+ All Categories
Home > Documents > referat biochimie

referat biochimie

Date post: 26-Oct-2015
Category:
Upload: crina-aurora
View: 400 times
Download: 13 times
Share this document with a friend
Description:
referat biochimie
15
Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” Baia Mare Biochimie medicală Asistenţi Medicali, anul I Lucaciu (Teglar) Anamaria
Transcript
Page 1: referat biochimie

Universitatea de Vest “Vasile Goldiş”Baia Mare

Biochimie medicală

Asistenţi Medicali, anul I

Lucaciu (Teglar) Anamaria

Page 2: referat biochimie

Clasificarea Clasificarea vitaminelorvitaminelor

•Vitaminele se clasificVitaminele se clasificăă îîn 2 grupn 2 grupee mari:mari:

Vitamine liposolubile

Vitamine hidrosolubileSolubile

înapă

Solubile în

grasimi,nu şi în apă

Page 3: referat biochimie

Vitamina A (retinol, Vitamina A (retinol, caroten)caroten)

Răspândire. Răspândire. Interesantă este împrejurarea după Interesantă este împrejurarea după care conţinutul în carotină al care conţinutul în carotină al plantelor depinde foarte mult de plantelor depinde foarte mult de natura terenului pe care cresc. Un natura terenului pe care cresc. Un teren bogat în cupru, mangan, zinc, teren bogat în cupru, mangan, zinc, nichel şi crom garantează un nichel şi crom garantează un conţinut mare în vitamină. conţinut mare în vitamină. Algele conţin multă vitamină. Algele conţin multă vitamină. Fructele nu sunt în general surse Fructele nu sunt în general surse bune de vitamină A. Cantităţi mari de bune de vitamină A. Cantităţi mari de vitamină A se găsesc în dovleac. vitamină A se găsesc în dovleac. Sursa cea mai bogată în vitamină A Sursa cea mai bogată în vitamină A este untura de peşte.este untura de peşte.

Page 4: referat biochimie

RăspândireRăspândire:: Interesantă este împrejurarea după care Interesantă este împrejurarea după care conţinutul în carotină al plantelor depinde conţinutul în carotină al plantelor depinde foarte mult de natura terenului pe care foarte mult de natura terenului pe care cresc. Un teren bogat în cupru, mangan, cresc. Un teren bogat în cupru, mangan, zinc, nichel şi crom garantează un conţinut zinc, nichel şi crom garantează un conţinut mare în vitamină. mare în vitamină. Algele conţin multă vitamină. Algele conţin multă vitamină. Fructele nu sunt în general surse bune de Fructele nu sunt în general surse bune de vitamină A. Cantităţi mari de vitamină A se vitamină A. Cantităţi mari de vitamină A se găsesc în dovleac. Sursa cea mai bogată în găsesc în dovleac. Sursa cea mai bogată în vitamină A este untura de peşte.vitamină A este untura de peşte.

Page 5: referat biochimie

Vitamina D (calciferul, vitamina Vitamina D (calciferul, vitamina antirahitică)antirahitică)

Răspândirea vitaminei D.

În comparaţie cu celelalte vitamine, vitamina D se găseşte foarte rar în natură. Sursele principale de vitamină D respectiv provitamina ei, în alimentaţia noastră le constituie untul, laptele, gălbenuşul de ou. Legumele nu conţin deloc sau numai urme din această vitamină. Foarte bogate în vitamină D sunt diferite unturi de ficat de peşte, dintre care cea mai cunoscută şi cu cea mai mare întrebuinţare terapeutică este untura de ficat de morun.

Page 6: referat biochimie

Vitamina E (vitamina contra Vitamina E (vitamina contra sterilităţii sau de tecunditate: sterilităţii sau de tecunditate:

tocoferolul)tocoferolul)

Cea mai bogată sursă de vitamina E este germenul de cereale şi uleiul obţinut prin presare din aceşti germeni. Varietăţile obişnuite de pâine, nu conţin germeni de cereale dar pâinea neagră şi integrală conţine vitamina E. Principalele Surse de vitamină E din hrana noastră de toate zilele sunt zarzavaturile verzi, grăsimile şi uleiurile vegetale; soia şi untul.

Page 7: referat biochimie

Vitamina K (vitamina Vitamina K (vitamina antihemoragicantihemoragică, menadiona)ă, menadiona)

Vitamina K există în cantităţi demne de amintit numai în părţile verzi ale plantelor; vitamina K1 şi clorofila au acelaşi domeniu de întindere. Vitamina K se găseşte în ficatul de porc, splină şi musculatură.

Page 8: referat biochimie

Vitamina B1 (vitamina Vitamina B1 (vitamina antinevritică, tiamina) antinevritică, tiamina)

Răspândire.

Vitamina B1 este extraordinar de răspândită în regnul vegetal însă în concentraţii foarte mici care abia întrec 0,5 mg %. Se găseşte în toţi germenii de cereale şi seminţe de leguminoase.

Page 9: referat biochimie

Complexul vitaminei B2Complexul vitaminei B2

Răspândire.

Vitamina B2 se găseşte în orice celulă vegetală sau animală. Cele mai importante resurse de vitamină B2, sunt levurile, oul, ficatul, rinichiul şi inima animalelor. Vitaminele B1 şi B2 nu se găsesc totdeauna împreună după cum s-a presupus de mai multe ori. Albuşul de ou bogat în vitamină B2 nu conţine vitamină B1 de loc, pe când grăunţele de cereale, cartofii, morcovii, roşiile şi ceapa sunt surse bogate de vitamină B1 însă conţin numai urme de vitamină B2.

Page 10: referat biochimie

Vitamina B3 (acidul nicinic Vitamina B3 (acidul nicinic respectiv amida acidului respectiv amida acidului

nicotinic)nicotinic)Răspândire.

Pe cale microchimică s-a putut pune în evidenţă acidul nicotinic în levuri, tărâţă de orez, sfeclă albă şi roşie apoi în ficatul de cornute.

Page 11: referat biochimie

Vitamina B6Vitamina B6

Vitamina B6 cuprinde piridoxina, piridoxalul şi piridoxamina. În mediu alcalin şi acid sunt sensibile la lumină. Regnul vegetal oferă o importantă sursă de vitamină B6. Eliminarea vitamine B6 se face în cea mai mare măsură pe cale renală şi scade cu vârsta.

Page 12: referat biochimie

Vitamina B12Vitamina B12Vitamina B12 se găseşte mai puţin în regnul vegetal şi mai mult în alimentele de origine animală (ficat, splină, creier, muşchi).Principala sursă de vitamină B12 este sinteza microbiană.Biogeneza vitaminei B12 are loc sub acţiunea a numeroase bacterii din sol şi a bacteriilor intestinale, mai ales din colon.

Page 13: referat biochimie

Vitamina CVitamina C

Vitamina C se găseşte în natură sub trei forme: ca acid l-ascorbic, oxidat reversibil ca acid dehidroascorbic, sub formă combinată ca aşa numitul ascorbigen.Toate trei formele au acţiune antiscorbutică. Forma legată care în vegetale reprezintă 70 % din conţinutul total de vitamină C se distinge prin rezistenţa sa faţă de oxidanţi. Acest lucru explică observaţia făcută mai de mult că acidul l-ascorbic din ţesuturile vegetale [ de exemplu în lămâi ], este mult mai stabilă decât vitamina izolată.

Page 14: referat biochimie

CONCLUZIICONCLUZII

Când rostesc cuvântul „vitamină", cei mai mulţi dintre noi se gândesc imediat la pilule şi de aici ia naştere, în mod automat, confuzia cu drogurile şi medicamentele. În ciuda faptului că vitaminele pot suplini adesea atât rolul medicamentelor cât şi pe cel al drogurilor, ele nu sunt nici una, nici alta. În termeni cât se poate de simpli, vitaminele sunt substanţe organice necesare vieţii.

Page 15: referat biochimie

Recommended