Institutul de Relatii Internationale si Cooperare Economica publica un DOSAR DE PRESA dedicat Japoniei cu numele : JAPONIA-FORTA STABILIZATOARE A ECONOMIEI MONDIALE. Dosarul de presa cuprinde articole ale Profesor Dr. Anton Caragea si analize economice despre miracolul economic japonez si despre politica economica a Primului Ministru Japonez-Shinzo Abe si un interviu cu dl.Mihai Prundianu-Presedintele Camerei de Comert si Industrie Romania-Japonia .
12
BUSINESS POINT ANUL IX • NUMÃRUL 67 • WWW.BUSINESS-POINT.RO WWW.BUSINESS-POINT.RO BP ALIN TOMUº: ECONOMIA TIMPULUI LIBER P . 12 MIRCEA COºEA: DESPRE CE INDEPENDENÞà VORBIM? P . 8 PIAÞA DE CAPITAL PIAÞA DE CAPITAL p p .11 .11 LUCIAN ANGHEL: „Prin listarea la bursã a unei companii în care este acþionar, statul poate câºtiga dividende din ce în ce mai mari“ OPINII OPINII p p .8 .8 ANDREEA PAUL: „Finanþatorii politici sunt cei mai mari evazioniºti fiscali“ INTERVIU INTERVIU p p .7 .7 CRISTIAN PÂRVAN: „Oare ce i se va mai recomanda României sã facã, atunci când nu va mai avea ce sa vândã?“ CCIB premiazã excelenþa în afaceri p. 4 p. 11 p. 4 p. 12 Cumpãrãturi plãtite prin telefon! Din efectele pozitive ale crizei SFÂRªIT DE CRIZà ÎN EUROPA?
Transcript
BUSINESS POINTANUL IX • NUMÃRUL 67 • WWW.BUSINESS-POINT.RO
WWW.BUSINESS-POINT.RO
BP
� ALIN TOMUº: ECONOMIA TIMPULUI LIBER P. 12 � MIRCEA COºEA: DESPRE CE INDEPENDENÞÃ VORBIM? P. 8
În urmã cu doar doi ani, în întrea-ga Japonie, se vorbea despre deceni-ile pierdute ale Þãrii Soarelui Rãsare.Dupã 1990, Japonia intrase într-o în-delungatã perioadã de stagnare,marcatã de dezastre naturale pre-cum cutremurul de la Kobe sau cata-clismul de la Fukushima.
În plan economic þara ce devenisesimbolul internaþional al creºterii eco-nomice, în anii ’60 ºi ’70 ai secoluluitrecut, se chinuia acum cu o inflaþiecrescutã, reducerea competitivitãþiieconomice ºi competiþia cu produseleieftine ºi de slabã calitate ale Chinei.
Cel care a reuºit sã ridice þara dinmarasm, Primul ministru-ShinzoAbe, a reuºit sã introducã ºi un noucuvânt în dicþionarul economieimondiale: abeconomia (un amestecintre economie ºi Abe-numele pre-mierului nipon).
CCEE EE AABBEECCOONNOOMMIIAA ??
Politica economicã ce a permis camiracolul japonez sã renascã este undozaj savant de investiþii statale di-recte în economie, ºi de investiþii destat indirecte, în titluri de valoareale Bãncii Japoniei, ceea ce permiterelaxarea creditãrii ºi scãderea do-bânzilor.
Aceasta infuzie de capital nu esteînsã gânditã sã fie singurul motor alcreºterii economice, ci este planifi-catã sã vinã în întâmpinarea ºi însprijinul investiþiilor private, elefiind adevãrata cheie a combinaþieide creºtere economicã.
Investiþia de stat este doar un au-xiliar, un sprijin ºi un accelerator decreºtere economicã ºi un ingredientde creºtere a încrederii investitorilorprivaþi.
O altã dimensiune importantã aplanului de creºtere economicã estedatã de creºterea competitivitãþiiproduselor japoneze prin mãsuri fi-nanciare, incluzând devaluarea mo-nedei naþionale, ceea ce face ca pro-dusele japoneze sã fie mai ieftine ºimai atractive ºi prin sprijinirea fisca-lã a creºterii competitivitãþii.
În final, ceea ce deosebeºte planulpremierului Shinzo Abe de alte con-strucþii economice este accentul puspe evitarea inflaþiei.
Orice plan de stimulare a creºteriieconomice trebuie sã accepte ºi ocreºtere a inflaþiei aceasta fiind oadevãratã axiomã economicã.
Nu e cazul Japoniei, unde abecono-mia face dintr-un pachet serios anti-inflaþie o caracteristicã aparte: þinereasub control a creºterii salarilor, impo-zitarea strictã ºi accentul pus pe ex-port în activitatea economicã, în defa-voarea pieþei interne, toate sunt mã-suri specifice ce fac din abeconomieun echilibru fragil între creºtere ºi in-
flaþie, competitivitate ºi export etc.În final, o dimensiune marcantã a
mesajului abeconomiei este atenþiaacordatã sectorului social.
Astfel sistemul de pensii, cel al asi-gurãrilor de sãnãtate ºi sistemul me-dical, devin piloni ai creºterii econo-mice, dar ºi ai satisfacþiei naþionale.
Astfel guvernul Abe nu cade încapcana facilã a creºterii veniturilordirecte, al „pomenii electorale”, cumeste cunoscutã în SUA ºi Europa, cipreferã sã investeascã sumele obþi-nute din creºterea economicã în chel-tuieli sociale indirecte, ce îmbunã-tãþesc calitatea vieþii fãrã aportinflaþionist.
Odatã înregistrate primele succesemajore ale planului primului minis-tru Shinzo Abe, abeconomia a deve-nit un model internaþional, econo-miºti celebri precum Joseph Stiglitz,profeþiind cã acest sistem va deveniun model internaþional de succes.
Ceea ce atrage ºi mai mult atenþiageneralã este ridicarea situaþiei eco-nomiei la rangul de element al secu-ritãþii naþionale.
Este acesta un mesaj de seriozitateºi de atenþie maximã pe care guver-nul Shinzo Abe îl aduce, ca un argu-ment suplimentar, în faþa investito-rilor privaþi, interni ºi internaþionali.
Starea economiei japoneze este ocomponentã a siguranþei naþionale,iar investiþiile voastre sunt sigure,acesta e mesajul subliminal cu careJaponia apare pe piaþa investiþiiloravând un nou atu puternic în fa-voarea sa.
Fãrã îndoialã cã vestea creºteriieconomiei japoneze este o ºtire bunãpentru economia mondialã, îngrijora-tã de prãbuºirea economiei chineze.
Sistemul abeconomic însã poate fifolosit doar de þãrile cu un aparateconomic puternic ºi cu o industriedezvoltatã, precum satele UniuniiEuropene sau maºina economicãamericanã, pentru cã ne aflãm în faþaunei experienþe economice ce se con-centreazã pe rafinarea deciziilor eco-nomice, prevenirea inflaþiei ºi asigu-
rarea unei creºteri economice sãnã-toase ºi sustenabile într-o economieputernicã ce a fost lovitã de crizã.
Ca atare modelul abeconomiei tre-buie înþeles ºi reprodus în activitateaeconomicã a marilor puteri econom-ice, pentru a permite o ieºire dincriza economicã actualã.
Astfel modelul abeconomic estepoate cea mai importantã contribu-
þie pe care Japonia o poate aduce lareluarea creºterii economice mondi-ale ºi la ieºirea din actualul model decriza auto-repetitivã.
La întrebarea dacã poate devenidin nou Japonia forþa stablizatoare aeconomiei mondiale, putem rãspun-de cu siguranþã cã datoritã abecono-miei poziþia de model economicmondial pare cel puþin asiguratã.
Japonia: forþa stabilizatoarea economiei mondiale
BUSINESS POINTBP
ISSN: 1843-293X
Theodor Speranþia nr. 14Sector 3, Bucureºti
Tel.: 320.70.70www.business-point.ro
The publication has been auditedfrom 1.01.2006 since 3.09.2010
relaþie de prietenie tradiþionalã.Dupã Revoluþia din decembrie 1989,Japonia a sprijinit activ procesul dedemocratizare în România ºi tre-cerea la o economie de piaþã, fiindfoarte apreciatã din acest motiv decãtre poporul român. Dupã aderareaRomâniei la NATO ºi UE, Japonia ºiRomânia au colaborat strâns în prob-leme regionale ºi globale, ca parte-neri importanþi care împãrtãºescaceleaºi valori fundamentale, cum arfi democraþia sau drepturile omului.În anul 2009, s-au împlinit 50 de anide la reluarea relaþiilor diplomaticedintre Japonia ºi România. Cu aceas-tã ocazie, s-a stabilit de comun acordcã relaþiile bilaterale de prietenie sãse dezvolte pe mai departe.
De asemenea, Japonia este unuldintre principalii parteneri economi-ci asiatici ai României, sprijinind ma-siv, cu asistenþã financiarã ºi tehnicã,procesul de reforme din România.Au fost acordate împrumuturi peperioade de 30-40 de ani pentru:
• realizarea liniei de metrou PiaþaVictoriei - Otopeni, cu un credit înyeni echivalent cu circa 320 milioaneeuro (în curs de operaþionalizare,dupã semnarea, la 10 martie 2010, aAcordului de împrumut, cu ocazia vi-zitei oficiale de lucru a PreºedinteluiRomâniei);
• reabilitarea porþiunii de sud-vest din drumul naþional 6, în valoa-re de 80 milioane dolari;
• modernizarea cãii ferate Feteºti-Constanþa, în valoare de circa 220milioane dolari;
• reabilitarea Centralei termo-electrice Turceni (Grupurile 3, 4, 5 ºi6), în valoare de 280 milioane dolari;
• construirea terminalului de con-tainere în portul Constanþa Sud,printr-un credit în valoare de 120milioane dolari.
Trebuie sã punctez necesitatea im-pulsionãrii parteneriatului econo-mic, aflat, în prezent, la un nivel multsub posibilitãþile celor douã þãri. Obarierã în calea dezvoltãrii coop-erãrii economice bilaterale suntdiferenþele între cele douã state dinpunct de vedere cultural, funcþional,social, economic ºi politic.
Pentru înlãturarea acestor barierese fac eforturi de cãtre ambele guver-ne. Un pas important fiind semnareaDeclaraþiei comune privind Partene-riatul Reînnoit dintre România ºi Ja-ponia. Declaraþia semnatã de Minis-
trul afacerilor externe, Titus Corlã-þean ºi omologul sau nipon FumioKishida în februarie 2013 are învedere adaptarea parteneriatuluiexistent, semnat în 2002, la realitã-þile momentului, prin stabilirea unornoi teme ºi proiecte de cooperareconcretã în plan bilateral ºi la nivelmultilateral. Din perspectiva relaþieibilaterale româno-nipone, cei doidemnitari au agreat dinamizarea dia-logului politic, la nivel guvernamen-tal ºi parlamentar ºi diversificareacomponenþei de cooperare în planeconomic.
În aceeaºi ordine de idei Ministruldelegat pentru IMM-uri, Mediu deAfaceri ºi Turism, Maria Grapini, in-tenþioneazã sã înfiinþeze un Birou deTurism la Tokyo, care sã promovezeprodusele turistice româneºti ºi sãatragã investitori în domeniu, avândîn vedere interesul manifestat deturiºtii japonezi pentru România.
De asemenea, CCIRJ salutã deciziaadoptatã de Guvernul nipon la sfâr-ºitul anului 2012 de prelungire cutrei ani a programului Visa Waiver,prin care cetãþenii români pot cãlã-tori în scop turistic în Japonia fãrãvizã.
CCaarree ssuunntt pprriinncciippaalleellee rreeuuººiittee aalleeCCaammeerreeii ddee CCoommeerrþþ ººii IInndduussttrriieeRRoommâânniiaa--JJaappoonniiaa??CCIRJ, prin strategia sa, ºi-a pro-
pus sã devinã un liant în consolida-rea ºi promovarea activitãþilor bila-terale. Astfel, menþionãm implicareaCCIRJ în realizarea liniei de metrouPiaþa Victoriei - Otopeni, în baza unuicredit japonez echivalent a circa 320milioane euro, prin intermediereadialogului între Consorþiul japonezPadeco - Oriental Consultants res-ponsabil cu realizarea, pregãtirea,proiectarea ºi supervizarea lucrãri-lor aferente acestui proiect ºi autori-tãþiile române. De asemenea CCIRJ asprijinit consorþiul de firme japonezeMITSUI în realizarea unui studiuprivind oportunitãþile de investiþiiale autoritãþilor japoneze în proiec-tele de infrastructurã de cale feratãdin România, implicit în promova-rea/implementarea proiectului demare vitezã în România.
În calitatea sa de ONG de utilitatepublicã CCIRJ a dezvoltat proiecteeuropene menite sã reducã dispari-tãþiile economice ºi sociale dintrecele douã state. Astfel menþionez par-ticiparea CCIRJ la Programul Gene-rat de Ministerul Mediului pentruselecþia administratorilor ariilor na-turale protejate NATURA 2000, obþi-nând administrarea Ariei NordulGorjului de Vest.
Ministerul Mediului ºi DezvoltãriiDurabile în reþeaua ecologicã euro-peanã Natura 2000 a numit în cali-tate de administrator a NorduluiGorjului de Vest - „Camera de Comerþºi Industrie România-Japonia“. SitulNatura 2000 - Nordul Gorjului de Vestse întinde pe o suprafaþã de 87.321 dehectare iar bugetul proiectului seridicã la aprox. 10 mil. de euro.
În altã ordine de idei ne dorim sãfamiliarizãm investitorul român cumediul nipon, cu practicile sociale ºide afaceri japoneze, cu toate norme-le ºi mecanismele „protective“ impu-se de piaþa niponã ºi, în acelaºi timp,sã promovãm valorile naþionale ºiprodusele româneºti în Japonia prininiþiative care vizeazã misiuni eco-nomice ºi facilitarea pãtrunderii pepiaþa niponã a companiilor de topromâneºti.
Experienþa noastrã în relaþiile cuJaponia ne-a fãcut sã înþelegemimportanþa abordãrii culturale îndezvoltarea relaþiilor bilaterale. Deaceea, în agenda CCIRJ s-au aflat ºi seaflã pe lângã activitãþi economicespecifice, ºi o serie de evenimentemenite sã aducã în prim plan culturaniponã ºi romanã, ºi, de ce nu, sã leîmbinãm într-un mod cât mai plãcutºi atractiv.
CCuumm ppuutteemm bbeenneeffiicciiaa ddee nnoouullaavvâânntt aall eeccoonnoommiieeii jjaappoonneezzee,, ccuummppuutteemm aattrraaggee nnooii iinnvveessttiittoorrii??Evenimentele tragice din 2011 au
plasat Japonia în prim plan la nivelinternaþional. Abordarea internaþio-nalã a Japoniei a atins, astfel, ºi di-mensiunea umanã ºi socialã, fapt ce aintensificat continuarea ºi dezvolta-rea relaþiilor bilaterale. CCIRJ a venitîn sprijinul Japoniei printr-un con-cert umanitar de strângere de fon-
duri „Dãruieºte Speranþa“, pentrupopulaþia afectatã de dezastru. Esteuimitor cum au reuºit sã se mobi-lizeze ºi sã depãºeascã efectele cata-strofei, stabilizându-ºi economia ºidevenind un exemplu pentru între-gul mapamond, nu doar pentru noi.
Japonia ºi-a fãcut realmente sim-þitã prezenþa în perimetrul Româ-niei, valoarea capitalului nipon in-vestit în România depãºind 350 mi-lioane de dolari. În 2012, existau 19companii japoneze (24 de fabrici întotal) care au investit în România.Conform ultimelor statistici ale Mi-nisterului Finanþelor din Japonia,principalele domenii de investiþiisunt industria auto (TAKATA-PETRI,„Yazaki“ România, „Calsonic Kansei“,„Fujikura Automotive“ România),tutun (JTI), medicamente („Terapia“ -având baza de cercetare în Româ-nia). În ceea ce priveºte prezenta ro-mâneasca în Japonia nivelul investi-þiilor a crescut treptat, însã nu atingecotele pe care ni le-am dori. Nivelulresurselor exportabile este unulfoarte ridicat, însã strategia de a pã-trunde pe piaþa niponã nu este unabine pusã la punct. Japonia are o eco-nomie ultrareglementatã ºi, cum ammai spus, normele ºi mecanismeleimpuse de piaþã niponã trebuie sã leînvãþãm. Cel care are resursele nece-sare de a dezvolta cooperãri econo-mice bilaterale trebuie sã fie, în pri-mul rând, receptiv la nevoile japo-nezilor. Este un factor extrem de im-portant pentru a reuºi. Vã dau unexemplu concret: nu poþi exporta pa-lincã româneascã, fiind binecunos-cut faptul cã ei nu consumã bãuturialcoolice foarte tari sau nu ne putemduce cu mobilier de dimenisunimari, cum suntem obiºnuiþi, într-o
þarã unde locuinþele sunt extrem derestrânse ºi spaþiul este mai multdecât limitat ºi foarte bine organizat.Exportatorul român trebuie sã pre-zinte imaginea unei companii sigureºi de bazã, competitivã, decisã, capa-bilã de inovaþie ºi de atingerea uneicalitãþi superioare, ireproºabilã, pen-tru a rãspunde prompt ºi cu profe-sionalism la toate solicitãrile mediu-lui de afaceri japonez. Cu toate aces-tea, avem domenii care ºi-au fãcutsimþitã prezenþa pe piaþa niponã cusucces: îmbrãcãminte ºi accesorii,materii prime, lemn, produse chimi-ce, medicamente, produse cosmeti-ce, vinuri, IT.
În primul rând consider cã pentrua atrage noi investitori japonezi ºitotodatã pentru a creºte prezenta ro-mâneasca pe piaþa niponã este abso-lut nevoie de construirea unui brandde þarã atractiv, de promovarea in-tensã a valorilor româneºti în ÞaraSoarelui Rãsare astfel familiarizândpoporul nipon cu România ºi cres-când încrederea în þarã.
prim aprecierea pentru toate demer-surile fãcute pânã în prezent atât deautoritãþiile române cât ºi de cele ni-pone pentru impulsionarea ºi dezvol-tarea relaþiilor bilaterale. Cred cu tã-rie cã ne aflam pe un drum benefic ºiascendend care va conduce la intensi-ficarea continuã a cooperãri econo-mice ºi culturale între cele douã state.
O importanþã majorã pentru coop-erarea bilateralã o are impulsiona-rea negocierilor privind Acordul Ca-dru de Cooperare ºi Acordul de LiberSchimb între UE ºi Japonia care vacontribui substanþial la înlãturareabarierelor vamale ºi non-tarifareasupra bunurilor ºi serviciilor, ºi laintensificarea investiþiilor bilateraleîn toate sectoarele de activitate.
De asemenea doresc sã subliniezimportanþa cunoaºterii ºi înþelegeriireciproce între naþiuni ca bazã a dez-voltãrii schimburilor între cele douãstate. Consider cultura un liant careuneºte oameni, popoare, naþiuni iarRomânia se poate apropia ºi câºtigãîncrederea Japoniei prin promova-rea intensã a valorilor autentice,prin diseminarea reperelor culturaleproprii, care au consistenþã ºi care sebucurã de o largã recunoaºtere, ast-fel susþin utilizarea culturii ca instru-ment de dezvoltare a dialogului ºirelaþiilor bilaterale.
„România poate câºtiga încrederea Japoniei ºi poate deveni un partener major în Europa“
declara Mihai Prundianu, Preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie România-Japonia
CCIB premiazã excelenþaîn afaceri la ediþia jubiliarã a Topului
Firmelor din MunicipiulBucureºti
Camera de Comerþ ºi Industrie a Municipiului Bucureºti(CCIB) organizeazã miercuri, 6 noiembrie, ediþia a XX-a,jubiliarã, a Topului Firmelor din Municipiul Bucureºti.Peste 300 de oameni de afaceri, personalitãþi ale mediu-lui academic ºi oficialitãþi de la nivelul Instituþiei
Prefectului, primãriilor de sector ºi organizaþiilor neguvernamentale –asociaþii profesionale, camere de comerþ, organizaþii patronale –par-ticipã la acest eveniment de referinþã pentru viaþa economicã a Capitalei,în cadrul cãruia este premiatã excelenþa în afaceri.
Laureaþii topului au fost stabiliþi conform unei metodologii severe ºicomplexe, aprobatã ºi aplicatã unitar, la nivelul întregului sistem camer-al. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaþi în calcul indicatori pre-cum: cifra de afaceri netã, profitul din exploatare, rata profitului dinexploatare, eficienþa utilizãrii resurselor umane ºi eficienþa utilizãrii ca-pitalului angajat, calculaþi în baza a treisprezece elemente extrase dinsituaþiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanþelor Publiceºi la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului.
„Premiem managerii acelor companii care ne-au demonstrat cã se potdezvolta afaceri de succes în condiþii economice foarte dificile. Cudãruire, consecvenþã, atitudine proactivã, respect faþã de clienþi ºiasumarea conºtientã a riscului, laureaþii noºtri au transformat difi-cultãþile în oportunitãþi, iar „criza” nu a avut loc în agenda de business afirmelor pe care le conduc. Aceºti manageri sunt modele pentru ceilalþiactori din piaþã, iar modelele meritã recunoaºterea ºi aplauzele noastre.În mod excepþional, anul acesta, premiem cu Trofeul de Excelenþã „lecþi-ile de management al crizei” predate nouã, tuturor, de echipele celor 90de companii care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziþie în com-petiþia elitelor”, precizeazã prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preºedin-tele Camerei bucureºtene.
Potrivit metodologiei de top, dintre cele 132.886 de firme care audepus bilanþul aferent anului 2012, au îndeplinit criteriile de eligibilitate29.501 firme (22,2%). Dintre acestea, sunt premiate 3.977 firme, struc-turate pe ºase domenii de activitate – cercetare-dezvoltare ºi high tech;industrie; construcþii; servicii; comerþ, turism; agriculturã, pescuit, pisci-culturã – ºi, în cadrul fiecãrui domeniu, pe cinci clase de mãrime – între-prinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici ºi microîntreprinderi.
Numãrul de firme premiate poate pãrea mare, însã acesta trebuie core-lat cu o serie de date statistice care confirmã rolul important pe care îl areCapitala în economia naþionalã. Bucureºtiul – al treilea oraº din regiunedupã Atena ºi Istanbul – concentreazã: 24% dintre comercianþii activiînregistraþi în România, aproape 30% din suprafaþa de vânzare ºi din des-facerile cu amãnuntul la nivel naþional, 19% din valoarea exporturilorromâneºti ºi 32% din valoarea importurilor realizate de România, circa60% din activitatea de cercetare ºtiinþificã a þãrii, precum ºi 21% dintotalul salariaþilor consemnaþi la nivel naþional. Regiunea Bucureºti-Ilfova atras circa 61% din totalul investiþiilor strãine directe realizate înRomânia dupã 1990 (circa 36 mld. euro). De asemenea, cea mai mareparte a investiþiilor strãine directe în întreprinderi greenfield se înre-gistreazã tot în aceastã regiune.
Capacitatea de inovare a oamenilor de afaceri bucureºteni este rãs-platitã, pentru al XIII-lea an consecutiv, cu Trofeul creativitãþii, ce va fidecernat în baza datelor furnizate de OSIM.
WWW.BUSINESS-POINT.ROBP
4 AFACERI
Ministrul Fondurilor Europene,în dialog cu mediul de
afaceri la Business Breakfast-ul organizat de CCIB
„Prin organizarea evenimentelor cu frecvenþã lunarãBusiness Breakfast, ne-am propus iniþierea unui dialog maipuþin convenþional, dar eficient între decidenþi ºi comuni-tatea de afaceri”, a declarat prof. univ. dr. ing. SorinDimitriu, preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie aMunicipiului Bucureºti (CCIB), în deschiderea celui de aldoilea eveniment din serie, cu tema „Surse de finanþareeuropene 2014-2020”.
Invitatul special al evenimentului organizat marþi, 24 sep-tembrie a.c., a fost Eugen Teodorovici, ministrul FondurilorEuropene, care a discutat cu antreprenorii ºi managerii
prezenþi despre soluþiile de facilitare a accesului la surselede finanþare europene, în vederea creºterii ratei deabsorbþie, domeniile care vor beneficia de finanþare înperioada de programare 2014-2020, mãsurile de control ºisupraveghere pentru o bunã implementare a proiectelor.
„Trebuie sã utilizãm fondurile europene în acele domeniiîn care România are un avantaj real în comparaþie cu cele-lalte þãri, pentru a produce efecte în economie”, a declaratministrul Eugen Teodorovici. Pentru perioada de progra-mare 2014-2020 se are în vedere modificarea abordãriiprocedurilor de accesare a fondurilor europene ºi schim-barea circuitului documentelor financiare. „Atât timp cât
statul nu este performant, este normal sã aducem alãturide noi alþi parteneri”, a punctat ministrul Eugen Teodo-rovici, vorbind despre creºterea rolului bãncilor comer-ciale în procesul de implementare a proiectelor europene.Astfel, în urma organizãrii unei licitaþii, partenerii selectaþivor lansa apelurile, vor selecta proiectele, vor urmãriimplementarea acestora ºi vor face plãþile cãtre cei care aucontractat ºi efectuat lucrãri sau au prestat servicii încadrul proiectelor. Ultima mãsurã menþionatã va reducesemnificativ perioada de timp în care contractoriiîncaseazã sumele care li se datoreazã.
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, în exerciþiulfinanciar 2014-2020, investiþiile vor fi direcþionate cu prior-itate cãtre: creºterea comepetitivitãþii (investiþii în cerc-etare-dezvoltare-inovare, tehnologia informaþiei, capitaluman), dezvoltarea infrastructurii, utilizarea eficientã aresurselor, îmbunãtãþirea capacitãþii administrative.
Oamenii de afaceri au subliniat cã apreciazã atât mãsurileadoptate de Ministerul Fondurilor Europene pentru a spriji-ni sectorul privat, cât ºi pe cele în curs de implementare.
În cadrul ediþiei din noiembrie a Business Breakfast va fiabordatã tema „Internaþionalizarea afacerilor, oportunitãþide export pentru firmele româneºti”.
EVENIMENT 5
WWW.BUSINESS-POINT.RO BP
AALLIINN TTOOMMUUºº
Demersineditla AlbaI u l i au n d e
alimentaþia ºi obiceiurileculinare specifice popu-laþiei care a locuit în
oraºul antic prind viaþã dupã trecerea a douãmilenii. Acest lucru este posibil dupã ce MuzeulNaþional al Unirii a reuºit sã câºtige proiectul pur-tând numele “DE GUSTIBUS: Bucãtãria romanã ºiobiceiurile culinare în Apulum-ul antic”. Proiectula fost iniþiat în colaborare cu Institutul de Arheo-logie Sistemicã Iuliu Paul din cadrul universitãþiialbaiuliene. Ca urmare a acestui proiect la începu-tul lunii noiembrie vom putea vedea cum trãiau ºimai ales ce mâncau romanii. Bucãtãria cu specificroman va fi deschisã timp de douã luni ºi va fiamenajatã în spaþiul expoziþional al PalatuluiApor. Finanþarea acordatãproiectului este în cuantumde 45.000 lei, conformcelor afirmate de cãtreGabriel Rustoiu.
Proiectul este posibilprin coordonarea dr. Bea-trice Ciutã (coordonator deproiect ºi specialist în do-meniul arheobotanicii) ºi adr. Anca Timofan (arheologspecialist în epoca roma-nã). Alãturi de acestea seaflã ºi Gabriel Rustoiu, di-rectorul Muzeului Naþionalal Unirii din Alba Iulia.Echipa de implementare ºiorganizare a proiectuluieste constituitã din dr. Bea-trice Ciutã, coordonator de
proiect ºi specialist în domeniul arheobotanicii ºial dietei populaþiilor lumii antice, dr. AncaTimofan, arheolog specialist în epoca romanã; dr.Cãlin ªuteu, graficã, concept, design expoziþie;ªtefan Lipot ºi Alin Cãdan, restaurare materialeceramice ºi metal; dr. Ilie Lascu, arheolog special-ist; Doru Bogdan, arheolog specialist; AlexandraDaisa, marketing, promovare ºi design expoziþie.
Anca Timofan: „Vom prezenta material arheo-logic autentic ºi vom utiliza practic reproduceriale formelor ceramice în bucãtãrie ºi la servireaalimentelor. Schema prezentãrii va cuprinde, pro-iecþii video, fotografii, panouri explicative cu pri-vire la alimentaþia, obiceiurile ºi reþetele culinarespecifice”.
Beatrice Ciutã, un cercetãtor cu care Alba Iuliase mândreºte afirmã cã proiectul are ca principalobiectiv prezentarea cãtre publicul vizitator aunui aspect important, dar mai puþin cunoscut dinviaþa cotidianã romanã, referindu-se aici la ali-mentaþia ºi obiceiurile culinare specifice locuito-rilor oraºului Apulum. Alimentaþia populaþiei în
cauzã era formatã din uleide mãsline, fructe, legumeºi peºte.
La începutul acestui an,mai exact pe 23 ianuarie,dr. Beatrice Ciutã a lansatla Alba Iulia cartea cu titlul„Plant species within thediet of prehistoric com-munities from Transyl-vania“, publicatã la edituraMega din Cluj Napoca.Important de menþionateste cã aceastã lucrare seaflã în principalele bib-lioteci universitare dinEuropa, fiind unanim con-sideratã una dintre celemai bune lucrãri de paleo-botanicã din lume.
7 noiembrie: TABERNA DE-GUSTIBUSla Alba Iulia. Vernisaj cu degustare
Studiul constatã cã încã de la finalul primului semes-tru din acest an, economia Uniunii Europene (UE) aînregistrat o uºoarã creºtere, faþã de prima jumã-tate a acestuia, ceea ce a generat speranþe de maibine, mai ales cã ºi ºomajul a scãzut puþin, iar expor-
turile ºi dorinþa de a investi sunt la cote din ce în ce mai înalte.Se mai aºteaptã doar creºterea apetitului bãncilor pentru cred-itare, pentru a întregi un tablou care – deºi este departe de aarãta foarte bine – a pornit pe un trend pozitiv.
Pe acest fond general, economiile statelor componente UEdau semne de redresare. Pânã ºi „cenunºãreasa” Grecia pare sã-ºi fi gãsit cadenþa, dupã o lungã perioadã în care a provocat dis-pute aprinse în interiorul Uniunii Europene, din cauza refuzuluisãu de a adopta reforme radicale!
EEUURROOPPAA EE PPEE „„PPLLUUSS””......
La nivelul Uniunii Europene, suma rezultatã a punctajelor estede plus 6, pe fondul tendinþei ascendente a aºteptãrilor privindstarea economiei, în aproape toate þãrile. ªi chiar ºi în cele încare punctajul este negativ, el este – în general – mai bun decâtcel înregistrat la precedenta analizã, aºa cum se întâmplã înItalia sau Polonia! Grecia este plasatã cel mai prost, fiind peultimul loc în acest clasament al speranþei de mai bine, cu minus41 de puncte, dar sperã sã mai recupereze ceva puncte laviitoarea analizã, în vreme ce prima poziþie în top este ocupatãde Marea Britanie (plus 19 puncte).
În Marea Britanie, populaþia este din nou dispusã sã intre lacheltuieli ºi sã cumpere, iar statul a repornit investiþiile.Indicatorul care mãsoarã climatul de consum a sporit cu nu maipuþin de 12 puncte în timpul verii, pe fondul estimãrilor cã, pânãla sfârºitul anului, economia va creºte cu 1,5%.
Pentru acest an, experþii estimeazã o uºoarã revenire econo-micã a României, ce s-ar putea situa în intervalul 1,6 – 2%. În pe-rioada 2014 - 2016, creºterea economiei þãrii noastre se antici-peazã a fi între 2,7 ºi 4,3 la sutã.
Estimãrile pozitive se bazeazã pe faptul cã existã un cadru ge-
neral favorabil, câtã vreme România are una dintre celemai scãzute datorii guvernamentale din UniuneaEuropeanã (circa 38%), deficitul bugetar este de aproxi-mativ 2,5 procente, iar ºomajul se menþine la circa 7%.
Dar, România are ºi zone în care situaþia nu este chiarbunã. De pildã, þara noastrã trebuie sã facã paºi importanþiºi fermi pe calea privatizãrii companiilor de stat cu pro-bleme financiare ºi trebuie sã întreprindã mãsuri dure decombatere a evaziunii fiscale ºi de reducere a ceea ce senumeºte „piaþa neagrã” sau „economia subteranã”!
O altã problemã este valoarea mare a arieratelor, statulfiind - se pare - principalul datornic al mediului privat.Poate cã ºi principala cauzã a blocajului financiar în carese aflã unele companii private, care nu au bani sã-ºiplãteascã datoriile proprii ºi din cauza faptului cã statul nule-a plãtit ce le datoreazã!
Pe componente ale studiului citat, punctajele obþinutede România sunt urmãtoarele:• Aºteptãrile privind starea economiei =- 11,5 puncte• Aºteptãrile privind veniturile = - 4,5 puncte• Dorinþa de cumpãrare = - 21,1 puncte.
Aceste rezultate ale studiului fac ca punctajul mediu al þãriinoastre sã fie circa minus 12, ceea ce înseamnã - pentru a aveaun termen de comparaþie - cã aºteptãrile privind climatul de con-sum de la noi sã fie aproximativ pe acelaºi palier cu rezultatuldin Franþa.
DDAANNIIEELL NNEEGGUUÞÞ
Sfârºit de crizã în Europa?
INTERVIU 7
WWW.BUSINESS-POINT.RO BP
CCaarree eessttee ooppiinniiaa dduummnneeaavvooaassttrrãã ddeesspprreeeeººeeccuull pprriivvaattiizzããrriiii CCFFRR MMaarrffãã??Noi am spus de la început cã era necorespun-
zãtor modul în care a fost pregãtitã aceastã pri-vatizare. În primul rând, erau neclaritãþi chiarcu privire la patrimoniul acestei companii, pat-rimoniu care trebuia sã fie bine contabilizat, casã ºtim ce vindem. A fost evident pentru toatãlumea cã s-a procedat netransparent ºi cu preamulte modificãri pe parcurs, deci, ca urmare,
eºuarea era – dacã vreþi – un proces anunþat.Singura problemã era când se va confirmaeºecul. ªi - în aceastã perioadã, în care noi nuºtim sã privatizãm CFR Marfã, dupã o proce-durã absolut discutabilã - compania feroviarãde marfã polonezã, de stat, a fost listatã labursã ºi a ridicat circa 400 de milioane de eurode pe bursa polonezã. Se capitalizeazã ºi-ºi vaconsolida poziþia ca operator în Europa cen-tralã ºi de Est.
Iar chestiunea cu Consiliul Concurenþei estede tot râsul. Cei care au urmãrit deciziileComisiei Europene ºtiu cã aceasta, în februarie2013, a permis Franþei ºi Germaniei sã amânesepararea companiilor lor feroviare în com-panii de infrastructurã, cãlãtori ºi marfã, pânãîn 2019! Iar sancþiunea prevãzutã dupã 2019,dacã cele douã þãri nu respectã decizia, este unasingurã: nu le lasã sã cumpere alte companiisimilare din UE.
PPooaattee ccãã nnuu ssee aapplliiccãã ººii ppeennttrruu RRoommâânniiaaddeecciizziillee ccaarree ssee ddaauu ppeennttrruu FFrraannþþaa ººiiGGeerrmmaanniiaa!! Suntem ºi noi în Uniunea Europeanã! Ori este
aceeaºi legislaþie pentru toate companiile euro-pene, ori – dacã se dau derogãri, cum s-au dat ºila energie – atunci sã se spunã clar cã existã o Eu-ropã în care nu funcþioneazã aceleaºi reguli pen-tru toate statele membre UE! Nouã nu ni s-a spuscã suntem o Europã cu douã tipuri de naþiuni.
RReevveenniimm llaa eeººeeccuull pprriivvaattiizzããrriiii CCFFRR MMaarrffãã..CCiinnee ccoonnssiiddeerraaþþii ccãã eessttee ddee vviinnãã??În asemenea cazuri, nu cred cã are impor-
tanþã cine este de vinã! Numai în România sediscutã asemenea vinovãþii. Este o chestiuneeconomicã, ea nu a avut finalul aºteptat, iarCFR nu este nici mai bun, nici mai rãu caînainte. Iar faptul cã nu s-a privatizat CFR Marfãºi cã nu i se poate gãsi nici manager privat - cumnu s-a putut nici la Infrastructurã ºi cum seîntâmplã “minuni” ºi la Cãlãtori - aratã clar cã,deocamdatã, statul este interesat sã o menþinã
(iar noi am susþinut pânã la un punct aceastãpoziþie) în proprietatea sa, dar se pare cã omenþine numai pentru a putea sã extragã rentenemeritate pentru clienþii politici, nu pentrubinefacerea companiei.
GGuuvveerrnnuull aa ddeecciiss ccaa GGFFRR ssãã pprriimmeeaassccããîînnaappooii ttooþþii bbaanniiii ddeeppuuººii:: aattââtt aavvaannssuull,, ccââtt ººiiggaarraannþþiiaa ddee ppaarrttiicciippaarree llaa lliicciittaaþþiiee.. EEsstteeccoorreecctt??Mi se pare foarte firesc, pentru simplul motiv
cã cine a organizat licitaþia nu a asigurat întotalitate condiþiile pentru ca aceasta sã fie desucces ºi nu este vina participanþilor.
aratã managerul “stat”. Aºa cã, FMI-ul, dincolo deaplecarea sa deosebitã pentru metoda simplistãde a se vinde tot, este firesc sã spunã cã statulromân nu e în stare sã conducã. ªi-atunci, normalcã Fondul Monetar Internaþional - care nu aretimp de fãcut analize ºi de a conduce economiaRomâniei, pentru cã nu acesta este job-ul sãu - aspus cã CFR Marfã trebuie vândutã, deoarecepoate cã acela care o cumpãrã va fi un managermai de ispravã decât statul român. Partea intere-santã pentru cetãþenii noºtri va fi când Românianu va mai avea nimic de vânzare. Atunci o sã ve-dem ce i se va mai recomanda României sã facã!
Despre ce independenþã vorbim?MMIIRRCCEEAA CCOOººEEAA
Adevenit un refren din ce în ce mai des întâl-nit în discursul politic românesc clamareaindependenþei naþionale, ca pe un obiectivesenþial al responsabilitãþii pe care clasapoliticã ar avea-o faþã de þarã ºi popor. Dacã
se dau fonduri importante pentru cumpãrarea unor anticeavioane de vânãtoare sau a unui avion vip pentru guvern ºi
preºedenþie, o facem pentru a fi independenþi; dacã cumpãrãm douã frigate neînar-mate de la muzeul marinei britanice, o facem tot pentru a ne apãra independenþa; dacãse cheltuiesc aproape douã treimi din bugetul ministerului apãrãrii pentru a trimitesoldaþi in Afganistan, o facem tot pentru cã suntem independenþi; dacã permitem fãrãnici cea mai micã reacþie pregãtirea de detaºamente para militare secuieºti din bugetulstatului ,o facem tot pentru cã ne considerãm atât de independenþi încât nu meritã sãne încurcãm cu mãrunþiºuri iredentiste; tot independenþi ne considerãm ºi dacã pro-movãm politici monetare ºi fiscale în detrimental industriei ºi agriculturii naþionale ºidaca nu ne pasã de exodul creierelor româneºti spre alte þãri.
Din toate exemplele ironice pe care le-am dat (ºi ar mai fi încã zeci ºi zeci) rezultãcã politica româneascã ori nu ºtie ce înseamnã a fi independent ori crede cã noi,populaþia, nu ºtim ce înseamnã.
În realitate, clamarea independenþei ºi a luptei politicienilor pentru obþinereasau menþinerea acesteia nu este decât o farsã, o încercare de ascundere a unorinterese personale sau de grup sub umbrela înºelãtoare a independenþei.
Actuala campanie guvernamentalã de promovare a ideii independenþei energe-tice este unul dintre cele mai edificatoare exemple, în acest sens.
Desigur, voinþa de a fi independent este normalã ºi lãudabilã dar trebuie avut învedere gradul pânã la care aceastã voinþã este ºi putinþã. În ceea ce priveºte indepen-denþa energeticã, situaþia este clarã în sensul nu numai al imposibilitãþii realizãrii eiefective dar ºi în sensul lipsei de acurateþe a conceptului. Astfel, cum poate guvernulsã ºtie dacã România va fi independentã energetic când nu ºtie indicatorii de bazã aicalculãrii gradului de independenþã. A fi independent, din punct de vedere ener-getic, înseamnã sã acoperi integral cererea din ofertã internã. Trebuie spus cã laaceastã datã, nu se cunoaºte nici cererea, adicã evaluarea ei prin prisma ratei decreºtere economicã pe termen mediu ºi lung (atât la nivel industrial cât ºi casnic) ºinici oferta, cantitatea de gaz de ºist exploatabilã fiind doar estimatã. Mai mult decâtatât, trebuie sã mai spunem cã simpla existenþã a unor zãcãminte, chiar îndestulã-toare, nu duce automat la independenþã atâta timp cât nu dispui de tehnologia ºitehnica extragerii, fiind necesar apelul la societãþi strãine care vor dispune liber devolumul ºi destinaþia gazului extras. ªi mai mult decât atât, cum poþi obþine indepen-denþa energetica în condiþiile în care guvernul autorizeazã încã de pe acum exportuleventualei producþii de gaze? În condiþiile actuale, a avea resurse nu este o condiþiesuficientã pentru a fi independent energetic. Factori politici, economici ºi tehnologi-ci determinã existenþa ºi a altor condiþii ale independenþei reale. Desigur, putereapoliticã ºi economicã joacã un rol important dar, din pãcate, România nu dispune deacestea. Pentru România, condiþia vitalã a independenþei devine capacitatea de a-ºiacoperi în orice moment cererea printr-un potenþial de resurse cu caracter universal,adicã un excedent valutar al contului curent. Piaþa mondialã globalizatã oferãoricând resursele necesare la nivel naþional dar contra cost. Deci, dacã România arecu ce cumpãra, nu trebuie sã fie timoratã de lipsa unor resurse energetice. Existã însão condiþie esenþialã, aceea a provenienþei sumelor. Daca vor fi, ca pânã acum,provenite din împrumuturi externe, nu poate fi vorba de independenþã. Indepen-denþa economicã a României, implicit ºi cea energeticã, va fi obþinutã numai princreºterea performanþei ºi eficienþei economiei, care la rândul ei, va ridica gradul decompetitivitate ºi, în final, pozitivarea soldului contului curent printr-un aport devalutã. Felul în care este privitã azi în România problema independenþei energeticemi se pare nu numai populistã dar ºi cu accente autarhice.
CCaarree aarr ttrreebbuuii ssãã ffiiee pprriioorriittããþþiillee aaccttuuaallee aalleeGGuuvveerrnnuulluuii RRoommâânniieeii?? Prima prioritate þine de recâºtigarea încrederii
românilor în economia româneascã, iar acest lucru nuse poate întâmpla decât prin crearea de noi locuri demuncã, printr-un mediu legislativ ºi fiscal prietenoscreãrii de noi locuri de muncã!
CCuumm ssee ppooaattee rreeaalliizzaa aacceesstt lluuccrruu??O sã vã dau câteva propuneri foarte concrete, pentru
reducerea ºomajului ºi absorbþia ºomerilor tineri pepiaþa muncii. Din punctul meu de vedere, se impunerealizarea a cel puþin unui “campus de meserii ºi de ca-lificãri”, în fiecare regiune a þãrii. Cum? Simplu! Pringruparea furnizorilor de formare profesionalã în jurulindustriilor semnificative pentru acea regiune.
O a doua mãsurã pe care o vãd obligatorie, pe ter-men scurt, þine de consultanþa acordatã antrepreno-rilor tineri din mediul rural.
A treia propunere, tot obligatorie, este încurajareaindustriilor creative, prin scutirea de la plata contribu-þiilor de asigurãri de sãnãtate a companiilor care crea-zã noi locuri de muncã.
Iar, dacã este sã intrãm pe terenul fiscalitãþii, unde esteun adevãrat haos legislativ ºi o presiune fiscalã excesivãpe muncã, reclam urgenþa reducerii poverii fiscale peaceastã direcþie, adicã reducerea CAS-ului la angajator cucel puþin 5%, în paralel cu creºterea salariului minim la1.000 de lei. Spun cã aceste douã mãsuri merg împreunãpentru a nu lovi în competitivitatea industriilor ºi servici-ilor intensive în forþã de muncã ieftinã.
O mãsurã mai dificilã, dar obligatorie pentruRomânia: cred cã, în ceasul al 24-lea, România are ne-voie de amendarea marilor finanþatori politici. Ei suntcei mai mari evazioniºtifiscali. De la ei pleacã gra-dul penibil de colectare ataxelor, în România!Dacã nu “luãm în coarne”evaziunea fiscalã, nu pu-tem vorbi de bunãstareîn România. Evaziuneafiscalã îi costã pe români.ªi îi costã mult! Sã vã dauun exemplu concret: nu-mai din evaziunea fiscalãpe TVA, se pierd la buge-tul public 10 miliarde deeuro pe an! Ca sã aveþi di-mensiunea acestui feno-men, el echivaleazã cu100 de euro pe lunã, pen-tru fiecare pensionar ro-mân, plus fiecare profe-sor, asistent medical saumedic, plus fiecare salari-at din administraþia pu-blicã. ªi ne mai ajungbani ºi ca sã construimcam 350 km de auto-stradã pe an. E-adevãrat,fãrã ºpagã! ªi am vorbitnumai de o singurã sursãde evaziune fiscalã! Darmai sunt ºi altele...
La tot ceea ce am spus pânã acum, adaug o ultimãpropunere: eliminarea corupþiei din contractele alo-cate de cãtre stat. ªi o sã ziceþi cã e greu de fãcut. Nueste greu deloc! Soluþia ºi calea corectã este transpar-entizarea lor. Ori, ele nu sunt transparente!
RReevviinn llaa pprriimmaa ppaarrttee aa rrããssppuunnssuulluuii ddvvss:: ddaaccãã oo ssããssccããddeeaamm aattââtteeaa ttaaxxee,, ddee uunnddee mmaaii vviinn bbaannii llaa bbuuggeett,,îînn ccoonnddiiþþiiiillee îînn ccaarree nnuu ssuunntt rreezzuullttaattee ssppeeccttaaccuullooaasseeîînn ssttooppaarreeaa eevvaazziiuunniiii??Crearea de noi locuri de muncã înseamnã mai puþini
ºomeri, ceea ce înseamnã o cheltuialã mai micã dinbanii publici, pe de o parte. Pe de altã parte, locuri maimulte de muncã înseamnã un volum mai mare deimpozite ºi bani mai mulþi la buget, de la noii angajaþi:impozit pe salarii, etc... Aceºti bani suplimentari arputea fi investiþi în ceea ce este prioritar pentruRomânia: educaþie ºi sãnãtate.
ÎÎnn pprriivviinnþþaa rreedduucceerriiii eevvaazziiuunniiii ffiissccaallee,, îînn pprriimmuullrrâânndd pprriinn ccoonnttrrooaallee mmaaii rriigguurrooaassee ººii mmaaii mmuullttee.. AAiicciissee rriiddiiccãã pprroobblleemmaa nnuummããrruulluuii mmiicc ddee aannggaajjaaþþii ddee llaaFFiisscc...... Eu am vorbit aici despre „voinþã”, nu despre “putinþã”!
Spuneam cã cei mai mari evazioniºti fiscali din Româniasunt “cablaþi” la decizia politicã! Aici trebuie acþionat. ªimai este o problemã: dacã am condiþiona salariul celorde la Fisc, de încasãrile la bugetul public, eu sunt convin-sã cã ar fi semnificativ stimulaþi sã colecteze bani.
metode: de bunã conduitã, de reglementãri internesau chiar de creare a Autoritãþii Naþionale pentruProtecþia Investitorului. Aceastã din urmã idee estecuprinsã într-un Proiect de lege depus deja înParlamentul României, care stopeazã variate forme deabuzuri ale statului asupra mediului de afaceri.
DDAANNIIEELL NNEEGGUUÞÞ
„Finanþatorii politici sunt cei mai mari evazioniºti fiscali“considerã deputatul Andreea Paul, prim-vicepreºedinte PDL
SOCIAL 9
WWW.BUSINESS-POINT.RO BP
SSOORRIINNAA
BBRRUUJJ
DDÃÃNNCCUUÞÞÃÃ
Nu cred cã sunt mulþicei care ºtiu cã lanivel de Uniune Eu-ropeanã, din cauzacreºterii alarmante
a traficului cu „carne vie”, s-a decis cao zi din an, în luna octombrie, sã fiedeclaratã Ziua Europeanã de luptãîmpotriva traficului de persoane.
În spiritul acestei idei, la Cluj-Na-poca, ºapte instituþii publice ºi orga-nizaþii neguvernamentale au orga-nizat o campanie de conºtientizare apopulaþiei de pericolul reprezentatde acest fenomen ºi de popularizarea HelpLine-ului pus la dispoziþia vic-timelor ºi a celor care doresc sã sesi-zeze eventuale cazuri de exploatarela care au fost supuºi.
În organizarea campaniei a existato amplã colaborare între diferite
instituþii locale ºi organizaþii, întrepublic ºi privat. Campania a fost orga-nizatã de Fundaþia World Vision Ro-mânia, Agenþia Naþionalã împotrivaTraficului de Persoane - CentrulRegional Cluj, Consiliul Judeþean Cluj- Direcþia Generalã de Asistenþã So-cialã ºi Protecþie a Copilului – Cluj,Primãria ºi Consiliul Local Cluj-Napo-ca - Direcþia de Asistenþã Socialã ºiMedicalã, Inspectoratul de Poliþie alJudeþului Cluj, Asociaþia Femeilor Îm-potriva Violenþei - „ARTEMIS”, Aso-ciaþia Clubul Soroptimist Internatio-nal Cluj-Napoca. Toate aceste insti-tuþii ºi organizaþii au avut sprijinulmallurilor „Iulius Mall”, „Polus Cen-ter” ºi a magazinelor „La Majole”.
Scopul principal al iniþiativei afost ºi popularizarea HelpLine-ului(0800 800 678 apelabil în þarã,respectiv +40 21 31 3 31 00 apelabildin strãinãtate) pus la dispoziþia vic-timelor traficului de persoane, a ce-
lor care vor sã sesizeze astfel de ca-zuri ºi a tuturor celor care doresc sãse informeze pe acest subiect.
Potrivit statisticilor Centrului Re-gional din Cluj al ANITP, anul trecutau fost identificate 60 de persoaneca fiind victime ale traficului de per-soane, dintre care 11 au fost minori.
La nivel naþional numãrul per-soanelor traficate este mult maimare, respectiv 1041. Traficul depersoane presupune exploatareaprin muncã, exploatare sexualã,obligarea la comiterea de fapte anti-sociale (furturi, cerºetorie etc.), pre-levarea ilegalã de organe.
Principala modalitate de sesizarea acestui fenomen ºi de conºtientiza-re a populaþiei de pericolul repre-zentat de acest fenomen a fost distri-buirea a peste 10.000 de flyere înpieþele cele mai circulate, respectiv,Unirii, Mihai Viteazu ºi Lucian Blaga,în cele douã mall-uri din oraº ºi în
cutiile poºtale ale locuitorilor dincartierele cele mai populate dinCluj-Napoca, Mãnãºtur ºi Mãrãºti.
Mallurile „Iulius Mall” ºi „PolusCenter” au difuzat mesajul campa-niei prin sistemul propriu de pano-uri electronice. În Iulius Mall a fostamplasat ºi un ecran pe care au fost
proiectate mai multe videoclipuricare conþineau mãrturii ale vic-timelor traficului de persoane, pre-cum ºi efortul depus, atât la noi înþarã cât ºi pe plan global, pentru eli-minarea acestui fenomen.
În liceele ºi instituþiile publice dinoraº au fost amplasate postere cumesajul „Oamenii NU sunt o marfã!Nu te lãsa vândut!”, alãturi de nume-rele de telefon amintite anterior.
O activitate ineditã a fost repre-zentatã de amenajarea a douã vitri-ne din zona centralã a oraºului, pedouã bulevarde importante, respec-tiv Bd.„21 Decembrie 1989” ºi „Me-morandumului”. În vitrinele respec-tive, în loc de manechine de plasticau fost aºezate persoane vii, suge-rând ideea cã sunt victime ale trafi-cului de „carne vie”.
Totodatã, un vehicul promoþio-nal, cu mesajul campaniei a circulatatât în zona centralã a oraºului, câtºi în toate cartierele municipiuluiCluj-Napoca.
Prin aceastã campanie intensã,cred cã cei implicaþi în derularea eiau reuºit sã tragã un semnal de alar-mã asupra pericolului ce îl reprezin-tã un astfel de fenomen.
UN „NU“ RÃSPICAT TRAFICULUI DE PERSOANE
WWW.BUSINESS-POINT.ROBP
10 IMOBILIAREAchiziþia unei locuinþe din stadiul
de proiect aduce economii impor-tante, însã vine la pachet cu anumiteriscuri. Cazurile cumpãrãtorilor pãgu-biþi sunt de notorietate – dezvoltatoridispãruþi cu banii sau proiecte date înfolosinþã fãrã facilitãþile promise. Darprintr-un contract conceput cu aju-torul unui specialist, toate aceste nea-junsuri pot fi evitate.
Vânzarea locuinþelor încã din stadi-ul de proiect este o practicã apãrutã înperioada de boom imobiliar, ce arevenit în tendinþe, în ultimul timp.Soluþia dezvoltatorilor de a obþinebani cash este în avantajul cumpãrãto-rilor, deoarece preþul final scade simþi-tor, astfel cã ambele pãrþi sunt mulþu-mite. Însã clienþii nu trebuie sã uite cãpot pãstra controlul pânã la recepþiaapartamentului numai dacã se asigurãcã semneazã un contract în avantajullor. Dezvoltatorii colaboreazã întot-deauna cu avocaþi cu experienþã ºi tindsã conceapã actele în favoarea lor, ast-fel cã specialiºtii subliniazã cât deimportant este sã pentru un client sãciteascã atent clauzele contractuale.
„Cumpãrãtorii trebuie sã ºtie bine pece dau banii ºi sã fie atenþi la detaliiimportante specificate în contract, pre-cum data de finalizare a proiectului,
cum se soluþioneazã nerespectarea o-bligaþiilor sau sã se preocupe sã benefi-cieze de de despãgubiri. Dezvoltatoriiapeleazã la serviciile caselor de avoca-turã, ce elaboreazã actele în favoarealor. Un potenþial cumpãrãtor poate soli-cita modificarea contractului, mai alescând colaboreazã cu un specialist în do-meniu. Dacã nu emite pretenþii, nu poa-te solicita nici despãgubiri, în caz de ne-voie”, atenþioneazã avocat Ionel Vãcã-rescu, specializat în Drept Imobiliar.
Colaborarea cu un specialist poateaduce mari economii în buzunarulunui cumpãrãtor, pe termen lung. Cuajutorul unui avocat, se pot afla detaliidespre situaþia juridicã ºi financiarã adezvoltatorului, se pot verifica acteleterenului ºi se poate concepe un con-tract care sã acopere diverse situaþiinegative. Un expert tehnic urmãreºtecu atenþie etapele de construire ºioferã detalii cu privire la calitateamaterialelor de construcþii. Specialiºtiisemnalizeazã toate dezavantajele tre-cute în umbrã, pe care un client nea-vizat nu le poate detecta.
Dacã nu apeleazã la serviciile unuiavocat, clienþii trebuie sã se interesezedespre proprietarul terenului pe carese va construi blocul, sã cunoascã dacãsunt sarcini pe acel teren sau dacã este
ipotecat la bancã. De asemenea, tre-buie reglementat regimul juridic alcotelor indivize ce sunt obþinute odatãcu dreptul de proprietate al locuinþei.Înainte de a semna, cumpãrãtorul tre-buie sã ºtie al cui va fi dreptul de pro-prietate asupra locurilor de parcare, alspaþiului verde sau al camerei tehnice.
Suprafaþa construitã, utilã sau di-mensiunile încãperilor ºi ale fere-strelor reprezintã un alt capitolextrem de important, avertizeazã spe-cialiºtii. Nu de puþine ori, oferta de pehârtie nu coincide cu realitatea, iar olocuinþã se poate dovedi mai mare înacte decât la faþa locului.
„Clienþii care constatã o dimensiunemai micã decât cea din acte au douãopþiuni. Pe de o parte, sunt îndreptãþiþisã solicite anularea contractului. Pe dealtã parte, dacã doresc sã continue,pot cere scãderea preþului stabilit dincauza unei execuþii necorespunzã-toare. Opþiune pe care îi îndemn petoþi clienþii sã o aleagã”, sfãtuieºte spe-cialistul în Drept Imobiliar.
Ce se întâmplã în situaþia în carenoul proprietar se mutã ºi constatã cãanumite bunuri nu sunt funcþionale?Dacã centrala termicã este doar dedecor sau bucãtãria complet utilatãpromisã lipseºte cu desãvârºire,cumpãrãtorul poate obþine câºtig decauzã în instanþã. Dar dezvoltatorulpoate fi dat în judecatã numai dacãobiectele respective sunt specificate încontract, atenþioneazã specialiºtii.
„Recomand anexarea la contract aunei liste cu bunuri. În caz cã centralanu este funcþionalã sau liftul este doarde decor, un cumpãrãtor poate aveacâºtig de cauzã într-un eventual litigiudoar dacã acestea sunt trecute în con-tract. Aspectele comune trebuie sã fiefuncþionale, astfel cã este suficientãdoar specificarea acestora în contract,se prezumã faptul cã ele sunt funcþio-nale”, explicã avocatul Ionel Vãcãrescu.
Cu toate acestea, situaþiile neplãcutesunt uneori imposibil de evitat. Dinpãcate, majoritatea clienþilor apeleazãla ajutorul unui avocat abia în ultimulceas. Dar chiar ºi atunci, existã reuºite,
cele mai multe fiind chiar pe cale amia-bilã. Specialiºtii analizeazã contractulºi reuºesc sã gãseascã anumite puncteslabe, însã un contract conceput încãde la început în favoarea clientuluipoate scuti de multe bãtãi de cap.
Pe de altã parte, clienþii care iau încalcul varianta de a achiziþiona unapartament încã din stadiul deproiect, nu trebuie sã scape din vederecel mai mare risc: un posibil falimental dezvoltatorului, chiar dacã estevorba despre o companie de proporþii.Nu puþine sunt cazurile în care clienþiiau rãmas cu banii daþi ºi fãrã locuinþã,deºi situaþiile de genul acesta s-au rãritsimþitor în ultimii ani.
„Avocatul îi prezintã clientului sãuun astfel de risc, la semnarea contractu-lui. Cumpãrãtorul ia decizia finalã, pecare ºi-o asumã, eventual discutãdespre valoarea sumei oferitã în avans.Adevãrul este cã, în cazul unui fali-ment, cumpãrãtorul unui apartamenteste printre ultimii pe lista creditorilor,deci ºansele de a-ºi primi banii înapoisunt foarte mici. Acest risc trebuie luatîn calcul încã de la început, acesta estepoate principalul motiv pentru carepreþul de achiziþie este mai mic decât încazul unei locuinþe finalizate”, încheiespecialistul în Drept Imobiliar.
Vrei o locuinþã în stadiul de proiect? Aflã cum trebuie sã arate contractul
VViicceepprreeººeeddiinntteellee ppeennttrruu vvâânnzzããrrii gglloobbaallee-- SSeeaammlleessss,, BBooggddaann SSããccuuiiuu::SEQR este o aplicaþie care permite plata
cu telefoane inteligente, de tip Smartfone,în magazine, restaurante ºi în mediul on-line ºi poate fi folositã de cãtre orice per-soanã care dispune de un astfel de telefonmobil. Descãrcarea aplicaþiei se realizeazãîn mod gratuit. Este cea mai utilizatã soluþiede platã de acest fel în Suedia ºi – de fapt –în Europa. Aplicaþia este disponibilã gratuit,iar utilizatorii o pot folosi conectându-se laun cont bancar pe care îl deschid la una din-tre bãncile partenere. ªi în România existão astfel de bancã. În momentul în care utili-zeazã aplicaþia, clientul va scana codul QRafiºat la casa de marcat a magazinului saupe site-ul de cumpãrãturi, iar apoi aprobãtranzacþia, introducând codul PIN personal.Aplicaþia verificã, în timp real, disponibiluldin contul cumpãrãtorului ºi se face imediattransferul banilor cãtre contul comercian-tului. În final, cumpãrãtorul poate vizualizachitanþa, în telefon. De altfel, toate chitanþe-le ºi istoricul plãþilor sunt salvate în memo-ria telefonului mobil. Pentru consumator,nu existã nici un cost suplimentar la uti-lizarea aplicaþiei. ªi nici pentru comerciant.
DDiirreeccttoorruull ddee ccoommuunniiccaarree aall bbããnncciiiippaarrtteenneerree ddiinn RRoommâânniiaa,, VViirrggiinniiaa OOþþeell::Utilizatorul aplicaþiei trebuie doar sã-ºi
deschidã un cont bancar, operaþiune care nucostã nimic. De asemenea, nu percepem co-misioane bancare nici pentru cuplarea con-tului la aplicaþie sau pentru transferul ba-nilor cãtre comerciantul de unde clientul afãcut cumpãrãturile. Foarte important esteºi faptul cã aceastã soluþie de platã, prin tele-fonul mobil, este mult mai sigurã decât altemodalitãþi de platã, deoarece nu implicãschimbul de informaþii confidenþiale. Apli-caþia nu face decât sã conecteze contul clien-tului, cu casa de marcat a comerciantului.
DDAANNIIEELL NNEEGGUUÞÞ
PIAÞA DE CAPITAL 11
WWW.BUSINESS-POINT.RO BP
CCuumm ppoott bbeenneeffiicciiaa rroommâânniiii ddee rrâânndd ddeelliissttaarreeaa llaa bbuurrssãã aa RRoommggaazz?? Cetãþenii români ar putea sã beneficieze de
aceastã listare, în dublã ipostazã: atât în calitatede consumatori de gaze naturale, în gospodãri-ile proprii, cât ºi în calitate de mici investitori labursã. Cum? Ne aºteptãm ca preþul gazelor natu-rale sã creascã în continuare, ceea ce ar însemnacã vom primi facturi din ce în ce mai mari. Deci,ar fi de aºteptat ca ºi profitul Romgaz sã fie maimare, în mod corespunzãtor. Însã, investind înacþiunile Romgaz, oricine ar putea beneficia -prin dividendele pe care le va primi – de perfor-
manþa economicã a acestei companii. Deci, ast-fel, prin dividendele primite, am putea compen-sa, mãcar în parte, creºterea facturii la gaze!
CCuumm aapprreecciiaaþþii mmeettooddaa ddee vvâânnzzaarree pprriinn bbuurrssããaa uunnoorr ppaacchheettee ddee aaccþþiiuunnii ppee ccaarree ssttaattuull lleeddeeþþiinnee llaa ccoommppaanniiiillee ddee ttoopp?? Este o metodã prin care, practic, se realizeazã
o transparentizare, dacã pot spune aºa, a proce-sului decizional în cadrul companiei listate labursã; se creeazã o presiune din partea acþiona-rilor asupra managementului acestei companiipentru a creºte rentabilitatea, pentru a sporiprofitul operaþional ºi implicit, dividendele. Au-
tomat, are de câºtigat ºi statul, deoarece – printransparentizare ºi creºterea acestei presiuni –statul ar putea sã încaseze, în timp, ca urmare adezvoltãrii companiei listate la bursã, dividendedin ce în ce mai mari, bazate pe o performanþãoperaþionalã din ce în ce mai bunã! Deci, con-cluzionând, prin listarea la bursã a unei com-panii în care este acþionar, statul poate câºtigadividende din ce în ce mai mari. Cam aºa se în-tâmplã în alte þãri cu companiile care sunt trans-parente, care sunt listate ºi care – evident – sesupun rigorilor pieþei de capital.
DDeeccii,, ppuutteemm vvoorrbbii,, pprraaccttiicc,, ddeesspprree oo pprroocceedduurrãã ddee ffiinnaannþþaarree pprriinn bbuurrssãã!! Da. Este evident cã statul ar încasa o sumã
consistentã, pe care ar putea sã o utilizeze pen-tru a finanþa diverse domenii de activitate. Exis-tã exemplul companiei KGHM - una dintre celemai mari companii producãtoare de cupru dinPolonia – care este listatã la bursã. În urmã cucirca 15 ani, statul polonez era unic acþionar, iaracum a ajuns sã mai deþinã doar circa 30% dincompanie, dupã ce a vândut succesiv, pe bursã,pachete de acþiuni. Însã, în cei 15 ani, valoareaKGHM a ajuns de 10 ori mai mare! Eu zic cã e maiprofitabil sã deþii 30% dintr-o companie care acrescut de 10 ori, prin eficientizare ºi creºtereaperformanþei, decât sã ai 100% dintr-o compa-nie de 10 ori mai puþin valoroasã! Iar dividen-dele pe care le acordã aceastã companie, acum,sunt absolut fabuloase: discutãm de peste unmiliard de euro!
Am ales de aceastã datã o temã care sã ne facãsã ne gândim mãcar un pic la cât de puþintimp liber ne-a mai rãmas, la ce lucruri neocupã de fapt orele unei zile sau ale unei sãp-tãmâni normale, la ce mai preþuim de fapt
fiind atât de prinºi de ritmul cotidian. Se spune ºi poate pebunã dreptate cã esenþa supravieþuirii constã în adaptarea lamediul în care trãim. Societatea de consum, devenitã parcã altreilea pãrinte al nostru ne lasã din ce în ce mai puþin timpliber în care rolul ºi sensul nostru sã capete un înþeles superi-or ºi aducãtor de împlinire în raport cu lumea înconjurã-toare. Existã în jurul nostru un zgomot de fond interpretabilîn sensul în care ceva sau cineva ar vrea sã nu fie vãzut ºiidentificat astfel ca strategie. De fapt, societatea de consum ºizgomotul de fond care o însoþeºte nu face altceva decât sã tefacã sã nu ajungi la cea mai importantã întâlnire din viaþa ta,cea cu tine. Consumatorilor pare sã li se arate totul. În spirit-ul acestei idei construim o societate în care oamenii vor ºtiprecis preþul lucrurilor fãrã a le ºti de fapt valoarea…
Starea de echilibru pe care unii tind sã o numeascã bucurieeste din ce în ce mai greu de identificat din moment ce biroulºi maºina, laptopul ºi telefonul mobil gazda unui univers virtu-al în care biletul de acces nu stã în paºaport ºi nici la coadã, audevenit „organe” de a cãror bunã funcþionare depind foartemulte dintre lucrurile din jurul nostru. Lucrurile care trebuiausã ne fie supuse, ne-au subjugat la un nivel greu de anticipat cuceva timp în urmã, rãpind din cel mai important capital al omu-lui, timpul. Zilele trec cu o rapiditate extraordinarã între douãîntâlniri ºi o cafea cu un prieten pe care uneori uiþi sã-l întrebice mai face. Acest pluton de alergãtori în care intrãm cu toþiiîncet dar sigur are desigur confortul sãu mental, acela cã faciparte dintr-un sistem care te ajutã sã-þi procuri cele necesarevieþii cu preþul pierderii capacitãþii de a mai avea timp liber.Zilele par sã nu se mai diferenþieze prea tare, valorile intrinse-ci par sã se dilueze într-o lume în care copii sunt crescuþi virtu-al folosindu-se chatul si telefonul mobil pentru a rãspundeunor întrebãri care în lipsa apropierii ºi a unei cãni cu laptedevin din ce în ce mai puþine. Lumea din jurul tãu solicitã dince în ce mai multe rãspunsuri fulger lãsându-þi tot mai puþintimp liber în care sã poþi sa-þi pui câteva întrebãri din carepoate singura relevantã este legãtã de propria fericire.
Timpul liber pe care-l avem este ºi cred cã va fi întotdeaunasimbolul modului în care am reuºit sã înþelegem lumea dinjurul nostru, dinamica nevoilor noastre ºi preþul pe care-l plã-tim pentru a le acoperi pe acestea. Ritmul în care trãim în ulti-ma vreme în care azi e luni ºi mâine e duminicã ridicã o între-bare simplã legatã de dezvoltarea individului, de consolidareafamiliei ºi de asigurarea unui climat interior care sã dea sensexistenþei noastre. La ce bun acest ritm dacã viaþa devine ochestiune între douã telefoane ºi douã mailuri, între o insti-tuþie financiarã ºi un client cãruia tot ce mai poþi sã-i oferi e ofacturã. Economia timpului liber nu e încã o disciplinã de stu-dio dar e într-o crizã mult mai profundã decât economia per-ceputã la modul concret. Erodarea acestui capital necesar, vitalchiar pentru omul contemporan, timpul liber va avea pe ter-men lung efecte greu de anticipat dar oricum nu de bun augur,pentru cã farã bucurie viaþa rãmane un maraton în care justifi-carea rezistenþei e legatã de faptul cã nu existã altã soluþie.
În concluzie, dacã existã vreuna ºi dacã o pot scrie eu,bogãþia unui individ constã în cât timp liber mai are pentru ase putea bucura de ceea ce conteazã cu adevãrat pentru el.Timpul liber consfinþeºte de fapt valoarea rezistenþei noastreinterioare. În lipsa ei societatea pe care o construieºti e doarun mediu în care se poate întâmpla oricând, orice. Economiatimpului liber nu este o disciplinã de studiu, dar a devenit ochestiune de raport optim între ceeea ce faci ºi bucuria pecare o poþi împãrþi cu cei dragi þie ca rezultat al investiþiei cap-italului tãu cel mai de preþ, timpul…
AALLIINN TTOOMMUUºº
WWW.BUSINESS-POINT.ROBP
12 IMOBILIARE
AADDRRIIAANNAA LLEEFFTTEERR
În Capitalã, dezvoltatorii – mici ºi marideopotrivã – îºi recapãtã curajul de ademara noi construcþii.
În perioada de boom a pieþei imobiliare,majoritatea ansamblurilor rezidenþialeanunþate în Capitalã (ºi nu numai) vizaucumpãrãtorii cu venituri (mult) peste me-die (fapt justificat ºi de prezenþa în piaþã aunui numãr semnificativ de investitori,care puneau presiune asupra preþurilor ºicreau o imagine falsã asupra puterii realede cumpãrare a populaþiei). Cei aproapepatru ani de crizã au adus însã o schim-bare pozitivã la acest capitol. Astfel, ceicare mai construiesc azi locuinþe încearcãdin rãsputeri sã se adapteze la cerinþeleactuale ale clientului final. Ediþia de toam-nã a Târgului Imobiliar Naþional – Timon(ce se desfãºoarã între 25 ºi 28 octombrie,în Piaþa Constituþiei din Bucureºti) reflectãdin plin aceastã transformare a pieþei. Aici,majoritatea investiþiilor în apartamentenoi þintesc segmentul mediu sau mediu-plus al pieþei (clienþi prin Prima Casã saucu un buget uºor mai ridicat).
Unul dintre marii dezvoltatori prezenþila Timon este Adama – companie care aanunþat de curând demararea fazelor se-cunde de construcþie la ansamblurile rezi-denþiale Edenia Titan ºi Evocasa Optima.Pânã în toamna anului viitor urmeazã a firidicate 210 locuinþe, cu una, douã ºi treicamere, printr-o investiþie cumulatã de
14,1 milioane de euro. Potrivit lui AsherLax, managerul de marketing ºi vânzãri alAdama, segmentul þintit prin noua inves-tiþie este mediu-plus, respectiv acei clienþicare îºi permit sã cumpere o locuinþã nouãcu circa 70.000 de euro.
Un alt ansamblu de mari dimensiunieste Adora Urban Village, un complex am-plasat pe ªoseaua Alexandriei, în Braga-diru. Acesta ar trebui sã cuprindã 12 blo-curi cu trei ºi patru etaje, cu un total de500 de unitãþi locative. Dezvoltatorul esteTagor Properties, un joint-venture dintreun fond de investiþii israelian ºi unulenglez. Primele douã blocuri, ce cuprind80 de unitãþi cu una, douã ºi trei camere,au fost deja finalizate, urmând a fi recep-þionate în primãvara anului viitor. Preþu-rile pornesc de la 39.900 de euro pentru ogarsonierã de 44 de metri pãtraþi utili (ºibalcon de ºapte metri pãtraþi), de la 51.800de euro pentru un apartament cu douãcamere de 61 de metri pãtraþi (ºi balcon denouã metri pãtraþi) ºi de la 68.000 de europentru o locuinþã tricameralã de 85 de me-tri pãtraþi (ºi balcon de 12 metri pãtraþi).Valoarea investiþiei în primele douã blo-curi de locuinþe s-a ridicat la 4,5 milioanede euro, în vreme ce suma totalã necesarãpentru construcþia întregului ansamblueste estimatã la 35 de milioane de euro,potrivit reprezentanþilor companiei.
NNOORRDD ººII SSUUDD
Complexul Dream Residence, situat înzona Rahova-Pucheni din Capitalã, estecompus din douã blocuri de locuinþe ºi pre-supune o investiþie de opt milioane de
euro. Primul imobil, format din 40 deapartamente (dintre care jumãtate au fostcontractate) a fost finalizat luna aceasta.Lucrãrile de construcþie la al doilea bloc,format din 84 de locuinþe, au fost demaratela jumãtatea lunii septembrie ºi urmeazã afi finalizate în primãvara lui 2013. Preþurilepornesc de la 28.900 de euro pentru o gar-sonierã de 31-32 de metri pãtraþi utili,49.900 de euro pentru un apartament cudouã camere cu o suprafaþã utilã de 42-48de milioane de euro ºi de la 69.500 de europentru un apartament cu trei camere decirca 67 de metri pãtraþi utili.
Un alt ansamblu rezidenþial nou esteNorth 24 Residence, un bloc de 24 de unitãþilocative (20 de apartamente cu trei camereºi patru duplexuri) situat în Pipera.Preþurile pornesc de la 58.500 de euro (fãrãTVA) pentru un apartament cu trei camerecu o suprafaþã utilã de 68 de metri pãtraþi ºiajung pânã la 170.000 de euro (fãrã TVA)pentru un duplex de 214 metri pãtraþi, cucinci camere ºi trei bãi. Investiþia în acestproiect se ridicã la 2,5 milioane de euro.
Complexul Epoque este un bloc de 27 deapartamente (de la studiouri la trei camere)construit în zona ªoseaua Nordului dinCapitalã. Complexul de ºase etaje a fostînceput în primãvara acestui an, iar acum seaflã în faza de finalizare. Investiþia în acestproiect s-a ridicat la trei milioane de euro.
EERRAA MMIICCIILLOORR IINNVVEESSTTIITTOORRII
Pe lângã toate aceste proiecte, la Timonmai sunt prezente ºi o sumã de mici blocuricu 8-10 locuinþe, în zona Bucureºtii Noi.Compania Victoria Consult are în porto-foliu peste 30 de asemenea ansamblurirezidenþiale, numãrul proprietãþilor pro-movate în aceastã zonã ridicându-se laaproape 400 de locuinþe. Valoarea investi-þionalã cumulatã pentru aceste proiecte seridicã la circa 20 de milioane de euro, încondiþiile în care bugetul mediu pentru unproiect este de 600.000-700.000 de euro,explicã Iulian Niculae, fondatorul ºi direc-torul general al Victoria Consult. În aceastãzonã, preþul minim pentru o garsonierãeste de 28.500 de euro, pentru douãcamere se ridicã la 37.000 de euro, iar pen-tru trei camere ajunge la 49.000 de euro.
Din efectele pozitive ale crizei: apartamentenoi croite pentru buzunarele românilor!
![Stabilizatoare de tensiune [Gri].pdf](https://static.documente.net/doc/80x56/5695cf491a28ab9b028d6d22/stabilizatoare-de-tensiune-gripdf.jpg)
