Boli metabolice şi de nutriţie şi nursing specific

8/19/2019 Boli metabolice şi de nutriţie şi nursing specific

1/37


2/37

6gluconeogeneză sintetizare de glucoză din glicerol. – 9eglarea este făcută de#

– 2: – ne"oile organismului – ficat – hipofiză

Metabolismul proteinelor

– 9ol plastic, energetic şi funcţional – e absorb sub formă de aminoacizi pe cale portală în ficat şi apoi în circulaţia generală – e la acest ni"el urmează calea#

a) calea sintezei de proteine reînoirea continuă a componentelor celulare în copilărie, reînoirea %2%!$41


3/37

tarea de obezitate este rezultatul unui dezechilibru intre energia de aport ("aloarea caloricalimentelor ingerate) si cheltuielile energetice (energia consumata in acti"itatea fizicmetabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea alimentelor ingerate).:heltuiala energetica de repaus este data de metabolismul bazal, efectul termic al alimente(actiunea dinamica specifica a acestora), procesul de crestere si termogeneza de adaptarecald si frig.


4/37

– dispnee – "arice ale membrelor inferioare – constipaţie – amenoree – @=%

+entru stabilirea gradului obezităţii se utilizează diferite formule de calcul al grautăţiiideale unde#

!9$:% * L = – * L greutatea în Cg= L talia în cm

= – A4$9&2=7 * L = – ––––––––

51ndexul :orp6*reutate (engleză Body-Mass Index, BMI )

e calculează după formula de mai Ios, in'ndu6se cont de "'rstăț m= greutate în kg; l= înăl imeț în metri

.

BM!subponderal 56 F.Mnormal -–/5.Mpredispozi ieț /A–/M.Mobezitate de grad. 1 H –H5.Mobezitate de gr. 11 HA–HM.Mobezitate de gr. 111 N 5

%ceastă metodă fiind contro"ersată, consider'ndu6se că trebuie inut cont i de locul geograț ș

%lti indicatori folositi pentru definirea stadiului de obezitate sunt grosimea pliului cutanat (lsubscapular, tricepsului, bicepsului, suprailiac etc.), circumferinta taliei (normal sub - cm lfemei si sub M5 cm la barbati), raportul circumferinta talie0circumferinta soldului.

Problemele pacientului – =ulburări respiratorii şi circulatorii (grăsimea se depune în Iurul organelor, infiltrează ţesu îngreun'nd acti"itatea suferind mai ales inima) – mobilizare cu dificultate – eliminare inadec"ata cantitati" si calitati" a menstrei – eliminare inadec"ata a scaunului – intoleranţă la acti"itatea fizică – risc de complicaţii

– respiratorii – cardiace (@=%, ateroscleroză, – diabet zaharat, gută

4

http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_englez%C4%83


5/37

– artroze (cozartroză, spondiloză, gonartroză) – pierderea imaginii de sine (alterarea integrităţii tegumentelor – intertrigo, piodermit(biecti-e de îngri.ire

– pacientul să6şi reducă greutatea corporală în raport cu greutatea ideală – să6şi satisfacă autonom necesităţile – să conştientizeze rolul mişcării şi al alimentaţiei echilibrate în reducerea greutăţii corporal – să se pre"iză apariţia complicaţiilor

!nter-enţiile $M/ identifica corect sursa de dificultate – stabileşte şi supra"eghează regimul alimentar împreună cu medicul nutriţionist după cumurmează#

– regim hipocaloric cu . cal.0zi din care#hiposodat gr. glucidenormohidric HA gr. lipide

FA gr. proteineindicat pacientului cu acti"itate obişnuită

– regim hipocaloric cu 5 –- cal.0zi pacient în repaus

– reduce din alimentaţie# ciocolata, cacao, frişca, unt, carne grasă, br'nzeturigrasem conser"e – administrează fără restricţii legume şi fructe proaspete care conţin cantate mi

de glucide şi grăsimi ("arza, castra"ete, roşii, OOO, salată "erde, ardei gras etc., laptedegresat, ouă fierte tari, carne slabă, ceaiuri) neîndulcite sau îndulcite cu zaharină

– postul absolut se recomandă numai în condiţii de spitalizare – tabileşte împreună cu medicul, Cinetoterapeutul, acti"itatea fizică a pacientului supra"egca aceasta să fie îndeplinită şi anume#

– mers pe Ios E –M minute0zi – exerciţii fizice moderate – practicarea unor sporturi (înot, bicicletă ergonimică)

e "or e"ita eforturile fizice mari, deoarece cresc apetitul. –


6/37

– pregăteşte bolna"ul pentru determinarea metabolismului bazal (

întreţinerea "ieţii şi funcţiilor "itale în condiţii de rapaus psihofizicGaloare normală – (– A) şi R (R A)Bpregătirea bolna"ului# – repaus psihofizic

– nu consumă proteine cu /5 h înainte – post de / ore înaintea probei

6anorexigenă6catabolizantă6diuretică6pansamente gastrice la ne"oie

– pregăteşte pacientul pentru inter"enţie chirurgicală în"ederea realizării unui sindrom demalabsorbţie secundar#1nter"en ii in"azi"e 6 care dau rezultate imediate, spectaculare dar cu periclitate înaltă#ț6 :hirurgie dentară 6 fixarea mandibulei de maxilă prin ligaturi la ni"elul din ilor care permiț

alimentarea exclusi" cu lichide i semilichide.ș6 :hirurgie gastro6intestinală 6 limitarea capacită ii gastrice prin inelare sau ligaturi la ni"eluțstomacului i0sau scurtări intestinale (IeIun).ș6 9educerea chirurgicală a depozitelor adipoase (>absorbirea de grăsimeS)., liposucţie , chirestetică – educă pacientul că tot ce s6a obţinut prin eforturi mari trebuie păstrat.

Q$bezitate gr. 1 depăşirea greutăţii ideale cu –/ Bgr. 11 depăşirea greutăţii ideale cu / –H Bgr. 111 depăşirea greutăţii ideale cu peste H B

epunerea ţesutului adipos poate fi# – uniformă (obezitate comună)

– localizată în anumite regiuni ale corpuluia) şolduri, coapse, genunchi, gambe, flancuri abdominale obezitate de tip gino(înt'lnită la femei)

b) regiunea cefei, g't, umeri, abdomen obezitate de tip android (înt'lnită labărbaţi)

Pre-enire

• $bi nuirea cu o alimenta ie echilibrată i sănătoasă completată cu acti"area organismuș ț ș(sport) încep'nd cu primul an de "ia ă.ț Consumul de dulciuri i de alcool suntșobiceiuri proaste i nu necesit* i ale organismuluiș ț . &ste interzis să educăm copiii că

bomboana, ciocolata, prăIitura sunt o compensa ie, un premiu de bună purtare sau dețcumpărare a simpatiei unui copil 6 cu timpul, el "a continua să se auto compenseze cudulciuri i0sau cu paharul fa ă de succesele sau insuccesele "ie ii.ș ț ț

• &duca ia spre o nutri ie corectă, sănătoasă, completată cu o acti"itate fizică moderată ț țtoate "'rstele.

• epistarea din timp i tratarea cauzelor tratabile ale obezită ii (hipotiroidismul, etc.)ș ț

6


7/37

ÎNG !"! #$ P$C!#N%!'( C& 0#N&% !1!#+sindrom de sl*bire2 subponderal,

&ste o stare patologică ce se caracterizează prin scăderea greutăţii corporale ideale cA–/ B, prin reducerea masei ţesutului adipos şi muscular, şi prin scăderea apei din organis

cu H B.:'nd slăbirea în greutate este mai moderată "orbim de &


8/37

6 "aloarea calorică a alimentelor . – .A cal.0zi6 în primele zile, cresc'nd progresi" cu A cal.0zi

– alimente bogate în proteine cu conţinut redus de lipde şi dulciuri concentrate – măsoară zilnic şi notează greutatea corporală – asigură igiena pacientului – în"aţă familia cum să pregătească alimentele

!nter-enţii delegate

– sol. glucozate hipertonice . ml0zi – sol. proteine – "itamine din grupul ! şi : – doze mici de insulină :.:. 5 3.1. de H ori pe zi înaintea meselor cu / de minute – anabolizante – recoltează# s'nge – @4, uree, glicemie, acid uric, creatinină, probe hepatice, colesterolemihormoni tiroidieni

urină – sumar de urină – însoţeşte pacientul la &P*, la toate examinările cerute de medic – însoţeşte pacientul la radiografie pulmonară, e"entual tomografie – pregăteşte pacientul în "ederea efectuării

– îngriIeşte pacientul în funcţie de cauza care a generat hipoponderabilitatea, caşexia. Îngri.irea pacientului cu G&%3

e caracterizează prin tulburarea metabolismului proteic, cu creşterea uricemiei şidepunerea de uraţi la ni"elul articulaţiilor şi leziuni "iscerale (rinichi).

:auze# – scăderea eliminării renale de acid uric – acid uric în exces – supraalientaţie proteică

Culegerea datelor Circumstanţe de apariţie:

– "'rstă peste 5 de ani, mai ales bărbaţii

– obezitatea – sedentarismul – alimentaţie bogată în proteine – carne, "iscere (creier, intestine)


9/37

În stadiul cronic – disconfort(dureri articulare) – imobilitate – alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi – risc de complicaţii6 litiază urică,in"alidităţi(biecti-e de îngri.ire

+acientul să#

6 exprime calmarea durerii;6 sa se poata deplasa fara dificultate;6 sa prezinte echilibru termic;6 cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a pre"eni accesele gutoase;6 prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor;6 pre"ină complicaţiile bolii.

!nter-enţiile $MÎn accesul gutos

– repaus la pat – se aplică comprese locale, alcoolizate reci, se imobilizează articulaţia – se asigură regim alimenta lacto6făinos6"egetarian, hipocaloric, cu aport mare de lic

(se reduce p'inea albă şi spanacul) – se administrează medicaţia prescrisă (specifică şi antiinflamatorie) – recoltează s'nge şi urină pentru examenele de laborator (uree, acid uric, creatinină)

În guta cronică – se instituie regim hipoproteic ( gr.0Pgcorp0zi) – se exclud din alimentaţie carnea, "iscerele, conser"ele de carne) – se asigură /–/,A l lichide pe zi – legumele şi fructele "or fi consumate în alternanţă cu lactatele (menţine +@6ul alca

urinei) – educă pacientul să respecte alimentaţia pentru a pre"eni complicaţiile bolii – aIută pacientul, dacă au sur"enit anchiloze

– recoltează s'nge şi urină pentru examene de laborator – administrează medicaţia prescrisă

0!$B#%&' )$4$ $%0efiniţie

iabetul zaharat ( 7) este un sindrom heterogen din punct de "edere etiologpatogenic, clinic şi terapeutic, caracterizat prin hiperglicemie cronică, determinată de scădsecreţiei de insulină şi0sau de reducerea sensibilităţii la insulină a di"erselor ţes(insulinorezistenţă), în special a celui muscular, adipos şi hepatic. :onsecuti" hiperglicemdeficitului de insulină şi hiperinsulinemiei (ca manifestare secundară a insulino6rezistenţeişi perturbări ale metabolismului protidic, lipidic şi hidroelectrolitic,conduc5nd în final la o

tulburare comple6* a metabolismului energetic al organismului7@iperglicemia şi celelalte anomalii asociate conduc la complicaţii acute şi cronice care determină reducerea duratei şi a calităţii "ieţii pacienţilor cu 7.

Clasificarea perturb*rilor metabolismului glucidic n prezent, se foloseşte clasificarea 7 întocmită în MMF de :omitetul de iagno

:lasificare % % (%sociaţia %mericană de iabet), adoptată de $rganizaţia


10/37

%. %utoimun!. 1diopatic

!!7 0iabet za8arat tip (în care predomină fie insulinorezistenţa cu deficit de secreţie a insulsau predomină deficitul secreţiei de insulină cu un grad "ariat de insulino6rezistenţă)!!!7 $lte tipuri specifice

%. Defect genetic al func iei celulei !L diabetul de tip adult al t'nărului (


11/37

insulinonecesitant)Q pecificăm că prezenţa obezităţii nu infirmă, totuşi, diagnosticul de 7 tip .

Circustante de aparitie.+rice indi id în rstă de $este ./ de ani (cu repetare din H în H ani).

/. u&iec i cu risc crescut $entru D0 #a) persoane cu ereditate sigură la rude de gradul 1;b) supraponderali şi obezi;

c) femei care au născut copii macrosomi (≥5 g la termenul de M luni) sau au fdiagnosticate cu diabet gestaţional;d) hipertensi"i (≥ 5 0M mm@g);e) subiecţi cu @ 4≤HA mgB şi0sau trigliceride≥/A mgB;f) pacienţi cu =* sau


12/37

• glicemie 5 6 MM mgB L scăderea toleranţei la glucoză ( =*)• glicemie [/ mgB L 7

n prezent, se consideră că efectuarea ==*$ nu aduce beneficii notabile faţă de glicem\ Ieun.

d, 8emoglobina +4b, glicozilata – este o fractiune din @b care se uneste curesturi de glucoza; un test de confirmare a mentinerii sub control a glicemiei pe ultimele tre2i"elul recomandat de experti este ca daca @b% c [ E.AB, persoana sa fie diagnosticata cadiabetica. Problemele pacientului:- alimentatie inadec"ata prin surplus(mai mult decat necesarul organismului;- alterarea "olumului de lichide;- intoleranta la acti"itate fizica si mentala;- anxietate- dispnee,- circulatie inadec"ata- deficit de cunostinte,- alterarea perceptiei "izuale,- disfunctie sexuală- risc de complicatii acute#• coma hipoglicemica

• coma hiperglicemica• coma hiperosmolara( osmolaritateLeste concentratia particulelor dizol"intr6o solutie (2a, :l, bicarbonat, uree, glucoza). eterminarea osmolaritatii serse utilizeaza in e"aluarea echilibrului hidroelectrolitic si acido6bazic.)

- risc de complicatii cronice#6 complicatiilor micro"asculare (retinopatie, nefropatie, neuropatie) si6 a celor macro"asculare (cardio"asculare).

(biecti-e:- sa se obtina echililibrul metabolismului lipidic;- pacientul sa se alimenteze conform necesitatilor sale cantitati"e si calitati"e;- pacientului sa6i fie stabilizate functiile "itale- pacientulsa fie ferit de pericole- pacientul sa6si recapete conditia fizica si intelectuala;- sa se obtina echilibrul psihic al pacientului;- pacientul sa fie sustinut si aIutat de familie- pacientul sa fie ferit de complicatii.

!nter-entii+riorităti in ingriIire# supra"egherea functiilor "itale si "egetati"e, a stării de constientă,supra"egherea alimentatiei si respectarea dietei, profilaxila complicatiilor.1nter"entii proprii (autonome)# comunicare, hidratare si alimentare, igienă, mobilizare,supra"egherea eliminărilor, educatie.1nter"entii delegate# pregătirea pentru in"estigatii si analize, controlul si asigurarea dietei,administrarea tratamentului a, pentru pacientul ambulatoriu:- in"ita periodic pacientul la controale clinice si e laborator, in cadrul cabinetului medical(glicozurie, glicemie)b,pentru pacientul dezec8ilibrat2 tratat in spital:- asigura un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza ratia calorica necesara, de areduce hiperglicemia si de a mentine o greutate corporala satisfacatoare si stabila#

12


13/37

• e"alueaza ne"oile cantitati"e si calitati"e in functie de "arsta (copil, adolescent, adult), sex,stare fiziologica (sarcina, alaptare), acti"itatea pacientului, forma bolii• stabileste ratia alimentara cu# proteine H6 AB, lipide H 6HAB, absorbtie lenta si 0H simple cu absorbtie rapida, repartizate pe diferite mese si adaptate la efortul fizic . :andpacientul are o acti"itate usoara se recomanda H 6HA cal0Cg0corp0/5ore• numarul meselor0/5ore# 56A6E mese (H mese principale si /6H gustari)• alegerea alimentelor se face in functie de contintul de glucide;] alimente interzise# zahar, produse zaharoase, fructe uscae, praIituri, leguminoase uscate,iropuri,struguri, prune;] alimente permise, cantarite# paine (A B glucide), cartofi (/ B glucide), pastele fainoase,fructe, legume (cu peste AB glucide), lapte, branza de "aci, mamaliga;]alimente permise necantarite# carnea si deri"atele din carne, pestele, ouale, branzeturile,smantana, untul, legumele cu AB glucide ("arza, conopida, patlagelele rosii, fasolea "erde); alimentatia zilnica nu trebuie sa lipseasca oul, carnea, pestele;]prepararea alimentelor# se "a folosi, pentru indulcirea ceaiurilor, compoturilor, ciclamat de sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor), sosurile nu se ingroasa cu faina, ci culegume pasate; pastele fainoase se cantaresc inainte de fierbere;] painea se cantereste inainte de a fi praIita (prin deshidratare se concentreaza in glucide);se folosesc fierberea si coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor;- recolteaza produsele pentru e6amelul de laborator (sange,urina);- administreaza medicatia prescrisa de medic2 la orele indicateE• in diabetul zaharat de tip insulina ordinara prin inIectie :, in doza recomandata (in funcde "alorile glicemiei si glicozuriei), se administreaza cu A6H min. inaintea mesei (se foloseringa speciala, gradata in unitati de insulina, se tine seama ca alcoolul inacti"eaza produsuritmul de administrare# /6Hori0zi, inaintea meselor principale;• administreaza insulina ordinara prin inIectie 1G numai in cazul comei diabetice;• administreaza insulina monocomponenta, semilenta, lenta o data sau de doua ori pe zi, la ofixe, prin inIectii subcutanate;•

respecta, cu strictete, masurile de asepsie;• altereaza locul de inIectare pentru a pre"eni lipodistrofiile (loc de inIectare# fata externa abratului, 0H miIlocie; fata antero6externa a coapsei, 0H miIlocie; flancurile peretelui abdregiunea subcla"iculara; regiunea fesiera; superoxterna);• in diabetul zaharat de tip 11 administreaza medicatia hipoglicemianta pe cale orala; sulfamhipoglicemiante sau biguanide si urmareste efectele secundare ale acestora (greturi, "arsaturepigastralgii, inapetenta);• administreaza medicatia adIu"anta – "itaminoterapia P:4- masoara zilnic diureza si noteaza in foaia de temperatura;- masoara greutatea corporala la inter"al de /6H zile;- e"alueaza manifestarile de deshidratare# aspectul pieii si al mucoaselor, pulsul, tensiuarteriala;- e"alueaza astenia, epuizarea pacientului si il aIuta in efectuarea ingriIirilor igenice peconser"area fortei sale fizice;- asigura conditii de ingriIire in spital, in saloane mici, linistite, care sa permita repausul fpsihic al pacientului;- explica pacientului normele de "iata si alimentatie pe care trebuie sa le respecte;- pune la dispozitia pacientului exemple de diabetici cu e"olutie fa"orabila indelungata;- supra"egheaza zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea arteriala, consemnand, in fde temperatura, rezultatul;

13


14/37

- supra"egheaza tegumentele bolna"ului si mucoasele, sesizand manifestarile cutanate;- educa pacientul pri"itor la pastrarea igienei personale corporale, in general, si a picioarelospecial, pentru a pre"eni escoriatiile, fisurile, bataturile la acest ni"el, care se pot infecta u(atentie la obezi, la ni"elul plicilor);- sesizeaza unele modificari, care au drept cauza di"erse complicatii# schimbari comportamentului (obnubilarea), transpiratii, repiratie Pussmaul, coma;- acorda ingri.iri speciale in coma 8iperglicemica:• administreaza doza de insulina ordinara recomandata de medic pe cale subcutanataintra"enoasa, la inter"alul stabilit;• recolteaza periodic sange pentru monitorizarea glicemiei, a rezer"ei alcaline si urina peglicozurie;• monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, re"enirea constientei;• reechilibreaza hidroelectrolitic si acidobazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic, s9inger sau Jischer si solutie de bicarbonat de sodiu 5B;• ingriIeste tegumentele si mucoasele pacientului comatos.- acorda ingri.iri speciale in coma 8ipoglicemica:• administreaza la recomandarea medicului, solutie glucozata, hipertona 6/ B, /Aml0ora, repetat, pana la re"enirea din starea de coma si reluarea alimentatiei pe cale natursub controlul glicemiei.!nter-entii educati-e:- &duca pacientul pentru pre"enirea complicatiilor - 1n"ata pacientul sa respecte ratia de glucide0/5 si sa6si cantareasca alimentele;- 1n"ata pacientul sa inlocuiasca unele alimente cu continut mare de glucide prin altelcontinut mai redus, pentru a obtine senzatia de satietate (ex painea care are A B glucidepoate inlocui cu mamaliga care are /B glucide);- 1n"ata pacientul sa dozeze insulina, tehnica inIectiei cu insulina, pastrarea produsului luscat, la o temperatura de 56F grade :, sa manance la A6H min dupa administrarea insuli- 1n"ata pacientul sa recunoasca cauzele si semnele complicatiilor acute si cum sa inter"incazul producerii lor.Cauzele hiperglicemiei pot fi #abaterile alimentar, episoadele infectioase,diferite stari fizioloManifestarile hiperglicemiei constau in # oboseala, somnolenta, inapetenta, greturi, "arsatudiaree, tahicardie, hipotensiune arteriala, piele uscata, respiratie Pussmaul, pierderea lentconstientei.Cauzele hipoglicemiei pot fi#excesul de insulina, ingestia incompleta de hidrati de carbon, lcontrolului glicemiei.Manifestarile hipoglicemiei constau in # ameteli, astenie, piele rece, transpiratii, @pierderea brusca a constientei, respiratie normala.6 1n"ata pacientul sa efectueze autocontrolul metabolic (glicemia si glicozuria la dom:ontrolul glicemiei se poate face cu aIutorul bandeletelor sau strip6urilor folosind sangele ca

#0&C$1!$ B('N$;&'&! C& 0!$B#% )$4$ $%→ Scop:

~ :ondiţie esenţială de menţinere a "ieţii pacientului c't mai aproape de normal.→ Principii generale:

~ +acientul să cunoască şi să respecte normele de igienă pri"ind#▪ !aie generală zilnică, cu apă şi săpun.▪ 1giena ca"ităţii bucale – după ser"irea mesei, dimineaţa şi seara înainte de culcare.▪ 1giena organelor genitale zilnic şi după eliminări.▪ 1giena membrelor inferioare predispuse arteritei diabetice – seara la culcare.

14


15/37

▪ &"itarea îmbrăcămintei str'mte.▪ &"itarea Iartierelor.▪ &"itarea ciorapilor elastici.▪ &"itarea căldurii excesi"e.▪ chimbarea frec"entă a poziţiei.▪ =ratarea corectă a micozelor interdigitale.▪ =ratament aseptic al excoriaţiilor şi plăgilor pentru a pre"eni gangrena.

→

S* poat* recunoaşte complicaţiile diabetului:~ ă cunoască complicaţiile maIore ale diabetului şi forma lor de manifestare.~ ă recunoască manifestărilecomei 8ipoglicemice#

▪ %par la început transpiraţii profuze, ameţeli, astenie, foame exagerată ^ cacedează prin ingestie de alimente sau glucoză.

▪ !olna"ul poate inter"eni singur inger'nd zahăr în formele uşoare.~ ă recunoască retinopatia diabetică,glomerulonefroza, angiopatia ~ Complicaţii cronice#mai frec ent oculare, renale, isc(emice $eriferice 5 'i mi4loace d

$re enire 5 examen periodic oftalmologic şi renal, inspecţia zilnică a picioareloe"itarea leziunilor locale.

~ Reacţiile hipoglicemice 5 semnificaţia lor şi miIloacele de corectare.~ Tratarea infecţiilor acute sau alte complicaţii cu potenţial de decompensare.~ Controlul periodic al glicemiei 'i glico*uriei9

→ 0ieta – alături de tratamentul medicamentos reprezintă condiţia esenţială menţinerii "diabeticului c't mai aproape de normal.~ !olna"ul să cunoască bine regim, conţinutul în glucide pentru fiecare aliment în parte

respecte cantitatea de glucide care "a fi c't mai apropiată de cea a indi"idului normfuncţie de toleranţa la glucoză şi ţin'nd seama de "'rstă, sex şi munca depusă.

~ 2u trebuie să lipsească din dietă proteinele animale cu "aloare biologică –la$te, carne,&r n*eturi, ouă, $e'te – şi lipidele, în special cele "egetale nesaturate.

~ +'inea "a fi împărţită pe felii şi mese c't mai exact, mesele se "or repartiza la ore c't maprecise, ultima masă sub forma unei mici gustări "a fi la orele //.

~+entru prepararea alimentelor, bolna"ul "a ţine seama de următoarele principii#"u se a folosi niciodată *a(ărul 'i $rodusele *a(aroase la $regătirea alimentelor,

îndulcirea se a face cu *a(arină sau ciclamat de sodiu9:re$ararea sosurilor se a face $e c t $osi&il fără făină9: ini $ră4ite a fi c ntărită înainte de $ră4ire, deoarece $rin des(idratare creglucidele9

egumele /< cu glucide or fi folosite c t mai multe9:roteinele animale or fi o&ligatoriu $re*ente în dietă9:ră4irea este contraindicată9 e utili*ea*ă fier&erea 'i coacerea

→ Bolna-ii care utilizeaz* insulina trebuie s* ştie c*:~ unt inter*ise amestecuri de Insulină rom nească cu orice alt ti$ de Insulină, deoarec

se reacti ea*ă9~ Flacoanele de insulină se $ăstrea*ă tot tim$ul la frigider la >.? - >@ ? la loc uscat9 Înainte

de administrare flaconul este încăl*it la tem$eratura camerei 'i se agită $ nă seomogeni*ea*ă9

~ %xtragerea insulinei se face cu A ace sterile care se introduce în do$ul de cauciuc, du$de*infectare cu alcool 'i 'tergere cu un do$ de ată sterilă cu a$ă 'i se usucă9

~ e folosesc seringi de A ml cu .? grada ii9~ eringile se sterili*ea*ă numai $rin fier&ere sau se folosesc seringi de unică folosin ă9~ In4ec iile se fac su&cutanat cu res$ectarea măsurilor de ase$sie9

15


16/37

→ !olna"ul diabetic trebuie să cunoascărolul efortului fizic în diabetul zaharat, sunt ridicateplimbări în aer liber, alergări, înot, călărit.

#G!M&' $'!M#N%$ ÎN 0!$B#%&' )$4$ $%→ egimul alimentar trebuie să fie echilibrat cu scopul de a furniza raţia calorică necesară

a reduce hiperglicemia şi de a menţine o greutate corporală satisfăcătoare şi stabilă.→ aţia alimentar* trebuie să fie repartizată în trei mese pe zi principale şi două gust

bineînţeles cu aproximaţie, care să fie la orele de masă şi să furnizeze AAB din caloriiformă de glucide (din care două treimi să fie glucide complexe, zise cu absorbţie lentătreime glucide simple zise cu absorbţie rapidă, repartizată pe diferitele mese şi adaptatun e"entual efort fizic.

→ 4a alc*tuirea regimului alimentar în diabetul zaharat se "a ţine seama de#~ Stabilirea toleranţei la glucoză şi a necesarului de insulină.~ Stabilirea necesarului caloric.~ Stabilirea constituenţilor raţiei alimentare.~ Calculul caloric.

→ Stabilirea toleranţei la glucoz* şi a necesarului de insulin*7~ n timp de H zile consecuti" se "a administra bolna"ului un regim cu o cantitate fi

glucide de A 6/ g pe zi, urmărind zilnic glicemia \ Ieun şi glicozuria pentru /5 or~ e face media glicozuriilor care se scade din cantitatea de glucide administrate.~ n funcţie de rezultat se disting două cazuri#

• =oleranţa la glucozămai mare de 1 ! g glicozurie ". iabetul se echilibreazăsuficient numai regim dietetic.

• =oleranţăla glucoză 1!! , diabet zaharat necesitădietă # obligatoriu insulină.→ Stabilirea necesarului caloric.

~ e face în funcţie de# greutatea indi"idului, greutatea ideală, consumul energetic.~ 9aţia alimentară a diabeticului nu se deosebeşte de alimentaţia raţională a omu

sănătos, dar cu unele corecti"e care trebuie a"ute în "edere de către bolna".~ =rebuie să6şi cunoască bine regimul, conţinutul de glucide pentru fiecare aliment în

şi să6l respecte. =rebuie să fie bine instruit asupra conţinutului glucidic al alimentelor.~ :antitatea de glucide consumate zilnic "a fi apropiată de aceea a indi"idului norm

ţin'ndu6se seama de muncă depusă, "'rstă şi sex, starea fiziologică.→ Stabilirea constituenţilor raţiei alimentare7

~ !olna"ul trebuie să cunoască cele trei grupe de alimente mai importante#cartofi, fructe $roas$ete, legume er*i, $ ine, la$te, cereale.

~ *lucidele – "or acoperi A 6E B din necesarul caloric fără a depăşi / calorii.~ +roteinele – asigurate din carne, peşte, ouă, lapte, p'ine şi cereale – A6/ B din ra

calorică şi sunt preferate în cantitate de maxim g 0 Cg corp 0 zi.~ 4ipidele – reprezintă maxim H B din raţia calorică şi sunt preferate cele "egetale (u

"egetale), dar şi cele animale (lapte, carne, ouă, br'nzeturi) unt, ulei şi grăsimi din carn~ %lcoolul – aduce F cal 0 g – se admite maxim o băutură la masa principală.~ ndulcitorii – nu aduc calorii şi înlocuiesc zahărul.~ +'inea "a fi împărţită pe felii şi pe mese c't mai exacte.~


17/37

o +ra AA,?? su& forma unei mici gustări9~ in alimente să nu lipsească fibrele, deoarece celulozicele sin legume, fructe, cerea

chiar leguminoase uscate scade glicemia şi pre"eni cancerul de colon.→ Calculul caloric < regimul diabeticului

~ e face în funcţie de foaia de echi"alenţă.→ $limente care pot ficonsumate f*r* restricţie sunt#

~ :arnea ("acă, "iţel, pasăre, porc, miel slab – proaspătă sau congelată), şuncă L H g.~ +eşte proaspăt sau congelat, sărat, afumat L 5 g.~ !r'nzeturi# telemea, caşca"al, br'nză topită L / 6H g. m'nt'nă – cremă.~ *răsimi# unt, untdelemn, margarină.~ $uă proaspete foarte moi.~ 4egume a"'nd conţinut mic în glucide# castra"eţi, "arză, conopidă, spanac, do"lea

fasole "erde, sparanghel, salată, "inete, roşii, lăptuci, păpădie, urici, măcriş, ridiciuperci, ardei gras, praz, untişor, şte"ie.

→ $limente permise limitat (se c'ntăresc zilnic şi se calculează conţinutul în glucide)#~ Jructe proaspete# mese, fragi, căpşuni, zmeură, caise, "işine, cireşe timpurii, pe

portocale, gutui, piersici, şi pepene "erde E g.~ feclă, morco", ţelină, ceapă, orez fiertLH 65 g.~

4apte# iaurt, caş, urdă. !r'nză proaspătă de "aci L A ml.~ :artofi, orez, griş, paste făinoase c'ntărite fierte L A g.~ +'ine L 5 g.


18/37

~ %dultul#./-/?< glucide9 #/-A?< $roteine9 C?-C/< li$ide9~ %fecţiunile febrile şi inter"enţiile chirurgicale impun o dietă predominant glucid

creşterea corespunzătoare a dozei de insulină.~ 4a diabeticii cu acidocetoză#se cresc glucidele, se scad $roteinele, li$idele sunt

cetogene9~ n ceea ce pri"eşte raţia calorică, dacă diabeticul nu este obez "a primi aceeaşi ra

calorică ca şi indi"idul normal, pentru "'rsta, sexul, munca şi starea fiziolog

corespunzătoare.~ :'ntarul este necesar p'nă c'nd bolna"ul e"aluează singur, c't mai corect conţinutulglucidic al alimentelor. &ste greu de pre"ăzut rapiditatea resorbţiei glucidelor, dar acedepinde şi de cantitatea de proteine şi de lipide ingerabile. e aceea raţia calorică trebsă fie echilibrată, să nu lipsească niciodată alimentele bogate în fibre, iar împărţirea ppe felii trebuie făcută c't mai exact.

~ acă diabeticul este şi obez, se "or reduce p'inea şi făinoasele c't mai mult posibil, danu şi grăsimile "egetale. +entru obezi mai sunt necesare#

o ontrolul a$ortului caloric9o Eegim strict dacă este necesar9o )$ort mare de fi&re9o Mese regulate9~ căderea în greutate nu este permisă bolna"ului fără prescripţia medicului.

~ 1nstruirea şi colaborarea pacientului şi a anturaIului sunt esenţiale.→ n ceea ce pri"eştemodul de preparare al alimentelor se recomandă următoarele#

~ "u se or folosi niciodată *a(ărul 'i $rodusele *a(aroase îndulcirea se a face numai cu*a(arină 'i ciclamat de sodiu9

~ :re$ararea sosului se face $e c t $osi&il fără făină9~ : inea $ră4ită a fi c ntărită înainte de $ră4ire 5 $rin des(idratare cresc glucidele9~ :astele făinoase în stare crudă con in mai multe glucide 1@/-6?


19/37

cu tot

B ceapa, morco"i, ţelina, albitura, sfecla, capsuni, cireşe, coacăze,portocale, mandarine, mere de "ara, alunele cantarite cu coaIa

AB cireşe de iunie, afine, mure, mere ionatane

/ B cartofi, hrean, fasole, mazăre, linte, orez, paste făinoase – toate sec'ntăresc fierte, uscate au - B @:

/AB mămăliga "'rtoasa (mămăliga pripita conţine /,AB @:)

A B p'inea (nu se consuma colturile de p'ine deoarece nu conţin mulţi hidraţisi se poate aIunge la hipoglicemie)$limente de e-itat:sosurile (se admite sosul cu faina putina), r'ntaşurile (cu ceapa si faina), usturoiul, hreanul,piperul (sunt iritati"e gastric, efect asociat iritaţiei gastrice produse de corpii cetonici put'nd

la "oma)Necesar caloric:6/ Ccal0m/6 6 / ani6N Ccal R Ccal0an "'rstă6 /6 A ani#

6_6N/ 6/A Ccal R / Ccal0an peste / ani6`6N A 6/ Ccal R Ccal0an peste / ani

6alimente#6A B hidraţi de :6 A6/AB proteine6/A6HAB lipide6Naport redus de colesterol,lipide saturate

6distribuţie#6/AB dimineaţa6/AB la pr'nz6H B cina6/ B înainte de culcare6Nproteine (pre"in hipoglicemia nocturnă)6la >ocazii? se doza de insulină

97 insulinoterapie6tipuri de insulină#

debut acţiune ma6im* durat*acţiune scurt*

6insulină regular 6insulină semilentă HminuteH

minute

/6H h/65 h 56E h56E h

acţiune intermediar*6insulină porcină6insulină umană6insulină lentă

H65 h/6H h/65 h

-6 5 hE6 hE6 / h

E6/ h6 E h

E6/ hacţiune lung*

19


20/37

6insulină ultralentă /6 - h -6/ h6monitorizare#

• glicemie6zilnic6Nînaintea mesei matinale,pr'nzului,cinei,mesei dinainte de culcare6de / ori0lună6Nla miezul nopţii,la ora ,după şcoală

• cetonurie6de / ori0lună înaintea mesei matinale6în condiţii de boală la fiecare micţiune6glicemia ideală postprandial#

6sugar,antepreşcolar6N / 6// mgB6preşcolar6N 6/ mgB6şcolar6NF 6 / mgB

6dispensarizare,monitorizare#6autocontrol6Nglicemia de H65 ori0zi şi aIustarea dozei6cetonurie6Nglicemie N /A mgB,febră,greţuri,"ărsături,copilul >nu se simte bine?6la luni6Ngreutate,talie,=%,dez"oltare sexuală,"edere,glanda tiroidă,locul inIectării

6@b glicozilată6Nindicator al glicemiei din ultimele /6H luni6normal Z -B6control bun # Z MB6control acceptabil # Z B

6microalbuminuria6anual6Nexamen oftalmologic,funcţie tiroidiană,lipemie

C#%($C!0()$ 0!$B#%!C$ /C$0:% este cea mai frec"entă complicaţie acută metabolică în 7.:entru definirea ei esteo&ligatorie $re*en a a doi factori (i$erglicemia 'i ceto*a 1cre'terea $roduc iei 'i concentrcor$ilor cetonici în s nge29 a ace'tia se adaugă de multe ori 'i un al treilea acido*a9

Gi$erglicemia este cauzată at't de scăderea utilizării periferice a glucozei, c't şi decreşterea producţiei sale (prin glicogenoliză şi prin gluconeogeneză pe seama gliceroluluiaminoacizilor glucoformatori). &a determină restul perturbărilor metabolice din :% .Creşterea concentraţiei corpilor cetonici (acidul acetoacetic, acidul betahidroxibutiricacetona) în s'nge cu apariţia lor în urină este rezultatul sintezei din acizi graşi liberi, pro"prinlipoliza intens*, secundară deficitului de insulină. +rimii doi sunt ne"olatili; acetona "olatilă şi conferă halena caracteristică din :% .

)cido*a este consecinţa creşterii concentraţiei corpilor cetonici. &a poate lipsi în formuşoare (cetoză).

:% se caracterizează şi prin existenţaunor tulbur*ri 8idro/electrolitice, care pot fiextrem de se"ere. :'nd glicemia depăşeşte Tpragul renal? ( - mgB), apare glicozuria, cu amai marcată cu c't "alorile glicemice sunt mai mari. +rin mecanism osmotic, glicozuria inpoliurie şi, în lipsa aportului hidric corespunzător,des8idratare celular* şi e6tracelular*, cu8ipo-olemie. e explică, astfel, senzaţia de sete intensă a pacienţilor cu :% , precum usc*ciunea tegumentelor şi mucoaselor prezentă în formele se"ere.

+rin diureză abundentă se pierd şielectroli i în cantităţi mari. intre aceştia, deficitul dPR are un rol important# pacienţii cu :% au întotdeauna un capital potasic scăzut, lucru de trebuie ţinut cont atunci c'nd se conduce terapia.

@ipo"olemia determină hipoperfuzie renală şiinsuficien ă renală, care agra"ează, lar'ndul său, acidoza.

actorii fa/orizanţi sau precipitanţi ai )D sunt# întreruperea tratamentului insulinic7 tip , infecţiile acute se"ere, infarctul miocardic acut, pancreatitele acute, stresul chirur

20


21/37

sau traumatic etc. %lteori, cetoacidoza se instalează la un diabetic încă necunoscut, diagnosfiind stabilit cu această ocazie (cetoacidoza inaugurală).

tadializarea cetoacidozei diabeticeStadiul p4 C( total+mmolF',

Baze/e6ces+mmolF',

Cetoză ≥F,H /E6 E 60recomă F,H 6F,/ A6 6 6 AComăcetoacidozică

≤F,/ ≤ ≥6 E

iagnosticul C2 se bazează pe semnele clinice şi, mai ales, de laborator.. eto*a poate să nu prezinte semne clinice sau acestea sunt reprezentate de poliur

accentuată, polidipsie, astenie, e"entual deshidratare uşoară şi halenă de acetonă. *licemeste cuprinsă, de obicei, între /A şi H mgB, este prezentă glicozuria, p@6ul este≥F,H şi :$/total normal sau moderat scăzut.

/. :recoma dia&eticădetermină întotdeauna simptome şi semne#a) aspect general modificat, cu facies palid sau, din contră, "ultuos, uneori cu extrem

reci;b) semne de deshidratare# limbă uscată, prăIită, cu depozite alb6gălbui, tegumente us

cu pliu persistent, globi oculari hipotoni, tahicardie, tendinţă la hipotensiune arterială, oligurc) respiraţie Pussmaul ca semn de acidoză;d) semne digesti"e# greţuri, "ărsături (prin pareză gastrică), dureri abdominale inten

chiar apărare musculară (Tpseudoabdomen acut?, ce poate duce la confuzia cu abdomenul chirurgical şi la laparotomii inutile, mai ales în cetoacidozele inaugurale);

e) semne neurologice# astenie accentuată, scădere a tonusului muscular, reducere p'nla abolire a reflexelor osteotendinoase, dezorientare şi somnolenţă (aceste manifestări scauzate de deshidratare, acidoză şi creşterea osmolarităţii serului).Biologic, în :% a"ansatăse înt'lnesc# hiperglicemie, de regulă peste A mgB (5 6F mgB), glicozurie, cetextrem de intensă, p@ între F,H şi F,/ , :$/ total între A şi mmol04 şi tulburări electroca în coma diabetică.

H. oma dia&etică cetoacido*ică este o stare extrem de gra"ă, ce pune în pericol "iaţabolna"ului în absenţa unui tratament competent. +rofunzimea tulburărilor metabolice estede mare, înc't această comă este considerată o ade"ărată Tfurtună metabolică?. e aceereprezintă o mare urgenţă medicală, al cărei tratament trebuie să înceapă la locul diagnostic(domiciliul bolna"ului, cabinetul medicului de familie, unitatea de primire a urgenţelor etc.)

emnele clinice sunt asemănătoare cu cele din precoma diabetică, dar mult mai inteneshidratarea este maximă, dispneea Pussmaul de"ine impresionantă prin frec"enţa amplitudinea respiraţiilor, simptomatologia digesti"ă este se"eră. !olna"ul este inert, flasc

sau fără pierdere de conştienţă. =rebuie menţionat faptul că termenul de comă, în acest caz,are semnificaţia clasică, aceea de pierdere a conştienţei. %ceasta este abolită numai în foapuţine cazuri (sub B).

%lte teste de laborator modificate# leucocitoza ( . 6/ . 0mmH, prinhemoconcentraţie, "alori mai mari semnific'nd, de obicei, o infecţie asociată); creşterea usanguine (deshidratare); creatinina fals crescută la diabetici cu funcţie renală normală (interferenţa de culoare a acetoacetatului cu acidul picric, folosit de metoda de dozare); amila

21


22/37

moderat, dar fals, crescute (componentă parotidiană şi interferenţă cu corpii cetonici), înreale şi cu "alori deosebit de mari în pancreatitele acute ade"ărate.

iagnosticul diferenţial al comei diabetice n prezenţa unei come la un pacient diabetic, mai ales dacă acesta este tratat cu insul

primele diagnostice luate în considerare sunt coma hipoglicemică şi coma cetoacidozică.

0iferenţierea comei cetoacidozice de cea 8ipoglicemic*Criteriul Comacetoacidozic* Coma 8ipoglicemic*

ebut lent, progresi"rapid (minute), uneorineprecedată de semne dealarmă

3idratare deshidratarenormală, transpiraţie adesea, dar neobligatorie în comeleprelungite sau la cei cu anhidrozăprin neuropatie "egetati"ă

Tonusmuscular

scăzut crescut, contracturi

4europsihi c liniştit, aton

agitat, adesea, cu con"ulsii şisemnul !abinsCi (bilateral sauunilateral), put'nd mima o comăneurologică

5iologic hiperglicemie,glicozurie,cetonurie

hipoglicemie (sub A mgB), deregulă, fără glicozurie şi fărăcetonurie

Tratamentul C2=ratamentul :% se face ţin'nd cont de faptul că factorul determinant este deficitul se

de insulină, că în :% există frec"ent tulburări hidroelectrolitice şi acidobazice (deshidradeficit de PR, acidoză metabolică) şi că, adeseori, există un factor precipitant (infecţie, infmiocardic acut, pancreatită acută etc.).


23/37

administra medicaţie orală sau chiar numai dietă.H.7ratamentul cau*ei $reci$itante, dacă aceasta există.

acă pacientul nu are toleranţă digesti/ă $biecti"ele terapeutice urmărite sunt#

. Eesta&ilirea meta&olismului intermediar 'i, în s$ecial, a utili*ării gluco*ei, insulinotera$ie, sub forma insulinei regular administrată obligatoriu i.". oza iniţială este deu0Cgc, în bolus, urmată de , u0Cg corp0oră (administrată de preferat cu inIectomatu

soluţiile perfuzate). &ste de dorit ca ritmul de scădere a glicemiei să nu fie mai mare de FAmgB0oră, fiindcă o prăbuşire rapidă a acesteia fa"orizează apariţia edemului cerebral./. Eefacerea deficitului de a$ă 'i electroli i

eficitul hidric din :% poate aIunge la A6 litri şi trebuie refăcut rapid. administrată iniţial este 2a:l M‰ ; concentraţia de 5,A‰ se indică numai dacă natremia este mamare de A mmol04.

9itmul perfuziei de lichide este rapid la început+ litri în primele dou* ore,2 dacă stareahemodinamică o permite, apoi mai lent, adică A ml pe oră în următoarele 5 ore şi ulteriml pe oră, p'nă la cantitatea de A6 litri în primele -6/5 de ore.

%tunci c'nd glicemia se reduce sub /A mgB, se alternează perfuziile de soluţie de 2aM cu cele de glucoza izotonă (AB) sau hipertonă ( 6/ B). +entru acestea din urmă

inIectează o cantitate suplimentară de insulină ( u pentru / g de glucoză).:ombaterea tulburărilor potasiului reprezintă un obiecti" esenţial al terapiei. PR se poateadministra atunci c'nd se cunosc "alorile potasemiei şi c'nd există diureză. Jorma sub care sindică este în special soluţia de P:l F,5AB ( ml soluţie conţine mmol PR), cu excepţiahipofosfatemiilor, c'nd primii 5 mmol de PR se administrează ca fosfat de PR. n general,cantitatea de PR inIectată nu trebuie să depăşească A mmol0/5 ore.

C9 om&aterea acido*ei . %cidoza exercită efecte negati"e asupra aparatului cardio"ascular, aparatului respirato

sistemului ner"os central. e cele mai multe ori, ea se corectează după ce pacientului iadministrează insulină şi este hidratat corespunzător.

Jolosirea bicarbonatului de sodiu ca măsură de rutină este discutabilă. ustifica

acestei prudenţe este riscul alcalinizării rapide, ce poate induce trei incon"eniente maIhipoxia tisulară, alcaloza hipocloremică şi acidoza sistemului ner"os central. n prezent, se admite ca alcalinizarea cu bicarbonat de sodiu să se efectueze cu prude

şi numai la p@< F. Jorma sub care se administrează este soluţia 2a@:$H 5 (E ml soluţieconţin mmol @:$H6) sau -,5B ( ml conţine mmol @:$H6). eficitul de bicarbonat secalculează după formula#

(9ezer"a alcalină normală – rezer"a alcalină reală) x * x ,HA L mmol @:$H6eşi această cantitate ar normaliza bicarbonatul, în practică se administrează numa

treime din ea, cu deosebită prudenţă. e exemplu, la o rezer"ă alcalină de A mmol04 greutate de E Cg, deficitul de bicarbonat este (/E6A) x E x ,HA L 55 mmol @:$H6. e "or administra doar 55 # H L 5F mmol 2a@:$H6. 5. 7ratamentul factorilor $redis$o*an i , atunci

c'nd aceştia există, este obligatoriu.A.% itarea com$lica iilor tera$iei . =ratamentul rău condus, fie insuficient, fie intempesal precomei şi comei diabetice, poate determina o serie de complicaţii terapeutice# ecerebral, hipoglicemie, hipo6potasemie, hiperhidratare, alcaloză hipocloremică etc.

intre acestea, cea mai de temut complicaţie este edemul cerebral. %cesta apare males la copil, are o rată a mortalităţii crescută (chiar F B) dar, din fericire, este rar. in punc"edere clinic, tabloul edemului cerebral se instalează după un inter"al de /6 E ore de tratamal comei, fiind relati" caracteristic# după ce au apărut ameliorări, at't clinice, c't şi biologiceglicemiei, osmolarităţii, potasemiei), urmează o recădere, cu reinstalarea stării de cohiperpirexie, edem papilar, midriază. ecesul se produce prin stop respirator.


24/37

apariţie a edemului cerebral nu sunt prea clare, fiind incriminată scăderea rapidă a glicemideci, a osmolarităţii extracelulare, cu hiperhidratare consecuti"ă a sistemului ner"os central.

upă ameliorare clinică şi reluarea toleranţei digesti"e, se trece la alimentaţie oraladministrarea s.c. a insulinei, după cum am descris la tratamentul cetozei.

Coma diabetic* 8iperosmolar*e defineşte prin următoarele elemente#

a) glicemie>E mgB;

b) osmolaritate a serului>HA m$sm04;c) bicarbonat seric N A mmol04;d) p@ NF,H ;e) cetonurie absentă;f) deprimare moderată sau se"eră a conştienţei (comă clinică). n mod tipic, coma diabetică hiperosmolară apare la pacienţi în "'rstă, adesea cu 7 ti

necunoscut p'nă atunci, cu factori precipitanţi ca infecţii di"erse sau infarct miocardic a+acienţii prezintă tabloul unei deshidratări importante fără acidoză (respiraţia Pussmaul lipsşi fără corpi cetonici în urină.

+rognosticul este foarte gra", decesul produc'ndu6se în peste A B dintre cazur=ratamentul este acelaşi cu cel al :% , fără administrarea de alcaline.

Coma mi6t* +diabetic* cu acidoz* lactic*,&ste o complicaţie metabolică acută foarte rară, dar extrem de gra"ă, fiind un exemtipic de acidoză de pro"enienţă dublă, produsă prin asocierea celei induse de hiperglicemiecea determinată de acidul lactic.

:riteriile de diagnostic al acidozei lactice sunt#a) concentraţia sanguină a lactatului (normal# ,F6 ,/ mmol04) peste A mmol04; in

/6A mmol04 este interpretabil în funcţie de contextul clinic;b) p@ arterial


25/37

cerebrală (glucoza fiind singurul substrat energetic al neuronului) prin scăderea consumuluoxigen al creierului, cu at't mai gra"ă cu c't glicemia este mai mică.

eşi nu există diabetic tratat cu insulină ( 7 tip sau 7 tip /) care să nu fi prezenhipoglicemii, este important ca acestea să fie extrem de rare, fiindcă fiecare episod determdeteriorarea unui număr de neuroni în plus. 3neori, după ani de zile de boală, capacitaintelectuală scade foarte mult la "'rste relati" tinere (în Iur de A de ani), situaţie nuencefalopatie cronic* post8ipoglicemic*.

actorii care fa/orizează apariţia hipoglicemiilor postinsulinice sunt foarte "ariaţisupradozaIul insulinei, mai frec"ent în tratamentul intensi";b) inter"alul prea mare dintre inIecţia de insulină şi masa cu glucide sau cantitatea p

mică a acestora;c) nealimentarea (adormire);d) inIectarea într6un "as de s'nge;e) efortul fizic mai mare dec't cel obişnuit, fără măsuri de precauţie;f) asocierea de "ărsături şi diaree;g) ingestie de alcool etc.Manifestările clinice sunt extrem de polimorfe, în funcţie de "aloarea glicemiei şi

factori indi"iduali. emnele şi simptomele hipoglicemiei sunt determinate prin două mecani

6 scăderea substratului energetic al celulei ner"oase (sim$tome neuroglico$enice)#oboseală neobişnuită şi rapid instalată, neatenţie, cefalee, mai ales frontală şi cu orar diplopie, dezorientare, parestezii peribucale, put'nd merge p'nă la comă, con"ulsii. poziti"ează semnul !abinsCi.

6 secreţia hormonilor de contrareglare (primul se secretă adrenalina, apoi urmează =glucocorticoizii), care tind at't să crească glicemia, c't şi să semnaleze organismului o stare stres# transpiraţii, tremurături, iritabilitate, agitaţie, palpitaţii. %ceşti hormoni determină odin partea ficatului, în prima etapă se produce o eliberare a glucozei stocate sub formăglicogen, prin glicogenoliză, iar, ulterior, dacă hipoglicemia persistă, are loc şi gluconeogen

in punctul de "edere al se"erităţii, hipoglicemiile pot fi uşoare, moderate şi se"ere. nformele u'oare 'i moderate pot apărea# transpiraţii, tremurături, dureri epigastri

senzaţie de foame imperioasă, parestezii peribucale, nformele se ere se adaugă pierderea conştienţei (coma) şi con"ulsiile, semnul !abinsbilateral.

acă nu este depistat la timp, diabeticul în comă hipoglicemică poate deceda pdecerebrare.

&ste important de notat faptul că unii pacienţi îşi pierd semnele de alarmă ce apaformele uşoare prin perturbarea contrareglării adrenergice, fenomen ce poartă numelehWpoglWcemia unaDareness, aceştia intr'nd rapid în comă. n aceste situaţii, pentru percehipoglicemiilor, se pot efectua antrenamente de sesizare a hipoglicemei, de exemplu, efectuarea mentală a unor calcule matematice extrem se simple la orice suspiciune hipoglicemie. acă, într6ade"ăr este "orba despre o hipoglicemie, aceste calcule "or fi difici


26/37

peste @@ ml). eoarece este "orba despre o mare urgenţă, tratamentul se efectuează imediala locul diagnosticului. *lucoza HHB determină o re"enire mai rapidă datorită acţiuinstantanee de creştere a glicemiei, pe c'nd, după administrarea de glucagon trec A6/minute p'nă la apariţia efectului.

acă în primul moment nu se poate face diferenţierea sigură între coma hiperglicemiccea hipoglicemică (datorită, în special, anhidrozei) şi în lipsa dozării glicemiei, coma se traca şi cum ar fi "orba despre hipoglicemie# A 6 ml glucoză HHB, deoarece nu dăuneaz

dint'i, fiind în schimb sal"atoare în cea de6a doua e"entualitate. %cest aspect este extremimportant, deoarece, deseori, nu este posibilă dozarea glicemiei, iar coma hipoglicemnecesită un tratament rapid.

upă re"enirea dintr6o comă hipoglicemică, se indică internarea pentru elucidfactorilor ei fa"orizanţi şi pentru reluarea insulinoterapiei sub control strict, fiindcă în praadesea, de teama unor noi hipoglicemii, se întrerupe pentru prea mult timp administrainsulinei, ceea ce în 7 tip poate determina trecerea în cetoacidoză, uneori se"eră.

0!S'!P!0#M!!0efiniţie

islipidemie este o afectiune caracterizata prin alterarea metabolismului grasimilor e"identiprin modificarea "alorilor colesterolului, 4 46colesterolului, @ 46colesterolului, triglicerid• =otalitatea tulburărilor cantitati"e şi calitati"e ale lipidelor plasmatice (↑ :, ↑ =*, ↓@ 4c)• +re"alenţa NH B• Jactor maIor de risc pentru %=• T2ormalul? lipidic#C%Z/ mgB;%GZ A mgB;40'c: `# 5 65A mgB; _# 5A6A mgB

0islipidemie / clasificare• genetica• secundara altor afectiuni

efectele genetice sunt localizate la ni"elul genelor care sintetizeaza enzimele implicate inhidroliza grasimilor (lipoproteinlipaza, lipaza hepatica) sau la ni"elul genelor implicate in siapoproteinelor. islipidemiile genetice pot fi autosomal dominante (este suficient ca unul diparinti sa prezinte defectul genetic) sau autosomal recesi"e (trebuie ca ambii parinti sa prezidefectul genetic).

islipidemia secundara insoteste alte tipuri de afectiuni #• obezitatea (cresterea masei de tesut adipos si cresterea rezistentei la insulina determina oproductie in exces de acizi grasi liberi cu cresterea "alorilor de 4 4 si G4 4)• diabetul zaharat determina tulburari ale metabolismului lipoproteinelor prin hiperglicemiehiperinsulinemie la persoanele cu rezistenta la insulina• afectiunile tiroidiene, in special hipotiroidismul se asociaza cu ni"eluri crescute pentru 4colesterol prin scaderea clearence6ului hepatic• afectiunile renale (in special asindromul nefrotic) se asociaza cu hipercolesterolemie sihipertrigliceridemie• bolile hepatice pot determina atit cresterea ni"elurilor de lipoproteine prin scadereaclearence6ului acestora cat si scaderea lor prin afectarea capacitatii de biosinteza aapoproteinelor • sindromul :ushig prin "alori crescute de glucocoticoizi determina cresteri de G4 4, 4 4,tigliceride• estrogenii cresc sinteza de G4 4 si @ 4• consumul de alcool in exces inhiba oxidarea acizilor grasi liberi si creste ni"elul de triglic• dietele bogate in grasimi saturate (carne, lapte, ciocolata, produse de patiserie, praIeli)produc dislipidemii

26

http://www.cdt-babes.ro/articole/obezitatea.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/diabetul_zaharat_hiperglicemie.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/obezitatea.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/diabetul_zaharat_hiperglicemie.php


27/37

• medicamentele modifica ni"elurile de colesterol (diureticele tiazidice, estrogenii,betablocantele)• stressul, anxietatea, fumatul

iagnosticul dislipidemiei se bazeaza pe #• examen clinic care e"identiaza xantelasme (leziuni plane, de culoare galbuie localizate lani"elul pleoapelor) sau xantoame (leziuni localizate la ni"elul tendoanelor)• examen de laborator care arata modificari la ni"elul # colesterolului, @ 46colesterolului

colesterolului, trigliceridelor • excluderea unor cauze secundare prin efectuarea unor analize suplimentare # glicemie,hormoni tiroidieni, transaminaze, uree, creatinina• identificarea unor factori asociati dislipidemiilor # obezitatea, fumatul, consumul de alcosedentarismul1storicul familial, xantoamele, xantelasmele, "alori foarte mari pentru 4 46colesterol sautrigliceride (peste mg0dl) orienteaza spre o cauza genetica a dislipidemiilor.0ozarea lipidelor Colesterol total H @@ mg%rigliceride H9A@ mg40' colesterol _# I @ mg È# I A mg$lte metode +folosite rar în practic*,• electroforeză• ultracentrifugare• dozarea apoproteinelor Manifestari de dependenta:

islipidemia in sine nu are semne sau simptome.- prezente in functie de afectiuni asociate- sunt prezente#

- xantelasmeLanamblu de pete mici galbui, cu margini regulate, localizate la ni"elulpleoapelor catre partea nazala. +ot fi rezultatul unor ni"eluri crescute de colesterol, e"olutia fiind benigna si foarte lenta)

- antomeL mica tumora benigna formata din macrofage (celule mari a"and proprietde a ingera si a distruge particule mari) bogate in depuneri lipidice. antoamele formeaza pesau noduli subcutanati, adesea de culoare galbena, uneori rosie sau bruna.- 8ipertrigliceridemia prin deficit de 'P' si $po C!! – boala se manifesta la nou6nascutsi copilul mic prin acumulare de chilimocroni. :opii acuza frec"ent dureri abdominale se"eresau fara pancreatita),6antoame erupti-e (papule mici rosii6portocalii) la ni"elul cotelor,genunchilor, spatelui.- %lte manifestari pot fi# lipemia retinalis, parestezii ale extremitatilor (in special pe fadorsala a mainii si picioarelor), roseata (flush) pe fata si torace, artralgii, hepatomegalie,splenomegalia.

islipidemie 6 consecinte• factor de risc pentru boala cardio"asculara• ateroscleroza• boala "asculara periferica• pancreatita acuta (hipertrigliceridemia)

3n studiu publicat in re"ista 4ancet ( M./ ) a aratat ca scaderea 4 46colesterolulummol0l a redus de A ori riscul de e"enimente "asculare maIore (infarctul miocardic, accid

"ascular cerebral, re"ascularizatia coronariana).(biecti-e

27

http://www.cdt-babes.ro/articole/anxietatea.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/ateroscleroza.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/anxietatea.phphttp://www.cdt-babes.ro/articole/ateroscleroza.php


28/37

• sa se normalizeze "alorile :=, =*, 4 4 şi @ 4 – contribuie la pre"enţia primară sausecundară a bolilor cardio"asculare.• +acientul sa fie echilibrat hidroelectroliltc si acido6bazic• +acientul sa respecte regimul alimentar.• +acientul sa fie ferit de complicatii.

Parametrii luaţi în considerare:• 4 4• @ 4• prezenţa0absenţa bolilor cardio"asculare• alţi factori de risc!nter-entii $M- urmareste respectarea regimului alimentar - supra"egheaza functiile "itale, greutate corporala, diureza.- incuraIeaza pacientul pentru respectrea programului de exrcitii fizice;- recolteaza sange pentru examene de laborator;- administreaza medicatia prescrisa de medic.Mi.loace terapeutice•

dieta•


29/37

Statine +J ezetimide,• ator"astatin ( ortis)• sim"astatin (7ocor)• pra"astatin (&lisor)• lo"astatin (


30/37

6 primul aIutor in cazul hipoglicemiei aparute la persoane aflate in tratament cu insulina confie in administrarea unui aliment bogat in zahar, fie in administrarea deglucagon.Cauze

:el mai frec"ent, hipoglicemia apare ca si complicatie a tratamentuluidiabetului zaharat(hipoglicemia diabetica), atunci cand se administreaza doze prea mari de insuluina sau a medicamente hipoglicemiante. e asemenea, poate fi determinata si de cauze mai putifrec"ente, precum ingestia unor medicamente ca inhibitorii de monoaminoxidaza, sulfat

chinina, salicilatii (inclusi" aspirina), de afectiuni ale pancreasului, ficatului, rinichilor sau organe, cat si de boli ereditare ce afecteaza metabolismul.Simptome/ manifestari de dependenta

6 pot "aria de la episod la episod, deoarece scaderea concentratiei glucozei in sanpoate "aria de la usoara, medie pana la se"era.

4ipoglicemia usoaraimptomele apar cand glucoza sanguina scade sub E pana la EA mg0dl si inclu

6greata6 senzatie imperioasa de foame6iritabilitate, neliniste

6 extremitati reci, umede, transpiratie excesi"a ce nu a fost determinata de efortul fizic6 cresterea frec"entei cardiace (tahicardie)6 amorteli sau furnicaturi la ni"elul degetelor sau a buzelor 6 tremuraturi.

4ipoglicemia medieaca glucoza sanguina continua sa scada, incepe sa fie afectatsistemul ner"os. imptomele

apar, in general, cand ni"elul concentratiei zaharului din sange aIunge sub A mg0dl si include#6 schimbari ale dispozitiei, precum iritabilitatea,anxietatea, nelinistea sau furia6confuzie, incapaciate de concentrare sau dificultati de gandire

6 tulburari de "edere, ameteli saudureri de cap6 slabiciune musculara, lipsa de energie6 coordonare dificila6 dificultati de mers sau "orbire, un limbaI incoerent6oboseala, letargie sautoropeala.

4ipoglicemia se-eraimptomele se"ere apar atunci cand glicemia (zaharul din sange) scade sub H mg0dl si inc

6 con"ulsii6 pierderea constientei, coma

6 scaderea temperaturii corpului (hipotermie).@ipoglicemia se"era prelungita poate produce leziuni permanente la ni"elulcreierului siprobleme cardiace, in special la pacientii care au deIa o afectiune coronariana. aca nuaplica urgent tratamentul specific, hipoglicemia se"era poate fi fatala.3nele medicamente, cum ar fi de exemplu beta6blocantele folosite in mod obisnuit in trahipertensiunii arteriale pot masca simptomele de hipoglicemie. @ipoglicemiile frec"ente si determina bolna"ul sa nu recunoasca aceasta stare la primele simptome cum ar fi tremuratucresterea frec"entei cardiace, transpiratiile (hipoglicemia neconstientizata).

!n-estigatii30

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucagon_3616http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoglicemiant_3787http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/greata_3645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/iritabilitate_1332http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/confuzie_6775http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/durere-de-cap_6469http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/toropeala_6520http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/glucagon_3616http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoglicemiant_3787http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/greata_3645http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/iritabilitate_1332http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sistem-nervos_4961http://www.sfatulmedicului.ro/Anxietate-si-atac-de-panica/anxietatea_45http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/confuzie_6775http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/durere-de-cap_6469http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/toropeala_6520http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321


31/37

- istoricului medical,examenului fizic si a "alorilor glicemiei sanguine.6 postul prelungit supra-eg8eat. +rimul test pentru hipoglicemie este reprezentat de postprelungit (5- pana la F/ de ore) efectuat sub supra"eghere medicala. +acientul este sfatuit tina post pana la aparitia simptomelor caracteristice hipoglicemiei moderate. aca la sfarcelor F/ de ore bolna"ul are "alori normale ale glicemiei, se poate incerca inducehipoglicemiei prin efectuarea unor exercitii fizice timp de H de minute. %cest test este

pentru determinarea cauzei aparitiei hipoglicem6 testul meselor amestecate. %cest test poate fi folosit pentru confirmarea hipoglicempostprandiale. !olna"ului i se "a oferi o masa asemanatoare cu cea care a determinat aparitsimptomelor de hipoglicemie in trecut. *licemia "a fi masurata din H in H de minuteintre"al de A ore concomitent cu obser"area simptomelor de hipoglicemie. aca acest determina aparitia simptomelor caracteristice starii hipoglicemice, medicul ar putea recomsi efectuarea postului prelungit supra"eghea+e timpul ambelor teste prezentate mai sus, pacientului i se "or efectua o serie de analsanguine pentru a monitoriza raspunsul organismului la "ariatiile glicemiei sanguine. aceste analize sanguine fac parte masurarea glicemiei, a insulinei sau a peptidului :.

$lte in-estigatii- examen de urina pentru corpi cetonici, substante produse de organism atunci caacesta foloseste grasimile pentru producerea energiei.

- pot fi recomandate in"estigatii care sa excluda sau confirme existenta fie a unei tumpancreasului, fie a unei afectiuni endocrine precum echografia sau rezonanta magnenucleara (9


32/37

- efectueaza in"estigatiile specifice- obser"a, supra"egheza functiile "itale,starea de constienta, postura

miscarile,comportamentul, manifestari ale complicatiilor ce pot aparea;- administreaza medicatia recomandata de medic; - "a instrui pacientul astel incat acesta sa inteleaga si sa accepte schimbarile ce trebuie

apara in stilul sau de "iata. %cestea "or fi axate pe dieta, administrarea medicamentsi acti"itate fizica.

%cest tip de management poate fi util atat pacientilor cu diabet zaharat, cat si celor cuafectiuni cronice (boli hepatice, insuficienta renala, boli endocrine) sau cu defecte enzimereditare. +oate fi folositoare inclusi" celor cu afectiuni determinate de consumul cronbauturi alcoolice.

%ratamentul 8ipoglicemiei acuteaca pacientul hipoglicemic este constient si are deglutitia pastrata administrarea dulciurilo

sucurilor duce la disparitia simptomelor si la normalizarea "alorilor glicemice sanguine. !oltrebuie sa a"ertizeze anturaIul de posibilitatea aparitiei unui episod hipoglicemic astfel acestia sa poata actiona in consecinta. =ratamentul de urgenta al hipoglicemiei la diabeticii nu pot inghiti consta in administrarea unei inIectii cu glucagon. =ratamentul de urgenhipoglicemiei la persoanele ce nu efectueaza tratament cu insulina nu necesita de ob

glucagon; exista insa situatii rare in care acesta poate fi administrat.iabeticii ar trebui sa poarte o bratara speciala pe care sa fie scrisa boala de care sufer %ceasta metoda este deIa folosita in multe state occidentale.:azurile de hipoglicemie se"era trebuiesc spitalizate. 1n aceasta situatie se "a administpacientului glucoza intra"enos pana la normalizarea ni"elurilor glicemice sanguine, tratamepoate dura uneori pana la cate"a zile. 1n cazul hipoglicemiilor se"ere prelungite este necesun tratament adIu"ant pentru a pre"eni aparitia edemului cerebral a altor complicatii.1n cele mai multe din cazuri, identificarea afectiunii cauzatoare duce la posibilitatea preaparitiei altor episoade hipoglicemice.

caderea ni"elului concentratiei glucozei in sange poate a"ea drept cauza o afectiune cronce poate fi tratata, de exemplu boli endocrine, boli hepatice, boli ale glandelor suprarenale s

pancreasului. $ alta parte a afectiunilor ce determina hipoglicemii necesita inter"echirurgicala, cum ar fi hipoglicemia alimentara determinata de o disfunctie a stomaculuiManagementul sanatatii si al stilului de -iata pentru a e-ita 8ipoglicemia

%tunci cand hipoglicemia apare ca un episod izolat fie din cauza unui post prelungit, fie dunui efort fizic sustinut nu este necesar un alt tratament in afara administrarii de alimente boin zahar.


33/37

!n-estigaţii în boli metabolice şi de nutriţie#6amene ale s5ngelui – acid uric – creatinină – uree – glicemie

– amilazemie2 L H/ uYolgemut – colesterol – lipide totale – trigliceride – G @ – coagulogramă – fibrinogen, ionogramă – proteine totale#6amene ale urinei – se fac din urina0/5 h – ac. uric – uree urinară

– glicozurie – amilazurie – corpi cetonici#6amen al lic8idului sino-ial – care se obţine prin puncţia articulară (de re"ăzut procedura+32: 1% %9=1:34%98)

e face examen biochimic care pune în e"idenţă cristalele de uraţi de sodiu. & necesar în gucare poate fi confundată cu deformări articulare din reumatism.#6amen radiologic al sistemului osos – în gută e"idenţiază osteoporoza şi depunerileperiarticulare de uraţi – glode –#7K7G7 < e"idenţiază probleme cardiace (care apar în obezitate, subnutriţie, slăbire) tahicardisau bradicardie

M*surarea greut*ţii corporale – pentru stabilirea gradului de obezitate.Jormule# !9::% * L = – în care

= – A4$9&2=7 * L = – –––––––

5

– 0eterminarea metabolismului bazal


34/37

– hipertiroidism –boala !asedoD

– scade în – inaniţie – mixedem

eterminarea toleranţei la glucide.e face pentru stabilirea regimului alimentar la diabetici. e mai numeşte toleranţa la

hidraţi de carbon L cantitatea de glucide ingerate fără ca în urină să ne apară glucoză

(glicozurie).&x.# dacă administrăm g de glucide în raţia alimentară şi nu apare glicozurie, însemnă că toleranţa este de g deci celulele b pancreatice secretă insulină pentru metabolizarea a g lucide.

acă în acest caz dăm A g glucide şi apare o glicozurie de A g0/5 h toleranţa estedoar de g şi pentru cele A g care apar în urină administrăm insulină prin inIecţiasubcutanată (de re"ăzut 12 &: 1% .:.). Gom ţine seama că unitate din acest hormon –insulina – metabolizează / g glucoză A 0/ L /A u insulină pe zi. =oleranţa la glucidele permse stabileşte în condiţii de spitalizare la bolna"ii diabetici.

4b$9c

=estarea hemoglobinei glicozilate (@b% c), un test de confirmare a mentinerii sub coa glicemiei pe ultimele trei luni.eoarece datele unor studii importante arata clar, o crestere a riscului retinopatiei

(complicatie micro"asculara) la ni"ele pentru @b% c [ E.AB. easemenea, studii recente arca exista un risc crescut cardio"ascular (complicatie macro"asculara) pentru @b% c [ A.ABla persoanele cu diabet, cat si la cele nediabetice.

@emoglobina % c (@b% c) este un test simplu de laborator care indica cantitatea dzahar (glucoza) care o fost in singele bolna"ului in utimele H luni, indicator care ofera o ideasupra controlului glicemiei persoanei respecti"e. *lucoza din sange se ataseaza lahemoglobina (partea de celula care transporta oxigen) din celulele rosii. %cest proces senumeste glicozilare. e indata ce glucoza s6a atasat, ea ramane legata de celulele rosii din

singe pe toata durata de "iata a acestora care este de cca / zile. :u cat ni"elele de glicemiecresc cu atit mai multe molecule de glucoza se ataseaza de celulele rosii. %stfel, testul @b%masoara cantitatea de glucoza atasata de hemoglobina din celulele rosii din singe. 9ezultatutestului se exprima in procente. B de hemohlobina in sange ce are atasata glucoza. :on"ersiaintre "alorile exprimate in unitati de mmol0l si "alorile in mg0dl se face prn multiplicare cu +entru a con"erti "alorile @b% c in "alori mg0dl se foloseste formula# glicemia L (@b%6 FF.H.

$ modalitate mai usoara de con"ersie este prin folosirea tabelului de con"ersie de mai Ios. Galoarea de normalitate @b% c este sub E,AB. +ragul de risc este M,AB. e consideraprin reducerea cu B a "alorilor peste E,AB a @b% c se reduce riscul complicatiilor cronicH B..

2i"elul recomandat de experti este ca daca @b% c [ E.AB, persoana sa fie diagnosticca diabetica.

@b% c (B) 5. 5. 5./ 5.H 5.5 5.A 5.E 5.F 5.- 5.M*licemie (mg.dl) E E5 EF EM F/ F5 FF FM -/ -A

@b% c (B) A. A. A./ A.H A.5 A.A A.E A.F A.- A.M*licemie (mg.dl) -F M M/ MA M- H A -

@b% c (B) E. E. E./ E.H E.5 E.A E.E E.F E.- E.M

34


35/37

*licemie (mg.dl) H E - / /H /E /M H H5 HE@b% c (B) F. F. F./ F.H F.5 F.A F.E F.F F.- F.M

*licemie (mg.dl) HM 5/ 55 5F 5M A/ A5 AF E E/@b% c (B) -. -. -./ -.H -.5 -.A -.E -.F -.- -.M

*licemie (mg.dl) EA EF F FH FA F- - -H -A --

@b% c (B) M. M. M./ M.H M.5 M.A M.E M.F M.- M.M*licemie (mg.dl) M MH ME M- / / 5 / E / M / / 5@b% c (B) . . ./ .H .5 .A .E .F .- .M

*licemie (mg.dl) / E / M /// //5 //F //M /H/ /HA /HF /5@b% c (B) . . ./ .H .5 .A .E .F .- .M

*licemie (mg.dl) /5/ /5A /5- /A /AH /AA /A- /E /EH /EE@b% c (B) /. /. /./ /.H /.5 /.A /.E /.F /.- /.M

*licemie (mg.dl) /E- /F /FH /FE /FM /- /-5 /-E /-M /M

@b% c (B) H. H. H./ H.H H.5 H.A H.E H.F H.- H.M*licemie (mg.dl) /M5 /MF /MM H / H 5 H F H H / H A H F

%estul la 0 / 6iloza=estul la 6 xiloza se foloseste pentru a determina daca exista malabsorbtie a glucide

6 xiloza este o pentoza care se absoarbe la ni"elul IeIunului. upa absorbtie, semetabolizeaza lent, independent de functia pancreatica si se elimina urinar.

in acest moti", ni"elul sanguin si excretia urinara se coreleaza cu absorbtia intestinal=estul consta din administrarea orala a /A g de 6xiloza si apoi colectarea urinei timp

A ore. $ eliminare urinara sub A g semnifica o tulburare de absorbtie intestinala. 2i"elul xilourina dupa ingestia a /A grame de 6 xiloza este in mod normal peste A grame. Galorile mascazute apar in leziuni ale mucoasei IeIunale sau in colonizare bacteriana a intestinului subt%estul respirator cu 4 este indicat pentru a determina intoleranta la lactoza, simptomcaracterizat prin# flatulenta, balonare si crampe abdominale.

%estul de toleranta la lactoza 1n mod normal, lactoza este digerata in intestin cu aIutorul unei enzime si descompus

doua zaharuri mai mici (galactoza si glucoza) care sunt apoi absorbite in organism, astfellactoza nu aIunge in colon.

4a pacientii care sufera de intoleranta la lactoza procesul decurge anormal# deoarece lipseste enzima din intestin, lactoza nu este nici digerata, nici absorbita de intestin si aIungeastfel in colon unde este folosita de bacterii, care la randul lor produc substante care pot caudiaree, balonari si durere abdominala.

1naintea efectuarii testului, pacientul trebuie sa bea un lichid care contine lactoza. 1nintestinul indi"izilor toleranti la lactoza, aceasta se transforma in galactoza si glucoza care suapoi absorbite de intestin si intra in sange.

upa ingerarea lichidul, se colecteaza mai multe probe de sange pe parcursul a doua opentru masurarea ni"elului de glucoza.

aca indi"idul este tolerant la lactoza, ni"elul de glucoza din sange creste ca urmare aabsorbtiei la ni"elul intestinului. aca indi"idul este intolerant la lactoza, ni"elul de glucoza creste.

35


36/37

&xistă, de asemenea, este un test genetic care poate determina dacă un indi"id are saunu are enzima intestinale care este necesară pentru digestie şi absorbţie de lactoză.

&xistă, de asemenea, testul fecal# de asemenea medicul dumnea"oastră poate descoptoleranţa d"s la lactoză prin controlul motilităţii intestinale. %cest test este frec"ent utilizat lasugari.

%cest test se efectueaza pentru a diagnostica intoleranta unui pacient la lactoza ingera #6plorarea utiliz*rii lipidice

. =este care utilizează lipidele alimentare ca substanţe test#6examenul coprologic# e"idenţierea lipidelor neutre, acizilor graşi.6steatoreea chimică cantitati"ă (metoda Gan den Pamer 6 "alori patologice peste F g0

la un aport alimentar zilnic de g lipide).6concentraţia grăsimilor fecale (normal 6A B, în malabsorbţie Z M.A gB, în maldig

M.AH gB).6concentraţia trigliceridelor fecale./. =este care utilizează lipidele marcate ca substanţe test#6 teste care utilizează excreţia fecală lipidică (testul H 6trioleină, care identifică

malabsorbţia); încărcarea dublă cu 5:6trioleină, H@6acid gras, care discriminează întremaldigestie şi malabsorbţie; teste expiratorii cu grăsimi marcate# testul expirator cu triglicer

marcate sau testul expirator cu trigliceride mixte.#6plorarea utiliz*rii 8idraţilor de carbon. :apacitatea de digestie#

6 examenul coprologic# coloratie 4ugol, p@6ul scaunului (Z A denota un exces de acgrasi organici prin fermentatie bacteriana).

6 capacitatea de digestie a amidonului (test expirator al @/).6 diagnosticul carentelor dizaharidazice./. :apacitatea de absorbtie#6 testul absorbtiei 6xilozei (excretie urinara normala A g0Ah dupa administrarea ora

unei doze de /A g sau excretie urinara ./A g 0 A h dupa administrarea orala de A g 6xilozofera indicatii asupra integritatii morfo6functionale a 1 proximal.

6testul expirator cu 5 :6 6xiloza.#6plorarea utilizarii proteinelor:6examenul coprologic# fibre musculare nedigerate sau partial digerate.6determinarea azotului fecal ("aloarea Z /.A g0/5 h dupa un aport alimentar de 6

g0zi).6teste care utilizeaza hidrolizat de H 16albumina si HA 6 metionina.

#6plorarea absorbtiei -itaminice:6acidul folic# teste statice (concentratie serica normala H6/A ng0ml si concentratie

eritrocitara 5 6E ng0ml), teste de incarcare (absorbtia folatului), teste indirecte dedeterminare a deficitului de acid folic (testul excretiei urinare a acidului formimino6glutami

6Git. ! / (testul chilling standard, testul chilling in / trepte succesi"e, cu factor

intrinsec, testul chilling dublu simultan prin utilizarea asociata de AF :o6ciancobalamina A-:o6 ciancobalamina legata de factorul intrinsec).#6plorarea metabolismului acizilor biliari:

6 masurarea radioacti"itatii fecale dupa administrarea orala sau i" a unui acid biliarmarcat (e"alueaza malabsorbtia acizilor).

6 concentratia serica a colil6glicinei (concenratie bazala mica si lipsa cresteriipostprandiale in sindroame de disfunctie ileala si malabsorbati"a primara a acizilor biliari).6 testul expirator cu 5:6colil6glicina si determinarea simultana a excretiei fecale a 5:#6plorarea e6sudaţiei proteice intestinale7

eterminarea concentratiei in proteine a secretiilor *1#

36


37/37

6 ozarea proteinelor totale prin metode uzuale sau imunochimice.6 eterminarea cantitati"a a excretiei fecale de 6%= ("alori normale Z mg0g materii fecale) sau

determinarea clearance6 ului 6%=, normal Z / ml0zi.

Date post:	08-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	raysaela
View:	464 times
Download:	21 times

Boli metabolice şi de nutriţie şi nursing specific

Documents