1)Colectia: Ce serveşte ca unitate de structură оn proteinele simple:a) [ ] mononucleotidele b) [ ] glucoza c) [x] aminoacizii d) [ ] acizii graşi e) [ ] glicerolul 2)Colectia: Prin ce legătură se unesc aceşti aminoacizi în proteinea) [ ] estericăb) [x] peptidicăc) [ ] etericăd) [ ] disulfidice) [ ] glicozidică3)Colectia: Combinaţiile de grupări libere COOH (carboxil) si NH2 (amino) se pot întîlni în:a) [x] proteine conjugate b) [ ] grăsimi simple c) [ ] glucide d) [x] aminoacizi e) [ ] baze azotate 4)Colectia: Ce combinaţii de grupări funcţionale se pot întîlni in proteinele simple a) [x] – NH2 b) [x] - SH c) [ ] - S - S - d) [x] - COOH e) [x] - OH 5)Colectia: Ce grupări funcţionale conferă compusului proprietăţi de acid a) [x] -carboxilică b) [ ] imidazolică c) [ ] metilică d) [x] hidroxil e) [x] -carboxilică 6)Colectia: Ce grupări funcţionale conferă compusului proprietăţi de baza a) [ ] guanidinică b) [ ] -amino c) [x] -aminod) [x] carboxilică e) [x] sulfhidril 7)Colectia: Care grupe de aminoacizi sunt prezente оn proteine a) [ ] seria Lb) [ ] -aminoacizic) [x] aminoacizi homociclici d) [x] aminoacizi diaminodicarboxilici e) [x] aminoacizii diaminomonocarboxilici 8)Colectia: Referitor la prolina care afirmaţi sunt corectea) [ ] este un aminoacidb) [x] este un iminoacidc) [ ] posedă proprietăţi baziced) [x] este un aminoacid proteinogene) [x] este heterociclic9)Colectia: Afirmaţiile corecte în legătură cu serina sunta) [ ] are pI оn zona de pH acidb) [x] are pI in zona de pH neutruc) [x] intra în categoria aminoacizilor "neesenţiali"

d) [x] este hidroxiaminoacid e) [x] in proteine, restul aminoacidic poate forma legături de hidrogen10)Colectia: Referitor la lizină, care afirmatii sunt corectea) [ ] este aminoacid "neesential"b) [ ] nu este proteinogenc) [x] are pI in zona de pH -bazicd) [x] prin prelucrare posttraducere poate forma hidroxilizină şi alizinae) [ ] este un acid ,-diaminoizocaproic11)Colectia: Referitor la glutamină, care afirmaţii sunt incorectea) [ ] este amida acidului glutamicb) [x] are pI in zona de pH - acidc) [x] este un aminoacid alifaticd) [x] poate forma acid -carboxiglutamice) [ ] este aminoacid cu prop. bazice12)Colectia: Într-o soluţie cu pH=2, care amestec de aminoacizi are sarcină pozitivăa) [ ] Glu, Asp, Serb) [ ] Glu, Pro, Tyrc) [ ] Pro, Val, Glnd) [x] Lys, Arg, Glye) [x] Lys, Arg, His13)Colectia: Într-o soluţie cu pH=8, care combinaţie de aminoacizi are sarcină negativăa) [x] Glu, Asp, Hisb) [ ] Glu, Pro, Tyrc) [ ] Pro, Val, Glyd) [x] Glu, Ala, Aspe) [ ] Lys, Arg, His14)Colectia: Sarcina netă a proteinei depinde dea) [x] componenţa aminoacizilorb) [x] pH-ul soluţieic) [ ] grupările -COOH şi -NH2 ale lanţului polipeptidicd) [x] grupările COOH şi NH2 ale radicalilor aminoacizilor

din lanţul polipeptidice) [ ] grupările NH2 şi COOH terminale de la capetele catenei15)Colectia: Numiţi cauza sedimentării proteinei din soluţie la salifierea) [ ] hidratarea moleculei proteice b) [x] dehidratarea moleculei proteice c) [ ] creşterea sarcinei netă d) [ ] pierderea completă a sarcinei electrice e) [ ] schimbarea semnului sarcinei electrice 16)Colectia:Care afirmaţii referitor la molecula proteică denaturată sunt corectea) [ ] se distruge structura primară şi creşte activitatea biologicăb) [ ] nu se modifică activitatea proteinei, dar se amplifică hidrofilitateac) [x] se distruge structura terţiară şi scade solubilitatead) [x] se distruge structura cuaternară şi se reduce activitatea lore) [ ] se modifica vadit starea nativa şi se modifica forma moleculelor17)Colectia: Referitor la -alanina şi beta-alanina sunt corecte afirmaţiilea) [ ] sunt aminoacizi proteinogenib) [ ] ambii au configuraţii absolute D şi Lc) [x] in structura proteinelor se găseşte -alaninad) [x] sunt derivaţii ai acidului propionice) [ ] sunt componente ale carnozinei şi anserinei

18)Colectia: Ca soluţii coloidale, proteinele posedăa) [ ] difuzie rapidăb) [x] presiune osmotică redusăc) [x] viscozitate mărităd) [x] proprietăţi opticee) [ ] presiune osmotică mărită19)Colectia: Stabilitatea proteinei in soluţie e determinată dea) [x] teacă apoasă (TA) ca consecinţă a hidratării grupelor funcţionale hidrofileb) [x] TA - rezultatul fixarii electrostatice a apeic) [x] sarcina electrică, dependentă de pH-ul mediuluid) [ ] sarcina electrică, dependentă de R - hidrofobi ai AAe) [ ] TA - rezultatul adsorbţiei simple a apei20)Colectia: Condiţiile de sedimentare ale proteinelor sunta) [x] afectarea membranei hidriceb) [x] neutilizarea sarcinei electrice (SE)c) [x] aducerea proteinei la pI d) [ ] adăugarea unei proteine cu aceeaşi sarcinăe) [ ] denaturarea proteinei21)Colectia: Afirmaţiile corecte referitor la funcţiile proteinelor simplea) [ ] prezintă sursă de energie preferenţială b) [x] sunt componente ale membranelor biologicec) [x] sunt biocatalizatorid) [x] determină presiunea oncotică a plasmei sanguinee) [ ] inmagazinează în structura lor informaţia genetică22)Colectia: Referitor la structura primară a proteinelor sunt corecte afirmaţiilea) [x] prezintă o secvenţa de aminoacizi uniţi prin legături peptidiceb) [x] este determinată geneticc) [ ] e distrusă la denaturared) [x] la hidroliza e afectatăe) [x] este fundamentul altor nivele de organizare a moleculei proteice23)Colectia: Afirmaţiile corecte referitoare la structura primară a proteinelora) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură datăb) [x] este caracteristică tuturor proteinelorc) [x] se distruge prin hidroliza acidă sau enzimaticăd) [x] se mai numeşte şi structura covalentăe) [ ] este afectată de agenţi denaturanţi24)Colectia: Referitor la legătura peptidică sunt corecte afirmaţiilea) [x] fiecare grupare peptidică tipică poate forma 2 legaturi de hidrogenb) [x] faţă de legătura C-N atomii de oxigen şi hidrogen se află în poziţia transc) [ ] legăturile carbonului nu permit rotirea liberăd) [x] atomii grupei peptidice şi cei 2 atomi de C invecinaţi au un aranjament planar rigide) [ ] legătura peptidică este necovalentă25)Colectia: Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte a) [x] lanţul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- şi C-terminalib) [ ] toţi radicalii aminoacizilor sunt echivalenţic) [x] legătura C-N din grupa peptidică are caracter parţial dublud) [ ] porţiunile –C2H-R se rotesc liber în spaţiue) [ ] legăturile carbonului permit rotirea liberă a radicalilor26)Colectia: Structura secundară a proteinei prezintăa) [x] aranjare intr-o structură ordonatăb) [ ] e stabilizată de interacţiuni hidrofobe şi ionicec) [x] este -helixul şi -structura

d) [x] rezultatul interacţiunii sterice a radicalii aminoacizilor situaţi adiacent în succesiunea liniarăe) [ ] e stabilizată de legături de hidrogen, ce se formează în limitele

unui singur lanţ27)Colectia: Referitor la -elice sunt corecte afirmaţiilea) [x] predomină оn moleculele proteinelor globulareb) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilarec) [ ] leg.de hidrogen se realizează între grupările -CO şi –NH de pe catene polipeptidice diferited) [x] leg.de hidrogen se realizează între grupările –CO şi -NH din acelaş lanţ polipeptidice) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea -helixului28)Colectia: Pentru structura secundară -pliată este caracteristica) [x] lanţurile polipeptidice sunt legate prin legături de hidrogen înterlanţb) [ ] lanţurile polipeptidice sunt legate prin legături de hidrogen întralanţc) [ ] lanţurile polipeptidice adiacente nu pot fi antiparaleled) [ ] radicalii unui lanţ sunt amplasaţi între radicalii altui lanţe) [x] este determinată de succesiunea aminoacizilor29)Colectia: Afirmaţiile corecte referitoare la structura terţiară a proteinelora) [x] este aranjamentul tridimensional al lanţului polipeptidicb) [ ] e stabilizată de legături covalentec) [x] este determinată de secvenţa aminoacizilor, forma si polaritatea radicalilord) [ ] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor situaţi în apropieree) [ ] este o structură absolut rigidă30)Colectia: Structura terţiarăa) [x] apare graţie interacţiunii sterice a aminoacizilor amplasaţi liniar departe unul de altulb) [x] este stabilizată de legături necovalente, slabec) [x] se realizează şi prin legăture hidrofobed) [x] nu se distruge la denaturaree) [ ] se mai numeşte si structură covalentă31)Colectia: Structura terţiară a proteinelora) [x] formarea ei posedă un grad înalt de cooperareb) [x] se caracterizează printr-un anumit grad de flexibilitatec) [x] оnclude оn sine atоt segmente cît şi d) [ ] este formată din 2 sau mai multe lanţuri polipeptidicee) [ ] întotdeauna determină funcţia proteinei 32)Colectia: Structura cuaternară a proteinelora) [x] reprezintă organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţionalb) [x] se realizează prin legături necovalente dintre suprafeţele de contact ale domenelorc) [ ] se realizează prin legături covalented) [x] molecula proteică posedă mobilitate şi suferă fluctuaţiie) [ ] nu se distruge prin denaturare33)Colectia: Structura cuaternară a moleculei proteicea) [x] asamblarea moleculei finale decurge prin faza de formare a intermediarilorb) [x] e favorizată de interacţiuni hidrofobe dintre radicalii aminoacizilorc) [ ] în prealabil nu se formează intermediarid) [x] funcţionarea proteinelor e realizată prin deplasarea domenelore) [ ] se realizează prin legături chimice covalente34)Colectia: Selectaţi oligomeriia) [x] HbA1b) [x] LDHc) [ ] mioglobina

d) [x] fibrinae) [x] imunoglobulinile35)Colectia: Structura hemoglobinei umane - afirmaţii corectea) [x] tetramerul e format din 2 tipuri de subunităţi: şi b) [x] fiecare subunitate conţine gruparea prostetică hem

c) [x] legatură hem proteină se realizează prin Fe2+

- His distalăa globinei

d) [ ] prezintă dimer format din 2 subunităţi e) [ ] protomerii constituenţi sunt legaţi prin forţe covalente36)Colectia: 10Colagenul (afirmaţiile corecte)a) [x] conţine circa 1/3 glicină b) [x] secvenţa aminoacizilor din lanţul polipeptidic este de tipul (Gly-X-Y)nc) [ ] lanţul polipeptidic e constituit dintr-un număr mic de aminoacizid) [ ] lanţul polipeptidic formează -elicea tipicăe) [x] secvenţă aminoacizilor determină gradul înalt de periodicitate37)Colectia:10În legătură cu colagenul sunt corecte afirmaţiile

a) [x] este o proteină fixatoare de Ca2+

b) [ ] este o proteină globulară intracelularăc) [x] e o proteină fibrilară extracelularăd) [ ] nu se tumefiază la dizolvare e) [ ] e insolubil38)Colectia: 10Care din afirmaţiile de mai jos referitor la colagen sunt corectea) [x] e constituit dintr-un număr mare de aminoacizi (1000)b) [x] intră în componenţa ţesuturilor cu funcţie de spirijinc) [ ] se conţine în cantităţi mari în bacteriid) [x] se destinge prin conţinutul de 1/4 Pro şi Hype) [ ] nu conţine lizină, hidroxilizină şi alizină 39)Colectia: 10Colagenul - afirmaţii corectea) [x] unitatea structurală e tropocolagenulb) [x] stabilitatea e determinată de legăturile covalente incrucişatec) [x] cele trei catene ale tropocolagenului formează un superhelix cu pasul de 28 Angstremid) [ ] colagenul conţine şi aminoacizi atipici de tipul desmozinei şi izodesmozineie) [ ] atât hidroxiprolina, cât şi hidroxilizina sunt codificate în codul genetic 40)Colectia: 10Tropocolagenul (TC) - afirmaţiile corecte:a) [x] moleculele de tropocolagen sunt dispuse în trepte şi deplasate cu 1/4 din lungimea lorb) [ ] în tropocolagen există legături -S-S- c) [ ] moleculele de tropocolagen sunt dispuse exact una peste altad) [ ] superspirala TC este stabilizată de leg. de hidrogene) [ ] molecula de TC este triplu-elicoidală41)Colectia: 10Referitor la colagen(C) sunt corecte afirmaţiile:a) [x] hidroxilarea resturilor de Lys si Pro se face posttranslaţionalb) [x] colagenul are o structură striatăc) [ ] stabilitatea lanţurilor polipeptidice оn C se realizează prin legături de hidrogend) [ ] TC conferă elastinei o mare rezistenţă mecanicăe) [ ] aorta conţine colagen în cantităţi apreciabile 42)Colectia: 10Legătura covalentă încrucişată între 2 lanţuri polipeptidice apare оn:a) [ ] structura fibrinogenuluib) [ ] structura hemoglobineic) [ ] structura elastinei

d) [ ] structura mioglobineie) [x] structura colagenului43)Colectia: 10Enzimele, afirmaţii corecte:a) [x] sunt catalizatori biologicib) [ ] prezintă catalizatori anorganicic) [ ] se pot forma numai оn celulele viid) [x] există şi în forma neactivă în organisme) [ ] catalizează numai reacţiile de sinteză44)Colectia: 10Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:a) [x] nu modifică direcţia reacţieib) [x] nu modifică echilibrul reacţiei reversibilec) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînded) [x] nu se consumă în decursul reacţieie) [ ] activitatea lor nu se reglează45)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici prin:a) [ ] intervin în reacţii posibile din punct de vedere termodinamicb) [x] posedă specificitatec) [x] au eficienţă catalitică mult mai mared) [x] catalizează reacţiile în condiţii blîndee) [ ] schimbă direcţia reacţiei catalizate46)Colectia: 10Enzimele, natura chimică:a) [ ] prezintă numai proteine simpleb) [x] sunt proteine simple şi conjugatec) [ ] sunt glicolipided) [ ] prezintă compuşi macromolecularie) [ ] sunt nucleoproteide47)Colectia: 10Referitor la natura chimică a enzimelor afirmaţiile corecte sunt:a) [x] sunt constituite din aminoacizib) [ ] sunt compuşi termostabilic) [x] în apă formează soluţii coloidaled) [x] sunt compuşi micromolecularie) [x] sunt scindate de proteaze48)Colectia: 10Enzimele conjugate, afirmaţii corecte:a) [ ] posedă specificitate, determinată de cofactorb) [x] cofactorul e componenta termostabilăc) [x] efectul enzimatic e dependent de ambele componented) [ ] acţionează numai în dependenţa de coenzimăe) [ ] acţionează numai în dependenţa de partea proteică49)Colectia: 10Referitor la cofactor, sunt corecte afirmaţiile:a) [x] preponderent servesc cationii unor metaleb) [x] în calitate de coenzimă apar vitaminelec) [ ] ca coenzimă frecvent sunt utilizaţi anionii metalicid) [ ] în calitate de coenzimă apar lipidelee) [x] totalitatea compuşilor neproteici sunt cofactori50)Colectia: 10În legătură cu cofactorii sunt corecte afirmaţiile:a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelorb) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie cataliticăc) [ ] determină specificitatea de acţiuned) [ ] îndeplinesc funcţia de legătură între substrat şi enzimăe) [ ] grupa prostetică prezintă cofactorul slab legat de apoenzimă51)Colectia: 10Organizarea enzimelor în celulă:a) [x] sunt organizate оn complexe multienzimaticeb) [x] pot fi fixate de structuri supramoleculare

c) [x] pot conţine mai multe subunităţid) [ ] pot avea numai o singură localizaree) [ ] sunt libere şi nu pot fi ataşate la diferite structuri52)Colectia: 10Centrul activ al enzimelor reprezintă:a) [ ] grupele funcţionale aparţin aminoacizilor apropiaţi din secvenţab) [x] un plan оn moleculac) [ ] structură compusă unicalăd) [x] un punct din structura terţiarăe) [ ] un component al centrului activ e şi coenzima53)Colectia: 10Centrul activ al enzimelor:a) [x] se formează la interacţiunea enzimei cu substratulb) [x] în centrul activ deosebim porţiunile de contact şi cataliticăc) [ ] în centrul activ se fixează activatorul sau inhibitoruld) [x] în centrul activ se leagă substratule) [ ] centrul activ se formează numai pe baza structurii cuaternare54)Colectia: 10Grupele funcţionale ce participă la formarea centrului activ al enzimelor:a) [x] OH - Ser b) [x] SH - Cys c) [x] NH2 - Lys d) [x] OH - Tyr e) [ ] -CO - NH - 55)Colectia: 10Substratul:a) [x] e substanţa asupra căreia acţionează enzimab) [ ] este inhibitor sau activator al enzimelorc) [x] unele enzime interaţionează cu câteva substrated) [x] este legat de centrul activ prin legături necovalentee) [x] este stereo- şi electrostatic complementar centrului activ56)Colectia: 10Centrul alosteric:a) [x] este separat spaţial de centrul activb) [ ] este locul fixării substratuluic) [ ] este caracteristic tuturor enzimelord) [ ] este locul fixării unor compuşi cu structură asemănatoare substratuluie) [x] este centrul reglator al unor enzime57)Colectia: 10Enzimele alosterice:a) [x] pot conţine numai un centru activ şi numai un centru alostericb) [ ] centrul alosteric poate fixată activatorul cât şi inhibitorulc) [ ] modulatorii se leagă covalent în centrele alostericed) [ ] modulatorul şi substratul poate fi aceiaşi substanţae) [x] modulatorii modifică conformaţia moleculei enzimei58)Colectia: 10Reglarea activităţii enzimelor: a) [x] la baza reglarii activităţii enzimei pot sta şi modificării covalenteb) [x] starea activă apare la împachetarea spontană a moleculei (auto- structurare

cuaternară)c) [ ] modificarea structurii primare nu afectează funcţiile enzimeid) [ ] produsele reacţiei activează enzimae) [x] modificările covalente constau în fosforilarea, metilarea, adiţionarea adenilatului la radicalii aminoacizilor59)Colectia: 10 Mecanismul de acţiune a enzimelor:a) [x] scad energia de activare a reacţiei respectiveb) [ ] inseră o porţiune de energie din exterior pentru depăşirea barierei energeticec) [x] are loc formarea complexului enzima-substrat [ES]d) [ ] complexul ES e o structură rigidă, stabilăe) [ ] formarea complexului ES nu modifică proprietăţile fizice ale enzimei60)Colectia: 10Complexul enzimă-substrat:

a) [x] în complexul enzimă-substrat - substratul se deformeazăb) [ ] complementaritatea sterică dintre E şi S e absolutăc) [x] complementaritatea centrului activ este indusă de substratd) [x] complexul enzimă-substrat favorizează atingerea stării de tranziţiee) [ ] în complexul enzimă-substrat grupele funcţionale ale centrului activ nu suferă modificări conformaţionale61)Colectia: 10Mecanismul de acţiune a enzimelor:a) [x] legătura atacată este orientată precis în spaţiub) [x] fixarea substratului tensionează centrul activ, modificînd substratul respectivc) [x] оn centrul activ al enzimei are loc cataliza covalentăd) [x] оn centrul activ al enzimei are loc cataliza acido-bazicae) [ ] la interacţiunea S şi E se modifică atât conformaţia enzimei cвt şi a substratului62)Colectia: 10Proprietăţile generale ale enzimelor:a) [x] termolabilitateab) [x] posedă specificitatec) [x] activitatea e dependentă de pH - ul mediuluid) [x] activitatea e dependentă de modulatori specificie) [ ] activitatea e dependentă numai de substrat63)Colectia: 10Specificitatea enzimelor:a) [ ] depinde de coenzimăb) [ ] depinde de partea proteică şi de coenzimăc) [ ] poate fi absolută - catalizează transformările unui singur substratd) [ ] poate fi relativă – catalizează transformările unui grup de S cu acelaşi tip de legăturae) [ ] poate fi stereochimică - catalizează transformările unui stereoizomeral substratului64)Colectia: 10Termolabilitatea enzimelor:a) [x] termolabilitatea determină afinitatea E faţa de S şi de modulatorib) [ ] e dependentă de coenzimă

c) [ ] la t0C mai mari de 50

0C activitatea E creşte

d) [ ] la t0C scăzute, mai mici de 10

0C, activitatea E nu se modifică

e) [x] termolabilitatea optimă pentru majoritatea enzimelor e cuprinsă între

20-400C

65)Colectia: 10Influenţa pH-ului asupra activităţii enzimelor:a) [x] pH-ul determină stabilitatea enzimeib) [x] pH-ul asigură afinitatea enzimei faţa de substratc) [x] pH-ul modifică activitatea catalitică a enzimeid) [ ] pH-ul nu modifică gradul de disociere al grupelor funcţionale dincentrul activ e) [x] pH-ul optim nu coincide cu pH-ul mediului intracelular al enzimei66)Colectia:Activarea specifică a enzimelor e posibilă prin:a) [ ] mărirea concentraţiei substratuluib) [x] surplus de coenzimec) [ ] denaturare d) [x] proteoliză limitatăe) [x] modulare alosterică67)Colectia: 10Inhibiţia specifică a enzimelor e posibilă prin:a) [ ] denaturareb) [ ] salifierec) [x] exces de substratd) [x] modulare alosterică

e) [ ] modificări ale pH- ului68)Colectia: 10Inhibiţia competitivăa) [ ] prezintă o inhibiţie ireversibilăb) [x] inhibitorul se aseamană după structură cu Sc) [x] e posibilă simultan fixarea substratului şi a inhibitoruld) [x] inhibitorul se leagă în centrul activ alosterice) [x] inhibitorul se leagă cu centrul activ69)Colectia: 10Inhibiţia competitivă:a) [x] nu e posibilă simultană fixarea a S şi a inhibitoruluib) [x] la enzimă se leagă compusul a cărui concentraţia e mai marec) [x] inhibiţia se înlătura prin exces de substratd) [ ] inhibitorul este scindat fermentative) [x] inhibitorul concurează cu S pentru fixarea în centru activ70)Colectia: 10Inhibiţia alosterică:a) [x] e caracteristică pentru enzimele oligomereb) [ ] inhibiţia e determinată de interacţiunea subunităţilorc) [ ] enzimele respective preponderent au structură terţiarăd) [x] sta la baza efectului substanţelor medicamentoasee) [x] prezintă mecanism de reglare a activităţii enzimatice71)Colectia: 10Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] acidul malic este un inhibitor competitivb) [x] face parte din clasa oxidoreductazelorc) [ ] acidul malic provoacă o inhibiţie ireversibilăd) [ ] inhibiţia nu depinde de concentraţia acidului malice) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD+ Fumarat + FADH272)Colectia: 10Referitor la pepsină şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] face parte din clasa hidrolazelorb) [x] apare la proteoliza limitată (PL) a pepsinogenuluic) [x] оn rezultatul PL se modifică structura terţiarăd) [ ] în rezultatul PL nu se modifică structura primarăe) [x] în rezultatul PL se formează centrul activ73)Colectia: 10Referitor la amilază salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] face parte din clasa hidrolazelorb) [ ] face parte din clasa liazelorc) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratuluid) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimeie) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei74)Colectia: 10Efectul sulfanilamidelor asupra enzimelor:a) [x] provoacă o inhibiţie competitivăb) [ ] inhibă ireversibil enzima bacterianăc) [ ] modifică structura primară a enzimeid) [ ] inhibă enzima prin produsele reacţieie) [x] nu acţionează asupra enzimelor umane75)Colectia: 10Katalul prezintă:a) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkM de S în 1 min

la 250C

b) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mM de S în 1 min

la 250C

c) [x] cantitate de E necesară pentru transformarea 1 mol de substrat

оn 1 sec la 250C

d) [ ] numărul moleculelor de substrat ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 molecule de enzimăe) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn 1 min

la 250C raportată la 1 mg proteină

76)Colectia: 10Unitatea internaţională este:a) [x] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn 1 min

la 250C

b) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mmol de S în

1 min la 250C

c) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mol de substrat în

1 sec la 250C

d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă în 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimăe) [ ] cantitatea de E necesară pentru transformarea 1 mkmol de S оn

1 min la 250C raportată la 1 mg proteină

77)Colectia: 10Izoenzimele:a) [x] preferenţial sunt oligomerib) [ ] catalizează diferite reacţiic) [x] joacă rol de reglatori in metabolismd) [x] au sensibilitate diferită la efectorii alostericie) [ ] nu se deosebesc prin activitatea lor78)Colectia: 10Prezenţa izoenzimelor e determinată de :a) [x] particularităţile metabolismului în diferite organeb) [x] localizarea şi rolul metabolic în aceeaşi celulă c) [x] necesitatea unei reglari fine a metabolismuluid) [ ] efectul factorilor mutageni, ce modifică activitatea catalitică a Ee) [x] necesitatea unei adăptari metabolice la factorii nocivi79)Colectia: 10Referitor la izoenzimele LDH care afirmaţii sunt corecte:a) [x] sunt tetrameri de două tipuri "M" şi "H"b) [ ] sunt dimeri de două tipuri "M" şi "H"c) [ ] reacţia catalizată este ireversibilăd) [x] LDH se găseşte în ţesuturi sub 5 forme diferitee) [x] izoenzimele sunt determininate de particularităţile metabolizmului оn diferite organe80)Colectia: 10Afirmaţiile corecte referitor la creatinkinaza (CK) sunt:a) [ ] este compusă din lanţuri M şi H, prezentînd 3 izoenzimeb) [x] este compusă din lanţuri M şi B, prezentînd 3 izoenzimec) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri M şi Bd) [x] creşterea concentraţiei serice confirmă infarctul miocardice) [ ] determinările sale serice sunt lipsite de importanţa în clinică81)Colectia: 10Vitamina B1:a) [x] are оn structura ei un atom de azot cuaternarb) [x] este coenzimă sub forma unui derivat fosforilat c) [x] coenzima sa facilitează decarboxilarea -cetoacizilord) [ ] coenzima sa facilitează decarboxilarea -aminoacizilore) [x] cea mai utilizată formă coenzimatică este tiamindifosfatul82)Colectia: 10Referitor la vitamina B2 sunt corecte afirmaţiile:a) [x] FMN este esterul monofosforic al vitaminei B2b) [ ] FAD este esterul difosforic al vitaminei B2c) [x] FAD este dinucleotidul vit.B2

d) [x] FMN şi FAD sunt coenzimile unor E din clasa oxidoreductazelore) [x] FMN şi FAD pot exista în 2 forme –redusă şi oxidată83)Colectia: 10Afirmaţile corecte referitoare la NAD sunt:a) [x] ia parte оn transferul unui hidrid–ionb) [ ] legătura sa cu apoenzimele este covalentă

c) [x] coenzma NAD+

participă în reacţii de oxido–reducered) [x] în componenţa ei întră vitamina B5e) [ ] există într-o singură formă- oxidată84)Colectia: 10Afirmaţiile corecte referitoare la coenzima NADP sunt:a) [x] enzimele NADP- dependente participă în reacţii de oxido- reducere b) [x] conţine un rest fosfat fixat la 2'- OH al adenozineic) [ ] se leagă covalent la toate apoenzimeled) [x] componentul activ e amida acidului nicotinice) [ ] conţine în structura sa acidului nicotinic85)Colectia: 10Referitor la vitamina B6 şi coenzimele ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] vitamina B6 există în 3 forme: piridoxina, piridoxamina, piridoxalulb) [x] sunt coenzime în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilorc) [ ] ca coenzimă e utilizată piridoxamina şi piridoxaluld) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelore) [x] in procesul de transaminare sunt utilizate atвt piridoxalfosfatul, cвt şi piridoxaminofosfatul86)Colectia: 10Referitor la acidul ascorbic sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] este vitamina Kb) [x] este vitamina Cc) [x] participă la reacţii de hidroxilare cu implicarea O2d) [x] este necesară la transformarea prolinei în hidroxiprolinăe) [ ] transformă ac. glutamic în ac. -carboxiglutamic87)Colectia: 10Metalele ca cofactori:a) [x] participă nemijlocit la catalizăb) [x] pot juca rolul de acceptori de electronic) [x] pot stabiliza structura enzimeid) [ ] modifică structura primara a enzimeie) [ ] provoacă denaturarea enzimei88)Colectia: 10Preparatele medicamentoase enzimatice conţin:a) [x] tripsină şi chimotripsinăb) [x] amilază şi lipazăc) [x] bromelaină şi papainăd) [ ] catalază peroxidazee) [ ] urează şi colagenaze89)Colectia: 10Preparatele farmaceutice enzimatice exercită acţiune:a) [x] digestivab) [x] fibrinoliticăc) [x] antihemoragicăd) [ ] antiedematicăe) [ ] antiinfamatoare90)Colectia: 10Clasificarea proteinelor:a) [x] există atât proteine simple, cât şi conjugateb) [ ] toate proteinele sunt conjugatec) [ ] toate proteinele sunt formate din catene polipeptidice şiun compus neproteicd) [x] principalele proteine simple sunt albuminele, globulinile şihistonele

e) [ ] subclasele proteinelor conjugate sunt: glicoproteinele, lipo-proteinele, nucleoproteinele91)Colectia: 10Albuminele:a) [ ] sunt proteine conjugateb) [x] sunt proteine ale plasmei sanguinec) [x] sunt sintetizate exclusiv оn hepatocited) [ ] au masa moleculară foarte mare şi sarcină pozitivă la pHfiziologice) [x] menţin presiunea oncotică sanguină şi asigură transportuldiferitor compuşi92)Colectia: 10Globulinele:a) [x] la electroforeza banală se divid în 1-, 2-, - şi -globulineleb) [x] sunt proteine simple din plasma sanguinăc) [x] se sintetizează parţial în ţesutul limfaticd) [ ] -globulinele asigură protecţia imunologicăe) [ ] -globulinele asigură protecţia antihemoragică93)Colectia: 10Histonele:a) [ ] sunt proteine simple citoplasmaticeb) [x] exista următoarele forme H1, H2A, H2B, H3 şi H4c) [x] sunt proteine bazice ce conţin un număr mare de resturi ale liz şi argd) [ ] la pH fiziologic au sarcină negativăe) [x] formează cu ADN-ul complexul numit - nucleozom94)Colectia: 10Glicoproteinele:a) [x] sunt complexe glucid-proteice în care predomină elementulproteicb) [x] partea glucidică este strict organizatăc) [ ] partea glucidcă e constituită din glicozaminoglicanid) [ ] au funcţie structurală, deoarece intră în componenţa substanţeifundamentale a tesutului conjunctive) [x] determină individualitatea celulară95)Colectia: 10Mucina:a) [ ] este de origine sanguinăb) [x] este produsă de celulele mucoasei cavităţii bucalec) [x] este o glicoproteină atipică în care cota glucidelor este relativmare (40%)d) [x] partea glucidică e formată din unităţi dizaharidice repetitive (ac.mucoitinsulfuric)e) [x] asigură protecţia termică şi chimică a mucoaselor96)Colectia: 10Colagenul – particularităţile compoziţiei:a) [x] conţine: 33%-glu; 25%-pro şi hyp; 10%-alab) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizinăc) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolinăd) [x] conţine: acid -carboxiglutamice) [ ] nu conţine: cistină, cisteină şi metionină97)Colectia: 10Colagen - particularităţile structurii primare:a) [ ] reprezintă o catenă polipeptidică liniarăb) [x] o catenă conţine cea 1000-1100 resturi de aminoacizic) [x] radicalii aminoacizilor sunt aranjaţi în linie frântă, datorită inelelorprolinei şi hidroxiprolineid) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnute şi atipicee) [ ] legătura peptidică atipică este formată de grupele -carboxil aleprolinei şi hidroxiprolinei98)Colectia: 10Colagenul- particularităţile structurii secundare:a) [x] este -spirala colagnicăb) [ ] este rasucită spre dreapta

c) [x] o spira conţine 3,3 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nmd) [x] este stabilizată de interacţiuni sterice dintre inelele prolinei şi hidroxiprolineie) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice99)Colectia: 10Colagenul - particularităţile conformaţiei:a) [x] unitatea strucurală a colagenului este tropocolagenulb) [ ] tropocolagenul este o elice triplă răsucită spre stângac) [x] tropocolagenul este stabilizat de legături de hidrogen dintre grupele peptidice ale

catenelor vecined) [ ] tropocolagenul are o configuraţie globularăe) [x] tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea - 300nm şi masa moleculară -

300 kDa100)Colectia: 10Structura colagenului:a) [x] unităţile tropocolagenice se asamblează formând microfbrile, fibrile şi fibre de

colagenb) [x] unităţile tropocolagenice sunt unite prin legături covalente încrucişatec) [x] legăturile covalente încrucişate se formează la interacţiunea resturilor lizinei,

hidroxilizinei şi alizineid) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt extrem de slabe şi nestabilee) [ ] în microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă dealta cu 12 din lungime101)Colectia: 10Proprietăţile colagenului:a) [ ] este o proteină solubilă în orice solventb) [x] în soluţii se tumefiazăc) [x] este foarte rezistent la tracţied) [x] este o proteină termostabilăe) [ ] proprietăţile depind de cantitatea glicinei şi alaninei102)Colectia: 10Tipurile colagenului:a) [x] există 12 forme diferite de colagenb) [ ] formele colagenului se deosebesc după configuraţiec) [ ] toate formele colagenului îmbină 3 tipuri de catene primare:1, 2 şi 3d) [x] pentru oase şi dinţi este specific tipul I al colagenuluie) [x] colagenul tipI are compoziţia [1(I)]2[2(I)]103)Colectia: 10Colagenul:a) [x] este principala proteină extracelularăb) [x] constituie 25% din proteinele umanec) [ ] predomină în bacteriid) [ ] în cantităţi mari este prezent în organele parenchimatoasee) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor104)Colectia: 10Proteinele fixatoare de calciu:a) [ ] mioglobina şi hemoglobinab) [x] fibrina şi accelerinac) [x] colagenul

d) [x] calmodulina şi Ca2+

- ATPazae) [x] proteina intestinalг fixatoare de calciu (CaBP)105)Colectia: 10Particularităţile structurii proteinelor fixatoare de calciu:a) [x] calciul este fixat electrostatic

b) [ ] centrele de fixare a Ca2+

conţin acid aspartic şi acid glutamic

c) [x] ionii de Ca2+

sunt legaţi la grupele -carboxil ale acidului -carboxiglutamicd) [x] acidul -carboxiglutamic este format prin carboxilare cu participareavitaminei Ke) [ ] acidul -carboxiglutamic este codificat de codul genetic

106)Colectia: 10Enzimele salivei provin din:a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucaleb) [x] glandele salivarec) [x] plasma sanguinăd) [ ] produsele alimentaree) [x] bacteriile plăcii dentare107)Colectia: 10Lizocimul:a) [x] este o hidrolazăb) [x] este o glicozidazăc) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriened) [ ] participă la digestia glucidelor alimentaree) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană108)Colectia: : 10Mucinaza:a) [ ] sintetizează mucinab) [x] este hidrolazăc) [x] este o -glicozidazăd) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfurice) [x] asigură înlăturarea moleculilor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor109)Colectia: 10-amilaza salivară:a) [x] este principala enzimă digestivă salivarăb) [ ] este o hidrolaza şi -glicozidazăc) [x] scindează amidonul şi glicogenuld) [x] posedă specificitate faţă de legăturile -1,4-0-glicozidicee) [ ] este produsă de glandele salivare 110)Colectia: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni:a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremieb) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiunibacterienec) [ ] activitatea mucinazei scade оn caried) [x] activitatea -amilazei creşte în parotităe) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită111)Colectia: 10Оmplicarea enzimelor salivare оn afecţiunile stomatologice:a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentarb) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizareac) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltareaparadontozeid) [x] -amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate оn genezacarieie) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor112)Colectia: 10Bazele azotate majore din ADN sunt:a) [x] adeninab) [x] citozinac) [x] guaninad) [x] timinae) [ ] uracilul 113)Colectia: 10Bazele azotate majore din ARN sunta) [x] adeninab) [x] citozinac) [x] uracilul d) [x] guaninae) [ ] timina 114)Colectia: 10Bazele azotate minore din componenţa acizilor nucleici sunt:a) [x] tioguaninab) [x] pseudouridina

c) [x] dihidrouridinad) [ ] 2,4 – dihidroxipirimidina e) [ ] 5 - metiluracilul 115)Colectia: 10Componentele structurale ale ADN – ului sunt:a) [ ] ribozab) [ ] uracilulc) [x] dezoxiribozad) [x] acidul fosforice) [x] timina 116)Colectia: 10Componentele structurale ale ARN – ului sunt: a) [x] pseudouridinab) [ ] timinac) [x] ribozad) [x] adeninae) [x] dihidrouridina 117)Colectia: 10În acizii nucleici există următoarele tipuri de legătură:a) [ ] peptidicăb) [x] 3',5'-fosfodiestericăc) [x] N – glucozidică d) [x] interacţiune hidrofobăe) [x] de hidrogen118)Colectia: 10Structura ADN – ului:a) [ ] este un poliribonucleotidb) [x] conţine d AMP, d GMP, d CMP, TMPc) [x] la cap 5' se află restul de fosfatd) [x] monomerii se leagă prin leg. 3',5' - fosfodiestericee) [ ] monomerii se leagă prin leg. alfa-glicozidice119)Colectia: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu adenozina sunt:a) [x] legătura glucozidică este N9 – C'1b) [x] conţine grupări amino liberec) [ ] nu are grupare OH la C'2 d) [x] este un ribonucleozide) [ ] conţine resturi fosfat120)Colectia: 10În legătură cu citidina sunt corecte afirmaţiile:a) [x] este un ribonucleozidb) [x] legătura glicozidică este N1 – C'1c) [ ] nu are grupare OH la C'2d) [ ] este fosforilatăe) [x] prezintă în ARN şi ADN121)Colectia: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu timidina sunt:a) [x] este un dezoxiribonucleozidb) [ ] este un ribonucleotidc) [x] conţine o grupă metild) [ ] conţine 2 legături N1 - glicozidicee) [x] legătura glicozidică este N1 – C'1122)Colectia: 10Afirmaţiile corecte referitor la acidul adenilic sunt:a) [x] este constituit din bază azotată ; pentoză şi acid fosforic b) [ ] este un dezoxiribonucleotidc) [x] este AMP-uld) [ ] prezintă AMPce) [x] poate fixa prin legгturile macroergice 2 resturi de acid fosforic123)Colectia: 10Cвte legгturile de H va forma cu fragmentul din catenă complementară fragmentul de ADN cu secvenţa

-T – C – G – A – G – :a) [ ] 5b) [ ] 7c) [x] 13d) [ ] 15e) [ ] 18124)Colectia: 10Structura secundară a ADN-ului:a) [x] este bicatenarăb) [ ] catenele sunt paralelec) [ ] catenele se leagă prin legături fosfodiestericed) [x] bazele azotate ocupă interiorul structurii

e) [ ] catenele nu pot fi separate la t0

ridicate125)Colectia: 10Afirmaţiile corecte în legătură cu ADN-ul sunt:a) [x] stivuirea bazelor azotate este determinata de interacţiuni hidrofobeb) [ ] catenele ADN-ului sunt identice după componenţa nucleotidicăc) [ ] catenele sunt identice după secvenţa nucleotidicăd) [x] planurile bazelor azotate sunt orientate perpendicular pe axul unic al helixuluie) [ ] оn toate ADN-urile raportul G + C / A + T este egal cu 1126)Colectia: 10Caracteristicile dublului helix al ADN – lui:a) [x] legăturile de hidrogen asigură împerecherea specifică a bazelor azotateb) [x] pasul conţine 10 nucleotide şi are lungimea de 0,34 nmc) [x] catenele antiparalele sunt complementare una faţă de altad) [x] diferite forme de DNA sunt determinate de gradul de dehidratare al acizilor

nucleicie) [ ] formă A a ADN-ului conţine 10 resturi la o spiră127)Colectia: 10Cu privire la ADN sunt corecte afirmaţiile:a) [x] la organisme din aceaşi specie ADN-ul are o componenţă nucleotidică identicăb) [x] componenţa ADN-ului la diverse specii de organisme diferăc) [x] ADN-ul la aceeaşi specie nu este independenta de: vîrstă, raţie alimentară, mediul

ambiantd) [ ] în ADN, indeferent de provinenţă, A/C=1 şi G/T=1e) [x] în ADN, indeferent de sursa din care provine, A/T=1 şi G/C=1 128)Colectia: 10Afirmaţii corecte refreitor la ADN:a) [ ] dublul helix este o structură rigidăb) [x] dublul helix posedă un dinamism deosebitc) [x] modificările în dublul helix depind de mediul extern al moleculei de ADNd) [x] unele segmente de ADN pot fi superspiralizatee) [x] unele segmente de ADN sunt în formă înelară deschisă129)Colectia: 10Referitor la ADN sunt corecte afirmaţiile:a) [x] dublul helix e o structură cu un grad mare de cooperativitate

b) [x] în soluţii concentrate de acizi şi baze la t0C înalte ADN se denaturează

c) [ ] denaturarea DNA este un proces ireversibild) [ ] la denaturare se rup legăturile fosfodiestericee) [x] la denaturare se păstrează toată structura primară a ADN-ului130)Colectia 10Nucleozomul:a) [ ] este unitatea structurală repetabilă a cromatineib) [x] ADN-ul este asociat оn nucleozom cu proteine bazice-histonelec) [ ] histonele sunt proteine cu sarcină negativăd) [ ] legătura DNA – histone este hidrofobăe) [x] legătura DNA – histone este electrostatică131)Colectia: 10Referitor la nucleozomi sunt corecte afirmaţiile:a) [x] partea proteică este un octamer al histonelor – set dublu de H4, H3, H2A şi H2Bb) [x] octamerul este înfăşurat de ADN-ul dublu inelar cu lungimea de 146 nucleotide

c) [x] histonele H1 sunt ataşate de ADN-linker d) [ ] reprezintă forma de compactizare a ARN-ului

e) [ ] determină supraspiralizarea la DNA procariotf) [ ] DNA este asociat cu proteinele ce posedă caracter acid132)Colectia: 10Referitor la histone:a) [x] conţin mari cantităţi de Lys şi Argb) [ ] sunt bogate în asparagină şi glutaminăc) [ ] în structura nucleozomului predomină H1d) [ ] se leagă covalent de spirala ADN-uluie) [x] formează octameri 133)Colectia: 10Referitor la ARN sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţiib) [ ] cantitatea de ARN în celulă este constantăc) [x] este un ribonucleotid monocatenard) [x] nucleotidele constituente – AMP, GMP, UMP, CMPe) [x] nucleotidele sunt legate prin legături 3' – 5- fosfodiesterice134)Colectia: 10Afirmaţiile corecte referitor la ARNm sunt:a) [x] prezintă molecule foarte heterogeneb) [x] fiecărei gene îi corespunde molecula sa de ARNmc) [ ] C. conţine baze minored) [ ] e asociat permanent cu ribozomiie) [ ] fiecare aminoacid are ARNm al său135)Colectia: 10Referitor la ARNm sunt corecte afirmaţiile:a) [x] e temporar asociat cu ribozomiib) [ ] este copia exactă a catenei codificătoare din ADNc) [x] conţine informaţia despre sinteza proteinelord) [ ] începe cu secvenţa AUGe) [x] secvenţa bazelor în ARNm este complementară cu fragmentul din ADN

corespunzător136)Colectia: 10Afirmaţiile corecte privind ARNt sunt:a) [ ] transportă informaţie genetică de la nucleu la ribozomib) [x] la cap. 3 conţine 4 secvenţe CCAc) [x] conţine baze azotate minored) [x] sunt constituite din 75 – 90 resturi de nucleotidee) [ ] la cap. 3' se află porţiunea anticodon137)Colectia: 10Referitor la ARNt sunt corecte afirmaţiile:a) [x] transportă aminoacizi la sediul de sinteză al proteinelorb) [x] moleculele de ARNt au structură analogicăc) [x] sunt molecule monocatenared) [ ] conţine numai baze azotate majoree) [ ] nu conţine segmente complementare138)Colectia: 10Referitor la ARNt sunt adevărate afirmaţiile:a) [x] prezintă o conformaţie în "foae de trifoi"b) [x] aminoacidul activat se leagă la 3'–OH c) [ ] bucla anticodon e compusă din 3 baze azotated) [ ] reprezintă 50 – 60% din tot ARN celulae) [ ] forma spaţială e un dublu helix cu catene antiparalele139)Colectia: 10Afirmaţiile corecte referetoare la ARNr :a) [ ] sunt molecule cu formă şi mărime similarăb) [x] fiecare tip de ARNr posedă structura sa spaţialăc) [ ] are configuraţia "foiii de trifoi"d) [ ] este dublu catenare) [ ] este polinucleotid monocatenar

140)Colectia: 10Structura şi funcţia ribozomilor:a) [ ] subunităţile conţin numai proteine b) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalentec) [x] ribozomii posedă 2 situsurid) [x] subunitatea mare conţine:ARN 23S şi 5S şi proteine L1 - 34e) [x] subunitatea mică conţine: RNA 16S şi proteine S1 - 21 141)Colectia: 10Replicarea ADN :

a) [x] sunt necesari Mg2+

, Mn2+

b) [ ] sunt necesari Cu2+

, Fe2+

, Zn2+

c) [x] participă dezoxiribonucleozidtrifosfaţii respectivid) [ ] sediul sintezei ADN-ului este citoplasmae) [x] direcţia creşterii catenei este 5' 3'142)Colectia: 10Biosinteza ADN-ului:a) [x] replicarea este un proces semiconservativb) [x] necesită prezenţa ADN-ului matricial bicatenarc) [ ] prezenţa primerului nu este obligatoried) [ ] necesită prezenţa numai a dezoxiribonucleotidelore) [x] sediul sintezei de ADN-ului este nucleulf) [ ] este necesar un ribonucleotid cu 5'OH liber143)Colectia: 10Afirmaţiile corecte referitor la replicare sunt:a) [x] replicarea este bazată pe complementaritatea bazelor azotateb) [ ] catena–fiica este paralelă cu catena matriţăc) [ ] catena–fiica este identică după secvenţa nucleotidică cu cea parentalăd) [x] replicarea este cuplată cu despiralizarea ADN-ului parentale) [x] replicarea decurge în ambele direcţii cu aceiaşi viteză144)Colectia: 10Complexul ADN–replicaza cuprinde:a) [x] ADN–polimerazele I, II, IIIb) [ ] NAD-dehidrogenazelec) [x] helicazad) [x] topoizomerazele I, IIe) [x] ARN-polimeraza145)Colectia: 10Fragmentele Okazaki:a) [x] sunt fragmente relativ scurteb) [x] se sintetizează în direcţia 5'3'c) [ ] se formează la sinteza catenei lider de ADNd) [x] există un timp relativ scurte) [ ] sunt identice catenei matriţă146)Colectia: 10Fragmentele Okazaki - caracteristica lor:a) [x] sinteza fiecărui fragment necesită primerb) [x] sunt reunite sub acţiunea DNA-ligazelorc) [ ] iau naştere sub acţiunea revertazelor d) [x] reunirea fragmentelor necesită consum de ATPe) [ ] se formează de RNA–polimeraza I147)Colectia: 10DNA – polimerazele (III):a) [x] preia instrucţie de la matriţăb) [ ] poate iniţia sinteza catenelor de DNAc) [x] prezintă un complex multienzimaticd) [ ] sintetizează catena de DNA în direcţia 3'5'e) [x] pentru iniţierea sintezei necesita primer148)Colectia: 10Rolul ARN оn replicare:a) [ ] este substrat al ADN - polimerazeib) [x] participă la iniţierea replicăriic) [ ] este relativ scurt – 50-75 nucleotide

d) [x] este necesar pentru sinteză catenei întârziatee) [ ] este prezent оn molecula finala de ADN

149)Colectia: 10Transcrierea (transcripţia), afirmaţiile corecte:a) [ ] angajează simultan întregul cromozomb) [x] vizează numai anumite porţiuni din DNAc) [x] ca matriţă serveşte catena anticodogenă a ADNd) [ ] necesită prezenţa primeruluie) [ ] în procesul sintezei matriţa se destruge150)Colectia: 10Biosinteza ARN: a) [x] substratele sunt ribonucleozidtrifosfaţiib) [x] necesită prezenţa ARN-polimerazei c) [ ] ambele catene ale ADNului servesc ca matriţăd) [ ] biosinteza îşi are sediul în citoplasmae) [x] se sintetizează în direcţia 5' 3'151)Colectia: 10ARN polimeraza procariotelor:a) [x] prezintă un pentamer compus din 2 b) [ ] iniţiarea sintezei necesită prezenţa praimeruluic) [x] posedă centre: catalitice (2), de fixate a ADN şi a substratelord) [x] "cor"- enzima determină elongarea transcrieriie) [x] e capabilă să sintetizeze toate ARN152)Colectia: 10Terminarea transcrierii este determinată de :a) [x] proteina rho ()b) [x] secvenţe nucleotide specifice de pe catena de ADNc) [ ] inhibarea ARN-polimerazei d) [ ] prezenţa unor proteine ce se fixează de promotore) [ ] prezenţa unor proteine ce se fixează de ARN- transcriptul153)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Procesingul (maturarea) ARN-ului mesager constă în:a) [ ] sudarea fragmentelor Okazakib) [x] adiţionarea la capătul 5' a 7–metil - guanozineic) [ ] adaosul secvenţei CCAd) [ ] procesingul are loc оn citozole) [x] poliadenilarea la capătul 3'154)Colectia: 10Maturizarea ARN-ului:a) [x] оn procesing are loc excizia intronilorb) [x] excizia intronilor are loc prin acţiunea unui ARN nuclear cu M mică

c) [x] autosplisingul are loc în prezenţa guanozinei şi a ionilor de Mg2+

d) [ ] ARNm sintetizat specifică mai multe fragmente proteicee) [ ] intronii sunt prezenţi în ARNm matur155)Colectia: 10Maturizarea ARNt:a) [ ] ARNt activ se sintetizează directb) [x] adăugarea la cap 5'a secvenţei CCAc) [x] maturizarea include modificări ale bazelor azotate şi pentozelord) [ ] excizia exonilor e cauzată de ribozimăe) [ ] formarea configuraţiei "frunză de trifoi"156)Colectia: 10Sinteza ARNr :a) [x] se sintezează sub formă de ARNrb) [ ] ARNr se formează direct în citozolc) [ ] ARNr transcriptul părăseşte nucleul celulard) [x] ARNr supuse procesingului părăsesc nucleul celulare) [x] ARNr sintetizat se împachetează în complexe ribonucleoproteice157)Colectia: 10Referitor la ADN-polimeraza ARN dependentă sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este numită şi reverstranscriptazăb) [ ] necesită o catenă matriţă de ADNc) [x] sintetizează ADN pe matriţă de ARNd) [x] se utilizează în ingineria genetică pentru sinteza ADNce) [x] permite intrarea unui ARN viral оn genomul uman158)Colectia: 10Repararea ADN, afirmaţiile corecte:a) [x] ADN–glicozidazele scindează legătura glicozidică şi elimina baza defectab) [x] endonucleazele specifice scindează scheletul în regiunea defectuluic) [ ] ADNp (III) – sintetizează fragmentul corectd) [x] ADN- ligaza sudează capetele ADN-uluie) [x] exonucleazele înlătură fragmentul în exces al scheletului159)Colectia: 10Codul genetic: a) [x] este tripletb) [ ] în ARNm codonii sunt separaţi între ei prin codoni nonsensc) [x] codul este degeneratd) [x] din 64 de codoni, 61 – codifică aminoacizie) [ ] un codon specifică mai mulţi aminoacizi160)Colectia 10Codonul genetic:a) [x] este universal, comun pentru pro – şi eucarioteb) [x] unii aminoacizi sunt specificaţi de mai mulţi codonic) [x] codul este colineard) [ ] codul are semne de punctuaţiee) [x] codul genetic nu este suprapus161)Colectia: 10Codul genetic, afirmaţiile corecte:a) [x] codonii unui ş aceluiaşi aminoacid sunt numiţi sinonimeb) [x] codonii "nonsens" sunt triplete care semnalizează terminarea sintezei proteinelorc) [x] codul nu este ambiguud) [x] codonii se citesc în direcţia 3' 5'e) [ ] unii codoni specifică 2 şi mai mulţi aminoacizi diferiţi162)Colectia: 10Codonul AUG:a) [ ] este un codon de terminareb) [x] este codonul iniţiator al translaţieic) [ ] este codonul iniţiator al transcrieriid) [x] este codonul metionineie) [x] este codonul formil-metioninei163)Colectia: 10Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:a) [x] modificarea chimică a unei baze de pe o catenă DNAb) [ ] modificarea chimică a ambelor baze complementarec) [x] tranziţie sau transversied) [x] deleţie e) [x] inserţie 164)Colectia: 10Consecinţele mutaţiilor:a) [x] stoparea sintezei lanţului proteicb) [x] sinteza unui lanţ suplimentar polipeptidicc) [x] sinteza unor molecule defecte de ADNd) [x] formarea unor proteine anomalee) [ ] mutaţiile produc modificări în organizm165)Colectia: 10Referitor la aminoacil–ARNt–sintetaze sunt corecte afirmaţiile:a) [x] specificitatea este determinată exclusiv de structura ARNtb) [x] fidelitatea este asigurată de capacitatea lor de autocontrolc) [ ] proteinele componente determină specificitatea enzimeid) [ ] posedă 2 centre de fixare: pentru aminoacid şi ARNte) [x] necesită prezenţă H2O pentru aşi exercita funcţia166)Colectia: 10Activarea aminoacizilor:

a) [x] activarea are loc оn citozolul celuleib) [ ] pentru fiecare aminoacid există un singur ARNt specificc) [x] activarea aminoacidului consumă energia a 2 legăturile macroergice fosfatd) [ ] complexul aminoacid – ARNt se formează la nivelul ribozomilore) [ ] aminoacidul se leagă de grupa OH din poziţia 5' al cap CCA din ARNtf) [x] activarea are loc conform reacţiei: aminoacid + ARNt +ATP aminoacil -ARNt+AMP + PPi 167)Colectia: 10Formarea complexului aminoacil – ARNt, afirmaţii corecte:a) [x] legătură aminoacil – ARNt este macroergicăb) [ ] AA e unit cu ARNt printr –o legătura amidicăc) [x] activarea tuturor AA e catalizată de 20 de aminoacil – ARNt – sintetazed) [ ] aminoacizii sunt fixaţi de porţiunea anticodone) [x] restul aminoacidic e fixat de capătul 3' terminal al ARNt168)Colectia: 10Iniţierea sintezei proteinelor necesită:a) [x] ribozomul integrub) [x] ARNmc) [ ] factorii proteici Tu, Ts, Gd) [x] GTPe) [ ] arginina169)Colectia: 10Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor la procariote include:a) [x] ribozomul funcţional activ 70Sb) [x] ARNm cu codonul AUG plasat оn situsul Pc) [ ] factorii de iniţiere – IF – 1, IF – 2, IF – 3d) [ ] subunitatea mică a ribozomulu

e) [x] situsul P ocupat de N- formilmet – ARNtfmet

170)Colectia: 10Referitor la translaţie sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] sinteza lanţul polipeptidic оncepe cu aminoacidul C – terminalb) [ ] aminoacidul iniţiator la procariote este metioninac) [x] donorul de formil este N10 (formil) – FH4d) [ ] încludere Met şi a fMet necesită un singur ARNte) [ ] transferul corect al informaţiei genetice depinde de funcţia de ARNt ca adaptor171)Colectia: 10Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:a) [x] complexul de iniţiereb) [ ] aminoacil – ARNt – sintetazac) [x] peptidiltransferazad) [x] factorii Tu, Ts, Ge) [x] GTP172)Colectia: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor se caracterizează prin:a) [ ] formarea ribozomului activb) [x] formarea legăturilor peptidice

c) [ ] legarea fmet – ARNtfmet

оn locusul Pd) [x] consumul a 2 moli GTPe) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe ARNm173)Colectia: 10Etapa de elongare a biosintezei proteinelor presupune:a) [x] legarea aminoacil – ARNt оn situsul Ab) [x] formarea legгturii peptidice оntre grupa -COOH din locusul P şi grupa -NH2

din locusul Ac) [ ] disocierea ribozomului în subunităţile saled) [ ] detaşarea de pe ribozom a proteinei sintetizatee) [x] consumul a două molecule de CTP174)Colectia: 10Оn procesul terminării sintezei proteinelor are loc:a) [x] înlăturarea ultimului ARNt de pe locusul Pb) [ ] utilizarea a 3 moli ATP

c) [x] eliberarea proteinei sintetizate d) [x] disocierea ribozomului în subunităţi

e) [ ] citirea tuturor codonilor nonsens175)Colectia: 10Referitor la terminarea sintezei proteinelor sunt corecte afirmaţiile:a) [x] necesită prezenţa factorilor R1, R2, Sb) [x] are loc eliberarea ARNmc) [ ] necesită prezenţa factorului Gd) [ ] este necesară utilizarea GTPe) [x] este necesară citirea unui codon nonsens176)Colectia: 10Modificările posttranslaţionale:a) [x] formarea hidroxiprolinei din prolinab) [ ] excizia intronilorc) [x] formarea hidroxilizineid) [x] oxidarea lizineie) [ ] poliadenilarea177)Colectia: 10Prelucrările posttranslaţionale cuprind:a) [x] excizia unor secvenţe polipeptidiceb) [x] ataşarea unor substituenţi neproteici (hemul)c) [ ] substituţia unor baze purinice cu cele pirimidiniced) [x] carboxilarea acidului glutamice) [x] glicolizarea resturilor de lizina178)Colectia: 10Procesele ce decurg cu utilizarea a unei molecule de GTP sunt:a) [ ] formarea leg. peptidice catalizată de peptidiltransferazăb) [x] legarea aminoacil – ARNt оn locusul A al ribozomuluic) [x] translocarea peptidil – ARNt din locusul A оn locusul Pd) [ ] fixarea ARNm la subunitatea micăe) [x] activarea factorului Tu al elongării179)Colectia: 10În legătură cu LAC – operonul sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] genele LAC sunt transcrise fie ca este sau nu lactozгb) [x] genele LAC sunt transcrise dacă operatorul nu este ocupat de represorc) [x] gena reglatoare codifică represorul, capabil de fixare la gena operatord) [x] ca inductor serveşte lactozae) [x] lactoza scade afinitatea represorului pentru operator180)Colectia: 10Inducţia şi represia enzimatică:a) [x] inducţia implică sinteza de novo a enzimelorb) [ ] represia este analoagă cu inhibiţia de tipul feed – backc) [x] reducţia şi inductia reflectă principiul economiei celulared) [x] represia prezintă diminuarea sau oprirea biosintezei enzimelore) [ ] fenobarbitalul prezintă un represor enzimatic specific181)Colectia: 10Referitor la telomerază sunt corecte afirmaţiile:a) [x] оn majoritatea celulelor somatice are loc scurtarea ADN-uluib) [x] scurtarea ADN-ului nu are loc оn celulele sexuale, cancerigenec) [x] previne scurtarea ADN-ului enzima telomerazad) [ ] enzima, ce preîntîmpină scurtarea ADN-ului este o transferazăe) [x] enzima adiţionează un peptid repetabil multiplu182)Colectia: 10Telomeraza prezintă (afirmaţii corecte):a) [x] un ribonucleoproteinăb) [x] un ferment, ce alungeşte capetele ADN-uluic) [ ] enzimă ce utilizează dezoxiribonucleotided) [x] transcriptază, ce ca matriţa foloseşte propriul cofactor – ARN-ule) [ ] reverstranscriptaza, ce implică în proces ADN-ul183)Colectia:: 10Afirmaţii corecte:a) [x] pierderea motivelor telomerice este cauza оmbгtrоnirei

b) [x] lungimea telomerei este marcherul biologic al longivităţiic) [ ] problema replicării terminale incomplete există şi la forma inelară a ADN-ului

d) [x] telomera conţine mii de motive TTAGGGe) [ ] cu vîrsta entropia sisitemului uman se micşorează184)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [x] la biosinteză se utilizează 20 de aminoacizib) [ ] la biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acid -

carboxiglutamicc) [x] se sintetizează catene polipeptidice primare analogice de 3 tipuri - 1, 2 şi 3d) [x] lanţurile polipeptidice au lungimea deosebit de mare (1000-1100 resturi de

aminoacizi)e) [ ] sinteza catenelor are loc lent185)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [ ] are loc оn 20 de etapeb) [ ] intracelular are loc biosinteza lanţurilor polipeptidice primare, modificarea

aminoacizilor şi glicozilareac) [x] intracelular se formează protropocolagenuld) [ ] protropocolagenul reprezintă forma neglicozilată a tropocolagenuluie) [x] protropocolagenul are secvenţe suplimentare neîmpletite la capetele N- şi C-

terminale186)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în biosinteza

colagenuluib) [x] enzimele hidroxilării sunt prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza

c) [x] hidroxilarea prolinei şi lizinei necesită prezenţa O2, Fe2+

, acid ascorbicd) [ ] transformrea lizinei în alizina este catalizată de liziltransaminazăe) [x] alizina este aldehida lizinei187)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [x] protropocolagenul este expulzat din celulă doar după glicozilareb) [ ] pentru glicozilare se utilizează acid glucuronic şi acid N-acetilgalactozaminac) [ ] glicozilarea are loc la nivelul radicalilor ser şi tred) [x] grupa –OH a hidroxilizinei este sediul glicozilăriie) [ ] la radicalii 5-hidroxilizinei sunt ataşate resturile glicozil-galactoza188)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [x] transformarea protropocolagen tropocolagen are loc extracelularb) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilorc) [x] fragmentele neîmpletite sunt scindate de procolagen –N- şi –C- peptidazed) [x] tropocolagenul matur este unitatea structurală a colagenuluie) [ ] tropocolagenul matur este unitatea structurală a colagenului şi elastinei189)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [x] moleculele tropocolagenului se asociază formând microfibrilele de colagenb) [x] microfibrilele se asociază în fibrilec) [x] fibrilele se asociază în fibred) [ ] fibrele de colagen conţin acelaşi număr de fibrile şi microfibrilee) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi se deosebesc după dimensiuni şi ritmul de

reînnoire190)Colectia: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în lungime şi lăţimeb) [ ] moleculele tropocolagenului sunt stivuitec) [x] deplasarea moleculelor tropocolagenului constituie ј din lungimea lord) [ ] unităţile tropocolagenice sunt legate prin legături necovalente încrucişatee) [x] legături încrucişate se formează la condensarea aldolică şi crotonică a lizinei,

hidrolizinei, alizinei şi histidinei191)Colectia: 10Osteogenesis imperfecta:a) [ ] dereglare ereditară a biosintezei elastineb) [x] colagenul sintetizat are compoziţia 3 1(I)c) [x] dinţu au aspectul chihlimbaruluid) [x] se manifistă prin osteoporozăe) [x] craniul are deformări analogice celor din rahit192)Colectia: 10Sindromul Marfan:a) [x] lanţurile 2 ale colagenului sunt mai lungi decвt cele normaleb) [ ] se afectează exclusiv colagenul din ţesul ososc) [x] scheletul este disproporţional cu membre foarte lungid) [x] cerul gurii este extrem de оnalte) [ ] se modifică numărul dinţilor193)Colectia: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:a) [x] energeticăb) [x] protectoarec) [ ] catalitică d) [ ] structuralăe) [x] transportatoare 194)Colectia:: 10Funcţiile principale ale lipidelor sunt:a) [x] energeticăb) [x] protectoarec) [ ] catalitică d) [ ] structuralăe) [x] transportatoare 195)Colectia: 10Lipidele pot servi ca: a) [x] imunomodulatori b) [x] neuromodulatri c) [x] reglatori în procesele de identifecare interceculară d) [x] factori de creştere ai celulelore) [ ] elemente contractile musculare196)Colectia10Acizii graşi saturaţi frecvent intilniţi în celulele şi ţesuturile umane: a) [ ] acidul caprinic b) [ ] acidul caproic c) [ ] acidul miristic d) [x] acidul palmitic e) [x] acidul stearic197)Colectia: 10Frecvent se întîlnesc in lipidele umane următorii acizi graşi nesaturaţi:a) [x] acidul oleicb) [x] acidul linolic c) [x] acidul arahidonicd) [x] acidul nervonic e) [ ] acidul arahic 198)Colectia: 10Acizii graşi esenţiali pentru organismul uman sunt:a) [ ] acidul arahidonic b) [ ] acidul palmitooleicc) [x] acidul linoleicd) [x] acidul linolenic e) [ ] acidul butiric 199)Colectia: 10Care din următorii acizi graşi posedă temperatură de topire mai mică (solubilitate mai mare):a) [ ] acidul stearic (C18)b) [x] acidul arahidonic (C20:4)c) [x] acidul nervonic (С24:1)

d) [ ] acidul palmitic (C16)e) [x] acidul oleic (C18:1)200)Colectia: 10Acilglicerolii:a) [ ] sunt constituienţi ai membranelor biologiceb) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşic) [ ] prezintă derivaţi ai acidului fosfatidicd) [x] reprezintă o formă de stocare a energieie) [x] ca regulă includ acizi graşi monocarboxilici cu număr par de atomi de carbon201)Colectia: 10Glicerofosfolipidele:a) [x] sunt solubile în solvenţii nepolarib) [ ] conţin trei resturi de acid grasc) [x] sunt derivate ale acidului fosfatidicd) [ ] un component obligatoriu este colinae) [x] sunt fundamentul bistratului lipidic al membranelor biologice202)Colectia: 10Afirmaţii corecte referitoare la fosfatidiletanolamine şi fosfatidilcoline:a) [x] sunt derivate ale acidului fosfatidicb) [ ] sunt nepolarec) [x] posedă sarcinăd) [ ] se conţin în abundenţă in ţesutul nervose) [x] fosfolipaza A2 le scindează la lizofosfatide203)Colectia: 10Care din compuşii de mai jos conţin azot: a) [x] fosfatidiletanolamineleb) [x] fosfatidilcolinelec) [x] fosfatidilserinad) [ ] fosfatidilinozitoliie) [x] sfingomielina204)Colectia: 10Sfingomielinele conţin în structura sa:a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforicb) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforicc) [ ] alcool ciclic polihidroxilic, ceramidad) [x] sfingozină, acid gras, colină, acid fosforice) [x] ceramidă, acid fosforic, colină205)Colectia: 10Glicolipidele:a) [ ] sunt elemente structurale ale ţesutului muscularb) [x] conţin în structura sa sfingozină, acid gras, mono- sau oligozaharidec) [x] sunt lipide polared) [ ] nu posedă sarcinăe) [x] includ cerebrozidele, gangliozidele şi sulfatidele206)Colectia: 10Care din compuşii de mai jos conţin fosfor:a) [ ] sulfatideleb) [ ] gangliozidelec) [ ] cerebrozideled) [x] lecitinelee) [x] cefalinele207)Colectia:10Colesterolul:a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenuluib) [ ] este un compus heterociclicc) [x] conţine o legătură dublă în ciclul B la C5d) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3e) [ ] catena laterală este nesaturată şi conţie 3 grupe CH3208)Colectia: 10Funcţiile membranelor biologice sunt:a) [x] de conexiune intercelulară şi receptorică b) [x] metabolică c) [x] de transport

d) [x] compartmentalizare e) [ ] de rezervă 209)Colectia: 10Proprietăţile membranelor biologice:a) [x] cooperativitateab) [x] asimetria structuralăc) [x] fluiditatead) [ ] aranjarea micelarăe) [ ] semipermeabilitate210)Colectia: 10În membranele biologice sunt prezente următoarele lipide:a) [ ] glicolipidele, triacilgliceridele, esterii colesteroluluib) [ ] prostaglandinele, acizii gaşi liberi, ceridelec) [x] fosfolipidele, gangliozidele, colesteroluld) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesteroluluie) [x] fosfogliceridele, gangliozidele, cerebrozidele, sulfatidele, colesterolul211)Colectia: 10Bistratul lipidic membranar este stabilizat de:a) [x] interacţiuni hidrofobeb) [x] forţele Van der Waalsc) [x] forţele electrostaticed) [ ] legături covalentee) [ ] toate tipurile enumerate212)Colectia: 10Proteinele membranelor biologice:a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integraleb) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranarec) [ ] posedă numai capacitatea de mişcare lateralăd) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmebmbranar, recepţie, comunicare

intercelulară, antigenicăe) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali (AMPc, GMPc, Ca2+)213)Colectia: 10Glucidele membranelor biologice sunt:a) [x] prezente masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasmab) [x] fixate covalent de proteine sau/şi lipidec) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidiced) [ ] determină permeabilitatea membraneie) [x] responsabile de identifecarea intercelulară214)Colectia: 10Lipidele raţiei alimentare:a) [x] asigură aprovizionarea suficientă cu acizi grasi esenţialib) [ ] sunt o formă de stocare a energieic) [x] graţie lor în organism pătrund vitaminele liposolubiled) [ ] sunt sursă de substrate necesare sintezei nucleotidelore) [x] asigură organismul cu substanţe biologic active215)Colectia: 10Emulsionarea grăsimilor şi stabilizarea emulsiei lipidice necesită prezenţa:a) [x] acizilor biliari conjugaţi b) [x] fosfogliceridelorc) [ ] enzimelor lipoliticed) [ ] peristaltismului intestinale) [x] acidului clorhidric216)Colectia: 10Acizii biliari:a) [x] sunt derivaţi ai colesteroluluib) [x] catena laterală posedă o grupare carboxilicăc) [x] posedă una, două sau trei grupări hidroxil ataşate la inelul steranicd) [ ] sunt compuşi nesaturaţie) [ ] sunt molecule nepolare217)Colectia: 10Metabolismul acizilor biliari:a) [ ] se sintetizează numai în ficat din colesterol

b) [ ] se conjugă cu acidul glucuronic şi ionul sulfat în formele lor activatc) [x] se conjugă cu glicina şi taurinad) [x] formele conjugate formează săruri de sodiu şi potasiue) [ ] acizii biliari se excretă în bilă numai în formă liberă218)Colectia: 10Digestia lipidelor alimentare:a) [x] are loc оn duodenb) [x] se digeră doar lipidele emulsionatec) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliarăd) [x] enzimele lipolitice sunt sitetizate nemijlocit activee) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl sucului gastric219)Colectia: 10Enzimele lipolitice:a) [x] lipaza pancreatică scindează triglicerideleb) [x] fosfolipazele pancreatice (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridelec) [ ] ceramidaza scindează esterii colesteroluluid) [x] sfingomielinaza scindează sfingomielinelee) [ ] amilaza scindează ceramidele220)Colectia10Produşii finali ai digestiei lipidelor alimentare sunt:a) [ ] acizii organicib) [x] acizii graşic) [x] acidul fosforicd) [x] glicerolule) [x] colesterolul221)Colectia: 10Absorbţia produselor digestiei lipidelor:a) [x] are loc la nivelul duodenului, jejunului şi ileonuluib) [x] prin difuzie simplă se absorb glicerolul, acizii graşi cu catena scurtăc) [x] colesterolul, 2-monogliceridele, acizii graşi cu catena lungă se absorb sub formă de

miceled) [x] micelel conţin acizi biliari, fosfolipide şi produse ale digestiei lipidelor alimentaree) [ ] micelele se absor în intestinul gros prin difuzie sau pinocitoză micelară222)Colectia: 10Formele оn care se absorb produsele digestiei lipidelor alimentare:a) [ ] glicerolul – fosforilatb) [ ] acizii grasi cu catenă scurtă – forma activăc) [x] acizii grasi cu catenă lungă – difuzie micelarăd) [x] monogliceridele – formele activee) [x] colesterolul – in formă de esteri 223)Colectia: 10Soarta produselor digestiei lipidelor, ce au fost absorbite din intestin:a) [ ] sunt eliminate оn sвnge оn sistemul venei portab) [ ] sunt eliminate оn sвnge la nivelul venelor hemoroidalec) [x] se includ оn resinteza lipidelor complexe оn enterocited) [x] se resintetizează lipide specifice organismului umane) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apolipoproteinele şi formează chilomicroni224)Colectia: 10Chilomicronii:a) [x] sunt o clasă de lipoproteine plasmaticeb) [x] conţin trigliceride, fosfogliceride, colesterol şi colesteride, apolipoproteinec) [ ] compusul predominant este colesteroluld) [ ] au dimensiuni mari şi sunt eliminate în sânge în sistemul venei portae) [x] pătrund în cirsulaţia sanguină din cea limfatică prin ductul toracic225)Colectia: 10Soarta chilomicronilor:a) [x] se supun hidrolizei in hepatocite b) [x] sunt hidrolizaţi pe suprafaţa endoteliului capilarelor ţesutului adiposc) [x] enzima cheie a procesului este lipoproteinlipazad) [x] enzima este activată de heparinăe) [ ] heparina este numai anticoagulant226)Colectia: 10VLDL (pre-β-lipoproteinele) – lipoproteinele cu densitate foarte joasa:

a) [ ] sunt metabolizate de lipaza hormon-dependentăb) [x] sunt sintetizate оn ficatc) [x] transportă trigliceridele sintetizate in ficat din exesul de glucidd) [ ] conţin ccă 50% proteine e) [x] conţin apoB-100 (apolipoproteina B-100)227)Colectia: 10LDL (beta-lipoproteine) – lipoproteinele cu densitate joasă: a) [x] conţin apoB-100 şi apoEb) [x] cota colesterolul atinge 45%c) [x] se formează in plasmă din VLDL şi HDLd) [ ] în sinteza lor nu participă lipoproteinlipazăe) [x] furnizează cholesterol majorităţii ţesuturilor228)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10HDL (-lipoproteine) lipoproteinele cu densitate înaltă:a) [x] sunt sintetizate şi secretate de hepatociteb) [x] LCAT (lecitincolesterolaciltransferaza) asigură maturizarea HDL c) [x] transportă colesterolul din ţesuturile periferice în ficatd) [x] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen scăzute) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc litiazic crescut229)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Catabolismul tisular al triacilgliceridelor (TAG):a) [x] se petrece intens оn adipociteb) [x] depinde de activitatea triglicerid lipazei hormon sensibilec) [x] triglicerid lipaza hormon sensibilă este activată de catecolamine şi inhibată de

insulinăd) [x] activitatea diglicerid lipazei şi monoglicerid lipazei depinde de accesibilitatea

substratelor e) [ ] produşii procesului sunt glicerol-3-fosfatul şi 3 molecule de acizi graşi230)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Scindarea trigliceridelor:a) [x] trigliceridlipaza hidrolizează restul acidului gras din poziţia 1 sau 3 a TAb) [ ] produsul primei reacţii este 1,2-DAG sau 1,3-DAGc) [x] digliceridlipaza hidrolizează restul acidului gras din poziţia 1 sau 3 a DAGd) [x] produsul reacţiei a doua este 2-MAGe) [x] monogliceridlipaza hidrolizează 2-MAG la glicerol şi acid gras231)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Activarea acizilor grasi în procesul oxidării lor:a) [x] este prima etapă a oxidării acizilor graşi în ţesuturib) [ ] se petrece оn mitocondrii

c) [x] acid gras + ATP + HS-CoA _ acil-SCoA + AMP + 2P + 2H+

d) [ ] reacţia este catalizată de enzima acetil-CoA carboxilazae) [x] produsul reacţiei – acil-CoA este macroergic232)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transportul acizilor graşi din citoplasmă în mitocondrii în cadrul oxidării lor:a) [ ] sunt transportaţi prin sistemul de co-transport cu ionii de Na+b) [x] in proces participă carnitin-acil-transferazele I şi IIc) [ ] transportul grupelor acil necesită aport energetic în valoare de 2 ATPd) [x] sistemul navetă transportă numai acizi grasi activaţie) [x] acizii graşi sunt transportaţi in formă de acil-carnitină233)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura - (CH3)3N-CH2-CHOH-CH2-COOH corespunde:a) [x] gama-trimetilamino-beta-hidroxibutiratului b) [ ] ornitineic) [ ] sfingozinei

d) [x] carnitineie) [ ] colinei 234)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10-oxidarea acizilor graşi:a) [ ] se oxidează acizii graşi liberib) [x] se desfăşoară in matricea mitocondrialăc) [x] sunt oxidaţi acizii grasi activaţid) [x] produşii finali sunt acil-CoA, NADH.H+ şi FADH2e) [ ] acetil-CoA rezultat este exclusiv oxidat in ciclul Krebs235)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Spirala Lynen a beta-oxidării acizilor graşi este o succesiune a 4 reacţii. Ordinea lor corectă este următoarea:a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivareb) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivarec) [ ] adiţie, oxidare, reducere, hidratared) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivaree) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare236)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Prima reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:a) [x] este o reacţie de oxidoreducereb) [x] are loc dehidrogenarea substratuluic) [ ] enzima reacţiei este acil-CoA dehirogenaza NAD-dependentăd) [ ] în reacţie se formează doar enoil-CoAe) [x] produşii reacţiei sunt FADH2 şi enoil-CoA237)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia 2 a beta-oxidării acizilor graşi:a) [ ] este o dehidratareb) [ ] substratul reacţiei este acil-CoAc) [x] enzima este enoil-CoA hidratazad) [x] în reacţie se consumă o moleculă de apă, ce se adiţionează la substrate) [x] produsul reacţiei este 3-hidroxiacil-CoA238)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a 3 a beta-oxidării acizilor graşi:a) [x] este oxidarea 3-hidroxiacil-CoA prin dehidrogenareb) [x] este un proces de oxido-reducerec) [x] este catalizată de 3-hidroxiacil-CoA dehidrogenazad) [ ] coenzima fermentului este NADP-ule) [ ] produsul reacţiei este beta-cetoacil-CoA239)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a 4 a beta-oxidării acizilor graşi:a) [ ] este hidroliza -cetoacil-CoAb) [x] scindarea substratului este tiolitică şi necesită prezenţa HS-CoAc) [x] enzima reacţieie este -cetotiolazad) [x] produşii reacţiei sunt acetil-CoA şi acil-CoAe) [ ] acil-CoA format în reacţie este identic celui ce s-a inclus iniţial în -oxidare240)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Produşii finali ai unei spire a -oxidării acizilor graşi:a) [ ] sunt o moleculă de NADH.H+ şi o moleculă de FADH2b) [ ] sunt o moleculă de acetil-CoA şi una de acil-CoAc) [x] sunt cвte o moleculă de NADH.H+, FADH2, acetil-CoA şi acil-CoAd) [x] NADH.H+ şi FADH2 se oxidează în lanţul respiratore) [x] acetil-CoA se include în ciclul Krebs iar acil-CoA – în următorul ciclu al -

oxidării acizilor graşi

241)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Numărul spirelor -oxidării parcurse de un acid gras:a) [ ] depinde de numărul atomilor de hidrogen din catena acidului grasb) [x] se calculează conform formulei – (N:2)-1, unde N este numărul atomilor de carbon

din catena acidului grasc) [ ] fomula este aplicabilă tuturor acizilor graşid) [x] acidul palmitic parcurge 7 spire de oxidaree) [ ] acidul butiric parcurge 2 spire de oxidare242)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Numărul moleculelor de ATP ce se formează la oxidarea acizilor graşi depinde de:a) [x] numărul atomilor de carbon din catenă şi se calculează conform formulei – (N:2-

1)x5 + (N:2)x12 – 2 (sau 1)b) [x] numărul moleculelor de acetil-CoA ce se formeazăc) [x] numărul moleculelor de NADH.H+ ce se formeazăd) [ ] numărul moleculelor de NADPH.H+ ce se formeazăe) [x] numărul moleculelor de FADH2 ce se formează243)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilanţul energetic al beta-oxidării acizilor graşi:a) [x] fiecare spiră a beta-oxidării generează un NADH.H+ şi un FADH2, ce este

echivalent cu 5 molecule de ATPb) [ ] un NADH.H+ asigură sinteza a 2 molecule ATP în lanţul respiratorc) [ ] un FADH2 asigură sinteza a 3 molecule ATP în lanţul respiratord) [x] acetil-CoA se oxidează în ciclul Krebs şi generează 12 ATP-urie) [x] două legături macroergice fosfat dintr-o moleculă de ATP se consumă la activarea

acidului gras244)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea acizilor grasi nesaturaţi:a) [x] se desfăşoară identic cu a celor saturaţi până la legătura dublă naturalăb) [ ] ea este identică cu cea a enoil-CoA, ce este intermediarul -oxidăriic) [x] legătura dublă naturală are configuraţi "cis" şi este localizată între atomii de carbon

3 şi 4d) [x] legătura dublă a intermediarului -oxidării este "trans" şi localizată între atomii de

carbon 2 şi3e) [ ] localizarea şi configuraţia legăturii duble este modificată de epimerază245)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea acizilor graşi cu număr impar de atomi de carbon:a) [x] sursa acestor acizi sunt numai produsele alimentareb) [x] mecanismul oxidării lor este absolut identic cu cel al acizilor graşi cu număr par de

atomi de carbonc) [ ] produşii finali ai oxidării sunt NADH.H+, FADH2 şi acetil-CoA d) [x] în final se formează şi o moleculă de propionil-CoAe) [ ] propionil-CoA nu se oxidează în continuare şi se elimină pe cale biliară246)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea propionil-CoA:a) [x] propionil-CoA este unul din produşii finali ai -oxidării acizilor graşi cu număr

impar de atomi de carbonb) [ ] el direct se include în ciclul Krebs pentru oxidare ulterioarăc) [x] el este carboxilat de către propionil-CoA carboxilază la metilmalonil-CoAd) [x] metilmalonil-CoA este convertit la succinil-CoA de metilmalonil-CoA mutazăe) [ ] succinil-CoA se oxidează în lanţul respirator247)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea glicerolului:a) [x] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al trigliceridelor

b) [x] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al fosfogliceridelorc) [ ] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al aminoacizilord) [ ] glicerolul rezultă din catabolismul tisular al sfingo- şi glicolipideloe) [x] glicerolul este absorbit din intestin şi provine din digestia lipidelor248)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile oxidării glicerolului:a) [x] primar glicerolul este fosforilat de glicerol kinază la glicerol-3-fosfatb) [ ] glicerol-3-P este redus de glicerol-3-P dehidrogenaza la dioxiacetonfosfatc) [x] glicerol-3-P dehidrogenaza este NAD-dependentăd) [x] dioxiacetonfosfatul este compus intermediar al glicolizei şi se oxidează pe cale

glicoliticăe) [ ] dioxiacetonfosfatul se oxidează nemijlocit în ciclul Krebs249)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilanţul energetic al oxidării glicerolului:a) [ ] glicerolul se poate oxida exclusiv aerobb) [x] glicerolul se poate oxidat atât aerob, cât şi anaerobc) [ ] oxidarea anaerobă este energetic mai avantajoasă, deoarece consumă mai puţin ATPd) [x] oxidarea anaerobă generează 4 molecule de ATPe) [x] oxidarea aerobă generează 22 molecule de ATP250)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10La corpii cetonici se referă compuşii:a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiricb) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lacticc) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malicd) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutirice) [ ] acidul-gama-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic251)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza corpilor cetonici:a) [x] se produc din acetil-CoAb) [ ] sunt necesare 2 molecule de acetil-CoAc) [x] sinteza este localizată exclusiv în ficatd) [ ] procesul necesită aport energetic sub formă de ATPe) [ ] toţi corpii cetonici se formează în reacţii enzimatice252)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile parţiale ale biosintezei corpilor cetonici:a) [x] în primele două reacţii se condensează 3 molecule de acetil-CoA şi se formează

beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoAb) [x] reacţiile sunt asigurate energetic de moleculele substratuluic) [ ] beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este redus la acid mevalonicd) [x] beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este scindat la acetoacetate) [x] din acetoacetat se formează ß-hidroxibutiratul şi acetona 253)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Utilizarea corpilor cetonici:a) [x] sunt substrat energetic, la oxidarea căruia se produce ATPb) [ ] în condiţii fiziologice se oxidează nu constituie o sursă energetică de prim planc) [x] consumul lor este deosebit de intens оn hipoglicemiid) [ ] sunt oxidaţi în ficat e) [ ] pot fi consumaţi de toate ţesuturile şi organele254)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cetonemia şi cetonuria:a) [x] cauza cetonemiei este hiperproducerea corpilor cetonicib) [ ] cauza cetonemiei este diminuarea consumului corpilor cetonicic) [x] cetonuria este o consecinţă a cetonemieid) [x] dereglarea este caracteristică pentru inaniţie şi diabet zaharat

e) [x] acumularea corpilor cetonici determină dezvoltarea acidozei255)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Diferenţele dintre oxidarea şi biosinteza acizilor grasi sunt:a) [ ] sinteza are loc in mitocondrii, oxidarea – in citozolb) [x] in sinteză intermediarii sunt legaţi la ACP (PPA), in oxidare - la CoA

c) [x] oxidarea utilizează NAD+

, sinteza – NADPHd) [ ] in oxidare enzimele sunt asociate într-un complex iar la sinteză – nue) [x] oxidarea utilizează sistemul navetă carnitinic iar biosinteza – cel al citratului256)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza acizilor grasi:a) [ ] are loc in matricea mitocondrialăb) [x] substratul sintezei este acetil-CoAc) [x] donatorul activ al unităţior carbonice este malonil-CoAd) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2e) [x] procesul este catalizat de complexul polienzimatic "sintetaza acizilor graşi"257)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Furnizarea substratului în sinteza acizilor graşi:a) [x] substratul – acetil-CoA este acumulat în celulă în matricea mitocondrialb) [ ] transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta carnitinicc) [x] transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta al citratuluid) [x] transferul este însoţit de generare de NADPH necesar recţiilor de reducere a

biosintezei acizilor graşie) [ ] la transport se consumă energie – ATP şi GTP258)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza acizilor graşi – formarea malonil-SCoA:a) [x] se formează prin carboxilarea acetil-SCoA şi constituie o reacţie de activare a

substratuluib) [x] reacţia necesită HCO3- , ATP şi Mg2+c) [x] este catalizată de acetil-SCoA carboxilazad) [ ] coenzima enzimei este biotina (vitamina K)e) [ ] reacţia este inhibată de citrat259)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sintetaza acizilor graşi:a) [ ] este un complex polienzimatic organizat funcţionalb) [x] este formată din 2 subunităţic) [x] posedă o proteină ce realizează conexiunea dintre enzime şi leagă compişii

intermediari ai procesuluid) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-SCoAe) [ ] sintetizează atât acizi graşi saturaţi cât şi nesaturaţi260)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Prima reacţie a ciclului biosintezei acizilor graşi:a) [x] este adiţionarea acetilului şi malonilului la proteina ACP din complexul

polienzimatic "acid gras sintetazab) [x] legarea acetilului şi altor resturi acil este catalizată de aciltranacilazac) [x] legarea malonilului este catalizată de maloniltransacilazad) [ ] ambii compuşi sunt ataşaţi la gruparea -SH a acidului foasfopantotenice) [ ] este necesară energie în formă de ATP261)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a doua a biosintezei acizilor graşi:a) [x] este condensarea acetilului cu malonilulb) [x] este formarea 3-cetoacil-ACP-uluic) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2d) [x] este catalizată de beta-cetoacil-ACP sintetazae) [ ] este reacţia reglatoare cheie a procesului

262)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a treea a biosintezei acizilor graşi:

a) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACPb) [ ] beta-cetoacil-ACP este oxidat la 3-hidroxiacil-ACPc) [x] enzima reacţiei este beta-cetoacil-ACP reductazad) [x] coenzima reacţiei este NADPH.H+e) [ ] sursa de NADPH este exclusiv reacţia sistemului naveta citrat catalizată de malic-

enzimă263)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a patra a biosintezei acizilor graşi:a) [ ] are loc oxidarea substratului de către dehidrogenaza respectivăb) [x] 3-hidroxiacil-ACP este dehidratatc) [x] reacţia este catalizată de 3-hidroxiacil-ACP dehidratazad) [ ] de la substrat sunt detaşate 2 molecule de apăe) [ ] coenzima ce participă în proces este NAD+264)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a cicncea a biosintezei acizilor graşi:a) [x] în ea se produce precursorul primar al acizilor graşi – butiril-ACPb) [x] este o reacţie de oxido-reducere c) [x] este catlizată de enoil-ACP reductazad) [ ] agentul reducător este FADH2e) [x] echivalenţii reducători sunt produşi în ciclul pentozofosfaţilor şi sistemul naveta

citrat265)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Prima spiră a sintezei acizilor graşi:a) [ ] se produce un compus format din 5 atomi Cb) [x] se оncheie cu formarea butiril-ACPc) [x] spira consumă 2 molecule de NADPH.H+d) [ ] sunt consumate 2 molecule de malonil-ACPe) [x] forţa motrică a procesului este eliminarea CO2266)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza acizilor graşia) [ ] acid gras sintetaza produce orice acid palmiticb) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 8 molecule de acetil-CoAc) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 7 ATP şi 7 H+d) [x] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 14 HADPHe) [ ] pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 6 H2O267)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea acizilor graşi cu catena lungă (mai mare decât C16):a) [ ] are loc prin scurtarea acizilor graşi de origine alimentarăb) [x] la eucariote se petrece prin elongarea C16c) [x] elongarea este localizată în reţeaua endoplasmaticăd) [x] mecanismul constă în ataşarea unităţilor dicarbonice la capătul carboxilic al acidul

gras preexistente) [x] sursa unităţilor dicarbonice este malonil-SCoA268)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza acizilor graşi nesaturaţi monoenici:a) [x] se petrece din acizii graşi saturaţi corespunzătorib) [x] substratul sintezei este forma activă a acidului grasc) [ ] procesul este localizat în mitocondrii şi are loc în sens invers ß-oxidăriid) [x] formarea legăturilor duble este catalizată de monooxigenaza microzomialăe) [x] reacţia necesită prezenţa NADPH şi O2269)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Acizii graşi polienici:a) [x] sunt indispensabili acizii linoleic şi linolenic

b) [x] cei dispensabili se formează prin introducerea legăturii duble între C9 şi gruparea carboxil

c) [x] cei dispensabili se pot sintetiza din acid linolic şi linolenicd) [ ] in cantităţi importante se produce acid oleice) [x] acid arahidonic se formează prin desaturare, elongare şi desaturare consecutive a

acidului linoleic270)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea biosintezei acizilor graşi:a) [x] reacţia cheie reglatoare este acetil-CoA carboilazicăb) [ ] enzima este activată de ATPc) [x] activatorul principal este citratuld) [x] enzima este inhibată prin feed-back de produsul întregului proces – palmitil-CoAe) [x] formarea acizilor graşi nesaturaţi depinde de temperatura mediului ambiant271)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza trigliceridelor:a) [ ] se produce din glicerol şi acizii graşib) [x] substratele sunt activate la glicerol-3-fosfat şi acil-CoAc) [ ] se ataşează concomitent toate cele trei resturi de acizi graşid) [x] iniţial se formează acidul fosfatidice) [x] enzimele ce catalizează esterificarea grupelor OH ale glicerolului sunt

aciltransferazele272)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul sintezei trigliceridelor:a) [x] prima etapă – formarea glicerol-3-fosfatului din glicerol şi ATP sub acţiunea

glicerol kinazeib) [x] etapa 2 – ataşarea resturilor acizilor graşi furnizaţi de acil-CoA la glicerol-3-fosfat

şi formarea acidului fosfatidicc) [x] etapa 3 – formarea digliceridului sub acţiunea fosfatidat fosfatazeid) [ ] etapa 4 – formarea trigliceridului catalizată de triacilglicerol-aciltransferazae) [x] enzimele ce sintetizează TAG formează complexul TAG-sintaza273)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Numiţi compusul intermediar comun al sintezei trigliceridelor şi fosfogliceridelor:a) [ ] glicerolulb) [ ] glicerol-3-fosfatulc) [x] acidul fosfatidicd) [ ] diacilglicerolule) [x] diacilglicerol-3-fosfatul274)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10De ce depinde direcţionarea acidului fosfatidic în sinteza trigliceridelor sau fosfogliceridelor:a) [ ] de aportul lor alimentarb) [ ] de reglajul hormonal al proceselorc) [x] de prezenţa substanţelor lipotroped) [ ] factorii lipotropi favorizează producerea trigliceridelore) [x] la factorii lipotropi se referă colina, inozitolul, serina, metionina, piridoxalfosfatul,

acidul folic şi cobalamina275)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor:a) [x] se poate realiza de novo pornind de la acidului fosfatidic şi serinăb) [x] calea de rezervă (din produse gata) utilizează colina sau etanolamina preexistent

c) [x] în ambele căi ca activator al moleculelor substraturlui serveşte CTPd) [ ] calea de rezervă necesită şi molecule de GTPe) [ ] produşii finali ai acestor căi sunt diferiţi276)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza de novo a fosfogliceridelor:a) [ ] în I reacţie se activează fosfatidatul interacţionînd cu GTP şi formând CDP-

digliceridulb) [x] în reacţia II CDP-digliceridul interacţionează cu serina şi se formează

fosfatidilserinc) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserineid) [x] fosfatidilcolina se formează prin tripla metilare a fosfatidiletanolamineie) [ ] sursa de metil este metil-cobalamina277)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza fosfogliceridelor pe calea de rezervă (din produse gata):a) [ ] primar se activează colina (etanolamina) la fosforilcolină (fosforiletanolamină)b) [x] sursa de fosfat este CTP-ulc) [x] fosforilcolină (fosforiletanolamină) se transferă la CTP formând CDP-colina (CDP-

etanolamina)d) [x] interacţiunea CDP-colinei (CDP-etanolaminei) cu diacilgliceridul generează

fosfogliceridul respective) [ ] fosfatidilserina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolamine278)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10La sinteza lipdelor participă următoarele nucleotide:a) [ ] ATPb) [ ] GTPc) [x] CTPd) [ ] TTPe) [x] UTP 279)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fosfatidilinozitolii:a) [x] sunt o clasă de fosfoglicerideb) [x] conţin polialcoolul ciclic inozitolul în stare liberă sau fosforilatăc) [x] frecvent conţin în poziţia 2 restul acidului arahidonicd) [x] sunt precursorii a 2 mesageri secunzi hormonali – inozitolfosfatul şi digliceridule) [ ] numărul grupelor fosfat determină efectul mesagerial al inozitolfosfatului280)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Colesterolul:a) [ ] este integral sintetizat оn organismb) [x] parţial necesităţile sunt acoperite de aportul alimentarc) [ ] unica sursă exogenă de colesterol sunt produsele vegetaled) [x] aportul extern dictează viteza sintezei internee) [ ] cantităţi importante de colesterol se produc în ţesuturile osos şi conjunctiv281)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul colesterolului оn organismul uman:a) [ ] reglează termogenezab) [x] reglează fluiditatea membranelor biologicec) [x] este substratul sintezei acizilor biliarid) [x] din el se produc pigmenţii biliarie) [x] este precursorul hormonilor steroizi şi a vitaminei D282)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza colesterolului:a) [x] substratul este acetil-CoAb) [x] compusul cheie intermediar este acidul mevalonicc) [ ] viteza utilizării ac.mevalonic dictează viteza întregului proces

d) [x] enzima cheie reglatoare a procesului este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza

e) [ ] enzima reglatoare este activată de aportul mare de colesterol exogen283)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile I etape a biosintezei colesterolului:a) [x] prima reacţie – condensarea a 2 molecule de actil-CoA la acetoacetil-CoAb) [ ] prima reacţie – enzima – acetoacetatsintetazac) [x] reacţia 2 – formarea ß-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA din acetoacetil-CoA si a

treea moleculă de acetil-CoAd) [x] reacţia 3 – reducerea ß-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA, de catre reductaza

respectivăe) [ ] coenzima beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductazei este NADP+284)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza colesterolului:a) [x] în etapa a II din acidul mevalonic se formează scualenulb) [x] scualenul se ciclizează generând lanosterolc) [x] lanosterolul se reduce la colesterold) [ ] sursa de echivalenţi reducători este NADH.H+e) [ ] procesul este susţinut energetic de compuşii intermediari285)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea biosintezei colesterolului:a) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metil-glutaril-CoA reductaza (HMG-CoA

R)b) [ ] activitatea HMG-CoA R este reglată prin modificare covalentăc) [x] HMG-CoA R este inhibată de produsul reacţieie – acidul mevolonicd) [x] activitatea HMG-CoA R este micşorată de colesterolul alimentare) [x] sinteza HMG-CoA R este diminuată de colesterolul alimentar286)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitaminele liposolubile sunt:a) [x] Ab) [ ] B1c) [ ] Cd) [x] De) [x] K287)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitamina A:a) [x] vit.A şi precursorii săi sunt izoprenoizi b) [x] precursorii ei sunt α-, β-, γ-carotenelec) [ ] din α-carotene in celulele omului se formează 2 molecule de vit.Ad) [x] vit A. poate exista în formă de retinol sau retinale) [x] vit. A se poate depozita оn organismul omului (ficat)288)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul vitaminei A оn metabolismul organismului uman:a) [x] intră în componenţa pigmenţilor vizuali ce asigură percepţia luminiib) [x] reglează dezvoltarea normală şi diferenţierea celulelor embrionarec) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulelor ce proliferează rapid (epiteliul

mucoaselor, pielii şi epiteliul spermatogen)d) [ ] contribuie la asimilarea substanţelor minerale din intestine) [ ] reglează sinteza mediatorilor nervoşi289)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitamina E:a) [x] există în formă de tocoferoli (alfa-, beta-, gama-, δ-) si tocotrienoli (alfa-, beta-,

gama-, δ-)b) [x] reprezintă compuşi complecşi ai tocolului şi ai unei catene izoprenoide

c) [x] cel mai activ compus din grupă este alfa-tocoferoluld) [ ] se acumulează în cantităţi mari în ţesuturile osos şi glandele endocrine

e) [x] în celule se concentrează în membranele celulare290)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul biologic al α-tocoferolului:a) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural

b) [x] previne formarea radicalilor liberi ai oxigenului

c) [x] stopează reacţiile în lanţ de oxidare peroxidică a lipidelor membranare

d) [x] facilitează fosforilarea oxidativă

e) [ ] stimulează degradarea creatinei291)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitamina K:a) [x] vitaminele K sunt chinone cu catenă izoprenoidă (naftochinone)b) [x] de origine vegetală sunt menachinonelec) [x] filochinonele sunt produse de bacteriile microflorei intestinaled) [x] menadionul, vicasolul, sincavitul – sunt forme sintetice ale vit. Ke) [ ] formele sintetice sunt forme active ale vit. K292)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul vitaminei K:a) [x] contribuie la sinteza оn ficat a proteinelor coagulanteb) [x] de cantitatea ei depinde producerea factorilor II, VII, IX şi X plasmatici ai

coagulăriic) [ ] este coenzima enzimei ce carboxilează reasturile acidului glutamic la ß-

carboxiglutamatd) [x] participă la formarea trombinei din precursorii ei neactivie) [ ] reglează biosinteza fibrinogenului şi transformarea lui în fibrină293)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitamina D:a) [x] poate fi atât de origine vegetală, cât şi de origine animalăb) [x] în cantităţi considerabile se conţine în ficatul de peştec) [ ] fiind vitamină, nu se produce în organismul omuluid) [x] necesităţile diurne constituie 10-25 μg (500-1000 UI)e) [x] se poate depozita оn organismul omului (оn ficat)294)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura vitaminelor D:a) [ ] vit.D2 (ergocalciferolul) şi D3 (colecalciferolul) au structură total diferităb) [x] ergocalciferolul posedă 5 grupe metil şi o catenă laterală nesaturatăc) [x] colecalciferolul posedă 4 grupe metil şi catena laterală saturatăd) [ ] ambele forme posedă inelul steranice) [x] sunt compuşi hidroxilaţi la C3295)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 – biosinteza:a) [x] iniţial se formează 7-dihidrocolesterolul din colesterolb) [x] sub acţiunea razelor UV în piele din 7-dihidrocolesterol se produce colecalciferolulc) [ ] colecalciferolul se formează în piele sub acţiunea razelor infraroşii din colesterold) [x] procesul este împiedicat de concentraţia mare de melanină în pielee) [ ] procesul este stimulat de concentraţia mare de colesterol în organism296)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul vitaminei D3 – formarea derivatului biologic activ:

a) [x] se formează 1,25-(OH)2-D3b) [ ] procesul se petrece оn ficat

c) [x] compusul se formează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi rinichid) [x] etapa limitantă este cea renalăe) [ ] ea este inhibată de PTH297)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitamina D – rolul biologic:a) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi fosfatemieib) [x] are mecanism de acţiune similar cu cel al hormonilor steroizic) [ ] organele ţintă sunt intestinul, rinichii şi oasele

d) [x] stimulează biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+

din intestine) [ ] inhibă eliminarea calciului şi fosfaţilor cu urina298)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vitamina D – carenţa:a) [ ] carenţa vitaminei D provoacă osteoporozab) [x] la copii determină dezvoltarea rahituluic) [x] la maturi determină dezvoltarea osteomalacieid) [x] în rahit se afectează atât macrostructura cât şi microarhitectonica oaselore) [ ] osteomalacia determină diminuarea dimensiunii oaselor299)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Eicosanoizii – caracteristica generală:a) [x] sunt substanţe biologic active de natură lipidicăb) [ ] sunt derivaţi ai steranuluic) [x] se sintetizează din acidul arahidonicd) [x] au acţiune similară cu a hormonilor, dar la nivel locale) [ ] se produc numai de celulele nervoase300)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura eicosanoizilor:a) [x] derivă de la acidul prostanoicb) [x] conţin în moleculă un inel ciclopentanc) [ ] este prezent un ciclu piranozicd) [x] are două catene laterale – carboxilică şi olehilicăe) [ ] sunt metilaţi 301)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Eicosanoizii – mecanismele acţiunii:a) [x] prostaglandinele modifică concentraţia nucleotidelor ciclice

b) [x] modulează nivelul intracelular al ionilor de Ca2+

c) [ ] acţionează nemijlocit la nivelul ADN-uluid) [x] reglează biosinteza proteinelore) [ ] direct reglează activitatea enzimelor302)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Eicosanoizii – efectele biologice:a) [x] prostaglandinele modifică motilitatea şi influenţiază secreţia şi absorbţia la diferite

nivele ale tubului digestivb) [x] controlează funcţiile sexuale atât la femei, cât şi la bărbaţic) [x] tromboxanele intervin în agregarea plachetelor şi menţinerea tonusului vasculard) [x] leucotrielnele sunt implicate în reacţiile inflamatoare şi alergicee) [ ] prostacicşinele reglează masa musculară303)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ateroscleroza:a) [x] este dereglarea metabolismului colesteroluluib) [x] se acumulează esterii colesterolului in celulă

c) [x] se acumulează colesterolul şi esterii săi extracelulard) [ ] nu este afectată integritatea endoteliului vascular

e) [ ] nu se dereglează metabolismul lipoproteinelor sanguine304)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hiperlipidemia alcoolică se dezvoltă deoarece are loc:a) [ ] consum excesiv de lipide cu alimenteleb) [x] acumularea NADH-uluic) [x] inhibarea oxidarii acizilor grasid) [x] amplificarea sintezei trigliceridelor оn ficate) [ ] amplificarea sintezei în ţesuturi acizilor biliari305)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Principalele modificări biochimic in obezitate sunt:a) [x] insuficienţa trigleciridlipazeib) [x] dezechilibrul energetic cu diminuarea vitezei lipolizeic) [ ] hiperinsulinismuld) [ ] predispozitic geneticăe) [ ] abundenţa de alimente306)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Steatoza (degenerescenţa grasă a ficatului) este determinată de:a) [ ] acumularea fosfolipidelor оn hepatociteb) [x] insuficienţă funcţională (sintetică) a ficatuluic) [ ] surplus de substanţe lipotrope în raţia alimentarăd) [ ] eliminarea intensivă a acizilor graşi din ficate) [x] scădarea capacităţiii hepatocitelor de a sintetiza apolipoproteine307)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din afirmaţii sunt corecte:a) [x] metabolismul este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energieib) [x] metabolismul este efectuat de sisteme polienzimatice, superintegratec) [x] metabolismul aprovizionează celulelor cu energie chimicăd) [ ] sinteza exclusiva a biomoleculelor specializatee) [x] catabolismul biomoleculelor specifice308)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Căile metabolice:a) [x] pot fi liniareb) [ ] intermediare au aceleaşi etapec) [x] pot fi cicliced) [ ] centrale sunt aproape identicee) [ ] pot avea ramificări309)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Catabolismul:a) [ ] constituie faza degradării compuşilor preluaţi numai din exteriorb) [x] constituie faza degradării diferitor compuşi în produşi mult mai simplic) [x] este insotite de degajarea energiei libered) [ ] are 2 etapee) [ ] constituie degradarea numai a proprilor rezerve la compuşi simpli310)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Anabolismul:a) [x] este faza de sinteză a diverşilor compuşi organicib) [x] necesită utilizarea energiei libere (ATP)c) [x] decurge оn 3 etaped) [ ] se caracterizează prin convergenţa căilor metabolicee) [x] căile metabolice ale anabolismului sunt divergente

311)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bioenergetica:a) [ ] organismele vii sunt sisteme deschiseb) [x] entropia este gradul de dezordine a unui sistemc) [x] energia liberă – este energia utilizabilă a sistemuluid) [ ] celulele vii sunt sisteme naturale cu entropie dintre cele mai marie) [ ] entropia este masura energiei utile in sisitemul dat312)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmaţii corecte referitoare la bioenergetică:a) [x] energia Universului este constantă, ea nu se pierdeb) [ ] entropia Universului este constantăc) [x] activitatea vitală a organismelor majorează entropia mediului exteriord) [x] forţa motrice a reacţiilor, este tendinţa sistemului de a - şi spori gradul de dezordinee) [x] deltaE = deltaG + TdeltaS313)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Energia liberă:

a) [x] energia liberă standard se notează ?G şi se calculează: ?G0 = - 2,303 · R · T · l gK

b) [x] condiţii standard sunt T = 250C, concentraţia substanţelor - 1,0M, pH = 7,0,

presiunea 760 toric) [ ] dacă deltaG > 0 - reacţia decurge spre formarea compuşilor finalid) [ ] dacă deltaG < 0 - reacţia merge în stîngăe) [x] dacă deltaG > 0 - compuşii finali conţin mai multă energie decît substanţele iniţiale314)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10ATP – ul: a) [ ] ATP este forma cardinală de acumulare a energiei chimiceb) [x] la toate celulele vii îndeplineşte acleaşi funcţiic) [x] este transportorul universal şi cardinal al energieid) [x] AMP, ADP, ATP sunt prezente оn toate compartimentele celuleie) [x] unele reacţii biosintetice utilizează CTP, GTP, UTP315)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ciclul ATP - ului:

a) [x] forma activă este complexul ATP cu ionii de Mg2+

sau Mn2+

b) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în ADP şi 7,3 kcal/molc) [x] în condiţii standard ATP hidrolizează în AMP şi 14,6 kcal/mold) [ ] în celula ATP se utilizează foarte încete) [ ] în condiţii reale la hidroliza ATP se degaja mult puţină energie316)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10ATP - ul:a) [ ] este singurul nucleotid macroergicb) [x] este un nucleotid purinicc) [x] conţine trei resturi fosfat în moleculăd) [ ] conţine trei legături macroergice fosfate) [x] energia se stochează în legătura macroergică temporar317)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Starea energetică a celulei (afirmaţii corecte)a) [x] se caracterizează prin sarcina electrică:( [ATP] +1/2 [ADP] ) : ( [ATP] +[ADP] + [AMP] b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] :([ADP] . [P])c) [ ] oscilează sarcina electrică în limitele 500 - 900d) [x] la valori majore ale sarcinei electrică se stimulează căile de utilizare ale ATPe) [ ] la valori majore ale potenţialului de fosfolirare se activează căile de sinteza ale ATP 318)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Care din compuşi eliberează la hidroliza mai multă energie decît ATP – ul:a) [x] creatinfosfat

b) [ ] acetilfosfat c) [ ] AMP d) [ ] GTP e) [x] fosfoenolpiruvat 319)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din compuşii de mai jos nu sunt macroergici:a) [ ] ADPb) [ ] ATPc) [ ] creatinfosfatd) [x] diacilglicerolfosfate) [x] glucozo - 6 - fosfat320)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Complexul piruvatdehidrogenazic (PDH):a) [x] include enzimele: E1 - piruvatDH, E2 - dihidrolipoiltransacetilaza, E3 - dihidrolipoilDHb) [x] include: B1, B2, PP şi acizii pantotenic şi lipoicc) [ ] e situat оn citozold) [ ] catalizează oxidarea piruvatului pînă la acetil - CoAe) [x] catalizează decarboxilarea oxidativă a CH3COCOOH321)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Decarboxilarea oxidativă a piruvatului:

a) [ ] H3C – CO – COOH + FAD+

+ HSCoA _ H3C – CO~SCoA + CO2 + FADH

b) [x] H3C – CO – COOH + NAD+

+ HSCoA _ H3C – CO~SCoA + CO2 + NADH +

H+

c) [ ]este un proces reversibil

d) [ ] este oxidare completă şi definitivă a substratuluie) [x] H3C – CO~SCoA poate fi oxidat оn continuare оn ciclul Krebs322)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Produsele finale ale decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] NADH·H+

este utilizat оn procese biosintetice

b) [x] NADH·H+

este oxidat în lanţul respiratorc) [ ] CO2 în principal este utilizat în reacţii de carboxilared) [x] acetil – CoA este oxidat оn ciclul acizilor tricarboxilicie) [x] din acetil – CoA se sintazează acizi graş323)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea complexului piruvatdehidrogenazic:a) [x] este reglat prin retroinhibiţieb) [x] retroinhibitori sunt acetil - CoA, NADHc) [x] inhibiţia alosterică este amplificată de acizii graşi superiori

d) [x] NAD+

şi HSCoA sunt activatorie) [ ] complexul este activat şi prin autostructurare cuaternară324)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea complexului piruvatdehidrogenazic:a) [x] este supus unei reglări nucleotidice, ca inhibitori servоnd GTP, ATPb) [x] ca activator serveşte AMPc) [ ] sarcina energetică mică inhibă complexul enzimatic

d) [x] complexul se activează şi prin modificări covalentee) [ ] de fosforilarea inhibă activitatea complexului325)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ciclul Krebs - afirmaţii corecte:a) [x] cale finală comună a oxidării compuşilor în celulele viib) [ ] toate moleculele întră în ciclu prin acetil-CoAc) [ ] reacţiile ciclului decurg în citozolul celuleid) [x] ciclul furnizează produşi pentru anabolism

e) [x] în ciclu din acetil-CoA se formează atomii de H+

şi CO2326)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Prima reacţie a ciclului Krebs:a) [ ] ca substrat serveşte oxaloacetatulb) [x] în reacţie are loc transferul grupei acetil la oxaloacetat cu consum de H2Oc) [x] reacţia este catalizată de citratsintazad) [ ] H3C – CO ~ SCoA + HOOC – CO – CH2 – COOH _ citrat + HSCoAe) [x] acetil CoA + H2O + HOOC – CO – CH2 – COOH _ citrat + HSCoA327)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a doua a ciclului Krebs:a) [ ] are loc transformarea ireversibilă a citratului în izoforma sab) [x] cis-aconitatul este produs intermediarc) [x] aconitaza transformă reversibil substratuld) [ ] izomerizarea se realizează prin hidratare, succedată de dihidrataree) [ ] aconitaza este o enzimă, reglatoare 328)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a treia a ciclului Krebs:a) [x] este o reacţie de oxido - reducereb) [x] are loc decarboxilarea oxidativă a izocitratuluic) [ ] e catalizată de ICDH NADP dependentăd) [x] modulator pozitiv este ADP, necesetоnd ionii de Mg

e) [ ] conduce la formarea α – cetoglutamatului în reacţia: izocitrat + NAD+

> α –

cetoglutamat + CO2 + NADH + H+

329)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a patra a ciclului Krebs este:a) [x] decarboxilarea oxidativă a ? - cetoglutaratuluib) [x] reacţie de oxido - reducerec) [x] catalizată de enzime complexul ? – cetoglutarat DHd) [ ] reacţie reversibilă nereglatoare

e) [ ] HOOC – CO – (CH2)2 – COOH + NAD+

+ HSCoA _ HOOC – (CH2)2 – CO ~

SCoA + NADH + H+

+ CO2330)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea succinil - CoA:a) [ ] este o reacţie catalizată de o liazăb) [x] e o fosforilare la nivel de substratc) [ ] are loc hidroliza compusului cu degajare de energied) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativăe) [x] succinil - CoA + GDP + Pi <===> succinat + GTP + HSCoA331)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia oxidării succinatului (reacţia a şasea>a ciclului Krebs):a) [x] este oxidat prin dehidrogenare cu formarea fumaratuluib) [x] reacţia e catalizată de SDH având ca acceptor FAD - ul

c) [x] SDH este o proteină integrală a membranei mitocondriale interned) [ ] FAD este legat necovalent cu His din centrul activ al enzimeie) [x] inhibitor competitiv al enzimei serveşte malonatul332)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a şaptea a ciclului Krebs:a) [x] este hidratarea fumaratului cu formarea L - malatuluib) [x] fumaraza este o enzimă cu specificitate stereochimicăc) [ ] este o reacţie ireversibilă

d) [x] are loc o transadiţionare de H+

şi OH¯e) [ ] activitatea enzimei necesită un complex coenzimatic333)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia a opta a ciclului Krebs:a) [x] L - malatul este dehidrogenat de MDHb) [ ] enzima MDH este NADP dependentăc) [x] echilibrul reacţiei оn celule e deplasat spre oxaloacetat

d) [x] L – malat + NAD+

_ oxaloacetat + NADH + H+

e) [ ] MDH e fixată de membrana internă mitocondrială334)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la ciclul Krebs sunt corecte afirmaţiile:a) [x] la o turaţie a ciclului se elimină 2 molecule de CO2b) [x] оntr- un ciclu se оnclude o grupare acetilc) [ ] ciclu funcţionează şi în condiţii anaerobe

d) [x] graţie ciclului sunt captaţi ionii de H+

, bogaţi în energiee) [x] regenerarea cofactorilor are loc la transferul ē pe O2335)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile reglatoare ale ciclului Krebs şi enzimele respective:a) [x] sinteza citratului citratsintazab) [ ] izomerizarea citratului aconitazac) [x] decarboxilarea izocitratului ICDHd) [x] decarboxilarea ( - cetoglutaratului complexul α - CGDHe) [ ] regenerarea oxalatului MDH336)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea ciclului Krebs:a) [x] acetil - CoA şi oxaloacetatul sunt modulatori pozitivib) [ ] citratul, NADH, succinil - CoA activează enzimele cicluluic) [x] complexul α - CGDH este inhibat de produsele reacţieid) [x] sarcina energetică mare inhibă activitatea cicluluie) [ ] ADP şi ionii de Mg exzercită un efect inhibitor337)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Este insoţită de o fosforilare la nivel de substrat reacţia:a) [ ] OA + acetil - CoA > citratb) [ ] citrat > izocitratc) [ ] cetoglutarat > succinil CoAd) [x] succinil - CoA > succinate) [ ] succinat > fumarat338)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţii anaplerotice:a) [x] reacţii, ce completează cantitatea produşilor intermediari ai ciclului Krebsb) [x] carboxilarea piruvatului la oxaloacetatc) [x] transformarea fosfoenolpiruvatului оn oxaloacetatd) [ ] transaminarea glu la oxaloacetate) [ ] transaminarea ala la piruvat

339)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea biologică - esenţa procesului:a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în celuleb) [ ] transferul de e se efectuază direct pe O2c) [x] oxidarea are loc prin dehidrogenare

d) [x] atomii de H sunt transferaţi în formă de H+

si ēe) [ ] ΔG se elimina la oxidarea completă în formă de căldură340)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Afirmaţiile corecte, referitor la acceptorii de H+

şi e (NAD):

a) [ ] acceptor de ē ?n NAD+

este inelul adenilic

b) [x] partea activă a NAD+

este inelul nicotinamidic

c) [x] coenzima adiţionează H+

şi 2e

d) [x] un H+

al substratului se transferă la NAD+

, altul trece оn solvent

e) [ ] ambii H+

ai substratului se transferă la NAD+

341)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmaţii corecte, referitor la FAD:

a) [ ] partea activă adiţionează H+

şi 2e

b) [x] partea reagentă adiţionează 2H+

şi 2ec) [x] acceptor de ē ?i protoni este inelul izoaloxazinicd) [x] FAD – ul conţine vitamina B2e) [ ] FAD este un mononucleotid342)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lanţul respirator (LR), afirmaţii corecte:a) [x] verigile lui au capacitatea de adiţiona şi a ceda eb) [ ] prezintă un lanţ de coenzime aranjate consecutivc) [x] ē constituit dintr - un lanţ de proteine conjugate aranjate consecutivd) [x] ē, boga?i în energie, pe măsura înaîntării prin lanţ, pierd ΔGe) [x] sectoarele lantului respirator unde se formează ATP se numesc puncte de fosforilare343)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lanţul respirator, afirmaţii corecte:a) [x] este localizat în mitocondrii (membrana internă)b) [x] membrana internă mitocondrială are permeabilitate selectivă

c) [ ] membrana internă este permeabilă pentru e şi H+

d) [x] membrana internă este permeabilă pentru ADP şi ATPe) [ ] transferul compuşilor prin membrana internă se efectuează prin difuzie activă344)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile de transfer al electronilor:

a) [x] Fe2+

+ Cu2+

<===> Fe3+

+ Cu+

b) [x] AH2 + B A + BH2c) [ ] donor ē + Ad) [x] donorii şi acceptorii funcţionează ca redox - perechie) [ ] donorii sunt oxidanţi, acceptori reducători345)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la potenţialul de oxido-reducere (Eo) sunt corecte afirmatiile:a) [x] la Eo negativ pereche oxido-reducătoare uşor eliberează electronib) [x] la Eo pozitiv sistema adiţionează liber electroni

c) [ ] torentul de este orientat în direcţia majorării energiei libered) [x] deltaG e proportionala cu diferenţa Eo dintre două redox - perechie) [x] deltaG = - n FdeltaE, n - numarul de e, F - indicele Faraday 346)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi secvenţa corectă a componentelor lanţului respirator:a) [ ] FAD - Fe – S - CoQ - cit. C1 - cit. b - cit. c - cit. a3 - cit. a - O2b) [ ] S - NADP - FMN - cit. b - CoQ - cit. c - cit. aa3 - H2Oc) [ ] SH2 - NAD - FP(FAD) - CoQ- cit. c - cit. b - O2d) [x] SH2 - NAD - FP(FMN) - CoQ- cit. b - cit. c1 - cit. c- cit. a - cit. a3 - O2e) [ ] SH2 - FAD - FP- CoQ- cit. b - cit. c1- cit. c- cit. a - cit. a3 -H2O347)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fosforilarea oxidativă:a) [x] transferul e prin lantul respirator e cuplat cu sinteza de ATPb) [x] deltaG a 2 e este egală cu 52,6 kcalc) [ ] deltaG a 2 e este suficientă pentru sinteza a 5 molecule de ATP

d) [x] deltaG a 2 e este utilizată doar pentru menţinerea t0C corpului

e) [ ] sinteza unei molecule ATP necesită un deltaEo egal cu 0,224V348)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la complexul I (NADH –C0Q reductaza) sunt corecte afirmaţiile

a) [x] indeplineşte funcţia de colector NAD+

dehidrogenaza

b) [x] donori de H+

şi e sunt izocitratul, piruvatul, lactatul

c) [ ] donori de H+

şi e sunt succinatul, glicerolfosfatuld) [ ] în componenţa e inclus fierul hemice) [x] conţine 2 centre fiero - sulf349)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Complexul III (C0QH2 - citocrom c reductaza):a) [x] ubichinona nu e fixată covalent stabil la proteinăb) [ ] funcţia de colector aparţine FAD-ului

c) [x] donori de H+

şi e pot fi dehidrogenazele flavindependented) [ ] poate fi şi NADH –C0Q - reductazae) [ ] complexul conţine numai citocromi b, b1, cf) [ ] grupa hemului transferă un singur de e350)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Complexul II (succinat –C0Q - reductaza)

a) [x] donori de H+

şi e este şi glicerolfosfatulb) [ ] în componenţa lui este prezent FMN-ulc) [x] posedă centre fiero - sulf

d) [x] transferă H+

şi e pe ubichinonăe) [ ] transferă echivalenţii reductori pe citocromul C351)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Complexul IV (citocromoxidaza) al lanţului respirator:a) [ ] este numit şi oxigen-reductazab) [x] transferă echivalenţii reducatori la O2c) [x] este comun pentru căile lungă şi medie de oxidare a lanţului respiratord) [ ] conţine citocromii b, c, a, a3e) [x] conţine 2 ioni de cupru – CuA şi CuB352)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Citocromii, afirmaţii corecte:

a) [x] sunt proteine conjugate pentru cit. b, c, c1b) [ ] partea neproteică este fierul ionicc) [x] partea neproteică este hemul(diferite tipuri)

d) [x] fierul citocromic îşi schimbă valenţa: Fe3+

+ 1ē <? > Fe2+

e) [ ] citocromii transferă H+

şi e 353)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la lanţul respirator sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] proteinele fier – sulf transferă numai H+

b) [x] proteinele fier - sulf transferă H+

şi ec) [x] citocromii transferă numai ē

d) [ ] citocromii transferă H+

şi ē

e) [x] C0Q transferă H+

şi ē354)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmaţii adevărate sunt:a) [ ] orice citocrom conţine cuprub) [ ] toţi componenţii lanţului resperator ce conţin Fe sunt hemoproteinec) [x] complexul IV conţine Mg, Zn şi cîteva molecule de fosfolipided) [x] complexul cit. c reductazic conţine proteine Fe-Se) [x] citocromii a şi a3 funcţionează în complex cu ionii de Cu355)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10În rezultatul transferului prin lanţul respirator:a) [x] se adiţionează la O2 2ē şi se formează H2O2b) [x] se adiţionează la O2 4ē şi se formează 2H2O

c) [x] se adiţionează la O2 1ē şi se formează radicalul superoxid (O2- • )

d) [x] a echivalenţilor reducători prin complexul I se pot forma 3 molecule de ATPe) [ ] a 2e prin complexul II se pot forma 4 molecule de ATP356)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismele fosforilării oxidative:a) [ ] în proces se formează un compus intermediar macroergicb) [ ] energia oxidarii modifică o conformaţie proteinelor în una activăc) [x] transferul de e si sinteză ATP-ului sunt procese cuplated) [x] transferul de e genereaza gradientul de protonie) [x] gradientul de protoni este forţa motrică a biosintezei ATP-ului în punctele de fosforilare357)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la mecanismele fosforilării oxidative sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] ionii de H+

revin оn mitocondrii prin canale ionice specialeb) [x] ATP sintaza e compusă din subunităţile F0 şi F1c) [ ] factorii F0 şi F1 sunt situaţi în matricea mitocondrialăd) [ ] ambii factori sunt elemente ale membranei interne mitocondriale

e) [x] F0 este canalul pentru H+

iar F1 – partea catalitică358)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la controlul fosforilării oxidative sunt corecte afirmaţiile:a) [x] marimea P/O (acceptor fosfat) caracterizează fosforilarea oxidativăb) [x] P/O e numărul de moli P neorganic, transformat în organica la un atom de oxigen utilizatc) [x] P/O pentru oxidarea malatului este 3/1

d) [ ] P/O pentru oxidarea glicerolfosfatului este 3/1e) [ ] P/O pentru oxidarea succinatului este 4/1359)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Inhibiţia transferului de electroni în lanţul respirator:a) [x] complexul I este inhibat de rotenonăb) [x] antimicină A blochează transportul de e оntre QH2 şi cit. cc) [x] cianida blochează funcţia citocromoxidazeid) [ ] CO inhibă complexul III al lanţului respiratore) [ ] malonatul este inhibitor competitiv al complexului I360)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la procesul de fosforilare oxidativă sunt corecte afirmaţiile:a) [x] importanţa esenţială are integritatea membranei interne mitocondriale0

b) [x] membrana internă mitocondrială este impermeabilă pentru OH - , H

+, K

+, Cl

-

c) [ ] decuplanţii afectează transferul electronilor

d) [x] decuplanţii majorează permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru H+

e) [ ] ionoforii nivelează concentraţia ionilor pe ambele suprafeţe ale membranei mitocondriale361)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi afirmatiile corecte:a) [x] viteza fosforilării oxidative este determinată de conţinutul de ADPb) [x] controlul respirator este reglarea fosforilării oxidative prin ADPc) [ ] adăugarea ATP-ului accelerează viteza fosforilării oxidatived) [x] decuplarea fosforilării oxidative menţine homeostazia termicăe) [ ] decuplarea fosforilării oxidative este оntotdeauna un proces adaptiv362)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Decuplarea fosforilării oxidative:a) [x] tesutul adipos brun e saturat în mitocondrii şi citocromib) [x] acizii graşi servesc ca decuplanţi fiziologicic) [x] decuplarea fosforilării oxidative este un mecanism de adaptrea la frigd) [x] la animalele ce hibernează decuplarea fosforilării oxidative generează căldurăe) [ ] decuplanţi pot fi hormonii tiroizi şi pancreatici363)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la cit. P450 sunt corecte afirmatiile:a) [x] catalizează reacţii de hidroxilare ale substratelorb) [x] utilizează echivalenţii reduşi ai NADH, NADPHc) [ ] participa la sinteza steroizilord) [x] participă la inactivarea substanţelor străine hidrofobee) [x] participă la inactivarea şi eliminarea medicamentelor din organism364)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea microzomială:

a) [ ] este un proces oxidativ cu funcţie energeticăb) [x] este un proces oxidativ cu funcţie plasticăc) [ ] este realizată de lanţul respiratord) [x] este realizată de lanţul micrizomiale) [x] cu o intensitate deosebită decurge în ficat, suprarenale, glandele sexuale

365)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lanţul microzomial de oxidare include:

a) [x] NADPH- ulb) [ ] FADH2 – ulc) [ ] cit. bd) [ ] cit. Ce) [x] cit. P450

366)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la cit. P450 sunt corecte afirmatiilea) [x] catalizează reacţii de hidroxilare ale substratelorb) [x] utilizează echivalenţii reduşi ai NADH, NADPHc) [ ] participa la sinteza steroizilord) [x] participă la inactivarea substanţelor străine hidrofobee) [x] participă la inactivarea şi eliminarea medicamentelor din organism 367)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Radicalii liberi ai oxigenului:

a) [x] sunt forme incomplect reduse ale oxigenului

b) [ ] reducerea completă a unei molecule de oxigen necesită 2H+

şi 2ec) [x] la reducerea completă a unei molecule de O2 se formează 2 molecule de H2Od) [ ] la reducerea completă a unei molecule de O2 se formează câte o moleculă de

H2O şi H2O2

e) [x] produşii reducerii incomplete a oxigenului sunt H2O2, HO2·, O2-, HO·

368)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Radicalii liberi ai oxigenului:

a) [x] sunt necesari pentru realizarea unor procese fiziologice ca reоnnoirea membranelor biologice

b) [ ] îşi îndeplinesc funcţiile doar fiind în concentraţii maric) [x] acumularea lor poate fi cauza unor stări patologiced) [x] în concentraţii mari intensifică oxidarea peroxidică a lipidelore) [ ] oxidarea peroxidică a lipidelor asigură structura normală a membranelor

biologice369)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea peroxidică a lipidelor:

a) [ ] este un proces ciclicb) [x] este un proces în lanţc) [x] afectează preferenţial acizii graşi polienici din fosfogliceridele membranared) [ ] deterioreaza colesterolul şi colesteridele membranaree) [x] dereglează permeabilitatea membranelor celulare, ce poate rezulta în citoliză

370)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sistemul antioxidant:

a) [ ] previne pătrunderea în organism pe cale alimentară sau respiratorie a oxidanţilorb) [x] menţine la un nivel fiziologic/cantitatea radicalilor liberic) [x] menţine la un nivel fiziologic/intensitatea oxidării peroxidice a lipidelord) [ ] reduce la zero producerea radicalilor oxigenului şi ai peroxizilor acizilor graşie) [ ] accelerează eliminarea urinară şi biliară a radicalilor liberi

371)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele sistemului antioxidant:

a) [ ] citocromoxidaza neutralizează H2O·b) [x] catalaza neutralizează H2O2: 2 H2O2 - 2 H2O +O2

c) [x] superoxiddismutaza neutralizează superoxidamion radicalul: 2O2-· + 2H

+ -

H2O2 + O2d) [x] glutationperoxidaza neutralizează peroxizii acizilor graşi: ROOH 2GSH › ROH

+ GS – SG + H2O

e) [x] glutationreductaza reduce glutationul oxidat: GS – SG + NADPH·H+

- 2G-SH

+ NADP+

372)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Antioxidanţii neenzimatici:

a) [ ] toate vitaminele liposolubile sunt antioxidanţib) [x] alfa- tocoferotul este unul din cei mai potenti antioxidanţi naturalic) [ ] vitaminele grupei B sunt precursori ai antioxidanţilord) [x] Se, Cu, Zn posedă proprietaţi antioxidante, deoarece sunt cofactori ai enzimelor

antioxidantee) [ ] Fe, Na şi Cl sunt antioxidanţi, deoarece captează radicalii liberi ai oxigenului

373)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Radicalii liberi sunt implicaţi în patogenia:

a) [x] infarctului miocarduluib) [x] stărilor ischemicec) [x] hepatitelord) [x] glomerulonefritelore) [ ] glicogenozelor

374)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Citratul:

a) [ ] este reglator al biosintezei colagenului în ţesuturile dentareb) [x] influenţează mineralizarea ţesuturilor dentare durec) [x] în concentraţii mici stimulează coprecipitarea fosfatului de calciud) [ ] în concentraţii medii accelerează formarea cristalelor de apatităe) [x] în concentraţii mari solubilizează apatita

375)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Numiţi funcţiile glucidelor:a) [x] energeticăb) [x] sunt componente membranarec) [ ] geneticăd) [ ] menţin presiunea oncoticăe) [x] compuşi ai ţesuturilor de sprigin, acizilor nucleici376)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glucidele din organism uman:a) [ ] amidonulb) [ ] celulozac) [x] glucozad) [x] glicogenule) [x] riboza, dezoxiriboza377)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmaţii corecte referitor la monozaharide sunt:a) [x] aldehido-alcooli poliatomicib) [ ] alcooli poliatomicic) [x] ceto-alcooli poliatomicid) [ ] eteri simplie) [x] semiacetali intramoleculari378)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Caracteristica monozaharidelor:a) [x] forma liniară se găseşte în echilibru cu structurile ciclice posibileb) [x] cetohexozele, preponderent formează inelul furanozic-betac) [x] aldohexozele, preponderent formează inelul piranozicd) [ ] оn organism predomina L-stereoizomerie) [ ] structuri ciclice poate forma orice monozaharid379)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la glucoza sunt corecte afirmaţiile:a) [x] poate exista sub formă de alfa- si beta-stereoizomeri

b) [ ] formează ciclul furanozicc) [x] la oxidare formează acidul glucuronicd) [x] este o aldohexoza cu 4 atomi de carboni hiralie) [x] poate forma O-, sau N-glicozide380)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Galactoza:a) [x] este o hexozăb) [ ] prezintă o ceto-pentoză

c) [x] este un epimer al glucozeid) [x] în lactoză este prezentă în formă de beta-anomere) [ ] nu posedă proprietăţi reducatoare381)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fructoza:a) [x] în componenţa zaharozei e în formă beta-furanozicăb) [x] este o cetozac) [ ] este izomerul galactozeid) [ ] este principalul zaharid din sвngee) [x] prezintă hexoză382)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezoxiriboza:a) [x] intră în componenţa unor nucleozideb) [ ] intră оn structura mARNc) [x] este o aldopentoză d) [ ] există оn formă piranozicăe) [ ] este un izomer al ribozei383)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Riboza, afirmaţii corecte:a) [ ] există în formă piranozicăb) [x] intră în componenţa unor nucleozidec) [ ] este o cetozad) [x] intra in componenta ADNe) [x] este o aldoza usor fosforilata384)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la maltoza sunt corecte afirmaţiile:a) [ ] este un monozaharid reducatorb) [x] rezultă la hidroliza enzimatică a amidonuluic) [x] rezultă la hidroliza enzimatică a glicogenuluid) [ ] este unitatea repetivă din celulozăe) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoza385)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lactoza:a) [ ] este formată din 2 molecule de beta-galactozab) [x] se conţine în laptele mamiferelorc) [x] este un dizaharid cu proprietăţi reducătoared) [x] ambele monozahride au formă piranozicăe) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane386)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmaţii corecte privind zaharoza:a) [x] nu posedă proprietăţi reducatoareb) [x] la plante prezintă o formă de transport a glucidelorc) [ ] ambelehexoze sunt оn alfa-anomerd) [ ] ambele hexoze sunt în formă furanozidicăe) [ ] se găseşte în stare liberă în ţesuturile umane

387)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Homopolizaharidele sau homoglicanii:a) [x] formează prin hidroliză monozaharideb) [x] reprezentanţii: celuloza, amidonul, glicogenulc) [ ] unitatea structurală este manozad) [ ] legătura chimică ce uneşte monomerii este N-glicozidicăe) [ ] legătura glicozidică dintre monomeri este întotdeauna alfa388)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Indicaţi homoglicanii (homopolizaharidele):a) [x] amidonulb) [x] glicogenulc) [ ] condroitin sulfatuld) [ ] heparan sulfatule) [x] celuloza389)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Indicati heteroglicanii:a) [ ] amilopectinab) [x] acidul hialuronicc) [ ] maltozad) [x] keratan sulfatule) [x] heparina390)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la digestia glucidelor sunt corecte afirmatiile:a) [x] amilazele scindeaza legaturile alfa-1,4-glicozidice ale polizaharidelorb) [x] maltoza, maltotrioza,alfa-dextrinele sunt produse ale hidrolizei amidonuluic) [x] alfa-1,6-glicozidaza hidrolizeaza alfa-dextrineled) [ ] dizaharidazele nu poseda specificitate de substrate) [x] dizaharidazele sunt sintetizate de catre enterocite391)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Absorbtia glucozei necesita:a) [x] ioni de Na+, ce formeaza compusi complecşi cu monozaharideleb) [ ] din abundenta ioni de Ca++c) [x] interventia enzimei Na+, K+-ATP-azeid) [x] prezenta ATP si a transportorului membranar respective) [ ] prezenta vitaminelor K si D392)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Scindarea glicogenului – glicogenoliza – selectaţi succesiunea corectăa) [ ] glicogen -> glucozo-6-P -> glucozab) [ ] glicogen -> UDP-glucoza -> glucozo-1-P -> glucozac) [x] glicogen -> glucozo-1-P -> glucozo-6-P -> glucozad) [ ] glicogen -> UDP-glucoza -> glucozo-1-P -> glucozo-6-P -> glucozae) [ ] glicogen -> glucoza393)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Scindarea glicogenuluia) [ ] asigură completarea rezervelor plastice ale organismulub) [x] deosebit de intens se petrece în ficat şi muşchic) [x] procesul muscular furnizează glucozo-6-fosfat necesar pentru glicolizăd) [x] procesul hepatic furnizează glucoză necesară pentru menţinerea glicemieie) [ ] ambele procese au aceleaşi funcţii şi produşi finali394)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmatii corecte referitor la glicogenolizaa) [x] este scindarea fosforolitica a glicogenuluib) [ ] ortofosfatul scindeaza legatura alfa-1,6-glicozidică din glicogenc) [x] legăturile alfa-1,4-glicozidică sunt scindate de enzima glicogenfosforilaza

d) [x] legature alfa-1,6- sunt scindate prin hidroliză enzimaticae) [ ] se finalizează doar cu eliberarea glucozo-1-fosfatului395)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glicogen fosforilaza - afirmatii corecte:a) [x] este activa in forma fosforilatab) [ ] detaşeaza restul glucozil sub forma de glucozo-6-fosfatc) [ ] ATP, GTP servesc ca modulatori pozitivid) [x] este activata in cascada prin intermediul AMPce) [ ] detaşeaza restul glucozil terminal reducator396)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea glicogenolizei - afirmatii corecte:a) [x] adrenalina stimuleaza scindarea glicogenuluib) [x] glucagonul amplifică activitatea glicogenfosforilazeic) [ ] stressul inhiba scindarea glicogenuluid) [ ] liza glicogenului este inhibata de glucocorticoizie) [ ] insulina este activator al scindarii glicogenului397)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza glicogenului – glicogenogeneza – selectaţi succesiunea corectăa) [ ] glucoza -> UDP-glucoza -> glicogenb) [ ] glucoza -> glucozo-1-P ->UDP-glucoza -> glicogenc) [ ] glucoza -> glicogend) [ ] glucozo-1-P -> UDP-glucoza -> glicogene) [x] glucoza -> glucozo-6-P -> glucozo-1-P -> UDP-glucoza -> glicogen398)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glicogenogeneza - afirmatii corecte:a) [x] deosebit de activ se petrece in ficat si muschii scheleticib) [ ] enzima cheie a procesului e glicogen sintaza c) [x] sinteza necesita aport energeticd) [x] ramificarea se realizeaza sub actiunea glicoziltransferazeie) [ ] sinteza necesita un primer de glicogen cu ambele capete reducatoare399)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glicogenogenezaa) [ ] glicogen sintaza formeaza legaturi alfa-1,6-glicozidiceb) [x] glicogen sintaza catalizeaza formarea legaturilor alfa-1,4-glicozidice in molecula

glicogenuluic) [x] forma activa a glicogen sintazei este defosforilatad) [ ] trecerea formei defosforilate a glicogensintazei in cea fosforilată este catalizata de

fosfoproteinfosfatazae) [ ] activarea adenilatciclazei stimulează în consecinţă glicogensintaza400)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la glicogenoze sunt corecte afirmatiile:a) [ ] in glicogenoze structura glicogenului este normalab) [x] in glicogenoze se depisteaza acumulari masive de glicogenc) [x] glicogenozele sunt afecţiuni ereditared) [x] in glicogenozele se poate afecta ficatule) [ ] in glicogenoze creste activitatea enzimelor glicogenogenezei401)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reactia Glucoza -> Glucozo-6-fosfat a) [x] practic este o reactie ireversibila in conditii intracelulareb) [x] necesit prezenta ionilor de Mg++ in complex cu ATPc) [x] in muschi este inhibata alosteric de produsul reactieid) [ ] in toate tesuturile este catalizata de hexokinazae) [ ] in creier este catalizata de glucokinaza402)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Afirmatii corecte referitor la glucokinaza a) [x] este o enzima hepatospecificab) [ ] contribue la majorarea cantitatii glucozei in circuitul sanguinc) [x] activeaza la valori mari ale Km (10mM) pentru glucozad) [ ] catalizeaza fosforilarea tuturor monozaharidelore) [x] insulina activeaza enzima403)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reactia Glucozo-6-fosfat <=> Fructozo-6-fosfat:a) [ ] este catalizată de hexozofosfat epimerazab) [x] este catalizată de fosfoglucoizomerazac) [x] enzima poseda specificitate doar pentru glucozo-6-fosfatd) [x] enzima transforma aldoza in chetozae) [ ] reactie este insotita de modificari majore ale energiei libere404)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fosforilarea Fructozo-6-fosfatuluia) [x] necesita prezenta ATP si a ionilor de Mg++b) [x] in conditile intracelulare reactie este ireversibilac) [x] este catalizat de fosfofructokinazad) [x] reactia determina viteza glicolizei in ansamblue) [ ] nu este insotita de modificari majore ale energiei libere405)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea activitatii fosfofructokinazei:a) [x] este o enzima alosterica b) [x] modulatori negativi sunt ATP-ul, citratul, acizii grasi c) [x] modulatori pozitivi sunt AMP-ul si fructozo-1,6-difosfatuld) [ ] sarcina energetica mica a celulei inhiba activitatea enzimeie) [ ] NADH-ul joaca rolul de activator major406)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia fructozo-1,6-difosfat aldolazica:a) [ ] este o reacţie de hidrolizăb) [x] este reversibilac) [x] produşii reacţiei sunt două trioze fosforilated) [x] în reacţie se formează o aldoză şi o cetozăe) [ ] ambii compuşi se include în etapa a II a glicolizei407)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Izomerizarea triozelora) [x] este catalizată de triozofosfatizomerazab) [ ] nu este reversibilăc) [x] dihidroxiaceton-fosfat <-> gliceraldehid-3-fosfatd) [ ] este o reacţie a etapei oxidative a glicolizeie) [ ] necesită aport energetic din exterior408)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Etapa I a glicolizeia) [x] in reactiile acestei etape glucoza este convertită la o aldoza si o cetozab) [x] echilibrul e deplasat spre formarea cetozeic) [x] in cele 5 reactii se utilizeaza 2 molecule de ATPd) [ ] toate reactii acestei etape sunt ireversibilee) [x] in continuare va fi utilizat gliceraldehid-3-fosfatul409)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxidarea gliceraldehid-3-fosfatului:a) [x] este catalizata de dehidrogenaza respectivab) [x] acceptorul de hidrogen este NAD-ulc) [x] necesită prezenţa fosfatului anorganicd) [x] produsul reacţiei 1,3-bisfosfogliceratul este un compus supermacroergic

e) [ ] reactia este ireversibila410)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea 3-fosfogliceratului:a) [x] reactia este catalizata de fosfogliceratkinazab) [ ] este o reactie ireversibilac) [x] este o reactie de fosforilare la nivel de substratd) [ ] are loc transferul unui fosfat anorganic pe ADPe) [ ] este o reactie energonica

411)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea fosfoenolpiruvatului:a) [x] are loc prin dehidratareb) [x] substanţa este macroergicac) [x] reacţia este reversibilad) [ ] enolaza nu este o enzima reglatoaree) [x] reactia implica modificari considerabile ale energiei libere412)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea piruvatului in glicoliza:a) [x] reactia este catalizata de piruvatkinazab) [x] are loc prin fosforilare la nivel de substratc) [ ] reactia este catalizata de o dehidrogenazad) [ ] reactia este reversibilae) [x] este insotita de formarea ATP-ului413)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea lactatului:a) [x] reactia este catalizata de lactatdehidrogenazb) [ ] concomitent se formeaza o molecula de ATPc) [ ] reactia este insoşită de generarea NAD+d) [x] LDH este o enzima reglatoare, ce posedă cinci forme izoenzimaticee) [x] evaluarea activităţii izoenzimelor LDH este utilizată în diagnosticul afecţiunilor

hepatice şi cardiace414)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Utilizarea piruvatului:a) [x] se decarboxilează oxidativ in mitocondriib) [x] se utilizeaza in gluconeogenezac) [x] poate servi ca substrat in sinteza etanoluluid) [x] se utilizează in sinteza aminoacizilore) [ ] este precursorul vitaminei D 415)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Produsii finali ai glicolizei (calea anaerobă):a) [ ] piruvatulb) [x] 2 ATPc) [x] 2 H2Od) [x] 2 lactate) [ ] 2 ADP 416)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele reglatoare ale glicolizei:a) [ ] fosfoglucoizomerazab) [x] hexokinazac) [x] fosfofructokinazad) [x] piruvatkinazae) [ ] fructozodifosfataldolaza417)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glicoliza este accelerată de:

a) [ ] ATPb) [x] adrenalinac) [x] fructozo-1,6-difosfatd) [x] AMP, ADPe) [ ] citratul 418)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glicoliza este inhibata de:a) [x] citratulb) [x] acizii grasic) [ ] glucozad) [x] ATPe) [ ] acidul lactic 419)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10In glicoliza se sintetizează ATP in reactiile catalizate de:a) [ ] glucokinazab) [ ] hexokinazac) [ ] fosfofructokinazad) [x] gliceratkinazae) [x] gliceraldehidfosfatdehidrogenaza 420)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza ATP-ului prin fosforilare la nivel de substrat are loc in reactiile:a) [x] fosfoenolpiruvat -> piruvatb) [x] succinil-CoA -> succinatc) [ ] succinat -> fumaratd) [ ] 3-fosfoglicerat -> 2-fosfoglicerate) [x] 1,3-bisfosfoglicerat -> 3-fosfoglicerat 421)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Produsii finali ai oxidarii complete (aerobe) a unei molecule de glucoza:a) [x] 38 ATPb) [x] 6 CO2c) [ ] 22 H2Od) [ ] 6 ADPe) [ ] 6 H3PO4 422)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la calea pentozofosfat de oxidare a glucozei sunt corecte afirmatiile:a) [x] se realizeaza activ in eritrocite, ficat, tesutul adipos, suprarenale, glandele mamareb) [ ] este localizat in mitocondriic) [x] este un proces cu caracter plasticd) [x] livreaza celulelor NADPH şi ribozo-5-fosfate) [ ] aprovizionează celulele cu ATP şi NADH 423)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile de dehidrogenare ale caii pentozofosfaţilor de oxidare a glucozei:a) [x] sunt reacţii ale etapei oxidativeb) [x] glucozo-6-fosfat + NADP+ -> 6-fosfoglucolactona + NADPH + H+c) [ ] transformarea glucozo-6-fosfatului e catalizata de 6-fosfogluconat dehidrogenaza d) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ -> ribulozo-5-fosfat + CO2 + NADPH + H+ e) [ ] ambele enzime sunt NAD-dependente 424)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul NADPH.H+ generat în ciclul pentozofosfaţilora) [ ] se include în lanţul respirator şi asigură sinteza a 3 ATP-urib) [x] serveşte ca agent reducător la biosinteza acizilor graşic) [x] serveşte ca donator de echivalenţi reducători în biosinteza colesteroluluid) [ ] se utilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici

e) [x] participă la dezintoxicare prin intermediul lanţului microzomial de oxidare 425)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul ribozo-5-fosfatului generat оn ciclul pentozofosfaţilora) [ ] se include în gluconeogenezăb) [ ] se oxidează glicoliticc) [x] participă la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleicid) [ ] se include în etapa a II a ciclului pentozofosfaţilore) [x] serveşte ca substrat la biosinteza coenzimelor nucleotidice 426)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10 Metabolismul fructozei in ficat:a) [x] fructokinaza catalizeaza formarea fructozo-1-fosfatuluib) [x] fructoza -> fructozo-1-P -> dihidroxiaceton-P + gliceraldehida c) [ ] fructoza -> fructozo-1-P -> gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonad) [x] deficitul de fructozo-1-fosfat aldolaza este cauza fructozuriei esentialee) [ ] intoleranta ereditara a fructozei e cauzata de deficienta hexokinazei 427)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul fructozei in muschii scheletici:a) [x] hexokinaza catalizeaza formarea fructozo-6-fosfatuluib) [x] fructoza + ATP -> fructozo-6-P + ADP + H+c) [x] fructozo-6-P + ATP -> fructozo-1,6-bisfosfat + ADP + H+d) [x] fructozo-1,6-bisfosfatul este un compus intermediar al glicolizeie) [ ] fructozo-1,6-bisfosfatul se include în calea pentozofosfaţilor 428)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10 Metabolizarea galactozei – selectaţi reacţiile corecte:a) [ ] galactozo-6-P -> galactozo-1-P b) [x] galactoza + ATP -> galactozo-1-P + ADP + H+c) [x] galactozo-1-P + UDP-glucoza -> UDP-galactoza +glucozo-1-Pd) [x] galactozo-1-P +UTP -> UDP-galactoza + PPie) [x] UDP-galactoza <=> UDP-glucoza 429)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele ce asigură metabolizarea galactozei:a) [x] galactokinazab) [x] UDP-galactozil-pirofosforilazac) [x] galactozo-1-P-uridiltransferazad) [x] UDP-hexozo-4-epimerazae) [ ] UDP-hexozo-izomeraza 430)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10 Sunt corecte afirmatiile:a) [x] carenţa galactokinazei este cauza galactozemiei şi galactozurieib) [x] deficitul de uridiltransferaza duce la galactozemia clasicac) [ ] galactoza în exces se transformă în acid glucuronicd) [ ] se acumulează numai galactozo-1-fosfate) [x] galactozo-1-fosfatul si galactitolul sunt cauza cataractei, retardului mintal,

insuficienţei renale şi hepatice 431)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmatii corecte referitor la rolul UDP-glucuronatului:a) [ ] este un derivat al glucozeib) [x] este derivatul formei active a glucozei – UDP-glucozeic) [x] participa la conjugarea diferitor compuşi în ficat în procesul detoxifierii lord) [x] este donator de glucuronil in sinteza glicozaminoglicanilor ţesutului conjunctive) [ ] metabolizarea lui оn organismul omului conduce la formarea vit. C 432)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Gluconeogeneza

a) [ ] este biosinteza glucozei din alţi compuşi de natură glucidicăb) [x] este biosinteza glucozei din substanţe neglucidicec) [x] asigură menţinerea glicemiei în aport insuficient externd) [x] în condiţii normale cantitatea majoră de glucoză se produce în ficate) [ ] este un proces generator de energie sub formă de ATP 433)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Substraturi ale gluconeogenezei pot fi următorii compusi:a) [x] lactatul şi piruvatulb) [x] glicerolulc) [x] aminoacizii glucoformatori (ala, asp, glu etc.)d) [ ] aceto-acetatule) [ ] aminoacizii cetoformatori (leu) 434)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile gluconeogenezeia) [ ] sunt absolut identice cu cele glicolitice, dar au loc оn sens inversb) [ ] parţial coincid cu reacţiile glicoliticec) [x] reacţiile ireversibile ale glicolizei sunt substituite cu "căile de ocolire"d) [x] se substituie reacţiile de fosforilare la nivel de substrate) [ ] se substituie reacţiile de oxido-reducere 435)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Gluconeogeneza - I etapă de ocolirea) [x] piruvat + CO2 + ATP -> oxaloacetat + ADP + Pi + 2H+b) [x] oxaloacetat + GTP <-> fosfoenolpiruvat + GDP + CO2c) [x] piruvatcarboxilaza necesită prezenţa coenzimei biotinad) [ ] fosfoenolpiruvatcarboxikinaza catalizează carboxilarea fosfoenolpiruvatuluie) [x] ambele reacţii sunt energodependente 436)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10 Gluconeogeneza – etapa a II de ocolirea) [x] formarea fructozo-6-P din fructozo-1,6,difosfat este catalizata de fructozo-1,6-difosfotazab) [ ] reactia este reversibilac) [x] fructozo-1,6-difosfat + H2O -> fructozo-6-fosfat + Pid) [ ] enzima este activata de AMP şi inhibata de ATPe) [x] fructozo-1,6-difosfatazaeste o enzima alosterica 437)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Gluconeogeneza – etapa a III de ocolirea) [x] glucozo-6-P + H2O ---> Glucoza + Pib) [x] reacţia este catalizată de enzima glucozo-6-fosfatazac) [ ] enzima se conţine în creier şi muschid) [x] enzima este localizată оn reţeaua endoplasmatică a ficatuluie) [ ] reacţia este reversibilă 438)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Activatorii gluconeogenezei:a) [ ] AMPb) [ ] insulina, adrenalinac) [x] glucagonul, corticoiziid) [x] citratule) [x] ATP 439)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10In perioadele interprandiale, nivelul normal al glicemiei este mentunut prin:a) [x] glicogenoliza hepaticab) [ ] glicogenoliza musculara c) [ ] utilizarea in gluconeogeneza a aminoacizilor cetoformatorit

d) [x] utilizarea in gluconeogeneza a acidului lactice) [ ] gluconeogeneza din glicerol 440)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hiperglicemia poate fi conditionata de:a) [x] stari de stresb) [x] activarea glicogenolizeic) [x] amplificarea gluconeogenezeid) [ ] hiperinsulinism

e) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic 441)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hipoglicemia poate fi cauzata de:a) [ ] excitarea sistemului nervos simpaticb) [x] transportul intens al glucozei in celulec) [x] amplificarea glicolizeid) [ ] hiperfunctia glandei tiroidienee) [x] hiperinsulinism 442)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hiperglicemia poate aparea in afectiunile:a) [x] diabetul zaharat b) [x] tumorile cortexului suprarenalc) [x] utilizarea beta-adrenoblocatorilord) [ ] hipotireozae) [ ] adenomele tesutului insular al pancreasului443)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenta insulinei asupra metabolismului glucidelor se caracterizeaza prin:a) [x] activarea glucokinazei şi hexokinazeib) [x] majorarea activitatii glicogensintazeic) [ ] deminuarea activitatii fosfofructokinazeid) [ ] activarea glicogenfosforilazeie) [x] suprima gluconeogeneza444)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Insulina amplifica:a) [x] transportul glucozei in tesutb) [ ] conversia glicerolului la glucozac) [ ] conversia aminoacizilor la glucoza in muschid) [x] metabolizarea glucozei la alfa-glicerolfosfat in ficate) [ ] producerea glucozei de catre ficat 445)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sunt corecte afirmatiile, referitor la efectul insulineia) [x] majoreaza utilizarea glucozei in ciclul pentozofosfaţilorb) [x] măreşte cantitatea de NADPHc) [x] intensifică absorbtia aminoacizilor in tesuturid) [ ] stimuleaza catabolismul proteinelore) [x] amplifica viteza sintezei transportorului de glucoza 446)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectul insulinei asupra metabolismului lipidica) [ ] accelereaza lipolizab) [x] inhiba puternic trigliceridlipazac) [ ] micsoreaza patrunderea in tesutul adipos a lipidelord) [x] majoreaza capacitatea ficatul de a oxida acizii grasie) [ ] stimuleaza sinteza acizilor grasi447)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea niveluli de glucoza in singe, afirmatii corecte:

a) [x] glucagonul amplifica glicogenolizab) [x] catecolaminele favorizeaza glicogenoliza, blocheaza absorbtia glucozeic) [x] cortizolul faciliteaza gluconeogenezad) [ ] insulina integral majoreaza nivelul glucozei sanguinee) [ ] glucagonul sporeste gluconeogeneza 448)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la insulină sunt corecte afirmatiile:a) [x] se sintetizeaza sub forma unui precursor - preproinsulina (PPI)b) [ ] PPI se transforma in PI, prin proteoliza unui oligopeptid de la cap. C-terminalc) [x] insulina si C-peptida se gasesc in cantitati echimolared) [ ] in insulina activa exista 3 legaturi disulfidice intercatenaree) [x] la reducerea puntilor disulfidice isi pierde activitatea biologica 449)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Afirmatii corecte referitor la insulina:a) [x] receptorul insulinei prezinta un glicoproteid de tipul alfa2-beta2b) [x] numarul receptorilor e reglat de concentratia insulineic) [ ] complexul hormon-receptor este internalizat in celulad) [x] insulina indirect diminuează cantitatea AMPc în celulăe) [ ] perioada de injumatatire a insulinei e egala cu 60 minute 450)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Activitate biologica poseda :a) [x] Hormonul liberb) [ ] Prohormonulc) [ ] Preprohormonuld) [ ] Hormonul legat cu proteina de transporte) [ ] Hormonul adsorbit pe celulele singelui 451)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proprietatile generale ale hormonilor:a) [x] Activitate fiziologica inaltab) [ ] Actiune universalac) [x] Actiune tropicad) [x] Actiune de tip catalitice) [x] Efectele sint mediate 452)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Clasificarea hormonilor după structura chimică:a) [x] Proteinopeptidicib) [ ] Derivaţi ai fosfolipidelorc) [x] Steroizid) [x] Derivaţi ai aminoacizilore) [ ] Derivaţi ai nucleotidelor 453)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Conform efectelor biologice hormonii pot:a) [x] Influenţa funcţiile altor glande endocrine, decât cele ce le secretăb) [x] Regla metabolismul bazalc) [x] Regla metabolismul hidromineral şi salind) [x] Regla metabolismul calciului şi fosfaţilore) [ ] Determina numai modificări funcţionale 454)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cantitatea sanguină a hormonului este reglată prin:a) [x] Retroinhibare metabolit-hormonalăb) [x] Secreţia moleculelor reglatoarec) [ ] Modificare covalentăd) [ ] Secreţia preprohormonuluie) [x] Mecanismele retroinhibitiei hormonale negative

455)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Specificitatea acţiunii hormonilor e determinată de:a) [x] Existenta in celule a receptorilor specificib) [ ] Existenţa în celule a proteinelor specifice de transport ale hormonilorc) [ ] Capacităţii hormonilor de a pătrunde în celulăd) [ ] Abilităţii hormonilor de a interacţiona cu anumite gene ale ADN-uluie) [ ] Existenţa mediatorilor specifici pentru fiecare hormon individual 456)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proprietăţile receptorilor:a) [x] sunt proteineb) [x] posedă afinitate faţă de hormonc) [ ] sunt localizaţi numai în membrana citoplasmaticăd) [x] posedă specificitatee) [x] denotă efectul de saturaţie 457)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismele de acţiune ale hormonilor:a) [ ] există 3 mecanisme de acţiune ale hormonilorb) [x] mecanismul membrano-intracelular este caracteristic hormonilor hidrofilic) [x] mecanismul citozolic-nuclear este caracteristic hormonilor ce pot traversa

membranele biologiced) [ ] hormonii ce posedă mecanism membrano-intracelular acţionează nemijlocit asupra

genelore) [x] efectele biologice ale hormonilor proteino-peptidici sunt mediate de mesageri

secunzi 458)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor:a) [x] este caracteristic hormonilor proteino-peptidicib) [ ] este caracteristic hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilorc) [ ] este caracteristic hormonilor steroizid) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranare) [ ] efectul este realizat de complexul hormon-receptor ce se internalizează 459)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor – transmiterea mesajului hormonal în celulă:a) [ ] este realizat de complexul hormon-receptorb) [x] este realizat de sistemul transductorc) [x] participă proteinele Gd) [ ] participă enzimele ce scindează complexul hormon-receptore) [x] participă mesagerii secunzi 460)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proteinele G – caracteristica generală:a) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmaticeb) [x] sunt tetrameri – alfa-beta-gamac) [ ] posedă un domeniu ce le leagă de receptor şi mesagerul secundd) [x] оn procesul transmiterii mesajului hormonal disociază în subunitatea alfa şi

dimerul beta-gamae) [ ] partea activă este dimerul beta-gama461)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mesageri secunzi hormonali sunt:a) [x] AMPcb) [x] GMPcc) [ ] CMPcd) [x] Ca2++e) [ ] monoacilglicerolul

462)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele ce produc mesagerii secunzi sunt:a) [ ] fosfolipaza Ab) [x] fosfolipaza Cc) [ ] proteinkinaza Cd) [x] adenilatciclazae) [x] guanilatciclaza 463)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de AMPc:a) [ ] este caracteristic numai hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilorb) [ ] ca excepţie este specific insulineic) [x] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gsd) [ ] complexul hormon-receptor activează adenilatciclaza prin intermediul proteinei Gie) [x] se activează proteinkinaza A 464)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele intracelulare ale AMPc:a) [ ] se activează fosfodiesterazab) [ ] se inhibă proteinkinaza Ac) [ ] se activează fosfoproteinfosfatazad) [x] se fosforilează proteinele intracelulare, inclusiv, enzimelee) [x] fosforilarea enzimelor modifică activitatea lor 465)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol:a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorul cărora este cuplat cu proteina Gqb) [ ] se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitolc) [ ] activează proteinkinaza Cd) [ ] proteinele, inclusiv enzimele, se defosforileazăe) [ ] proteinele la defosforilare îşi pierd activitatea biologică466)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor mediat de inozitoltrifosfat (IP3):a) [x] IP3 măreşte concentraţia intracelulară de Ca2+b) [ ] Ca2+ provine din demineralizarea ţesutului osos şi a dinţilorc) [x] Ca2+ interacţionează cu calmodulinad) [ ] se formează complexul Ca3(PO4)2e) [ ] 4Ca2+-calmodulina inhibă activitatea tuturor enzimelor citoplasmatice 467)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor:a) [x] este caracteristic tuturor hormonilor steroizi b) [ ] este caracteristic tuturor hormonilor ce sunt derivaţi ai aminoacizilorc) [x] aceşti hormoni sunt lipofili şi pot traversa membranele biologiced) [ ] receptorii acestor hormoni sunt amplasaţi exclusiv în nucleue) [x] complexul hormon-receptor reglează procesul transcrierii şi secundar biosinteza

proteinelor468)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Stingerea efectului hormonal:a) [x] efectul hormonal de durată afectează metabolismul şi funcţiile celuleib) [ ] stingerea efectului hormonal este o dereglare ce produce afecţiuni severec) [x] presupune înlăturarea hormonului de pe receptor şi degradarea luid) [x] poate avea loc prin catabolizarea mesagerilor secunzie) [ ] este realizată de hormonul cu efecte antagoniste 469)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Mecanismul de acţiune a insulinei:a) [ ] este membrano-intracelularb) [ ] este citozolic-nuclearc) [x] este o formă particulară a mecanismului membrano-intracelulard) [x] este realizat de complexul insulină-receptor, ce are activitate tirozinkinazicăe) [x] este mediat indirect de cantitatea AMPc470)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hormonii hipotalamusului:a) [ ] reglează activitatea tuturor glandelor endocrine din organismb) [x] sintetizează şi secretă 2 tipuri de hormonic) [x] releasing hormone (RH) sau liberinele stimulează sinteza şi secreţia hormonilor adenohipofizarid) [ ] RH sunt doi – somatoliberina şi prolactoliberinae) [ ] Statine sunt cinci – somatostatina, prolactostatina, tireostatina, corticostatina şi

gonadostatina471)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hormonii adenohipofizari:a) [x] sunt proteino-peptidicib) [x] sunt divizaţi în trei subclasec) [ ] derivaţii pro-opiomelanocortinei formează grupa hormonilor somatomamotropid) [x] grupa hormonilor glicoproteici include folitropina, lutropina şi tireotropinae) [x] la grupa corticotropinei se referă adenocorticotropina şi lipotropinele472)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul hormonilor tropi ai hipofizei:a) [x] reglează funcţiile altor glande endocrineb) [ ] reglează metabolismul bazalc) [ ] reglează metabolismul hidrosalind) [ ] reglează metabolismul calciului şi fosfaţilor e) [ ] reglează funcţiile de reproducere473)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Adenocorticotropina (ACTH):a) [ ] este hormon steroid produs de cortexul glandelor suparenaleb) [x] este de natură peptidică şi produs de adenohipofizăc) [x] controlează dezvoltarea cortexului suprarenalelord) [ ] reglează sinteza hormonilor sexualie) [ ] nu influenţează metabolismul glucocorticoizilor 474)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Somatotropina:a) [x] controlează creşterea postnatală – dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moib) [x] acţionează indirect asupra ţesuturilor (prin intermediul somatomedinei)c) [x] facilitează procesele cataboliced) [ ] inhibă transcrierea şi translaţiae) [ ] creşte eliminarea renală a calciului, fosfatului şi magneziului 475)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Prolactina:a) [x] este un polipeptid format din 199 resturi de aminoacizib) [ ] acţionează asupra glandelor sexuale şi mamarec) [x] controlează dezvoltarea sânilor şi a apratului secretor în peroada gestaţieid) [x] iniţiază şi întreţine lactaţiae) [x] efectul este cooperativ cu al estrogenilor, progesteronei şi somatomamotropinei

placentare 476)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Folitropina (FSH):a) [ ] ţesuturile ţină sunt glandele sexuale şi mamare

b) [ ] stimulează sinteza şi eliberarea estrogenilor şi androgenilorc) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţied) [x] induce spermatogenezăe) [x] amplifică sinteza proteinei transportatoare de testosteron477)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Vasopresina:a) [ ] se produce оn lobul posterior al hipofizeib) [x] menţine osmolalitatea şi volumul lichidului extracelular

c) [ ] reglează presiunile osmotică şi oncoticăd) [x] ţesutul ţintă este rinichiul – tubii contorţi distali şi colectorie) [x] creşte reabsorbţia apei 478)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxitocina:a) [x] este un hormon de natură peptidică produs de hipotalamus şi stocat în lobul

posterior al hipofizeib) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliuc) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi ejecţia lapteluid) [ ] inhibă sinteza protinelor în celulele glandularee) [ ] acţiunea este mediată de AMPc şi DAG 479)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Melatonina:a) [ ] este hormon neurohipofizarb) [x] este derivatul aminoacizilor – triptofanului şi S-adenozilmetionineic) [x] reglează bioritmurile hormonale circadiened) [x] cantitatea ei variază în dependenţă de stimulii luminoşie) [ ] creşte producerea la lumină480)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hormonul paratiroid (PTH):a) [x] este produs de galndele paratiroide оncepвnd cu lunile 3-4 ale dezvoltării

intrauterineb) [x] este un polipeptid format din 84 aminoacizic) [ ] activitatea biologică este determinată de ultimii 34 aminoacizid) [ ] se sintetizează în formă de pro-hormone) [ ] se activează prin modificare covalentă 481)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza hormonului paratiroid (PTH):a) [x] este produs sub formă de pre-pro-hormon (115 aminoacizi)b) [x] se activează prin două proteolize parţiale succesivec) [x] segmentul "pre-" se înlătură în reticulul endoplasmaticd) [ ] segmentul "pro-" se scindează după secreţia în circuite) [x] PTH-ul activ poate fi secretat imediat оn circuit, stocat sau degradat de proteaze 482)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Secreţia hormonului paratiroid (PTH):a) [ ] depinde de concentraţia fosfaţilor liberi din plasma sanguinăb) [x] chemoreceptorii specifici formează complexul Ca2++-receptor şi stimulează

producerea AMPcc) [x] AMPc reglează viteza secreţiei PTHd) [x] AMPc influenţează viteza degradării pro-PTH şi a PTHe) [x] TЅ pentru PTH este de 20-30 minute 483)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ţesuturile ţintă ale hormonului paratioroid:a) [x] ţesutul ososb) [ ] ţesutul muscular

c) [ ] ficatul d) [x] rinichiie) [x] intestinul subţire484)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele hormonului paratiroid la nivelul rinichiului:a) [ ] accelerează filtrarea calciului şi fosfaţilor în glomerulb) [x] stimulează reabsorbţia tubulară a calciului şi magneziuluic) [ ] creşte reabsorbţia tubulară fosfaţilord) [x] măreşte excreţia tubulară a potasiului, carbonatului şi fosfaţilore) [x] micşorează excreţia tubulară a H+ şi NH4+485)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţa PTH-ului asupra metabolismului renal:a) [x] stimulează sinteza 1,25-(OH)2D3b) [x] activează 1-alfa-hidroxilaza hidroxicalciferoluluic) [ ] induce sinteza 1-alfa-hidroxilaza hidroxicalciferoluluid) [x] accelerează gluconeogeneză din aminoacizi, lactat, glicerol şi intermediarii ciclului

Krebse) [x] intensifică procesele oxidative şi consumul oxigenului486)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Acţiunea hormonului paratiroid la nivelul ţesutului osos:a) [x] reglează diferenţierea osteoblaştilor, osteoclaştilor şi osteocitelorb) [x] inhibă sinteza colagenuluic) [x] diminuează cantitatea colagenului şi proteoglicanilord) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciule) [ ] induce osteogeneza de către osteoclaşti şi osteocite487)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul demineralizării ţesutului osos induse de PTH:a) [x] produce acidoză localăb) [x] cauza acidozei este diminuarea vitezei ciclului Krebs şi acumularea produşilor

acizi – izocitrat, citrat, lactatc) [ ] cantitatea sporită de H+ transformă fosfatul monoacid de calciu оn fosfat tricalcicd) [ ] fosfatul tricalcic este solubil şi uşor disociabile) [x] ionii de calciu şi fosfat rezultaţi sunt rapid transportaţi în sânge 488)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţa PTH asupra tractului gastro-intestinal:a) [x] accelerează absorbţia calciuluib) [x] sporeşte absorbţia fosfaţilorc) [ ] efectele A şi B sunt dependente de vitamina D2 sau D3d) [x] 1,25-(OH)2D3 mediază absorbţia intestinală a calciului şi fosfaţilore) [ ] 1,25-(OH)2D3 este derivat al aminoacizilor489)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Calcitonina – structura chimică şi proprietăţile fizico-chimice:a) [ ] este hormon steroid format din 32 aminoacizib) [x] posedă o punte disulfuricăc) [ ] este formată din două catene primared) [x] are masa moleculară de 3700 Dae) [ ] este foarte puţin solubilă în apă490)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza şi secreţia calcitoninei:a) [ ] este produsă de glandele paratiroideb) [x] originea hormonului sunt celulele C adiacente celulelor foliculare ale tiroideic) [x] sinteza şi secreţia ei depinde de concentraţia plasmatică a calciului ionizatd) [x] la concentraţie fiziologică a calciului secreţia calcitoninei este constantăe) [x] secreţia depinde indirect de aportul alimentar de calciu, gastricnă şi glucagon

491)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ţesuturile ţintă ale calcitoninei:a) [x] ţesutul ososb) [ ] ţesutul muscularc) [ ] ficatul d) [x] rinichiie) [ ] intestinul subţire492)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice ale calcitoninei la nivelul oaselor:a) [x] stimulează sinteza glicoproteinelor şi proteoglicanilorb) [x] activizează pompa de calciuc) [x] accelerează transportul fosfaţilor în celuled) [ ] activizează osteocitele şi osteoclastelee) [ ] inhibă osteoblastele 493)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţa calcitoninei asupra rinichilor:a) [ ] stimulează filtrarea calciuluib) [ ] sporeşte reabsorbţia calciului şi fosfaţilorc) [x] micşorează excreţia calciuluid) [x] creşte eliminarea fosfaţilore) [ ] inhibă eliminarea H+ şi NH+494)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 101,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):a) [x] este derivatul activ al vitaminei Db) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară c) [ ] în sinteza lui participă bacteriile microflorei intestinaled) [ ] nu au fost înregistrate carenţe ale compusuluie) [x] paticipă la reglarea metabolismului caciului şi fosfaţilor în organism495)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3) – aspecte generale:a) [x] substratul este colesterolulb) [x] paticipă pielea, ficatul şi rinichiic) [ ] în fiecare organ are loc o etapă ce cupridne câteva reacţiid) [ ] viteza procesului este dictată de accesibilitatea colesteroluluie) [ ] aportul exogen de vitamină D inhibă sinteza internă496)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3) selectaţi reacţiile corecte ale procesului:a) [ ] colestesterol -colecalciferolb) [ ] 1,25-(OH)2D3 - 1-(OH)D3c) [x] 25-(OH)2D3 - 1,25-(OH)2D3d) [x] colesterol - 7-dihidrocolesterole) [x] 7-dihicrocolesterol - colecalciferol497)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):a) [x] este o substanţă biologic activă b) [x] este de natură steroidăc) [x] are mecanism de acţiune similar cu al hormonilor steroizid) [x] induce sinteza fixatoare de Ca++ din epiteliul intestinuluie) [ ] promovează absorbţia magneziului498)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice secundare ale 1,25-dihidroxicalciferolul (1,25-(OH)2D3):a) [x] amplifică absorbţia fosfatului

b) [x] măreşte cantitatea citratului în intestinc) [x] citratul de calciu este solubil şi uşor absorbabil din intestind) [x] activează fosfataza alcalină în ţesutul osose) [ ] inhibă absorbţia colesterolului499)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Necesităţile în vitamina D:a) [x] necesităţile diurne ale unui adult constituie cca 400 UIb) [x] necesităţile diurne ale unui adult constituie cca 20 micrograme

c) [ ] ele sunt acoperite exclusiv prin aport alimentard) [ ] unica sursă este sinteza endogenă a colecalciferolului din colesterole) [ ] vitamina D este doar de origine vegetală500)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările metabolismului calciului şi fosfaţilor:a) [x] rahitismulb) [x] osteomalaciac) [x] osteoporozad) [ ] hipertiroidismule) [x] hipoparatiroidismul501)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Trăsăturile metabolice ale hipoparatiroidismului:a) [ ] cantitatea PTH este crescutăb) [x] concentraţia intracelulară a calciului este micşoratăc) [x] hipocalcemied) [x] concentraţia natriului intracelular creştee) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea a celulelor musculare şi nervoase502)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Manifestările metabolice ale hiperparatiroidismului:a) [x] mobilizarea calciului din ţesutul osos, inclusiv din dinţib) [ ] scade activitatea fosfatazei alcalinec) [x] creşte calciemia şi scade fosfatemiad) [x] excreţia sporită a calciului cu urinae) [ ] eliminare diminuată a fosfaţilor cu urina503)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Semnele biochimice ale hipovitaminozei D:a) [x] scade calcemia şi fosfatemiab) [x] hipofosfatemia este mai pronunţată decât hipocalcemiac) [x] creşte excreţia renală a fosfaţilor şi se micşorează absorbţia lor intestinalăd) [ ] scade secreţia PTHe) [x] se dezvoltă acidoza, care aprofundează dereglările504)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hormonii tiroidieni sunt:a) [ ] tirozinab) [ ] monoiodtironinac) [ ] diiodtironinad) [x] triiodtironinae) [x] tetraiodtironina 505)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza hormonilor tiroidieni:a) [ ] substratele sunt iodul şi tirozina liberăb) [x] iodul pătrunde în organism cu alimentele în formă de iodură (I-)c) [x] I- este oxidat la I+d) [x] se iodurează resturile de tirozină din tireoglobulinăe) [ ] în rezultatul iodurării se formează T3 şi T4

506)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transportul hormonilor tiroidieni este realizat de:a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)c) [x] albumined) [ ] globulinee) [ ] fibrinogen507)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul hormonilor tiroidieni:

a) [ ] se petrece în ţesuturile ţintăb) [ ] mecanismul – iodurarea suplimentară la T5 şu T6c) [x] secundar are loc conjugarea cu acidul glucuronic sau sulfatuld) [ ] produşii finali se elimină cu saliva şi sucul gastric e) [x] timpul de înjumătăţire a T4 este 6-7 zile iar a T3 – 1-2 zile508)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice a T3 şi T4:a) [x] stimulează producerea ATP-uluib) [x] induc biosinteza Na+,K+-ATPazei şi glicerol-3P-dehidrogenazeic) [x] amplifică sinteza verigilor lanţului respiratord) [ ] inhibă lipoluză în ţesutul adipos şi glicoliza în muşchi şi ficate) [ ] termogeneza scade509)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţa hormonilor tiroidieni asupra metabolismului:a) [x] reglează sinteza a cca 100 enzimeb) [x] translaţia este influenţată la nivelul elongăriic) [x] se activează transcrierea, în special, sinteza ARNmd) [x] se activează ARN-polimeraza ADN-dependentăe) [ ] se inhibă replicare ADN-ului510)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hipofuncţia glandei tiroide se manifestă prin:a) [ ] oligofrenie fenilpiruvicăb) [x] cretinismc) [x] mixedemd) [ ] tireotixicozăe) [x] guşă endemică 511)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Medula suprarenalelor produce următoarele catecolamine:a) [x] adrenalinab) [x] norepinefrinac) [x] dopaminad) [ ] cortisolule) [ ] aldosteronul512)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura şi sinteza catecolaminelor – adrenalinei şi noradrenalinei:a) [ ] sunt hormoni proteino-peptidicib) [x] se produc din tirozinăc) [x] produşii intermediari ai sintezei sunt DOPA şi DOPaminad) [x] tir - DOPA - DOPamina -noradrenalina - adrenalinae) [ ] procesul include reacţii de transaminare, dehidrogenare şi metilare 513)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul de acţiune al catecolaminelor:a) [ ] membranarb) [x] membrano-intracelular mediat de AMPc

c) [ ] membrano-intracelular mediat de GMPcd) [ ] membrano-intracelular mediat de diacilglicerole) [ ] citosolic-nuclear514)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice ale catecolaminelor:a) [x] depind de natura receptorilor din ţesutul ţintăb) [x] glicogenoliza şi glicoliza se accelerează în muşchic) [ ] gluconeogeneza în ficat se inhibă

d) [x] se intensifică lipoliza în ţesutul adipos şi oxidarea acizilor graşie) [ ] producerea ATP-ului se inhibă515)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Feocromocitomul:a) [ ] este dereglarea funcţiei cortexului suprarenalelorb) [x] creşte producerea şi concentraţia plasmatică a adrenalinei şi noradrenalineic) [x] creşte concentraţia plasmatică a acizilor graşi, glucozei şi gliceroluluid) [x] se măreşte excreţia urinară a adrenalinei, noradrenalinei şi acidului oximandeliee) [x] clinic se manifectă prin hipertensie arterială516)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hormonii cortexului suprarenalelor sunt:a) [x] cortisolulb) [x] corticosteronulc) [x] aldosteronuld) [x] androstendionae) [ ] estradiolul517)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura şi sinteza corticosteroizilor:a) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilorb) [x] corticosterona şi cortisolul posedă grupe ceto-, hidroxil- şi metilc) [x] aldosterona posedă o grupă aldehidică d) [x] etapa comună este producerea pregnenolonuluie) [ ] complexul enzimatic utilizează lanţul mitocondrial de oxidare518)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor:a) [x] cantitatea lor suferă variaţii diurne, dependente de ciclul veghe-somnb) [ ] glucocorticotropina adenohipofizară inhibă producerea acestor hormonic) [x] ACTH-ul stimulează formarea pregnenoloneid) [x] în stări de stres SNC mediază secreţia corticoliberinei şi ACTH-uluie) [ ] reglarea se bazează pe efectele alosterice519)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transportul sanguin al corticosteroizilor este efectuat de:a) [x] albumineb) [ ] alfa-1-globulinec) [ ] gama-gloculined) [x] transcortinae) [x] proteina fixatoare de cortisol520)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice ale clucocorticoizilor оn ficat:a) [x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi şi eliberarea glucozei în sângeb) [x] activează transaminazele, piruvatcarboxilază, fructozo-1,6-difosfataza şi glucozo-

6-fosfatazac) [x] inhibă glicogensintetazad) [x] ca consecinţă se dezvoltă hiperglicemiee) [ ] in hiposecreţia hormonilor se dezvoltă diabet steroid

521)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic extrahepatic:a) [x] diminuarea utilizării glucozei în muşchib) [ ] amplificarea consumului glucozei în ţesutul adipos şi limfoidc) [ ] accelerarea transportului glucozei în muşchi, ţesutul adipos şi limfoidd) [x] scăderea sintezei proteoglicanilor în ţesutul adipose) [ ] creşterea producerii glicogenului în muşchi

522)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului lipidic:a) [x] stimulează lipoliză în ţesutul adipos al membrelorb) [x] se amplifică depozitarea lipidelor în ţesutul adipos în regiunea trunchiuluic) [ ] cantitatea acizilor graşi liberi în sânge scaded) [x] sinteza trigliceridelor în ficat creştee) [ ] cetogeneza este inhibată complet523)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Acţiunea glucocorticoizilor asupra metabolismului proteinelor:a) [x] stimulează biosinteza ARNm şi a proteinelor în ficatb) [x] frânează biosinteza ARNm şi a proteinelor în muşchic) [x] inhibă biosinteza ARNm şi a proteinelor în ţesutul limfoidd) [ ] transportul aminoacizilor în celulele ţesutului muscular şi limfoid este accelerate) [ ] catabolismul aminoacizilor şi sinteza ureei scad524)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţa glucocorticoizilor asupra metabolismului ţesutului osos:a) [ ] stimulează biosinteza ARNmb) [x] inhibă sinteza proteinelorc) [x] sporesc eliminarea Ca2+ şi a fosfaţilor din oase în sânged) [ ] micşorează eliminarea urinară a calciului şi fosfaţilore) [x] produc osteoporoză525)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Corelaţiile acţiunii glucocorticoizilor şi a altor hormoni:a) [x] au efect permisiv asupra glucagonuluib) [x] accentuează acţiunea adrenelineic) [x] stinulează secreţia adrenalineid) [x] intensifică efectele somatotropineie) [ ] diminuează influenţele T3 şi T4526)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice ale mineralocorticoizilor:a) [x] măreşte reabsorbţia Na+, Cl- şi HCO3- în tubii distali renalib) [x] măreşte reabsorbţia Na+, Cl- şi HCO3- оn glandele salivarec) [x] creşte concentraţia Na+, HCO3- şi H2O extracelulard) [x] accelerează schimbul Na+ extracelular pe K+ intracelulare) [ ] micşorează concentraţia extracelulară a K+527)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Eliminarea urinară a substanţelor minerale şi a apei condiţionată de aldosteronă:a) [x] creşte eliminarea calciuluib) [x] creşte eliminarea potasiuluic) [ ] scade eliminarea magneziuluid) [ ] scade eliminarea apeie) [ ] nu se modifică eliminarea sodiului şi a carbonaţilor528)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronei:

a) [ ] este dictată de concentraţia plasmatică a sodiuluib) [x] depinde de cantitatea potasiului plasmaticc) [ ] este reglată de hormonii hipotalamo-hipofizarid) [x] este corelată cu sistemul renin-angiotensinăe) [x] se bazează pe mecanismul feed-back529)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările funcţiiei cortexului suprarenalelor sunt:a) [ ] feocromocitomulb) [x] sindromul Cushingc) [x] afecţiunea Addisond) [x] afecţiunea Cohne) [ ] diabetul insipid530)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hormonii sexuali sunt:a) [x] estradiolulb) [x] testosteronulc) [x] progesteronuld) [ ] folitropinae) [ ] hormonul luteinizant531)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza hormonilor sexuali:a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexualeb) [x] substratul principal este colesterolulc) [x] la sinteza androgenilor se mai consumă acetil-CoAd) [x] compusul intermediar comun este pregnenolonae) [ ] etapa finală a sintezei tuturor hormonilor sexuali este aromatizarea I ciclu532)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Regalarea sintezei şi secreţiei hormonilor sexual:a) [x] lutropina reglează la bărbaţi sinteza androgenilor, în principal, a testosteronuluib) [x] folitropina influenţează spermatogeneza c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarienid) [x] lutropina contribuie la dezvoltarea corpului galben şi secreţia progesteronuluie) [ ] progesteronul induce secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei533)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele metabolice ale estrogenilor:a) [x] induc sinteza ARNm şi producerea proteinelor specifice în celulele organelor ţintă

(organele sferei genitale, glandelor mamare, cartilajului laringelui, cartilajului epifizar al oaselor tubulare etc.)

b) [x] sunt inductori ai enzimelor glicolitice şi a ciclului pentozo-fosfaţilorc) [ ] sunt stimulează acumularea lipidelor în ficat şi şi ţesutul adiposd) [ ] inhibă eliminarea biliară a colesteroluluie) [x] stimulează sinteza colagenului şi depozitarea calciului şi fosfaţilor în epifizele

oaselor534)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele fiziologice ale estrogenilor:a) [x] dezvoltarea organelor genitale ale femeilorb) [x] dezvoltarea caracterelor sexuale secundare femininec) [ ] inhibarea modificărilor ploriferative ale endometriuluid) [ ] inhibarea contracţiilor uterului în faza foliculară a ciclului ovariane) [x] asigurarea desfăşurării sarcinii, a procesului de naştere şi pregătirii de lactaţie535)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Influenţele metabolice ale androgenilor:a) [x] activează replicarea şi transcrierea în ţesuturile ţintă (prostată, veziculele seminale,

muşchi)

b) [ ] inhibă sinteza proteinelor în ţesuturile ţintă şi bilanţul azotat devine negativc) [x] cresc sinteza proteinelor în ficat şi rinichid) [x] activează sinteza fosfogliceridelor şi diminuează concentraţia lipidelor totale şi a

colesterolului în organisme) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos536)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Efectele fiziologice ale androgenilor:a) [x] influenţează diferenţierea sexuală a hipotalamusului în perioada embriogenezei b) [x] stimulează dezvoltarea scheletului şi a musculaturii scheleticec) [x] induc dezvoltarea organelor sexuale masculined) [x] asigură apariţia caracterelor sexuale secundaree) [ ] inhibă spermatogeneză 537)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compoziţia generală a sângelui:a) [x] elementele figurate – 45%b) [x] plasma – 55%c) [ ] eritrocite – 3-5 mii/litrud) [ ] leucocite – 4-9 mii/litrue) [ ] trombocite 180-320 mii/litru538)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compoziţia generală a plasmei sanguine:a) [x] apa – 92-95%b) [x] reziduu uscat – 8-5%c) [x] substanţe minerale - 30 %d) [ ] substanţe organice – 90%e) [ ] biocatalizatori – 90% 539)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Funcţiile sângelui:a) [x] de transportb) [ ] energeticăc) [x] menţinerea homeostaziei acido-baziced) [x] menţinerea homeostaziei fluido-coagulantee) [x] protecţie imunologică540)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Clasele electroforetice ale proteinelor plasmei sanguine:a) [x] albumineleb) [x] globulinelec) [ ] imunoglobulineled) [x] fibrinogenule) [ ] hemoglobina541)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Albuminele plasmei sanguine:a) [ ] sunt proteine cu masa moleculară mareb) [ ] au proprietăţi bazice şi sarcină negativă la pH fiziologicc) [x] cantitatea lor normală este de 40-50 g/ld) [x] se produc integral în ficat şi au timpul de înjumătăţire de 15 zilee) [ ] traversează filtrul renal542)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul albuminelor plasmatice:a) [x] menţinerea presiunii coloid-osmoticeb) [ ] menţinerea echilibrului fluido-coagulantc) [x] transportul diferitor ionid) [ ] transportul bilirubinei conjugatee) [x] transportul medicamentelor

543)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Globulinele plasmatice –caracteristica generală:a) [x] reprezintă 35-45 g/l din totalul proteinelor plasmaticeb) [x] sunt constituite din fracţiuni cu origine, structură, metabolism şi roluri foarte

diferitec) [x] principalele clase sunt alfa1, alfa2, beta şi gamad) [ ] originea lor sunt numai ficatul şi intestinule) [ ] au masa moleculară relativ mică, proprietăţi bazice şi sarcină pozitivă la pH

fiziologic 544)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Alfa-1-globulinele sunt:a) [x] alfa-1-antitripsina – inhibitor natural al proteazelor (tripsinei, chimotripsinei,

kalikreinei, plasminelor)b) [x] glucoproteina alfa-1-acidă sau orosomucoidul – reactant de fază acutăc) [x] alfa-1-fetoproteina - marker tumorald) [ ] hemoglobina – transportul O2 şi CO2e) [ ] heparina –anticoagulant545)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Alfa-2-globulinele sunt:a) [x] alfa-2-macroglobulina – inhibitor natural al proteazelorb) [ ] alfa-2-fetoproteina – marker inflamatorc) [x] haptoglobinele – markeri ai inflamaţiilor şi neoplaziilord) [x] ceruloplasmina – tranportorul cupruluie) [ ] transferina – transportorul fierului546)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Beta-globulinele sunt:a) [ ] ceruloplasmina – fieroxidaza, ce asigură fixarea Fe2+ la transferinăb) [x] beta-1-transferina – transportorul fierului plasmaticc) [ ] hemoglobina – transportorul O2 şi CO2d) [x] beta-1-microglobulina – marker al inflamaţiei şi proceselor tumoralee) [x] beta-lipoproteinele – transportul lipidelor 547)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Gama-globulinele sunt:a) [x] plasminogenul – component al sistemului fibrinoliticb) [x] proteina C reactivă – reactant de fază acută c) [x] imunoglobulinele M, G şi D – anticorpid) [x] C1q – protina a sistemului complementuluie) [ ] fibrinogenul – factorul I plasmatic al coagulării548)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Valorile normale ale proteinelor plasmatice – selectaţi răspunsul greşit:a) [ ] proteinele totale – 65 –85 g/lb) [ ] albuminele – 40 – 50 g/l c) [ ] globulinele – 35 – 45 g/ld) [ ] fibrinogenul – 2 – 4 g/le) [x] raportul albumine/globuline = 0,5549)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Modificările patologice ale proteinelor plasmatice:a) [x] hipoproteinemiab) [x] hiperproteinemiac) [x] disproteinemiad) [ ] metaproteinemiae) [x] paraproteinemia550)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hiporproteinemiile:

a) [x] este modificarea raportului albumine/globuline cu păstrarea cantitaţii proteinelor totale în limitele normei

b) [x] sunt caracteristice hepatitelor şi cirozelorc) [x] se оntвlnesc оn sindromul nefroticd) [x] sunt cauzate de arsuri оntinsee) [ ] inflamaţii acute551)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hiperproteinemiile se оntвlnesc оn:a) [ ] colită ulceroasăb) [x] diareic) [x] mielomd) [ ] diabet zaharat şi steroide) [x] diabet insipid552)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Disproteinemiile sunt caracteristice:a) [x] inflamaţii acute şi croniceb) [ ] ciroză hepaticăc) [ ] sindrom nefroticd) [x] afecţiuni infecţioasee) [x] neoplasme, оn special cele cu metastaze osoase sau pulmonare553)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Paraproteinemiile se dezvoltă în:a) [x] mielom multiplub) [x] macroglobulinemia Waldenstrцmc) [ ] agamaglobulinemiad) [x] boala lanţurilor grele gama, alfa sau miue) [x] crioglobulinemia554)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din metodele enumerate nu poate fi utilizată pentru separarea şi dozarea proteinelor plasmatice:a) [ ] refractometriab) [ ] electroforezac) [ ] cromatografiad) [ ] ustracentrifugareae) [x] hidroliza 555)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele plasmei sanguine se divid în următoarele clase:a) [ ] eritrocitareb) [ ] leucocitarec) [ ] plachetared) [ ] plasmaticee) [x] indicatoare,secretoare şi excretoare556)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele secretoare plasmatice:a) [x] sunt produse în organe şi ţesuturi, dar activează în sângeb) [x] se mai numesc "enzime specifice plasmei"c) [x] pseudocolinesteraza, lecitin-colesterol-acil transferaza, ceruloplasminad) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferazae) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPK557)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele indicatoare plasmatice:a) [ ] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei" sau "celulare"b) [ ] concentraţia lor plasmatică este mare şi constantă, deoarece asigură îndeplinirea

anumitor funcţii sanguine

c) [ ] pseudocolinesteraza, lecitin-colesterol-acil transferaza, ceruloplasminad) [ ] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferazae) [x] AlAT, AsAT, LDH, CPK558)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele excretoare plasmatice:a) [x] amilaza, lipaza, tripsinab) [x] fosfataza alcalină, leucinaminopeptidaza, gama-glutamil transferazac) [ ] AlAT, AsAT, LDH, CPKd) [x] se mai numesc "enzime nespecifice plasmei" e) [x] provin din glandele exocrine, sunt secretate şi activează la nivelul tubului digestiv559)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lactat dehidrogenaza – care din afirmaţii nu o caracterizează:a) [ ] are cinci forme izoenzimatice – LDH 1, 2, 3, 4 şi 5b) [ ] este un tetramer format din lanţuri de tipurile H (heart) şi M (muscle)c) [x] LDH 1 (H3M) - activitatea ei serică creşte în cirozed) [ ] LDH 5 (M4) - activitatea ei serică creşte în afecţiunile hepaticee) [ ] LDH total creşte în miocardită, miopatie, hepatită, hepatopatii, tumori şi leucemii

acute, infarc pulmonar, anemii hemolitice şi pernicioase560)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Aspartat aminotransferaza – AsAT (AST, GOT):a) [x] se găseşte în special în ficat, inimă şi muşchii striaţib) [x] creşteri marcate în hepatite virale acute, necroză hepatică, infarc miocardicc) [x] creşteri moderate – hepatită cronică, hepatopatie medicamentoasă, ciroză,

miocardită, embolie pulmonarăd) [ ] diminuări marcate – dermatomiozită, distrofii musculare, intervenţii chirurgicalee) [ ] diminuări moderate – stări hemolitice561)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Alanil aminotransferaza – (AlAT, ALT, GPT):a) [ ] se găseşte în cantităţi mari în mitocondriile hepatocitelorb) [x] se găseşte în cantităţi moderate în musculatura striată, miocard, rinichi, pancreasc) [x] creşte semnificativ în hepatite virale acute, necroze toxice hepaticed) [x] creşte moderat – hepatite cronice, ciroze, icter posthepatice) [ ] scade – afecţiuni cardiace562)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Creatinfosfokinaza (CPK sau CK):a) [x] este localizată cu preponderenţă în musculatura scheletică, miocard şi creierb) [ ] este un dimer format din lanţuri H şi M şi posedă 5 forme izoenzimaticec) [ ] MM este de origine musculară şi cardiacă şi este un indice specific a afectării

miocarduluid) [x] MB este izoenzima cardiacă şi creşte mult în infarct miocardice) [x] BB este de origine cerebrală şi creşte în accidente vasculare cerebrale, traumatisme

cerebrale, meningite, encefalite, tumori563)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Amilaza:a) [x] este prezentă însalivă, pancreas, ficat, suc duodenal, intestinul subţireb) [x] în ser sunt doar izoenzimele salivară şi pancreaticăc) [ ] scade оn pancreonecrozed) [x] creşte moderat în cancer pancreatic, ulcer perforat, ocluzie intestinală, litiază

biliarăe) [x] creşte foarte mult şi se îmbină cu amilazurie în pancreatite acute forme grave 564)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din afirmaţiile ce urmează nu este o caracteristică a fosfatazei alcaline (FAl):a) [ ] FAl totală serică include trei forme izoenzimatice – hepatobiliară, osoasă,

intestinalăb) [ ] forma tranzitorie este cea palcentarăc) [ ] forme atipice ( Regan, Nagao) sunt оntвlnite оn procese neoplaziced) [x] creşteri patologice se observă numai în afecţiuni hepatobiliare şi osoase e) [ ] forma hepatobiliară creşte în colestaze de orice provinienţă565)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Izoenzima osoasă a fosfatazei alcaline:a) [x] este produsă de osteoblaştib) [x] este un mediator al formării osuluic) [x] furnizează fosfaţi, necesari procesului de mineralizared) [x] activitatea serică creşte în rahitism, osteomalacie, metastaze osoasee) [ ] activitatea serică scade în hiperparatiroidism şi boala Paget566)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Substanţele organice azotate neproteice ale plasmei:a) [x] azotul neproteic al plasmei este constituit de uree, acid uric, creatina, creatinina,

aminoacizii, bilirubina, amoniacul, nucleotide, baze azotateb) [ ] azotul rezidual este azotul substanţelor azotate neproteicc) [x] azotul rezidual este diferenţa dintre azotul neproteic plasmatic şi azotul ureicd) [x] azotul neproteic creşte în insuficienţe renalee) [ ] azotul neproteic scade оn azotemii extrarenale567)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ureea:a) [x] cantitatea normală sanguină este menţinută de echilibrul dintre producerea hepatică

şi eliminarea renalăb) [ ] creşterea concentraţiei ureei în sânge se numeşte azotemiec) [x] creşterea concentraţiei ureei în sânge se numeşte uremied) [x] uremia se atestă în insuficienţă renală, catabolizarea intensă a proteinelor, tumorie) [x] scăderea cantităţii sanguine a ureeei este specifică afecţiunilor hepatice568)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Acidul uric:a) [x] se formează la degradarea tuturor bazelor azotateb) [ ] se elimină pe cale biliară c) [x] hiperuricemie primară se atestă în gutăd) [x] hiperuricemii secunare se înregistrează în insuficienţă renală cronică, leucoze,

policitemii, limfogranulomatozăe) [x] hipouricemiile sunt caracteristice afecţiunilor grave ale parenchimului hepatic şi

xantinuriei eriditare569)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Substanţele organice neproteice ale plasmei sunt:a) [x] glucideleb) [x] lipidelec) [ ] enzimeled) [x] acizii organicie) [ ] anionii şi cationii570)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glucidele plasmatice:a) [x] sunt reprezentate оn principal de glucozab) [x] glicemia fiziologică este de 3,3 – 5,5 mM/lc) [ ] hiperglicemie patologică se atestă după alimentaţie bogată în glucided) [ ] hiperglicemie fiziologică se dezvoltă în diabet zaharate) [x] hipoglicemia este caracteristică postului prelungit, glicogenozelor, insulinoamelor571)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compuşii minerali ai plasmei sanguine:a) [ ] principalul cation este K+

b) [ ] în cantităţu moderate sunt prezenţi Na+, Ca2+, Mg2+c) [ ] în cantităţi mari sunt fierul, cuprul, zincul, cobaltul, manganul, seleniul, etc.d) [x] principalii anioni sunt clorul, fosfaţii, hidrocarbonatul, sulfatul e) [ ] cantitatea lor depinde totalmente de aportul alimentar572)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul substanţelor minerale ale plasmei sanguine:a) [x] menţin presiunea osmotică a plasmeib) [ ] menţin presiunea oncotică a plasmeic) [x] asigură echilibrul acido-bazicd) [ ] asigură echilibrul fluido-coagulante) [ ] participă la transportul compuşilor hidrofobi573)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Calciul sanguin:a) [x] poate fi legat de proteine, deci, nedializabil (cca 45%)b) [x] este ionizat în proporţie de 48% (2,1 – 2,7 mEq/l)c) [x] dializabil, neionizat sub formă de citrat sau fosfat de calciu (3 – 4%)d) [x] neidentificabil (cca 3%)e) [ ] în componenţa lipoproteinelor plasmatice (cca 10%)574)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Tulburările calcemiei:a) [x] scăderea calciului nedifuzabil însoţeşte orice hipoproteinemieb) [x] scăderea calciului ionic se întâlneşte cel mai frecvent în insuficienţă paratiroidianăc) [ ] hipocalcemia generalizată este caracteristică rahitismuluid) [x] creşterea calciului legat survine în caz de hemoconcentraţiee) [x] creşterea calciului ionizat este determinată de hiperparatiroidism, exces de vit.D,

nefropatii cronice575)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Magneziul sanguin:a) [x] cantitatea normală ese de 1,5 – 1,8 mEq/lb) [ ] cca 30 % este în formă de săruri (lactat sau citrat)c) [x] cca 35 % este legat de proteinele plasmaticed) [x] hipomagneziemie – hiperparatiroidism primar, malabsorbţie, tulburări ale

resorbţiei renale, boala Addison, administrare de diureticie) [x] hipermagneziemie – insuficienţă renală, boala Cushing, deshidratare 576)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fosfaţii sanguini:a) [ ] sunt în formă de fosfaţi mono- , di- sau trisodici b) [x] sunt aproape complet ionizaţi la pH fiziologicc) [x] în cantităţi mici sunt în componenţa fosfolipidelor şi esterilor fosforici d) [ ] cantitatea eritrocitară este net inferioară cele plasmaticee) [x] tulburările fosfatemiei – în dereglările funcţiei glandei paratiroide, afecţiuni renale,

hipo- sau hipervit. D577)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea echilibrului acido-bazic este realizată de:a) [x] mecanismele fizico-chimiceb) [x] mecanismele fiziologicec) [ ] mecanisme coloid-osmoticed) [ ] mecanisme electro-chimicee) [ ] toate cele enumerate enterior578)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sistemele tampon – caracteristica generală:a) [x] sunt constituite din perechea acido-bazică – acceptor şi donor de protonib) [ ] acceptorul cedează H+ în condiţii de deficit al H+c) [ ] donorul leagă ionii H+ ce sunt în exces

d) [x] raportul acceptor/donor este o constantă fiziologicăe) [x] raportul constant acceptor/donor este menţinut prin cuplarea sistemelor tampon cu

mecanismele fiziologice ale reglării echilibului acido-bazic579)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sistemele tampon plasmatice sunt:a) [x] carbonat – HCO3-/H2CO3b) [x] fosfat – H2PO4-/HPO4--c) [x] proteinic – proteină acidă/proteinatd) [ ] hemoglobinic – hemoglobină/hemoglobinate) [ ] oxihemoglobinic – oxihemoglobină/oxihemoglobinat580)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sistemele tampon eritrocitare sunt:a) [x] carbonat – HCO3-/H2CO3b) [x] fosfat – H2PO4-/HPO4--c) [ ] proteinic – proteinat/proteină acidăd) [x] hemoglobinic – hemoglobinat/hemoglobinăe) [x] oxihemoglobinic – oxihemoglobinat/oxihemoglobină581)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismele de acţiune ale sistemelor tampon în condiţiile devierii pH-ului spre zona acidă:a) [x] se acumulează H+ ce trebuie neutralizatb) [ ] H+ este adiţionat la donorul sistemului tamponc) [x] HCO3- + H+ - H2CO3 - H2O + CO2d) [ ] H2PO4- + H+ - H3PO4e) [x] proteinat (proteină-COO-) +H+ › proteină acidă (proteină-COOH)582)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismele de acţiune ale sistemelor tampon în condiţiile devierii pH-ului spre zona alcalină:a) [ ] se acumulează OH- ce modifică pH-ulb) [ ] OH- este neutralizat prin adiţionarea H+ furnizat de donorc) [x] H2CO3 - HCO3- + H+d) [x] H2PO4- - HPO4-- + H+e) [x] HHb + K+ - KHb + H+583)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismele fiziologice ale menţinerii echilibrului acido-bazic: a) [x] pulmonii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon carbonat, reglând raportul

HCO3-/H2CO3b) [x] rinichii funcţionează în cuplu cu sistemul tampon fosfat, reglând raportul

HPO4--/H2PO4-c) [x] rinichii elimină H+ sub formă de săruri de amoniu (NH4Cl)d) [ ] ficatul produce acizi organici (lactat, acetoacetat etc.) ce neutralizează alcaliilee) [x] aciditatea sucului gastric corelează cu pH-ul sanguin, în acidoze fiind secretat mai

mult H+584)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul salivei în menţinerea echilibrului acido-bazic (EAB) în organism:a) [ ] în salivă sunt prezente sistemele tampon carbonat, fosfat şi proteinat, care pot regla

EAB în întreg organismulb) [ ] sistemele tampon salivare completează rezervele sistemelor tampon sanghiune,

când ultimele se epuizeazăc) [ ] оn alcaliemii H+ produs prin oxidarea glucidelor de bacteriile plăcii se elimină în

sânged) [ ] în acidoze în salivă se secretă mai puţini HCO3-, HPO4--, proteinate) [x] în acidoze în salivă se secretă mai mult H+585)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Care din stările enumerate nu provoacă acidoză? a) [ ] cetonemia diabeticăb) [ ] insuficienţa renală acută şi cronicăc) [ ] insuficenţa respiratorie d) [x] vomă incoerentăe) [ ] diareea586)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cauzele primordiale ale alcalozelor sunt următoarele, cu excepţia:a) [ ] hiperventilarea pulmonarăb) [ ] hiperaldosteronismulc) [ ] afectări ale SNCd) [ ] vomă incoerentăe) [x] diaree587)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Funcţia respiratorie a sвngelui:a) [x] constă în transportul O2 şi CO2b) [ ] O2 şi CO2 se transportă preponderent în formă dizolvatăc) [x] forma majoră de transport a O2 este oxihemoglobina (HbO2)d) [ ] forma majoră de transport a CO2 este carbhemoglobinae) [x] forma majoră de transport a CO2 sunt carbonaţii (NaHCO3, KHCO3)588)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ataşarea O2 la hemoglobină:a) [x] este un proces cooperatistb) [ ] cel mai repede se leagă prima moleculă de O2 iar următoarele cu viteză

descrescândăc) [ ] este mai uşoară la pO2 micd) [x] este facilitată de pH relativ alcaline) [x] este accelerată de descreşterea concentraţiei 2,3-bisfosfogliceratului589)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Oxihemoglobina:a) [ ] conţine 1 moleculă de oxigenb) [ ] O2 se leagă la alfa-globinăc) [ ] O2 se leagă la beta-globinăd) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemuluie) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului590)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formele transportului sanguin ale CO2:a) [x] dizolvat în plasmăb) [x] fixat la globinele hemoglobineic) [ ] fixat la hemul hemoglobineid) [ ] H2CO3e) [x] NaHCO3 şi KHCO3 sanguini591)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Carbhemoglobina:a) [x] conţine 1 moleculă de CO2b) [x] CO2 se leagă la alfa-globinăc) [x] CO2 se leagă la beta-globinăd) [ ] CO2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemuluie) [ ] CO2 se leagă la Fe2+ al hemului592)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formele patologice ale hemoglobinelor:a) [ ] oxihemoglobinab) [ ] dezoxihemoglobinac) [x] carboxihemoglobina

d) [ ] carbhemoglobinae) [x] methemoglobina593)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările schimbului şi transportului gazelor:a) [x] se numesc hipoxiib) [ ] sunt hiperoxiilec) [x] sunt cauzate de diminuarea pO2 în mediul înconjurătord) [x] se întâlnesc în afecţiuni pulmonare obstructive sau cu micşorarea suprafeţii

respiratoriie) [x] pot fi secundare anemiilor594)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Echilibrul fluido-coagulant sanguin este menţinut de:a) [x] sistemul coagulantb) [ ] sistemul cardio-vascularc) [x] sistemul anticoagulantd) [x] sistemul fibrinolitice) [ ] sistemul respirator595)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sistemul coagulant include:a) [x] factorii plasmatici ai coagulăriib) [x] factorii tisulari ai coagulăriic) [ ] eritrociteled) [ ] leucocitelee) [x] plachetele sanguine596)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Etapele coagulării:a) [ ] lezarea vasului şi/sau a ţesutuluib) [x] faza vascularăc) [x] faza plachetarăd) [x] faza plasmaticăe) [ ] fibrinoliza597)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Faza vasculară a coagulării include următoarele procese:a) [x] diminuarea pasivă a calibrului vasuluib) [x] reducerea debitului şi presiunii sângeluic) [x] eliberarea adrenalinei, noradrenalinei, serotonineid) [x] contracţia muşchilor netezi ai peretelui vascular şi diminuarea suprafeţei leziuniie) [ ] scăderea presiunii arteriale şi frecvenţei cardiace598)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Faza plachetară (trombocitară) a coagulării:a) [ ] eliminarea factorilor chemotaxici trombocitarib) [x] aderarea trombocitelor la peretele vascular lezatc) [x] metamorfoza vîscoasă a trombocituluid) [ ] eliminarea substanţelor biologic acitve, ce dilată vaselee) [x] eliberarea factorilor ce declanşează cascadele coagulării599)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Factorii plasmatici ai coagulării – selectaţi perechile în care numărul factorului corespunde denumirii:a) [ ] I protrombinab) [x] V proaccelerinac) [ ] IX factorul antihemofilic Bd) [x] X Stuart-Prowere) [x] XIII factorul stabilizator al fibrinei600)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Fibrinogenul:a) [ ] este o peptidăb) [x] este o glicoproteină elipsoidală cu masa moleculară marec) [x] este format din 6 lanţuri polipeptidice grupate câte douăd) [x] transformarea în fibrină are loc prin proteoliză parţialăe) [ ] transformarea este indusă de suprafaţa lezată a vasului601)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Factorii plachetari ai coagulării (FP):a) [x] FP 1 corespunde proaccelerinei plasmaticeb) [ ] FP 2 corespunde proconvertinei plasmaticec) [x] FP 3 fosfolipidele membranare (fosfatidilinozitolul şi fosfatidilserina)d) [ ] FP 4 heparina plachetarăe) [x] FP 5 serotonina602)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismele coagulării:a) [x] se deosebesc după originea factorului de declanşare a procesuluib) [x] procesul este оn "cascadă"c) [x] există două tipuri de cascade – intrinsecă şi extrinsecăd) [ ] calea intrinsecă este scurtă, rapidă, cu participarea a 8 factorie) [ ] calea extrinsecă este lungă şi prelungită (de ordinul minutelor)603)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul extrinsec (extern, exogen) al coagulării:a) [x] este foarte scurt – de ordinul secundelorb) [x] factorul de declanşare – tromboplastina tisulară c) [x] factorul de declanşare – trombokinaza sau factorul IIId) [ ] numai în această cale participă factorul Hagemane) [x] numai în această cale participă proconvertina604)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi succesiunea ce corespunde cascadei extrinsece:a) [ ] F XII - F XI - F IX - F X - F V - F II - F Ib) [ ] F X - F IX - F X - F VIII - F VII (F 3, F IV) - F II - F Ic) [ ] F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F Id) [x] F III - F VII (F 3, F IV) - F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F Ie) [ ] F VII (F 3, F IV) - F X - F V (F X, F 3, F IV) - F II - F I 605)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul intrinsec (intern, endogen) al coagulării:a) [x] este lent de ordinul minutelorb) [x] se declanşează de factorul Hageman activc) [x] factorul XII se activează la contactul cu suprafaţa deteriorată a vasuluid) [ ] coincide оn rest cu cel extrinsece) [ ] trombul format prin acest mecanism se păstrează pe suprafaţa lezată mai mult timp606)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cheagul:a) [x] se formează din fibrinăb) [ ] transformarea fibrinogenului оn fibrină este catalizată de protrombinăc) [x] moleculele fibrinei se polimerizeazăd) [x] reţeaua formată este stabilizată prin acţiunea factorului stabilizator al fibrinei (F

XIII)e) [ ] ultimul pas este dilatarea cheagului607)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din vitaminele enumerate influenţează coagularea:a) [ ] vitamina Ab) [ ] vitamina Bc) [ ] vitamina C

d) [ ] vitamina De) [x] vitamina K608)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul vitaminei K оn coagulare:a) [ ] asigură activarea factorilor plachetari ai coagulăriib) [ ] determină metamorfoza vîscoasă a plachetelorc) [ ] blochează factorii anticoagulanţi (heparina)d) [x] este cofactorul gama-glutamil carboxilazei, ce participă la biosinteza hepatică a F

II, F VII, F IX şi F Xe) [ ] inhibă fibrinoliza609)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din afirmaţiile de mai jos nu caracterizează fibrinoliza:a) [ ] este etapa finală a coagulăriib) [ ] оncepe odată cu vindecarea plăgii şi a leziunilor vascularec) [ ] rolul central îl joacă plasminogenuld) [x] are ca rezultat scindarea fibrinogenuluie) [ ] se restabileşte circulaţia sanguină normală prin vasul antecedent lezat 610)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Plasminogenul:a) [x] este o serin-proteazăb) [ ] este o exopeptidazăc) [x] posedă specificitate faţă de legăturile peptidice formate de argininăd) [x] scindează fibrina la variaţi dimerie) [x] scindează secundar şi fibrinogenul611)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi compuşii ce sunt parte componentă a sistemului anticoagulant:a) [x] antitrombinele b) [x] heparinac) [ ] heparan-sulfatuld) [ ] hirudinae) [x] proteina C612)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Tulburările fazei vasculoplachetare a coagulării pot fi determinate de:a) [x] modificarea numărului plachetelor (trombopenii)b) [ ] modificarea formei plachetelor c) [x] defecţiuni ale adeziunii plachetelor (sindromul plachetelor gigante)d) [x] dereglări ale eliberării factorilor plachetari (storage pool disease)e) [x] anomalii ale agregării plachetelor (trombastenia ereditară)613)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările fazei plasmatice a coagulării însoţite de hipocoagulare:a) [ ] sunt numai ereditareb) [x] disfibrinogenemiilec) [x] hipoprotrombinemia ereditarăd) [x] parahemofiliae) [x] hemofiliile A, B şi C614)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Disfibrinogenemiile secundare:a) [x] sunt stări dobândite, ce însoţesc alte afecţiunib) [x] pot fi cauzate de diminuarea sintezei fibrinogenului c) [ ] pot fi determinate de modificarea structurii lanţurilor proteice şi polizaharidice

lateraled) [x] se întâlnesc în ciroza hepaticăe) [x] sunt caracteristice inflamaţiilor cronice severe (artrita reumatoidă)615)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Coagulopatiile prin consum:a) [x] sunt stări deosebit de grave, dobвnditeb) [x] cauza este consumul extrem de rapid şi masiv al factorilor coagulăriic) [ ] cauza este degradarea excesivă şi rapidă a factorilor coagulăriid) [x] este caracteristic sindromului coagulării intravasculare diseminatee) [ ] se întâlneşte doar în coagulopatiile secundare supradozării de anticoagulanţi 616)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ţesutul conjunctiv îndeplineşte următoarele funcţii:a) [x] biomecanicăb) [ ] de eliminarec) [x] de protecţied) [x] de depozitaree) [ ] de menţinere a echilibrului hidrosalin617)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proteinele fibrilare ale ţesutului conjunctiv sunt:a) [x] colagenulb) [x] elastinac) [ ] keratinad) [ ] spectrinae) [ ] fibrina618)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Colagenul:a) [x] este principala proteină extracelularăb) [x] constituie 25% din proteinele umanec) [ ] predomină în bacteriid) [ ] în cantităţi mari este prezentă în organele parenchimatoasee) [x] este principala proteină a oaselor şi dinţilor619)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compoziţia aminoacidică a colagenului:a) [x] conţine: 33% - glu; 25% - pro şi hyp; 10% - alab) [x] conţine: lizină, 5-hidroxilizină, alizină cca 14%c) [ ] conţine: 4- şi 5-hidroxiprolinăd) [x] conţine: acid -carboxiglutamice) [ ] practic nu conţine: cistină, cisteină şi metionină620)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Particularităţile structurii primare a colagenului:a) [ ] este o catenă polipeptidică liniarăb) [x] catenele primare conţin cca 1000-1100 resturi de aminoacizic) [x] catena reprezintă o linie frântă, datorită inelelor prolinei şi hidroxiprolineid) [x] este stabilizată de legături peptidice obişnute şi atipicee) [ ] legătura peptidică atipică este formată de grupele -carboxil ale prolinei şi

hidroxiprolinei621)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura secundară a colagenului:a) [x] este -spirala colagnicăb) [ ] este rasucită spre dreaptac) [x] o spira conţine 3,3 resturi de aminoacizi şi are 0,93 nmd) [x] este stabilizată de interacţiuni sterice dintre inelele pro şi hype) [ ] este formată din 2 sau mai multe catene polipeptidice622)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Conformaţia colagenului:a) [x] tropocolagenul este unitatea strucurală a proteinei b) [ ] tropocolagenul reprezintă un helix triplu răsucită la stângac) [x] tropocolagenul este stabilizat prin legături de hidrogen ce se formează între grupele

peptidice ale catenelor vecined) [ ] tropocolagenul este globulare) [x] tropocolagenul are diametrul de 1,5 nm, lungimea- 300 nm şi masa moleculară -

300 kDa623)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Colagenul – particularităţile structurii:a) [x] unităţile de tropocolagen se asamblează în microfbrile, fibrile şi fibreb) [x] unităţile de tropocolagen se unesc prin legături covalente încrucişatec) [x] legăturile covalente încrucişate se formează între radicalii lizinei, hidroxilizinei şi

alizineid) [ ] legăturile covalente încrucişate sunt nestabile, slabe şi uşor se distruge) [ ] în microfibrile unităţile tropocolagenice sunt deplasate una faţă de alta cu 1/5 din

lungime624)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proprietăţile fizico-chimice ale colagenului:a) [ ] este o proteină solubilă atât în solvenţi organici, cât şi în apăb) [x] în soluţii se tumefiazăc) [x] posedă rezistenţă considerabilă la tracţied) [x] este termostabilăe) [ ] proprietăţile sunt conferite de prezenţa cisteinei şi glicinei625)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Tipurile colagenului:a) [x] există cca 12 tipuri de colagenb) [ ] diviziunea tipurilor colagenului se bazează pe configuraţiec) [ ] toate tipurile sunt formate din 3 forme de catene primare: 1, 2 şi 3d) [x] în oase şi dinţi predomină tipul I e) [x] colagenul tip I are compoziţia [1(I)]2·[2(I)]626)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Particularităţile biosintezei colagenului:a) [x] în sinteză sunt utilizaţi 20 de aminoacizib) [ ] la biosinteză participă hidroxiprolina, hidroxilizina, alizina, acidul gama-

carboxiglutamicc) [x] se sintetizează 3 tipuri principale de catene primare - alfa1, alfa2 şi alfa3d) [x] catenele primare sunt deosebit de lungi (1000-1100 resturi de aminoacizi)e) [ ] sinteza catenelor este foarte lentă627)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza colagenului:a) [ ] are 20 de etapeb) [ ] intracelular se sintetizează lanţurile polipeptidice, se modifică şi glicozilează

aminoacizii c) [x] intracelular se formează protropocolagenuld) [ ] protropocolagenul este tropocolagenul neglicozilate) [x] la capetele N- şi C-terminale protropocolagenul are secvenţe neîmpletite 628)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Modificările postsintetice ale prolinei şi lizinei în procesul sintezei colagenului:a) [ ] hidroxilarea prolinei şi lizinei are loc până la includerea lor în sinteza b) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilaza şi lizilhidroxilaza

c) [x] hidroxilarea pro şi liz are loc numai în prezenţa O2, Fe2+

, acidului ascorbicd) [ ] liziltransaminază transformă lizina în alizină e) [x] alizina este forma dezaminată, aldehidică a lizinei629)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hidroxilarea moleculelor pro din colagen:

a) [x] se formează atât 3-hidroxiprolina, cât şi 4-hidroxiprolinab) [x] reacţia este catalizată de prolilhidroxilazăc) [ ] se hidroxilează moleculele pro, legate la tARN, ce urmează a se include оn

biosinteza proteinelor d) [x] enzima este activă în prezenţa vitaminei C (acid ascorbic)e) [ ] în reacţie participă – O2 şi Fe3+630)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările hidroxilării pro din colagen:a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C – scorbutb) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe2+ - hemosiderozăc) [ ] pot fi determinate de carenţa prolil oxidaza – sindromul Ehlers-Danlosd) [x] оn scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este

suficientă vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe2+)e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea mobilităţii

dinţilor şi a fragilităţii capilarelor)631)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Modificările lizinei оn procesul biosintezei colagenului:a) [x] se hidroxilează la hidroxilizina – reacţie catalizată de lizil hidroxilaza (similară

prolil hidroxilazei)b) [x] se oxidează atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializinac) [ ] se hidroxilează şi oxidează aminoacizii liberi din citoplasmăd) [x] enzima hidroxilării este lizil hidroxilaza iar a oxidării – lizil oxidazae) [x] lizil oxidaza conţine cupru şi piridoxalfosfat632)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Etapa glicozilării a biosintezei colagenului:a) [x] protropocolagenul este eliminat în spaţiul extracelular doar în formă glicozilatăb) [ ] substratele glicozilării sunt acidul glucuronic şi N-acetilgalactozaminac) [ ] se glicozilează radicalii ser şi tred) [x] situsul glicozilării este grupa –OH a hidroxilizineie) [ ] resturile glicozil-galactoza sunt fixate la radicalii 5-hidroxilizinei633)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza colagenului - transformarea protropocolagen tropocolagen:a) [x] are loc extracelularb) [ ] maturizarea protropocolagenului are loc prin asocierea subunităţilorc) [x] procolagen-N- şi -C-peptidazele scindează fragmentele neîmpletite d) [x] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenuluie) [ ] tropocolagenul este unitatea structurală a colagenului şi elastinei634)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea fibrelor de colagen:a) [x] unităţile de tropocolagen se asociază în microfibrile b) [x] la asocierea microfibrilelor se formează fibrilele c) [x] fibra de colagen este rezultatul asocierii fibrilelord) [ ] toate fibrele de colagen sunt formate din acelaşi număr de fibrile şi microfibrilee) [x] fibrele de colagen din diferite ţesuturi au diferite dimensiuni635)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Osteogenesis imperfecta:a) [ ] este o deleglare ereditară a biosintezei tuturor proteinelor fibrilareb) [x] se sintetizează colagen cu compoziţia 3 alfa1(I)c) [x] dinţii au aspectul chihlimbaruluid) [x] o manifestare majoră este osteoporoza generalizatăe) [x] deformările craniului sunt similare celor determinate de rahit636)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Caracteristica generală a sindromului Marfan:a) [x] catenele primare de tip alfa2 ale colagenului sunt mai lungi decвt cele normale

b) [ ] este afectat exclusiv colagenul din ţesul osos şi dinţic) [x] se manifestă prin disproporţionalitatea scheletului (membre extrem de lungi)d) [x] cerul gurii este foarte оnalte) [ ] poate fi modificat numărul dinţilor637)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sindromul Ehler–Danlos:a) [x] există 5 tipuri ale sindromuluib) [x] este deteminat de carenţa liziloxidazeic) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-N-peptidazeid) [x] poate fi provocat de carenţa procolagen-C-peptidazeie) [ ] este afectată semnificativ structura dinţilor şi numărul lor638)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Degradarea colagenului – colagenoliza:a) [x] colagenoliza are menirea de a reinnoi moleculele de colagen "îmbătrânite" sau

deteriorateb) [ ] colagenul nu se scindează, conservându-se toate moleculele produsec) [x] ritmul reînnoirii colagenului este acelaşi întoate ţesuturiled) [ ] cel mai lent se reînnoieşte colagenul în organele parenchimatoasee) [x] enzimele catabolismului colagenului sunt colagenazele639)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Elastina – particularităţile componenţei aminoacidice:a) [x] glicina - 30%b) [ ] prolina şi hidroxiprolina – 25%c) [ ] alanina – 10%d) [ ] hidroxilizina – 5%e) [ ] nu conţine aminoacizi nepolari 640)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Elastina – particularităţile structurii chimice:a) [ ] unitatea structurală a elastinei este tropoelastinab) [ ] elastina matură se formează din 4 molecule de proelastinăc) [x] lanţurile elastinei unite covalent formează agregated) [x] la formarea agregatelor se pot оntre ele uni 2,3 sau 4 molecule de elastină e) [x] structura covalentă ce leagă catenele elastinei se numeşte desmozină sau

izodesmozină641)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proteoglicanii ţesutului conjunctiv îndeplinesc următoarele funcţii:a) [x] fixează şi depozitează cationi (Ca2+, Na+, K+)b) [x] fixează apăc) [x] conferă ţesuturilor elasticitate şi rezistenţă la comprimared) [x] servesc drept lubrefianţi în articulaţiie) [ ] reglează fluiditatea tisulară642)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Componenţa chimică a proteoglicanilor:a) [x] sunt complexe glucid-proteiceb) [x] conţin cca 85-95% glucidec) [x] conţin cca 5-15% proteined) [x] elementul glucidic are o structură polimerică strict organizată, monomerii căreea

sunt glucozaminoglicaniie) [ ] catenele polizaharidice sunt alcătuite din glucoză643)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glucozaminoglicanii – caracteristica generală:a) [x] sunt monomerii catenelor polizaharidice ale proteoglicanilor matricei extracelulare

a ţesutului conjunctivb) [ ] sunt trizaharide

c) [ ] toţi conţin acid glucuronic sau iduronicd) [ ] toţi sunt sulfataţie) [ ] monozaharidele constituiente sunt legate prin legături alfa-1,4- şi beta-1,4-

glicozidice 644)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi glucozaminoaglicanii:a) [x] heparinab) [x] heparan-sulfatulc) [ ] hirudinad) [x] condroitin-4- şi condroitin-6-sulfaţiie) [x] dermatan- şi kertansulfaţii645)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura proteoglicanilora) [x] scheletul structurii este catena proteică la care se ataşează lanţurile polizaharidiceb) [ ] locul fixării polizaharidelor la proteină îl constituie grupele –OH ale radicalilor

hidroxiprolinei şi hidroxilizineic) [x] legătura se realizează prin trizaharidul de legătură – "xiloza-galactoza-galactoza"d) [ ] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este constant – 60e) [x] numărul lanţurilor glicanice fixate de proteină este determinat de numărul resturilor

ser şi tre din proteină646)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza proteoglicanilor:a) [x] lanţurile proteice se produc prin mecanismul clasic în ribozomib) [x] spre finele sintezei catenei proteice se ataşează trizaharidul de legătură la radicalii

ser şi trec) [ ] la XIL-GAL-GAL se fixează monomerii glucidici – glucozaminsulfatul,

galactozsulfatul etc.d) [x] donorii unităţilor glucidice sunt UDP-monozaharidele respectivee) [x] ultima etapă este sulfatarea catalizată de sulfat transferază647)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Catabolismul proteoglicanilor este catalizat de:a) [x] proteoglicanazăb) [ ] colagenază şi elastazăc) [x] beta-glucuronidază şi beta-galactozidazăd) [x] alfa-iduronidazăe) [x] aril-sulfataze648)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Modificările în funcţie de vârstă ale ţesutului conjunctiv:a) [x] creşterea cantităţii colagenuluib) [ ] creşterea cantităţii elastineic) [ ] creşterea cantităţii proteoglicanilord) [x] micşorarea cantităţii glucozaminoglicanilore) [x] micşorarea cantităţii apei649)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din afecţiunile enumerate nu este o dereglare ereditară a metabolismului ţesutului conjunctiv:a) [ ] mucopolizaharidozeleb) [ ] sindromul Ehlers-Danlosc) [ ] sindromul Marfand) [ ] osteogenesis imperfectae) [x] artrita reumatismală650)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din afecţiunile enumerate nu este o dereglare dobândită a metabolismului ţesutului conjunctiv:

a) [x] sindromul Hurlerb) [ ] osteoartritac) [ ] artrita reumatismalăd) [ ] sclerodermiae) [ ] lupusul eritematos651)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Componenţa ţesutului osos:a) [x] osteoblaste, osteocite, osteocclasteb) [ ] fibfoblastec) [x] substanţe minerale – cca 70%d) [x] matricea organică – cca 20%e) [x] apă – 2-10% în osul matur652)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Matricea organică a ţesutului osos nu conţine:a) [ ] colagen tip Ib) [ ] proteoglicanic) [ ] glicoproteine specificed) [x] glicolipidee) [ ] proteine specifice (osteocalcina)653)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Anionii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:a) [x] fosfatb) [x] carbonatc) [ ] sulfatd) [x] citrate) [x] lactat654)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cationii principali ai substanţei minerale a ţesutului osos:a) [x] calciulb) [x] sodiulc) [ ] potasiuld) [x] magneziule) [ ] manganul655)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Combinaţiile majore ale fazei minerale a ţesutului osos:a) [ ] fosfatul monoacid de calciub) [x] fosfatul tricalcicc) [ ] carbonatul de calciud) [ ] lactatul şi citratul de calciue) [x] apatita656)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea osului:a) [x] are două fazeb) [x] I fază este sinteza compuşior matricei organicec) [x] II fază este mineralizaread) [ ] ambele faze se petrec concomitente) [x] fazele se succed 657)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mineralizarea ţesutului osos se petrece doar dacă se îndeplinesc următoarele condiţii:a) [x] acumularea cantităţii suficiente de fosfaţib) [x] acumularea cantităţii suficiente de calciuc) [ ] acumularea cantităţii suficiente de magneziud) [x] crearea pH optim

e) [ ] pH-ul optim este slab acid (6,8)658)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanimul mineralizării:a) [x] mobilizarea fosfaţilor anorganici şi calciului din depozite şi plasma sanguină,

pentru crearea concentraţiilor optimeb) [ ] formarea fosfatului tricalcic amorf şi expulzarea lui din celulă prin exocitozăc) [x] acumularea unor cantităţi noi de calciu şi fosfat în veziculed) [ ] formarea apatitei (preponderent fluorapatitei)e) [x] fixarea apatitei la fibrele de colagen659)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dislocarea osului:a) [ ] este un proces patologic realizat de osteoclastele activateb) [ ] primar se distruge colagenulc) [ ] procesul se iniţiază prin degradarea proteoglicanilord) [ ] pH-ul caracteristic este neutrue) [x] solubilizarea apatitei are lor prin transformarea Ca3(PO4)2 _ CaHPO4 _ Ca2+ +

(HPO4-)660)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul ţesutului osos este influenţat de următorii hormoni:a) [x] PTH şi calcitoninăb) [ ] T3 şi T4c) [ ] somatostatinăd) [x] gluco- şi mineralocorticoizie) [x] hormonii sexuali661)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Componenţa minerală a ţesuturilor dentare:a) [ ] cantitatea medie – 95%b) [x] smalţ – 96%c) [x] dentină – 69%d) [x] cement – 46%e) [x] pulpă – 7%662)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Componenţa organică a ţesuturilor dentare:a) [ ] cantitatea medie – 50%b) [x] smalţ – 1,7%c) [x] dentină – 17,8%d) [x] cement – 22%e) [ ] pulpă – 35%663)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Conţinutul de apă în ţesuturile dentare:a) [ ] cantitatea medie – 80%b) [x] smalţ – 2,3%c) [x] dentină – 13,2%d) [x] cement – 32%e) [x] pulpă – 68%664)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cantitatea calciului şi fosfaţilor din ţesuturile dentare:a) [x] în substanţa nativă este practic constantă în toate păturile dentareb) [x] la 100 g greutate umeda se conţine cca 35% calciuc) [x] la 100 g greutate umeda se conţine cca 17 % fosfaţid) [ ] raportul Ca/Pi este оn medie 0,1e) [ ] corelează cu cantitatea salivară 665)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Combinaţiile majore ale calciului şi fosfaţilor în ţesuturile dentare:

a) [ ] CaHPO4b) [x] Ca3(PO4)2c) [x] Ca8H2(PO4)6x5H2Od) [x] Ca(Ca3(PO4)2)3(OH)2e) [x] Ca10(PO4)6(OH)2 666)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fluorul ţesuturilor dentare:a) [x] cantitatea depinde de aportul alimentar (cu apa)b) [x] la conţinut normal în apă se formează fluorapatitac) [ ] fluorapatita este cea mai puţin stabilă formă a apatiteid) [x] la conţinut sporit în apă se formează fluorura de calciue) [x] la conţinut sporit în apă se dezvoltă fluoroza667)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul magneziului în ţesuturile dentare:a) [x] poate substitui ionii de calciub) [ ] poate substitui ionii de fosfatc) [ ] poate substitui hidroxilul şi forma magneziuapatitad) [x] reglează activitatea fosfatazei alcaline osoasee) [ ] favorizează dislocarea substanţei minerale668)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proteinele ţesuturilor dentare:a) [x] principala proteină este colagenulb) [x] toate păturile dentare conţin colagen tip Ic) [ ] colagenul tip I este – [1(I)]3d) [x] dentina conţine şi colagen tip Ve) [x] оn pulpi este prezent colagenul tip III669)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a smalţului:a) [ ] enamelineleb) [x] keratinelec) [ ] amelineled) [ ] amelogeninelee) [ ] tuftelinele670)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a dentinei:a) [ ] fosforinab) [ ] osteocalcinac) [ ] osteonectinad) [ ] osteopontinae) [x] oseina671)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care proteinele enumerate nu este o proteină specifică a pulpei dentare:a) [x] fibrinab) [ ] fibronectinac) [ ] fibrilinad) [ ] lamininae) [ ] entactina672)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ce monozaharide specifice sun prezente în ţesuturile dentare:a) [x] fucozab) [x] ramnozac) [ ] manozad) [ ] xilozae) [x] arabinoza

673)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care proteoglicani specifici sunt prezenţi în ţesuturile dentare:a) [ ] condroitin-4-sulfatulb) [ ] ac. hialuronicc) [x] decorinul şi biglicanuld) [x] sindecanul şi versicanule) [x] perlecanul şi integrina CD 44674)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Structura cristalelor de apatită – ce afirmaţie nu o caracterizează:a) [ ] sunt prisme ce au la bază un hexagonb) [ ] fiecare prismă este alcătuită din 3 celule elementarec) [ ] celula elementară este o prismă cu baza rombicăd) [x] laturile rombului nu sunt egalee) [ ] o celulă elementară conţine o moleculă de apatită675)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul ţesuturilor dentare:a) [x] smalţul, dentina şi cementul sunt relativ inerte metabolicb) [x] metabolismul pulpar este similar celui din organele parenchimatoasec) [x] majoritatea proceselor au loc intracelulard) [x] cele mai intense procese sunt sinteza colagenului şi proteoglicanilore) [ ] energetic ţesuturile sunt asigurate exclusiv prin glicoliză anaerobă676)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Particularităţile metabolismului ţesuturilor dentare:a) [x] nu se sintetizează monozaharideb) [x] ciclul pentozofosfaţilor furnizează ribozo-5-fosfatc) [x] glicoliza are loc atât aerob, cât şi anaerobd) [x] coeficientul respirator variază între 0,47 şi 2,04e) [ ] sinteza acizilor graşi şi trigliceridelor este neglijabilă677)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fibrele prezente în parodonţiu sunt:a) [x] colagen de tip Ib) [x] colagen de tip IIIc) [ ] elastinăd) [x] oxitalane) [x] oxitialină678)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glicozaminoglicanii parodonţiului sunt:a) [x] acidul hialuronicb) [x] dermatan-sulfatulc) [ ] keratan-sulfatuld) [x] condroitin-4-sulfatule) [x] condroitin-6-sulfatul679)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Procesele metabolice importante din parodonţiu sunt:a) [x] sinteza proteinelor fibrilareb) [x] sinteza proteoglicanilorc) [ ] sinteza substanţei mineraled) [x] glicoliza anaerobăe) [ ] ciclul Krebs680)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Substanţele produse de placa dentară ce afectează parodonţiul sunt:a) [x] enzimele lizozomaleb) [x] histaminac) [x] prostaglandinele

d) [ ] prostaciclinae) [ ] complexele imune circulante681)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compoziţia plăcii dentare:a) [x] compuşi minerali – calciu, fosfaţi, fluorb) [x] glucide – glucoza, galactoza, hexozamine, ramnozac) [ ] proteine – colagen, elastină, kertined) [x] enzime – glicozil-transferaze, proteaze, amilazăe) [x] lipide – acizi graşi superiori nesaturaţi şi cu catena ramificată682)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10În placa dentară sunt prezente următoare tipuri de microorganisme:a) [x] streptococib) [ ] stafilococic) [x] corinebacteriid) [x] neisseriae) [x] actinomicete683)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Procesele metabolice din placa dentară:a) [x] sunt realizate de bacteriile plăcii dentareb) [ ] sunt asigurate de celulele ţesuturilor dentarec) [x] includ sinteza terenului pe care există bacteriiled) [x] catabolismul glucidelor cu formarea produşilor acizi (lactat, piruvat, acetat, citrat,

propionat etc.)e) [x] catabolismul proteinelor şi generarea NH3684)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compoziţia tartrului dentar:a) [x] apatitab) [x] fosfatul octacalcicc) [ ] frosfatul tricalcicd) [ ] fosfatul monoacid de calciue) [x] brushita685)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transformarea plăcii dentare în tartru:a) [x] este corelată cu scăderea cantităţii glucidelor în placăb) [x] este asociată cu creşterea cantităţii proteinelor în placăc) [x] este favorizată de concentraţia mare a proteinelor în salivăd) [x] este favorizată de concentraţia mare de NH3 în salivă şi placăe) [ ] este stimulată de pH acid686)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Compoziţia salivei substanţele anorganice:a) [x] apăb) [x] anionii principali – clor, fosfaţi, carbonaţi, rodanidc) [x] cationii principali – potasiu, sodiu, amoniu, calciu, magneziu, zincd) [x] oligoelementele – fluor, brom, cupru, cobalte) [ ] microelelmentele – plumb, mercur687)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Substanţele organice proteice ale salivei sunt:a) [x] proteinele serice – alfa-, beta- şi gama-globulineb) [x] mucinăc) [x] gonadotropine hipofizare şi estrogenid) [x] kalicreină şi bradikininae) [ ] fibrina688)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele salivei provin din:

a) [ ] celulele mucoasei cavităţii bucaleb) [x] glandele salivarec) [x] plasma sanguinăd) [ ] produsele alimentaree) [x] bacteriile plăcii dentare689)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lizocimul:a) [x] este o hidrolazăb) [x] este o glicozidazăc) [ ] scindează lipoproteinele membranelor bacteriened) [ ] participă la digestia glucidelor alimentaree) [x] exercită acţiune protectoare antimicrobiană690)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mucinaza:a) [ ] sintetizează mucinab) [x] este o hidrolazăc) [x] este o -glicozidazăd) [ ] scindează resturile glucozei din acidul mucoitin-sulfurice) [x] asigură în lăturarea moleculilor uzate ale mucinei şi reînnoirea lor691)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10-amilaza salivară:a) [x] este principala enzimă digestivă salivarăb) [ ] este o hidrolaza şi -glicozidazăc) [x] scindează amidonul şi glicogenuld) [x] posedă specificitate faţă de legăturile -1,4-0-glicozidicee) [x] este produsă de glandele salivare692)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Referitor la amilază salivară şi reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:a) [x] face parte din clasa hidrolazelorb) [ ] face parte din clasa liazelorc) [x] NaCl este activator şi nu modifică structura primară a substratuluid) [ ] NaCl provoacă denaturarea enzimeie) [ ] la activare se modifică structura primară a enzimei693)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Modificările activităţii enzimelor salivare în diverse afecţiuni.a) [ ] activitatea ureazei creşte în uremieb) [x] activitatea lizocimului creşte în stomatite, gingivite şi alte afecţiuni bacterienec) [ ] activitatea mucinazei scade оn caried) [x] activitatea -amilazei creşte în parotităe) [ ] activitatea maltazei creşte în parotită694)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Implicarea enzimelor salivare în afecţiunile stomatologice:a) [x] activitatea ureazei facilitează formarea tartrului dentarb) [ ] catalaza şi peroxidazele produc peroxizi ce induc demineralizareac) [x] colagenaza şi glicozidazele bacteriene contribuie la dezvoltarea parodontozeid) [x] -amilaza produce glucide fermentescibile, ce sunt implicate оn geneza carieie) [ ] lizocimul stimulează proliferarea bacteriană şi apariţia gingivitelor695)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din substanţele organice azotate neproteice enumerate nu este prezentă în salivă:a) [ ] amoniacul şi ureeab) [ ] acidul uricc) [x] bilirubina

d) [ ] aminoacizii liberie) [ ] colina696)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Care din substanţele organice neazotate enumerate nu este prezentă în salivă:a) [ ] glucozab) [ ] acizii organicic) [ ] colesterolul şi fosfolipideled) [ ] vitaminelee) [x] heparina697)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ce vitamine sunt prezente în salivă:a) [x] vitaminele grupei B (B1, B2, B6)b) [x] acidul nicotinic şi nicotinamidac) [x] acizii ascorbic, pantotenic, folicd) [x] biotinae) [ ] toate vitaminele liposolubile698)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Proprietăţile salivei sunt:a) [x] este o soluţie realăb) [x] se produce cca 1000 ml/24 ore cu un flux de 0,049 ml/minc) [x] densitatea – 1.002 – 1.008 g/mld) [ ] pH 6,58 – 6,99e) [x] viscozitatea – 1,08 –1,32699)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Funcţiile salivei sunt:a) [x] menţinerea umedităţii mucoaselorb) [ ] umectarea alimentelor solide şi digestia alimentelorc) [x] excreţia diferitor compuşi (medicamente, agenţi patogeni, metale grele etc)d) [x] menţinerea integrităţii dinţilore) [x] protecţia antibacteriană700)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Funcţiile proteinelor în organismul uman:a) [ ] energeticăb) [x] contractilăc) [x] hormonalăd) [x] structuralăe) [x] enzimatică701)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul aminoacizilor оn organismul uman:a) [x] sunt elementul constitutiv al proteinelorb) [x] reprezintă sursă de azot pentru sinteza compuşilor azotaţi neproteicic) [ ] sunt sursă energetică primordialăd) [ ] pot fi substrat al biosintezei glucozei şi glicogenului (aminoacizii cetogeni)e) [x] se utilizează ca agenţi conjuganţi în procesele de detoxifiere în ficat702)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dinamica metabolismului proteinelor оn organismul uman:a) [ ] timp de 24 ore se reоnnoiesc complet toate proteinele organismuluib) [ ] viteza reînnoirii proteinelor variază între secunde şi anic) [x] colagenul practic nu se reînnoieşted) [x] timpul mediu de înjumătăţire a proteinelor umane este de 80 zilee) [x] zilnic se scindează ireversibil 100 g aminoacizi703)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilanţul azotat:

a) [x] reprezintă raportul dintre cantitatea de azot ingerată cu produsele alimentare şi cea eliminată în special pe cale urinară

b) [ ] sursa principală alimentară de azot sunt aminoacizii din alimentec) [x] sursa principală alimentară de azot sunt proteinele din alimented) [x] reflectă starea dinamică a metabolismului proteic (echilibrul dintre procesele de

biosinteză şi degradare)e) [ ] reflectă gradul de asimilare a proteinelor alimentare704)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilanţul azotat pozitiv:a) [x] ne indică că cantitatea azotului ingerat este mai mare decât celui eliminatb) [x] denotă predominarea proceselor de formare a proteinelor faţă de degradarea lorc) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravided) [ ] este caracteristic pentru adultii sănătoşie) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea705)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilanţul azotat nul sau echilibrat:a) [x] ne indică că cantitatea azotului ingerat este egală cu a celui eliminatb) [ ] denotă predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de

biosintezăc) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravided) [x] este caracteristic pentru adultii sănătoşie) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea706)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilanţul azotat negativ:a) [ ] ne indică că cantitatea azotului ingerat este egală cu a celui eliminatb) [x] denotă predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de

biosintezăc) [x] este caracteristic pentru persoanele bolnave de afecţiuni grave, însoţite de

degradarea ţesuturilord) [ ] este caracteristic pentru adultii sănătoşie) [x] este caracteristic pentru persoanele de vвrsta a treea707)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fondul ("pool"-ul) metabolic comun al aminoacizilor:a) [ ] constituie totalitatea aminoacizilor dintr-o celulăb) [x] reprezintă cantitatea aminoacizilor liberi în sângec) [ ] este considerabil şi variază în limite marid) [x] în condiţii obişnuite ale activităţii organismului este practic constante) [x] el reflectă dinamica proceselor de completare şi de utilizare a aminoacizilor 708)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Căile de completare a fondului metabolic comun al aminoacizilor:a) [x] asimilarea aminoacizilor rezultaţi din digestia proteinelor alimentareb) [x] biosinteza aminoacizilor dispensabilic) [ ] biosinteza aminoacizilor indispensabilid) [x] scindarea proteinelore) [ ] scindarea nucleotidelor709)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Căile de utilizare a aminoacizilor din fondul metabolic comun:a) [x] sinteza proteinelor şi peptidelorb) [x] sinteza compuşilor azotaţi neproteicic) [x] sinteza lipidelor sau/şi glucidelord) [x] oxidarea completă la CO2, H2O şi NH3e) [ ] sinteza apatitei710)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Valoarea biologică a proteinelor alimentare:

a) [x] este determinată de componenţa aminoacidicăb) [ ] este determinată de succesiunea aminoacizilor în proteinele respectivec) [x] depinde de cantitatea aminoacizilor indispensabilid) [x] depinde şi de capacitatea organismului de a digera proteina respectivăe) [x] valoare completă au proteinele ce conţin toţi aminoacizii esenţiali711)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi aminoacizii indispensabili:a) [ ] glicina, alanina, serina, cisteinab) [ ] acidul aspartic şi glutamic şi amidele lorc) [x] valina, leucina, izoleucinad) [x] fenilalanian, triptofanul, treoninae) [x] lizina şi metionina712)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi aminoacizii semidispensabili:a) [ ] tirozinab) [x] histidinac) [ ] prolinad) [x] argininae) [ ] cistina713)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Necesităţile diurne de proteine ale omului:a) [x] reprezintă în medie 80-100 g pentru persoanele adulteb) [x] depind de vârstă, sex şi ocupaţie profesionalăc) [ ] sursa lor nu este importantăd) [x] cca jumătate din cantitate trebuie să o constituie proteinele animalee) [x] proteina alimentară etalon este ovalbumina714)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Digestia proteinelor - sediul:a) [ ] cavitatea bucalăb) [ ] esofagulc) [x] stomaculd) [x] intestinul subţiree) [ ] intestinul gros715)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Digestia proteinelor în stomac – substanţele ce participă:a) [x] pepsinab) [x] gastrixinac) [x] reninad) [x] acidul clorhidrice) [ ] bicarbonaţii716)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul HCl оn digestia proteinelor:a) [x] denaturează proteinele alimentareb) [x] activează enzimele proteolitice stomacalec) [ ] stabilizează conformaţia activă a enzimelor şi complexele enzimă-substratd) [x] creează pH optim pentru enzimele proteolitice e) [ ] influenţează motorica tractului digestiv717)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea HCl al sucului gastric:a) [ ] se secretă de celulele principale ale mucoasei stomaculuib) [ ] molecula de HCl se formează în celula mucoasei şi se secretă integral

c) [x] se secretă ionii constitutivi – H+

şi Cl- iar în lumen se formează HCl

d) [x] H2O + CO2 -> H2CO3 (I) -> HCO3- + H+

(II)

e) [x] secreţia H+

este efectuată de H+

,K+

-ATPaza718)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea secreţiei HCl în sucul gastric:a) [x] este stimulată de histamină, gastrină şi acetilcolinăb) [x] activarea este mediată de AMPc şi Ca2++c) [ ] inhibarea este mediată de GMPc şi Mg2++d) [ ] la activare se deschid canalele pentru ionii respectivie) [x] cianidele şi inhibitorii carbanhidrazei inhibă secreţia719)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Pepsina:a) [x] este elaborată de celulele principale ale mucoasei stomacului în formă de

pepsinogenb) [ ] se activează primar de reninăc) [x] se activează de HCl şi autocatalitic prin proteoliză parţialăd) [x] scindează legăturile peptidice formeate de grupele alfa-amino ale aminoacizilor

aromaticie) [ ] pH optim de acţiune este de 1,5-2,5720)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Gastrixina şi renina:a) [x] sunt prezente doar la sugarib) [ ] se sintetizează în formă de un precursor unic - gastrixinogenulc) [ ] se activizează de pepsină prin proteoliză parţialăd) [x] sunt active la pH de 3,0e) [x] renina transformă cazeina laptelui în paracazeină721)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Digestia proteinelor оn intestin:a) [x] este localizată primordial în duodenb) [ ] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt exclusiv de origine intestinalăc) [x] enzimele proteolitice ce activează în intestin sunt de origine pancreatică şi

intestinalăd) [ ] ele se secretă toate în formă de proenzime şi se activează prin proteoliză parţialăe) [ ] ele sunt active la pH 3,0722)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Tripsina şi chimotripsina:a) [x] se sintetizează în formă de tripsinogen şi chimotripsinogenb) [ ] primar se activează chimotripsinogenul la chimotripsinăc) [x] primar se activează tripsina ce este activatorul celorlaltor proenzimed) [x] activator primar este enterokinazae) [x] tripsina se poate activa prin mecanism autocatalitic 723)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Carboxi- şi aminopeptidazele:a) [ ] ambele sunt de origine intestinalăb) [ ] ambele se secretă în formă de proenzime şi se activează prin proteoliză parţialăc) [x] posedă specificitate faţă de anumiţi aminoacizi C- şi N-terminalid) [x] există mai multe forme ale acestor enzimee) [x] necesită anumiţi ioni de metale pentru manifestarea activităţii724)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea secreţiei pancreatice:a) [ ] este influenţată de gastrină, secretină şi colecotokininăb) [x] secretina îşi mediază efectul prin AMPcc) [x] secretina stimulează eliminarea sucului pancreatic sărac în enzime d) [x] colecistokinina stimulează eliminarea sucului pancreatic bogat în enzimee) [ ] secreţia colecistokininei este stimulată de glucide şi aminoacizi725)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Absorbţia aminoacizilor:a) [ ] este localizată în porţiunea terminală a intestinului subţire şi în intestinul grosb) [x] este un mecanism activ energodepentc) [x] mecanismul reprezintă simport cu ionii Na+d) [x] transportatorii complexului aminoacid-Na+ sunt translocazele specificee) [ ] fiecare aminoacid posedă translocaza sa proprie726)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Absorbţia aminoacizilor – translocazele:a) [ ] sunt activate de enterokinazăb) [x] sunt specializate în transportul mai multor aminoacizi cu proprietăţi înruditec) [x] aminoacizii din grupa respectivă concurează pentru fixarea la proteinăd) [x] posedă fenomenul de saturaree) [ ] activitatea lor nu este reglată (activată sau inhibată)727)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Utilizarea aminoacizilor absorbiţi:a) [x] primar aminoacizii sunt deversaţi în sistemul venei porta şi transportaţi în ficatb) [x] ficatul consumă cantităţi importante de aminoacizi pentru sinteza proteinelor

proprii şi ale plasmei sanguinec) [ ] consumatori importanţi sunt pulmonii, cordul şi muşchii scheleticid) [x] locul 2 după consumul aminoacizilor îl ocupă rinichiie) [x] cantităţi moderate de aminoacizi consumă creierul728)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ciclul gama-glutamilic:a) [ ] are funcţia promară de a absorbi aminoacizii din intestinb) [ ] funcţia secundară este transportul aminoacizilor din sânge în celulele ţesuturilorc) [x] enzima principală este gama-glutamiltransferazad) [x] coenzima gama-glutamiltransferazei este glutationul (GSH)e) [x] GSH este tripeptida - gama-glutamil-cisteinil-glicina 729)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Detoxifierea produselor putrefacţiei aminoacizilor în intestin:a) [x] se petrece оn ficatb) [x] mecanismul are două fazec) [ ] prima fază este conjugarea cu acidul glucuronic sau ionul sulfatd) [ ] faza a doua este oxido-reducerea compuşilore) [x] la conjugare se utilizează doar formele active ale agenţilor conjuganţi – UDP-

glucuronatul şi fosfoadenozilfosfosulfatul730)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Căile generale ale metabolismului aminoacizilor:a) [x] reprezintă căi comune pentru toţi aminoaciziib) [ ] sunt căi specifice pentru aminoacizii dispensabilic) [x] include transaminarea, dezaminarea şi decarboxilarea aminoacizilord) [ ] include transdezaminarea şi transreaminarea aminoacizilore) [x] include oxidarea scheletelor de carbon ale aminoacizilor731)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transaminarea aminoacizilor:a) [ ] este o reacţie dintre un ß-aminoacid şi alfa-cetoacidb) [x] alfa-aminoacidul se transformă în alfa-cetoacidc) [ ] beta-cetoacidul se transforma оn alfa-aminoacidd) [x] reacţia este reversibilăe) [x] enzimele ce catalizează reacţiile aparţin clasei transferazelor732)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Enzimele ce catalizează transaminarea aminoacizilor:a) [x] sunt din clasa transferazelorb) [x] aparţin subclasei aminotransferazelor

c) [ ] se referă la subsubclasa tiaminazelord) [ ] coenzima este vit.B6e) [x] coenzimele sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul733)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Mecanismul reacţiei de transaminare:a) [ ] în reacţie participă numai radicalii aminoacizilor din centrul activ al enzimei şi

substratulb) [x] în reacţie se formează mai mulţi compuşi intermediari ai coenzimelor şi

substratului ce se transformăc) [x] compuşii intermediari au structura bazelor Schiffd) [x] la reacţie participă succesiv ambele coenzime – PALP şi PAMPe) [ ] transaminarea unor substrate implică PALP iar a altor - PAMP734)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transaminazele:a) [ ] catalizează transaminarea tuturor aminoacizilorb) [x] catalizează interacţiunea alfa-aminoacidului cu un alfa-cetoacidc) [x] catalizează reacţii reversiviled) [ ] necesită PALP şi PAMP (derivatele vit.B2) pentru a activae) [x] cele mai active sunt GPT (ALT sau AlAT) şi GOT (AST sau AsAT)735)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glutamat-piruvat transaminaza (GPT):a) [ ] catalizează reacţia dintre glutamină şi acidul piruvicb) [x] catalizează reacţia dintre alanină şi alfa-cetolutaratc) [x] produsele finale ale reacţiei sunt acidul glutamic şi piruvatuld) [ ] este o enzimă cu valoare diagnostică în afecţiunile muşchilor, inclusiv a muşchiului

cardiace) [x] activitatea ei serică creşte în hepatite acute şi cronice, hepatopatii toxice 736)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glutamat-oxaloacetat transaminaza (GOT):a) [ ] este activă numai în prezenţa TPP şi TTPb) [ ] transferă gruparea ceto de la acidul glutamic la oxaloacetatc) [x] substratele enzimei sunt acidul aspartic şi alfa-cetoglutaratuld) [x] în afecţiunile hepatice creşte semnificativ în formele gravee) [x] în infarctul miocardului creşte activitatea serică începând cu 3-4 ore, atinge valorile

maxime la 24-48 şi revine la normal la 7-10 zile de la acces737)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezaminarea aminoacizilor:a) [x] poate fi reductivă, hidrolitică, intramoleculară şi oxidativăb) [x] poate fi directă şi indirectăc) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează oxidativd) [ ] în organismul omului toţi aminoacizii se dezaminează directe) [x] intramolecular şe dezaminează doar histidina738)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezaminarea directă a aminoacizilor:a) [x] este o cale minoră, caracteristică numai anumitor aminoacizi şi are loc pe căi

specificeb) [x] serina + H2O -> piruvat + NH3 + H2O (enzima – serindehidrataza)c) [ ] treonina + H2O -> piruvat + NH3 + H2O (enzima – treonindehidrataza)d) [x] histidina -> acidul urocanic + NH3 (enzima – histidaza)e) [x] histidaza este o enzimă hepatospecifică739)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor:a) [x] poate fi catalizată atât de oxidazele D-aminoacizilor, cât şi a L-aminoacizilorb) [x] coenzimele acestor enzime sunt FAD-ul şi FMN-ul

c) [x] active оn organismul omului sunt oxidazele D-aminoacizilord) [ ] procesul este principala cale de dezaminare a aminoacizilor la ome) [ ] este o cale majoră de formare a NH3 în organism 740)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic:a) [x] glutamatul este unicul aminoacid ce se dezaminează în aşa mod în organismul

omuluib) [ ] reacţia este catalizată de o oxidază a L-aminoacizilor specifică glutamatuluic) [x] reacţia este catalizată de glutamat dehidrogenazad) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADPH.H+e) [ ] reacţia are o etapă şi este reversibilă741)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Glutamat dehidrogenaza - GDH:a) [ ] este o hidrolazăb) [ ] catalizează reacţia transformării glutaminei în alfa-cteoglutarat şi NH3c) [x] în dezaminare utilizează NAD-ul iar în reaminare NADPH.H+d) [x] acidul glutamic + NAD+ + H2O -> alfa-cetoglutarat + NADH.H+ + NH3e) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 -> acidul glutamic + NADP+ + H2O742)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul dezaminării oxidative a acidului glutamic:a) [x] este calea de oxidare şi sinteză a acidului glutamicb) [ ] este o cale de dezintoxicare a amoniacului prin fixarea lui la alfa-cetoglutaratc) [x] este o etapă în dezaminarea indirectă a altor aminoacizid) [ ] este o etapă în biosinteza tuturor aminoacizilore) [x] reaminarea este necesară pentru formarea aminoacizilor dispensabili743)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezaminarea oxidativă indirectă a aminoacizilor:a) [x] este calea principală de dezaminare a aminoacizilor la omb) [ ] este o etapă în degradarea şi biosinteza aminoacizilorc) [ ] se petrece оn trei etaped) [x] I etapă – transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratule) [x] II etapă – dezaminarea oxidativă directă a acidului glutamic744)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezaminarea oxidativă directă a alaninei – selectaţi reacţiile procesului şi enzimele ce catalizează aceste reacţii:a) [ ] alanina + H2O _ piruvat + NH3 + H2O – alanin dehidratazab) [x] alanina + alfa-cetoglutarat _ piruvat + glutamat – glutamat-piruvat transaminazac) [ ] glutamina _ alfa-cetoglutarat + NH3 – glutaminazad) [ ] glutamat + NADP+ _ alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 – GDHe) [x] glutamat + NAD+ H2O _ alfa-cetoglutarat + NADH.H+ + NH3 – glutamat

dehidrogenaza745)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transreaminarea aminoacizilor:a) [ ] este principalul mecanism al biosintezei oricărui aminoacid la omb) [x] este procesul de sinteză a aminoacizilor dispensabili omuluic) [x] se petrece prin aminarea alfa-cetoacidului ce corespunde alfa-aminoacidului ce se

sintetizeazăd) [ ] sursa grupei amino este glutaminae) [x] gruparea amino este transportată de acidul glutamic746)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza aminoacizilor dispensabili:a) [x] are două etapeb) [x] I etapă – fixarea NH3 la molecula transportatorc) [ ] I etapă – transferul grupei amino la beta-cetoacidul corespunzător

d) [x] I etapă are lor prin aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului cu formarea acidului glutamic

e) [ ] II etapă este o reacţie de dezaminare a acidului glutamic747)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza acidului aspartic – selectaţi reacţiile procesului şi enzimele ce le catalizează:a) [ ] glutamat + NH3 + ATP › glutamină + ADP + Pi - glutamin sintetazab) [x] alfa-cetoglutarat + NADPH.H+ + NH3 -> acidul glutamic + NADP+ + H2O -

GDHc) [ ] piruvat + glutamat + HCO3- + ATP -> aspartat + ADP + PPi - aspartat sintetazad) [x] oxaloacetat + glutamat -> aspartat + alfa-cetoglutarat – glutamat oxaloacetat

transaminazae) [ ] oxaloacetat + NH3 + ATP -> aspartat + AMP + PPi - asparagin sintetaza748)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Decarboxilarea aminoacizilor:a) [x] poate fi alfa-, omega-, cuplată cu transaminarea sau condensarea a două moleculeb) [ ] are loc prin decarboxilare oxidativă similară cu procesul specific piruvatuluic) [x] cea mai frecventă la om este alfa-decarboxilaread) [x] poate avea loc şi cea cuplată cu condensarea a 2 moleculee) [ ] se petrece exclusiv în ficat şi rinichi749)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Alfa-decarboxilarea aminoacizilor:a) [x] este catalizată de decarboxilaze specifice fiecărui aminoacidb) [x] biotina este coenzima decarboxilazelorc) [ ] produsul reacţiilor este o amidăd) [x] produsele reacţiilor sunt substanţe biologic activee) [ ] produsele reacţiilor reglează metabolismul şi reacţiile fiziologice la distanţă de locul

sintezei şi secreţiei750)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Decarboxilarea histidinei:a) [ ] este catalizată de decarboxilaza alfa-aminoacizilor ciclici, biotin dependentăb) [x] se formează histaminac) [ ] se formează heparinad) [x] produsul este vasodilatator, stimulează secreţia HCl în sucul gastrice) [x] produsul este mediator al reacţiilor alergice şi inflamatoare751)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza serotoninei:a) [ ] se produce din triptofan prin dezaminareb) [x] se produce din 5-hidroxitriptofan prin decarboxilarec) [x] posedă acţiune vasoconstrictoare şi hipertensivăd) [ ] este mediator al SNC cu efect stimulatore) [x] este mediator al reacţiilor inflamatoare752)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Acidul gama-aminobutiric (GABA):a) [ ] se formează la gama-decarboxilarea glutamineib) [x] se formează la alfa-decarboxilarea acidului glutamicc) [ ] se produce оn toate celulele nervoased) [x] este un mediator cu efect inhibitor al SNCe) [x] este utilizaă la tratamentul epilepsiei753)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Inactivarea aminelor biogene:a) [ ] se include la hiperproducerea acestor compuşib) [ ] se petrece exclusiv оn celulele nervoasec) [x] enzimele sunt mono- şi diaminoxidazele

d) [x] are loc prin dezaminarea compusuluie) [x] produsele finale sunt aldehida corespunzătoare, NH3 şi H2O2754)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Amoniacul:a) [x] este produsul degradării aminoacizilorb) [x] se formează la inactivarea aminelor biogenec) [x] se obţine la scindarea nucleotidelor pirimidiniced) [ ] se obţine la scindarea nucleotidelor purinicee) [x] este un compus toxic pentru om 755)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Toxicitatea amoniacului:a) [x] este dictată de acţiunea asupra celulelor nervoaseb) [x] afectează metabolismul energetic (ciclul Krebs) şi producerea mediatorilor nervoşic) [x] afectează echilibrul acido-bazic în întreg organismuld) [ ] este toxic în concentraţii normalee) [x] îşi manifetă toxicitatea fiind în concentraţii mai mari decât cele normale756)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dezintoxicarea amoniacului:a) [ ] se poate dezintoxica de toate celulele organismului umanb) [x] se dezintoxică temporar de toate celulele organismului uman pentru a fi transportat

la sediile dezintoxicării finalec) [x] se dezintoxică definitiv major în ficatd) [x] se dezintoxică definitiv minor în rinichie) [ ] se elimină în stare nativă cu bila757)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Transportul amoniacului:a) [ ] amoniacul se transformă în săruri de amoniu solubile li netoxice ce se transportă de

fluxul sanguinb) [x] NH3 + Asp + ATP > Asn + AMP + PPi, asparagin sintetazac) [x] NH3 + Glu + ATP > Gln + ADP + Ppi, glutaminsintetazad) [ ] în sens invers reacţiile se petrec în ficat şi rinichi, unde se eliberează NH3 pentru

dezintoxicarea definitivăe) [x] eliberarea amoniacului din Asn şi Gln este catalizată de asparaginaza şi

glutaminaza, respectiv 758)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Eliminarea renală a amoniacului:a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazicb) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulantc) [x] sursele amoniacului sunt glu şi glnd) [ ] se elimină sub formă de amidee) [x] NH3 + H+ + Cl- -> NH4Cl759)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza ureei:a) [x] este realizată în ciclul ureogenetic Krebs- Henseleit (sau ornitinic)b) [x] este localizată exclusiv în ficatc) [x] enzimele hepatospecifice ale procesului sunt ornitintranscarbamoilaza şi argonazad) [ ] sursele de NH3 – glu, asp şi NH3 adus prin sistemul v.porta din intestine) [ ] nu depinde de aport energetic760)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza ureei – I etapă:a) [x] este biosinteza carbamoilfosfatuluib) [x] NH4+ + CO2 + 2ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + 2ADP + Pi + 3H+c) [ ] L-gln + CO2 + ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + L-glu + ADP

d) [x] enzima – carbamoilfosfat sintetaza amoniac-dependentă (mitocondrială)e) [ ] enzima – carbamoilfosfat sintetaza glutamin-dependentă (citoplasmatică)761)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza carbamoilfosfatului:a) [x] este ireversibilă, deoarece se consumă 2 legături macroergice fosfat a 2 molecule

de ATPb) [ ] este reversibilă după transportul produsului în citoplasmă

c) [x] enzima reacţiei este – carbamoilfosfat sintetaza I amoniac-dependentă (mitocondrială)

d) [x] pentru manifestarea activităţii necesită prezenţa N-acetilglutamatuluie) [x] pentru manifestarea activităţii necesită biotină762)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ciclul ornitinic – selectaţi reacţiile ciclului:a) [ ] NH4+ + CO2 + 2ATP + H2O _ H2N-CO-OPO3H2 + 2ADP + Pi + 3H+b) [x] carbamoilfosfat + ornitină › citrulina + Pic) [x] citrulina + asp + ATP _ argininosuccinat + AMP + Ppid) [x] argininosuccinat -> arginina + fumarat

e) [x] arginina + H2O _ H2N-CO-NH2 + ornitina763)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ciclul Krebs-Henseleit - enzimele ciclului:a) [ ] carbamoilfosfatsintetaza I şi IIb) [x] ornitintranscarbamoilazac) [x] argininosuccinatsintetazad) [x] argininosucinatliazae) [x] arginaza764)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Ce se consumă la sinteza unei molecule de uree:a) [ ] două molecule de NH3b) [x] o moleculă de NH3 şi una de acid asparticc) [ ] două molecule de ATPd) [x] patru legături macroergice fosfat din 3 molecule de ATPe) [x] două molecule de apă765)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Conexiunea dintre cele două cicluri Krebs – ureogenetic şi al acizilor tricarboxilici:a) [x] CAT asigură biosinteza ureei cu ATPb) [ ] CAT asigură ciclul ureogenetic cu NADH.H+ şi FADH2c) [ ] ureogeneza consumă CO2 format în CATd) [ ] în CAT se sintetizează asp din fumarate) [x] fumarat > malat > oxaloacetat > asp766)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Soarta scheletelor de carbon ale aminoacizilor:a) [x] scheletele de carbon constituie intermediarii metabolici majori celularib) [ ] se utilizează la resinteza aceloraşi aminoacizi din care provinc) [x] se pot oxida în ciclul Krebs şi lanţul respiratord) [x] se pot include în gluconeogenezăe) [x] se pot include în cetogeneză767)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Includerea scheletelor de carbon ale aminoacizilor оn ciclul Krebs:a) [x] asp, asn -> oxaloacetatb) [x] pro, glu, gln, his, arg ->alfa-cetoglutaratc) [x] leu, ile, trp -> acetil-CoA

d) [ ] fen, tir, asp, asn -> fumarate) [x] ala, gli, cis, ser, tre, trp -> piruvat768)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Aminoacizii gluco- şi cetogeni:a) [x] aminoacizii sunt glucogeni, dacă scheletul lor de carbon se poate include în

gluconeogenezăb) [x] aminoacizi glucogeni sunt – ala, gli, ser, cis, asp, asn, glu, gln, pro etc.c) [x] aminoacizii sunt cetogeni, dacă sceletul lor de carbon se poate include în

cetogenezăd) [x] aminoacizi strict cetogeni sunt – leu şi lize) [ ] aminoacizi cu proprietăţi mixte sunt – fen, tir, trp, his, arg769)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul glicinei:a) [x] este aminoacid dispensabilb) [ ] se sintetizează din cetoacidul respectiv prin transaminarec) [x] se sintetizează din serină în reacţia serinhidroximetil transferazicăd) [ ] se produce din treonină în reacţia treonindehidratazicăe) [x] se oxidează de complexul glicinoxidazic în reacţia –

H2N-CH2-COOH + FH4 -> NH3 + CO2 + N5N10(CH2)FH4770)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul serinei – biosinteza ei:a) [x] este aminoacid dispensabilb) [x] se produce din glicină în reacţia: gli + N5N10(CH2)FH4 + H2O › ser + FH4c) [ ] reacţia B este catalizată de serinhidroximetil transferaza ce conţine ca coenzimă

acidul folicd) [ ] se produce din produsul intermediar al ciclului pentozofosfaţilor – acidul 3-

fosfoglicerice) [x] 3-P-glicerat _ P-hidroxipiruvat _ P-serina _ ser771)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul serinei – catabolismul şi utilizearea ei:a) [x] ser + H2O >piruvat + NH3 + H2O, serin dehidratazab) [x] ser + FH4 >gli + N5N10(CH2)FH4 + H2O, serinhidroximetil transferazac) [x] oxidarea completă a serine se petrece pe calea:

ser > gli > NH3 + CO2 + H2O + 2 N5N10(CH2)FH4d) [ ] serina se utilizează la biosinteza lipidelor şi a corpilor cetonicie) [ ] serina se utilizează la biosinteza nucleotidelor şi acizilor nucleici772)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul treoninei:a) [ ] este aminoacid dispensabilb) [ ] se produce în reacţia: ser + N5(CH3)FH4 + 2H+› tre + FH4c) [x] se oxidează: tre › gli + aldehida acetică, treoninaldolazad) [ ] se oxidează: tre + H2O › alfa-cetoglutarat + NH3, treonindehidratazae) [x] este necesară pentru fixarea fosfatului din apatită în procesul mineralizării ţesutului

osos şi a ţesuturilor dentare dure773)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul acizilor dicarboxilici:a) [x] la ei se referă acizii alfa-aminoglutaric şi alfa-aminosuccinicb) [ ] sunt aminoacizi semidispensabilic) [x] se produc din alfa-cetoacizii respectivi prin transaminared) [x] glu se poate sintetiza prin aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului catalizată de

glutamat dehidrogenazăe) [ ] se oxidează în ciclul Krebs în care intră prin intermediul gln şi asn774)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul acizilor glutamic şi aspartic în organismul omului:

a) [x] participă la biosinteza proteinelor, fiind aminoacizi esenţialib) [x] transportă amoniacul în forma amidelor corespunzătoarec) [ ] transportă CO2 în forma cetoacizilor corespunzătorid) [x] participă la biosinteza nucleotidelor şi a coenzimelor nucleotidice e) [ ] fiind aminoacizi cu proprietăţi mixte se pot include în gluconeogeneză şi cetogeneză775)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul acidului glutamic оn organismul uman:a) [x] este transportatorul NH3 оn procesul de transreaminareb) [x] este precursorul pro şi hisc) [ ] este substratul biosintezei acidului alfa-aminobutiricd) [x] participă la procesele de dezintoxicare în ficat (etapa conjugării)e) [ ] participă la biosinteza acidul p-aminobenzoic şi a derivatului acestuia – acidul folic776)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul acidului aspartic оn organismul omului:a) [x] participă la biosinteza carnozinei şi anserineib) [ ] participă la biosinteza sărurilor de amoniuc) [x] participă la biosinteza ureeid) [x] este precursorul alfa- şi beta-alanineie) [ ] este implicat оn sinteza liz777)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul prolinei:a) [ ] este aminoacid indispensabilb) [x] este esenţial, codificat de codonii CCC, CCA, CCG şi CCUc) [ ] se produce din acidul glutamic şi glutaminăd) [x] glu -> semialdehida glu -> acidul pirolidincarboxilic -> prolinae) [x] se oxidează prin reacţiile inverse, deoarece toate sunt reversibile778)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul prolinei – rolul ei:a) [x] se utilizează la biosinteza proteinelorb) [x] este aminoacid glucogen, deci se poate include оn gluconeogenezăc) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixte, deci, se poate include în gluconeogeneză şi

cetogenezăd) [ ] este un aminoacid major al tuturor proteinelor fibrilaree) [x] constituie, împreună cu hyp, cca 1 din toţi aminoacizii colagenului şi determină

structura lui spaţială specifică779)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul prolinei – hidroxilarea moleculelor pro din colagen:a) [x] se pot forma 3-hidroxiprolina şi/sau 4-hidroxiprolinab) [x] hidroxilarea este catalizată de prolilhidroxilareac) [ ] se hidroxilează moleculele pro, ce sunt ataşate la tARN, şi se vor include în

biosinteza proteinelor în ribozomid) [x] enzima necesită prezenţa vitaminei C – acidului ascorbice) [ ] în reacţie participă – O2 şi Fe3+780)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările hidroxilării pro din colagen:a) [x] pot fi determinate de carenţa vit.C – scorbutb) [ ] pot fi determinate de carenţa Fe2+ - homosiderozăc) [ ] pot fi determinate de carenţa enzimei prolil oxidaza – sindromul Ehlers-Danlosd) [x] în scorbut enzima prolil hidroxilaza este mai puţin activă deoarece nu este

suficientă vit.C pentru a menţine fierul în starea redusă (Fe2+)e) [x] scorbutul se manifestă prin diminuarea rezistenţei colagenului (creşterea mobilităţii

dinţilor, creşterea fragilităţii capilarelor)781)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Lizina:

a) [ ] este aminoacid dispensabilb) [x] este aminoacid strict cetogenc) [ ] este aminoacid cu proprietăţi mixted) [x] se oxidează până la 2 molecule de acetil-CoAe) [ ] produsul final al oxidării este alfa-cetoglutaratul782)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Aranjaţi reacţiile oxidării lizinei în succesiunea corectă: 1) liz › semialdehida aminoadipică + NH3; 2) crotonil-CoA › 2 acetil-CoA; 3) semialdehida aminoadipică › acid aminoadipic › acid alfa-cetoadipic + NH3; 4) glutaril-CoA› crotonil-CoA; 5) acid alfa-cetoadipic + HS-CoA + NAD+ › glutaril-CoA + NADH.H+ + CO2:a) [ ] 1 > 2 > 3 > 4 > 5b) [ ] 5 > 4 > 3 > 2 > 1c) [ ] 2 >3 > 1 > 5 > 4d) [x] 1 >3 > 5 > 4 > 2e) [ ] 1 > 2 > 4 > 5 > 3783)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul lizinei оn organismul uman:a) [ ] este un substrat major gluconeogeneticb) [x] este un aminoacid al centrului activ al transaminazelor ce asigură fixarea

coenzimei (PALP, PAMP)c) [x] participă la formarea structurei specifice a elastinei (desmozina şi izodesmozina)d) [ ] determină fixarea Ca2+ de către proteinele sistemului coagulant şi colagenul

ţesuturilor mineralizatee) [x] asigură stabilitatea colagenului prin formarea legăturilor încrucişate784)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul lizinei:a) [x] se poate hidroxila, formând hidroxilizina, sub acţiunea enzimei lizil hidroxilaza

(similară prolil hidroxilazei)b) [x] se pot oxida atât lizina, cât şi hidroxilizina, formând alizina şi hidroxializinac) [ ] se hidroxilează aminoacizii liberi din citoplasmăd) [x] enzima hidroxilării este lizil hidroxilaza iar a oxidării – lizil oxidazaonţine cupru şi piridoxalfosfat785)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Acidul tetrahidrofolic (FH4):a) [x] este derivatul activ al acidului folic – substanţă cu activitate vitaminicăb) [ ] ac. folic este produs parţial de celulele umanec) [x] FH4 se sintetizează din acidul folic în celulele omuluid) [ ] FH4 se formează prin oxidarea acidului folice) [x] formarea FH4 este catalizată de folat reductaza şi necesită 2 NADPH.H+786)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul acidului tetrahidrofolic (FH4):a) [ ] este transportatorul grupelor "amino " în procesele metabolismului proteinelor

simple şi conjugateb) [x] transportă fragmente monocarbonice în procesele metabolismului proteinelor

simple şi conjugatec) [x] poate transporta (-CH3), (-CH2-), (-CH=), (-COH), (-CH2-NH2) etc.d) [x] este implicat în degardarea (gli) şi biosinteza aminoacizilor (ser)e) [ ] participă la degradarea (AMP) şi biosinteza (UMP) nucleotidelor787)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Cromoproteinele:a) [x] sunt o clasă de proteine conjugateb) [x] includ subclasa hemoproteinelorc) [x] includ subsclasa flavoproteinelord) [ ] includ subclasa fieroproteinelor

e) [x] se întâlnesc la oameni, animale şi plante788)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hemoproteinele:a) [ ] sunt proteine simpleb) [x] sunt formate din partea proteică şi diverse forme de hemc) [ ] toate hemurile conţin protoporfirina IX şi Fe2+d) [x] la ele se referă hemoglobina şi mioglobinae) [x] la ele se referă citoromii, catalaza şi peroxidazele789)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hemoglobina:a) [ ] este o metaloproteinăb) [ ] se referă la subclasa flavoproteinelorc) [x] este formată din 4 catene proteice la fiecare fiind ataşat un ion de fierd) [x] hemoglobinele normale conţin catene de tip alfa, beta, gama, şi deltae) [x] hemoglobinele normale sunt HbA, HbF, HbA2, HbA1c790)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Hemoglobina – partea neproteică:a) [ ] reprezintă ionul de fier bivalentb) [ ] reprezintă o moleculă fier-sulf (Fe-S)c) [x] reprezintă hemuld) [x] hemul e format dintr-o moleculă de protoporfirină IX şi un ion de Fe2+e) [ ] fierul din hem în procesul activităţii sale îşi schimbă valenţa Fe2+ › Fe3+ şi vice

versa791)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Rolul hemoglobinei:a) [x] participă la transportul sanguin al O2b) [x] participă la transportul sanguin al CO2c) [ ] participă la transportul sanguin al COd) [ ] participă la reglarea echilibrului acido-bazice) [ ] participă la reglarea echilibrului fluido-coagulant792)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza hemoglobinei:a) [x] include 2 procese – biosinteza lanţurilor globinice şi biosinteza hemuluib) [ ] se sintetizează cantităţi arbitrare ale acestor compuşic) [x] sinteza globinelor are loc оn ribozomi prin mecanismul clasic al biosintezei

proteinelord) [ ] globinele şi hemul se sintetizează din aminoacizie) [x] numărul moleculelor de globină (alfa şi beta) şi de hem sunt stoichiometric

echivalente793)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza hemului – substanţele necesare:a) [x] glicina b) [ ] glutaminac) [x] succinil-CoAd) [x] Fe2+e) [ ] CO2794)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10I reacţie a biosintezei hemului:a) [ ] este formarea acidului alfa-aminolevulinicb) [x] substratele sunt gli şi succinil-CoAc) [x] enzima reacţiei este delta-aminolevulinat sintazad) [ ] sursa de energie este ATPe) [x] enzima este inhibată de produsul final al procesului (hemul) şi activată de steroizi795)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10II reacţie a biosintezei hemului:a) [ ] se condensează 4 molecule de acid delta-aminolevulinicb) [x] se formează porfobilinogenulc) [ ] produsul reacţiei este homociclicd) [ ] produsul reacţiei este tetrapirolice) [x] reacţia este catalizată de porfobilinogensintaza796)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţiile III- VII ale biosintezei hemului:a) [x] iniţial se condensează 4 molecule de porfobilinogenb) [x] se formează precursorul tetrapirolic al protoporfirinei IXc) [ ] precursorul este aminat, carboxilat şi reduc consecutiv de mai multe orid) [x] produsul final al acestor reacţii este protoporfirina IXe) [ ] produsul final al acestor reacţii este hemul797)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reacţia finală a biosintezei hemului:a) [x] substratul este protoporfirina IXb) [x] substratul este Fe2+c) [ ] este reversibilăd) [x] este catalizată de fierochelataza (hemsintetaza)e) [ ] necesită prezenţa oxigenului şi vitaminei B12798)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Reglarea biosintezei hemului:a) [ ] viteza formării hemului depinde de accesibilitatea globinelor alfa şi betab) [x] reacţiile reglatoare sunt: formarea acidului delta-aminolevulinic,

porfobilinogenului şi hemuluic) [ ] activitatea enzimelor reglatoare depinde de prezenţa substratelor corespunzătoared) [x] enzimele sunt reglate prin mecanism feedbacke) [x] inhibitorii enzimelor sunt produsele reacţiilor pe care le catalizează şi hemul 799)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările biosintezei hemului:a) [ ] sunt numite anemiib) [x] sunt numite porfiriic) [ ] sunt numite ictered) [x] pot fi ereditare sau dobвnditee) [x] cele ereditare sunt condiţionate de carenţele unor enzime ale biosintezei hemului 800)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Porfiriile:a) [x] sunt primare, dacă sunt condiţionate de carenţe ereditare ale unor enzime ale

biosintezei hemuluib) [ ] cele secundare însoţesc alte afecţiuni şi sunt determinate de accelerarea formării

hemoglobineic) [ ] porfiriile primare pot fi eritropoetice sau medulared) [x] porfiria eritropoetică congenitală este cauzată de carenţa uroporfirinogen III

cosintetazeie) [x] оn porfiria eritropoetică congenitală dinţii depozitează porfirinogeni ce se oxidează

la porfirine şi colorează dinţii în roşu801)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Catabolismul hemoglobinei:a) [x] degradează zilnic 6g de hemoglobinăb) [ ] este localizat exclusiv în măduva osoasăc) [ ] unicul sediu este ficatuld) [ ] se petrece оn ganglionii limfaticie) [x] are loc оn celulele sistemului reticulo-endotelial802)Colectia: Stomat rom.col

Punctajul: 10Scindarea hemoglobinei (Hb):a) [ ] primar se dehidrogenează şi se eliberează fierulb) [x] hem oxigenaza microzomială catalizează deciclizarea Hbc) [ ] fierul se reduce (Fe2+ _ Fe3+)d) [ ] globina se eliberează de la heme) [x] compusul rezultant este verdoglobina803)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Catabolismul hemoglobinei – reacţia 2:a) [ ] este transformarea biliverdinei în verdoglobinăb) [x] se eliberează fierul oxidat (Fe3+) din moleculăc) [x] globina se detaşeazăd) [ ] fierul se elimină din celulă şi din organism, deoarece nu poate fi reutilizate) [ ] globina este scindată la aminoacizi de pepsină şi tripsină804)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Fomarea bilirubinei:a) [ ] se produce prin oxidarea verdoglobineib) [x] se produce prin reducerea biliverdineic) [x] reacţia este catalizată de biliverdin reductazăd) [x] enzima este NADP-dependentăe) [ ] enzima necesită O2 pentru cataliza reacţiei805)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Bilirubina:a) [x] este ciclică şi hidrofobăb) [ ] este liniară şi hidrofilăc) [ ] circulă liberă prin plasmăd) [x] este transportată de albuminee) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte "bilirubină liberă" sau "bilirubină

neconjugată"806)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul bilirubinei:a) [ ] este utilizată în organele hematopoetice la biosinteza hemuluib) [ ] constituie o sursă de fierc) [ ] este eliminată pe cale renalăd) [x] este conjugată în ficat şi eliminată pe cale biliarăe) [ ] se depozitează în ţesutul adipos807)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Metabolismul bilirubinei оn ficat:a) [x] este preluată din circuit prin intermediul receptorilor specifici hepatocitarib) [ ] este fosforilată pentru a preveni reîntoarcerea оn sвngec) [x] este transportată în microzomi de ligandined) [x] este conjugată cu acidul glucuronice) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic este "bilirubina legată" sau "bilirubina

conjugată"808)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Conjugarea bilirubinei:a) [x] transformă compusul hidrofob în unul relativ hidrofilb) [ ] principalul agent conjugant este acidul glucaricc) [ ] agentul conjugant este derivatul galactozeid) [x] enzima ce catalizează reacţia este UDP-glucuronil transferazae) [ ] se formează numai bilirubin-diglucuronidul809)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la soarta bilirubinei:a) [ ] bilirubin mono- şi diglucurinizii se secretă în sângeb) [x] în intestin este transformat prin acţiunea bacteriilor microflorei

c) [x] se reabsoarbe parţial în sistemul venei portad) [x] se reabsoarbe parţial la nivelul venelor hemoroidalee) [ ] compuşii reabsorbiţi sunt metabolizaţi definitiv în ficat şi se elimină integral pe cale

biliară810)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Excreţia urinară a pigmenţilor biliari:a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliarib) [x] la persoanele sănătoase se elimină cca 2,4 mg de stercobilinogen urinarc) [ ] stercobilinogenul urinar constituie stercobilinogenul reabsorbit la nivelul venei

portad) [ ] stercobilinogenul urinar constituie stercobilinogenul reabsorbit la nivelul venelor

hemoroidale, ce omite ficatul în cirulaţie811)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Dereglările metabolismului pigmenţilor biliari:a) [x] hiperbilirubinemiileb) [x] hipobilirubinemiilec) [ ] disbilirubinemiiled) [x] valoare clinică au numai hiperbilirubinemiilee) [ ] toate modificările cantităţii pigmenţilor biliari afectează starea sănătăţii omului812)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sindromul icteric:a) [ ] constituie îmbinarea dintre hipobilirubinemie şi coloraţia icterică a tegumentelor,

mucoaselor, lichidelor biologice etc.b) [x] în ictere cantitatea bilirubinei este crescutăc) [x] tipurile de icter se clasifică după cauza şi mecanismul producerii

hiperbilirubinemieid) [ ] tipurile de icter se clasifică după agentul patogen ce provoacă hemolizae) [ ] tipurile de icter se clasifică după mecanismul dereglat al eliminării bilirubinei813)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul prehepatic:a) [x] este provocat de hiperproducerea bilirubineib) [x] este specific pentru hemolize acute şi cronicec) [ ] cantitatea bilirubinei totale şi conjugate este crescutăd) [ ] bilirubina neconjugată nu se modifică sau creşte nesemnificative) [x] cu urina nu se elimină bilirubină 814)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic premicrozomial:a) [x] este specific sindromului Gilbertb) [x] este specific sindromului Crigler-Najjar Ic) [x] este specific sindromului Crigler-Najjar IId) [x] este specific icterului fiziologic al nou-născutuluie) [ ] este specific sindromului Rotor815)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic premicrozomial – modificările pigmenţilor biliari:a) [x] bilirubina totală – cantitatea crescutăb) [x] bilirubina neconjugată – cantitatea crescutăc) [x] billirubina conjugată – cantitatea normală sau micşoratăd) [ ] pigmenţi intestinali - cantitatea mărităe) [ ] pigmenţii urinari – cantitatea mărită816)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic microzomial:a) [ ] este determinat de hemolize masiveb) [x] însoţeşte afecţiunile hepatocelularec) [ ] este cracteristic afecţiunilor biliare

d) [ ] se denotă în dereglări ale eliminaării biliaree) [ ] se întâlneşte în toate cazurile enumerate mai sus817)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic microzomial – modificările pigmenţilor biliari:a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina neconjugată – cantitatea crescutăc) [x] billirubina conjugată – cantitatea crescutăd) [ ] pigmenţi intestinali - cantitatea mărită

e) [x] pigmenţii urinari – cantitatea mărită818)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial - cauze:a) [ ] hemolizab) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [ ] dereglarea excreţiei bilirubinei din hepatocitd) [x] stază biliară intrahepaticăe) [ ] obstacole оn eliminarea intestinală a bilei819)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial este caracteristic pentru:a) [ ] sindromul Gilbertb) [ ] sindromul Crigler-Najjar I şi IIc) [ ] icterul fiziologic al nou-născutuluid) [x] sindromul Dubin-Johnsone) [x] sindromul Rotor820)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul hepatic postmicrozomial – modificările pigmenţilor biliari:a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [x] bilirubina neconjugată – cantitatea crescutăc) [x] billirubina conjugată – cantitatea crescutăd) [x] pigmenţi intestinali - cantitatea micşoratăe) [ ] pigmenţii urinari – cantitatea mărită821)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul posthepatic – cauze:a) [ ] hemolizab) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomic) [ ] dereglarea excreţiei bilirubinei din hepatocitd) [ ] stază biliară intrahepaticăe) [x] obstacole în eliminarea intestinală a bilei 822)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Icterul posthepatic – modificările pigmenţilor biliari:a) [ ] bilirubina totală – cantitatea micşoratăb) [ ] bilirubina neconjugată – cantitatea crescutăc) [x] billirubina conjugată – cantitatea crescutăd) [x] pigmenţi intestinali - cantitatea micşoratăe) [ ] pigmenţii urinari – cantitatea mărită823)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Nucleoproteinele:a) [x] sunt o clasă de proteine conjugateb) [ ] sunt o clasă de glicoproteinec) [ ] sunt o clasă de lipoproteined) [x] sunt formate din acizi nucleici şi proteinee) [ ] sunt specifice pentru animale şi plante şi nu se înâlnesc în celulele omului824)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Digestia nucleoproteinelor:

a) [x] în stomac se hidrolizează partea proteicăb) [ ] în stomac se digeră acidul nucleicc) [x] ADN-aza şi ARN-aza sunt produse în pancreasd) [ ] ADN-aza şi ARN-aza scindează ADN-ul şu ARN-ul la mononucleotidee) [x] Mononucleotidele se formează sub acţiunea fosfodiesterazelor825)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza nucleotidelor:a) [ ] se efectuează numai de novob) [ ] se petrece numai din produse gatac) [x] ambele căi sunt posibile la om şi au aceeaşi valoared) [x] sinteza de novo utilizează ca substrate substanţe micromolecularee) [ ] оn sinteza din produse gata substratele sunt alte mononucleotide826)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza nucleotidelor purinice:a) [x] în prima reacţie se fosforilează ribozo-5-fosfatulb) [ ] se produce ribozo-5-difosfatc) [ ] sursa ribozo-5-fosfatului este ciclul Krebsd) [x] donatorul de fosfat este ATP-ule) [x] enzima reacţiei este ribozo-5-fosfat pirofosforilaza827)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza nucleotidelor purinice – reacţia a doua:a) [ ] este transaminarea 5-fosforibozil-1-pirofosfatuluib) [x] se produce 5-fosforibozilaminac) [x] gruparea amino se află în configuraţia betad) [x] enzima reacţiei este 5-fosforibozil-1-pirofosfat amidotransferazae) [ ] sursa grupei amino este acidul glutamic828)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Biosinteza IMP din 5-fosforibozilamină:a) [ ] este o reacţie cu mai multe etapeb) [x] este un proces din 9 reacţiic) [x] se consumă GLI, GLN, ASP, fragmente monocarbonice ataşate la FH4d) [x] sunt necesare 4 ATP-urie) [ ] se formează secundar uree, CO2 şi H2O829)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza AMP din IMP:a) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATPb) [x] se consumă o moleculă de ASPc) [x] are două reacţiid) [x] este activată de GTP e) [ ] este inhibată de AMP şi ATP830)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Formarea GMP din IMP:a) [x] este catalizată de IMP-dehidrogenaza şi GMP-sintetazab) [x] cere consum de energie sub formă de ATPc) [ ] necesită ASNd) [ ] necesită H2Oe) [ ] necesită Mg2+831)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza din produse gata a nucleotidelor:a) [x] se pot produce atât nucleotidele purinice, cât şi cele pirimidiniceb) [ ] substratele sunt 5-fosforibozil-1-pirofosfatul şi baza azotată corespunzătoarec) [ ] participă 5 enzimed) [ ] enzimele posedă specificitate faţă de cele 5 baze azotatee) [ ] este o cale de reutilizare a nucleotidelor purinice

832)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza nucleotidelor pirimidinice:a) [x] оncepe prin producerea carbamoilfosfatuluib) [ ] reacţia este dependentă de NH3 ce este sursa grupei aminoc) [ ] reacţia este localizată în mitocondriid) [ ] enzima reacţiei este carbamoilfosfat sintetaza NH3 dependentăe) [ ] o sursă secundară de grupe amino este glutamina833)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza nucleotidelor pirimidinice:a) [x] substratele sunt carbamoil-fosfatul (GLN) şi ASP b) [x] se sintetizează acidul orotic, la care se adiţionează ribozo-5-fosfatulc) [ ] în baza ribozo-5-fosfatului se formează în etape mononucleotiduld) [ ] produsul final al procesului este CMPe) [ ] procesul este localizat în citoplasmă 834)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza CTP:a) [ ] substratul este UMPb) [x] se aminează UDPc) [ ] sursa grupei amino este GLUd) [ ] enzima este UMP-amidotransferazae) [ ] enzima este activată de produsul final al reacţiei835)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza nucleotidelor timidilice:a) [ ] substratul este UMPb) [ ] donorul de metil este N5N10(-CH3)FH4c) [x] enzima reacţiei este timidilat sintetazad) [ ] se formează TMPe) [ ] ultima etapă este transformarea TMP оn dTMP836)Colectia: Stomat rom.colPunctajul: 10Sinteza dezoxiribonucleotidelor – selectaţi răspunsul fals:a) [ ] în majoritatea cazurilor se formează din ribonucleotidele respectiveb) [ ] este catalizată de ribonucleoziddifosfat reductazac) [ ] coenzima este tioredoxinad) [x] tioredoxina conţine o grup tiole) [ ] coenzima se restabileşte de aceeaşi enzimă cu participarea NADPH.H+