BLESTEMUL„P`S`RII PHOENIX”

(Tezaurul de la Pietroasa)

Undeva, departe, \n inima Europei Centrale, tocmai prin ]inuturile unde legendele spun c` ãBaba DochiaÓ (MamaMare, Cybele ori Doamna Neaga, cum \i mai zic localnicii)

obi[nuia a c`l`ri pe un leu feroce, av~ndu-l la dreapta ei pe falniculCaloian (Attis, fiul lui Calaus), exact \n zona unde Arcul Carpatictinde a se recurba c`tre miaz`noapte, se \nal]` m~ndru [i enigmatic,Muntele Istri]a (din Jude]ul Buz`u), \n timp ce pe un mic platou aflatla poalele sale, un ochi atent va descoperi comuna Pietroasele. Dinvremuri str`vechi aceast` pozi]ie a Muntelui Istri]a, prezent~nd evident avantaj strategic, avea s` fie folosit` drept punct de observa]iede c`tre \ntreaga popula]ie carpato-dun`rean` (fie ea vedic`, pelasgic`, tracic` sau dacic`, \n spe]` \nainta[ii aceleia[i na]iuni, aipoporului botezat ãRom~nÓ \n ãmodernitateÓ). Reputatul istoric [icercet`tor \n sfera timpurie a devenirii neamului nostru, profesorulNicolae Densu[ianu, arat`, printre altele, c` prin anul 1847 \nc` semai putea z`ri pe cel mai \nalt [i seme] pisc al amintitului masivmuntos un soi de val circular av~nd diametrul de 6,32 m [i care purtastraniul nume ã§ura de AurÓ. Totodat`, o alt` st~nc` aflat` pe acela[imunte prezint` simbolica form` a unui arm`sar, f`c~ndu-i pe localnicia denumi locul ãPiscul Calului AlbÓ. Fie sculptat` de m~ini omene[tiori rezultat al eroziunilor naturale, st~nca respectiv` este considerat`de prof. Densu[ianu drept un monument votiv consacrat vechiiDivinit`]i supreme Solare, Uraniene.101 �n fapt, cercet~nd mitologia

149

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.63. A[a arat` a[a zisa ãClo[c`Ó, ãFibulamareÓ de aur, cu granate [i alte pietre semipre]ioase. S` vedem cum este descris`aceast` ãclo[c`Ó �n cartea domnilor I. Miclea [i R. Florescu, ãDaco-RomaniiÓ,Ed. Meridiane, 1980, p. 211: Ópe un scheletconstituit tot dintr-o fibul` de tip cu Ócapetede ceap`Óeste a[ezat un scut cu parteasuperioar` rotund` [i cea inferioar` evazat`,pe care a fost sudat un tub tronconic ajurat,terminat �n cap de pas`re de prad` (ciudatcap de clo[c` !). Pe scut, un plas-troncentral, m`rginit de dou` f�[ii rombice,arcuite, �ncearc` s` redea penajul: o re]ea decelule paralele [i circulare, dispuse simetric,�ncadreaz` un mare caboson din cristal dest�nc` [i mai multe cabosoane mai mici,circulare [i p`trate, din granate [i turcoaze.Patru f�[ii triunghiulare, acoperite cumotivul ãochiului de p`unÓ, redau aripile [ipicioarele vulturului (s` fi uitat autorul c`este vorba de clo[c`?), iar dou` f�[iitriunghiulare cu v�rful �n jos, �mp`r]ite �nmai multe celule �n form` de par`, �ncrustatecu granate, �ncadreaz` dou` [iruri verticalede cabosoane din cristal de st�nc`, granate [iturcoaze [i un [ir orizontal care formeaz`limitele plastronului. Aceste f�[ii figureaz`coada �n evantai a vulturului. De margineade jos at�rnau patru pandantive din aurajurat [i cristal de st�nc`. G�tul vulturuluieste �ncadrat cu granate �n form` de inim`cu v�rful in jos.Ó Vedem din nou cum ogre[eal` spus` de dou` ori devine un adevaristoric! Uita]i-v` [i dumneavoastr` pe g�tula[a-zisei clo[ti [i vede]i unde este situatv�rful inimii, �n sus ori �n jos! Dac` s`raculOdobescu a descris gre[it direc]ia v�rfuluiinimii, nici acum dup` mai bine de un secollumea nu vrea s` vad` ce putem cu to]ii s`vedem. §i cum am spus-o de multe ori: ãominciun` repetat` devine un adev`r [i unadev`r neglijat trece �n spa]iul ocult!Ó A[aeste [i cu a[a-zisa noastr` istorie, undedogma joac` un rol esen]ial: crede [i nucerceta! Ce ne-au spus vechi cronicari, dinm`n`stirile evului mediu, este un adev`r denecontestat; c�nd ã[coala ardelean` a decisc` noi suntem urma[ii Romei, chiar dac`Bogdan P. Ha[deu a declarat-o gre[eal`istoric`, noi continu`m s`-i credem pe ei [is` refuz`m s` vedem adev`rul, a[a cum ceice descriu [i redescriu ãinimioareleã de peg�tul P`s`rii Phoenix refuz` s` le vad` c`sunt cu v�rful �n sus [i continu` ...dingre[eal` �n gre[eal` spre victoria final`.

150

Fig.64. Patera din tezaurul de la Pietroasa, av�nd un diametru de 25,7 cm, format` din dou` foide aur, cea inferioar` mai groas` [i unitar`, cea superioar` decorat` prin cioc`nire cu motivefigurate, grupate de la margine spre interior, dup` cum urmeaz`: registrul limitat de profile,care formeaz` chenarul, este decorat cu un vrej de vi]` de vie cu frunze [i struguri, dep`[induneori marginea inferioar`; apoi un amplu registru circular, cuprinz�nd [aisprezece figuri,identificate dup` imagina]ia fiec`ruia. Dac` Odobescu, care am remarcat cum vedea lucrurilepe dos, le considera personaje ale panteonului gotic, Cezar Bolliac, ini]iatorul studiilorarheologice �n Rom~nia, exprima urm`toarea opinie, �n ã Trompeta Carpa]ilorÓ, an. 1870, nr.876, p. 3.:Ó zic` cine orice va zice, zv�rcoleasc`-se oric�t vor putea arheologii no[tri, vasele dela Petroasa sunt vase dacice, cu stil dacic, pe un cult din DaciaÓ.

151

antic` daco-rom~neasc`, este vorba aici despre o nou` dovad` a cultului zeului solar trac, Gebeleizis, sau poate al vreunei [i mai vechidivinit`]i vedice. �n plus, alte dou` st~nci prezente pe Muntele Istri]a,\nfrunt~nd veacurile, poart` denumirea de ãPiatra §oimuluiÓ, [i nudeparte de acestea se \nal]`, seme], piscul botezat ãCuibul CorbuluiÓ,din care ]~[ne[te apa limpede precum cle[tarul a unui izvor zisãF~nt~na VulturuluiÓ. Apele sale se adun` \ntr-o imediat` apropiereform~nd, la r~ndul lor, ãLacul VulturuluiÓ.

Dup` cum se vede, nici unul din reperele acestor locuri ãb~ntuiteÓ de legend` nu poart` vreo banal` denumire de... g`in`, puisau clo[c` (de[i \ndep`rtatul Maramure[, din nordul Transilvaniei, sem~ndre[te cu al s`u Munte G`ina, locul unde se desf`[oar`, anual,ãS~mbra OilorÓ, populara s`rb`toare a ciobanilor din regiune). §itotu[i aici, \n anul de gra]ie 1837, doi ]`rani din comuna Pietroasele,Ion Lemnaru [i socrul acestuia, Stan Avram, aveau a face odescoperire senza]ional` [i totodat` de un interes arheologic primordial. Lucr~nd pe coastele amintitului Munte Istri]a, spre aextrage pietrele necesare construc]iei unui pod, ace[tia descoper`, subun bolovan aflat la mic` ad~ncime, o impresionant` colec]ie depodoabe din aur, \nsum~nd nu mai pu]in de 22 de obiecte, vase [iornamente. Firi simple, ãpragmaticeÓ, ]`ranii s-au gr`bit s` ascund`\ns` tezaurul ivit la lumin` din negurile istoriei noastre pentru apl`nui ulterioara [i pripita sa comercializare, pe un pre] ãde nimicÓ,unui albanez numit Anastase Verussi. Negustorul respectiv se va dove-di [i mai ãinventivÓ dec~t descoperitorii comorii, apuc~ndu-se s` sparg`o mare parte din nepre]uitele obiecte cu dalta [i ciocanul, sper~nd \ntruevitarea ho]easc`, \n acest fel, a intr`rii tezaurului sub jurisdic]ia legilorspecifice ale ´`rii. §i-a trebuit s` mai treac`, astfel, un an \ntreg p~n`c~nd, \n 1838, guvernul ´`rii Rom~ne[ti s` capete ceva informa]iidespre existen]a acestei comori (la propriu [i la figurat) [i s` \ncerce asalva ceea ce mai putea fi salvat. Ca urmare, pe la sf~r[itul anului 1842sunt depuse la Muzeul Na]ional din Bucure[ti un num`r de 12 pieseapar]in~nd tezaurului de la Pietroasa, urm~nd a fi ulterior cunoscutesub numele impropriu de Clo[ca cu puii de aur.102

152

�n realitate, antichitatea nu a produs nici o valoare artistic` (statuie, tablou, bijuterie etc.) care s` nu reprezinte, \n acela[i timp, [i-un simbol metafizic, iar dac` unele voci autorizate consider` azi c`p`s`rile de aur ar reprezenta, \n fapt, simboluri ale vechilor divinit`]itracice ori geto-dacice (c`rora li se mai spunea [i ãBukolionÓ, sauãVukalanÓ), poate c` nu se \n[al` defel. Comoara despre care vorbima fost g`sit` \n vecin`tatea acelui ansamblu natural ce include ãPiatra§oimuluiÓ, ãCuibul CorbuluiÓ, ãF~nt~naÓ [i ãLacul VulturuluiÓ. Sena[te \ntrebarea: de unde, oare, se va fi n`scut ideea acord`rii denumirii de ãClo[c`Ò?!

Aplec~ndu-ne asupra str`vechilor legende [i tradi]ii, vom constata c` suprema [i totodat` cea mai nobil` [i fenomenal`zbur`toare men]ionat` \n cadrul acestora a fost a[a-numita ãPas`rePhoenixÓ. Conform teologiei antice, aceasta ar fi fost un unicat pe\ntregul mapamond (cu alte cuvinte singura ãSemper AvisÓ). Ea constituia o zeitate solar` consacrat` astrului zilei, care tr`ia perpetuu\n cicluri vitale estimate, dup` unii, la 700 de ani, iar dup` al]ii laãdoarÓ 509. Periodic, la apropierea sf~r[itului unui ciclu al lungii salevie]i, aceasta \[i construia un fel de cuib din ramuri alese [i plante frumos mirositoare, \n care \[i \ncheia astfel existen]a. Ulterior,ÒcuibulÓ se metamorfoza \ntr-un ou, simbol al Genezei primordiale,con]in~nd cenu[a P`s`rii Phoenix, din care aceasta avea a rena[te de-a pururi.

Dar s` compar`m acum descrierile ãP`s`riiÓ \n viziunea anticilorcu aspectul a[a-numitei ãClo[tiÓ din Tezaurul de la Pietroasa. Vom\ncepe cu r~ndurile ce i le-a dedicat celebrul istoric grec Herodot: ãEsteo pas`re cu unele pene de culoare aurie [i altele ro[ii, iar dup` form`[i m`rime asem`n`toare cu acvila. Ea pleac` din Arabia, transport~nd \n gheare un ou din smirn`, pentru a se duce \n TemplulSoarelui [i a rena[teÓ.103 Dup` Pliniu cel B`tr~n, ã...cea mai nobil`pas`re o reprezint` Phoenixul originar din Arabia, av~nd m`rimea uneiacvile [i g~tul ca aurul, parte a corpului ro[ie iar coada albastr`, \ns` [iaceasta \ntre]esut` cu pene ro[ii. Phoenixul \[i transport` cuibul dinArabia p~n` \n apropiere de Panchea, \n ora[ul SoareluiÓ.104

153

Noi nu suntem urma[ii Romei

154

Fig.65. Mult mai pragmatic , N. Densu[ianu, descrie un segment din patera dela Pietroasa astfel: ãApollo (Aplo la daci, dup` unii sinonim cu Zalmoxis N.A,) zeul luminii, al p`storiei [i armoniei, asist` la s`rb`toarea hiperboreilor �nonoarea divinit`]ii Terra Mater. L�nga zeu se vede figurat Ianus, regelehiperboreilor, av�nd pe cap ornamente arimaspice, �n m�na dreapt` odiadem`, ca �nsemne ale demnit`]ii, �n st�nga un arc cu coada �nf`[urat` [i josca atribut un delfin, emblema puterii sale peste m`ri. L�ng` Ianus un prunc,personifica]ia Anului Nou, aduce ca dar un co[ cu un spic mare de gr�u, iar \nm�na st�ng` ]ine o palm`, simbol al tuturor succeselor fericite.Ó

Fig.66, 67. Aceast` figur` central`, �n jurul c`reia se pare c` tot universulmitologic dacic se �nv�rte, m-a intrigat cel mai mult. Poate [i datorit`

faptului c` m`rind-o la maximum pe computer, nu i-am putut vedeafa]a, a[a cum o descria N. Densu[ianu, deoarece fotografia este

facut`, de sus, perpendicular pe aceast` pater`. A[a c` v` rog s`v` uita]i [i la figura 64, pentru a o observa mai bine. Ea oreprezint` pe Gaea, sau Terra Mater, Mama P`m�ntului. Ease ridic` �n mijlocul acestei patere cam 7,5 cm [i este�nf`]i[at` [ez�nd pe un tambur circular, decorat cu un vrejde vi]` de vie, cu frunze [i struguri. Ea poart` o tunic` lung`,f`r` m�neci, e �ncins` peste mijloc [i ]ine cu am�ndou`m�inile, l�ng` piept, un pahar de form` conic`. Zei]a sedistinge printr-o figur` nobil`, majestuoas` [i plin` de

siguran]`. Tipul ei nu este nici grecesc [i nici gotic. Tr`s`turile eifiind caracteristice pentru o fizionomie din zona Dun`riide Jos, o fizionomie dacic`. P`rul �l are str�ns �ntr-uncoc, ridicat �n sus, la spate. �n`untrul acestui prim cerc,[i deci �n jurul zei]ei primordiale, la picioarele ei seodihne[te un p`stor, av�nd la picioare un c�ine,prietenul s`u cel mai bun. �i urmeaz` un leu, doim`gari [i o leoaic`. De fapt leul [i leoaica o flancheaz`pe Mama P`m�ntului, �n dreapta [i respectiv st�nga.�n cerc, �n jurul lor se g`sesc 16 figuri de zei [i zei]e,form�nd un cerc solemn, aduc�ndu-[i omagiile lor

Zei]ei Mame.

155

§i, conform cercet`rilor geografului Mela, ãPancheaÓ se afla tocmai \napropierea Mun]ilor Ceraunici, adic` Mun]ii ÒCerneiÓ de ast`zi.Textele marelui poet roman exilat Ovidiu considerau c` Phoenixul arfi vie]uit pe o colin` apar]in~nd celor mai frumoase meleaguri aleElizeului, de fapt una [i aceea[i regiune geografic` a timpurilor preistorice cu Valea Jale[ului din Rom~nia modern`, care \ncepe dinsus de Arcani.105 Ar rezulta, a[adar, c` cea mai faimoas` \naripat` areligiei pre-cre[tine poate fi localizat` concret \ntr-o legendar` regiunea emisferei nordice, aflat` sub orizontul cel pur [i senin al Istrului (fluviu numit ulterior ãDun`reÓ), din apropierea sus-numi]ilor Mun]iCeraunici.

Iat`, prin compara]ie, cum se prezint` ãClo[caÓ noastr` de laPietroasa: fibula reprezint` imaginea unei p`s`ri sacre, cam dem`rimea unui [oim; \ntreaga suprafa]` a acestei zbur`toare, modelat`\n aur masiv, fusese ini]ial decorat` cu felurite pietre pre]ioase orisemipre]ioase ro[ii, verzi, albastre [i galbene. Deasupra, \n cre[tet,ãClo[caÓ prezenta un imens granat ro[u, tot din pietre ro[ii fiindu-i [iochii, \n timp ce coada i se termina \n nenum`rate l`n]i[oare suspendate, din aurul cel mai fin.

Scriitorul rom~n Alexandru Odobescu, cel care avea a-[i \nsumaanii dedica]i studierii pasionate a respectivului tezaur \ntr-o monumental` lucrare publicat` la Paris, Le Tr�sor de Petrosa, ãuitaÓ\ns` a o mai numi ãClo[caÓ pentru a se referi, \n schimb, la ãg~tulVulturuluiÓ, care \i ap`rea \ncadrat cu granate av~nd forma unorinimioare cu v~rful \n jos106 (\n fotografii, eu le-am v`zut totu[i cu v~rful\n sus!).107 §i tot el, Odobescu, vorbe[te \n detaliu despre ãciocul [iceafa VulturuluiÓ, de asemenea ornate cu granate de o m`rime apreciabil`. §i \ntruc~t la str`vechiul popor carpato-dun`rean, cudeosebire \n cadrul cultului religios, toate \[i aveau formele [icanoanele lor tipice, se poate sintetiza, afirm~nd \n consecin]`, c`avem de-a face cu figura celebrei P`s`ri, c`reia un artist anonim \i vafi dat ãvia]`Ó dup` un model strict tradi]ional! De altfel, atunci c~nd,\n anul 1885, prof. N. Densu[ianu lucra la a sa Dacie Preistoric`, el nuuita s` men]ioneze Octoihul Slavonesc tip`rit la 1575, \n care Pas`rea

156

Phoenix este descris` printr-un detaliu suplimentar, acela c` ]ine \ncioc o cruce \nc~rligat` de forma vechii zvastici pelasgice, un foartevechi simbol al Soarelui ãren`scutÓ odat` cu apari]ia prim`verii.108 §itot astfel apare ea [i \n Psaltirea Slavo-Rom~neasc` din 1577.109

Mai t~rziu vom g`si Phoenixul ca pas`re heraldic` \n emblemele´`rii Rom~ne[ti, fiind reprezentat` exact \n momentul depuneriicuibului deasupra unor fl`c`ri regeneratoare, av~nd deasupra-iSoarele, Luna [i Ursa Mare (constela]ia ãCarul MareÓ de azi, compus`din 7 stele), deci \n total 9 a[tri ÒveghetoriÓ ai eternit`]ii sale, iar \ncioc ]in~nd acum tradi]ionala cruce cre[tin` ce avea a \nlocui primordiala zvastic` (vezi Pravila tip`rit` la Govora \n 1640)110. Dar[i ãistoriciiÓ ceva mai nechema]i \n domeniu au un drept al opiniei personale; iar ace[tia, f`r` a cerceta prea mult cov~r[itoarea semnifica]ie din substratul acestei descoperiri, s-au gr`bit \n a cataloga prima reprezentare mondial` autentic` a legendarei P`s`riPhoenix drept o ãam`r~t`Ò de ãClo[c` cu puiÓ! C~nd, de fapt, ãpuiiÓsugereaz` simbolic tocmai eterna rena[tere a Phoenixului din propria-i cenu[`, ca mici duplicate menite a reface, iar`[i [i iar`[i,divinitatea originar`! Dar a[a-zi[ii ãistoriciÓ ai no[tri de ieri [i de azinu se opresc aici. Foarte recent vede lumina tiparului la Bucure[tivolumul Heraldica Rom~niei111 scris` [i redactat` de Maria Dogaru;cartea mi-a pl`cut pe ansamblu dar, v`z~nd cum sunt, deliberat,omise ori trecute ãpe linie moart`Ò nenum`rate informa]ii [i ra]iona-mente considerate, probabil, ãneconfortabile politicÓ... cum estecrucea pelasgic`, sigur c` m-am sim]it jenat pentru nerespectareaadev`rului.

Dar, a[a cum comorile Faraonilor egipteni [i-au dovedit maleficainfluen]` asupra tuturor descoperitorilor lacomi, c~t [i a profitorilor ce le-au r~vnit ulterior, putem spune [i dezvolta, \n ce constau manifest`rile unui similar blestem \nv`luind Tezauruldescoperit la Pietroasa, blestem menit a-i afecta letal, la propriu [i lafigurat, pe to]i acei ce i-au \ncercat sau \i vor \ncerca \nstr`inarea deurma[ii vechilor pelasgi, carpato-danubieni, st`p~nitorii s`i eterni defapt [i de drept. Straniu este c` nu doar Lemnaru, Avram [i Verussi

157

Noi nu suntem urma[ii Romei

158

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, astfel cum a fost publicat` de Micali \n Monumenti inediti (Firenze, 1844, Tav.53) [i reprodus` de Fabretti \n Corpus inscr. ital. (1867), nr.62

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, dup` reproducerea galvano-plastic`, f`cut` pentru Muzeul din Berlin \n

a. 1855-56. Dup` Henning, Die deutschen Runendankm�ler,1889, Taf. II.3

Inscrip]ia de pe veriga de la Pietroasa, reprodus` de C. Bolliac\n ãTrompetta Carpa]ilorÒ, nr. 939, din 1871

Fig.68. Diferite reproduceri ale verigii de la Pietroasa, a[a cum le prezint` N. Densu[ianu �n Dacia Preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, p. 428, 1986.

aveau s` moar` la scurt timp dup` ilegalit`]ile comise asupra tezauruluidat la lumin`, dar [i t`inuitorii obiectelor ce n-au mai putut fi recuperate de Guvern urmau a o sf~r[i la fel de repede [i straniu, deobicei \n mod violent.

�n iarna anului 1875, comoara este furat` din muzeu, pe onoapte cu viscol grozav, de c`tre un fost seminarist pe numePantazescu. Iute prins [i \nchis, acesta va fi \mpu[cat \ntr-o impulsiv`\ncercare de evadare. �nsu[i scriitorul Alexandru Odobescu, autorulcelebrului Pseudo-Kynegheticos (Fals Tratat de V~n`toare) se sinucide \n mod bizar, la scurt timp dup` ce ã\ndr`zne[teÓ a publicaLe Tr�sor de Petrosa tocmai la Paris, deci nu \n Rom~nia, ]ara sa deorigine. La \nceputul veacului nostru, ãinteligentulÓ guvern rom~n dintimpul primului r`zboi mondial face o gre[eal` istoric`: evacueaz`tezaurul ]`rii, inclusiv ãClo[ca cu puii de aurÓ, la Moscova spre a-lsalva de armatele Puterilor Centrale, ãuit~ndÓ, probabil, vechea zical`dup` care... ãce ia muscalul, e bun luatÓ! �ns`, de \ndat` ce Phoenixulpelasgic ãse treze[teÓ re]inut abuziv la Kremlin, pe cuprinsul uria[eiRusii \ncep s` se petreac` uria[e nenorociri (vezi [i Dacia Secret` deAdrian Bucurescu): are loc o lovitur` de Stat bol[evic` ce instaureaz`un sistem social neg~nd existen]a oric`rei divinit`]i, \ntreaga familieimperial` a ]arului Nicolae al II-lea Romanov, autoritate suprem` \nmomentul acelei ãprelu`riÓ a tezaurului, o sf~r[e[te violent - fiind executat` [i izbucne[te r`zboiul civil; mai t~rziu, milioane de ru[i pieratunci c~nd Germania atac` U.R.S.S., [i \nc` [i mai mul]i din cauzagenocidului ordonat de Stalin, din pricina ororilor sistemului comunist \n general. �n plus, mai to]i conduc`torii Rom~niei care fien-au reu[it (cazul lui Antonescu), fie nici m`car n-au dorit recuperarea ãP`s`rii PhoenixÓ din locurile str`ine ãcuibuluiÓ ei(cazurile Dej [i Ceau[escu) urmau s` sf~r[easc` de moarte n`prasnic`,deseori \ntocmai lui Pantazescu, Odobescu sau ]arului Nicolae al II-lea!112

Tezaurul de la Pietroasa poart` \ntr-adev`r un teribil blestem,\ncrustat \ntr-o verig`, iar sensurile sale se dezv`luie doar ochiuluiatent [i min]ii cultivate: de la st~nga la dreapta, inscrip]ia tracic`

159

Noi nu suntem urma[ii Romei

\nf`]i[eaz` trinitatea HUTEN IAREN EIVEN, \n traducere: ãCasa(Neamul) \n pace s`-]i fieÓ, dar, citit` pe dos, cuvintele devin NEVIENERAI NETUH, adic`: ãBlestemat s` fie r`uf`c`torul (ho]ul)Ó.113

Poate c` ar fi mai bine s` le spunem [i ru[ilor adev`rul, poate vor[i ei, ceva mai mult` lini[te \n ]ar`... Dup` cum locul ãIneluluiNibelunguluiÓ nu poate fi dec~t \n apele Rinului, ãCasaÓ P`s`riiPhoenix trebuie s` redevin`, c~t mai cur~nd, Rom~nia.

160

„CUIUL DACIC” SAU „CUIUL LUI PEPELEA”

Pe data de 4 Septembrie 1997 soseam la Chi[in`u s`-mi\nt~lnesc un prieten, Tudor Pan]~ru - fostul ambasador alRepublicii Moldova la Na]iunile Unite - [i s` m` reped p~n`

la Orheii Vechi, din ra]iuni sentimentale familiale. Am \nt~lnit omul]ime de oameni minuna]i dar povestea unuia dintre ei mi s-a p`rutdeosebit de interesant`. L-am cunoscut pe Andrei Vartic, de profesiefizician-spectroscopist, un pasionat al istoriei dacilor, care-mi spunea:ãEste trist s` stai de vorb` cu arheologi care sap` tot cu lopata vechede 20-40-100 de ani [i nimic altceva, men]in~nd cercetarea arheologic`,\n Rom~nia, pe pozi]ii aproape paukeriste, neg~nd ori refuz~nd s` vad`r`d`cinile extraordinare pe care rom~nii le au \n civiliza]ia lumii.

A face azi cercetare arheologic` f`r` laboratoare de teren, cares`-i spun` cercet`torului ce roc` sap`, ce compozi]ie are cutarec`r`mid` sau ciob, f`r` acces la Internet, la cele mai solide baze dedate, f`r` urm`rire prin satelit a ceea ce se \nt~mpl` \n Carpa]i (ca depild` misterioasele ãarsuriÓ), f`r` o echip` solid` multidisciplinar`incluz~nd sociologi, etnologi, istorici, medici, economi[ti, este \n cercetarea arheologic` modern` ãun fel de a juca ]urca pe rampa delansare a unei rachete, nev`z~nd altceva dec~t tuiulÓ.

L-am \ntrebat cum de a ajuns s` fie a[a de pasionat de daci, lacare Andrei mi-a r`spuns:

ãPe vremea c~nd eram student \n anul I la Fizic`, \n 1966, laLeningrad, unchiul meu, Grigore Constantinescu - absolvent alSorbonei - mi-a f`cut cadou cartea lui Daicoviciu Dacii - pe atunci ocarte interzis` pe teritoriul Republicii Socialiste SovieticeMoldovene[ti. Am devenit a[a de \ndr`gostit de acei daci, \nc~t imediat dup` colapsarea imperiului sovietic, am fugit repede ãAcas`Ó\n Mun]ii Or`[tiei, ca s`-i \nt~lnesc pe daci ori pe urma[ii lor.Ó

Ce a realizat Andrei Vartic, \n expedi]ia sa, este formidabil.

161

Noi nu suntem urma[ii Romei

Acesta descifreaz` topografia dacic`, redescoper` metalurgiadacic` - cea mai avansat` din lumea antic` - descrie materialele de con-struc]ie dacice, \n special betoanele dacice, vorbe[te despre cosmogonia dacic`, moralitatea la daci [i ce este cel mai important \iredescoper` pe daci, scriind c`r]i ca: Ospe]ele Nemuririi, Enigmele civi-liza]iei dacice, Fierul-Piatra, Dacii-Timpul, Magistralele tehnologice aleciviliza]iei dacice, public~ndu-[i cercet`rile chiar [i \n conferin]e NATO.

El, Andrei Vartic, ridica v`lul nep`s`rii de pe trecutul nostrudacic. �n timp ce se plimba, acum 7-8 ani, \n jurul Movilelor Ciclopicede la §ona, descoper` \n huma acestora o veritabil` ghear` de sfinx;fiind un om corect, el cheam` Institutul de Arheologie din Cluj, caretrimite pe cineva, ce sose[te peste noapte, o ridic` [i... dispare.

ãEi, a[a or fi legile pe aiciÓ [i-a spus Andrei, pu]in nec`jit c` ei,arheologii, nu au discutat [i cu el.

Era var`, frumos, p`p`dii galbene peste tot c~nd Andrei g`seacalupuri de fier dacic de peste 40 kg, [i din nou corect \i anun]` peãtovar`[iiÓ arheologi care vin, iau [i... pleac`.

Tot el g`se[te \n sanctuarul dacic de la Raco[ cuie dacice pe carele pred` reprezentan]ilor arheologiei rom~ne. Din por]ia acestoraprime[te... un cui dacic pe care Andrei avea s`-l cerceteze.

El trece cuiul peste grani]`, acas`, de cealalt` parte a Prutului, laceilal]i rom~ni, urma[i ai acelora[i daci, dar desp`r]i]i de ni[te politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni c` ei ar fi de un altneam [i c` ar vorbi [i o alt` limb`, diferit`, moldoveneasca, ce ar aveadoar ni[te foarte mici asem`n`ri cu limba rom~n`, prea mici pentru a fi luate \n considera]ie.

Studiind cuiul dacic vechi de peste 2000 de ani, Andrei realizeaz`c` acesta nu era nici m~ncat, nici acoperit de rugin`; o adev`rat` minune.Astfel \ncepe istoria acelui cui dacic, adev`rat Cui al lui Pepelea \n contextul noilor preocup`ri pentru istoria st`mo[ilor no[tri, dacii.

Andrei ia cuiul [i fuge cu el la Institutul de Metalurgie de la B`l]iunde, minune, X-Ray-ul arat` c` e vechi de peste 2000 de ani, av~nd\n componen]a lui nici mai mult nici mai pu]in dec~t alfa-fier pur de99,97%; nici urm` de impurit`]i, adic` de compu[i ai carbonului cer`m~n de la prelucrare.

O ãminune antic`Ò, ce se poate ob]ine numai \n condi]ii speciale delaborator sau \n Cosmos! P~n` la ora actual` sunt cunoscute \n lume

162

numai dou` exemple de astfel de fier antic: st~lpul de fier de la Delhi [iun disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat [i \n laboratoarele dela NASA, c~t [i la Universitatea Harvard. Speciali[tii spun c` procesulmodel`rii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar dec~tob]inerea lui, dat` fiind posibilitatea introducerii \n el a unor impurit`]i.

Discul din Mongolia putea fi modelat doar \n Cosmos, sus]inspeciali[tii de la NASA, iar cercet`torii de la Chi[in`u aveau aceea[ip`rere despre ãcuiul dacicÓ.

Andrei, pragmatic, mai ne\ncrez`tor, a fugit cu cuiul laLeningrad, la Institutul Metalurgic, c`ci, fier pur o fi el, dar poate c`suprafa]a lui s` fi fost vopsit` cu vreo vopsea ãdacic`Ò special`, ca s`nu rugineasc`. La Leningrad cercet`torii au mai descoperit o minune,despre care voi relata mai t~rziu.

Vr~nd s` verifice minunea, Andrei ia ãCuiul lui PepeleaÓ [i fuge laMoscova. §i de ast` dat` rezultatul a fost acela[i: cuiul dacic era acoperit,nu cu vopsea, ci cu trei straturi moleculare, perpendiculare, care-l protejau impecabil, p`str~ndu-i puritatea, aceste trei straturi fiind:

1. suprafa]a - Magnetit` ãFe3O4Ó,2. oxid de fier ãFeOÓ,3. alumo-silica]i.Prin cercet`rile efectuate de profesorul Kiosse [i Dr. Galina

Volodin, utiliz~nd metode de iradiere X-Ray aplicate la peliculesub]iri de semiconductori (a[a-numitele unghiuri mici) s-au pututobserva peliculele protectoare despre care am vorbit mai sus. ProfesorDaria Grabco a studiat la microscop microstructura deosebit` a fieruluidacic [i a mai observat c` acest fier are dou` straturi de ãdomeneÓ,unul central [i unul de suprafa]`. Domenele, [i aici este ãciud`]eniaÓ,sunt orientate perpendicular unul pe altul asta \nsemn~nd c`, mai\nt~i s-a solidificat (\n c~mpul magnetic al P`m~ntului) stratul interior,apoi, peste el s-a aplicat \n stare lichid` un alt strat, care s-a solidificat[i el, dar... \n alt` pozi]ie fa]` de c~mpul magnetic al P`m~ntului!

Deci asta se \nt~mpla acum peste 2000 de ani, \ntr-o ]ar` s`lbatic`, populat` de ]`rani daci, primitivi [i s`lbatici, cuceri]i mai t~rziude romani (numai 14% din teritoriul Daciei) care au sosit cu o ãmic`Òarmat` de 150.000 de legionari [i c`rora le-au trebuit mai mult de [ase anis` cucereasc` doar... o mic` por]iune din spa]iul dacic! Oare s-a \ntrebatcineva cum a putut rezista \n fa]a Romei, o simpl` civiliza]ie ]`r`neasc`?

163

Noi nu suntem urma[ii Romei

Fig.69. Prin mun]ii sfin]i ai ´`rii Dacilor, gr`dinile de zarzavat ale ]`ranilor ascund bog`]iiarheologice de nedescris. Ceramica dacic`, care se g`se[te din abunden]`, pe p`m�ntul luiBodea, �l impiedic` pe acesta s`-[i culeag` roadele muncii: ÓOriunde sapi dai de ele, de parc`-i un blestemÓ, spune s`rmanul s`tean.Descoperirile legate de cuiele dacice, care nu vor s` rugineasc`, dup` mai mult de 2000 de ani,de betoane [i c`r`mizi, de ceramica dacic` ce are at�t de mult metal �n ea, �nc�t o atrage [imagnetul, toate acestea ar trebui s` rede[tepte orice cercet`tor ãsomnorosÓ, toate acestea l-arface [i pe un miop s`-[i pun` pe nas ãochelarii [tiin]eiÓ, dac` nu din patriotism cel pu]in dininteres [tiin]ific!

164

165

Fig.70. Spectrograma fierului, pur, dacic, care nu vrea s` rugineasc` nici dup` mai mult de2000 de ani. Cercetare realizat` �n 1995 de Gh. Kiosse, G. Volodin, D. Grabco, C. Posteuca,N. Malcoci, I. Andronic sub conducerea d-lui acad. Sergiu Radautan. Faptul c` �n mai 1995 dl. profesor Ioan Glodariu, [eful [antierelor din Mun]ii Or`[tiei, i-a dat lui Andrei s` ãstudiezeÓun cui dacic, care nu vroia s` rugineasc` de peste 2000 de ani, �n umezeala [i intemperiile unui sanctuar dac de la Raco[, din Per[ani, nu l-a impiedicat pe acela[i AndreiVartic s` g`seasc` o lup` (bolovan) din acela[i alfa-fier pur tocmai la Pe[tera Bodii. Distan]adintre Raco[ [i Pe[tera Bodii fiind de peste 100 km. Ciuda]i [i ace[ti str`mo[i ai no[tri, careatinseser` perfec]iunea �n ob]inerea [i protejearea fierului ([i nu numai a fierului dar [i a aurului, pe care nu-l foloseau nici pentru podoabe, nici pentru monede [i pe care, totu[i, �ladunau �n cantit`]i uria[e).*Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, 1998.

166

Fig.71. Cet`]ile [i a[ez`rile dacice din Mun]ii Or`[tiei, dup` Hadrian Daicoviciu, Dacii, Ed. pentruliteratur`, 1968. Andrei Vartic, \n Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia,1998, une[te aceste cet`]i [i astfel ne apare o nou` semnifica]ie, fascinant`, un mesaj transmis deacei daci eternit`]ii. Unghiul dintre V~rful lui P`tru, Piatra Ro[ie [i Blidarul este un unghi drept.§i unghiul dintre V~rful lui P`tru, cetatea dacic` de la Bani]a [i cea de la Piatra Ro[ie este totdrept. Perpendiculara pe linia B`ni]a-Piatra Ro[ie ne duce \n cetatea dacic` din v~rful lui Hulpe.O alt` perpendicular` ne trimite direct la Sarmi-seget-usa. Am luat [i eu un compas, am m`suratdistan]ele, apoi unghiurile, lucru ce-l poate face oricine [i É a[a este negru pe alb.

167

Fig.72. Dar prietenul meu Andrei nu-[i cunoa[te m`sura [i continu` s` le uneasc` pe vechilecet`]i dacice. Astfel perpendiculara ce \mparte linia topografic` Piatra Ro[ie Ð Sarmisegetusa \ndou` p`r]i egale, trece prin cetatea B`ni]a.

168

Fig.73. §i cum nimeni nu-l poate opri pe acela[i Andrei, el continu` s` \ntind` linii d~nd dureri decap celor ce vor s`-l aud`, eu fiind unul dintre ace[tia. A[a c`, s` lu`m o rigl`, un compas [i unraportor [i s` pornim la lucrul ce \l poate face orice elev [i anume s`-l verificm pe Andrei! UnimV~rful Omu cu cetatea dacic` de la Raco[, apoi cu celebrele piramide de p`m~nt de la §ona (fiicaregelui §ona, Sitra, s-a m`ritat cu Rama, cel pu]in a[a ne spun Vedele) numite [i gurue]i (\n sanskrit` guru \nsemn~nd: profesor, \nv`]`tor, educator). Rezultatul nu \nt~rzie s` se arate:Raco[ul care este la 60 km de V~rful Omu formeaz` un unghi de 30 de grade cu §ona, iar unghiul pe care §ona \l face cu Raco[ul [i V~rful Omu este de 90 de grade. Ne apare astfelTriunghiul Divin (cateta opus` unghiului de 30 de grade este egal` cu jum`tate din ipotenuz`) pecare piramidele de la §ona \l formeaz` cu cetatea dacic` de la Raco[ [i V~rful Omu. Astfel algoritmul topografic al dacilor cuprinde perfect [i §ona [i Om-ul, [i teorema lui Pytagora (\nain-te de na[terea acestuia!) [i cea a lui Thales, [i triunghiul de aur al egiptenilor [iÉ o istorie \ntreag`.Fig. 71-72-73. Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Andrei Vartic, Ed. Basarabia, Chi[in`u, 1998.

169

Noi nu suntem urma[ii Romei

De ce se temeau romanii de daci? De ce Caesar [i Burebista au murit\n acela[i timp? De ce, de la moartea lui Caesar (care dorise s` porneasc`r`zboiul \mpotriva dacilor) [i p~n` la cucerirea a numai 14% din Dacia, dec`tre Traian, au mai trebuit s` treac` 150 de ani? De ce \n to]i ace[ti 150 deani romanii [i dacii nu s-au av~ntat \n conflicte directe? De ce nici o armat`roman` nu pleca la r`zboi f`r` s` aib` cel pu]in un doctor dac cu ea?

Ce or fi avut de \mp`r]it dacii [i romanii ca ace[tia din urm`, dup`cucerirea unei buc`]i a[a de ne\nsemnate din teritoriul Daciei, s` declarecea mai lung` s`rb`toare cunoscut` p~n` \n zilele noastre, o s`rb`toarede nici mai mult nici mai pu]in de 123 de zile, \n care poporul romanputea s` m`n~nce [i s` bea gratuit pe socoteala statului ... 123 de zile?

Ce or fi s`rb`torit de fapt romanii?Astfel se demonstreaz` c` ei, dacii, au l`sat documente mult mai

rezistente \n fa]a m`cin`rii timpului dec~t cele ale anticilor greci sauromani, dar \n alt limbaj dec~t \n cel scris-vorbit. Limbile sunt [i elesupuse distrugerii, alfabetele la fel.

�ns` dacii ne-au l`sat mostre de ãciviliza]ieÓ extraordinar`, ca: - Betoane perfecte nedistruse de timp, ap` [i intemperii de peste

2000 de ani, - Metalurgie mai avansat` dec~t cea din zilele noastre - cuie care

nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, c~nd romanii nuputeau s` topeasc` \n cuptoarele lor buc`]i mai mari de 25 kg,

- Modele matematice ca cele de la Gr`di[tea Muncelului, [idesigur cele topografice, prin a[ezarea ãa[a-ziselor cet`]iÓ din Mun]iiSurianului, Cindrelului, Per[anilor (Raco[), \ntr-o ordine perfect geometric`, de invidiat chiar [i azi.

Ce e trist e c` nici guvernul, nici savan]ii nu se intereseaz` de acestelucruri. Iar Andrei Vartic \n loc s` g`seasc` nu \n]elegere, ci dorin]aarz`toare din partea compatrio]ilor rom~ni, a fost nevoit s` se duc` \n Rusiacu acel ãCui al lui PepeleaÓ, spre a-i cerceta misterele. De ce nu s-a oferitInstitutul de Metalurgie din Rom~nia s` fac` studii, dac` nu din sentimentpatriotic, m`car din interes [tiin]ific? Pe Andrei Vartic l-a chemat [ipre[edintele de atunci, Ion Iliescu, pentru o \ntrevedere de 15 minute, carea durat o or` [i jum`tate, urmat` de promisiuni - dar guvernul s-a schimbat!

Istoria poporului nostru carpato-dun`rean nu a fost scris` \nc`,iar Sarmisegetusa este \nc` un mister acoperit de p`m~nturi care poatec` o [i protejeaz`.

170

Vorbind de capitala dacilor, unii spun c` numele ei vine de lanumele de persoane Sarmis e ([i) Getuza, al]ii mai ini]ia]i \n tainelevedice \l citesc Sarmi-Seget Usa, adic` ãEu m` gr`besc s` curgÓ (\n sanscrit`). Din nefericire azi pl~ng [i caprele din Mun]ii Or`[tieide mizeria ce domne[te \n ãZona Sacr`Ò a Sarmi-Seget-Usei. Excava]iineprofesionale cu buldozere, nep`sare, chiar reavoin]` iau locul aceea ce ar fi trebuit s` fie grija cu totul special` pentru acest tezauristoric, grija concretizat` \n constituirea unei rezerva]ii a cet`]ilordacice din Mun]ii Surianului.

Iat` un alt nume ciudat [i plin de semnifica]ii. Cu privire la acesta,acela[i Andrei Vartic preciza c` Surya era zeul soarelui la indieniiarhaici, urma[i ai arienilor carpato-danubieni. Ce conec]ie este \ntredaci [i indienii arhaici? Ar trebui ca aceasta s` ne dea de g~ndit. O alt`leg`tur` \ntre aceste dou` civiliza]ii este relevat` de semnifica]iacomun` \n cele dou` culturi, a cuv~ntului Pitar - cel ce aduce pita (\n sanscrit`), cunoscut [i sub numele de Dyaus Pitar (de aici vinesalutul daco-rom~n ãbun` ziuaÓ, adic` ãBun e DyausÓ). El a fostprimul mare zeu al arienilor (indo-europeni cum se mai spune). De lanumele lui se trage cel al lui Zeus la greci (Saturn la romani).

Referindu-ne, poate, la cel mai vechi mit al genezei, se zice c` atuncic~nd Zeului Suprem i-a pl`cut P`m~ntul, a dat na[tere prin respira]ia sa celor 7 zei ai lumii, av~ndu-l conduc`tor pe Marele ZeuDak-Sha (\ntemeietorul divin al poporului dac); acesta, dup` ce s-a uitatpeste tot pe p`m~nt, a g`sit un loc unde ape albastre ]~[neau din mun]i\mp`duri]i, dealuri bl~nde \i \nconjurau, acoperite de covoare verzi deiarb`, unde clima era bl~nd` [i... \n timpul nop]ii a populat acest spa]iusacru cu primii 10.000 de fii, fiii lui iubi]i, dacii, ãpoporul alesÓ.

BIBLIOGRAFIE

1. Smithsonian Timelines of the Ancient World, Smithsonian Institution, New York, 1993, pp. 117,121.

2. Marija Gimbutas, The Language of The Goddess, HarperÕs Ed., San Francisco, 1991, p.234.3. Paul Laz`r Tonciulescu, De la T`rt`ria la ´ara Luanei, Ed. Miracol, Bucure[ti, 1999, p.9.4. V.G. Childe, The History of Civilization - The Arians, Barnes and Noble Books, New York,

1993, pp. 176-177.5. John V.A. Fine Jr., The Early Medieval Balkans, Ann Arbor, The University of Michigan Press,

1991, p.305.6. Gabriel Gheorghe, Lingvistica, Istoria... defilee de erori, \n Getica, 1-2/1992, p. 35.7. Marija Gimbutas, Civiliza]ie [i cultur`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1989, pp. 49 [i 296. Cf. Gabriel

Gheorghe, �n vechime Fran]a a fost rom~nofon`, \n Getica, 1-2/1992, p. 25.8. E.J. Rapson (Ed.), The Cambridge History of India, Cambridge Univ. Press, Cambridge, 1922,

vol.I, pp. 65-76.9. Nicolae Densu[ianu, Dacia Preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti 1986, pp. 444-467.

10. N. Iorga, Istoria Rom~nilor, vol. XXX, partea I, Bucure[ti, 1936, p. 14.11. N. Densu[ianu, op. cit., vol. I, partea I, p. 9812. Cesar Pruteanu, Limba dacilor, Institutul de Cercet`ri [i Cultur` Dacic`, Bucure[ti.13. N. Iorga, op. cit., p. 30.14. Chronicle of the World, Ecam Publications, Prentice Hall, 1990, p. 182.15. A. Stan [i Remus Rus, Istoria Religiilor pentru \nv`]`m~ntul preuniversitar, Ed.Institutului

Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Buc., 1991, p. 149. 16. Raymond Bonner, The Land that canÕt be named, \n The New York Times, 14 May 1995.17. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 166.18. Joannes Magnus Gothus, Historia de Omnibus Gothorum Sueonumque Regibus, c.IV-c.XV,

Roma, 1554.19. Alexandru Pele, Vidul demografic, Ed. Abaddaba, Oradea, 1998, p. 113.20. A. Bucurescu op. cit., p. 170.21. Ibidem, pp. 170-171.22. Ibidem, p. 15.23. Marcela Nica, Istoria Rom~nilor, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1994, pp. 9-11.24. Carolus Lindius, Zamolxis Primus Getarum Legislator, Upsala, 1687.25. C. Iordache, §tiin]`, cultur`, documente, \n Rena[terea Daciei, Nov. 1992.26. Andrei Vartic, Magistralele tehnologice ale civiliza]iei dacice, Ed. Basarabia, Chi[in`u, 1998, p.51.27. Marcela Nica, op.cit. p.2628. Dumitru Alma[, Decebal, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1972, p.94.29. Ibidem, p.95.30. Bonaventura Vulcanius, De literis et lingua Getarum siva Gotharum, Lyon, 1597.31. Ion Miclea [i Radu Florescu, Decebal [i Traian, Ed. Meridiane, 1980, p.11.32. Theodor Mommsen, The Provinces of the Roman Empire, Barnes and Noble, New York, 1996,

vol. I, p. 224.33. Fontes II, Izvoare privind istoria Rom~niei - Fontes historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei,

Bucure[ti, 1964, 6-7.34. Fontes II, 6-7.35. Petru Maior, Istoria pentru \nceputul rom~nilor \n Dacia, Ed. Junimea, Ia[i, 1990, p. 294.36. Istoria Bisericii Universale, I, 79, vezi: Pr. D. B`la[a, De la Regina Hestia la \mp`ra]ii Daciei \n

Rena[terea Daciei, An II, Nr. 4, Ianuarie 1993, Bucure[ti, p. 1.37. Pr. Dumitru B`la[a, ´ara Soareului sau Istoria Daco-Rom~niei, Ed. Kogaion, 1977, p. 65.38. Ibidem. 39. Vezi Dochiana, Revist` de cultur` (director Pr. D. B`la[a), an 1, nr. 1, 1996, p. 2.40. Mircea Eliade [i Ioan Culianu, Dic]ionar al Religiilor, trad. de Cezar Baltag, Ed. Humanitas,

Bucure[ti, 1993, p. 265.41. Fontes I, Izvoare privind istoria Rom~niei - Fontes historiae Daco-Romanae, Ed. Academiei,

Bucure[ti, 1964, p. 65.42. Vezi Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, ed. Arhetip, Bucure[ti, 1997, p. 136.43. Vezi Mihail Diaconescu, Istoria Literaturii Dacoromane, E. Alcov Edimpex, Bucure[ti, 1999,

p. 355.44. A. Bucurescu, op. cit., p. 21. 45. Rupert Furneau, Ancient Mysteries, Ballantine Books, NY, 1977, p. 97.46. Chronicle of the World, Ecam Publications, Paris, London, 1989, p. 182.47. Herodot, Istorii II, 56.48. Herodot, Istorii V, 9.49. Strabon, Geographia VII, 5, 1.50. Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe: Myths and Cult Images, Univ. of

California Press, Berkeley, CA, 1996, p. 16.51. I.C. Dr`gan, Noi Tracii, Ed. Scrisul Rom~nesc, Craiova, 1976, p. 90.52. Time Magazine, April 27, 1998, pp. 62-63.53. Nicolae Densu[ianu, Dacia preistoric`, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1986, p. 485; vezi [i

Alexandru Pele, Vidul demografic [i matematica, Ed. Abaddaba, Oradea, 1998, p. 175.54. Paul Laz`r Tonciulescu, De la T`rt`ria la ´ara Luanei, Ed. Miracol, Bucure[ti, 1996, pp. 23-25.55. Ibidem, p. 22.56. Marija Gimbutas, The living Goddesses, University of California Press, 1999, pp.50-5157. Nicolae Miulescu, Dacia - ´ara zeilor, I, II, Colec]ia Trika, Ia[i.58. H. P. Blavatsky, The Secret Doctrine, II, The Theosophical Publishing Comp., London, New

York, 1888, p. 82.59. N. Miulescu, op. cit., II pp. 22-23. Vezi [i Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Ed. Litera,

Chi[in`u, pp. 29-30.60. Ibidem, II, pp. 32-40.61. Herodot, Istorii, V, 3, trad. Felicia Van]-§tef, Bucure[ti, 1954, pp. 29-30, vezi Pr. Conf. Dr. Al.

Stan [i Prof. Dr. Remus Rus, Istoria religiilor, Ed. Institutului Biblic [i de Misiune al BisericiiOrtodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p. 149

62. Ibidem

171

Noi nu suntem urma[ii Romei

63. Clement Alexandrinul, �ndemn c`tre neamuri, Migne, PG t8, col. 175. 64. Ion Miclea, Radu Florescu, op. cit., p. 75.65. R. Rus, op. cit., p. 151.66. National Geographic, vol. 195, No. 4, April 1999, p. 72.67. Al. Strachin` \n ´ara \nainte de toate (coordonator Valentin Borda), Ed. ´ara Noastr`,

Bucure[ti, 1994, p. 91.68. Herodot, Istorii; IV, 94, 95 \n Izvoare privind istoria Rom~niei, I, pp. 47-51.69. Alexandru Strachin`, op. cit., p. 85.70. Mariana Marcu, Repere lingvistice arhaice rom~ne[ti pentru conturarea unui cult solar la

traco-geto-daci, \n ´ara \nainte de toate, ... p. 180.71. Ibidem, p. 197.72. Ibidem, pp. 192-193.73. Ibidem, pp. 198-202.74. Nicolae Densu[ianu, op. cit., pp. 654-655.75. Herodot, Istorii, Cartea a V-a, 5 [i 8, \n Izvoare privind istoria Rom~niei, I, pp. 65-71.76. Pr. Prof. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Istoria Religiilor, Ed. Institutului Biblic

[i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p. 153.77. Ibidem, pp. 150-153.78. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1997, p. 14.79. Vezi V. P~rvan, Getica.80. Adrian Bucurescu, op. cit., pp. 14-15.81. E.J. Rapson, ed., The Cambridge History of India, Cambridge University Press, Cambridge,

1922, pp. 65-76. Vezi Gabriel Gheorghe, �n vechime Fran]a a fost rom~nofon`, \n Getica,Tom 1, nr. 1-2, 1992, p. 15.

82. Pr. Conf. Dr. Alexandru Stan, Prof. Dr. Remus Rus, Istoria Religiilor, Edit. InstitutuluiBiblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom~ne, Bucure[ti, 1991, p.214

83. Upanishads, Penguin Books Ltd., 1975, England, p.1484. Gabriel Gheorghe, op. cit., p. 9.85. P. Giles, \n Cambridge History of India, I, pp. 68-70. Vezi V. Gordon Childe, op. cit., p. 139.86. H.P. Blavatsky, The Secret Doctrine, The Theosophical Publish. Comp., London, 1888,

p. XXXVIII.87. C. I. Istrate, Nicolae Desu[ianu: via]a [i opera, \n Dacia Preistoric` de Nicolae Densu[ianu,

Institutul de Arte Grafice ãCarol G�seÓ, Bucure[ti, 1913, p. CII.88. V. Gordon Childe, The Arians, Barnes and Noble Books, 1993, pp. 176-177 (vezi harta).89. Helena Petrovna Blavatsky, The Secret Doctrine, II, Theosophical University Press, Pasadena,

CA, 1988, p. 101.90. Ibidem, vol. I, p. 4.91. Ibidem, Vol. I, pp. 4-5.92. Ibidem, p. 5.93. Ibidem, vol. II, p. 4.94. Ibidem, vol. I, p. 5.95. Ibidem, Vol. II, p. 99.96. Ibidem, Vol. I, p. 375.97. Elizabeth Clare Prophey, The Lost Years of Jesus, Summit University Press, 1987.98. Despre frecven]a acestui simbol vezi Marija Gimbutas, The Living Goddesses, University of

California Press, Berkeley, CA, 1999, p. 78.99. Ibidem.

100. Vezi Dokiana, Revist` de Cultur`, An I, Nr. I, 1996, Director Pr. D. B`la[a, Sute[ti-V~lcea, p. 11.101. Nicolae Densu[ianu, op. cit., p. 404.102. Ibidem, p. 406.103. Ibidem, p. 422.104. Ibidem.105. Ibidem, p. 428.106. Ibidem, plan[a 803, p. 211.107. Ion Miclea, Radu Florescu, Daco-Romanii, II, Ed. Meridiane, Bucure[ti, 1980.108. N. Densu[ianu, op. cit., p. 427.109. Bianu & Hodos, Bibliografia rom., tom I, p. 61(1575), 67(1577), vezi Densu[ianu, op. cit., p.

427.110. Ibidem, p. 426.111. Maria Dogaru, Heraldica Rom~niei, Ed.Jif, Bucure[ti, 1994112. Adrian Bucurescu, Dacia Secret`: Taina Tezaurului de la Pietroasa, \n Rom~nia Liber`, Vineri

23 februarie 1996, p. 15.113. Adrian Bucurescu, op. cit., p. 123.

172