P ICTURILE BISERICI I D IN GURA SADA

VAS I L E D RA G U Ţ

In contextul atît de zbuci u m a t a l i storiei a rte i tra n s i l ­vănene, seco l u l a l XVI I I - l ea ocupă u n l.oc deosebit , pe care stud i i le de pînă a cu m , depa rte de a fi Î,n d estu Iătoa re, nu au reu.şi,t să - I evi'denţi eze Î n deaj u n s , D,e'şi a u ră m a s necercetate zone Î ntreg i - Cî m p i a T ra n s i lvan ie i p ri ntre a ltele -, deşi ca ntitatea i nformaţi i l o r cu priv i re l a dezvo lta ­rea arhitectu ri i d e z i d sa u l a p i ct u ra ico a n e l o r p e l e m n este evident i nsuf,ide'ntă , cr'edem c ă n u glreşim avan�Î,nd afirmaţia că seco l u l a l XV I I I - l ea tra n s i lvă nea n se ca ra c­terizează Îna:i'n'te de too.te pri n exploziva a cti,vita,te mti s ­tică a po pu l aţiei ro m â n eşti , dezvo l ta re ca re, ÎnfrÎ n g Î n d toate oprel i,şt i' le impuse de reg im ul h 'a bs b u rg ic , s - a co,� ­cretizat În opere va loroase d i n toate domen i i l e c reaţi e i , I n fapt, acest seco,l este m a rto r u l celo r m a i Î n d ră z n eţe rea ­l izări a le a rh itectur i i În l e m n , b iseri c i l e d i n Ţa ra Lă p u ş u l u i , cele d i n M a ra m u reş c a şi cele d i n B i h o r ş i S i l va n i a Î n c u ­nunÎnd pr in fru m u seţea l o r u n p roces evo l utiv de m a i m u lte o r i sec u l a r. Zona de s u d - B Î rs a , Fă g ă ra ş u l ş i S i b i u l - oferă o densă a ctivitate Î n d o m e n i u l a rh i tect u r i i d e z id , i mpre,s i o n o n tă pentru c ă reuşeşte să se rotu n ­jească Î,n pofi d a p rigoanei p e ca re cato l i c i s m u l h a bs b u r­gic o dec l a n şa se Î m potriva I ă ca ş u ri l o r rom â n i l o r o rtodocşi - În 1 762 genera l u l B uccow a o rd o n a t d i strugerea u n u i mare n u m ă r de b i serici o rtodoxe. D a r b i se ri c i l e de z i d l a ca re ne refe ri m s î n t sem n if ica tive ş i pentru o ri g i n a l a pre­l u a re a fo rmelor b a roce, pe atunc i l a modă În a rh i tec­tura tra n s i lvă n e a n ă , pentru m od u l Î n ca re reuşesc să Îmbine aceste forme cu un p ro g ra m s paţi a l d i ctat de 'ex i ­genţele ,cu'i tu l u i o rt odox ; i mport,alnte fiir n'd şi confl.uenţele cu a rh itectura d i n Ţa ra Românea scă , d e l a ca re sînt pre­l uate pridvorul ş i u n e l e e l e mente d ecorative. Tot seco l u l a l XVI I I - lea vede Înf lori n d a rta icon.a ri l o r p e sti c lă sa u a g ravor i lor În l e m n d i n pă rţi le G h e rle i şi tot e l este m a rto­rul unei rema rca b i l e dezvo ltă ri a p ictur i i m u ra l e şi a p ic­tur i i icoan'e l o r pe l e m n .

Se pictează a c u m zeci d e a,n sa m b l u ri m u ra le , u n e l e d e viguroasă va l o a re, u n rol deosebit reven i n d u - I e m eşteri l o r o rig inar i d i n Ţa ra Ro m â n ea scă , pr i n o pe ra că ro ra se d if u ­zează p î n ă depa rte Î n n o rd u l Tra n s i lva n ie i e l em e ntele sti ­l i stice bnÎ,nco,ve ne'ş't,i , pe fo nduii că'ror-a se va g,r,elf,a v.j z i u ­n e a de o i rezi sti b i l ă p ro s peţi m e a z u g ravi l o r loca l i . G ru ­paţi În u n ele m i c i centre - l a Ră şi n a ri , l a S ă l i şte, l,a Fă ră u , la Săsă uş i etc. - deseori cu ca r,acter de fa m i l ie , zugravi i t ra n s i lvă nen i au d ecorat u n m a re n u m ă r de m o n u ­mente de z i d s a u d e l e m n , a ctivitatea l o r a rt ist ică m e ritî n d c u pr isosi nţă u n stud i u m o n o g rafic .

i n cele ce u rmează, c u sco p u l d e a a d ă ug a c u n o şti n ­ţelor d e pînă a c u m u n e l e d ate n o i , n e p ro p un e m s ă p rezentă m p ictu ri l e m u ra l e a l e b iser ic i i d i n G u ra S a d a , m o n Uiment i l u s,t ru , ,cu s iQ' u mnţă u n a d i n1tre cel e m a i vech i rea l i ză ri a le a rh i tect u ri i med ieva l e ro m â n e şti 1 .

1 Bise,rica Sf. Arhang hel M iha i l d in satu l Gura Sada (comuna Gura Sada , jud . Hunedoa�a) este binecu noscută spe'c ia, l i şti lor, asupra arhitecturii ei aou muHn,du-se ,a hib l iograf ie destul de bogată (Virg i l Vătăşianu , Vechile biserici d e piatră româneşti din judeţul Hunedoara, extra,s din " Anua'ru l Comis iei Monumentelor I storice - Tra nsi lvan i a " , C luj , 1 929, p. 43-47, 1 31 -1 34 ; Idem, Istoria artei Feudale i n ţările române, 1, Bucureşti, 1 959, p. 95 ; G rigore I onescu, Is toria orhitecturii in România, 1, B'uc.ureşti 1 963, tp. 64-66 ; Vas i le Drăguţ, Vechi monu­mente hunedorene, Bucureş,ti , 1 968, p. 54-56 ; Vi rg i l Vătăş ianu în Istoria artelor plastice in România, 1 , Bucureşti, 1 968, p. 1 29-1 30) . Pe baza unu i 'document datînd d in 1 292, în care 10ca,l itatea este n umită Zad (ef. Szadeczky Laj'o:s, Az olah telepites legelso 6kleveles emleke, În " Szazadok, a Magya.r tertene lm i tarsu lat kezlenye" , XL I I , Budapesta , 1 908, p. 580), ca şi pe baza 'ana l izei t ipo logice, cercetă,tor i i sînt În u nan i mitate de acord că monumentul datează din seco lu l al X I I I - lea , către sfîrşit. Partea ve,che a r const'a d i ntr-u n patrulob cu turlă cen­trală, căruia u lterior i s -a'u adăugat 'Î ncăper.i a nexe şi un turn-cl'opot­nită. In f.apt, problema etapelor de constr'ucţie ,nu este rezolvată -ex

'istă resturi de bolţi ,C(l'fe se ţes c,u z idăr,ia patru,I,obu·l u i or ig inar -

şi doar o cerceta're a rheologi că va putea dezlega ghemu i de Întrebări pe care această p roblemă le r id ică .

63

Datî n d , cu p roba bi l itate, d i n u lti m a pa rte a seco l u l u i a l XIHI -, I e a , bi se,rica d i n G u ra Salda v a f i fo.slt decorată Î ntÎi'a o a ră În seco,l.e .l e X I V-XV, epocă de vredn i,că afi r­m a re a cnezate l o r ro m â n e şti t ra n s i l vă n ene, C înd se co n ­stru iesc destu l d e m u lte bi serici d e z i d , m a i a les Î n p ă r­ţ i l e h u n e d o rene, u n e l'e fi i n d Î m podob ite cu pi ctu r i , ca acelea d e la SÎ ntă M ă rie O rlea , Stre i , Leş n i c, Cr işc ior, Stre i sÎngeorg i u , Ri b iţo , D e n s u ş şi a l,tel e Î n că2. A m i n t i rea vech i u l u i decor m u ra l se Iasă desc ifra tă Î n pa rtea d rea ptă a a bs i d ei n o rd i ce, Într-o zonă În ca re , d e - a l u n g u l u n e i fi s u ri , a u căzut cîtevlO b ucăţi d i,n te ncu i a l a m a i recentă, descoperi n d o a ltă tenc u i a l ă c u u rm e d e c u l o a re, p rea p uţi n Însă pentru a determ i n a u n sti l ş i o perioa d ă .

Actu a l a decoraţ ie a m o n u m e n tu l u i d atează d i n a n u l 1 765, f i i n d o pe ra zug ravi l o r N ico lae d i n P i teşti ş i I o a n d i n De,va, după ,cum I ă m u �eşte ilnsoripţ,i a pidată p e perete l e vestÎtC aii n a ,os ull 'ui , d easu pra u ş,i i : "Cu ajutorul Tatălui ş i cu Îndemnarea Fiului şi cu purcederea D[ulhulu i Sfăntu s -au zugrăvitu adastă sfăntă biserilcă În zi/i/e Înălţatei chesaro-crăesii n oastre Mariei Therezii şi fiin!d episcop ţărăi Ardealului neunit preasfinţitul D. D. Dionisie Nova­covici de la Buda şi fiin!d protopop eporhii chir lacovu den Dobra şi fiindu preot aceşti biserici popa Gheorghie ot Cămpur[ij ş i crăsnicu Olaru lon u ot G u�a Sadului ş i s -au zugrăvit de zmeriţii Între zugravi ierodiacon Ioan ot Deva ş i Nicolae zugrav ot Piteşti, ani i Domnulu i 1165, anno Domini 1765, m[els[ ijţa octomvrie Întîia zi"3 .

P ractic, decoraţia m u ra l ă a b i s e r i c i i d i n G u ra S a d a este a l cătuită d i n d o u ă pă rţi d ist i n cte, fieca re , p u rtî n d pecetea sti l i st ică a a utoru l u i să u : n a o s u l a fost p ictat, OIş,a C'u m vOIm Î n cemca să dem on Sltră m mai d ep a rte, de N i co l a e din P i te şti , Î n ti m p. ce t i n d a a fost Î m po d o b ită d e I o a n d i n D eva .

P ictu rHe m u ra le ca re Î m bracă pereţ i i patru l o b u l u i o ri ­g i n a r - convenţi o n a l n u m it n a o s - sînt , d i n p u nct d e vedere iconog rafic, destu l de a p roa pe de sch emele tra d i ­d i ţ i o n a l e, deş i n u l i psesc ş i u n e l e i n ovaţi i , ce l e m a i m u lte expl ica b i l e p r i n i n te rferenţe l e cu iconog rafia cato l ică . Pe cQllota t u nlei se ,a,�Iă i m a.g.i nea Pantocratoru /ui Îlncald nată de u n ş i r d e serafi m i ca re fo rmează ga rd a ce rea scă . Pere ­ţ i i tu r lei s înt Î m p ă rţiţi Î n două reg i st re, cel s u per ior este rezervat cete l o r Î n g e reşt i , Îngeri i fi j,n d d i s puş i Î n o pt g r u ­p u ri d e cîte t re i , i a r c e l i nfe r ior p rezi ntă cîte d o u ă meda ­l i o a n e cu pro�eţi pe fie.oa're l'atură. L.: ipseş,te reg i stru l a p o s ­to l i l o r, d u pă c u m , d ato rită parti c u l a rei construcţi i a t u rle i - fă ră pa n d am,tivi ,sa u ,trom pe d e u ng h i - , l i psesc ce'i patru eVia,ng he� işt i , de reg'u l ă reprez,entaţi În ace,slte spaţi i .

I c o n og raf ia a lta r u l u i este, Î n p ri nc i p i u , conformă e rm i ­n i H o r. S u rp r,i nde Î n'să �ap'tu l că p e bol tă , Î n locul Maicii Domnului Platitero se aml,ă i ma g'i n ea Treimii, În va ni a,nta cato l ÎtCă : D urm neze'u Totă11 şi I s us pe t,r.o,n , deasup ra lor fi'i n d Înlfăţ,i şat Sfi ntul Duh Î n ,ch i:p de pOTu mlbel . Platitera a fost C'obo rÎ,tă la m i,v'el'uii re,g i strU!1 ui s u pe r-i,or, d a,r ea n u este Î n ca drrlatJă de a rha n g h e l i , d e .o p'a1nte ş i d e ,all ta a.fllÎn ­d u - se oÎte tr,eli meda l i oa ne cu p rofeţi . Reg.i'st,ml centra,1 oUlp rinde impărtăşania apostoli/ar cu pîine şi vin. Co.n�Qlnm var ia ntei iconog rafice b a l can ice, p r i m a oa ră a do ptată Î n p ict u ra vech e româ nea scă l a bo l n iţa Coz ie i , I ud a este rep rezentat scu i pÎ n d Î m pă rtă şa n i a . Reg i stru l al t rei lea este rezervat teori e i m O Ti l o r iera rh i ş i c u pri n de, de la n o rd l a s u d , u rmătoa re l e fi g u ri : d i o co n u l La u renţi u (Lavrent ie), C h i r i l , Ata n a s ie Ion G u ră d e A u r, Va s i le cel M a re, G r i ­g o re de N a zi a n� , N i'co lae, d i a co n u l Ştefon . i n c e n t r u l reg i s ­tru l u i , Î n ca d ra t d e d o i a rh a ng h e l i , se a f l ă I s u s Înfă ţi şat c a

2 În legăt,ură 'cu toa,te a ceste picturi , ma i recent Vasi, le Drăguţ, Pictura murală din Transilvania, Bucureşt i , 1 970 (ou b ib l iograf ie) .

3 Nicolae I o rga, Studii ş i documente, X I I I , Bucureşti, 1 906, p. 1 09.

http://patrimoniu.gov.ro

LATU RA S U D LArURA NORD Fig. 1 . Turla : I Pan·toCrGltor ; I I Ingeri ; "'1 Rr·ofeţi. Absida altarului : pe boltă - 1. Sf. Ţ.r·eim e : Dumnezeu Tatăl şi Isus, pe trol1, deasupra SI. Duh in chip de porumbel; 2. Moi.ca Domnului pe tron cu I sus prunc pe genunchi ; 3. Medalioane cu proleli; 4. Impă,rtăş'a n ia cu pÎi"e ; 5. Impă rtăşania cu vin ; 6. Lavr·en'tie ; 7. Ch i r.i l ; 8. Ata,nasie; 9. loon Zla,taust ; 1 0. A,rha ngh·e,l ; 1 1 . I sus a,rhd·ereu cu mitră şi cÎrje, bi.ne cuv,Î ntează ; 1 2. Arhanghel ; 13. Va5 i le cel Mare ; 1 4. G rigore ; 1 5. Nicolae; 1 6. Şt-efon. Absi·da sudi'că ; 1 7. Sch imba rea I·a faţă ; 1 8. Judecota I·a Caia,fo ; 1 9. Lepăda,rea I ·u i P,et�u ; 20. Pu'nta.rea c·rud i ; 2 1 . Pante.l imon ; 22. S.f.î.nt - inscripţie ştearsă ; 23 Cos ma ; 24. Damion . Absida vestică ; 25. l nă l ţa.rea ; 26, 27, 28, 29, 30. Cinci momente din D'rumul cnudi ; 3 1 . Gheorghe în l u ptă cu ba l'a'u'''UlI ; 32. N·ichita în l uptă cu un demon ; 33. Pisania pictată; 34. Lup în l uptă cu un ball a u· r ou c inci c-apete ; 35. Dumi'tr'u în l uptă cu un nemed inoCios. Absida nord i·că : 36. PogoTî'rea 10 l a,d ; 37. Impă rţi' rea ha,i nelor ; 38. I sus pe m,u'ce ; 39. I su,s pe muce intre tilhari, Maica Domn ului şi Ioan Evanghelistul; 40. Chi'ri, l ; 4 1 . PofOcopi e ; 42. M erou rie ; 43. Sf,Î n,t mi l i ta,r. Tinda : peretele estic - I,sus judecă'tor între oposto·l i ; peretele nordic - 44. Gră·di,na ra i'Ul l u i ; 45. Cetele dr�pţi, l o r ; 46. Petru ş i Pavel ; pe.ret�le sudi,c - 47. Chinu ri, l e J,ad u,l·u i ; 48. Mon,s·t,r·ul Leviathan .

a rh i e re u , cu m itră ş i cîrj ă , fă cî n d gestul b i n ec u vÎ ntă r i i 4 . Î n fi r ida pros'co m id i e.i es,t·e Î,nfăţ i ş'at I sus al durerii, b u, st, În po,ti r u l j'e rbfei . Reg i 's-tru l i n f.erior e.ste deco r,a,t ou tra d i ­ţio n a·l u l m ot'iv a·1 d rape.ri i. l oOr.

Alt,a ru l este s epa'rat de Sipaţi uii propr,i u - z i's a,1 n a os'uil'u i p ri n tr-o tî m p l ă s i m p lă d e l em n 5 : o l a,tă .s'OÎ n d u ră o r,i z,o.ntaII ă , pe oa r·e se aPlă p icta'te ch i pulfi l.e I,u·i I s u s ş i ad e aIPo·std H.o r, În meda l i oa ne, ş i d o u ă scî n d u ri vert ica le ca re sepa ră cele tre i i n tră ri şi pe faţa că ro ra s înt a g ăţate icoa nele Î m pă răteşt i . Te h n ica ş i sti l u l p ict u r i l o r ce decorează tÎ m ­plo b i se ric i i d i n G u ra Sada i n d i că o fază tîrzie de exec u ­ţ ie , p ro ba b i l sfî rş i t u l s'ecol u l u i a l XV I I I - le a , Î n or ice caz u l te rioa ră p i ctu r i l o r m u ra le rea l i zate Î n 1 765.

,Î n n aoo's , tema p ri ndi pa lă este ciclul Patimilor lui Isus, ca re ocu pă Î,n Înt,r,eg'i me ,reg i st,ru'l cen tro l c o m pa,rt i m entat Î n 1 1 s·ce ne . O ng.a n,i z-a.rea pe verti'ca,Iă a co m poziţ ie i i eo ­nog raHce e s,te u nm ă toa rea : În conca ahs,ide i s ud i ce se oflă Schimbarea la faţă, Î,n co nlca abs i de'i no rd i,ce a fost Î n făţ iş ată Pogorîrea la lad6, i a r În oo n oa a bs i de,i v·�s·ti,ce a f.ost p i 'crtată Înălţarea. D a'că pr' imele d o u ă repreze ntăo ri n u comportă un come'nta r.i u deoseb it, Întrucît e l e ră m î n f,idel e ca noa,ne,l o r ş i o ou. pă locu, 1 t rad iţ i.o n-ad Î,n o rga n i z a rea .i·oonog ra Hcă a ,n a'O'su,l u i , Înălţarea atrage a tenţ ia pri n tora ­tmea m u l,t m a i amp l ă de·oÎt de o b icei ş i pri n aoce n t u a rea m a n-d o rle i l u i I ,s u s , oom poz iţ i·a a m i nltion ,d şi d e o Maje.sta s Domiln i . Regli'srtrul cen'tra, 1 este re2:ervalt ciclului Patimilor, de la s'u d la nord aiVÎ,n,d u rmătoa rea desfă ş u,r,a r'e : Judecata la Caiafa, Lepădarea lui Petru, Purtarea crucii oa're se repetă , cu m i ·c i voriaţ i u n i , Î.n ş'a,se i m agi n i , Împă rţirea hai­nelor, Isus pe cruce a s·i stot de ost a ş i , Isus pe cruce Î n-t,re tÎd halri a s+ s1:at de M a i,oa Do mnul u'i ş i de I oan eva n ­g h el i stu l . Reg i st r u .l i nfe r ior este, c a d e o bi ce i , popu lat cu sf i nţ i m i l i ta ri ş i sf inţ i d octo ri "fă ră a rg i nţ i " . i n a bs i d a s u d ică se af lă S f . P,a nte l i m o n , u n sfî nt m i l i ta r, sf inţ i i Cos ma ş i Da m i a n . i n a bs i d a vestică se af lă Sf . G h eorg h e Î n l u ptă cu b a l a u r u l . Sf. N i ch ita În l u ptă cu u n demo n , Sf. L u p Î n l u ptă cu u n ba l a u r cu c i n c i ca pete , ş i Sf. D u m i tru Î n l u ptă c u u n necred i n c ios ; În a bs i d a n o rd i că a u fost Î nfă ­ţ i şaţi Sf. Ch i r i l , Sf. P roco pie, Sf. M e rc u ri e şi u n sfînt m i l i ­ta r .n e i d ent if, ioat. P'a rte·a i n fer ioară a pe'reţid o,r es,te acope­r ită c u deco r u l d ra peri i l o r.

Reve n i n d a s u p ra reg i stru l u i centra l . este lesne d e o b ­servat redacta rea sa l a c u n a ră ş i dezec h i l i b ra tă Î n a ce l a ş i

4 I mag inea l u i I s u s c a a rh iereu Î ntre m a r i i ierarhi a pa re p e peretele nord i.c a a l ta ru lu i biseridi din Leşn ic, unde, ţ in înd sea ma de datele de ordin sti ,l istic, presupunem c-o a utor tot pe Nico lae d i n Piteşti.

5 V. Vătăş ianu (Vechile biserici . . . , p. 46) af irmă că tîmp la ar fi de p'i'atră p la'cată c-u l emn.

6 I n scripţia pictată deasupra , denumeşte această scenă ..Invierea lui Is. Hs ." .

t i m p. D,i,n boga ta s,u i tă de m o m en.te ca re akăotu ies·c ciclul Pa't i m-i lor, l ipses'c n u m- e'r'oase i mo g i n i deosebit de i m po,r­ta n-te ca : Prinderea, Biciuirea, Incoronarea cu spini, Jude­cata la Pilat, Coborîrea de pe cruce, Plîngerea, Î n sch i m b z u .g ravu l a stă rud t a s u pr,a Drumului crucii Î n făţi,şat Î-n şase scene foa rte a se m ă nă toa re Între ele ca o rg a n i za re compo­z iţ i o n a l ă . i n fa pt, este repetată rep reze nta rea l u i I s u s Îm povă rat, c ă z u t s u b g re utatea c r u c i i , b i d u i t de osta ş i i d i n escortă . Re peta rea a ce l e i a ş i i m a g i n i - exp l i ca b i lă , poate, p r i n s l a ba Î n z'estra re c u i zvoade a z ug rav u l u i - n u este u n c a z u n i c Î n p i ct u ra d i n Tra n s i lva n i a . Tot În pă r­ţ i le h u n e d o rene, p ictura b iser ic i i de l e m n d i n A l u n7, data ­b i l ă p e baza i n scri pţ ie i de p e u ş i l e Î m pă răteşti Î n 1 8098, p.r·ezi ntă de pat,ru oni soen'a Prinderii ,Într-o redad!alre a p roa pe i dent ică, ceea ce d e n u nţă u n i m pa s În rezo lva rea com poziţ ie i iconog rafice.

Reve n i n d la p i ct u r i l e de l a G u ra Sa d a , este de re m a r­cat că În reg istru l sf i n ţ i l o r m i l i ta ri s înt cîteva f ig u ri ca re a u ben ef ic iat de o trata re deosebită. Este vorba despre cei patru sf inţ i d i n a bs i d a vestică , G h eorg h e , N i ch ita , L u p ş i D u m itru , ca re Î n l o c să f ie rep rezentaţi În p ic ioa re, c u o l a n ce Î n m î n ă , sînt a n gajaţ i Î n a cţi u n i de l u ptă , ceea ce confe ră a n s a m b l u l u i o neo b i ş n u ită m o n u menta l itate. E pitet u l m o n u m enta l itate a re, În cazu l de faţă , o a p l icaţie str ict l oca l ă , pentru că priv ite Î n a n sa m b l u , p i ctu r i le n a o ­s u l u i b i seri c i i d i n G u ra Sada sînt m a i deg ra bă decorat ive, cu d esfă ş u ră ri pe s u p rafeţe p l a te , n u i m pu n p r i n forţa şi d i n a m ica expres i e i .

Cons iderate d i n p u n ct u l de vedere a l te h n i c i i ş i a l sti ­l u l u i , p i ctu r i l e În d i scuţ ie vă desc p rezenţa u n u i me şte r a p l i cat , c u evidentă formaţie de at'e l ier . P l edează În acest sens a tît ca l itaţea stra tu l u i s u port - cu foa rte p uţi ne cră ­pătur i - cît ş i o rg a n iza rea genera l ă a a n sa m b l u l u i ca re i m p u n e p r i n ec'h iilli br.u , pr i n ·a r,t i1ou l'alrea log i,că cu s u pr·a,teţel,e pereţi l o r, p ri n tr-o a n u m e r igoa re a com poz i ţ ie i . I m a g i n i l e s înt Înca d ra te d e b rÎ u ri decorative late, va r iate c a m otive, m a i frecve nt cu a s pect vegeta l . Sce nele a u d i me n s i u n i destu l de m a r i , i m presia de a m p l i t u d i n e f i i n d s po rită de fa ptu l că n u mă r u l personaje lor ca re l e c o m p u n este foa rte red u s . Dese n u l , n u l i ps i t de o a reca re s p r i n tenea l ă , ră mîne tri b u ta r u n e i v Iz i u n i u scate, ca ş i col o ritu l , ca re, deşi bene­f ic iază de o gamă bogată, a re o expresie tern ă , vă roasă pe a locu ri9.

7 Biserica de lemn Adormirea Ma i·c i i Domnu lu i din Alun (com. Bun i la , jud. Hunedoara) nu a fost pub l ioată Încă.

8 Data 1 809 trebuie pr imită, totu ş i , cu rezerve, Î ntrucit nu există o identitate sti l i stică Între p ictura uş i lor împărăteşt i , mai îngri j i tă , şi pi.cturo de pe pereţi . foa rte neîndemîna,tecă.

9 S-ar putea ca aspectu l tern al picturi lor să f ie p rici nu i t de .• .pe.l i cu la de negru de fum ca re le acoperă.

64

http://patrimoniu.gov.ro

Toate aceste ca racter ist ic i a u o v a l o a re de a rg u m ent in a co n s i de ra că a utorul p i c t u ri l o r d in naos este N i ,co lae d in Piteşt i , z u g ra v ca re, Î n 1 770, se m n a icoa n e l e b i ser ic i i di'n G h el'O,r 1o şi car e , În 1 772, pi·cta aha ru:1 şi pro'sloOlmi ­dierul biseri c i i d i n Leş n i c 1 1 . De re m a rc a t că l a acest u l t i m monument s e regă seşte ş i pa rti c u l a ritatea iconog rafică se m n a l ată l a G u ra S a d a : I s u s a rh i e re u Î n m ij l ocu l m a r i l o r ierarh i .

Sp re deose b i re d'e p i ct u r i l e n a o s u l u i , m a i p rete nţios ş i ma i rig i d e l a bo rate, p ictur i le tin dei Î n tÎ m p i n ă p e v iz i tatori cu stră l uc i rea lor p roas pătă ş i v ioa ie , p u să Î n va l o a re de nota rustilC i za' n tă , fru stă a e�p res i e i .

T i n d a , o m i că incă pere d re ptu ng h i u l a ră bolt i tă in sem i ­c i l i n d ru d i s p u s a xi a l , a fost rezervată pentru re p rezenta rea Judecăţii de apoi, fap t s'uJbl i ni,at de i n:s'odpţi'O pida,tă c u l i tere m a ri de-·a l u, n g ul I, i'n,i e,i cent�a l e a bo lţi i : " Driapta judecată a lui Is. Hs. ; să judece vi/il şi morţi/ il". Pe pere ­tele estic a fO'st Î nlfă ţ iş,a 't tri b un a1l u l ce,re,s,c : Î,n centru este aşezat I s'u s pe tro n , cu do u ă roţi Î nO<ri pa'te I·a picioa re, de o pa rte ş i de a lta sînt cei 12 a posto l i . Com poziţ ia e ste s im pl ă şi oIa ră , ga ma c ro m a ti,că red usă (fo nld g ri - b l e u , g a l ben , r o ş u , a l ba stru ş i b r u n ) I ă s i n d ca p ri n ci p a l u l ro l În construcţi a i m a g i n i i să revină dese n u l u i . Ca racte r u l g ra ­fic est'e Î n că ş i m a i evident p e perete le s u d ic, p e a că r u i s u p rafaţă a u fost p i ctate m a i m u l,te catego r i i d e păcăto ş i sortiţi ch i n u r i l o r i a d u l u i . Z u g ra v u l - pe ca re a r,d e l e n i s ­m e l e i n scri pţi i l o r Î I a rată a f i I o a n d i n Deva - a d a t dova d ă de m u ltă fa n tezie Î n p rezenta rea ch i n u r i l o r i a d u l u i , den,u n ţ,ind vic i i le (c u rv io, a b u z u,l de tutu n etc.) , nă ravu r i l e d ă u n ătoa re ( h oţi a , m i n c i u n a etc.), d a r, m a i a les, n e d re pta -

10 Biseric::- sf inţ i i a rh o n ,:; hel i M i h a i l şi Gavri l . d in G he la r, datînd d in seca lu l a l XVI I I - lea , a fost zug răvită Î n 1 770 de S imion d in Piteşti, În noos, ş i de N icoloe d i n Piteşt i , Î n o ltor, a lături de a ceştia fi ; nd pomeni ţ i Î n pomel n i c ş i a l te ajutoare. N icolae d i n Piteşti este ş·i autanuii i coa n e.l,olr Îm.pă răteşti , Ic,onf,o�m i nsoni pţ,ii olor : ,, 1 770, Nicolaus pi'c/or de Tral1Salpina " , pe i'coana Hodigh irtriei şi . . 1 770, Nicolae zug;av de Ţara Rumănească " .

1 1 Pictu,ni'le a l ta r,u l u i şi a l e prosca mid ieru lu i b iser ic·i i d i n Leşn i c (jud. H u nedoa ra) n u a u fost pub l icate Î n deta l i u : referiri l a 1 . D. Şte­fănes·ou , La peinture religieuse en Valacl1ie et en Transylvanie, P'a'ri s , 1 932, p . 263-264 : scurtă descriere cu avansarea ,ipotezei că s -ar data ra lu i N i oo lae d in Piteşti la Vas i le Drăg uţ, Biserica din Leşnic, " Se l A" x, 1 963, n r. 2, p . 432-433.

Fig. 2. Biserica din Gura Sada.

65

tea sod a l ă 12. l,n s i st'Î n d a s u pra bogatu'l u i ne m i l ostiv, asupra j u pÎ n i l o r ca re fa c legea strî m bă , a s u p ra acelor ca re ob i j ­d u iesc pe ce i s ă ra c i , a s u p ra Î m pă raţi l o r t i ra n i , Ioa n d i n Deva s e fă 'cea expon'entu l ace le i stă ri de revoltă p e ca re o de'scitrăm i,n m a i to,abe "judecăţile" pktate În T ramH'va ­n i a Î n seco l u l a l XVI I I - le a , sta re de r8voltă ca re avea să se reverse v io lent Î n t i m p u l răscoa le i l u i H o r i a . Ri n d u ite În patru reg i stre, g ru p u r i l e de păcăto ş i - 34 la n u m ă r -sint pînd ite d e m o n stru l Lev i a t h a n Î n a că ru i g u ră l a rg că scată se a g i tă şerpi , le i şi f ig u r i m o n struoase. Atît pr in n u m ă ru l păcate l o r i l u strate c î t ş i pr in verva i n c is ivă a reprezentă,ri i , ladul de la G u ra Sad a se impu ne pr in tre cele m a i complexe şi reuş ite 'oo m poziţ i i cu a'cest s u hhect d i n p i ct'u ro ro m ânea' slcă veche.

i,n opoziţie cu o<g i'taţ i ,a oa re d om n eşte Î n zona r,eze,r­vată ladului . Grădina raiului, Î'ntăţ iş1a1ă pe pe retel'e n o rd i c a,1 ti-nd e i , a re o d esfă ş u ra re co'l m ă , d e o Î,n oÎ n tăto a re 'n a i ­vita te . Aşezaţi intre copaci u r i a şi , a că ror trata re a m i n te şte de ceea ce a z i se n u me şte in m o d o b i ş n u it p ictură n a i vă , s e af lă cei trei patri a rh i Av ra a m , I s a c ş i I a cov, toţi a vî n d l a p i e pt cîte o ba s m a cu s u flete l e celo r d repţi , d e a seme­nea tÎ l h a ru l mîntu i t pe cruce. Pentru a s por i pa rcă n ota

12 Pentru o oferi o i ma g i ne cît moi exactă o redactă ri i ladului Î n pictura de 1'0 G u ra Sa da, notăm a ici i n scr ipţ i i l e co re comentează episoadele şi o sumară descriere o a cestora : feciorii care curvesc, mînati de d nalOi ; fetia/e care Îşi s trică fetia, bid uite de doi dr,a,ci ; muie­riie �are curvesc, duse cu roa ba de drac i ; omul care nu face nici bine nici rău, un Înger ÎI tnage de mîna d reaptă , un drac ÎI trage de mîna stîngă ; oamenil i ] care nu-şr i ] Împlinesc canonr ul ] , sînt f ierţ i Într-un cazo n ; bătăuş u L ' j nedrept, spinzurat Într- u n pom ş i bătut de doi draci ; care omoară pe altul, spÎn.z u rat cu capul În jos ş i spi ntecat cu topoa rel e de doi drac i ; muere[ a] lenioasă, toarce ch inu ită de do i d ra oi ; crÎşmăriţa strÎmbă şi curvă, le'ste ,a p lecată În faţa unu i butoi ş i d uce u n dra c În spate, i a r În corp i -o fost imp lantat u n cep ; măscă­riciur 1 ] , este sp inzu rat, un drac Î I sfirtecă cu toporu l ; muer{eal care bea [ i jerbi să nu facă copi[ i ] , este spinzurată, un d ra c o i m punge pe la spate, a lt u l i i aduce o tavă cu copi i ; bogatul nemilos/iv, spinzurat, un drac il bate cu o măci u că ; duI1ănariu[l] spÎnzurat, un dra c �u m ează d i n p ipă ş: · i suf lă fumu l in nas ; nănaşu carei e l curveşte cu rfilnă-sa, legaţi cu m i i n i l e la spate, ch i nu i ţ i de u n dra c ; jupani care fac leţe strănbă, băgaţi intr- u n cazon ş i b ic iu i ţi ; care Îşi Iasă leţa, spinzura t cu c a p u l i n jos, ch i n u it de d rac i ; care joară străn b, spi nzurat de l i m­bă, ch inu i t de un d ra c ; care obir i]dueşce pre cei sărac i , trîntit la pămint , i n că l eoat de d rac i şi bătut cu o măci ucă ; săracul fălos, legat cu m i i n i l e la spate ; care vorbesc În biserică, do i spînzuraţ i ch inu i ţ i de dra:: i ; care dorm duminica şi nu merg la biserică, doi i nşi cu lcaţ i i 'l pat şi ch inu iţ i de u n d ra c ; morari[ u ] 1 fur, 'o re o piotră de moară pe ca.p, a lta legată de git, draci agăţaţi de el ; pe u l t imu l reg i stru apar fvloisi proorr o ]cul core a rată spre sca u n u l de judec'ată, arhierei jido­vesci, jidovii, turci, Împăraţi tira ni, arhiire[ i l eritici, i ntre g rupuri fi i nd d rac i .

Fig. 3 . BÎserica din Gura Sada, PogorÎrea la Iad.

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 4. Pictură din turlă, evanghelişti şi proroci.

de n a ivitate, pe coroa n a copa c u l u i d i n m ij l o c a fost s u i t uln m ie l , pe care o inlSior'ilpţie p i'otaltă Î,I i dentMilcă : "mie'lul ll luli] Dulm lnezău " . S u b Grădina ra iu lui , se atH ă ·u n �eg i s ­tru o u ,oetele oelo r m Î nit'u iţi : m u.oeln ilc i , loulvio:ş i , pnorooi , dre pţi , Î n t re cete f i i n d p ictaţi a rbori cu coro a n e rotu n d e ca re, Î m p re u n ă cu copa c i i u r i a şi d i n g ră d i n a ra i u l u i , a s i g u ră acestu i perete o re m a rca b i l ă u n ita te de expre s i e , u n a d e ­vă ra t pei saj c u fig u r i . Cete le c e l o r m î n tu iţi s î n t Î n soţite d e cîte do i Înger i , i a r mÎntu i ţi i , cu f ig u r i stereotipe, fe m i n i ­zate, s înt Î m b răcaţi Î n l u n g i că meşoa ie , a nt ic i paţie Î n d e ­pălrtată l'a v i z i u nea l u ,i TopÎ'rcea n u d i n " M i n u n i, l e Sf. S i soe" . Î n pa r,te,a inferioa ră ,a peretel u i , străj u i n d poa rta m i u l u i , a u fost Î'nfăţi şaţi a po sto l i i Petru ş i Pave l . a utoru l a Cestei pă rţi f i i n d , cu s ig u ra nţă , N i co lae d i n Pi teşti . Co n s i d e rată Î n tota ­h�a1!e, co m poziţ ia Judecăţii de apoi de l a Gu ra S ald a es'te eXlp re's i,a u·n eli a nte de oOln�aot d inltre med iu l o ră'şenels'c şi oei rust ic , o a rtă ca re benef ic iază deo potrivă de experie nţa u n u i m eşteşug de a tel ier ş i de p ros peţi mea p l i n ă de fa rmec a ra psod u l u i pop u l a r .

AlIă,tu ri d e iooanel'e pe I'em n m a ramUtneşene, a'I,ă,tulri de x i l og ra v u r i l'e de H ă ş da te , a l ă t u ri de i co a n e l e pe st i c l ă , p i ctu ri l e m u ra le , dato rate meşteri l o r tmn s i lvă n e n i d i n seco­I UII ,a.l XVI I I - lea , oo nltr i hu,ie ,Ia Îln ţe l,ege re,a exploz,i ve,i ani,rm ălri pe p l a n a rt i st ic a popu l aţ ie i româneşt i , ţ i n ută vreme d e seco le s u b o g rea a s u p r i re 13 . P o p N i,co lae ( b i ser ica de lemn d in D Î m bă u , 1 762), Sta n , f i u l po p i i R a d u d i n Ră şi n a ri ( b i se rica di ,n M eselntea , 1 78 1 ) , 0 pf'ea d i:n Po,pl 'a ca (bti 'ser ica d i n Tă l m ă ce l , 1 780), G avri l (b iserica d i n I g h i e l , 1 78 1 ) , Ra d u M u ntea n u (b iserica d e I'e m n d i,n Deseşt i , 1 780 ; bi serica de lem n din Rogoz, 1 785), G heorg h e d i n De,selş,t i (b iserilca d e l e m n d i n S a t Ş u gatag, 1 782), I o a n P o p ( b i se rica de l e m n d i n SÎ n m i h a i u l Al m a ş u l u i , 1 794 ; b i se rica d i n B ă l a n -J os'en i , 1 795 'ş.a .) ,s înI\: n u ma i cîţiva d i nltre m e şter i i oa re i l u s ­trează ,a oest f'eno men Î n oad r,u l că reia I o a n d i,n Dev a , cu a,le s a l e p Î'Ctu ri de l a G u ra Sa,d a , ocu pă u n l oc d e loc neg'l, i ja b i l .

E,vi .dent, a ş a c u m a m ant ilCli pat Îln i n\trod Uloe re, n u poate fi i g n omt ,importa n t u l o po r,t al z u g r'avi l o r ve n iţ i d i n Ţor-a Românească , z u g ravi pe ca re Î i a fl ă m s e m n î n d În n u m e ­roa s'e m o n u mente ş i ca re a u contr i b u i t l a fo rma rea u n o r m eşte ri t ra n s i l vă ne n i că rora l e - a u tra n s m i s e l e mentele d e sti l postb'rÎ n'covene,s,c a i căror p u rtători emu 14 .

13 O ex'ce,p�ionaIIă ,contni buţ ie Î n l egă.tu ră ou ac.ea,stă p,roblemă ad u,ce Şte�an Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania În secolele XIII-XX, Bucureşti, 1 971 ,

14 Fenomenul i rad ier i i a rtei d in Ţa ra Românească este va la b i l ş i pentr,u arh it'ectură . i n legătură cu această problemă, a se vedea Ioana Cristache P'a nait ş i Eugenio G recea nu , Biserici româneşti de zid - monumente istorice, .din Ţara Făgăraşului, " Mitropol ia Ardea lu­l u i " , XV, 1 970, nor. 9-1 0, p . 627-636 ; idem, XVI , 1 97 1 , n r. 7-8 , p. 567-579.

66

Fă ră să n e propunem .o en u me ralr,e ex,ha u stoi vă , oon­s id e ră m utH c5ă am i'n tim că, Î,n 1 7 1 6, l os i,f, că'l ug ă ru l de la Govo ra , p i cta l a A l ba I u l i a , că G ri g o re Ra n ite pa rt i'c ipa În 1 738 l a p icta rea pa ra cl i s u l u i n o r d i c al b iser ic i i Sf , N i co­l a e d i n Şch e i i B ra ş ov u l u i ş i , În 1 745, la decora rea bi sericii m ă n ă st i r i i RÎmeţ. Tot m u nte n i e ra u , p roba b i l . z u g rav i i Pa nă ş i l o n a ş c u , cei ca re l u cra u , În 1 762, la Av rig ş i , În 1 766, la b i ser ica br Încovenea scă a m ă n ă st i r i i Sî m băta de Sus, S i m i o n O p rovici d i n Cra i ova p ictea ză b i s'er ic i l e de lemn d i n Po i a n a S i b i u l u i ( 1 77 1 ) şi Apo l d u l de J o s ( 1 772), Î n ti m p ce u n a l t S i m i o n , p o p ă d i n P i teşt i , desfă şoa ră o rod n ică a ctiv itate În Ţa ro H aţeg u l u i , u n de ÎI af l ă m sem n î n d icoa ne şi p ile�Ulri m' u ral l'e Îln n,ume,poa's'e b Îlsenilci (N u1eşo'a ra , 1 776 ; H a ţeg, 1 777 ; P.ri ,s, l op , 1 782 ; S Ulbcet,ate , 1 783 ; B a r u Mic, 1 785 ; Cilullo Ma re ; Den-s'ulş , Poro.şenli) . Foa nte fec und se a ra tă ş i un a lt p i te ştea n , z u g ra v u l D a v i d , ca re s - a sta bi l i t Î n pă rţHe B i h o ru'l u i , ,cr,eÎn d Îln j u ru l să u o a d evă rată ple­i a d ă de ,ucen i C'Î c u ca re deeo rea ză ,m a i m u,l,te b ilserici de l e m n . De la icoa nel'e b i se ric i i d i n T i n ă u d (vec h e ctitorie d i n 1 658 a l u i Consta nti n Basa ra b CÎrn u) , l a p ictu r i l e b ise­ri citlor de lem n d in R ie,n i ( 1 754), Sebi Ş ( 1 764), Stă i 'ceşlti ( 1 783), Ti,l,eeu ş ( 1 783), Feri ce, toate În j'uldaţul B i ho r, D allJlild , se d ovede şte u n sta to r n i c mesa g e r a l p i ct u r i i d i,n Ţa ra Româ nea scă , sta b i l i n d p r i n activ itatea sa o p u nte Între d o u ă zone geograf i'ce desltu l de Î'n dep ă,rtate. Tot Î n MU1nţi i Apusen i , 1 0 ,b i s,etni'ca d i n H ăllmalg i u (jtu d . A,rald) , Î I a,f, I ă m l u crînd p e c u n oscutu l Ra d u Dască l u l Z u g ra v u l , a l ă t u ri de G h eorg h e, p i ctu ra lor contÎnd p rintre cele m a i va l o roase rea l i ză ri a l'e gen u l u i d i n Î n treg u l secol a l Xv i i i - l ea tra n s i l ­vă n ea n 1S.

Alătur i de toţi a ceşti a , tre b u i e a m i nt it N i co lae d i n P iltelş1t i , a Ulro r 1'0 G u ra Sa d a , Îln 1 765 , l a G he'lm, Îln 1 770, la Le'şln ilc şi pro h a bi l l a d i,spă mt'O ' b ilseni că d i'n Bmu M alre.

Co n s i d e ra te În a cea stă l a rgă pers pectivă , p i ctu r i le de 10 G u ra S a d a , rod a l co laboră ri i d i n tre un me şter m u n tea n ş i allt u l trans,i ll vănea n , do bÎnde'slc o se m n1i,fioaţie speoi a l ă , Î n m ă s u ra În ca re i l u strea ză p roce s u l de u n if ica re a rt i s ­t ică c e Începuse să se săvî rşească Î n că d i n a ce l e t i m p u ri , Î n pofi d a u n o r g ra n iţe c e aV'� a u s ă d i s p a ră d u pă ma i b i n e d e u n veac,

1 S Unele date priv ind zugravi i enumeraţi a ici pot f i Întî l n i te l a Şt. M eteş (lugravii bisericilor române, eXltms d i n "Anuawl CM I -Trans i lva nio

" , C lu j , 1 926-1 928, p. 1 1 6-1 2 1 ) , la C. Bă lan şi A. Păno iu (Date noi privind activitatea lui Radu Dascălu lugravu şi În legătură cu folosirea erminiei sale În veacul 01 XIX -lea de către Avram zugravul, " Ses iunea de comunicări şti i nţ if ice a muzeelor de artă " , Bucu­�eşbi, 1 968, p. 250-258), I I-a V. Vă,tăşilanu, (Istoria artelor plastice În România, I I , Bucu reşti, 1 970, p, 1 91 - 1 93) a l tele a pa r a ic i pentru prima o,a ră , u,rmÎnd să reven i m a �u.pna lor Î ntr- un sbu.di u speoia l .

- Fotografi i le ca re Î nsoţesc prezentul a rticol , ca ş i schema ioono­grafică , a pa rţ in autc ru lu i .

http://patrimoniu.gov.ro