Fainarea capsunului Denumire ştiinţifică Spaherotheca aphanis (sin. S. macularis (Wallr.) Jacz.) Oidium du fraisier, Oidio o mal bianco della fragola, Erdbeermehltau, Powdery mildew of strawberry, Mucinistaia rosa zemlianki. Raspindire Răspândire: Se găseşte frecvent în căpşunăriile înfiinţate cu soiuri sensibile la acest agent patogen, când pagubele sunt de importanţă economică. Biologie Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Sphaerotheca aphanis (Wallr.) Br. U. (sin. S. macularis (Wallr.) Jacz, F. c. Oidium fragariae). Infecţiile sunt realizate în timpul perioadei de vegetaţie prin conidii, iar de la un an la altul prin miceliu persistent în frunzele atacate. Periteciile, globuloase, cu numeroşi apendici simpli, flexibili, lungi, de culoare brun-deschisă, conţin o singură ască ovoidă, cu 8 ascospori elipsoidali, unicelulari, incolori Descriere Simptome: Sunt atacate frunzele şi fructele . Pe faţa inferioară a limbului apare un înveliş albicios, fiind constituit din miceliu şi conidiile ciuper cii. Cu timpul petele cresc, ocupând întreaga foliolă. Frunzele atacate rămân mici şi se răsucesc spre partea superioară. La plantele puternic atacate, boala poate invada florile şi chiar fructele. Fructele atacate nu se colorează şi se usucă. Combatere Combatere: Prin măsurile preventive, atât de igienă sanitară cât şi chimice ce se iau pentru pătarea roşie a frunzelor şi pentru putregaiul fructelor; se combate şi atacul de făinare.
Transcript
5/13/2018 boli capsinu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/boli-capsinu 1/6
Fainarea capsunului Denumireştiinţifică
Spaherotheca aphanis
(sin. S. macularis (Wallr.) Jacz.)Oidium du fraisier, Oidio o mal bianco della fragola, Erdbeermehltau,
Powdery mildew of strawberry, Mucinistaia rosa zemlianki.Raspindire Răspândire: Se găseşte frecvent în căpşunăriile înfiinţate cu soiuri
sensibile la acest agent patogen, când pagubele sunt de importanţăeconomică.
Biologie Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Sphaerotheca aphanis(Wallr.) Br. U. (sin. S. macularis (Wallr.) Jacz, F. c. Oidium fragariae).Infecţiile sunt realizate în timpul perioadei de vegetaţie prin conidii, iar dela un an la altul prin miceliu persistent în frunzele atacate.Periteciile, globuloase, cu numeroşi apendici simpli, flexibili, lungi, deculoare brun-deschisă, conţin o singură ască ovoidă, cu 8 ascosporielipsoidali, unicelulari, incolori
Descriere Simptome: Sunt atacate frunzele şi fructele . Pe faţa inferioară a limbuluiapare un înveliş albicios, fiind constituit din miceliu şi conidiile ciupercii.Cu timpul petele cresc, ocupând întreaga foliolă.Frunzele atacate rămân mici şi se răsucesc spre partea superioară. La plantele puternic atacate, boala poate invada florile şi chiar fructele.Fructele atacate nu se colorează şi se usucă.
Combatere Combatere: Prin măsurile preventive, atât de igienă sanitară cât şi chimicece se iau pentru pătarea roşie a frunzelor şi pentru putregaiul fructelor; secombate şi atacul de făinare.
5/13/2018 boli capsinu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/boli-capsinu 2/6
Gărgăriţa neagră Denumireştiinţifică
Anthonomus rubi
Raspindire Răspândire: Se găseşte răspândită în toate zonele de cultură a căpşunului.Daune Daune: Gărgăriţa atacă căpşunul, zmeurul, fragii. Pagubele sunt provocate
atât de adulţii, care consumă bobocii florali, cât şi de larvele care se
dezvoltă în interiorul bobocilor florali.Biologie Biologie: Gărgăriţa iernează ca adult cu organele sexuale nematurate, subfrunzele căzute sau în stratul superficial al solului. Primăvara, gândacul sehrăneşte cu mugurii vegetativi şi floriferi. În luna mai are loc copulaţia şi ponta, femelele depunând câte un ou în butonii florali. Femela roade unorificiu până la stamine, depune oul, apoi astupă orificiul cu un dop formatdin excremente; face o incizie în peduncul, din care cauză circulaţia seveifiind întreruptă, bobocul nu se mai dezvoltă; o femelă depune aproximativ100 ouă. Larvele se dezvoltă în interiorul bobocilor uscaţi, hrănindu-se cuorganele florale. La sfârşitul lunii iunie sau în iulie apar adulţii care sehrănesc 2 săptămâni, după care se retrag în diapauza hiemală.
Descriere Descriere: Adultul are corpul negru, cu pubescenţă fină, cenuşie. Scutelul şimarginile pronotului sunt albe. Rostru este lung şi arcuit. Elitrele suntrotunjite, în partea posterioară şi prezintă striuri longitudinale. Larva albă,cu capul brun este apodă. Pupa este albă.
Combatere Combatere: Se recomandă strângerea bobocilor florali şi arderea lor înaintede a ieşi gărgăriţele; prin igiena culturală din căpşunării, se diminuază multrezerva biologică a dăunătorului. Primăvara, la apariţia adulţilor, în perioada hrănirii suplimentare a adulţilor, se pot face tratamente chimice, la
5/13/2018 boli capsinu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/boli-capsinu 3/6
avertizare cu Thionex 35 EC, Zolone 35 EC, etc.
Pătarea purpurie a frunzelor Denumireştiinţifică
Diplocarpon earliana
Raspindire Răspândire: Pătarea purpurie a frunzelor de căpşun, menţionată prima datăîn America de Nord, în anii 1921 - 1922, de către Stone, este întâlnită în prezent în numeroase ţări din Europa şi în Australia.
Daune Daune: În condiţii de umiditate atmosferică abundentă, plantele sunt foarte
puternic atacate, frunzele uscându-se prematur, fapt ce are repercusiuninegative asupra cantităţii şi calităţii producţiei.Biologie Agentul patogen: Miceliul ciupercii se dezvoltă în spaţiile intercelulare ale
ţesuturilor atacate. Pe conidiofori scurţi, incolori, se formează în lagăresubcuticulare, conidii incolore, bicelulare, uşor curbate, subţiate la capete,care servesc la diseminarea patogenului în timpul perioadei de vegetaţie.De la un an la altul se transmite prin miceliul care rezistă peste iarnă înfrunzele vii sau prin apoteciile care se diferenţiază în frunzele uscate.
5/13/2018 boli capsinu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/boli-capsinu 4/6
Descriere Simptome: Atacul se manifestă din primăvară până toamna, pe toateorganele aeriene, fiind observat însă mai frecvent pe frunze sub forma unor pete brune - purpurii, cu contur neregulat, de 1 - 7 mm diametru. Petelesunt dispuse pe întreaga suprafaţă a foliolelor, izolate sau confluente. Îndreptul petelor, pe faţa superioară a limbului se observă punctişoare mici,
brune, lagărele de conidiofori şi conidii. Pe peţioli, pedunculi florali şi bractee petele sunt mai alungite.Combatere Combatere: Măsurile de igienă culturală şi tratamentele recomandate pentru
combaterea pătării roşii a frunzelor sunt eficace şi împotriva acestei boli.De asemenea se indică să se cultive soiuri rezistente la atacul acestui patogen.
Patarea roşie a frunzelor Denumireştiinţifică
Mycosphaerella fragariae
Taches pourpres du fraisier, Violatura rossa della fragola,Weissfleckenkrankheit der Erdbeerblätter, Strawberry leaf spot, Belaia piatnistosti listiev zamlianiki.
Raspindire Răspândire: Se întâlneşte frecvent în plantaţiile de căpşun, producând
pagube însemnate.Biologie Agentul patogen: Pătarea roşie a frunzelor este produsă de ciuperca
Mycosphaerella fragaria (Tulasne) Lindau (sin. Stigmatea fragariae Tul.,F.c. Ramularia tulasnei Sacc).Forma conidiană se dezvoltă în timpul perioadei de vegetaţie în zonacentrală a petelor; conidioforii sunt sub forma unor tufe mici şi sunt purtătorii conidiilor, la început ovoide, unicelulare, apoi cilindrice, dreptesau uşor curbate, septate, cu 1-3 pereţi transversali, incolore.
5/13/2018 boli capsinu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/boli-capsinu 5/6
Periteciile se formează pe frunzele uscate şi sunt globuloase, negricioase,iar la maturitate diferenţiază asce cu ascospori bicelulari, incolori.Peste iarnă ciuperca rezistă sub formă de miceliu şi sub formă de peritecii,iar în timpul perioadei de vegetaţie se transmite prin conidii.
Descriere Simptome: Pe frunze apar pete circulare, de 1-3 mm diametru, izolate sau
confluente, de culoare roşie-violacee; cu timpul centrul petelor senecrozează şi devine cenuşiu-albicioase, fiind delimitat de o zonă violaceesau brun-deschis.În condiţii de umiditate mai abundentă, pe faţa superioară a petelor apare o pulbere fină, de culoare cenuşie-albicioasă, constituită din fascicule deconidiofori şi conidii. În spre toamnă apar picnidiile ciupercii, sub formaunor punctişoare negricioase.
Combatere Combatere: Prin măsuri de igienă sanitară (strângerea frunzelor uscate) şitratamente chimice la avertizare se diminuează pagubele produse de acestagent fitopatogen.
Putregaiul cenuşiu Denumireştiinţifică
Botrytis cinerea
Pourriture grise des fraisier; Marciume grigio, Muffa grigia; Botrytisfäule,
Graufäule, Granschimmel; Grey mould; Seraia plesnevidnaia gniliagodnikov.Raspindire Răspândire: Putregaiul cenuşiu al fructelor este o boală, care poate provoca
pierderi însemnate de recoltă (10-90%), în funcţie de condiţiile deumiditate.
Biologie Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Botrytis cinerea Pers.Conidioforii sunt filamentoşi, lungi, septaţi, olivacei la bază, incolori cătrevârf, ramificaţi în porţiunea superioară. Conidiile sunt ovoide, uşor gălbui.
5/13/2018 boli capsinu - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/boli-capsinu 6/6
Pentru realizarea infecţiilor, umiditatea relativă a aerului, apropiată de punctul de rouă este suficientă.
Descriere Simptome: Pot fi atacate toate organele aeriene ale plantelor, însă semanifestă frecvent pe flori şi fructe.Ţesuturile atacate se brunifică şi în condiţii de umiditate mare, la suprafaţa
lor apare un înveliş abundent, cenuşiu, format din conidioforii şi conidiileciupercii. Infecţiile cele mai frecvente se realizează după înflorire prinatacarea petalelor în curs de uscare, apoi atacul trece pe fructele mici încurs de formare, boala evoluând favorabil.
Combatere Combatere: Prin măsuri agrotehnice ca: distrugerea buruienilor, eliminareaexcesului de apă din plantaţie, plantarea la distanţe mai mari, mulcirea plantelor cu paie, etc. Toate aceste măsuri trebuiesc completate printratamente chimice, aplicate la avertizare, cu unul din produsele: Topsin M70, Euparen, Benlate, Fundazol, Vondozeb, etc.
