A n t i l X . Si Mim Duniisiecă, 7/20 Ialie 1902 Nr. 28

*•—««T»l l

Preţul abcsMuneatnlui ■■2*8 «n a n ............................................... . 4 corowie.ÎP* s jumfitate de an ' • . . . 2 coroane.

Pentra România 10 lai a&aal.abeoiutentele so fac la „T!p8Era?!al:, boc. pe acţiani, Bibiin.

Apare in fiecare Duminecă

INSERATEh nrineis !n b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i i * nfel (strada

Poplăcii nr. 15).Du ţir garaond prima dată 14 baiu, a dotfa-oară 12 bani

& treia-oară 10 bani.

„Asociaţiunea" noastră.Abia va mai fi cărturar, care să nu

ştie aoum despre isprăvile »Anooiaţiunii pen tru literatura rom ână ţi cultura po­porului român*. în anii din urmă ’şi-au întins rociul muncii sale peste toate ţi­nuturile locuite de Români, în Ardeal, Bihor, Bănat, Sălagiu, pretutindenea lu­crând pentru lăţirea literaturii şi înain­tarea culturii române. Daoă totuşi nu poate faoe cât voeşte inima fiecărui Ro­mân bun, doritor de înaintarea poporu­lui seu, vina e tot a noastră, cari o spri- ginim prea puţin. Căoi pe când nioi ju ­m ătate atâţia Maghiari, câţi sunt în Ar­deal printre noi Românii, sprigineso Kulturegylet-ul din Cluj, însoriindu-se zeci de mii ca membrii şi contribuind milioane de florini, noi abia avem oâ­teva mii de membri la »Asooiaţiune«. Lucrul aoesta trebue să se schimba, căoi n u m a i - spre lauda noastră nu e.

Zilele trecute s’au adunat membrii secţiunilor >Asooiaţiunii«, desvoltând o frum oasă aotivitate. în şedinţa de Luni ■’a decis a se observa în tru toate orto­grafia statorită de »Academia Română* din Bucureşti, cel mai înalt for da lite­ra tu ră pentru Românii do pretutinde­nea. Fiindoă noi Românii din Ardeal şi Ungaria, învăţând multă carte străină, nu prea vorbim totdeauna bine rom â­neşte, s’a hotărît, că în foaia »Asooia- ţiunii* se se publice vorbe şi espresiuni străine firii limbei româneşti, oari au în tra t în limba noastră şi b§ »e adreseze un chestionar cătră recuno­scutele noastre capacităţi literare, oa să-’şi dee părerea oă în ce mod s’ar

FOITA.U n P ip ăru ş m odern.

— Parodie. —

(Urmare).

»Noroc şi galbeni! Aferim,D ar’ oum mai po ţi?« a zis Achim; E a r’ soarele ou grabă pune Deoparte sfânta rugăciune Şi-’i zice: »Eh! Jupân Achim?! D ar’ ce păoat? — Poftim, poftim La um bră dulce, la răcoare!»Şi tot rîdea jupânul Soare.E a r’ Chim, asemenea rîzend,S’a pus pe prispă. E l îşi «trfag® Sumanul bine petecit Apoi cu suflet asuprit Se tângueşte şi se plînge,Că 'n ţări nevasta ’i-a fugit.>Ba draci !« îi zice pe loc sfântul,

putea ajunge mai ou efeotla dorita uni­ta te a sorierei şi vorbirei corecte a limbii rom âneşti

Raportorul secţiei istorice dl Vasile G oldiş presintă şedinţei un elaborat am ănunţit şi bine studiat în privinţa desvoltării şi cultivării ramului istoria şi geografio.

Secţiunea istorică condusă de do­rin ţa de-a lăţi cunoştinţele despre teri­to ru l locuit de Români, a aflat de bine gg compună un catalog al numirilor de loouri din acest teritor.

Dl Vasile Goldiş eapune în rapor­tul seu, oă chestiunea redigerii unui ca­talog adioă dicţionar geografio nutnai în tim pul din urmă a fost urm ărită cu aten­ţiune şi din partea noastră a Români­lor. Şi oa *6 se poată da acestei întro- b ări o resolvare aşa preoum o doreşte seoţia istorică, dl raportor, ou părere de rău, treoe peste proiectul unui cata­log alfabetic al numirilor de loouri din ţinuturile locuite de RomânS pe care ’l-a presentat dl Silvestru Moldovan la ru- garea dlui vicepreşedinte al >Asooia- ţiunii* şi propune, oam după felul m are­lui dicţionar geografio al României, com­punerea unui dicţionar geografic.

După oare-care discuţie în privinţa posibilităţii esecutării să primeşte pro­punerea secţiei istorice o a : se se pu­blice concurs pentru descrierea topono- m astică şi gcogratică a comitatelor, lo­cuite de Români, oferindu-se premiul de 500 cor. pentru cel mai bun elabo­ra t. Procedându oe astfel vom ave cu tim pul un dicţionar geografic complet.

Mai departe secţia istorică a făcut, p rin raportorul seu, propunerea ca se se edee un album colorat, în oare să

Indată-ce-auzise tot,»Ba draci! cu tine ’n cârcă pot Să ’n cunjur mâne tot păm ântul! D ar’ facem mai ântâiu prinsori,Auzi! Te port pe cer şi nori,Cât da-voiu pară din potcoavă,E a r’ tu să-’mi spui, d a r’ eă fi drac, SS-’mi spui vr o glumă şi vr’o snoavă, Că snoavele de tot îmi plac! Prim eşti? De cumva nu te oiu duce, SS n’am noroc de sfânta cruce!D ar’ şi tu — ş t i i ! Tu spui, eu tac. — « Achim, plăcându-’i tergueals, Tuşeşte-odată lung şi greu ;Şi prinde a «pune de Pâoala,Cum face nebunii mereu,Şi pune coarne unui m ire;A spus de oând s’au jeluit Ţiganii la metropolie Să-’şi faoă şi ei m ănăstire;A spus oum lingurar Aohire F u ra presoură dela schit/Aşa spunea de lung şi jelnic,Ca popa Spic din molitfelnic!

fie representate în părechi câte un co­pil şi o copilă, feoior şi o fată, bărbat şi femee, moşneag şi bătrână, în felul costumelor lor. Coloratura va înfăţişa costumele în realitatea lor. Pe lângă aceasta albumul va cuprinde şi o de­scriere detailată şi esaotă a părţilor co­stumului şi va conţine şi numele fiecă­rei bucăţi de costum.

Propunerea eeoţiei pentru edarea acestui album, oare atât din punct de ve­dere etnografic oât şi folcloristic este de m are importanţă, a fost primită.

Raportorul secţiei şcolare protopres- biterul Dr. I. Stroia îşi espune vederile şi apreoierile asupra şcoalelor şi în spe­cial asupra bibliotecilor stabile şi ambu­lante ale despărţ§mintelor »Agooiuţiuniic asupra învăţătorilor, elevilor dela şcoa- lelo noastre de toate oategoriile şi dela şooalele Btrăine, asupra şooalelor de me­seriaşi şi ca se poată constata î» mod esact cusururile şi starea generală a in ­strucţiunii la poporul nostru, propune mai multe formulare după cari să se poată atatori o statistică specială a stării instrucţiunii noastre.

Propunerea so primeşte.Asemenea ss primesc şi propunerile

a) oa să «e gtărue pe lângă comitetul central, oa pe anul viitor să iee în bud­get o sumă mai mare spre a se pută procura opurile cele mai noue, oari lă sa pună apoi la dispoaiţia secţiei; b) pu­blicaţiile îndată după apariţie eă se tri­mită secţiilor; c) să se publice conspectul bibliografic al anului espirat în nrul 1 ai foaiei >A*ociaţiunii«.

Raportorul «soţiei şoolastice îşi es- prim ă în fine dorinţa oa «Asociaţiuneac în înţelegere ou Reuniunea fem. române

Şi a spus Achim oâte minciuni Şi câte posne şi minuni,Cât soarele muria de rîs.>Hei, cioară neagră! Ce ’ţi-am zis?* Răsună atunoi un glas dealături,Şi oa din pod porni în dos In modul cel mai furios Răsboiu de cleşte şi de m ături!Şi rap! şi zup! şi zup şi r a p !Şi ’n fel şi ’n formă peste oap,Cât sta biet Chim făout suveică:E ar' sfântul Soare, tunde-o neică,SS nu-’ţi hat colbul din sourteioă !Ei, hei! Dar’ oine bom barda?Chiar sfânta maică a lui sfânt Soare! Zău! Flaoără pe nări lăsa,Şi-avea priviri răsbunătoare Şi-’n mâni avea un — hopsasa!»Ce? Nu-’ţi mai stemperi obiceiul Şi nu te-ai săturat de sfat?Triodul zace pe sub pat Şi-a mucezit acum Mineiul,De oând în ladă ’l-ai lăsat I E a r’ tu«,— cătră Cotor, — »te cară!

Pag. 326 F O A i A P O P O R U L U I Nr . 28

din Sibiiu să faoă paşii neoe«ari pentru înfiinţarea unei preparandii de fete.

Raportorul secţiei şiientitice, d-nul Arseniu Vlaiou presentă şedinţei manu­scriptele: 7uberculosa şi difterita de S, Stoica şi Nomenclatura botanică de C. Baroianu. Primul manuioript se reco­mandă spre tipărire, ear’ al doilea nu, fiindoă de cu;end a mai apărut un op de asemenea conţinut.

In fine secretarul general anunţând dispoziţiile luate pentru şedinţa festivă a secţiilor «Asociaţiuniic precum: Rap. an. despre activitatea secţiilor; discursuri comemorative — asupra decedatului membru Dr. Vuia, cetirea de disertaţii ftientifice, literare, valorosul preşedinte al >Asooiaţiunii< dl Dr. Al. Mocsonyi îşi eiprim ă in călduroase cuvinte buouria, oe o simte, văzând, că secţiile s’au pus pe terenul unei luorări serioase şi stă­ruitoare, care promite roade îmbelşugate în ţarina românească şi înoheio şedinţa plen&ră.

O s e n t i n ţ ă n e a ş te p ta tă . Po­liţia din Herne (Vestfalia) a interzis ţinerea unei adunări a reuniunei po­lona de gimnastică, pentru că avea se se desbată în limba polonă. Presidentul reuniunii a acusat poliţia la judecă­torie şi aceasta a declarat opreliştea de ilegală, condamnând poliţia la purtarea spsselor şi la o despăgubire de 1 00 maree. Judecătoria a stabilit, că în Germania nu e limba germană unica limbă de pertractare.

Vestfalia e o provincie ourat ger­mană, unde Polonii s'au stabilit nu­m ai în deceniile din urmă oa lucrători. Şi totuşi atâta respect pentru limba maternă! Ce ar faoe judecătorii no­ştri într’un astfel de cas ?

G e n e r a lu l B e c h la S in a ia . După-cum este in form at»Patriotul* din Bucureşti, generalul JSeck însoţit de m ai mulţi oficeri din statul major, va sosi zilele acestea la Sinaia pentru a face o noue visită Regelui C a ro l al României. Pentru prim irea înaltului oaspe m ilitar se fac m ari pregătiri la Sinaia.

A ju to r d e s t a t . Din Sighetul- Marmaţiei ni-se sorie: Noul ministru de oomerciu, Ldng Lajos, călătorind prin Marmaţia şi oonvingendu-se de colosa­lele pagube oausate de recentele esun- dări, a promis, oă va esopera un ajutor de stat do 80.000 ooroane pentru repa­rarea drumurilor, cari aproape toate au fost stricate de apă.

O la n d a ş i t r i p l a - a l ia n ţă .O corespondenţă din Bruxella a lui y Standard* susţine, că cercurile gu­vernamentale olandeze intenţionează a întră în pertractări pentru alătura­rea Olandei la tripla-alianţă. »Utrech- ter Tagblatt* şi »Vaterland*, care apare în Haaga, recomandă o alianţă între Olanda şi Germania.

M is e r ie . Directorul de finanţe din Timişoara, dl Dragonesou a rapor­ta t comisiunii administrative, oă în tim ­pul din urmă 6 0 0 0 de esecuţiuni s’au făcut pentru restanţii de dare. Licitaţiile pe cât s’a putut le-a suspendat şi a per­mis, ca darea se poată fi plătită în rate. Gott. Cianad şi Şaroş deasemenea au cerut dela ministrul d® finanţa scăderea dărilor de oare-ce nenorocitul popor num ai poate plăti. Toate acestea sunt resultatele să ră ' cirii celei mari. __

R e g u la r e a e m ig r ă r i lo r ş i a i m i g r ă r i l o r . Prim-ministrul S z c l l Kălmăn, ca m inistru de interne, va con­voca pe luna Septemvrie o mare an­chetă, care va^.ave se discute chestiu­nea emigrărilor şi a im igrărilor. Pe basa acestor consfătuiri se va pregăti apoi un proiect de lege pentru regularea acestor arzetoare chestiuni.

D ie ta G a l i ţ i e i . Rutenii au ho- tă rlt se facă obstrucţie, pentru-oă gu­vernul provincial nu voeşie să le faoă un gimnasiu de stat în Stanislau. Ob­strucţia va fi slabă, fiind numărul de­putaţilor ruteni numai de 13, între oari4 ţărani. — Partidul demoorat a cerut o lă rg ire m ai m are a autonomiei Galiţiei. Deputatul Dr. Rutowiki reaminteşte, oă deja Smolka susţinea, oă Galiţia trebue

să capete aceleaşi drepturi oa şi Un­garia. în direcţia aoeasta partidu l de­mocrat va lupta ou toată energia.

O n o u ă i s p r a v ă . In calitatea ia de ministru de honvezi, baronul F ejervăry a adresat tu tu ror districtelor de hon­vezi, afară de cel oroat, o ordinaţiune, în oare dispune oă a tât în servioiu, oât şi la instrucţia soldaţilor se se folosească esclusiv lim ba m aghiară. Subofioerilor şi soldaţilor bă trân i le este in terzis în modul cel m ai strict ee vorbească a ltă limbă decât cea maghiară.

Mai opreşte ordinaţiunea oa supe­riorii în deoursul instrucţiei se com u­nice imediat ou soldaţii »ou buze nem a- ghiarec în lim ba maternă a acestoraoi totdeauna să folosească de in te rp re t un honved, care ştie şi ungureşte. A fa ră de serviciu tot procedura aoeasta trebue urmată.

P e n t r u t e r i t o r u l v a m a l i n ­d e p e n d e n t . Partidul kossuthist a h o ­tărît ţinerea unei serii de m eetinguri poporale spre a demonstra pe lân g ă înfiinţarea teritorului vamal in depen ­dent. Prim a adunare va ave loo D u ­minecă, In 20 Iulie n. în K ezd iv â să r - hely.

0 escursiune la Sarmisagetusa.Săptămâna treoută a venit d in R o ­

mânia o sooietate compusă din p ro fe ­sori universitari şi funcţionari înalţi, oari în frunte ou dl Gr. Tooilessu vo iau să visiteze locurile istorice din com ita­tul Hunedoarei. Ga să vadă şi cetito rii nostrii, oum au fost primiţi de a u to ri­tăţile maghiare, lăsăm să urmeze desc rie ­rea aoeatei călătorii aşa după-oum o faoe unul dintre domnii, oari au luat parte . E l zice:

»Noi, esoursioniştii, am fost Beche* straţi de doi trei funcţionari m agh iari, oari ne-au condus numai pe unde au voit ei, având grija oea mai m are de a ne împiedeoa să intrăm în oontaot ou fruntaşi români.

Să nu te văd p'aioi! Auzi!De nu vrei să mânoi cucuruzi! Porneşte! Haid, sperlă şi pară . . .!

A chim Cotor e om ou m in ţi;El dă din oap scrâjnind în dinţi Şi-o cam grăbeşte din picioare.»Oh, ba tă-’l pacostele, S oare!Dar’ oe-a păţit! In adevăr,Bătut e bietul oa un măr!Al draoului.< Şi se tot duce, Făcând de spaimă câte-o oruce.

»Mă duo la sfânta Luni! La ea,Să ’ntreb de Savincuţa m ea!«Cu acest gând el se uşurează.Deci merge ’noet la sfânta Luni Şi întră-’n casă şi s’aşează Pe-o vatră plină de oărbuni. Bătrâna sta-'ntr’un oolţ de masă. Şi-avea nişte pantofii mari,Puteai în ei din pod să sari. — Avea trei soaune prin oasă Şi-un pat făcut din patru pari.

Avea pe masă dinainte Cilindru plin de »Konig*Tinte« - Şi-avea condeiu şi ochelari,Şi tot făcea la meşteouşuri Şi tot pe rând şi pe răvaş Făcea trăsuri şi sămădaşuri Din slove şi din număruşuri.

»Cin»tti jupâneasă Luni*, Vorbeşte-Achim dintre oărbuni,>Ean vezi! Ai oameni buni în oasă!*

Atunoi de soris baba se lasă Şi repede, oa vânt ou nor,Ia-’n mâni o cofă de sub masă Şi svr! în capul lui Cotor.Povoiu întreg şi grindini grele,Cât biet Aohim, ud până-’n pele,Ia uşa ’n oap, că nu-’i de stat.

(Va urma).

P oesil poporale.D i n B e ş in e u .

Comun, de Nicolau Paşttn, înv.Fostu-’mi-a lumea pe m ână Da’ n ’am ştiut de oe-’i bună, Aoum de o-aş căpăta Aş şti ou ea ce-aş lucra.

Se ştiu bade o’ai venî,Drumul ţi-Taş văruî Tot ou var de oel mărunt,Să vii bade mai curend.Şi ou var de oel mai mare,Se vii bădiţo mai tare.

Frunză verde de ouoută Hai bade de mă sărută,Oă mâne ne despărţim Şi nu ne mâi sărutăm.Tu te duoi din aat afară Şi eu răm ân de ocară,Tu te duoi pe drum uaoat Eu rămân de rîs în s a t

Nr. 28

In Deva am foit primiţi bine, dar’ ţ ou multe re se rv e ; eram mai mult păziţi ] cu o patriotică îngrijire, deoât primiţi, * Românii, şi sfint mulţi Romftni fruntaşi I în looalitate, voiau >6 dea un banchet jj în onoarea noastră, dar’ nu era chip, j căoi im ediat am foit porniţi, In mod | politicos de altfel, la Hunedoara iu b | paza «binevoitoare* a autorităţilor. Am | ajuna la miezul nopţii în acest oraş. Am \ fo it conduşi în tr’un otel primitiv, de oă* j tră trei funcţionari maghiari, unde cei j m ai mulţi au fost nevoiţi să ae culce j in tr’o sală pe nişte paie. i

D upă miezul nopţii venise la noi j in taină un Român din localitate şi ne ; ipuae, că jandarm ii au prim it ordin «6 nu la ie pe nici un Român să ae apro­pie de eacuraionişti. Mulţumită acestui tinăr român, al cărui nume nu-’l apun, de team ă iă nu fie perieoutat, câţiva din noi ne-am furişat şi am foit găz­duiţi în oaiele Românilor fruntaşi din looalitate.

A doua zi dimineaţa autorităţile m aghiare ne-au luat e a r’ în primire, iaolându-ne ou desăvîrşire de Români. Am fo it conduşi în vechiul oaatel al Corvinilor. Aici, o acenă penibilă s’a p rodus: Unii din noi, puşi în curent în tim pul nopţii de Români ce avem de văzut în acest castel de 600 ani, am s tă ­ru it «6 vedem galeria castelului, d a r’ am fost împedeoaţi in mod oam brusc. In această galerie eate zugrăvită pe pă ­rete mama lui Ioan Corvin, îmbrăcată în costum naţional româneao, cu bro­boada pe cap şi eu furca în breu. Şi această zugrăveală veohe şi de m are im portanţă iatorică n ’am fost lăsaţi b ’o

vedem, — de oare-oe iatoriografii ma­ghiari pretind că Corviniştii ar fi foat M aghiari de origine.

De aici am foat conduşi la Haţeg, unde ni a’a dat un banchet, dela care fruntaşii români din looalitate au foat escluşi. Unul singur a isbutit *8 stră- bată la banchet, — banchet plătit tot de noi, — anume dl advooat VictorBonteaou.

La aceat banchet dl Tooileacu a r i­dicat un toast, întrebând unde e oupa de au r a lui Deoebal, la oare a răspuns profesorul Teglâa Gâbor lăudând liber­tatea ce domneşte în Ungaria. Atunoi foarte indignat, s’a ridicat d l Bontescu şi a zis între a ltele:

•Poporul nostru românesc eate aoel c«?o, despre care a vorb it dl Tooileacu. Noi R o m â n i i auntem urm aşii oelor două popoare amalgamate, ai Romanilor şi ai Dacilor. Noi aflntem mai oompetenţi a vă răspunde de oupa de aur a lui Deoebal. Ei bine, nu vi o putem da, căci nu e la noi. V’am da altceva se înohinaţi; v ’am da ce avem mai scump în n o i; v ’am da sufletul nostru, d a r’ şi pe acesta ni ’l-au cuprim alţii*. Apoi d-aa a protestat în contra afirmări d-lui Teglâs Gâbor despre libertatea ştiinţei in Ungaria, zicând oă a tâ t de mare eite «lfbertatea ştiinţei», încât nioi o lucrare a istoriografilor români din România nu poate ajunge în Transilvania şi Un­garia spre a fi cetită de Români.

Sub impresia acestei dureroase p ro ­testări am pleoat spre Sarmisagetuza şi de acolo prin Petroşeni în România.

D in L u m e .Visita r e g e l u i I t a l i e i .

Regele Italiei a sosit la Peterhof.La prânzul da t în onoarea oaspe-

lui a ţinut Ţarul un toast, în oare ’şi-a esprim aţ deosebita satisfacţie, oă re gele ’şi-a început voiajurile visitând R u­sia. în tregul im periu vede în aoeastao nouă dovadă despre legăturile amici­ţiei veritabile, cari ii îm preună.

Regele Victor Em anuel declară, că legăturile amiciţiei personale şi bunele relaţiuni dintre Rusia şi Italia îi fao vi* sita aceaita foarte plăcută. El a venit la Petersburg însoţit de consensul po­porului seu, oare vede în esistenţa bu­nelor relaţiuni dintre oele două ţări o nouă chezăşie pen tru pace şi bunăstare.

Dela Peterhof a pleoat regele la Petersburg, unde a fost prim it de au to­rităţile oraşului.

B u l g a r i a .In vederea stărei revoluţionare,

oare ae manifestă, prefectul de poliţie al capitalei a chemat pe membrii com itetu­lui bulgaro-macedonean, dim preună cu preşedintele acestui comitet, Mihailovski şi cu vicepreşedintele, generalul Ţon- oeff, rugându-’i să în lă tu re revoluţiunea. In ca i când rugăm intea nu va fi ascul­tată, 42 de inşi, Macedoneni fruntaşi, vor fi internaţi in provincie,

i Budgetul B ulgariei pe anul v iitorI ie închee ou un deficit de 2 milioane j 368147 lei.| Sobraniei a’a în a in ta t un proiect1 de lege, prin care ie încearcă, deocam»I da tă numai ca p robă pe trei ani, în- \ m ulţirea contingentului anual cu 2000 | recruţi.

I F r a n c ia .Presidentul consiliului, Combcs,

a adresat prefecţilor o oirculară învi- tându-'i de a pune în vederea inotituţiu- n ilor oongregaţionale, cari funcţionează fă ră autoriiaţie dela punerea în aplicare a legei a iup ra aaooiaţiunilor, şi oari de atunoi n ’au cerut cuvenita autorisaţiune, oă li-ie mai acoardă un termin de 8 zile pen tru a ie disolva. Treout acest in­terval, prefeoţii vor trebu i aă proceadă la închiderea acestor stabilimente, al că­ro r num ăr este de aproape 2000.

D a n e m a r c a .•Reuniunea de pace» din D ane­

m arca a făout representaţiune oătră guvern, ca eă facă tot posibilul pentru neu tra liia rea Danemarcei. Ministrul-pre- sident a promis să aducă chestia în curând în desbarea consiliului de mini­ştri. Recunoscându-'i-ie Danemarcei n eu ­tralitatea, ar scăpa de larcina oelor 20 milioane maree pen tru armată, o sumă colosală pentru o ţărişoară cu 2V» mii. loouitori.

R u s ia .După-oum se oomunioă din Peters-

burg ,. Ţarul a însărcinat pe principele Meşoerski, p roprietaru l lui >Grasdanin« lă pleoe în guvernam entale Harooff, Ieca- terinoilav şi Poltava, oa iă se convingă, daoă mai esistă tu rb u ră ri şi să afle oau-

Pag. 327

«ele, oari îndeam nă p o p o ra ţiu n ea s ă f i enemulţumită. E l va ave se f*că num a decât rap o rt desp re cele constatate.

l u r d t t .Colonelul b u lg ar pensionat, lanooff,

d im preună cu doi locotenenţi, se află m fru n tea a 250 de in su rg en ţi la S trum iţa, în Macedonia, unde a av u t deja o cioc­n ire cu baş-buzuoii.

E l a d a t o proclam aţiune că tra re ­voluţionarii d in ra ioanele unite L erin , K ostur şi Reeen, declarându-se şeful su ­prem al arm atei revo lu ţionare din acele raioane, în ştiin ţând în acelaş tim p au ­torităţile din Lerin desp re aceasta.

A f r io a - d e - s u d .Englezii sunt fo a rte nem ulţum iţi,

că cei 4 generali buri, oari au plecat din Afrioa-de-sud, nu vin m ai ân tâ iu în A nglia, oi fac o tu ră p rin E u ro p a şi Amerioa.

O parte din oficerii şi funcţionam b u ri au refusat să depună ju răm ântu l în felul oum e concipiat, cei mai m ulţi însă se învoeso să subscrie o declaraţie, în oare reounoso pe regele E d u a rd oa suveran.

In Africa-de-aud ie continuă din p a rtea celor in torosaţi la minele de acolo agita ţia pen tru su sp en d area constituţieidin colonia Cap.

Buouriâ E nglezilo r p en tru închee- rea păcii pare a fi cu rend tu rb u ra tă nu num ai prin a titud inea B urilor, cari «unt nem ulţum iţi cu condiţiile de pace şi aşteap tă prim ul m om ent favorabil, oa «6 lovească din nou, d a r ’ şi p rin un răs- boiu, oare am eninţă să isbuonească ou sem inţia Basuto. U n regim ent de in ­fanterie în tovărăşit de artilerie a p lecat la g ran iţa ţării B asuto, oa să p rev in ă o răsooală. Ţ eara aceasta, cât B osnia şi H erţegovina de m are, e locuită de peste »/, milion Negri, toţi superiori a lto r seminţii p rin in te ligen ţă şi vitejie. U na d in tre căpeteniile lor a perm is de m ulte- ori B urilor trecerea p rin ţeara lui. E n ­glezii vor aă-’l pedepsească p en tru aoea­sta, ceea-ce poate av& oa u rm are o ră s ­coală generală a N egrilor. Cunoscători

’ ai îm prejurărilo r din Africa-de-sud aun t ; de părerea, că desvălirea chestiunii Ne- | g rilo r din A frica-de-sud va avă d rep t j u rm are nim icirea cu ltu rii europene.I Kitchener a sosit in Londra, unde( a fost prim it cu un entusiasm de nedes-i cris. O m ulţim e de fem ei — dam e — | d rep t reounoştinţâ pentru-oă lui Kitche- | n e r ’i-a suooes să ucidă p rin foame, frig t şi golătate în oastrele de concentrare \ peste 20 mii de femei şi copii de-ai Bu- \ rilor, ’l-au asaltat, ca eă i sărute. Im-> bulzeala a fost aşa de m are, că m ulte■ din aoeste preotese ale lui Marte englez î au fost tăvălite pe păm ent.

Ştiri mSrunte,Camera bulgară a prim it proiectul de îm ­

prumut cu 111 contra 56 voturi. Pentru pro- \ iect au votat guvernam entalii, Caraveloviştii şii Stambuloviştii.I •k? ^ Generalii buri De W ett, Botha şi D elarey,

oari sunt pe drum cătră Europa, vor ţine o con­ferenţă cu presidentul Kr uger în Utrecht.

Cuba e în pragul anarchiei din causa bancrotului financiar, ce o aşteaptă, şi a agita­ţiunilor contra presidentului Palma.

Pag. 328 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 28

O te legram ă din Oonstantinopol anunţă, oă principele G eorge din Oreta a pua să se bată m onedă ou efigia sa, ceea-oe a provooat un p ro ­te s t al P o rţii ad resa t p u te rilo r proteotoare ale Oretei.

•

P ublic istu l englez Stead a refusat să par- tioipe la congresu l filoarm ean, zicend oă E ngle­zii nu mai au d re p t se protesteze oontra apă­să rii a lto r popoare, după cele făcute în Africa- de-sud. «

în G nesen voeşte p rocuratu ra de sta t se pornească prooes contra m ai m ultor fetiţe de 14—1G ani, eleve la gim nasiul de acolo, pentru- oă a r p rim e jd u i s ta tu l p rus.

E s a m e n e l e .

D in Tgh h i.Din Ighiu ni-se scrie, că esame­

nul final la şcoala gr.-oat. d9 aoolo s’a ţinut în 22 Iunie n. Presanţi au foit Rev. domn Simeon, Miou protop. traotual, Ba­siliu Andrea preot, mai mulţi învăţători îi publio număros.' Atât răspunsurile coreota date de elevi din singuraticele obieote de învăţământ, cât ţi căutările frumoase ţi deolamările bine suoceso au multumit deplin publicul. Progresul în învăţământ dovedeşte, că învăţătorul Ioan Donaţia, deşi serveşte de 26 ani, to­tuşi continuă a deevoaita o activitate rodnică pe terenul instrucţiune! po ­porale.

Resboaiele şi jocurile furnicilor.Deşi ni-se parp, că între furnici nu

domneşte decât iubire, concordie şi ega­litate, totuşi de multe-ori ele întreprind răaboaie de stîrpire unele contra altora, când se înmulţesc peste măsură. Ele însă n u ’şi întind curse, nu întrebuin­ţează viclenia fi nu se pândesc oa multe alte insecte, ci se ataoă pe câmpul des­chis, organisate în armate mari.

Chiar şi când prind alte inseote, aoeanta o fao prin luptă onorabilă.

In ţările oălduroaee ataoă chiar şi şoareoi şi oloţani; la noi îniă se apucă de dînşii şi îi prefac in schelete numai când ii gâseno morţi. Cărăbuşii de Maiu sunt animalele oele mai mari, de oari cutează a se lega furnicile noastre. A r­mele lor sunt fălcile, mioul ghimpe şi veninul acru, oare causează o mică pată roşie pe piele. Dintre furnioi numai lu­crătoarele eunt harnice de luptă; cele­lalte apucă fuga când pot. Cele fără de ghimpe muşcă mei âniâiu şi apoi îşi întorc repede partea dindărăt a corpu­lui, ca iă ’şi verse veninul în rană. Dacă duşmanul s’a îndepărtat, te ridioă în sus, îşi ttrîng burta între picioare şi stropesc veninul cât pot de departe şi de multe ori putem obiervâ stropind în sus din întreaga suprafaţă a muşinoiu- lui, o ploaie întreagă de acreli de fur­nici, oari miroasă a pucioasă aprinsă. Dintre toţi duşmanii lor, ele se tem mai mult de furnici străine, şi mai ales de furnici mai mici, oăoi acestea se atirnă cu grămada de picioarele celor mai mari, le tîreso în toate părţile fi le împedeoă de a fugi. In luptele lor te uimeştfe în ­dârjirea «i furia lor: ele sufer mai bine să li ae smulgă pioioarele deoât eo se dea biruite. De multe ori rămâa capete «mulse sau chiar trupuri moarte întregi atîrnate de pioioarele fugarilor, atât de adânc îşi împlântă ele fălcile in pioioa­

rele duşmanului! La mătime egală sânt mai dibaoe furnicile, cari au pe extremi­tatea burţii douS bucle, din oausă că sunt provăzute cu un ghimpe, astfel suntd. e. furnicile roşii, de ale căror împunsă­tură ou drept cuvânt se tem celelalte furnici. Dintre furnici, oele cu ghimpe, cele mai mici, sunt în ţinuturile noastre.

Cele mari atacă pe cele mai mici numai întâmplător, le apucă de spinare şi le sugrumă ou fălcile. E ar’ dacă cele mici le observă mai jnainte, atunoi fug la muşinoiu sau în scorbura de arbore, unde au locuinţele şi aduo pe celelalte şi toate îm preună năvăleso în mase. Furnicile cele negre vin din cetatea lor până dinaintea porţilor celor roşii oa

I sângele, oari sunt ou jumătate mai mici, însă ou mult mai număroase şi se apără vitejeşte până oe partea cea mai mare rămân moarte pe câmpul de luptă, ear’ restul se retrage şi-’şi strămută locuin­ţele ou 50 de paşi mai departe luând ou

ii ie tot oe au mai de valoare.Pe drum aşează mici trupe ca pa­

trule de pază, oari înhaţă îndată pe ori- oare furnică duşmană, oare ar outeza să

Ise apropie: una îi sare în spinare,'i-se înolesştă de oap, o muşcă şi o stropeşte cu venin. în t r ’aoeea se grămădesc din oe in ce mai multe pe duşman, în fine vin mereu şi altele în tr’ajutor şi o muşoă

până-ce moare, eri o duo vie oa priso- nieră.

Ca să putem observa insă răsboa- iele lor regulate, trebue să mergem în pădure, unde furnicile roşcate îşi afirmă stăpânirea lor peste toate inseotele, oe treo pe lângă dînsele şi poartă răsboaie cu furnioarele locuite de furnioi de po­triva lor, întocmai oum făoeau cetăţile înveoinate în ovul de mijloo. Une ori es din două colonii îndepărtate de olaltă de peste 100 paşi, arm ate aşa de numă- roase, încât acoper tot drumul în lăţime de două pioioare şi «e încaieră la luptă Ia mijloo. Mii şi mii se luptă în parte şi oaută a oe tîrî cu gura în sclăvie. Teatrul adevăratei lupte are o întin­dere de trei urme pătrate şi miroasă tare a acide de furnioi. Pretutindenea zac morţii acoperiţi cu venin, pe oând trupe întregi şi coloane se ţin prinse de pioioare şi de făloi şi se hărţueso în­coace şi încolo. Lupta începe de re­gulă între două. Ele se apucă ou făl­cile, se ridioă una asupra celeilalte, oa să-’şi poată arunca veninul. Atunci cad la o parte şi se luptă mult timp în ţă- rînă, până-oe în fine vine o a treia şi hotăreşte lupta. Une-ori însă aleargă mai multe în tr ’aju tor ci oe apuoâ de pi­oioare, astfel oă de multe-ori stau 6 —10 încleştate de olaltă. Lupta durează până cătră noapte, oând 'fiecare armată se re­trage înoet în cetatea sa, lăsând pe oâm- pul de bătaie morţii şi ducând ou sine prisonierii. A doua zi Înainte de răsă­

ritul soarelui, purced din nou la luptă Inoă şi mai furioase şi teatrul luptei se

lărgeşte până la şese urme. Pe la ameazi înaintează arm ata învingătoare pe oâmpul de bătaie, până la zece paşi mai departe. Pasiunea luptei este aşa de puternioă, înoât poţi să le striveşti fără ca să le faci să fugă, ori să lase din gură pe duşman.

Vrednio de adm irat e, oă furnioile se cunoso intre sine şi pot deosebi pe amici şi pe inimioi. Şi eată oum: Ele

se aruncă ca gura desohisă unele asu­pra altora, une-ori chiar se atacă, dar’ numai deoât se opresc şi se netezesc cu tentaculele (coarnele simţitoare), oând se ounosc, oă fao parte din acelaşi furni­car. Pe timpul răsboiului toate aface­rile în cetate îşi urm ează mersul lor re­gulat. Unele duo prisonierii acasă, unele rămân în luptă, altele se duo în pădure, oa să aducă hrană. Când vine ploaie, armatele se re trag şi în re tragere evită oât pot cetele duşmane. Cu to tu l altă faţă presentă luptele furnicilor roşcate ou cele roşii oa sângele. Acestea aş­teaptă pe duşman, organisate în mioi trupe, în apropierea furnicarului lor, în­aintează’în cete strînse, fără a se des­părţi de olaltă şi fiecare apucă oâte un

1 duşman, oare cutezase a se apropia prea mult de dînsele.

Răsboiul aceBta presintă un teatru foarte am usant: amândouă partidele se ţin Ia pândă şi aleşueso momentul oând pot atăoa pe neaşteptate. D acă fu rn i­oile roşcate înaintează ou puterea, atunoi cer ajutor dela oele rămase aoasă şi n u ­mai deeât o arm ată mare năvăleşte prin porţi afară şi oaută să înconjoare ce­tele singuratice ale duşmanului. Acea­stă scenă ce poate vede re îro in d u se în tre doue popoare de furnioi, destul de în ­depărtate deolaltă, săptămâni în treg i, în fieoare zi, daoă li-se înorucişează d ru ­mul.

Furnicile roşcate cunoso şi unele jocuri. Anume, în zilele frum oase se adună în grămezi de-asupra fu rn ica ru ­lui şi se mişoă repede străbătând unele printre altele, întoomai oa la joo, apoi îşi mişoă tentaculele ou o iuţeală uim i­toare, se adie (se mângăie b in işor pe oap ou pioioarele de dinainte), se ridioă părechi, părechi, în sus şi se luptă , se trântesc şi se apucă de făloi, de g â t ori de partea de dindărăt a corpului, d a r ’ nu se stropesc ou venin şi nioi nu-’şi causează vre un rău. In fine, ee des­part şi duo la altele ca să repete acelaf joo. La alte feliuri de furnioi n u se observă aoeste joouri. Aceste joouri se pot vedea, mai ales, la acele furnicare, oari au o posiţie favorabilă, în ap ro p ie ­rea oărora se află multă hrană, apă, şi sunt scutite prin vre-un zid ori g a rd de atacurile duşm ăneşti.

Câte-odată se observă pe fu rn ica r furnioi, oari se tîrăie doue sau tre i mi­nute clătinându-se pe picioare, oa-şi- oând ar fi ameţite, apoi deodată n ă v ă ­lesc asupra alteia, o apuoă de pioioare ori de tantacule şi o lasă earăşi sp re a alerga la a treia. Probabil aoeastă bui­măceală le vine din arşiţa soarelui, al­tele so joacă cu soaţele lor ca cânii, se ridioă, se trântesc pe spate, se pîndeso şi se fereso de olaltă, se prefac oă se muşcă, eto.

Une-ori sufere de o boală pa rticu ­lară. Ele nu mai pot umbla d rep t, oi se tot învârtesc în oero ou diam etrul de un polioar, de mii de ori în tr’un oias şi aceasta durează mai multe zile şi nopţi.

Câte-odată gustă mierea oe le-o dă cineva, dar’ îndată fug dela dînsa.

Aceasta o fao însă num ai unele. Alte boale nu s’au putut observa la furnioi.

Păcatul beţiei.Onorată adu n are/

Când m’am deci», ca prin modei*® mea lucrare presantă să contribui la r i­dicarea însemnătăţii adunării noastre filiale, m ’am ducii a lua oa temă com­baterea unui păcat, care e cel mai dis­tru g ă to r pentru om, ţi care fiind propa­gat de inimicii a tot ce e bun, salutar, onest şt moral, în unele comune dis­truge, ba chiar omoară din cei ce-’l p ri­mesc toată nobleţe, moralitatea şi onoa­rea, încât pe zi ce merge îi vedem de căzând în toate slăbiciunile fisice ţi su fieteştl. :

Noi pentru aoeea ne adunăm în conferenţă în diferitele comune ale raionului reuniunii noastre, ca prin lucrări după cerinţele locale să îndrep­tăm din calea ruinei pe cei cari doar’ ar fi pe ea, să le arătăm prăpastia iau ab ilu l ce ie află la finea acestei căi, oa aşa avend încă timp spre a îndrepta răul, i8 nu fie s iliţi , în urm ă de a-’şi deicânta, că: »După nor, vine senin, după plăoere suspin*.

R ugând onor. adunare de puţ'nă paciinţă îmi perm it a în tră în desvol- tarea urm ătoarei mele teme, care est©:

„ F ă c u tu l p e ţie i“Motto: Vinul, ţu ica cui îi place

N 'a re cu ce se se-’nbrace».

Bunul Creator, când a creat pe om, ’l-a înzestrat cu foarte multe însuşiri su­blime, prin care ’l-a făcut coroana crea­turilor. sale. In tre aoestea însuşiri este şi voia liberă , prin care să deosebeşte mai ales de cătră celelalte creaturi, şi prin oare e în ita re a-’şi crea e iiiten ţa ia , după-cum îşi va ş ţ i întrebuinţa acest dar. D a r durere, foarte mulţi oameni, ba chiar comune şi ţinuturi întregi îşi întrebuinţează acest dar dumnezeso ipre a-’şi grăbi nenorocirea dedându-se la fapte, oari îl ruinează şi trupeşte şt bu- fleţeşte. Acel om, care darurile c e ’i-le-a da t Dumnezeu le ' foloseşte ipre ruina­rea sa truptască şi sufletească face păcat. Unul dintre cele mai mari păcate, prin oare omul cuminte se face mai dejosit decât un animal neouventător, este şi păcatul beţiei, deşpre ale cărui

l e g e n d a v r a n c e i .Vrancea este un plaiu (plaiă) din

jud. Putna, format din 18 comune cu că­tunele lor. Este udată prin mijloc de rîu l Putna oe isvoreşte din valea Măru­lui, munţii Vrancei (Carpaţi). Despre lo­cuitorii ei s’a vorbit că sunt oameni fru­moşi, vioi, lingurii independenţi şi cu obiceiurile itrăm oşilor nepângărite de m- vaiiile itră in e ; voiu complecta zicend că, şi onoarea lor, au ştiut şi ş tiu înfrana poftele itrăinilor, doritori de a veni pe- ite ei, ip ra a le turbura liniştea, făcen- du-'şi cum pot nevoile oe le au. Toţi sunt liberi, harnici şi peste m ăsură de frumoşi. Dumineoa şi sărbătoarea îţi face o mare plăcere m fleteaieă iă aiisti la hora tine­rilor şi la lingurul joo din itrămoşeştile rămase, jocul de doi. Portul le e deo­seb it şi caracteristic p rin felul seu. Vei vedea un ameiteo real din obioeiurile da- oice, chiar în portul lor, amestecat cu m ândria Romanilor, pentru care eite

rele urmări voiu vorbi în următoarele Beţia eite o patimă, oare preoum am zii şi mai i u i , — îl faoe pe om mai p re jo i decât un animal necuvântător, pentru-oă beţia îi strică onoarea şi mo­rala, îl face dur şi nemilos, fără frică şi ruşine, nedrept, aplicat spre tot oe e necinstit, devine tiranul ieu şi al celor din jurul seu, îi tempeşte mintea, îi ni­miceşte conştiinţa cea bună şi ’i-o des­voaltă pe cea rea, îi strică averea şi-’l face necruţător, îl face linguşitor şi servil faţă de cei-oe:’l ajută a-’şi satisface ace­stei pasiuni, e mincinos cu un cuvent beţivul e sclavul pa tim ei sale, căoi cât trăeşte, munceşte, asudă, se lasă gol şi deimSţat, numai ca să poată sta în câr- oîmele cele puturoase ale Jidanilor ou glaja plină dosoântându-’şi: »Ţucute glăjuţă plină, Tu m8 faoi săoad în tin ă* ; şi în adevăr glaja plină pentru el e fericirea cea mai mare, oăci o ân d e cu ea în mână în putoarea cutărui Iţig, ®e crede-’n raiu, deşi n ’are mălaiu, crede că e birSu, deş! n ’are poate nioi pipă şi jaşoău, ear’ de sunt oameni cu familie, pruncii şi soţia lor le umblă din uşă- n uşă cerşind.

Am zis, că beţia îi strică onoarea şi morala omului şi eată cum : Omul bativ îşi ţine fală a vorbi înaintea ori- şi-oui, toţ felul de vorbe proaste, nemo- rale, îmbălăoiuni şi sudălmi, cu un cu­vent tot prin oe poate vătăma şi ba tjo ­cori bunul simţ, onoarea, caracterul, one- ■titatea şi bunul nume al deaproapelui ■eu şi pe bunul D zeu.

Cuvintele grăite îl aţîţă la fapte, pe oari se sileşte a le faoe în public, e a r’ de le face în secret ie laudă cu ele ca şi ou nişte vitejii săvîrşite pe câm­pul de bătălie. Am zis că beţivul e dur, (prost) şi nemilos, fă ră frică şi ruşine pentru-oă omul beţiv nu se poate stă­pân i pe sine, ci din nimica toată ’i-se aprinde mănia, e a r’ în mănie cade-’n nebunie şi comite . fapte de acelea, pe oari omul cu mintea în treagă şi ou ju ­decată nu le face. Atari fapte sunt: bătaia, omorul, furătura, sinuciderea, şi altele. Comiterea acestor fapte îl face pe beţiv oa se ajungă şi să zacă prin temniţă cu anii, aoolo îşi poate continuă apoistrigătura de mai nainte, oă >Ţucu-te glăjuţă goală, haid ’aoum şi mă scoală»

| chiar espresia: »oă un vrenoean (mooan, călare pe-un oal de-ai lor (mici şi robuşti) ■e crede dom n*!

Lăsând deocamdată obiceiurile să revin la subiect.

S’a scrii o legendă de Carmen Sylva. Voiu căuta a mai da la iveală alta m ăr­turisită de un unohiaş (pusnic) fără exa- garaţiune, şi, după deolaraţiile sale, că a r fi în vârstă de 120 ani, — pe care fl-am întâlnit în munţi, trăind într-'un bordeiu, avend de veoini stâncile şi ani­malele sălbatice, cu oari s’a deprins. E ată aoea legendă:

Ştefan-oel-Mare, perzând o luptă ceo avusese cu Turcii, la întoarcere a ră ­tăcit prin munţii Vranoei, — oăoi unde astăzi sunt sate, atunci erau codri de brazi. A jungând el şi cu suita sa în ­t r ’un loo deschis, în mijlocul Vrancei, pe Putna, şi drumul fiind rătăoit se u ită să vadă pe unde ar găsi o poteoă să iasă la luminiş când colo, pe-un tapşan (astăzi şesul deasupra satului B ârşeşti

F O A I A P O P O R U L U IPag. 329

oă glaja adecă cel-ce i-o umplea nu vine să-’l scoale din aoeasta tină ci zice: »oă e mai puţin ou un blăstămat*. P rin astfel de fapte omul se om oară ei pe el, adecă e tiranul leu. D ar’ beţivul e şi tiranul altora, adecă al celor din ju ru l se u , pentru oă beţivul nu poate «ă nu ludue, ba chiar bate şi nelinişti în diferite moduri pe loţia, copîi şi ve­cinii sei.

La soţie şi copîi în loc de pâne Ie duce pumni, cu vinele umflate de v inars gata spre a-’i lovi, în loo de vorbe dulci— sudalme, în loc de haine le strică uşa şi ferestrile dela oasă, în loc de lemne de foc le B trică cuptoarele, în loc de vite şi galiţe le duce tot felul de părăsite şi în loc de m ângâiere le duce frică şi groază. E a tă dar’ domnilor, pentru ce am zis că beţivul e tiranul seu şi al altora. Am mai zis, că beţivului ’i-se tempeşte mintea. Şi care din fraţii,colegii noştri n ’au observat aceasta ? Omul cu orerii pu ru rea îngreunaţi de v inars nu e în stare a se cugeta la vii­tor, nu-’i vine-’n minte aproape nici un lucru bun, devine uituc, greoiu la p ri­cepere şi nătâng, cu un cuvent se pros­teşte si hăbăuceşte în tr’una.

Am mai zis dlor, că beutura faoe ca beţivul să-’şi p ea rd ă conştiinţa cea bună, ş i’i-o desvoaltă pe oea rea, şi despre aoeasta ne putem convinge îndată ce vom privi prin analele judecătoriilor, oăoi m ărturisirile ba chiar şi ju răm in­tele mincinoase sunt însuşiri de plăcere pentru beţivi. De câte ori nu se intem-

i plă, că beţivul pen tru o porţie de vi­nars şi p a d ă de tăbao e în stare a- ţi sta în drum, a te goli de tot ce ai, ba a te tooa-’n oap.

Apoi mai putem zice oă beţivul are conştiinţă? Nu cred oă îmi va zioe ci­n eva în contră, poate numai cel cu m usca pe căciulă.

(Va u rm a).

Despre dări şi aruneuri.(U rinare).

In caşul, când darea, care serveşte ca basă la statorirea taxei militare, s’ar micşora, taxa m ilitară încă se scade. Re-

unde este o şcoală clădită de Casa şcoa- lelor singură în plasă), vede un om ce se uită cu îngrozire la ei.

Avea dreptul să se înfricoşeze, că el nu mai văzuse aşa ceva, haine s tră­lucitoare şi arme. Acesta era unul din oei 7 feciori ai bătrânei Vrancioasa; şi oare se numea Bârsan. Ceialalţi fraţi erau duşi după năcazuri. Acolo unde era el, se zioe oă ar fi şi astăzi locul unde-’şi îngropau acei fraţi comorile. Ştefan imediat a trimis călăreţi la el, ca să ’l întrebe asupra drum ului şi nu mai putea de bucurie că în fine găsise m ij­locul de a scăpa din încurcătură. Im ediat ie duo la B ârsan şi se pun a-’l în treb a ba de drum, ba ca caută un om singur p r in codri. E l le-a răspuns, că-’i de acolo şi că sunt 7 fraţi voinici oa şi dînsul. Apoi 'i-a în treb a t şi el ce caută prin aoele loouri, după oare Stefan-oel-mare ’i-a istorisit oum că el e domn, că a per­dut o bătălie cu duşmanii, că a ră tăcit drumul şi oă-’l roagă să le arate

Pag. 330 F O A î A POPO RUX-UI

dam aţia trebue făoută în reatimp de 15 zile 91 e liberă de timbru.

Darea m ilitară aefmăaură în fieoare an |i trebue plătită până, în, 1 Ootom-; vrie sau cel m ult până în 15 Noemvrie. Cel-oe n ’a p lă tit până ’n 15 Nov. trebue a8 plătească 5 procente carnete de în târ­ziere.

Cel deobligat la plata taxei militare trebue să o plătească, dacă vrea aă pă­răsească comuna înainte de 1 Ootom- vrie, altm intrelea nu ’i-ae permite s tră­m utarea.

Cai ce vor se emigreze in străină­tate, trebue să plătească darea aceasta pentru toţi anii, câţi mai restează până aă scape de ea, şi numai după aceea li-se dau documentele de călătorie.

Cel-ce calcă disposiţiile aoestei legi va li pedepsit cu suma întreită, ba înfesită a acestei d ă r i ; funoţionarul co­munal sau prim pretorul, oare nu poartă evidenţa după-oum e prescris sau nu le trimite la termin, vine pedepsit cu 10 — 100 coroane, în sfîrşit părintele sau tutorul, care nu aduce la cunoştinţă moartea fiiu- lui sau pupilului *eu în timp de 30 zile cu 2 — 10 coroane.

P lă t i r e a d ă r i lo r d ire c te .Darea directă se plăteşte în patru

rate egale şi anume la 1 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie şi 1 Ootomvrie, se poate însă plăti, fă ră carnete de întârziere până la 15 a lunei urm ătoare. Dela re­gula aoeasta faoe esoepţiune darea de venit cl. I. a tolbaşilor şi oea de puşcă, oare trebue plătită d in tr’odată înainte de primirea certifioatului. D area de venit cl. I. trebue plătită, afară de cea numită mai nainte, în două ra te egale, şi anume la 1 Aprilie şi 1 Oatomvrie, însă cel’mult până în 15 Maiu şi 15 N oem vrie; dacă voeşte în#ă să se îndepărteze din looul, unde ’i-s’a prescris darea, trebue să o plătească în treagă şi daoă e înainte de termin.

Darea de venit el. IV. a funcţiona­rilor de stat, municipiali, comunali yi pri­vaţi trebue să se plătească în 12 rate lu­nare, subtrăgendu-se din salar.

Taxa m ilitară trebue plătită în în­tregime până la 15 Noemvrie.

Daoă nu s'a prescris darea anului ourent- in-cărtioioa. de - darea oetăţeanu-..

lui, darea se va plăti după măsura anu­lui prem ergător,. făcendu-se potrivirea după-ce a urm at prescrierea.

Cassele de dare sunt obligate aăpri- meaaoă şi plăţi în rate. (Va urma). .

Dela „Reuniunea română de înmor­mântare din Sibiiu”.

— O rng&miute. —

Ne luăm voie a ne adresa cătră mem­brii Reuniunei noastre cari în restimp au părăsit Sibiiul, cu rugarea se bine- voiască a ne aduce Ia cunoştiinţă dacă do­resc a mai rămânea sau nu în sînul Reuni­unei. Cu o cale punem în vedere, că între membrii noştri până de present s’au ivit 21 caşuri de moarte. Cei cari vor se mai fie membri să binevoiască a trimite în timpul cel mai scurt taxele restante ear’ cei cari vor să ese din şirul membrilor să înapoieze cărticica de membru.

Nefiiind încă numărul complet pentru a 2-a secţiune, la subscrisul birou se mai pri­mesc membri noi. .,

Sibiiu, 11 Iulie n. 1902.

Biroul »Reuniunii române de înm or­mântare din Sibiiu<.

Pnnlaleon Lncnţa,director.

Vie. Tordftşinnn, secretar.

Secerişul.*Secerişul din anul acesta a fost lovit pe

unele locuri de două încercări grele elemen­tare. De o parte au fost grindina şi peatra căzute în lunile lui Maiu şi Iunie, cari au ni­micit holdele pe unele locuri pe întinderi foarte mari, de altă parte au fost vărsările de ape din Tisa, Iza, Someş, Timiş şi alte riuri, cari au înecat holdele şi celelalte se­mănături 'şi ierburi pe întinderi de zeci de mii de jugăre catastrale, causând astfel daune de milioane de coroane economilor de pe ţăr- murii acelora. J

Astfel de economi de sigur, că vor aştepta supăraţi şi îngrijaţi secerişul anului

„acestuia,, neavend ce secera de loc sau poate

unde să iasă din codri. Bârsan stă şi se gândeşti puţin, după care înoepe a bu­ciuma din buciumul ce-’l avea cu el. Atunci Ştefan îl întreabă de ce buciu- mează. El ’i-a răspuns, că va vedea în­dată de ce. , .

în adevăr că aşteptarea n u ’i-^ fost în zadar, căci nu peste mult vede ve­nind din 6 părţi 6 călăreţi do rupeau pămentul. Atunoi Bârsan le-a zis: »Iată de oe am buciumat. Aceştia sunt fraţii mei».

Afiând şi ei totul, făgăduiră oătră Stefan-cel-mare, oă vor aduna arm ată şi-’l vor ajuta să bată pe duşmani,, apoi se împrăştiară to ţi-în toate părţile. Nu trecu mult şi codrii începură a mişca, buciumele a suna, de se părea oă se mişcă pămentul, — după care Ştefan ae vede in faţă ou o num ăroasă 'mulţime pregătită de lup tă ; oăoi aoei?fra ţi abă­tând în. toate părţile, au adunat oiobani şi oe au găsit din oameni, ş i ’i-au adus la Stefan-oel-mare. Domnul în frunte cu aceşti 7 fraţi şi încurajat se ia după duşmani şi-’i învinge oumplit.

Intorcendu-se la Suoeava pe alt drum, a oăutat să răsplătească fapta aoelor voinici trim iţând soli să -’i caute prin munţi şi să le dea daruri. D upă multă căutare solii ’i-au şi găsit şi le-au spus porunca domnitorului, — să pri­mească bani, daruri şi ce vor voi şi chiar să meargă la- domnitor. E i însă n ’au voit nimio să, primească, d a r’ au spus sfetnioilor să ee ducă la domnitor şi să-’i spună, că dorinţa lor e de a le da pămentul unde se află ei, să fie pe veoi ai lor. Domnitorul Ştefan, prim ind aoeasta de bună, ca răsplată a faptei loJt ’i-a chemat şi le-a dăru it lor de vâoi, şi fără amestecul nimănui, acea bucată de păment dându-le şi aote la mână; — un document scris pe piele de viţel şi dare se chiamă »Uricul V r a n o e i* e l esistă şi astăzi. ; ■■ •-■■■'"■ . -’i

Astfel dar’ din aoei 7 voinici s’au format 7, sate, după numele fieoăruia, populându-se din oe in ce, ajungând până astăzi şi ou speranţe în viitor,

numai foarte puţin. Vor aştepta însă cu drag secerişul acei economi, cari nu au suferit daune elementare şi cari văd, , că . acela va fi mănos pentru ei în toate privinţele. Pentru unii ca aceştia credem, că nu va fi de pri- sos, ca să-’şi însemneze următoarele regule despre seceriş. ‘ ",

Sămănăturile spicoase, până când ajung timpul secerişului, trec prin mai multe periode. Acestea ,periode sânt: formarea paiului,: for­marea spicului, înflorirea spicului şi formarea grăunţului. • . , -

Grăunţul până-când ajunge ia coacere încă trece prin patru periode şi anume: pe­riodul laptelui, când din grăunţul apăsat între degete curge o materie albă ca laptele, pe­riodul de pârgă (galbin), când grăunţul e moale, dar’ dacă îl apeşi nu ; maicurge lapte din el, periodul de coacere, când grăunţul s ’a întărit de ajuns, şi periodul grăunţului răscopt, când acela aşa s ’a întărit de tare, încât abia îl poţi sdrobi între dinţi.

In periodul dintâiu, paiul grâului, căci mai cu seamă de acesta e vorbă, e verde, în periodul al doilea e galbin, în periodul al treilea e alb, în periodul al patrulea - paiul se încârligă la vîrf şi grăunţele stau rînjite şi eşite pe jumătate din pleava lor.

Seceratul • grâului se începe îndeobşte în periodul al doilea, când adecă grâul e în pârgă. A secera tot grâul în starea aceasta nu e prea recomandabil, fiindcă grăunţele prea seacă şi astfel rămân scăzute. De aceea în starea aceasta se seceră mai cu seamă grâul de venzare şi cel de mâncare.

Seceratul se continuă îndeobşte în pe­riodul al treilea când grăunţul e (deplin copt şi dacă nu se poate isprăvi în periodul acesta se mai continuă şi în periodul din urmă. In periodul acesta seceratul are acea scădere, că de o parte se scutură multe grăunţe, de altă parte şi ‘ legăturile făcute pentru legatul snopilor se rup prea tare în dricul căldurei. Grâul de sămânţă e bine să se secere numai când grăunţul e deplin copt, adecă în perio­dul al treilea!

Seceratul grâului şi al celorlalte spicoase pe la noi se face de regulă cu secerea. S e­cerişul acesta e cel mai bun pentru micu[ econom, fiind-că spicele se pot aduna mai bine în mănunchiu, ear’ grăunţele nu se scu­tură aşe tare nici chiar atunci, când grâul e rescopt. Seceratul cu secerea se face d e o ­potrivă, apoi e mai uşor şi mai cu spor. Acela

trăind- independenţi şi buourându-se în liriişte-de'drepturile lor. ’

81. H . Vochinlescri.< în v ă ţă to r . ,— O ri8teci-Suceava.

Cu căpăstrul— Anecdotă. —

Un Ţigan ne-avend de luoru Cum se spune, ca prin Maiu Vrea să vadă el drept ciudă Cum mai stă preţu l la cai. Drepţ aceea oa aă poată Să-’şi ajungă planul seu,El din Lipia porneşte Cu căpăstrul apre Buzău.El voia din câmp aă prindă Vre-un cal noaptea de-ar putea, Ca pe la Buzău aă vadă Ce ar putea pe el aă ia.Dar’ oând dă aă prindă calul ’ Eată-un un hoţ de păgubaş Mi-’l înşfacă de căpăstru, _Şi ’mi-’l duce la oraş.

m. 28 P O AIA P O P O R U L U I Pag. 331

-se poate săvîrşV mai bine atât la şes, cât şi pe coaste şi gropi/ sau fiind holda căzută. Prin seceratul cu secerea şi snopii se pot face anai întocmiţi totodată.

Dar’ fiind timpul]secerişului îndeobşte scurt, ipe unele locuri mai fiind şi secerătorii scumpi, -economii, cari au mult de secerat, au căutat 3n timpul din urmă, ca se înlocuească şi pe la noi secerea prin — coasă.

■Cositul holdelor cu coasa încă: se poate Jace uşor şi cu spor, dacă economul are: de­prinderea de lipsă.. D o i lucrători harnici, de pildă, pot să cosască şi să lege pe zi o holdă d e aproape un juger catastral. Pe când cu secerea se recer de două-ori aţâţa, dacă nu cumva încă şi mai mulţi lucrători, Dar’ co­situl acesta nu se prea poate face' la toate holdele deopotrivă, la acelea de pildă, cari îsânt căzute sau culcate, cositul se face ane­voie. Afară de ' aceasta, cositul holdelor mai are şi a c e a scădere, căci când grăunţele sftnt rescoapte se scutură multe pe' jos, ba iine-ori mai rămân şispice destule după coasă. Astfel de coase pentru cositul holde, lor îşi poate face fiecare econom din coasa, cu

care coseşte iarba, fiindcă la aceia se mai adauge numai o greblă scurtă cu câţiva colţi, care se leagă de toporîştea aceleia. Coase de ace­stea se mai pot căpăta de altcum şi în cele mai mulţe neguţătorii de fer. Cosîtul holde­lor se poate face în două feluri: dacă holda-

-8 inai deasă şi mai mare, atunci brazdele se- cosesc în lăuntru, ear’ dacă aceea e mai rară şi mică, acelea se dau afară.

In economiile mai mâri secerea şi coasa sânt înlocuite prin maşina de secerat, care e de două feluri: una care tae şi aruncă holda tăiată în mănunchi mai mari, alta care aruncă snopul legat gata. între acestea de pe urmă earăşi acelea sunt mai bune, cari leagă sno­pul cu spargă, ear’ nu cu drot, fiindcă drotul ajungând la îmblătit în pae, uşor poate să ajungă cu acelea şi în stomacul vitelor, unde poate să le pricinuiască pe lângă dureri mari chiar şi moartea.

Maşinile de secerat, cari nu leagă şi sno­pul, sunt mai simple şi nu se strică aşa de uşor ca acelea, cari îl şi leagă totodată La o maşină de secerat, care nu leagă snopii, se recer câte 14—20 lucrători pe zi, ear la una care îi şi leagă totodată se recer numai 10— 12 <cari pot să adune şi clăiască şi snopii sece­raţi totodată. Cu maşina de secerat puten-

In Buzău în ziua ceea Fiind însă prea căldură,Ca să dea mai de răcoare ’L-au poftit la prefectură.Ian ascultă măi Ţigane,Zice-acum prefectul, hai Spune, cioară, te-apucaseşi De furat acuma cai?

__ D ar’ de unde, zice dînsul,Sâ chioresc, nici n ’am gândit.- Dar’ oăpăntrul ?

; — Cu căpăstrulMS duceam la pescuit.Iunie, 1902. Th.. D. Speranţft.

du-se schimba şi vitele de tras, se poate se­cera pe zi o holdă în mărime de 10 jugăre catastrale. ‘

R ă m â n e acum să mai arătăm şi timpul, în care trebue să se facă secerişul. Acesta,— ca şi uscatul fânului — trebue să se facă pe timp frumos, căci făcându-se pe ploaie, când holda e udă şi ajungând umezeala aceea şi la grăunţe, acestea uşor pot se încolţească şi se crească, prin ce se perde . atât bunătatea grăunţelor, cât şi preţul acelora.

Roaua nu este stricăcioasă secerişului, ear’ pentru grâul rescopt e chiar, bine,, dacă se poate secera pe roauâ, căci nu se scu­tură aşa tare grăunţele; se cere însă ca mă- nunchii sau snopii seceraţi; pe roauă să fie espuşi puţin timp în soare, ca să se svinte şi numai după aceea să se adune şi clăiască.

Holda secerată şi legată în snopi se lasă în decursul zilei pe loc şi numai spre seară sau dimineaţa pe roauă se clăeşte. Snopii nu trebue făcuţi nici prea mari, căci atunci umbli prea greu cu ei la cărat şi la îmblătit, dar' nici prea mici, căci atunci se prea spo­reşte şi îngreunează lucrul secerătorului şi la îmblătit ci aceia trebue să aibă o mărime mijlocie. Clăitul snopilor, precum şi clăile atât după formă cât şi după numărul snopi- or, cari se pun în ele, se fac în mai multe feluri. '

în ţinuturile muntoase şi mai espuse vânturilor mari, clăile se fac pe anumiţi pari ca să nu se răstoarne, ear’ la şesuri se fac şi fără de pari punându-se snopii numai aşa aşezaţi în cruce unul pe altul. Clăile se fac din câte 15— 30 de snopi. Ele sîint de mare însemnătate, de oare-ce pe timpul cât stau pe câmp se uscă bine toată burueana, ce se află printre snopi.

Clăile se lasă pe câmp până-când se uscă bine, apoi se cară în sat, unde se pun în stoguri sau şoproane (ferdeli) acoperite, până-când se îmblătesc. Atât căratul cât şi îmblătitul se pot săvârşi numai pe timp fru­mos, de oare-ce pe timp ploios, pe lângă aceea, că se îngreunează lucrul, grâul poate să mai si crească. Ioan Georgescn.

vre-o scuză

G J L U M E .La şcoală.

’ Profesorul. Ai şi azi să ai întârziat? v

Şcolarul. Da, d-le.Profesorul. Şi care?Şcolarul. Mama «i tata s’au bătu t

şi am vrut sS văd ce are să se în ­tâmple !

şi bine desvoltaţi fi pe aceştia şă-’i ţină în păşunile'’cele mai bogate şi potrivite.

Totodată proprietarii să insiste pen­tru înfiinţarea de păşuni potrivite susţi­nute de mai multe comune, sau de toate comunele din cero.

S ib i iu , în 29 Iunie n. 1902. Comitetul central a l »Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului*

D i C jttnşa , V. T o r d ă ş ia n u ? preş. secretar.

Pentru prăsitorii de cai.Comisiunea comitatensă pentru p ră ­

sirea oailor ne vesteşte, oă în scopul ţi­nerii în evidenţă a progresului, ce se faoe în prăsirea cailor, a înfiinţat un aşa zis catastru, în care să se întroduoănu-

^mărul iepelor mânzite la diferitele sta­ţiuni de armăsari ale statului, mânzii fă­taţi de acestea şi oă oe se întâmplă cu mânzii eto.

Pe basa datelor câştigate dela amin­titele staţiuni s’a oonstatat, oă în 1900 g’au mânzit la staţiunea de armăsari a oraşului Sibiiu 32 iepe, a oraşului Sebe- şul-săsesc 17, la staţiunea ceroului Sebeş, 94, a cercului Mercurea 134, a ceroului Săliştei 9, la cea a ceroului Sibiiu 597 şi la a cercului Nocrieh 754, sau în total 1637 iepe, dintre acestea în 1901 au ră ­mas 858, au fătat 779, s’au vândut reş- peotive au murit 124 mânzi, ear’ la finea anului 1901 s'au aflat in posesiunea pro­prietarilor din comitat 655 mânzi.

De oare-ce buna prăsilă a oailor este condiţionată de materialul bun de pră­silă şi dela hrana, ce li-se dă, apelăm la proprietarii de oai să aleagă de prăsilă numai iepele şi mânzii oei mai frumoşi

îngrijirea cailor.De multe-ori după potcovit, calul

sohioapătă, nu pentru-că a ajuns Ia viu sau în apropiere de viu caiaua, ei din oausă că-’l strînge potcoava. .

Caii ou copitele pline sunt cei mai condamnaţi a fi strînşi de potooavă. Ca toate acestea, în special la caii noştri româneşti, printre oari, după-oum am mai zis şi altă-dată, ra r ie găseio de aoeia cu copitele stricate, pline, strîngerea de potooavă se datoreşte mai în totdeauna potcovarului. Acesta - fie că ourăţă ta lpa prea mult sau neregulat, fie, oeea-ce se întâmplă mai des, că potcoava pe carso bate, eete rău făcuţi?, sau rău potri­vită, încât în loc ca ea «ă se potrivească pe păretii copitei, se găseşte aplicată m a i1 mult pe talpa, pe oare apasă, o strînge mai ales în sprigin pe d ru ­m uri tari.

Strîngerea cu potcoava se a ra tă prin şchiopătară; copita atrînsă este mai caldă, arătând durere oând o încercăm ou cle­ştele. Sohiopatul de regulă nu este pro­nunţat, totuşi câte-odată, mai ales oând oalul este pătimaş de copite, are talpa plină sau când nu se iau măsuri în pripă se întâmplă oa animalul «ă sehioapeta bine, să sufere mult.

Se vindecă uşor strîngerea cu pot­coava. Pentru acest scop, după-ce tra­gem potcoava, facem oaiul să stea cu copita de două ori pe zi, câte o jum ă­tate oră, în tr’o apă curgătoare «au- un lao din apropiere. Oblojelele copitei cu păment galben amesteoat ou apă oţetită sau cu floare de fen căldicică sunt dea- semenea folositoare. Este insă nemerit, că pe cât este cu putinţă să evităm răul luând măsuri ca potcovitul să se faoă ou îngrijire, ca talpa să nu fie curăţită nemăsurat, ca potcoava aă fie lucrată şi potrivită după oopită, ear’ nu copita după potcoavă. In adevăr,' pe mulţi potcovari, nepricepuţi «’au îndărăt­nici îi vezi, oă în loo să ia măsură după oopita calului pentru-ca în urmă să lu­creze potcoava după aceea măsură, din contră ia la întâmplare, din g ră ­madă, o potcoavă oare-care tăind şi potrivind copita după ea, «ervindu-se astfel mai mult de ouţitoaie, în loc «8 caute oa prin ciocan şi foo să-’i dee potcoavei forma după oopită. Aceşti potoovari sunt oausa a multor boli de oopită, de aceea nu ne vom «oumpi, plătind pentru potcovitul animalului no­stru un ban doi, mai. mult, mai nimioa prin urmare, unui potoovar cinstit şi oare-’şi înţelege meşteşugul. •

^ I r i m i a P o p escu ,” medio-veterlnar.

Fig. 332 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 2 8

De-ale stupăritului.Regulamentul de organisare al

economiei de stupărit a statului din Godollo este titlul unei broşuri trimise d e îna ltu l m in ister r. ung. de agricul­tu ră , * Reuniunii române de agricul­tură din comitatul S ibiiu«. în aoeasta ■e trac tează despre ţin ta economiei, de­sp re conducere etc. La capitolul IV. yiV. din b ro şu ră se cuprind disposiţiunile re ferito are la oursul de 2 ani pentru p re ­g ă tirea s tuparilo r ţi despre cursurile pe­riodice. F iin d în treag ă broşura de in­te re s p en tru stuparii noştri, comitetul R euniunii am intite a îng rijit de tra d u ­cerea ei, pe care traducere o vom da ţ i noi, d a r ' şi până atunoi rem arcăm că cursul de 2 ani se începe la 15 Sep­tem vrie şi ţine tim p de 2 ani. La curs te prim esc p en tru prim a-dată num ai 6 indivizi, cari au îm plin it 18 şi n ’au tre ­cu t peste v îrs ta de 35 ani. La rugările provăzu te cu tim bru de 1 cor. şi ad re­sa te m inistrului r .u . de agricultură până la 31 Iulie o. este de a se alătura a te­s ta tu l de botez, testim oniul despre ab- so lvarea şooalelor elem entare (săteşti), a te s ta t că au fost aplicaţi cel puţin un an ca a ju tă to ri în ori-ce ram economic, a te s ta t de b u n ă p u rta re dela p rim ăria com unală cum şi a testatu l părin ţilor sau tutorilor, oă li-se îngădue a lua p arte Ia c u r s ; a testa t medical detpre starea sanitară, a testa t că în oursul celor 2 ani n u au să faoă serviciu militar.

La cursurile periodice vor p a rti­c ip a : preoţi, în v ă ţă to ri; grăd inari, vieri, pădurari, cantonieri, economi, ea r’ cur­su l sa ţine în fieoare an din Maiu până i în Octomvrie şi se deschide pentru eco­nom i în Maiu şi Iunie, pen tru învăţători gi preoţi în Iu lie şi A ugust, pentru g ră ­d in a ri etc. în Septem vrie.

In num ărul viitor vom publica re ­gulam entul.

Ştiri economice, comerc, industr. jurid.N eg o ţu l p o rc ilo r. Raportorul eco­

nomic al m inisterului c. u. de agricul­tu r ă din Berlin, p rin relaţia sa despre desvoltarea esportului de rîmători, re la­ţie transpusă comitetului central al »Reu- niunii române de agricultură din co­mitatul Sibiiu«, face ounosout, oă mai pu ţin rentabil este de a trimite pen tru pieţele din Germania porci de prim a ca­litate, cari m ai bine se po t valorisa în Steinbruch şi în Viena. în Germania de m ai mare trecere se bucură poroii grei, bă trân i şi ou m ultă slănină, de oare-ce ei se cum pără pen tru producerea unso­rii, ce form ează n u trem en t de căpetenie pen tru poporul m uncitor, care o înlooueşte cu untul şi o m ănâncă ou pâne. L ucru de căpetenie la esp o rta re eite , că m ate­ria lu l eă fie frum os şi cu ra t lucrat, de oare-ce în G erm ania su n t deprinşi ou ra sa de poroi englezi cu piele frum oasă, a lbă şi cu ra tă . De altfel in teresarea a tâ t p en tru porci vii oât şi p en tru carnea de p roven ien ţă u n g a ră în Germ ania este în continuă creştere.

C alea f e r a tă C a ran seb e ş—H aţeg . In m inisterul de com erciu s’a ţinu t în p riv in ţa aceasta o anchetă, la care au

participat şi senatorul Bartolomeiu şi profes., D răgălină. Guvernul a promis opt milioane de florini pentru aoeasta linei, aşa oă construirea ei e pe deplin asigurată.

R eco lta î n A m erica de-nord . Se anunţă, telegrafie din New-Yoik, că sta­rea săm ănăturilor de ia rnă e neschim­bată, totuşi se spune, că e mai mult rea decât satisfăcătoare. Sămănăturile de prim ăvară progresează. Ovăiul se m en­ţine. Porum bul e splendid. ,

C o m e rc ia l e s te rn a l A u s tro U n ­g a rie i luna Maiu a. rc. Din datele statistice resultă, oă b ilanţul comercial al Monarchiei a fost mai nefavorabil ca in anul treout. Importul a fost (afară de comeroiul de metale nobile) de 159 8 mi­lioane coroane (-f7 7 milioane coroane în asemănare cu luna Maiu 1901) şi es- portu l 194.2 milioane ooroane (— 9.1 j mii. coroane), deci b ilanţul comercial I pen tru luna Maiu ara tă un pasiv de 5.5 mii. I fa ţă de u n activ de 113 milioane co- f roane în anul precedent. Dela începu- | tul anului p ân ă la finea lui Maiu 1902 J im portul ee cifrează ou 731 milioane (+48,4) şi esportu l cu .751 4 milioane cor. (4-12.4); de aci resu ltă un activ de 20.4 m ilioane coroane (faţă de 56.4 milioane în anul espirat). D upă cantitate s’au im portat in oele cinci luni trecute 38.1 milioane măji metrice şi s ’au esportat65.6 milioane m. m. p rin u rm are s 'a es­po rta t mai m ult cu 27.5 mii. m. m.

V itele r o m â n e ş t i î n V iena. Din causa luptelor politice şi mai cu sam ă economice din A ustria şi U ngaria, Viena sufere lipsă şi scum pete de carne..

A iociaţia m ăcelarilor vienezi a tr i­mis o delegaţie la p rim aru l Dr. Lueger, ca să-’l solicite în favoarea lor.

Dr. L u fg er a răspuns delegaţiei, că va visita în c u rsu l verei R om ânia spre a se convinge de can tita tea vitelor ce >89 pot e»porta de-acolo plentru ali­m entarea Vienei.

A s ig u ra re a c o n t r a p a g u b e lo r c u v ite le . Pen tru adun area convocată în O ră­ştie pe 7 Iulie n. in scop de a constitui Reuî n iunea de a ju to ra re a economilor la pagube în vite, s’a a ră ta t un deosebit in­te re s : din 25 de com une din ju r au sosit preoţi, învăţători, p roprietari.U nii au adus şi câte 1—2 economi cu ei. A dunarea s’a ţinu t în biserică, su b p re - şedinţa dlui Dr. Mihu, n o ta r I. B ranga, bărba ţi de încredere D r. A. Vlad şi Dr. R. Dobo. P reo tu l I. Moţa a cetit pro- ieotul de statute, {la desbaterea oărora însă s’au ivit mai m ulte nedum eriri la anum ite chestii prinoipale, şi fiind toţi de părere, că lucru l pe cât e de însem ­n a t şi folositor pen tru popor, pe a tâ t e de gingaş, oă mai ales în cas de epi­demie poţi da de m ari greutăţi, — s ’a ho tă rît )în principiu înfiin ţarea negre­şită a Reuniunii, d a r’ s ’a lăsat încă în ­treg obiectul spre studiare. Membrii p resen ţi din O răştie au fost însărcinaţi a desbate încă unele p ă rţi g ingaşe ale statutelor şi apoi a convoca o nouă adu­

nare, la oare şi cei d in loc şi cei esterniB să vie cu observările p regătite a s u p ra părţilo r grele ale afacerii.

P e n t r u p ro m o v a re a e s p o r t u l u i p o a m e lo r m inistru l de agricu ltu ră ; D a- râny i a dispus şi în anul aoesta, ca o o - m isariatu l m inisterial pen tru c u ltu ra de poam e să ţină în ev idenţă pe acei p ro - ducători de poam e, cari posed p ro v is iu n i m ai m a r i; mai d eparte să ţină în e v i ­denţă pe toţi com ercianţii de poam e d in afară, ca astfel să fie stabilita le g ă tu rile ' în tre in teresaţi. P roducătorii d in patrie- sun t provocaţi de a anunţa d in tim p în timp provisiunile lo r com isariatu lui p e n ­tru cultura poam elor (la m in isteriu l de- agrioultură). A ceasta în ştiin ţare t r e b u e să cuprindă u rm ăto are le : soiul şi m u l­ţim ea poam elor oe su n t de v en za re , m a i departe adresa esactă (posta u ltim ă, s ta ­ţiunea de cale ferată , comitat) a c e lu i ce anunţă.

SFATURI.Contra sobolilor. Sobolii sunt ani­

male folositoare, căci prăpădesc o mulţime de insecte, cari rod rădăcinile plantelor, fără ca ei să se atingă de acestea. Strică înse prin aceea, că scot muşinoaie prin straturi şi prin fenaţe. Un mijloc bun pentru a-’i alunga e următorul: In'gura muşinoiului vărsăm apă caldă, în care a fost pelin şi la care am adaos şi puţin terpentin. Gaura o astupăm bine cu piciorul. Sobolul nu poate suferi mirosul acela şi se va îndepărta.

Păstraţi cenuşa şi funinginea. Ce­nuşa din lemn este bună pentru gunoit pomii, si via, tot asa este bună la creşterea erburilor » * » •

Funinginea este un mijloc foarte bun de gunoit, mai ales iarbă, ciapă, şi alte legume ba încă şi flori. Cenuşa şi funingenea mai ni­micesc şi purecii de păment, alungă melcii, (culbecii), cum şi alte gângănii, ba e bună chiar şi pentru stîrpirea muşchiului.

F E L U R I M E .O c o ra b ie -m â n ă s tire . Z ilele a c e ­

stea a sosit în po rtu l T aganrog (R u s ia )o corabie a m ânăstirei sf. P a n te le im o n din sf. m unte A tos ou numele : » P o c ro v preBvitaia Bogorodiţa*. C orab ia e s teo m ănăstire. C ăpitanul corăbiei şi to ţi m atrozii sun t călugări dela m untele A to s şi poartă haine călugăreşti; c ă p ita n e p ă r in te le ie rom onath Gherasim , îm p o ­dobit cu toate distincţiile cuvenite. H a i ­nele călugărilor • m atrozi sunt în c â tv a am ăsurate m enirii lo r oa. m atrozi. C o ­rab ia neg ru văpsită poartă în f r u n te o cruce m are şi cuprinde în sine o b is e ­rică, unde căp itanu legum en G h e ra s im în toată ziua celebrează. Pe co rab ie se ţin cu rigurosita te toate regulele c ă lu ­găreşti, femei nu v in pe corabie. E a a transpo rta t m ir de pe m untele A to s pen tru m ănăstirea sf. Pantelim on d in Mosova. C ăpitanul-egum en şi c ă lu g ă r ii- m atrozi «flnt Ruşi, corabia în să c ă lă to ­reşte sub flam ură turcească.

m 28 FO A IA P O P O R U L U I Pag. 333

CRONICĂ.U ltim u l se rv io iu d iv in î a vr-chea

^b iserică d»n S ib iiu , s’a săvîrşit Dum i­necă. îna in te de oe păreţii sfinţiţi dim ­p reu n ă ou sfântul altar a r fi daţi nimi- oirei oe-’i aşteaptă, un public alea a v e­n it se m ai înalţe rugăciuni oătră P ă rin ­tele ceriurilor. La sfânta liturgie ce­leb ra tă ou m are pompă do Rev. d ni asesori loan Papiu, M ateiu Voileanu, N icolau Ivan, au asista t şi membrii com itetului >Asociaţiunii* şi ui secţiilor lite ra re şi cei ai fondului de teatru, oari e rau în trun iţi aici. La finea liturgiei | noul părin te monaeh şi asesor consisto- 1 ria l Rev. domn Dr. Elie Cristea a ţinu t |o pătrunzătoare vorbire, în oare a ară- f la t istoricul acestei biserici zidite de aşa , num iţii Greci, cari erau Români mace- | doneni. D intre lucrurile vechi se "vor | folosi în noua biscrioă cele 4 icoane f dela altar, precum şi ornatale. Biserioa j cea nouă va fi gata în trei ani. |

!„ Iî n t r u m ă r i r e a lu i D u m n ezeu . Cn-

ra to rs tu l bisericeso din Roşia-de-Secaş, | d istrict. Blaj aduce mulţumitele sale j -d nei Elena Pop n. Oltean din Oergăul- | mic, pen tru darul de 10 cor., dat sfintei j ibiserici. ]

— Mult etim. d-nă Maria şi dom nul | Achim Jian, oficiant la societatea căilor I ferate austro - ungara, conduşi de un | exem plar simţ creştinesc şi iubire că tră j gf. lăcaş al lui D zeu, au binevoit a dona j pe seam a sf. noastre biserici din Booşa- rom ână >Tronul P reacuratei Fecioare M aria*. Acest tron, sculptat de di N. Coterlea din O raviţa şi piotat de dl F ilip Matei din Bocşa-montană, în v a ­loare de peste 300 coroane, serveşte spre cea mai frum oasă podoabă a bisericei noastre. Actul sfinţirii s’a săvîrşit Luni a doua zi de Roaalii, p rin capelanul Ianou S tan ou cooperarea dlor învăţ. D am asehin Gruescu şi Dimitrie P runeş, în p rssen ţa unui num ăros public, în tre cari mai mulţi străini, cari toţi adm irau aoest preţios dar şi g ra tu lau dlui J ian p en tru m aiinim ositatea dovedită.

Iancu Stan, paroch.— Dl P etru V. Şireag, fost profesor

în C raiova şi înv. in Poteu, a donat pen tru sf. biserică din Poteu 10 cor., e a r’ pen tru biserica din Gerâşea 30 cor.

Matilda Maniu, prep. an. II.D zeu să le răsp lătească!

*

P e n tr u b ise rică . Din P cşaga (p. u. Alro-Szalcsva) ni-se soriu urm ătoarele: V ezead lipsa oea u rgen tă şi neapărată a uno r saore odoare în sf. noastră b i­serică din Segagea, în tru m ărirea Dom­nului, ou spesele mele proprii, am p ro ­cu rat un potir de nichel, suflat cu aur,o lingură, un disc, suliţă şi o stea în p re ţ de 60 cor.

Vestitul par. P e tru ţa Mik’os le-a resp ins din biserică.

E u toate aceste saore odosre do- reso a le dona la o biserică săracă. Ve rog, dle redactor, în treg cuprinsul ace­stui comunioet a-’l publica în coloanele preţu itu lu i ziar »Foaia Poporului», in ­vitând pe am atorii de aoeastă donaţiune să se adreseze la subsorisul pen tru a le trim ite în daru l Domnului. Vasiliu Ci- rebea, învăţ, gr.-oat.

Tot de acolo ne «orie şi dl Dan Boboia, gornio de pădure, oă d însu l a p rocu ra t pe seam a biserioei un prapor, în p re ţ de 30 cor., pe care aoelaş p reo t ’l a respins, batjocorindu-’l, că ’i-ar um plea ou el biserica de stelniţe. Şi -dineul voeşte să-’l dăru iască la o b ise­rică săracă, de aceea doritorii se se adreseze oătră dînsul.

D a r regeso. M. S. Regele Rom â­niei a binevoit să mai renunţe la o p arta din lista sa civilă (salarul lui). Fondul oe se va form a din banii aceştia este destinat pen tru restau ra rea bisericilor istorice vechi.

S ă rb ă to r i în a rm a tă Săptăm âna treoută au avu t două regim ente rom â­neşti mare sărbătoare. Regim entul nr.51 din Clvj. num it de duşm ani .le g iu ­nea iadului*, a B ărbat îm plinirea de două su te de ani, de când s’a înfiinţat. S ă r­bătoarea a fost întoomită de căpitanul Maondl, care a scris şi istoria regim en­tului. L t sărbare au lunt parte şi epis­copul catolic din Alba-Iulia, apoi com an­dan tu l de corp P robst şi căpeteniile o ra ­şului. A ranjatorii petrecerii ’şi-au dat toa tă silinţa, ca să afle pe toţi veteranii, cari s ’au distins prin vitejii deosebite şi le-a ei suoceu să adune vre-o 20, mai toţi Români, pe piept ou m edalia da a r­g in t pen tru vitejie şi unul, Lueergeanu, ou oea de aur, câştigată în anul 1882 în Bosnia, unde a’a lup ta t singur v ite je jte cu 4 Turci, deşi b ra ţu l ii era g ă u rit de un glonţ. Când s’au bă tu t cuiele în stea­gul cel nou, un cuiu ’l-a bă tu t el, la m asă a şezut în frunte de-a d reap ta unu i major.

Sărbătoarea a deours în mod sp len ­did. S ingura tu rburea lă a fâout o stu­denţii maghiari, oari s’au dus la locuinţa com andantului şi au cân tat cânteoul luiK ossuth. .

In Caransebeş a serba t regim entul rom ân de acolo an iversarea învingerii dela Custozza, în Ita lia (anul 1866). S’a ţinu t serviciu divin în catedrala româ- neaacă, unde a rostit predica festivă pă-

! rin tele Stoian, insistând ou ouvinte fru- ! m oaşe mai ales asupra datorin ţelo r os-■ taşilo r faţă de patrie şi m onareh şi pu-I nendu-ie de eaemple pe eroii căzuţi în

lu p ta dela Custozza. D upă am eazi a ! av u t loo în vasta curte a oasarm ei celei

m ari partea veselă a serbării, al căreiI aran jam ent a fost depus în m âna dluil locotenent Sabin Târziu. A asis ta t un î public imens la aoeastă sărbsre , în de- ' cursu l cărnia s’au produs o m ulţim e de

soene hazlii de oătră soldaţi. Im pună­toare a fost scena prim ă, un tab lou vi­vant, oare representă supunerea, în frân ­gerea şi închinarea steagurilor celor în ­v inşi steagului austriac. S’au cân tat apoi de oătră ficiorii regim entului, toţi Rom âni, imnul poporal «Doamne ţine şi protege* în limba rom ână, e a r’ acesteia ’i-a urm at un eseroiţiu serios de drapele com andat de oătră oergentul-m ajor P a­vel Golia. P a rtea oea mai m aroatâ a săr- bării a fost »Căluşerul« şi >Bătuta» ju ­cate ou o adm irabilă graţiositate şi pre- cisiune m ilitărească de oătră 17 ficiori conduşi de vătavul Nioolae C ornea din Caransebeş.

N o u a d v o c a t ro m â n . DI Dr. Teodor B urdan aduce la cunoştinţa p. t. publi­cului, că ’şi-a deschis cancelaria advooa- ţia lă în Boreşineu.

• F id a n ţa re . D -şoara Ileana Da- mian, fiica dlui advocat Simeon Damian din Braşov, s’a logodit Sâm bătă seara cu dl prim looot-auditor Cornel Bar- doşi, fiiul dlui Iuliu Bardossy, insp. de şcoale in retragere, în Sibiiu.

•H y m en . Dl Patriciu Pallade şi

d-şoara Lmrefia Marcu îşi anun ţă cu­nun ia lor, care se va celebra Duminecă, in 20 Iulie s t n. a. o. la 3 ore p. m. în biserioa gr.-oat. din B istra.

— Domnul Dr. Coriolan Mese- şian şi d-şoara Adela Trifu îşi vor sărba cununia lor la 21 Iulie at. n .a . o. la 5 ore d. a. în biserica rom ână dinŞim lăul-Transilvaniei.

D l D r. E l ie D ă ia n u , prof. în Blaj, a fost chirotonit M erouri în tru diacon şi Sâm bătă în tru preot.

U n p r e o t h a rn ic . P reotul gr.-cat. din Aiton oom itatul Clujului, cunouoend relele, ce b ân tu ie poporu l în urm a beu- turei de rachiu , ’şi-a îndem nat c red in ­cioşii, eă n u m ai calce în cârrîm ă şi afu­risitu l de raohiu »8 nu-’l mai ia în g u ră pen tru că m ulte rele prioinuieşte tru p u ­lui şi sufletului.

Lucrul ocesta însă n’a font pe p la ­cul foilor ungureşti, oari «e în tristează rând aud de o isp ravă bună între^ R o­mâni şi oe veselesc când pot vesti lu ­cruri slabe despre noi.

E ată ce cetim în ziarul unguresc >EUenzek« din Cluj sub titlul : »Popă valaoh contra rachiului*.

•Jeger Ferenoz, oâr im ar în Aiton, zice »Elenzek«, a ven it la redacţia n o a ­stră şi s’a jeluit, oă popa gr.-cat. din acea comună ’şi-a ju ra t credincioşii *6 n u mai bea rachiu. In urma aceasta* cei p a tru câr<îm«ri din comună şi anum e Jeg e r Ferericz, W idea Ignat, Salomon D avid şi P lăc in tar Ilie Bunt pe cale da a se p răpăd i. în special Jeger Ferencz vindea mai îna in te oâte 50 60 litre de rachiu pa zi, e a r ’ acuma vinde de abia 10 litre, căci Rom ânii nu mai beau de loo, ci num ai U ngurii, oari fao a ,treia parta din locuitori. (A devărat, oă dacă U n­gurii, cori fac a treia parte din locuitori, be*u numai 10 litre pa e , ear’ cu R o ­m ânii cu to t beau mai înainte 50-6© de litre pe zi numai dela Jeger, a tunci era timpul sunrera, »ă vină preotul să-'i desm intă dela beu tură , pentru-că ce vede că un R om ân bea de doue ori mai m ult decât u n U ngur.) Red. —- »Ellenzâk«

I am eninţă ou vicispanul, noi în*â zicemI oă poporul se ţină la ceea-ce au ho tă -I rît, căoi cei p a tru jupan i şi-or găsi ei “ alt m eşteşug, dacă vor fi nevoiţi a-’şi

înohide câroîmele, şi la urm a urm ei ohiar de s’ar p răp ăd i p a tru oameni, nu e a şa m are nenorooire, oa-şi oând s’ar p răp ăd io miie de locuitori p rin patima beţiei.

•

 vis şco las tic . Părinţii, cari do­resc, oa p runcii lor pe anul şcolar 1902/903 ee fie aşezaţi in in ternatu l Pavelian de băieţi gr.-oat. de lângă gim nasiul supe­rio r gr.-oat din Be'uş, suat avisaţi, ca cel mult p ân ă la 20 A ugust »t. n. a. o. se-’şi trim ită suplicele la rectorul acelui in ternat. T axa de în treţinere la an e : 240 cor.; p en tru uniform ă: 64 oor. Taxele se plăteso în două rate anticipa­tive : la 1 Septem vrie şi la 1 Februarie .

C o m ite tu l sooiet. p e n tru c re a re a u n u i fo n d d e t e a t r u ro m â n , în şe­din ţa ţin u tă în 13 1. o. a decis ca statutele aă răm ână neschimbate.

•

O m o r ş i s in u c id e re . Luni d u p ă ameazi, la 4 ore, au fost aflate dou§ cadavre în p ivn iţa neguţătorului de vi­nu ri de aici, Schultz. Cel mai tinăr d in ­tre fraţii S .h u ltz a in tra t ou băiatu l do11 ani al com erciantului Masohalko în pivniţă, unde cu un ciocan a zdrobife capul băiatului, om orîndu-’l. Ucigaşul s a spânzurat apoi. Motivul, ce a determ i­n a t pe Sohuitz Ia comiterea crimei, p ân ă aoum e necunoscut.

L a fo n d u l „M asa în v ă ţăce ilo r m e ­se r ia ş ilo r ro m â n i" adm inistrat de R e u ­niunea sodaiilor rom âni din Sibiiu*, au binevoit a mai contribu i urm ătorii d -n i: Pantaleon Luouţa, oăpitan o. şi r. in pena. 1 o o r.; Moise Lazar, ases. oonsiat. 40 b a n i; Viotor Finou, funoţ. oonat. 50 b a n i; Ilie Hooiotă, asoultător al facul­tăţii teologice, C ernăuţi, 20 b an i; Petru Ciroo, oandidat de preoţie, Reauri, 58 b an i; E rm il Boroia, funcţ. de banca, Ieronim P reda, direotorul tipogr. aroma, fieoare oâte 20 bani şi Cornel Popeaou* atud. filos., B udapeata, 50 bani.

Pag. 334 P O A I A P O P O R U L U I Nr. 28

„ D a r d e P a ş t i “. Din toate părţile ne soseşte ştirea, că »Darul de P aşti« a l »Foii Poporului« se confiscă. N'are a face. Una înse ne miră: sunt oameni, cari s*au spăriat de lucrul ace­s ta ! Nu se teamă de nimic, căoi nimic nu p o t păţi. Care mai are cărticica, o dă slujbaşilor, cari ’i-o cer, care nu o mai are, n’o poate da şi cu atâta s’a is­prăvit. Icoana lui Buteanu şi aşa e în inima fiecărui Român. Ooana por­nită poate se fie pentru Românul verde numai un nou îndemn, de-a-’şi susţine foile naţionale nu numai abonându-le însuşi, d a r ’ lucrând cât mai mult la lăţirea lor ş i printre alţi cărturari să- teni, de cari, slavă Domnului, avem multişori.

* iP re a m u l te în v ă ţă to a re . După- I

oum ne vesteşte dela m inisterul şcoaie- I lo r din B udapesta, num ărul învăţătoa- 1 re lo r s'a înm ulţit aşa de tare, încât j «unt sute, oari aşteap tă de ani de zile | să capete un post. M inistrul spune, oă | n u poate sâ num ească nioi a zecea parte f d in învăţătoarele, cari oer posturi. |9 |

U n reg© ev lav io s . Din M adrid f (Spania) se sc r ie : în 1. c. eşiau regele | şi mamă-sa din palat, oa să m eargă la | preum blare. Atunoi trecu pe dinaintea | lo r un preot, care ducea sf. ouminecă- % tu ră la un bolnav. Regele, regina ţi | oeialaîţi îngenunchiară cu toţii, apoi în | loo să se suin în caleasa, ce-’l aştepta, | îl pu ie pe p reo t în ea (fi el m erse pe f jos ou oapul descoperit până la bolnav. ]• |

U n f o r t m a re d e o i s’a făcut în 5 Cheşinţ (Bănat). I. V ianiu eşise cu turm a ] lui de 119 oi la câmp. De u rît s’a pus ] în iarbă, unde a adorm it. M irarea nu ri-a foat mică, ( â id s ’a trezit şi oi oa în palm ă. A înştiin ţa t iute gendarm eria, oare în curend a aflat pe hoţi, d a r ’ ace­ştia vândueeră deja oile. E i tu n i în temniţă şi se gândoso la bunătatea căr­nii de berbece.

»V re m u r i g re le . In silele din urm ă

e a r’ se vestesc ploi m ari ţi vifore din m ulte părţi ale ţării, făcând pagube mari. Aşa d. a. în Bungard lângă Si- biiu an p răpăd it recolta* de varză, cra- staveţi ş ove» la mai mulţi, îndeosebi a rămân cu nimic George Boiceanu, că­ru ia ’i-a p răp âd it recolta de pe trei ju ­găre d8 păm ent, aşezate în urm a coma- saţiei la uri loc.

Jta com itatul Selagiului a căzut pea- tră , in 2 imişoara a smuls un orcan a r­bori şi a risip it clăile de buoate de pe câmp. în ju ru l Devei a căzut peatră , în Bracişoa au fost trăsniţi trei lucră­tori pe câmp. F u rtun i de acestea au Jost şi în A ustria şi Serbia şi in m ulte loouri s 'au p răpăd it şi oameni.

•P ild ă b u n ă . Cetitorii noştri ştiu,

că pe rpdartoru) foit nem ţeşti naţionale din Ch'chinds-m aro ’l au condam nat la şese luni temniţă, pentru-câ a sori» o pneeie fro m o n â , în care îndem na pe Şvabi să ţin i la lim ba lor. Şi ştiţi cum au rătpuns Şvabii la aceasta pedepsire a redactorului lo r? In prim ele zile s’au insinuat 75 d*j abonenţi noi la foaia aceea. Şi trebue însăm nat, că foaia e scrisă num ai p en tru ţinu tu l Chichindei.In felul acesta trebue sprijinite foile n a­ţionale.

*F o cu ri. In Racoviţa (l. Sibiiu) a

a rs casa loouitorului I. Speleoean. Neno­rocirea s’a iscat, fiindcă Speleoean îşi u itase ce s tin g ă focul de pe vatră . Casa n u a fost asigu rată .

— In Ectaa-română a trăsn it în sasa lui Zosim Lupşor, aprinzându-o. E a & ase de tot, d a r ’ omul a fost asigurat.

9

t M aşin ile d e îm b lă t i t se fao esoe- lente, dacă avem la ele renumiţi motori de benzin O riginal iOtto« dela Langen şi Wolf. Motorii aoeştia sunt cei mai eftini şi mai praotici Nu e lipsă^ de m aşinist şi focar, nu se poate întâmpla nioi_ o prim ejdie de foo, aşa oă se poate îm* blă ti in mijîooul paielor şi pe vânt. Spe­sele pe oias şi o putere de oal sun t de 5 —6 bani. Se pot cumpăra şi în tovără- şio. A se vede anunţul lui A. T o 'o k de pe pag. a 11-a.

■Şcoalele d m B laj La institutul

teologic au s tu d ia t în anul trecut în to­tal 60 elevi şi anume. în cursul I. de teologie 16 în curs. II. 19 în curs. III. 15 în curs. IV. 10; 1 a murit

La teologia externă (morală) 14elevi.

La gimnasiu au fost însorişi în total 469 studenţi. D intre aceştia au deşerta t 12, au m urit 3, ear’ esamenaţi au fost 454.

La institutut preparandial au fost ■ încrişi total 103 elevi.

La şcoala de praxă au foat în ­sorişi 57.

La şcoala de fete au fost însorise to tal 117 eleve.

încheierea anului şoolastio, cetirea clanifioaţiunilor şi îm părţirea prem ielor s ’au în tâm p la t: la institutul pedagogic în 20; la (coala de fete în 26; la gim nas şi teologie în 28 a lunei lui Iunie.

Total la institutele de-acolo au fost însorişi in anu l şoolastio treout 82 0 elevi.

-#N r. 13 d in „F o a ia şoolastioă", Blaj,

are u rm ăto ru l cu p rin s : Chestiuni şco­lare, S.; I. F r. H erbert, schiţare de p re ­legeri pedagog ice; Cum se poate oâştiga poporul p en tru şcoală?; Impăoare, nar. din vieaţă în vă ţ.; C orespondenţă; A p e l; S fîrşitu l anului şcolastic; Ing răşarea an i­m alelor şi a p a ; Diverse.

•f C a rd in a lu l S ch iauch , episcopul

dela O radea-m are, a m urit săptăm âna trecută. E l a în tem eiat mai m ulte fun- daţiuni bisericeşti. A fost unul d intre

. cei mai şovinişti p rela ţi catolici din Un-

I' garia , deşi e ra Şvab de origine.*

O n e n o ro c ir e g ro z a v ă în A m e­r ic a . Sa te legrafiazâ din New York, că

| în minele de cărbuni dela Cam bria,| lân g ă Iohnstow n (Pensylvania), s ’a in ­ii teraplat o g roazn ică esplosie.| E xplosiunea s 'a petrecut în tim pulI nop ţii din oauna im prudenţei unui lu­

c ră to r oare ap rindea o pipă.Sunt scene sfâşietoare. D etunarea

s’a auzit din depărtare .Au a lerga t familiile luorătorilor.

S 'a u scos p ân ă aoum din mine 200 oa­davre, unele mutilate, altele oarbonizate şi oari nu uunt de reounosout

Alte 150 de oadavre se află în adân­cimea minei.

Trei sute de lucră to ri au avu t timp să fugă în tr ’un alt puţ.

D intre lucrătorii scăpaţi cu vieaţa sun t mulţi răniţi.

In Iohnatow a lucră şi mulţi Români şi alţi oam eni din A rdeal şi U ngaria. Unul din abonenţii noştri de aoolo ar face bine, daoă ne-ar scrie despre oele întâm plate, daoă nu pen tru altceva, oel pu ţin pen tru liniştirea oelor de-aoasă.

•

O s e rb a re b isericeasoă. In 23 Iu ­nie fiind hram ul biserioei Sf. Ioan oel nou dela Suceava (Bucovina) s’a făout serviciul bisericesc ou o deosebită pompă. D upă serviciu a fost sărbătoare popo­ra lă , Ia oare a lua t p arte şi muzioa re ­gim. Suceava din Fălticeni (România), oare a treout g ran iţa ou învoirea îm pă­ratului. La aoeastă sărbare s’au adunat peste 60 000 de săteni din Bucovina, T ran ­silvania, Moldova şi B asarabia.

♦

S tip e n d ii. P en tru anul şcolastic 1902/3 să esorie oonours publio ou ter­min p ână la 8 A ugust st. n. 1902 Ia u r­m ătoarele s tip e n d ii; a) stipendii teolo­gice ; b) stipendii preparandiale , şi anume:.2 stipendii â 210 oor. pen tru Ora dea-mare şi alte stipendii de oâte 100—120 cor.; c) stipendii g im nasiale din fondul Rudol- fian, din fundaţiunea Nioolae Braia şi: din fundaţiunea Iova Popovioi. Recu­renţii la aoeste stipendii po t fi numai tineri rom âni greoo-oatolici, şi au să-’şi «ubştearnă recursele lor la acest Ordi- naria t pe calea oficiului protopopesc dis­trictual, instruându-le ou dooumentele de lipsă.

*C u m îş i sp o re sc n e a m u l. Cât de

volnici şi ned rep ţi sun t chiar şi p ro fe­sorii dela şcoalele ungureşti, se vede dm u rm ătoarea ştire trimisă de un p ă ­rin te z iaru lu i n o stru »Tribuna« din Si­b iiu : »M'am dus, zice părintele, să în ­scriu un b ă ia t la un institu t din Cluj. După-oe profesorul luâ la protocol cum îl chiam ă? de oe religiune e? vine în ­trebarea despre lim ba m aternă. Aioi profesorul nu în treab ă nimio, fă ră sorie r: A nyanyelve m agyar. (Limba m aternă m aghiară) N’am zis nimio până la sfîr­şit. După-ce term ină protocolul, m ’am adres«t că tră d însu l zicead, că a greşit,, când a scris lim ba m aternă m aghiară, oăoi limba m aternă a copilului e cea ro ­mână. La oare profesorul ’mi-a răspuns : Ba n ’aaj greşit, căci limba m aternă e cea m eghiară. — Cum că fie cea m a­gh iară oând tatăl-seu şi mumă-sa su n t Rom âni ? răspunsei eu. — Mă rog, în- cheiă profesorul, eu socoteso de lim bă m aternă pe aceea, in oare vorbim acum a noi*.

Apoi pe oalea asta statisticele u n ­gureşti p o t să a ra te 8—9 m ilioane de U nguri, în adevăr tot num ai 4 - 5 v o r fi, ear’ res tu l e um flat pe hârtie , după- cum s’a văzu t m ai sus. V orba Ţ ig an u ­lui, când ’l-au în trebat, oă unde-’s r a c i i : >D’apoi, oă sun t in carte U — L as’ s§ fie în carte.

*

Ş e rp e î n le ag ăn . Fem eia Martonr din B odrog-Z sadâny a eşit zilele ace­stea la lucrul câmpului, luând ou sine copilul seu de ţiţă , pe oare ’l-a a tâ rn a t, în t r ’un legănaş, de creanga unui pom . Peste puţin timp femeia aude pe copil plângând. Fem eia se duce să vadă, ce e ? ' Când oolo un şerpe se înoolăoise în ju ru l gâtu lu i şi îl muşoase pe copiL Peste câteva oare copilul muri.

P e tre c e r i . T inerim ea academ ică de pe V alea-Bârgăului învită la pe trecerea ce o va a ran g ia Dumineoă la 27 Iu lie st. n. 1902 în sala hotelului com unal din B orgo-Prund. începutu l p recis la7 ore seara. V enitul ourat este d es ti­n a t p en tru a ju to rarea oopiilor săraoi dela şooala fundaţională din loo.

— Tinerim ea rom ână din Selişte aran jează Duminecă, in 20 Iulie n. a. c. la >Neted«, în favorul Reuniunii de- acolo o petrecere de var?. începutu l la 1 oră p. m. D upă pausă se vo r juca »Căluşerul« şi >Bătuta<.

Comitetul aranjator.•

O fo a m e te în g ro z i to a re am enin ţă pe locuitorii din părţile apusene ale Indiei. Foam etea aoeasta va fi, d u p ă - oum spun foile englezeşti, oea mai g ro ­zavă din oâte ounoaşte istoria.

*

„ P ă d u re a n a “. Cu aoest num e e proiectată în fiin ţa rea unui institu t de ore- d it şi economii, oa societate pe aoţii în îa ra (Als<5 Jâ ra , oomit. Turda-Arieş.) P ro ­spectele p e n tru subscrieri de acţii su n t distribuite deja. Capitalul social va fi de 40 mii oor. îm părţit în 400 de aoţii de oâte 100 oor. Prospectele sunt iscă­lite de m ai m ulţi frun taşi din Ia ra şi ju r .

Nr. 28 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 335

N a v in e m o artea . N evasta lui G "‘T h ie le din Tim işoara îşi înveninase b ă r ­b a tu l ou venin căpătat dela baba Io- vanoa din Gbichinda-mare. Uoigaşa fe­meie a fo it condam nată la 15 ani tem ­n iţă , baba la 5 ani. Toţi credeau, oă

'b ab a , oare e de 99 ani, va m uri în tem ­niţă. D ar’ de unde? Zilele aoestea îm- plinindu-.şi */* din pedeapsă şi purtân- du-se bina în tem niţă a foat liberată. E a e sănătoasă tun şi ae orede, oă nu v a mai da aju tor neveatelor stricate, oari vor s8 se scape de bărbaţii lor.

*O lu m in a re d in aeu d e o m In

Novooeroafo (Rusia) au foat condam naţi de curând trei Cazaci la oâte trei ani tem niţă grea. E i ae apuoaaeră adeoă în tr ’o ro ap te şi deagropară pe un Cazac gras, înm orm ântat da curând, îl beliră şi-’l despoiară de toată grăsim ea, oa s8-’şi facă din ea lum înări. P rin tre ei e ade­că credin ţa deşartă, că ou o lum inare d in său de om poţi faoe minuni, m ai alea po ţi câştiga dragoatea ori-cărei fete a fa ră de aoeea aprinzându-o, oând vrei «8 furi cava, nu te vede nime. P ân ă ^unde duoe proatia pe o a !

•D e a le I r i lo r . In Siigo (Irîand?)

ae aflau deputatul M’H ugh ?i încă doi I r i îna in tea judecătorului. E i fuseseră acuzaţi, că e’au înţeles «8 ţină m ereu .în g ro ază pe nişte arândaşi englezi. D epu­ta tu l a declarat, că judecătoru l e un minoinos blăstem at Provocat, s8 se roage de erta re , a mai nuo pupăză pe colac s trigând , că nioi când nu 'şi a cerut e r ­oare dela nişte oalici cum eunt judeoă- to rii englezi.

E r e n d e c e rş ito r i. In L isabona, capitala Portugaliei, e rau aşa de m ulţi cerşitori, încât abia mai puteai trece pe atrade din oausa obrăzniciei lor. In- t r ’o bună dim ineaţă a adu n a t poliţia pe toţi orbii, ologii sohiopii, (cei mai m ulţi mincinoşi), ’i-a îucăroat pe un vapor şi ’i-a trim is la Africa în tre Negrii. L isa- bonenii răsuflâ aoum mai uşor, d a r ’ oerşitarii nu raai cutează s8 se arete p rin Lisabona.

Concursuri bis.-şcol.Archidieoesa gr.-or. Sibiiu. Post

înv. Agârbioiu, Bertan, Blăjel, Frăua, Şaroş, ppresb. M ediaşului; Apoldulinf. Dobîroa, Beşineu, Rod, Reciu, ppresb. SS lişte i; Balomir, Mermezeul- Văleni, Homorod-Suseni, Agârbioiu, Banabio, Botez, Oăbud, Hărăstaş, Hidiş, Muie• reu, Sân-Mihaiu, Saporul-de-Câmpie, ppresb. Turzii.

Ştiri din piaţă,Sibiiu. Grâu, hl. 14------ 15.20, s8-

oară —.------ —.—, orz —.------------ •—»ovăs 5 .-6 .—, cucuruz 8.20—9.40 oor. 10ou8 4 0 -4 4 bani.

Piaţa banilor d in Sibiiu. Galbi- nu l 11.18; 20 lei (hârtie ) 18.98 ; 20 lei (a r ­gint) 18.84; lira turceasoă 21.40 ; lira en­gleză 23.80; 20 m aree 23 32; napoleonul 19.— ; rubla (hârtie) 2‘52, rub la (arg.) 2 44 cor.

Bursa din Budapesta. Grâul, 50ohlgr. bănăţeneso 8 ------ 8 45; săcară6 85—7 05; orz 5 35 - 5 95 ; ov8s 6 30—6.85; cucuruz 4,95—5 10.

Din causa lipsei de spaţiu P o s t a r e d a c ţ i u n i i ş i a d m i n i s t r a - ţ i t i t i i i se amină pe nrul viitor.

Pentru redacţie ţi editură responsabil: V ic to r L a z ă r . Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate p«

acţiuni: Iosif Marschall.

G ustav Durr,m e c h a n i c .

Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,S ib iiu . y ia ţ a - m a r e n r. IO .

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de m aşini de cu su t mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat s 21—

Ca specialităţi se recomandă maşinile de cusut:

w * * Seidel & Naumann, G. Ml. P fa fF . “W iToate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce

fel precum ace, curele, oleiuri fine şi altele se află întotdeauna în depositul meu. R ep a ra tu r ile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prom pt, ieftin şi ( on ştien ţio s cu garan ţie . Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată delamine dau 5 am garanţie .

Liste de preturi se trim it la oerere gratis ş i franoo.

C A R O L F. J IC K E L ILa coasa de aura. ^ i t > i i u 9 P l a ţ a - m i e ă . „La coasa de aur“.

1 buc.

N icovale, forma figurei1 bucată cor.

Pentru flecare bucată garantez.

Economilor le pot recomanda cu cea. m -

V e r ig i d e co a se .

cor. 160 1-60 160 2— 2'—Bătută costă cu 10 bani mai mult.

Tocuri de cuţi nr. 7 smălţuite pe dinlăuntru şi pe dinafară 1 buc. cor. —’40

1 2 3 Ciocane, figura 5 â 250,l bucată

figura 6 â 300 grame

obicinuite, de lemn I bucată . . . K. - '44 Toporişti pentru coase de holde (model Introdus

de Iulius Teutsch) 1 bucată . K —"90 Greble de fer pentru coasele de holde, pentru

a le sirofe pe toporiştile obicinuite de lemn.1 bucată . • . K. 1-S0

C u ţi ,dela 12 bani In sus, In variaţie bogată,

în deosebi recomand: Cuţlle americane 1 bucată v ’in

V e r ig i d e c o a se .

Cuti de Bergamo, vinete-Inchise, cu semnul CFJ ’ 1 bucată....................K —'80

j._ —*96 __-86 1 bucată cor. — 86 —'90 1'—Adecă, eu schimb ori-ce coasă, nicovală şi ciocan, provfaute cu semnul CFJ, cate nu ar corespunde,

chiar si atunci, când ea a fost bătută şi întrebuinţată, mai mare încredere coasa aceasta. în decursul anilor s'a sporit foarte tare numărul coaselor vendute. La cumpărare de 10 [; bucăţi se dă o bucată pe de-asupral 51 6

T o p o r i ş t i d e c o a se ,

Păg. 336 FO A IA P O P O R U L U I Nr." 2&

&

Frfîfizbrsnntweînuîlu i

cei mai răspândit şi mal BsescspţioBâbll mijloc de cară în casă.

Se espedează dela fabrica lui

Colonaan ÎBrâsay,Bo«5s#j|»es6a, IV ., N o ie n m -b ttn it nr. 33.

Mijloc pentru ourăţirsa dinţilor. Spălându-'şi omul cel puţin de 3-ori pe zi gura — dacă se poate şi 5—6-ori — cu apă stătută, în care se pune pe jume- tate Franzbranntwein de-al Iui Brăzay, se ţin gura şi dinţii curaţi şi aceştia sfint feriţi de stricare. 2 60—52

Cererea celor doi Episcopi români presentată înnumele naţiunei române cătră împăratul, la 1791.

Textul original şi traducerea f&cntă de

D r. E . D ă ia n n .

W * Feriţ}-vS de imitaţluni. " W

Fiţi cu atenţiune la marca de apărare.

Se oap iii îa orl-oe apoteoă şl îa celelalte prăvăli!.

Se află la toate librăriile româneşti. P r e ţ u l 1 c o r o a n ă .

Se află de venzare:8000 scânduri, 6 m. lungi, 8— 16 ţoii late, preţul unei părechi 1 cor. 40 bani ■

6000 scânduri, 4 metri lungi, 8— 16 ţoii late, preţul unei părechi 1 coi*., şi 50 jng6re de pădure de esploatat. Atât scândurile, cât şi pădurea lemn de molid şi brad. 59 3 - 3

A se adresa la Const. G-ălan în Ilva-mare (Nagy-Ilva) u. p. O.-Radna.

A apărut şi se află de vânzare te „Tipografia" so s . pe acţiuni în Sibiiu

Anuarul IJleimiSDii sod&iilor româai dm Sibiiu11.

«mpriniâtKÎnnol© date dela în tem eierea ei până ia

31 D ecem v rie 1899publicată da

Com itetul Reuniunii.Preţal I ocroană, oa porto psstai I csroană 20 bani

Atelier de lâcâtuşerie în Sibiiu.Subsemnatul aduc la cunoştinţa onoratului P. T. public, cum că după

o praxă de mai mulţi ani în cele mai renumite ateliere din monarchie şi străinătate, ca al dlui Valerian Gillar, lăcătuşul de artă şi construcţie al curţii ces. şi reg. din Viena etc. etc., ’mi-am deschis un

atelier de tăcătoşerie de artă şi construcţieîn Sibiia, Rosenanger nr. 9 (T îrgu l brânzei)

unde efectuesc tot felul de lucrări aparţinătoare acestei branşe, precum : P o r ţ i d e f e r , b a l c o a n e , t e r a s e ,

g a l e r i i , g-c i l a j n r î d e s c ă r i şi m o r m i n t e , m a r c l i i s e , a n t r e u r i , l u m i n ă t o a r e ,

o a s e p e n t r u f l o r i ( f l o r i i r i ) etc . ete.în ori-ce stil şi după cele mai noue modele. — Afară de aceea am tot­deauna în depositul meu cele mai practice şi mai bune

sobe de bucătăriecât se poate de solid locrate şi cu preţurile cele mai moderate.

Sperând că P. T. public mă va onora cu număroase comande, fiind singurul măiestru lăcătuş român aici în Sibiiu, semnez

Cu deosebită stimă

555-10 JE C rem ie P u r e c e ,m ăiestru lăcătuş.

Maşini agricole A. Torok în siduu .Deposit constant: de maşini de îmblătit, de mână, de cai şi de aburi, cu roate de transportat, ciururi

de curăţit în trei mărimi, greble de fen de cea mai bună construcţie dela 90 cor. în sus, maşini de sămănat, siirmitor de cucuruz, teascuri de poame, struguri şi oleu, trieuri, maşini de tăiat nutreţ, pluguri etc. etc. Ca o specialitate a firmei se recomandă morile ei. cu 1, 2 sau B măcinătoare, mînate cu apă, aburi sau motori.

' . ------Preţuri moderate şi condiţii avantagioase de plătit. ===—Representanţa generală pentru Transilvania a fabricei de motori

*•1* ,v : _______ _ — i.waiw!CTie.‘-

•Ctnnţi’b.

\ l / r ■ 1

-

\*s

■X,L f

„Langen & Wolf‘ în Viena.Renumiţii motori de benzin Original „O tto“ dela Langen

şi W olf sfint cei mai ieftini şi mai practici, pentru economi şi indu- striaşi. Nu e lipsă de maşinist şi de focar, ori-ce pericol de foc e

c . eschis, astfel că cu o locomobilă-motor de aceasta să poate îmblătl^ jt în mijlocul paielor şi pe vreme cu vânt. 66 4—

Motorul se poate pune ori-şi-când în mişcare, spesele sânt neîn- semnate, numai 5 — 6 bani pe oră şi pentru o putere de cal.Motorii Original MOtto“ sunt răspândiţi în număr de peste 65.000.

Cu prospecte şi prelim inare de spese stau cu plăcere la disposiţie.Lotomobile de benzină şi motori se pot Yede In acţii ne la ori-ce timp In fabrica mea In Sibiiu, p ~

Pentru tipar raponaabil Iosif Manchall.