1

Bucuresti, asa cum iti doresti! Buna ziua, Consider ca este obligatia mea, de primar ales, sa va dau socoteala pentru felul in care administrez acest oras. Stiti foarte bine ca mi-am facut un obicei din a explica, in fiecare an, ce s-a schimbat in Capitala si care este scopul acestui demers. Bucurestiul are de recuperat multi ani in care a fost prizonier in capcana incompetentei, indolentei, lacomiei, si a unui tip de gandire pe termen scurt, mediocru si mercantil. Dictatura politica, in detrimentul interesului public a sufocat prea multi ani, grav si distructiv, dezvoltarea si modernizarea orasului. Am afirmat intotdeauna si este crezul meu ca elementul esential al unei bune administratii, corecte si in interesul cetatenilor, este ca aceasta sa nu aiba culoare politica. Inca de la preluarea mandatului, am promis bucurestenilor ca voi face administratie si ca singura mea politica va fi a cetateanului si a orasului”.

1. Unii m-au acuzat ca am dus la bun sfarsit ceea ce ei denumesc “proiectele lui Basescu si Videanu”. Am sa le dau o veste care o sa-i surprinda: Bucurestiul nu a inceput si nici nu se termina cu Basescu, Videanu sau Oprescu. In trufia, ignoranta si necinstea lor, aceste voci de partid nu spun ca multe dintre proiectele la care fac referire au fost gandite de catre elita acestei tari, specialisti remarcabili, cu multa vreme inainte ca personajele care au ocupat vremelnic fotoliul de primar, sa ajunga in functii.

2

Prea mult timp acest oras a stat pe loc, iar acum, cand a inceput sa se dezvolte si sa se modernizeze, nu trebuie sa ne oprim! Proiectele trebuie continuate. Bucurestiul are nevoie de normalitate si de stabilitate. Oamenii sunt satui de scandaluri, de politicienii care doar promit, se cearta si nu realizeaza mare lucru. Cetatenii vor fapte, vor realizari. Cu vointa, cu tact si perseverenta, fara scandal, prin dialog si consultare, bazandu-ma pe “cuvantul” si munca specialistilor, cu acordul si sprijinul locuitorilor acestui oras, am demonstrat ca Se poate!

Este extrem de important ca Bucurestiul, pe perioada de criza, si-a mentinut in parametrii de echilibru cresterea economica, dezvoltarea si protectia sociala. Se poate deci, sa se sustina si investitiile noi, dar sa fie protejata si populatia, mai ales cea care are mai multa nevoie. Bucurestiul ca prim oras al acestei tari poate sa fie motorul si forta procesului de transformare a Romaniei in ceea ce trebuie sa fie – o tara puternica, dezvoltata, care sa conteze cu adevarat in randul tarilor civilizate ale lumii. Dragi bucuresteni, Pentru mine Bucurestiul nu inseamna doar cladiri sau strazi, pasaje ori stadioane, Bucurestiul sunteti dumneavoastra! Fiecare dintre noi si toti laolalta facem acest oras sa vibreze, ne cladim aici viitorul si tot aici ne ingropam trecutul. Un oras puternic se construieste cu oameni puternici. Iata de ce, sanatatea dumneavoastra a fost si este principala mea preocupare. Dupa o viata inchinata salvarii oamenilor, functia de

3

Primar General al Bucurestiului nu m-a indepartat de crezul meu, ci mi-a permis sa fac si mai mult. In 2009, am infiintat Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti si am preluat in directa administrare 19 spitale. La o prima evaluare, institutiile nou intrate in subordinea Municipalitatii erau pline de datorii, subfinantate, cu instrumentar invechit, mult sub standardele necesare practicarii unui act medical decent. Am preluat cheltuielile de baza, cele de intretinere a unitatilor sanitare astfel incat bugetul spitalelor, degrevat de aceste costuri, a putut fi utilizat rational si judicios pentru achizitia de medicamente, consumabile si cresterea calitativa a actului medical. Rezultatele eforturilor se vad astazi cu ochiul liber. A inceput un amplu proces de reparare a cladirilor, a spatiilor adiacente si de reabilitare si modernizare a spatiilor medicale si de spitalizare, precum si de echipare si dotare cu instrumentar si aparatura de inalta performanta.

Am sa va dau cateva exemple:

Spitalul Clinic Coltea are prin grija Municipalitatii cel mai nou centru de radioterapie oncologica din România, dotat cu aparatura şi echipamente de ultima generatie, ce vor fi utilizate în tratamentul cancerului. Am deschis şi corpul A al Spitalului Coltea, cladire declarata monument istoric, care a fost renovata respectand vechiul plan al edificiului. N-am sa enumar toate dotarile in echipamente, dar cu mandrie am sa va exemplific doar ca de acum avem camere sterile pentru departamentul de transplant medular, iar asta e mare lucru: nu ne mai mor copiii salvati de leucemie din cauza infectiilor pe care le puteau contacta in spatii neechipate corespunzator.

La spitalul Sfanta Maria avem un departament modern de chirurgie hepatica, 7 noi sali de operatie si de terapie intensiva, complet utilate. Am dotat laboratoarele de analiza si departamentul de imagistica cu aparatura de ultima generatie.

4

La Spitalul Colentina au fost reabilitate clinicile medicala, cardiologie, gastroenterologie şi neurologie. S-au infiintat 5 departamente medicale noi. In ultimii 3 ani, spitalele Burghele si Cantacuzino au beneficiat de o substantiala infuzie de aparatura de inalta performanta care a determinat in mod evident imbunatatirea, cresterea si diversificarea actului medical. In aceeasi perioada, Spitalul de ortopedie-traumatologie “Foisor” inregistreaza un spectaculos proces de modernizare atat a cladirii si a infrastructurii, cat si a aparaturii medicale transformandu-se astfel in cel mai modern centru de ortopedie din Europa de Est

Spitalul clinic de obstetrica si ginecologie “Prof. Dr. Panait Sarbu” a fost reutilat. Aici s-au achizitionat incubatoare moderne, monitoare cardiorespiratorii neonatale, monitoare de functii

, capabil de pana la 20 de interventii chirurgicale pe zi, dintre care multe sun de mare complexitate. 40% dintre pacienti provin din Bucuresti, iar ceilalti din restul tarii. Spitalul Malaxa a cunoscut o refacere totala. S-a extins spatiul medical si de spitalizare, iar de anul trecut, odata cu desfiintarea Spitalului Caritas a preluat si sectia de obstetrica, ginecologie si neonatologie. Spitalul „Carol Davila” are un compartiment complet nou de chirurgie si ATI dotat la standarde europene şi un centru de dializa de înalt nivel. Tot aici functioneaza un microscop electronic unic în România. La Spitalul Filantropia s-a investit in echipamente si aparatura medicala in scopul cresterii calitatii actului de diagnostic si tratament in depistarea malformatiilor fetale antenatale.

5

cerebrale, ecografe, ventilatoare, cardiotocograf, aspiratoare de neonatologie, pulsoximetre, masa de operatie, histeroscoape. La Spitalul clinic de boli reumatismale “Dr. Ion Stoia” s-a investit in aparatura performanta ce permite investigarea completa a pacientilor reumatici, precizarea precoce a diagnosticului, precum si instituirea corecta si la timp a terapiei adecvate. Spitalul clinic de boli infectioase si tropicale “Dr. Victor Babes” a devenit centru de referinta national in bolile infectioase tropicale, acoperind insa intreg spectrul de afectiuni bacteriene, virale si parazitare. De asemenea, este centrul de referinta pentru ingrijirea pacientilor cu infectie HIV, inclusiv pentru copii, care au la dispozitie atat spatii de tratament, cat si o scoala si spatii de joaca. In perioada 2009-2011, Spitalul de psihiatrie Titan “Dr. Constantin Gorgos” beneficiaza de finantare externa, cu ajutorul careia se infiinteaza doua centre de importanta majora: ‘Centrul de ingrijire copii cu tulburari in dezvoltare’ si ‘Centrul pilot de interventie si instruire in sanatatea mintala’ Din cauza consumului ridicat de opiacee si de substante etnobotanice Centrul de evaluare si tratament a toxidependentilor pentru copii si tineret “Sfantul Stelian” a devenit o unitate importanta in acest domeniu, asigurand inclusiv internari de urgenta, prin 112. Aici s-au facut dotari pentru imbunatatirea actului de diagnostic, prin investitii in aparate medicale de tip electroencefalograf, electrocardiograf, analizor de biochimie, hematologie si toxicologie.

Spitalul de boli cronice si geriatrie “Sf. Luca” este de astazi un model de clinica pentru patologia vârstnicului şi pentru boli cronice.

6

Spitalul de chirurgie oro-maxilo-faciala “Prof. Dr. Dan Theodorescu” este o unitate de traditie, care acopera, alaturi de chirurgia oro-maxilo-faciala, toata gama specialitatilor stomatologice. Dotarile in ultimii trei ani au fost realizate in scopul modernizarii platformei tehnice si de asistenta medicala.

Infiintarea unei linii telefonice gratuite, linie la care bucurestenii au acces 24 din 24, ne-a adus mai aproape de cetateni, de problemele lor si ne-a permis o supraveghere mai atenta a activitatii desfasurate in spitalele pe care le administram. Iar asigurarea unor servicii medicale performante s-a reflectat in cresterea la 60% a scorului general de satisfactie a pacientilor. Gradul de civilizatie al unei colectivitati umane este dat si de spiritul comunitar si solidaritatea dintre indivizi. Primaria Generala prin Directia de Asistenta Sociala a derulat in perioada 2008-2012, ample activitati prin centrele si complexele sociale pe care le-a creat in folosul oamenilor.

Am sa va dau doar cateva exemple:

Din cauza ca in Bucuresti nu existau suficiente servicii de tipul adaposturilor de noapte de urgenta pentru persoanele adulte si varstnice fara adapost, a aparut necesitatea infiintarii Complexului integrat de servicii sociale pentru adulti Sf. Ioan.

A fost deschis in februarie 2012, este localizat pe b-dul. Pallady, are o capacitate de 600 de locuri, dar, in situatii de urgenta, asa cum a fost perioada geroasa, locurile din acest complex au fost suplimentate, ajungandu-se la o cifra de 827 de beneficiari unici.

Complexul reprezinta o premiera in Romania.

7

Alte servicii sociale furnizate prin Directia de Asistenta Sociala: Cantine sociale: prepararea, servirea şi distribuirea hranei: Cantina Sfântul Constantin - sector 1, Cantina Grivita - sector 1, Cantina Bucur - sector 2, Cantina Dacia - sector 2, Cantina Ferentari - Sector 5. Numarul mediu de beneficiari este de 3200 de oameni/lunar. Spalatorii sociale

Este vorba despre un proiect pilot, derulat in premiera in Romania, care ofera serviciile gratuite de spalare si uscare a hainelor pentru persoanele care se confrunta cu lipsuri materiale. Este vorba despre 3 spalatorii sociale, in sectoarele 1, 3 si 4.

Crese Pana in prezent, au fost deschise 4 din cele 13 crese care urmeaza a fi date in folosinta pana la sfarsitul anului 2012.

Aceste 4 crese au o capacitate totala de 100 locuri, oferind ingrijire la standarde europene copiilor cu varste intre 0-3 ani. Este vorba despre un nou concept de crese, bazat pe conceptul de educatie timpurie – o nouă viziune asupra creşterii si dezvoltarii copilului, un mod de lucru bazat pe învătare prin joc, îngrijire şi protectie. Camine pentru varstnici Deocamdata municipalitatea a organizat un camin, in cadrul spitalului Sfantul Luca, si este in curs de amenajare a unui nou centru, in incinta fostului spital Caritas, care urmeaza sa se deschida in urmatoarele 2 luni.

8

Policlinica sociala Functioneaza ca proiect pilot, in asociere cu Fundatia Regina Maria. Ofera servicii medicale, psihologice si sociale persoanelor fara adapost, persoanelor care nu beneficiaza de asigurare medicala, persoane co-asigurate si mai ales varstnicilor cu venituri mici.

Locuinte sociale si de necesitate Cerinta la nivelul Bucurestiului este extrem de mare, dar, din pacate, potentialul municipalitatii de a rezolva solicitarile avute este redus si destul de restrictionat de bugetul si legislatia existenta. Am infiintat in urma cu doi ani un departament special care a reusit sa rezolve urmatoarele situatii:

• S-au acordat 121 de locuinte sociale (apartamente si garsoniere) pentru 339 de persoane.

• S-a solutionat situatia familiilor ale caror case sunt in proces de consolidare sau ale caror locuinte au fost dezafectate. (148 de apartamente

Gravitatea acestei probleme la nivelul Bucurestiului ne face sa avem in vedere cautarea altor solutii, cum ar fi:

)

• Achizitia de locuinte de pe piata imobiliara • Intrarea in parteneriat public-privat cu posibili

investitori, asa cum se procedeaza si in tarile civilizate.

Capitala se dezvolta Nu o spun eu, ci statisticile. Numarul masinilor care circula pe strazile orasului creste in fiecare zi si este de 10-12 ori mai mare

9

decat acum 20 de ani. De aceea traficul rutier a devenit o tema nelipsita de dezbatere cu specialistii. Ne-am asumat cu totii ca Bucurestiul este subdimensionat. De la momentul la care cei care conduceau acest oras au acceptat planul Jica de modernizare a infrastructurii rutiere. Reteaua de drumuri a Bucurestiului are o distributie radiala si circulara, cu o lungime totala de aproximativ 1900 de km si este structurata in principal pe doua inele concentrice de trafic: central si periferic. Distanta dintre strazile principale si zona centrala (inelul interior de trafic) este de aproximativ un kilometru pe axa Est-Vest, si de 2-3 kilometri pe axa Nord-Sud. Numai pe reteaua de bulevarde centrale (9 bulevarde care converg catre inelul interior de trafic si catre centrul orasului – Piata Unirii)

- Construirea si reabilitarea de pasaje subterane si supraterane

se poate atinge un volum de trafic de peste 50.000 de masini/zi pe ambele sensuri de circulatie. Toate analizele si expertizele efectuate indica faptul ca, daca nu se actioneaza energic, cu implementarea de proiecte si masuri de dezvoltare clare, congestia traficului in Bucuresti va atinge un grad din ce in ce mai ridicat intre anii 2013 – 2027, riscand blocarea retelei principale de strazi a Bucurestiului. Constienti de aceasta realitate, am intervenit pe mai multe directii:

- Supralargirea unor bulevarde si artere de circulatie - Construirea unor strazi noi - Dotarea si echiparea sistemului de retele stradal cu marcaje,

indicatoare rutiere, limitatoare de viteza, senzori de miscare pentru trecerea de pietoni, marcaje tactile, separatori de trafic, etc

10

In ultimii 4 ani, s-au reabilitat 90 de strazi, respectiv peste 787.000 mp de carosabil si 329.754 mp de trotuare. Este vorba despre artere care nu au mai intrat in reparatii de 15-20 de ani. Alte 204 strazi sunt incluse in programele de intretinere multianuala.

Am sa va dau cateva exemple, doar ca sa intelegeti dimensiunea lucrarilor: Supralargirea de la 3 la 6 benzi a b-dului Constantin Brancoveanu (intre str. Nitu Vasile – str. Turnu Magurele). Este vorba despre artera considerata coloana vertebrala a circulatiei din cartierul Berceni. In aceeasi zona, am intrat pe str. Nitu Vasile pe care am marit-o de la 2 la 4 benzi. Pe ambele artere ne-am ocupat de trotuare, de amenajarea spatiului verde, de iluminatul public. Lucrarile au fost incheiate in 2010, iar beneficiile sunt clare: s-a realizat o mai buna distribuire a traficului in zona rezidentiala Berceni si s-a creat o fluenta mai buna pentru linia de troleibuz, evitandu-se ambuteiajele.

Tot in 2010 am incheiat lucrarile de supralargire si modernizare de la 4 la 6 benzi pe B-dul Tudor Vladimirescu. Transformarea acestui bulevard in artera de categoria I reprezinta un pas important pentru inchiderea inelului principal de circulatie, cuprins in strategia Primariei Municipiului Bucuresti de fluidizare a traficului din Capitala. In 2011 am deschis circulatia pe o noua artera denumita Strapungerea 1 Mai (fosta Compozitorilor). Practic, este o strada nou realizata, incluzand sistemul rutier, trotuare, pista de biciclisti, parcari in spic, canalizare, iluminat stradal, marcaje si semnalizari rutiere.

11

Realizeaza legatura intre b-dul 1 Mai si Drumul Sarii, fiind o solutie alternativa la ceea ce inseamna accesul inspre si dinspre Centru si cartierul Drumul Taberei – una dintre cele mai solicitate artere pentru traficul zilnic. O alta provocare pentru noi a fost reabilitarea si modernizarea zonei compuse din b-dul Aviatorilor - b-dul Constantin Prezan - b-dul Mircea Eliade si P-ta Charles de Gaulle. Lucrarile finalizate in 2010 au constat in refacerea intregii infrastructuri a bulevardelor respective, dar cred ca principala realizare a fost ca s-a trecut la imbracamintea asfaltica in locul pavajului de piatra naturala, ceea ce permite conditii de trafic mai bune si intretinere usoara si rapida. Precizez ca piatra cubica a fost refolosita in vederea mentinerii caracterului cultural al unor zone unde valorile de trafic sunt reduse, de exemplu Centrul Istoric. Lucrari de reparatii si reabilitari pe strazi cu linii de tramvai Str. Viitorului (Sos.Stefan cel Mare – Piata Galati – Str.Alexandru Donici) Lucrarile au constat in: • Modernizarea liniei de tramvai, a liniei de contact, a carosabilului si a trotuarelor • Consolidarea si repararea retelei de canalizare • Refacerea retelelor de alimentare cu apa/gaz/iuliminat public (s-au schimbat stalpi si corpuri de iluminat, introducerea retelei subterane de date NetCity

12

• Introducerea sistemului de management trafic la intersectiile str. Viitorului cu str. Mihai Eminescu si str. Viitorului cu b-dul Dacia Necesitatea investitiei era data de gradul avansat de uzura a liniei de tramvai si a carosabilului, fapt ce crea mari dificultati a fluentei si conditiilor de siguranta a circulatiei Lucrarea a fost finalizata in 2010 Strada Tunari (sos. Stefan cel Mare – Piata Galati) Lucrarile au constat in: • Modernizarea liniei de tramvai, a liniei de contact, a carosabilului si a trotuarelor • Consolidarea si repararea retelelor edilitare, a sistemului de iluminat public • introducerea retelei subterane de date NetCity Proiecte aflate in derulare:

Lucrari de reparatii si reabilitari pe strazi fara linii de tramvai Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – autostrada Bucuresti-Pitesti (A1) • Este urmatorul mare obiectiv de infrastructura pentru Bucuresti • Odata realizata va deveni o adevarata magistrala de vest a Bucurestiului, o alternativa importanta pentru b-dul Iuliu Maniu (Militari) • Va face legatura intre centrul Capitalei si zona de nord cu autostrada Bucuresti-Pitesti. • Este un sistem rutier complex, de tip drum expres, avand o lungime de 12,5 km, cu 6 benzi, la care se adauga un pod hobanat de o lungime de 235 de metri si o latime de 13,9 m (necesar

13

traversarii raului Dambovita) si trei noduri rutiere prevazute cu pasaje si bucle de urcare coborare dintre care cel mai mare este in zona sos. Virtutii. Beneficiile proiectului: Descongestioneaza si redistribuie circulatia de pe b-dul Iuliu Maniu care, in prezent, preia 80% din traficul provenit sau de acces de pe autostrada A1. Asigura circulatia in regim de prioritate pentru cei care vor sa tranziteze orasul din zona de nord si centru, scazand astfel timpul de deplasare si fluidizand traficul in aproape jumatate din Bucuresti. Creeaza posibilitatea de benzi proprii pentru mijloacele de transport in comun. Supralargire soseaua Pipera + pasaj denivelat Lucrarile constau in: Largirea la 6 benzi de circulatie a sos. Pipera (intre intrarea din Pipera - Calea Floreasca si calea ferata Bucuresti-Constanta); Executarea unui pasaj superior cu 4 benzi de circulatie Realizarea, completarea si modernizarea retelei de drumuri locale si laterale aferente; Refacerea intregii structuri edilitare (electricitate, gaze, telecomunicatii, apa si canal) Reparatii trotuare si amenajarea de spatii verzi, asigurarea iluminatului arhitectonic si stradal din zona Beneficiile proiectului: Prin realizarea proiectului se descongestioneaza traficul din doua intersectii foarte aglomerate, respectiv Barbu Vacarescu cu sos. Pipera si sos. Pipera cu Calea Floreasca. Se va influenta pozitiv circulatia a peste 100.000 de vehicule zilnic din intreaga zona, prin reducerea timpului de deplasare, scaderea blocajelor si ambuteiajelor

14

Cresterea fluentei circulatiei intr-un areal mult mai mare cuprinzand strazile Petricani, Dimitrie Pompei, str. Barbu Vacarescu, str. Av. Serbanescu, Calea Floreasca si sos. Fabrica de Glucoza Se estimeaza ca Pasajul Pipera va fi tranzitat zilnic de circa 40.000 de masini Aceste beneficii se vor amplifica odata cu finalizarea lucrarilor la viitoarea autostrada A3 (Bucuresti-Brasov) care va avea o conexiune mult mai buna cu orasul. Termen de finalizare – aprilie 2012 Strapungere bd Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu Este un proiect de mare anvergura, fiind cel mai important segment al inelului median. Consta intr-un complex de lucrari format din: refacerea totala a b-dul Nicolae Grigorescu, pe o lungime de cca 2,4 km, cu un carosabil de 3 benzi pe sens, si a b-dului Splai Dudescu, pe o lungime de 1,2 km, cu 4 benzi pe sens pasaj rutier peste Splai Dudescu si Dambovita pod de 64 m, peste Dambovita, la nivelul Splai Dudescu. Beneficiile proiectului: Face legatura intre cartierele Oltenitei, Balta Alba, Pantelimon si cartierele Colentina, Doamna Ghica, zona de nord a Bucurestiului cu accesul spre aeroportul Otopeni, DN1 spre Ploiesti si viitoarea autostrada A3 Bucuresti-Brasov. Permite astfel crearea unei alternative circulatiei de pe inelul format de sos. Mihai Bravu – Stefan cel Mare Populatia din sud si sud-estul Bucurestiului poate accesa mai usor si mai rapid atat autostrada Soarelui, A2, spre Constanta,

15

aeroportul Otopeni, drumul national spre Ploiesti, Valea Prahovei – Brasov si viitoarea autostrada A3 – Bucuresti-Brasov. Termen de finalizare 2013 Artera de strapungere str. D-na Ghica – Bd. Chisinau + pasaj suprateran peste calea ferata (str. Heliade dintre vii – sos. Pantelimon) Este o lucrare complexa, formata din Refacerea si modernizarea strazii d-na Ghica, pana la nivelul caii ferate si apoi continuarea constructiei stradale pana la nivelul complexului Delfinul, spre b-dul Chisinau – artera care va avea 4 benzi pe sens, o lungime totala cca 1.8 km si o latime de 21 m, echipata si dotata cu retele edilitare adecvate, semnalistica rutiera si amenajare trotuare si spatii verzi. Pasajul suprateran care va traversa linia de cale ferata, realizeaza legatura intre cele doua segmente ale arterei rutiere prezentate anterior. Beneficii: Lucrarea rezolva un blocaj functional de circulatie, intre cartierele Balta Alba – Pantelimon, si Colentina – d-na Ghica – sos. Petricani. Face parte din completarea inelului median de circulatie. Termen de finalizare – finalul anului 2012

16

Lucrari de reparatii si reabilitari pe strazi cu linii de tramvai

Strapungere Buzesti-Berzei-Vasile Parvan

Beneficii: Va fi un nou bulevard central al Bucurestiului

, ce va functiona ca alternativa pentru Calea Victoriei si ruta b-dul Lascar Catargiu, (fosta Ana Ipatescu), b-dul Magheru si b-dul Dimitrie Cantemir

Permite traversarea Bucurestiului de la nord la sud, pe traseul P-ta Victoriei – P-ta Cosbuc, intr-un timp cat mai scurt, de cca 15-20 min,

Descongestioneaza, redistribuie si fluidifica traficul in toata zona centrala, atat pe arterele principale, cat si pe arterele secundare colaterale. In principal, zonele Gara de Nord, Piata Victoriei, p-ta Virgiliu, str. Dinicu Golescu, str. Stirbei Voda, str. Vasile Parvan, Hasdeu, Uranus, Parlament, 13 septembrie – arealul hotelului Marriott

obtinandu-se o axa noua, neintrerupta, de circulatie, pe aceasta directie.

Va oferi o cale directa de acces spre Catedrala Mantuirii Neamului. Acest proiect se realizeaza in trei etape: Prima etapa: P-ta Victoriei – Vasile Parvan A doua etapa: Vasile Parvan – intersectia Calea Rahovei cu b-dul Tudor Vladimirescu Aceasta etapa va contine un tunel subteran, sub Dealul Parlamentului, intre cladirea Parlamentului si viitoarea catedrala a Mantuirii Neamului; tunelul va incepe din str. Izvor cu iesire pe str. Uranus, imediat dupa subtraversarea b-dului 13 Septembrie. A treia etapa: intre intersectia Calea Rahovei cu Tudor Vladimirescu si Gara Progresul. Lucrarile sunt de o mare complexitate:

17

Reabilitarea si modernizarea caii rutiere cu doua benzi pe sens si banda pentru biciclisti; Modernizarea, repararea si reabilitarea sistemelor de trotuare, cu largimi variabile intre 3 si 5 metri; Reabilitarea si modernizarea liniilor de tramvai Reorganizarea si refacerea intregului sistem de retele edilitare (gaze, energie electrica, Netcity) cu mentiunea faptului ca a fost necesara inlocuirea unuia dintre cele mai mari canale colectoare ale orasului (vechi de 100 de ani) intre str. Cobalcescu si Calea Grivitei. Iluminat public, modern si adecvat zonei Amenajarea spatiului public pietonal si a spatiului verde adiacent. Stadiul lucrarii: In prezent este finalizat tronsonul 5 (intre str. Virgiliu si Vasile Parvan) din prima etapa; In urmatoarele 2-3 luni vor fi finalizate urmatoarele 4 tronsoane ale etapei I,

Optimizarea circulatiei rutiere si de tramvai, prin cresterea sigurantei, confortului si vitezei comerciale de transport, pe aceasta artera care este componenta a tramei majore de circulatie a Bucurestiului, amplasata in sectorul 1 si care asigura legatura intre doua artere importante ale orasului, b-dul av. Serbanescu si sos.

care cuprind portiunea intre Piata Victoriei – Occidentului – Grivitei – Mircea Vulcanescu – Virgiliu, aflate in stadiu avansat de executie.

Reabilitare sistem rutier si linie de tramvai pe bd. Aerogarii

O particularitate a proiectului este realizarea unei parcari supraetajate, in sistem park & ride, inclusa intr-un terminal multinodal, cu 204 locuri a carei executie va incepe in perioada imediat urmatoare.

Beneficiile lucrarii:

18

Bucuresti-Ploiesti, dar si spre cele doua porti de intrare aeriene, aeroportul Baneasa si aeroportul Otopeni. Termen de finalizare – semestrul I - 2012 Reabilitarea sistemului rutier si linie de tramvai – Bd. L. Rebreanu • Linia de tramvai modernizata – 5950 m • Zone verzi – 8.460 mp Termen de finalizare – partial trimestrul IV – 2012 si total sem. I – 2013 O sa trecem acum de la strazi, la pasaje, care stiti foarte bine au rolul de a fluidiza traficul in intersectiile mari: Despre pasajul denivelat suprateran Basarab nu o sa vorbesc foarte mult. Stiti foarte bine ca

• Beneficiile acestei mari investitii sunt evidente:

este cea mai mare si complexa lucrare de infrastructura realizata in Romania in ultimii 20 de ani.

Este o noua conexiune care intensifica dezvoltarea orasului in zona nord-vest. Fluidizeaza traficul rutier in aproape 40% din Bucuresti (zona nord, zona vest, zona Garii de Nord si cu impact important pe zona centrala) fiind componenta esentiala a inchiderii inelului principal rutier al Capitalei

Traficul mediu zilnic estimat este de 80.250 de vehicule pe zi. As vrea sa fac doar urmatoarele precizari:

.

• La inceputul mandatului meu, aceasta lucrare, ca si multe altele, era aproape blocata (nu erau terminate exproprierile, erau multe litigii, lucrarile stagnau, consortiul castigator era la limita de

19

a cere penalizari pentru ca autoritatea locala nu isi indeplinea obligatiile contractuale, platile nu se puteau face, proiectul de executie avea multe elemente incomplete etc.) • Volumul fizic de lucrari executate era de 12-15% • Practic, existau sase stalpi si o parte din tablierul de beton. In 3 ani am rezolvat deficientele si am incheiat aceasta lucrare, care este la dispozitia cetatenilor din iunie 2011. PASAJE IN EXECUTIE Consecvent masterplanului Bucurestiului si implementarii principalelor proiecte de infrastructura, am inceput realizarea altor pasaje care sunt in diverse faze de executie, unele dintre ele fiind componente a unor lucrari de investitii in infrastructura mai ample, fiind asociate cu deschidere de noi artere, reabilitari, supralargiri, penetratii. Ma refer la: Pasajul suprateran Pipera Face parte din obiectivul de investitie supralargirea sos. Pipera, realizeaza supratraversarea b-dului Barbu Vacarescu si a Caii Floreasca; (V-am vorbit mai devreme desprea aceasta lucrare care se incheie zilele urmatoare) Pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii Necesitatea realizarii lui a derivat din circulatia din ce in ce mai dificila, cu blocaje frecvente, in aceasta zona. • Este realizat pe directia inelului principal de circulatie, rezolva subtraversarea a doua puncte esentiale – Spaliul Unirii si

20

Dambovita pe de-o parte, iar pe de cealalta parte, intersectia Mihai Bravu cu Calea Vacaresti. • Este compus din 2 pasaje rutiere supraterane, care vor incadra zona de tramvai existenta la nivelul solului. • Caracteristicile celor doua pasaje sunt: o Firul 1 – Calea Vacaresti – Mihai Bravu – 675 m, o Firul 2 – Mihai Bravu – Calea Vacaresti – 687 m o Podul principal care subtraverseaza Dambovita este realizat din 2 arce paralele metalice cu tiranti verticali si tabliere mixte. • Lucrarea este completata de amenajarea si reconfigurarea intersectiilor tronsonului inelului principal de circulatie cu Splaiul Unirii si cu Calea Vacarestilor precum si de realocari si reabilitari de retele edilitare complexe •

Pasajul suprateran bd Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu

Stadiul de executie a lucrarilor este de cca 30-35% , cu termen de finalizare trim. IV 2012

• Face parte din amplul obiectiv de investitii strapungere bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu; • Este compus din doua elemente: Pasaj rutier peste Splai Dudescu – Dambovita, in lungime de 137 m liniari Pod peste Dambovita – la nivelul Splaiului Dudescu, de 64 m Termen de finalizare – semestrul I 2013

21

Pasaje si noduri rutiere din obiectivul de investitii Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti-Pitesti • Pe traseul acestui viitor sistem rutier complex, o adevarata magistrala de Vest a Bucurestiului se gasesc mai multe componente de tip pasaje ca: • Pod hobanat de supratraversare a raului Dambovita • Pasaj rutier de traversare a soselei Virtutii cu subpasaje pe

rampele si buclele de coborare in Splaiul Independentei si Virtutii.

- Noduri rutiere in zona Uverturii si Apusului Pasaj suprateran peste calea ferata (str Heliade dintre vii– sos. Pantelimon) • Face parte din proiectul de investitie artera de strapungere Doamna Ghica- Chisinau • Este un pasaj de supratraversare peste calea ferata cu o lungime totala de 85,80 m si o latime de 27,50 m.

• S-au facut interventii la podul Bordei, podul Lacul Tei, podul Lac IOR, Pod Ciurel, pod Timpuri Noi, pod Tei Toboc.

Termen de finalizare trim. III 2012. In ultimii 4 ani, ne-am ocupat si de reabilitarea si modernizarea unor pasaje existente. Ma refer la cele de la: Unirii, Lujerului, Victoriei si Piata Universitatii Un alt obiectiv important a fost realizarea de reparatii capitale la podurile rutiere deja existente, aflate in mare majoritate in stare de degradare, unele avand afectata chiar structura de rezistenta, prezentand un risc mare pentru siguranta circulatiei.

22

Ai strazi, ai bulevarde si pasaje, obligatoriu trebui sa asiguri locuri de parcare Complexitatea problemei a impus necesitatea elaborarii unei conceptii coerente si clare de abordare si nu rezolvari simpliste, superficiale, de moment, lipsite de perspectiva. In acest sens, actiunile, prioritatile si investitiile pe care le facem, se ghideaza pe proiecte si programe pe termen scurt, mediu si lung, continute in principal in Strategia de parcare pe teritoriul Bucurestiului si in masterplanul de transport, documente fundamentate de specialisti in domeniu. De mentionat ca numai in zona centrala, estimarile facute arata ca exista o cerinta de peste 30.000 de locuri de parcare, iar in urmatorii ani cererea va creste pana la aprox. 90.000 de locuri, ceea ce inseamna ca, timp de 10 ani, ar trebui sa existe un ritm de 9.000 de locuri de parcare in fiecare an, pentru a satisface aceasta cerinta. In strategia de parcari s-au identificat deja 69 de locatii pentru parcari subterane, din care prioritare ar fi 22, existand si alte 88 de propuneri de amplasamente pentru parcaje sub si supraterane pe teritoriul Bucurestiului. Au fost demarate o serie de proiecte dintre care exemplificam: Parcaj subteran Piata Universitatii Este amplasat in Piata Universitatii, in centrul orasului in plina zona istorica si urbana, in vecinatatea unor cladiri de patrimoniu, de mare valoare arhitecturala, istorica si turistica (Universitate, Banca Comerciala, Biserica Rusa etc.) si a Centrului Istoric. Are o capacitate de 420 de locuri pentru autoturisme si 25 locuri pentru motociclete;

23

Este realizata pe trei niveluri subterane si are in total 14.025 mp La suprafata, se va realiza o amenajare arhitecturala si urbanistica in care vor fi reamplasate cele 4 statui (Mihai Viteazu, Gh. Lazar, Spiru Haret si Heliade Radulescu) intr-un concept nou, unitar si semnificativ pentru centrul Bucurestiului, solutia fiind rezultata in urma unui concurs international de arhitectura. Este prima parcare subterana care se construieste in ultimii 22 de ani, si care reprezinta debutul real al sistemului public de parcari moderne din Capitala. De remarcat ca aceasta parcare nu se face din bani publici, ci prin parteneriat public-privat, prin atragerea de investitii private straine, in obiective publice. Investitorul privat va opera aceasta parcare o perioada de timp, avand obligatia de a asigura o redeventa anuala, care intra in bugetul local. De remarcat, in premiera, in Bucuresti, sunt atrasi bani privati in investitii publice, iar acesti bani din investitii devin surse de venit pentru Municipalitate Termen de finalizare – sem. I – 2012 Parcare supraterana si teren de sport in imediata vecinatate a stadionului Arena Nationala Este destinata atat participantilor la manifestarile culturale sau sportive de pe stadion, cat si locuitorilor din zona sau celor care se afla in tranzit.

24

Capacitatea este de 1.300 de locuri de parcare, pe patru niveluri (P+3) cu o inaltime de 13,5 metri si o suprafata total construita de 32.400 mp, amprenta la sol fiind de 7.500 mp. Terasa parcarii va fi amenajata special cu terenuri destinate activitatilor sportive, acoperite cu materiale specifice pentru practicarea sporturilor in aer liber (minifotbal, teren de tenis, handbal, baschet) si are o suprafata de 5.500 mp. Termen de finalizare – sem I - 2012 Asigurarea unor conditii decente de trai Interventii tehnico-edilitare asupra sistemului de alimentare cu apa si canal, amenajari hidrotehnice Bucureştiul trebuie sa se ridice la standardele europene, pentru care acoperirea în proportie de 100% cu retele de apa şi canalizare şi construirea unei statii de epurare cu treapta secundara (epurare biologica) este un element fundamental cu consecinte majore asupra calitatii vietii în capitala şi nu numai. La sfarsitul anului 2008, 23% din numarul total de strazi nu aveau apa si canal, (cca 4,5 % din locuitorii Bucurestiului fiind afectati) si, in doar patru ani, procentul strazilor „de pamant”, lipsite de apa si canalizare, a scazut considerabil: de la 23% la 14% (cca 2% - inca cel putin 40.000 de bucuresteni beneficiaza acum de apa si canal)

S-a reliefat faptul ca un numar important de cartiere vechi ale Capitalei aveau un grad de acoperire a serviciului de alimentare cu apa şi canalizare de numai 45-50%. Facem referire aici la: cartierele Baneasa, Vatra Noua, Chitila Triaj, Strauleşti (sectorul

25

1), cartierele Andronache, Ion Creanga (sectorul 2), cartierul Olimpia, cartierul Progresului şi cartierul Aparatorii Patriei (sectorul 4), cartierul Bucureşti Magurele (sectorul 5) şi cartierul Giuleşti Sârbi (sectorul 6).) Aceasta situatie a impus, inca din mandatele predecesorilor mei, implementarea unui program amplu de „reabilitare a zonelor urbane cu deficiente majore in sistemul de canalizare si alimentare cu apa in municipiul Bucuresti – inclusiv modernizarea sistemului rutier aferent in sectoarele 1 si 6”. Noi am lansat noi proiecte de executie lucrari în cartierele Andronache, Ion Creanga, Petricani, Progresului, Aparatorii Patriei şi Bucureşti Magurele. In perioada 2008-2012 s-au finalizat: • 317 strazi însumând 101,94 km retea publica de alimentare cu apa, • 40 km retea publica de canalizare menajera, • 6,5 km retea de publica de canalizare pluviala • 45,3 km retea de drum public • 4 statii de preepurare a apelor pluviale, • 15 statii de pompare a apelor uzate menajere • o statie de pompare apa potabila Sunt în lucru, sau în diverse faze de finalizare : • 53 de strazi însumând 20 km retea publica de alimentare cu apa • 14,600 m retea publica de canalizare menajera Lucrari in curs de executie 1. Cartierul Ion Creanga, sector 2 : 12 strazi

, respectiv 4.917 m retea publica de canalizare menajera.

26

2. Zona şos. Bucureşti - Magurele, sector 5 : 30 strazi

Una dintre preocuparile majore ale Administratiei a fost de a asigura populatia in mod constant si suportabil cu agent termic (apa calda si caldura)

, adica 10.000 m retea publica de alimentare cu apa şi un numar de 9.500 m retea publica de canalizare menajera.

• Problema este de o importanta vitala pentru ca este un factor esential de conditii de viata normala, dar are si un puternic impact asupra nivelului de trai a populatiei, din cauza costurilor la incalzire (a pretului gigacaloriei) care greveaza semnificativ bugetul unei familii. • Din pacate, costurile la intretinere cresc an de an, ceea ce perturba net echilibrul existential al populatiei. • Distribuitorul principal al energiei termice este RADET-ul, dar producatorul nu apartine Primariei fiind ELCEN-ul, care vinde gigacaloria catre RADET, modificandu-i anual costul de productie, fapt ce defavorizeaza net populatia. • Singurele modalitati prin care municipalitatea poate interveni sunt sustinerea unei parti din factura pe care o plateste populatia pe consumul de gigacalorie si prin sprijinirea investitiilor facute in sistemul de distributie al Radet-ului.

Asa cum stiti, costul gicaloriei este de 321lei/gcal, dar populatia plateste doar 169,88 lei/gcal, diferenta de 151,12 lei/gcal fiind platita prin subventiile acordate anual din bugetul PMB, ceea ce inseamna ca municipalitatea suporta practic aproape 50% din costul gigacaloriei. In alti termeni, municipalitatea acorda o subventie totala pe gigacalorie de cca 120-130 milioane euro/an ceea ce inseamna cca jumatate de miliard de euro/in ultimii 4 ani.

27

Educatia

Ca parinte, ca profesor, ca primar imi doresc ca scolile in care invata copiii nostri sa dispuna de cele mai bune conditii

Reabilitarea infrastructurii educationale din Bucuresti, care viza 102 scoli, a devenit initial cosmarul meu, din cauza numeroaselor probleme cu care m-am confruntat. Cand am preluat mandatul, programul era blocat. Erau finalizate doar doua scoli. Multe dintre unitatile incluse in proiect nu beneficiasera de nicio renovare din anii 1960. Numeroase scoli nu puteau obtine avize de functionare, iar altele necesitau lucrari urgente de consolidare.

Am trecut imediat la rezolvarea cauzelor blocajelor: o Am reevaluat proiectele tehnice

o Am obtinut autorizatie de constructie

o Am conservat scolile cu deteriorari grave

o Am reajustat indicatorii initiali aprobati

o S-au facut expertize tehnice, proiecte de consolidare a structurilor de rezistenta, de termoizolare a cladirilor

Mai mult decat atat, am imbunatatit conceptul si continutul programului de modernizare scoli:

Am introdus un grad sporit de asistenta sociala pentru familiile ai caror copii invata in aceste scoli, respectiv 5 internate, 4 after-school si peste 20 de cantine cu blocuri alimentare proprii.

Am crescut valoarea calitativa a interventiilor prin introducerea de noi facilitati menite sa asigure un grad sporit de inzestrare:

-sali de sport, dintre care 26 noi si 10 modernizate, mai mult de 350 de laboratoare de informatica, chimie, biologie, fizica

28

- dotari destinate cresterii gradului de securitate, protectie si educatie medico-sociala a elevilor: 90 de cabinete medicale si 34 de cabinete stomatologice.

In ultimii 4 ani, au fost reabilitate 90 de scoli: 65 sunt finalizate, iar alte 25 sunt receptionate partial, in acest caz ne referim la faptul ca s-au predat corpuri de scoala finalizate, dar se efectueaza si alte lucrari care se vor termina pana la inceputul noului an scolar, septembrie 2012. Celelalte scoli incluse in proiect sunt in diverse stadii de executie. Programul se va finaliza integral in sem. I al anului 2013. Din dorinta implicarii in sprijinirea adolescentilor, am infiintat Centrul de proiecte si programe educationale si sportive pentru copii si tineret. Am considerat ca prin aceasta institutie, in afara de componenta educationala, putem contribui, ca Municipalitate, in spiritul solidaritatii comunitare si la sprijinirea elevilor cu posibilitati reduse sau pentru stimularea celor merituosi. 23.600 de elevi si studenti au plecat in tabere si excursii tematice, in Romania sau in afara tarii, iar sute de mii de tineri au participat la diverse manifestari educationale. MARILE OBIECTIVE DE INTERES NATIONAL

Stadionul Arena Nationala O sa incep cu o remarca: la inceputul mandatului meu, acolo era doar o groapa. In trei ani am reusit sa ridicam o Arena ce rivalizeaza cu marile stadioane din Europa. Finalizarea stadionului (in august 2011) a reprezentat miza intrarii tarii noastre in circuitul competitiilor organizate la nivel international si a adus un plus de imagine Capitalei si Romaniei.

29

Este unul dintre putinele stadioane din Europa realizat la standard ELITE ceea ce inseamna o recunoastere a Bucurestiului de catre UEFA ca punct important pe harta celor mai moderne si reprezentative locatii de organizare a unor competitii internationale, de inalt nivel. Aici au fost organizate pana in prezent, 18 intreceri sportive la care au participat aproximativ 400.000 de spectatori, iar in cadrul evenimentului Noaptea Alba a Arenei Nationale, peste 100.000 de persoane au vizitat acest stadion. Astazi, suntem in pline pregatiri pentru desfasurarea celui mai mare eveniment sportiv pe care l-a organizat Bucurestiul zilelor noastre, Finala UEFA Europa League, care se va desfasura la Bucuresti pe 9 mai. Acest eveniment va aduce in Capitala peste 40.000 de turisti straini, si va creste vizibilitatea tarii si orasului prin transmisia Finalei de catre 3 televiziuni, pentru un numar estimat de cel putin 60 de milioane de telespectatori. Un alt proiect mare, de interes national, finalizat anul trecut este Reabilitarea statiei de epurare a apelor uzate Bucuresti Finalizarea etapei I a reprezentat si alinierea de fond a standardelor de mediu romanesti la cele ale Uniunii Europene.

Lucrarile de maxima complexitate si anvergura realizate la cele mai bune standarde s-au concretizat nu numai prin realizarea obiectivului respectiv, dar si prin functionarea lui la parametrii vizati.

Scopul tehnic al etapei I este de a epura jumatate (5m³/s) din totalul debitelor provenite din oras, (10m³/s), restul vor fi posibil de procesat dupa extinderea lucrarilor vizate in Etapa a II a.

30

Beneficiile proiectului sunt evidente asupra imbunatatirii calitatii mediului, refacerea ecosistemului pe un areal mare – ceea ce da si importanta la dimensiune nationala a obiectivului, asupra calitatii vietii, dar si constientizeaza si responsabilizeaza marele public asupra efectelor poluarii prin apele uzate si a pericolului de afectare a calitatii mediului inconjurator.

Proiectul va fi continuat in etapa a II a, prin extinderea statiei, astfel incat sa fie epurat intregul debit de apa uzata. • Concomitent, se va realiza si un incinerator pentru namolul

rezultat. • Suntem in stadii avansate de pregatire a documentatiei

necesare obtinerii finantarii si pentru faza a II a, care se ridica la 250-300 de milioane de euro, cu importanta co-finantare de la Uniunea Europeana.

Finalizarea acestei faze este prevazuta pentru anul 2015. Si pentru ca tot vorbim despre cresterea calitatii vietii, o sa va reamintesc eforturile pe care le-am facut pentru un Bucuresti mai curat, mai verde In primul rand ne-a preocupat conservarea si extinderea spatiului verde. În ultimii 4 ani, am desfiinţat 967 de construcţii cu caracter provizoriu, terase, mobilier urban edificate ilegal si am redat spaţiului verde o suprafaţă de aproximativ 100.000 mp de teren în parcurile Municipiului Bucureşti.

31

In premiera in Romania, pentru a cunoaste situatia exacta si reala din Bucuresti s-a realizat cadastrul verde al Municipiului Bucuresti – Registrul Spatiilor Verzi. Evaluarile au fost optimiste si peste asteptari, rezultand un indice suprinzator, am putea spune, de 24,72 mp/locuitor. Obiectivul nostru este acela de a asigura pana la finele anului 2013 un minimum de 26 mp de spatiu verde/locuitor. Informatiile din Cadastrul verde ne permit sa stabilim prima strategie verde a Municipiului Bucuresti, care va stabili prioritatile, masurile specifice si zonele preponderente pentru viitoarele actiuni, unde se inregistreaza deficit major de spatii verzi. Totodata, cadastrul verde indica o suprafata de 400 de hectare de terenuri degradate si neutilizate, care pot fi transformate in viitor in spatii verzi, ceea ce ar crea fondul vegetal optim de reglare geoclimatica a orasului si eliminare a poluarii fonice si a aerului. PARCURILE SI LACURILE ORASULUI

Au fost construite 42 de locuri de joaca pentru copii si 12 terenuri de sport in parcurile Tineretului, Carol 1, Herastrau si Izvor. S-a realizat skatepark-ul din Parcul Tineretului, la un inalt nivel calitativ, permitand chiar posibilitatea organizarii unor competitii internationale. Au fost finalizate peste 10 km de piste de biciclete in Parcurile Herastrau si Tineretului. S-au plantat 65 000 de arbori si arbusti. S-au reabilitat parcuri mari, in suprafata de peste 90.000 de mp. S-au realizat amenajari peisagistice in diverse locatii ca: Herastrau, la Fantana Miorita, Ateneul Roman, Universitate, zonele Pescarus si Expo Flora, Parcul Circului, b-dul Unirii – spatii verzi laterale, b-dul Iuliu Maniu zona centrala, parc Sala Palatului, parcul Izvor.

32

S-au amenajat patinoare pentru perioada de iarna in parcurile Cismigiu, Unirii si Herastrau. S-a marit parcul de ambarcatiuni de agrement cu hidrobiciclete, barci si chiar salupe rapide. S-au reabilitat terenurile de minigolf din Herastrau si Parcul Floreasca. S-a refacut terenul de baschet in parcul Tineretului si terenurile de sport din cadrul strandului Dambovita. S-au amenajat in parcuri mese pentru sahisti si mese de tenis, si au fost introduse aparate de fitness, inclusiv unele destinate persoanelor cu dizabilitati. Pentru cresterea atractivitatii parcurilor dar si a altor zone, s-au populat lacurilor din parcurile istorice cu pasari exotice (Herastrau, Bordei, Cismigiu), s-au reabilitat fantani arteziene (Piata Revolutiei, Casa Armatei, Sfintii Voievozi, Izvorul Rece, Academia Militara, Parcul Tineretului, Gara de Nord, Zodiac si Carol), s-a efectuat reamenajarea urbana a parcurilor Herastrau, Circului, Carol, Tineretului si Floreasca. S-a introdus accesul gratuit la internet in parcurile Herastrau, Cismigiu, Floreasca si Izvor. In perioada sarbatorilor de iarna, parcurile sunt amenajate si decorate adecvat devenind adevarate puncte de atractie. De remarcat faptul ca multe dintre activitatile Adminstratiei Parcuri s-au facut din venituri proprii, care au crescut de circa 12 ori din activitatile de agrement si inchiriere, sau din productia proprie a materialului verde. Centrul Istoric - INIMA ORASULUI

• Problematica Centrului Istoric este complexa si importanta pentru viata orasului.

• Aici se gaseste cea mai mare parte a zonei vechi, istorice a Capitalei, cu strazi de importanta culturala si de reala valoare

33

istorica, cu nume de rezonanta la nivel national (Lipscani, Gabroveni, Smardan)

• Din pacate, mult timp aceasta zona a fost neglijata fiind in situatia de a ajunge intr-un stadiu fizic de degradare severa, prin agresiuni repetate si concertate asupra esentei Centrului Istoric:

• Cand am preluat mandatul, in anul 2008, era adjudecata o licitatie in baza unui proiect de reabilitare a infrastructurii stradale si edilitare si de amenajari stradale de catre firma Sedesa.

• Am fost nevoit, dupa evaluari si negocieri indelungate, sa reziliez contractul, si sa reiau lucrarile cu alte firme.

Am crezut si am sperat ca lucrurile sunt pe o linie corecta si pozitiva. M-am inselat. Lucrarile stagnau nejustificat, cheltuieli deja se facusera, si aproape nimic nu se vedea realizat.

• Mi-am propus un plan de actiune concret: o In primul rand, sa finalizez lucrarile de refacere a

infrastructurii stradale si edilitare, asociate cu amenajarea si echiparea adecvata si civilizata a intregii zone.

S-au realizat urmatoarele lucrari:

- Reabilitarea si refacerea intregii structuri stradale a sistemului rutier vechi si a intregului sistem de utilitati (apa/canal/electricitate) completat cu introducerea sistemului de canalizatie pentru telecomunicatii, reteaua Netcity (1.413 m retea de transport si 1.300 m racorduri la cladiri)

- Aceste interventii majore au fost realizate pe 16 strazi (Caldarari, Covaci, Filitti, Franceza, Gabroveni, Lipscani, Sf. Dumitru, Pasajul Francez, Pictor Tonitza, Poştei, Şelari, Şepcari, Smârdan, Soarelui, Stavropoleos, Zarafi) si 3 piatete - Piata Roma, Piata de Flori (Sf. Anton) si Piata Natiunile Unite, toate facand parte din ceea ce se numeste ZONA A a Centrului Istoric.

34

o In dorinta de a innobila si a creste potentialul arhitectonic al zonei:

am readus statuia Lupoaica la vechiul ei amplasament in capul strazii Lipscani, iar acea zona a fost denumita Piata Roma.

In continuarea Pietii Roma si a Centrului Istoric Zona A, s-a reabilitat Pasajul Pietonal Lipscani, redenumit Pasajul Latin, care a fost inzestrat cu doua basoreliefuri decorative reprezentand elemente ale istoriei Romaniei de la daci si romani pana in vremea lui Constantin Brancoveanu. Acesta s-a transformat dintr-un simplu culoar subteran insalubru si de neutilizat, intr-un pasaj de traversare cu iz de obiectiv cultural.

Ne preocupa pastrarea si conservarea valorii istorice a Centrului Istoric, data de siturile mostenite, de biserici, de fundatia cladirilor ce dateaza de mai mult de 600 de ani, avand ca principale si impresionante piese Biserica Stavropoleos si Palatul Voievodal – Curtea Domneasca. In zona Bisericii Sfantul Dumitru si a Teatrului de Comedie se vor amplasa doua statui, una dedicata Maestrului teatrului romanesc, Gheoghe Dinica (in fata teatrului) si cea de-a doua “Omul, Timpul si Spatiul” realizata reputatul artist Ion Manescu, la intersectia strazilor Filitti cu str. Tonitza, in vecinatatea careia se va realiza si o fantana arteziana ca punct de atractie al zonei. Bucurestiul este vocea cea mai puternica in cultura romaneasca Primaria Municipiului sustine financiar, coordoneaza si administreaza 26 de institutii publice de cultura: Bulandra, Nottara, Odeon, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Evreiesc

35

de Stat, Teatrul de Revista Constantin Tanase, Teatrul Masca, Teatrul Tineretului Metropolis, Teatrul pentru Copii si tineret Ion Creanga, Teatrul de Animatie Tandarica, Teatrul Excelsior, Opera Comica pentru Copii, Circul Globus Bucuresti, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucuresti (ARCUB), Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic Bucuresti (AMPT), Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul National al Literaturii Romane, Biblioteca Metropolitana Bucuresti, Scoala de Arte Bucuresti, Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare, Palatele Brancovenesti de la Portile Bucurestiului – Mogosoaia, Universitatea Populara Dalles si Casa de Cultura Friederich Shiller. Concret, implicarea Municipalitatii se materializeaza in principal prin:

- Asigurarea cheltuielilor salariale si a celor operationale (intretinere, utilitati etc.)

- Sustinerea activitatilor specifice – spectacole, evenimente, festivaluri, expozitii, simpozioane, conferinte etc. desfasurate in tara si strainatate.

- Mentinerea locatiilor in care isi desfasoara activitatea prin sustinerea financiara a multora dintre dotarile tehnice, reparatii, reabilitari de spatii si modernizari generale.

Refaceri, reabilitari, modernizari si dotari:

- Noua sala de spectacol a teatrului Excelsior (Teatrul pentru copii si tineret) care este, practic, singura sala de spectacol realizata in Bucuresti in ultimii 20 de ani. Doresc sa va reamintesc, odata ajuns la acest subiect, ca tin neaparat sa denumim acest teatru dupa numele fondatorului sau, regretatul maestru Ion Lucian.

36

Finalizarea lucrarilor de modernizare si extindere a Teatrului de Revista Constantin Tanase si reabilitarea Teatrului de Vara. -Finalizarea reamenajarii Salii Studio a Teatrului Odeon. -Reabilitarea si modernizarea salii Atelier a Teatrului de Comedie (deschisa oficial in 2009) -Restaurarea si inceperea consolidarii si a reabilitarii Palatelor Brancovenesti -Amenajarea si restaurarea ansamblului istoric Mogosoaia si a parcului adiacent, care a fost extins. -Reabilitari si amenajari la Teatrul Mic -Extindere la Teatrul Masca. -Reabilitari si reparatii la nivelul diverselor sedii ale Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, precum: finalizarea lucrarilor la Biblioteca Publica Octavian Goga, la Casa Anton Pann, si la filialele George Toparceanu si Gheorghe Lazar. -Reabilitarea salii Centrului de Proiecte Culturale a Municipiului Bucuresti (ArCub) – in care ne aflam astazi -Reabilitarea si modernizarea salii Opera Comica pentru Copii -Inceperea lucrarilor de modernizare a cladirii Centrului de Creatie, Arta si Traditie a Municipiului (CreArt) in care se vor amenaja o noua sala de spectacole si ateliere de creatie. Bucurestiul este un oras cu mare potential. Tine numai de noi sa fructificam asta! Din acest motiv, tot ceea ce facem si gandim acum, nu trebuie sa fie doar pentru prezent, ci si pentru viitor. Sa dam o sansa orasului si increderea cetatenilor in aceasta sansa! Se poate!