Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Deși Codul electoral este confuz cu privire la subiecții îndrituiți cu depunerea

cererii/contestației referitoare la anularea alegerilor, pe cale jurisprudențială Curtea

Constituțională a stabilit că această competență aparține concurenților electorali1.

Întrucât Blocul electoral ”ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în

calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 20192,

concluzionăm că respectiva cerere/contestație este depusă de către subiectul abilitat.

II. Competența Curții Constituționale vizînd confirmarea sau infirmarea

legalității alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși

A) Prevederile cadrului constituțional și legal

În conformitate cu prevederile art.62 din Constituție, ”Curtea Constituţională,

la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de

deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.”

Potrivit art.135 alin.(1) lit.e) din Legea Supremă, ”Curtea Constituţională […]

confirmă rezultatele alegerii Parlamentului […]”.

Conform art.4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională și

din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituțională confirmă rezultatele

alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele

deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova.

1 La examinarea legalității alegerilor parlamentare din 30 octombrie 2014, au fost depuse 7 cereri/contestații (de către

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, Partidul Comunist Reformator din Moldova, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, Partidul Politic „Patrioţii Moldovei”, Partidul politic „PATRIA”, Blocul electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală” şi candidatul independent Oleg Brega), dintre care 6 au fost examinate (aserțiunile incluse în cereri/contestații avînd și un răspuns din partea Curții Constituționale în textul hotărîrii adoptate), iar una – a Partidului „PATRIA” –, din motivul că acesta nu avea calitatea de concurent electoral, fiind exclus din scrutin la 28 noiembrie 2014, nu a fost examinată; referitor la la alegerile din 6 martie 2005, au fost depuse 3 cereri/contestații, toate din partea concurenților electorali; cu privire la alegerile din 5 aprilie 2009, au fost depuse 6 cereri/contestații, toate din partea concurenților electorali; cu privire la alegerile din 29 iulie 2009, a fost depusă o cerere/contestație (din partea fostului PPCD – concurent electoral); cu referire la alegerile din 28 noiembrie 2010, au fost depuse 4 cereri/contestații, toate din partea concurenților electorali.

2 Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în calitate de concurrent electoral în alegerile din 24 februarie 2019 prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2025 din 2 ianuarie 2019 ”Privind demersul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)” - https://a.cec.md/ro/privind-demersul-de-inregistrare-a-candidatilor-la-functia-de-deputat-2751_92025.html

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Potrivit art.100 alin.(2) din Codul electoral, ”În termen de 5 zile după primirea

actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea

definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform

procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă,

printr-un aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează

mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.”

Este important de menționat aici și dispozițiile art.102 din Codul electoral,

potrivit cărora ”Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în

ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale

prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor,

alegerile în circumscripţiile respective sunt declarate nule.”

La fel, pentru a înțelege, în deplinătatea sa, toată gama de atribuții care revine

Curții Constituționale în raport cu confirmarea/infirmarea legalității alegerilor

parlamentare, este important de a nota și conținutul art.73 alin.(4) din Codul

electoral, care, chiar dacă formal se referă la ”instanța de judecată”, prin interpretare

funcțională (sistemică), privește anume Curtea Constituțională – unica autoritate care

poate dispune ”confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor deputaților aleși”.

Deci, potrivit acestuia, ”[…] contestaţiile împotriva hotărîrii organului electoral cu

privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează

de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea

mandatelor”.

Se poate remarca că, în raport cu alegerile parlamentare, cadrul legal care

prescrie atribuțiile Curții Constituționale operează, în principal, cu formulele

”confirmă” (sau ”infirmă”) și ”validează”. Aceste formule se utilizează în combinare

cu sintagma ”legalitatea” alegerilor sau a mandatului, ceea ce nu înseamnă altceva

decât verificarea și analiza modului în care a fost respectată, în cadrul alegerilor

parlamentare, legislația în vigoare.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Dincolo de interpretarea literală (sau textuală), este mai important ca toate

prevederile citate mai sus să fie supuse unei interpretări funcționale, istorice și

teleologice, pentru a se determina adevărata intenție urmărită de legiuitorul

constituant sau ordinar.

Întrucât, în caz de ”infirmare” sau ”invalidare”, intervine ”sancțiunea”

prevăzută la art.102 din Codul electoral – declararea alegerilor ca fiind nule –, este

primordial ca esența prevederilor legale citate mai sus să fie stabilită prin raportare la

această reglementare. Deci, Curtea Constituțională este abilitată să stabilească dacă

au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele

alegerilor sau, altfel spus, să analizeze și să determine (să constate, să evalueze) în

ce măsură încălcările comise ar fi putut influența rezultatul final.

De altfel, o constatare analogică a avut-o și Curtea Constituțională cu prilejul

verificării legalității alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014. În paragraful 73

din Hotărîrea nr.29 din 9 decembrie 2014, Curtea a apreciat că:

”– anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi

stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă;

– nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea

alegerilor, ci numai frauda care este de natură să modifice atribuirea mandatelor;

– cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe

care se întemeiază.”.

Aceleași raționamente au fost reiterate și în paragraful 22 din Hotărârea Curții

Constituționale nr.34 din 13 decembrie 2016 ”Privind confirmarea rezultatelor

alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova (sesizarea nr.

139e/2016).

Noțiunea de ”fraudă electorală”, deși nu este definită în legislația națională,

are o semnificație destul de clară reieșind din sensul său literal – ”înșelăciune, act de

rea-credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe

urma drepturilor altuia” – DEX '98 (1998). De asemenea, explicația noțiunii este, în

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

mare parte, unanim recunoscută în legislația și jurisprudența electorală a altor state;

de exemplu, Curtea Constituțională a României a reținut, prin Hotărârea nr. 39 din

14 decembrie 20093, că frauda electorală este ”orice acţiune ilegală care are loc

înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi

încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei

alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un

competitor electoral”.

Întrebarea care subzistă este unde începe și unde se sfârșește întinderea

competențelor Curții Constituționale în materie de constatare a fraudelor electorale

sau, altfel spus, care fraude trebuie/pot fi constatate de către Curtea Constituțională și

care sunt de competența exclusivă a altor entități. Răspunsul la această întrebare nu

poate fi unul simplu, întrucât și legislația este confuză în mai multe privințe.

Cert este că, în interpretarea textuală a art.102 din Codul electoral, se poate

deduce că anume Curtea Constituțională este cea care stabilește comiterea

încălcărilor (fraudelor) electorale. Or, verbul ”a stabili” are semnificația de ”a

determina, a fixa; a hotărî, a decide, a preciza”, astfel încât, analizat împreună cu

sintagma ”dacă au fost comise încălcări”, ne permite să conluzionăm că decizia cu

privire la constatarea comiterii încălcării aparține Curții, și nu altor organe față de

care Curtea ar trebui doar să ia act.

De asemenea, așa cum rezultă din prevederile constituționale și legale citate,

dar și din alte reglementări ale Codului electoral, constatarea încălcărilor (fraudelor)

electorale nu poate fi considerată competență exclusivă a instanțelor judecătorești.

Această atribuție aparține, în funcție de specificul încălcării, atât unor instituții ale

statului, cât și instanțelor de judecată sau Curții Constituționale. Un atare

raționament rezultă din interpretarea sistemică a cadrului legal electoral: de exemplu,

din prevederile art.71 al Codului electoral, ar rezulta că contestații se pot depune

3 https://lege5.ro/Gratuit/geztcmbrgi/hotararea-nr-39-2009-privind-cererea-de-anulare-a-alegerilor-

desfasurate-in-turul-doi-de-scrutin-la-data-de-6-decembrie-2009-pentru-functia-de-presedinte-al-romaniei-formulata-de-partidul-social-democ

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

doar față de acțiunile sau inacțiunile organelor electorale, concurenților electorali și

mass-mediei; însă șirul respectiv în niciun caz nu poate fi considerat

exhaustiv/limitativ, întrucât comiterea încălcărilor (fraudelor) electorale se poate face

și de către alți subiecți care nu sunt enumerați în articolul menționat (de exemplu,

cultele religioase). La fel, în măsura în care unele instituții ale statului (denumite în

doctrină autorități administrative cu atribuții jurisdicționale) constată încălcări ale

Codului electoral care nu au fost contestate în justiție, acestea devin definitive și

producătoare de efecte juridice; și, în acest caz, lipsa deciziilor judecătorești de

constatare a încălcărilor (fraudelor) nu poate constitui temei pentru

confirmarea/infirmarea automată a alegerilor în condițiile în care ar exista probe

evidente cu privire la existența încălcărilor (fraudelor) care ar fi influențat rezultatul

votării, or, într-o atare ipoteză, ar fi vorba de o abordare strict formală. Bineînțeles,

în condițiile în care există decizii judecătorești sau ale altor organe ale statului

prin care sunt constatate încălcări (fraude) electorale, Curtea nu le poate trece

cu vedere, acestea beneficiind de autoritatea de lucru judecat. Însă, chiar și în

lipsa acestor constatări, dar dacă există argumente și probe care dovedesc

comiterea altor încălcări (fraude) electorale, Curtea nu le poate lăsa fără

analiză.

Nu în ultimul rând, trebuie de subliniat că legislația în materie de

confirmare/infirmare a alegerilor trebuie să fie analogică atunci când ne referim, pe

de o parte, la alegerile locale și, pe de altă parte, la alegerile parlamentare. Or, în

condițiile în care în cadrul alegerilor locale la etapa confirmării rezultatelor se

analizează toate presupusele fraude electorale, la fel trebuie să se procedeze și în

cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale. Pentru că, în afară de faptul că

entitățile competente să confirme și să valideze rezultatele sunt diferite (instanțele de

judecată, pe de o parte, și Curtea Constituțională, pe de altă parte), capitolul 12 al

titlului II din Codul electoral este aplicabil, în egală măsură, tuturor tipurilor de

scrutine.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

B) Jurisprudența Curții Constituționale

Conform propriei sale jurisprudențe, Curtea Constituțională a examinat de

fiecare dată contestațiile înaintate de concurenții electorali și argumentele care au

fost invocate.

În majoritatea cazurilor, argumentele prezentate de către concurenții electorali

erau considerate nefondate, iar contestațiile erau respinse. În acest sens sunt

relevante următoarele acte ale Curții Constituționale: Hotărîrea nr.11 din 09.04.1998,

Avizul nr.1 din 17.03.2005, Avizul nr.3 din 14.08.2009, Avizul nr.5 din 24.12.2010,

Hotărîrea nr.29 din 09.12.2014.

De asemenea, au fost înregistrate cazuri cînd Curtea Constituțională a

recunoscut existența încălcărilor, însă a considerat că acestea nu au influențat

rezultatele votării.

De exemplu, prin Hotărârea nr.34 din 13 decembrie 2016 ”Privind confirmarea

rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova

(sesizarea nr. 139e/2016), Curtea Constituțională a constatat, în paragrafele 165 și

166, ”[…] implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților

Mitropoliei Moldovei, care au utilizat un limbaj extremist, xenofob, homofob și sexist

în adresa acesteia, fapt confirmat și de rapoartele observatorilor naționali și

internaționali (a se vedea § 54, 69, supra)” și că ”[…] un asemenea comportament

este contrar prevederilor Constituției”.

În Avizul nr.1 din 22.04.2009, Curtea a relevat următoarele: ”Curtea

Constituţională relevă că încălcările dispoziţiilor Codului electoral menţionate în

contestaţii nu au avut amploarea care să conducă la invalidarea alegerilor, nu au

influenţat voinţa alegătorilor şi nu denotă că alegerile au avut un caracter

fraudulos.” Anume în cadrul acestor alegeri s-a pus, din câte se pare, pentru prima

dată, problema necesității unor decizii judecătorești de constatare a încălcărilor din

motivul că, reieșind din legislația de organizare și funcționare a Curții, aceasta

examinează doar probleme de drept, nu și circumstanțe de fapt. Totuși, după cum s-a

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

susținut în Opinia separată la Avizul nr.1 din 22.04.2009, Curtea, chiar dacă a dat

apreciere circumstanțelor de fapt, s-a limitat atunci doar la examinarea probelor

depuse în favoarea legalităţii alegerilor parlamentare, nu şi celor care erau în

defavoarea legalităţii acestora.

Au existat cazuri cînd la validarea alegerilor nu au fost formulate contestații.

Astfel, în cazul alegerilor prezidențiale din 1996, nu a existat nici o contestație cu

privire la încălcarea legislației – Hotărîrea Curții Constituționale nr.24 din

21.12.1996.

C) Jurisprudența instanțelor judecătorești

Încă în perioada alegerilor prezidențiale din 2016, instanțele judecătorești au

stabilit, prin decizii definitive și irevocabile, care dispun de puterea lucrului judecat

şi implică respectul pentru principiul res judicata, că, în sensul art.67 alin.(3) din

Codul electoral [art.73 alin.(4) după republicare], anume Curtea Constituțională

trebuie să stabilească dacă au existat fraude și, dacă acestea există, în ce măsură ele

au influențat rezultatele finale ale alegerilor.

Astfel, prin Decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii Supreme de Justiţie din 30.11.2016 în Dosarul nr. 3r-304/16, s-au subliniat

următoarele:

”Din sensul normei de drept citate [adică a art.67 alin.(3) din Codul electoral

sau a art.73 alin.(4) după republicarea Codului electoral – s.n.] se deduce că

examinarea tuturor contestaţiilor depuse după ziua alegerilor se examinează de

instanţa competentă cu confirmarea alegerilor şi validarea mandatelor.

Or, Codul electoral sau alt act legislativ nu prevede expres că după ziua

alegerilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova sunt competente să

examineze contestaţiile persoanelor cu drept de vot sau a concurenţilor electorali

instanţele de contencios administrativ.

Concluzia menţionată rezultă şi din hotărârea Curţii Constituţionale nr. 29

din 09 decembrie 2014, în care a reiterat că Curtea este competentă să examineze

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din data de 30

noiembrie 2014 şi să confirme rezultatele acestora.

În hotărârea menţionată Curtea Constituţională a respins ca nefondate

contestaţiile depuse de concurenţii electorali – Partidul Comuniştilor din Republica

Moldova, Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”, Partidul

politic “Patrioţii Moldovei”, Blocul electoral “Alegerea Moldovei – Uniunea

Vamală”, privind anularea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii

Moldova din 30 noiembrie 2014, contestaţia depusă de concurentul electoral –

Partidul politic “Partidul Comunist Reformator din Moldova”, privind renumărarea

voturilor şi contestaţia depusă de concurentul electoral – candidatul independent

Oleg Brega, privind redistribuirea mandatelor şi atribuirea unui mandat de

deputat.”.

Aceleași raționamente se regăsesc și în Decizia Colegiului Civil al Curții de

Apel Chișinău din 6 decembrie 2016 în Dosarul 3a-2268/16, menținută prin Decizia

Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de

Justiţie din 12.12.2016. Or, apreciază instanța, ”[...] ulterior închiderii secțiilor de

votare, contestațiile nu pot fi examinate în sensul solicitat de reclamanți/apelanți [de

constatare a încălcării dreptului de vot – s.n.], [...] or, după finalizarea scrutinului,

sunt întocmite totalurile rezultatelor alegerilor, [...] iar instanța competentă [Curtea

Constituțională – s.n.] este în drept să valideze sau să invalideze alegerile,

examinînd totdată și temeinicia contestațiilor”.

Aserțiuni similare se conțin și în Decizia Colegiului civil şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 7 august 2009 emisă în Dosarul nr. 3r-

1768/09. De altfel, anume raționamentele care au fundamentat decizia din 2009 au

fost preluate și aplicate, mutatis mutandis, la adoptarea celorlalte acte judecătorești.

Deși, cu prilejul adoptării Hotărârii nr.34 din 13 decembrie 2016 ”Privind

confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Preşedinte al

Republicii Moldova (sesizarea nr. 139e/2016), Curtea Constituțională a expediat

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Parlamentului o Adresă în care a constatat, între altele, ”lipsa prevederilor legale

care ar stabili autoritățile competente de a examina contestațiile electorale depuse

ulterior zilei alegerilor, precum și obiectul litigiilor care ar putea fi dedus spre

soluționare instanțelor de drept comun”, legislativul, încălcând prevederile legale –

art.281 alin.(4) din Legea Legea nr. 317/1994 cu privire la Curtea Constituțională –,

nu a soluționat problemele evocate de Curte. Ca urmare, legislația nu a fost

clarificată în sensul solicitat de Curtea Constituțională, astfel încât, la moment,

rămâne în vigoare atât jurisprudența instanțelor judecătorești precum că acestea nu

sunt îndrituite să examineze cereri/contestații depuse după ziua alegerilor, precum și

practica Curții Constituționale de a examina cereri/contestații concomitent că

confirmarea/infirmarea legalității alegerilor și validarea mandatelor deputaților aleși.

D) Experiența altor instanțe de jurisdicție constituțională

Fără a intra în dispute de ordin teoretic, vom menționa că modelul pe care

legiuitorul constituant l-a ales pentru instituția competentă să verifice

constituționalitatea legilor este cel european, propus pentru prima dată în Europa

Centrală de către marele jurist austriac Hans Kelsen. Modelul respectiv (cunoscut și

sub numele de ”model kelsenian”) se caracterizează prin existența unei instanțe

specializate abilitate cu controlul de constituționalitate, situându-se astfel la polul

opus de tradiția americană care conferea atribuția de control de constituționalitate

instanțelor judecătorești ordinare.

Cel mai recent exemplu în care o curte constituțională de model kelsenian a

anulat scrutinul electoral este exemplul Austriei. Astfel, prin Decizia Curții

Constituționale nr.W I 6/2016‐125 din 1 iulie 2016, a fost anulat turul II al

alegerilor prezidențiale din 20164. Așa cum rezultă din comunicatul de presă al

Curții Constituționale austriece5, încălcarea care a determinat anularea scrutinului a

constat în faptul că activitățile de numărare a voturilor prin corespondență nu au fost

4 https://www.vfgh.gv.at/downloads/w_i_6_2016.pdf 5 https://www.vfgh.gv.at/downloads/press_release_07-01-16.pdf

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

realizate nemijlocit și exclusiv de organul electoral în calitate de organ colegial,

ci cu suportul ajutorilor („auxiliaries”).

Elementul determinant în speța instanței de contencios constituțional din

Austria este faptul că încălcări de genul celor care au constituit temei de anulare a

alegerilor sunt imputabile birourilor electorale, iar acțiunile birourilor electorale, în

mod logic, trebuie contestate în instanțele de drept comun. În pofida acestui fapt,

Curtea Constituțională din Austria a decis să analizeze încălcările respective,

considerîndu-le, pe de o parte, justificate, iar, pe de altă parte, în măsură să

influențeze rezultatul alegerilor, iar, drept consecință, a anulat turul II de scrutin.

În special, Curtea Constituțională din Austria a precizat următoarele: „Dacă

cazurile de încălcare a legii sunt de așa măsură încît să fi putut influența rezultatul

alegerilor, nu mai prezintă nicio relevanță dacă manipulările au avut loc cu

adevărat sau nu” („If infringements of the law are of an extent that they may have

had an influence on the election result, it is of no relevance if manipulations have

actually occurred or not.”). Mai mult decât atât, s-a susținut că „Diferența de voturi

acumulate de Alexander Van der Bellen și Norbert Hofer constituie 30 863 de voturi.

Întrucât numărul de voturi la care se referă încălcările depășește 50% din acea

diferență (15 432 de voturi), încălcările ar fi putut influența rezultatul alegerilor.”

(„The difference in the numbers of votes cast for Alexander Van der Bellen and

Norbert Hofer amounts to 30,863 votes. As the number of votes concerned by the

infringements by far exceeds 50% of that difference (15,432 votes), the

infringements may have had an influence on the election result.”). Deci, instanța de

contencios constituțional din Austria statuează foarte clar în aceste exemple, precum

și în altele nemenționate aici, că simpla constatare a faptului că anumite încălcări ar

fi putut influența rezultatele votului este suficientă pentru anularea alegerilor și

solicitarea unor alegeri repetate.

Chiar dacă nu a anulat vreodată un scrutin electoral, Curtea Constituțională

din România, potrivit art. 52 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Președintelui României, este competentă să examineze cererile de anulare a

alegerilor depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale,

organizațiile cetățenilor aparținînd minorităților naționale reprezentate în Consiliul

Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, acestea trebuind

motivate și însoțite de dovezile pe care se întemeiază.

Prin Hotărârea Curții Supreme de Justiție a Ucrainei din 03.12.2004, a

fost anulată decizia organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor turului II,

ceea ce a condus la anularea turului II al alegerilor din 21.11.2004 și repetarea

acestuia. Printre argumentele de bază reținute de instanță s-au numărat următoarele:

– întocmirea listelor alegătorilor, admițându-se includerea uneia și aceleiași

persoane de mai multe ori sau includerea unor persoane care nu au drept de vot;

– agitația electorală în sursele de informare în masă cu violarea/nerespectarea

principiului de acces liber al concurenților electorali și fără discriminare;

– încălcarea interdicției de agitație electorală de către organele puterii

executive și locale și de către persoanele cu funcții de răspundere, precum și

implicarea acestora în procesul electoral.

Exemple în care entitățile competente au invalidat alegerile s-au mai

înregistrat de-a lungul timpului. În Raportul privind anularea rezultatelor alegerilor

adoptat de Comisia de la Veneția în 20096, se regăsesc mai multe situații în care

instanțele naționale ale statelor din Consiliul Europei au anulat rezultatele alegerilor

atât la nivel național, cât și local.

De asemenea, în ediția juridico-analitică a Comisiei de la Veneția ”The

cancellation of election results. Science and technique of democracy”7, la pag.20 este

descris cazul de anulare de către Curtea Constituțională a alegerilor

parlamentare din Georgia în 2003. Printre încălcările care au condus la invalidarea

scrutinului s-a numărat inclusiv decalajul semnificativ de voturi în secțiile de votare

6 http://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-EL(2013)006-e 7 http://www.venice.coe.int/ webforms/documents/?pdf=CDL- STD(2010)046-e

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

unde opoziția a avut observatori față de secțiile unde observatori din partea opoziției

nu au fost prezenți – acolo unde opoziția nu a avut observatori, 95 % de voturi erau

pentru partidul de la guvernare; pe când acolo unde a avut – partidul de guvernare a

luat 40 %.

Toate cele relalate în acest capitol achiesează ipoteza potrivit căreia Curtea

Constituțională nu doar poate, ci și trebuie să examineze și să dea apreciere

încălcărilor (fraudelor) din cadrul scrutinului din 24 februarie 2019: unde există

decizii judecătorești, acestea nu pot fi cenzurate, ci trebuie aplicate potrivit

principiului res judicata; unde există decizii ale altor organe de stat (administrativ-

jurisdicționale) și care sunt în vigoare fie prin necontestare, fie prin respingerea

cererii de anulare, acestea trebuie de asemenea aplicate; acolo unde nu există nici

decizii judecătorești, nici soluții ale autorităților de stat, dar, totodată, există

suficiente argumente cu privire la comiterea de fraude electorale, Curtea trebuie să le

analizeze, să le constate și, combinându-le cu alte fraude electorale, să evalueze dacă

acestea au fost în măsură să influențeze sau nu rezultatul final al alegerilor.

III. Fraudele electorale admise în unele circumscripții uninominale și

implicațiile lor față de rezultatul final

A) Circumscripțiile uniniminale nr. 47, or. Camenca, Rîbnița, Dubăsari și

Grigoriopol și Circumscripția uninominală nr. 48, or. Slobozia, mun. Tiraspol și

Bender

Conform datelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, în cele 2

circumscripții uninimonale s-au înregistrat 33029 de voturi acordate pentru lista

națională și 35416 acordate pentru candidații din cele 2 circumscripții uninominale.

Este un număr record de oameni din Transnistria care au participat vreodată la

votare.

Potrivit art.2 alin.(2) din Codul electoral „Participarea la alegeri este liberă

(benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra

exprimării de către acesta a liberei sale voinţe”.

În pofida acestor prevederi cu caracter imperativ, în ziua de 24 februarie 2019

au fost înregistrate o multitudine de cazuri de transportare organizată a alegătorilor

cu domiciliul în stânga Nistrului către secțiile de votare din perimetrul râului Nistru.

În afară de transportarea propriu-zisă, există tot suportul probatoriu (atât direct, cât și

indirect) care denotă că acești alegători au fost plățiți pentru a vota anumiți candidați.

În cele ce urmează vom prezenta câteva probe/exemple:

1) Anunțuri și conversații din rețele sociale

În partea stângă, este anunțul dintr-un grup online al locuitorilor din Râbnița8

care include detalii despre alegerile din 24 februarie care vor avea loc în Rezina și un

îndemn de a vota pentru un anumit deputat, în schimbul căruia se oferă 100 ruble

transnitrene (aproximativ 90 lei).

8 https://vk.com/public69374675

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

În partea dreaptă, diferiți utilizatori anunță alte sume care li s-au propus în

schimbul votului (250 ruble – aproximatitv 230 lei), dar și alți utilizatori care descriu

instrucțiunile pentru a vota. Toți acești utilizatori au profiluri publice și pot fi

contactați9.

În partea stângă, o utilizatoare descrie cum agitatorii lui Ilan Șor propun câte

150 lei per vot și transport gratuit, dar și prezintă suspiciuni că votul ar fi fost

cumpărat și pentru 400 lei.

În partea dreaptă, un utilizator descrie un caz în care un cunoscut de-al său

care lucrează la paza hodling-ului ”Sheriff” și căruia i s-a propus să voteze pentru

„cine va zice „Împăratul”, dar și descrie votul ”în carusel”.

2) Relatările Mass media:

• Moldova.org10: „Un cititor Moldova.org ne-a comunicat că membrilor

familiei sale le-au fost promise câte 350 de ruble transnistrene pentru un vot, bani pe

9 https://vk.com/id380854670, https://vk.com/id459593933 10 https://www.moldova.org/350-de-ruble-transnistrene-pentru-un-vot/

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

care i-au și primit după ce au arătat “celor care au organizat transportul spre secțiile

de votare” ștampila din buletin. Aceștia au fost îndemnați să voteze reprezentanții

Partidului Socialist.”

• Interviu cu alegători din regiunea transnistreană pentru Radio Europa

Liberă11: La întrebarea jurnalistului „pentru cine veți vota”, cetățeanul răspunde:

„vom intra înăuntru [în secție] și ne vor spune mai concret. Întrebare jurnalist: „Ați

fost plătit pentru vot”? Răspuns: „Poate o să fie după vot ceva, au zis că 50, 100,

150, dar încă nu știe nimeni”...”n-am ajuns nici să votăm, nu că să vedem banul”.

Întrebare jurnalist: „De asta și a venit atâta lume?”, răspuns: „De asta s-au grămădit

atât lume, pentru dacă n-ar fi spus că este o „kapeikă” nimeni nu s-ar fi „izghit” să

vină, lumea vine pentru „rublă”.

• Video utilizator Youtube12. În imagini se vede cum o persoană merge prin

autobuz și oferă instrucțiuni pentru a vota pentru poziția 4 în buletin „Viorel Melnic”

(cel care a și câștigat în circumscipția 48), repetând cifra 4 de mai multe ori. La fel,

persoana le spune oamenilor să se întoarcă la autobuz imediat ce au votat. Fața

persoanei care oferă instrucțiuni se vede clar în imagini și aceasta poate fi

identificată ușor. Persoana intervievată zice că „câștigăm foile acestea”, care din

imagini se vede că ar fi un pliant al Partidului Socialiștilor.

• Reportaj video Europa Liberă13: Întrebare reporter pentru șofer de autobuz

care a adus oameni la votare: Pe Dvs. cine v-a contractat? Răspuns „Sheriff”,

minutul 2:00.

• Reportajul video ZdG14 include acuzații precum că „oamenii ar fi fost

aduși de PDM și PSRM, iar pentru voturile lor ar fi remunerați cu câte 20 USD.

Abordate, persoanele au refuzat să spună cine a organizat transportul.”

11 https://www.facebook.com/europalibera.org/videos/618564661948234/ 12 https://www.youtube.com/watch?v=fs5vkhlJOG8& 13 https://www.facebook.com/europalibera.org/videos/325413524747229/ 14 https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/video-prezenta-la-vot-fara-precedent-a-cetatenilor-din-stanga-nistrului-responsabilitate-civica-sau-vot-organizat

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

• Interviu acordat pentru Radio Europa Liberă de către Ernest

Vardanean15: „Am primit aceste informații din mai multe surse foarte demne de

încredere, de aceea le consider veridice. Este vorba de un fel de remunerare de 20 de

dolari pentru fiecare persoană care dorește să voteze candidații respectivi. Holdingul

Sheriff organizează un fel de agitație în întreprinderile pe care le controlează, la

instituțiile de stat, la alte întreprinderi la care are acces, astfel încât să convingă

lucrătorii de acolo care au cetățenia Republicii Moldova să vină în ziua de 24

februarie să voteze într-o circumscripție candidatul Partidului Democrat, iar în alta –

pe cel al Partidului Șor.”

• Secția de votare din Coșnița. Televiziunea TVR Moldova16 informează

că la secţia de votare din Coşniţa, raionul Dubăsari, oamenii au aşteptat aproape cinci

ore pentru a vota. Unii alegători au recunoscut că a) au fost aduşi în mod organizat deși

nu cunosc organizatorul; b) li s-a spus unde va fi autobuzul care-i duce până la secția de

vot și aduce înapoi; c) li s-a spus pentru cine trebuie să voteze, unii spunând numele,

alții arătând fotografia concurentului electoral.

• Secția de votare din Doroțcaia și Coșnița. Televiziunea PROTV

informează17 despre votarea de la secțiile din Coșnița și Doroțcaia. Din interviurile

luate de reporterii ProTV de la unii alegători se disprinde clar opinia că transportul a

fost pus la dispoziția alegătorilor cu titlu gratuit de către anumiți concurenți electorali,

în procesul de aducere la secția de vot sunt implicate persoane care activează la

întreprinderile din localitățile necontrolate de autoritățile Moldovei, dar și că unii

alegători ar fi remunerați pentru votul pe care-l exprimă. Câteva expresii care confirmă

vicierea votului alegătorilor: "De unde ați venit?- De la Grigoriopol.- Pentru cine o sa

votați?- Cum ne-au... vai, stai!- Cine dă banii, pe acela îl votăm!" ”bani v-au dat? Nu.

O să ne dee, o zis că .... o femee de la magazin care organizează totul”.

15 https://moldova.europalibera.org/a/lupta-pentru-cele-dou%C4%83-mandate-transnistrene-mobilizare-%C8%99i-zvonuri-pe-re%C8%9Bele/29783561.html 16 http://www.tvrmoldova.md/actualitate/alegatorii-din-transnistria-au-fost-adusi-organizat-la-vot-si-au-fost-sfatuiti-pe-cine-sa-voteze-am-fotografia-lui-in-buzunar/ 17 http://protv.md/stiri/actualitate/cozi-mari-la-sectiile-de-vot-de-pe-malul-nistrului-video---2493071.html

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Despre haosul de la Coșnița și Doroțcaia informează și alte surse media -

https://noi.md19, https://deschide.md21, dar și canalul

https://www.youtube.com/watch?v=ACWOc1Kse0M

• Secția de votare din or. Criuleni. Aglomerația de la secția de votare din

Criuleni și, respectiv, probe suficiente că alegătorii au fost aduși în mod organizat, nu

cunosc concurenții electorali și nici programele lor și că sunt predispuși să voteze pe

anumite persoane și partide și că votanții vor primi bani pentru votul exprimat se

demonstrează prin video și fotografiile plasate pe mai multe site-uri22.

• Secția de votare din satul Ustia, rnl Dubăsari: Probe care pun la

îndoială legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe mai multe site-uri 23.

• Secția de votare din or. Rezina. Probe care pun la îndoială legalitatea și

libertatea votului exprimat se conțin pe mai multe site-uri 24.

• Secția de votare din or. Șoldănești. Probe care pun la îndoială legalitatea

și libertatea votului exprimat se conțin pe următorul link25.

• Secția de votare din or. Anenii Noi. Probe care pun la îndoială

legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe următorul link -

http://tv8.md/2019/02/24/video-un-nou-caz-de-aducere-organizata-a-alegatorilor-

din-transnistria-zeci-de-oameni-in-rand-la-o-sectie-de-votare-din-anenii-noi/

18 https://noi.md/md/societate/imbrinceli-si-haos-la-sectia-de-votare-din-dorotcaia-video 19 https://noi.md/md/societate/imbrinceli-si-haos-la-sectia-de-votare-din-dorotcaia-video 20 https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44862/VIDEO--Oamenii-se-calc%C4%83-%C3%AEn-picioare-la-sec%C8%9Bia-de-votare-din-Doro%C8%9Bcaia-O-femeie-a-le%C8%99inat.htm 21 https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44862/VIDEO--Oamenii-se-calc%C4%83-%C3%AEn-picioare-la-sec%C8%9Bia-de-votare-din-Doro%C8%9Bcaia-O-femeie-a-le%C8%99inat.htm 22 https://unimedia.info/ro/news/0eb1f7dce4eb3a10/video-zeci-de-oameni-din-regiunea-transnistreana-adusi-cu-hurta-sa-voteze-la-o-sectie-de-votare-din-criuleni.html https://stiri.md/article/politica/transnistrenii-adusi-organizat-si-la-sectia-de-votare-din-criuleni http://estcurier.md/criuleni-cea-mai-aglomerata-sectie-e-cea-pentru-transnistria-observatorii-semnaleaza-existenta-unor-persoane-care-dau-bani-pentru-vot-foto-video/

23 https://www.ziarulnational.md/foto-sectia-de-votare-din-ustia-dubasari-arhiplina-svetlana-corobceanu-oameni-platiti-adusi-in-mod-organizat-voteaza-pentru-unirea-cu-rusia/ https://www.moldova.org/350-de-ruble-transnistrene-pentru-un-vot/ https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44853/(FOTOVIDEO)-Desant-transnistrean-la-urnele-de-vot-din-Dub%C4%83sari.htm 24 https://unimedia.info/ro/news/8a79456c0daddbfd/video-sectiile-de-votare-din-rezina-luate-cu-asalt-cu-alegatori-de-peste-nistru-peste-8-mii-de-voturi-contabilizate-de-cec-la-ora-10-20.html https://www.youtube.com/watch?v=nm75u8uX53g https://www.ziarulnational.md/video-sute-de-locuitori-din-stanga-nistrului-au-luat-cu-asalt-o-sectie-de-votare-acestia-fost-adusi-organizat-la-rezina-ce-patrioti-sunt-oamenii-din-transnistria/ https://www.youtube.com/watch?v=rGIGaCd3DnE 25 https://agora.md/stiri/54673/zeci-de-autocare-cu-alegatori-din-transnistria--aduse-la-rezina--soldanesti-si-causeni-video

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

• Secția de votare din or. Chișinău. Probe care pun la îndoială legalitatea

și libertatea votului exprimat se conțin pe următoarele site-uri:

https://unimedia.info/ro/news/a598ac386a473869/dupa-varnita-rezina-si-dorotcaia-

peste-400-de-cetateni-din-stanga-nistrului-au-luat-cu-asalt-chisinaul.html

• Secția de votare din or. Căușeni și or. Ștefan Vodă. Probe care pun la

îndoială legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe următoarele site-uri:

https://www.zdg.md/stiri/stiri-politice/video-vot-organizat-la-causeni-si-stefan-voda-

alegatorii-adusi-cu-zeci-de-microbuze-si-autobuze-formeaza-cozi-la-sectiile-de-votare

https://www.elenarobu.md/video-bani-in-schimbul-votului-la-causeni/

https://www.youtube.com/watch?v=amEepZKCnzs

• Secția de votare din satul Varnița, rnl Anenii Noi. Probe care pun la

îndoială legalitatea și libertatea votului exprimat se conțin pe următoarele site-uri:

https://www.youtube.com/watch?v=bpXMneHPEWc

https://deschide.md/ro/stiri/alegeri_2019/44871/FOTO--Cine-ar-fi-organizat-

%E2%80%9Edesantul-transnistrean%E2%80%9D-din-Varni%C8%9Ba.htm

• În același timp, despre ilegalitățile și compomiterea scrutinului electoral

se poate judeca și din cele comunicate site-ului https://www.moldova.org care aduce

ca și probă explicațiile unor alegători potrivit cărora în orașul Bender erau 3 locuri

unde anumite persoane transportau oamenii la alegeri. „Îți spuneau să votezi anumit

partid, microbuzele duceau la Varnița sau Hagimus, apoi îți dădeau banii

(aproximativ 20 de dolari, în funcție de partid) după ce prezentai ștampila pe buletin

că ai votat”26. Același site informează că la ilegalitățile menționate a reacționat chiar

și PDM și Președintele Republicii Moldova care s-au învinuit reciproc. PDM a

sesizat Comisia Electorală Centrală despre faptul că, în ziua alegerilor Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova ar oferi bani pentru participarea la votare în

26 https://www.moldova.org/cozi-la-sectiile-de-votare-din-varnita-alegatori-din-stanga-nistrului-adusi-cu-doua-

autobuze-pe-care-era-scris-%D0%BD%D0%B0%D1%82%D0%B0%D1%88%D0%B0/

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

secțiile constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului, iar președintele Igor Dodon

susţine că „Sheriff” SRL, companie din Transnistria, corupe alegătorii din stânga

Nistrului pentru ca aceştia să vină pe malul drept al Nistrului şi să voteze în cadrul

alegerilor pentru Partidul Democrat.

3) Relatările observatorilor naționali și internaționali:

Asociația Promo-Lex a raportat cel puțin 123 de cazuri de transportare

organizată a alegătorilor cu autocare, microbuze sau alte unități de transport.

Conform OSCE, au existat indici clari de cumpărare a voturilor. S-a observat,

pe scară largă, transportarea cu autobuze a alegătorilor din Transnistria, iar poliţia a

iniţiat măsuri pentru a investiga dacă unii dintre aceştia au fost plătiţi să voteze.

ENEMO a relatat că a fost observată transportarea organizată la secții de

votare deschise pentru alegătorii din Transnistria, dar și suspiciuni privind

cumpărarea voturilor.

Declarația UE a reiterat încălcările semnalate de OSCE, punând în special

accent pe „suspiciuni privind presiuni asupra angajaților la stat, indici clari de

cumpărare a voturilor și utilizare abuzivă a resurselor administrative”.

APCE a semnalat cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților,

cazuri de instigare la ură inclusiv împotriva candidatelor de gen feminin, cazuri de

utilizare abuzivă a resurselor administrative, suspiciuni de cumpărare a voturilor.

Transparency Internațional a menționat că în ziua alegerilor au fost

identificate multiple încălcări, în special, coruperea alegătorilor, transportarea

organizată în masă a alegătorilor din Transnistria şi constrângerea acestora să voteze

pentru un candidat anume contra plată, împiedicarea diasporei să voteze în baza

pașapoartelor expirate şi să depună contestaţii în acest sens, aplicarea schemelor

carusel, semnarea proceselor verbale înainte de închiderea secțiilor de votare,

prezenţa în liste a persoanelor decedate.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

SILBA a relatat că au existat suspiciuni de cumpărare de voturi. În 2 ocazii,

alegătorilor le-au fost propuse stimulente pentru a vota într-o anumită manieră. În

câteva locații din circumscripția 48, reprezentanți ai partidelor au fost prezenți chiar

la intrarea în secții de votare, iar observatorii au notat câțiva alegători discutând în

conversații private câți bani au primit pentru a vota.

Trebuie de menționat că în ședința CEC de totalizare a rezultatelor alegerilor

s-a vociferat cifra de 50 de cauze penale relatate de către organele de poliție în

legătură cu transportarea organizată și/sau coruperea alegătorilor din stânga

Nistrului. Și asta cu toate că organele de poliție nu au acționat proactiv în sensul

documentării și contracarării unor situații de acest gen.

Urmare a celor menționate, conchidem că rezultatul votării în cele 2

circumscripții este unul viciat în totalitate. Iar fraudele majore care sunt probate atât

cu materiale audio, video și relatări ale mass-mediei de la fața locului incluzând

declarații ale celor implicați, cât și prin concluziile observatorilor internaționali și

naționali, au influențat fără îndoială rezultatele scrutinului.

Chiar dacă formal transportarea gratuită a alegătorilor de către persoane

străine nu este interzisă, combinarea ei cu acordarea de resurse financiare pentru un

vot, dincolo de faptul că reprezintă o încălcare penală, înfrânge dispoziţiile art.2

alin.(2) şi a art.7 din Codul electoral aferente principiului votului liber exprimat.

De asemenea, trebuie de remarcat că elementul esențial pentru un scrutin

democratic și liber este posibilitatea întâlnirii libere a alegătorului cu potențialul ales

ca să se facă un schimb de opinii. Se prezumă că fiecare alegător adoptă hotărârea de

a vota pro sau contra unui eventual candidat în rezultatul analizei unor informații și

circumstanțe pe care le poate cunoaște în campania electorală și, pe baza acestora își

face o anumită concluzie despre personalitatea și ideile politice ale acestuia.

Prezumția însă nu va opera în cazul în care alesul și alegătorul sunt lipsiți de

posibilitatea de a comunica despre trecutul, prezentul și viitorul vieții sociale și

politice din propria țară. Or, în alegerile parlamentare din 24 ferbruarie 2019,

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

concurenții electorali nu au avut posibilitatea de a se deplasa liber în localitățile din

stânga Nistrului pentru a face agitație electorală și a convinge alegătorii de acolo.

Organele neconstituționale de acolo nu au permis desfășurarea campaniilor

electorale, iar încercările unor funcționari electorali de a apărea în această zonă s-au

sfârșit cu arestul27. În aceste circumstanțe, votul exprimat de cetățenii domiciliați în

localitățile din stânga Nistrului nu se presupune a fi o expresie sinceră și loială a

voinței de alegător dată în sprijinul puterii de stat din Republica Moldova, atât timp,

cât ei trăiesc pe un teritoriu ocupat, sunt supușii unui regim ilegal care luptă contra

autorităților constituționale.

Într-un alt context, în paragraful 148 din Hotărârea Curții Constituționale nr.34

din 13 decembrie 2016 ”Privind confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea

mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova (sesizarea nr. 139e/2016)”, Curtea a

subliniat că creșterea numărului de alegători din regiunea transnistreană în turul II al

alegerilor prezidențiale din 2016 ”denotă un interes relativ stabil din partea acestora

pentru ultimele exerciții electorale desfășurate de autoritățile constituționale ale

Republicii Moldova cunoscut fiind faptul că scrutinele prezidențiale suscită, de

regulă, o rată de participare mai înaltă decât cele parlamentare.” Prin urmare,

însăși Curtea Constituțională confirmă de facto că o creștere exponențială a

numărului de alegători pentru alegerile parlamentare față de cele prezidențiale este

imposibilă în condiții normale.

Nu în ultimul rând, trebuie de precizat că deputații aleși în cele 2

circumscripții contestate nu au raportat cheltuieli finanicare pentru campania

electorală. Având în vedere cheltuielile majore care se ridică la zeci de milioane de

lei pentru transportare, dar și coruperea alegătorilor, constatăm că deputații aleși fie

că nu au declarat banii cheltuiți de facto, fie au utilizat bani din partea terților sau a

27 https://deschide.md/ro/stiri/social/44714/Alegeri-2019--Separati%C8%99tii-au-re%C8%9Binut-pre%C8%99edintele-%C8%99i-secretarul-unei-sec%C8%9Bii-de-votare.htm

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

anonimilor, fapte care contravin Codului electoral și reprezintă temeiuri de anulare a

alegerilor.

Totodată, atragem atenția la rezultatele alegerilor în ambele circumscripții

uninominale din Transnistria prin raportate la votul acelorași alegători pentru lista

națională. Acestea sunt absolut lipsite de orice logică politică. Or, de vreme ce pe

lista națională pentru PSRM în circumscripțiile 47 și 48 au votat peste 51 % din

sufragii, candidații acestei formațiuni cele 2 circumscripții uninominale au obținut

sub 30 % (Grigore Filipov în circum. 47 - 29,98 % și Vitalie Evtodiev în circum. 48 -

24,95 %). Acest lucru nu înseamnă altceva decât un final logic al fenomenului

coruperii masive a alegătorilor din zona transnistreană despre care s-a relatat cu lux

de amănunte mai sus.

Pentru motivele arătate, solicităm infirmarea legalității alegerilor în

circumscripțiile uniniminale nr. 47, or. Camenca, Rîbnița, Dubăsari și

Grigoriopol și nr. 48, or. Slobozia, mun. Tiraspol și Bender cu invalidarea

mandatelor deputaților aleși în aceste 2 circumscripții.

B) Circumscripția uninominală nr. 4, or. Rîșcani

În circumscripția electorală uninominală nr.4, or. Rîșcani, Blocul ”ACUM DA

PAS” a înaintat-o în calitate de candidat pe Tatiana Gamețchi. Aceasta a acumulat

toate actele necesare înregistrării sale în calitate de concurent electoral și a prezentat

către consiliul electoral de circumscripție cererea privind înregistrarea sa în calitate

de candidat la funcția de deputat pentru circumscripția electorală uninominală nr. 4,

or.Rîșcani, anexând și 13 liste de subscripție cu conținutul a 306 semnături ale

susținătorilor.

În urma verificării listelor de subscripție, consiliul electoral de circumscripție

nr. 4 a reținut că din 306 semnături ale susținătorilor, 105 sunt eronate, iar 201

valide. Drept consecință, prin hotărârea nr. 70 din 30 ianuarie 2019, consiliul

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

electoral de circumscripție nr. 4 a refuzat înregistrarea lui Gamețchi Tatiana în

calitate de candidat la funcția de deputat.

La data de 2 februarie 2019, Gamețchi Tatiana s-a adresat cu o contestație la

Comisia Electorală Centrală, solicitând anularea hotărârii nr. 70 din 30.01.2019 și

dispunerea înregistrării ei ca candidat la funcția de deputat în Parlament.

Prin hotărârea CEC nr. 2248 din 05.02.2019, contestația s-a admis, s-a anulat

integral hotărîrea CECEU nr. 70 din 30.01.2019, cu dispunerea reexaminării cererii

lui Gamețchi Tatina de înregistrare în calitate de candidat la funcția de deputat în

Parlamentul RM.

Prin hotărîrea nr. 82 a CECEU nr. 4, Rîșcani, din 08.02.2019 s-a reținut că din

306 semnături ale susținătorilor, 91 sunt nule, iar 215 - valabile. Drept consecință, i

s-a refuzat repetat lui Gamețchi Tatiana înregistrarea în calitate de candidat la funcția

de deputat în circumscripția electorală uninominală nr. 4, or. Rîșcani, din partea

Blocului electoral ”ACUM Platforma DA și PAS”.

La 10.02.2019, Gamețchi Tatiana a contestat la CEC hotărârea nr. 82 a CECEU

nr. 4, Rîșcani, din 08.02.2019. Prin răspunsul CEC nr. 8/222 din 10.02.2019, i s-a

refuzat examinarea contestației pe motiv că anterior CEC s-a pronunțat prin hotărîrea

CEC nr. 2248 din 05.02.2019.

CECEU nr. 4, Rîșcani, prin hotărîrea din 08.02.2019 și prin nota informativă

alăturată acesteia, a indicat că nu validează 91 semnături ale susținătorilor, pe

motivul următoarelor pretinse încălcări:

- semnături cu indicarea incorectă a actului de identitate – 7 susținători;

- semnături cu indicarea incorectă a localității – 17 susținători;

- semnături respinse de program ca scrise de aceeași mînă - - 31 susținători;

- semnături ale căror susținători figurează pe alte liste – 7 susținători;

- semnături anulate de CECEU nr. 4 Rîșcani – 29 susținători.

Astfel, s-au reținut ca fiind valabile, în opinia CECEU nr.4 Rîșcani, doar 215

semnături ale susținătorilor lui Gamețchi Tatiana pentru funcția de deputat în

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Parlamentul RM, chestiune care, în viziunea consiliului electoral, nu ar permite

înregistrarea lui Gamețchi Tatiana în calitate de candidat pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019.

Actele și acțiunile indicate au fost contestate în instanța de judecată cu

solicitarea de a fi înregistrară Tatiana Gamețchi în calitate de concurent electoral în

această circumscripție.

În cadrul judecării cauzei s-a constatat că listele de subscripție cu semnăturile

colectate de grupul de inițiativă pe circumscripția uninominală nr. 4, or. Rîșcani,

colectate întru susținerea candidatului la funcția de deputat în Parlamentul RM

Gamețchi Tatiana – nr. 001951, nr. 001952, nr. 001953, nr. 001954, nr. 001955, nr.

001956, nr. 001957, nr. 001958, nr. 001966, nr. 001967, nr. 001968, nr. 001969, nr.

001970, rezultă că într-adevăr în listele de subscripție cu nr. 001955, nr. 001967, nr.

001968 și nr. 001969, datele susținătorilor (numele și prenumele susținătorului, anul

nașterii, data semnării, numărul buletinului de identitate) au fost completate de

membrul grupului de inițiativă, fapt ce rezultă expres din declarația ex-

conducătorului grupului de inițiativă – Vera Cîrpă. Or, în declarația respectivă

anexată la listele de subscripție, datată cu 09 februarie 2019, rezultă că susținătorii

candidatului Gamețchi Tatiana la funcția de deputat în Parlamentul RM pentru

circumscripția electorală uninominală nr. 4 or.Rîșcani, în vederea susținerii

candidatului enunțat, au semnat personal în listele de subscripție menționate, datele

lor personale din aceste liste, din motive obiective și la rugămintea lor, au fost

completate de persoane responsabile de colectarea semnăturilor.

În calitate de motive obiective s-au indicat: condițiile meteorologice, starea

sănătății susținătorului, tremur, lipsa ochelarilor etc. Aceste circumstanțe au fost

confirmate și pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată, fiind atestat

că, datorită anumitor motive obiective, la rugămintea susținătorilor, colectorul

efectua înscrierea datelor de identificare, doar că semnătura în toate cazurile a fost

aplicată personal de către susținător.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Astfel, aceste motive reprezintă temeiuri obiective și de natură să justifice

completarea listelor de subscripție de către membrii grupului de inițiativă, în

conformitate cu art. 47 alin.(4) din Codul electoral. Prin urmare, cele 31 de

semnături care au fost declarate nule ca fiind scrise de aceeași mînă, urmau a fi

declarate valabile.

Într-o altă ordine, în cadrul ședințelor de judecată, s-a constatat că, de către

CECEU nr. 4, or.Rîșcani, au fost anulate 29 semnături pe motiv că datele înscrise ale

susținătorului conțineau semne de rectificare.

Potrivit notei informative alăturate hotărîrii CECEU nr.4, rezultă că pe motivul

dat au fost anulate semnături în următoarele liste electorale: nr. 001952 (poziția 8,

17), nr. 001954 (poziția 16), nr. 001957 (poziția 30, 18, 16), nr. 001958 (poziția 9),

nr. 001966 (pozițiile 4, 5, 6, 12, 13, 27, 30), nr. 001967 (pozițiile 7, 26, 28, 29), nr.

001968 (pozițiile 10, 12, 13), nr. 001969 (pozițiile 1, 3, 6, 8, 18, 27, 29, 30).

În ședință de judecată a fost verificată corespunderea situației stabilite de

CECEU nr.4 în nota informativă, cu situația reală și respectiv, în lista de subscripție

nr. 001957, nu s-au constatat semne de rectificare la respectivele poziții 30, 18, 16;

în genere, poziție cu nr. 30 nu există în această listă.

Prin urmare, cele trei semnături anulate pentru lista de subscripție nr. 001957

necesitau a fi recunoscute valabile, dat fiind faptul că în respectiva listă nu s-au

constatat asemenea rectificări.

Într-un alt context, în conformitate cu prevederile art. 47 alin.(1) Cod electoral,

semnăturile se colectează numai în susţinerea candidatului din circumscripţia

uninominală, inclusiv a celui independent, sau pentru iniţierea referendumului. În

cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale, precum şi în cazul

alegerilor locale, semnăturile se colectează numai în circumscripţiile în care

candidează concurenţii electorali. În conformitate cu prevederile pct. 24 din

Regulamentul privind modul de întocmire, prezentare și verificare a listelor de

subscripție, aprobat prin hotărîrea CEC nr. 1730 din 03 iulie 2018, lista de

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

subscripţie conţine doar semnăturile susţinătorilor care domiciliază într-o singură

localitate. Același Regulament în pct. 41 prevede: Dacă la verificarea listelor de

subscripție se vor depista semnături false sau semnături repetate în mai multe liste,

semnături ale persoanelor care nu au dreptul la vot, semnături în dreptul unor

persoane fictive, semnături ale persoanelor care nu au domiciliul pe teritoriul în care

au fost colectate semnăturile, precum și ale persoanelor care au domiciliul într-o altă

localitate decît cea din componența circumscripției uninominale în care candidează

candidatul, acestea se vor considera nevalabile şi se vor exclude.

Cu referire la acest criteriu, clarificând chestiunea legată de semnăturile

susținătorilor calificate drept nevalabile pe motivul indicării greșite a localității,

accentuăm că la capitolul respectiv au fost declarate nevalabile 17 semnături. După

cum s-a indicat de CECEU nr.4, semnăturile respective au fost excluse de programul

computerizat SIASA destinat verificării datelor incluse în listele de subscripție, la

care au acces doar persoane autorizate pentru verificarea datelor cu caracter personal.

În aceste condiții, careva probe întru clarificarea situației, dacă corect cele 17

semnături au fost declarate nevalabile pe motivul indicării greșite a localității, nu au

fost prezentate; de altfel, nu au fost prezentate nici probe care să confirme indicarea

greșită a adresei pentru cei 17 semnatari.

În conformitate cu prevederile art. 71 alin.(5) din Codul electoral, în cazul

contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine

acestor organe, însă, în ședințele de judecată CECEU nr.4, căruia legiuitorul i-a

atribuit sarcina probațiunii, nu a făcut dovada faptului că cei 17 semnatari nu-și au

domiciliul în localitatea unde au semnat sau, de altfel, într-o altă localitate decât

circumscripția candidatului Gamețchi Tatiana.

Dimpotrivă, la materialele cauzei, a fost anexat buletinul de identitate pe

numele lui Romaniuc Ivan de unde rezultă domiciliul acestuia ca fiind anume

localitatea în care el a semnat ca și susținător și nu după cum insinua CECEU nr.4 că

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

acesta ar fi domiciliat în altă localitate, ceea ce atesta că CECEU nr.4 făcea referire

la o informație falsă, inexistentă.

Articolul 1 a Codului Electoral definește domiciliul ca fiind loc de trai

permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate. Astfel, s-a

demonstrat că semnătura lui Romaniuc Ivan din lista de subscripție nr. 001954 a fost

exclusă greșit, dat fiind faptul că buletinul de identitate al acestuia confirmă că el își

are domiciliul în localitatea unde erau acumulate semnăturile, așa cum a fost indicat

în lista de subscripție, respectiv își are domiciliul în circumscripția electorală

uninominală unde candidează Gamețchi Tatiana – nr. 4, or. Rîșcani. Prin urmare,

această semnătură necesită a fi declarată valabilă.

Conform prevederilor art. 48 alin.(4) Cod electoral, se consideră nule şi

neavenite: a) listele de subscripţie întocmite pînă la data începerii perioadei de

desemnare a candidaţilor; b) semnăturile din listele de subscripţie considerate ca

fiind false; c) listele de subscripţie care au fost completate fără a fi respectate

cerinţele prevăzute la art.47 alin. (4) şi (6).

Reieșind din prevederile art. 86 alin.(1) din Codul electoral, pentru a fi

înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie, candidatul pentru circumscripţia

uninominală prezintă, în condiţiile art.47 şi art.48, liste de subscripţie care conţin

semnăturile a cel puţin 500 şi cel mult 1000 de susţinători cu drept de vot din

circumscripţia uninominală unde intenţionează să candideze. Prin derogare de la

prezentul alineat, un candidat femeie poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a

cel puţin 250 şi cel mult 500 de susţinători cu drept de vot din circumscripţia unde

candidează.

În baza celor constatate, odată ce Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Uninominale nr. 4, Rîșcani, potrivit hotărîrii nr. 82 din 08.02.2019, a

reținut drept valabile 215 semnături în susținerea T. Gamețchi în calitate de candidat

la funcția de deputat în Parlamentul RM, în condițiile în care, după cum s-a

menționat supra, greșit au fost excluse cele 31 semnături pe motiv că ar fi fost scrise

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

de aceeași mînă, cele 3 semnături excluse din lista de subscripție nr. 001957 ca

pretins rectificate, acea semnătură a lui Romaniuc Ivan din lista de subscripție nr.

001954 (numărul 8 în listă), adresa semnatarului dat fiind corespunzătoare

buletinului de identitate a lui; urma a se reține valabilitatea totală a 250 de semnături

pentru susținerea lui Gamețchi Tatiana în calitate de candidat la funcția de deputat

din partea Blocului electoral ACUM Platforma DA și PAS pentru circumscripția

electorală uninominală orașul Rîșcani, nr.4.

Prin urmare, se constată că Tatiana Gamețchi, în condițiile legii, trebuia să

dețină calitatea de a concurent electoral în circumscripția dată din partea Blocului

ACUM, doar că aplicarea selectivă a legislației și ignorarea vădită a situației de fapt

nu ne-au permis să înaintăm un concurent în această circumscripție, cetățenii fiind

privați în mod abuziv și brutal de posibilitatea de a vota acest concurent electoral.

Curtea Constituțională trebuie să reiasă și din caracterul arbitrar al excluderii

Tatianei Gamețchi din cursă, fapt produs prin decizia Curții Supreme de Justiție din

23 februarie 2019. Or, prin altă decizie a aceleași instanțe, decizia Curții Supreme de

Justiție din 09.02.2019, dosarul nr.3ra-296/19, pronunțată în cauza la cererea de

chemare în judecată depusă de către Iurie Apostolachi împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale Stânga Nistrului nr. 48,

intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea adoptării hotărârii de înregistrare a candidatului

independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a fost

explicată modalitatea de aplicare a cadrului legal referitor la completarea listelor de

subscripție de către colector în locul susținătorului, fiind determinat irevocabil că

sunt valabile semnăturile aplicate de susținător, chiar dacă rubricile respective

au fost completate de colector. În această privință, Curtea Constituțională trebuie să

se pronunțe în sensul în care regulile date nu sunt aplicabile și situației noastre și de

ce același cadrul legal este interpretat diferit când este vorba despre Blocul ACUM

DA PAS și candidatul acestuia.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Activitatea ambiguă și incertă a instanței judiciare supreme și lipsirea

concurentului nostru de calitatea de candidat în circumscripția dată, a reprezentat o

atentare inadmisibilă asupra dreptului constituțional de a fi ales, drept regăsit expres

în conținutul art.38 alin.(3) din Constituție, potrivit căruia dreptul de a fi aleşi le este

garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii.

Reglementarea dată expres stabilește că doar prin lege pot fi instituite anumite

condiții și/sau restricții la exercitarea dreptului de a fi ales.

Acest drept este cuprins și reglementat și prin art.3 Protocol 1 al CEDO, care

stabilește că Înaltele Părţi Contractante se angajează să organizeze, la intervale

rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţii care să asigure libera exprimare a

opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.

Modalitatea de aplicare a reglementărilor citate a fost tangențial explicată prin

diferite cauze aflate pe rolul Curții, cum a fost și cauza Valentin Gorizdra v.

Republica Moldova, decizia din 2/07/2002, prin care Curtea, a reamintit, că legislaţia

statelor contractante în acest domeniu este diferită de la stat la stat şi variază de la o

perioadă la alta, statele beneficiază de o largă marjă de apreciere. Sistemele

electorale tind să îndeplinească obiective care uneori nu sunt întocmai compatibile

între ele: de a reflecta, în mod echitabil şi realist, opinia populaţiei şi de a canaliza

ideile astfel încât să promoveze apariţia unei voinţe politice suficient de clare şi

coerente. Ceea ce trebuie garantat este principiul aplicării unui tratament egal tuturor

cetăţenilor.

Deciziile prin care persoanele sunt private de dreptul de a candida la alegeri şi

de dreptul de a fi alese trebuie luate de către un organ ce prezintă un minimum de

garanţii de imparţialitate. Puterea autonomă de apreciere a acestui organ nu trebuie

să fie exorbitantă; ea trebuie să fie la un nivel suficient de precizie, circumscris de

prevederile dreptului intern. Procedura constatării neeligibilităţii trebuie să fie

capabilă să garanteze o decizie echitabilă şi obiectivă, precum şi să evite orice abuz

de putere din partea autorităţii competente.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Lipsa de claritate a prevederilor relevante în materia organizării sistemelor

electorale impune autorităţilor naţionale să fie prudente în interpretarea lor, ţinând

cont de impactul direct pe care aceasta îl are asupra rezultatului alegerilor.

Raportând aceste constatări și reglementări atestăm că dreptul nostru și al

Tatianei Gamețchi de a fi ales a fost limitat fără un just temei și fără ca să existe niște

reglementări legale clare și previzibile, iar această lezare nu a fost sesizată de

instanțele de judecată, dar trebuie să fie constatată de Curtea Constituțională, care

trebuie să anuleze întregul scrutin din circumscripția electorală indicată.

Imposibilitatea Blocului ACUM DA PAS și a Tatianei Gamețchi de a candida a

afectat scrutinul și a atras vicierea rezultatului lui. După cum s-a atestat, în câteva

secții de votare nu s-a produs aplicarea ștampilei ”retras” în dreptul concurentului

Tatiana Gamețchi și oamenii au votat concurentul nostru masiv. Or, după cum se

confirmă prin procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor votării în circumscripția

uninominală dată, au fost declarate nevalabile 3276 buletine de vot, ce include și

voturile acordate Tatianei Gamețchi, deoarece Procesul-verbal totalizator al CECEU

nr.4 pentru circumscripția națională indică un număr de doar 740 buletine de vot

anulate, fiind evidentă tendința că oamenii anume au votat concurentul propus de

Blocul ACUM DA PAS.

Mai mult, numărul buletinelor de vot anulate este mai mare decât suma

voturilor acumulate cumulativ de ultimii doi concurenți clasați în această

circumscripție: Cocieru Andrei și Bărbieru Petru, situație în care putem afirma că

Tatiana Gamețchi avea șanse reale să fie câștigătoare în această circumscripție, dacă

nu era scoasă din cursă în mod ilegal.

Pentru motivele arătate, solicităm infirmarea legalității alegerilor în

circumscripția uninominală nr.4, or.Rîșcani, cu invalidarea mandatului

deputatului ales în această circumscripție.

C) Circumscripția uninominală nr. 18, or. Orhei

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

În partea ce ţine de contestarea rezultatelor alegerilor pentru Circumscripţia

Electorală Uninominală nr. 18, Orhei (C.U. nr. 18, Orhei), de asemenea considerăm

că întreg procesul electoral a fost fraudat, fapt prin care a influenţat rezultatele

votării şi atribuirea mandatului, candidatului P.P. “Şor”, în persoana preşedintelui

respectivului partid - Ilan Şor.

Fraudele electorale ale respectivului concurent electoral s-au manifestat sub

aspectul coruperii alegătorilor, utilizării resurselor administrative, a mijloacelor

financiare ilicite şi nedeclarate, acţiuni, care în ansamblu, au denaturat complet

întreg procesul electoral pe circumscripţia respectivă, influenţând (mai mult decât) în

mod esenţial rezultatele alegerilor.

Precum a fost specificat, conform art. 102 din Codul electoral, în cazul în

care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul electoral, în ziua alegerilor

şi/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat

rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile în circumscripţiile respective

sunt declarate nule, iar conform explicaţiilor sintagmei „perioadă electorală”, expusă

în noţiunile art. 1 din Cod, aceasta reprezintă „perioada de timp cuprinsă între ziua

aducerii la cunoştinţă publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele alegerilor

sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 90 de zile”.

Caracterul fraudulos al acţiunilor respectivului concurent electoral s-a

manifestat atât în perioada depunerii actelor pentru colectarea semnăturilor în

vederea înregistrării în calitate de concurent electoral, cât şi după înregistrarea

acestuia în calitate de concurent în perioada de agitaţie electorală.

Astfel, la 28.01.2018, concurentul electoral vizat în prezenta contestaţie,

Ilan Şor, a depus la Consiliul Electoral de Circumscripţie Electorală Uninominală nr.

18 Orhei (C.E.C.E.U. Orhei nr. 18) actele necesare în vederea înregistrării grupului

de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor, iar prin Hotărârea

C.E.C.E.U. Orhei nr. 18 nr. 5/2 din aceeaşi zi, Grupul a fost înregistrat.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Ulterior, Ilan Şor, prin cererea din 04.01.2019, a solicitat C.E.C.E.U. Orhei

nr. 18 înregistrarea în calitate de candidat la funcţia de deputat în C.U. Orhei nr. 18

din partea P.P. „ŞOR”, iar prin Hotărârea C.E.C.E.U. Orhei nr. 12/1 din 10.01.2019,

acesta a fost înregistrat în calitate de candidat la funcţia de deputat în C.U. Orhei nr.

18 din partea P.P. „ŞOR”, pentru Alegerile parlamentare din 24.02.2019.

În acest sens, factologic specificăm că Ilan Şor, candidatului P.P. “Şor”

pentru circumscripţia uninominală nr. 18 Orhei, a organizat din 22.12.2018 și până la

08.12.2019 concerte în Orhei, Comrat, Bălți și Chișinău (aeroport). Fiecare concert a

fost anunţat de Ilan Şor, care personal a urcat pe scenă alături de artist, la toate

concertele. Subiectul dat este un fapt notoriu, a fost pe larg mediatizat, iar specialiştii

în domeniu, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, au estimat

(aproximativ) onorariul lui Stas Mihailov. Spre exemplu, „ProTV” enunţă faptul că

Stas Mihailov ar percepe cu titlu de onorariu aproximativ 60.000 de euro per-

concert, iar un articol mai vechi al portalului „Mir24” specifică că Stas Mihailov „e

gata să vă bucure oaspeții contra sumei de 200.000 de euro”. Televiziunea rusă

„NTV” scrie că „... Stas Mihailov este cel mai bogat cântăreț rus, iar pentru a cânta

în noaptea de Revelion acesta poate solicita şi suma de 500.000 de euro”.

Ilan Şor, la întrebarea jurnaliştilor privind costul concertelor, a specificat că

nu a achitat „nici un dolar” pentru concertele respective, mijloacele băneşti efectiv

achitate nefiind reflectate în Rapoartele prezentate în acest sens la CEC, fapt ce în

ansamblu reprezintă o încălcare crasă a legislației, ignorată de organele electorale.

Autorităţile electorale au dat dovadă de o complicitate evidentă, s-au eschivat

în toate modalităţile posibile de a solicita concurentului electoral informaţii privind

finanţarea acestor concerte care urmau a fi declarate conform normelor citate,

inclusiv Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă, aprobat prin

Hotărârea CEC nr. 114 din 18.08.2016, or anume din acest considerent a fost

invocată cronologia datelor privind înregistrarea Grupului de iniţiativă.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Ulterior, după înregistrarea concurentului electoral, Ilan Şor, aceasta a

utilizat în mod abuziv mijloace financiare percepute cu titlu de donaţii, care în mod

evident sunt camuflate şi există o bănuială rezonabilă că acestea ar fi fost falsificate.

Astfel, conform art. 41 alin. (1) din Codul electoral, pentru finanţarea

activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale pot fi

utilizate doar resurse financiare provenite din activitatea de muncă, de întreprinzător,

ştiinţifică sau din cea de creaţie, desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova.

În lista donatorilor sunt persoane fizice, pensionari, care ar fi donat sume de

20 000 lei, fapt ce nu se încadrează în normele citate, iar CEC nu a întreprins acţiuni

de verificare tematică sau parţială a respectivelor donaţii.

Alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte condiţiile finanţării campaniei

electorale ale concurentului electoral, iar conform dispoziţiei cu caracter prescriptiv

stabilită la lit. e) din alineatul respectiv, plafoanele donaţiilor din partea persoanelor

fizice şi juridice în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală constituie

50 şi, respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul

respectiv.

Conform alin. (3) lit. e) al articolului în referinţă, se interzice finanţarea ori

susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor

politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale/concurenţilor electorali de

către persoanele juridice care, cu un an înainte de începerea perioadei electorale, au

desfăşurat activităţi finanţate sau achitate din mijloace (fonduri) publice, precum şi

de către persoanele juridice cu capital străin sau mixt.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 21/2019 privind aprobarea cuantumului

salariului mediu lunar pe economie, salariul mediu lunar pe economie, prognozat

pentru anul 2019, este stabilit în cuantum de 6975 lei. Din conţinutul normelor citate

rezultă expres faptul că donaţiile persoanelor juridice cu scop lucrativ nu pot depăşi

suma de 697 500 lei, concomitent fiind restricţionate expres donaţiile în cazul în

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

care, cu un an înainte de începerea perioadei electorale, agenţii economici donatori

au desfăşurat activităţi finanţate sau achitate din mijloace (fonduri) publice.

Conform Rapoartelor privind veniturile şi cheltuielile prezentate în campania

electorală de P.P. „Şor”, la capitolul venituri, sunt indicaţi în calitate de donatori, mai

mulţi agenţi economici care ar fi efectuat anumite „donaţii benevole”, precum

urmează:

Nr. Denumirea IDNO Data

donaţiei

Suma

donată

TOTAL

1. S.R.L. „Forsbeta” 10076000388

74

01.02.2019 495 000 645 000

04.02.2019 150 000

2. S.C. „Laslux” S.R.L. 10066000099

07

11.02.2019 100 000 300 000

14.02.2019 200 000

3. S.R.L „Vent Sistem

Companie”

10086000104

26

11.02.2019 100 000 400 000

12.02.2019 200 000

13.02.2019 100 000

4. S.R.L. „Exfactor -

Grup”

10036000256

67

14.02.2019 695 000 695 000

TOTAL SUME ÎNCASATE 2 040 000 (două milioane patruzeci mii) lei

Precum a fost precizat, dispoziţiile legale menţionate supra stabilesc expres

interdicţia privind finanţarea concurenţilor electorali de către persoanele juridice care

cu un an înainte de începerea perioadei electorale, au desfăşurat activităţi finanţate

sau achitate din mijloace (fonduri) publice, iar societăţile menţionate au desfăşurat

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

activităţi finanţate din mijloace (fonduri) publice, fapt ce se probează prin informaţia

accesibilă şi anume datele Agenţiei Achiziţii Publice, la rubrica contracte atribuite.

Astfel, prezentăm sub formă de tabel, pentru fiecare societate în parte, datele

aproximativ estimate (+/-) care probează cu certitudine faptul că finanţatorii P.P.

„Şor” pentru anul 2018 şi începutul anului 2019 au beneficiat de finanţarea publică a

activităţilor economice desfăşurate, în baza contractelor de achiziţie publică

înregistrate la Agenţia Achiziţii Publice, precum urmează:

Nr. Agent economic Contracte

atribuite (+/-)

Fonduri publice

alocate (+/-)

Descifrare

1. S.R.L. „Forsbeta” 28 de contracte 1 536 283 lei Anexa nr. 1

2. S.C. „Laslux” S.R.L. 1 contract 111 289 Anexa nr. 2

3. S.R.L „Vent Sistem

Companie”

3 contracte 1 277 800 lei Anexa nr. 3

4. S.R.L. „Exfactor -

Grup”

5 contracte 102 030 682 Anexa nr. 4

Total fonduri

publice (+/-)

104 956 054 (o suta patru milioane nouăsute cinzeci şi şase

mii cinzeci şi patru lei)

Precizăm faptul că tabelul a fost completat ţinând cont numai de contractele

atribuite pentru anul 2018, astfel precum prevede art. 41 alin. (3) lit. e) din Codul

electoral, dar societăţile respective au avut și anterior contracte de achiziţii publice.

În perioada campaniei electorale, posturile publice de televiziune au difuzat

nenumărate ştiri privind oferirea de către concurentul electoral Ilan Şor a cadourilor

electorale sub forma pungilor inscripţionate cu denumirea concurentului electoral, iar

volumul şi conţinutul acestora denotă acţiuni vădite ce pot fi calificate ca corupere a

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

alegătorului, nefiind cu certitudine nişte „cadouri simbolice”, astfel precum sunt

definite în art. 41 alin. (6) din Codul electoral.

În concluzie specificăm că întreg procesul electoral ce a avut aloc în C.U. nr.

18, Orhei s-a desfăşurat cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale, iregularităţile

comise în raport cu dimensiunea şi amploarea numai a celor identificate şi enunţate

constituie temei pentru invalidarea alegerilor pentru circumscripţia respectivă.

Pentru motivele arătate, solicităm infirmarea legalității alegerilor în

circumscripția uninominală nr.18, or.Orhei, cu invalidarea mandatului

deputatului ales în această circumscripție - Ilan Șor.

C) Circumscripția uninominală nr. 17, or. Nisporeni

1) Înregistrarea concurentului electoral Plahotniuc Vladimir cu eludarea

procedurii și contrar cadrului legal în vigoare

Prin Hotărârea Consiliului electoral al circumscripției uninominale Nisporeni

nr.17 din 3 ianuarie 2019 ”Cu privire la cererea de înregistrare a lui Vladimir

Plahotniuc în calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova, pentru circumscripția electorală uninominală Nisporeni nr.17”, Vladimir

Plahotniuc a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția electorală uninominală

Nisporeni.

Pe 20 ianuarie a.c., în spațiul public a fost identificat un video de unde a rezultat

fără echivoc că înregistrarea acestuia, implicit adoptarea Hotărârii Consiliului

electoral al circumscripției uninominale Nisporeni nr.17 din 3 ianuarie 2019, s-a

realizat cu încălcarea gravă atât a cadrului legal în vigoare - Codul electoral, cât și a

cadrului normativ infra legal - Regulamentul privind modul de întocmire, prezentare

şi verificare a listelor de subscripţie aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr.1730 din 3 iulie 2018.

În susținerea ilegalității menționăm următoarele.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Grupul de inițiativă a lui Vladimir Plahotniuc a fost înregistrat prin Hotărârea

Consiliului electoral al circumscripției uninominale or.Nisporeni nr.7 din 26

decembrie 2018 -

https://cec.md/storage/ckfinder/files/Hotarirea%20nr%207%20Candidatura%20dl%2

0V_%20Plahotniuc.PDF.

La data de 27 decembrie 2018, Partidul Democrat a organizat la Nisporeni un

așa numit forum cu participarea membrilor de partid și a susținătorilor săi.

În video de pe rețeaua youtube cu titlul „27.12.2018 Forum PDM Nisporeni” se

conțin imagini despre campania de colectare a semnăturilor pentru susținerea

candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova. Înregistrarea ne oferă o imagine conceptuală a modului de colectare a

acestor semnături. Sintetic, acesta se poate rezuma la următoarele:

- Colectarea semnăturilor s-a făcut de către operatori distribuiți într-un birou, în

care semnatarii stau la rând și oferă buletinele pentru a le introduse datele în liste -

video, min.02:14. Operatorii introduc datele în listele de subscripție și indică

semnatarilor unde să depună semnătura - video 03:01;

- Listele de subscripție au fost completate fără a ține cont de faptul că un

susținător poate semna doar în lista de subscripție întocmită pentru primăria în cadrul

căreia intră localitatea în care acesta își are domiciliul;

- Completarea listelor de subscripție nu a fost efectuată în prezența membrilor

grupului de inițiativă, ci în prezența și de către operatori, adică de către persoane

terțe procesului de colectare a semnăturilor.

În baza înregistrării video menționate, conchidem că Hotărârea Consiliului

electoral al circumscripției uninominale Nisporeni nr.17 din 3 ianuarie 2019 ”Cu

privire la cererea de înregistrare a lui Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția

electorală uninominală Nisporeni nr.17” contravine următoarelor prevederi legale.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

a) Potrivit art.47 alin.(4) al Codului electoral, ”În lista de subscripţie,

susţinătorul candidatului, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului completează

personal numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi

numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura. În

cazul în care susținătorul candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze

personal datele solicitate, acestea sînt completate de membrul grupului de inițiativă

sau de o altă persoană împuternicită să colecteze semnăturile, semnătura în lista de

subscripție fiind aplicată nemijlocit de susținător, iar în caz de imposibilitate, de un

reprezentant legal al acestuia.”

Din video anexat, se vede clar că listele de subscripție sunt completate de către

operatori și nu personal de către fiecare susținător așa cum prevede Codul electoral -

minutele 02:35, 02:39. 02:54. De exemplu, în secvența dintre minutul 2:40 și 2:45, se

vede foarte bine cum toate rubricile din lista de subscripție sunt completate de una și

aceeași persoană cu același scris și doar semnăturile sunt aplicate de către

susținător/alegător.

b) Conform tezei a doua din art.47 alin.(3) al Codului electoral, ”Lista de

subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care domiciliază într-o

singură localitate.”

Potrivit pct.43 subpct.2) lit.f) din Regulamentul privind modul de întocmire,

prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr.1730 din 3 iulie 2018, se consideră nevalabile și neautentice

semnăturile susținătorilor care își au domiciliul într-o altă localitate decât cea pe

teritoriul căreia au fost colectate semnăturile. De aici rezultă că toate semnăturile

susținătorilor într-o listă de subscripție trebuie să fie exclusiv din localitățile care

intră în una și aceeași primărie.

Contrar acestei prevederi legale și regulamentare, din video se vede că

susținătorii din diferite localități ale raionului Nisporeni semnează pe o listă comună

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

făcând abstracție de normele potrivit cărora semnăturile pentru un candidat sunt

colectate doar dintr-o singură unitate administrativ teritorială - min. 02:40.

c) Conform art. 47 alin.(6) din Codul electoral, ”Membrul grupului de inițiativă

care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de

subscripţie. La sfârşitul fiecărei foi din listele de subscripţie, colectorul face o

menţiune prin care atestă faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că

el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează.”

Consiliul electoral al circumscripției uninominale or. Nisporeni a înregistrat,

prin Hotărârea nr.7 din 26 decembrie 2018, grupul de inițiativă a lui Vladimir

Plahotniuc. Acesta a fost constituit din 6 persoane, toți fiind bărbați. Cu toate

acestea, din video anexat se atestă că colectarea semnăturilor se face exclusiv de

către femei. Prin urmare, conchidem că, cu derogare de la prevederile art 46 alin.(6)

din Codul electoral, colectarea semnăturilor s-a făcut efectiv nu de către membrii

grupului de inițiativă, ci de către persoane terțe procesului de colectare a

semnăturilor.

Deși au existat toate aceste încălcări, din hotărârea contestată rezultă că au fost

declarate valabile toate cele 1000 de semnături depuse de către Vladimir Plahotniuc.

Adică nici măcar o semnătură nu a fost declarată ca fiind nulă, nevalabilă,

neautentică sau neavenită.

În cadrul analizei actelor ce ne-au fost puse la dispoziție ulterior, am generalizat

următoarele încălcări ale procedurilor descrise:

a) La 26 decembrie 2018 Plahotniuc Vladimir depune cererea de înregistrare a

grupului de inițiativă și a sa în calitate de pretendent la calitatea de concurent.

b) La 26 decembrie 2018 CECE nr.17 Nisporeni aprobă Hotărîrea nr.7 prin care

înregistrează grupul de inițiativă (6) bărbați.

c) La 26 decembrie 2018 CECE nr.17 eliberează listele de subscripție (36 liste)

cu numerele: de la 010175 – 010200 (26 liste); de la 010131 – 010140 (10

liste). Este suspectă întreruperea din succesivitatea listelor, de ce nu i-au fost

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

eliberate listele succesiv? Unde sunt listele de la 010141 – 010174 (35 de

liste)?

d) În actul de transmitere a listelor de subscripție este indicat că listele i-au fost

eliberate conducătorului grupului de inițiativă, însă nu este indicat efectiv

conducătorul Bîtca Vasile, ci Maria Sîrbu, care este, de fapt, secretarul CECE

nr.17 și anume ea a semnat că a primit listele de subscripție! Astfel, avem

atestată confirmarea faptului că anume această persoană a recepționat listele

de subscripție și s-a ocupat de acumularea semnăturilor, dat fiind că imaginele

video demonstrează că doar femei colectau semnături în listele de subscripție,

doar că persoana dată, fiind și membru al Consiliului electoral, nu era în drept

să facă aceste activități!

e) La 26 decembrie 2018 Plahotniuc Vladimir prezintă nota informativă conform

căreia a întocmit 36 de liste cu 1055 semnături. Trezește dubii de ce actul e din

26 decembrie, deoarece la acea zi încă nu erau adunate semnăturile, ele au fost

acumulate la data de 27 decembrie 2018.

f) La 27 decembrie 2018 se organizează forumul din Nisporeni unde sunt

adunate semnăturile de așa zișii susținători, listele fiind completate de femei

colectoare, fără implicarea membrilor grupului de colectori, oamenii semnând

toți în liste, fără a se respecta divizarea pe primării, informații ce reies din

video plasate de PDM. Tot din video se vede că cel puțin într-o poziție nu era

indicat IDNP, însă o atare eroare nu se mai regăsește în Nota CECE nr.17.

g) Tot la 27 decembrie Plahotniuc Vladimir se prezintă la CECE nr.17 cu listele

semnate, după cum reiese din video plasat de PDM, unde prezintă inclusiv o

listă cu nr.010135.

h) La 2 ianuarie 2019 CECE nr.17 întocmește procesul-verbal nr.7 prin care face

inventarierea semnăturilor recepționate de la Plahotniuc V., însă numărul lor

nu coincide cu numărul semnăturilor indicate ca fiind prezentate de Plahotniuc

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

V. nici pe fiecare localitate în parte și nici în total, dat fiind că cifra e de 1034

semnături și nu 1055 cum indică PD.

i) La data de 02-03 ianuarie 2019 CECE nr.17 întocmește nota informativă

privind verificarea listelor și semnăturilor, în care indică că Plahotniuc V. a

prezentat listele la 27 decembrie (cu toate că actul lui Plahotniuc V. de predare

e din 26.12.2018). În notă se indică cifra menționată de Plahotniuc V. - 1055

semnături, pe când Consiliul a găsit efectiv doar 1034 semnături. CECE

verifică doar 26 de liste cu 780 semnături și atestă că din acestea 18 sunt nule

iar 762 sunt valabile.

j) Pe siteul oficial al CEC este publicată Hotărîrea CECE nr.17 din 03.01.2019,

nr.12 prin care este indicat că Plahotniuc V. a prezentat 36 de liste cu 1000

semnături și că toate sunt veritabile și bune. Tot aici este indicat că Plahotniuc

V. ar fi prezentat listele cu semnături la 28 decembrie 2018 și nu la 27

decembrie cum este indicat în video sau 26 decembrie cum este indicat în

actul de predare a listelor cu semnături către CECE nr.17!?

k) În ședința de judecată CECE nr.17 prezintă o altă Hotărîre cu același număr și

aceeași dată, în care este indicat că au fost prezentate 1055 de semnături care

în totalitate sunt veritabile!

Suntem în fața unor falsuri crase, care s-au produs doar cu susținerea și

implicarea plenară a conducerii CECEU nr.17, în temeiul cărora s-a efectuat eronat

înregistrarea concurentului electoral Plahotniuc Vladimir, concurent care nu putea și

nu trebuia să fie admis în cursa electorală, având în vedere că adoptarea Hotărârii

Consiliului electoral al circumscripției uninominale nr.17, or. Nisporeni, nr.17 din 3

ianuarie 2019 ”Cu privire la cererea de înregistrare a dlui Vladimir Plahotniuc în

calitate de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru

circumscripția electorală uninominală Nisporeni nr.17” s-a făcut cu încălcarea

dispozițiilor art.47 alin.(4) din Codul electoral, a art.47 alin.(3) teza a doua din Codul

electoral și a pct.43 subpct.2) lit.f) din Regulamentul privind modul de întocmire,

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

prezentare şi verificare a listelor de subscripţie aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr.1730 din 3 iulie 2018, precum și a art.47 alin.(6) din Codul

electoral.

2) Campania electorală a fost finanțată prin intermediul surselor nedeclarate

și cu depășirea plafonului

Am atestat existența mai multor modalități de promovare a campaniei electorale

a concurentului electoral din circumscripția dată, Plahotniuc Vladimir, exprimate

prin: publicitate electorală la TV și radio, banere electorale stradale, publicitate

electronică prin rețelele de internet, concerte electorale, pliante informative.

Toate aceste activități au antrenat cheltuieli majore.

Una din modalitățile alese a fost și organizarea în or. Nisporeni a unui parc de

distracții, care abunda cu imagini electorale ale concurentului Plahotniuc Vladimir.

În acest parc, utilizând factorul administrativ, erau transportați organizat copii din

toate localitățile raionului, iar prin intermediul lor se efectua o influențare directă a

alegătorilor.

O situație aparte o reprezintă concertele electorale organizate în or. Nisporeni și

în alte localității din raion. Toate aceste concerte aveau mesaje cu indicarea de fi

votat concurentul Plahotniuc Vladimir.

Astfel, pe data de 23 februarie 2019, începînd cu ora 18:00, în or. Nisporeni a

avut loc un concert electoral organizat de Partidul Democrat și de concurentul

electoral Vladimir Plahotniuc, în cadrul căruia au evoluat mai mulți artiști din țară și

de peste hotare. Estimativ, costul chiriei echipamentului, a scenei și onorariile

artiștilor au depășit suma de 1 mln. lei.

Totodată, întreaga manifestație electorală a fost difuzată în direct la postul de

televiziune Canal 2, având tenta de publicitate electorală, după cum reiese din

imaginile de mai jos, dat fiind că pe frontispiciul scenei era inscripționat permanent

îndemnul ”Votăm Vlad Plahotniuc”, iar la intervale diferite de timp, același îndemn

era proiectat și pe ecranul de pe scenă:

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Potrivit declarației postului de televiziune Canal 2, plasată pe siteul

http://www.audiovizual.md/files/CANAL%202_2.pdf, costul unui minut de

publicitate electorală la acest canal este de 1500 euro, fără TVA (1800 euro cu

TVA). Având în vedere că publicitatea electorală a fost difuzată în perioada 18:00 –

23:30, cu durata de 330 minute, costul acestei difuzări a constituit 594000 euro

(TVA inclus), echivalentul a sumei de 11.548.488,60 lei.

Conform art.41 alin.(4) din Codul electoral, toate cheltuielile pentru campania

electorală se efectuează din mijloacele de pe contul cu mențiunea „Fond electoral”.

Urmare analizei rapoartelor financiare prezentate de către concurentul electoral

Partidul Democrat din Moldova, cheltuielile suportate pentru activitățile descrise mai

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

sus de agitație electorală pentru concurentul Plahotniuc Vladimir nu au fost

declarate.

Conform art.75 alin.(5) lit.a) din Codul electoral, ”folosirea de către

concurentul electoral a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate sau depăşirea

cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral” constituie temei pentru

anularea înregistrării concurentului electoral.

Notăm că, reieșind din prevederile pct.2 din Hotărîrea CEC nr. 1989 din

21.12.2018 ”Cu privire la stabilirea plafonului general al mijloacelor financiare ce

pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral la alegerile

parlamentare din data de 24 februarie 2019”, a fost stabilit plafonul general al

mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al

concurentului electoral în circumscripția uninominală la alegerile parlamentare din

data de 24 februarie 2019, în mărime de 1845000 lei.

Însă concurentul electoral Plahotniuc Vladimir a depășit aceste sume doar în

seara zilei de 23 februarie 2019 de circa 6 ori, ocazie cu care urmau a fi aplicate

prevederile art.75 alin.(6) Cod electoral, potrivit căruia Comisia Electorală Centrală

adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea

unei hotărâri în acest sens, Curţii de Apel Chişinău, iar aceasta urmează să

examineze cererea şi să emită o hotărîre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu

mai târziu de ziua anterioară alegerilor.

Remarcăm că sesizarea noastră depusă cu acest obiect a fost ignorată de CEC.

3) Folosirea resurselor administrative

Potrivit stării de fapt, la o întâlnire cu alegătorii din s. Ciorăști, r-ul Nisporeni,

reprezentantul concurentului electoral Vladimir Plahotniuc din această

circumscripție, Vasile Bîtcă, în prezența acestui concurent electoral, a declarat că

Guvernul Republicii Moldova, la demersul concurentului electoral Vladimir

Plahotniuc, a aprobat achitarea a sumei de peste 1,7 mln lei pentru realizarea

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

iluminatului stradal din această localitate, precum și pentru reparația școlii și

grădiniței de copii (a se vedea

https://www.facebook.com/237098506875453/videos/553786161781304/).

Acționînd în vederea executării acestei promisiuni electorale, la data de 11

februarie 2019, Guvernul Republicii Moldova a aprobat ”Lista instituțiilor potențial

beneficiare de investiții, selectate pentru proiectele de renovare şi/sau dotare a

instituţiilor de educaţie timpurie şi a Listei instituțiilor potențial beneficiare de

investiții, selectate pentru proiectele de renovare/construcţie a blocurilor sanitare în

instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal”, a se vedea

https://gov.md/ro/content/sedinta-guvernului-din-11-februarie-2019-ora-900, poziția

41.

Din analiza conținutului listelor aprobate, se atestă că Gimnaziului „Valeriu

Dumbravă” din s. Ciorești, r-nul Nisporeni i-a fost alocată suma de 300000 lei pentru

construcția/reconstrucția blocurilor sanitare, iar grădiniței de copii ,,Dumbrăvioara”

din aceeași localitate i-a fost alocată suma de 500000 lei cu destinația construcția

sistemului de alimentare cu apă și canalizare/lucrări de reparaţii/reconstrucţii/

construcţii/ amenajarea teritoriului şi/sau dotare.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

În același timp, de asemenea sume generoase urmează să beneficieze și alte

instituții din circumscripția electorală nr.17 Nisporeni - din cele 26 de localități

incluse în circumscripția electorală nr.17 Nisporeni, în 21 de localități (81%) au fost

acordate subit ajutoare materiale din partea Guvernului, iar aceste ajutoare au fost

utilizate de concurentul electoral Plahotniuc Vladimir pentru a-și promova imaginea

sa, indicînd clar asupra legăturii directe ale activității sale și banii alocați de Guvern.

Aceste activități concertate, potrivit cărora concurentul electoral anunță și

promite în activitățile sale de agitație electorală acordarea unor beneficii din contul

bugetului de stat, iar ulterior Guvernul Republicii Moldova aprobă achitarea acestor

sume/beneficii se circumscriu fără îndoială conceptului de ”utilizare a resurselor

administrative” în sensul definiției acestei noțiuni redată la pct. 7 din cap. I al

Liniilor directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a

„resurselor administrative” în cursul proceselor electorale, aprobate de Comisia de la

Veneția la 09.10.2015 și anume: “[...] fiind resursele umane, financiare, materiale în

natura şi alte resurse imateriale de care dispun deopotrivă deținătorii unei funcții şi

funcționarii publici implicați în procesele electorale, care derivă din controlul

acestora asupra personalului, resurselor financiare şi alocațiilor din sectorul public,

din accesul la facilitățile publice, precum şi resursele rezultate din faptul că aceștia se

bucură de prestigiu sau constituie o prezență publică în urma alegerii lor într-o

funcție electivă sau deținerii calității de funcționari publici, fapt care le-ar putea

conferi un avantaj politic sau alte forme de suport”.

În susținerea acestei constatări, vom face referire la considerentele reținute de

către Comisia Electorală Centrală cu prilejul adoptării Hotărârii nr. 2264 din

08.02.2019 prin care a fost atenţionat Președintele Republicii Moldova asupra

inadmisibilității implicării în campania electorală, iar pentru utilizarea resurselor

administrative a instituției prezidențiale, concurentului electoral PSRM i-a fost

aplicată sancţiunea sub formă de avertisment cu recomandarea PSRM-ului de a se

abține de la utilizarea resurselor administrative.

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Conform hotărârii respective, pe lângă norma de blanchetă stabilită la art. 51

alin. (1) din Codul electoral, potrivit căreia concurenţii electorali participă, pe bază

de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea

mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la

buget, legiuitorul în speța dată o dezvoltă în prevederile art. 52 alin. (7) din Codul

electoral, potrivit căruia candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice

(resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice

şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri

publice sau alte favoruri decât pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi

concurenţii electorali”.

În aceeași hotărâre, CEC a subliniat că ”detalierea interdicției de folosire a

resurselor administrative în susținerea concurențelor în alegeri sub orice formă se

regăsește și în art. 41 alin. (3) lit. b) din Codul electoral, potrivit căruia se interzice

finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a

activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor

electorale/concurenţilor electorali de către autorităţile publice, organizaţiile,

întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul

public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii

sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie”.

La fel, CEC a susținut că prevederile actelor internaționale de asemenea impun

obligația pozitivă de a organiza alegerile în condiții de egalitate și cu atitudine

echidistantă față de concurenții electorali, or, potrivit art. 25 din Convenția ONU

privind Drepturile Civile şi Politice, 1966, orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea,

fără nici una din discriminările la care se referă art. 2 şi fără restricţii nerezonabile:

a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul

unor reprezentanţi liber aleşi;

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu

universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei

alegătorilor;

c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din

ţara sa.

În aceeași hotărâre, CEC a precizat că pct. 2.3 din Codul bunelor practici în

materie electorală, aprobat de Comisia de la Veneția, statuează egalitatea şanselor

care trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor şi candidaţilor. Or, aceasta

impune o atitudine neutră din partea autorităţilor de stat, în special în ceea ce

priveşte: campania electorală; reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare

în masă, în special de media publică; susţinerea materială a partidelor şi campaniilor

electorale de către stat.

La fel trebuie menționată referirea de către Comisia Electorală Centrală în

hotărârea prenotată la pct. 1.4.1 din Liniile directoare comune privind prevenirea și

combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor

electorale, aprobate de Comisia de la Veneția la 09.10.2015, conform căruia cadrul

normativ trebuie să asigure neutralitatea Serviciului Public prin interzicerea

desfășurării activităților de campanie de către oficiali în exercitarea funcției publice,

prin participarea ca şi candidați în alegeri sau prin susținerea unor candidați, iar acest

lucru se aplică atât instituțiilor publice cât și celor semi-publice, precum şi faptul că

este extrem de important menținerea unei separații între stat și partidele politice; în

particular partidele politice nu ar trebui să fie asociate statului.

Toate aceste considerente reținute în Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

2264 din 08.02.2019 sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta speță. Or,

existența legăturii cauzale directe între implicarea Guvernului Republicii Moldova în

acordarea facilităților și beneficiilor promise de un concurent electoral, precum și

extinderea acestor beneficii și asupra altor localități unde sunt candidați alți

exponenți ai PD, inclusiv însăși Prim-ministrul Pavel Filip, având scopul comun de

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

susţinere a concurentului electoral PDM – Vladimir Plahotniuc şi acțiunile efective

în beneficiul acestui concurent electoral prin utilizarea resurselor publice ce decurg

din funcțiile publice deţinute sunt incompatibile cu principiile desfășurării alegerilor

în condiții libere, egale și corecte.

Menționăm că aceste abateri au fost raportate la CEC, dar au fost ignorate.

4) Caruselul electoral și mita electorală

Potrivit art.2 alin.(2) din Codul electoral „Participarea la alegeri este liberă

(benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu

scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra

exprimării de către acesta a liberei sale voinţe”.

În pofida acestor prevederi cu caracter imperativ, în ziua de 24 februarie 2019

au fost înregistrate o multitudine de cazuri de transportare organizată a alegătorilor la

secțiile de votare. Totodată, s-a atestat o implicare în activitățile de mobilizare forțată

la vot a persoanelor din partea primarilor și viceprimarilor din localitățile din

circumscripția dată, toți exponenți ai PD, care aduceau persoanele pînă la intrarea în

secția de votare și pe parcurs le șopteau insistent ca ei să voteze cu ”trandafirii”. Mai

mult, persoanelor date le erau distribuite mostre ale buletinelor de vot, unde erau

neclare toate rubricile cu excepția celor referitoare la PD și Plahotniuc Vladimir, în

dreptul cărora era aplicată ștampila ”votat”, insinuîndu-le clar că anume așa ei

trebuie să voteze.

E de notat că Blocul ACUM DA PAS a primit mai multe apeluri despre

achitarea sumelor de bani de la 200 la 500 lei pentru a fi votat anume concurentul

electoral Plahotniuc Vladimir, iar banii erau achitați în schimbul fie a fotografiei cu

buletinul de vot, fie prin scoaterea buletinului din secția de votare.

Frauda executată prin scoaterea buletinului de vot din secția de votare (metoda

”caruselul”) este documentată direct și prin procesul-verbal privind totalizarea

rezultatelor votării la alegerea deputatului pentru circumscripția uninominală nr.17,

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Nisporeni, unde la poziția e) este reflectată cifra diferenței dintre numărul buletinelor

de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare, ce

constituie 65 de buletine de vot lipsă! În condițiile date Curtea trebuie să ateste cert

că anume prin intermediul schemei date s-au fraudat masiv votul, iar nici CEC și nici

CECEU nr.17 nu pot să explice unde au dispărut 65 de buletine de vot!

Tot în categoria fraudelor electorale se înscrie și votarea masivă pe listele

suplimentare în circumscripția uninominală. Or, Procesul-verbal totalizator pe

circumscripție atestă existența a 1286 persoane ce au votat pe liste suplimentare,

ce reprezintă 4,4% din numărul de voturi valabil exprimate. Curtea trebuie să

constate că legislația în vigoare nu permite o altă modalitate de votare în

circumscripția uninominală decît în situația în care persoana și-a perfectat domiciliul

în această localitate / circumscripție după imprimarea listelor alegătorilor. Aceasta

presupune cert că în perioada premergătoare alegerilor au fost perfectate multiple

vize de domiciliu în diferite localități pentru a influența rezultatul alegerilor în

favoarea concurentului Plahotniuc Vladimir.

Pentru motivele arătate, ținînd cont de faptul că în cursa electorală a fost înscris

ilegal concurentul Plahotniuc Vladimir, că acesta a utilizat masiv resursele

administrative: Guvern, administrația raionului Nisporeni, primarii și viceprimari din

toate localitățile din circumscripție, că în campania electorală acest concurent a

cheltuit sume mari de bani ce depășesc de mai multe ori plafonul maxim admisibil și

că aceste sume nici nu au fost reflectate în rapoartele financiare, că în ajunul

alegerilor au fost înscriși mai multe persoane la domiciliul în circumscripție, că și în

ziua alegerilor s-au produs o multitudine de încălcări ale procesului de votare ce au

dus la dispariția a 65 de buletine de vot, iar toate aceste încălcări, luate în ansamblu,

reprezintă derapaje inadmisibile de la prevederile Constituției, a Codului electoral și

ale altor acte legislative, solicităm infirmarea legalității alegerilor în

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

circumscripția uninominală nr.17, or.Nisporeni, cu invalidarea mandatului

deputatului ales în această circumscripție Plahotniuc Vladimir.

IV. Repararea erorii de calcul la repartizarea mandatelor de deputat aleși

pe circumscripția națională

La calculele efectuate de către CEC vizând atribuirea mandatelor, a fost admisă

o eroare de calcul.

La baza acestor erori stă aplicarea eronată și selectivă a unor prevederi din

Codul electoral, fiind vorba despre:

- articolul 96 alin.(4), care stabilește că numărul mandatelor de deputat rămase

nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei organizaţii

social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a

obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă;

- art.1, ce definește circumscripția națională ca circumscripție electorală de

nivel național în care se organizează şi se desfăşoară alegerile deputaților în

Parlament în baza votului reprezentării proporționale pe listele de partid;

- art.79 alin.(3) Cod electoral, potrivit căruia în circumscripţia naţională se aleg

50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile

uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, cîte unul de la fiecare

circumscripţie.

Astfel, formula de calcul trebuie să includă și să facă o realizare practică și

efectivă a principiului proporționalității, care nu este aplicat de CEC la moment.

În asemenea mod, conform principiului proporționalității, calcularea mandatelor

pe formațiuni politice ar trebui să se facă în modul următor:

1. Se calculează procentul total al voturilor ce revin partidelor/blocurilor

învingătoare.

Obținem: 31,15% (PSRM) + 26,84%(ACUM) + 23.62%(PDM + 8.32(PPȘor) =

89.93%

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

2. Se determină ponderea câștigului pentru fiecare formațiune politică

învingătoare din procentul sumar de 89.93%.

Obținem coeficienții:

Pentru PSRM --------- 31.15 : 89.93 = 0.35

Pentru ACUM -------- 26.84 : 89.93 = 0.30

Pentru PDM ---------- 23.62 : 89.93 = 0.26

Pentru PPȘor --------- 8.32 : 89.93 = 0.09

3. Se calculează procentul voturilor ce revin partidelor care nu au trecut pragul

electoral:

100% - 89.93% = 10.07%

4. Se calculează proporțional partea voturilor care revin fiecărei formațiuni

politice învingătoare. Pentru aceasta, ponderea câștigului fiecărei formațiuni politice

se înmulțește la procentul voturilor acumulate de partidele care nu au trecut pragul

electoral. Obținem:

Pentru PSRM --------- 10.07% * 0.35 = 3.52%

Pentru ACUM -------- 10.07% * 0.30 = 3.02%

Pentru PDM ---------- 10.07% * 0.26 = 2.62%

Pentru PPȘor --------- 10.07% * 0.09 = 0.91%

Total: ....................................................10.07%

5. Se calculează procentul final (sumativ) al câștigului pentru fiecare formațiune

politică învingătoare. Se adună procentul formațiunii din p.1 cu procentul formațiunii

din p.4.

Pentru PSRM --------- 31.15% + 3.52% = 34.67% (coeficient 0.3467)

Pentru ACUM -------- 26.84% + 3.02% = 29.86% (coeficient 0.2986)

Pentru PDM ---------- 23.62% + 2.62% = 26.24% (coeficient 0.2624)

Pentru PPȘor --------- 8.32% + 0.91% = 9.23% (coeficient 0.0923)

Blocul Electoral ACUM Platforma DA și PAS

www.acum.md

Total: ....................................................... 100%

6. Se determină numărul de mandate ce revin fiecărei formațiuni politice

învingătoare în scrutin. Pentru aceasta se înmulțește numărul de 50 de mandate la

coeficientul stabilit în p.5.

Pentru PSRM --------- 50 mandate * 0.3467 = 17.34, prin rotunjire 17 mandate

Pentru ACUM -------- 50 mandate * 0.2986 = 14.93, prin rotunjire 15 mandate

Pentru PDM ---------- 50 mandate * 0.2624 = 13.12, prin rotunjire 13 mandate

Pentru PP Șor ---------50 mandate * 0.0923 = 4.62, prin rotunjire 5 mandate

Total: .......................................................................................... 50 mandate

Remarcăm că, aplicând doar art. 96 alin.(4) din Codul electoral, se respectă

principiul proporționalității doar pentru o parte din cele 50 mandate și nu pentru

toate, precum este prevăzut în art. 79 alin.(3) din Codul electoral.

Așadar, aplicarea efectivă a principiului proporționalității determină atribuirea

Blocului ACUM DA PAS pe circumscripția națională a 15 mandate și nu 14, pe când

PSRM îi revin 17 și nu 18 mandate.

Maia Sandu,

Copreședinte al Blocului electoral

ACUM Platforma DA și PAS

Andrei Năstase,

Copreședinte al Blocului electoral

ACUM Platforma DA și PAS