. BULETINUL MONUMENTELOR ISIDR1CE
. anul XL nr.1.1971
r - 1 L I
http://patrimoniu.gov.ro
COMITETUL DE STAT PENTRU CULTURĂ ŞI ARTĂ
BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE Nr.1•1971
---------- - ---- ANUL XL ------------ --
http://patrimoniu.gov.ro
• CUPRI NSUL • SOM MAIRE • CONTENTS •
PETRE DIACO N U
RADU ŞTEFAN C I O B A N U
- Cet'a,tea b i z a n t i n ă d i n i nr sru l a Păo u i u l l u i Soa re (3)
- Cetatea E n i s a l a (21 )
I OANA C R I STAC H E PANAIT - B i seri c i l e de l e m n di n Sălaj (3 1 )
ş i olrh . I O N SCHELETTI
ALEXA N D R U E F REMOV
DAN B E R I N D E I
H A D R I A N DAICOV I C I U
- Portrete de donatori in p i ct u ra de icoane d i 'n ŢOI�a Rlomânear�că (41 ) .
- " Pa l a tu l Cuza " d i n I,a ş i ş i propr ietar i i să i di n seOO'lru l XIX (49) .
- O sarc ină de pr imă u rgenţă : conso l i da rea ş i con servarea m o n u mentelor dacice din M u nţ i i Orăştiei (53 ) .
R�of. a rh . HORIA T EODORU - " Z i d u �i l e i ntre v i i " (59) .
VAS I L E DRĂGUŢ
M I RCEA I L i ESCU
Arh. H E R M A N N FAB I N I
OLiVER VELESCU
M I RC EA D U M I T R ESCU
T E REZA S I N I GALIA
Arh. ŞTEFAN BALŞ
RADU FLORESC U şi L U C I A N ROŞU
L. R . ş i R . F .
M . D .
P ETRE D IACO N U
RADU ŞTEFAN C IOBANU
- Pol i pt icu l d in Bru i u (62 ) .
M ă n ăsti rea H l i ncea (63) .
- R·esta u ra rea porta l u l u i roma n i c al b isenic i i ella,ng he'l ioe d i,n Rod bav (6.9) .
- Un monu ment d i spărut intr-o a c u a relă i n ed ită (73) .
- Documente d espre resta u ra rea C u rţ i i d e Argeş (75).
- Pictu r i l e exterioa re de l a m o n u mentele d in nordu l Moldovei i n atenţ ia special i şt i l o r U N ESCO (77).
- O b serva ţ i i noi a s u pra b iser ic i i m ă n ă st i r ,i i Neamţ (78).
- Complexu l m o n u mental Putn a . Discuţ i i i n legătură c u u nele rez u l tate a le cercetă r i lor l a acest monu ment (78).
- S i stematizarea a nt ich ităţi l o r dobrogene (79) .
- " Priete n i i monu mentelor" (79).
• La c i ta d e l l e byza n t-i n e de I ' i l e Păc u i u l l u i Soare (3) .
- La c i tadel le E n i s a l a (21 ) .
IOANA C R I STAC H E - PANAIT - Les e g l i ses e n bo is d e Să laj (31 ) .
ş i a rch. IOAN SCH ELETTI
ALEXAN DRU E F REMOV
DAN B ER I N D E I
HADRIAN DAICOVIC I U
Portra its de donateu rs d a n s l a pei nture d ' i co n es de Ţa ra Româ n ea scă (4 1 ) .
- "Le p a l a i s Cuza " d e l a ssy et ses prop ri eta i res du XIX-eme siec l e (49) .
- U n e c h a rge de premiere u rgence : l a . conso l idalti o n e t la conserva t ion des m o n u m e'nts daces des Monts d'Orăşt ie (53).
Prof. a rch. HORIA TEODOR U - "Zidun i le i ntre v i i " (59).
VASILE D RĂGUŢ
M I RC EA I L i ESCU
Arc h . HERMANN FAB I N I
- L e reta b l e de Bru i u (62) .
- Le m o n a stere H l i ncea (63) .
- La resta u rat ion du porta i l rom a n de I 'eg l ri se eva n g e l i q u e d e Rodbav (69) .
CO LECTIVU L R E DACŢIONAL
OLiVER VELESCU
M I RCEA DU MITRESCU
TEREZA S I N I GALIA
Arch. ŞTEFAN BALŞ
RADU FLORESCU el LUCIAN ROŞU
L. R . et R . F .
M . D.
PETRE DIACON U
RADU ŞTEFAN C I OBANU
- U n m o n ument d i s paru , reprodu i t sur u n e a q u a re l l e i nedite (73) .
Docu m ents s u r la resta u rat ion de Curtea de Argeş (75) .
- Les p e i n tu res exter ieures des m o n u m e n t s d u Nord de la Moldavie dans I ' a ttention des speci o l i stes d ' U N ESCO (77).
- Nouvel les observat ions s u r I 'eg l i se du m o n a stere de Neamţ (78) .
- Le com plex m o n u mental Putna. D i sc u t ions s u r l e s resu ltats des recherches' concern a n t ce m o n u ment (78) .
- La systematisat ion des a nt iqu i tees de· Dobro u dja (79) .
- "Les a m i s des m o n u ments " (79) .
•
- The Byza n t i n e City from the I s l a n d of'
" Păc u i u l l u i Soare" (3) .
- The Citadel 01 Enisala (2 1 ) .
I OANA C R I STAC H E PANAIT - The wooden Chu rches Irom Să laj (31 ) ..
o n d a rc h . IOAN SC HELETTI
ALEXA N D R U EFREMOV
DAN B E R I N D E I
HAD RIAN DAICOV I C I U
- Donors' Portra its i n t h e I c o n Pa i n t i ng' Irom Ţara Româ n ea scă (41 ) .
- The Cuza Palace i n Yassy a n d i t s Pro-· pr ietors i n tr.e X I Xth Century (49) .
- A Task of U rg e.ncy - the Con s o l i datiton' a n d Conservat ion of the Dac ian Mon u ments Irom the Orăştie M o u n ta i n s. (53 ) .
Prof. a rc h . HORIA T E O D O R U - " Z i d u r i l e i n tre v i i " (59) .
VAS I L E DRAGUŢ
M I RC EA I L i ESCU
Arc h . H E R M A N N FAB I N I
OLiVER VELESCU
M I RCEA D U M ITRESCU
TEREZA S I N I GALIA
Atch. ŞTEFAN BALŞ
RADU FLORESCU and LUCIAN ROŞU
L . R. and R . F .
M. D.
- The Polyptic I rom Bru i u (62) .
- The mona stery of H l i ncea (63).
- The Restoration of the Roma nesque Por-o ta i of the Ev.aon g e l i c Chu rch Imm Rod -· bav (69) .
- A Di sappeared Monumen t i n a n U n p u -· b l i shed Watercol o u r (73 ) .
- Documents concern i n g t h e Restoration' of C u rtea de Argeş (75) .
Exte�io r Pa i n t ings 01 the M o n u ments .. f rom N o rthem Moldav ia in the Atte.n-· tion of the Spec i a l i sts of U N ESCO (77) ..
- New O bservat ions concern i n g t h e· Ch.uorch of the Neamţ Mona .s,te1ry (78) .
- The M o n u mental Complex 01 Putn a . D i scuss ions u po n s o m e Res u l ts o f t h e Researches ca rried out Last Yea rs i nto th is M o n u ment (78) .
- The Systematizat ion of the Antiq u it ies Irom Dobrogea (79 ) .
- " T h e F r i e n d s of t h e M o n u m ents " (79).
RODICA BĂNĂŢEAN U (secreta r de redacţie) , VALENTINA B U Ş I LĂ, M I RC EA D U M ITRESC U , OLGA MĂRCULESCU, TEREZA S I N I GALlA, MARGAR ETA Ş I POŞ.
Redactia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1, telefon 1 3.98.17. Administraţia : Str. Brezoianu nr. 23-25, telefon 1 4.67.99. Costul unui abona;"ent anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.
1 40880 [
http://patrimoniu.gov.ro
Discuţ ia cu spec ia l i şt i i stră i n i o conf irmat, de pr inc ip iu , posi b i l i tatea ca eflarescenţa (studiată d in punct de vedere ch im ic ş i b io logic În laboratoru l D.M. I . ) ce voa lează pereţ i i b i ser ic i i mori de l a Cozia să f ie cauza tă de prezenţa În a propiere o u n u i factor core o determinat a pa r iţ ia la suprafaţa p ictu r i lor o su lfatu l u i de ca lc iu . D i scuţ i i in teresan te pr iv i nd tehn ica restau ră r i Î a Li avut loc la Bo ln iţa Coi ie i , monument af lat i nteresa nte pr iv ind tehn ica resta u ră r i i ou
a prec iat activita tea desfă şurată a ic i de pic
toru l Consta nt in Blendea.
Deşi alpa ren,t problemele rp ictulri i mUlool·e exter ioare de la b iser ic i le d in nordu l Mo l -
dovei ou fost pa rţ ia l umbrite de a l tele, e le
o u stat totuş i În centrul a tenţ ie i com is ie i ,
core n u s-a pronu nţat Însă defi n it iv asu pra l or.
'I n d i scuţ ia f ina lă , de la Comitetu l de Stat pentru Cu ltură ş i Artă, membr i i com i s i e i UN ESCO nu o u prezentat n i şte concl uz i i dare o'sup.na expenti zei l o r. i n o.pionlia domn i i lor lo r , monumentele trebu ie ana l izate mo i profu nd, această pri mă l ua re de contact f i i nd deosebit de ut i lă , dor i n suf icientă pentru forma rea u nei pă reri defin it ive. După revederea În treg i i documentaţ i i , după consu lta rea com parativă o datelor cu lese cu ocaz ia expert izei ş i d u pă efectua rea u no r ser i i de p robe sup l imenta re (rel evee fotogmometric·e pe.ntru l i ,�e perioduce a le
nieoare monumelnt, anag ra.du llu i ,de um id i,tate,
evellotUia I,e com is i.a v·a
alna,l,i.ze Întoomi
noi de p igmenţ i ) , un referat ce va
cu pr inde propuner i concrete. Această prudenţă , apa rent excesivă, o fost motivată pr in fa ptu l că monumentele constitu i e u n icate În a rta monumenta l ă mondia lă , r id icînd În conseci nţă probleme nemai ÎntÎ ln ite, deci p recauţ ia se impune atunci cînd sînt stab i l i te soluţ i i l e de conservare ş i eventua l de resta u ra re ce a r trebu i adoptate.
In anu l acesta, d u pă Întocmi rea referatu l u i , UN ESCO va deplasa Î n nordu l Moldovei o echipă de practic ien i restau ra tori core vor Încerca să stab i lea scă metode de
" tratament" pentru pictura m u ra lă exter ioară şi pentru z idur i le core o poartă ş i , concom itent, În codru l ace le iaş i acţi u n i , să Îndrume " pe v iu" cîţiva p ictori român i pedrumu l anevoios 0 1 resta u răr i i .
TEREZA S IN IGALIA
OBSERV A ŢII NOI ASUPRA BISERICI I MĂNĂSTIR I I NEAMT Cu ocaz ia v iz i tăr i i monumentu l u i de că
tre delegaţ i i UNESCO, În codru l expertiiei a su pra pictu r i lor exterioa re la faţadele b i seric i lor d i n nordu l Moldovei, domn u l a rh i tect Raymond Lem a i re, secreto r genera l ICOMOS şi membru 0 1 Comis ie i , ne-o semnalat u rmătoa rele deta l i i rămase neobservate pînă a stăzi :
- Nişa naosu l u i , af lată În perete le sud, În fa�a ()aljJarpete�mei , es·te conbu ra,tă ou un r înd de cărămiz i smălţu i te de cu lor i a lter-
note verzi ş i ga lbene, a bia v i z ib i le din cauza stratu l u i de pictu ră core le acoperă a proape În Întreg ime. Ne aflăm deci În faţa u n u i aspect necunoscut 0 1 obişnu i te i decoraţ i i p ictate im itînd cărămida , fo los ită Îna i nte de executa rea pictu r i i .
- Pe contrafortu l de piatră d in faţada sud a flată În dreptu l pronaosu l u i se observă, uşor zgÎriat pe p iatră, u rmele u n u i cadra n solar . Pe l îngă obicei u l folos i r i i contrafortu lu i pentru a semenea scop, deja Întî l n i t şi În
a l tă pa rte (Bă răţi a-CÎmp u l u ng ) , prezenţa cadra n u l u i este Încă o dovadă o Înfăţ i şăr i i i n i ţ ia le, cu piatră a pa rentă, Î na i nte de ap l i ca rea , În veacu l 0 1 XVI I I - lea, o stratu l u i de tencu ia lă core o acoperit paramentul pînă la resta u ra re.
Iotă deci , În conc luz ie , cum În faţa unu Î monument i storic or icît de cunoscut a r f i e l , cercetarea nu poate fi n i c iodată socotită ca Încheiată.
a rh . ŞTEFAN BALŞ
COMPLEXUL MONUMENT AL PUTNA DISCUTI I ÎN LEGĂTURĂ CU UNELE REZULTATE ALE CERCETĂRILOR LA ACEST MON U MENT
,
In z iua de 20 octombrie 1 970 o avut l oc o Întrun i re o spec ia l i şt i lor pentru o se consu lta asu pra problemelor l egate de l u c ră r i l e de cercetare ş i restau ra re o complexu l u i a rh i tecton ic de la Putna. Au part i c ipat spec ia l işt i de la Academia de Şt i i nţe Soc ia le şi Pol itice ( I n st itutul de a rheologie, I n stitutu l de i s torie Nicolae Iorga, I n st i tutu l de i stor ia a rtei ) . Com itetu l de Sta t pentru Cultură ş i Artă (Di recţ ia monu mentelor i storice, D i recţia muzeelor), I n st i tutu l de a rh i tectură, I .S.C.A.S. - u l , Departamentu l cu ltelor ş i de la a l te i n sti tuţi i .
Fig. 1 . Porlal dinlre pronaos şi naos
D i scuţ i i l e o u u rmă rit, pe baiă de materia le foto, p lanu ri , profi le , o u nor observaţ i i de deta l i u făcu te la faţa locu l u i - În secţ i un i l e a rheologice desch i se În i n ter ioru l şi exter ioru l b iser ic i i -, să sta bi lească ex istenţa - ,sa,u inex i �ten�a - u nei faze la nterioa,re la pridvoru l de seaol XV,I I OII b i seric i i , posi b i l i tăţ i le de marcare o fazei constructive an ter ioare seco l u l u i XVI I (epoca l u i Ştefa n cel More) pentru Întreg monu mentu l .
i n u rma expuner i i observaţ i i lor a rh i tectu l u i proiectant Ioana Gri gorescu, cele a l e a rheolog u l u i core o efectuat cercetarea l a acest monument, Nicolae Puşcaşu ş i pr in contri buţ ia substa nţ ia lă o parti c ipa nţ i lor l a acea stă consfătu i re, s -a a juns l a o serie de precizăr i deosebit de i m porta nte pentru conti nua rea procesu l u i de restaurare atît 01 biser ic i i cît ş i 01 Î ntregu l u i complex monu menta l de l a Putna.
S-a constatat a stfel că exi stă o fază a n ter ioară recon strucţiei d i n seco l u l 0 1 XVI I l ea la pridvorul b i seri c i i , fază reprezentată prin cele două fundaţ i i moi vech i de sud şi vest, core se d i st ing c lci r ş i sînt pa rţ ia l acoperite de fundaţ i i l e pridvoru l u i reconstruit În seco l u l XVI I . in actua l u l stad iu de cercetare este g reu de precizat dacă această fază a n ter ioară secol u l u i XVI I a parţ ine perioadei d i na i nte de 1 484 - dotă la core edi'fidu l o svf,enÎlt u n pu,tern i,c i ncendi,u -, sau este u l teri oară acestei date. Se constată Însă prezenţa u n u i strat de i ncendiu În core a pa r mater ia le d iverse, poster ior construcţ ie i din secol u l XV ş i a nterior reconstrucţiei din seco l u l XVI I . Acest strat de i ncendiu CJ putut fi identif icat În secţ i un i l e d in exterioru l bi seri c i i , l i ps ind din p rofi le le strat igrafi ce a l e secţ i un i l o r d i n i nter ioru l pridvoru l u i - ceea ce a r duce la conc luz ia că la dota incend i u l u i ( 1 484) pridvoru l exi sta ,
78
ch io r dacă o fost const ru i t cu cîţiva a n i moi tî rz i u decit restu l b i ser ic i i .
Apa re ca necesară, pentru lămur i rea defi n i tivă o acestei probleme - dota constru i r i i p rimu l u i pridvor -, conti nua rea i nvest i gaţ i i lor a rheologice i m pu se de nevoia găs i r i i u nor e lemente În p l u s de dotare.
Pentru evidenţierea celor două faie de construcţie o b iser ic i i de l a Putna s-a hotă rît marca rea fundaţ i i lo r de secol XV ş i real iza rea u no r puţuri de v izita re Î n moi mu l te pu ncte core să permită accesu l v iz i ta tor i lor ş i spec ia l i şti lor .
Fig. 2. Biserica Mănăstirii Pulno'
http://patrimoniu.gov.ro