Brosura Povesti de succes

CUPRINS

RURAL ANTREPRENOR: A face afaceri la åarã

Proiectul RURAL-Antreprenor 5

OANA PÂRVANUn viitor clãdit pe arta popularã româneascã 7

MELANIA FLOROIUA croit o afacere cu textile în plinã crizã 11

ALEX DINULESCUOmul care construieæte case rotunde 14

MARIUS BALICÃPerseverenåa æi flexibilitatea de a construi o firmã de la distanåã 17

MARIAN FENECHIUO afacere pentru medici æi pacienåi 20

GHEORGHE GIURGIUSuccesul în plante medicinal 22

IOAN CHITICAntreprenorul care a descoperit cã banii nu sunt o problemã 24

IOAN BRIÅÃLut æi culoare. O afacere care sã bucure oamenii 27

IOANA GABRIELA GHIULEACu paæi mãrunåi, dar siguri, pe drumul cãtre succes 31

PEPTAN IONEL SEVASTIANAmenajare peisagisticã æi construcåii metalice din fier forjat unicat 34

LUMINIŢA OBREJANCastelul Maria, surpriza de 4 stele din Banpotoc 37

LEVENTE TOBIAS-NAGYFermier la 24 de ani 40

5


Fundaåia Naåionalã a Tinerilor Manageri - FNTM, în calitate de partener principal, a lansat,în iunie 2010, proiectul strategic “RURAL-Antreprenor”. RURAL-Antreprenor esteimplementat de FNTM în calitate de lider al consoråiului, în parteneriat cu organizaåiile S.C.SIVECO România SA PROJOB GmbH, Formastur S.A. Asociaåia Euro 26 România. RURAL-Antreprenor a fost selectat în cadrul Programului Operaåional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane - POSDRU, care e cofinanåat din Fondul Social European, "Investeæte înoameni!". Proiectul are o valoare de circa 20.1 milioane lei.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea culturii antreprenorialeæi creæterea expertizei în vederea îmbunãtãåirii abilitãåilor, cunoætinåeloræi comportamentului managerial pentru actuali æi viitori întreprinzãtori, înspecial tineri din mediul rural, din cele 23 de judeåe din regiunile dedezvoltare:

• Nord-Vest: judeåele Bihor, Bistriåa-Nãsãud, Cluj, Satu-Mare, Maramureæ, Sãlaj

• Vest:judeåele Arad, Caraæ-Severin, Hunedoara, Timiæ

• Sud-Vest Oltenia: judeåele Dolj, Gorj, Mehedinåi, Olt, Vâlcea

• Sud Muntenia: judeåele Argeæ, Cãlãraæi, Dâmboviåa, Giurgiu, Ialomiåa, Prahova,

Teleorman

• Bucureæti-Ilfov: judeåul Ilfov

Durata de implementare a proiectului este de 2 ani: iunie 2010 – mai 2012.

Proiectul asigurã realizarea urmãtoarelor componente:

• Educaåie managerialã personalizatã pentru 400 de întreprinzãtori, în vederea iniåierii uneiafaceri sau dezvoltãrii afacerii existente, dar æi în vederea creæterii competitivitãåii lor pepiaåã æi creæterea economiei locale, prin crearea a 12 Help-Desk-uri (HD), cu 24 experåilocali. Locaåiile birourilor de consultanåã: Bistriåa, Satu-Mare, Sãlaj, Arad, Drobeta-TurnuSeverin, Craiova, Târgu-Jiu, Alexandria, Slobozia, Mioveni, Târgoviæte æi Bucureæti.

• Atragerea a 1400 mici sau viitori întreprinzãtori din mediul rural, din 23 de judeåe dinregiunile åintã (60/judeå), în cadrul a 23 de conferinåe; motivare educaåie antreprenorialãæi cunoætinåe de culturã managerialã; promovare spirit antreprenorial æi bune practicinaåionale æi internaåionale, cu scopul îmbunãtãåirii performanåei æi dezvoltãrii afacerii lor;cooptarea la conferinåe a 100 decidenåi din APL, CCIA, patronate.

• Concepere æi realizare cercetare cantitativã æi calitativã asupra nevoilor de formare æiconsultanåã ale întreprinzãtorilor æi a celor care doresc sã iniåieze o afacere, din mediulrural din regiunile åintã.

PROIECTUL RURAL-ANTREPRENOR


• Instruire, consiliere pentru 300 manageri, mici sau viitori întreprinzãtori, printr-un portal-instrument integrat, ce va conåine:

• platforma e-Learning, de consultanåã æi networking, upgradatã æi extinsã, care vacuprinde:

- 7 module de curs: Firma æi mediul economic, Antreprenoriat æi inovare,Managementul afacerii, Marketingul afacerii, Finanåele æi contabilitatea afacerii,Comunicare æi negociere, IT pentru afaceri

- Durata programului: 9 luni- Pregãtire în format tradiåional 2 zile: iunie– august 2011- Module de curs pe platforma de e-Learning: august 2011 – martie 2012

• o platformã e-Business upgradatã pentru beneficiarii selectaåi din toate regiunile• o platformã e-Commerce (soluåie de magazin on-line)• site al proiectului

• Analiza-diagnostic, pentru 20% din afacerile participanåilor la cursurile e-Learning,consultanåã personalizatã æi realizarea unor soluåii IT-software integrat pentrumanagementul afacerii æi suportul deciziei, pentru 30 de afaceri selectate.

• Diseminarea rezultatelor proiectului în cadrul unei conferinåe finale, cu 300 de persoane,la Bucureæti, în vederea diseminãrii rezultatelor æi premierii beneficiarilor, în mai 2012.

Beneficiile majore ale proiectului pentru grupul åintã: instruire æi consultanåãpersonalizatã, creare reåea de cooperare æi networking între întreprinzãtorii din toatã åara,urmãrind transferul de bune practici, iniåierea de parteneriate æi generând dezvoltare localã,cu efecte pe termen lung.Proiectul va duce la îmbunãtãåirea cunoætinåelor æi abilitãåilor manageriale æi de marketingale actualilor æi viitorilor întreprinzãtori, precum æi a angajaåilor lor din mediul rural,susåinând tinerii, adaptarea la mediul economic în schimbare æi la provocãrile globalizãrii.

Proiectul RURAL-Antreprenor este complementar proiectului strategic Rural-Manager,cofinanåat din FSE, desfãæurat în perioada ianuarie 2009 – aprilie 2010, în regiunilecomplementare Nord-Est, Centru æi Sud-Est.

Antreprenorii de succes sunt exemple concrete în ceea ce priveæte valoareaeducaåiei manageriale. Antreprenorii sunt partea vie, dinamicã, emoåionalã aproducåiei. Sunt eroii principali ai poveætilor, sunt oamenii care au demonstrat cã aflaåi însituaåii inedite au gãsit soluåii, sunt ingenioæi æi pot merge mai departe.

7


Oana Pârvan are 28 de ani æi a pornit o afaceredintr-o mare pasiune pentru arta popularã ro -mâneascã. A început-o din disperare, din întâm -plare, într-un moment de cumpãnã din viaåa ei –atunci când æi-a pierdut slujba. Astãzi, conduceun atelier de costume populare româneæti æivorbeæte cu convingere despre viitorul afacerii ei.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL„Cel mai important lucrupentru a avea succes estesã ai încredere ºi sã-þi placãceea ce faci; principii eticeºi morale solide ºi, nu înultimul rând, cunoºtinþe îndomeniul antreprenoriatului”.

Un viitor clãdit pe arta popularã româneascã

OANA PÂRVAN

• Are 28 de ani æi este pasionatã de artapopularã româneascã.

• A absolvit cu succes Facultatea Finanåe-Bãnci.

• Pânã în 2009 a lucrat la AnsamblulDanubius din Drobeta Turnu Severin.

• În prezent conduce un atelier de costumepopulare româneæti.

• În luna septembrie, cifra sa de afaceripentru 2010 se ridica la 150.000 lei.

Oana a fost un copil sãrac, nãscut æi crescut însatul Cracu Muntelui, comuna Ponoarele, judeåulMehedinåi. Pentru ea, vacanåele însemnau maiales ajutorul oferit pãrinåilor la toate muncile dingospodãrie. Atunci a deprins meæteæugul cusu -tului costumelor populare. A încercat sã-æi construiascã o carierã æi a ales sãurmeze o facultate, pe care a absolvit-o cu succes.Doar cã, la un moment dat, a realizat cã a alesspecializarea Finanåe-Bãnci mai degrabã pentru cãera la modã, decât pentru cã avea o chemarepentru domeniu. Se consolase cu ideea unui locde muncã liniætit, când pasiunea ei pentru folclora împins-o sã participe la câteva festivaluri demuzicã popularã, în timpul facultãåii. AnsamblulDanubius din Drobeta Turnu Severin a æi angajat-o, dupã terminarea studiilor. Timp de un an, aparcurs zilnic drumul de æase ore pânã la noul eiloc de muncã. Pânã în octombrie 2009, când s-atrezit æomerã. Deprimatã, dar cu mult timp liber,a decis cã avea nevoie de o ocupaåie utilã care são ajute sã treacã peste aceastã perioadã. A decis sãpractice ceea ce ætia deja, de micã – meæteæugulcostumelor populare. Şi-a lucrat un costum care astârnit admiraåia tuturor celor care l-au vãzut. Când unul dintre aceætia i-a cerut sã-i vândãcostumul, în mintea Oanei a încolåit ideea careavea sã-i aducã succesul. L-a vândut. Apoi aprimit o comandã de la ansamblul folcloric din

regiune. „Mi s-a pãrut cã va fi imposibil sã achitfactura de materiale, în avaloare de 6.000 lei. Daram livrat costumele æi aæa am intrat în afaceri, înfebruarie 2010”, povesteæte Oana Pârvan.

CEL MAI MARE OBSTACOL, MATERIA PRIMÃ

„Am cãutat pe internet, am dat numeroasetelefoane æi, în cele din urmã, cineva de la o fostãcooperativã meæteæugãreascã mi-a dat un numãrde telefon. Lucrez æi azi cu acelaæi furnizor dinCovasna. Am cusut primele douã costume dinmaterialul cumpãrat de la o fostã lucrãtoare laArtã popularã din Baia de Aramã”.

8


„Mi s-a pãrut cã va fiimposibil sã achit facturade materiale, în valoare de6.000 lei. Dar am livratcostumele ºi aºa am intratîn afaceri, în februarie 2010

9


NIMENI NU A CREZUT ÎN TALENTUL EI

Scepticii din jurul ei nu au lipsit. I-a fost greu maiales sã îl convingã pe soåul ei, care nu credea laacel moment într-o astfel de afacere.

A întâlnit oameni care i-au spus „de ce te chinui,azi calculatorul este la putere! Nu e mai simplu sãîåi iei o maæinã de brodat la care doar instalezimodelul æi ea îl executã?” A ignorat astfel de voci... A întâlnit alåii, care i-au explicat cã nu va aveaniciun sprijin de la Guvern. „Le-aæ spune celorcare aæteaptã tot timpul de la Guvern cã nu eobligatoriu sã ai bani ca sã începi o afacere, trebuiedoar sã ætii ce-åi place, ce ætii sã faci”.

Astãzi, sediul întreprinderii este în casa construitãde Oana, împreunã cu soåul sãu. Aceeaæi casã carejoacã rol de cãmin, atelier æi expoziåie pentru toatecostumele pe care le creeazã.

DESPRE CLIENÅI ÆI PARTICIPAREA LAEXPOZIÅII

Îæi aminteæte cã, la început, i-a fost greu cu clienåii.A mers la Severin æi a dus câteva costume la unmagazin, apoi printr-o cunoætinåã la un mall înTimiæoara, apoi a început sã participe la licitaåiiorganizate de diferite primãrii de comune(Ponoarele, Gârla Mare – Mehedinåi, Dãnciuleæti– Gorj) dar æi alte organizaåii: Muzeul Poråile deFier, Fanfara din comuna Godeanu. Cautã în permanenåã informaåii (fie pe internet,fie la cunoscuåi) despre locuri în care æi-ar puteaexpune æi vinde produsele. La întoarcerea de la oexpoziåie desfãæuratã la Bucureæti, în trecere prinlocalitatea Horezu s-a oprit la un magazin cuceramicã specificã locului. Spiritul ager æi hotãrâtal Oanei a fãcut-o sã discute cu proprietarul æi,convinsã fiind cã produsele sunt complementareæi se pot pune în valoare reciproc – i-a propus sãfacã schimb de produse pentru a le expune; astfel,la Horezu sunt expuse creaåiile ei, iar la Ponoarele,lângã exponatele ei, sunt obiecte de ceramicã.

Oana Pârvan nu conduce o afacere mare: în lunaseptembrie, cifra sa de afaceri pentru 2010 se ridicala 150.000 lei. Dar a obåinut o finanåare prin PNDRpentru extinderea atelierului nu numai pentruobiecte de îmbrãcãminte, dar æi pentru alteaccesorii cu specific. Æi-a propus sã tripleze cifra deafaceri în doi ani æi sã distribuie produse în toatejudeåele åãrii. Planul ei era cât pe ce sã se nãruie înrelaåia cu banca. Îæi aminteæte cum „atunci când atrebuit sã obåin scrisoarea de confort, necesarãpentru semnarea contractului de finanåare, mi s-aucerut garanåii mari. Am pus garanåie casa noastrã,construitã cu greu æi nefinalizatã încã. Am obåinutdocumentul în ultima zi când mai putea fi semnatcontractul de finanåare”. Are obiceiul de a fotografia modelele care îi plac,pentru a le reproduce. Se inspirã din cãråi vechi æireproduce cu mândrie modelele lãsate moætenirede bunica sa. Iubeæte tot ce înseamnã folclor æi arta popularãromâneascã, îi place sã vadã oamenii purtând ii,bluze sau cãmãæi cu motive populare. De fapt,încearcã sã aducã „în stradã” aceastã modã,

încearcã sã atragã atenåia asupra frumuseåiimotivelor populare æi sã stârneascã interesul, maiales al tinerilor. De altfel, este un exemplu, poartãaproape mereu o ie cusutã de ea sau o poæetã åesutãîn atelierul ei.

ÎN CE CREDE

Oana plãnuieæte sã dea un suflu nou arteipopulare româneæti æi sã trezeascã interesultinerilor pentru aceastã îndeletnicire.Crede cã existã întotdeauna o soluåie pentru ceicare vor cu adevãrat sã o gãseascã. Nu i-a trecutniciodatã prin minte sã plece din åarã æi, în timpce îæi conduce maæina fãrã aer condiåionat, segândeæte la cãi de a reinvesti profitul.


Înscrierea în Proiectul RURAL-Antreprenor i-adat acces la consultanåã personalizatã. Împreunãcu consultantul, lucreazã la un catalog deprezentare ce va fi distribuit, împreunã cu mostrede produse, în Germania.

10


În luna septembrie, cifrasa de afaceri pentru 2010se ridicã la 150.000 lei.

11


Melania Floroiu deåine i conduce, din 2008, ocompanie de textile. Nu este cea mai mare, dareste una dintre cele mai profitabile din domeniulsãu de activitate. A intrat în afaceri într-unuldintre cele mai grele momente ale economiei, iarprimul an a fost aproape dezastruos. Prea opti -mistã æi fãrã experienåã, Melania a fãcut toategreæelile posibile. Dar a avut înåelepciunea de aînvãåa de la cei din jurul sãu.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Este foarte important sã teridici atunci când e greu,pentru cã aceastã iniåiativãeste cea care facediferenåa între tine æi restuloamenilor, între învinæi æiînvingãtori”.

A croit o afacere cu textile în plinã crizã

MELANIA FLOROIU

• Deåine æi conduce, din 2008, o companieprofitabilã de textile.

• A fost consilier juridic la o firmã detricotaje timp de 2 ani.

• În 2008, firma sa a obåinut locul 3naåional în Topul Naåional al IMM-urilor.

• Afacerea sa a crescut cu 50%, de la ocifrã de afaceri de 100.000 de euro în2008 la 250.000 de euro la jumãtateaanului 2011.

12


“Privind în urmã, este uæor sã diseci succesul înpaæi, sã îl prescrii ca reåetã, pentru cã nimic nueste mai logic”, spune astãzi Melania Floroiu, unuldintre participanåii în programul Rural Antre -prenor. Ca majoritatea absolvenåilor de facultate,s-a trezit singurã æi dezorientatã, fãrã niciun fel depregãtire pentru lumea realã, dar lipsitã de“ordinea aceea programatã”, presupusã de cur -suri æi examene. A trãit un timp în casa pãrinåilor,din ajutorul de æomaj. “Mã priveam în oglindã æivedeam o persoanã inutilã, care nu producenimic. Eram obiænuitã sã trãiesc din reflex, ex pre -sie a unei generaåii îndobitocite sistematic sã secomplacã în mediocritate, pânã când am decis cãe momentul sã creez o crizã”. Criza a constat în a se angaja, cu zero experienåã –“nu ætiam nici sã rãspund la telefon”- , la o firmã detri cotaje, pe postul de consilier juridic. I-a luat doiani sã înveåe toate secretele atelierului, de la docu -men te vamale de export la programarea de pro -ducåie, încasarea creanåelor, contracte de factoring.

PLANUL DE AFACERI

O rupturã între asociaåii firmei a dus la con cediereaMelaniei. Într-un gest foarte curajos, dar æi“oarecum lipsit de eticã” (aæa cum îl defineæte azi),a convins unul dintre clienåi sã deschidã un atelieræi a luat cu ea 40 de angajaåi de la fostul loc demuncã. Din decembrie 2007 pânã în martie 2008, apus pe picioare noua fabricã în Bascov, Argeæ. În afaceri însã, iniåiativa æi curajul sunt necesare,

dar nu suficiente, aæa cum avea sã constate curândMelania. Planul de afaceri cu care a pornit la drumfirma Textil Melania a fost peste mãsurã deoptimist, complet lipsit de evaluarea riscurilorafacerii æi fãrã sã ia vreodatã în considerarecontextul pieåei, în care mare parte din firmele deprofil erau în situaåie de faliment.Dupã prima lunã, a tras linie æi a adunat sub ea opierdere de 2.000 de euro. S-a uitat în jurul ei æi avãzut angajaåi demotivaåi, a înåeles consecinåelelipsei sale de experienåã sau cunoætinåele demanagement æi a înåeles cã prognozele oamenilordin jur, care îi vesteau falimentul pânã la Crãciun,ar putea fi adevãrate.

REABILITAREA AFACERII ÆI MOTIVAREAANGAJAÅILOR

A angajat 15 oameni cu experienåã pentru atransfera celorlalåi cunoætinåe æi deprinderi æi a

13


început sã foloseascã tehnici de motivare pentrua crea o culturã unicã companiei. Pe pereåiifabricii, pe fiæele angajaåilor sau pe maæini auînceput sã aparã mesaje motivaåionale. Melaniadescrie aceastã etapã numind-o “cea în care m-amocupat de creierul angajaåilor”. A urmat motivareafinanciarã, pe baza clasamentelor de produc -tivitate. “Din cauzã cã structura ierarhicã a firmeieste cea a unei piramide plate, posibilitatea deavansare este practic inexistentã. Am creat acestclasament care îl vizeazã pe om, ca fiinåãcompetitivã”, explicã Melania raåiunea clasamen -telor din firma sa. Toate eforturile au produsrezultate pe termen scurt. În 2008, Textil Melania a obåinut locul 3 naåionalîn Topul Naåional al IMM-urilor pentru domeniulspecific de activitate. Dar nu a rezolvat probleme de comenzi æi calitate:“era greu sã gãsesc comenzi, pentru cã nuîntotdeauana firmele noi ajung sã îndeplineascãstandardele de calitate”.

CULEGEREA ROADELOR

Deæi lucra cu 12 clienåi, i-a luat jumãtate de an sãgãseascã un client fidel, care sã asigure fabriciiflux continuu pe termen lung. Dar s-a dovedit cãnu era suficient: clientul respectiv nu plãtea

facturile la timp, ceea ce a dus firma MelanieiFloroiu în crizã de lichiditate. A vândut activelenefolosite pentru a-æi putea plãti salariaåii. Din 2009, Textil Melania a început sã culeagãrezultatele tuturor greæelilor æi deciziilor bune, daræi al hotãrârii de a nu se lãsa doborâtã aacåionarului sãu. Clienåii au devenit mai sofis -ticaåi, au început sã cearã calitate, sã plãteascã maimult æi sã fie fideli. Afacerea Melaniei a crescut cu50%, de la o cifrã de afaceri de 100.000 de euro în2008. La jumãtatea anului 2011, afacerile TextileMelania au depãæit 250.000 de euro. “Lupta desupravieåuire din primul an s-a transformat într-o activitate înfloritoare. Am avut norocul sãîntâlnesc exact oamenii potriviåi la momentulpotrivit”, puncteazã ea astãzi.

“Privind în urmã, este uºorsã diseci succesul în paºi,sã îl prescrii ca reþetã,pentru cã nimic nu estemai logic”

Alex Dinulescu a fost întotdeauna pasionat deconstrucåiile sferice. În 2009, când firma la carelucra a intrat în faliment, s-a decis sã înceapã oafacere într-unul dintre cele mai grele domenii, laacel moment – construcåia de case. Dar nu oricecase, ci construcåii sferice.

În facultate a urmat Construcåii Civile; a studiataproape toate construcåiile sferice pe care le-aputut gãsi în åarã, de la clãdirea Romexpo, laCircul de Stat sau Aeroportul Bãneasa. Apoi, a

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL„Seriozitatea cu care tratezifiecare lucru pe care îl facieste cel mai importantcriteriu pentru succes”.

Omul care construieæte case rotunde

ALEX DINULESCU

• A urmat Facultatea de Construcåii Civile.

• A studiat aproape toate construcåiilesferice pe care le-a putut gãsi în åarã æicâteva din afara åãrii.

• Prima comandã de dom a avut-o întoamna anului 2009.

• Astãzi are patru proiecte în derulare, înPrahova, Snagov, Cãlãraæi æi Slobozia.

• Are propria casã dom, acolo unde are æisediul firmei, în comuna Izvoarele.

14


15


explorat unele dintre cele mai remarcabile rea li -zãri ale lumii: moscheele din Istanbul, Pantheonuldin Roma, cupola Basilicii Sf. Petru de la Vatican,Auditorium-ul din Palatul de Artã Catalanã dinBarcelona, Globe Arena din Stockoholm. Când a rãmas fãrã slujbã, a început sã caute maimulte informaåii despre acestea æi aæa a intrat înlegãturã cu o firmã din Timiæoara care importãconexiunile metalice necesare pentru montareaunei case sferice. În ciuda situaåiei financiare greleîn care se afla, a cumpãrat æi a instalat o primãstructurã „pentru prezentare”, aæa cum povesteæteastãzi. „Din pãcate lucrurile nu au fost atât de rozprecum mi le închipuiam. Oamenii erau foartegreu de convins sã-æi construiascã o astfel de casãæi cu toåii ar fi dorit sã vadã o casã finisatã, nu doaro structurã”.

PRIMA COMANDÃ

Prima comandã de dom a venit în toamna anului2009, iar Alex Dinulescu a demontat structura deprezentare æi a mutat-o pe terenul clientului.Privind în urmã, antreprenorul afirmã astãzi cãdecizia de a merge pe cont propriu este cea maiimportantã decizie pe care a luat-o.

Prima casã construitã a devenit punct de interespentru alåi oameni interesaåi, atunci cândconstrucåia a început sã aparã în mass-media. Astãzi, existã patru proiecte în derulare, înPrahova, Snagov, Cãlãraæi æi Slobozia. Proiectuldin Prahova este un proiect gândit integral deAlex, fãrã conexiunile americane, iar preåul acesteicase scade cu aproximativ 10.000 -15.000 euro.

AVANTAJELE UNEI ASTFELDE CONSTRUCÅII

Domurile sunt, de fapt, construcåii cu formãsfericã, împãråite triangular - o jumãtate de mingede fotbal, în care pentagoanele æi hexagoanele seimpart în triunghiuri echilaterale. Construcåiile detip dom pot avea orice deschidere (cea mai marefiind de 680 metri diametru) æi orice destinaåie(casã de locuit, show-room, restaurant, stadioane,spaåii pentru concerte, solarii). Pentru cã nu enecesarã susåinere decât perimetral, se foloseæte ocantitate de materiale cu 40% mai redusã decât lao casã obiænuitã.Convins de avantajele reale ale unei astfel deconstrucåii, Alex a decis sã îæi ridice propria casãdom, acolo unde are æi sediul firmei, în comunaIzvoarele.

16


DEZVOLTAREA AFACERII

Obiectivul sãu este sã creascã pânã la o cifrã deafaceri de 400.000 de euro anual æi, deja, a înåelescã marea problema în dezvoltarea pe urmãtoriicinci ani stã modelul centralizat în care ia deciziile.Plãnuieæte sã dezvolte „o afacere bazatã pe pro -ceduri cu o structurã de împãråire a res pon -sabilitãåilor echilibratã æi cu un personal tânãr æiinovativ în privinåa execuåiei”. Peste cinci ani,vede „multe pagini de ziar, multe emisiuni în caresã se prezinte cu mândrie acest proiect de caseeconomice æi prietenoase cu mediul”.

Sã porneæti o afacere în construcåii, într-un mo -ment în care piaåa rezidenåialã continuã sã scadãvertiginos, poate pãrea nebunesc. Toate acestedificultãåi sunt pentru el un prilej pentru a per -severa, pentru cã „a conduce o firmã eficient în -seamnã sã înveåi continuu” æi sã nu te abaåi de laobiective.Pânã acum, a reuæit sã finanåeze dezvoltarea afa -cerii din venituri proprii æi are ambiåia de a creætecu 50% în fiecare an. Pentru cã pune seriozitateape primul loc în clasamentul criteriilor necesarepentru succes, abordeazã cu mare seriozitate æicontinuarea propriei educaåii manageriale. Defapt, considerã cã educaåia de inginer l-a ajutat sãabordeze productiv provocãrile, iar pasul urmãtor

stã în dobândirea cunoætinåelor necesare pentru a-æi gestiona eficient echipa æi creæterea.

PRINCIPALUL LUCRU PE CARE L-A ÎNVÃÅAT PÂNÃ ACUM

„Nu existã ideologie perfectã, ci doar sisteme care,pentru unii, funcåioneazã favorabil. Este im por tantsã adaptãm sistemele la abilitãåile proprii, dupãcare sã perfecåionãm continuu acest sistem”.

„A conduce o firmã eficientînseamnã sã înveþicontinuu”.

17


Pentru a intra în afaceri, Marius Balicã s-a mutatde la oraæ la åarã. Apoi, atunci când criza eco -nomicã din 2008 a schimbat situaåia financiarã amultor antreprenori, a ales sã se reangajezepentru a-æi putea susåine în continuare firma. Dedata aceasta, la Paris. A revenit în 2010 în åarã æi,astãzi, are o afacere prosperã æi planuri deextindere.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL„În afaceri, trebuie sã fiiriguros, perseverent ºi sã aiîntotdeauna o strategieadaptatã la situaþia dinteren. Clienþii apreciazãflexibilitatea”.

Perseverenåa æi flexibilitatea de aconstrui o firmã de la distanåã

MARIUS BALICÃ

• Are 39 de ani.

• A abandonat æcoala la 16 ani æi s-aangajat în construcåii.

• În 2005 a înfiinåat firma de construcåiiRomcasa Prod.

• A plecat sã lucreze la Paris pentru aputea achita creditele bancare.

• Are intenåia de a-æi creæte afacerea pânãla un milion de euro.

18


DEBUTUL IN AFACERI

Marius Balicã are 39 ani. Pentru a se întreåine æi a-æisprijini pãrinåii æi restul fraåilor, a abandonat æcoalala 16 ani æi s-a angajat în construcåii. În 2005,proprietarul firmei la care lucra l-a îndemnat sãînceapã o afacere pe cont propriu. A acceptat, lapropunerea primarului din Eselniåa, sã pãrãseascãOræova æi sã se mute la åarã. A înfiinåat firma deconstrucåii Romcasa Prod într-o vreme când ClisuraDunãrii era un loc înfloritor pentru turismul depensiune. Pe lângã faptul cã avea echipã deconstructori, a deschis æi un depozit cu materiale deconstrucåii. Marius Balicã îæi aminteæte astãzi cãmomentul în care a luat decizia de a se muta „a fostcel mai dificil moment de pânã acum”. A avut deluptat cu îndoielile ser ioase ale soåiei (care lucra înoraæ, în Oræova; æi tot în Oræova mergea la æcoalã æifiica lor), însã faptul cã era imposibil sãachiziåioneze teren pentru construcåia unui sediu alfirmei æi a unui depozit de materiale a fost hotãrâtor.

DECLINUL ÆI PLECAREA LA PARIS

În trei ani, firma a ajuns de la 12 la 21 de salariaåi æio cifrã de afaceri de 270.000 euro. În anul 2009 aresimåit din plin efectele crizei economico-financiare(vânzãrile au scãzut cu 50%) æi, pentru a puteaachita creditele bancare pe care le contractase, a luatdecizia de a pleca sã lucreze la Paris, tot în domeniulconstrucåiilor, dar ca angajat în altã firmã. Dacã, în viaåa personalã, mutarea a reprezentat un

moment de cumpãnã, în afacerea sa, cel mai dificilmoment a fost cel în care a luat decizia de a con -cedia oameni æi a pleca din åarã, în toamna anului2009. A reuæit sã conducã firma de la distanåã æi são menåinã pe linia de plutire. Marius Balicã po ves -teæ te cum sistemul de supraveghere la distanåãinstalat la depozit i-a permis sã urmãreascã„seara, cand aveam timp liber”, ceea ce seîntâmpla în firmã.

UN DRUM ASCENDENT

A analizat din Franåa planurile de construcåie æifotografiile locurilor pentru posibile lucrãri noi æia negociat telefonic cu clienåii. Nu în ultimul rând,a luat toate deciziile financiare pe baza rapoartelorzilnice privind situaåia vânzãrilor æi încasãrilor. Câteva decizii inspirate au facut ca, în 2010, Rom -ca sa sã totalizeze o cifrã de afaceri de 400.000 deeuro. A mãrit programul de lucru al salariaåilorrãmaæi æi a menåinut nemodificat salariul cu ex -cepåia cazului în care au respectat sau devansattermenele de predare a lucrãrilor, caz în care „aufost rãsplãtiåi cu bonusuri financiare”. A luat decizia de a participa la licitaåii pentrulucrãri publice æi s-a organizat pentru a putea facefaåã volumelor mai mari: a numit doi æefi deechipã cu atribuåii precise, care raportau zilnicstadiul lucrãrilor. A respectat termenele depredare (unele chiar le-a devansat) cu scopul de acrea o imagine bunã a firmei.

19


Crede cu tãrie cã, pentru a reuæi, trebuie sã fiiriguros, perseverent æi sã înåelegi ce îi motiveazã peoameni. A învãåat despre clienåi cã punc tu a litatea æirespectarea termenelor clãdesc o relaåie pe termenlung. În plus, îæi conduce viaåa dupã convingerea cã„o datã ce ai ajuns la un anumit nivel, ai tendinåa sãcontinui drumul ascendent. Æi cã pentru acest lucrueste esenåial sprijinul familiei.” Marius Balicã spune despre el cã este o persoanãobiænuitã, care nu se teme de muncã æi cãreia îi place

ceea ce face. „Sunt o dovadã cã, în România, se potface afaceri, chiar în perioadele grele”. Nevoia de afi informat este ceea ce l-a sprijinit în a-æi reconstruiafacerea. „Nu refuz aproape nicio invitaåie dinpartea autoritãåilor pentru prezen ta rea unorproiecte sau programe. Cred cã este foarte posibilsã îmi vinã vreo idee æi aæa am aflat de posibilitateade accesare a fondurilor struc tu rale, la o prezentarefãcutã la sediul primãriei de APDRP”. Planurile sale de creætere se îndreaptã cãtreconstruirea unei staåii ITP æi a unui service auto lastandarde europene. Ideea i-a venit la un seminarinformativ despre fondurile nerambursabile cepot fi obåinute prin PNDR. A întocmit docu men -taåia æi a depus o cerere de finanåare prin Mãsura312 din cadrul PNDR. Marius Balicã æi-a terminat, între timp, studiileliceale æi, în 2012, va absolvi facultatea. Talentul æiexperienåa trebuie completate, în viziunea lui, de

pregãtire de specialitate. Are intenåia de a-æi creæteafacerea pânã la un milion de euro æi de a devenilider al materialelor de construcåie în zona Oræova– Moldova Nouã – Herculane.

Marius Balicã este înscris în proiectul Rural-Antre pre -nor æi în programul de educaåie e-learning din cadrulacestuia, derulat de Fundaåia Naåionalã a TinerilorManageri în calitate de lider al proiectului. Lucreazãîndeaproape cu Luminiåa Popescu, consul tantul sãu înprogram, pentru a-æi construi o strategie de promovarea afacerii.

„Sunt o dovadã cã, înRomânia, se pot face afaceri,chiar în perioadele grele”.

Marian Fenechiu spune despre el cã a “vânat”oportunitãåi încã de pe vremea când era copil.Deæi este de profesie medic veterinar, a preferatsã intre în afaceri în domeniul medicineialternative æi a produselor bio. Dupã care adezvoltat o afacere de servicii în domeniulmedical, afacere bazatã pe experienåa sa extensivãîn domeniul vânzãrilor directe. Pentru cã seghideazã în viaåã dupã teoria conform cãreiaeæecul este cel mai bun mentor, Marian Fenechiua încercat o paletã diversã de idei. În domeniul

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Am învãþat de la viaþã cãeºecul este cel mai bunmentor, iar succesul estearãtãtorul direcþiei în caretrebuie sã mergi. Indiferentcât ai pierdut în viaþã, rãmâicu ce ai învãþat ºi o poþi luaoricând de la capãt”.

O afacere pentru medici æi pacienåi

MARIAN FENECHIU

• Este de profesie medic veterinar.

• A intrat în afaceri în domeniul medicineialternative æi a produselor bio.

• În decembrie 2010 a lansat Medaliat.

• Crede cã pentru a reuæi trebuie sãexplorezi orice oportunitate.

20


21


alimentaåiei bio æi medicinei alternative, a lansatcâteva site-uri pentru vânzarea de produseprecum ouã de prepeliåã sau chefir, produs cuproprietãåi curative. Aæa cum recunoaæte astãzi,unele site-uri æi produse au avut succes chiar dela început, altele au fost un eæec. Principalul castiga fost, totuæi, cã a înåeles cât de mare este interesuloamenilor pentru orice temã legatã de sãnãtate.

ACTIVITATEA MEDALIAT

Urmãtoarea afacere este derivatã tot din domeniulmedical, dar orientatã cãtre a uæura colaborarea æilegãtura între pacienåi æi medicii lor. Astfel a luatnaætere Medaliat, companie care oferã persoanelorînscrise în sistem reduceri în sistemul medical (lacentrele medicale partenere), acces la fiæa medi -calã completã online, consultaåii sau analizegratuite anual, precum æi posibilitatea obåinerii devenituri prin înregistrarea de persoane noi însistem.Afacerea funcåioneaza pe baza unui portal onlineæi a început de la un chestionar care i-a indicatapoi lui Marian Fenechiu care sunt acele serviciicare sunt dorite de clienåi æi pacienåi. Aceastãcercetare i-a arãtat care sunt nevoile existente înpiaåã æi, astfel, a decis sã concentreze activitateaMedaliat pe servicii de fidelizare æi gestionareonline a fiæelor pacienåilor. De altfel, acesta este æipunctul principal de diferenåiere.

CONSTRUIREA ÎNCREDERII

Începutul nu a fost deloc simplu, iar partea ceamai dificilã a fost legatã de arhitectura produsuluiprinicpal, æi anume evidenåa online a pacienåilor.Structura actualã este rezultatul a câteva luni dediscuåii cu medicii, dar æi al primului an deexperienåã – Medaliat a fost lansat în decembrie2010. Atunci când ideea produsului a început sãse contureze, Marian Fenechiu æi partenerul sãuîn afacere au avut de trecut de un obstacol chiarmai dificil: construirea încrederii. În zonamedicalã, mai mult decât în alte industrii,instrumentul principal de lucru este încrederea.Dupã aproape un an de lucru la platformasoftware, atunci când s-a pus problemapromovãrii serviciilor, Fenechiu a apelat la o

metodã pe care o cunoætea bine din experienåaanterioarã æi despre care ætia cã este mult maicredibilã decât o campanie de marketing: vân -zarea directã.“Aæa cã am creat un sistem de platã a promovãriiîn reåea (network marketing), pentru cã este multmai eficient sã plãteæti un om care îåi vinde efectivun produs, decât sã cheltui bani pentru o reclamãnecuantificabilã în beneficii obåinute” explicãFenechiu.

PLANURI DE VIITOR

Planurile privind viitorul Medaliat se bazeazãmult pe creæterea înåelegerii fiecãruia în ceea cepriveæte problemele legate de sãnãtate. Ceea ceînseamnã cã cei doi parteneri au conceput totul cape o afacere pe termen lung, cu dezvoltaregradualã.Indiferent de ceea ce face, Marian Fenechiu credecã trebuie sã baåi la orice uæa, sã explorezi oriceoportunitate. Indiferent de rezultat, dacã priveætio afacere ca pe un hobby æi înveåi ceea ce este deînvãåat, nu ai cum sã pierzi.Pentru a-æi lãrgi orizontul, a întâlni oameni noi æia învãåa conceptele de management, s-a înscris æiurmeazã programul Rural Antreprenor.

“Aºa cã am creat unsistem de platã apromovãrii în reþea (networkmarketing), pentru cã estemult mai eficient sã plãteºtiun om care îºi vinde efectivun produs, decât sã cheltuibani pentru o reclamãnecuantificabilã în beneficiiobþinute”

Povestea de antreprenor a lui Gheorghe Giurgiua început cu o conversaåie: o bãtrânã i-a reco -mandat un tratament cu plante pentru o suferinåãpersonalã – “Încearcã, maicã, æi cu aceste leacuri.Nu ai nimic de pierdut”. Astãzi, Deniplantproduce æi vinde plante æi ceaiuri medicinale, iarGheorghe Giurgiu anticipeazã un profit de100.000 euro în 2012.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Succesul Deniplant sedatoreazã credinþei mele înacest produs, munciineobosite ºi faptului cãm-am gândit la reuºitãzilnic, 20 din 24 de ore.

Succesul în plante medicinale

GHEORGHE GIURGIU

• În 1994, a înfiinåat Fundaåia Medicalã“Speranåa”.

• În 1997 obåine medalia de aur la Salonulde Noutãåi Tehnice.

• Ceaiul pentru copii Deniplant Kids, creatde fiica sa a câætigat locul întâi lacompetiåia “Company of the Year 2008” æia reprezentat România în etapainternaåionalã a concursului, la Stockholm.

• Plãnuieæte sã atingã o cifrã de afaceri dedouã milioane euro în urmãtorii zece ani æisã fie prezent cu reprezentanåe în StateleUnite, Canada æi occidentul Europei

22


23


MOMENTUL CARE I-A SCHIMBAT VIATA

Întâlnirea care avea sã îi schimbe viaåa a avut locîn 1983, în Munåii Vrancei. A primit, ca leac pentruboala sa o carte despre medicina tradiåionalã pecare a copiat-o cuvânt cu cuvânt. Aæa a fãcutGheorghe Giurgiu cunoætinåã cu fitoterapia, acreat ceea ce avea sã devinã primul ceai Deniplantæi aæa s-a æi vindecat de psoriazis. Dar traseul nu a fost clar de la început. “În anul 1990am vrut sã înfiinåez o ceainãrie unde ai fi putut gãsiæi degusta fel de fel de ceaiuri medi ci nale. Cumpiaåa nu era pregãtitã pentru aæa ceva, (peste totapãreau cafe–baruri æi cârciumi) am înfiinåat o firmãde producåie sucuri æi rãcoritoare care aveau la bazãsiropuri din fructe de pãdure. Deæi firma a avutprofit din prima zi de funcåi o na re, nu am putut sãmã dezvolt pentru cã su cu rile æi rãcoritoarele fãcutedin chimicale m-au învins”. A acceptat înfrângerea,aæa cum spune astãzi, æi a închis afacerea. În 1994, a înfiinåat Fundaåia Medicalã “Speranåa”æi æi-a propus sã îi sprijine pe cei care cunosctainele naturii æi contribuåia lor în domeniulmedicinei. Trei ani mai târziu, obåine medalia deaur la Salonul de Noutãåi Tehnice. Încurajat derezultatele tratamentelor, decide sã îæi schimbeprofesia æi devine agricultor, cu intenåia de acultiva æi vinde plante medicinale.

UN PROIECT AMBIÅIOS, DENIPLANT

I-a luat 11 ani pentru a parcurge traseul de la oidee la o marcã înregistratã la OSIM: Deniplant.Un proiect pornit æi dezvoltat de fiica sa în vârstãde 17 îl convinge pe Gheorghe Giurgiu cã arenevoie de protecåie europeanã pentru marca pecare a creat-o. Cursurile Junior AchievementRomânia i-au dat fiicei ideea de a crea un ceaipentru copii. L-a botezat Deniplant Kids æi aparticipat la o competiåie de proiecte deantreprenoriat, “Company of the Year 2008”,unde, de altfel, a æi câætigat locul întâi æi privilegiulde a reprezenta România în etapa internaåionalã aconcursului, la Stockholm. Astfel proprietarulDeniplant cere æi obåine calificativul de MarcãComunitarã Europeanã, în 2009. Deniplant este astãzi o companie specializatã înproduse naturale pentru îngrijirea pielii, iar

misiunea, aæa cum a fost definitã de proprietarulsãu, este “sã îi ajutãm pe clienåii noætri sã înveåecum sã previnã apariåia bolilor de piele, cum sãprotejeze æi trateze pielea cu ajutorul plantelormedicinale, fãrã unguente sau alte medicamente,fãrã regim alimentar”. A petrecut 20 de ani în acestdomeniu æi a ajuns sã selecteze doar aceicultivatori æi crescãtori de care poate fi sigur..

DRUMUL CÃTRE PERFORMANÅÃ

În ciuda faptului cã se gândeæte “20 din 24 de orela reuæita Deniplant”, creæterea companiei estedependentã de capriciile naturii. Condiåiile meteolimiteazã adesea cantitatea de produse pe care opoate obåine æi reprezintã un obstacol pe caretrebuie sã înveåe sã îl depãæeascã. Între timp,plãnuieæte sã atingã o cifrã de afaceri de douãmilioane euro în urmãtorii zece ani æi sã fieprezent cu reprezentanåe în Statele Unite, Canadaæi occidentul Europei.. Nu este foarte familiarizat cu ultimele teorii alespecialiætilor în motivaåia angajaåilor, dar a aplicatinstinctual una dintre cele mai moderne ideidezbãtute în domeniul motivaåiei: crede cãsecretul performanåei angajaåilor sãi stã în cât demult timp petrec în familie æi în comunitate æi cãoamenii trebuie sã aibã suficient timp pentru a seocupa de educaåia copiilor. “Fiecare ætie exact ceparticicã din treabã îi revine æi aæa reuæim sãobåinem performanåa”, spune Gheorghe Giurgiu.La capitolul performanåã, aminteæte planul de adeschide o reåea de distribuåie proprie în 2012 æide a deveni partener al bazelor de tratament dinstaåiunile balneare.

“Deºi firma a avut profit dinprima zi de funcþionare, nuam putut sã mã dezvoltpentru cã sucurile ºirãcoritoarele fãcute dinchimicale m-au învins”.

"Domnule Chitic, banii nu sunt o problemã". Con -sul tantul Aurel Rizescu, un specialist pe care IoanChitic îl respectã, i-a spus aceste cuvinte în 2002,când era laborant chimist æomer. Vorbele consul -tantului l-au enervat æi l-au urmãrit mult timp. Ioan Chitic lucra, împreunã cu consultantul, la unplan de afaceri pentru o licitaåie. Dorea sãcumpere un adãpost pentru animale în satul sãunatal, Cinciæ Cerna, pentru a începe propriaafacere. A câætigat prima licitaåie æi, dupã primelemomente de fericire, a constatat cã e inutil

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Am avut nevoie de ºapteani sã mã conving cã baniinu sunt o problemã. Cândam fost convins de acestadevãr am îndrãznit sãvisez...”

Antreprenorul care a descoperit cãbanii nu sunt o problemã

IOAN CHITIC

• A început afacerea propriu-zisã cu oinvestiåie de 3.000 de dolari în 30 deovine.

• A fãcut un stagiu de pregãtire înGermania.

• Acum lucreazã la crearea unei baze dematerial genetic de elitã pentru oi delapte, rasã lacaune.

• Se pregãteæte pentru tehnica embrio-transfer în domeniul bovinelor.

24


25


adãpostul fãrã animale. Afacerea propriu-zisã aînceput cu o investiåie de 3.000 de dolari în 30 deovine, dupã ce a susåinut – “pentru prima datã înviaåa mea”- un plan de dezvoltare pe cinci ani înfaåa unei fundaåii finanåatoare pentru un credit de10.000 de franci elveåieni cu o dobândã de 2,5% pean. “Mi-a fost greu sã cred cã am reuæit sã ajungpânã aici”, îæi aminteæte Ioan Chitic.

CÃLÃTORIA SPRE VIITOR

Primele animale au rezolvat o problemã, dar aucreat o alta: fãrã capacitãåi de procesare, fãrãmecanizare æi fãrã cunoætinåe, Ioan Chitic arealizat cã nu poate discuta despre nicio afacere.

A luat legãtura cu un specialist DADR Deva, carei-a oferit soluåia unui stagiu de pregãtire înGermania, “cãlãtorie în viitor”, aæa cum onumeæte astãzi. S-a întors din cãlãtoria în viitor într-un prezent încare a dat de noi ziduri: comentariile din jurul sãus-au rezumat la “la noi nu merge muls mecanizat,nu merge tuns mecanizat, nu merge gard electric,greblat, specialitãåi din lapte”. “Dacã ar fi fost sãplec urechea la toate acestea, concluzia era cãnimic nu merge”. În schimb, a decis plecarea soåieisale în Elveåia, pentru o nouã specializare îndomeniul produselor lactate. Cu aceeaæi ocazie, auachiziåionat æi utilaje agricole din Germania.

26


ÎNTREPRINDEREA MULT VISATÃ

Scopul întregului demers era sã construiascã o“brânzãrie”. Numai cã, dupa ce proiectul a fostgata, avizele au fost imposibil de obåinut – înlegislaåia româneascã nu existã termenul respectiv.Ioan Chitic æi soåia sa au decis sã construiascã,totuæi, întreprinderea pe care o visau.Între timp, legislaåia româneascã s-a aliniat la ceaeuropeanã æi “brânzãria”a primit toate avizelenecesare.A urmat un efort considerabil de promovare, prinparticiparea la expoziåii, emisiuni de televiziuneæi altele asemenea. Ioan Chitic vorbeæte despretoate acestea cu termenul “istorie”. Pentru cãacum lucreazã la crearea unei baze de materialgenetic de elitã pentru oi de lapte, rasã lacaune,rasã din care deåine deja un nucleu de 50 capete.De asemenea, se pregãteæte pentru tehnicaembrio-transfer în domeniul bovinelor - SemtestTârgu-Mureæ pregãteæte o echipã în acest sens,echipã din care Ioan Chitic face parte.

“Dacã ar fi fost sã plecurechea la toate acestea,concluzia era cã nimic numerge”.

27


Povestea lui Ioan æi Carolina începe în 2001, odatãcu închiderea fabricii de sticlã de la Tomeæti,Timiæ. Terezia Constantineanu Nagy, mamaCarolinei, æi-a pierdut, cu acea ocazie, slujba decreator de obiecte de sticlã, ceea ce a fãcut-o sã-æidezvolte pasiunea pentru olãrit. Pasiunea acrescut într-o micã afacere ce produce astãziobiecte decorative din ceramicã pentru clienåi dintoatã åara.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Aceastã afacere a începutîn primul rând din nevoia dea face ceva, dar încredereape care o aveam ºi încã oavem în noi ne-a spus cãputem face ceva mai bundecât sã mergem sã neangajãm undeva”.

Lut æi culoare. O afacere care sã bucure oamenii

IOAN BRIÅÃ

• A început afacerea în 2003, în casabunicului Carolinei, din Dumbrava Timiæ.

• Pânã în 2007, ceramica produsã laDumbrava era deja cunoscutã în åarã.

• În 2007 a început o colaborare cureåeaua de magazine Bricostore.

• A început sã producã obiecte pentru copii.

• Are o cifrã de afaceri ce nu depãæeæte35.000 euro.

28


Ioan Briåã îæi aminteæte cã, în 2002, a întâlnit-o peCarolina în timp ce lucra alãturi de mama eipentru a decora vasele: „Am vãzut ce lucrurifrumoase ies din mâinile lor æi am început sã mãåin de capul lor sã facem ceva sã dezvoltãm acesthobby într-o afacere”. Afacerea a început în anulurmãtor, în casa bunicului Carolinei, dinDumbrava Timiæ. Timp de un an aproape, pro -ducåia de la Dumbrava ajungea la târguri înrucsaci æi genåi pline cu vase, întrucât nu aveauniciun mijloc de transport. Cu încredere deplinãcã vor vinde tot ceea ce duceau la târg, Carolina æiIoan rugau pe unii æi pe altii sã îi ducã æi sã îi lasecu toatã marfa acolo.

O COLABORARE IMPORTANTÃ

Apoi, lucrurile au capãtat o altã dimensiune,odatã cu cumpãrarea primei maæini, în 2004. Pânãîn 2007, ceramica produsã la Dumbrava era dejacunoscutã în åarã, graåie participãrii la fiecare târgæi festival important, iar afacerea s-a extins cupatru oameni, pregãtiåi timp de æase luni înmeæteæugul ceramicii. În 2007 „am început o colaborare cu reåeaua de

magazine Bricostore, la acel moment compusã dinæapte magazine. 2007 æi 2008 au fost anii cei maibuni pentru noi, Bricostore s-a extins în åarã,aveam mai mult de lucru pentru mai multemagazine. Eram cu gândul la un proiect definanåare, însã nu ætiam pe ce linie sã mergem.Extinzând prea tare producåia nu mai puteam sãfacem numai lucru manual, trebuia sã intrãm æi pelinia de turnare a ceramicii, care nu ne este foartedragã, eram în dubii”. Ioan Briåã se felicitã,cumva, pentru ezitarea de atunci în legãturã cudecizia de extindere. Criza economicã ce a urmata însemnat o reducere a afacerii, atât ca volum, câtæi ca numãr de oameni. 2009 a marcat un momentde cumpãnã, atunci când For Art a renunåat lacontractul cu Bricostore „din cauza adaosurilorfoarte mari practicate, care s-au reflectat învolumul de vânzãri”.

FOR ART ÎN CONTINUÃ DEZVOLTARE

Ioan æi Carolina Briåã nu vorbesc foarte multdespre greutãåile din ultimii ani æi despre felulfelul în care au fost afectaåi de cãderea economiei.Sunt mult prea ocupaåi cu planurile de viitor

29


pentru a rãmâne blocaåi în trecut. Explicã, simplu,cã e firesc, atunci când cheltuielile familiilor sereduc, sã trimiåi decoraåiunile la urma listei decumpãrãturi. Aæa cã au început sã diversificegama de produse æi au adãugat pe lista decoruripentru exterior, obiecte pentru copii, mobilier, uæisau pardoseli decorate. Ioan Briåã povesteæte cufebrilitate, aproape, despre lista lungã de mate ri -ale æi obiecte pe care For Art le lucreazã acum.„Suntem într-o continuã dezvoltare, ideile apãrutenasc altele, astfel în atelierul nostru întotdeaunaveåi gãsi ceva nou. Ludmilla, fiica noastra, acrescut în preajma atelierului æi ne-a învãåat sãdãm o mai mare atenåie educaåiei meæteæugãreætiæi artistice a copiilor”.Gândul dezvoltãrii cu ajutorul fondurilor euro pe -ne a fost æi el scos din raftul de proiecte æi readusîn discuåiile despre viitor, la fel cum dezvoltareade ateliere de ceramicã este o altã cale importantãpentru ei. „Am început sã producem obiecte cepot fi uæor citite æi îndrãgite de copii; ei primesc,astfel, cunoætinåe cromatice æi tehnici de picturã aceramicii. Suprafaåa de lucru este nouã æi diferitãde hârtie, astfel cã lutul trezeæte interesul co -

piilor”, aæa cum explicã însufleåit Ioan Briåã.Atelierele creative existã deja, inclusiv în Bucu -reæti, iar For Art cautã acum colaboratori pentruSibiu sau Braæov. Sufletul acestei noi direcåii esteCarolina, un om cu un extraordinar talent pentrudecorare. De altfel, decorul Carolinei – care åineîntotdeauna seamã de tendinåe în materie deculori æi combinaåii de culori - este æi ceea cediferenåiazã For Art de alåi producãtori deceramicã.

O LECÅIE IMPORTANTÃ

În 2009, For Art a fost la un pas de a accesa unprogram de finanåare cu bani europeni. Soåii Briåãs-au oprit înainte de a depune proiectul,întrebându-se dacã producåia de serie este ceea ceîæi doresc sã facã, cu adevãrat. Ioan Briåã spune cã,dupã ce a trecut tensiunea momentului, æi-au datseama cã au învãåat o lecåie importantã. Ceea ceîæi doresc este sã pãstreze meæteæugul, sã creezelucruri de calitate lucrate manual. „Ne-a deschisochii asupra a ceea ce vrem cu adevãrat sã facem”. Acum, viitorul este în mare parte construit în jurulideii de a face meæteæugul accesibil oamenilor. Cu

30


sprijinul Casei de Culturã din Timiæoara æi cusperanåa suportului din partea PrimãrieiTimiæoara, soåii Briåã cautã spaåii în care sãdesfãæoare ateliere de ceramicã.

Soåii Briåã nu conduc o afacere foarte mare. Cifrade afaceri nu depãæeæte 35.000 euro. La început,planurile lor erau mult mai mari æi le vedeaumaterializate într-o perioadã mult mai scurtã detimp. Pe parcurs, s-au „maturizat” æi au înåeles cãpaæii trebuie fãcuåi pe rând. Ceea ce nu înseamnãcã existã vreun semn de dezamãgire în legãturãcu evoluåia afacerii, pentru cã povestea For Arteste povestea unor oameni care æi-au spus cã pot

„face ceva mai bun” decât sã fie angajaåii unei altefirme. S-au gândit cã ar putea face ceva care sã îipasioneze æi, în acelaæi timp, cã ar putea aducebucurie altor oameni. „Momentele în care vezi cãdin mâinile tale iese ceva palpabil, ceva frumos,te umplu de energie. De aceea vrem sã facem acestmeæteæug cât mai acesibil oamenilor de toatevârstele æi sã nu-l lãsãm sã disparã, aæa cum suntpe cale de dispariåie multe meæteæuguri”.

„Am vãzut ce lucrurifrumoase ies din mâinile lorºi am început sã mã þin decapul lor sã facem ceva sãdezvoltãm acest hobbyîntr-o afacere”.

31


Un vis devenit realitate.Dupã absolvirea facultãåii, în vara anului 2009,Gabriela a început plinã de dorinåã æi entuziasm,cu puåine surse financiare ceea ce îæi dorea demult: o micã afacere, doar a ei, o agenåie deorganizat evenimente (decoraåiuni, aranjamenteflorale, accesorii, machiaj profesional): de la nunåiæi botezuri, petreceri pentru copii, pânã laaniversãri, petreceri cu tematicã sau petreceri desãrbãtori.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Cred cu tãrie cã cel maifrumos vis rãmâneneîmplinit, dar în acelaºi timpcã orice vis devine realitate,cãci orice vis, odatã împlinit,ne trimite cu gândul departeºi ne face sã ne dorim maimult, tot mai mult”.

Cu paæi mãrunåi, dar siguri, pe drumul cãtre succes

IOANA GABRIELA GHIULEA

• A început în 2009 propria agenåie deorganizat evenimente.

• Îi place sã planifice totul din timp.

• A preferat sã munceascã mult æi sãcâætige puåin.

• A urmat cursuri profesionale de make-up.

• În prezent, doreæte sã-æi deschidã unsalon de înfrumuseåare.

32


Iniåial, nimic nu a fost uæor pentru cã nu ætia cu cesã înceapã, urma sã o ia pe un drum paralel faåãde ceea ce studiase æi visase de mic copil. Darodatã cu trecerea anilor, participând la tot maimulte evenimente, dorinåele sale au luat un altcurs æi atunci a ætiut mai bine ca niciodatã ce vreasã facã. Chiar dacã primul eveniment finalizat nua fost un succes financiar, s-a mulåumit cã a fost oreuæitã din toate celelalte puncte de vedere, cãcidin pasiune æi prin multã muncã a reuæit sã-æitransforme în realitate visul, æi bineînåeles dorinåafiecãrui client.

A DESCOPERIT CÃ FIECARE IDEE TREBUIEAPLICATÃ

Îi place sã planifice totul din timp æi recunoaæte cã,pe lângã imaginaåia æi spiritul sãu de moment,tânãra echipã pe care æi-a format-o a ajutat-ofoarte mult în realizarea fiecãrui eveniment,punând accent pe fiecare amãnunt: invitaåiile,mãrturiile sau decorul pentru paharele mirilor,cãci "detaliile fac diferenåa".“E minunat din primul minut cu fiecare client!

Îmi place sã-l ascult, sã-i aflu dorinåele, sã-l

înåeleg, sã-l sfãtuiesc asupra evenimentului, sãstabilim tema sau culorile florilor, îmi place sãspun DA oricãrei noi provocãri”.Niciodatã nu a refuzat un eveniment, chiar dacão depãæea pe moment, cãci prin puterea sa deconvingere, a reuæit de fiecare datã sã semneze unnou contract. A considerat asta ca pe o nouã æansãpe care nu avea voie sã o rateze æi prin sacrificii areuæit sã finalizeze tot ceea ce i s-a cerut, chiar dacãveniturile nu erau pe mãsura muncii depuse. A

“E minunat din primul minutcu fiecare client! Îmi placesã-l ascult, sã-i aflu dorinþele,sã-l înþeleg, sã-l sfãtuiescasupra evenimentului, sãstabilim tema sau culorileflorilor, îmi place sã spun DAoricãrei noi provocãri”.

33


preferat sã munceascã mai mult æi sã câætige maipuåin, continuând sã investeascã, iar într-un an æijumãtate deja reuæise sã dubleze toatã investiåiadoar din profit.

LUCRUL LA UN NOU PROIECT

Fiind foarte ambiåioasã æi pentru cã îæi dorea maimult, a urmat æi niæte cursuri profesionale de make-up æi a participat la evenimente importanteprecum: Miss Universe România 2010, RomanianMusic Awards 2010 sau Miss Diaspora, reuæindastfel sã cunoascã cât mai mulåi oameni din diferitemedii sociale, sã-æi facã prieteni noi æi sã-æilãrgeascã oarecum domeniul de activitate.

Momentan lucreazã la un alt proiect, îæi doreæte sã-æi extindã afacerea; încearcã æi sperã sã reuæeascãsã-æi deschidã un salon de înfrumuseåare, darpentru cã nu dispune de investiåia necesarã, îæicautã o echipã pe care s-o formeze, cu care sãlucreze într-un spaåiu deja amenajat pe care sã æi-lpermitã, cãci e de pãrere cã “frumuseåea este un darpe care toåi avem dreptul sã-l primim”.„De fiecare datã am alte trãiri, îmi place ce fac æiprimesc din emoåiile fiecãrui client, ca apoi sãreuæesc sã transform totul într-un eveniment unic,de neuitat! E fascinant sã mã uit în jur, sã privescplinã de entuziasm æi sã realizez cã am reuæit sãsmulg multe zâmbete de pe chipurile oamenilor,cãci am finalizat încã un eveniment plin de succesæi de ce nu...sã mã pregãtesc de o nouã poveste!”


În cadrul Proiectului RURAL-Antreprenor abeneficiat de consultanåã personalizatã, echipa deconsultanåã specializatã, împreunã cu echipa ITau vizitat-o pentru sprijin în dezvoltarea afacerii.A fost selectatã ca beneficiar al aplicaåiei “softwareintegrat pentru managementul afacerii” ce o vaajuta în eficientizarea în mod integrat aactivitãåilor de gestiune æi management aleinformaåiilor existente în cadrul afacerii.

Ionel Peptan a avut mereu înclinaåii artistice, i-aplãcut foarte mult meseria aleasã æi æi-a dezvoltatfoarte bine abilitãåile în domeniul construcåiilormetalice. Astfel, din aceastã pasiune pentrufrumos æi îndemânare datoratã experienåei, s-anãscut ideea afacerii înfiinåatã în anul 2007.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL"Am întâmpinat multegreutãþi de-a lungultimpului, dar am un mottocare m-a fãcut sãdepãºesc toate piedicile:Perseverenþa ºi rãbdareaduc la succes!".

Amenajare peisagisticã æi construcåiimetalice din fier forjat unicat

PEPTAN IONEL SEVASTIAN

• La 40 de ani s-a înscris la facultate.

• Din 1990 pânã în 1997 a lucrat îndomeniul extracåiei de cãrbune, camecanic, la Intreprinderea MinierãMehedinåi.

• Din 1998 pânã în 2009 a lucrat la fabricade vagoane Meva S.A.

• A participat la numeroase seminariidespre amenajarea peisagisticã æiconstrucåiile metalice.

34


35


În prezent, S.C. Ferro Design S.R.L. oferã serviciide amenajare peisagisticã a grãdinilor æi realizarede construcåii metalice de fier forjat unicat.

DORINÅA DE A ÎNVÃÅA

A fost conætient de importanåa dobândirii unorcunoætinåe aprofundate în domeniul în careactiveazã, de aceea a participat la numeroase

seminarii menite sã-i aducã informaåii noi, atâtpentru amenajarea peisagisticã, cât æi pentruconstrucåiile metalice (prin participare la târguri,expoziåii unde erau expuse æi prezentate cele mainoi maæini, utilaje, tehnologii).Tot ca un argument pentru dorinåa de a învãåa, s-a înscris, la 40 ani, la facultate, alegând speci -alizarea Ingineria Sudãrii (tehnologia fiindindispensabilã activitãåii sale).


A înåeles æi importanåa de a avea cunoætinåe despecialitate în domeniul antreprenoriatului,conætient cã bazându-se doar pe experienåã æiintuiåie nu va putea sã-æi dezvolte afacerea, faptce l-a determinat sã aleagã parcurgereaprogramului educaåional e-Learning din cadrulproiectului strategic RURAL-Antreprenor.

Ionel are planuri mari, împreunã cu echipa deconsultanåã specializatã din cadrul proiectului.

36


Sprijinit de consultant æi întreaga echipã aproiectului doreæte sã depunã cerere de finanåareprin Mãsura 312 din cadrul PNDR, la apelul dinluna august. Îæi doreæte sã dezvolte afacerea, sãdevinã lider de piaåã în regiunea sud-vest, sã fieun pion de referinåã în domeniu, cunoscut pentrucalitatea produselor æi profesionalismul serviciiloroferite.

S-a înscris, la 40 ani, lafacultate, alegândspecializarea IngineriaSudãrii.

37


Luminiåa Obrejan deåine pensiunea cu restaurantVila Castelul Maria, în centrul satului Banpotoc, la18 km de oraæul Deva. Pensiunea deåine un resta -urant propriu, cu o bucãtãrie dotatã la standardeînalte, o grãdinã de tip englezesc, foarte bineîngrijitã, o salã de conferinåe æi de evenimente.Pensiunea a fost renovatã treptat, fãrã credit, prinauto-finanåare, riscurile financiare æi judiciarefiind astfel extrem de reduse.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL“Nu pot sã vã spun preamulte despre mine pentrucã afacerea mea este totceea ce reprezint eu”.

Castelul Maria, surpriza de 4 steledin Banpotoc

• Deåine o pensiune de 4 stele lângã Deva.

• Crede în cinste æi corectitudine.

• Urmãreæte dezvoltarea profesionalãcontinuã.

LUMINIŢA OBREJAN

38


PROBLEMELE AU ÎNCEPUT SÃ APARÃ

Luminiåa s-a confruntat de-a lungul timpului æi cunumeroase probleme. Scãderea gradului deocupare în anumite perioade de la 70% la 30%,lipsa pachetelor all-inclusive, distanåa mare faåãde oraæ sau facilitãåile limitate pentru turiæti larecepåie sunt doar câteva din impedimentele pestecare a reuæit sã treacã cu brio. “Prin pachete promoåionale atractive æi servicii lastandarde internaåionale am reuæit sã creãm orelaåie apropiatã cu majoritatea clienåilor, atâtromâni, cât æi strãini”. “Valorile care se reflectã în întreaga activitate afirmei sunt cinstea æi corectitudinea, pasiunea æirespectul. Noi ne înåelegem æi ne respectãmclienåii æi consumatorii”.

CLIENTUL PE LOCUL 1

Castelul Maria îæi propune sã creeze o atmosferãrelaxantã, sã aducã echilibrul necesar într-o lumeîn care stresul este factorul principal de dete -riorare a calitãåii vieåii. Luminiåa doreæte ca firmaei sã fie consideratã mereu între cei mai admiraåi

furnizori de servicii turistice prin oferte deosebitede servicii de cazare æi petrecere a timpului liber.“Ne purtãm cu clienåii aæa cum am vrea sã fimtrataåi noi æi aæa cum se aæteaptã ei înæiæi. Nesurprindem plãcut clienåii prin tot ceea ce facem.Ascultãm dorinåele clienåilor gãsind soluåiaoptimã pentru aceætia”.Elementul principal în relaåia cu clienåii îlconstituie încrederea acestora în serviciile pe carefirma le oferã. Întreg personalul depune eforturisusåinute pentru a nu se abate de la promisiunilefãcute. “Suntem în permanenåã atenåi æi deschiæila solicitãrile clienåilor”.

PLANURI DE VIITOR

Luminiåa urmãreæte sã gestioneze corect mana ge -mentul resurselor umane prin atragere, integrare,formare, dezvoltare permanentã æi fidelizare pro -fesionalã continuã. Îæi doreæte dezvoltarea uneioferte integrate de turism cu servicii suplimentare:spa, saunã æi piscinã, începând cu mai 2013 æi or ga -nizarea de teambuilding-uri æi training-uri pentrufirme mici æi mijlocii, începând din octombrie 2012.

39



Luminiåa Obrejan s-a înscris în acest proiect æi afãcut cursul de E-learning, obtinând nota 9 laproiectul final. În cadrul cursului de E-learning afãcut urmãtoarele module de curs: Antrepenoriatæi inovarea afacerii, Managementul afacerii,Finanåele æi contabilitatea afacerii, Firma æi mediuleconomic, Marketingul afacerii, Iniåiere IT pentruafaceri-TIC, Comunicare æi negociere.

“Prin pachete promoþionaleatractive ºi servicii lastandarde internaþionaleam reuºit sã creãm orelaþie apropiatã cumajoritatea clienþilor, atâtromâni, cât ºi strãini”.

Levente Tobias-Nagy are 24 de ani æi trãieæte într-o comunã lângã Cluj. La vârsta la care alåi tineriîncã evalueazã care este cel mai bun drum înviaåã, Levente ætie deja foarte bine ce are de fãcut.Având în vedere cã, împreunã cu familia, deåineo micã exploataåie agricolã, Levente a identificatoportunitatea finanåãrilor nerambursabiledestinate mediului rural æi a cercetat aceastãoportunitate de dezvoltare pentru agriculturã.

CUM A LUAT NAÆTERE SUCCESUL"Am accesat 24.000 deeuro, finanþare neram -bursabilã. Nu a fost oîncercare grea, dar niciuºoarã, ºtii cum e, multãalergare dupã fiecarehârtie.”

Fermier la 24 de ani

LEVENTE TOBIAS-NAGY

• Are 24 de ani.

• Împreunã cu familia deåine o micãexploataåie agricolã.

• În 2010 a obåinut o finanåarenerambursabilã în valoare de 24.000 deeuro.

• Realizeazã o cifrã de afaceri deaproximativ 25.000 anual.

• De curând a pornit o noua afacere îndomeniul importului de produse pentrucurãåenie.

40


41


PROIECTUL “INSTALAREA TINERILORFERMIERI”

A aflat de mãsura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”,prin care putea obåine o finanåare de pânã la 25.000euro nerambursabilã. Pasul urmãtor a constat îndiscuåiile cu un consultant, care l-a sprijinit înscrierea proiectului. Dupã “multã alergãturã dupãfiecare hârtie”, în anul 2010 a depus un proiect pemãsura 112 æi a obåinut o finanåare nerambursabilãîn valoare de 24.000 de euro.În prezent, afacerea sa æi a familiei e reprezentatãde o exploataåie agricolã ce însumeazã 10 hectarede teren luat în arendã, cultivat în special culegume. De asemenea, deåine æase vaci æi 40 de oi.În total, realizeazã o cifrã de afaceri de apro xi -mativ 25.000 de euro pe an. Pentru a putea vindeprodusele, pãrinåii lui Levente fac, în fiecaresãptãmânã, trei drumuri cãtre pieåele din Cluj-Napoca. Aæa cum spune tânãrul antreprenor, “cubanii obåinuåi reuæim sã finanåãm afacerea æi sãobåinem æi un mic profit”.

PLANURI DE VIITOR

Finanåarea nerambursabilã de 24.000 de euro va fifolositã pentru achiziåionarea unor utilaje æi a unui

sistem de irigaåii complet automatizat pentru osuprafaåã de 5.000 de metri pãtraåi. De asemenea,doreæte ca în viitorul apropiat sã facã o serã æi sãmai ia în arendã o suprafaåã de aproximativ 2-3hectare de pãmânt, pe care sã le cultive tot culegume. Din experienåa de pânã acum a luiLevente, cultura legumelor aduce rezultatefinanciare mai bune decât creæterea animalelor,aæa cã decizia de extindere s-a îndreptat cãtre acestdomeniu.Dincolo de agriculturã, încearcã sã diversificeactivitatea pentru a rezolva problema sezonalitãåiiæi a scãderii veniturilor în perioada de iarnã. Decurând, a pornit o nouã activitate, în domeniulimportului de produse pentru curãåenie.

POIECTUL RURAL-ANTREPRENOR

Lipsa de experienåã în domeniul afacerilor l-audeterminat sã caute programe de formareprofesionalã care sã îi dezvolte cunoætinåele æiabilitãåile antreprenoriale æi manageriale. Astfel s-a înscris în programul Rural Antreprenor, desprecare se declara convins cã îi va consolidacunoætinåele în domeniul antreprenoriatului æi îiva deschide noi orizonturi de dezvoltare apropriei afaceri.

Date post:	29-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	phungtuyen
View:	254 times
Download:	2 times

Brosura Povesti de succes

Documents