Bronita acuti cronic

Definitie Bronsita acutreprezint inflamarea mucoaselor de la nivelul cilor respiratorii inferioare. De obicei sunt afectate mai ales bronhiile, cu toate c inflamaia poate s se extind de la nivelul traheei (traheonbronit) pn la nivelul celor mai mici unitati (bronhiolele). Bronita acut se declaneaz de obicei datorit unei infecii virale, care poate fi agravat de influente de mediu (poluare, fum de igar) sau de suprainfecii bacteriene.

Se declaneaz de obicei datorit unei infecii virale, care poate fi agravata de influene de mediu (poluare, fum de igar) sau de suprainfecii bacteriene.

Prevalena

Infecile acute ale cilor respiratorii superioare, inclusiv bronta acut, sunt cele mai frecvente patologii. Bronitele si celelalte boli respiratorii ating un vrf al incidenei mai ales primvara i toamna.

Etiologie

Cea mai frecventa cauza a bronsitei acute esteatacul viral ( cam 90%). In cazul adultilor, boala este declansata adesea de virusi ca : virusul gripal, virusul paragripal, rino- si adenovirusi. In cazul copiilor, boala este declansata de anumiti virusi respiratori, de adenovirusi, coxsackievirusi si echovirusi. Bronsita acuta poate sa apara si ca urmare a contractarii virusului rujeolic. Infectia bacteriana survine destul de rar.

Etiologie

De cele mai multe ori bacteriile suprainfecteaz mucoasa bronhial care a fost deja supus atacului viral. Cei mai frecveni agenti patogeni ai bronitei bacteriene sunt streptococii, virusul Haemophilus influenzae, virusul Mycoplasma pneumoniae si Moraxella catarrhalis n cazul adulilor, iar la copiii i sugari clamidiile. Bronita acut poate sa apar i secundar unui episod de tuse convulsiv.

EtiologieVirusul respirator sinciial (VRS) ntreg parcursul anului 70%lunile de iarn 80-100%V. paragripaleAdenovirusurile27%V. gripaleMycoplasma pneumoniae 3%

EtiologieRolul primar al bacteriilor (tipice) nu exist doveziInfeciile mixte viro-bacteriene (coinfecie) 2% cazuri - infecie bacterian asociat0,5% cazuri - infecie asociat cu C. trachomatis Suprainfecia bacterian pulmonar 1,2% cazuri

Bronita acut constituie 20% din totalul infectiilor respiratorii acute, 20% din cazuri bronsita acut este cauzat de adenovirusuri i pana la 10% - de virusurile gripale. La sugar si copilul mic bronsita acuta este produsa predominant de virusul sincitial respirator si virusul paragripal 3. Bronsita acuta incepe dupa o infectie virala cu semne de rinita, febra. Peste 3-4 zile apare tuse seaca, frecventa care in asociere cu traheita devine chinuitoare, cu arsuri sau dureri in piept. Peste 2-3 zile tusea devine productiva, cu sputa muco-seroasa sau mucupurulenta, provocand la sugar si copii mici vome cu amestec de sputa. In bronsita acuta la copil se asculta inasprirea murmurului vezicular si raluri bronsice sibilante si ronflante. Bronsita acuta, mai ales forma obstructiva, evolueaza la batrani mai grav, adesea agravand insuficienta cardiaca (indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii) si se complica cu bronhopneumonie de staza.

Etiologiemarea majoritate a cazurilor de bronit acut sunt de etiologie viral, virusul respirator sinciial (VRS) fiind cel mai frecvent implicat. Infecia bacterian este excepional n bronita acut.

Manifestari clinice

Bronsita acuta se asociaza, de obicei, cu simptomele tipice unui episod de raceala: - febra; - tuse (mai ales matinala); - uneori senzatie de arsura in spatele sternului (pirozis); - dureri articulare; - senzatie de arsura la nivel ocular; - guturai; - raguseala;

Initial tusea este seaca, dar dupa cateva zile devine productiva, bolnavul expectorand sputa albicioasa. Daca infectia virala este agravata de o suprainfectie bacteriana, culoarea sputei devine galben-verzuie, iar starea generala a pacientului se deterioreaza. Se impune chemarea de urgenta a medicului, care va descoperi la auscultatia pulmonara asa-numitele raluri crepitante, care semnalizeaza prezenta secretiei mucopurulente la nivelul bronhiilor. Odata cu eliberarea acestei secretii, apare un sunet suierat la nivelul plamanilor.

In cazurile de bronsita acuta cu evolutie mai indelungata, poate sa apara, izolat, impregnarea hemoragica a secretiei expectorate. Prezenta sangelui se datoreaza unor mici leziuni de la nivelul mucoaselor, care apar ca urmare a acceselor frecvente si severe de tuse. Hemoptizia este de cele mai multe ori inofensiva, dar trebuie informat medicul, care va decide daca se impune efectuarea de investigatii paraclinice, cum ar fi radiografia pulmonara.

Diagnostic

Examenul clinic Diagnosticarea bronsitei acute se face de regula pe baza anamnezei (istoricul bolii) si a rezultatelor de la auscultatia pulmonara si a bronhiilor. Suplimentar, se poate face consultatia urechilor, a cavitatii orale, nazale si faringiene, dar si a ganglionilor de la nivelul gatului.

Examene de laborator

In caz de febra si expectoratii purulente se va recolta sange pentru a se decide daca se impune sau nu tratamentul cu antibiotice. Cresterea usoara a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH-ul) si scaderea numarului de leucocite (leucopenie) indica o infectie virala. Cresterea semnificativa a vitezei de sedimentare a hematiilor, asociata cu leucocitoza (cresterea numarului de leucocite) , semnalizeaza o infectie bacteriana. Daca evolutia bronsitei este ingrijoratoare, se recomanda examenul bacteriologic al secretiei expectorate si un exudat faringian pentru identificarea germenilor patogeni, care vor fi urmate de o antibiograma.

Radiografia pulmonara

Daca manifestarile patologice nu cedeaza sau se inrautatesc, este posibil ca bronsita acuta sa fi evoluat spre pneumonie. In acest caz se impune radiografia pulmonara. Examenul radiologic al plamanilor se recomanda si in cazul in care pacientul prezinta hemoptizie, pentru a exclude din diagnostic tumorile pulmonare sau bronhiale.

DiagnosticRECOMANDARE1) Pentru diagnosticul bronitei acute se vor utiliza urmtoarele criterii: a) elemente de infecie viral respiratorie: rinoree (asociat sau nu cu tuse, febr), contact recent cu un subiect cu infecie respiratorie viral, epidemie cu VRS; b) semne de obstrucie bronic: expir prelungit, wheezing, sibilante, hiperinflaie; i c) primul episod bronhoobstructiv (D-IV).

DiagnosticRECOMANDARE2) Prezena semnelor de detres respiratorie (bti ale aripioarelor nazale, polipnee, tiraj, geamt), precum i vrsta 2 ani nu sunt criterii obligatorii pentru diagnostic (D-IV).

Diagnostic de severitateRECOMANDAREn bronita acut, urmtorii parametri constituie factori de risc pentru forme severe de boal: 1) vrsta mic ( 3 luni); 2) prematuritatea; 3) alte comorbiditi (displazia bronhopulmonar, fibroza chistic, cardiopatiile congenitale, imunodeficiene); 4) starea toxic; 5) cianoza; 6) polipneea; i 6) hipoxemia

Radiografia toracicMajoritatea experilor - nu este recomandat de rutin n evaluarea bronitei acuteRadiografia utilizarea inadecvat a antibioticelor 90% din sugarii cu opaciti alveolare au fost tratai cu antibiotice44% din sugarii fr aceste modificri

Radiografia toracicRECOMANDARE Radiografia toracic este indicat n evaluarea bronitei acute n urmtoarele situaii: (1) form sever de boal; (2) deteriorare brusc; (3) pneumopatie sau cardiopatie subjacent; i (4) diagnostic incert de bronit

HemoleucogramaNU este util n diagnosticul sau ghidarea terapiei n bronita acut

Caracteristici slabe (specificitate i valoare predictiv pozitiv mic) pentru identifcarea infeciei bacteriene

Gazele sanguine Corectarea hipoxemiei obiectiv major al terapiei bronitei acute Evaluarea clinic acuratee redus n decelarea hipoxemiei

Tratament

Daca bronsita acuta se manifesta intr-o forma blanda, nu este necesar tratament medicamentos. In cazul in care simptomatologia se agraveaza, apare febra mare si expectoratie purulenta, se recomanda consultarea medicului. Pentru ameliorarea simptomelor se pot pune in aplicare, complementar cu tratamentul medicamentos, urmatoarele masuri: - odihna, in nici un caz suprasolicitare. Activitatea fizica usoara favorizeaza expectoratia;

Masuri generale

In prezent nu se cunosc masuri care sa ofere protectie completa impotriva bronsitei acute. Sistemul imunitar poate fi insa intarit printr-un stil de viata sanatos, o dieta echilibrata, renuntarea la fumat si activitate fizica regulata. In cazul copiilor predispusi la infectii, care se imbolnavesc regulat de bronsita acuta, se recomanda cure balneoclimaterice.

- hidratare suficienta (apa sau ceai); - inhalatii cu musetel sau sare. Eficienta uleiurilor eterice nu este mai ridicata si, datorita faptului ca pot provoca tuse iritativa sau alergii, nu sunt recomandabile; - comprese umede si calde aplicate pe piept 20 de minute, dupa care se usuca foarte bine pielea si bolnavul se odihneste la pat; - o baie fiebinte, dupa care odihna la pat sub o patura calduroasa ( bolnavul va transpira intens) si bauturi fierbinti cu suc de lamaie; - in cazul persoanelor batrane, mai ales a celor imobilizate la pat, se recomanda tapotaj regulat pe spate (pentru mobilizarea secretiilor si prevenirea pneumoniilor de staza);

Tratamentul medicamentos Mucolitice (Substante fluidizante ale secretiilor bronsice) Pentru a declansa reflexul de tuse si a favoriza eliminarea secretiilor mucopurulente, se prescriu mucolitice ca Acetilcisteina, Ambroxol (forma de prezentare: solutie sau comprimate). Antipiretice si Antialgice Daca pacientul are febra ridicata se prescriu antipiretice ca paracetamol sau acid acetilsalicilic (aspirina). Este important sa se aiba totusi in vedere ca febra este o reactie normala a sistemului imunitar la atacul unui agent patogen ( reprezinta modul organismului de a lupta cu infectia) si ca nu se impune mereu combaterea ei.

Antitusive

Daca tusea bolnavului este uscata si chinuitoare, medicul poate prescrie medicamente care contin codeina. Antitusivele se administreaza doar pe termen scurt si in cazuri exceptionale, deoarece reprima reflexul de tuse si, consecutiv, expectorarea secretiilor de la nivelul bronhiilor. Folosirea abuziva a antitusivelor determina staza secretiilor in bronhii, care este foarte periculoasa si poate declansa o pneumonie.

Antibiotice

Daca se evidentiaza o infectie bacteriana, se impune administrarea de antibiotice, cum ar fi aminopeniciline si cefalosporine sau, in caz de infectie cu micoplasme, tratament cu macrolide. Antibioticele se recomanda si atunci cand starea generala se inrautateste considerabil, insotindu-se de febra ridicata si expectoratii purulente abundente. In rest, antibioticele nu se utilizeaza in tratamentul bronsitei acute decat in mod exceptional, la persoanele in varsta cu imunitate scazuta sau la pacientii cu afectiuni secundare grave.

Tratamentul cu antibiotice in formele usoare de bronsita In cazul pacientilor cu imunitate scazuta, a celor batrani sau a celor cu imunosupresie datorata unei afectiuni secundare - cum ar fi infectia HIV- se va folosi tratamentul cu antibiotice si pentru tratarea bronsitei acute de etiologie virala, cu scopul de a preintampina o aparitie secundara bacteriana, care poate actiona fatal pe un fond imunitar deja slabit. Antibioticele se prescriu si pacientilor cu valve cardiace artificiale, deoarece bacteriile pot disemina pe cale sangvina pana la nivel cardiac, colonizand valva artificiala.

Vaccinare antigripala Vaccinul antigripal se recomanda in special persoanelor peste 60 de ani, copiilor, adolescentilor si adultilor a caror stare de sanatate este deja afectata datorita unei alte patologii, de natura pulmonara, vasculara, hepatica, renala, datorita diabetului sau maladiei SIDA.Vaccinul se recomanda si in cazul persoanelor care au un risc profesional de expunere la infectii (de exemplu personalul medical). Dat fiind faptul ca in unele tari s-au raportat cazuri de contractare a virusului gripei aviare de catre oameni, vaccinarea antigripala se recomanda si persoanelor expuse unui risc ridicat de imbolnavire datorita contactului direct cu pasari de curte sau salbatice. Vaccinul antigripal trebuie repetat an de an, deoarece virusii gripali se diversifica.

Evolutie si complicatii Bronsita acuta evolueaza de regula fara complicatii, cu sanse bune de vindecare la pacientii cu un sistem imunitar puternic, care in general nu au probleme de sanatate. Chiar si infectia secundara de etiologie bacteriana raspunde de cele mai multe ori pozitiv la tratamentul medicamentos.

Complicatiiapar mai ales la oamenii batrani, cu imunitate scazuta, in cazul carora bronsita poate sa evolueze spre pneumonie sau sa se cronicizeze.- Copiii mici sunt supusi riscului de a dezvolta bronhiolita, afectiune caracterizata de inflamarea celor mai mici unitati functionale ale aparatului respirator (alveolele), care se vindeca de obicei cu cicatrici la nivelul pulmonului. Aceste sclerozari pot determina mai tarziu boli pulmonare cronice, cum ar fi bronsita cronica sau bronhopneumonia obstructiva cronica (BPOC). O bronsita acuta care evolueaza normal nu ar trebui sa dureze mai mult de 8-10 zile. In caz contrar, se recomanda consultarea medicului, care va recomanda anumite investigatii paraclinice pentru a face diagnosticul diferentiat cu afectiuni mai grave.

AntibioticoterapiaRECOMANDARESuprainfecia bacterian pulmonar este rar n bronita acut. Antibioticoterapia de rutin nu este indicat n bronita acut deoarece nu modific evoluia clinic a bolii, chiar ar putea crete rata de suprainfecie bacterian. Indicaiile absolute ale antibioticoterapiei n broniolita acut sunt apneea recurent i tabloul clinic de septicemie.

AntibioticoterapiaRECOMANDAREReprezint indicaii relative de antibioticoterapie reapariia febrei, agravarea brusc, manifestrile atipice de boal, leucocitoza, devierea la stnga a formulei leucocitare, proteina C-reactiv crescut, prezena de opaciti extinse pe radiografia toracic (D-IV). Se pot folosi cefuroxima, amoxicilina-clavulanat sau alte antibiotice, asociate sau nu cu un macrolid (eritromicin, azitromicin, claritromicin) (D-IV).

Bronita cronicEste starea produs de aciunea ndelungat a unor excitani nespecifici asupra arborelui bronic, caracterizat prin hipersecreie de mucus la nivel traheobronic i alterri structurale ale bronhiilor, care se manifest clinic prin tuse cu expectoraie cel puin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv (cu condiia, c au fost excluse alte cauze de tuse productiv ca tuberculoza pulmonar, broniectaziile, astmul, cancerul etc).

Etiologia bronitei croniceEtiologia bronitei cronice este multifactorial:FumatulPoluarea atmosfericFactori ocupaionaliInfecii respiratoriiFactori familialiFactori genetici

b. FumatulRiscuri pentru sntatenocivitatea fumului de igar variaz n funcie de caracteristicile tutunului i ale hrtiei, de lungimea igaretei (scurtarea acesteia prin fumat crete concentraia gazelor n faz solubil), corelate cu numrul igrilor fumate i cu vrsta la care se ncepe aceast activitatefumatul intensiv i prelungit joac un rol determinant n apariia cancerului pulmonar, emfizemul i bronita cronic, ateroscleroza, cardiopatia ischemictutunul are efecte nocive asupra ftului la adolescentele nsrcinate fumtoare i crete riscul naterii premature i a copiilor cu greutate micmestecarea tutunului provoac afeciuni dentare i cancerul cavitii bucale.

EtiologiePRINCIPALUL FACTOR FAVORIZANTRiscul e corelat cu doza cumulativa de tigarete (1 din 7 fumatori de peste 2 pachete pe zi va face CP)Unii componenti chimici din fumul de tutun se unesc cu ADN-ul celular initiind carcinogenezaActiunea carcino-genetica rezulta din hidrocarburile aromatice policiclice ce rezulta prin arderea gudroanelor de tutun din zona de ardere a tigaretei

EtiologieModificari histologice:

Hiperplazia epiteliului bronsic si a celulelor bazaleMetaplazie malpighianaDisplazie celulara (fara malignitate)Cancer in situ apoi cancer adevarat

EtiologiePoluarea atmosferica:

Actioneaza conjugat cu alti factori etiologiciExplica incidenta mai mare a cancerului in mediul urbanHidrocarburi aromatice rezultata din arderea incompleta a carburantilor (solizi, lichizi)

PatogenezPrin aciunea factorilor etiologici enumerai mai sus are loc hiperplazia celulelor caliciforme (i a celor din glandele mucosecretoare ale stratului submucos) cu hipersecreia mucusului. Se modific componena mucusului i viscozitatea lui, reacia devine acid. Apare deficit de unii fermeni (lizocim, lactoferin). n atare condiii se altereaz funcia de deranj, ceea ce contribuie la activarea infeciei n bronhii.

Stare inflamatorie ACUTStare inflamatorie CRONICEpisoade de acutizriDeteriorarea epiteliului respiratorProces infecios

Bronsita cronica mecanism patogenic cu mai multe componente

inflamaie

Obstrucie de ci aerieneDisfuncie muco-ciliar

Remodelare bronic

Disfuncie musculatura membre inferioare

Componentele Inflamaiei caldura roseata edem durere pierderea functiei

Fazele inflamaiei

Faza vascularVasodilataiaCreterea permeabilitiiExtravazarea plasmei

Faza celularMacrofageLimfociteGranulociteFaza de reparaie

Una din manifestrile cele mai nefavorabile n evoluia bronitei cronice este dezvoltarea sindromului obstructiv. La instalarea obstruciei bronice contribuie:ngroarea mucoasei i submucoasei prin hiperplazia epiteliului, edem i infiltraie inflamatorieFibrozarea pereilor broniciMicorarea aciunii aciunii surfactantului n bronhiile miciHipersecreia mucusuluiBronhospamsulHipertrofia musculaturii netedeDezvoltarea emfizemului (centrolobular)

MorfopatologieHiperplazia i hipertrofia glandelor mucosecretoare din submucoasa bronic este prezent n toate cazurile. Crete numrul celulelor caliciforme (cu scderea consecutiv a numrului de celule ciliate) de-a lungul mucoasei bronhiilor mari (cartilaginoase), iar n bronhiole se produce o metaplazie caliciform (raportul normal de celule caliciforme ctre celulele ciliate de 1:5 crete pn la 1:1). n cile aeriene mici se mai observ edem i celule inflamatorii n mucoas i n submucoas, fibroz peribronic, dopuri mucose intraluminale, hipertrofia muchilor netezi, emfizemul pulmonar centrolobular sau panacinar, nlocuirea epiteliului ciliar cu epiteliu plat.

Clasificarea bronitei croniceFormele de bronit cronic, care evolueaz cu creterea rezistenei la fluxul de aer (obstrucia cilor aeriene din afectarea bronhiolelor sub 2 mm + boala bronhiilor mici), sunt definite ca bronit cronic obstructiv. Unii bolnavi de bronit cu obstrucie cronic a cilor aeriene mici periodic manifest dispnee intens i wheezing la inhalarea unor ageni iritani sau n timpul infeciilor respiratorii acute, hiperreactivitatea bronic este demonstrat i prin variaiile mari ale VEMS sau PEF. Ei sunt etichetai ca avind bronit cronic astmatiform sau astm.

Au fost fcute ncercri de a aprecia gradul de avansare a bolii, spre exemplu, se evideniaz cteva stadii evolutive n funcie de alterarea permeabilitii bronice:

I uoar VEMS peste 70 % de la valorile idealeII medie - VEMS ntre 50-69% de la valorile idealeIII grav VEMS sub 50 % de la valorile ideale.

Bronsita cronica (blue bloater)scrtionsobstructionO2pO2 50 mmHgpCO2 50 mmHgSpO2 87%O2

Tablou clinicDebutul, de obicei, este lent, pe parcursul mai multor ani pacientul prezint perioade de tuse productiv dup rcelile banale din perioada de iarn. Durata i severitatea tusei crete n permanen de la an la an pn nu sunt satisfcute criteriile de bronit cronic : tuse cu sput prezent timp de 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv.

n debut tusea este matinal cu expectoraii mucoase, apoi ea este prezent i n cursul zilei i seara. Sputa devine mucopurulent sau purulent n cantiti mai mari. n general tusea nu coreleaz cu graviditatea defectului funcional.La afectarea bronhiilor mici survine sindromul obstructiv, care evolueaz mult timp subclinic i poate fi depistat doar prin explorri funcionale. Expiraia devine activ i apare dispneea de tip expirator. Dispneea expiratorie poate fi uoar (doar la efort fizic), apoi mai sever, permanent, n repaus.

Manifestrile clinice mai sunt infleunate i de nivelul afectrii arborelui bronhial. La afectarea bronhiilor mari predomin tusea cu sput mucoas. Semnele obiective lipsesc. Testele ventilatorii uzuale sunt normale. La afectarea bronhiilor medii tusea este predominant cu sput mucopurulent. La examenul fizic se depisteaz respiraia aspr, raluri ronflante. Testele ventilatorii rmn normale.La afectarea bronhiilor mici la sindromul bronitic se asociaz sindromul obstructiv. Tusea paote fi productiv (cu sput mucopurulent srac), sau mai curnd seac. ns predomin dispneea expiratorie.

Ausculaia atest respiraie aspr, raluri ronflante i sibilante diseminate n ambele arii pulmonare. Ralurile sunt prezente atit n inspir, ct i n expir. n caz de hipersecreie bronic sunt prezente ralurile umede. Probele funcionale arat diferit grad de disfuncie ventilatorie de tip obstructiv, iar la asocierea pneumofibrozei disfuncia ventilatorie este de tip mixt.

Exacerbarea bronitei cronice paote produce sindrom infecios febr, mialgii, astenie, transpiraii nocturne, fatigabilitate.Hipertrofia ventriculului drept poate produce pulsaie epigastric n apropierea xifoidului (semnul Harzer). Insuficiena ventricular dreapt este tradus prin turgescena jugularelor, galopul diastolic i de sulful holosistolic din insuficiena tricuspidian (ambele se accentueaz n inspir), de creterea cianozei i de apariia edemelor periferice.

Examenul sputei (citologic i bacteriologic)Nu se efectueaz de rutin. Este indicat pentru diagnosticul diferenial cu abcesul pulmonar, tuberculoza, cancerul bronhopulmonar. Hemograma n acutizri poate demonstra leucocitoz cu neutrofilie, VSH crescut, poliglobuline la fumtori sau n cadrul insuficienei respiratorii cronice.

Examenul radiologic este normal la majoritatea pacienilor. n bronita cronic de lung durat modificrile radiologice constau n schimbri difuze peribronhiale (reacie a vaselor limfatice i sanguine). Se constat cpaciti lineare plecind din hil spre regiunile periferice pulmonare, deofrmarea desenului pulmonar din schimbrile peribronice (de obicei, n regiunile inferioare). Alte modificri sunt cele produse de emfizemul pulmonar i cele din cordul pulmonar cronic. Examenul radiologic este util pentru excluderea unor alte afeciuni pulmonare asociate bronitei cronice sau care clinic se manifest cu sindrom bronitic.

Explorrile funcionale respiratoriiSunt extrem de utile pentru confirmarea diagnosticului, pentru aprecierea formei evolutive i severitii bolii.Volumele pulmonare se modific n conformitate cu tipul disfunciei vnetilatorii:Tipul obstructiv (CPT normal saucrescut, VR mrit i raprtul VR/CPT crescut) n bronita cronic obstructiv i n hiperinflaia cauzat de asocierea emfizemului pulmonarTipul restrictiv (CPT i CV sczute)

Testul bronhodilatatorEste indicat pentru a exclude astmul bronic. VEMS sau PEF iniiale se compar cuvalorile obinute la 20 minute dup adiminstrarea salbutamolului sau fenoterolului i la 30 minute de la administrarea bromurii de ipratropium sau a combinaiei lor. Creterea valorilor VEMS sau PEF cu peste 15 % pledeaz pentru reversibilitatea obstruciei.

Factorul de transfer al gazelorRmne nroaml sau uor redus. Scderea marcatr traduce coexistena unui emfizem important.Gazimetric n cazurile avansate se determin hipoxemie (scderea presiunii pariale a oxigenului n sngele arterial sistemic PaO2) i hipercapnie (creterea PaCO2).

BronhoscopiaPermite examinarea arborelui respirator pn la nivelul bronhiilor subsegmentare cu obinerea de biopsii, efectuarea de periaj citologic, recoltri pentru examen bacteriologic i citologic, lavaj bronhoalveolar. Este indicat la bolnavii cu hemoptizie i cu modificri neconcludente ale parenchinului pulmonar dincauza asocierii frecvente dintre bronita cronic i cancerul bronhopulmonar.Bronhografia se indic numai n cazurile de suspecie la broniectazii.

Complicaiile ale bronitei croniceComplicaiile ale bronitei cronice sunt: emfizemul pulmonar centroacinar (centrolobular), pneumoscleroza, broniecctaziile, insuficiena respiratorie cronic, encefalopatia hipoxic, poliglobulina secundar, cordul pulmonar cronic.

Diagnostic difereniatDiagnosticul diferenial al bronitei cronice se face cu 2 categorii de boli:

afeciuni care produc tuse cu expectoraie i boli asociate cu dispnee.

Tratamentul bronitei croniceTratamentul bronitei cronice vizeaz:nlturarea factorului etiologicTratamentul antibacterian n acutizarea broniteiDezobstrucia bronicAmeliorarea dezechilibrului gazelor sanguine i acidobazic.Atest acutizarea bolii:Apariia sputei purulenteMajorarea cantitii de sputAgravarea dispneeiPorirea ralurilor pulmonareOpresiunea toracicApariia/progresarea edemelor

SCOPURILE TRATAMENTULUI IN BRONITA CRONIC1. ameliorarea rapid a simptomelor

2. prevenirea episoadelor de exacerbri acute i creterea intervalului dintre ele

3. intreruperea cercului vicios care const in episoade infecioase recurente+deteriorare progresiv a funciei respiratoriiBPOC

Spitalizarea este indicat n caz de :

acutizare nsoit de febr, expectoraii abundenteSindrom obstructiv pronunatComplicaiinlturarea factorului etiologic presupune:ncetarea fumatuluiExcluderea aciunii factorilor nocivi profesionaliEradicarea focarelor de infecieEvitarea factorilor meteorologici nefavorabili.

Tratamentul antibacterianTratamentul infeciei bronice trebuie fcut imediat ce sputa devine glbuie ori verzuie, vscoas i crete n cantitate. De obicei, este suficent administrarea per os a doxicilinei, co-trimaxolului sau a ampicilinei timp de 7-10 zile. n acest rstimp sputa recapt caracterul mucoid.Deoarece majoritatea absolut a infeciilor bacteriene n bronita cronic sunt cauzate de Haemophillus influenzae sau de Streptococcus pneumoniae, conformitate cu sensibilitatea culturilor se face numai n caz de ineficien a tratamentului anttibacterian cu persistena de sput purulent.Tratamentul antiacterian de asemenea diminueaz durata i severitatea episoadelor infecioase cauzate de virusuri i micoplasme prin evitarea suprainfectrii bacteriene.Antibiotice de rezerv sunt cefalosporinele de generaia II-a (cefaclor, cefuroxime axetil) sau a III-a (cefixim, cefpodoxime proxetil, ceftibuten), macrolidicele, fluorochinolonele

Facilitarea eliminrii secreiilorSe poate atinge prin administrarea de expectorante, mucolitice i prin hidratarea bolnavului.n literatura anglosaxon acest gen de terapie este foarte restrns din consideraiunile c nu sunt suficiente date, care s demonstreze eficiena de durat a expectorantelor i mucoliticelor. Se mai mizeaz pe aceea, c secreia bronic scade la administrarea beta-mimeticelor i metilxntilelor prin sporirea clearance-ului mucociliar i prin reducerea inflamaiei bronice n urma administrrii corticosteroizilor.

Cuprinde: - ANTITUSIVE - EXPECTORANTE -

ANTITUSIVE NEOPIOIDE1. GLAUCINA act. antitusiva slaba, de scurta durata2. CLOBUTINOL TABCIN, TUSSAMED antitusiv cu actiune centrala indicat in tusea neproductiva, jenanta3. BUTAMIRAT SINECOD, TUSOSEDAL indicat in - tusea iritativa - bronhoscopie4. OXELADINA PAXELADINE preferat in pediatrie

EXPECTORANTE SECRETOLITICE (MUCOLITICE) vascozitatea mucusului

SECRETOSTIMULANTE activitatea secretorie a gld. bronsice motilitatea cililor peristaltica mucoasei bronsice

EXPECTORANTE SECRETOLITICE3. ACETILCISTEINA MUCOSOLVIN, FLUIMUCIL mucolitic cu actiune intensa utilizat si ca antidot in intoxicatia cu Paracetamol !4. CARBOCISTEINA KARBOCISTEIN, FLUIDOL actiune mucolitica efect antiinflamator prin antagonizarea kininelor locale

EXPECTORANTE SECRETOLITICE5. ERDOSTEINA - ERDOMED mucolitic indicat in tulburari ale secretiei bronsice; utilizat in bronsite acute, pusee acute ale BPCO, bronsiectazie, astm bronsic hipersecretor; profilaxia si tratamentul complicatiilor respiratorii dupa interventii chirurgicale: bronhopneumonie, atelectazie pulmonara.

EXPECTORANTE SECRETOSTIMULANTE

GUAIAFENESINA TRECID act. expectoranta prin fluidificarea sputei act. sedativa act. miorelaxanta2. SIROGAL amestec de SM cu efect expectorant modest3. SIROP DE PATLAGINA ~ SIROGAL

MUSCULOTROPEMec. de actiune: inhiba fosfodiesteraza AMPc=> relaxeaza musc. bronsicaIndicatii: - criza de AB i.v. lent sau PEV - de electie in AB nocturn - AB tratament de fond + corticoterapie inhalatorie - bronsita cronica spastica! Teofilina = M. cu IT mic monitorizarea tratamentului

MUSCULOTROPETEOFILINA MIOFILIN, THEO SRAct. f-dinamica:bronhodilatatoare mai slaba decat 2 adrenergicele antiinflamatoare si imunomodulatoare+ SNC insomnie, nervozitate, tremorcardiostimulanta palpitatii, dureri precordialediuretica - slaba

Tratamentul bronhodilatatorSe aplic 3 categorii de medicamente de baz (simpaticomimetice, derivai de teofilin, anticolinergice) i doar foarte rar corticosteroizii.Derivaii de teofilin se asociaz la tratamentul cu anticolinergice sub dou forme: intravenos i per os.Simpaticomimeticele se folosesc inhalator.

OxigenoterapiaEste indicat n hipoxia permanent i sever, n hipertensiunea pulmonar, n cordul pulmonar cronic i pentru a reduce poliglobulia secundar marcat (cu hematocritul peste 50%). Administrarea oxigenului n concentraie mic (2 l/ min prin canulare nazal) cu condiia c se aplic minimum 15 ore din 24.

ProfilaxieProfilaxie primar:Evitarea fumatuluiEvitarea factorilor nocivi ocupaionaliClimat favorabilTratamentul corect al bronitei acuteSanarea focarelor de infecieProfilaxie secundar:Evitarea trecerii brute de la cald la receEvitarea ingestiei de lichide reci dup efortSchimbarea locului de munc sau de reedinSuprimarea autopolurii prin fumat

Broniolita acut este un diagnostic clinic