BUILD UP Skills QualiShell MANUAL DE CURS pentru ...

BUILD UP Skills QualiShell Schema națională de calificare pentru forța de muncă din construcții

pentru realizarea de anvelope de înaltă performanță ale clădirilor

MANUAL DE CURS pentru

MONTATORUL DE SISTEME OPACE DE TERMOIZOLARE

PARTEA I

PREGĂTIREA MONTĂRII SISTEMELOR OPACE DE TERMOIZOLARE

Versiunea 1

Iulie, 2014

BUILD UP Skills QualiShell Manual de curs pentru montator sisteme opace de termoizolare pentru clădiri

ii

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului BUILD UP Skills QualiShell, derulat în perioada 1 octombrie 2013 – 31 mai 2015 în cadrul programului Energie Inteligentă Europa finanţat de Comisia Europeană prin Agentia Executivă pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (EASME). Proiectul BUILD UP Skills QualiShell urmăreşte dezvoltarea şi implementarea la nivel naţional a schemelor de calificare a montatorilor de sisteme opace de termoizolare de anvelopă (pentru clădiri) şi a montatorilor de sisteme de tâmplărie termoizolantă, prin dezvoltarea de instrumente care să permită introducerea cunoştinţelor şi competenţelor adecvate în calificările relevante şi să stimuleze evoluţia sistemului naţional al calificărilor şi a viziunii actorilor cheie din sectorul construcţiilor, asigurând trecerea efectivă de la practicile curente de realizare a clădirilor la realizarea corectă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero în România. Acest raport reprezintă livrabilul D3.2 din cadrul pachetului de lucru WP3 si prezinta conţinutul propus pentru „Manual de curs” aferent programei de pregatire teoretică şi practică a cursului de formare profesională pentru calificarea „Montator sisteme opace de termoizolare pentru clădiri”.

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestui raport revine autorilor. Acesta nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene. Nici EASME, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice utilizare care poate fi făcută din informaţiile conţinute în prezentul document. Informaţii suplimentare Mai multe detalii privind BUILD UP Skills QualiShell pot fi găsite la www.iee-robust.ro/qualishell Mai multe detalii privind proiectele BUILD UP Skills pot fi găsite la www.buildupskills.eu Mai multe detalii privind Programul IEE pot fi găsite la http://ec.europa.eu/intelligentenergy


iii

REZUMAT Acest material reprezintă Partea I a Manualului de curs pentru montatorul de sisteme opace de termoizolare şi abordează în:

- Capitolul introductiv - problematica calităţii şi performanţelor energetice ale anvelopei clădirilor (de locuit în special) şi a măsurilor şi soluţiilor de creştere a acestor performanţe

- Capitolul 1 – defăşurarea activităţilor cu caracter permanent în şantier, conformarea cu: - normele şi practicile de organizare activităţilor de execuţie a lucrărilor - normele generale de SSO şi SU - normele de protecţie a mediului - normele şi practicile de asigurare a calităţii lucrărilor executate - normele şi practicile de întreţinere a mijloacelor de lucru - normele şi practicile de asigurare a materialelor

- Capitolul 2 – desfăşurarea activităţilor de pregătire a stratului suport, subiectele: - conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru - pregătirea stratului suport - pregătirea suprafeţei stratului suport

- Capitolul 3 – desfăşurarea activităţilor de montare a structurilor de susţinere, subiectele: - conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru - pregătirea activităţilor de montare a structurilor de susţinere - activităţile de montare a structurilor de susţinere

În Partea II a Manualului de curs pentru montatorul de sisteme opace de termoizolare va aborda în:

- Capitolul 4 - desfăşurarea activităţilor de montare a stratului termoizolant, subiectele: - conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru - pregătirea activităţilor de montare a stratului termoizolant - activităţile de montare a stratului termoizolant

- Capitolul 5 – desfăşurarea activităţilor de rigidizare a stratului termoizolant, subiectele: - conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru - pregătirea activităţilor de rigidizare a stratului termoizolant - activităţile de rigidizare a stratului termoizolant

- Capitolul 6 – desfăşurarea activităţilor de protejare şi de finisare a sistemului opac de termoizolare, subiectele: - conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru - pregătirea activităţilor de protejare şi de finisare a sistemului opac de termoizolare - activităţile de protejare şi de finisare a sistemului opac de termoizolare


1

CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 4

Calitatea şi performanţa energetică a clădirilor .................................................................. 4

Măsuri şi soluţii de creştere a performanţei energetice a anvelopei clădirilor ..................... 5

1. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR CU CARACTER PERMANENT ÎN ŞANTIER ......... 10

1.1 Conformarea cu normele şi practicile de organizare a activităţilor de execuţie a lucrărilor ................................................................................................ 10

1.1.1 Particularităţile activităţilor de execuţie a lucrărilor în fronturile de lucru ............................................................................................................ 10

1.1.2 Reguli de organizare şi desfăşurare a activităţilor de execuţie a lucrărilor ...................................................................................................... 11

1.1.3 Condiţii specifice de folosire a mijloacelor de muncă ................................... 12

1.1.4 Principii de organizare în flux tehnologic a activităţilor de execuţie a lucrărilor ...................................................................................................... 13

1.1.5 Principii de organizare ergonomică a activităţilor de execuţie a lucrărilor ...................................................................................................... 14

1.2 Conformarea cu normele generale privind SSO şi SU ............................................ 14

1.2.1 Responsabilităţile angajatorului şi ale angajaţilor ........................................ 15

1.2.2 Conformarea cu normele de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie ................................................................................................. 16

1.2.3 Conformarea cu procedurile stabilite pentru situaţii de urgenţă ................... 16

1.2.4 Proceduri şi tehnici de acordare a primului ajutor ........................................ 16

1.3 Conformarea cu normele de protecție a mediului ................................................... 17

1.3.1 Cadrul legislativ si normele de protecţie a mediului ..................................... 17

1.3.2 Acţiuni de prevenţie şi de intervenţie, responsabilităţi ................................. 18

1.3.3 Practici şi metode de colectare, depozitare şi neutralizare a deşeurilor .................................................................................................... 19

1.4 Conformarea cu normele şi practicile de asigurare a calităţii .................................. 19

1.4.1 Disciplina tehnologică în executarea şi verificarea calitativă a lucrărilor ...................................................................................................... 19

1.4.2 Rapoarte de urmărire şi de verificare pe faze de execuţie ........................... 21

1.4.3 Proceduri de raportare şi de avizare a acţiunilor corective .......................... 21

1.4.4 Monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii ....................................... 22

1.5 Conformarea cu normele şi practicile de întreţinere a mijloacelor de lucru ............. 22

1.5.1 Proceduri de verificare periodică a funcţionării normale a mijloacelor de lucru ....................................................................................................... 23

1.5.2 Proceduri de întreţinere periodică a funcţionării normale a mijloacelor de lucru ..................................................................................... 23


2

1.5.3 Raportarea incidentelor în utilizarea mijloacelor de lucru. Avize metrologice ................................................................................................. 24

1.6 Conformarea cu normele şi practicile de asigurare a materialelor........................... 24

1.6.1 Condiţii generale de livrare şi de recepţie în şantier a materialelor şi produselor ................................................................................................... 25

1.6.2 Etichetarea, marcarea şi identificarea materialelor şi produselor ................. 26

1.6.3 Condiţii şi metode specifice de transport, manipulare şi depozitare a materialelor ................................................................................................. 27

1.6.4 Principii de constituire a depozitelor temporare în frontul de lucru ............... 28

2 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE A STRATULUI SUPORT ............. 30

2.1 Conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru ................ 30

2.1.1 Procesele verbale de predare-primire ale frontului de lucru ......................... 30

2.1.2 Procesul verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse ......................... 32

2.2 Pregătirea stratului suport ...................................................................................... 32

2.2.1 Criterii şi metode de verificare a calităţii stratului suport la faţada clădirilor ...................................................................................................... 32

2.2.2 Criterii şi metode de verificare a calităţii stratului suport la soclul şi la acoperişul clădirilor ..................................................................................... 33

2.2.3 Criterii şi metode de verificare a calităţii stratului suport la planşeele reci ale clădirilor ......................................................................................... 34

2.2.4 Operaţii de remediere a defectelor constatate în calitatea stratului suport .......................................................................................................... 34

2.3 Pregătirea suprafeţei stratului suport ...................................................................... 35

2.3.1 Criterii şi metode de verificare a calităţii suprafeţei stratului suport la faţada clădirilor ............................................................................................ 35

2.3.2 Criterii şi metode de verificare a calităţii suprafeţei stratului suport la soclul şi la acoperişul clădirilor .................................................................... 36

2.3.3 Criterii şi metode de verificare a calităţii suprafeţei stratului suport la planşeele reci ale clădirilor .......................................................................... 36

2.3.4 Operaţii de remediere a defectelor constatate în calitatea suprafeţei stratului suport ............................................................................................ 36

3 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONTARE A STRUCTURILOR DE SUSŢINERE ........................................................................................................................................ 37

3.1 Conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru ................ 37

3.1.1 Procesele verbale de predare-primire ale frontului de lucru ......................... 37

3.1.2 Procesul verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse ......................... 37

3.2 Pregătirea activităţilor de montare a structurilor de susţinere .................................. 37

3.2.1 Soluţii constructive, structuri şi elemente de susţinere ................................ 38

3.2.2 Trasarea poziţiei elementelor/ structurilor de susţinere ............................... 40

3.3 Activităţile de montare a structurilor de susţinere .................................................... 40

3.3.1 Procedee de montare a structurilor de susţinere la faţada clădirilor ............ 40


3

3.3.2 Procedee de montare a structurilor de susţinere la soclul şi la acoperişul clădirilor ..................................................................................... 41

3.3.3 Procedee de montare a structurilor de susţinere la planşeele reci ale clădirilor ...................................................................................................... 41

3.3.4 Criterii şi metode de verificare a calităţii montajului structurilor de susţinere ..................................................................................................... 42

4 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 43

5 AUTORI / CONTRIBUTORI ............................................................................................. 44


4

INTRODUCERE

Această secţiune prezintă cadrul general în care se desfăşoară activităţile de montare a sistemelor opace de termoizolare pentru clădiri în contextul măsurilor de eficientizare energetică a clădirilor existente.

Calitatea şi performanţa energetică a clădirilor

Criteriile şi indicatorii de performanţă ce definesc calitatea construcţiilor şi a instalţiilor şi dotărilor aferente acestora (conf. Art. 5 din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii) sunt:

- rezistenţă şi stabilitate; - siguranţă în exploatare; - siguranţă la foc; - igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului; - izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie; - protecţie împotriva zgomotului.

Nivelurile minimale sau maximale după caz ale acestor indicatorii sunt stabilite prin acte normative cu caracter tehnic iar respectarea (realizarea) acestor niveluri cade în responsabilitatea tuturor factorilor implicaţi în toate etapele de concepere, realizare, exploatare (inclusiv reparare, modernizare, extindere etc.) şi postutilizare a acestor clădiri. Performanţa energetică a clădirii în ansamblu sau a unităţii de clădire este exprimată, în principal prin următorii indicatori de performanţă:

- Clasa energetică atestată prin certificatul de performanţă energetică - Consumul total specific de energie calculat exprimat în kWh/m2 arie utilă - Indicele de emisii echivalent CO2

Utilizarea eficentă a energiei în clădiri şi diminuarea pierderilor energetice impun realizarea, la clădirile existente, a unor intervenţii de reabilitare termică atât la nivelul anvelopei clădirii cât şi la nivelul unor componente ale sistemului de încălzire.

În condiţiile asigurării cerinţelor fundamentale de calitate în construcţii, prin utilizarea unor soluţii tehnice eficiente economic şi a unor produse pentru construcţii şi tehnologii performante conforme cu specificaţiile aplicabile, se urmăreşte reducerea consumului anual specific de energie calculat pentru încălzire la o valoare ce să nu depăşească 100 kWh/m2 arie utilă.

Totodată realizarea intervenţiilor (lucrărilor de reabilitare termică) la anvelopa clădirilor asigură păstrarea valorii arhitecturale, ambientale şi încadrarea în mediul urban.

Figura 1 Modelul de certificat de performanţă energetică al unui apartament


5

Măsuri şi soluţii de creştere a performanţei energetice a anvelopei clădirilor

Principala măsură de creştere a performanţei energetice a anvelopei clădirilor este diminuarea pierdererilor de energie prin anvelopa clădirii. Aceste pierderi de energie se produc la nivelul anvelopei opace a clădirii prin:

- faţada - soclu - acoperiş - planşee peste/ spre spaţii neîncălzite (subsol, pod, mansardă nelocuită) - plăci pe sol

Totodată, pierderi de energie se produc prin anvelopa vitrată a clădirii prin uşi, ferestre, luminatoare etc., şi prin ventilarea aerului prin aceste elemente dar şi prin celelalte deschideri (guri de ventilaţie etc.)

Figura 2 Reprezentarea schematică a pierderilor energetice la nivelul anvelopei clădirii Termoizolarea faţadei – Pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit miltifamiliale (blocuri de locuinţe) se utilizează, de regulă, soluţia de poziţionare a termoizolaţiei pe faţa exterioară a pereţilor de închidere perimetrală a blocului, pentru realizarea unei mai bune protecţii termice fără a se reduce suprafaţa utilă a apartamentelor, pentru a se asigura tratarea unitară din punct de vedere arhitectural-ambiental a blocului de locuinţe, precum şi pentru asigurarea continuităţii protecţiei termice în scopul reducerii efectelor punţilor termice. Termoizolaţia aplicată la exterior este integrată într-un ansamblu termoizolant compact (de ex. termosistem, ETICS) sau într-o faţadă cu strat de aer ventilat.


6

Termosistemul compact constituie un ansamblu unitar realizat prin aplicarea pe şantier a mai multor straturi, într-o succesiune definită, alcătuite din produse prefabricate sau predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiecărui ansamblu. Componenta termoizolantă şi componenta de protecţie şi finisaj formează un ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistentă şi între ele prin adezivitatea produselor utilizate. Termosistemul se aplică pe partea opacă a pereţilor exteriori ai faţadei inclusiv pe perimetrul golurilor şi se etanşează pe conturul tâmplăriei; în cazul în care se aplică pe suprafeţele orizontale sau înclinate sunt prevăzute măsuri de protecţie suplimentară (glafuri, copertine, etc).

Figura 3 Schema de principiu a unui sistem de termoizolare compact

Sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat constă în realizarea unor alcătuiri multistrat din produse fabricate industrial şi asamblate pe şantier cu toleranţe mici, proprii construcţiilor metalice, la care spaţiul dintre termoizolaţie şi protecţie (placare) constituie un strat de aer ventilat natural, rezultat din sistemul constructiv, cu rol de eliminare a vaporilor de apă din anvelopă.


7

Componenta de protecţie şi finisaj (placare) se fixează pe un schelet metalic ancorat mecanic de pereţi, amplasat peste termoizolaţie pentru a nu crea punţi termice şi a nu întrerupe continuitatea acesteia; placarea poate fi executată din plăci, casete sau panouri metalice (plane sau profilate monostrat sau multistrat termoizolante), stratificate, laminate la presiune înaltă, elemente ceramice, plăci armate cu fibre sau panouri compozite din aluminiu sau similare. Profilele scheletului metalic (montanţi, traverse, console) şi caracteristicile ancorelor de fixare (diametru, tip, număr) se aleg în funcţie de tipul suportului (beton, B.C.A., corpuri ceramice) de grosimea izolaţiei şi de tipul placajului. Componenta termoizolantă se realizează din produse hidrofobizate, ignifugate, sub formă de plăci sau saltele, suplimentate cu măsuri de limitare a propagării incendiului.

Figura 4 Schema de principiu a unui sistem termoizolant cu strat de aer ventilat Termo-hidroizolarea acoperişurilor – Reabilitarea termică acoperişurilor tip terasă presupune aplicarea de soluţii pentru întreaga alcătuire termo-hidroizolantă având în vedere faptul că majoritatea blocurilor de locuinţe existente au acoperişul de tip terasă necirculabilă, cu acces ocazional pentru intervenţii.


8

În aceste condiţii au fost dezvoltate soluţii tehnice ce presupun fie îndepărtarea în totalitate a sistemului termo-hidroizolant existent fie păstrarea anumitor componente ale acestuia. Deoarece durata de exploatare a hidroizolaţiei este, în general, mai redusă decât a termoizolaţiei, soluţiile propuse sunt astfel structurate încât la efectuarea ulterioară a intervenţiilor la hidroizolaţie, termoizolaţia să nu fie afectată.

Figura 5 Schema de principiu a unor sisteme de termo-hidroizolaţie pentru acoperişuri tip terasă Acoperişurile înclinate tip şarpantă sunt reabilitate termic de obicei prin amplasarea la interior a termoizolaţiei, pe intradosul şi între căpriorii şarpantei. Prin această alcătuire se asigură, datorită straturilor de aer create, ventilarea naturală a elementelor din lemn ale şarpantei. Termoizolaţia este protejată pe faţa superioară împotriva pătrunderii apei din exterior, a curenţilor de aer şi atacurilor biologice (rozătoare, insecte, etc)


9

Termoizolaţia realizată din produse fără condiţii de rezistenţă la compresiune, este protejată la interior de folii cu rol de barieră contra vaporilor de apă şi cu lambriuri sau plăci de gips carton.

Termoizolarea planşeelor şi plăcilor pe sol – Reabilitarea termică a planşeelor peste/ spre spaţiile neîncălzite ale clădirilor se realizează prin amplasarea termoizolaţiei pe faţa exterioară a planşeului (în cazul podurilor, mansardelor nelocuite) respectiv la intradosul planşeului (în cazul subsolurilor, holurilor, gangurilor etc.). Sistemele termoizolante propuse pentru această destinaţie au alcătuiri diverse ca de exemplu:

- spumă poliuretanică aplicată prin pulverizare şi protejată cu vopsea - plăci termoizolante acoperite cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă sau din

sârmă zincată (rabiţ) - plăci de vată minerală caşerate pe faţa văzută şi fixate de planşeu cu dibluri - plăci, saltele, (etc.) termoizolante protejate prin plăci de gips-carton rezistente la

umiditate fixate pe un caroiaj din profile din tablă zincată Pentru evitarea apariţiei punţilor termice sistemul termoizolant se realizează şi peste grinzile aferente planşeelor şi se continuă pe pereţii şi diadragmele adiacente planşeelor pe o porţiune de minim 50 cm lăţime. Reabilitarea termică a plăcilor pe sol presupune de regulă păstratrea cotei actuale a pardoselii.

Figura 6 Schema de principiu a unui sistem de termoizolare pentru acoperişuri tip şarpantă


10

1. DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR CU CARACTER PERMANENT ÎN ŞANTIER

În această secţiune sunt prezentate principiile, normele, reglementările şi (bunele) practici de organizare şi desfăşurare a activităţilor cu caracter permanent în şantier respectiv activităţile de:

- execuţie efectivă a lucrărilor - control al calităţii execuţiei lucrărilor - aprovizionare cu produse şi materiale necesare la execuţia lucrărilor - exploatare şi întreţinere a mijloacelor de muncă utilizate la executarea lucrărilor

La acestea se adaugă activităţile permanente, individuale şi colective, de conformare cu normele privind Sănătatea şi Siguranţa Ocupaţională, Situaţiile de Urgenţă şi cele privind Protecţia Mediului.

1.1 Conformarea cu normele şi practicile de organizare a activităţilor de execuţie a lucrărilor

Deşi cadrul de norme şi reglementări privind modul de organizare al acestor activităţi în şantier este extrem de strict şi de detaliat, modul efectiv de desfăşurare al fiecărei din aceste activităţi diferă substanţial de la o companie de construcţii la alta şi chiar de la un punct de lucru la altul în cadrul aceleiaşi companii. În acest context, principala sarcină a Montatorului de Sisteme Opace de Termoizolare este, chiar înainte de a începe efectiv lucrul, să identifice acele particularităţi organizatorice ale şantierului în care urmează să îşi desfăşoare activitatea, să identifice şi să se conformeze la regulile şi la practicile (de multe ori nescrise) după care activităţile se desfăşoară în şantier. Din punct de vedere organizatoric, activitatea Montatorului de Sisteme Opace de Termoizolare este definită prin sarcinile, atribuţiile şi responsabilităţile pe care acesta le primeşte şi pe care le agrează cu superiorul său ierarhic. Este de aceea important ca de la începutul execuţiei lucrărilor aceste sarcini, atribuţii şi responsabilităţi să fie bine şi în detaliu precizate şi agreate spre deplina satisfacţie atât a angajatorului cât şi a angajatului.

1.1.1 Particularităţile activităţilor de execuţie a lucrărilor în fronturile de lucru

Activităţile de execuţie a lucrărilor de montare a sistemelor opace de termoizolare se desfăşăoară într-o succesiune de etape de execuţie după cum urmează:

- Pregătirea stratului suport - Montarea structurilor de susţinere - Montarea stratului termoizolant - Rigidizarea stratului termoizolant - Protejarea şi finisarea sistemului termoizolant

Toate activităţile de execuţie a lucrărilor se realizează (sau ar trebui realizate) cu respectarea strictă a procedurilor (procedeelor) tehnice indicate în documentaţia tehnică de execuţie furnizată de proiectantantul de specialitate al lucrărilor particularizată de către executantul (contractantul) lucrării cu informaţiile şi instrucţiunile furnizate de producătorul sistemului opac de termoizolare.


11

Fronturile de lucru în care se execută lucrările de montare a sistemelor opace de termoizolare ce reprezintă practic elementele de construcţie ale clădirii la care se intervine, sunt în general:

- Faţada clădirilor - Soclul clădirilor - Acoperişul clădirilor - Planşeele clădirilor spre spaţii neîncălzite (poduri, subsoluri etc.) - Plăca pe sol la clădirile fără subsol

Soluţiile constructive împreună cu detaliile de execuţie sunt stabilite de către proiectantul lucrării şi sunt prezentate în documentaţia tehnică de execuţie a proiectului. Documentaţia cuprinde pe lângă partea „desenată”, în partea „scrisă” lista de materiale şi de cantităţi ce urmează a fi în operă. Tehnologia de execuţie (procedeele de realizare) constituie un ansamblu de operaţiuni efectuate într-o succesiune logică de etape constructive, care utilizează resurse materiale, manoperă şi utilaje pentru executarea unei lucrări cu următoarele obiective declarate:

- costuri pe unitatea de suprafaţă scăzute; - timp redus de executare; - durabilitate îndelungată; - garanţie extinsă.

Proiectantul are obligaţia de prezenta în documentaţia tehnică de execuţie a proiectului procedura tehnologică de execuţie a lucrării, indicând operaţiile ce trebuiesc executate în succesiunea lor şi eventual condiţiile speciale de desfărare a acestora. Executantul are obligaţia de a complecta acestă listă de operaţii de execuţie cu informaţiile şi indicaţiile tehnologice particulare furnizate de producător pentru sistemul de termoizolare aprovizionat. Executantul are responsabilitatea de a achiziţiona doar acele sisteme şi produse ce corespund d.p.d.v. tehnic cerinţelor specificate în documentaţia tehnică de execuţie. Operaţiile tehnologice de execuţie se realizează în sucesiunea şi în modalităţile indicate doar de către personal calificat (montatorul SOT) conform cu indicaţiile şi instrucţiunile din documentaţia tehnică, folosind atunci când este cazul experienţa şi cunoştinţele proprii. Aceste indicaţii cuprind atât consumurile specifice de materiale (cantităţile de materiale pe unitatea de suprafaţă de ex.) cât şi duratele specifice de execuţie ale operaţiilor (durată de execuţie pe unitatea de suprafaţă de ex.). Executantul lucrării are obligaţia să declare la intrarea în şantier normele de consum şi de timp pentru toate operaţiile tehnologice de execuţie ale lucrării. Rezultă o mare varietate de activităţi particularizate în funcţie de faza de execuţie a lucrării, de frontul de lucru în care acestea se desfăşoară şi de procedurile tehnice indicate pentru realizarea acestor activităţi. Capitolele de la 3 la 7 ale acestui manual vor detalia toate elementele particulare ale acestor activităţi.

1.1.2 Reguli de organizare şi desfăşurare a activităţilor de execuţie a lucrărilor

Executantul (contractantul) lucrării trebuie să-şi organizeze activitatea conform sistemului de management al calităţii pentru care este certificat şi să asigure personal calificat pentru executarea, urmărirea, verificarea şi predarea lucrărilor, conform legislaţiei în vigoare. Contractantul general şi contractantul de specialitate stabilesc de comun acord prin contractul de subantrepriză principalele reguli de organizare şi de desfăşurare a activităţilor de execuţie a lucrărilor şi a tuturor celorlalte activităţi ce se desfăşoară în şantier pe toată durata execuţiei lucrărilor.


12

Executantul, în baza documentaţiei tehnice de execuţie furnizată de proiectantul lucrării şi în baza documentaţiei şi a instrucţiunilor furnizate de producătorul sistemului opac de termoizolare, realizează planificarea pe etape a execuţiei lucrărilor şi programarea resurselor materiale şi umane necesare realizării lucrării. Executantul trebuie să prezinte la intrarea în şantier (la începerea lucrării) printre altele:

- Graficul de execuţie a lucrării pe etape de execuţie - Procedeele tehnice de execuţie (ordinea de execuţie a operaţiilor) inclusiv sculele,

dispozitivele, şi utilajele necesare, numărul şi calificarea personalului de execuţie - Cantităţile de produse ce urmează a fi puse în operă inclusiv consumurile specifice,

condiţiile şi procedeele de prelucrare, timpii de lucrabilitate, de aşteptare etc. - Detaliile de execuţie pentru racordurile sistemului opac de termoizolare cu indicarea

etapelor tehnologice de execuţie. Montatorul de sisteme opace de termoizare poate şi trebuie să extragă din aceste documente informaţii preţioase privind sarcinile de lucru pe care urmează să le primească odată cu începerea execuţiei lucrărilor, respectiv soluţiile tehnice de realizare a sistemului opac de termoizolare şi procedeele tehnice de execuţie indicate (operaţiile aplicabile şi succesiunea acestora). Totodată, montatorul de sisteme opace de termoizolare poate extrage din aceste documente informaţii privind normele de consum şi de timp pentru executarea fiecărei operaţii şi etape de execuţie, norme la care urmează să se raporteze în execuţia lucrărilor. Nu sunt lipsite de importanţă pentru montatorul de sisteme opace de termoizolare şi informaţiile privind activităţile premergătoare execuţiei lucrărilor de montare SOT respectiv informaţii privind ce operaţii presupun aceste activităţi, când sunt planificare să se încheie, cine le execută şi cine este persoana de contact în şantier responsabilă de realizarea acestora. Ciclul de desfăşurare a activităţilor de execuţie a lucrării pentru montatorul SOT cuprinde următoarele etape:

- documentare – identificarea şi colectarea informaţiilor relevante - decizionare – stabilirea iniţială a rezultatelor anticipate ale realizării operaţiilor - organizare – stabilirea necesarului de resurse (materiale, tehnice, umane), - planificare – stabilirea succesiunii de realizarea a operaţiilor - programare – stabilirea momentului în timp pentru realizarea operaţiilor - executare – realizarea efectivă a operaţiilor - verificare – măsurarea calitativă şi cantitativă a rezultatelor operaţiilor efectuate - evaluare – compararea rezultatelor stabilite iniţial cu cele efectiv obţinute Pentru montatorul SOT, parcurgerea acestui ciclu, este o garanţie a realizării sarcinilor de lucru asumate la începutul execuţei lucrărilor.

1.1.3 Condiţii specifice de folosire a mijloacelor de muncă

Mijloacele de muncă reprezintă totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora lucrătorii actionează asupra obiectelor muncii respectiv:

- Unelte: mistrie, gletieră, drişcă, cancioc, pensulă etc. - Scule: chei, şurubelniţe, cleşti, ciocane, pile, dălţi, fierăstraie etc. - Scule de mână cu acţionare electrică: maşină de găurit cu sau fără percuţie, de polizat,

de şlefuit, fierăstrău pendular, fierăstrău unghiular, ciocan roto-percutor, agitator etc.


13

- Utilaje: malaxor, pompă de beton/mortar, maşină de tencuit/ torcretat, macara, troliu, încărcător frontal, excavator, buldozer, camion, platformă auto, aparat de sudură etc.

- Instrumente: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc etc.

- Echipamente de acces la înălţime – scări, schele, eşafodaje, platforme etc. La acestea se adaugă o serie de accesorii necesare utilizării uneltelor, sculelor, utilajelor şi instrumentelor menţionate anterior ca de exemplu: burghie, discuri abrazive, prize electice, dispozitive de prindere a sarcinii etc. Totodată, la executarea unor operaţii tehnologice sunt necesare o serie de materiale consumabile precum diluanţi, solvenţi, adezivi, cârpe etc. Trebuie menţionat faptul că folosirea mijloacelor de muncă poate fi condiţionată/ restricţionată ca durată şi regim de exploatare, costuri specifice, garanţii, penalităţi etc., în principal în funcţie de relaţia contractuală a utilizatorului acestor mijloace (montatorul SOT) cu proprietarul de fapt al acestora, respectiv:

- mijloace aflate în proprietatea proprie, utilizate discreţionar - mijloace aflate în proprietatea angajatorului, utilizate în baza contractului de muncă - mijloace aflate în proprietatea beneficiarului, utilizate în baza contractului de antrepriză/

sub-antrepriză - mijloace aflate în proprietatea furnizorului, utilizate în baza contractului de închirere

În aceste condiţii montatorul de sisteme opace de termoizolare trebuie să se informeze la intrarea în şantier asupra condiţiilor de utilizare a mijloacelor ce urmează a le folosi în execuţia lucrărilor condiţii stipulate în contracte de către proprietarii mijloacelor de muncă,. Mai multe detalii privind procedurile de raportare a incidentelor în utilizarea mijloacelor de muncă se pot afla în sub-capitolul 2.5.3.

1.1.4 Principii de organizare în flux tehnologic a activităţilor de execuţie a lucrărilor

Activităţile de execuţie a lucrărilor de montare a sistemelor opace de termoizolare presupun realizarea repetativă a anumitor operaţi într-o succesiune logică adică în flux tehnologic, productivitatea finală a acestui lanţ de operaţii fiind în totalitate dependentă de buna desfăşurare a fiecărei operaţii în parte. De aici apare necesitatea unei bune organizări, planificări şi programări a întregului flux tehnologic. De remarcat faptul că pentru fiecare din produsele procesate în operaţiile tehnologice de execuţie, producătorului acestor produse cuprinde în fişe tehnologice indicaţiile privind modul recomandat de realizare al fiecărei operaţii. Organizarea în flux tehnologic are ca principal obiectiv asigurarea în mod continuu cu produse gata de pus în operă (intrarea în ultima operaţie din flux) în cantitatea şi la calitatea necesare şi pentru ca întregul flux să se defăşoare fără întreruperile şi fără a necesita refaceri. Totodată, pentru atingerea productivităţii maxime a fluxului tehnologic şi încadrarea în graficul de lucrări contractat, toate operaţiile trebuiesc realizate în mod sincronizat în ce priveşte atât cantitatea de produse prelucrată cât şi durata de execuţie. Sincronizarea productivităţii individuale a operaţiilor respectiv a duratei de execuţie şi a cantităţii de material procesat în fiecare operaţie este extrem de importantă


14

Mai multe detalii privind organizarea în flux tehnologic a activităţiilor de execuţie a lucrărilor de montare a sistemelor opace de termoizolare sunt prezentate în capitolele de la 3 la 7 ale acestui manual.

1.1.5 Principii de organizare ergonomică a activităţilor de execuţie a lucrărilor

Organizarea ergonomică a activităţilor de execuţie a lucrărilor are in principal rolul de a armoniza interacţiunea lucrătorului cu mijloacele de munca şi cu obiectul muncii pentru a permite acestuia desfăşurarea unei activităţi corespunzatoare, cu un consum minim de energie şi cu senzaţia de comfort fiziologic. Principalul obiectiv al organizării ergonomice a locurilor de muncă este să permită scutirea lucrătorului de orice efort fizic inutil, de îndepărtarea senzaţiei de oboseală ce apare în timp şi menţinerea la un nivel satisfăcător a disponibilităţii de lucru pentru ca acesta să poată:

- Executa concomitent cu activităţi de supraveghere pasivă a funcţionării utilajelor şi activităţi manuale;

- Executa concomitent activităţi manuale cu ambele mâini; Pentru menţinerea la un nivel suficient a productivitătii şi disponibilităţii de lucru a montatorului de sisteme opace de termoizolare este de dorit ca:

- Să se reducă deplasările în spaţiul de lucru prin amplasarea adecvată a sculelor, echipamentelor etc. şi a produselor ce urmează a fi puse în operă;

- Să de reducă deplasărie în afara spaţiului de lucru prin alimentarea cu cantităţi suficiente de produse pentru a fi puse în operă;

- Să se planifice judicios pauze pe parcursul executării lucrărilor; - Să se asigure un spaţiu de lucru ferit de vânt şi intemperii, ventilat şi iluminat

corespunzător.

1.2 Conformarea cu normele generale privind SSO şi SU

Cerinţele minime generale privind securitatea şi sănătatea ocupaţională pentru şantierele temporare de construcţii sunt stipulate în Hotărârea de Guvern nr. 300/02.03.2006. Încă înainte de începerea execuţiei lucrărilor, la intrarea întrarea în şantier, atât antreprenorul general al lucrării cât şi antreprenorul de specialitate (sub-antreprenorul) au obligaţia legală de a elabora şi prezenta Planul de asigurare a securităţii şi sănătăţii ocupaţionale în şantier. Acest plan particularizează la condiţiile existente în şantier normele şi procedurile proprii ale fiecărui executant şi totodată armonizează practicile acestora în domeniul securităţii şi sănătăţii ocupaţionale. Planul de securitate şi sănătate ocupaţională al şantierului conţine:

- informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul, autorizaţiile şi avizele de funcţionare;

- informaţii privind organizarea de şantier respectiv delimitarea şi amenajarea zonelor de deplasare/ circulaţie, a zonelor de depozitare a produselor şi materialelor şi de amplasare a echipamentelor de lucru (fixe şi mobile), amplasarea obiectivelor edilitar-sanitare etc.

- condiţii de depozitare, de transport (pe orizontală şi pe verticală) şi de manipulare a produselor, materialelor şi substanţelor în special a celor periculoase/ toxice

- condiţii de colectare, depozitare şi de eliminare din şantier a deşeurilor şi a substanţelor periculoase/ toxice

- obligaţii ale executanţilor ce decurg din interferenţa activităţilor ce se desfăşoară simultan în şantier


15

- identificarea riscurilor şi a lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;

- modalităţi de colaborare şi coordonare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă, indicaţii privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile organizatorice luate în acest sens (desemnarea salvatorilor de exemplu).

1.2.1 Responsabilităţile angajatorului şi ale angajaţilor

În vederea asigurării condiţiilor de sănătate şi securitate ocupaţională şi pentru prevenirea accidentelor de muncă, angajatorul are responsabilitatea:

- să adopte/aplice în organizarea proceselor de muncă toate normele de protecţie a muncii şi să elimine toate riscurile;

- să stabilească atribuţiile şi răspunderile ce revin angajaţiilor în domeniul protecţiei muncii corespunzător functiilor exercitate şi să le stipuleze în fişa postului

- să elaboreze propriile norme şi reguli pentru aplicarea reglementărilor legale privind protecţia muncii, în concordanţă cu condiţiile de desfăşurare a activităţilor în fiecare loc/post de lucru

- să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea, de către toţi angajaţii a măsurilor organizatorice, tehnice şi sanitare în domeniul protecţiei muncii

- să informeze, anterior angajării, fiecare persoană asupra riscurilor la care aceasta va fi expusă la locul de munca, precum şi asupra măsurilor de prevenire adoptate;

- să angajeze doar persoane care în urma controlului medical de medicina muncii şi a verificării aptitudinilor psiho-profesionale sunt declarate apte să execute sarcinile de muncă corespunzătoare postului ce urmează să îl ocupe;

- să asigure în permanenţă funcţionarea corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie ale sculelor şi utilajelor din dotare, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive;

- să întocmească şi să actualizeze lista locurilor de muncă cu condiţii deosebite, evidenţa accidentelor de muncă, a bolilor profesionale contractate de angajaţi şi a accidentelor tehnice şi a avariilor;

- să asigure utilizarea de către angajaţi a echipamentului individual de protecţie, accesul acestora la serviciul medical de medicina muncii şi la acordarea primului ajutor în cazul accidentelor de muncă.

Totodată, pe toată durata contractului de muncă, angajatul are responsabilitatea:

- să cunoască şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora stabilite de angajator

- să desfăşoare doar activităţile stabilite prin fişa postului şi în aşa fel încât să nu să se expună pe sine sau să expună alte persoane la accidente de muncă sau la îmbolnăviri profesionale

- să utilizeze echipamentului individual de protectie din dotare corespunzator scopului pentru care acesta este acordat;

- să informeze imediat conducătorul locului de muncă despre apariţia defecţiunilor tehnice la echipamentele din dotare, a situaţiilor sau evenimentelor ce pot constitui un pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională

- să informeze imediat conducătorul locului de muncă despre producerea accidentelor de muncă


16

1.2.2 Conformarea cu normele de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie

Echipamentul Individual de Protecţie (EIP) se constituie drept orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător (ex. măşti de gaze/ praf, centuri de siguranţă, mănuşi de protecţie, încălţăminte de protecţie cu bombeu metalic, şorţuri de protecţie, ochelari de protecţie, cască de protectie, căşti pentru urechi etc.) pentru a-l proteja pe acesta împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. Accesul în şantierele de construcţii este permis doar acelor persoane ce poartă pe toată durata prezenţei lor în şantier, un echipament individual de protecţie compus minimal din:

- Cască de protecţie - Vestă reflectorizantă - Încălţăminte de protecţie

Totodată, în funcţie de locul de desfăşurare a activităţii, de echipamentele şi utilajele de lucru folosite şi de specificul operaţiilor executate, montatorul de sisteme opace de termoizolare va alege şi utiliza şi alte echipamente individuale de protecţie. Astfel, pentru:

- lucru la înălţime, pe schelă, purtarea şi ancorarea centurii de siguranţă este obligatorie - lucru în spaţii închise (subsoluri inundate, septice, infestate cu rozătoare sau insecte),

purtarea unui combinezon de protecţie, a cizmelor înalte de cauciuc, a mănuşilor de cauciuc, a măştii de gaze sau a măştii de praf împreună cu ochelari de protecţie sunt absolut necesare;

- lucrul la prepararea mortarelor, la şlefuirea plăcilor din vată minerală, la desprăfuirea prin periere a suprafeţelor este necesară purtarea măştii de praf şi a ochelarilor de protecţie.

1.2.3 Conformarea cu procedurile stabilite pentru situaţii de urgenţă

În accepţia termenului de situaţie de urgenţă sunt cuprinse:

- incendiul - inundaţia - cutremurul - manifestare meteorologică extremă

Pentru fiecare din aceste situaţii compania angajatoare trebuie să elaboreze planuri de răspuns la situaţia de urgenţă respectivă şi să specifice sarcinile, atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui angajat în cazul apariţiei acestor situaţii cât şi modul de acţiune al acestuia. Totodată, compania angajatoare organizează periodic simulări ale situaţiilor de urgenţă (cel mai frecvent pentru incendiu) în vederea verificării vitezei de reacţie şi a adecvării comportamentului angajaţilor în situaţii de urgenţă.

1.2.4 Proceduri şi tehnici de acordare a primului ajutor

În cazul producerii unui accident, până la intervenţia cadrelor medicale, primul-ajutor va fi acordat doar de către salvatori - persoane pregătite şi desemnate în acest scop. Salvatorul beneficiază de o pregătire preponderent practică ce îi permite să aplice acele măsuri pentru a împiedica înrăutăţirea stării accidentatului şi apariţia complicaţiilor.


17

Salvatorul, în funcţie de starea victimei, aplică selectiv următoarele proceduri şi tehnici:

- dacă victima este inconştientă, dar respiră şi are puls – aşează victima în poziţie de siguranţă, acoperă victima şi supraveghează pulsul, respiraţia şi starea de conştienţă până la sosirea echipei medicale

- dacă victima este inconştientă, nu respiră dar are puls – degajează căile respiratorii şi aplică manevra Heimlich

- dacă victima este inconştientă, nu respiră şi nu are puls – aplică masaj cardiac extern asociat cu respiraţie „gură-la-gură”

- dacă victima sângerează abundent – aplică compresie manuală locală sau la distanţă şi realizează un pansament compresiv

- dacă victima prezintă arsuri – realizează o spălare abundentă cu apă - dacă victima prezintă plăgi grave – aşează victima în poziţie adecvată, îngrijeşte plaga

şi aplică o compresie pentru pentru oprirea sângerării - dacă victima este conştientă dar nu poate efectua anumite mişcări – acţionează ca şi

cum victima prezintă o fractură la nivelul membrelor sau al coloanei şi evită mişcarea ei.

Persoanele fără pregătire de salvator NU intervin asupra victimei, acestea având obligaţia:

- să nu atingă victima; - să cheme pe cel mai apropiat salvator; - să anunţe accidentul şi să solicite ajutor calificat; - să organizeze protecţia victimei; - să prevină extinderea stării de accident.

1.3 Conformarea cu normele de protecție a mediului

Toate activităţile umane fie ea cu caracter permanent sau temporar au consecinţe (produc modificări) directe asupra mediul natural, respectiv asupra solului, subsolului, apei şi/ sau aerului şi direct sau indirect asupra biodiversităţii.

1.3.1 Cadrul legislativ si normele de protecţie a mediului

Protecția mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor și acțiunilor care au ca scop menținerea, protejarea și îmbunătățirea condițiilor naturale de mediu, ca și reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare. Legislaţia europeană

- Directiva 2008/99/CE privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal - alte regulamente şi directive pe domenii specifice

Legislaţia naţională

- OUG 195/2005 transpune în legislaţia naţională Directiva 2008/99/CE - O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor - Legea 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea

mediului Factori de mediu – niveluri de calitate pentru sol, subsol, apă, aer, biodiversitate Factori poluanţi – emisii industriale, emisii poluanţi admosferici, produse şi substanţe periculoase, deşeuri


18

Politica de mediu la nivelul UE are la bază două principii fundamentale:

- principiul precauţiei - dacă o politică sau o activitate riscă să dăuneze mediului sau sănătăţii umane, se iau măsuri urgente

- principiul „poluatorul plăteşte” - poluatorul are responsabilitatea de a preveni şi remedia eventualele daune asupra mediului.

1.3.2 Acţiuni de prevenţie şi de intervenţie, responsabilităţi

În accepţia termenului de accident de mediu (accident ecologic) intră acele evenimente ce produc poluarea mediului în mod accidental sau ca urmare a unor infracţiuni la legislaţia de mediu. Companiile de construcţii sunt obligate prin lege să dezvolte politici de mediu pe care să le implementeze într-un sistem de management al mediului conform ISO 14001:2004. Pentru realizarea lucrărilor de construcţii factorii implicaţi trebuie să obţină după caz de la autorităţe din domeniu:

- Acord de mediu - Aviz de mediu - Autorizaţie de mediu

În sectorul construcţiilor deşeurile reprezintă principalul factor poluant şi conform prevederilor directivei 2008/99/CE şi legislaţiei naţionale în domeniu, companiile sunt obligate să întreprindă măsuri pentru:.

- prevenirea apariţiei deşeurilor - pregătirea pentru reutilizare - reciclarea deşeurilor - alte operaţiuni de valorificare; ex.: valorificarea energetică - eliminarea deşeurilor

Deşeurile din construcţii, demolări, demontări sunt stocate la locul de generare. Apoi sunt transportate la depozitele de deşeuri ori la operatorii economici care oferă servicii de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton şi cărămizi). O altă alternativă este reprezentată de tratarea deşeurilor la locul de generare (pe amplasamentul pe care se realizează construcţia sau demolarea), mai ales în cazul amplasamentelor mai mari. Sortarea deşeurilor obţinute din pregătirea stratului suport se va realiza la locul de producere, de către montatori, iar depozitarea temporară va trebui realizată împreună cu beneficiarul în recipienţi separaţi, alţii decât cei care constituie punctele de precolectare a deşeurilor urbane sau pe domeniul public. În ceea ce priveşte selecţia zonei unde vor fi stocate temporar deşeurile rezultate, în cazul activităţilor de construcţii posibilităţile sunt următoarele:

- stocarea deşeurilor din construcţii se face doar în zonele de stocare prevăzute în planul organizării de şantier;

- stocarea se poate realiza în grămezi sau în containere metalice (în funcţie de cantităţile generate);

- stocarea materialelor care pot fi reutilizate/ reciclate se realizează într-o zonă special desemnată, în containere metalice.


19

1.3.3 Practici şi metode de colectare, depozitare şi neutralizare a deşeurilor

Deşeurile rezultate din operaţiunile de montare a sistemelor opace de termoizolare sunt:

- moloz (deşeu de beton, mortar de zidărie şi tencuială, cărămidă) - izolaţii (bca, spărturi de pardoseli şi şape, panouri izolante); - tinichigerie (burlane, protecţii aticuri, copertine etc.) - alte materiale (sticlă, elemente din plastic, cartoane şi pânze bitumate, textile, hârtie)

Pentru aceasta deşeurile din construcţii şi demolări este necesar ca ele să fie colectate separat pe categorii astfel:

- deşeuri din zidărie, tencuală etc. - deşeuri din izolaţie termică, hidro, etc - deşeuri din instalaţii tehnice

Sortarea şi stocarea deşeurilor se realizează separat, pe categorii, în funcţie de caracteristicile acestora şi de posibilităţile de identificare existente (personal cu experienţă şi cunoştinţe în această problematică). Purtarea unui echipament individual de protecţie adecvat este obligatorie. Sortarea deşeurilor reciclabile se face diferenţiat în funcţie de natura acestora:

- sticlă - metale feroase - metale neferoase - materiale plastice

Stocarea deşeurilor din construcţii şi demolări se realizează în general în containere de metal de mare capacitate. Containerele utilizate trebuie să asigure un grad ridicat de impermeabilizare astfel încât să nu permită scurgerea de lichide din recipienţi în timpul stocării şi al transportului. Este obligatorie utilizarea de containere care să poată fi închise şi securizate.

1.4 Conformarea cu normele şi practicile de asigurare a calităţii

Execuţia lucrărilor de montare a sistemului opac de termoizolare trebuie făcută cu respectarea prevederilor aplicabile din Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii Pe parcursul acestui subcapitol se fac referiri la:

- Planul de control al calităţii de verificări şi încercări (PCCVI1) - Faze determinante: proces-verbal de recepţie faze determinante - Lucrări ce devin ascunse: proces-verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse - Sistemul de management al calităţii conform ISO 9001:2008 - Sistemul de documente pentru înregistrarea rezultatelor verificărilor şi încercărilor

1.4.1 Disciplina tehnologică în executarea şi verificarea calitativă a lucrărilor

Prin disciplina tehnologică în execuţia lucrărilor se înţelege:

- respectarea proiectului de execuţie - respectarea detaliilor de execuţie

1 PCCVI = Planul de control al calităţii, de verificări şi încercări


20

- respectarea succesiunii indicate a fazelor de execuţie a lucrărilor - respectarea succesiunii indicate a operaţiilor de execuţie - respectarea indicaţiilor tehnologice ale proiectantului - respectarea indicaţiilor tehnologice ale producătorului

Din păcate, în execuţia lucrărilor pot apare o serie de deficienţe ca de exemplu:

- documentaţie incomplete; - schiţe incomplete; - măsurători greşite; - încadrări eronate; - calcule incorecte; - înregistrări neconforme cu realitatea; - materiale neconforme sau în cantităţi insufiecinte

Rămâne în responsabilitatea montatorului să semnaleze şi să remedieze aceste deficienţe prin verificarea calitativă a execuţiei lucrărilor respectiv:

- efectuarea verificărilor conform PCCVI - efectuarea verificărilor privind calitatea materialelor - efectuarea încercărilor indicate - efectuarea verificărilor privind calitatea punerii în operă a materialelor - efectuarea încercărilor privind punerea în operă a materialelor - efectuarea verificărilor privind înregistrarea rezultatelor verificărilor

Fiecare verificare sau încercare trebuie realizată cu respectarea/ aplicarea strictă a metodei de verificare/ încercare recomandată, cu utilizarea adecvată a echipamentelor de măsură şi de monitorizare indicate şi cu înregistrarea sub semnătură proprie a rezultetelor verificării sau încercării efectuate în rapoarte de verificare sau de urmărire. În cazul particular al montării sistemelor opace de termoizolare pentru clădiri, pentru asigurarea calităţii şi în principal a durabilităţii lucrărilor de reabilitare a anvelopei este necesar ca după încheierea fiecărei etape de montaj şi înainte de aplicarea straturilor acoperitoare să se încheie procesele verbale de verificare a lucrărilor ascunse. Pentru termosistemul compact, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului aplicat anterior, iar deficienţele oricărui strat pot afecta stabilitatea întregului ansamblu, se consideră necesară încheierea procesului verbal de lucrări ascunse pentru fiecare din următoarele lucrări:

- pregătirea suportului; - aplicarea adezivului şi plăcilor termoizolante; - fixarea diblurilor; - aplicarea grundului de bază şi înglobarea plasei de armare; - executarea amorsajului şi aplicarea materialului de finisare specific sistemului.

Pentru termosistemul cu strat de ventilare, etapele de execuţie pentru care se încheie Procesul Verbal al lucrărilor ascunse, sunt:

- pregătirea suportului; - fixarea scheletului metalic şi reglarea planeităţii acestuia; - executarea termoizolaţiei şi a continuităţii ei; - fixarea placajului de protecţie şi finisare.


21

Pentru termohidroizolaţia acoperişurilor terasă se vor întocmi procesele verbale de lucrări ascunse după încheierea executării fiecărui strat care devine suport şi condiţionează aplicarea stratului următor:

- pregătirea suportului, inclusiv amorsarea; - lipirea stratului de barieră contra vaporilor (cu sau fără strat de difuzie); - aplicarea termoizolaţiei (cu sau fără şapă de protecţie); - lipirea straturilor hidroizolante.

1.4.2 Rapoarte de urmărire şi de verificare pe faze de execuţie

Jurnalul Zilnic de Activităţi în şantier este principalul document prin care se urmăreşte (monitorizează) execuţia lucrării şi care curinde informaţiile despre:

- condiţiile admosferice existente în şantier: temperatură, umiditate, precipitaţii, vânt - resursele tehnice existente în şantier: utilaje, instalaţii, echipamente - resursele umane existente în şantier: personal decizional (funcţie, număr), personal de

execuţie (calificare, număr) - materialele introduse în şantier: tip, cantitate, furnizor, loc de depozitare - lucrări executate în şantier: tip, localizare, volum de lucrări executat - alte activităţi executate în şantier

Jurnalul de urmărire a lucrării este documentul în care se înregistrează realizarea efectivă pe zile/ săptămâni şi pe faze/ etape a lucrării şi nominalizează personalul de execuţie. Pentru asigurarea calităţii şi în principal a durabilităţii lucrărilor de reabilitare a anvelopei este necesar ca după încheierea fiecărei etape de montaj şi înainte de aplicarea straturilor acoperitoare să se încheie procesele verbale de verificare a lucrărilor ascunse. Procesul-verbal de verificare lucrărilor (ce devin) ascunse se întocmeşte la finalizarea fazelor de execuţie indicate de către proiectant sau de către normativele tehnice aplicabile şi cuprinde:

- identificarea lucrării, amplasare, - documentaţie de referinţă, proiect - descrierea verificărilor şi încercărilor efectuate - concluzii desprinse din rezultatele verificărilor şi încercărilor efectuate - necesitatea eventuală a refacerii lucrării

La acest documente se anexează buletinele de verificare şi de încercare ce cuprind rezultatele verificărilor şi încercărilor efectuate. P-V de verificarea lucrări ascunse este semnat printre alţii şi de şeful formaţiei de lucru care a executat lucrarea. În practica din şantier, pentru verificarea şi controlul calităţii execuţiei lucrărilor se folosesc o serie întreagă de Procese-verbale de verificarea şi recepţie.

1.4.3 Proceduri de raportare şi de avizare a acţiunilor corective

În relizarea lucrărilor pot apare erori în execuţie. Constatarea erorilor în execuţie se face prin compararea nivelurilor de calitate prescrise cu cele obţinute efectiv în urma execuţiei lucrărilor şi pentru a evita propagarea acestor erori pe întregul front de lucru aceste comparaţii (evaluări) trebuiesc realizate permanent.


22

În cazul constatării unor erori în execuţie, se dispune încetarea lucrului, se identifică cauzele producerii erorii, se identifică posibile acţiuni corecteive, se raportează ierarhic (şefului de lucrare) eroarea apărută şi se propun acţiuni corective. Erorile în execuţei se înregistrează obligatoriu în registrul de neconfomităţi al executantului. În funcţie de gravitatea şi amploarea erorii în execuţie se consultă după caz responsabilul tehnic cu execuţia, dirigintele de şantier sau proiectantul lucrării şi se analizează implicaţiile realizării acţiunilor corective propuse. În cazul în care acţiunile corective presupun abateri de la documentaţia tehnică de execuţie, proiectantul emite dispoziţia de şantier corespunzătoare. Reluarea lucrului se poate face doar din dispoziţia şefului de lucrare care precizează modificarile impuse de acţiunile corective adoptate asupra tehnologiei de execuţie.

1.4.4 Monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii

Monitorizarea calităţii execuţie lucrărilor permite îmbunătăţirea continuă a acesteia pe baza aceloraşi principii pe care se bazează sistemul de management al calităţii definit prin ISO 9001:2008, şi care sunt:

- Orientare către beneficiar - Asumare de responsabilităţii - Abordare bazată pe procese - Abordare bazată pe sisteme - Abordare bazată pe fapte - Implicare angajaţi - Îmbunatatire continuă - Relaţii reciproc avantajoase

Implementarea şi certificarea la nivelul companiei a unui sistem de management al calităţii aduce beneficii subsatnţiale:

- Atingerea obiectivelor - Creşterea satisfacţiei clientilor - Creşterea satisfacţiei angajaţilor - Îmbunătaţirea continua a performanţei - Evitarea erorilor în locul corectării lor - Economie de timp şi bani - Adaptarea la modificările pieţei

1.5 Conformarea cu normele şi practicile de întreţinere a mijloacelor de lucru

În limbajul tehnic actual termenul de „întreţinere” a fost înlocuit cu cel de „mentenanţă” care are, conform SR EN 13306, semnificaţia „combinaţia tuturor acţiunilor tehnice, administrative şi manageriale pe durata ciclului de viaţă al unui echipament având rolul de a-l menţine sau de a-l repune într-o stare în care poate executa funcţia dorită”. Mentenanţa este esenţială pentru menţinerea siguranţei şi fiabilităţii mijloacelor de lucru, pentru asigurarea continuităţii producţiei şi a calităţii produselor şi pentru evitarea apariţiei situaţiilor periculoase şi a accidentelor.


23

1.5.1 Proceduri de verificare periodică a funcţionării normale a mijloacelor de lucru

În vederea asigurării unei permanente stări de funcţionare normală a mijlocelor de lucru, companiile în general şi companiile de construcţii în special sunt forţate să dezvolte proceduri de verificarea şi de întreţinere periodică a mijloacelor de lucru aflate în gestiunea proprie. La achiziţia fiecărui mijloc de muncă (echipament, utilaj, aparat etc.) se întocmeşte fişa echipamentului ce conţine în principal următoarele informaţii:

- principalele caracteristici tehnice - data achiziţiei, durata garanţiei - service în garanţie, post-garanţie - programul de verificare - programul de întreţinere - programul de reparare-etalonare

Verificarea funcţionării normale a mijlocului de lucru se realizează de obicei:

- la achiziţionare - la punerea în exploatare - zilnic – la intrarea/ieşirea din magazie - periodic – conform programului - ad-hoc – la raportarea incidentelor

cu care ocazie se verifică:

- existenţa fizică a echipamentului - existenţa fizică a accesoriilor - aspect exterior, deteriorări vizibile - integritatea componentelor - funcţionarea în gol - funcţionarea în sarcină - instruirea personalului de exploatare

Având în vedere specificul activităţilor din sectorul construcţiilor este recomandat să se menţină evidenţa zilnică strictă a „împrăştierii” mijloacelor de lucru între punctele de lucru şi a personalului ce le exploatează şi durata efectivă de exploatare.

1.5.2 Proceduri de întreţinere periodică a funcţionării normale a mijloacelor de lucru

Aceste proceduri se bazează în principiu pe planificarea periodică a acţiunilor de întreţinere a mijloacelor de lucru, cu scopul de a descoperii şi remedia în avans posibile surse de defectare la acestea, altfel spus să aplice „mentenaţa preventivă”. Mentenanţa preventivă/ periodică presupune efectuarea unor operaţii (intervenţii) de:

- Încercare, reglare, măsurare; - Detectarea defecţiunilor, înlocuirea componentelor - Înlocuirea pieselor de uzură - Lubrifiere, curăţare;

Fiecare intevenţie asupra mijloacelor de lucru este consemnată în fişa intervenţiei, document ce conţine următoarele informaţii:

- tipul intervenţiei (verificare, reparare etc.) - natura intervenţiei (planificată, neplanificată)


24

- data intervenţei - data ultimei intervenţii - data raportării incidentului - durata de funcţionare între intervenţii - descrierea intervenţiei - recomandările executantului intervenţiei

Este important de subliniat faptul că efectuarea intervenţiilor asupra echipamentelor şi utilajelor este permisă doar firmelor sau persoanelor autorizate de către furnizorul acestora sau de către organismele de reglementare şi supraveghere.

1.5.3 Raportarea incidentelor în utilizarea mijloacelor de lucru. Avize metrologice

În general mijloacele de lucru sunt însoţite de Manualul de folosire, elaborat de producător, ce cuprinde atât descrierea modului de funcţionare normală a mijlocului de lucru respectiv cât şi acele situaţii de funcţionare anormală la care personalul de exploatare poate să intervină din proprie iniţiativă. Pentru fiecare din aceste situaţii, producătorul furnizează instrucţiuni detaliate pentru restabilirea funcţionării normale a mijlocului de lucru respectiv. De accea, este extrem de important ca personalul de exploatare să cunoască toate informaţiile cuprinse în Manualul de folosire şi să participe la instructajele de utilizare. În cazul apariţiei unui indicent în utilizare (funcţionare anormală), personalul de exploatare este obligat să oprească imediat lucrul şi să determine dacă în situaţia creată poate sau nu restabili singur funcţionarea normală utilajului respectiv sau să raporteze scoaterea din funcţiune a acestuia. În orice situaţie este obligatorie raportarea incidentului, raportare ce va include o descriere a condiţiilor de exploatare şi a modului de funcţionare a utilajului în momentul producerii incidentului. Totodată, personalul de exploatare are obligaţia de a marca, eticheta, semnaliza etc. scoaterea din funcţiune a utilajului pentru a împiedica repunerea accidentală în funcţiune a acestuia până la intervenţia personalului autorizat să efectueze reparaţile. În cazul echipamentelor şi utilajelor complexe şi în cazul echipamentelor de măsură şi monitorizare exploatarea şi utilizarea acestora este permisă doar pe baza unor autorizaţii de funcţionare respectiv avize metrologice eliberate de organisme/ firme autorizate în acest sens.

1.6 Conformarea cu normele şi practicile de asigurare a materialelor

În principiu, proiectantul lucrării specifică în documentaţia tehnică lista de produse şi mateiale necesare realizării lucrării respective, necesarul estimat de cantităţi şi foarte important nivelurile şi clasele de performanţă şi de calitate minimale pentru fiecare din produsele şi materiale indicate. Principiul liberei concurenţe interzice proiectantului să indice explicit anumiţi furnizori sau producătorii pentru produsele şi materialele componente ale soluţiilor constructive propuse. Executantul lucrării are sarcina şi responsabilitatea să selecteze furnizorii/ producătorii produselor şi materialelor indicate în documentaţia de execuţie şi să demonstreze, cu documente doveditoare, faptul că aceste produse şi materiale satisfac nivelurile şi clasele de performanţă şi de calitate specificate în documentaţia de execuţie şi în reglementările tehnice aplicabile.


25

Prin normele legale în vigoare se interzice întroducerea în şantier a produselor şi materialelor neconforme şi/ sau punerea în operă a acestora, executantul lucrării având întreaga responsabilitate pentru aprovizionarea cu produse şi materiale conforme a execuţiei lucrării respective.

1.6.1 Condiţii generale de livrare şi de recepţie în şantier a materialelor şi produselor

Contractele de aprovizionare încheiate între furnizori şi executanţi includ de regulă pe lângă date tehnice privind produsele şi materialele aprovizionate:

- Denumirea produsului (comercială, tehnică) - Codul de identificare tehnică - Clasa de calitate - Cantitatea totală (în unitatea de măsură specifică)

şi date privind condiţiile particulare de aprovizionare şi de livrare:

- documentele de însoţire a mărfii (avize de expediţie, declaraţii de conformitate/ performaţă, buletine de analize, avize şi agremente, certificate, etc)

- condiţiile de livrare (vrac, saci, baloţi, pachete, role, recipienţi etc.) - regimul ambalajelor (ne/returnabil, reciclabil, închiriat etc.) - cantitatea minimă/ maximă a unei singure livrări (transport) - punctul de livrare şi de recepţionare (în şantier, la poarta fabricii, la depozit etc.) - verificările necesar a fi executate pentru acceptarea introducerii în şantier

Cerinţele aplicabile pentru livrarea în şantier a sistemelor opace de termoizolare furnizate ca un ansamblu unitar: - sistemul este marcat şi etichetat conform specificaţiei tehnice aplicabile; - sistemul este furnizat însoţit de declaraţia de conformitate / declaraţia de performanţă

emise de către fabricantul acestuia, conform specificaţiei tehnice aplicabile, după caz agrementul tehnic în construcţii şi avizul tehnic în valabilitate al acestuia, precum şi instrucţiunile şi informaţiile de siguranţă, redactate în limba română

Cerinţele aplicabile pentru livrarea în şantier a sistemelor opace de termoizolare alcătuite de către executantul lucrării din componente achiziţionate independent: - componentele sunt marcate şi etichetate conform specificaţiei tehnice aplicabile - componentele sunt însoţite de declaraţia de conformitate / declaraţia de performanţă

emise de către fabricanţii acestora, conform specificaţiei tehnice aplicabile, după caz agrementul tehnic în construcţii şi avizul tehnic în valabilitate al acestuia, precum şi instrucţiunile şi informaţiile de siguranţă, redactate în limba română;

Documentaţia de însoţire a produselor livrate pentru introducerea în şantier se păstrează la cartea tehnică a construcţiei, prin grija investitorului şi a executantului lucrării. Executantul lucrării desemnează persoana autorizată să efectueze recepţia produselor şi materialelor în vederea introducerii acestora în şantier şi care întocmeşte cu această ocazie Procesul-verbal de recepţie (la sol) a produselor şi materialelor. Procedura de recepţie cuprinde în general atât verificarea documentelor de însoţire (a mărfii) cât şi verificarea stării fizice a produselor şi materialelor livrate. Astfel, pentru documentele de însoţire a produselor şi materialelor livrate se verifică:

- avizul de expediţie - declaraţia de conformitate / de performanţă - instrucţiunile şi informaţiile de siguranţă


26

Pentru starea fizică a produselor şi materialelor livrate se verifică:

- etichetarea şi marcarea produselor şi materialelor - cantitatea a produselor şi materialelor livrate efectiv - termenele de valabilitate a produselor şi materialelor - integritatea ambalajelor - integritatea produselor şi materialelor

Procesul-verbal de recepţie este semnat de către reprezentantul executantului în şantier (şeful de lucrare) şi de reprezentantul beneficiarului în şantier (dirigintele de şantier).

1.6.2 Etichetarea, marcarea şi identificarea materialelor şi produselor

Produsele şi materialele aflate în compunerea sistemelor opace de termoizolare pot fi grupate în următoarele categorii:

- produse de termoizolare pe bază de polistiren expandat (EPS) - produse de termoizolare pe bază de polistiren extrudat (XPS) - produse de termoizolare pe bază de vată minerală (MW) - produse de termoizolare pe bază de poliuretan (PUR) - produse de termoizolare pe bază de sticlă celulară (CG) - produse de termoizolare pe bază de plută expandată (ICB) - adezivi şi mortare adezive - dibluri - profile - plase de armare

Produsele de termoizolare, sunt identificate de către proiectantul lucrării în documentaţia tehnică prin codul de identificare al produsului ce cuprinde atât simbolul tipului de material de bază şi standardul de produs cât şi clasele şi nivelurile minime de performanţă indicate pentru utilizarea respectivului produs. Spre exemplificare, codul de identificare a plăcilor de polistiren expandat (EPS) folosite pentru pereţi exteriori în cadrul termosistemului compact este:

EPS–EN 13163–T2–L2–W2–S2–P4–BS 125–CS(10) 80–DS (N) 2–DS (70,-)2–TR 120

iar codul de identificarea a plăcilor de polistiren expandat (EPS) folosite pentru acoperişurile tip terasă este:

EPS–EN 13163–T3–L2–W2–S2–P4–BS 170–CS(10)120–DS(N)5–CC (2/1,5/10)5–CP3

sau codul de identificarea pentru plăcile rigide de vată minerală (MW) utilizate în cadrul termosistemul compact (plăci fixate cu un adeziv pe toată suprafaţa) este de exemplu:

MW–EN 13162–T5–DS(T+)–CS(10/Y)30–TR10–WS

În general, fabricanţii produselor de termoizolare au obligaţia, să aplice pe ambalajul produselor etichete conforme cu specificaţiilor de etichetare ale produselor respective şi care permit identificarea cu uşurinţă a produsulor. În condiţiile în care aceste produse, în ciuda au faptului că sunt fabricate pe baza aceloraşi materiale, prezintă proprietăţi (fizice, mecanice, termice etc.) total diferite se impune luarea unor măsuri pentru evitarea utilizării acestora pentru alte destinaţii decât cele pentru care au fost proiectate.


27

Astfel se recomandă ca de la intrarea în şantier şi până la utilizarea în frontul de lucru produsele să fie depozitate, manipulate şi transportate doar în ambalajul original cu păstrarea intactă a etichetei originale aplicate de fabricant. În cazul produselor ambalate în pachete se recomandă extragerea din pachet doar a unuia din produse (o singură plăcă de exemplu), restul produselor din pachet rămânând în ambalajul original permiţând verificarea faptului că produsul pus în operă este destinat acelei lucrări şi nu pentru o altă lucrare. Totodată, este recomandată cu tărie

instruirea personalului de execuţie privind recunoaşterea modului particular de etichetare a produselor similare în funcţie de destinaţie ca de exemplu produse pentru faţada exterioară, pentru terasă, pentru soclu, pentru plaşee etc. În acelaşi sens, pentru identificarea vizuală rapidă a produselor la achiziţionare, manipulare, transport, depozitare şi control, fabricanţii inscripţionează pe partea laterală a plăcilor de polistiren benzi colorate, codul de culori având semnificaţia din specificaţiile tehnice europene armonizate aferente acestor produse. Pentru toate celelalte produse şi materiale din lista prezentată la începutul acestiu sub-capitol etichetarea de face conform specificaţiilor tehnice europene armonizate aplicabile. În toate situaţiile rămân valabile recomandările privind păstrarea produselor în ambalajul original de la intrarea în şantier pâna la momentul punerii în operă a acestora.

Marcajul CE aplicat pe un produs confirmă faptul că produsul respectiv a fost evaluat înainte de a fi introdus pe piaţă şi că satisface toate condiţiile legislative aplicabile în vederea utilizării la. nivelul armonizat de siguranţă. Aceasta înseamnă că fabricantul:

- a verificat conformitatea produsului cu toate cerinţele relevante (de ex. în materie de sănătate, siguranţă sau protecţia mediului) prevăzute de directivele aplicabile - a solicitat examinarea produsului de către un

organism independent de evaluare a conformităţii, dacă această obligaţie este menţionată în directivele aplicabile. Prin aplicarea marcajului CE pe un produs, fabricantul declară, pe propria răspundere, că produsul în cauză respectă toate cerinţele legale privind comercializarea şi utilizarea acestuia.

1.6.3 Condiţii şi metode specifice de transport, manipulare şi depozitare a materialelor

Deoarece produsele şi materialele utilizate în alcătuirea sistemelor opace de termoizolare sunt extrem de variate, condiţile specifice de respectat la transportul, manipularea şi depozitarea

Figura 7 – Exemplu de etichetare a unui pachet de plăci de polistiren expandat

Figura 8 – Exemplu de etichetare a unui pachet de plăci de vată minerală


28

în şantier a acestora sunt menţionate în fişele tehnice ale produselor respective şi/ sau în instrucţiunile detaliate furnizate de producători. De menţionat faptul că nerespectarea instrucţiunilor fabricanţilor privind transportul, manipularea şi depozitarea produselor duce la pierderea garanţiei oferite de aceştia pentru respectivele produse. Totodată, condiţia generală de respectat este ca transportul, manipularea şi depozitarea produselor se face doar în ambalajul original cu menţinerea intactă a etichetei aplicate de fabricant pe ambalaj. Dezambalarea, extragerea produselor din ambalajul original se face doar în momentul şi la locul punerii în operă a acestora. Indiferent de tipul sau natura produselor şi materialelor din alcătuirea sistemelor opace de termoizolare, condiţiile şi metodele generale de transport, manipulare şi depozitare ale acestora sunt prezentate în continuare, într-o ordine aleatorie: Transportul şi manipularea în şantier a produselor şi materialelor se realizeză:

- cu mijloace tehnice adecvate platforme, lise, roabe etc. - cu asigurarea/ ancorarea produselor împotriva descărcării, răsturnării etc. accidentale - cu asigurarea produselor împotriva deteriorării ambalajului original - cu asigurarea produselor împotriva deteriorării formei sau dimensiunilor originale - cu asigurarea produselor împotriva împrăştierii, vărsării etc. accidentale

Depozitarea în şantier a produselor şi materialelor se realizează:

- cu asigurarea condiţiilor indicate pentru depozitare (temperatură, umiditate etc.) - cu asigurarea condiţiilor indicate pentru protecţia la radiaţiile solare - cu asigurarea condiţiilor indicate pentru protecţia la intemperii (ploaie, ceaţă) - cu asigurarea condiţiilor indicate pentru protecţia la contactul cu alte substanţe - cu asigurarea condiţiilor indicate pentru ventilarea spaţiului de depozitare

Având în vedere marea varietate de produse şi materiale aflate în alcătuirea sistemelor opace de termoizolare se recomandă cu tărie instruirea personalului de execuţie pe baza instrucţiunilor privind transportul, manipularea şi depozitarea în şantier a produselor şi materialelor care urmează a fi efectv puse în operă.

1.6.4 Principii de constituire a depozitelor temporare în frontul de lucru

Execuţia lucrărilor de montare a sistemelor opace de termoizolare pentru clădiri presupune utilizarea unei game largi de produse şi materiale cu proprietăţi diferite şi care suferă de la intrarea în şantier până în momentul punerii în operă diferite prelucrări şi transformări, în diferite etape şi în diferite locaţii în şantier. În consecinţă, organizarea, planificarea şi programarea judicioasă a fluxului de produse şi materiale în toate etapele şi fazele de execuţie este esenţială pentru atingerea obiectivelor de performanţă angajate, respectiv încadrarea în normele de consum şi respectarea graficului de execuţie a lucrării. Acest deziderat poate fi realizat prin respectarea principiului de asigurare la timp şi în cantitate suficientă cu produse şi materiale a fiecărui spaţiu în care acestea sunt prelucrate/ procesate sau puse în operă. De aici apare necesitatea constituirii unor depozite temporare cu produsele şi materialele necesare efectuării operaţiilor tehnologice respective şi dimensionării adecvate a volumului de produse şi materiale din aceste depozite temporare.


29

Volumului de produse şi materiale aflat în depozitul temporar este condiţionat în mare măsură de spaţiul disponibil pentru depozitare, având în vedere faptul că în multe situaţii acest spaţiu este extrem de limitat sau greu accesibil (pe schelă, în subsol etc.) În plus apare problema corelării timpului necesar de procesare a întregului volum de produse şi materiale aflate în depozitul temporar cu volumul de materiale şi materiale ce pot fi transportate o singură dată (din condiţii de gabarit de exemplu) şi timpul necesar efectuării transportului între depozit (magazie) şi depozitul temporar. Prin observarea atentă a procesului de punere în operă a sistemelor opace de termoizolare în diferite etape de execuţie şi în diferite fronturi de lucru şi pe baza experinţei proprii, montatorul SOT poate aprecia corect volumul de produse şi materiale ce trebuie depozitate temporar în spaţiul de lucru şi frecvenţa transporturilor de re-împrospătare a depozitului temporar.


30

2 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DE PREGĂTIRE A STRATULUI SUPORT

2.1 Conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru

Formal realizarea oricărei faze de execuţie începe cu preluarea frontului de lucru şi întocmirea procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru şi se încheie cu predarea frontului de lucru şi întocmirea procesului verbal de verificare calitativă a lucrărilor (ce devin) ascunse.

2.1.1 Procesele verbale de predare-primire ale frontului de lucru

Procesul Verbal de predare-primire a frontului de lucru este de regulă încheiat între executantul de specialitate şi executantul general al lucrării sau reprezentanul beneficiarului după caz şi este contra-semnat de către dirigintele de şantier şi

- particularizează amplasamentul frontului de lucru în ansamblul obiectului de construcţie - autorizează accesul personalului de execuţie în frontul de lucru respectiv - autorizează începerea execuţiei lucrării (fazei, etapei) respective - specifică ce alte lucrări sau activităţi se desfăşoară simultan în frontul de lucru

respectiv - specifică finalizarea lucrărilor şi activităţilor premergătoare execuţiei fazei respective - specifică lucrările şi activităţile suplimentare ce trebuie executate şi termenele de

finalizare a acestora Totuşi, este recomandat cu tărie ca montatorul SOT, cu ocazia primirii ordinului de începere a execuţiei lucrării:

- să identifice în documentaţia tehnică de execuţie frontul de lucru repartizat şi lucrările ce urmază a fi executate

- sa localizeze şi să inspecteze în şantier frontul de lucru repartizat - să verifice existenţa dotărilor şi utilităţilor necesare (schelă, racorduri: apă, electricitate) - să verifice finalizarea lucrărilor şi activităţilor premergătoare - să verifice degajarea căilor de acces către şi îndepărtarea deşeurilor din frontul de

lucru - să comunice şefului de lucrare deficienţele constate şi observaţiile făcute

În funcţie de natura şi amploarea deficienţelor constatate şeful de lucrare, montatorul SOT şi membrii echipei sale de lucru vor decide de comun acord asupra măsurilor şi acţiunilor ce urmează a fi întreprinse. Preluarea frontului de lucru amplasat pe faţada clădirii în vederea desfăşurării activităţilor de pregătire a stratului suport se va face în condiţiile finalizării următoarelelor lucrări:

- montarea schelei de acces la faţadă şi a plasei de protecţie - montarea tâmplăriei termoizolante sau repararea tâmplăriei existente la ferestrele şi

uşile din faţadă - montarea elementelor termoizolante la balcoane şi / sau logii - desfacerea copertinei peste aticul terasei - demontarea şi îndepărtarea elementelor fixate pe faţadă (cabluri, burlane etc.) - demontarea şi îndepărtarea aparatelor şi dispozitivelor fixate pe faţadă (aparate AC,

reclame, parasolare etc.)


31

Preluarea frontului de lucru amplasat pe soclul clădirii în vederea desfăşurării activităţilor de pregătire a stratului suport se va face în condiţiile finalizării următoarelor lucrări:

- îndepărtarea trotuarului perimetral şi degajarea soclului în cazul termohidroizolării soclului sub cota terenului sistematizat

- demontarea şi îndepărtarea elementelor fixate pe soclu - montarea tâmplăriei termoizolante sau repararea tâmplăriei existente la ferestrele din

soclul clădirii Preluarea frontului de lucru amplasat pe acoperişul tip terasă al clădirii în vederea desfăşurării activităţilor de pregătire a stratului suport se va face în condiţiile finalizării următoarelor lucrări:

- realizarea accesului în siguranţă la terasă pentru personalul de execuţie - demontarea şi îndepărtarea elementelor, aparatelor şi dispozitivelor fixate pe terasă - demontarea şi îndepărtarea elementelor de tinichigerie - supraînălţarea gurilor de aerisie şi de scurgere - desfacerea şi îndepărtarea în totalitate sau parţială a straturilor termo-hidroizolaţiei în

funcţie de soluţia aleasă de proiectant - refacerea/ repararea stratului hidroizolant în cazul în care proiectantul decide păstrarea

stratului în alcătuirea noului sistem Preluarea frontului de lucru amplasat pe acoperişul tip şarpantă al clădirii în vederea desfăşurării activităţilor de pregătire a stratului suport se va face în condiţiile finalizării următoarelor lucrări:

- degajarea de obiecte mobile a suprafeţei podurilor necirculabile şi mansardelor - repararea structurii şarpantei şi/sau asterealei, - refacerea etanşeităţii învelitorii existente sau înlocuirea acesteia - realizarea protecţiei fungicide a elementelor din lemn

Preluarea frontului de lucru amplasat pe planşeele adiacente spatiilor reci (neîncălzite) ale clădirilor în vederea desfăşurării activităţilor de pregătire a stratului suport se va face în condiţiile finalizării următoarelor lucrări:

- demontarea şi îndepărtarea elementelor instalaţiilor tehnice ale clădirii dacă acest lucru este indicat de către proiectant şi prevăzut în documentaţia tehnică de execuţie

- înlocuirea sau repararea elementelor instalaţiilor tehnice ale clădirii - repararea/ refacerea izolaţiei (termice, electrice etc.) a elementelor instalaţiilor tehnice

ale clădirilor - demontarea şi îndepărtarea altor elemente, dispozitive sau aparate fixate pe planşeele

adiacente spaţiilor reci conform instrucţiunilor poriectantului Preluarea frontului de lucru amplasat pe placa de pe sol a clădirilor în vederea desfăşurării activităţilor de pregătire a stratului suport se va face în condiţiile finalizării următoarelor lucrări:

- degajarea de obiecte mobile a suprafeţei pardoselei - demontarea şi îndepărtarea elementelor, dipozitivelor şi aparatelor fixate pe pardoseală - demontarea şi îndepărtarea pardoselei existente

Deşi montatorul SOT poate fi solicitat să execute parţial sau total unele din lucrările de mai sus, nici una din acestea nu fac parte din categoria lucrărilor de montare a sistemelor opace de termoizolare.


32

2.1.2 Procesul verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse

Întocmirea Procesului Verbal de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse încheie formal desfăşurarea activităţilor de pregătire a stratului suport şi a suprafeţei acestuia şi certifică faptul că în urma executării acestor activităţi stratul suport şi suprafaţa sa a căpătat d.p.d.v calitativ proprietăţile necesare pentru a permite aplicarea următorului strat. Prin aplicararea următorului strat, stratul suport şi suprafaţa sa devin „ascunse” şi practic orice intervenţie ulterioară pentru corectarea eventualelor defecte devine imposibilă fără demontarea stratului aplicat ulterior. Procesul verbal de verificare a lucrărilor ascunse cuprinde în principiu enumerarea fazelor de execuţie (operaţiilor tehnologice) realizate conform indicaţiilor cuprinse de proiectant în caietul de sarcini al lucrării sau în reglementările tehnice aplicabile. Totodată, procesul verbal de lucrări ascunse consemnează rezultatele verificărilor calitative efectuate în timpul sau în urma executării fazelor de execuţie parcurse. Procesul verbal de verificare lucrări ascunse este semnat de către reprezentanţii executantului şi beneficiarului şi eventual de către reprezentantul proiectantului dacă acesta a considerat necesar să se implice în verificarea efectivă (calitativă) a execuţiei şi a respectării indicaţiilor tehnologice prevăzute în faza de proiectare. Se consideră necesar ca după finalizarea etapei de pregătire a stratului suport să se încheie proces verbal de verificare lucrări ascunse atât la montarea sistemelor de termoizolare compacte sau cu strat de aer ventilat cât şi la monterea sistemelor termohidroizolante indiferent de elementul de clădire pe care se montează.

2.2 Pregătirea stratului suport

Activităţile de pregătire a stratului suport constau în principal din operaţii de identificarea şi de remediare a defectelor, deficienţelor şi degradărilor din structura stratului suport.

2.2.1 Criterii şi metode de verificare a calităţii stratului suport la faţada clădirilor

Faţada clădirilor este constituită din punct de vedere structural din pereţi (portanţi sau nu) realizaţi din beton monolit, beton agregat uşor, panouri mari prefabricate din beton, plăci compozite cu liant pe bază de ciment, blocuri de beton celular autoclavizat (BCA), cărămizi pline, cărămizi cu goluri. În general, la clădirile existente, pereţii de faţadă sunt acoperiţi cu un strat subţire de tencuială decorativă sau vopsită sau sunt placaţi cu produse ceramice. Pentru faţadele clădirile realizate pe alte structuri decât cele menţionate anterior sunt dezvoltate tipuri speciale de sisteme de termoizolare ce nu fac obiectul acestui material. Pentru a oferii o capacitatea portantă suficientă susţinerii sistemului opac de termoizolare stratul suport la faţada clădirilor trebuie să fie:

- rezistent mecanic – să nu fie friabil, sfărâmicios, să nu prezinte zone de tencuială neaderentă

- compact şi continuu – să nu prezinte denivelări, defecte de adâncime - uscat – să nu prezinte zone cu umiditate mai mare decât cea naturală (stabilizată) - curat din punct de vedere chimic – să nu prezinte zone cu depuneri de săruri

(eflorescenţe) sau de grăsimi, uleiuri, bitumuri etc. - curat din punct de vedere biologic – să nu prezinte zone atacate de mucegaiuri, alge,

licheni, muşchi etc. - curat în general – să nu prezinte praf


33

Verificările (testele) uzuale ale stratului suport sunt de regulă executate după următoarele metode: - Testul de curăţenie – cu podul palmei sau cu o cârpă curată se verifică dacă există

praf, eflorescenţe sau dacă suportul este nisipos - Testul de zgâriere – cu un obiect dur şi ascuţit se verifică dacă suportul este capabil să

suporte sistemul opac de termoizolare - Testul de duritate – cu un obiect dur se ciocăneşte uşor suportul şi se verifică „dacă

sună a gol” - Testul de absorbţie – cu o bidinea se umezeşte cu apă suportul şi se verifică absorbţia

apei în suport. - Testul de umiditate – cu o cârpă uscată, din bumbac se verifică dacă stratul suport

prezintă umiditate în exces (cârpa se umezeşte) - Testul de smulgere – cu aparatul portabil de smulgere se verifică dacă rezistenţa la

smulgere este de cel puţin 0,08 N/mm2 - Testul de smulgere (alternativă) – se lipeşte de stratul suport o placă de polistiren

expandat de 10x10 cm cu un strat de max. 1 cm grosime de mortar adeziv şi după 3 zile, la tragere se produce o ruptută în placa de polistiren indicând o calitate adecvată a stratului suport şi a mortarului adeziv utilizat.

Aceste teste vor fi executate în zone diferite ale frontului de lucru, numărul şi amplasarea punctelor de testare fiind stabilite în funcţie starea de degradere a startului suport. Porţiunile neconforme vor marcate în vederea efectuării operaţiilor de remediere indicate.

2.2.2 Criterii şi metode de verificare a calităţii stratului suport la soclul şi la acoperişul clădirilor

La soclul clădirilor existente în funcţie de soluţia aleasă de proiectant stratul suport trebuie să prezinte aceleaşi calităţi ca şi în cazul stratului suport la faţada clădirilor. În funcţie de soluţia aleasă de proiectant respectiv realizarea sistemului opac de termoizolare peste sau sub cota terenului sistematizat (sub sau peste trotuarul perimetral) se vor realiza aceleaşi teste ale stratului suport ca în cazul faţadei clădirilor. La acoperişurile tip terasă în funcţie de soluţia aleasă de proiectant startul suport poate fi:

- planşeul de beton armat de peste ultimul nivel al blocului de locuinţe, în varianta în care se desface întreaga structură termohidroizolantă existentă;

Figura 10 – Executarea testului de smulgere la verificarea calităţii stratului suport la faţada

Figura 9 – Fixarea plăcii de polistirea pe stratul suport


34

- şapa de protecţie a termoizolaţiei în varianta în care se desfac numai straturile hidroizolaţiei;

- hidroizolaţia existentă (în varianta în care aceasta se consideră că poate deveni suport pentru noua hidroizolaţie).

Proiectantul lucrării trebuie să indice în caietul de sarcini criteriile şi metodele de verificare a calităţii stratului suport şi nivelurile acceptabile de calitate la care trebuie pregătit stratul suport. La acoperişurile cu şarpantă în funcţie de soluţia aleasă de proiectant pentru amplasarea sistemului de termoizolare, stratul suport poate fi:

- planşeul din beton armat de peste ultimul nivel, - intradosul şarpantei

În ambele cazuri stratul suport va trebui să fie: rezistent, compact, continuu, uscat şi curat din toate punctele de vedere. Metodele de verificarea a calităţii stratului suport aplicabile în acest caz sunt aceleaşi ca în cazul faţadei clădirilor cu excepţia testului de smulgere care nu este necesar a fi efecuat deoareace materialul termoizolant nu se montează prin lipire ci doar prin ancorare sau lestare.

2.2.3 Criterii şi metode de verificare a calităţii stratului suport la planşeele reci ale clădirilor

Planşeele de peste spaţiile reci (neîncălzite) ale clădirilor vor trebui să prezinte în general aceleaşi caracteristici de calitate ca şi celelalte elemente ale anvelopei prezentate anterior respectiv să fie: rezistent, compact, continuu, uscat şi curat din toate punctele de vedere. Metodele aplicabile de verificare a calităţii stratului suport sunt cele prezentate în sub-capitolul 2.2.1 Criterii şi metode de verificarea a calităţii stratului suport la faţada clădirilor.

2.2.4 Operaţii de remediere a defectelor constatate în calitatea stratului suport

În vederea pregătirii stratului suport la faţadă, la soclu şi la acoperiş şi la planşeele reci se impune efectuarea următoarelor operaţii:

- desfacerea tencuielilor neaderente şi raşchetarea rosturilor de mortar; - înlăturarea placajelor din produse ceramice sau alte materiale până la stratul portant,

rezistent; - îndepărtarea tencuielilor degradate ca urmare a atacurilor biologice (mucegai, alge,

muşchi etc.); - uscarea stratului suport şi aplicarea de produse sicative (ce absorb vaporii de apă) - refacerea integrităţii statului hidroizolant - amorsarea stratului suport cu grad ridicat de absorbţie a apei (pereţi din cărămidă

aerată) pentru a înpiedica uscarea prea rapidă a mortarului adeziv - spălarea cu jet de apă şi detergenţi adecvaţi a petelor de grăsimi sau a altor substanţe

care ar împiedica aderenţa termoizolaţiei; - desprăfuirea suprafeţelor – constă în înlăturarea prin periere manuală sau mecanică a

prafului, a eflorescenţelor, a exfolierilor şi a zonelor friabile; În anumite situaţii particulare proiectantul poate indica în caietul de sarcini executarea şi a altor operaţii de pregatire a stratului suport ca de exemplu efectuarea străpungerilor necesare instalaţiilor (hote, coşuri centrale termice).


35

2.3 Pregătirea suprafeţei stratului suport

Calitatea suprafeţei stratului suport este extrem de importantă în montarea sistemelor opace de termoizolare pe toate elemntele anvelopei clădirilor.

2.3.1 Criterii şi metode de verificare a calităţii suprafeţei stratului suport la faţada clădirilor

La faţada clădirilor principalele criterii de calitate ale suprafeţei stratului suport sunt: planeitatea şi curăţenia suprafeţei.

Planeitatea suprafeţei stratului suport este extrem de importantă pentru obţinerea unei suprafeţe netede, plane a întregului sistem opac de termoizolare aplicat pe faţada clădirilor şi obţinerea unui efect vizual corespunzător. Curăţenia suprafeţei stratului suport are o influenţă majoră asupra aderenţei mortarelor adezive sau a adezivilor folosiţi pentru lipirea materialelor termoizolante pe stratul suport. Metoda de verificarea a planeităţii suprafeţei stratului suport constă în măsurarea, în toate direcţiile, a neregularităţilor (intânde, ieşinde) cu o riglă de 1,5 - 2m lungime.

Abaterile acceptate de la planeitate ale suprafeţei stratului final al sistemului opac de termoizolare compact sunt:

Distanţe, cm 100 250 400

Abaterea suprafeţei, mm 2 3 5

Abaterile acceptate de la planeitate ale stratului suport sunt în cazul faţadei

Distanţe, cm 100 250 400

Abatere suprafaţă nefinisată, mm 10 12 15

Abatere suprafaţă finisată, mm 3 5 8

În cazul sistemului opac de termoizolare cu strat ventilat nu se impun condiţii de planeitate ale suprafeţei startului suport. Curăţenia suprafeţei stratului suport de determină prin efectuarea testului de curăţenie – cu podul palmei sau cu o cârpă curată se verifică dacă există praf, eflorescenţe sau dacă suprafaţa este nisipoasă.

Figura 101 – Măsurarea cu rigla a abaterilor de la planeitatea stratului suport


36

2.3.2 Criterii şi metode de verificare a calităţii suprafeţei stratului suport la soclul şi la acoperişul clădirilor

În cazul soclului şi a acoperişului cu şarpantă al clădirilor singurul criteriu de calitate este cel curăţeniei suprafeţei starului suport ce se determină prin efectuarea testului de curăţenie. În cazul acoperişurilor tip terasă planeitatea suprafeţei stratului suport este extrem de importantă pentru asigurarea pantelor de scurgere a apei.

2.3.3 Criterii şi metode de verificare a calităţii suprafeţei stratului suport la planşeele reci ale clădirilor

În cazul planşeelor reci ale clădirilor singurul criteriu de calitate este cel curăţeniei suprafeţei starului suport ce se determină prin efectuarea testului de curăţenie.

2.3.4 Operaţii de remediere a defectelor constatate în calitatea suprafeţei stratului suport

În vederea obţinerii unei suprafeţe plane, netede a starului suport şi a nivelării neregularităţilor se execută:

- rectificarea tencuielii şi a suprafeţelor de beton carbonatat, prin aplicarea unui strat de grosime corespunzătoare de mortar compatibil;

- nivelarea la grosimea stratului de adeziv a neregularităților de maxim 1 cm - nivelarea prin dăltuire, polizare a nereguralităţilor ieşinde de până la 2 cm. - nivelarea prin umplerea cu mortar a neregularităţilor intrânde de până la 2 cm

În vederea obţinerii unei suprafeţe a stratului suport curate din toate punctele de vedere se execută:

- perierea manuală sau mecanică a suprafeţei stratului suport - spălarea manuală cu apă a suprafeţelor stratului suport şi uscarea - spălarea cu jet de apă sau cu detergenţi şi apoi cu jet de apă (presiune maxim 20 MPa)

Figura 13 - Netezirea suprafeţei stratului suport Figura 11 - Spălarea cu jet de apă a suprafeţei stratului suport


37

3 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR DE MONTARE A STRUCTURILOR DE SUSŢINERE

3.1 Conformarea cu practicile de preluare şi de predare a frontului de lucru

Formal realizarea acestei faze de execuţie începe cu preluarea frontului de lucru şi întocmirea procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru şi se încheie cu predarea frontului de lucru şi întocmirea procesului verbal de verificare calitativă a lucrărilor (ce devin) ascunse.

3.1.1 Procesele verbale de predare-primire ale frontului de lucru

Preluarea frontului de lucru de către montatorul de SOT în vederea desfăşurării activităţilor de montare a structurilor de susţinere se va face prin parcurgerea următoarelor etape:

- identificarea şi interpretarea informaţiilor relevante din documentaţia tehnică de execuţie a lucrării şi din instrucţiunile tehnice furnizate de producătorul structurilor de susţinere.

- identificarea în şantier a frontului de lucru şi inspectarea stadiului de finalizare a activităţilor premergătoare montării structurilor suport şi existenţa racordurilor la utilităţile necesare.

- identificarea în şantier a existenţei trasajului topometric pentru amplasarea structurilor de susţinere dacă trasajul topometric este solicitat în caietul de sarcini al proiectului

- identificarea în depozitul/ magazia şantierului existenţa tuturor elementelor componente ale structurilor de susţinere conform specificaţiilor tehnice ale producătorului şi a tuturor sculelor, dispozitivelor şi echipamentelor de lucru necesare execuţiei montajului

În general, se consideră necesar ca la preluarea frontului de lucru în vederea începerii montajului structurilor de susţinere să se încheie un proces verbal de predare-primire a frontului de lucru.

3.1.2 Procesul verbal de verificare a lucrărilor ce devin ascunse

Predarea frontului de lucru de către montatorul de SOT în vederea desfăşurării activităţilor ulterioare de montaj se va face după:

- verificarea fixării elementelor din alcătuirea structurilor de sprijin - verificarea reglării planeităţii structurilor de sprijin - degajarea frontului de lucru de deşeuri, ambalaje etc. şi retragerea sculelor,

dispozitivelor şi echipamentelor de lucru utilizate la montaj Se consideră necesar ca la finalizarea activităţilor de montare structurilor de susţinere să se încheie un proces verbal de verificare lucrări ascunse.

3.2 Pregătirea activităţilor de montare a structurilor de susţinere

Având în vedere marea varietate de soluţii constructive ale structurilor de susţinere ale sistemelor opace de termoizolare cât şi faptul că se optează din ce în ce mai mult pentru structuri de susţinere uzinate (fabricate de un producător specializat) în defavoarea celor realizate în şantier, etapa de pregătire a desfăşurării activităţilor de montaj este extrem de importantă. Din aceleaşi considerente, este la fel de important ca montatorul de SOT să


38

cunoască în detaliu atât alcătuirea acestor structuri cât şi succesiunea şi modul corect (indicat de producător) de realizarea a montajului în frontul de lucru.

3.2.1 Soluţii constructive, structuri şi elemente de susţinere

Structurile de susţinere din alcătuirea sistemelor opace de termoizolare au rolul de a prelua şi transmite către stratul suport încărcările generate de stratul de protecţie şi finisare al SOT în cazul în care acest strat este realizat din elemente grele (plăci, panouri, dale etc.) şi care elemente necesită o poziţionare precisă din considerente funcţionale (realizarea etanşeităţii) sau vizuale (realizarea continuităţii şi planeităţii). Chiar şi în cazul sistemelor opace de termoizolare cu strat de protecţie şi finisare „uşor”, cu strat de tencuială subţire de exemplu, sunt utilizate nu structuri dar elemente de susţinere pentru a facilita poziţionarea corectă a materialului termoizolant. Pe parcursul acestui capitol nu ete abordată problematica montării structurilor şi elementelor de susţinere ale elementelor de instalaţii tehnic sau ale dispozitivelor sau aparatelor fixate pe elementele de anvelopă luate în discuţie. La faţada clădirilor

În cazul montării unui sistem opac de termoizolare compact (termosistem compact, ETICS), elementul de susţinere a materialului termoizolant este reprezentat de profilul de soclu cu rolul de a poziţiona corect plăcile de material termoizolant (EPS, MW etc.) şi de a prelua greutatea acestora până în momentul întăririi mortarului adeziv. Lăţimea profilului de soclu trebuie să fie egală cu grosimea plăcilor de material termoizolant ce urmează a fi montate pe faţada clădirii. Fixarea profilului de soclu de stratul suport se realizează de obicei cu dibluri de expandare prin

batere cu cui metalic iar în cazul în care alcătuirea stratului suport o necesită (BCA, cărămidă cu goluri etc.) dibluri de expandare prin înşurubare cu şurub metalic. Distanţierele montate între profilul de soclu şi stratul suport au rolul de a poziţiona faţa exterioară a plăcilor termoizolante la o distanţă suficientă de stratul suport pentru a „ascunde” abaterile de la planeitate ale acestuia. Grosimea distanţierelor utilizate trebuie să fie egală sau mai mare cu abaterea (ieşindă) maximă de la planeitate a stratului suport realizată în etapa de pregătire a acestuia şi menţionată în procesul verbal de verificarea lucrări ascunse. În practică se pot folosi atât profile de soclu cu lăţime fixă cât şi profile de soclu cu lăţime reglabilă sau profile de soclu simple în combinaţie cu profile de colţ cu picurător (lăcrimar) cu sau fără plasă de armare. În cazul montării unui sistem opac de termoizolare cu strat de aer ventilat, producătorul sistemului livrează toate elementele componente ale sistemului inclusiv structura de susţienere a acestuia, proiectată în concordanţă cu structura şi particularităţile constructive ale stratului de protecţie şi finisare ale sistemului furnizat.

Figura 14 – Profil de soclu, dibluri şi distanţiere


39

Structura de susţinere a termosistemului cu strat de aer ventilat este, în general, alcătuită dintr-un ansamblu de elemente mecanice preansamblate sau care se ansambleză în şantier având următoarele roluri funcţionale:

- fixarea de stratul suport în funcţie de alcătuirea acestuia (de obicei beton monolit sau panouri mari prefabricate din beton)

- preluarea şi transmiterea către stratul suport a încărcărilor provenite din greutatea stratului de protecţie şi finisare şi din acţiunea vântului

- preluarea deplasărilor pe verticală şi pe orizontală provenite din dilatarea/ contractarea termică a elementelor din alcătiurea stratului de protecţie şi finisare ale sistemului livrat

- reglarea poziţiei pe două sau trei axe (x, y, z) a elementelor din alcătiurea stratului de protecţie şi finisare ale sistemului livrat

La soclul şi acoperişul clădirilor

În general, montarea sistemelor opace de termo(hidro)izolare la soclul (şi la fundaţia) clădirilor nu presupun şi montarea unor elemente sau structuri de sprijin ale acestor sisteme. Pentru acoperişul tip terasă (necirculabilă) al clădirilor proiectantul lucrării poate alege diferite soluţii constructive dar care nu necesită includerea în alcătuire a unor structuri sau elemente de suport ale termo(hidro)sistemului opac de izolare. Pentru acoperişul cu şarpantă al clădirilor, apare necesitatea realizării unor structuri de suport fie ale stratului termoizolant fie ale stratului de protecţie şi finisare a sistemului de termoizolare. Avînd în vedere caracteristicile constructive ale şarpantei şi posibilităţile de montare ale stratului termoizolant (la exeteriorul sau la interiorul şarpantei), proiectantul optează de obicei pentru sprijinirea stratului termoizolant cu o structură de sprijin simplă realizată din lemn. În cazul în care stratul de protecţie şi finisare este realizat din plăci rigide de gips-carton (rigips) acestea se vor monta pe o structură de sprijin constând dintr-un caroiaj de profile metalice fixat la diistanţa corespunzătoare de şarpanta acoperişului.

Figura 125 – Structură suport cu sistem complex de reglare a poziţiei stratului de protecţie şi finisare


40

La planşeele reci ale clădirilor

În general, sistemul opac de termoizolare se montează la intradosul planşeelor peste ultimul nivel al clădirilor având, din considerente estetice şi funcţionale, stratul de protecţie şi finisare realizat din plăci rigide de gips-carton sau din alte materiale. Aceste plăci de fixează pe o structură de sprijin realizată din profile metalice fixată de planşeu la distanţa corespunzătoare grosimii stratului termoizolant pin elemente reglabile de ancorare.

3.2.2 Trasarea poziţiei elementelor/ structurilor de susţinere

Având în vedere faptul că de poziţionarea corectă a structurilor şi elementelor de suport depinde realizarea în final a unui sistem opac de termoizolare performant şi de calitate, trasarea poziţiei structurilor şi elementelor de suport este extrem de importantă. În consecinţă, se consideră necesar ca la montarea termosistemului opac pe faţada clădirilor să se realizeze trasarea topometrică a unor repere de referinţă pe fiecare latură a clădirii. Pornind de la aceste repere (cote de nivel) se trasează succesiv poziţia elementelor de suport cu ajutorul nivelei cu bulă.

În cazul trasării poziţiei pe verticală a elemnetelor structurilor de suport ale stratului de protecţie şi finisare din alcătuirea termosistemelor cu strat de aer ventilat, se poate folosi atât nivela cu bulă cît şi firul cu plumb. Se consideră necesar ca să se verifice pe înălţimea a 2-3 nivele, prin măsurători topometrice poziţia pe verticală a elementelor de suport pentru a evita cumularea erorilor de poziţionare.

3.3 Activităţile de montare a structurilor de susţinere

De obicei, activităţile de montare a structurilor şi elementelor de susţinere din alcătuirea sistemelor opace de termoizolare sunt prezentate în detaliu în instrucţiunile de montare furnizate de producătorul termosistemului la livrarea acestuia în şantier iar montatorul de SOT are sarcina de a respecta întocmai aceste instrucţiuni.

3.3.1 Procedee de montare a structurilor de susţinere la faţada clădirilor

În general, prima operaţie ce se execută la montarea structurilor şi elementelor de suport la faţada clădirilor constă în practicarea, în stratul suport a găurilor de ancorare, în locurile marcate anterior în operaţia de trasare. De regulă, producătorul termosistemului specifică în instrucţiunile de montare distanţele recomandate la care să se realizeze găurile de

Figura 136 – Trasarea poziţiei profilului de soclu şi utilizarea nivelei cu bulă

Figura 17 – Montarea profilului de soclu la colţul ieşind al clădirii


41

ancorare cât şi diametrul şi adâncimea găurilor de ancorare în funcţie de dimensinile elementelor de ancorare utilizate. În multe situaţii apare necesitatea ajustării elementelor de susţinere în funcţie de particularităţile constructive ale faţadei (colţuri ieşinde, intrânde etc.) şi în acest caz producătorul sistemului indică în instrucţiunile de montare operaţiile ce trebuie efectuate şi modul efectiv de realizare a acestora. În cazul montării profilului de soclu în zona colţurilor se recomandă practicarea a două tăieturi la 450 cu păstrarea fragmentului vertical corespunzător, respectiv la colţurile ieşinde – fragmentul vertical exterior iar la colţurile intrânde – fragmentul vertical interior pentru a păstra continuitatea elementului de suport pe ambele laturi ale faţadei. În cazul montării structurilor de susţinere ale termosistemelor cu strat de aer ventilat este absolut necesară cunoaşterea în detaliu şi respectarea cu stricteţe a indicaţiilor tehnologice furnizate de producătorul sistemului în instrucţiunile de montare ale sistemului respectiv.

3.3.2 Procedee de montare a structurilor de susţinere la soclul şi la acoperişul clădirilor

În cazul în care stratul de protecţie şi finisare din alcătuirea sistemelor opace de termoizolare pentru acoperişurile cu şarpantă este realizat din produse sub formă de plăci rigide este necesară montarea unei structuri de susţinere ancorată/ fixată pe şarpanta acoperişului. Deoarece în majoritatea cazurilor structura de susţinere este realizată din elemente metalice identice sau similare cu cele folosite la montarea plăcilor de rigide din gips-carton, procedeele de montare indicate sunt şi acestea similare. Dispunerea elementelor de suport (riglelor metalice) se face în funcţie de dimensiunile plăcilor rigide folosite la realizarea stratului de protecţie şi finisare al termosistemului ales iar ancorarea acestor rigle de căpriorii şarpantei acoperişului se face cu ajutorul elementelor de fixare recomandate de producător.

3.3.3 Procedee de montare a structurilor de susţinere la planşeele reci ale clădirilor

Procedeele indicate de montare ale structurilor de susţinere pentru elementele rigide ale stratului de protecţie şi finisare al termosistemului ales sunt în general similare celor de montare a structurilor de suport ale plăcilor rigide din gips-carton.

Deoarece ancorarea acestor structuri se realizeză pe planşee ce pot îngloba şi instalaţii electrice se va acorda o atenţie deosebită protejării acestor instalaţii prin practicarea găurilor de ancorare ale elementelor de fixare în afara traseurilor electrice. Ca u regulă generală amplasarea elementelor de fixare în câmpul planşeului se va face la o distanţă de aproximativ 80-100 cm pe ambele direcţii unele faţă de celelalte. Totodată, fiecare din elementele de fixare ale structurii de susţinere Figura 148 – Montarea elementelor de suport la planşeele

reci ale clădirilor


42

ancorată la planşeu trebuie să fie capabil să suporte o încărcare din greutate (pe verticală) de cel puţin 120 kg. Producătorul termosistemului poate indica o dispunere mai deasă a elementelor de fixare dacă greutatea elementelor (plăcilor) din compunerea stratului de protecţie şi finisare al termosistemului este mai mare.

3.3.4 Criterii şi metode de verificare a calităţii montajului structurilor de susţinere

Calitate ale montajului structurilor de susţinere poate fi apreciată după următoarele criterii:

- Rezistenţa (la smulgere) a ancorajelor la stratul suport - Amplasarea corectă în câmpul stratului suport, conform indicaţiilor proiectantului şi/ sau

ale producătorului a elementelor constitutive ale structurilor de susţinere montate - Asamblarea mecanică corectă, conform indicaţiilor producătorului, a elementelor

constitutive ale structurilor de susţinere montate Metodele de verificare a calităţii montajului structurilor de susţinere ale sistemelor opace de termoizolare şi a conformării cu cerinţele stabilite de către proiectant în caietul de sarcini şi/ sau de către producător în instrucţiunile de montaj sunt în general: Verificarea la smulgere a diblurilor de ancorare se va realiza cu ajutorul unui aparat de smulgere mobil. Verificarea se va realiza la cel puţin 1/10 din totalul diblurilor de ancorare montate iar rezultatele verificărilor se vor consemna în procesul verbal de verificarea însoţit de schema izometrică a amplasării diblurilor de ancorare verificate. Verificarea amplasării corecte în câmpul frontului de lucru a structurilor de susţinere se va realiza prin măsurare directă cu ruleta sau prin măsurători topometrice. În cazul constatării unor abateri de la amplasarea corectă (specificată în documentaţia tehnică de execuţie) a elementelor structurii de susţinere montate se va dispune refacerea montajului. Verificarea asamblării mecanice corecte a structurilor de susţinere se va realiza prin inspectarea vizuală montajului şi verificarea manuală a rigidităţii asamblării respective. Producătorii structurilor de susţinere pot indica în instrucţiunile de montare şi alte metode specifice de verificare a calităţii montajului acestor structuri.


43

4 BIBLIOGRAFIE

[1] „Ghid pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe” indicativ GP 123 – 2013, Ordin MRDAP nr. 2.211/26.06.2013, Buletinul Construcțiilor nr. 1/2013

[2] "Soluţii-cadru privind reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente”, indicativ SC 007-2013, Ordin MRDAP nr. 2.280/05.07.2013

[3] „Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii la construcţii” indicativ C107/1-5 2005, Ordin MLPTL nr. 1572/15.10.2002

[4] „Ghid de aplicare a Sistemului Ceresit CERETERM”, Henkel Romania SRL., ediţia aprilie 2011

[5] „European guidlines for the application of ETICS” EA-ETICS, ediţia martie 2011

[6] „Ghid pentru aplicarea sistemelor de termoizolaţie ETICS”, asociaţia QETICS, ediţia mai 2010


44

5 AUTORI / CONTRIBUTORI

Autori:

Cristian GROZA QETICS – Grupul pentru

Calitatea Sistemelor ETICS Cristian PAVEL

Contribuitori:

Horia PETRAN

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare

Teritoriala Durabila "URBAN-INCERC".

Ligioara FLOREA Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta

Liliana ANDREESCU Autoritatea Natională pentru Calificări

Angela POPESCU Centrul National de Dezvoltare a

Învătământului Profesional si Tehnic

Gabriel MOCANU Comitetul Sectorial în Construcții

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	phamdang
View:	238 times
Download:	2 times

BUILD UP Skills QualiShell MANUAL DE CURS pentru ...

Documents