa internă şi cea externă. Planurile noastre de viitor se îndreaptă cert către produse inovative, lucrăm deja la astfel de proiecte prin înfiinţarea unor startup-uri ce dezvoltă pro-duse noi, care conferă o valoare de întrebuinţare mai mare, un confort spo-rit şi bineînţeles o valoare adăugată mai mare. Totodată vom continua colaborările cu clienţii noştri tradiţionali, vom continua să participăm la târguri interne şi internaţionale, aceasta fiind o condiţie esenţială de a te menţine, de
a fi permanent în contact cu piaţa de profil.La începutul lunii mai vi se va de-cerna Medalia de Argint de către European Secretariate for Cluster Analysis. Ce înseamnă acest lucru pentru Clusterul RTxC?Pe lângă recunoaşterea nivelului de excelenţă a managementului clusteru-lui RTxC, această medalie reflectă în egală măsură aprecierea eforturilor de-puse de noi în proiectele şi activităţile desfăşurate, precum şi profesionalismul membrilor şi gradul de cooperare din cluster.Târguri şi expoziţii - vă este drag acest segment de activitate. Ce credeţi că ar trebui făcut ca un târg să devină un reper pentru industria modei din România?Într-adevăr, mă simt foarte apropiată de acest segment de activitate şi mi-aş dori să imprim această pasiune şi oamenilor cu care lucrez, care sper să ducă mai de-parte şi chiar să dezvolte bunele practici de care este nevoie în această activitate. Cât despre târgurile actuale, pot spune că este mare nevoie de profesionişti ancoraţi în realitatea industriei de modă şi evident în industria textilă, care au cunoştinţele necesare atât pentru a pro-mova calitatea producţiei româneşti, cât şi pentru a educa clienţii, dar mai ales să încerce jalonarea traseului industriei de modă românească, aflată uşor în derivă.Cum vede doamna Sara Wechsler vi-itorul industriei modei din România?Aş putea spune că aici aţi pus punctul pe „i”, sau mai degrabă degetul pe rană. Simt că nimic nu este mai important decât ceea ce laşi în urmă şi asta încerc sa fac bine şi de acum înainte. Din păcate suntem singuri, deşi încercăm din răsputeri să ne facem auziţi şi recunoscuţi, să devenim din nou forţa care a împins economia românească înainte. Noi, textiliştii, ducem bătălii şi încercăm să câştigăm războaie de când ne ştim. Am pierdut războiul cu preţul mic câştigat de Orient, însă a rămas cel cu inovarea şi calitatea, unde se pare că vom fi câştigători datorită tinerilor de-signeri de geniu pe care îi avem şi care sunt mai cunoscuţi în afara României. Mie imi place să spun că industria textilă românească este un bun exemplu de pasăre Phoenix, care renaşte continuu din propria cenuşă.
110analiză
Schimburile comerciale ale României, pe județe, în primele zece luni ale lui 2015
În primele zece luni ale anului trecut, mai multe județe din țară au înre-gistrat cele mai mari valori ale exporturilor la capitolul “Materiale textile şi articole din aceste materiale” din Nomenclatorul Combinat. Statisticile
pe județe sunt întocmite în funcție de sediul social al exportatorului. În județul Botoşani, exportul de materiale textile şi articole din aceste materi-ale a reprezentat 80% din totalul exporturilor, în Vrancea 74,73%, Covasna 50,46%, Neamț 40,63%, , Vaslui 38,98%, Harghita 32,54%, Buzău 27,63%, Bacău 24,84%. În aceste județe s-au înregistrat şi cele mai mari importuri pentru această secțiune: Botoşani 63%, Covasna 29,93%, Harghita 18,82% etc. Capitolul “Încălţăminte, pălării, umbrele, umbrele de soare, bastoane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi fulgi preparate şi articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman”, pe care l-am selectat din Buletinul Informativ, s-a situat pe locul al II-lea, cu 18,23% din totalul exporturilor, în județul Bihor, cu o valoare a mărfurilor de 286.387,2 mii de euro.
Schimburile comerciale pe județe
Judeţ Piei brute; piei tăbăcite; blă-nuri şi produse din acestea;articole de curelărie şi de şe-lărie, articole de voiaj, bagaje de mână, sacoşe şi articole similare; articole obţinute prin prelucrarea intestinelor de animale
Materiale textile şi articole din aceste materiale
Încălţăminte, pălăr ii, um-brele, umbrele de soare, bas-toane, bice, cravaşe şi părţi ale acestora; pene şi fulgipreparate şi articole din aces-tea; flori artificiale; articole din păr uman
Buletinul informativ Schimburile comerciale ale României pe judeţe, din care am selectat informațiile din tabel, întocmit de Departamentul de Comerţ Exterior şi Relaţii Internaţionale, se realizează prin prelucrarea da-telor statistice de comerţ având ca sursă Institutul Naţional de Statistică. Colecţia de buletine informative lunare poate fi vi-zualizată, cu acces liber, pe web site-ul www.dce.gov.ro.
111 analiză
Piei brute; piei tăbăcite; blă-nuri şi produse din acestea
Materiale textile şi articole din aceste materiale
Memberships» Romanian Cluster Association – CLUSTERO» National Network of Textile Clusters in Romania –
NOATEX Metacluster» The Balkan & Black Sea Cluster Network» European Fashion Council / Romanian Fashion Council» Danubius Design
Innovation drives to competitiveness and we are first in proving it.
RomanianTextile
Concept
114analizĂ
Pe parcursul anului, industria de îmbrăcăminte Junior - la fel ca și ceilalți care fac parte din sectorul
modei ca un întreg - a simțit efectele încetinirii globale și a beneficiat doar parțial de îmbunătățirea vizibilă în piața internă.Evoluția valorii producției (o variabilă care estimează valoarea producției in-terne nete de comercializare a produ-selor importate) era încă negativă, dar limitată la -1,2%.Performanța din afara Italiei sugerează o creștere medie a vânzărilor externe, de + 3,9%. Exporturile reprezentând 36,8% din cifra de afaceri a sectorului, depășind cu un punct procentual cifra anului 2014. Referitor la importuri, ascensiunea de-
cisă în cursul anului 2014 a fost urma-tă de un ritm liniștit în 2015, pentru o creștere estimată pe cerere de + 2,7%.Dinamica finală pentru fluxurile co-merciale de import / export sunt de așteptat să fie de așa natură încât să determine doar o ușoară deteriorare a deficitului comercial al industriei de îmbrăcăminte Junior, care ar trebui să scadă de la -728 milioane de euro (în 2014) la -737 milioane euro.Conform previziunilor, consumul intern (inclusiv achizițiile efectuate de către fa-miliile italiene, consumul din afara fa-miliei, și stocurile) ar trebui să închidă anul 2015, în numerele negative - încă o dată - deși cu o rată semnificativ mai lentă de scădere ce se așteaptă a se opri la -0,8%.
Vânzările externe de îmbrăcăminte pentru copii s-a bucurat de o creștere puternică în primele 9 luni ale anu-lui 2015, cu o creștere de + 9,8%, un rezultat obținut în mare parte dato-rită contribuțiilor Spaniei (cu un „mi-ni-boom”) și al Regatului Unit, prin + 29,3%. Germania a crescut cu + 2,9%, dar Franța a scăzut -3,4%. Rusia, care începând cu anul 2010 a deținut titlul de top în piața industriei Italiene pentru îmbrăcăminte pentru copii, a ajuns pe poziția a șasea, în 2015, cu o scădere de aproape -40% (fiind mai mare decât scăderea achizițiilor efectuate în gene-ral de produse italiene de modă textilă în țară în aceeași perioadă, care a căzut cu -33,3%).Importurile în Italia însă au cunoscut o evoluție pozitivă, cu o creștere de +5,8%. China și Bangladesh au crescut cu +8,2% și respectiv +41,1% în 2015 acoperind împreună mai mult de ju-mătate din importurile din acest sec-tor. Următorii furnizori în scădere sunt Franța, cu -1,6% și Spania cu -4,5%.
Conform estimărilor preliminare ale SMI (Sistema Moda Italia), în 2015 Junior Fashion (însemnând țesături și îmbrăcăminte tricot pentru copii cu vârste între 0 și 14 ani, inclusiv îmbrăcă-minte intimă și accesorii) a înregistrat o continuare a tendinței pozitive în ceea ce privește cifra de afaceri totală. Sectorul a în-cheiat anul cu un câștig moderat de + 1,1%, atingând o valoare de 2,67 miliarde de euro.
Haine pentru Juniori 2015-2016
115 analizĂ
Principalele rezultate pentru Toamnă/Iarnă 2014-2015 pe piața italianăDemografic vorbind, la 1 ianuarie 2015 piața italiană pentru îmbrăcămintea Junior a fost estimată la circa 8.38 mi-lioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani. Datele ISTAT arată că din înregistră-rile nașterilor din perioada Ianuarie-August 2015 numărul nașteri lor băieților este mai mare decât cel al fetelor, reprezentând 51,5% din total. Totodată s-a observat că nașterile față de anul 2014, pentru aceeași perioadă, au scăzut cu -2,6%.Potrivit sondajelor SitaRicerca efec-tuate în numele SMI, pentru sezonul Primăvară/Vară 2014-2015 rata de scădere pentru Moda Textilă ca întreg a încetinit cu -1,6% în ceea ce privește cheltuielile curente și au prezentat o creștere de + 0,2%, în ceea ce privește cheltuielile constante . În acest context, Junior Fashion a obținut un rezultat destul de bun și, chiar dacă nu a fost printre concurenți de top, a închis anul deasupra mediilor macro-sectoriale; înregistrând -0,2% pentru cheltuielile curente și +0,6% pentru cheltuielile constante.Rezultatele pentru sezonul în cauză au fost deosebit de pozitive pentru seg-mentul de îmbrăcăminte pentru fete, care a arătat o creștere modestă de + 0,5%, dar mai ales pentru infantswear,
care a crescut cu + 1,2% (deoarece din sezonul Primăvară/ Vară 2011 acest segment nu a mai arătat un semn pozitiv). Segmentul de îmbrăcăminte pentru băieți a continuat să scadă, dar rata a încetinit la -1,6% (de la -3,7% pentru sezonul anterior, de Primăvară /Vară).Pe piața de retail, analiza datelor de distribuție arată că sectorul Junior a fost condus de lanțurile de magazine, care au acoperit o cotă de aproape 50% din piața de consum în acea pe-rioadă, în ciuda faptului că a suferit o scădere de -1,1%. Această dinamică poate fi atribuită vânzărilor de îmbră-căminte pentru băieți, din moment ce atât vânzările pentru infantswear și îmbrăcămintea pentru fete au arătat o creștere de + 1,2% și respectiv +3,2%.Lanțurile de magazine par să fi simțit, într-o anumită măsură, competiția din-tre distribuția la scară largă și canale-le online, două formate marcate de o dezvoltare vivace, și, de asemenea, printr-o reîntoarcere la retailul inde-pendent, aici creșterea fiind limitată la îmbrăcămintea pentru baieți.Formatele de distribuție pe scară largă, cu o incidență de 23,8% pentru vânzări totale, și-au crescut partea ocupată din piața ce au intermediat-o cu + 12,2% (atribuită magazinelor și canalelor de suprafață mare, contrar canalelor de produse alimentare, în care vânzările
Industria italiană a hainelor Junior 2010-20152010 2011 2012 2013 2014 2015*
din toate aceste trei segmente de sec-tor au fost în jos); canalele online au atins o cotă de 3,1%, iar după boom-ul din anul precedent a continuat să câștige teren, cu o creștere în valoare de + 64,4%. Performanța în funcție de canalele în format digital a fost chiar mai specta-culoasă dacă ne uităm doar la îmbră-căminte pentru infanți: în perioada monitorizată, formatul a reprezen-tat 4,9% din vânzări cu o creștere de aproape + 90%.Toate formatele de distribuție răma-se au fost, în schimb, greu lovite de contracții în vânzări totale. Pierderea suferită de retailerii independenți, cu o cotă de sector acum coborâtă la 16,2% (comparativ cu cota sa de 25% în sezo-nul Primăvară / Vară 2010-2011). O privire mai detaliată asupra vânzări-lor pentru acest format arată cele mai mari pierderi pentru segmentele de îmbrăcăminte pentru infanți și fete, ară-tând o creștere reînnoită, cu o revenire + 3,5% pentru îmbrăcămintea pentru băieți.În cele din urmă, vânzătorii ambulanți cu licență și outlet-urile, fiecare au pier-dut un pic mai puțin de 20% în ceea ce privește performanțele lor anterioare în sezonul Primăvară / Vară (unde doar outlet-urile au înregistrat o creștere numai în ceea ce privește liniile de îm-brăcăminte pentru băieți).
Chiar dacă imaginea generală este încă foarte incertă și nerezolvată, pen-tru Moda Junior, ca și pentru industria textilă italiană în general, previziunile redau o revenire la numere pozitive, chiar dacă la ritmuri moderate, încă din prima jumătate a anului 2016 cât și pentru străinătate sau intern - unde semne încurajatoare au început să se arate.
116analizĂ
Situată în delta fertilă a Bengalului, Bangladesh are o populație de
peste 160 de milioane, locul opt mondial la acest capitol, și este una dintre țările cu cea mai mare den-sitate de oameni, locul 11 mondial. Capitala, Dhaka, este unul dintre cele mai mari orașe. Statul și-a câștigat independența față de Pakistan în urmă cu doar 45 de ani, în 1971, în urma unui război de eliberare izbucnit ca urmare a multor ani de excludere politică, discriminări etnice și de lim-bă și, nu în ultimul rând, sărăciei. De menționat că în 1971 populația țării era de 67,8 milioane.
Industria textilă și de confecțiiIndustria de textile și confecții este sin-gurul sector cu potențial de creștere economică în economia țării, conform unui studiu realizat în cadrul proiectului Euro Bang Fashion, proiect co-finanțat cu fonduri europene. Peste 5.000 de fabrici cu activitate în acest sector sunt înregistrate oficial. Exporturile de texti-le și confecții reprezintă sursa principa-lă de venit din exporturi, reprezentând 82% din totalul exporturilor. Cu toate acestea, agricultura pentru consumul intern angajează cea mai mare parte a populației. În 2012, 45% din tota-lul angajaților din industrie lucrau în confecții, dar cu toate acestea secto-rul a contribuit cu doar 5% la totalul venitului național al țării. Salariile din industrie sunt printre cele mai mici din lume. Conform unor date recente, un
În 2015, Bangladesh a fost al doilea cel mai mare furni-zor de confecții pentru piața UE-28, după China, potrivit CITH (Textile and Clothing Information Centre), centrul de informare pentru textile și confecții, în baza date-lor colectate de Euratex. Importurile din această țară au crescut cu 24% față de anul precedent, 2014, ajun-gând la o valoare de 13,716 miliarde de euro.
muncitor din Bangladesh este plătit cu 0,32 dolari/oră, mai puțin decât mun-citorii din alte țări, mari exportatoare. În Cambogia, un muncitor câștigă 0,33 dolari/oră, Vietnam 0,38 dolari/oră, India 0,51 dolari/oră, China 0,55 – 1,08 dolari/oră și Turcia 2,44 dolari/oră.În 2013, în jur de 4 milioane de oa-meni, preponderent femei, lucrau în industria confecțiilor, o industrie care înregistra exporturi de 19 miliarde de dolari anual, iar McKinsey & Company
estima că își va tripla producția pănă în 2020. O schimbare importantă în eco-nomia socială a țarii este renunțarea treptată la angajarea copiilor în in-dustrie. Conform datelor Institutului Național de Statistică privind forța de muncă angajată în producție în 1990, în jur de 5,7 milioane de copii cu vâr-ste cuprinse între 10 și 14 ani erau angajați, cu acte, în diverse industrii; conform estimărilor, numărul acostora e posibil să fi fost de 15 milioane. În 1993, fabricile de confecții au conce-diat 50.000 de copii (aproximativ 75% din totalul copiilor angajați în această industrie), de teama unor represalii economice, mai ales ca urmare a im-plementării Child Labor Deterrence Act, prin care americanii interziceau
Profil de industrie ușoară
Bangladesh
117 analizĂ
Confecțiile exportate de Bangladesh în ultimii ani, începând cu 1989, în milioane de dolari
importul de produse realizate, integral sau parțial, de copii. Pierderea pieței americane ar fi fost catastrofală pentru economia Bangladesh-ului.Bangladesh este al doilea cel mai mare exportator mondial de confecții, după China, iar 60% din totalul exporturilor este destinat pieței europene. Doar 5% din totalul fabricilor sunt investiții străine, majoritatea facilităților de producție fiind deținute de investi-tori locali.După cum se poate vedea în tabelul anterior, cele mai mari creșteri au fost înregistrate de sectorul tricotajelor, care a ajuns să reprezinte aproape jumăta-te din totalul exporturilor de confecții, 39,83%, cu o valoare de 12.426,79 mi-lioane de dolari. Sectorul are și o pu-ternică asociație, BKMEA – Bangladesh Knitwear Manufacturers and Exporters Associat ion (www.bkmea.com) , înființată în 1996, care numără peste 1900 de membri și este partener local în proiectul Euro Bang Fashion. Este o
asociație foarte activă în promovarea exporturilor și facilitarea accesului pe noi piețe și participă activ atragerea de investiții străine în industria ușoară lo-
cală. Este greu să găsim retaileri mon-diali care să nu producă în Bangladesh: H&M, C&A, GAP, Inditex, M&S, Mango, Levi’s, Adidas, Benetton etc.
118industrie
Salariile din confecții, printre cele mai mici din industrieO etichetă “Made in Europe” de pe un produs este adesea percepută ca o garanție a bunelor condiții de lucru din fabrica producătoare. Cu toate acestea, o investigație re-centă a celor de la Clean Clothes Campaign asupra condițiilor de muncă din Polonia și Republica Cehă demonstrează că nu este deloc așa.
Muncitorii din cele două țări membre ale Uniunii Europene au salarii la limita sărăciei și de
multe ori nu le sunt plătite orele supli-mentare. Investigații similare au fost derulate în mai multe țări din Europa de Est, inclusiv România (2013), și rapoartele pot fi citite pe site-ul organizației. Ne referim la Polonia și Republica Cehă deoarece datele sunt actuale, colectate pe parcursul anului trecut. În cele două state se produc multe confecții, majoritatea cu un grad de dificultate ridicat și de o calitate pes-te medie; fabricile beneficiază de tehnologii moderne și mână de lucru calificată. Cu toate acestea, angajații din industrie abia încasează salariul minim pe economie, sau mai puțin,
cu tot cu ore suplimentare. Muncitorii intervievați de reprezentanții Clean Clothes Campaign au declarat că ar avea nevoie de o sumă de trei ori mai mare pentru un trai decent. Foarte puțin din profitul fabricilor de confecții se reflectă în condiții mai bune de trai pentru angajați, se susține în raport. “Lipsa comenzilor să fie o problemă? Nu! Avem de lucru până peste cap, atâta timp cât lucrăm fără concedii, pentru cel mai mic salariu, facem ore suplimentare și ne ținem gura. Acest ritm de lucru cu siguranță a îmbogățit pe cineva”, spune un mun-citor polonez.Cei care au condus investigația sunt de părere că această situație din industria confecțiilor este influențată și de faptul că majoritatea muncitorilor sunt femei.
Există o presiune constantă asupra acestor femei, cărora li se spune că dacă nu lucrează în acest ritm sunt în pericol de a pierde comenzile și asta ar duce, implicit, la desființarea joburilor. Tot de frica pierderii locului de muncă, cele mai multe dintre angajate nu au curajul de a-și cere drepturile și de a vorbi despre nemulțumirile legate de locul de muncă.Dintre toate sectoarele industriale, salariile din industria confecțiilor sunt cele mai mici, cu toate că între 70% și 90% din producție este destinată ex-portului, în ambele state. Numărul total al angajaților cu forme legale este de aproape 108.000 (10.600 în Republica Cehă și 97.700 în Polonia). “Este timpul ca marile branduri, buye-rii și guvernele să facă în așa fel încât muncitorii din confecții să câștige sala-rii decente, ceea ce ar însemna măcar 60% din salariul mediu pe economie. Guvernele ar trebui să ridice salariile minime cel puțin la acest nivel”, con-sideră Bettina Musiolek, reprezentant Clean Clothes Campaign.Anul trecut, salariul minim lunar în Polonia a fost de 312 euro. Un munci-tor în confecții a încasat, cu tot cu ore suplimentare și bonusuri, 315 euro, iar 60% din salariul mediu pe economie ar fi 401 euro. Pentru un trai decent, muncitorii au declarat că ar fi nevoie de 1.032 euro.În Republica Cehă, salariul minim a fost de 390 de euro, iar confecționerii au încasat lunar, cu ore suplimentare și bonusuri, 417 euro. 60% din salariul mediu pe economie ar fi 499 de euro, adică acesta ar trebui să fie, legal sa-lariul minim pe economie – conform Clean Clothes Campaign. Muncitorii din Cehia consideră că ar avea nevoie de 980 de euro pentru un trai decent.
119 industrie
20 de producători italieni de țesături din Prato au anunțat în februarie, în cadrul unei conferințe de presă găzduită de Greenpeace la Milano, semnarea unui acord prin care se angajează să respecte standardele Detox de eliminare a substanțelor poluante din ciclul de producție.
Prato, cel mai important centru italian din industria textilă și de confecții, înregistrează exporturi
anuale de peste 2,5 miliarde de euro; aici sunt produse articole pentru bran-duri internaționale, între care Burberry, Prada, Valentino, Armani sau Gucci.Confindustria Toscana Nord, care re-prezintă cel mai important centru textil european, va supraveghea implemen-tarea standardelor de eliminare a chi-micalelor periculoase. Un asemenea demers este fără precedent, la nivel de lanț de aprovizionare. Acordul prevede “detoxifierea” a peste 13.000 de tone de materii prime și a peste 13 milioane de metri de țesătură anual.“Pentru asociația noastră este impor-tant să arătăm lumii că suntem, din punct de vedere fizic și financiar, deciși să punem în practică cerințele Detox”, a declarat Andrea Cavicchi, președinte Confindustria Toscana Nord. Asociația intenționează să dezvolte și să furnize-ze instrumente care să sprijine imple-mentarea Detox, să creeze un protocol de audit, să urmărească progresul, să publice studii de caz și să asigure transparență prin publicarea rezultate-lor verificărilor.Campania Detox își propune ca până în 2020 toate mărcile din industria modei să elimine total folosirea chi-
micalelor periculoase și să informe-ze comunitățile din zonele unde sunt facilități de producție despre potențiale poluări pe o platformă de informare online.Primul grup de companii care au sem-nat acordul Detox este format din:» Filati Bemiva Spa (producător de fire)» Cromos Srl (vopsit&finisat fire)» Lanificio Bellucci Spa (producător de țesături)» Daykem Srl (producător de chimicale)» F.Lli Ciampolini & C Spa (vopsit&finisat țesături)» Pecci Filati Spa (producător de fire)» Achimo Srl (producător de chimicale)» Jersey Mode Spa (vopsit&finisat țesături)» Filatura Papi Fabio Spa (producător de fire)» Tintoria Alessandrini Srl (vopsit&finisat fire)» Progetto Lana Srl (producător de ma-terii prime)» Lanificio Dell’Olivo Spa (producător de fire)» Industria Italiana Filati Spa (producător de fire)» Marini Industrie Spa (producător de țesături)» Tintoria Fiordiluce Srl (vopsit&finisat țesături)» Tintoria Cometa Srl (vopsit&finisat țesături)
» Ilaria Manifattura Lane Srl (producător de fire)» Filati Biagioli Modesto Spa (producă-tor de fire)» Furpile Idea Spa (producător de fire)» T i n t o r i a B i a g i o l i M o d e s t o (vopsit&finisat fire)Detox este o campanie lansată de Greenpeace în 2011 menită să atragă atenția lumii întregi, mai ales consuma-torului final, asupra chimicalelor poluan-te existente în întreg ciclul de producție/distribuție a articolelor vestimentare și chiar în produsele pe care le cumpă-răm din magazine. Care este abordarea Greenpeace? Pentru ca mesajul lor să aibă impact, organizația internațională are grijă să informeze cumpărătorii despre neregulile din producția ma-rilor branduri. Din iulie 2011, Detox a mobilizat sute de mii de oameni care au solicitat marilor producători să elimi-ne substanțele periculoase din întreg lanțul de producție.
În acest moment, manifestul Detox a fost semnat de 18 nume cu rezonanță în industria confecțiilor: Nike, Adidas, Puma, H&M, M&S, C&A, Li-Ning, Zara, Mango, Esprit, Levi’s, Uniqlo, Benetton, Victoria’s Secret, G-Star Raw, Valentino, Canepa, Burberry și Primark. De menționat că majoritatea au sem-nat acest manifest după ce specialiștii Greenpeace au analizat cantitățile de chimicale din producție și din produse. Majoritatea angajamentele de sustena-bilitate ale marilor companii vin în urma unei presiuni sociale, care se poate re-flecta oricând în rezultatele financiare.
13 milioane de metri de țesături italiene “detox”-ifiate anual
120industrie
Producătorii au fost nevoiți să găsească surse alternative de aprovizionare pe piață locală, făcând eforturi să nu-și dea peste cap ciclul normal de producție. Ministerul
rus al industriei a solicitat reprezentanților sectorului să în-tocmească o “listă albă” a furnizorilor turci de materii prime care să fie lăsați în continuare să exporte în Rusia, în timp ce guvernul rus analiza posibilitatea unui embargo oficial pentru textilele turcești. Rusia a aplicat o serie de sancțiuni pentru produsele turcești, mai ales pe agricultură și turism, după ce bombardierul Sukhoi Su-24 a fost doborât în Turcia la sfârșitul lunii noiembrie. Cu toate că textilele nu au fost incluse formal pe lista sancțiunilor, mai multe transporturi de textile din Turcia au fost blocate de atunci la granița ru-sească, iar cele care au reușit totuși să treacă de vama ru-sească, au făcut-o cu întârzieri semnificative care au afectat ciclul de producție al producătorilor ruși.Importurile din Turcia reprezintă între 10 și 12% din totalul importurilor de textile în Rusia, conform agenției Anitex. La sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, impor-turile rusești din Turcia erau de 11% pentru țesături sinteti-ce, peste 40% pentru tricoturi și 25% fire din fibre sintetice și artificiale. Produsele finite reprezintă majoritatea importurilor, în timp ce materiile prime totalizează în jur de 30% din to-talul importurilor. Cu toate că este un procent relativ mic, Asociația Antreprenorilor din Industria Ușoară consideră că aceste blocaje au un puternic efect negativ asupra fabrici-lor rusești. “Materiile prime din Turcia nu sunt un segment important din totalul importurilor, dar există deja un sis-tem de colaborare bine implementat – logistică, mecanis-me de plată, livrări. Este imposibil pentru fabricile noastre să găsească alți furnizori într-un timp atât de scurt”, spu-ne Andrey Razbrodin, președintele asociației, care cere o perioadă de tranziție rezonabilă înaintea instaurării unui embargo. Razbrodin a mai declarat în ianuarie că materiile prime turcești ar putea fi înlocuite de importuri din China, India, Pakistan și, într-o mai mică măsură, Uzbekistan, până când industria textilă rusă va fi pregătită să furnizeze aces-te produse. Președintele asociației consideră că, în ciuda crizei economice, câțiva dintre producătorii ruși de materii prime au șanse de dezvoltare, cu condiția unui ajutor real din partea guvernului rus.Guvernul rus intenționează să încurajeze dezvoltarea in-dustriei autohtone de textile, printr-o serie de ajutoare, conform unui program întocmit de Ministerul Industriei și Comerțului și aprobat în 29 ianuarie. Reprezentanții produ-
cătorilor au fost consultați cu privire la aceste propuneri, dar se declară sceptici în ce privește eficiența acestui demers pe termen scurt și sunt dezamăgiți de măsurile propuse, față de ce s-a solicitat. Guvernul propune alocarea a 800 de milioane de ruble (aproximativ 10,3 milioane de dolari) pentru subvenții care să compenseze producătorii pentru împrumuturile luate pentru a majora capitalul de lucru; de asemenea, 75 de milioane de ruble (puțin sub un milion de dolari) este suma propusă pentru a ajuta companiile să acopere ratele do-bânzilor la creditele bancare pentru modernizare tehnolo-gică. Solicitările producătorilor, mai ales legate de condiții de creditare avantajoase pentru modernizare tehnologică, cu sume specificate și deadline-uri concrete, alocarea unei bănci care să dezvolte programe de finanțare pentru in-dustria textilă, sunt încă sub analiză. Producătorii au cerut ca Banca Agricolă Rusă (Rosselkhozbank) să fie banca auto-rizată să facă împrumuturi preferențiale producătorilor din industria textilă. “Chiar dacă propunerile noastre concrete sunt acceptate, nu vom vedea rezultate decât în 2017”, a spus Razbrodin, președintele Asociației Antreprenorilor din Industria Ușoară.Ca o măsură concretă programului, producătorii ruși vor avea prioritate în toate licitațiile publice pentru achiziții fă-cute de stat (uniforme școlare, pentru poliție, pompieri etc), iar companiile private care cumpără confecții sau materii prime autohtone primesc niște subvenții.“În forma actuală, programul nu ajută pe nimeni în mod real. Nu este un program anti-criză, nu vine cu nimic nou. Este un program de minimă supraviețuire”, a declarat Razbrodin.
Probleme pentru industria ușoară rusească la început de anUn embargo neoficial al materiilor prime din Turcia, în ianuarie, a pus mulți produ-cători din indutria textilă și de confecții din Rusia într-o situație foarte dificilă.
Sergei Prokudin-Gorskii, filatură de bumbac în Imperiul Rus, în anul 1910
121
Materii priMe și accesoriiCAPitolul 1
Sp Label.indd 1 20.06.2010 04:31:57
Nou!Businesstexin a lansat o nouă platformă dedicată profesioniștilor industriei
textile-pielărie:
www.industriamodei.ro
122
123
124
EST VEST SRL
» Ţesătură 100% bumbac şi amestec polyester cu bumbac (pânză, panama, half panama, satin)
» Fire 100% bumbac OE pieptănat, cardat; » Fire 100% poliester și în amestec cu bumbac;» Spandex marca Creora®, de la 10D (11dtex) la
1690D (1880dtex).» Compania noastră este reprezentanţă Hyosung
Corporation din Coreea de Sud, cel mai mare producător de fire elastice din lume. Noi aprovizionăm pieţele din România, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova.
Furnizorul tău de
calitatefire şi ţesături de
EST-VEST SRL str. 25 octombrie nr.65, cărei - Jud satu MareTel.: +40722696748Email: [email protected]; [email protected] logisticstr. Gării nr.311, 547100 Bălăuşeri, Jud. MureşTel.: +40265763741;+40735181300Web: www.est-vest.ro
125
126
Importator ţesături
TEXTILE
VanzarE En-gros
Şos. Ştefan cel Mare 25, Bl. 28, Ap. 78, Sector 2, BucureştiTel.: +40 21.310.03.89; Fax: +40 21.310.03.88
Importator direct şi distribuitor de ţesături pen-tru confecţii damă, bărbaţi şi copii. În cei 18 ani de existenţă, Merediana a devenit unul dintre cei mai importanţi furnizori de ţesături din România, făcându-ne remarcaţi prin varietatea şi calitatea
superioară a ţesăturilor, preţuri competitive, prin seriozitate, flexibilitate şi profesiona lism în relaţiile cu clienţii.Ne aflăm întotdeauna în pas cu tendinţele modei, prin atenta selecţie a ţesăturilor, imprimeurilor şi paletei coloristice.
MiSiUNEA AVETEx: ✔ Furnizarea de produse calita-tive în timp foarte scurt.✔ oferirea unui parteneriat si-gur pentru colaborările pe ter-men lung.✔ satisfacerea celor mai exi-gente cerințe ale clienților re-alizată prin folosirea de materii prime și echipamente tehnolo-gice de înaltă calitate, cu perso-nal calificat și motivat.
AVETEx GROUpstr. timișul sec FN (șoseaua de centură, lângă Holcim) 500163, Brașovtel: 0268336065Fax: 0268339093email: [email protected]: www.avetex.ro
M Orotti eLia, directorul general al Umerașe ser-Viz conduce efici-ent o echipă de profesioniști bine pregatiți și veghează personal
asupra desfășurării întregii activitați a firmei.”Umerașele se pot personaliza după gama de culoare și pot avea plăcuțe inscripționate. producem umerașe într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe. Vă oferim o gama largă de umerașe destinate tuturor necesita-tilor, pornind de la lenjerie intimă până la îm-brăcăminte de orice tip și mărime. Umerașele sunt dotate cu accesorii în funcție de dorință, într-o gamă largă de culori și se pot persona-liza cu denumirea pe care o doriți. Umerașele sunt fabricate din materiale la standard euro-pean la prețuri fără concurență. Noi urmărim satisfacerea clienților noștri la un nivel înalt, prin oferirea celor mai bune combinații de preț și calitate a produselor și serviciilor ceru-te de clienți. UMerașe ser-ViZ s.r.L. știe ce înseamnă un client mulțumit, suntem siguri că putem face față oricărei provocări ” a declarat pentru Businesstexin , elia Morotti , director
general Umerașe ser-viz.” compania oferă umerașe de toate dimensiunile pentru sacouri, costume, pantaloni, cămăși, cravate, eșarfe, ciorapi, șosete. Varietatea di mensională a umerașelor acoperă toată gamă de mărimi iar finisajul plăcut cu substanță activă parfumată în compoziția materialului conferă prospețime permanentă. Umerașele produse la câmpina nu se degradează în timp și nu-și schimbă cu-loarea. În plus, se pot produce umerașe în ori-ce nuanță de culoare. clienții companiei sunt 50% din românia și restul din vestul europei. astfel Umerașe ser-Viz alocă o atenție deose-bită relației cu brandurile românești. Din acest punct de vedere, ellia Morotti participă la târ-gul rFtB, organizat de Businesstexin unde realizează colaborări cu noi clienți.
UMERAșE pERSONALizATEÎN ORiCE NUANȚă DE CULOARE
advertorial
sc Umerase ser-Viz srL este o firmă cu capital integral italian producătoare de umeraşe înfiinţată în câmpina.compania dispune de echipamente tehnice de inaltă performanță, livrează prompt și eficient orice cantitate de umerașe, într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe.
SC UMERAșE SER-Viz SRLstr. Lt. col. adrian oprescu nr.26, câmpina 105600 jud. prahovaTelefon/Fax: 0244.374.150Mobil: 0722.570.050 persoana de contact: Morotti elia - Director GeneralE-mail: [email protected]: www.umerase-ser-viz.ro
Deviza firmei Umerașe Ser-Viz
calitate, promptitudine
și eficiență.
141
142
pernițeumăr
pernițeumăr
VlanexProdVlanexProd.ro.ro
rir accesorii are asociați cu peste 50 de ani de experiență în pro-ducerea nasturilor şi accesoriilor pentru haine. Bazate pe colecţii de nasturi produşi după tendinţe trasate de cei mai mari stilişti şi folosirea materialelor de cea mai bună calitate oferă produselor
realizate cea mai bună carte de vizită. toate accesoriile şi nasturii comercializaţi sunt produşi în italia.
Str. Meteor nr 23, Cluj napoca, județul ClujTel/Fax: + 40 264 700 227; Mobil: +40 761 086 249w
Pasmanterie l Benzi l Bias l Umerase l Capse lSigilii lAccesorii lenjerie l Foarfeci
P r o f i r o m
143
coNFecţii textiLe şi tricotaJeCAPitolul 2
Recomandările noastre
Paolo Rossi
144
Compania confex din Botoșani produce încă de la înfiinţare, din 1994, haine pentru băr-baţi. costume, sacouri, panta-
loni, cămăși sunt la dispoziţia bărbaţilor eleganţi din ţară și nu numai. La fel ca mulţi alţi intreprinzători din industria confecţiilor, ioan tănase, proprietarul firmei, a avut de parcurs drumul sinu-os și dificil al crizei economice recen-te din care a ieșit cu învăţăminte noi și cu o afacere mai puternică. chiar în timpul acelei perioade dificile, confex a punctat o mișcare îndrăzneaţă: a in-trodus pe piaţă conceptul de magazin propriu, deschizând la Botoșani primul shop “confex exclusive”. rezultatele au fost încurajatoare și acum confex are în ţară două asemenea magazine proprii care, alături de cele 200 de magazine partenere, pune la dispoziţia clienţilor ţinute complete, atât din producţia pro-prie cât și a partenerilor. Dar, cel mai bun rezultat, cu mari satisfacții pentru ioan tănase este ma-gazinul deschis în italia, în regiunea
reggio emilia care “nu numai că vinde bine, însă ne ajută să înţelegem do-rinţele clienţilor noștri italieni. suntem mulţumiţi că reușim să vindem ţinute vestimentare 100% romanești într-o tară unde moda este la ea acasă. Nivelul vânzărilor de acolo sunt peste așteptările noastre ceea ce ne arată că noi confex producem ceea ce trebuie, ceea ce doresc consumatorii, italienii putem spune că sunt printre cei mai pretențioși, nu?” ne-a declarat cu satis-facţie managerul confex. În colecţia pregătită pentru această pri-mavera, confex s-a concentrat pe cu-loarea hainelor, ceea ce nu e un lucru ușor pentru vestimentaţia masculină, să recunoaștem. “cheia” înţelegerii noii colecţii este tocmai aceea a ușurinţei cu care poţi combina culorile într-o ţinută masculină elegantă, decentă și atractivă. “Diversitatea pieselor, varie-tăţile de culoare și croiala fină permit ca acestea să fie purtate cu ușurinţă de domni încrezători, toate captând un aer aparte potrivit oricărui tip de personali-tate masculină. culorile sunt frumoase însă nu garantează reușita unei colecţii dacă nu sunt folosite și materiale de ca-litate . La orice eveniment ar fi invitat, orice bărbat își dorește să arate impe-
cabil, să emane eleganţă și bun gust” a spus ioan tănase.cămășile sunt un punct forte al colecţi-ei, așa cum sunt ele pentru ţinuta fiecă-rui bărbat. confecţionate din cel mai fin bumbac 100%, clasice sau slim-fit, într-o paletă coloristică diversă și în zeci de modele, ele acoperă cele mai exigente cerinţe de gust și de calitate ale clienţi-lor, și se impart pentru toate tipurile de evenimente din viaţa bărbaţilor. prin toate acestea, confex a reușit să implementeze o reţetă de succes cu care oferă ţinute elegante pentru băr-baţii pretenţioși, din materiale de foarte bună calitate, cu o croială modernă și la un preţ rezonabil.
CONFEx COLLECTiONadvertorial
eleganţă pentu bărbaţi pretenţioşi
145
str. ștefan Luchian nr. 4, Botoșanitel.: +40 231.534.829Fax: +40 231 534.830e-mail: [email protected]: www.confexcollection.ro confex collection confex exclusiv
Foto
: Gab
i aiv
ance
sei
146
Paolo Rossi
147
WWW.pAOLOROSSi.RO
DRESSED FOR SUCCESS
MAGAziNE:BUCURESTi, UNIREA SHOPPING CENTER, ET.2, CORP CENTRAL,TEL.: 021.303.01.74
CLUJ-NApOCA, MAGAZIN CENTRAL, ET.2, TEL.: 0364. 418.661
SiBiU, BLD. VICTORIEI, NR. 44A, Tel.: 0734. 001.144
SiBiU, OUTLET, BLD. VICTORIEI, NR. 42, TEL.: 0734. 001.143
SEDiUL CENTRAL SiBiU, BLD. VICTORIEI, NR. 42, TEL.: 0269. 210.107,FAX. 0269.217.725Email: [email protected]
148
Premium Quality Brand!
www.costumedebarbati.ro
149
Premium Quality Brand!
www.costumedebarbati.ro
150
151
Strada Păuleşti nr. 65, Satu MareTel.: +40 261.760.001/002E-mail: office@ sentierri.ro
www.sentierri.ro
Costume de ceremonie
Costume clasice
Paltoane si jachete
153
SiNCE 1993
Confectii barbati
Str. Prunilor nr. 1\B, Satu Mare; Tel.: +40 261.706.093; Fax: +40 261.706.094E-mail: [email protected]; Web: www.diasim.ro
154
Andravisage devine un nume sonor pe piaţa confecţiilor textile din România. Compania se remarcă prin colecțiile sale periodice de cămăși de damă,
bărbătești și pentru copii, fapt ce conferă bran-dului Andravisage o imagine unitară. Anul acesta compania împlinește 24 de ani de activitate în continuă dezvoltare, timp în care și-a propus nu numai să ofere pieţei produse vesti-mentare, ci și să fidelizeze clientul final dăruin-du-i un brand cu care se identifică si cu care se simte bine. Compania se bucură de o creștere constantă iar produsele semnate Andravisage stau sub semnul unei calităţii deosebite, realizate cu o capacita-te ridicată de producţie. Pentru Andravisage, parteneriatul cu magazinele noi din domeniu reprezintă o prioritate, mai ales pentru că oferă condiţii rentabile de colaborare prin politica win-win. Directorul companiei, domnul Dan Cristea, afirma că „deși s-a constatat o contracţie a ex-punerii firmelor de textile către piaţa internă,
ANDRAViSAGE4advertorial
istoricÎn 1992 a fost înființată compania andravisage. activitatea inițială a constat în producția în sistem Lohn pentru mari branduri occidentale, însă odată cu trecerea anilor și acu-mulând experiență, compania a trecut la producția de ținute vestimentare și cămăși sub nume propriu. andravisage are dezvoltată o rețea de distribuție ce acoperă aproape întreg teritoriul țării.
Andravisage caută să creeze și să aducă pe piaţa produse de foarte bună calitate și preţuri atractive pentru comercianţi, propunem partenerilor noștri Calitate, Design şi Preţuri Bune, astfel încât cu toţii să fim mulţumiţi mai ales clientul final. Acesta apreciază cămășile Andravisage, mai ales când le gă-sește la raft cu preţuri bune, având în vedere că puterea de cumpăra-re a tot scăzut în ultima vreme.” Participarea activă la evenimentele de modă asigură companiei vizibi-litate pe piaţă și denotă interesul deosebit pe care îl manifestă firma pentru a-și lărgi orizonturile și de a evolua favorabil. În ceea ce pri-vește noutăţile, acestea s-au mate-rializat sub diverse forme de la colecţiile create exclusiv pentru femei până la adoptarea unei noi linii dedicate bărbaţilor. Cămășile celei mai recente colecții Andravisage sunt destinate seg-mentului business. Cererea de produse pe acest segment este tot mai mare și compania dorește să își extindă reţeaua de distribuţie, care acope-ră aproape tot teritoriul ţării. Magazinele vizate pentru distribuţie sunt cele axate pe segmentul business.
te îmbracă la ace
Consultați platforma online a companiei www.andravisage.ro, sau identificați compania pe siteul www.businesstexin.ro/andravisage-srl.
155
ww
w.and
ravisage.ro
156
157
Strada Pestalozzi nr. 20/ATimișoara - 300115Tel.: +40 728.444.781vanzari@leonard-collection.rowww.leonard-collection.ro
158
Ro
man
ia, T
imiș
oar
a, C
alea
Sag
ulu
i 16
9, 3
00
51
7Te
l.: +
40
25
6 2
85
12
2; E
-mai
l: o
ffice
@g
inet
te.r
o
www.ginette.ro
159
Strada Moise Dobosan 17T i M i S o a r a , r o M â n i a
costume bărbați casual (42-54) preț de la 160 lei (56-62) preț de la 180 leicostume ocazie (42-58) preț de la 180costume copii și adolescenți (30-42) preț de la 140 leipaltoane bărbați (44-54) preț de la 160 leiscurte adolescenți bărbați (42-56) preț de la 160 lei
R
ST
YL E
OM A
NO
pRODUCăTOR:
Producător confecţii pentru femei (solat şi plisat
AnDRInA SRL OFERă SERVICII DE IMpRIMARE șI BRODERIE
ANDRINA S.R.L. detine fabrici de producție în Nord-Estul României, precum şi două unități în Moldova de Est. Com-pania se află într-o colaborare de lungă durată cu mulți parteneri din Europa de Est. Pe lângă mărcile proprii mai produce și pentru alte companii în sistemn lohn și semi-lohn.
SPORT CLOTHING ITEMS
WOMEN KNITWEAR
169
Bd. Republicii, nr. 143, bl. 31B1-31B2, Ploieşti, Prahova
Str.C-tin Brâncoveanu Nr.29, Loc.Piteşti, Jud. Argeş.Tel: + 40 248.223.468Fax: + 40 248 219.039E-mail: [email protected] Confecţionează îmbrăcăminte femei şi bărbaţi la comandă cît şi în serie mică. Activitate de încheiat tricotaje KET.
Productie confecţii textile în sistem LOHN cât şi Brand propriu, intern şi export de ceaprăzărie, căciuli, articole sport, echipament militar, pază şi protecţie, broderie.
Producţie tricotaje în sistem lohn: din fibre naturale, din fibre artificiale, din fibre în amestec, din fibre elastice, tricotaje de lux, pulovere, jerseuri tricotate, veste şi cardigan-uri tricotate, veste tricotate.
EnTERpRISES ET CO - bR|ILA
Strada Vadeni nr.13, Braila, cod postal 810176Tel.: +40 239 614 224Fax: +40 239 615 253Mobil: +40 372 732 780 E-mail: [email protected]: www.enterprises-braila.roProducător cămăşi şi bluze damă
COnfECTII ADACRIS
str. Nicolae Beldiceanu Nr.32, Buzautel.: +40 724 532 416producator confectii textile în sistem LOHN
ILTEx SRL
Str. Bucureşti nr. 352,CălăraşiTel: +40 242 314 332Fax: +40 242 314 332E-mail: [email protected]
Producător şi exportator confecţii textile
Str. Depozitelor nr. 19, Satu MareTel.: +40 743.602.310E-mail: [email protected]
Producător de confecţii textile damă în sistem lohn. Capacitate de producţie săptămânală: jachete 500 buc., sacouri 500 buc., fuste 800 buc., pantaloni 800 buc., pardesie 500 buc.
MODA Lux SRLFabrica: Str. 1 Decembrie nr. 65, Măcin, jud. TulceaTel.: +40 240 571 570Birouri: Str. Vadu Schelei nr.14, BrăilaTel/Fax: +40 239 670 324; +40 239 616 240Mobil: +40 749 032 031E-mail: [email protected]
Producător confecţii textile damă şi cămaşi bărbaţi
ROx TExTILE SRLStr. Grădiniţei, Nr.1, Loc. Alexandru Odobescu, Jud. CalarașiTel: 0242 533 666, Mob: +40 722 573 450Producător confecții textile femei (bluze, rochii, pantaloni, tricouri) și copii (pantaloni, rochițe, pulovere din tricot), articole de casă, echipamente de protecție. Compania deține o linie completă - croit, cusut, CTC, ambalat, și are 50 de angajați
TExMOD LInE 2000
171
Vopsire, iMpriMare și iMpriMare textiLĂCAPitolul 3
Recomandarea noastră
172
Înființată în 2008, compania Textile Blue Wash, deși este tânără se mândrește cu un portofoliu de referinţă cu clienți importanți cum sunt: GAS, Grupul
Alberto, HUGO BOSS, Paul & Shark, Armani, Grupul Dress Lines (Lui Jo, Seven, True Religion, Energie, Jack&Jones), și alţii. Pentru acesta din urmă, TBW oferă servicii de spălare, imprimare și logistică, inclusiv pentru segmen-tul de confecţii. Inclusiv în România, compania are clienți prin-tre producători renumiți precum Secuiana, Mexton, Tanex și mulți alții. TBW oferă servicii care adaugă valoare prin creativitate dar si pentru a face diferența.Mulţumită experienţei și omogenităţii propriei echipe tehnice, TBW a reușit să-și ridice nivelul de competență prin asimilarea și dezvoltarea unor soluţii tehnice și procese de vopsire efici-ente, precum cold dye, old dye, deep dye.Atenţia companiei se îndreaptă acum spre ofe-rirea de servicii care adaugă valoare prin crea-tivitate și tehnologii speciale produselor textile.“TBW oferă servicii de spălare ce cuprind me-tode multiple de spălări ușoare precum emo-lieri, tratamente cu enzime, mergând până la spălări grele, complexe: stonewash și super sto-ne bleach. Executăm vopsiri la cererea clientu-lui cu coloranţi direcţi, reactivi sau cu pigmenţi, și reușim să obţinem efecte de vopsire vintage, batik dye, pigment looking, top dye. De curând TBW a implementat tratamente noi folosind tehnicile: slush dye, slush bleach și random bleach. De asemenea, oferim și efecte speciale obţinute prin utilizarea celor mai inovative și la modă tehnici, dar și prin operaţiuni manuale de scraping, sandblast, rupturi, calabroni, spray rezină, spray colorant, Buffy 3D. Avem servicii conexe, printre care amintesc, mai ales, siste-mul de transport door-to-door, care îi scutește pe clienţii noștri de grija aducerii și returnă-rii mărfii”, a precizat directorul general TBW, domnul Gigi Anghel. Important de reţinut este faptul că TBW reu-șește să fie flexibilă și că este capabilă să asigure în egală măsură și comenzi mai mici, cu grad ridicat de complexitate, iar acesta este un avan-taj competiţional important. Strategia TBW privește:- respectarea cerinţelor clienţilor și îmbunătăţi-rea continuă a calităţii proceselor;- reducerea numărului de neconformităţi în cadrul proceselor;- reducerea costurilor în cadrul proceselor;- utilizarea unor tehnici de finisare moderne cu tendinţe mari spre procese ce au la bază utiliza-rea materialelor și a materiilor prime ecologice;- promptitudine la livrare;- monitorizarea clientului prin key account dedicat;
We emphasizeyour idea
173
- asigurarea suportului tehnic.Mijloacele utilizate de TBW în activitatea sa sunt:- Personal calificat și instruit;- Echipamente tehnologice adaptate activităţii;- Comunicarea permanentă cu clienţii re-feritor la produse;- Elaborarea tehnologiilor în urma unor testări complete a produselor.Bazându-se pe dorinţa de a oferi consumatoru-lui final un produs care să satisfacă toate cerin-ţele de calitate exprimate de cumpărător, TBW colaborează cu firma INTERTEK ROMANIA SRL, la cererea multor clienți ai companiei, pentru efectuarea testelor de rezistență la lumi-nă a vopselelor, rezistență la spălare, rezistență la frecare umedă și uscată, în urma cărora sunt apreciate vopsirea și spălarea.Eficienţa sistemului de management este recunoscută prin acreditarea ISO 9001, cer-tificată de către Lloyd’s Register (România). Eforturile susţinute în vederea implementării Sistemul de Management al Mediului au fost răsplătite în luna octombrie 2013 prin certifi-carea ISO 14001. Astfel la fabrica din Brașov sunt îndeplinite condițiile de funcţionare în concordanță cu cerinţele europene faţă de mediul înconjurător.“Ca suporter al organizațiilor de mediu, Compania TBW , a carei marcă este înregistra-tă la OSIM, acționează pentru a proteja mediul
înconjurător și oamenii. Dorim să gestionăm activitățile noastre cu scopul de a preveni, a reduce, sau atenua efectele nocive asupra na-turii și să ne asigurăm că munca noastră nu are efecte nocive pentru oameni.Lucrăm pe soluții globale pentru a elimina uti-lizarea substanțelor periculoase în producția noastră.Transparența circuitului informațiilor dintre furnizori și clienți, angajamentul furnizorilor noștri în ce privește compoziția substanțelor achiziționate sunt importante pentru noi, pen-tru executarea politicilor de eliminare a utiliză-rii substanțelor periculoase și de substituție a acestora cu alternative mai sigure.Noi oferim clienților noștri nu doar calitate vi-zuală! Prin adoptarea de noi tehnologii și me-tode, putem lucra preventiv pentru a reduce amprenta asupra mediului, prin imbunătățirea proceselor de producție”, a precizat managerul TBW.În 2013 Textile Blue Wash a avut o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane euro iar în 2015 compania a depășit 3 milioane de euro, pro-gnoza companiei pentru anul 2016 este 3,5 milioane de euro. Celor peste 150 de angajați ai companiei se adaugă investițiile în utilaje noi din ultimul an, ce au dus la creșterea capacității de producție, astfel încât compania poate face față unor noi provocări în materie de spălare, vopsire și aplicare de efecte speciale.
TExTiLE BLUE WASH SRLcalea Bucureşti nr 318, BraşovTel: +40 268 336 804Fax: +40 268 336 807Email: [email protected]: www.tbw.ro
174
Printoteca este un business care s-a reinventat în iunie 2015. a abordat o nouă strategie, des-tinată producției de print di-
gital pentru comunitatea artiștilor din București. Deviza pe care se bazează printoteca este „un design bun merită un #printbun”. acest lucru pleacă de la nevoia unei comunități care produ-ce design-uri digitale bune, dar care nu pot fi puse într-o formă fizică la o calitate premium. calitatea este principiul pe care este construită fi-losofia de bussines, de aceea, sunt folosite cele mai bune materii pri-me: tricouri din bumbac ringspun 100% și numai cerneluri originale.
CE îNSEAMNĂ „PRINT ON DEMAND” SAU PRINT DOAR lA COMANDĂ?soluția de ”print on demand” permite realizarea unei singure bucăți dintr-un produs, producția făcându-se abia după ce a fost plasată comanda de către clien-tul final. astfel, nu se mai pune problema de comenzi minime sau stocuri, ceea ce rezolvă riscul de a imprima în avans mo-dele sau mărimi de produse pe care nu le va comanda nimeni vreodată. acest lu-cru vine în întâmpinarea artiștilor care vor să înceapă o afacere cu printuri, dar nu au un buget inițial. Mai mult, ne ocupăm inclusiv de partea de ambalare și livrare, ceea ce scutește designerul de foarte multe bătăi de cap.
PRINT DIgITAl vS SERIgRAFIEBineînțeles, există și alte tehnici de print, cum ar fi serigrafia care este potrivită pentru cantitățile mari de tricouri impri-mate (peste câteva sute). În acest caz, avantajul principal îl reprezintă costurile, mult mai scăzute față de printul Digital unde fiecare tricou trebuie tratat și impri-mat în parte. cu toate acestea, printul DtG (direct-to-
garment) are câteva avantaje pe care serigrafia încă nu le poate atinge. ar fi avantajul de a printa exact cât ai nevo-ie și când ai nevoie. pe lângă asta, există o mai mare libertate în ceea ce privește grafica care poate fi imprimată. Dacă în cazul serigrafiei ești limitat la 6 sau 8 site, ceea ce înseamnă ce vei putea
aplica maxim 6 sau 8 culori pe un tricou, printul digital nu impune astfel de limi-tări. se poate imprima în tot spectrul de culori rGB, inclusiv grafică cu gradienți. imprimarea se realizează pe materiale care au în compoziție minim 50% bum-bac. De asemenea, mulți dintre clienții noștri, mai ales designerii, preferă să im-prime mai întâi materialul pentru ca mai apoi să îl croiască în forma dorită.
PRINT CU SOlvENTpe lângă printul digital pe tricouri și orice alte țesături care au minim 50% bumbac, printoteca oferă și print cu eco-solvent pe autocolant, canvas, hârtie luciosă sau mată și o gamă lar-gă de materiale. imprimanta Mimaki din atelier oferă însă un lucru puțin în-
tâlnit în industria de print one-off și anume print de stickere tăiate pe contur, dar cu tot cu suportul de hârtie. tehnica se numește Diecut, iar printoteca este singu-ra care o poate oferi la momen-tul de față în București. avantajul este că aceeași mașină efectuea-
ză atât printul, cât și tăierea și nu mai este nevoie de clasica ștanță.
CâTEvA DATE TEhNICE capacitatea de producție pentru printul digital pe textile se ridică la aproximativ 320 de imprimări pe zi. Dimensiunea maximă care poate fi imprimată este de 35 x 40 cm.
PlANURI DE vIITORÎn foarte scurt timp va fi lansat un nou concept pe piața din românia, sub brandul printoteca. produsul se numește t-shirt Van și se dorește a fi un centru mo-bil de imprimat tricouri pe loc. aceasta va oferi aceleași servicii de print digital pe textile de cea mai bună calitate cu care printoteca și-a obișnuit clienții, însă totul se va realiza în teren. t-shirt Van-ul va fi prezent la festivaluri, concerte, concursuri, evenimente, târguri și alte evenimente la care există un număr con-siderabil de oameni.
Un design bun merită un #printbun!
printoteca se poziționează drept un atelier de print dedicat creativilor, celor care doresc să își imprime grafica digitală la cea mai bună calitate.
Str. ionel perlea nr. 9, sector 1, BucureștiTel. 0752.565.704
SInCO SCMStr. Exercitiu bloc D17- parterLoc. Pitesti jud. ArgesTel. +40.248.212.328Fax. +.40.248.212.328E-mail : [email protected] incaltaminte din piele pentru femei si barbati, la comanda si serie mica.
ww
w.industriamodei.ro
185
UtiLaJe și ecHipaMeNte peNtrU iNDUstria textiLe-pieLĂrieCAPitolul 5
Recomandările noastre
S.r.l.
Cea mai mare şi diversificată gamă de piese de schimb şi accesorii din România
Pe stoc livrare în maxim 24 de ore
Şos.olteniţei nr 28 bl 4D sc 1 ap 1 parterinterfon 01, bucureŞti, românia
Senior tex a ajuns, în cei opt ani de când s-a înfiinţat, unul dintre cei mai puternici importatori de teh-nologie și utilaje pentru industria
textilă din românia. atunci când l-a înfiin-ţat, în 2008 – anul începutului celei mai pu-ternice crize financiare din europa, tudor chirilă știa deja că acela este momentul propice pentru o afacere care să aducă performanţă în industria textilă. când toată lumea afacerilor începea să se îngrijoreze, chirilă începea să furnize-ze tehnologie performantă unei indus-trii cu utilaje învechite și neperformante, devenind el însuși un model nou pe pia-ţa românească: furnizorul modern care oferă nu doar mașini, ci și soluţii integrate pentru producătorul de textile. o viziu-ne nouă, prin care antreprenorul devine partenerul real, nu numai formal, al pro-ducătorului, un colaborator interesat în dezvoltarea producţiei și care “pune umă-rul” direct pentru aceasta.cu tenacitate și multă voinţă, senior tex și-a construit de la an la an un edificiu solid în lumea producătorilor textiliști oferindu-
Senior Tex, partenerul antreprenorilor responsabili din industria textilă
RFTB
le soluţii tehnice, utilaje performante noi și second-hand, piese de schimb și know-how. Dar cea mai importantă parte a ofer-tei senior tex este calitatea companiei de a fi flexibilă, de a-și adapta oferta pentru fiecare client în parte, iar acest lucru nu poate fi compensat și uitat pentru nimic într-o lume atât de dură. producătorii știu asta și din ce în ce mai mulţi preferă să-și strângă mâinile bucuroși cu un partener stabil, flexibil și de nădejde așa cum este senior tex astăzi. Despre calitatea utilaje-lor oferite nu se mai poate spune decât că sunt printre cele mai bune din lume, fiabile, ergonomice și cu costuri compe-titive, pentru care senior tex oferă service profesional și responsabil. producătorii textiliști au șansa ca, alături de senior tex, să-și crească semnificativ productivitatea și eficienţa muncii. De acest aspect se ocupă astăzi asis, cel mai puternic instrument pe care seniortex îl pune la dispoziţia antre-prenorilor în luarea celor mai bune decizii în afacerea lor. asis este un sistem conceput si produs 100% in românia pentru asistarea mana-gerilor în colectarea în timp real a datelor privind producţia, timpii de lucru efectiv realizaţi de angajaţi, supravegherea ca-lităţii produselor, respectarea disciplinei muncii, toate acestea contribuind decisiv la ridicarea calităţii muncii și a produselor, adică a productivităţii de care se plâng atâ-
ţi antreprenori din românia. Din 2010, senior tex este importator di-rect al mărcii japoneze Japsew “ În 2009 am participat la târgul iMB de la Koln unde i-am întâlnit pe reprezentanţii Japsew, punând astfel bazele unei colaborări de lungă durată. pot să vă spun că Japsew este o marcă deosebit de competitivă, deoarece oferă o gamă foarte largă de utilaje, de foarte bună calitate la un preţ corect. pe lângă binecunoscutele lor ma-șini tip hand -stitch (cusătură-manuală), promovăm pe piaţa românească și chiar vindem foarte bine presele de termocolat, liniarele direct-drive, bandzicuri sau mese-le de călcat” ne-a declarat tudor chirilă, managerul general al senior tex. pentru viitor, managerul senior tex își dorește să dezvolte puncte de lucru în zonele cu concentrație mare de firme de producţie, astfel să fie mult mai aproape de client.
»��A absolvit în 2004 institutul politehnic ”Gheorghe Asachi” iași, Facultatea de Textile, specializarea Filatură –Țesătorie
»��Ulterior a absolvit Masterul Marketing și Comunicare în Afaceri la Universitatea Titu Maiorescu din București
»��După absolvire a lucrat inițial în funcția de inginer de producție apoi în cea de director la două fa-brici din domeniul confecțiilor
»��În 2008 a devenit antreprenor înființând firma Senior Tex, firmă ce crește de la an la an și a devenit unul ditre principalii furnizori de utilaje în industria confecțiilor.
Moldova, Dobrogea: [email protected]; 0758010303Fax: 0250733677; Tel: 0350401691
CEnTRuMAg ELEgAnTA SRL
Bd.Republicii Nr. 1Loc.Timişoara, Judeţ TimişTel/Fax: +40 256.491.891Mobil: +40 723.154.966E-mail: [email protected]ţi să vă îmbrăcaţi in pas cu moda? Vizitaţi magazinul nostru din Timişoara unde puteţi găsi cele mai noi colecţii, de damă cât şi de bărbaţi, ale producătorilor români. Vă aşteptăm cu drag!
EltraLogis®
196
197
198
199
Detaliile fac diferența!
Destinații principale pentru marfă în grupaj:Spania - Barcelona, Zaragoza, Castellon de la
SpEnCERSocietatea noastra asigură servicii tehnice în confecții textile, confecție grea:- proiectare;- calculul cotelor de gradare; - modificare din tipar de baza;- gradare de tipare;- tipare secție;- modelare și executarea
prototipului;- executarea seriei «zero».
Satu Mare, Str. Magnoliei, nr.30Tel./Fax: +40 261 713 530; Mobil: +40 744 653 076
Address 1: Drumul între Tarlale 160-174, sector 3, 032982 Bucuresti, Address 2: Str. Augustin Bunea, nr.1, 400170 Cluj-NapocaTel.: 021.255.55.02/03/04, E-mail: [email protected], [email protected]
DEnISA DO SRLTimişoara, Bd. Republicii nr. 2 - Magazin MaternaTel.: + 40 256.491.895Fax: +40 256.246.231Mobil:+40 744.478.815E-mail:[email protected]ăm toată gama de: y Încălţăminte din piele naturală y textile de casă pentru interior (perdele, draperii, lenjerii de pat)y ţesături fine pentru rochii de ocazie y dantelă
Colortex pune la dispoziţie servicii profesionale de spălat, curăţat chimic şi vopsit îmbrăcăminte din piele. Reparaţii şi confecţii din blană.
gAhLERT TExTILE ROMânIA SRL
Str. Şelimbărului Nr. 107Cisnădie, jud. SibiuTel./Fax: +40 269 562 872Mobil: +40 744 562 872Persoană de contact: Mioara Krech - directorE-mail: [email protected] dE ŢEsĂTuRi mATLAsATE PENTRu:confecţii, articole sportive, marochinărie saltele şi tapiţerii, decoraţiuni interioare şi articole tehnice. sERViCii dE mATLAsARE
TRANSpORT RUTiER iNTERNAȚiONAL
www.rutilliadolfo.com
204
Următoarea ediţie a catalogului Businesstexin este programată să apară pe 5 octombrie 2016. Companiile care doresc spaţii publicitare trebuie să contracteze până la data de 15 septembrie 2016. Machetele sau materialele necesare realizării reclamelor pot fi trimise până la data de 25 septembrie 2016.
Toate companiile care contractatează spații de promovare în catalogul Businesstexin ediția nr. 21, vor beneficia de promovare gratuită atât pe www.businesstexin.ro cât și pe noul portal www.industriamodei.ro
1 Pag. advertorial + 1 pag. reclamă (spread) 410x275 1145 Euro1Pagină reclamă 205X255 745 Euro1 Pag. advertorial 205x255 645 Euro1/2 Pag. advertorial +1/2 pag. reclamă 210X275 745 Euro1/2 Pagină reclamă 205X127 425 Euro1/2 Pagina advertorial 210x127 375 Euro1/4 Pagină reclamă 92,5X127 285 Eurolisting mare (cu foto) 80X113 145 Eurolisting mic 64X93 100 EuroSiglă capitol 95 EuroSiglă parteneri 195 EuroBAnnER SITE 120X60 pIXELI 295 EuroInscriere companie site Businesstexin.ro 6 luni 45 EuroInscriere companie site Businesstexin.ro 12 luni 75 Euro Inscriere companie site industriamodei.ro 6 luni 0 Euro *** Prețurile acoperă costurile de promovare pentru o perioada de 6 luni. Clienții care au spațiu de promovare în catalog beneficiază de reduceri la târgurile RfTB (www.rftb.ro)** Doar pentru clienții businesstexin.ro
Rate card Businesstexin ediția 21 (octombrie 2016 - martie 2017)
