într-o notă primită din partea om ologului său rom ân, general - dezvoltarea în domeniul apărării,ambasadei SUA la B ucureşti de d iv iz ie dr. ing . F lo ren tin a l în z e s t r ă r i i a rm a te i cusîn tem în ş ti in ţa ţi c ă , în. ; m........... 1,11.1 ....................... .......................-.........■: ..perioada 25-28 februarie, se află la Bucureşti dr. Paul G.Kaminski, subsecretar de stat al Apărării pentru- înzestrare şi Tehnologie^ la in v ita ţia
A co rd p riv in d sch im bul de informaţii în domeniul cercetării
român, subsecretarul am erican să a b o rd e z e şi p ro b le m a
O a s p e t e a m e r i c a n l a B u c u r e ş t i
P o p a . P ă r ţ ile - v o r d is c u ta problem e legate de cercetarea şi
echipam ente şi tehnică militară. Cu acest prilej va fi semnat un.
şi.dezvoltării. Este posibil ca în convorbirile cu om ologul său
achiziţionării de către R om ânia a unui- a n u m it n u m ă r de
e lic o p te re de a s a l t C o b ra , u rm în d ca a c e s te a să fie fabricate în cooperare.
D l K a m in s k i v a a v e a convorbiri şi cu alte oficialităţi ro m â n e şi va 11 p r im it la P reşedinţia ţării noastre.
♦ Agenda /24 Roza vînturilor /3 $ Artă-cultură/4 $ Pagina cu tineri/5 $ Rom ânia - vatră etem ă/6 4 Pubticitate/7-H *Sport/9-10 ' '$ E venim ent/11♦ Ultima or ă /l 2
z ia r in d e p e n d e n t
ANUL VII NR. 1602 ISSN 1220-3203
LUNI26 FEBRUARIE 1996 12 PAGINI 300 LEI
Azi vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab, iar temperatura maximă se va situa între 0 şi 3 grade C. Dimineaţa condiţii de ceaţă pe. văi. Ieri, la Cluj-Napoca, la ora 12, se înregistrau -2 grade C, iar presiunea atmosferică era de 739 mm Mg în creştere.
Meteorolog de serviciu Octavian NI CULES CU
B o u - Severin: un tandemCaparesi!) imposibil (!)
VALER chioreanu
N u.puţim au lbst cci care, asistînd la spectacolul intrării în cursa pentru Cotroceni a lui Petre Roman, şi-au spus că Ion lliescu va avea un contracandidat foarte serios în
persoana preşedintelui PD. Două ar fi argumentele care justifică accastă presupunere. Primul îl oferă persoana proaspătului candidat. Petre Roman este omul care, prin tact, ştiinţă şi farmec, personal, a reuşit sâ menţină partidul pe linia de plutire, în ciuda situaţiei ambigue în care acesta se găsea la un moment dat. Nefiind de partea celor care cîştigaseră alegerile, de care tocmai se despărţise, Pelre Roman a bătut insistent la poarta Convenţiei Democratice, care nu i-a deschis din cauza .cerbiciei lui Corneliu Coposu, prelujigilă pînă în prezent de continuatorii, acestuia. In cele din urmă,- abilul politician1 a găsit o soluţie salvatoare: j>-a alia'j cu PSDR, înccrcînd, ca şi PNL, o intrare pe uşa din dos în graţiile' liderilor recunoscuţi ai Convenţie], N-a reuşit, dar.a obţinut o legitimare a apartenenţei sale la familia partidelor din Opoziţie. E o situaţie asemănătoare puzderiei dc mariaje din casele regale, care ajung .la un moment dat să se înrudească şi să formeze o singură familie, ai cărei membri nu se iubesc neapărat, dar care se sprijină la-nevoie. Promisiunea lui Ion Diaconescu de a-1 susţine . pe Petre Roman în turul doi al prezidenţialelor face parte din gesturile care intervin des în marea familie a partidelor, aflate la un moment dat în opoziţie. . . :
A urmat "ieşirea în public” a noului pretendent la Cotroceni. Pe de o parte, deplasările electorale în tot mai multe judeţe ale ţării, însoţite întotdeauna de gesturi spectaculoase - lovitura de începere
i i a unui mcci de fotbal, lansarea unei prăjituri purtînd numele lui Pelre Roman, botezarea fiului unei familii modeste şi, zilele acestea, vizita în Munţii Apuseni cu "ajutoare” destinate moţilor sinistraţi în urma inundaţiilor din preajma sărbătorilor de iarnă. Apariţiile în public ale lui Petre Roman au făcut o impresie excelentă celor care au asistat la ele. Cu excepţia ultimei. Şi aceasta nu din cauza persoanei şi prestaţiei electorale a preşedintelui PD, ci ca urmare- a unei situaţii în care s-a găsit şi el Ia un momerit dat, împreună cu ccilalţi colegi din Cameră Deputaţilor. O dilemă existenţială a răscolii recenl conştiinţele aleşilor naţiei. Să renunţe la două miliarde de Ici pentru a le oferi sinistraţilor, ori să-şi cumpere cu acei bani maşini şi obiecte de birotică, pe care să le pună apoi în slujba campaniei clectorale proprii. Deputaţii au ales maşinile. După acest vot ruşinos, vizita lui Petre Roman în zonele unde moţii au losl alungaţi din casele lor dc viitura furioasă a apelor apare ca o. făţărnicie. Sînt convins că sfătuitorii săi, în frunte cu Adrian Severin, nu s-au gîndit nici un moment că o asemenea călătorie de binefacere ar putea avea efecte nedorite penlru partidul din care face parle şi Petre Roman. De altfel, cred că votul amintit ar trebui să-i determine pe actualii deputaţi să renunţe la a candida la viitoarele alegeri. Nu se va ÎDtimpla, bineînţeles, aşa. Deputaţii, ca şi senatorii, carc, la rîndul lor, au făcut haz auzind propunerea unui coleg dc a renunţa la un salariu pe care să-l verse sinistraţilor, vor candida din nou pentru ocuparea unor scaune comode şi pline dc promisiuni. (Va urma)
e m ite 2 4 d e o v e d i n 2 4 d e i a 1 M A R T I E .
G a l e r i a a s p i r a n ţ i l o r l a f o t o l i u l d e p r i m a r
I o a n R u s - c a n d i d a t u l p r o b a b i l
a l P .D .S .R .
Ioan Rus (primul din dreapta) meditînd la propunerea de a candida la Primăria Cluj-Napoca, .avansată de sefui său.
Ultimul candidaţ cu greutate la Primăria oraşului a fost aflat vineri, cînd preşedintele executiv al P.D .S.R., A drian Năstase, i-a recomandat public lui Ioan Rus să accepte să fie înscris pe lista partidului. Ioan Rus este prim- viccpreşedintele filialei Cluj şi a ezita t pînă acum să intre în com petiţia elec torală , fiind preocupat de viitorul afacerilor sale.. Imediat după declaraţia făcută de Adrian Năstase în conferinţă sa de presă de vineri, Ioan Rus a fost încolţit de ziarişti. El a spus doar. atît, înainte de a se refugia în
- camcra alăturată: "Mă simt onorat de această propunere, dar încă nu ştiu cum voi răspunde. Am să iau o decizie în cel mult două săptămîni.”
Dacă Ioan Rus, directorul reprezentanţei Mercedes în Cluj, va primi să fie desemnat candidat, el este în pericol să piardă nu doar funcţia, ci şi o parte din. acţiunile pe-care le deţine în firma lui Ion Tiriac. Potrivit unei informaţii de ultimă oră, Adrian Năstase l-a contactat pe Ion Ţiriac, care şi-a dat acordul ca directorul său să candideze. în aceste condiţii, candidatura, d-lui Rus.devine o certitudine.
" A lt e r n a t iv a R o m â n i e i ” î l p r o p u n e
p e f o s t u l f o t b a l i s t M a r c e l L ă z ă r e a n u"Alternativa României”, partid
constituit de un grup dc intelectuali" cu scopul declarat de a ajuta. Opoziţia să cîştige alegerile, ă lansat sîmbătă în cursa electorală un nume pe care microbiştii oraşului probabil că nu l-au uitat: fostul portar al lui ”IT , C.F.R. şi al naţionalei: Marcel Lăzăreanu!
în faţa unei asistenţe numeroase, la Clubul Casei Universitarilor, avocatul Marcel Lăzăreanu. şi-a prezentat platforma politică, ajutat de Varujan Vosganian şi alţi lideri
ai partidu lu i, din C luj şi din Bucureşti. El a spus că i-a plăcut toată viaţa să apere, atît în poartă, cît şi în profesie, şi că va promova o campanie electorală constructivă, nu axată pe nerealizările altora.
Lăzăreanu, pe care,, poate vi-1 amintiţi datorită cheliei şi talentului său de portar, a mai snus-că-şi va declara averea, J n cea, mai mare parte cîştigată în cei doi ani în care a jucat fotbal în Coreea de Sud, im ediat ..ce., va face socoteala
, investiţiilor' sale.
S o c i a l i ş t i i c l u j e n i « w a v e a p r o p r iu l c a n d i d a i
Chiar dacă preşedintele P.S. Cluj, A lexandru Rus, a dec la ra t că partidul nu va avea candidat la Primăria Cluj, surse din filială inform'ează că această decizie nu mai este de actualitate. Se pare că Tudor Mohora l-a criticat în termeni
aspri pe Rus pentru hotărîrea luată şi a recomandat înscrierea' filialei în cursa pentru Primărie, -Potrivit aceloraşi surse, sînt trei oameni care doresc să candideze la Primărie pc lista socialiştilor. .
D e o c a m d a t ă , 1 2 c a n d i d a ţ i la P r im ă r ia
C l u j - N a p o c aPînă în accst moment 12 nume
sînt vehiculate că se vor alinia la startul competiţiei pentru Primărie, între aceştia sînt candidaţii anunţaţi oficial: Radu Sârbu (C.D.R ), Miiiai Năstase (P.R.M.), Petre Liţiu (P.L. '93), Marcel Lăzăreanu ("Alternativa României”) Ana Potcoavă şi donrnul Aştilean (independenţi).
Fără ca partidele lor să exprime, în că ,'o poziţie oficială, dăm ca sigură şi participarea următorilor: Gheorghe Funar (P.U.N.R.), Ioan Rus (P.D.S.R,), Romulus Zamfir (P.A.C.), Grigore Verebei (P.S.M.). P robabili sînt: Iuliu Păcuraru (U.S.D.) si un candidat socialist.
Caius CHIOREAN
R adu S â rb u ră sp u n d e a c u z a ţiilo r Ihi)ag.a12:a: Gheorghe Funar versus Alfred MosesiReferitor la articolul apărut în
"Adevărulde Cluj"din 23.02.1996, intitulat: "Candidatul ţărănist Radu Sârbu acuzat de imoralitate, beţii şi nerespectarea contractelor de afaceri ",fac următoarele precizări:
A cuzele aduse de domnul Valerian Răileanu sînt toate, dar absolut toate, simple calomnii. Situaţia este inversă: La data de 06.12,1995 domnul Răileanu a fost reclamat de subsemnatul în fata organelor dc anchctă penală pentru abuz de încredere, gestiune frauduloasă şi înşelăciune. încă de atunci dl Răileanu m-a ameninţat că-mi va distruge cariera politică dacă voi persista în acuzele pe care i le-am adus. Dc aceea minciunile lansate îm potriva mea de dl Răileanu nu mă miră. El îşi va primi riposta cuvenită îii faţa instanţelor judecătoreşti.
Trist este că astfel dc atacuri murdare, indiferent că sînt minciuni 100%, indiferent că sînt ulterior demontate, lasă întotdeauna urme, conlorm z ica le i: "calom niază, calomniază, ceva tot va râmîu;"
Utilizarea acestei arme murdare încadrai luptei politice este din păcate o practică aproape generalizată în peisajul nostru politic. Nu mă miră că ea este folosită de oameni ca dl Răileanu, dar este inadmisibil ca nerespectînd o minimă deontologie, ziarişti şi ziare ca al dvs să se preteze la astfel de acţiuni. A publica, referitor la un om angajat- într-o dispută electorală, sub titluri insinuante minciuni, fără riici un control al informaţiei, este o acţiune pe care îndrăznesc să o cataloghcz ca imorală. Indiferent că ulterior voi dovedi că tot ce este’ scris în articolul respectiv, sub protecţia semnăturii unui calomniator ordinar, este ncadevărat, minciunilc îşi produc efectul dorit şi profund imoral. Pentru accasta protestul meu se adresează ziarului şi celui care serie articolul rcspcctiv, Caius Chiorcan, atrăgîndu-i atenţia că a încălcat cclc mai elementare obligaţii ak deontologiei profesiunii sale, atît de nobilă, dar care poate deveni atît dc ignobilă.
Radu SARB'J
m o b i l ie r d e c a l i ta t e
m o c h e te s i c o v o a r e d e o s e b i te
Luni-Vineri 10*18 Sâmbătă 10-14
,,4 Tel. 064-4,14054~ " (763102) 414355
ADEVĂRULde Cluj A G E N D A Juni, 2 6 februarie \ 9 9 6 (7 )
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Porfirie, Arbiep.Gazei; Sf. Mc. Fotini; Sf. Teodor; (începutul Postului Mare); Calendarul greco- catolic: Sf. Porfiriu, ep. Gâzei (+
420). începutul Postului Mare. Post şi ajun obligatoriu; Calendarul romano-catolic: Sf. Alexandru, ep.
• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv. Procopie Mărturisitorul; Cuv. Talaleu; Calendarul greco-catolic: Sf. Procopiu Decapolitul, cuv. (s VIII); Calendarul romano-catolic: Sf. Gabriel al Maicii îndurerate, c lg .N
de . luni pînă vineri. Sîmbâtâ: ..Plecări din Cluj-Napoca - 13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 54.700 lei - TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - penlru externe
P LE C Ă R I D IN CLU J-NAPO CA |)rincipalek‘ dircclii
trenuri acalmie, rapide şi intcrcify• BAIA MARE, SATU MARE (prin bq):i5.05 "0BISTRIŢA:15/I3 *BR.4ŞOV (prin JX'j/: ], 10 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55: 9,53; 14,17: 21,52 (prin Sibiu Pini la Olt): 11,42 (pmt Petroşani Craima): 10.00 • BUDAPESTA:: 11.28; io,li;EGALAŢI (prin Ploieşti Buzău): 9.33 ol AŞI: 0.00; t2.5S; li.l 1; /• ORADEA.' 2.15 ; 16,43; 21,01) , •SATU MARE: 4,04'•SIBIU: 15.30•SIGHETU MARM4ŢIEI: 6,11• TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16• TÎRGU MUREŞ; 16,13 ; 20.19 •INFORMAŢII GARA; 952
AGENŢII DE VOIAJ CFR IINFORMAŢII; 43 20 01 (intern)
eCkij-NafXxa '- Turda 5,30; 6,30; 15,50; 7,20;8,15;9,30;10,30;11,30;12,30;13,20; 14,00; 14,30; 15,00; 15,30; 16,00; 17,00; 18,00; 18,30; 19,00; '20,00; 21,00; 72,30’, v
(*) n u c i m i l ă sîisibălă şi d u m in ică ; (**) n u c ircu l» d u m in ic ă ,
Cursele judc{enc picacă ' -- din Autogara I
CURSE INTERNAŢIONALE , d in A utogara II:
• CJuj-NajKX'ii -..Budapesta, cu piecarc din Ctuj-Napoea ui ziieîe dc luai. joi şi viueri la ora 7,00' şi înapoierea diu Budapesta în zilele de marţi, vi:ieri şi sîmlîătă ta ora 11,00 .* Cluj-Napoca- Oradea - Dcbrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de raicrcuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de ioi ora 11.
IN FO R M A Ţ II A u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 13-44-88
UNIPLUSRadioLuni, 26 februarie
5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05 Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaja şi economia de piaţă; 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista piesei; 7.30 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Overdose; 15.30 Coke live; 16.05 Coke live; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest hits; 22.05 Grcatest hits; 23.15 Rockmania; 0.45 Music by night. Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17; 22; 23. •
FARJVt AGI IFarmacii cu serviciu permanent-.
Farmacia, "Corafarm”, str. Ion Meşter nr.4", telefon 17-51-05.
A RadioSonic7 MHz
Luni, 26 februarie6,00-9,00 Cu noaptea-n' cap
(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Cătălin Berindean); 9,00-11.00 Emisiunea în limba maghiară; 11,00-13,00 Supcrsonic (DjDreams); 13,00-14,00 Fiţi pe fază ("Ziua" la Sonic, ştiri, sport, actualitâti clujene) (Cozmin Guşă);14.00 - 15,00 CD Sonic (Călin Andrei); 15,00-16,00 Cosmosul dintr-o privire (SF magazin) (Marius Aciu şi Călin Stănescu);16.00-17,00 Clopote .iubulare (muzică specială) (Marius Aciu);17.00-19,00 Sonic 22 (Mircea Tătar); 19,00-19,45 S.S.S.S.S. - emisune sportivă. Invitat: Eugen Bungârdean (Sergiu Suciu); 19,45-20.00 Povestea dc seară (rubrica pentru copii); 20,00-22,00 Emisiunea în limba maghiară;22.00-23,00 Club 22 (Jazz) (Sorin Dircea); 23,00-24,00 Heavy Metal M ^azine (Daniel Boroştcan şi Scbcstyen Zoltan); 0,00-6,00 Non stop dancing.
Francez (strada Kogălniceânu 12-14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural
German ”Hermann Oberth* (str. Memorandumului 18). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. '*■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a
Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri
-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.
* Muzeul Naţional dc Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis .0 Muzeul Naţional de Artă, Secţia
''Donaţii" (strada IC. Drătianu 22). Orar-- miercuri - duminică 10 -17; Iutii şi marţi: închis , ■ . ’ ' 1 .B Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -. 16; luni închis. .H Muzeul Etnografic a! Transilvaniei
(str. Memorandunmhii ţtr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.B Galeriile "BasJiou” (Piaţa Şteiăn cel
Mate 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închisa Muzeul memorial “Emil Isac”
(strada Umil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele
9-15; sîmlîătă si duminică între orele 10- 14.
Luni, 26 februarie Programul 1: 13,00 Actualităti;
13,10: TVR Iaşi; 14,00 TVR Cluj- Napoca; 14,50 TVR Timişoara;16.00 Actualităţi; 16,05 De luni pînă luni; 16,35 Turism şi agroturism; 17,05 Emisiune în limba maghiară; 18,35 Desene animate: Aventurile . şerifilor galactici; 19,00 Atlas; 19,30 Serial: Fata şi băieţii; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Baywatch; 21,45 Transfocator; 22,15 Actualităţi; 22,30 Teatru TV: “Mincinosul” de C.Goldoni; 0,30 Atelier Fragil. '
Programul 2: 13,00 Actualităţi; 13,10 Politica între ideal şi real: Europa - Geometrii variabile (p.III); 13,40 Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,30 Confluenţe (r); 15,00 Serial: Perla neagră (r); 15,45 Filmele-şăptămînii; 15,50 Desene animate: Dragonii germani; 16,20 Serial: Inimă sălbatică; 17,05 Măseaua de minte; 17,45 Scria): ~ Iubiri amăgitoare; 18,30 în faţa dumneavoastră; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna nonconformiştilor;21.00 TVM Mesager; 21,30 Sfinx ;22.00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Magazin sportiv internaţional; 0,30 Muzica e viata mea 1
TVR CLUJ-NAPOCA: 14,00 - 14,50 : Jurnal în retrospectivă. Sport, întrebări pentru o funcţie. Invitat: prof. dr. Radu Căpâlnean, directorul Institutului Inimii din Cluj-Napoca.
PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa!;8.55 Doar o vorbă şâ-ţi mai spun ... (r); 9,00 Serial: Capcana timpului (r); 9,45 Sport Ta minut .-Ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach (r);‘10,30 Film: Idilă pentru o piatră preţioasă (r); 12,30 Patinaj artistic: Gala Sankt Petersburg;12.55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial:Oameni în toată firea (r); 13,30
Serial: Gesturi însemnate (r); 14,30 Serial: Verdict: crimă (r); 15,30: Fotbal - Rezumat Anglia; 16,30 Serial: Paradise Beach ; 17,00 Povestiri din Bucureşti; 17,30 Serial: Capcana timpului ; 18,15 Fotbal- Rezumat Spania; 18,45 Sport la minut: ştiri sportive; 19,00 Serial: Oameni în toatâ firea; 19,30 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 20,00 Film: Wargames, scenarii de război (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Procesul etapei (I);
0,00 Ştirile Pro TV; 0,05 Procesul etapei (II).
CBN: 18,00 Deschiderea ediţiei; 18,15 Caleidoscop (film documentar) - "Science World” - ep.5; 18,30 Desene animate; 19,00 Film artistic: ”De la 12 la 3”; 21,00 Ora locală (ştiri);21.30 Sport;, 21,40 TV Bazar (divertisment, concursuri, umor, muzică); 22,20 Film artistic: "Femeia dispărută”; 24,00 Ora locală (ştiri);24.30 Sport; 24,45 Tonomat; 1,00 închiderea programului. .
Marţi, 27 februarie Program ul 1: 7,00 TVM.
Telematinal; 8,30 La prima oră, 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine : franceză, engleză; 11,05 Film: Pacifista (r); 12,30 Ritmuri muzicale; 12,40 Desene animate: Grădina ascunsă; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Fotbal: FC Argeş Dacia Piteşti -Dinamo Bucureşti; 15,50Fii tu însuţi 1; 16,30 Convieţuiri; 17,20 Desene animate; 17,35 Cazuri şi necazuri în dragoste; 18,30 Viaţa partidelor parlamentare; 19,05 Medicina pentru toţi; 19,25 Serial :Tarzan;'20,00 Actualităţi; 20,50 Film: Aici nu mai
locu ieşte nimeni (TVR);22,20 Reflector,' 22,50 Actualităţi; 23,10 Emisiune muzicală: înregistrări ’95; 23,40 Gong (actualitate teatrală); 0,10 Magazinul Notelor Blue.
Programul 2: 7,00 La prima oră; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Itinerar turistic; 11,30 Desene animale: Mica sirenă; 12,00 Teatral TV; “Mincinosul” de C.Goldoni; 14,00 Ritmuri muzicale; 14,10 Serialul serialelor; 14,55 Limbi străine• (r);15.55 Desene animate: Dragonii gemeni; 16,20 Serial: Inimă sălbatică (ultimul episod); 16,45 Ritmuri muzicale; 17,05 23 de milioane (I); 17,45 Serial: Iubiri amăgitoare; 18*30:23 de milioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM Mesager,21.30 Intre da şi nu; 22,00 Credo ;23.15 Teatiu TY: “Bătrîna şi hoţul”, de Viorel Savin.
PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa;8.55 Doar o vorbă să-ţi mai spun... (r); 9,00 Serial: Capcana timpului (r); 9,45 Sport lâ minut - Ştiri sportive; 10,00 Serial: Paradise Beach(r); 10,30 Film: Wargames, scenarii de război (r); 12,25 Patinaj artistic Gala Sankt Petersburg; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Oameni în toată firea (r); 13,30 Procesul etapei(r); 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial: M.A.S.H.(r);17.30 Serial: Capcana timpului;18.15 Fotbal: Rezumatul Bundesliga; 18,45 Sport la minuV,19.00 Serial: Oameni în toată firea;19.30 Ştirile Pro Tv; 19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 Serial: Spitalul de urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.H.; 22,30 Deşteaptă-te, române! ; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive; 0,30 Fotbal Bundesliga;2.00 Muzică.
*
^€1 r cumul,TC Ic y iz i U 11.0 S31.Cţ
Luni, 26 februarie 19968,15 Seriale - RŢ4; 14,45 Seriale
- ’RT4 şi C5; 16,00 întoarce-tc, Eugenio! film - RT4; 1'8.15 Iană-mă ! show - RT4; 19,25 Bill Cosby Show - PRO 7; 20,00 Taff - magazin- PRO 7; 21,15 Marca vacanţă '- RTI,; 23,15 Exîra - rtagaari>RTL; 0,15 (.'uhural - mauazrn - RTF,.
Lusi, 26 februarie 1996 10.00 Ştiri şi actualităţi; 10,10
Revoluţia; -18,05 Revanşa; 19,00 Ştiri şi actualltaţi: 20,00 Desene animate; 20,10 .Preluare Săratei - Eugenia Bulat - poeta basarabcancă - interviu: 20.33 Să rîdem cu Jean Paler; 20,40 Provocarea; 22,15 Acţiune ascunsă:
P r o g r a m u l R a d i o C l u jLuni, 26 februarie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spime Cristina Pînzaru). 10,00
Buletin de ştiri. 10,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 10,30 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri, 11,05 Music shop, muzică de toate genurile pentru toate gusturile, prezintă Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin: redactori Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm, să aflăm penlru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 187266. Redactor Anca Iluţanu. 18,00 Radio Fax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Magazin sportiv, realizator Radu Sălpăcan. 20,00 Serata muzicală, redactor: Liana Gota. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.
PORTALEXPORT - IMPORT B.R.L.
-î Luni, 26 februarie 1996-■ PORTALj7.45 Buletin informativ; 8,00
Cartoon Network; 9,30 Buletin informativ; 9,45 Al - Divertisment matinal - serial; 11,20 Film - Focul
- recc - PRO 7; 14,00 Buletin informativ; 14,15 Al - .Serial; 15,15 Serial - Robinsonii - C5; 15,45 Show - Casa Ca: tagiia - C5; 17.00 Cartoon
Al - Documentar, serial; 21.00 Buletin informativ; 21,15 Film - Marea vacanţă - RTL; 2.1,10 Film Anîitvvilie - RTL2.
PORTAL 29.45 Bu/ctin informativ; 10,00 Al
-' Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film; 13,30 Al - Reportaje; 13,50 Buletin informativ; 14,00 Program Tele 7 abc - documentare, desene animate, post m erid ian , reportaje , film , telejurnal, seriale, muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,40 Film - M alice -, C5; 24,00 A l - Videotonomat; 0,20 Film - Labirintul pasiunilor - RT4.*
TURDA: FOX - Dc*per»do - SUA CLUJ - NAPOCA: REPUBLICA - premieră; TINERETULUI - Tăntă-
- Acc Vcnlura - Un nebun în Africa lâul şi gogomanul - SUA - premieră.- premieră - SUA (9; 11; 13; 15; 17; DEJ: ARTA - Păienjenişul crimei 19). Sîmbătă şi duminică - Jlong Kong; Răpirea trenului cu spectacolele încep la ora 11. * bani - SUA - premieră.VICTORIA - T-Forcc - premieră - GIIERLA: PACEA - Babe, cel SUA ( I I ; 13; 15; 17; 19) * mai curajos porc din lume - SUA - MARÂŞTI - sala A - în timp ce tu premieră.dormeai - SUA (13; 15; 17; 19); CÎMPIA TURZII: MUNCITO- sala B - Cine este “Moş C râciun^ i,,JiE S C - Asasini r SUA - premieră; SUA (13,30, 15,30; H.SO^^ĂRTA Lcon ^ Franţa - premieră.
Luni, 26 februarie 1996 TVC _PR07:9,25 Familia Walton; 10,20
Familia Vicrstein; 10,50 Bill Cosby Show; 11,20 Focul rece; 13,00 O echipă binecuvîntată; 14,00 Căminul nostru zgom otos; 14,30 Sam - magazinul amiezii; , RT4\ 15;00
S.C . D en ta l B0VA-S0C0L0VCalea Moţilor 10B, ap .5
sîmbătă 9-14 P en tru studen ţi, pensionari, şom eri, reducere 20%.
V aleria si. M assimiliano; 16,00 Generaţia’X -T T A l;RT4: 17,20 Un chip, două femei; 18,15 Iartă-mă:19.10 Ţiganca; 20.00 Forţa iubirii: ITA1: 21,00 Prinţul din B el-A ir - JTA1: 21,40 Malice? --suspectul - C5; 0j20 Labirintul pasiunilor - RT4:2.10 închiderea programului.
t v c t- -Antena 1 :10,00 CockLine; 10Jv Diagnostic astral; 11,00 Dincolo dc realitate; 11,30 The Album Shov- TEII. 7 ABC: 1-2.35 -Knng-Fu; U Jx R eporter Tele 7 ABC; . 14,25
.Tonomat'personal; Antena I: 15.0 avanprem ieră electorală: 15 _S- Modcl" AcadcmV:16,05 Postnieti cinem atograf Documenta19,00 Telejurnal; Antena-1: 19,.- C apcana periculozsă; , 20,1 Observator; 21,15 Tnamici apropiat23.10 Marginile oraşului; 0,30 Li fi erb i nte; 1,35 Pre- lua re DW.
3 ) luni, 26 februarie i 996 R O Z A V ÎN T m ilO RA D H E V A I ţ t i L |ga<s cim j}
U N IU N EA E U R O P E A N A E S T E ÎN G R IJO R A T Ă D E V IIT O R U L P R O C E SU LU I D E D E S C H ID E R E A P IE Ţ E L O R JA P O N E Z E v
P E N T R U P R O D U S E L E O C C ID E N T A L E ,(AFP)I
II Uniunea Europeana (UE) este din ce în cc mai îngrijorată de reticenţele | Japoniei de a-şi respecta angajamentele privind deschiderea economiei I nipone occidentalilor. ■ .....• Aflată în vizită săptâmîna aceasta la Tokio, o delegaţie a Comisiei ■ Europene a informat administraţia niponă a primului ministru Ryutaro I Hashimoto despre preocuparea toi mai mare a Bruxelles-ului faţă de I blocajul progresiv al descentralizării economici japoneze.
U\ T _ I _ .. _ . ___ . L ! 1! 4 _ 1 __ f ■ ___ I!_ _ «I,. .MM llKal 1 Im. t. ■ MI
Nu credcm că responsabilitatea îi revine domnului Hashimoto, însă vrem să ne asigurăm că el este conştient de temerile noastre cu privire
I la viitorul procesului dc descentralizare în Japonia”, a declarat un apropiat | al lui Sir Leon Brittan , comisar european însărcinat cu relaţiile | comerciale. '
■ TI I B I
. . . *înaintai, împreună cu SUA şi Canada, o plîngcrc Organizaţiei Mondiale | a Comerţului (OMC) vizînd taxele japoneze asupra băuturilor alcoolice ■ slrâinc. , .. ' ' . - I .
Pe de altă parte, europenii şi americanii sînt pe punctul dc a lansa | o acţiune comună cu scopul, de a obliga Tokio să intervină pc lîngă ■ industria sa a discurilor, acuzată de copierea producţiilor occidentale _ din anii ,.'50 şi .’60 tară să plătească drepturile autorilor originali. ■ Ameninţarea cu o acţiune concertată în problema drepturilor de autor f fusese anunţată la scurt timp după ce, fostul ambasador american la | Bruxelles le reproşase europenilor că profită de ofensiva Washingtonului . împotriva barierelor comcrciale japoneze, refuzînd sâ li sc alăture în *
IORDANIA SE ALATURA
LUI SADDAM HUSSEIN(Reuter)
accastă acţiunc,. Sir Leon Brillan dezminte orice schimbare a tacticii UE în accastă
problemă. însă vicepreşedintele Comisiei a atras totuşi atenţia că UE nu■ înăsprirea percepută în atitudinea Japoniei faţă dc accastă problemă .v a ezita să iniţieze, eventual în comun cu .SUA, şi alte acţiuni pe lingă *'ar putea duce.la o rcdefinirc a alianţelor în negocierile comerciale OMC cu privire la unele diferende deosebite. ,,I internaţionale, UE optînd în acest caz penlru cooperare mai activă cu ^.Şuise apropiate Comisiei recunosc că UE şi SUĂ şi-au apropiat | SUA'în scopul de a obţine deschiderea profitabilelor pieţe nipone. poziţiile în problemele comcrciale. lotuşi, la Bruxelles se.apreciază că,■ jn trecut UE. se . distanţase de politica comercială mai agresivă a mul» decît o schimbare a poziţiei UE, această apropiere ilustrează J Washingtonului faţă de Tokio, mai ales în timpul diferendului comercial o evoluţie americană - SUA rcnunţînd să mai judece deschiderea pieţeloj I din 1995 cu privire la piaţa automobilelor, , Bruxelles-ul apreciind că străine în funcţie de’poziţia companiilor lor;pe pieţele americane. ., ,| diplomaţia ostentativă a americanilor subminează eforturile de deschidere | ale clementelor reformiste din clasa politică japoneză. ... Accastă abordare europeană mai discretă şi-a arătat roadele vara * trecută, cînd Japonia şi-a adus un sprijin decisiv unui acord multilateral I cu privire la liberalizarea serviciilor financiare, îu timp ce SUA se | retrăsese de Iih negocieri i . , >
V i De atunci însă, relaţiile dintre UE şi Japonia au trecut de la o cooperare activă la confruntare. Tylcio a fost.dcosebil.de iritat de faptul că UE a
I a Tokio, delegaţia Comisiei europene a invocat ,absenţa de progrese |ic 190 de propuneri speciale de descentralizare făcute în noiembrie ganul trecut penlru a denunţa stagnarea procesului. Printre măsurile ■sjk-cifice pe care Comisia doreşte să le vadă cît mai repede aplicate de icătre autorităţile japoneze figurează mai ales raţionalizarea procedurilor |de contro l asupra m aterialelor de. construc ţia , sim plificarea greglementărilor privind importul de. produse a. procedurilor'vamale,pentru florile tăiate.
sricole si accelerarea
i «sssb Ştii» mm mm «pa
TOKIO m i t "cui I 'p fiWDOfii"; fmmimmm( l i w i
(AFP)
-. Japonia,. a. dcscliiş: săptâmîna ...trecui •» u ti i Pandorei prin • instiltiir -1 un j zone cconomice,’ exclusive de-a lungul.coâstc 16f sale, zonă .c a re înglobează: insule revendicate dc Corcea de Sud şi Chiua, ccea ce a provocat imediat anunţarea de către Scul a creării efective a unei Zone similare. Cele două ţâri s-au străduit însă să evite învcninarca unei dispute care durează dc mai îiiulte săptămîni în legătură cu accst subiect, ambele , părţi expriinîndu-şi disponibilitatea de a negocia.
Guvernul japonez s-a limitat să- şi anunţe decizia dc a întreprinde “pregătirile necesare” pentru ratificarea în curînd dc către parlament a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării, tratat ce autorizează ţările semnatare să dedare o zonă economică exclusivă (ZEE) dc 200 mile nautice în largul coastelor lor. ,
Reacţia Sculului, care a ratificat deja accst tratat în. luna noiembrie, nu s-a lăsat aşteptat,ir.cîtcva ore mai tîrziu, ministrul afacerilor externe sud-corccan,' Gong Ro-M yung, declara la televiziune crearea unei zone economice exclusivc în' care Corcea-dc Sud îşi vâ cxercita “drepturile suverane” asupra resurselor mării şi ale subsolului.
Trei insuliţe dc 18 hcctarc, cunoscute sub numele dc Takeshima în japoneză şi Tokdo în coreeană, sînt rcvcndicatc dc ccic două ţări şi sc află teoretic în aceste două zone cconomicc .'exclusive, carc sc suprapun pc suprafeţe importante. Din cauza trecutului colonialist al Japoniei în Corcea, accastă problemă a suscitat un sentiment d e ,
k ostilitate crcscîndâ la Seul, unde autorităţile au anunţat efectuarea dc manevre militare în apropierea insulelor şi crearea unor instalaţii portuare. , ;
Totuşi, cci doi vccini au cyitat cu grijă oricc dcciaraţie dc natură să toarne gaz peste ftc. Primul ministru japonez, Ryutard Hashimoto, a
propus dimpotrivă, iniţierea unor ‘'K-uxistă o hartă şi nit va exista,negocieri bilaterale care să ducă “ fe ,în afara cazului în care parlamentulsolu ţionarea, p aşn ică ' â acestu i o apreciază, ca indispensabilă”, ad iferend” , a lti m iniştri niponi explicat un-diplomat .japonez bine
Noul prim ministru al Japoniei Ryutaro Hashimoto
invitînd Seulul să înceapă ncîntîrziat discuţii pentru a închcia acorduri economico şi.privind pescuitul. în , plus, Tokio' a manifestat cea mai marc grija dc a evita să facă publică orice hartă a viitorului traseu al accstci zone, Sculul refuzînd, dc asemenea, să sc pronunţe asupra u n e i" delim itări precise şi cxprimînduişi.voinţa dc, a discuta. '
informat, în opinia căruia proiectul dc lege care va fi înain tat parlam entului spre ratificare ar trebui să fie suficicnt. Tokio speră într-o ratificare a tratatului înainte dc sfîrşitul sesiunii parlamentare, la 19 iun iei A celaşi d ip lo m a ta precizat însă că viitoarea ZEE “nu va exclude nici o zonă maritimă”, lăsînd sâ sc înţeleagă că insulele
contestate sc vor afla definitiv în in terio ru l . zonei econom ice cxclusivc. .. .V
Japonia a; reafirmat în .ultimele . zile că .nu doreşte nici ,o mediere
am ericană şi n ici să înain teze contenciosul Curtii internaţionale de
-Justiţie,'.apreciind că Tokio şi Seul urmează să se înţeleagă singure.
Japonia fiind din motive istoricc un subiect mobilizator îu Coreea de Sud, Seulul ar putea fi -tentat să utilizeze dosarul în scopuri de po litică in ternă în perspectiva alegerilor legislative din luna aprilie.
Acest subiect riscă să învenineze o vreme relaţiile dintre cele două ţă ri, dar cei d o i'v ec in i nu au interesul să-l lase să degenereze într- ,o criză gravă, apreciază diplomaţii o cc iden ta ji la Tokio. Po triv it acestora, Tokio şi Seulul vor încerca să se înţeleagă asupra unui liber acces reciproc al navelor de pescuit în zone le con testa te , cum s-a întîmplat şi pînă acum, în pofida existenţei, din 1977, a unei zone de pescuit exclusive japoneze, care era
-deja teoretic de.200 mile nautice.Viitoarea ZEE cuprinde însă un
alt grup de insuliţe - Senkaku în japoneză şi Diaoyutai în chineză, situate între Okinawa şi Taiwân carc
î sînt revendicate în acelaşi timp de Japonia,. China şi Taiwan. China s^a limitat în ultimele zile -să-şi
- reafirm e “drepturile suverane” asupra acestor cinci insule, dintre care cea mai mare măsoară.3,8 km pătraţi.' v ■ :
Beijingul nu a rămas însă inactiv:0 navă chineză a procedat, la începutul lunii februarie, la forări - sc pare încununate de succes- în căutarea de petrol sau gaze naturale în apropierea acestor insule, susţine T o k io .. B eijingu l a confirm at prezenţa navei, dar nu a precizat misiunea sa. ■1 Cotidianul japonez “Sankei” a
afirmat marţi că în China a înccput d e-asem enea , construcţia unei conducte submarine dc gaze, carc leagă dc te rito riu l ch inez un
'zăcămînt situat la 400 dc km nord
. In timp cc preşedintele irakian Saddam H ussein urm ăreşte să obţină permisiunea ONU pentru exporturi limitate de petrol, el are în faţă un peisaj politic sumbru, în care p în ă şi fo s tu l său a lia t, Iordania, duce o campanie pentru schimbări la Bagdad. Ostilitatea regelui Husein a devenit şi mai evidentă odată cu numirea noului prim-m inislru iordanian, A bdul- Karim al-Kabariti, un critic al lui Saddam, care a fost condamnat de Irak. , .
D iplom aţii afirmă că „Agenţia Centrală de informaţii (CIA) a SUA a sugerat ca Iordania să permită instalarea unei staţii radio pentru ' emisiuni împotriva lui Saddam şi .deschiderea unui birou oficial al opoziţiei irakiene. în timp ce înalte oficialităţi guvernamentale infirmă că ar avea cunoşlinţă despre astfel' de planuri, ele admit că regele şi consilierii săi cci mai apropiaţi ar ţ i t i fi smgurii care să Ic cunoască..
D i ;tanlârea tac ită ă re g e lu i H ussein . fala dc S a d d a m 's -a transfo rm at în tr-o d isen siu n e dcschisâ atunci cînd el a acordat azil u n o r în a lţe p e rso n a lită ţi irakiene -refugiate în luna- august a aniîldi trecut şi s-a o ferit să-i găzduiască pe liderii opoziţiei" pentru a planifica viitorul Irakului.
' Aplicarea sancţiunilor comerciale ale O N U im puse c înd Irakul a
; invadat Kuweitul, în 1990,’ a fo_st urmărită cu multă rigurozitate. In lu n a n o iem b rie , 'Io rd a n ia a interceptat componente dc‘rachetă cu destinaţia Irak, vigilenţă care după cum dcclară o fic ia lită ţile o cc id en ta le , nu sc o bservase anterior. r ■ 5 -1- j
Schim barea "politicii a produs -consternare în rîndul iordanienilor, care, din motive ideologice sau comerciale, continuă să dorească legături strînse cu m are le !- şi
’ potenţial bogatul - lor vecin. Pe de a ltă p arte . d ip lo m a ţii p u n Ia îndoială că Iordania ar avea mai m u lt de c îş tig a t în rap o rt cu
. potenţialele costuri.v;Regele Husein a cîştigat, Iară
îndoială, în ochii a lia ţilo r săi,■ Israelul şi Statele Unite, aliaţi într- '
o im placabilă opoziţie faţă de Saddam . A vantajele,- m ai ales
. diplom atice, realizate de regele ^Hussein sînt puse: în balanţă cu
coslufilo econoniice imediate şi potenţiale ca umiare a acţiunii de "pedepsire” a Irakului., Dar., mai îngrijorătoare pentru'mulţi cctăţcni iordanieni şi străini este temerea că regele H u sse in ,Jîş i în tem eiază p o litica pc p resu p u n erea că Saddam va d ispărea cu rînd - convingcre cate în trecut s-a dovedit ' stînjcnitoare pentru alţi lideri. ' :
: îM E l IM A G IN IInstitutul Internaţional European a lansc
un concurs de desen pentru imaginea ce va f i tipărită pe bancnotele euro•
(AFP)
După ce a fost botezată, viitoarea-' monedă unică europeană se a f lă , acum o fic ia l în cău ta rea unei imagini prin lansarea unui concurs de desen în urma căruia va fi aleasă - im aginea cc va fi tip ă rită pe bancnotele euro.
: Lovitura de începere a fost dată de Institutul M onetar European (IME) care, în calitate de precursor al Băncii Centrale Europene, trebuie să p regătească toate aspecte le tehnice ale viitoarei monezi unice.
Artiştii-candidaţi vor putea alege între o abordare “clasică”, în care seria dc şapte bancnote ( de 5, 10, 20,50, 100,200 şi 500 de euro) va trebui să reflecte “ m oştenirea culturală a Europei” , sau o abordare mai modernă, cu un motiv “abstract sau contemporan” , potrivit unui comunicat al IME.
în primul caz, în. care pe una din feţele bancnotei ar trebui sâ fie reprezentată o anumită, perioadă a istoriei europene, s-ăr putea folosi, de exemplu, portrete, în timp ce pc cealaltă faţă artiştii;ar putea opta pentru un ansamblu arhitectural din aceeaşi perioadă, a precizat IME.;
Candidaţii, care trebuie să fie desenatori specializaţi în bilete bancare, vor fi aleşi de băncile centrale din flecare ţară membră a Uniunii Europene. Ei îşi vor putea prezenta, seria de bancnote pentru una din cele două teme impuse dc iME sau pentru ambele, au declarat specialişti ai institutului.
în toate cazurile dc reprezentare, desenu l va trebu i să perm ită incorporarea unui anumit număr dc dispozitive de securitate pentru a
evita contrafacerea, a adăugat IME. Concursul sc va închcia. Ia 13 septembrie 1996.
u . Scenariul trecerii la moneda unică a Institutului Monetar European prevede o primă punere în circulaţie ■ a, monedei euro cel mai tîrziu după trei ani de la demararea monedei unice, ceea ce înseamnă 1 ianuarie 2002 în cazul în care actualul calendar va fi respectat. . 7
IME a creat un comitet special în să rc in a t'c u stud ierea tuturor aspectelor tehnice: ale introducerii monedei euro pentru a face faţă sfidării tehnice pc caire o' reprezintă fabricarea a sute de milioane, poate chiar a mai multor miliarde de bilete bancare.
. Numărul lor precis va depinde de • numărul şi de mărimea ţărilor care . vor participa la prim ul val al monedei unice. ‘ ‘ ' : ' r.^Mai mulţi, psihologi, istorici, ;
istorici dc artă şi experţi fa arta j grafică sînt, de asemenea, consultaţi - de IME pentru a încerca să găsească un desen carc va fi acceptat de toţi
•P o triv it unui raport a l IME publicat în noiembrie în Uniunea Europeană la sfîrşitul anului .1994
. se aflau în circulaţie 12 miliarde de / b ile te de bancă, precum şi 70 miliarde monede cu o greutate totală ' dc 300.000 tone. . ' ; .
Consiliul. IME va trebui să selecţioneze machetele ce-vor servi d rep t m odel pen tru . bancnote , reven indu-i B ăncii C entrale Europene sarcina dc .a lua decizia finală şi dc a autoriza demararea fazei de producţie, se arată în raporţ.
ADEVARULd e O lu l A R T Â - C U L T U R Ă luni, 2 6 februarie 1 9 9 6 ( 4
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIII
IIIIIIIIL .
C IV IL T A ' R U R A L E D E I C A R P A Z I . . .se intitula grandioasa expoziţie organizată la TORINO, în ITALIA, în anul 1981, de către 12 mari muzee din România, sub egida MUZEULUI ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI, din CLUJ-NAPOCA. Şi acea expozifie ca şi invitaţia din partea colegilor italieni, în speţă a “M UZEULUI.NAŢIONAL1 AL MUNTELUI “DUCA DEGLI ABRUZZI” au înseninat marcarea a mai mult de un veac de legături, de prietenii istorico-culturale cu profunde semnificaţii în viaţa celor două ţări. -
Expoziţia “LE MONTAGNE DEL CINEMA” organizată în aceeaşi iarnă de către muzeul torinez, la “Muzeul etnografic al Transilvaniei”, din Cluj-Napoca, mult vizitată şi admirată ca realizare ştiinţifică, artistică şi tehnică - constituie o replică de colaborare cu muzeul clujean, după 15 ani de la antamarea primelor legături şi de la organizarea expoziţiei carpatine, la poalele Alpilor, pe malurile Padului. Au trecut ani mulţi peste “zidul tăcerii”, dar prietenia de atunci, căldura întîlnirilor frăţeşti şi colegiale nu pot fi uitate, iar festivităţile închinate atunci României, nouă, culturii noastre carpatice trebuie să ne fie un “remember” demn de urmat. ,
La deschiderea expoziţiei “CIVILTA' RURALE DEI CARPAZI” (cu peste 2000 de piese reprezentative din toate zonele etnografice româneşti din “cetatea carpatică”, sau din ariile transcarpatice, compartimentate după o tematică generoasă: în coordonate geografice, istorice, etnologice: cu ocupaţiile tradiţionale ale poporului român, cu meşteşugurile şi produsul lor de artă; cu portul popular, cu arhitectura şi locuinţa tradiţională; cu arta implicată obiceiurilor tradiţionale cu reflectarea credinţei de artă, prin icoanele pe sticlă, ouăle încondeiate etc., într-un spaţiu special amenajat în palatul muzeului) - preşedintele
de atunci al Consiliului Regional al Piemontului, regretatul GERMANO BENZI rostea cuvintele dc neuitat, care ne-au emoţionat adine, (aeîndu- ne mîndri dc originea noastră comună, de limba noastră, dc faptele noastre de cultură: “Cine a avut sau va avea ocazia de a vizita Carpaţii români, de a vedea satele lor cu casele din lemn şi mănăstirile pictate în întregime, uriaşele păduri, în care nu rar poţi întîlni cerbi şi urşi în libertate; cine a putut cunâaştc oamenii şi centrele modeme, păstrarea obiceiurilor şi a costumelor tradiţionale, cînd va vedea această expoziţie şi catalogul care o reflectă tematic, se va simţi invitat, se va simţi mai aproape de cunoaşterea unei realităţi atît de bogate şi dc complexe". Şi continua: “Expoziţia exprimă voinţa de a pune temelie unui raport dc colaborare, de a garanta un viitor al relaţiilor culturalc între ţările noastre, de a extinde legăturile cu România şi pe alte planuri. Aceasta exprimă, în fine, speranţa într-o mai bună cunoaştere reciprocă, iar intensificarea schimburilor şi a colaborării va constitui deopotrivă un instrument pentru întărirea unei perspective de deschidere între naţiuni şi o contribuţie concretă la prietenia dintre popoare”. Cuvinte mari, pline de înţelepciune, dc căldură şi de perspective ... Şi n-au fost simple cuvinte. Fastul deosebit acordat acelui eveniment (cînd drapelele tricolore, româneşti fluturau alături dc cele ale Italiei, ale Piemontului, al Clubului Alpin torinez, în turnul castelului de pc Muntele Capucinilor unde se află muzeul din Torino, în acordurile “HOREI UNIRII”, cunoscută italienilor încă de la evenimentele istorice ale celuilalt veac; participarea la vernisaj a celor mai înalte personalităţi politice şi culturale ale Italiei şi ale Piemontului, ca regiune a aşezărilor montane, ca şi aceca a diplomaţilor români de la Roma; participarea numeroşilor oameni de cultură şi ştiinţă din Italia, arheologi, istorici, directori ai celor mai importante muzee din peninsula italică; prezenţa reprezentanţilor diasporci române din Italia şi-a musafirilor invitaţi din Franţa şi din Spania - au însemnat note dc aprecicrc fără egal, a prieteniei noastre, a acţiunii noastre (care rupea într-un fel “gratiile necomunicării” din acea vreme), a expoziţiei noastre care prezenta piesă cu piesă, o lungă istorie, neîntreruptă, de existenţă şi de civilizaţie.
Expoziţia “CIVILTA’ RURALE DEI CARPAZI (Civilizaţia rurală a Carpaţilor), în afara bogăţiei şi calităţii artistice a patrimoniului a avut o bogata “susţinere" ilustrativă, cu sute de desene, crochiuri, fotografii, care recon^tituiau- “ lumea noastră” de la trecutul istoric pînă la satul contemporan. Alături de acestea, “Catalogul” editat excepţional, “Ghidul expoziţiei elaborat de colectivul muzeului torinez, volumul bilingv de folclor românesc - toate trei editate prin efortul financiar al “MUZEULUI NAŢIONAL AL MUNTELUI” şi prin îngrijirea ştiinţifică a directorului muzeului, arhitectul ALDO AUDISIO şi a colaboratorilor săi"-au întregit înţelegerea “Lumii carpatine” şi a inexorabilei legături între cultura Alpilor şi a Carpaţilor. '’ în cadrui sărbătoririi “ZILELOR PRIETENIEI ITALIA-ROMÂNIA” sau mai direct spus “ZILELE PRIETENIEI TORINO-CLUJ” , invitaţii şi organizatorii, români (Romulus Antonescu, dc la Ministerul Culturii şi Maria Bocşe, de la Muzeul etnografic al Transilvaniei, însoţiţi de eruditul om de cultură Virgil Cândea) am participat la o “excursie culturală”, pe urmele românilor care şi-au legat numele şi viaţa de istoria Piemontului. Am vizitat castelul familiei CAVOUR situai într-o frumoasă regiune viticolă de la picioarele Alpilor. Acolo, în muzeul memorial legat dc personalitatea lui CAMILLIO DE CAVOUR, primarul oraşului Torino la mijlocul celuilalt ■ veac (cînd febra “unirii” micilor stătuleţe, din Carpaţi sau din Alpi era
singura chezăşie a libertăţii şi a puterii), prieten al lui VASILE ALECSANDRI şi al CAUZEI UNIONISTE a românilor; în camera de oaspeţi unde era deseori găzduit poetul român; pe scara de piatră, spiralîndu-se între turnuri şi tainice lucarne, de unde sc supraveghea tot ţinutul şi se observau posibile “iscoade” - am simţit tensiunea acelor vremi, de parcă ar fi fost “ieri” şi am dorit mai mult, mai prezent visul acelor mari oameni de a şterge barierele dintre neamuri şi aspiraţii.
Cît de emoţionant este şi azi respectul torinezilor pentru acel colţ sacru pe care l-am vizitat în restaurantul din centrul oraşului Torino, numit “Cambio” (“Schimb”), fostă staţie de poştă la celălalt veac! La o măsuţă izolată, deasupra căreia sînt două blazoane, al Moldovei şi al Piemontului, iar pe tăblie fiind aşezate cele două fanioane al României şi al Piemontului - sc întîlneau cîndva cei doi, românul Alecsandri şi italianul Cavour, strîngîndu-şi mîinile, împletindu-şi gîndurile! Paşi, urme, istorie ...
în “MUZEUL RISORGIMENTO” ne-au întîmpinat încă din prima sală cunoscutele, sfintele portrete ale neamului: Nicolae Bâlcescu, Vasile Alecsandri, Al. Ioan Cuza, Mihail Kogălniceânu etc., alături de revoluţionarii italieni.
Ani fost conduşi să vizităm Piaţa Transilvania, strada Alecsandri dar timpul şi spaţiul nu ne permite să enumerăm tot cc istoria Italiei, prietenia şi ospitalitatea gazdelor noastre ne-au facilitat să vedem, să simţim că ne-au aşteptat, ne-au primit, ne-au preţuit. Iar legăturile noastre nu sînt de acum, nici de ieri, ci de cînd existăm.
Ne-am întors acasă cu sufletul încărcat de impresii şi mai bogat în prieteni. Am adus cărţi, cataloage, medalii pentru cei care au facilitat colaborarea noastră pentru “oficialii” de atunci, am adus mesajul lor de ÎNFRĂŢIRE între oraşele noastre. Am adus planuri şi invitaţii de perspectivă lungă. Cincisprezece ani nu Ii s-a răspuns. Pînă acum am rămas la simpla corespondenţă colegială şi schimb de publicaţii. Expoziţia “LE MONTAGNE DEL CINEMA” este un răspuns generos al foştilor colaboratori, uitînd îndelungata lor aşteptare. Ne-au adresat şi o invitaţie, de a organiza în MUZEUL NAŢIONAL AL MUNTELUI o altă expoziţie românească, chiar în acest an!
Sperăm cu ardoare să nu-i lăsăm din nou cu mînă întinsă ...Dr. Maria BOCŞE
Muzeul etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca
Vedere generală diji Torino, după o stampă din secolul al XlX-lea. In dreapta sus, pe* culmea Muntelui Capucinilor, este situat Muzeul Naţional al Muntelui “Duca Degli Abruzzi"
" IlIIIIII1
IIII1IIIIIII
IIII
II1V
fIIIII1IIIIII
1IIII
. J
FESTIVALUL N AŢIO N AL “ ETER N A EPIG RAM Ă”ediţia a V I I -a
_________Ciuj-Nopoco, mortie 1996__________;
BărbăteascăIn prea trufaşul nostru trai ar trebui sâ ţinem seamă că şi pe cel mai mare crai îl poate ţine-n, şah ... o damă!
Dilema salvamaruluiDoamnâ, mie nu mi-e teamă, v-aş salva din marea-albastră, daca insă mă reclamă ginerele dumneavoastră?
r
E U G E N
P O P
(^Astăzi debutează, ta Cluj-Napoca 3C u r s u l p r i v i n d d e z v o l t a r e a p r o g r a m e l o r
d e î n v ă ţ ă m î n t ş i p e r f e c ţ i o n a r e î n b i b l i o t e c o n o m i e
* 26 februarie - 1 martie 1996 *Cursurile sînt organizate de
Asociaţia Bibliotecarilor din Marca Britanie, în colaborare cu Consiliul Britanic, şi se vor desfăşura la Biblioteca Centrală U niversitari “Lucian Blaga” din municipiul nostru. Partea teoretici a cursurilor va fi susţinută dc lectorii britanici Ian Mowat (IM) - directoral Bibliotecii Universitare din N ewcastle şi Margaret Watson (MW) - lcctor
ace VENTURA DEVINE tlN CLASIC AL COMEDIEIJIM CARREY (pe care l-am mai
văzut în “Peggy. Sue se mărită", “Ace Ventura detectivu’ lu’ peşte”, “Masca” , “Batm an forever” , “Tăntălăul şi Gogomanul”) încearcă sâ creeze un nou ritm al comediei făcînd un nou personaj. Ace Ventura- în Africa - îşi respectă programul: este inventiv, romantic, aparent nebun, dar întotdeauna cu seîndura sub picioare.
Există un cchilibru dinamic la acest actor carc facc, de fapt, o comedie clasică împrumutată de la Buster ' Kcaton şi Chaplin. Mobilitate# sa, felul în carc poate
aborda o mulţime de stări fi senzaţii dau aparen ţa unei ţcoU bine învă(ate. Jim Carrey, caro c tte cunoscut foarte bine in America, devine o vedetă prin mişcare fi inteligenţă. Este pozitiv că acest actor a apărut pe ecran. Nu ştim dacă el va fi în stare să creeze o lume, dar este sigur că a făcut o prezenţă.
într-un film cu el te simţi “mai acasă” şi mai uman prin ironie şi rîs. Talentul lui de a fi comediant într-o epocă tristă este cu adevărat o artă căpătată, nu de la un maestru, ci dintr-un studiu. Comedia pare
un surplus al lumii, dar nu este.Jim Carrey, lan McNeice, Simon
Callow, Maynard Eziashi, Bob Gunton, Sophie Okonedo, Tommy Davidson, Adewale au reuşit să creeze o com edie considerată burlescă, dar carc arc foarte multă naturalefe. Desigur, ar trebui să consemnăm şi prezenta animalelor care-1 ajută pe Ace Ventura în realizarea sa. Umanismul şi infantilismul acestui film nu merită a fi trecut cu vederea, ele sc combină şi devin o idee unică. Putem fi copii ai acestei lumi cu o singură condiţie: să avem umor şi
să putem trăi între noi ca nişte oameni. Filmul regizat de Stevc Oedekerk (pe scenariul propriu) arc im aginea sem nată de D onaldE.Thorin, ASC.
Dorin SERGHIE
principal la Facultatca de Biblioteconomie din Newcastle, cărorali se va alătura Jill Martin (JM) - responsabilă cu relaţiile internaţionale ale Asociaţiei Bibliotecarilor Britanici. Ziua de astăzi este consacrat^ vizitării de către oaspeţii britanici a principalelor biblioteci din Cluj- Napoca. Prezentăm, spre informarea cclor interesaţi, programul desfăşurării cursurilor, precum şi tema propusă pentru fiecare din zilele cuprinse în intervalul 27 februarie -1 martie a.c.: 27 februarie - Analiza necesităţilor de înviţâmînt şi perfecţionare. Dc ce fd dc biblioteci avem nevoie, ce anume tip de bibliotecari? Cum putem realiza modelele propuse?;8.30 - Cursul introductiv (IM); 9,30 - Introducere în practica mviţâmîntului biblioteconomie occidental (MW);10.30 - Seminar de analiză a necesităţilor bibliotecii (IM & MW),13.30 - Seminar dc analiză a tffccesităţilor bibliotecarilor (IM & MW); 28 feb ruarie - C erinţele învăţăniînttilui biblioteconomie; 8,30- Introducere (IM); 9,30 - Seminar privind conţinutul programei analitice (MW); 13,30 - Seminar privind metodologia de predare (MW); 29 februarie - Perfecţionarea la locul
de muncă; 8,30 - Introducere (IM);9,30 - Seminar privind perfecţionare» (IM); 12,30 - Cuis/Seminar privind scena internaţională a Asociaţiei Bibliotecarilor (JM); 1 martie - Alcătuirea unei programe analitice şi a unui plan de perfecţionare; 8,30 Alcătuirea programei analitice (MW);10,45 A lcătuirea planului de perfecţionare (IM); 12,30 - Chestionare de evaluare.
Tematica cursului prezintă mare actualitate, avînd în vedere preocupările cxistente_la noi privind reaşezarea învăţămîntului de biblioteconomie şi ştiinţa informaţiei pe coordonate noi - in acest sens, înfiinţarea a numeroase colegii de specialitate la Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Tîrgovişte etc. constituie nn exemplu grăitor. La ediţia din acest an a cursului sînt înscrişi 48 de participanţi, aceştia în ciuda numărului limitat de locuri, 40 - nc-au comunicai organizatorii. Cursanţii provin din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Craiova ..., practic din întreaga ţară, în persoana unor directori de biblioteci şi de cadre didactice implicate dircct în coordonarea activităţii de învăţămînt şi perfecţionare în domeniu.
Nu ştiu dacă aţi s im ţit ' v reo d a tă că v ia ţa dă buzna în sufletele voastre ... Şi toată bucuria ce-ţi pare că vine pe un cal alb, înaripat se dizolvă în aburul unei dimineţi reci de iam ă ... O imagine ce ţi se arată o fracţiune de secundă. Eliberarea unei nop ţi fă ră num e. O înlănţuire de evenim ente ce-ţi par atît de străine şi care, totuşi, îţi aparţin ...Ei bine, atunci, o parte din tine se ascunde şi rămîne aşa faţă de toate încercările celoilalţi de a ajunge înăuntru. Şi nu mai poţi cere decît ceea ce ţi se dă de la sine. Şi toate am intirile, şi mai ales cele pe care le porţi la vedere, reînvie la orice atingere străină de ele sau care nu le cunoaşte încă.
De foarte multe ori înclini sâ refuzi orice mînă ce se întinde spre line. Treci în grabă prin fiecare^uPTliiv^nt nr* o<*rr> viata~r*rts,sy;aFr-;rvţ>>:y,*--. r »wu .ţi-1 oferă, smulgîndu-i noi senzaţii, dar /ară să ancorezi mai mult decît cîteva clipe în nici un loc, în nici un suflet. Şi lotuşi, crezi în ceva: în puterea ta de a fi liber şi de â-ţi asuma această libertate chiar şi atunci cîndo lume întreagă se ridică
. împotriva ta. Chiar dacă.ilu mai crezi atît de mult în tine şr în .ceilalţi, crezi în puterea ta de -a trăi, ştiind câ viaţa '
1îţi mai poale da încă multe amintiri, cu toate câ nu uuă niciodată să-şi ia o parte bună din ele pentru marele album âl existenţei pe care. nu pridideşte să-l umple de frînturi de vise spulberate ca un imens joc dc puzzle la care fiecare este obligat să -şi aducă V minimă contribuţie.
N u ştiu la ce d u ce .această căutare, dar ştiu că ea începe de foarte cu rîn d . Poate de p rea curînd în cele mai multe din cazuri. Şi nu cred să existe vreo cale dc a o evita, pentru că am văzut în ju n ii qieu că la 19 ani e deja universală, deşi are dc fiecare dată altă înfăţişare. Nu poţi lupta cu: ea şi nu te poţi resemna. Acorzi însă şansa de. a fi liber şi tuturor celorlalţi din jurul tău. Nu faci alegeri de compromis pentru ea următoarea dată sâ fii jefuit de cît mai puţine'vise sau, într-o viziune mai optimistă, să păstrezi cît mai multe neatinse. Clopotul dc sticlă în care tc-aî învăluit va -fi tot mai'greu de înlăturat, • câci nu vei lăsa să ajungă în interior decît clipele cu atenţie selectate, în care nu ai fugit sau nu ai fost dat afară.
..; Şi dacă tot mai credeţi că toate acestea sîn t fabulaţii, înseamnă că, în mod obligatoriu ,' faceţi parte dintre acei ce nu şi-au privit în adîncul ochilor, cu sufletul deschis, de prea mult timp, acel copil devenit între timp un tînăr de aproximativ 19 ani.
Jpen .a H W D R E A .I> ■■ M.Mtt'tinf'A. mm mm mm J l
(j V l f P - u r i ■î n g g u r a i u m l i j
P R IN C E ' S - I O ă S Ă T O R IÎ 00 0 P Q H T0 IS 10 M SArtistul “cunoscut- înainte”
sub numele de Prince, s-a căsătorit, discret, în ziua de S f.V alentin , în tr-o biserică m etodistă din M inneapolis, informează Reuter, citată de MEDIAFAX.
M ireasa este portoricana Mayte Garcia, dansatoare din buric , c în tă rea ţă şi compozitoare. Mirele a intrat în biserică pe uşa din spate, s-a căsătorii în 35 de minute şi apoi,
cu aleasa inimii lui, a ieşit din biserică. Pentru a-i proteja pe, proaspeţii căsătoriţi de privirile, celor 2 0 0 de fani şi ale zecilor de reporteri, personalu l starului întinsese o copertină din pînză de la uşa bisericii şi pînă la limuzina albă care aştepta să-i ducă pe miri în luna de miere. După ce cuplul a plecat, cei cîţiva invitaţi au deschiso cuşcă aflată pe pajiştea lăcaşului de cult şi âu eliberat un stol de porumbei în aerul îngheţat. Cel care
a oficiat căsătoria, reverendul Kcith Johnson, este o veche cunoştinţă a artistului, care a crescut şi a terminat liceul în cartierul în care se afla biserica unde s-a căsătorit. -
Prince îşi anunţase căsătoria cu logodnica sa Mayte, încă din 31 ianuarie, însă .intenţiona să o facă la Paris. Din păcate, cei doi nu au avut timp să pregătească totul în Franţa pînă la Sf.Valentin, Ziua îndrăgostiţilor, dată pe care o stabiliseră pentru ceremonie.
pentru a-şi asigura protecţia, starul a plătit municipalităţii din Minneapolis. 3.000 de dolari, ca aceasta să-i asigure prezenţa unor forţe po liţieneşti suplimentare la locul cununiei. Mireasa â declarat, înainte de nuntă, că va purta un colier cu un medalion ce va reproduce simbolul soţului ei şi că, în loc
. să spună “Da”, va arăta cu degetul spre simbol şi spre iubitul ei.
R E P A U S A B S O L U T
"Excursioniştii" | Foto: Olariu Eugen I
TO PU L PRIMELOR TREI FILME PE C ASE DE PRODUCŢIE SI DISTRIBUTIE, ÎN 1995t
Revista “Variety” ă realizat, în ianuarie, o clasificare pentru 300 de filme care au depăşit 150.000 de dolari şi au fost lansate anul trecut în SUA şi C anada. După cum informează MEDIAFAX, pe primul loc se situează “Batman Forever” (W arner Bros) cu 182.031.112 dolari. Urmează “A pollo 13” (Universal), cu 172.071.312 dolari, “Toy Story” (Buena- V ista), cu 146.198.683 dolari, “Pocahontas” (Buena Vista), Ace Ventura:'When N ature C alls” (W arner Bros), “Casper” (Universal), “Die Hard
M oartea lui K urt Cobain, la numai 27 de ani, a lăsat un imens gol în inimile multor tineri. Dar şio mulţime de întrebări. Născut în Aberdeen, Washington, Cobain - ca şi bateriştii Novoselic şi Dave Grohl
, - a crescu t într-o familie dezorganizată, părinţii divorţînd cînd el avea opt ani. In timpul liceului, Cobain a cîştigat multe concursuri, dovedind aptitudini artistice. Imediat după absolvirea liceului, Cohain a lucrat ca roodie al trupei Melvine şi a început să compună. A fost considerat de multe vedete un tip nemulţumit, uneori
nCVTCuC, C.Q.rC avil«itui: siaiuiui de vedetă şi chiar propria viaţă.
with a Vengeancc” (Fox).yTopul primelor trei filme din
1995, pe case de producţie şi distribuţie, este: Casa Warnef Bros: “Batman Forever”, “Ace Ventura 2” şi “ A L ittle P rincess” ; Casa Universal: “Apollo 13”, “Casper” şi “W aterworld”: Casa Paramount: “C ongo” , “B raveheart” şi “Clueless”; Sony Pictures Ent; “Bad Boys”, “Jumanji” şi “The Net”; Casa Fox: “Die Hard with a Vengeance”, “Nine Months” şi “A Walk in the Clouds”.
MEL GIBS0N ÎNTRE DOUĂ CONTRACTEMei G ibson 4 s te prim ul
producător de la .Hollywood care sem nează contracte cu două studiouri. După Warner Bros, c u ’ care are un contract de şapte ani, actorul a stabilit acum o înţelegere cu Paramount (cu care se află în relaţii foarte bune după ce a realizat “B raveheart” - film refuzat de W arner). P o triv it MEDIAFAX, viitorul film al lui Mei Gibson esteo adap ta re a rom anului Anna. Karenina, în care este posibil ca
Cobain, prin ultimul său album şi-a exprimat neîncrederea în show- business şi a marcat o schimbare în atitudinea sa faţă de fanii Nirvana.
Sfîrşitul tragic al lui Kurt Cobain în plin apogeu al carierei sale a însemnat un şoc pentru întreaga lume a rockului. Faptul că şi-a luat singur viaţa a demonstrat încă o dai;: că banii şi gIoria,nu âu con t' N irvana în filosofia ui i înseam nă repausul absolu t contemplaţie si elit-.'rarea definit; de suferi n c pentru K -Cobaiu rej. *■> . ‘.u t nuit p •, devreme.
~"r :r ~ r ' c ‘ -3 C H ITTÂ "
CIPRIAN F M ABRUDAN
La Centrul de Afaceri Româno-American,
Un in t e r e s a n t p ro g ra m
d e p e r s p e c t iv a
a d r e s a t t in e r i lo r
a b s o lv e n ţiDin primăvara acestui an
va deveni o p e ra tiv un program dc in s tru ire a tinerilor absolvenţi a oricărei form e de învăţăm în t.. Tinerilor le vor fi prezentate modalităţile de întocmire a unui curricu lum v ita e ,- modalitatea de susţinere a unui interviu în vederea angajării, precum şi alte informaţii utile unui candidat la un post scos la concura.
Diana CÂIENARU
Na ;cut la 9 iulie ! 979, e lev acum
J i a X l-a A la Normală
. a / ă r ” d in ; , i u j - N a p o c a - ,
i p r i a n
Sophie Marceau, să deţină rolul principal.
SANDRA BULLOCK ■ ÎN SPEED 2
Pentru cea mai mare parte dintre actori, a juca în continuarea unui film de succes este o posibilitate de a cere mai mulţi bani. însă Sandra Bullock,, care a fost contactată dc studiourile Fox pentru continuarea la Speed (Speed 2) nu va primi cele10 milioane de dolari pretinse1 - transmite MEDIAFAX. Mai ales că
-vedeta filmului, Keanu Reeves, a cerut 6 milioane de dolari, iar Sandra Bullock a avut pentru Speed un salariu de doar 500.000 dolari.
DIN NOU “VIZITATORII”Jacquouille la Fripouille şi Sir
Godefroy de Montmirail şe vor juca din nou cu timpul în partea a doua a film ului de mare succes, “Vizitatorii”. Scenariul aparţine lui Jean M ărie Poire şi C hristian Clavier, cel din urmă reluîndu-şi rolul, alături de Jean Reno. După cum inform ează MEDIAFAX, filmările vor începe în această vară.
C.'fcrrui de folcloral C lu b u lu iC o p iilo r U uediu,în c a l i ta te <Ui n s i r u m e n t i s tvioară, solist vocalş,i dansator, încă din clasa a II-a. I-a avut ca instructori pe dl-în v .Io a n B o ta , la v io a ră , şidoam na V io rica A b ru d an , ladansuri.
în decursul anilor a participat la . d i f e r i te c o n c u rs u r i .ş i festivaluri, la: Tg.Jiu - “Pe fir de b a la d ă ” , S în g e o rz B ă i - “C întec şi jo c ” , Jibou - “D rag m i-e c în tecu l şi jo c u l” , apo i festivalurile de folclor de la Satu M a re , A lb a Iu lia (1 9 9 4 ) ş i N ă v o d a r i (1 9 9 5 ). A. o b ţin u t locul I ca solist vocal de muzică populară la Sîngeorz B ăi, şi tot locul I la festivalurile naţionale de la A lba Iulia, Satu M are şi N ăvodari, D intre toate, ce l mai “im portant” a fost pentru C iprian p rem iu l o b ţin u t la N ăv o d a ri deoarece, în u rm a succesului de care s-au bucurat, cinci dintre m em brii A nsam blului “N epoţii Ia n c u lU i” (p r in tr e a c e ş t ia num ărindu-sc şi el) au beneficiat de o excursie în SUÂ şi C anada, îri cad ru l ac ţiun ii “ P od peste
o c e a n ” . AĂ Ă r i S l i ~ : « p a r t ic ip a t , de
asem eni, la acţiuni c u l tu r a le ^ în R e p u b l i c a M oldova (1992), A ustria, G erm ania
.......... ..(1994).
D u p ă p ă re re a lui C ip rian “este toarte greu să obţii un , p re m iu
* deoarece aceastap resupune o p reg ă tire foarte minuţioasă, chiar şi în zilele de duminică, deci trebuie să-ţi sacrifici o mare parte a timpului liber. în concurs le confrunţi cu alte formaţii foarte valoroase şi trebuie să dovedeşti că eşti cel mai bun prin evoluţia ta pe scenă. De aceea, cînd are emoţii, Ciprian şi le învinge gîndindu-se că “un spectacol de ca lita te aduce după s ine ' un- premiu”.
I,a şcoală este pasiona t de pedagogie, psihologie şi limbi
' străine, iar cele mai-nesuferite îi sînt orele de meditaţie. Cînd are timp liber ascultă muzică, rezolvă teste de psihologie sau cîntă la v ioară . îş i do reş te ca, după term inarea liceului, să urmeze Facultatea de Psihologie, să devină un profesor bun care să îndrume apoi şi să înveţe elevii aşa cum, acum, îl învaţă şi pe el profesorii
. săi. Noi îi dorim succes!
Pagină realizată de M.TRIPON
Eu nu sînt handicapat. Sînt student în anul întîi la I.S .E .. Pot să merg, să mă plimb, să fac jogging, să citesc,.să scriu,. să cînt (cam fals, dar cînt), să înţeleg un film sau un spectacol de operă, o piesă de teatru sau un tablou. Nu sîn t geniul gen iilo r, dar nici codaşul codaşilor; mă aflu pe undeva pe la mijloc, ca, de altfel, mai toţi semenii mei. Sînt destul de sociabil; am prieteni care se bucură'cînd mă întîlncsc şi de care mă bucur la rîndu-mi; acord atenţie şi mi se acordă atenţie; ajut şi accept ajutorul altora; respect şi sînt rcspcctat; iubesc şi sînt iubit. Am ţelurile şi idealurile melc, ba'/alc pc o scrie de realizări nu foarte in s ign ifian te , ob ţinu te cu eforturi proprii. Am însă şi prieteni carc au fost năpăstuiţi de soartă, cărora nu le-a fost dat'să aibă o viaţă normală, ca a noastră. Le lipseşte q mînă, un picior, dotfft’ degete sau un
’ H r-? a*
plămîn; sînt şi alţii cărora le lipseşte cîte ceva pe la părţile superioare ale corpului: se cred fie Napoleon sau Maria Tereza, se dau fie Sf.Ioan Botezătorul sau biroul la care s-a sem nat D.ECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ a Statelor Unite. ■
Ei se numesc handicapaţi; fizici sau mentali, în funcţie de ce duc lipsă: vreun organ - două sau o doagă şi cîteva conexiuni la mansardă.
înainte de ’89 nu aveam nici un exemplar dc acest gen în ţară; eram toţi normali, ba poate chiar prea normali: cu trei picioare, patru mîini,
• douăsprezece degete sau un creier şi jumătate. După “anul teatral ’89" însă, ca printr-o magie inexplicabilă de tipu l - ce lo r a le . lui David
“ C operfield,' ne-am transform at aproape toţi în “ handicapaţi şi debili, în pretini şi retardaţi mintali”.
, într-un fel de “resturi menajere şi nulităţi” ale societăţii occidentale. Şi normal că, nefiind în stare să facem mai nimica, a trebuit să acceptăm ajutorul măţinimos şi
' T' 'f i rf*
dezinteresat al altora, al surorilor noastre mai mari, mai civilizate şi mai Star Trek (adică mai avansate din toate punctele de vedere).
Pînă acum aproape nimic de condamnat, ap roape, nimeni dc blamat (vorba vine). Ghiumbuştiucul e însă cu UNII aleşi ai poporului care, într-o răbufnire de mărinimie
( s o m f e s S e
preelectorală, au pus în cîrca bieţilor handicapaţi atîtea drepturi de săracii de ci umblă pc stradă (cei cc pot) im pletic indu-sc sub povara
. apăsătoare primită “volcns, nolens”, Drepturi, drepturi şi iar drepturi; ajutoare, ajutoare şi iar ajutoare, nu de alta dar nu . cumva să se simtă prost, să creadă că sînt uitaţi şi lăsaţi în dizgraţie, că nu sînt buni la nimic. Că doar ce gîndesc tot ăia:' dacă B ill a 'c îştigat a legerile eu homosexualii, dc ce să nu le cîştige ai noştri cu handicapaţii? Nu că nuam avea si W)if homosexuali, dar per w r-:o7î i <r --rr>a
ei îi ţinem pentru a lege rile următoare.
Dar să continuăm cu logica nelogică ă aceloraşi persoane luminate; mai bine se investesc banii ăia puţini pe care îi avem într-o fabrică dc jupuit (să nu zic altfel!!) te miri ce, în care să lucreze handicapaţii, dccît să pună pe picioare vreun combinat sau uzina carc/lucrează,şi acum cu pierderi planificate de cîteva miliarde de lei.
. La spectacole, mai Jbine sc rezeiVă locurile din faţă pentru surdo-muţi şi tembeli, iar pe nenorocitul carc a
'preferat sâ nu mănînc6 salam trei zile numai ca Să poată veni la spectacol
■ îl trimit lă cucurigu, sâ nu vadă şi să nu audă nimic, cu excepţia bîrffilor ordinare ale plasatoarelor sau femeilor de serviciu. . •
Mâi bine se dau bilete cu reducere la calea ferată orbilor, ca să poată vedea frum useţile ţă r ii, m arile realizări ale fostei “EPOCI DE AUR” şi actualei “ EPOCI DE PIATRĂ”; studenţii au de învăţat, iar pensioriarii's-'âu promenat destul,
--------- ' -M t i Mii’ f’f
aşa că să mai stea şi pe acasă, pe fundul lor.
De ce să-l trim iţi într-o excursie în s tră ină ta te pc ' o lim picul in ternaţional la matematieă, ce a adus medalia de aur în ţară? Mai bine pleacă rctardalul mintal, care, după îndelungi eforturi intelectuale, a reuşit să înveţe o sirolâ din "Căţeluş cu părul crcţ". El e exemplarul eminent, care ne va
1 diico, cu siguranţă, sută la sută, pc culmile gloriei şi prosperităţii, nc : vă scoate din mlaştina anonimatului si ;uizcriei; cu ajutorul lui vom deveni NAŢIUNEA PERFECTĂ»
•POPORUL ALES, un fel de , GLOATĂ OLIMPIANĂ.
Şi, privind la toate cele,: parcă înccpe să sc contureze vag un imons sem n de întrebare: OARE CHIAR SE DOREŞTE SĂ FIM , CU ADEVĂRAT UN POPOR DE HANDICAPAŢI ???
Alin TUDOR
G u sia s^ <ai<s#m şa orapac&i
P e d r u m u l ' J e r t f e iMarile ridicări sociale şi naţionale din 1784
anunţau câ visul străbunilor în şirul cărora se distingea figura luminoasă a unificatorului MIHAI VOIVOD VITEAZUL trebuia împlinit odată pentru totdeauna, Pentru viitorul liber al naţiei române de pc întregul teritoriu al DACIEI s-au jertfit la ALBA IULIA, devenită altarul înălţării şi m întuirii naţionale, m arii croi IIO R EA , CLOŞCA şi CRIŞAN. ’ -
Şi nu înlîmplător, habsburgii şi nobilii maghiari ordonau tragerea pe roată, în acel secol al "luminilor”, a ţăranilor conducători de răscoală, şi vizionari de ţară nouă. HOREA, ”Rex Daciae”, eum îl numeau pîna şi străinii cu temei, dispărea chinuit barbar, penlru că el şi faptele sale şi ale soţilor săi simbolizau redeşteptarea unui popor care nu-şi pierduse niciodată încrederea în sine şi menirea sa şi carc tocmai dc aceea renăştea din sacrificiile, propriei sale lupte. .
Ultima.strigare a lui HOREA - MOR PENTRU
voiau mai bună, opere nemuritoare, creatori precum: G OETIIE, SC H ILLER , GO.YA, JA CQU ES LAN1S DAVID, MOZART (ş.a.). Efortului lor de înălţare a omului, a Europei, seadauga curajul faptei ■ şi strigătul spre lumină şi libertate al lui HOREA,ca mesager al unui întreg popor martirizat.
Şi dacă vremelnicii şi trufaşii stăpînitori au îndrăznit în aceste împrejurări să înfrunte Europa şi condamnarea lor de istorie, prin laşa şi. ruşinoasa răzbunare care le dezvăluia slăbiciunea şi frica de viitor, ei au făcut-o cu gîndul de a stăvili drumul spre libertate şi unitate a naţiei române. Dar din jertfa eroilor de la 1784 s-au adăpat generaţii şi generaţii de români. Din sacrificiul celor traşi- pe roată izvora forţa corifeilor Şcolii Ardelene. Şi jertfa lui HOREA s-a îngem ănat în timp cu cea a Vladimirescului de peste Carpaţi, ridicat şi el în fruntea ţăranilor pentru dobîndirea "dreptăţilor” uitate sau călcate în picioare.
Faptele militare ale celor trei eroi HOREA,
GRIGORE SILAŞI - MILITANT AL MIŞCĂRI! CULTURAL - NAŢIONALI
A ROMÂNILOR TRANSILVĂNENI
POPOR!, adevărat testament politic, apel şi manifest CLOŞCA şi CRIŞAN - au influenţat/profundcătre urmaşi, ce se auzea într-o EUROPĂ în plin gîndirea şi acţiunea lui AVRAM IANCU, aproces de înnoire, proces marcat de creaţiile marilor revoluţionarilor de la 1848-1849.filosofi, econon,işti,-gînditori de după Jean Jacques , \
- ——«"i- J m urwjaci vrpnu’.- Jvbuac<tu. m nwvtivjL%iv»iiv
7,vm njnni...r>e_care.o Vasile CRISTEAJ
D espre G rigore S ila ş i s-a scris de către o seam ă de istorici ş i a lţi că r tu ra ri tr a n s i lv ă n e n i c a r e a u releva t p ersona lita tea lu i că p ro fe so r de lim b a ş i l i t e r a tu r a r o m â n ă la U niversitatea d in Cluj, de m ilitan t p en tru a firm a rea d rep tu rilo r c u ltu ra le ş i na ţiona le ale ro m â n ilo r din Transilvania .
Grigore Silaşi s-a născut'cu 160 de ani în urmă, la 27 ianuarie 1836 în Declean, judeţul Bistriţa-Năsăud şi s-a stins din viaţă la 17 ianuarie 1897. Â studiat la liccele din Năsăud şi Dej, apoi la Liceul Piariştilor din Cluj,.după care a urmat teologia la Blaj. In 1859 a îmbrăţişat cariera preoţească. Este apoi trimis cu o bursă la Institutul "Sf. Barbara” din Viena, unde în 1862 obţine şi doctoratul în teologie.
în anul 1872, cînd a luat fiinţă Universitatea din Cluj, a fost numit
■ - " ‘ prOÎCSOr u*!. Unu/n M iucin iu in ,
HOREA - conducătorul răscoalei din 1784 - a cutremurat nobilii8 acelei vremi, dar a şi stîrnil curiozitatea lumii europene, pentru că prin I iureşul tumultului ţărănesc urmărea răzbunarea suferinţelor acumulate - | şi dărîmarea lumi'i nedrepte,' precedînd revoluţia franceză.■ Ziare şi reviste, desene şi gravuri căutau să satisfacă cititorii minaţi ® de curiozităţi, de noutăţi, de întîmplări extraordinare. Şi peniru asigurarea I unor cît mai mari succese comerciale, colorează, exagerează, denaturează.| Se pun în circulaţie portretele căpitanilor, lui Horea, Cloşca şi Crişan,| dar cel mai des, al lui Horea. Dacă puţine din ele au fost realizate după . natură de desenatori şi pictori prezenţi la Alba Iulia, precum Anton■ Steinwald ori l'ranz Hcnhauser, majoritatea sînt imaginate de gravori I carc nici nu i-au văzut, istoriografia indicînd vreo 40 de nume, la care | se adaugă alte lucrări nesemnate. Şi pe măsură ce cresc cererile se■ înmulţesc şi "portretele" Devin curioşi nobilii, guvernatorul de la Sibiu,
vienezii, împăratul, ambasadorii dc la Viena şi occidentalii.I De la Sibiu contele Iancovich trimite reproduceri împăratului Iosif al | II-lea, iar acesta fratelui Leopold la Toscana. Portretelor li se adaugă | fexte în latină, germană, franceză şi chiar în poloneză, dovezi ale unei■ întinse arii europene.■ "Operele" se vînd în librării, pe străzi, la tîrguri. Dacă difuzarea a I început în Transilvania, după mai multe zile s-a extins ajungînd pînă în. | Ţările de-Jos. La 7 februarie 1785 A. Bartsay scria din Luxembourg că■ sc vinde portretul lui Horea gravat în aramă, cu inscripţia, pe o parte:
HOREA URSZ R1ÎX DACIAE, iar pc alta este redat un blazon cu o inimă străpunsă de un pumnal. . •
Tot din interior, cu scopul dc a-1 ponegri, îi alcătuiesc medalii, în textele cărora îl fac rege.
O medalie care a folosit ca materie primă plumbul şi zincul redă o cruce tripticalâ deasupra unor munţi, ceea cc ar sugera Dacia şi legenda: R.D. HORA 17X4 (Regele Daciei Horea). Pc faţa cealaltă este realizată
| o inimă înflăcătală străpunsă de o sabie, iar deasupra, crucea ce vrea i să sugereze nobilimea însîngerală, carc, chipurile trebuie să treacă la J fcligi"* orioîoxă. în clu-nr sînt înscrise: IIORA'BE SI HODINVKST1: * C \ i A Bl.iWSI. SI BLLTLŞTF. (vrîml să spună Horea bea şi hodineşte | ţara plinge şi plăteşte).| Cea de a doua medalie prezintă lot o crucc tripticalâ, cu o inimă■ slrâpunsâ de o sabie şi legenda: HORIA REX DACIAE (Horea regele ® Dacici), iar pe revers: coroana imperială cu cruce simplă şi cu legenda: I NOS PRO CAHSARE (Noi pentru împăratul). ‘ , . - | Inscripţiile dc pe ccle două medalii sînl dovezi destul de clare ale | lucrăturii nobilimii în general, a celor ce doreau să incite împotrivaI
conducătorului răscoalei, a răsculaţilor. Dar pînă deparfe în llalia sifranţa se comentcază, în diferite moduri, personalitatea şi intenţiile
I eroului Horea. Dacă ziarul italian "Notizic del Mondo" recunoaşte | excesele nobilimii care "comite dezordini şi cruzimi”, publicaţia "Le ■ courier d’Avignon” spune câ Horea "nu şi-a luat niciodată titlul dc
rege, ci numai dc căpitan general”, în schimb "Acta ci'rclationes"
pentru a fi vîndut, denaturează în mod grosolan, spunînd că: "Hora Flora seu Nicula Ursz şi-a zis pe rînd: duce al românilor rebeli, duce suprem, rege al Daciei, şi apoi împărat”. Mai spune cititorilor occidentali că Horea purta la gît o cruce de aur "minţind că i-a dat-o împăratul”, iar pe urmă aruneînd-o a înlocuit-o cu o stea pe care erau gravate literele: H.F.R:D. (adică Hora Flora Rex .Daciae) şi că a bătut şi monede cu numele său. .
"Journal politique de Bruxelles” încearcă să convingă cititorii că Horea a hotărît să stabilească Imperiul Daciei, câ ”cste instruit în istoria antică”, ”şi-a luat titlul de alteţă regală", că ”a vrut să se încoroneze principe al Transilvaniei”. Fabulaţiile merg pînă acolo îneît "Acta et relationes” scria: ”fu prinsă şi soţia lui, carc, ca regină şi împărăteasă purta veşminte strălucitoare, încărcate de aur, pietre scumpe şi alte nestemate...”. Biata "llina de Călala”, o fi ştiut vreodată că a fost împărăteasă? , '
Ideile de regat al Daciei şi titlurile lui Horea au pornit din interior, numai că peste graniţe au găsit şi creduli.'Nobilii din Transilvania nu mai ştiau cum să exagereze pentru a fi crezuţi şi a li se justifica atrocităţile, prin expresia ”ţara plînge” se gîndeau la ei. Ba âu mai adăugat că ţara "plăteşte”, dar întreg cortegiul de dări de seamă îl suportau cei de jos, iobagii, sau cum apar în documente: "miscra plebs contribuens”.
Deci medaliile sînt lucrătura nobilimii maghiare, iar titlurile i-au fost date lui Horea penlru a determina autorităţile babsburgice să fie cît mai nemiloase în măsurile pe carc le iau împotriva răsculaţilor în general şi căpeteniilor în special.
Nici cei care au conceput şi comandat medaliile, nici cei care le-au executat n-au ştiut româneşte, săvîrşin<f greşelile: "Hora" (Horea), "Be” (bea), "hodinvcsle" (hodineşte), "Cara” (Ţara), "blînse" (plînge), "blcteste” (plăteşte). .
Adevărul este că Horea n-a depăşii condiţiile ţăranului, nici ca stare, ■nici ca mentalitate, nici ca îmbrăcăminte. Nici nu există ştiri clare din care să rezulte că ştia să scrie. Avea însă o bogată şcoală a vieţii, o experienţă de moţ umblat cu meşteşugul de lemnar, dar şi ca urmare a celor 4 ommuri fâcule la V sena. Şi mai avea în plus un adine sentiment al dreptăţii, un spirit dc sacrificiu în folosul tuturor molilor.
Numele lui Horea a rămas activ chiar şi în absenţa lui fizică, nobilii au ajuns să se teamă şi dc umbra lui, dc posibilitatea apariţiei lui în locuri neaşteptate. Dc aceea se gîndeau cu groază la noi horiade posibile. Chiar şi Avram Iancu s-a gîndit mereu la Horea, considerîndu-sc nu numai un continuator al operei sale, ci şi nepot al acestuia, iar într-un răspuns la invitaţia generalului austriac Radcţki dc a-şi scrie numele pentru a-I aşeza între cei mai vestiţi generali, eroul a notat: "Avram. Ianeu Horia conductorele românilor din Transilvania în anii 1848-1849”.
Pentru moţi expresia "lancea lui Horea" a rămas un crcz naţional.: , N. ŞTEIU
i. . . Societatea "Avram Iancu"
română la această universitate. încă din primul an s-a angajat în acţiunile politice, culturale şi sociale ale românilor din acest oraş. A iniţiat înfiinţarea "Reuniunea Sodalilor români” , prima asociaţie a meseriaşilor şi comercianţilor din acest oraş, şi Societatea studenţească "Iulia”, menită, după cum se menţiona în statutele ei, a fi "o şcoală literară română pentru scumpa şi armonioasa noastră limbă, un refugiu şi un mijloc de societate pentru tinerimea din ccle patru unghiuri ale român iniei”. El este şi iniţiator al creării unui ”Fond pentru zidirea unei şcoli de fete în Cluj”. A fost director al celei dintîi bănci româneşti din Cluj - "Economul" - şi a depus o rodnică activitate în
. cadrul "Astrei”. în 1896 a fosl ales "director onorar pe viaţă” al despărţămîntului Cluj al Asociaţiunii.
La universitate a funcţionat pînă în anul 1886, cînd a fost conce-dial. Era acuzat că prin activitatea sa este un primejdios -agitator împotriva naţiunii maghiare, pentru căprofesorul îşi ţînii cursuTScŞi'ffiDa şi literatura română în româneşte (!)■ şi nu în limba maghiară, aşa cum cereau dispo-ziţiile ministerului de la Budapesta.
în perioada cît a funcţionat ca profesor la Universitatea din Cluj, Grigore Silaşi a ţinut cursuri, seminarii şi lucrări practice de istoria limbii române, lingvistică, dialectologie, precum şi cursuri şi seminarii de limbi semitice.
Preocupările de limbă şi literatură, ca şi cele de folclor'au fost transpuse în lucrări, dintre care se cunosc cîteva publicate în volume
aparte sau în articole în revistele din Transilvania şi anume: "Renaşterea limbii române în vorbire şi. scriere” (1879 şi 1881), "Apologie, Dîscuţiuni filologice şi istorice maghiare- privitoare la români’ " "fl879).'Din domeniul istoriei literaturii ne-au rămas lucrările "B-ătaia broaşlelor cu şoarecii”, în carc sc ocupă dc un manuscris românesc din 1816 al operei lurllomer, "Psaltirea calvino- română versificată”, "începuturile prozei cultc româneşti” şi altele. De asemenea,, a editat lucrări manuscrise ale lui Petru Maior.
Urmărind mişcarea literară a timpului săii, Silaşi a militai pentru înfiinţarea unei socictâţi literare. în ăcclaşi timp a manifestat ud interes deosebit pentru creaţia noastră populară, despre carc a ţinut cursuri şi seminarii la universitate, ca de exemplu: "Literatura populară română, mai ales poezia populară, de la înccput pînă in zilele noaslre”, "Prelecţiuni din mitologia dacoromână”, "Studiul asupra tuturor ramilor .. poeziei populare”. Aî iu ie m i ia i ş i f in x u u ia i e m e g w ^folclorului, exercitînd, totodată, o puternică influenţă asupra contemporanilor penlru valorificarea patrimoniului popular din Transilvania..
Nu mai puţin semnificativă este- prezenţa lui Grigore Silaşi în viaţa politică ca vicepreşedinte al Comitetului Clubului electoral român din 1875, care îşi propusese să se ocupe de "afaccri publice politice”, participarea lui la acţiuni cultural-naţionalc.
M a r in O P R E A
G e o rg e P o p d e S ă s e ş tiîn 23 fe b r u a r ie 1919, vo iev o d u l d e M aram ureş a l
R o m â n ie i M a r i ş i p re şed in te le - P a triarh a l Com itetului N a ţio n a l de la A lb a Iu lia (1 d ec em b rie 1918) avea să treacă în lu m ea um brelor. S în t de a tu n c i 7 7 de an i...
Pe George Pop de Băseşti - carc şi-a identificat existenţa cu aspiraţia dintotdeauna a românilor transilvăneni de a trăi liber înlr- o Românie Mare - O. Goga (1930) avea să-l numească "paznic al conştiinţei rom âneşti de la graniţa de n o rd ” . într-adevăr, timp de cîteva decenii, din comuna Băseşti (aliată la 10 km de Cehul Silvaniei, jud. Sălaj), George Pop a condus lupta de emancipare naţională a românilor transilvăneni. Este unul dintre iniţiatorii şi autorii Memorandumului înaintat împăratului de la Vier^t, prin care se denunţa politica intolerantă şi abuzurile guvernului de la Budapesta faţă de îndreptăţilele .cereri ale românilor ardeleni. Această acţiune avea să-i aducă şi condamnarea la detenţie (săvîrşită în închisorile d e ja Seghedin şi Vacz), ' " ,
între 1902-1918 a fost ales preşedinte al Partidului Naţional R om ân, ca lita tc în care avea să e lab o reze decla ra ţia 'dc autodeterminare a Transilvaniei (octombrie 1918), care prcccda actul final al realizării statului naţional unitar român (1 Decembrie 1918). Acolo, la Alba Iulia, proclamînd unirea cu Ţara,' George Pop pecetluia "unirea tu tu ro r celor de-o limbă şi de-o lege într-un singur şi nedespărţit stat rom ânesc” .
Conştient că şi-a lacut datoria faţă dc neam, împlinind nădejdile şi strădaniile lui de veacuri, badea George - cum îi zicea poporul - avea sâ facă drumul reîntoarccrii:din Cetatea Alba Iulia, sfirşind în salul său natal, la venerabila vîrstă d e 84 de ani..Acolo, în cimitirul din dealul Hăseştilor, îşi doarme somnul de veci George Pop, care şi-a trăit viaţa în demnitate şi. perpetue sacrificii întru slujirea idealurilor poporului cu ale cărui aspiraţii s-a.idcnturat.
Creator de istoric, ” acest bătrin a i naţiei răin îne o icoană a trecutu lu i, garan ţie m orală p en tru prezen t şi îndemn către tineretul v iitorului” (N. Iorga). Acestui Sim bol naţional, carc ”şi- a cheltuit 80 de ani pen lru toate varia te le necesităţi naţionale cu care şi-a confundat existenţa” îi închină P.S. Sa Dr. Irincu Pop-liislritcanul o carte de marc sensibilitate: BĂSESTIUL ŞI ILUSTRUL SĂU BĂRBAT GEORGE POP, proaspăl tipărită la Ediiura CARPATICA (din Cluj-Napoca). Figura acestui "ilustru memorandist, vrednic ctitor de'aşezăm inte culturale şi taurilor al întregirii noaslre naţionale” consem nează episcopul-vicar în introducere, este zidită în m ijlocul sem enilor săi, a satului maramureşean Băseşli. >.* >-i -1' '
prof.dr. lustinian PETRESCU
(7 ) luni, 2 6 februarie ! 9 9 6 P U B L IC IT A T E P ro g ra m ; S f "A^EVARUL
Cjg§S»5ji
{Sluf-Nap<bcai ;Organizează
C O N C U R S
p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e j u r i s t , î n
d a t a d e 4 m a r t i e a . c .
Relaţii Sa telefon 4 3 0 9 1 7 , int. 1 1 5
. m o p i A s r s . uI
I Cluj-NapocaI P r o d u c e p e b a z ă d e c o m a n d ă :
I OFerestre ş i uşi din profiie J PVC cu geam termopan I OGeam termopan I Reiaţii Ia: Tei. 231624, 412719; ^ Fax 412720. (763139)
OFERĂ LA PRETURI FOARTE AVANTAJOASE:■ PLĂCI DE GIPSCARTON de 3 , 5 şi 1 2 ,5 mm grosime, pentru medii uscate, umede sau rezistente la foc; cu structură galvanizată şi material mărunt pentru montaj (tavane şi pereţi} ■VATĂ MINERALĂ THERWOLIN de 5 0 mm si 10 0 mm.
R ela ţii la te l .; 1 2 3 3 5 0 ; fax:. 4 3 3 0 3 1 . '(763 140)
F O C U S ' S i l H n ls i i l s i r es t r .R e p u b l ic i i 2 6 , te l / fa x ; 0 6 2 / 4 3 6 - 9 2 5
C a u t ă c o m e r c i a n ţ i c u m a g a z i n
l a u r m ă t o a r e l e p r o d u s e :
- cazane 15-7500 KW; 0,1-12 t/h 12 bari;- arzătoare ulei şi gaz 30-1.300.000 KCal/h;- V o p s e l e . - (584684) -
RUL Uu cotidian care satisface de Cluj gusturile dunuieavoastră!
\P î ■
UU&gitnk: â P l
d e CiuJ
A veţi problem e financiare?
Doriţi o soluţie0 /
rapida?
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
* iîl
Cete m ai gustoase dropsuri ş i drajeuri produse de concernul
• baby fruct? jeleuri asortate• mentola• citrodex• bile colorate
D is trib u i1, o r U nicS C H I P P A R I O N S R L .
B-dul Bucureşti nr.47
'A D 3 S I M .V inde e n -g ro s
LA PRET FOARTE AVANTAJOSO A C ID C IT R IC
O A N T IG E L
(76 3 13 8 )
SO io n îe iia y ClijJ j
Energie SS £ !u |-M apoe i |Angajează prin concurs: IO operatori punete termice (bărha(i) î.n-meseria dc: I ,
- e lectricieni; |- in s tu ln io ri; I
| , - lăcă tu şi. |
| C o n c u r s u l v a a v e a lo c în d a l a d c 4 .0 3 .1 9 9 6 , o ra
| 1 0 Ia s e d i u l s o c ie tă ţ i i d in s l r .C o jo c n c i 9 3 - 9 7 .
| .. C o n d i ţ i i : - d o m ic i l iu l s l a b i i în C lu j - N a p o c a ;
| - v e c h im e în s p e c i a l i l a l c : m in im 5 a n i .
I l l e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n 4 1 4 4 3 5 ,
1 / . : ' 4 1 4 4 3 6 , S e r v . p e r s o n a l . (584685)
Pe 1 M artie.N U M A I p e 8 8 . 3 F M ş i N U M A I I a
y i i l P L y Ş R g s d i g » . C l w B p o ţi cTştigai
N u m e r o a s e c o n c u r s u r i d o t a t e c u p r e m i i
e x c e p ţ i o n a l e , m ă r ţ i ş o a r e s u r p r i z ă ş i m u l t e a l t e l e .
Premiul cel mare: o excursie în Turcia.Ascultă, participă... ş i vei cîştigaU l
D o r i ţ i o i n v e s t i t i e
p r o f i t a b i l ă v e n r u v i i t o r ?
§ £ C A S I R O f â S I f e s i e rStr.22 Decembrie 1989 nr.35
vă poate ajuta, mai ales înscriindu-vă cupoanele nominative de privatizare Ia noi.
îndemnul îl însoţim cu argumente solide;- Societatea cu profilul ei de fabricaţie este
unică în ţară; materia primă utilizată, este indigenă; producţia pentru export, din acest an, este contractată,90%; comparativ cu ultimii. cinci ani, volumul producţiei interne şi pentru.^vrv-^rt acte» în r-ontini lă CTAStpţrfî ", „___
i
I l II I V U I 1 eu VI w «
Alte amănunte, la biroul de înscriere ce funcţionează în incinta societătii.....• ■ j j -
Vă aştep tăm !(76 3 13 5 ) Conducerea societătii.
VÎNZARSC U M PĂR ĂR I
/•xCumpăr teren pentruconstrucţii, garsonieră şi j
ament. Tel. 142-907.;
lOFEKĂACUMl
D X 2 /6 6 - 7 5 7 $
0 X 4 / 1 0 0 - 7 8 9 $
D X 4 /1 2 0 - 8 1 5 $
' i f t n z ă r l - c u m p ă r ă r l -apartamente-ease, terenuri prin §
str.Bră.ţop nr.44, tei 14 7H97, orele 10-17.
lĂGENTie IMOBILIARĂ! 064-130273 vânzări, cumpârâri, închiriericu m i v ă p u m i i m i N i m u iB U I L P I N G « 3 R O U P
• Vînd telefoane Siemens ch robot; fără robol; digitale; mini centrală birou. Tel. 059/15-13-04 după ora 16. (574084)
• Vmd teren în Floreşti şi garaj din beton. Tel 16-49-10. (020765)
VAND CASA CENTRAL 80 MILIOANE CUMPĂR APARTAMENT SAU CASA MICĂ SEMICENTRALTEL. 432401VÂND (ÎNCHIRIEZ) APARTAMENT;
CUMPĂR GARSONIERĂ TEL. 137001
AGENŢIE IMOBILIARĂintermediem vînzări - cumpărări S t r . A r i ^ ş u l u i n r . 3 2 / 1 .
T e l . 1 5-20-44.(2-10676/
• Vînd urgent apartam en t 2 cam ere u ltra fin isa t cen tra l, cu te le fo n şi T V C a b lu . In fo rm a ţii s tr . I. C. B rătianu n r . 12 ap . 27 o re le 16-18 (003577)
• C u m p ă r p ă r u m a n (codiţe) 50. 000 lei/kg. P iaţa M. Viteazu nr. 39. (573885)
•' V înd a ra c e t , lac de p a rch e t, g ru n d p lasă sîrn iă . Tel. 16-07-65 (574013)
• V înd com bină C lass M e rc a to r , m asă 3 m . l’re ţ in fo rm ativ 15. 000 DM . Tel. 15-80-95. (574017)
• Vînd v itrin ă frigo rifică italiană, stare perfecta. Tel. 43- 04-91; 43-84-69. (000100)
I
I
• Vindem haine icltine din import str. Eroilor nr. 41 orele 9- 17.(002933)
• SC Melior vinde eu gros televizoare eolor depanate şi ncdepanate sccond liaiul import Germania preţ între 70-170 DM. Telefon 41-46-21 Caica Turzii nr. 69.(574064)
MITSUKOo o n i K - n C O P I A T O R E P 7 0W U UoU m o d e l 1 9 9 5
‘7 C O pii/i.k :V ; inclusiv u n i t a te d e im a g in e p e n t r u 25000 cop ii
REDUCERE 1 0 0 0 0 0 le i !!sub forma a 2 500 coH de hârtie MINOLTA, adică 5 topuri de hârtie.Fiecare client care va cumpăra un copiator în cursul anului 1996, poate folosi cuponul nr,2 pentru a beneficia de această gratuitate, în toate filialele MINOLTA din ţară, ■Din momentul cumpărării copiatorului, cupoanele pot fi cumulate lunar, până la sfârşitul anului1996.
iSaâSgtâ,
m . INOO
O M IN O L T AMINOLTA ROMANIA SRL - Filiala CLUJ - Str. Deva nr. 1-7; Tel: 064/19.90.36; Fax: 064/19.93.22
Societate ComercialăPE ACŢIUNI,. o fe ră p o s ib il ita te a
p e r s o a n e lo r fizice s ă in v e s te a s c ă p e b a z ă d e
CONTRACT ÎN AFACERI
SIGURESe oferă 1 0 % pe lună la investiţiile de minim 5 mii.
lei şi 1 2 % pe lună la investiţiile de minimIO m il§
lei ' ' §Relaţii la sediul dc pcoî
’ *-0 str. M ţircşului nr.14, §sau la tel. 4 1 4 5 2 1 . ^
rmmmiT'i| Str.Paul Chinezul nr.4| (paralel cu str. 1 Mai) || O FER IM ÎM P R U M U T U R I j■ Calea Turzii n rA l' ■
Z I L N I C 1 0 - 1 7 . J
AGENŢIE IMOBILIARAVinznri. cumpărări,
schimburi, închirieri la cele mai avantajoase
preturi.T e l . T 8 - 0 3 - 0 9 ,
o r e le 9 - 2 2 .
• v An d GARSONIERA, şi. c u m pAr APARTAMENT 2-3 CAMERE TEL. 137001
. c u m p Ar c a s A s a u t e r e n , v â n d (SCHIMB) APARTAMENT TEL. 432401
• Vînd casă cu anexe, grădină 2000 mp, îu Gilân. Tel 12-08-39, (020735) ■ •
• Cumpăr garsonieră sau 1 ; carncră. Ofer 10. 000 DM. Tel 13-48-18. (020777)
• Cumpăr apartament 2-3 camere Z orilor. T e l 43-82-50. (020778)
• Vînd două apartamente în Mănăştur si Mărăşti. Tel. 43-05-37. (573708)'
• Vînd Dacia 1310 TLX 1991, stare excepţională. Tel 19-14-78. (020768)
• Vînd Mazda 626 pentru piese. Tel. 43-86-76 (573938)
Vînd talon eu carte dc identitate pentru Audi 80, fabricaţie 1978. R ăzoicni-A lba tel. 267 (574030) -
• Vînd televizor Diamant 220 cu convertor F1F-UIF, stare bună, p re ţ bun. T e le fon 14-74-18. (003567)
• Vînd PC 486 nou. Tel 41-11- 17.(587092)
• Cumpăr monitor color, hard disk, memorii Simm. Tel 14-90-67. (587093)
• C aut spaţiu birou. Tel 13-68-38. (020748)
• C aut urgent chirie. Tel 13-68-38. (020749)
* O fer chirii. Caut chirii. Telefon 41-11-46. (573644)
• Softw are ITC SA dă în ch irie spaţiu pînă ia 250 mp situat în Cluj-Napoca, str. Gh. B ilâşcu n r. 109. A ştep tăm oferte la tel. 19-67-87 sau la sediul de m ai sus pînă la data de 1. 03. 1996. (003578)
• Dau îu chirie apartament str. nGfjiţa şi T u lce^ Tel. 19-34-78
(574053) ............“
Simţiţi că nu9 9
mai puteţi trăi în această 1 urne
în continuă mişcare?
1 *
Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!
A b o n a m en te le d e care ave ţi n e v o ie vi le oferă
SC A P E X SR L S tr.lnocen ţiu M icu-KIein nr.17.
tel. 196213, R 0D IP E T SA , P-ţa Gării n r .l-3. ca m eră 45, s a u oficiile p o ş ta le d in în tregu l ju d e ţ.
* 1 :
• Societate com ercială caută de închiriat sediu pen tru b iro u ri la p a r te r sau e ta j L
• Vînd antenă parabolică completă, cu "motor. Tel 19-07-82. (020649)
• Vînd HDD 545MB, MK3. TeL 16-98-67(573972)
• V înd pian m arcă vieheză cu placă bronz şi coadă scurtă. Telefon 43-02-61. (020734) -
• De vînzare două corpuri de bibliotecă. Tel. 19-51-71 seara. (003579)
• Vînd ieftin pătui copil. Telefon 14-47-21. (020'7P4)
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb 4 camere finisate, Mărăşti cu 2 camere. Tel 43-05-37. (020697) ' '
În c h ir ie r i
• D au în ch irie spaţiu c o m e rc ia l 75 m p , to a te fa c ili tă ţile , în P ia ţa M Hiai Viteazul-Cluj. Telefon 01/336- 93 -05 sau 0 1 /8 6 0 -9 1 -5 9 . (020706) ■
• C aut a p a rta m e n t de în c h i r ia t pe te rm e n lu n g , m inim 3 cam ere, Ia p a r te r . P re f e ra b il în u rm ă to a r e le zone: Aleea T inere tu lu i, s tr. Horea Calea D orobanţilor, str. Pată. In form aţii la tel. 43-80- 16. (573935)
• Caut de închiriat apartament cu două camere şi telefon. Tel, 17- 38-03 (573939)
• Caut de închiriat apartament cu una sau două camere. Tel. 12- 87-16 orele 10-17 (574048)
DIVERSE
• Societate com ercială an g a je a z ă 2 g e s t io n a r i cu e x p e r ie n ţă , p r e f e r a b i l cu d o m ic il iu l în M ă r ă ş t i ; o b lig a to riu te lefon . P e n tru detalii sunaţi la tel 41-40-61. (020615) .
• Execut ja luzele lem n de tei, cu garanţie. Tel. 41-02-79. (573750)
*- SC A u to m a t iz ă r i Electronica Soft VVare M arian SRL C lu j, a n g a je a z ă p r in co n cu rs 2 e le c tro m e c a n ic i telecom unicaţii şi 1 ing iner telecomunicaţii-electronică, cu cunoştinţe despre calculatoare. Relaţii tel. 41-41-66 orele 12-14 (574062) '
* Ne-a părăs it, lâsîndu-ne în inimi o nem ărg in ită durere scumpul nostru soţ şi ta tă ing. GIURG IU TRAIAN, în vîrstă de 38 de ani, cu alese calită ţi sufleteşti şi p ă rin teşti, în data de 23 feb ru arie 1996, după o grea su ferin ţă . în h u m area va avea loc la C apela M ănăştu r azi, 26 feb ruarie 1996, o ra 14. Dormi în pace, iubirea noastră. Soţia A nda şi copiii Bianca şi Claudiu. (1103570)
• Sîntem a lă tu ri de Anda, Claudiu şi Bianca în pierderea grea su ferită p rin d ispariţia f u lg e ră to a re d u p ă o g rea suferin ţă a so ţu lu i şi ta tă lu i d ra g T R A IA N G IU R G IU . O dihnească-se în pace. Vecinii deTă sc. V (003566)
‘ S incere condo lean ţe doamnei Anda G iurgiu pen tru p ie rd e re a so ţu lu i TRA IA N. S întem a lă tu r i de în trea g a fam ilie în d u re rea p ric inu ită de trag icu l evenim ent. Colegii de la secţia E lectrocorindom
"(irboch im . (003576) ‘ ,w !! ‘ 0
D usseldorf-D ortm und. Vindem asigurări medicale, carte verde. Tel. 43-34-32 P-ta Mihai Viteazu nr. 11
ai)- » 1 «rtjrv-w j 7
S o cie ta tc com erc ia lă , angajează cu carte de muncă, tînără absolventă construcţii IS sau în an terminal, pentru muncă de birou". C ondiţii: cunoştin ţe de limba ita lia n ă , c u n o ş tin ţe operare calculator. Informaţii la telefon 43- 30-57; 41-30-32. (573860)
L ic e n ţia t, m ed itez matematică şi fizică, str. Pietroasa nr: 32, rfp. 155. Tel 36-71-34. (020701)
• Ţ iu c o n ta b ili ta te pe calculator. Str. Dîmboviţei nr. 87, ap. 4 seara. (020742)
PIERDERI• Pierdut portmoneu în carouri
conţinînd talon de maşină şi carnet de conducere pe numele Sipoş A ure l. G ă s ito ru lu i bună recompensă. Tel. 19-81-29; 42-67- 6 7 ( 5 7 4 0 7 1 ) _________ ____
DECESECOMEMORĂRI
• Sîntcm alături dc colega n o a s tră p ro f. Lucia Pap, }„ m a rca d u re re pricinuită de trece rea în nefiinţă a tatălui d ra g . S in cere condoleanţe. Colegii de la Liceul Teoretic n r. 5 (003569)
• . U n^-ultim omagiu p rie ten u lu i nostru GIURGIU TRAIAN.) Simona,şi Constantin H urgoi. (Q.03565)'
• Un iiltira .omagiu prietenului şi vecinului nostru TR A IA N GIURGIU.Odihnească-se în pace. Familia Bara. (003568)
• Cu durere în suflet ne despărţim de scumpul nostru g in e re şi cum nat ing. G IU R G IU TRAIAN, a cărui am in tire va răm îne veşnic în in im ile n o a s tre şi sîntem ală tu ri de tine dragă Anda şi de copilaşii tăi în accste clipe g re le . D um nezeu să-l od ihhnească în pace. Mama Bobiţa, cum natul Alin cu soţia Lucia şi fiica Alina. (003571)
. • D rag ă Anda, sîntem a lă tu r i de tine şi iubiţii tăi copilaşi în clipele grele prin care treceţi la despărţirea de iub itu l soţ şi ta tă , TRAIAN. D um nezeu să -l odihnească. Tuşa Lola şi Liana. (003572)
* v,u i ^ i i c ÎmpietriteV. 1 d u re re ne despărţim de scumpul nostru fin şi frate ing. GIURGIU TRAIAN care ne-a p ă ră s i t p e n tru totdeauna S în tem a lă tu r i de nora; şi cumnata Anda şi nepoţii noştri C laudiu şi B ianca în aceste c lipc g re le . TRAIAN, nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te o d ih n ească în pace. M ama Ileana şi fratele Nicu. (003573)
• Pios omagiu celuLcare a fost fin u l n o s tru TRAIAN GIURGIU. Sincere condoleanţe fam ilie i în d o lia te . Familia Cosma. (003575)
• Pios omagiu, tristă şi neştearsă am intire celui care a fost un bun prieten GIURGIU TRAIAN. Sincere condoleanţe fam ilie i. R od ica Măhăiaa.(003582)
• Azi, 26 februarie, se îm p lin e sc . 13 , ani de la d esp ărţirea de dragul nostru ta tă , IOAN COSNAROVICI. Familia. (573981)
P lecat pe drum ul fără înto a rc e re scum pul meu fin GIURGIU TRAIAN, vei râmî- nc în inimă şi suflet la fel ca şi icoana frumoasei tinereţi. Odihnă vcşnică. Livia Cristurean.(P)
XII
C it i t i zilnic_____9______ ■_____ ___
ADEVĂRULtleCluj
DIVIZIA N A Ţ IO N A LA DE FO TBAL
PRSSRAMUL CELOR 13 ETAPE RAMASE DIN RETURînainte de a vă prezenta programul celor 13 etape
rămase din retur să trecem în revistă cele 18 protagoniste pe baza ierarhiei ocupate după etapa a 2I-a, cînd a intervenit vacanţa de iarnă: Steaua Bucureşti, Rapid Bucureşti, Universitatea Craiova, Dinamo Bucureşti, Gloria B istriţa, F.C. Naţional Bucureşti, Farul Constanţa, ”U” Cluj-Napoca,
P e tro lu l P lo ie ş ti, " P o li” T im işo a ra , Sportu l Studenţesc Bucureşti, F.C. In ter Sibiu, F.C. Argeş Piteşti, F.C. Braşov, Oţelul G alaţi, Ceahlăul Piatra Neamţ, ”Po)i” Iaşi şi A.S. Bacău. Iată, în continuare, programul celor 117 partide ce-au mai rămas de disputat din retur (în paranteze rezultatele înregistrate în partidele din tur). .
PROGRAMUL < RETURULUI
ETAPA A XXII-A MIERCURI 28 FEBRUARIE Farul - Univ. Craiova (1-2)FC Argeş - Dinamo (1-3) Gloria - Rapid (0-2) ,"Poli" Iaşi - 'Poli” Tmş. (1-9) FC Inter - A.S. Bacău (1-2)... Sportul Stud. - Naţional (0-0) Steaua - Petrolul (2-2)’U” - Ceahlăul (0-2) : FC Braşov - Otelul (0-4)
Dinamo - Rapid (0-2)Petrolul - Ceahlăul (2-1)Univ. Craiova - Oţelul (0-2) Sportul St. - "U" (0-1) i "Poli" Iaşi - Farul (0-7) • F.C. Inter - Steaua (1-3) ' "Poli” Tmş - FC Argeş (0-0) A.S. Bacău - Gloria (0-2) Naţional - FC Braşov (0-0)
C ÎT E V A A D N O T Ă R I• în zilele de miercuri se vor desfăşura etapele cu numerele 22, 24, 27, 31 şi 33 (în total cinci etape).• în zilele de sîmbătă se vor desfăşura etapele cu numerele 23, 25, 26, 28,29, 30, 32 şi 34 (în total opt etape).”U” va susţine partidele miercurea în etapele 22, 24,
27 si 31, respectiv sîmbătă în etapele 23, 25, 26, 28, 29, 30, 32 şi 34.• Tot legat de ”U": acasă va juca dc şapte ori (de patru ori miercurea în etapele 22, 24, 31 şi 33, respectiv de trei ori sîmbătă, în etapele 26,28 şi 30) iar în deplasare de şase ori (un singur joc miercurea în etapa cu numărul 27, respectiv de cinci ori sîmbătă în etapele 23 ,25 ,29 , 32 şi 34). - : ;• Vă prezentăm, în continuare, situaţia globală a celorlalte echipe în privinţa jocurilor ce le mai au de susţinut (în paranteze prima cifră reprezentînd partidele susţinute acasă iar a doua întîlnire în deplasare): Steaua
(7-6), R apid (6-7), U niversitatea C raiova (6-7), Dinamo (6-7), G loria (6-7), F.C. Naţional (7-6), F.C. Faru l (6-7), Petrolul (7-6), "Poli” Tim işoara (7-6), Sportul Studenţesc (7-6), F.C. In te r (7-6), F.C. Argeş (6-7), F.C. Braşov (6-7), O ţelul (7-6), Ceahlăul (6-7), "Poli” Iaşi (7-6) şi A.S. Bacău (7-, 6 ).V-am prezentat accste cifre pentru că ele cu importanţa cuvenită atît în lupta pentru titlu şi pentru cupele europene, cît mai ales pentru evitarea ... retrogradării.• Programul restului de retur vi l-am prezentat conform datelor fixate de federaţie. Că s-ar putea ivi unele schimbări, asta-i la vrerea "celor de sus”, adică a federaţiei (nu ne referim la devansarea sau întîrzierea cu o zi a unor partide cc urmează a 11 televizate), care ”taie şi spînzură” după... necesităţi.• Punem punct adnotărilor subliniind că vom avea parte de un retur palpitant
Victor MQREA
D ivizia A de fo tb a l, seria a ll-a
P r o g r a m u l r e t u r u l u i
Reamintim ccle 18 protagoniste: A.S.A. Tg. M ureş, F.C. Bihor Oradea, F.C. Bucovina Suceava, C.F.R. Tim işoara, C.S.M. Reşiţa, Corvinul Hunedoara, Forcsta Fălticeni, Gaz Metan Mediaş, Gloria Reşiţa, Jiul Petroşani, F.C. M aram ureş Baia M are, M inaur Z latna, Minerul Mutrn, Olimpia Satu M are, Unirea Alba Iulia, Unirea Dej, U.T. Arad şi F.C. Vîlcea Rm. Vîlcea.
ETAPA A m-A. 2 MARTIEUnirea Dej - Forcsta (0-2)ASA Tg. M. - Bucovina (4-2)Unirea A. Iulia - Jiul (0-1)Gaz Metan - Min. Motru (2-1)Gloria - Olimpia (0-3)U .T.A .- FC Bihor (1-2)Maramureş - Min. Zlatna (0-2)CFR Tmş. - Corvinul (2-6)Vîlcea - CSM Reşiţa (0-4)ETAPA A 19-A 9 MARTIE
Bucovina - Unirea Dej (1-3) Jiul - ASA Tg. Mureş (0-1) Min. Motru - Unirea A. I. (1-1) FC Bihor - Baz Metan (0-2) Min. Zlatna - Gloria (1-1) Olimpia - U.T. Arad (1-3) Corvinul - Maramureş (2-2) CSM Reşiţa - CFR Tmş. (0-0) Forcsta - Vîlcea ( 1-1)E1AEA A.20-A, l(i MARTIE CFR Tmş. - Foresta (0-1)Vîlcea - Bucovina (0-2)Unirea Dej - Jiul (0-i)Gaz Metan - Olimpia (0-2)Min. Motru - F.C. Bihor (0-2) U.T. Arad - Min. Zlatna (1-1) Gloria - Corvinul (2-1) - Maramureş - CSM Reşiţa (0-3) Unirea A I. - ASA Tg. Mureş d - 2 )
ETAPA „A 2,L-A^2? M AR1IE Olimpia - Min. Mothi (1-2)ASA Tg. Mureş - Unirea Dej (0-3) FC Bihor - Unirea A. I. (0-4)Min. Zlatna - Gaz Metan (0-1) CSM Reşiţa - Gloria (1-0), Corvinul -U T A (1-4)Foresta - Maramureş (0-2) Bucovina - CFR Tmş. (2-4)Jiul - FC Vîlcea (3-2)
ETAPA A 22-A. 22 MARTIE Gloria - Foresta (0-4)Maramureş - Bucovina (1-3)CFR Timişoara - Jiul (0-3)FC Bihor - Olimpia (0-2)Min. Motru - M. Zlatna (0-2)Gaz Metan - Corvinul (0-0)U T A - CSM Reşiţa (1-1)Unirea A.I. - Unirea Dej (0-3) Vîlcea - ASA Tg. Mureş (0-5)
ETAPA A 23-A. 30 MARTIE Corvinul - Min. Motru (1-1)Min. Zlatna - FC Bihor (0-2) Olimpia - Unirea A.I. (0-4)CSM Reşiţa - Gaz Metan (0-1). FC Bucovina - Gloria (0-2)Foresta - U.T. Arad (0-1)Jiul - Maramureş (2-1)ASA Tg. Mureş - CFR Tmş. (1-2) Unirea Dej - FC Vîlcea (3-0)
ETAPA A 24-A. 6 APRILIE Gaz Metan - Foresta (0-2)U.T. Arad - Bucovina (4-2)Gloria - Jiul (0-4)Olimpia - Min. Zlatna (0-0)FC Bihor - Corvinul (1-1)Min. Motru - CSM Reşiţa (1-3) CFR Tmş. r Unirea Dej (0-3) Maramureş - ASA Tg. Mureş (0-0) Unirea A. Iulia - Vîlcea (1-4)KTAP A A 25-\. 13 APRILIE
Foresta - Min. Motru (0-1) Corvinul - Olimpia (0-2)CSM Reşiţa - FC Bihor (0-2) Bucovina - Gaz Metan (0-3)ASA Tg. Mureş - Gloria (2-1) ~ Jiul - U.T. Arad (0-0)Unirea Dej - Maramureş (1-2)FC Vîlcea - CFR Tms. (0-1)ETAPA A 26-A. 17 APRILIE
Unirea A. I. - CFR Tmş. (0-2) Maramureş - FC Vîlcea (0-3)
ETAPA A 27-Ă. 20 APRILIE Jiul - Minerul Motru (0-1)Foresta - Olimpia (1-0)Bucovina - FC Bihor (1-1)CSM Reşiţa - M. Zlatna (1-2) Corvinul - Unirea A l. (2-0)ASA Tg. Mureş - Gaz Metan (1-1) FC V îlcea- Gloria (0-1)Unirea D e j- U.T.A. (0-2)CFR Tms. - Maramureş (0-2)
Cîteva notaţii cu privire la retur•Din cele 17 etape, 13 sînt programate sîmbătă (etapele cu numerele 18,
19, 20, 21, 23 ,2 4 ,2 5 , 2 7 ,28 ,30 ,31 , 32 si 34), restul de patru miercurea (etapele 22, 26, 29 şi 33).
•UNIREA DEJ, singura echipă din judeţul nostru (deocamdată) participantă în eşalonul secund al ţării are un retur greu, avînd de susţinut doar opt partide acasă (cu Foresta, Jiul, FC Vîlcea, FC Maramureş, U.T. A., Minerul Motru, Olimpia şi Corvinul - în etapele 18, 20, 23, 25, 27, 29, 31 şi 33), respectiv nouă'partide în deplasare (cu FC Bucovina, ASA Tg. Mureş, Unirea Alba Iulia, CFR Timişoara, Gloria Reşiţa, Gaz Metan, FC Bihor, Minaur Zlatna şi CSM Reşiţa - în etapele 19, 21, 22,, 24, 26, "28, 30, 32 şi 34). Analizînd acest program "acasă - deplasare" ne veţi da dreptate că returul este greu pentru dejenî. Ne exprimăm, totuşi, încrederea
că băieţii lui Nicolae Manea se vor mobiliza exemplar şi că in final de campionat se va clasa undeva cît mai sus.
•Vă prezentăm celelalte protagoniste ale seriei In privinţa partidelor pe care le au de susţinut în retur (prima cifră din paranteze fiind cea a meciurilor acasă, a doua a partidelor în deplasare): Jiul (8-9), Foresta (8 - 9), U.T. Arad (9-8), ASA Tg. Mureş (8-9), CSM Reşiţa (9-8), Gaz Metan (9-8), Corvinul (9-8), FC Bihor (9-8), FC Maramureş (8-9), Minaur Zlatna (9-8), CFR Timişoara (8-9), Unirea Alba Iulia (9-8)^ FC Bucovina (8-9), Gloria Reşiţa <8-9), Olimpia (9-8), \linerul M ot» (9-8) şi FC Vîlcea (8-9). Avînd programul returului prezentat, cunoscute fiind rezultatele din iur şi situaţia din elasament, amatorii de "calcule ale probabilităţilor se pol aventura în "socotelile” şanselor la promovare, respectiv evitarea retrogradării. Un lucru este clar: va fi un retur foarte greu la ambele capete ale clasamentului. Victor ROMAN
CALEIDOSCOP FOTBALISTIC• CUPA SPANIEI. Competiţia a ajuns în etapa semifinalelor. Partida
dintre Valcncia şi Atletico Madrid a început foarte favorabil pentru gazde care au condus cu' 1-0 (Galvez) şi 2-0 (Fernando) şi spectatorii prezenţi la stadionul "Mestalia" jubilau, avantajul de două goluri luat de gazde râmînînd neschimbat la finele primei reprize. Numai că Ia reluare, trăsnet din senin şi au urmat, la rînd, cinci goluri ale madrilenilor, marcate de Pantici (2), Biaggini, Juan Carlos şi Fresncdoso. Gazdele erau K.O., dar în penultimul minut amărăciunea a fost îndulcită prin golul marcat pentru gazde de Mijatovici. Deci Valencia - Atletico Madrid3-5. Derby barceloncz între Espanol şi F.C. Barcelona, meci încărcat cu unele răfuieli. La Barcelona Gică Hagi a jucat prima repriză fiind notat cu ... zero. Gică Popescu în schimb a jucat tot meciul, a marcat golul
victoriei (transformînd un penalty), iar după ieşirea din teren a lui Bakcro a preluat banderola de căpitan al echipei. La Espanol, Florin Răducioiu a intrat doar din min. 60 şi a fost un ... anonim, fiind şi el notat de cronicari cu zero,' • APROPO DE RĂDUCIOIU. Sîmbătă seara, în buletinul de ştiri sportive al PRO TV era anunţat faptul că, supărat nevoie mare, antrenorul lui Espanol, Camacho, l-a scos din lot pe Flcrin Radu Răducioiu, că-1 va reprimi atunci cînd se va pregăti la modul serios. Nu ştiu de ce, dacă ştirea este reală, ceva mi se pare dubios şi leg recenta ostracizare a lui Răducioiu de gîlceava existentă între Johann Cruyff şi Gică Hagi la F.C. Barcelona. Două piese de bază ale tricolorilor sînt în mare disgraţie. Din vina lor sauo fi vorba de o politică de a-i ţine în umbră, cu jocuri cît mai puţine în picioare, avînd în vedere că la EURO '96 România şi Spania fac parte din aceeaşi grupă?
• "TURISTUL” TRAPATTONI. Unul din cei mai titraţi antrenori
italieni, Giovanni Trapaitoni, nu reuşeşte să se stabilizeze, adică să "se adune". După periplul cu Bayern Miinchen, un transplant nereuşit, întors acasă şi-a încercat şansa în Sardinia, la Cagliari. N-a fost înţeles de jucători sau n-a reuşit să se facă înţeles, destul câ şi-a dat demisia. Că nu va şoma pentru multă vrcme sînt sigur. Nu de alta, dar după cum umblă zvonurile se parc câ a trezit interesul formaţiei Sporting Lisabona (care tocmai l-a demis pc Carlos Quciros, pentru ratarea luptei pentru titlu), Deci, "turistul" Trapattoni urmează să facă o escală în Portugalia.
• ANGLIA - 28. Rezultate înregistrate sîmbătă: Southampton - Chclsea 2-3, West Ham United - Arsenal 0-1 (şi "ciocănarii” după patru victorii consecutive au pierdut şi încă pc teren propriu), Blackbum Rovers - Liverpool2-3, Everton - Nottinghant 3-0, Tottenham Hotspurs - Sheffield Wcdnesday 10, Manchester City - Newcastlc United 3-3 (şi liderul iar pierde din teren), Coventry - Midlesbrough 0-0, Wimbledon - Aston Villa 3-3.
Romeo V. CÎRTAN
( 9) luni, 2 6 februarie 1 9 9 6 S P O R T
v A E Ş j E t t t M R U L l u n i , 2 6 f e b r u a r i e 1 9 9 6
A ctualitatea la zi
Memorialul "Nicolae M artin”Prima ediţie a conipetiţici organizată In amintirea
personalităţii ilustre a celui carc a fosl antrenorul emerit .Nicolae Martin (plccat dintre noi cu un an in' urmă) cu participarea Lotului naţional al României şi al ecbipelor B.C. Jagodina Lek (Iugoslavia), Carbochim şi ”U” SM Invest, s-a încheiat sîmbătă după amiaza cu succesul reprezentativei României. Partida decisivă, dintre lot şi "U” SM Invest, a avut ţinuta unei adevărate finale,' protagonistele oferind cclor 500 de spectatori un spcctacol sportiv agreabil, cu reuşite (aruncări de sus şi de 3 puncle) dc ambele părţi, cu o evoluţie captivantă a scorului, care a stat pînă la final sub semnul incertitudinii.• Prima parle a disputei a fost perfect echilibrată, ca joc şi scor (43-43), clujenii qpunîndu-ic selcciionabililor o apărare de care accştia.au trecui cu greu. Mircea Cristcscu şi Horea Rotaru au punctat cu precizie, suplinind jocul mai şiers al pivoţilor, ţinînd scorul Fn disputa cu .trioul Ardelean, Ştefan şi Scobai, dezinvolţi în Zona p<>iK)iirilor. Trecînd în repriza secundă, disputa
.''devine, nwi-■a'ujjajantâ, cei diir naţională,' cu .orgoliul 'puţin şifonai. apasă pe accelerator, fac: schimbări •repetate (avînd. dc unde) fără a-şi diminua potenţialul
•şi acumulează,' treptat. avantaj pc .tabelă" (inin, 25 scor 4.7-50, min. 35 scor 65-74)’ Duelu!''dinlre Ştetăii, Tordai,
' Ardelean - de o -.parte..Pintea, -Cristescu, Bob - dc fccalaha. contribuie ia reuşita partidei,,încheiată cu scorul de 85.-74 in favoarea Lotului..M arcatori: (.'risiescu'2 2 (6 ), Piulca 14, Rolaru 13 (1), Vereş -10, Bob ‘Si'O'eomoleah 4, Sebeştyen'3 (I). pentru "U”, 'respectiv. Ştefan 27.-Tordai 15.(1}, Ardelean 10, Scobai # Alecu'6 , ionescu 6 . Păun 7 (i ), Caruţaşu (5), ttoian
- ;1. Cck'JaUtre^uUălq'cv)nş.ţ;mnalq, vineri şj sîmjbăţâ: "U" .SM inwisl - iagodina i.ek. 95-69 (51-31), RomAola.--. CnrbociliiYi 75-45 (2‘J:20), Oirhydiinv - Jagodirta I.ck 60-47 (37-13): Clasament final: i. România 6 p, 2. ”1)” SM lnv.es! 4p. -3. .Garbo’eliiiiV 2pŢ 4. 'jagodina J.cfc Op,: Partidele iru, fost conduse>de arbitrii clujeni: A. Xflhimbar. V. Cohstanlinescii. M.tCimpătU M.. llurgoi,. M. Hodfcai';I). Pcirişor,şi D/VinaŞi. Pe lingă cupele oferite echipelor <ie pc. podium, au mai fost distinşi: Cornel A U c u t e l mai complet jucător, C.yorgy Grumvaid « coşgeler, Mircea Cristcscu - cel mai productiv "aruncător” de 3.p' Ni( putem încheia tară a mull.umi firmelor clujene (peste-25 la număr) care au fost alături de organizatori, contribuind dccisiv la reuşita acestei superbe iniţiative, de acum, după cum am aliat, inclusă şi în calendarul oficial al federaţiei dc specialitate : (m .i.r .)
A început play-off-ul
”li” Dacia Felix ACSA - B.C. Arad 77-66
Debutul play-off-ului ("sferturile de finală", după sistemul 2 victorii din 3 jocuri) .a programat, sîmbătă, în Sala sporturilor "Horia Demian"; prima întîlnire dintre "U” Dacia Felix ACSA (locul 2) şi B.C. Arad (7), una anticipată de cci avizaţi drept extrem de dificilă pentru gazde. Şj aşa a fost, arădcncele venind la Cluj-Napoca cu un lot în carc s-a reintegrat Laura Niţulescu (a evoluat în Ungaria) şi a revenit Diana Ciupe (un timp accidentată), dornicc - după cum declara antrenorul Davidlazi - să obţină un prim succes în deplasare. Le- au însoţit şi 1 0 0 de tineri fani, carc le-au încurajat permanent, "duclînd” în,încurajări cu micul grup de susţinători al ”U”-istclor. Cel puţin tot atît de decis să cîştige a fost şi antrenorul emerit Horea Pop, care a pregătit cu minuţiozitatea unui şahist acest joc, cunoscîndu-şi la perfecţie adversara. Meciul a fost unul cii seîntei, între două leăm-uri cu un stil asemănător, adepte ale unei defensive active, firesc a contraatacului, în Iot cu sportive experimentate, uşor adaptabile să facă faţă oricărei tactici pe care jocul o reclamă.
Debutul meciului a fost vizibil influenţat de miza sa deosebită, jucătoarele ambelor echipe cvqluînd precipitat, cu o circulaţie a mingii aproape neeontrolată, ratările fiind în prim plan. Din partea a doua a primei reprize, clujencele cîştiga în luciditate, se instalează lă cîrma jocului şi, mizînd pc contraatacurile lui Ildiko Manasscs (un superb model de dăruire), pe precizia în aruncări a Svetlanei Simibn, ,se‘ desprind "treptat (min. 13 scor 26-18, min. 17 scor.34-22), şi îşi asigură la pauză un.avantaj (4()-27) cc se va dovedi hotărîtor în economia partidei. .... .. ., ; ,
-Repriza secundă;- ima.de. un' angajament' loial 'dar'şi dc o reală,frumuseţe - este una echilibrată, eforturile cxtraordiîi«rtr ~a1e-Mofiieăi 'Tkcşovscht şi Laurei Niţulcscu' (ic; a' reduce diii' handicap ,;stu d en te le ' opunîndu-le o prestaţie cofcctivn superioară, avînd în Aurora. Dragoş principala '.realizatoare. I.a trenă s-au. perinda!, pe rînd şi'N astor,- Gutău şi Diacenko. Pihaliîiente, o victorie muncită şi f-e -deplin meritata, cu scorul de 76-66, scor realizat de: Hrugoş 20, Nastor 13 (1x3). Simion 14 (2), Manasscs 12 Gutău 8 . Biaccnco 7(1), Kâminska 2 - pentru "O",.'respectiv Broşovscbi 25 (5), L. Niuilcscu 15, Drăg;‘y S (2), Ciupe 8 , A. Niţulescu 5 (1), Icnea 3, Diipci.ag 2. Fără cusur arbitrajul cuplului: M. Oprea - H. lVenaru (Bucureşti).
Grămada - punctul forte al petroşenenilorFotografia: Ion PETC U
M em orialul r ” FIorică M urariu ’’
Ş t i in ţa P e tr o ş a n i a Î n t r e r u p t ’ ş i r u l v ic t o r i i l o r c lu je n eDupă ce doi ani Ia rînd rugbyştii
clujrni dc la "U" 16 Februarie au cîştigat trofeul "Florică Murariu”, iată, surprinzător poate, dar jie deplin meritat, formaţia Ştiinţa Petroşani cîştigă cea de a treia ediţie a Memorialului, "smulgînd" din vitrina Clubului Universitatea cupa care, cel puţin pentru un an de zile, va rămîne în. Valea Jiului.
Performanţa echipei petroşcncne este mai mult decît notabjlă, în condiţiile în care, toată această iarnă a stal sub sumbra alternativă a... desfiinţării, fiind poate singura echipă de rugby. românească carc nu a beneficiat nici inăcar de canlonamcnt. Ar fi fost şi păcat ca
o astfel de echipă să dispară din lumea "marelui H” românesc pentru că a dovedit că este o formaţie matură, care poate avea încă un cuvînt greu de spus în campionatul intern. , r
Parcursul acesteia la recent încheiata ediţie a Memorialului a fost unul excepţional, însumînd trei victorii (inclusiv asupra clujenilor) şi un egal în compania mai modestei Forest Sibiu. Următoarele două locuri în clasament au fosl ocupate de "U" 16 Februarie (trei victorii şi o înfrîngere) şi Forest Sibiu (o Victorie la "masa verde”, un egal şi o înfrîngere). Ocupanta "treptei de bronz" ă podiumului, echipa Forest
Sibiu, s-a rclras din compctiţic cu o zi mai repede, din considerente de ordin financiar.
U ltim a, zi a Memorialului a programat doar două partide, care au şi d a t forma finală a clasamentului; '
în prima dintre ele, Ştiinţa a învins cu 29-19 (22-7) pc "U” Remin Baia Mare, dar nu fără emoţii, pentru cl în cea de a doua repriză bâimărenii au surmontat de la 22-0 Ia 22-19. A v en it însă - eseul lui Toma, transformat de Ivănuş, şi, odată ca e l, m area satisfacţie cc numai cucerirea unui trofeu ţi-o poate da. M arca to ri: / Suciu, Coslache, Dragnea, Toma - eseuri, un eseu de penalitate, Ivanciuc şi Ivănuş - cîle o transfo rm are pentru Ştiinţa; Lucaci, Vălenaş, Zubcck - eseuri, Apjok şi Soare - cîte o transformare.
A doua partidă şi ultima a fost una' fără miză, clujenii ncputînd p ie rde poz iţia a doua a clasamentului în nici o situatie. Scor final 35-12 (21-5) penlru ’ U" 16 Februarie îij compania echipei dc A2, I.A'.M.T. Oradea. Au marcat: pentru "U": Flutur, Cantor (2), Rădulescu, Iacob - eseuri, Surdu - 5 transformări; pentru I.A.M.T.: T odan ,' Szverceak - eseuri, Cojocnean - o transformare. Ambele partide au fost arbitrate de "Moşul" Şugar, care deşi jucător al echipei clujene, a avut o prestaţie cu mult peste - a rb itra je le - din -zilele prccedcnte. . -
Cristian BARĂ
 ^ f e u r i z e '
s i : . S I .5Dc ia rccentcle cam pionate
naţionale de atletism (seniori şi tineret), desfăşurate în Capitală; atleţii clujeni s-au întors cu o salbă dc medalii - şase dc aur, patru de argint şi trei de bronz. O subliniere: la această salbă de m edalii â contribuit şi sponsorizarea ARDAF, această unitate de suflet şi inimă pentru sportu l clujean. Sponsorizarea s-a materializat prin condiţiile dc pregătire asigurate atleţilor clujeni şi participarea lor
î n D i v i z i a A ,
e t a p a d X V - a :
Braiconf Brăila - ”U” SM Cluj 3-0 (8, 10, 11)
' "U" SM (Ţurcanu, Dumitru, L’ Pintea, Bejcnar, Kuliaska, Dragosie, Sasu, Franciuc, antrenori Valcrian Luca şi Fidclia Crişan) 1 nu a reuşit sâ se impună la Brăila, în faţa unei echipe aliată în marc suferinţă dc puncte (locul 9, 20 de punctc), în acea zonă care de obicei ambiţionează, răsturnînd calculele '
.hîrtici şi speranţele microbiştilor. '• "U" SM a pierdut la Brăila la un scor carc nc scuteştc de orice comentarii. A condus în primul set cu / - l , a condus şi în cel dc al doilea cu 9-2, înclinînd balanţa în favoarea gazdelor. Braiconf a jucat foarte bine, a avut un scrviciu dc cxccptic, o preluare din serviciu foarte bună, iar la finalizare, Nuţu
în cadrul diviziei A. De la oră 17, ” 1?’ SM - Universilatea Bacău (f) şi în continuare, ”U” ARDAF - Grăniccrul Delta Tulcca (m). ora 18,30. ' '
î n D i v i z i a B . . .
în etapa a XIV-a masculină; CSS Viitorul Conis Cluj - Grănicerul Sighclul Marmaţiei 1-3;: Someş Victoria LAPI Dej t Electrocarbon Slatina 3-0; în divizia feminină s-a disputat etapa a XVI-a, încheiată cu următoarele rezultate: "U” SM II - Chimia Rînvnicu Vîlcca 3-1 şi CSS Casirom Turda - ”U" CSU Nicolae Tilulcscu 3-0.
şi Trică au rezolvat majoritatea .' '■mingildr. ”U" SM i-a lipsii. C S S C F R B u c u r c ş t i -preluarea, forţa dc a sc impune în „ ’ v ^faţa unei echipe modeste, din a doua i n v i n g a t o a r c i n ” C u p ajumătate a clasamentului.
M i c r c u r i , 2 8 f e b r u a r i e ,
e t a p a a X V I - a
Sala sporturilor "lloria Demian" i găzduieşte micrcuri, 28 februarie, un interesant cuplaj, ambele intîlniri
C o n i s ”
Punct final şi în' ediţia a II-a a "Cupei Conis", organizată exemplar dc CSS Viitorul Conis Cluj. Cu sp rijinu l ncm ijlocit al Băncii T ransilvania care, prin sponsorizarea făcută, şi-a onorai diri
sprijinul Colegiului judeţean de arbitri Cluj şi al Şcolii nr. 10 (cartier Zorilor).
Revin la întîlnirile din "Cupa Conis”. Şase din cele mai bune cchipe de juniori I din ţară şi-au dat întîlnire la Cluj-Napoca, în sala dc sport a Şcolii ,10. Şi după trei zile dc întîlniri viu disputate, cîştig J de cauză a avut CSS CFR Bucureşti (antrenor prof. Ioan Şoacă),. urmată în clasament de CSS Viitorul CONIS Cluj (antrenor Ovidiu Vasu), CSS Liccul "Nicolac Titulescu” Craiova, CSS Constanţa, CSS Timişoara şi
Echipa dejeană retrăgîndu-se fiind afectată de rujeolă, retragere forţata, neaşteptată. Premii acordate: jucător de perspectivă - Mîrcca Piţurcă (CSS. Craiova), cel mai bun, blocaj - Răzvan Găvan (CFR Bucurcşti), cel mai bun ridicător - .Cosmin
; Giurgiţeanu (CSS Craiova), cel mai bun trăgător - Dorel Colccr (CSS Viitorul Conis Cluj), cel mai bun a p â râ to t foan A ugustin (CSS Tim işoara) şi cel mai complet jucă to r - Nicu Bădan (CSS Constanţa).
plin cartea dc vizită, dar şi c u " Somc* Victoria LAPI Dej/ Conis II. .... , , Demostene ŞOFRON
la co n cu rs ,. printre beneficiari mmiârindu-se Dan Monea, Vasile Sărucan jr., Melinda Marton şi alţii. „■ Alături dc ARDAF s-au aliniat şi alţi sponsori: NATEX pentru Eva Miklos"; Siderurgislul. Hunedoara penlru Dan Monea şi Adrian Tămaş, Clubul "U niversita tea" şi Inspectoratul şcolar judeţean. Pentru toţi cei carc şi-au adus contribuţia la salba dc medalii, aplauze din. inimă şi urarea de-a fi mereu alături de atletismul clujean.
Rezultate bune Ia Universitare
Studenţii clujeni s-au întors de la Universitarele desfăşurate la Bacău cu un buchet de rezultate bune, pe primul loc situîndu-se ccle trei locuri întîi. Performantă valoroasă este cea a lui Gelu Luchianov la lungime, care cu 7,78 metri a reuşit uh record
I
personal, ce i-a adus locul secund, după Bogdan. Ţăruş (care a reuşit sâ treacă de graniţa celor 8 metri). O scurtă trecere în revistă despre reuşitele studenţilor clujeni: loc întîi Vasile Sărucan jr. la 60 m garduri, ştafeta . 4 x un tur (Luchianov, Sărucan, Monea, Tămaş) şi greutate femei prin Melania Racolţa; loc II prin Gelu Luchianov (la 60 m plat şi lungime), Mihacla Botezan (la 1500 m şi 3000 m), Dan Monea (la 200 m); locuri III prin Vasile Sărucan jr. (la 60 m plat), Rus Dan (la 60 m garduri), ştafeta fetelor 4x două ture (Navradi, Tămaş, Koos, Cătineanu); locuri IV prin Adrian Tămaş (la 200 m şi 400 m plat), Ana Maria Koos (la 1500 m). O subliniere pentru rezultatele obţinute pe ad resa antrenorilo r Vasile Sărucan sn., conf. univ. Gh. Monea şi Carol Raduly.
Petre NAGY
Helmer Janostrecidivează
Marc afluenţă de jucători şi la concursul de sîmbătă 10 februarie: 24 de seniori şi 4 juniori. Disputat sistem turneu, fiecare cu fiecare, concursul a avut o desfăşurare maraton: 23 de runde, cu o durată de peste 5 ore. Lupta pentru primul loc s-a dat între specialiştii genului: Helmer Janoş şi Toader Ioan. Victoria a revenit primului jucător, graţie unui jumătate de punct avans, departajarea fiind realizată de un jucător mai puţin cotat Daroczi Ştefan, carc a remizai cu Toader Ioan. Dc menţionat că ambii jucători au pierdut cîtc trei partide, însă fiecare la jucători diferiţi: Helmer lă Ti tu Dorin, David Lucian şiToader, iar Toader la Crişan Cristina, Valchcrcan Vasile şi Pirău Horaţiu. în continuarea clasamentului, este dc
‘menţionat rezultatul foarte bun a lui Ălmăşan Călin (locul 4), dar şi al tînărului David Lucian (locul 7, care a cîştigat la Helmer şi a remizat cu Toader). ’ • ■-.! Clasamentul final al concursului este: Helmer Janoş 19,5, Toader Ioan 19, Lucasciuc Mircca 17,5 (175,50), Almăsan Călin 17,5 (164), Titu Dorin 17 (170,75), Uţă Matei 17 (170,50), David Lucian 17 (162), Petre Nad Titus 16, Vlecherean Vasile 13 (130), Szilagyi Carol II 13 (114.50), Filip Horaţiu 13 (109,50), Cîmpeanu Cristian 11 (99,50), Sîrb Laurenţiu II (91), Mincscu Olivcr 11 (84), Rusan Paul 9,5, Pirău Horaţiu 9, Crişan Cristina 8,5 (76), Daroczi Ştefan 8,5 (67,50), Oşianu Tudor 7,5, Mânu Virgil 6,5, Sicoe Valentin 6 (46,50), Emanoil C. 6 (38, 50), Gonosz Ştclan 2,5; Costa Sauislav 1,5 punctc. ’ ”
Concursul juniorilor, desfăşurat în partide duble, a dat următorul elasament: Pantiş Mihai 7,5 (13), Goia Cristian 7,5 (9), Şotron Tudor 7,4, Lobonţ George 2 punctc. ’ r; !
: Eugen HANG
luni, 2 6 februarie 1 9 9 6 E V E N I M E N Ta d e v ă r u l d e C l u i
D r o g u r ile î n t r e m i t ş i r e a l i t a t e (111)• Continuăm publicarea de extrase din ”The United Nations and Drug Abuse
Control”, document aprobat la Conferinţa de la Viena, organizată sub egida ”0.N. U. Conferinţa s-a desfăşurat sub emblema ”Da, vieţii - nu, drogurilor” •
9. Se spiine că din cultivarea plantelor pentru droguri ferm ierul să rac o b ţin e ban i. D ar realitatea este că...
fermierul încalcă legea şi, de regulă, ştie asta. Venitul obţinut de fermier din producţia ilegală de narcotice este, din nefericire, mai mare decît cel primit pentru culturile tradiţionale, producţia ilegală sporind adesea pe seama culturilor alimentare. Acest gen dc activitate ilegală creează o economie bazată în mod artificial pe bani, făcîndu-1 pe fermier complet dependent de banii proveniţi de la traficanţii de droguri, aşezîndu-1 la bunul plac al acestora şi în opoziţie cu guvernul.
10. Sc spune despre comerţul am bulant cu droguri că este un mijloc prin care cci săraci pot cîştiga bani. Dar realitatea este că...
...cei mai mulţi dintre aceşti traficanţi ambulanţi sînt sau devin dependenţi de droguri. Banii pe care îi cîştigă nu-i pot ajuta nici pe ei, nici pe familiile lor; de-abia le susţin viciul. Pe măsură ce dependenţa de droguri sporeşte, noi "clienţi” trebuie găsiţi pentru a cumpăra şi mai multe droguri. Se caută deci noi consumatori. Fiecare individ care vinde droguri pe stradă este ultima verigă dintr-un lanţ de activitate criminală, carc distruge vieţi, terorizează cetăţeanul şi cartiere întregi.
Y4 11. Consumul dc droguri, se spune, e un mod ~ de viaţă în unele ţâri; dc ce sâ fie schimbat? Dar
realitatea este că......un asemenea mod de viaţă nu există în nici o
ţară. Statisticile arată că în zonele în care consumul de droguri este un lucru obişnuit , dezvoltarea economică poate fi serios întîrziată. Faptul este valabil atît în ţările în curs de dezvoltare,cît şi în ţările industrializate.
12. Sc spune că cetăţeanul de rînd nu este deloc atins dc ceea ce fac traficanţii de droguri. Dar realitatea este că...
...pînă şi cei care mi consumă droguri ilegale au de suferit de pe urma traficanţilor. Traficul cu droguri este foarte bine organizat şi foarte sofisticat. Reţelele drogurilor ilegale sînt adesea utilizate şi pentru transportul armelor ilegale . Organizaţiile implicafc obţin mari'sume de bani, îi folosesc pentru a corupc, intimida şi destabiliza guvernele. Fluxul
dezordonat al banilor obţinyţi din droguri are un efect destabilizator asupra circulaţiei monetare şi pieţelor de schimb. în plus, unele grupări teroriste îşi finanţează activităţile cu fonduri obţinute din droguri. Schimbările interne produse de traficanţi slnt evidente în fărădelegile de tot felul ale străzii - furturi, incendieri, asasinate, extorcare de bani - şi în vieţile ruinate ale unor indivizi, familii, comunităţii şi societăţi. Cu toţii sîntem afectaţi într-un fel sau altul de traficul cu droguri.
13. De cc, se spune, să nu fie lăsată fiecare ţa ră să-şi rezolve problema traficului cu droguri? Realitatea este că...
...cultivarea ilegală a plantelor pentru narcotice se face în" zone greu accesib ile ale ţărilor producătoare, zone aflate adesea dincolo de controlul eficient al guvernelor centrale. Producţia de droguri în laboratoare clandestine este, de asemenea, ascunsă cu grijă, iar drogurile pot fi detectate adesea abia atunci cînd sînt distribuite prin reţelele ilegale de rafie. Mai mult, dacă legile împotriva producţiei şi traficului se înăspresc într-o anumită ţară, traficanţii se mută într-un loc mai sigur din regiune. Fără eforturi de cooperare între naţiuni, ar fi extrem de dificil să fie reduse activităţile grupurilor criminale de trafic.
14..Se spune că problema este atît de vastă, îneît nu poate fi soluţionată. Realitatea este că...
...atitudinile fataliste şi îngăduitoare din .trecut au permis problemei drogurilor să atingă proporţiile epidemice cu care ne înfruntăm astăzi. Amploarea problem ei actuale a narco tice lo r depăşeşte preocupările forţelor de ordine şi ale lumii medicale, constituind o ameninţare pentru ordinea economică şi socială a lumii. Problema depăşeşte frântierele naţionale. Dar speranţe există; naţiunile lumii au recunoscut că abuzul de droguri a sporit la cote alarmante. S-au făcut progrese în zonele unde au fost avute în vedere toate aspcctele problemei - abuz, aprovizionare, producţie, trafic şi tratament. '
Problema drogurilor nu poate fi soluţionată într- o zi sau într-un an, dar, prin participarea activă a popoarelor,-organizaţiilor şi naţiunilor, ea poate fi în ccle din urmă rezolvată; ■
Antenele de satelit interzise în Iran
Forţele dc securitate iraniene au confiscat 1.050 antene de satelit în provincia Sistan-Baloutchsitan, din sud-estul Iranului - relatează agenţia France Presse, care citează presa locală. Potrivit ziarului "Jomhouri Eslam i” , antenele respective, importate de contrabandişti, au fost ascunse într-un camion cisternă.. Utilizarea antenelor ce permit captarea unor emisiuni de televiziune din străinătate este interzisă-în Iran, din aprilie 1995, în urma campaniei dusă de islamişti împotriva "antenelor parabolice satanice”.
Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, toate antenele de acest gen au fost demontate de utilizatori, dar ele nu au putut fi confiscate, în trucît hotărîrea au torităţilor iraniene nu interzice decît importul, fabricarea şi utilizarea acestora.
După in terzicerea u tilizării antenelor parabolice, tot mai mulţi
. amatori de programe străine recurg la antene de dimensiuni mai mici, mai uşor de camuflat.
S t a t u i a l u i H r i s t o s -
d e c a p i t a t ă
j O statuie a lui Iisus Hristos, din catedrala catolică Saint Denis din Atena-, ” a fo s t. decapitată de persoane necunoscute” - a declarat purtătorul de cuvînt al arhiepiscopiei catolice, Antoine Xanlhias..
Deplîngînd acest act- ”odios” , Antoine Xanthias a precizat că încă nu se cunosc autorii acestui "vandalism”. El a afirmat că a fost ameninţat telefonic, în repetate rînduri, de necunoscuţi, care îl numeau "trădător al naţiunii” şi îl invitau "să părăsească ţara împreună cu prietenii săi francezi”.
Aceasta este pentru prima oară cînd o statuie.din catedrala catolică ateniană este mutilată.
E d u c a ţ i e s a n ita ră
în m u l u r i l e d e p R iip ia r
Printre cele mai agreate activităţi cultural-cducativc din penitenciarele noastre, care se
l'fucură'dc multă popularitate, în rîndul deţinuţilor, sc afla şi expunerile pe teme medicale. Mai a-les conferinţele însoţite de prezentarea unor diapozitive pe această temă suscită interesul celor aflaţi dincolo dc gratii, cluburile fiind dc fiecare : dată aglomerate. ' - .
In Penitenciarul Gherla, la începutul acestui an s-a inaugurat ciclul de expuneri pe tema: "Sănătate şi Temperanţă”, cu participarea unor cadre medicale din localitate şi din Cluj-Napoca. Printre primii invitaţi s-a aflat şi m edicul clujean dr. Szentagotai I.orand, care, după ce a vorbit deţinuţilor despre caracterul nociv al fumatului, zilele trecutc a conferenţiat despre alimentaţia raţională şi caracterul nefast al alcoolului.. Mai ales ultimul aspcct a creat vii d iscu ţii, mulţi dintre locatarii închisorii ghcrlenc plătind tribut consumului de alcool, infracţiunile săvîrşite dc ei fiind în mare măsură
)nfiuenţatc de acest obicei, hogramul de expuneri cuprinde zece teme şi este audiat de toate categoriile de deţinuţi. Conferinţele, sîn t însoţite de seturi dc diapozitive ?i dc prezentarea altor materiale audio-vizuale. Toate temele sînt redate prin TV si radio pentru celelalte camere . din incinta închisorii.
SZEKELY Csaba
Un "holding" unde treburile nu sînt încă clare
Un patron chinez a prejudiciat statul român cu pesle 41 de milioane de lei
Un cetăţean chinez este cercctat dc ofiţeri ai Biroului Criminalităţii Economico-Financiarc al Poliţiei SAI pentru că s-a sustras de Ia plata obligaţiilor fiscale cu peste 41 dc milioane lei, informează Poliţia Capitalei.
Primele cercetări au stabilit că Hc Gang, în vîrstă de 38 de ani, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, în calitate dc administrator al SC ”Mehua Impcx” SRL, a efectuat în perioada iulic-noiembrie 1995, activităţi comerciale fără a le înscrie în evidenţele contabile, aducînd un prcjudiciu statului în valoare de 41.185:642 Ici
Hc Gang este urm ărit penal pentru; săvîrşirea~ infracţiunilor dc evaziune fiscală, înşelăciune în dauna proprietăţii publicc, fals şi uz de fals.. '
rr r rM ein K am pf In e b ra ic ă
După agitaţiile provocate în Israel de traducerea în limba ebraică a ”Mein K am pr scriitorul Dan Yaran, israelian de origine austriacă, emigrat în 1938, a ţinut să-şi cxplice punctul dc vedere întw in cotidian austriac. Această traduccr^ considerată o provocare, este destinată în primul rînd israclienilor, în scopul de a-i face să înţeleagă sensul cărţii, prczcntîndu- 1c textul integral. La începutul lunii februarie autorităţile de la Tcl-Aviv au interzis cartca şi au rezervat !doar dreptul de? folosire cercetătorilor.
C O N C U R SSponsori serioşi intenţionează să găzduiască şi, bineînţeles să susţină
financiar, concursul iniţiat In coloanele ziarului nostru. Nu vi-i divulgăm. După cum nu vrem să spunem, de pe acum, nici regulamentul de participare. Ajunge dacă ştiţi că vor fi prezenţate 36 de maşini şi că este absolut obligatoriu să vă decupaţi toate (subliniem: toate) rubricile auto, cu specificaţia CONCURS.
Restul - la timpul potrivit.
ZSltK.
N ISSA N MAXIMAAre 6 cilindri în V, 140-139 PS, între 1995 şi 2998 cmc şi 181-
220 km/h. Consumă între 9,2 şi 9,6 1 la 100 km. -
O P E L VECTJRASc ccre să completaţi, în ordine: viteza m axim ă...... , consumul
........ capacitatea portbagajului........... Unde sînt principalelehale de montaj în SUA?......................... .................... ..... ......... ........
.. _____ ...... A ........... . V * .1
P E U G E O T 4 0 6
Cîte greşeli sînt în următoarele date? Cilindru - 4, putere - 90- 132 PS, cilindree - 1761-2066, consum - 6 ,4-8,4 la 100 km parcurşi. Preţul în. G erm ania'- 33150-42500 DM. Ce noutate pregăteşte constructorul austriac? ........................................... .........................
r î
V .
P R O T O N 4 1 5 / 4 1 6
Maşina are pînă la 1600 cmc, o viteză maximă dc 187 km/h şi consum de 7,3 - 7,5 1 la 100 km. Precizaţi firma şi ţara producătoare!
R u b licâ rea liza tă de Radu V ID A
ED!E\ FS!LSe- luni, 2 6 februarie ! 9 9 6
Ambasadorul S.U.A. indică Opoziţiei strategia pentru înlăturarea lui Funar
Ambasadorul . am crican, domnul AU'red Moses, a recomandai Opoziţiei clujene să acţioncze coordonai pentru a-1
împicdica pe Gheorghe Funar să rccîştigc Primăria oraşului. El s-a. exprimai în acest sens în timpul întîlnirii aviilâ joi cu liderii partidelor de Opoziţie din oraş.
Potrivit candidatului C.D.R., Radu Sârbu, prezent la întîlnire
(cel care a oferit presei informaţia), Ia discuţii, a participat şi prefectul' Grigore Zanc. Radu Sârbu afirmă că liderul PDSR a promis că vă cere electoratului şă sprijine CDR; în caz că propriul candidat nu va atinge turul doi.' Menţionăm că, rugat să ofere
detalii despre întîlnirea cu Opoziţia, diplomatul american a precizat că ea.a avut un caracter informai. "Eu
doar am ascultat şi m-am străduit să-mi fac o imagine corectă despre realităţile oraşului” , a spus domnul Alfred Moses.
în legătură cu v izita şi declaraţiile făcute la Cluj-Napoca de ambasadorul american, am prim it la redacţie urm ătorul comunicat al PUNR.
(C.C.)
\ ( r î l c c a v a p a r l a m e n t a r i l o r c u g u v e r n a n ţ i i /
Răspunsul d-lui ministru Vaîeriu Tabără în chestiunea "Avicola" Gilău
P .U .N .R . î l c o m p a r ă p e A l f r e d M o s e s
c u c o m is a r i i s o v ie t ic i-. în legătură cu opiniile făcute publice de dl ambasador Alfred Moses la adresa PUNR, la Cluj- Napoca şi Bucureşti, Biroul de presă al partidului este împuternicii să declare următoarele; /
1. Aprecierile şi etichetările la adresa PUNR şi a altor partide ca fiind extremiste reprezintă o regretabilă depăşire a competenţei d-lui ambasador in ce priveşte mandatul său şi o flagrantă încălcare a uzanţelor diplomatice, In fapt, etichetările d-lui ambasador incriminează nu persoane, ci o parte însemnată a populaţiei României, care, în mod liber şi democratic, îşi manifestă încrederea în aceste partide.
2. Sugestiile d-lui ambasador în ceea ce priveşte partidele ce ar trebui să guverneze. România reprezintă o nepermisă implicare personală în desfăşurarea vieţii politice din România, care, în aprecierea noastră, nu serveşte la promovarea celor mai bune relaţii între cele două ţări.
3. PUNR îşi exprimă convingerea că acest demers antidemocratic, al d-lui Alfred Moses nu reprezintă linia politicii externe a Guvernului SUA' şi nici sentimenlele naţiunii: americane.-
4. Sugestiile şi comentariile pe tema ridicării monumentului. "Mareşal Ion Antonescu” la Cluj-
Napoca rep rezin tă o ingerin ţă neperm isă în Valorificarea istoriei noastre naţionale şi o nesocotire a dreptului exclusiv al poporului român de a-şi cinsti eroii. Acest punct dc vedere personal al d-lui am basador vine în flagrantă contradicţie cu sentimentele de respect şi preţuire pe carc poporul român le-â' nutrit întotdeauna pentru naţiunea ame'ricană, pentru istoria sa şi pentru valorile democratice americane. Niciodată un diplomat român nu şi-ar permite să dea sfaturi naţiunii americane cu privire la personalităţile istorice care ar trebui glorificate. /
5. Nu putem să nu remarcăm asemănarea izbitoare dintre indicaţia recentă a d-lui Alfred Moses şi comportamentul comisarilor politici sovietici din România care dictau toate actele statului român în perioada comunistă. •'
6 . Remarcăm faptul că ultimele declaraţii ale d-lui ambasador confirmă rezervele exprimate în scrisoarea grupului de senatori români, adresată unui -Senator american, privind capacitatea d-lui Alfred Moses de a contribui cu p ro fesionalism , m oralitate şi imparţialitate la dezvoltarea relaţiilor dintre SUA şi
.România.Biroul de presă al PUNR
P . .C . v a a le g e c a n d id a t e i
p e b a z a u n e i g r i l e d e e o m p e f e t i ţ ăPartidul Alianţei C iv k e Cluj,
in v irtu tea a firm a ţiilo r de la conferinţa de presă din ziua de
.21 februarie 1996, precum şi a . celor stabilite în ccle patru runde de consultări cu .p a rtid e le din Opoziţia Democratică din afara CDR, a în cep u i ac ţiu n ea de supunere a candidaţilor la postul de primar al municipiului Cluj- Napoca, g rilei de com petenţă
stab ilită de departam entu l dc resort al partidului.
A c ţiu n e a a d em ara t p r in consultarea celor anunţaţi deja: d o m n u l co n fe ren ţia r a rh ite c t R o m u lu s Z a m fir şi d o m n u l profesor doctor Nicolae Maier.
D e p u n e re a de c a n d id a tu r i continuă, termenul limită fiind 29 februarie , ora 1 7 .-D upă acest termen, candidaturile înregistrate
şi trecute prin punctajul grilei dc competenţă se supun aprobării şi votării com itetelor m unicipal şi regional al Partidului A lianţei Civice, Cluj.
Partidul Alianţei Civice Departamentul
electoral-imagine . Departamentul
resurse umane-tineret
II
I I II1 I I 3SI
sIIa a a a a
i a a a a a a s a a s
j
T e n s i u n i l e i n t r e ‘ u u p o t f i
Şeful statu lu i a ap recia t ca nefireşti şi inacceptabile anim ozităţile şi tensiunile înregistrate în ultima vreme între Poliţie şi Justiţie,
Raporturile dintre aceste instituţii - ce se află de altfel de aceeaşi parte a baricadei - trebuie coordonate eficient, scoase de sub influenţa unor relaţii personalizate şi reaşezate pe un sistem de principii şi de proceduri clare, pentru a li înţelese cît mai riguros-competenţele fiecăruia, a afirmat şeful statului. "
Preşedintele lliescu a menţionat că problema reală nu este'de a da
"în primul rînd, se obţine carne de pasăre şi la un timp mai puţin de 56 de zile şi la 44, 45 dc zile (Rumoare în sală)... Probabil că veţi dori să răspundeţi... Mai departe vă ccdau (sic) locul, fără nici un fel de problemă..."
... Deci, în prim ul rînd, societăţile comercialc cu capital majoritar dc stat din domeniul creşterii păsărilor, aflate în regim de supraveghere economico- financiar, potrivii Ordonanţei Guvernului nr. 13 din 1995-, au beneficiat din partea statului, băncilor comerciale şi a unor agenţi econom ici de unele facilităţi de ordin financiar, constînd în principal în anularea şi reeşalonarea datoriilor restante şi acordarea de noi credite garantate de către Ministerul Finanţelor. Accste măsuri, ca şi alte acţiuni de natură organizatorică, tehnică, tehnologică şi manageriale, cuprinse în programele de restructurare au scopul dc a crea condiţiile reluării la parametrii normali ai ciclurilor de producţie, elim inarea şi prevenirea plăţilor restante şi a. pierderilor, precum şi creşterea, profitabilităţii.
Prioritar, în cadrul acestor măsuri a constituit-o anularea dobînzilor neachitate şi reeşalonarea pe o perioadă dc pînă la 3 ani a creditelor bancare
restante, ca o condiţie a viabilităţii celorlalte măsuri, cunoscînd că activitatea economică a unităţilor în cauză era b locată din cauza
' volumului mare a acestor datorii-'.'Ca un caz particular, Societatea
comercială "Avicola” Gilău, avînd. împrumuturi de la o bancă cu capital privat - ”Dacia Felix” - nu a beneficiat de aceste fac ilită ţi, prevederile Ordonanţei nr. 13 din 1995 fiind obligatorii numai pentru băncile cu capital majoritar de stat. 1
în plus, Banca "Dacia Felix” nu a . so lic ita t garanţia M inisteru lu i F inanţelor pentru credite noi, destinate acestor societăţi, înţelegînd , prin aceasta că nu a fost de acord cu cred itarea în continuare a
O rdonanţa nr.13 din 1995 nu . conţine prevederi obligatorii în acest sens pentru băncile private, Banca "Dacia Felix” putea acorda înlesniri de plată, dacă exista interes din partea acesteia , ca societatea comercială "Avicola” Gilău să se redreseze cu perspectiva datoriilor
. vechi, aşa cum decurg lucrurile în ■ cazul celorlalte complexe agricole beneficiare ale programelor de restructurare. Ca urmare a acestei situaţii, în mod normal, F.P.S. nu a alocat fonduri pentru finanţarea programului de restructurare a societăţii, cele circa 900 de milioane de lei, datoriile reeşalonate către
P o l i ţ i e ş i J u s t i t i e a c c e p t a t edreptate vreuneia dintre instituţii în detrimentul -alteia, ci de a înţelege dificultăţile specifice pc care le. întîmpină fiecare, toate aflîndu-se în procese de tranziţie. -
Ion lliescu a mai arătat că nu pot fi acceptate în nici un caz, atitudini care ştirbesc sau pun în discuţie independenţa ju s tiţie i şi şi-a exprimat încrederea că valorosul corp de magistrali români va ridica standardul profesional şi probitatea morală a actului de justiţie, pentru a risipi neîncrederea şi suspiciunile ce mai planează, uneori asupra lor.
(Rompres)
RENEL, ROMGAZ şi Ministerul J Finanţelor, din totalul de 14 I miliarde dc lei, fiind insuficient | raportate la efortul financiari necesar redresării SC "Avicola’ ! Gilău, aflată în prezent într-o ' situaţie critică, aşa cum rezulta 1
din conţinutul interpelării. j . Aceasta fiind situaţia, în cazul i SC "Avicola” Gilău, Ministerul' Agriculturii.şi Alimentaţiei nu l poate prcciza cu certitudine carc | va fi viitorul acestei unităţi. în i acest sens, trebuie să dea soluţii instituţiile abilitate în acest scop, • ca: Fondul Proprietăţii de Stat şi [ Agenţia de Restructurare. |
D in punctu l de vedere al ■ Ministerului Agriculturii'şi Aii-' mentaţiei, respectiv al responsabi-1
lităţii asigurării necesarului de | consum de pasăre, considerăm că i vînzarea prin licitaţie de către J F.P.S. a SCi”Avicola” Gilău, sac 1 transferarea drepturilor dc creanţă j ale băncii în aport de capital această societate, conform art. 3 ^ din Ordonanţa nr. 13 din 1995. * sîn t so lu ţii mai eficiente de f re,dresare cconomică, decît | continuarea activităţii în actuala i formă de organizare. Deosebit dc aceasta; alte' unităţi de profil pol I fi trecu te în supraveghere | economico-financiară, astfel încil i oferta internă de carne de pasăre
-să fie la nivelul celei prevăzute' în strategia scctorului.
Preşedintele Senatului â plecat m SUA
O delegaţie parlamentară, condas: de preşedintele Senatului, Olivi Gkerman, a plecat duminică spr. SUA, într-o deplasare ce se înscrie i cadrul acţiuni tor Programului FROST
Deplasarea delegaţiei parlamentar: române la Washington este legată,: principal, de amplul program & coopcrare între Parlamentul Român? şi cel al SUA, partea america:! oferind asistenţă în domenii inform atizării tuturor lu c ră r ii^ parlamentare (calculatoare, as is te m logistică etc.), precum şi program pentru realizarea acestui obiectiv,; declarat Oliviu Gherman înainte! plecării de pe Aeroportul Otopeni.
(R om pres/
în urma înţelegerilor intervenite între Direcţia de gospodărie comunală a Primăriei municipiului Cluj- Napoca şi RADP Cluj-Napoca, GSDP Cluj-Napoca, Apolodor Due Cluj-Napoca, Direcţia, de drumuri naţionale Cluj-Napoca şi SDP Dej a începui acţiunea de reparaţie cu emulsie cationică, asfalt turnat şi amestecuri optimale de cribluri pe 50 de străzi şi în pieţe, .
Ritmul de executare ă lucrărilor de reparaţii. Ia trama stradală este influenţat de condiţile meteorologice. Unităţile specializate în lucrările de reparaţii s-au angajat să le execute într-un timp cît mai scurt posibil şi în condiţii de calitate.
Repartizarea pc unităţi carc execută lucrări de reparaţii se prezintă'asIfcT:
1. RADP Cluj-Napoca: str. Mănăştur (parţial), str. Moţilor, str. Memorandumului, str. Petru Maior, Piaţa Lucian lîlaga, Piaţa Avram Iancu, B-dul Eroilor, str. Clinicilor, 13-dul 21 Decembrie 1989, str.
G aribaldi, str. Uzinei E lectrice, str. Splaiul Independenţei, Piaţa Ştefan cel Mare, Varianta Grigorescu-Mănăştur, Piaţa 14 iulie.
2. GSDP Cluj-Napoca: str. Traian Vuia, str. Aurel Vlaicu (pod IRA), str. Observatorului, Varianta Zorilor-Mănăştur, str. Primăverii, str. Bucium, str. Izlazului, str. Mănăştur (parţial).
3. Apolodor Diie Cluj-Napoca: str. Oaşului (Valea Chintăului), Calea Baciului, str. Cehoslovaciei, str. Tineretului, str,, Unirii, str. Aurel Vlaicu, str. Ş iretului, A leea Slănic, str. T îrnavelor, str.- Maşiniştilor, str. Emil Racoviţă, Str. Plcvnei, str. Branului. .
4. SDP Dej: Calea Floreşti, str. Traian, str. Decebal, str. Deltei, str. Karl Marx, str. Oaşului, B-dul Muncii, str. Dîmboviţei, str. E. Grigorescu, str. Donalh, str. Fabricii de Zahăr.
5. Dirccţia dc drumuri naţionale Cluj-Napoca: str. Horea, str. Bariţiu, Piaţa Mihai Viteazul, str. Doja,
S o m o g y i F e r e n c d e s p r e t r a t a t u l d e b a z ă u n g a r o - r o m â n
Corespondenţă pentru ROMPRES de la Sorin Petrcscu: ”Am definitivat 95 la sută din textul tratatului de bază ungaro-român, dar în pofida acestui fapt nu există garanţii că documentul va putea fi semnat în martie” - a declarat ziarului "Magyar Hirlap,, Somogyi Ferenc, secretar de stat MAE ungar.
în interviul acordat cotidianului citat, Somogyi Ferenc a subliniat că "încă dc la început, Ungaria a considerat- tra ta tu l dc bază ungaro-român şi documentele pentru reeoncilicrca iniţiată de
preşedintele lliescu drept un pachet şi se străduieşte ca accste patru docu-mente să lic semnate concomitent”.
.întrebat de ce la tratative nu partic ipă şi reprezentanţii minorităţilor, Somogyi a răspuns că, în calitate de şef al delegaţiei ungare, a propus acest lucru şi la tratativele recente de la Bucureşti, dar "partenerii români au considerat că la negocierile la nivel de experţi nu este de dorit prezenţa reprezentanţilor români din Ungaria sau a celor maghiari din România",
în legătură cu data semnării, Somogyi
a amintit faptul c ă ”la convorbirile purtate la Madrid, Ion lliescu şi Gyula Ilom au căzut de acord că termenul optim pentru semnarea documentelor pentru reconciliere şi a tratatului de bază ar fi luna martie, înainte de conferinţa interguvernamenlalâ i Uniunii Europene”. "Nu există, insă, garanţii în acest sens”, a spus acesta, întrebat cît de mare este presiunea exercitată dc Occidcnt, Somogyi Ferenc a apreciat câ ’cste vorba, mai degrabă, de un interes sporit şi nicidccum dc presiune”.
(R O M PR ES)
n h DE EDITURĂ• w ,
R.L
tlfl
Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca; înmatriculata la Oficiul Registrului Comcrtiilui judeţului Cluj, sub nr. j/12/308/1991 din 22.03.1G9i cod fiscal 2044G9
IL IE C Ă L IA N (redactor şef);V A L E R C H I O R E A N U ( r c d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;
M Â R I A S Â N G E O R Z A N ( r c d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .
Secretar dc redacţie de serviciu: Iu liu P E T R U Ş
R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 16. * I
Telefoane: Publicitate: tel-iax: 197.304; C ontabilitate: 197.307 Sccrctariat-redactor şef, rcdactori şciî ad ju n cţi,: 191.681; fax: 192.828; Secretariat dc rcdacţic: 197.418; Rcdactori: 197.490, 192-127. şi 197.50 -A
T IP A R U L E X E C U T A T LA S .C . "G corgc Hariţiu" tel. 432502; fax: 432501 .
