Bune PracticiReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 21 Anul II, Iunie 2015

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

1

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILABdul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro, Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complexul de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARABdul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, biroul nr. 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sector 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 031 690 0214, Fax: 031 690 0215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul PublicaţiiISSN 2285-4185ISSN-L 2285-4185© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: beneficiari ai proiectelor descrise în publicație și shutterstock.comCopyright fotografii copertă: shutterstock.com

CUPRINS

INTRODUCERE

PROIECTE DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ

GAL Țara Vrancei: măsuri de viitor într-un teritoriu istoric

GAL Microregiunea Văilor Crișurilor Alb și Negru: 4 priorități pentru o misiune declarată

CAPITOLUL 2. FERME

Plantație ecologică de 50 000 de afini în satul brașovean Copăcel

Dezvoltare fermă apicolă în Timiş, cu finanțare nerambursabilă

Albinărit și fonduri pentru dezvoltare

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Drumul vinurilor galonate trece prin Valea Târnavei Mici

Asociere pentru valorificarea producției de fructe din bazinul pomicol Cotnari

Succesul pe piața de panificație necesită investiții repetate în fluxul tehnologic

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE

Diversificarea economiei rurale brașovene prin construirea unei pensiuni în Poiana Mărului

Mecanizarea în viticultură beneficiază de oportunități de finanțare substanțială

Pensiune la standarde europene dezvoltă o comunitate din Banat

PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN

ITALIA, FINLANDA, FRANȚA. Depopularea mediului rural, încetinită prin proiecte pentru tineri

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI AL IRLANDEI DE NORD. Investiție în monitorizarea

video-computerizată a creșterii păsărilor

FRANȚA. Impuls economic regional prin modernizarea și extinderea unui abator

SUEDIA. Dezvoltare rurală prin transformarea unui grânar vechi în teatru-restaurant

2

4

6

6

11

16

16

18

20

23

23

26

29

32

32

35

38

40

42

4 4

46

49

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

2

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

3

INTRODUCERE

În perioada de programare 2007-2013, în România, peste 88 000 de beneficiari au primit fonduri nerambursabile pentru a-şi dezvolta afacerile din mediul rural.

În acest număr, Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală prezintă proiecte de succes, atât din România, cât şi din alte ţări europene, privind folosirea eficientă a fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea durabilă a spaţiului rural.

Întrucât PNDR 2014-2020 a fost aprobat de Comisia Europeană în 26.05.2015 și o serie de sub-măsuri aferente au sesiuni lansate, iar pentru altele au fost elaborate ghidurile de finanţare, numărul de faţă vine în întâmpinarea potenţialilor beneficiari ai noii perioade de programare, prezentând exemple de bune practici ca surse de inspiraţie pentru cei care

doresc să înfiinţeze sau dezvolte afaceri în mediul rural.

Printre proiectele din România, în primul capitol sunt prezentate două GAL, Țara Vrancei, respectiv Microregiunea Văilor Crișurilor Alb și Negru, care au contribuit cu succes la dezvoltarea zonelor pe care le acoperă, prin strategiile locale implementate şi proiectele susţinute. Cel de-al doilea capitol cuprinde exemple din domeniul fermelor, respectiv înfiinţarea unei plantaţii de afin, instalarea unui tânăr fermier ca șef de exploatație apicolă, dar şi îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii unei ferme apicole. Cel de-al treilea capitol abordează teme privind construirea unei crame, a unui depozit frigorific cu atmosferă controlată şi modernizarea fluxului tehnologic al unei brutării. Ultimul capitol prezintă activități non-agricole

constând în construirea unor pensiuni şi achiziţionarea de echipamente în vederea oferirii de servicii de mecanizare pentru viticultură.

Exemplele din Europa evidenţiază un proiect de colaborare transnațională între GAL din trei ţări (Italia, Finlanda şi Franţa) privind tinerii şi dezvoltarea rurală, un proiect având ca scop achiziţionarea de noi tehnologii de monitorizare în creșterea păsărilor (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord), modernizarea unui abator în Pays de Soule (Franța) şi crearea unui teatru într-un hambar din Suedia.

Încheiem această prezentare prin a vă aduce în atenţie că din 25.03.2015, pentru submăsurile 4.1 - „Investiţii în exploataţii agricole” şi 6.1 - „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” sunt deschise sesiuni pentru

depunerea proiectelor de investiţii pentru accesarea fondurilor nerambursabile. De asemenea, se află în procedură de aprobare ghidurile solicitantului pentru submăsurile 4.1a - „Investiții în exploatații pomicole”, 4.2 - „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”, 4.2a - „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”, 4.3 - „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, 6.2 - „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”, 6.3 - „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, 6.4 - „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”, 7.2 - „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică în mediul rural” și 7.6 - „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

4

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

5

PROIECTE DIN ROMÂNIA

LEGENDA:

Zonele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

6

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

7

„Vrancea este una dintre unităţile de organizare a satelor înainte de domnie şi fără domnie, iar vrâncenii, popor creator de sinteze în drept, ca şi în poezie şi în artă” (Nicolae Iorga)

Condiţiile variate pe care Țara Vrancei le întruneşte - începând cu cele geografice, o depresiune înconjurată de munţi, cu rol de fortăreaţă naturală având acces pe poteci înguste sau pe cursurile râurilor învolburate (Putna, Zăbala, Năruja şi Milcov), apoi devălmăşia (ca formă de organizare colectivă a proprietăţii funciare) și ocupaţiile oamenilor (păstoritul, în mod predominant) - au creat un fenomen unic în evoluţia satelor din această parte a țării.

Pentru zona Țara Vrancei, spaţiul rural constituie un teritoriu pe care se desfăşoară activităţi proprii sectoarelor primare – agricultură şi creşterea animalelor – şi care este, totodată, suport pentru alte activităţi şi servicii. Țara Vrancei încorporează importante aspecte legate de patrimoniul natural, peisagistic şi cultural, contribuind în mare măsură la creşterea uniformă a culturii rurale tradiţionale.

Teritoriul acoperit de GAL Țara Vrancei include 16 localităţi, majoritatea făcând parte din vechea provincie istorică Țara Vrancei, printre acestea regăsindu-se şi o localitate din judeţul Covasna. Din aria teritorială a GAL fac parte 56 777 de

locuitori, dispuşi pe o suprafaţă totală de 1 644,79 km².

Teritoriul GAL Țara Vrancei este situat în zona de Sud-Est a României, la curbura Carpaţilor Orientali, reprezentând o veritabilă verigă de legătură între cele trei mari provincii istorice: Moldova, Țara Românească şi Transilvania.

Pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice zonei Țara Vrancei şi pentru o dezvoltare echilibrată a acestui teritoriu, în urma consultării tuturor partenerilor grupului de acțiune locală au fost stabilite câteva priorităţi în jurul cărora se vor centra toate acţiunile viitoare. Priorităţile constau în valorificarea potenţialului agricol şi forestier, natural şi cultural, dezvoltarea turismului, protejarea mediului, consolidarea serviciilor sociale, culturale, educative și sanitare pentru populaţie, sprijinirea activităţilor non-agricole, promovarea şi dezvoltarea ocupaţiilor care au ca rezultat produse specifice zonei și sprijinirea educaţiei vocaţionale şi a programelor de formare şi difuzare de cunoştinţe.

Priorităţile au fost urmate întru totul, ajungându-se astfel ca la jumătatea anului 2015, GAL Țara Vrancei să aibă 51 de proiecte contractate prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Situaţia completă a proiectelor de la nivelul GAL:

GAL Țara Vrancei: măsuri de viitor într-un teritoriu istoric

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ

GAL Țara Vrancei – proiecte de succes

Titlul proiectului: Instalarea tânărului fermier Dogaru Adriana ca şef de exploataţie agricolăProiect finanţat prin Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Dogaru AdrianaLocalizare: satul Muncei, comuna Vrâncioaia, judeţul Vrancea

Instalată ca şef de exploataţie în iunie 2014, beneficiara deţine în proprietate 160 de stupi, 1 500 m² de teren pe care este situată vatra stupinei, de 1 343 m², şi un punct de lucru al exploataţiei.

Cu aceste proprietăţi, Adriana Dogaru se încadrează la îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului apicol şi modernizarea exploataţiilor în conformitate cu cerinţele europene şi naţionale, dar şi îmbunătăţirea managementului exploataţiei prin reînnoirea generaţiei de conducători de exploataţii. Astfel, restructurarea

vizată constă în creşterea dimensiunii economice a exploataţiei cu peste 4 UDE până în anul al treilea.

Creşterea previzionată este de 4,18 UDE, de la 12,16 UDE în anul zero la 16,34 UDE în anul al treilea. Aceasta se va realiza mărind, prin cumpărare, numărul de familii de albine, respectiv stupi, de la 160 în anul zero la 215 stupi în anul al treilea. Concomitent cu redimensionarea, solicitanta finanțării acordă atenţie îmbunătăţirii tehnologiilor şi calităţii producţiei obţinute. Prezenta achiziţie va însuma 31% din valoarea sprijinului nerambursabil, respectiv 11 160 de euro. Diferenţa de 24 840 de euro, reprezentând 69% din valoarea sprijinului, va fi folosită pentru realizarea investiţiei, cumpărarea de materii prime şi materiale consumabile, plata utilităţilor la punctul de lucru, plata lucrărilor mecanice şi a celor prestate de terţi, precum şi a altor cheltuieli aferente activităţii în cadrul exploataţiei.

Măsuri de finanţare

Număr total de proiecte

finanţate prin PNDR

Numărul proiectelor

implementate

Numărul proiectelor în curs de

implementare

Valoarea eligibilă

nerambursabilă (euro)

411.111 2 0 2 50 400,00

411.112 14 0 14 504 000,00

411.121 2 0 2 100 000,00

411.141 4 0 4 18 000,00

411.312 6 1 5 204 699,60

411.313 3 0 3 141 888,00

411.322 20 5 15 976 344,00

TOTAL 51 6 45 1 995 331,60

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

8

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

9

Beneficiile proiectului sunt pe termen lung, deoarece stupii şi familiile de albine achiziţionate vor putea fi gestionate pe o perioadă îndelungată, mai ales că beneficiara provine dintr-o familie de apicultori.

Pentru succesul proiectului, tânăra fermieră are în vedere şi înfiinţarea unui punct de desfacere a produselor apicole în Focşani, dar şi asocierea cu alţi apicultori din zonă, alături de care să realizeze un lanţ scurt de vânzare şi distribuţie a produselor apicole.

Titlul proiectului: Construire spaţiu pentru cultivarea ciupercilor şi alimentare cu energie electrică ciupercărie, sat Vrâncioaia, comuna VrâncioaiaProiect finanţat prin Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: Chiric Corina Întreprindere IndividualăLocalizare: satul Vrâncioaia, comuna Vrâncioaia, judeţul Vrancea

Depus în cadrul celei de-a treia sesiuni lansate la nivelul GAL Țara Vrancei, acest proiect, cu o valoare totală de 169 806 euro, vizează creşterea competitivităţii întreprinderii individuale beneficiare, printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie, şi îndeplinirea standardelor naţionale şi comunitare, introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei (inclusiv ale celei ecologice), adaptarea exploataţiei la standardele comunitare și creşterea veniturilor exploataţiei agricole. Astfel, investiţia care face obiectul proiectului este destinată înfiinţării unei ciupercării în spaţii protejate. Cele două tuneluri de cultură vor fi cultivate în sistem convenţional cu Pleurotus HK 35 şi Pleurotus P70.

Investiţia este structurată astfel:• tuneluri de cultură, formate din

două module, cu o suprafață totală

contruită de 521,52 m², structură metalică având închideri din materiale termoizolante, dotată cu sisteme de control şi comandă a parametrilor din camera de cultură, instalaţie de tratare a aerului, panou filtru de evaporaţie, sistem de răcire a apei, instalaţii termice de răcire, instalaţii necesare asigurării utilităţii obiectivului;

• anexă administrativă şi socială, contrucţie cu regim de înălţime, parter şi suprafaţă construită de 64,40 m²;

• alei, trotuare, drumuri de incintă;

• utilităţi necesare obiectivului (pentru alimentarea cu apă a fost prevăzut un puţ forat, iar pentru colectarea apelor uzate este necesară o fosă septică);

• echipamente pentru fluxul de producţie: centrală termică.

Prin implementarea proiectului se va obţine o producţie de 4 500 kg/tunel/ciclu, rezultând astfel o

producţie anuală estimată de 54 000 kg (dacă luăm în calcul şase cicluri de producţie), se vor crea oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă în mediul rural (trei locuri de muncă), iar sistemul de încălzire-răcire a tunelurilor de cultură va oferi posibilitatea comercializării ciupercilor tot timpul anului. Totodată, prin adaptarea exploataţiei la standardele comunitare, vor fi respectate condiţiile de depozitare, manipulare şi păstrare a ciupercilor în spaţiul pentru depozitare, dotat cu cântar şi transpaleți manuali.

Cultivarea ciupercilor reprezintă o afacere profitabilă pentru beneficiara proiectului, dată fiind calitatea investiţiei realizate, a echipamentelor folosite, dar şi faptul că în zonă nu există alte astfel de ciupercării sau exploataţii care să-i facă concurență.

Cererea mare de pe piaţă va asigura succesul cultivării ciupercilor atât timp cât calitatea lor rămâne ridicată.

10 11

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

Titlul proiectului: Achiziţie ambulanţă sanitar-veterinară pentru cabinetul medical veterinar SC Migrivet SRLProiect finanţat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Migrivet SRLLocalizare: satul Năruja, comuna Năruja, judeţul Vrancea

Înfiinţată în 2003, SC Migrivet SRL a achiziţionat, patru ani mai târziu, dispensarul sanitar-veterinar din comună, în scopul dezvoltării activităţilor economice în spaţiul rural. Beneficiarul serveşte atât comuna Năruja, cât şi comuna Vrâncioaia, pe raza cărora se află aproximativ 1 700 de bovine, 321 de cabaline, 6 700 de ovine, 824 de caprine, 1 080 de suine, 1 300 de câini şi 6 300 de păsări. Asistenţa veterinară pe care o prestează solicitantul constă în efectuarea de acţiuni de deparazitare, imunoprofilactice și de testare, recoltare de probe, însămânţări artificiale, naşteri, tratamente, diagnosticare, toate acestea efectuându-se la domiciliul clienţilor, aspect care justifică necesitatea achiziționării unei

ambulanţe sanitar-veterinare dotate corespunzător.

În aprilie 2014, beneficiarul şi-a propus diversificarea serviciilor, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, reducerea costurilor şi creşterea rentabilităţii economice, respectiv creşterea venitului, prin accesarea Măsurii 312. Astfel, cu ajutorul celor 52 867 de euro (valoarea totală a proiectului), a urmărit achiziţionarea unei ambulanţe sanitar-veterinare.

Impactul local al proiectului este semnificativ, deoarece această ambulanţă veterinară este prima din România care are trecută în cartea de identitate specificaţia „pentru activităţi mobile de medicină veterinară”.

Date de contact:Grupul de Acţiune Locală Țara

VranceiComuna Năruja, judeţul Vrancea

Reprezentant: Valentin PopaTel.: 0237 677 380

E-mail: office@țara-vrancei.ro Website: www.țara-vrancei.ro

GAL Microregiunea Văilor Crișurilor Alb și Negru: 4 priorități pentru o misiune declarată

Valorificarea potenţialului agricol, turistic şi antreprenorial prin dezvoltarea echilibrată şi durabilă a teritoriului LEADER şi integrarea economică a zonei în circuitul interregional şi internaţional în scopul creşterii calităţii vieţii tuturor categoriilor sociale din regiune reprezintă misiunea declarată a GAL Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru.

Pentru îndeplinirea acesteia au fost trasate patru priorităţi strategice, respectiv agricultură, turism rural şi agroturism, diversificarea economiei rurale şi infrastructura social-edilitară, care sunt urmărite la nivel teritorial.

Fiecărei priorităţi îi corespund obiective operaţionale specifice, astfel:

Agricultură:1. Dezvoltarea, consolidarea şi

integrarea comercială a agriculturii privat-familiale;

2. Creşterea valorii produselor agricole prin procesare;

3. Integrarea sistemelor de colectare şi condiţionare pentru produsele agricole;

4. Promovarea produselor specifice, tradiţionale şi cu înaltă valoare biologică.

Turism rural şi agroturism:1. Amenajarea şi reabilitarea

obiectivelor turistice şi a infrastructurii de turism;

2. Sprijinirea iniţiativelor de turism prin dezvoltarea capacităţilor existente şi

stimularea de noi iniţiative;3. Dezvoltarea de forme noi de

turism (culinar, cultural, istoric, religios, de tradiţii);

4. Organizarea şi promovarea ofertei turistice a teritoriului.

Diversificarea economiei rurale:1. Revigorarea şi consolidarea

economică a meseriilor tradiţionale;

2. Dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală prin implantare economică;

3. Integrarea tradiţiilor şi meşteşugurilor în economia teritoriului.

Infrastructură social-edilitară:1. Creşterea standardelor de trai

prin dezvoltarea şi modernizarea echipării spaţiilor publice;

2. Integrarea funcţională a echipării sociale şi edilitare în viaţa comunităţii prin construirea şi amenajarea obiectivelor de interes social şi edilitar.

Obiectivele au fost transpuse la nivelul GAL Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru în 59 de proiecte, a căror repartiţie a fost făcută astfel (în paranteze, valoarea nerambursabilă): Măsura 111 – un proiect (6 000 de euro), Măsura 141 – 20 de proiecte (150 000 de euro), Măsura 121 – 14 proiecte (603 502 euro), Măsura 312 – 10 proiecte (452 018 euro), Măsura 322 – 13 proiecte (402 252 de euro) şi Măsura 421 – un proiect (11 235 de euro).

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

12

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

13

GAL Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru – proiecte de succes

Titlul proiectului: Fermă de semi-subzistență a PF Szpisjak Ştefan, comuna Socodor, județul Arad Proiect finanţat prin Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”Beneficiar: PF Szpisjak ŞtefanLocalizare: comuna Socodor, județul Arad

La data completării cererii de finanţare, solicitantul deţinea 1,45 hectare de teren arabil: 1,27 hectare situate în extravilanul localităţii şi cultivate cu cereale şi 0,18 hectare în intravilan, reprezentând grădina casei, unde cultiva varză de Socodor. Mai avea în proprietate cinci porcine (două scroafe pentru reproducere şi

trei porci din alte categorii), două bovine (o vacă de lapte şi una sub un an) şi 20 de păsări.

Szpisjak Ştefan a decis să acceseze Măsura 141, prin intermediul GAL Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru, pentru a realiza creşterea veniturilor exploataţiei prin diversificarea activităţii şi valorificarea produselor obţinute la un preţ bun şi mărirea dimensiunii fermei prin diversificarea culturilor agricole şi creşterea numărului de animale.

Astfel, după implementarea proiectului, beneficiarul va creşte dimensiunea economică a exploataţiei cu 3,030 UDE în anul al treilea de implementare, utilizând fertilizanţi naturali, cu mult mai ieftini decât fertilizatorii chimici, alocând sume mai mari din veniturile proprii şi,

eventual, din credite bancare, mărind capacitatea fermei astfel încât să permită creşterea cu 20% a producţiei comercializate. Se aşteaptă ca, în ultimul an de implementare, exploataţia agricolă să aibă în componenţă două vaci de lapte, 39 de porcine (30 de purceluşi, patru scroafe pentru reproducere şi cinci porci din alte categorii) și 70 de păsări (50 de găini ouătoare şi 20 de gâşte).

Titlul proiectului: Modernizarea exploataţiei agricole a SC Igna Gheorghe Andrei SRL prin achiziţie de utilaje agricole noi în localitatea Socodor, judeţul AradProiect finanţat prin Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: SC Igna Gheorghe Andrei SRLLocalizare: comuna Socodor, județul Arad

Dezechilibrele între cerere şi ofertă înregistrate pe piaţa produselor agricole din România permit penetrarea acesteia de către producătorii externi, prin importuri, creând astfel o serie de dezavantaje pentru producătorii interni.

Practica a demonstrat legătura dintre nivelul înzestrării tehnice a fermelor şi productivitatea muncii în agricultură, acestea fiind direct proporţionale. Este foarte important ca numărul de utilaje cu grad tehnologic ridicat să crească în următoarea perioadă, dar să fie folosiți eficient şi ceilalți factori de

producţie, astfel încât să se ajungă la o creştere reală a productivităţii, a calităţii produselor obţinute şi, mai departe, la o eficienţă economică ridicată.

În acest context, Gheorghe-Andrei Igna a decis să acceseze Măsura 121. Cu ajutorul celor 133 900 de euro (valoarea totală a proiectului) s-a dorit achiziţionarea de utilaje agricole performante, necesare la realizarea eficientă a lucrărilor pentru pregătirea solului, înfiinţarea culturilor, întreţinere şi recoltare adecvate.

Necesitatea investiţiei rezidă din faptul că beneficiarul deţinea, la momentul completării cererii de finanţare, 173,10 hectare de teren arabil (6,07 hectare în proprietate şi 167,03 hectare în arendă) pe care cultiva grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă, varză şi ceapă. În plus, avea în parcul auto diverse utilaje agricole cu un avansat grad de uzură. Astfel, proiectul se referă la introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei (inclusiv ale celei ecologice) şi producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, dar şi creşterea veniturilor exploataţiei sprijinite. Toate acestea vor putea fi realizate prin achiziţionarea următoarelor utilaje: un tractor, un cultivator, o semănătoare, o semănătoare de păioase şi o maşină de erbicidat.

Prin achiziţia tractorului agricol vor fi posibile acțiuni eficiente

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

14

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

15

privind alocarea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte la hectar, utilizarea unor soiuri cu potenţial de producţie ridicat, combaterea buruienilor, a dăunătorilor şi a bolilor plantelor, care constituie factori de producţie cu rol important în realizarea unor tehnologii performante şi în obţinerea unor producţii agricole competitive.

Semănătoarea se ataşează tractorului şi este destinată semănatului de precizie al plantelor prăşitoare, concomitent cu administrarea de îngrăşăminte, folosind un dozator de mare precizie.

Cultivatorul este proiectat pentru a lucra în tandem cu tractorul. Asigură lucrarea de bază, întreţinerea ogorului şi pregătirea patului germinativ, afânarea şi mărunţirea solului, respectiv distrugerea buruienilor.

Semănătoarea de păioase se montează, de asemenea, tractorului agricol şi ajută la semănatul grâului.

Maşina de erbicidat este folosită pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor prin administrarea substanţelor chimice la culturile de câmp şi legumicole.

Prin utilizarea raţională a noilor utilaje şi tehnologii agrare adaptate condiţiilor naturale concrete se pot obţine producţii mai mari la hectar şi relativ stabile, ceea ce îi va permite beneficiarului să fie competitiv pe piaţa europeană.

Titlul proiectului: Achiziţie utilaje – prestări servicii auxiliare producţiei vegetaleProiect finanţat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Nik Tereanu SRLLocalizare: comuna Beliu, judeţul Arad

Datorită interesului sporit pentru activităţile agricole, determinat şi de măsurile europene de sprijin pentru acestea, în ultimii ani, numărul exploataţiilor agricole a crescut foarte mult în întreaga ţară. Nici zona de nord a judeţului Arad, unde este poziţionat GAL Microregiunea Văilor Crişurilor Alb şi Negru, nu face excepţie, în acest areal fiind înfiinţate numeroase astfel de exploataţii. Fenomenul a presupus și o întinerire a şefilor de exploataţii, schimbarea de generaţie ducând la creşterea interesului pentru implementarea de noi tehnologii privind înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor.

Un alt fenomen observat este cel al diversificării culturilor, tinerii având curajul de a înlocui culturile consacrate cu altele noi, performante şi generatoare de profit. Aşa se face că numărul celor ce au pariat pe culturile de viţă-de-vie şi pe înfiinţarea de livezi este din ce în ce mai mare, iar interesul pentru astfel de culturi creşte în continuare.

SC Nik Tereanu SRL şi-a propus astfel, prin intermediul Măsurii 312, achiziţionarea unor utilaje pentru prestarea de servicii auxiliare pentru producţia vegetală în localitatea

arădeană Beliu. Lucrările şi serviciile propuse prin proiect presupun în principal lucrări de pregătire a terenului pentru înfiinţarea de culturi, respectiv afânare şi fertilizare a patului germinativ, lucrări de întreţinere a culturilor, dar şi servicii conexe operaţiunilor de recoltat pentru cereale, cum este balotarea. Utilajele agricole care vor fi achiziţionate cu ajutorul celor 93 000 de euro sunt un tractor, o grapă rotativă, o semănătoare cu disc simplu, o cositoare purtată, cu discuri, o cositoare cu discuri frontale şi o presă pentru baloţi rotunzi.

Prin implementarea proiectului se va reuşi creşterea performanţelor generale ale activităţii de servicii auxiliare pentru producţia vegetală și reducerea timpilor alocaţi activităţilor

auxiliare. În concluzie, va creşte valoarea adăugată, se vor îmbunătăţi infrastructura şi calitatea vieţii, se vor crea şi menţine două locuri de muncă (un lucrător mecanic şi un muncitor necalificat), se vor dezvolta iniţiative private în sectorul non-agricol în spaţiul rural, se va reduce gradul de dependenţă faţă de agricultură şi vor fi încurajate iniţiativele de afaceri în rândul tinerilor şi al femeilor.

Date de contact:Grupul de Acţiune Locală

Microregiunea Văilor Crișurilor Alb şi Negru

Comuna Socodor, nr. 337, județul Arad

Reprezentant: Cristian AxenteTel.: 0749 710456

E-mail: gal@gal-mvc.ro Website: www.gal-mvc.ro

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

16

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

17

Plantație ecologică de 50 000 de afini în satul brașovean Copăcel

Ideea de a cultiva afin a pornit de la faptul că ambii părinţi ai beneficiarului sunt ingineri silvici, ceea ce i-a insuflat acestuia dragoste faţă de pădure şi de produsele ei. La ideea de afacere a contribuit şi faptul că doar 3% din cantitatea de afine consumate în Europa provine din România. Există astfel o cerere foarte mare de afine atât în ţară, cât şi în străinătate. La momentul depunerii proiectului, solicitantul finanțării deţinea, pe aproximativ patru hectare de teren, o plantaţie de afin cu o vechime de circa 40 de ani. El a dorit să înfiinţeze o nouă plantaţie, pe o suprafaţă mai mare şi care să aibă de la început material genetic superior. Totodată, a dorit ca această nouă plantaţie să fie ecologică.

Obiectivul general al proiectului constă în creşterea competitivităţii exploataţiei agricole printr-o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardelor naţionale şi comunitare, prin înfiinţarea unei plantaţii ecologice de afin, cea mai mare din România în acest moment. Obiectivul

specific a fost reprezentat de plantarea afinilor pe 15 hectare, îngrădirea terenului, cumpărarea şi instalarea unui sistem de irigaţii şi achiziţionarea de utilaje pentru desfăşurarea activităţii.

Activităţile principale ale proiectului au fost pregătirea terenului (au fost necesare câteva sute de camioane de turbă acidă, îngrăşământ de animale etc.), achiziţionarea şi plantarea propriu-zisă a afinilor, instalarea sistemului de irigaţii cu picurător la fiecare plantă, construirea gardului de împrejmuire şi cumpărarea unui tractor cu anexe: sapă, plug, freză, tocător, coasă, burghiu mecanic şi remorcă.

Prin implementarea proiectului au fost create două locuri de muncă, însă în momentul în care plantaţia va ajunge la maturitate se estimează că va fi nevoie de aproximativ 30 de zilieri în perioadele de prăşit şi cules.

Au fost sădite circa 50 000 de plante, din patru soiuri de afin:

CAPITOLUL 2. FERME

Titlul proiectului: Înfiinţare plantaţie de afin ecologicProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: SC Biosfera Fruct SRLLocalizare: satul Copăcel, comuna Hărseni, judeţul BraşovRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: decembrie 2008 – decembrie 2010Buget total: 3 101 511,56 leiFinanţare nerambursabilă: 1 652 792 leiCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 1 448 719,56 leiTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier

Early blue, Blue Ray, Coville late şi Toro. Explicaţia plantării a patru soiuri este că pentru o polenizare în bune condiţii este necesară existenţa a minimum două soiuri, știut fiind că acestea au momente de coacere şi culegere diferite. Dacă toate cele 15 hectare de afin ar trebui să fie culese în acelaşi timp, necesarul de oameni ar fi foarte mare, la fel şi nevoia de transport şi depozitare. Ca urmare a plantării unor soiuri diferite, plantele se coc pe rând şi activităţile se desfășoară eficient.

În prezent, plantaţia este pe rod, iar producţia estimată este de aproximativ 120-150 de tone/an, respectiv 1-2 kilograme de fructe/plantă. Culegerea afinelor se va face manual. În acest scop, în vederea

pregătirii persoanelor care vor culege afinele de pe cele 15 hectare, în fiecare an, aproximativ 10 localnici din satul Copăcel au fost duși la recoltat pe cealaltă plantaţie de patru hectare pe care o deţine beneficiarul, pentru a învăţa cum se recoltează în mod eficient. Aceste persoane vor fi cele care îi vor învăţa cum să culeagă pe viitorii zilieri care vor lucra pe plantaţia înfiinţată prin proiect.

De realizarea proiectului beneficiază toţi consumatorii de afine, dar şi comunitatea locală, care furnizează forţa de muncă necesară. De asemenea, proiectul contribuie la valorificarea resurselor locale (zonă sub-montană) şi propune o abordare nouă și eficace a resurselor teritoriului.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

18

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

19

Dezvoltare fermă apicolă în Timiş, cu finanțare nerambursabilă

Fermele apicole sunt factori esenţiali în dezvoltarea biodiversităţii şi vectori de conservare a mediului. Beneficiarul acestui proiect practică apicultura din copilărie, învăţând din familie cele mai bune tehnici de creștere a albinelor.

Având în vedere oportunitatea accesării de fonduri europene, Octavian Roşu a decis să aplice în cadrul măsurii 112. Proiectul a fost realizat în totalitate de beneficiar, de la elaborarea planului de afaceri şi pregătirea documentaţiei dosarului de finanţare până la implementare.

În momentul depunerii cererii de

finanțare, localnicul din Ierșnic deținea 174 de familii de albine, pe care le-a preluat de la părinţi împreună cu toate uneltele și utilajele necesare producerii mierii.

După realizarea proiectului, numărul familiilor de albine din cadrul fermei a crescut la 230, producţia fiind de aproximativ 3 500 de kilograme de miere/an. Mierea este comercializată

în Italia, cu aproximativ cinci euro/kilogram.

Obiectivul general al proiectului a constat în instalarea tânărului fermier și modernizarea exploatației prin mărirea capacității de producție, ca urmare a folosirii unor utilaje performante.

Obiectivele specifice au fost legate de creșterea veniturilor prin mărirea numărului de familii de albine.

Prin proiect au fost achiziţionate un dozator de îmbuteliere, o centrifugă, un banc de descăpăcit, o remorcă şi o măturătoare.

Rezultatele indirecte ale proiectului au constat în: • crearea unui loc de muncă; • dezvoltarea pieţei de desfacere a

produselor apicole prin mărirea capacităţii de producție;

• obţinerea unui preț mai bun de vânzare a produselor prin găsirea unor cumpărători de pe plan extern;

• dobândirea de competențe noi

Titlul proiectului: Instalarea ca șef al exploatației apicole a dlui Roșu Octavian din comuna Ohaba Lungă, sat Ierșnic, judeţul TimișProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Roșu Octavian PFALocalizare: satul Ierşnic, comuna Ohaba Lungă, judeţul TimișRegiunea de dezvoltare: VestPerioada de implementare: iunie 2009 – decembrie 2011Buget total: 25 000 euroFinanţare nerambursabilă: 25 000 euro Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 0 euroTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier

prin cursul de calificare urmat de beneficiar.

Experiența practică dobândită de-a lungul anilor l-a ajutat pe tânărul fermier să dezvolte această afacere fără să întâmpine dificultăți. Cursul de apicultor urmat în cadrul Direcției Agricole Județeane Timiș a certificat experiența lui în apicultură.

Acest proiect poate fi considerat un model de bună practică deoarece un tânăr sub 40 de ani a făcut o investiție cu fonduri europene într-un domeniu pe care îl cunoștea, și-a asigurat un loc de muncă stabil şi practică o activitate care ajută mediul înconjurător. Prin achiziționarea utilajelor de prelucrare a mierii și-a dezvoltat investiția, a mărit capacitatea de producție, iar calitatea ambalării a crescut. Elementul inovator al proiectului este adus de achiziţionarea dozatorului de îmbuteliere a mierii în caserole de plastic, pentru a fi comercializate în restaurante și folosite la îndulcirea ceaiului.

Factorii care au contribuit la succesul proiectului au fost determinarea beneficiarului, studiile făcute, care i-au permis să înțeleagă mai bine cerințele și condițile de eligibilitate, experiența în domeniu și ajutorul pe care l-a primit.

Proiectul desfășurat de fermierul din comuna timișeană Ohaba Lungă este un bun exemplu pentru toţi tinerii care desfăşoară activităţi în acest domeniu.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

20

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

21

Ideea proiectului a pornit din dorinţa beneficiarului de a dezvolta şi moderniza stupina deţinută, formată din 170 de familii de albine, prin achiziţionarea de echipamente capabile să asigure un randament ridicat, un consum mai mic pe unitatea de rezultat şi, nu în ultimul rând, adaptarea exploataţiei apicole la standardele comunitare.

Obiectivul propus prin proiect este în acord cu potenţialul zonei, unde abundenţa şi varietatea resurselor melifere din flora spontană şi cultivată asigură din belşug hrana albinelor, de primăvara timpuriu până toamna târziu. Obiectivul general al investiţiei l-a constituit îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului apicol

Titlul proiectului: Îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii fermei apicole din comuna Izvoarele, judeţul PrahovaProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Mirea Ion Întreprindere IndividualăLocalizare: comuna Izvoarele, judeţul PrahovaRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: mai 2010 – mai 2012Buget total: 25 000 euroFinanţare nerambursabilă: 25 000 euro Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 0 euroTeme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, achiziția de capacități și promovarea cu ajutorul unei strategii de dezvoltare rurală, creşterea calităţii vieţii în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Albinărit și fonduri pentru dezvoltare

prin promovarea instalării tinerilor fermieri şi sprijinirea procesului de modernizare printr-o utilizare mai bună a factorilor de producţie. Obiectivul specific rezidă în creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri şi a volumului producţiei destinate comercializării. Obiectivele economico-financiare au fost reducerea costurilor de producţie şi creşterea rentabilităţii economice a exploataţiei apicole, creşterea viabilităţii economice și a veniturilor.

Prin implementarea proiectului, beneficiarul a crescut dimensiunea economică a exploataţiei apicole cu 4 UDE şi capacitatea de producţie a stupinei cu aproximativ 30%, ca urmare a achiziţionării a 50 de stupi şi a echipamentelor necesare modernizării acesteia, respectiv generator, uscător de polen, cameră de lichefiere și centrifugă.

Familiile de albine deţinute de beneficiar fac parte din grupa de albine europene Apis Mellifera, care aparţin ordinului Hymenoptera. Albinele din această specie sunt deosebit de valoroase, sunt familii puternice (număr mare de indivizi), au instinctul de acumulare a rezervelor de hrană dezvoltat, sunt rezistente la boli şi la iernare, blânde şi puţin roitoare. Îşi păstrează în timp caracteristicile de bază şi sunt productive, necesitând doar o bună organizare a activităţii de creştere şi exploatare şi interes din partea apicultorului.

Familiile de albine sunt adăpostite în stupi verticali, care asigură spaţiu suficient în perioada lor de maximă dezvoltare, condiţii de formare a ghemului de iernat sub formă de sferă, o ventilaţie optimă în timpul transportului în pastoral şi extracţia producţiei de miere fără

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

22

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

23

a deranja cuibul. Un stup vertical are elementele independente între ele şi este alcătuit din corp (o cutie realizată din cherestea de răşinoase, tei, plop sau alte esenţe moi, cu fund anti-varroa, cu 10 rame model italian, cat de recoltă și capac acoperit cu tablă zincată), podişor izgonitor de albine, podişor pentru hrănitor, colector de polen, gratie Hanneman metalică având ramă de lemn, colector de propolis, faguri artificiali și tavă de descăpăcit din inox, cărora li se adaugă uneltele necesare intervenţiei în stup (furculiţă, cuţit de descăpăcit, afumător).

Elementul inovator al acestui proiect a fost achiziţionarea de tehnologie nouă pentru a creşte productivitatea stupinei. Beneficiarul a mărit numărul de stupi, ceea ce a condus la creşterea cantităţii

de miere produsă. Totodată, prin achiziţionarea unora dintre echipamente, a crescut cantitatea de miere extrasă din faguri.

Procesul de producţie cuprinde acţiunile apicultorului conjugate cu cele ale factorilor naturali, prin care obiectele muncii sunt transformate cu ajutorul mijloacelor de muncă în bunuri materiale, ceea ce reprezintă exact obiectivul urmărit de beneficiar prin practicarea stupăritului pastoral. Mirea Ion desfășoară această activitate în zone cu condiţii climatice favorabile creşterii albinelor şi o f loră meliferă bogată şi variată, cu numeroase specii de plante cu valoare apicolă ridicată, ce pot asigura minimum două culesuri de producţie şi un cules permanent de întreţinere, din primăvară până în toamnă.

Drumul vinurilor galonate trece prin Valea Târnavei Mici

SC Castel Vinum SRL este situată în Podișul Târnavei Mici, o zonă propice culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Societatea a luat ființă în România, în 2004, când proprietarul acesteia, un cultivator cu renume în Italia, a dorit să reînvie tradiția românească a cultivării viței-de-vie.

Proiectul a început cu înființarea plantației, în anul 2006, în acest scop fiind obținute finanțări nerambursabile prin programul SAPARD.

În 2010, printr-un program de restructurare-reconversie, suprafața cultivată cu viță-de-vie s-a extins, ajungând la 33 de hectare. Planurile beneficiarului pentru perioada imediat următoare au constat în mărirea acestei suprafețe până la 50 de hectare.

Primul pas a fost înființarea plantației de viță-de-vie. Pentru că nu exista posibilitatea de prelucrare a

strugurilor în zonă, a apărut ideea înființării unei crame (unitate de procesare a strugurilor și de obținere a vinului). Capacitatea maximă de producție a cramei a fost calculată astfel încât să poată prelua și necesarul de procesare al altor producători din zonă.

Vinurile produse sub brand-ul Villa Vinea sunt vinuri roșii (o premieră pentru această zonă) și vinuri albe:• vinurile roșii (vinuri DOC -

Denumire de Origine Controlată) sunt reprezentate de Feteasca Neagră, Pinot Noir și Rubin (cupaj din mai multe soiuri);

• vinurile albe (vinuri DOC - Denumire de Origine Controlată) sunt Traminer, Fetească Regală, Sauvignon și Diamant (cupaj).

Vinurile DOC comercializate au două trepte de calitate: selection (etichetă aurie) și premium (etichetă argintie).

Deși intrat de puțin timp pe piața de profil, beneficiarul a reușit să

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Titlul proiectului: Construcție cramă comuna Mica, județul MureșProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: SC Castel Vinum SRL Localizare: comuna Mica, judeţul MureșRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: 10 octombrie 2010 – 22 februarie 2013Buget total: 2 610 952 euroFinanţare nerambursabilă: 1 053 759 euro Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 1 557 193 euroTeme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

25

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

24

obțină şase medalii de aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București, în iunie 2012. Apoi, în cadrul competiţiei International Wine Contest Bucharest 2014, Castel Vinum a câştigat şapte medalii, trei de aur şi patru de argint, cu ocazia unei gale speciale organizate în incinta Bibliotecii Naţionale a României. Vinurile medaliate au fost Diamant Selection 2011 (aur), Rhine Riesling 2012 (aur), Sauvignon Blanc 2013 (aur), Smarald Selection 2012 (argint), Kerner 2013 (argint), Kerner 2012 (argint) şi Fetească Regală 2013 (argint).

„Acest rezultat ne face, probabil, cea mai galonată cramă de pe Valea Târnavei Mici, iar numărul mare de medalii câştigate ne plasează pe locul doi pe ţară, după

Cotnari – spune Cristian Podar, managerul general al Castel Vinum. A fost un concurs foarte puternic, cu competitori foarte valoroşi şi cu un juriu pe măsură, alcătuit din peste 700 de persoane, iar ceea ce ne bucură referitor la această competiţie este faptul că am evoluat pozitiv de la an la an. Degustările şi-au propus să dezvăluie filozofia pe care Villa Vinea o are, şi anume să arătăm oamenilor că putem să facem pe Valea Târnavei Mici vin premium şi vin superpremium, nu numai sortimente albe, ci şi roşii”.

Obiectivul general al proiectului a constat în obținerea unui vin de calitate superioară, prin realizarea unei crame unde să se proceseze strugurii din producția proprie.

Activitatea principală a proiectului a fost reprezentată de construirea unei crame și dotarea acesteia cu o linie tehnologică de producere și îmbuteliere a vinurilor. În acest sens, au fost achiziționate utilajele specifice producerii de vin: zdrobitor de struguri, presă, diferite pompe, peste 25 de rezervoare, filtre, linie de îmbuteliere și sistem de răcire automat (poate fi programat și on-line).

Prin implementarea acestui proiect au fost create patru posturi cu normă întreagă și câteva locuri de muncă sezoniere.

Factorii de succes ai proiectului au fost reprezentaţi de baza de materie primă calitativă și competențele

personalului. Totodată, experiența proprietarului societății în domeniul producerii vinului, diversificarea sortimentului și faptul că a dispus de resursele financiare necesare fără să apeleze la cofinanțare bancară și-au pus amprenta asupra întregului proiect.

Pentru producerea vinurilor, societatea colaborează cu un oenolog italian, declarat „Oenologul anului” în Italia în anul 2009. Conform managerului general al societății, alți factori care au contribuit la implementarea cu succes a acestui proiect sunt: „un sol argilos, cu multe minerale, plus clima, orientarea spre sud, cantitatea de precipitaţii şi, bineînţeles, munca oamenilor”.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

26

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

27

SC Cerasus Grup Cotnari SRL a crescut potențialul pomicol din zona de activitate aplicând o strategie nouă: asociere în vederea valorificării producției de fructe.

Acest grup a pus în valoare calitatea superioară a produselor care se cultivă în mod tradițional, în special cireșele pentru consum în stare proaspătă, dar și pentru prelucrare, precum și alte specii, cum ar fi mărul, prunul sau nucul, care beneficiază de condițiile pedoclimatice foarte bune ale bazinului pomicol Cotnari.

Resursele existente ale grupului de producători sunt plantațiile de cireș și măr pe o suprafață de aproximativ 130 de hectare pe rod în comunele Cotnari, Balș, Cucuteni, Ceplenița, Deleni și Răducăneni, toate din judeţul Iași. De asemenea, sunt înființate sau în curs de înființare, cu fonduri europene sau proprii, peste 50 de hectare cu plantaţii de cireș și peste 20 de hectare cu plantaţii de măr, păr, prun şi nuc.

Constituirea grupului de producători a avut loc în 2006 și a

fost recunoscută preliminar, în baza legislației europene și naționale, în februarie 2008. Proiectul a fost implementat până în 2012, în iunie punându-se în funcțiune şase celule cu frig, cinci dintre ele având și atmosferă controlată.

Proiectul s-a impus ca o necesitate pe plan local, unde cireșele și merele se vindeau direct de pe plantație, fiind foarte perisabile, iar fermierii nu puteau obţine un preț bun.

Prin construirea depozitului de fructe cu atmosferă controlată se pot realiza partizi de fructe cu structură omogenă din punct de vedere calitativ, ceea ce înlesnește vânzarea unor cantități mai mari și negocierea unui preț mai bun.

Prin proiect au fost angajate şapte persoane (președinte, director economic, director comercial și patru muncitori), urmând ca pe viitor să crească numărul de locuri de muncă pe o perioadă nedeterminată, prin dezvoltarea viitoarei organizații de producători și prin folosirea angajaților cu contracte pe perioadă determinată în activitățile de

Titlul proiectului: Construcția depozitului frigorific cu atmosferă controlatăProiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 142 - „Înfiinţarea grupurilor de producători”Beneficiar: SC Cerasus Grup Cotnari SRLLocalizare: comuna Cotnari, judeţul IaşiRegiunea de dezvoltare: Nord-EstPerioada de implementare: februarie 2008 – decembrie 2012Buget total: 5 862 230 leiFinanţare nerambursabilă: 4 106 318 lei Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 1 755 912 lei Teme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier

Asociere pentru valorificarea producției de fructe din bazinul pomicol Cotnari

valorificare a fructelor, în special în sortare și ambalare.

Beneficiarii direcți ai proiectului sunt: • membrii grupului de producători

și fermieri din zonă care au plantat cireș și măr pentru că au constatat că această afacere este viabilă, are piață, aduce venituri și pot astfel să își valorifice producția în condiții bune.

• unitățile de prelucrare a fructelor, deoarece pot să achiziționeze produsele în stare proaspătă și la o calitate omogenă.

Beneficiarii indirecți sunt reprezentaţi de furnizorii de unelte și utilaje necesare în plantațiile de pomi, furnizorii de material săditor și cei de produse chimice necesare tratamentelor.

Principalul partener al grupului de producători, cu care acesta are o colaborare de aproximativ 13 ani, este o companie din Râmnicu Sărat, care prelucrează cireșe și este interesată de soiul „Boambe de Cotnari”, deoarece are caracteristici importante pentru prelucrare - rezistență la transport, pulpă pietroasă, randament foarte bun la prelucrare, se extrage ușor sâmburele etc. Alți parteneri, la fel de interesați în valorificarea cireșelor în stare proaspătă, sunt reprezentanți din Rusia, care vând aceste produse în piețele din Moscova şi Sankt Petersburg. În ceea ce priveşte furnizorii de produse necesare pentru tratamente, aceștia sunt firme de profil din țară.

Prima dificultate întâmpinată în implementarea proiectului a fost aplicarea, deoarece era vorba

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

28

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

29

despre o legislație nouă, proceduri noi și trebuia ca beneficiarul și autoritățile să se acomodeze cu acestea. Beneficiarul a găsit sprijin în reprezentanții APIA locali și centrali, care l-au asistat în întocmirea documentațiilor conforme.

Un alt impediment l-au reprezentat resursele financiare limitate. Grupul de producători a avut ca resurse proprii contribuțiile pentru funcționarea grupului și cotizațiile achitate de membri în conformitate cu statutul și hotărârile adunărilor generale, iar pentru diferența de bani necesară investiției s-a apelat la credite bancare. Totodată, plata pentru impozite și taxe a fost consistentă şi împovărătoare atât pentru teren, cât și pentru activitatea economică.

Factorii care au contribuit la succesul proiectului au fost:• experiența managerială a

grupului de investitori în

implementarea de proiecte cu finanțare prin fonduri europene;

• asocierea mai multor producători din zonă care au înțeles avantajele deosebite provenite din valorificarea producției de fructe;

• punerea în valoare a oportunităților oferite de specificitatea zonei.

Proiectul are un impact socio-economic însemnat pentru zona în care a fost implementat, deoarece veniturile fermierilor de aici provin preponderent din agricultură, iar valorificarea producției agricole din ferma proprie este foarte importantă pentru toți membrii gospodăriilor.

Prin implementarea proiectului se estimează creșterea veniturilor pentru membrii grupului de producători cu cel puțin 20% și realizarea unor ferme-model care să încurajeze și alți fermieri din zonă.

Succesul pe piața de panificație necesită investiții repetate în fluxul tehnologic

Beneficiarul acestui proiect este o fabrică arădeană de panificație înființată în 1994. Pornind de la nevoia de a asigura acccesul locuitorilor de pe raza localității Pâncota la pâine și produse de panificație de calitate, familia Cara și-a început activitatea prin înființarea unei mici brutării, amplasată într-o căsuță de familie. În acea vreme, producția se făcea cu un cuptor electric de mici dimensiuni, cu

o capacitate de 25 de pâini/30 de minute, iar vânzarea avea loc la poarta brutăriei și prin magazinele locale. În anul următor, în Pâncota au fost deschise două brutării concurente. Pe o piață restrânsă, cererea adresată brutăriei familiei Cara a scăzut. Astfel, pentru menținerea activității, beneficiarul și-a propus lărgirea ariei geografice de distribuţie, respectiv și în municipiul Arad. În 1996, producția a fost

Titlul proiectului: Modernizare flux tehnologic la brutărie existentă, demolare parţială şi reconstruire prin Schema de ajutor de stat XS13/123A/2008Proiect finanţat prin Axa 1 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, Schema de ajutor de stat - XS13/123A/2008Beneficiar: SC Cara Prodimpex SRLLocalizare: municipiul Arad, judeţul AradRegiunea de dezvoltare: VestPerioada de implementare: 20 octombrie 2008 – 15 iulie 2011Buget total: 1 327 133 leiFinanţare nerambursabilă: 663 566 leiCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 663 567 lei Teme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, calitatea vieţii în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

30

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

31

transferată în totalitate în Arad, iar activitatea firmei s-a dezvoltat treptat prin modernizarea unității și prin achiziționarea a două cuptoare electrice și a două cuptoare pe gaz. Pe măsură ce au fost dobândite cunoștințe cu privire la procesul tehnologic și la piața de desfacere, toți membrii familiei s-au angajat activ în producție și distribuție.

În perioada 2008-2009, în noile condiții de piață, firma s-a confruntat iarăşi cu scăderea cererii. Astfel, pentru adaptarea unității la normele sanitar-veterinare europene din domeniul panificației, administratorii societății și-au propus modernizarea secției de panificație, dezvoltarea unei secții de patiserie și dotarea unității cu echipamente și utilaje specializate.

Proiectul pentru accesarea fondurilor necesare a fost depus în mai 2008. În urma evaluării, acesta a fost declarat eligibil, iar contractul de

finanțare a fost semnat la finele aceluiași an. Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite prin proiect s-au avut în vedere următoarele activități: extinderea spațiului de producție a pâinii, modernizarea spațiilor de patiserie și construirea de noi spații pentru depozitarea materiei prime și a produselor finite. De asemenea, proiectul a inclus și dotarea cu echipamente moderne: două cuptoare de panificație, două dospitoare, o mașină de foietat și laminat aluat, două malaxoare și un mixer. Pentru asigurarea distribuției produselor finite, prin proiect a fost prevăzută și achiziționarea unui mijloc de transport specializat. Utilajele cumpărate minimizează consumul de energie, au un impact pozitiv asupra costurilor de producție și profitabilității, dar și asupra mediului înconjurător.

În urma implementării proiectului, firma și-a dublat și diversificat

producția și au fost reduse costurile, prin operaționalizarea investiției. De asemenea, au fost create șase locuri de muncă.

Modernizarea unității de panificație din Arad este o bună practică în ceea ce privește implementarea cu succes a unui proiect cu finanțare nerambursabilă.

Acest proiect a permis creșterea calității producției, diversificarea gamei sortimentale, creșterea f lexibilității în ceea ce privește introducerea de sortimente noi, mărirea capacității de producție, stocare și condiționarea materiei prime și a capacității de livrare.

Efectele investiției se regăsesc și în creșterea cifrei de afaceri și a valorii adăugate.

Sporul de valoare adăugată realizat prin exploatarea investiției se

distribuie în comunitatea locală sub formă de salarii, impozite și taxe, dobânzi și dividende, în concordanță cu contribuția diverselor grupuri (angajați, autorități publice, bănci, asociat).

Factorii de succes care au stat la baza acestui proiect au fost:• capacitatea tehnică a

beneficiarului, respectiv cunoștințele aprofundate din domeniu, care au permis configurarea corectă a elementelor investiționale, personalul specializat și asigurarea unor bune relații de colaborare cu unitățile de desfacere din zonă;

• capacitatea economică la care s-a ajuns ca urmare a bunei gestionări a finanțării nerambursabile primite, obținerea unei garanții din partea Fondului de Garantare a Creditului Rural și asigurarea contribuției proprii printr-un credit bancar.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

32

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

33

Diversificarea economiei rurale brașovene prin contruirea unei pensiuni în Poiana Mărului

Localitatea Poiana Mărului este situată la şase kilometri distanţă de zona Bran-Moeciu, în masivul Piatra Craiului, la 12 kilometri de Râşnov, 12 kilometri de Poiana Braşov și 32 de kilometri de Braşov, la o altitudine de aproximativ 900 de metri.

Poziţionarea avantajoasă, completată de frumuseţea peisajului sălbatic, l-a determinat pe beneficiar să depună proiectul în vederea

construirii unei pensiuni în Poiana Mărului.

Proiectul a fost depus în cadrul primei sesiuni din septembrie-octombrie 2008, deschisă pe măsura 313, iar în urma evaluării dosarul de finanţare a fost declarat eligibil, contractul fiind semnat în 2009.

Principalele activităţi ale proiectului au constat în construirea

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE

Titlul proiectului: Pensiune turistică rurală „Poiana Mărului Ranch”, localitatea Poiana Mărului, judeţul BraşovProiect finanţat prin Axa 3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”Beneficiar: SC Poiana Mărului Ranch SRLLocalizare: satul Poiana Mărului, comuna Poiana Mărului, judeţul BraşovRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: 2009 – 2011Buget total: 1 467 400 leiFinanţare nerambursabilă: 733 700 leiCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 733 700 leiTeme abordate: dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural, calitatea vieţii în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

pensiunii turistice de patru margarete şi dotarea ei.

Pensiunea cuprinde o cameră single, 15 camere duble (twin sau matrimoniale, opţional cu extensie pentru a treia persoană), un apartament prezidenţial (cu şemineu şi jacuzzi), trei apartamente de tip family room (cu camere separate prin uşă) şi două apartamente de tip junior suite (cu open space, TV, şemineu).

Restaurantul are o capacitate de 150 de locuri, fiind ideal pentru organizarea de petreceri şi ceremonii

memorabile (nunţi, botezuri, mese festive). În cadrul lui pot fi savurate preparate culinare româneşti, unele dintre cele mai bune mâncăruri vânătoreşti, din carne de căprioară, mistreţ, urs, cerb, iepure, fazan şi prepeliţă, şi băuturi.

Pensiunea deţine şi două săli de conferinţe. Una are o capacitate de 60 de locuri şi este situată la mansarda clădirii, iar cealaltă are o capacitate de 15 locuri şi este poziţionată la parter. Ambele săli beneficiază de lumină naturală şi mobilier modular, ceea ce constituie un plus pentru întrunirile desfăşurate.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

34

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

35

SC B&C Agratur Tohani SRL a fost înfiinţată în 2009, având ca domeniu principal de activitate realizarea de servicii auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare.

Faptul că zona în care se află firma este parte componentă a podgoriei Dealu Mare, una dintre cele mai renumite zone viticole din România, cunoscută şi sub denumirea de „patria vinurilor roşii”, l-a determinat pe beneficiar să solicite finanţare nerambursabilă în vederea achiziţionării de echipamente necesare prestării de servicii de mecanizare pentru viticultură.

Proiectul a fost depus în cadrul sesiunii din octombrie-noiembrie 2009, iar în urma evaluării a fost declarat eligibil şi a fost semnat contractul de finanţare.

Obiectivul general al proiectului a vizat dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.

Beneficiarul şi-a propus prestarea de servicii pentru zona rurală, respectiv realizarea de lucrări agricole destinate aproape exclusiv viticulturii.

A fost vizată crearea de capacităţi de realizare a lucrărilor mecanice care anterior proiectului se făceau exclusiv manual.

Astfel, proiectul oferă posibilitatea producătorilor organizaţi în exploataţii medii şi mici să poată realiza la timp şi în condiţii optime lucrările specifice viticulturii, pe o suprafaţă de 300-450 de hectare de viţă-de-vie, dintr-un total de circa 1 500 de hectare existente în zonă.

În cadrul proiectului, primul pas a fost căutarea furnizorilor de echipamente specifice, prin realizarea unui studiu de piaţă, urmat de procedura de licitaţie pentru achiziţionarea utilajelor tehnologice şi mijloacelor de transport specializate, etape finalizate cu achiziţionarea efectivă a echipamentelor necesare.

Titlul proiectului: Servicii de mecanizare pentru viticulturăProiect finanţat prin Axa 3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC B&C Agratur Tohani SRL Localizare: satul Gura Vadului, comuna Gura Vadului, judeţul PrahovaRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: noiembrie 2009 – septembrie 2010Buget total: 1 211 181 leiFinanţare nerambursabilă: 847 827 leiCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 363 354 leiTeme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, calitatea vieţii în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

Mecanizarea în viticultură beneficiază de oportunități de finanțare substanțială

Întreaga clădire dispune de internet gratuit Wi-Fi şi acoperire în toate reţelele de telefonie mobilă.

Alte facilităţi oferite sunt piscina exterioară, terenul de sport multifuncţional, cramă, saună, jacuzzi, sală de fitness şi cabinet de masaj.

La cererea clienţilor, pensiunea organizează plimbări cu căruţa sau cu sania, în funcţie de sezon, pe traseul special amenajat.

Factorii de succes ai proiectului au constat în realizarea investiției în

infrastructura de primire turistică într-o zonă cu potenţial nevalorificat, venind astfel în întâmpinarea cerințelor turiştilor prin oferirea serviciilor de cazare, alimentație și agrement.

Proiectul a înlesnit şi dezvoltarea comunei prin atragerea de clienţi și creșterea contribuțiilor la bugetul local.

Proiectul este transferabil, putând fi cu uşurinţă adaptat în zone similare în care se constată existența cererii pentru servicii turistice.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

36

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

37

şi de la faptul că unele lucrări (cârnitul, desfrunzitul, distrugerea buruienilor) se realizau manual.

Pentru beneficiar, implementarea proiectului a condus la obţinerea următoarele rezultate:• creşterea cifrei de afaceri;• asigurarea stabilităţii pe plan

concurenţial; • menţinerea activităţii la

standarde europene;• creşterea viabilităţii economice;• o protecţie mai bună a

viţei-de-vie.

Pentru comunitatea locală, implementarea proiectului a avut următoarele rezultate: • crearea a opt locuri de muncă,

aspect care a condus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul rural pentru persoanele angajate şi pentru familiile acestora;

• creşterea contribuţiei la bugetul local, prin plata de impozite şi taxe.

Beneficiarul a avut în vedere respectarea principiilor liberei concurențe, transparenței, imparțialității, nediscriminării și egalității de șanse pe toată perioada de realizare a proiectului.

Factorii de succes ai proiectului sunt reprezentanţi de spiritul de iniţiativă al beneficiarului şi dorinţa lui de modernizare şi adaptare la cerinţele pieţei, o echipă de proiect bine pregătită, dedicată realizării proiectului, seriozitatea dovedită în implementare, stăpânirea procedurilor de implementare şi plată, existenţa resurselor materiale din partea firmei beneficiare, planificarea investiţiei şi de luarea în calcul a posibilelor riscuri.

Un factor de succes în implementare a fost reprezentantul legal al proiectului, care deţinea pregătirea profesională necesară, fiind licenţiat ca inginer horticultor.

Prin intermediul proiectului au fost achiziţionate patru tractoare viticole, un tractor agricol, un tractor viticol şenilat, o maşină de subsoliat şi aplicat îngrăşăminte chimice, un tocător de corzi şi benzi inerbate, o maşină tractată de stropit în vii şi livezi, una purtată de stropit în vii şi livezi, una de cârnit și o alta pentru desfrunzit viţa-de-vie, două remorci de transport de cinci tone, două pentru transportat lăzi și patru pentru transportat struguri, o freză, un sistem hidraulic de lucru cu discuri, o cositoare, o freză cu palpator şi un plug cultivator viticol.

Este de menţionat că desfăşurarea serviciilor prestatorului a început după implementarea proiectului, deoarece, la data depunerii dosarului de finanţare, firma nu deţinea nicio dotare tehnică.

Beneficiarul este de părere că pentru un astfel de proiect este necesară întrunirea câtorva condiţii minime:• disponibilitate financiară

proprie;• o echipă devotată, având

cunoştinţe temeinice în implementarea de proiecte şi gestionarea de bugete;

• încheierea de contracte ferme cu proprietarii de exploataţii viticole din zonă.

Necesitatea proiectului a pornit de la deficitul de tractoare şi utilaje agricole accentuat al zonei

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

38

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

39

Pensiunea de trei margarete are 10 camere, dintre care cinci duble cu pat matrimonial, patru de tip twin şi un apartament cu două camere şi pat matrimonial.

Restaurantul, o îmbinare perfectă între stil, confort şi eleganţă, oferă un meniu alcătuit din cele mai fine şi sofisticate preparate.

Mâncarea delicioasă a captat atenţia clienţilor, motiv pentru care aceştia se întorc şi cu alte ocazii.

Serviciile de agrement sunt numeroase şi variate, turiştii având posibilitatea să participe la activităţi precum ski-jet, plimbări cu barca sau drumeţii montane.

Proiectul a contribuit la dezvoltarea comunei Berzasca prin atragerea de turişti şi la creșterea contribuțiilor la bugetul local.

Factorii de succes au constat în realizarea investiției în infrastructura de primire turistică şi dotarea acesteia la standarde europene, într-o zonă cu mare potenţial şi cu cerere pentru serviciile turistice.

Pensiune la standarde europene dezvoltă o comunitate locală din Banat

Situată la poalele munţilor şi cu vedere spre Dunăre, într-un cadru natural mirific, pensiunea realizată prin intermediul acestui proiect, este o oază de linişte şi relaxare, la standarde europene, departe de agitaţia marilor oraşe.

Numeroasele atracţii turistice ale zonei, cum sunt biserica ortodoxă din satul Berzasca, zidită în anul 1772, peștera Zamonița, cetatea dacică de pe lunca Liubcovei, Clisura Dunării sau Defileul Baziaș, precum şi cererea mare pentru servicii turistice, l-au determinat pe beneficiar să se gândească la construirea unei pensiuni în zonă.

Povestea pensiunii începe în 2008, odată cu depunerea proiectului în cadrul sesiunii din septembrie-octombrie, pe măsura 313. În urma evaluării dosarului, proiectul a fost declarat eligibil, iar contractul de finanţare a fost semnat în 2009.

Activităţile principale ale proiectului au constat în construirea pensiunii şi achiziţionarea dotărilor aferente. După realizarea procedurilor de achiziţie a urmat procesul de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor necesare, construire a structurii turistice, apoi cumpărarea dotărilor de trebuință şi darea în exploatare a pensiunii.

Titlul proiectului: Pensiunea Ecaterina P+1E+MProiect finanţat prin Axa 3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”Beneficiar: SC Ecatour SRLLocalizare: satul Berzasca, comuna Berzasca, judeţul Caraş-SeverinRegiunea de dezvoltare: VestPerioada de implementare: 2009 – 2013Buget total: 1 494 003 leiFinanţare nerambursabilă: 747 001 leiCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 747 002 leiTeme abordate: dezvoltarea/diversificarea serviciilor turistice și valorificarea potențialului turistic, calitatea vieţii în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

40

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

41

PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN

Statele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

LEGENDA:

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

42

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

43

Depopularea mediului rural, încetinită prin proiecte pentru tineri

Prin intermediul acestui proiect de cooperare transnaţională, tinerii din teritoriile a şase GAL din Italia, Finlanda şi Franţa au descoperit tradiţiile şi legendele locale, aducând un plus de valoare şi inovare identităţii rurale şi culturale prin scrierea unor povestiri şi realizarea de montaje video (storytelling).

Recunoscând importanţa spaţiului rural, tinerii din cele trei ţări s-au angajat în acest proiect pentru a încuraja alţi membri ai comunităţilor în care trăiesc să participe la dezvoltarea rurală, în special prin iniţiative susţinute de abordarea LEADER. „Zonele noastre rurale se dezvoltă cu şi prin tineri. Depindem foarte mult de ei”, declara o localnică a municipalităţii finlandeze Kolari. Proiectul a pornit de la ideea că promovarea creativităţii populaţiei tinere determină creşterea valorii adăugate a zonelor din mediul rural, printr-o publicitate pozitivă adusă locurilor natale afectate de fenomenul depopulării.

Obiectivul general a fost de a consolida legătura populaţiei tinere cu mediul rural în care trăieşte. Mai exact, proiectul şi-a propus să sprijine tinerii în construirea unei societăţi bazate pe caracteristicile vieţii moderne, păstrând şi respectând, în acelaşi timp, cultura şi tradiţiile locale.

Pentru implementarea cu succes a proiectului au fost trasate obiective specifice, constând în adoptarea unei atitudini pozitive faţă de diversele afaceri din mediul rural şi meşteşugurile tradiţionale, promovarea schimbului de experienţă, oportunitatea persoanelor vârstnice de a-şi împărtăşi cunoştinţele către tineri și crearea unei platforme comune durabile de învăţare interactivă între zonele partenere, prin schimb de idei, tradiţii şi legende.

Pentru început, membrii GAL au invitat tinerii din fiecare comunitate din proiect să participe la un

Titlul proiectului: Tinerii şi dezvoltarea ruralăProiect finanţat prin Axa LEADER, Măsura 421 - „Implementarea proiectelor de colaborare”Beneficiar: Parteneriat între GAL Sarcidano Barbagia di Seulo, GAL Linas Campidano, GAL Marmilla (Italia), LAG Kyläkulttuuria Tuntureitten Maassa (Finlanda) şi GAL Pays de la Puisaye-Forterre (Franţa)Localizare: Italia, Finlanda, FranțaRegiunea de dezvoltare: Sardinia (Italia), Tunturi-Lappi (Finlanda), Burgundia (Franţa)Perioada de implementare: 6 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2014Buget total: 501 914 euro Finanţare nerambursabilă: 501 914 euro Cofinanţare (contribuția beneficiarului): nu este cazul Teme abordate: patrimoniul rural, cooperarea transnaţională

ITALIA, FINLANDA, FRANȚA

concurs de scris poveşti în care să fie scoasă în evidenţă legătura dintre tradiţiile şi legendele specifice regiunilor cu zone rurale şi identitatea locală de azi. Iniţial, poveştile câştigătoare au fost publicate de liderul de proiect, reprezentat de GAL din Italia.

Partenerii au fost responsabili de organizarea a trei ateliere de lucru, în cadrul cărora a fost acordat ajutor din partea unor profesionişti în realizarea a 12 scurt-metraje bazate pe poveştile publicate. Reţelele de socializare au asigurat promovarea zonelor rurale în rândul tinerilor şi comunităţilor locale.

Mass-media, internetul, reţelele de socializare şi cinematografele sunt utilizate frecvent de tineri. Luând în calcul acest aspect, proiectul le-a permis tinerilor să experimenteze cultura şi un stil de viaţă nou, să identifice asemănările şi deosebirile dintre teritoriile participante, să se adapteze la schimbările de mediu, să-şi dezvolte abilităţile sociale și să acorde o mai mare atenţie perspectivelor din zonele rurale.

Proiectul a contribuit la atragerea tinerilor prin activităţi de filmare, fotografiere, montaj video, culegerea de poveşti tradiţionale şi legende şi tipărirea acestora, precum şi transpunerea lor în scenarii de scurt-metraj. Toate acestea au contribuit la dezvoltarea de abilităţi tehnice, pe de o parte, dar, mai important, au dus la consolidarea identităţii locale a teritoriilor participante.

„Cel mai puternic element al proiectului este reprezentat de tineri, care sunt deschişi către nou, sunt curioşi, dornici să experimenteze o nouă iniţiativă şi au o atitudine pozitivă – a declarat reprezentantul partenerului italian. Proiectul de colaborare transnaţională a determinat tinerii să lucreze împreună şi să creeze prietenii noi şi apropiate”.

Ultimul campus din cadrul proiectului a fost organizat în mai 2014, în Sardinia. În cadrul lui au fost vizionate cele 12 scurt-metraje care arată cum interpretează tinerii cultura şi mediul rural în care locuiesc. Au fost realizate DVD-uri care conţineau filmele respective, alături de un documentar despre toate activităţile proiectului.

Comunicarea permanentă, schimbul de cunoştinţe şi posibilitatea planificării exacte a tuturor acţiunilor comune viitoare sunt trei dintre beneficiile acestui proiect de cooperare transnaţională.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

44

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

45

Investiție în monitorizarea video-computerizată a creșterii păsărilor

Ideea de a achiziţiona echipamente moderne de supraveghere şi o linie de producţie în cadrul unei ferme de creştere a păsărilor a venit în momentul în care beneficiarul a înţeles importanţa şi necesitatea utilizării tehnologiei de ultimă generaţie. Participanții la dezvoltarea afacerii au sesizat faptul că prin utilizarea sistemelor de monitorizare

în cadrul fermei se îmbunătăţeşte şi calitatea managementului.

Scopul principal al proiectului a fost de a gestiona şi a monitoriza eficient unitatea de creştere a păsărilor, ceea ce se încadrează la reducerea costurilor, creşterea calităţii vieţii în mediul rural şi bunăstarea animalelor.

Titlul proiectului: Noi tehnologii de monitorizare în creşterea păsărilor Proiect finanţat prin Axa 1, Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: Thomas McVeyLocalizare: Ballinderry Bridge, Londonderry, Regatul Unit Regiunea de dezvoltare: Irlanda de Nord Perioada de implementare: 1 iunie 2009 – 30 septembrie 2009Buget total: 13 110 euro Finanţare nerambursabilă: 5 771 euro Cofinanţare (contribuția beneficiarului): 7 339 euro Teme abordate: restructurare, dezvoltarea potenţialului fizic, promovarea inovării, bunăstarea animalelor

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI AL IRLANDEI DE NORD

Principalele activităţi desfăşurate au constat în: • instalarea de camere de

supraveghere în unitatea de creştere a puilor de carne cu o capacitate de 20 000 de capete;

• achiziţionarea şi instalarea unui generator care intră în funcţiune automat în cazul în care are loc o pană de curent, vital fiind în sezonul cald, deoarece oprirea ventilaţiei în camerele de creştere stresează păsările şi duce la scăderi majore în greutate;

• achiziţionarea unui echipament de măturare care menţine drumul de acces şi unitatea de creştere în permanentă curăţenie.

Implementarea proiectului a generat o serie de beneficii în cadrul fermei. Prin introducerea reţelei de internet broadband, beneficiarul poate intra pe site şi poate verifica toate încăperile unităţii de creştere a păsărilor. Acest fapt a dus la

îmbunătăţirea managementului, având în vedere că proprietarul și membrii familiei nu mai sunt nevoiţi să se ducă personal pe timpul zilei sau al nopţii să verifice păsările, ci o pot face on-line.

Totodată, instalarea de echipamente de ventilare continuă şi de curăţare permanentă a camerelor a dus la creşterea bunăstării păsărilor, cu efecte pozitive asupra calităţii produselor obţinute.

Beneficiarul a considerat oportună şi de maximă importanţă adaptarea şi modernizarea unităţii într-un mod inovator, prin instalarea de camere video, cu scopul de a-şi îmbunătăţi activitatea şi de a creşte competitivitatea fermei pe piaţă. Acest scop a fost realizat prin investiție, proprietarii fermei înregistrând o producţie mai mare cu un nivel al costurilor substanțial redus.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

46

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

47

Într-o regiune în care creşterea animalelor este esenţială pentru economia locală, modernizarea unui abator în Mauléon a însemnat diversificarea serviciilor disponibile în regiune, precum şi oportunităţi de creare de locuri de muncă pentru localnici.

Economia din Soule, cea mai mică provincie din Pays Basque, cu o comunitate de 14 000 de locuitori

din 35 de municipalităţi, se bazează în principal pe creşterea animalelor.

Abatorul Pays de Soule a reprezentat un impuls important pentru regiune. Acesta a fost modernizat pentru prima dată în 2003, prin construirea unei noi camere de tranşare a carcaselor de carne. În 2009, proprietarii au ajuns la concluzia că unitatea nu mai răspunde nevoilor clienţilor, nici în

Titlul proiectului: Modernizarea unui abator în Pays de SouleProiect finanţat prin Axa 1, Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”Beneficiar: Abatorul Pays de Soule Localizare: Mauléon-Licharre, departament Pyrénées Atlantiques Mauléon, FranţaRegiunea de dezvoltare: AquitainePerioada de implementare: 31 august 2009 – 15 mai 2010Buget total: 1 613 680 euro Finanţare nerambursabilă: 645 473 euro Cofinanţare (contribuția beneficiarului): 968 207 euro Teme abordate: restructurare, dezvoltarea potenţialului fizic, promovarea inovării

Impuls economic regional prin modernizarea și extinderea unui abator

FRANȚA

privința capacităţii de producţie, nici în cea a calităţii produselor obţinute.

Principalul obiectiv al proiectului a fost modernizarea abatorului şi diversificarea serviciilor prin crearea unui departament de vânzări directe.

Obiectivele indirecte au avut în vedere economisirea apei şi a

energiei utilizate în producţie, reducerea deşeurilor şi a mirosului emanat și oportunităţi pentru angajarea de personal din regiune.

Activităţile de modernizare au constat în extinderea camerelor de tranşare şi de împachetare, renovarea clădirii şi reorganizarea spaţiilor de producţie, achiziţionarea şi instalarea de utilaje noi (o maşină de ambalat în vid şi o maşină de

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

48

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

49

Dezvoltare rurală prin transformarea unui grânar vechi în teatru-restaurant

După ce ani de zile au condus un mare teatru de vară în cadrul unui parc de distracții, soţii Johan și Jenny Gille au decis să se stabilească într-un sat situat la aproximativ 25 de kilometri de orașul Örebro, pentru a se bucura mai mult de viața în aer liber și pentru a înființa propriul teatru de vară la ei acasă. Înainte de a implementa această idee, în timpul iernii, membrii familiei au testat reacția publicului la acest gen de activitate, combinând serviciile de teatru și cină în cadrul unui mic hotel.

După această experiență, s-au hotărât să transforme vechiul lor hambar într-o „sală de teatru și cină” pentru a furniza servicii unice de agrement unui public diversificat, pe tot parcursul anului.

Întrucât colaborarea cu hotelul era pe sfârşite, obiectivul principal al proiectului a fost de a asigura continuitatea activității teatrului și în sezonul rece, pregătind publicul pentru „cină la teatru”. În plus,

proiectul a vizat diversificarea și dezvoltarea afacerii și crearea a cel puțin patru locuri de muncă full time pentru actori. Sustenabilitatea financiară și posibilitatea de a funcționa independent s-au numărat printre obiectivele proiectului.

Investițiile realizate prin intermediul sprijinului FEADR au constat în extinderea grânarului și transformarea lui într-o sală mare pentru servirea cinei, cu bucătăria aferentă.

Activitățile proiectului au inclus: • recondiționarea externă și

internă a vechiului grânar; • construirea unei unităţi

conectate la vechea clădire grânar;

• realizarea instalațiilor sanitare aferente clădirii și noii unităţi;

• înființarea unei bucătării-restaurant complet echipată;

• amenajarea unor camere suplimentare;

• instalarea echipamentului tehnic

Titlul proiectului: Teatrul din hambar Lerbäck – transformarea unui hambar vechi într-un teatruProiect finanţat prin Axa 3, Măsura 312 - „Sprijinirea pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: Teatrul Lerbäck Localizare: satul Lerbäck, SuediaRegiunea de dezvoltare: ÖrebroPerioada de implementare: 30 noiembrie 2007 – 7 noiembrie 2008Buget total: 313 358 euro Finanţare nerambursabilă: 89 887 euro Cofinanţare (contribuția beneficiarului): 223 471 euro Teme abordate: dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole în mediul rural, creșterea calității vieții în mediul rural

SUEDIA

ambalat automată) și instalarea de echipamente pentru reducerea impactului asupra mediului (un separator de ulei-benzină de purificare a apei şi un sistem de iluminat cu detectoare de mişcare).

Suprafaţa abatorului a fost extinsă, camerele de tranşare şi de ambalare au fost mărite la 600 m², ceea ce a determinat creşterea producţiei anuale de carne la 2 600 de tone. Camera de tranşare a fost modernizată şi echipată astfel încât să ofere servicii complete care să respecte cerinţele consumatorilor, atât pentru consumul propriu, cât şi pentru vânzare directă. Carcasele sau produsele obţinute sunt apoi ambalate în vid şi depozitate în spaţiile de refrigerare. Timpul de aşteptare până la momentul

sacrificării animalelor a fost redus de la şase la trei luni şi au fost create patru locuri de muncă.

Finanţarea FEADR a fost crucială pentru dezvoltarea afacerii şi a fost considerată un stimulent pentru partenerii publici şi privaţi să se angajeze în implementarea şi buna desfăşurare a proiectului. În Pays de Soule şi zonele învecinate, proiectul a avut un rol strategic pentru crescătorii de animale, dându-le posibilitatea de a-şi comercializa produsele. În jur de 500 de crescători vând direct sau prin intermediul Cooperativei Axuria către abator. De asemenea, investiţia a contribuit la menţinerea a 33 de locuri de muncă şi la crearea unor oportunităţi suplimentare de angajare.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

50

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

51

pentru derularea activității teatrale.

Rezultatele acestui proiect au fost peste așteptări: au fost create 11 locuri de muncă full time, iar biletele la piesele de teatru combinate cu cină au fost epuizate la fiecare spectacol. Extinderea și transformarea unui grânar vechi într-un teatru cu facilități de

restaurant a revitalizat economia rurală locală.

A fost înființată și o școală care își desfășoară activitatea în timpul vacanțelor de toamnă și de iarnă, bucurându-se de participarea săptămânală a cel puțin 15 copii.

O valoare adăugată pentru economia locală este dată de

cooperarea beneficiarului cu producătorii locali de alimente, cu scopul de a oferi produse alimentare locale de calitate în cadrul restaurantului.

Factorii care au condus la succesul acestui proiect au fost reprezentați de planificare, experienţa în domeniu și de faptul că beneficiarul a avut posibilitatea testării ideii de

afaceri. Proiectul a arătat că este posibil să se creeze locuri de muncă în mediul rural prin investiții în domeniul cultural. Companiile culturale pot contribui la promovarea serviciilor locale de alimentație și de turism. În general, acestea cresc atractivitatea unei zone și pot atrage vizitatori din orașe într-o zonă rurală mică, în cazul în care oferta este de certă calitate.

1.pdf 1 3/13/2015 2:16:46 PM

52

1.pdf 2 3/13/2015 2:16:46 PM

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sectorul 2, Bucureşti, CP 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat

prin FEADR, prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.