Cu ocazia Sfintelor S rb tori dePa te redescoperim planul LuiDumnezeu care ajunge la fiecareom.Hristos a murit pentru p catelenoastre, dar Dumnezeu L-a înviati oricine crede este iertat prin El

de toate p catele.Credin a în Învierea lui Iisus aduce o contopire cu Elprin gândire i tr ire cu El.Pentru noi credincio ii este ansa de a valorificabel ugul de har i adev r pe care ni-l aduce Învierealui Hristos. Pa te fericit!

Iosif CODI , pastor, Biserica Penticostal

DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul XII Num rul 3 (158) 2 aprilie 2010 GRATUIT

De Sfintele Pa ti, doresc tuturor girocenilor ichi ozenilor mei mult s tate, chibzuin pentru a

ie i cu bine din criz i în elegerearmonioas în familie i colec-tivitate.Fie ca lumina sfânt a Învierii sne g seasc mai buni i gata s -iajut m i pe cei nevoia i.

Motto: „În inima omului care iube te cuvântul luiDumnezeu, se g se te însu i Dumnezeu.“

Acum, când fla-ra Învierii aprin-

de alte mii delumini care br z-deaz întreagalume, în speran a

totul se valumina i se valimpezi, pân încele mai adânci iîntunecate zone,nu putem suit m c DomnulNostru Iisus

Hristos a fost r stignit pentru p catele i pentrumântuirea sufletelor noastre.Dup o lung i atent preg tire pentru Sfintele Pa tiavem o atmosfer de bucurie, rev rsare de gând isfin ire.

nu uit m c avem un Tat în Cer, care ne iube te,care ne prime te, care ne cheam i care neocrote te pe to i, deopotriv .De aceea, în aceste zile sfinte, încerc m s reg sim,fiecare dintre noi i cu puterile noastre, lini tea bine-cuvântat .

primim cu evlavie ceea ce ne aduce SfântaBiseric în con tiin i s nu uit m s -L iubim peDumnezeu, la fel de mult cât ne iube te i el pe noi,pentru c „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încâtpe fiul S u, Cel Unul-N scut L-a dat, ca, oricine credeîn El, s nu piar , ci s aib via ve nic “ (In. 3,16).

HRISTOS A ÎNVIAT!PRIMARUL COMUNEI GIROC,

drd. IOSIF-IONEL TOMA

Ruga giroceanÎn buna i frumoasa tradi ie a ultimilor ani, Consiliul local Giroc a disponibilizat, i în acestan, o sum important pentru organizarea Rugii girocene. Chiar i în condi ii de criz , cei400 milioane lei vor asigura participarea unor nume prestigioase din muzica popular

ean i nu numai.În prima zi, 4 aprilie, o vom asculta pe Lumini a Jucu, de-acum tr itoare în Giroc, iTaraful Ansamblului „Ghiocelul“, dirijat de maestrul Adrian Scorobete. Dar i pealm janul Nicu Novac, slujit de taraful s u.În cea de-a doua zi, mare surpriz pentru ardeleni, dar i pentru ceilal i iubitori ai folcloruluiautentic. Pe scena Gr dinii de var a C minului Cultural va urca nimeni altul decât craiulmo ilor, Nicolae Furdui-Iancu, care nu mai are nevoie de nicio prezentare. Celebrul artistva fi înso it i acompaniat de Taraful „Crai-Nou“.Dumnezeu s fie al turi de noi i de invita i încât s avem vreme bun .

Ioana VÂLCEANU

Cu amabilitatea caracteristiccre tinilor, ne salut m din nou:Hristos a înviat !Ne transmitem ur ri, ne îmbr -

m i ne dorim s tate.Fiorul sfânt al învierii ne p -trunde inima prin Evangheliei imnul cre tin „Hristos a în-

viat din mor i“ al c rui ecouumple loca urile sfinte. Ne bu-cur m de cei întor i acas ipurt m lacrimi în gene pentru cei prip i în vetre str ine.Praznicul va trece, cei dragi vor pleca. R mâne Cel Ve nicViu, care vrea s ne transforme via a, s intre în gândurilenoastre, în inim , i s ne dea mantuirea i via a ve nic .Nu uita c tu e ti iubit i pre ios pentru El i ve nicia ta estesigur doar în Isus Hristos. „Eu sunt învierea i via a. Cinecrede în Mine, chiar dac ar fi murit, va tr i“. Evangheliadup Ioan 11.25.

udat s fie Domnul Isus!pastor, Viorel

Fie ca la s rb toarea Sfin-telor Pa ti s coboare lini teai pacea, iar minunea Învierii

lui Iisus s d inuie în inimiletuturor, s ne lumineze via ai s ne aduc rena terea

credin ei i a speran ei.În aceste zile, când luminasfânt coboar în caselenoastre, s ne reamintim sfim mai buni, mai plini dedragoste, cu inima cald i deschis s oferimcelor din jurul nostru bucurii.HRISTOS A ÎNVIAT!

prof. Melentina COSTA,director coala cu clasele I-VIII Giroc

rb toarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos s d ruiasc numai bucurii al turi de cei dragi, iar

Lumina Sfânt a Învierii s coboare în sufletele icasele dumneavoastr fericire,pace i lini te cereasc .Hristos a înviat!

Marieta DENE ,director la coala cu clasele I-VIII

„Iosif Ciorogariu” Chi oda

În pragul S rb torilor Pascaledoresc tuturor credincio ilor mult

tate, bucurii duhovnice ti, iarluminata zi a Învierii s v umple su-fletul cu n dejdea unei vie i maibune, în în elegere i pace.Hristos a înviat!

preot paroh,Adrian CHERMELEU

a cum lumina Învierii MântuitoruluiIisus Hristos a luminat sufletele primi-lor cre tini, umplându-le de bucurie,tot a a s lumineze sufletele noastre,ale tuturor. Ca în felul acesta Hristos

ne d ruiasc pace în suflet, lumincon tiin ei noastre i mântuirea ceamult dorit . Dumnezeu s ne binecu-vinteze, ca prin binecuvântarea Lui s reg sim în sufletelenoastre Lumina lui Hristos.

pr. Traian DEBUCEANpr. Drago DEBUCEAN

Ionel POPAZIE, viceprimar

M E S A J E D E PA T I

Hristos a înviat !

POLI IA COMUNAL GIROC vdore te ca S rb toarea Sfânt aÎnvierii Domnului s reverseasupra voastr s tate, bel ug ibucurii, iar Lumina din NoapteaSfânt s v ridice sufletele sprenoi trepte spirituale i s v în-so easc pa ii pe drumul vie ii.

ef Poli ie Comunal Giroc,insp. Florin HULU

„DIALOG CU CET ENII“ dore te s tate, pace

sufleteasc , mas îmbel-ugat i s rb tori de

Pa ti fericite!

Dup cât suntem informa i dinvechi surse documentare, în dife-rite forme, crucificarea a fost opractic de pedeaps capital –mai mult sau mai pu in curent –în antichitate, se reg sea laasirieni, cartaginezi, per i, sci i,traci, cel i, macedonieni, greci iromani. Îi viza îndeob te pe cei vi-nova i de grave culpe, precumomuciderea, r zvr tirea, opozi iaarmat i tr darea. Dup cuce-rirea cet ii feniciene Tyr, Alexan-dru Macedon ordon r stignireacelor circa 2000 de supravie uitoriai asaltului, pe timpul dictatoriatu-lui lui Crassus, 6000 de sclavi r s-cula i i înfrân i sub comanda luiSpartacus sunt crucifica i pe ViaAppia, adic de-a lungul drumuluidintre Capua i Roma. Cre tinat,în anul 337 al erei noastre, Con-stantin cel Mare legifereaz in-terzicerea sa.

excep ie, printre popoareleantice, crucificarea reprezentacea mai înalt modalitate de exe-cu ie, datorat suferin elor provo-cate. Condamnatul era intuit pe

suportul lemnos prin piroane careîi str teau membrele supe-rioare i inferioare, generând, din-colo de acuta durere local , inten-se disfunc ii respiratorii. În re-

spectiva pozi ie, fie i instinctual-conservativ resim it , sunt mobi-liza i pân la epuizare mu chii ab-dominali i intercostali spre aasigura aerarea pulmonar . Deregul , cazna dura câteva ore,dar, func ie de vitalitatea indivi-dual , agonia se putea prelungidou -trei-patru zile. Paradoxal,fracturarea picioarelor cu lovituride rang trebuie luate ca gesturimiloase i compasive, întrucât,anulând punctele de sprijin cor-poral bazal, precipitau moartea,scurtând durata chinului i a sen-za iei cumplite de asfixiere. Pro-cedura se dorea i umilitoare,degradant uman: invariabil, ico-nografia ni-l înf eaz pe Isuspurtând o es tur care îi acoperoldurile (a a-zisul perizomnium),

îns peniten ii erau de obicei ex-pu i în deplin nuditate, iar dacsupliciul acoperea r stimpuri mailungi, puteau surveni necontrolatefunc ii excretorii desf urate lavedere public . Servind dreptpild , nu rareori, trupurile schin-giuite nu- i aflau odihnitorul mor-

mânt, fiind l sate pe seama apeti-tului corbilor.La romani, crucificarea era prece-dat de ritualul purt rii crucii (cân-

rind i peste o sut dekilograme) de c tre condamnatspre locul de execu ie i al fla-gel rii de parcurs, a a cum a

cut i suportat Isus pe drumulGolgothei. Biciul era alc tuit dinfâ ii de piele de care erau aninatebile meta-lice i fragmente t ioasede os, capabile s dizloce buc ide piele i carne. La modul anec-dotic, fierul era un metal pre ios înacele timpuri, romanii extr geaucuiele folosite spre reîntrebuin arecu alte prilejuri. Rare i c utate,ele serveau drept amulete p zi-toare de boli i necazuri. Potrivittradi iei, considerându-se ne-demn de pilda magistrului christic,apostolul Petru a cerut c ilor lui

fie crucificat cu capul în jos.Pedeapsa afecteaz cvasi-exclu-siv pe b rba i, izvoa-rele istoricesunt foarte zgârcite în a ne relatadespre femei r stignite: o posibilexcep ie s-ar putea s-o constituie

Wilgefortis, sfânta „virgin im-pecabil “ devenit obiect de cultal credin elor populare în mediilereligioase catolice i protestante.Pentru cre tini, crucea i crucifi-carea sunt mai mult decât sim-boluri, au însemn tatea i voca-ia unor determin ri asumate per-sonal. Iisus, fiul lui Dumnezeu,mielul f de p cat pe care Tat ll-a trimis pe p mânt, î i însu tedeliberat supliciul r stignirii nudoar pentru a servi drept pild asacrificiului, ci pentru a mântui oomenire corupt , dominat desl bicuni, degringolad , aflat înuitare de sine i de cur ia/sfin e-nia divin . Moartea silnic î i aso-ciaz dubletul necesar, Învierea.Gestul s u, înv turile transmise,modelul pe care îl reprezint , atâtcât le vom respecta i urma, suntansa i garan ia noastr întru ex-

piere i resurec ie, promisiuneaeternit ii. R spunde setei noas-tre profunde de perfec iune i îm-plinire divin .

“Învierea Ta Hristoase, îngeriio laud în ceruri i pe noi pe

mânt ne învrednice te, cuinim curat s Te m rim”

Învierea Domnului reprezintbaza pe care se sprijin întreguledificiu al religiei cre tine, funda-mentul credin ei, al spiritualit iinoastre. Cuvântul „Pa ti“ este deprovenien ebraic , însemnândtrecere. La Pa ti, evreii î i amin-teau cu s rb torire de trecereaprin Marea Ro ie spre libertateadin p mântul f duin ei. Noicre tinii, serb m Pa tile în am-intirea r scump rii neamuluiomenesc, prin Patimile, Moarteasi Învierea lui Hristos, a Mieluluinevinovat si preacurat, Care aluat p catele lumii, în amintireamântuirii noastre din robia di-avolului si a p catului. Pa tilesunt cea mai veche s rb toarecre tin . Ele au început a fi ser-bate imediat dup Învierea luiHristos, fiind pr znuite de Apos-

toli, care au îndemnat pe credin-cio i s le serbeze si ei:”Dreptaceea, s pr znuim nu cu aluatulcel vechi, nici cu aluatul r ut ii sial vicle ugului, ci cu azimilecur iei si ale adev rului” (I Cor-inteni, 5, 8), spunea Sfântul Apos-tol Pavel, adresându-se cre ti-nilor din Corint.Slujba de Pa ti i din toat S pt -mâna luminat reprezint gândi-rea, sim irea i tr irea cea maiînalt pe care o cunoa te Biseri-ca Ortodox . Ortodoxia în ceamai înalt cot a ei se cuprinde sise manifest în slujba de la Pa tii din toat S pt mâna luminat .

Slujba de la Pa ti, cu toate impli-ca iile ei în gândirea i tr ireaortodox , este culmea spiritua-lit ii ortodoxe. În acest cadrupreg tit de rânduielile de slujbale Triodului, credincio ii orto-doc i se întâlnesc cu DomnulHristos cel înviat, cu biruitorulmor ii si al iadului, cu Cel ce a c l-cat cu moartea pe moarte. La

slujba de la Pa ti pr znuim„Pa tile cele de tain “, „Pa tilecele cur itoare“, „Pa tile celeve nice“, „Pa tile care au deschisnou u ile raiului“, pe Hristos în-su i, „Pa tile cele mari si preasfin ite“, „Pa tile cele ce sfin escpe to i credincio ii“, preînchipuimpr znuirea cea din ve nicie, din„ziua cea neînserat “ a Mântui-torului nostru. Învierea din mor i alui Hristos e evenimentul pe careîl avem în vedere la Pa ti, nu cape un eveniment din trecut, ca peun eveniment care s-a sfâr it sisi-a împlinit rostul, ci ca pe uneveniment prezent i viitor, nuprin repetare, ci prin tr irea lui. În-vierea lui Hristos la Pa ti nu e uneveniment de odinioar dintr-untrecut îndep rtat, ci e o realitateadus pân la noi, pân în fa anoastr , a a cum si Domnul Hris-tos, biruitorul mor ii i al iaduluieste i El în fa a noastr , cu toatebiruin ele Lui. A a se face c laPa ti, putem spune cuvinte ca

acestea:„Ast zi este mântuirea lumii,c aînviat Hristos ca Cel atotputernic“,

„S mânec m cu mânecareadânc , i în loc de mir cântare

aducem St pânului; i svedem pe Hristos, Soarele Drep-

ii, tuturor viat r rind“.Dac ar zice cineva, cum a zisSfântul Apostol Petru pe munteleSchimb rii la Fat : „Bine estenou a fi aici“ , într-adev r, estebine s fim aici, în acest cadru

rb toresc de la Pa ti. Insnumai tr ind toate momentelecare in de mântuire, putem

jdui s particip m la tr ireasi la bucuria de la Pa ti. E drept

Învierea Domnului Hristos sepr znuie te într-un anumit fel, înfiecare duminic , fiecare du-minic fiind si o tr ire si o pr z-nuire de Pa ti, dar Pa tile sunt o

rb toare unic între alte s rb -tori, iar spiritualitatea de la Pa tie unic între alte chipuri de spiri-tualitate ortodox .

ÎNVIEREA DOMNULUIÎnvierea Domnului – învierea noastr

stignirea, între osând i promisiunea izb viriiMircea STURZA

„Cine se gr be te, se gr -be te spre moarte. Cine re-fuz moartea, refuz Învie-rea”. Nu tiu nici acum cuiapar ine aceast dubl sen-ten , îns îmi amintesc c , prinaptezeci i, ori de câte ori erau

rostite de un amic, teolog de for-ma ie, m lua cu fiori. Dou ade-

ruri capitale, de care, cât amfi de cârcota i, nu ne putemîndoi.Dureros de adev rat: cine segr be te, se gr be te spremoarte. i chiar dac , în elep-

i, am func iona dup îndemnul

binecunoscutului adagiu latin,festina lente, ce ne îndeamn

ne gr bim încet, tot în sta iaultim vom coborî. E drept,poate ceva mai târzior i acestam nunt este oricum nesemni-ficativ.

a ne este scris i fiecare dinnoi ajunge la punctul terminusîn aiast lume p mântean ,pentru c , vorba lui LucianBlaga, numai Domnul poateopri ceasornicul ce ne m soardestr marea.În fa a Celestei, a Mor ii ca pri-va iune ultim , adic , nu putem

alege decât între dou variante.Prima, cea mioritic , în careaccept m Moartea cu senin -tatea str bunilor daci. i a douaîn care, încercând s ne îm-potrivim, c ut m solu ii pentru a-i d inui, pentru a deveni Nemu-ritori.Perspectiva Nemuririi, îns ,compromite perspectiva În-vierii. Dar asta se întâmpl doarîn plan uman. Pentru c în pla-nul ipostazei divine, lucrurilestau altfel. Ca fiin uman ,Iisus Hristos nu refuz moar-tea, chiar dac va avea parte de

cea mai crunt i chinuitoaredintre ele: crucificarea, pentru

doar în acest fel i se deschideperspectiva Învierii. Perspec-tiva Învierii devine Înviere pro-priu-zis i Iisus învie dinmor i pentru a împlini misiacereasc încredin at de Tat l

u: mântuirea.Perspectiva mântuirii estecapitalul de încredere i puterecereasc transferat Fiului, pen-tru dreapta judecat a sufletelornoastre, pedepsirea celor p -to i i iertarea p catelor f ptuite.Promisiunea revenirii pe

mânt a lui Iisus, respec-tarea acesteia i mântuireanoastr se reformuleaz ob-sesiv în min ile noastre decre tini nedes vâr i. Îl a tep-

m pe Iisus i a tept m s nemântuie, a a cum ni s-apromis.Credin a, a teptarea i – atâ-tea câte sunt – îndoielilenoastre nu pot compromitenici promisiunea revenirii inici ansa divin a Mântuiriinoastre.

Cine refuz moartea, refuz Învierea...Adrian JINARU

George LÂN

Salvador Dali, Crucificarea

Înc de la începuturile cre tinis-mului, mielul a fost unul dintresimbolurile cele mai folosite iinute la cea mai mare cinste.

Profe ii, de altfel, îl desem-naser sub aceast denumirepe Dumnezeu întrupat în om, iarIoan Botez torul, care de aiciînainte avea s in în mâini unmiel (a fost numit, tocmai dinacest motiv, Agniferus), spusesear tând pe Iisus poporului: EcceAgnus Dei. Cu alte cuvinte, iat -lpe Mielul lui Dumnezeu. Hristostrimis la moarte pentru mân-tuirea lumii a fost victima, mielul

de prihan care se las sac-rificat, f a rosti o vorb i afost v zut în ceruri sub formaunui miel înjunghiat, înc de laînceputurile lumii. Neputând

spândi imaginea crucifixului,primii cre tini i-au substituit-o pecea a Mielului. Unul dintre as-pectele cele mai vechi ale aces-tei reprezent ri este cel almielului în at pe vârful unui

munte, de unde izvor sc patrufluvii. Îl g sim în catacombe ipe primele sarcofage. Apoimielul a preluat atributeleBunului P stor, oaia cu lapte itoiagul care întrege te crucea.Al i miei îndeplinesc, simbolic,minunile lui Hristos sau pe celeale lui Moise: înmul esc pâinilesau, lovind cu toiagul, fac s

neasc apa din stânc .Cu începere din secolul al V-lea,mielul cre tin poart nimb, maiîntâi simplu, apoi crucifer, sau casuport al începutului i sfâr itu-lui. În alte reprezent ri, toiaguleste înlocuit de cruce, sub formaunei tije de lance, numit crucelanceolat , a ezat când ladreapta, când transversal i, câ-teodat , împodobit cu o facl ,i sem nând cu un steag: este

Crucea Învierii.Agnus Dei se numeauamuletele ecleziastice care seatârnau la gâtul copiilor. Era omedalie confec ionat din cear

brun sau alb , provenind de lalumân rile pascale de la CapelaSixtin sau din alte biserici de laRoma. În general, acesteaaveau pe o fa mielul lui Dum-nezeu cu inscrip ia: ecce agnusqui tollit peccata mundi (acestaeste Mielul care a ters p cateleLumii), iar pe cealalt stemapapei care le sfin ise. În 1471,Sixtus al IV-lea a decretat cdoar papii erau în drept s fab-rice i s distribuie astfel deAgnus Dei, care aveau faimade a feri de tot soiul de rele i devr jitoare.Dintre credin ele populare, P.Grison semnaleaz una foartesemnificativ : mielul se na tenegru la solsti iul de iarn i sealbe te din ce în ce, pân seface alb, imaculat i pur.Mielul pascal este, a adar, pro-totipul lui Iisus, care el însu i nueste altcineva decât mielul imac-ulat al lui Dumnezeu, cel care aridicat, prin jertfa sa, p catul

lumii. Tot a a cum ungerea u o-rilor cu sângele mieilor i-a salvatpe izraeli i de la moarte, sângelelui Iisus ne-e eliberat pe noi,

cre tinii, din moartea su-fleteasc .

Gheorghe MARIA

ÎNVIEREA DOMNULUIFile de dic ionar sacru – Mielul pascal

rb toarea pascal este pre-cedat de cea a Floriilor, atuncicând este i dezlegare, la pe tei la vin. Este duminica dinaintea

Pa telui, i se spune c a a cumva fi vremea de Florii, a a va fii de Pa ti. Este ziua în care

Iisus a intrat în Ierusalim, c larepe un asin (semn al modestiei ial umilin ei cu care s-a ar tat oa-menilor), fiind întâmpinat cu bu-curie i entuziasm de c tremul imi, oamenii având în bra eramuri verzi.Prezen a verdelui în aceast

rb toare, cea mai mare acre tinit ii, mai are o semnifi-ca ie major . Este foarte proba-bil c majoritatea popoareloreuropene, având o civiliza ieagrar , celebrau Anul Nouprim vara, atunci când ritualurilede fertilitate, cele propi iatorii,

augurale i apotropaice erau„mai fire ti”.De Florii, în Banat se puneauramuri de salcie sfin it la biser-ic , la icoan , iar alteori ramurade salcie era a ezat la poart .Salcia se mai putea pune, deasemenea, i în cas , la oglind ,la geamuri, dar chiar i la por ilei la u ile mai pu in importante,

în aparen , ale casei, cum ar ficele dinspre gr din ori dinspregrajd. Este limpede c ramurileverzi, sfin ite, aveau o func ie deap rare împotriva diverselor relecare s-ar fi putut ab tea asupracasei. (apotropaic )În alte p i ale Banatului, înlocul salciei se puneau ramuri detei. În alte zone, s lcu a sfin itera adus de copii; se f ceaucoroni e i se puneau în cas ,

ci potrivit credin elor populare

în casa unde este salcie sau fânsfin it nu intr tr znetul. Acesteobiceiuri ilustreaz foarte bineideea c , „înainte vreme”, AnulNou se celebra prim vara. Rit-urile de protec ie se refer i azila întreaga gospod rie, i chiarla întregul sat, în speran a i

convingerea c astfel relele vorocoli arealul sfin it.Potrivit credin elor populare, celmai adesea ou le se înro esc înVinerea Mare (ori VinereaSeac ), dar nu sunt pu ine nicisatele unde ele se vopsesc înJoimari, ori chiar Sâmb .În cele trei zile ale Pa telui, to imembrii familiei trebuiau s sespele pe fa dintr-un vas, încare se pusese ou ro u; pentrua fi rumeni în obraz, i s to i,tot anul.În ceea ce prive te riturileapotropaice pentru gospo-

rie, ou le ro ii erau a ezateîntr-o brazd de iarb verde. Seîmpodobeau ramuri verzi cuou . Se îngropa un ou ro u înpragul casei. Se puneau coji deou ro ii pe foc, când era vremerea. La Pa te se împ eau ra-

muri de boz (salcie), pe care sepuneau coji de ou . Atunci cânduna se tuna, se aprindeau pe ofarfurie i se afumau prin cas .Rituri comunitare: Pruncii (b ie ii fete) umblau a ou a din cas

în cas , prin vecini. Când intrauîn cas , ziceau: Hristos a-nviat!La Mul i Ani! Li se r spundea:Adev rat a-nviat! Li se d deadou ou ro ii. Le f cea noroc lacase. Se ciocneau ou le, care-lsp rgea lua oul. Acest obiceieste asimilabil cu colindatul,reprezentând o dovad în plus

peste riturile arhaice s-ausuprapus cele cre tine, con-ferindu-le o conota ie i o sim-bolic nou , aceea a jertfeiMielului lui Dumnezeu pentrusalvarea omenirii.

Gheorghe SECHE AN

Obiceiuri de Pa ti din Banat

Învierea Domnului nostru IsusHristos reprezint , clar i f în-doial , emblema cre tinismului icea mai important s rb toarepentru credincio i. Dragostea di-vinit ii pe care o eman acest actde salvare ne îndeamn spre orevizuire a vie ii personale, dar ia rela iilor cu aproapele nostru.Intensitatea rela iei noastre cuDomnul Isus Hristos ar trebui sreflecte actul de mul umire încompara ie cu pre ul imens al

scump rii noastre. Unicitateacre tinismului printre celelalte re-ligii rezid în faptul c Dumnezeuface sacrificiul suprem pentru ca

rela ia „om-divinitate” s poatexista. În Epistola c tre Romani,Apostolul Pavel scrie: „Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prinbotez, pentru ca, precum Hristosa înviat din mor i, prin slavaTat lui, a a sa umbl m i noi întruînnoirea vie ii”. Dac societatea încare tr im promoveaz non-va-lori i stiluri de via a d un toare –consumismul – noi, cre tinii, sun-tem chema i s fim ambasadoriiîmp iei dragostei i cur iei.Postmodernitatea a revolu ionatmulte aspecte din via a cotidian ,unele înspre mai bine, altele nu.Cel mai d un tor aspect cu care

se confrunt societatea de azieste desacralizarea. Suntem mar-torii unei îndep rt ri de universulsacru în toate compartimentelevie ii: în familie, coal i soci-etate. Pluralismul este alt di-mensiune nefast a acestortimpuri, aceast isterie a subiec-tivit ii, cum o numesc teoreti-cienii, elimin existen a adev -rurilor eterne i universale. În con-secin , noi suntem, prin traiul dezi cu zi, cele mai relevante ade-

ruri pentru o societate care lereneg pe toate celelalte. Pentru

suntem chema i „s umbl mîntru înnoirea vie ii” trebuie s ne

rena tem, s ne schimb mmintea i gândirea, s c ut msfin irea. Într-un cuvânt, trebuie„s înviem”, s ne ridic m dinparalizia spiritual a p catului iapoi s tr im urmând modelulchristic. Suntem privilegia i debun tatea lui Dumnezeu care ne-a îng duit s ne bucur m înc odat cu cei dragi de învierea Fiu-lui S u. Hristos a înviat pentru canoi s tr im liberi de sub stigmatul

catului originar. Suntem datori ne ar m mul umirea printr-o

via schimbat .

David

Hristos a înviat, dar noi?

Gheorghe SECHE AN

Cuvântul Pa ti vine din ebraic ,Pesach, fiind celebrat pentruprima dat , la dorin a Domnului.Pesach înseamn protec ie, sautrecere pe lâng . rb toareatradi ional a evreilor celebreazeliberarea din robia egiptenilor.Ce anume s rb toresc evreii cuacest prilej?Moise, un evreu crescut de fiicafaraonului, a avut, se spune, o re-la ie special cu Dumnezeu,acesta spunându-i c el este celmenit s elibereze, cu ajutorulDomnului, poporul lui Dumnezeudin sclavie. Moise s-a dus lafaraon i l-a rugat s -i lase peevrei s plece, deoarece altfelDumnezeu îi va pedepsi aspru peegipteni. Faraonul nu a vrut s as-culte nimic, i Dumnezeu a trimis,atunci, asupra egiptenilor, 10pedepse: prefacerea apei însânge, broa tele, p duchii, mu -tele câine ti, ciuma vitelor, v r-satul negru, piatra i focul,întuneric de trei zile i moartea în-tâilor n scu i.Înainte de a trimite ultimapedeaps , Dumnezeu i-a spus luiMoise: „de acum înainte, în ziua azecea fiecare familie s ia unmiel, i s -l in pân în ziua apaisprezecea, iar la apusul soare-lui s -l înjunghie; cu sângelescurs s se ung stâlpii i u acasei, pentru ca EU s pot vedeaastfel casele evreilor i s leocrotesc; mielul va fi mâncat deîntreaga familie, iar carnea sfie pr jit , nu fiart . mânca imielul cu pâine nedospit i cuverde uri amare; s nu arunca iresturile, ci s le arde i în foc.Acestea sunt Pa tile Domnului,

ine i aceast s rb toare pestetot unde merge i, i s povesti icopiilor vo tri cum Domnul i-a

eliberat pe evrei din sclaviafaraonului.”Acesta este fundamentul religiosal s rb torii de Pesach. Una dintr turile fundamentale ale ori-

rei celebr ri este osp ul. Elreprezint o ie ire din cotidian, ide obicei este precedat de o pe-rioad mai lung sau mai scurtde post, dup importan a pe care

rb toarea i zeul celebrat îl auîn cadrul respectivei colectivit i.De obicei este sacrificat unanume animal i în nici un cazaltul), i consumat în mod spe-cific.La evrei, de Pesach, înainte deînceperea mesei tradi ionale, seoficiaz un ritual religios, toatlumea se roag i cel mai învârst membru al familiei cite tedintr-o carte, numit hagadah,povestea lui Moise, eliberarea iexodul evreilor.Pe mas se pune un platou spe-cial, pe care se g sesc 5 cas-troane, care con in 5 feluri debucate tradi ionale, specificeacestei s rb tori: un castron cu obudinc din mere (haroset) dinmere, scor oar i nuci, sim-bolizând mortarul folosit de evreila fabricarea c mizilor pentrufaraon (iat drobul din Pa telecre tin); al doilea castron con ine

trunjel sau elin , pres rat cuap cu sare, simbolizând lacrimileevreilor sclavi (salata verde,obligatorie în re eta unei mesereu ite de Pa ti); al treilea cas-tron con ine un ochi pr jit de ou,sau un ou fiert t iat în dou –reprezentând r ritul soarelui ivenirea prim verii; al patruleacastron con ine o bucat de cot-let de miel, simbolizând mielulsacrificat cu prilejul fugii din Egipt;al cincilea castron con ine un sos

de hrean, simbolizând amarulvie ii în sclavie. În mijlocul acestuiplatou se pune o can cu vinro u, care este pentru profetul Ilie.Cititorii vor fi surprin i s vad cfelurile de mâncare specificePa telui cre tin sunt identice,punctual, cu cele ale Pesach-ului.Fire te, fiecare element are o altsemnifica ie: drobul reprezint in-terioritatea esen ial a animalului

sacrificat (drobul se face din ficat,inim , pl mâni i chiar, în trecut,din ma e de miel), organele vitaleale animalului, ce confer via ,prin transfer magic de energie,celui ce le consum . Salata dinsalat verde, p trunjel sau elintrebuie în mod absolut s fieprezent pe masa cre tinului, dePa ti. Numai c , dac frunzeleverzi reprezentau frumuse eavie ii petrecut în libertate, aicisimbolistica vine dinspre fru-muse ea gr dinii raiului, a vie iive nice viitoare, pe care o vadobândi cre tinul dup via a pe-trecut pe p mânt. Simbolistica

mielului pascal este extrem debogat i de complex , îns ceamai important este cea a sacri-ficiului. A a cum mielul este dusla t iere, nevinovat i pur, tot

a Iisus se jertfe te pe sine,pentru mântuirea oamenilor.Oul avea în civiliza iile arhaicesemnifica ii dintre cele mai com-plexe, privind virtualitatea vie ii vi-itoare, speran a existen ei care„s luie te“ în ou; chiar i cioc-nitul ou lor este consemnat înarhaicitate: el ilustra înfruntareafor elor antagonice, binele i r ul,frigul i c ldura, lumina i întune-ricul. Ou le de Pa ti trebuie sfie îns neap rat ro ii (colorate,mai apoi). Pe lâng multele le-gende, o amintim pe cea pe careo consider m semnificativ pen-tru acest episod: Maria Mag-dalena, venind de la mormântullui Iisus, i v zând mormântul gol,a spus tuturor c Iisus a înviat.Ni te femei au spus c atuncicând ou le din co ul lor vor de-veni ro ii, din albe, atunci Iisus vafi înviat. i pe dat ou le au primitculoarea ro ie.Ierburile amare din „meniul“ dePesach sunt de reg sit în hrea-nul care trebuie s fie neap ratprezent lâng friptura de miel.Vinul ro u trebuie s încununemasa de Pa ti, având semnifi-ca ia major a sângelui Domnu-lui, element fundamental aleuharistiei.

i ajungem, astfel, în moderni-tate. Preg tirea felurilor de mân-care de Pa ti era una special ,aproape ritualic , înc rcat desfin enie. Ea presupunea partici-parea intens personal a indi-vidului, „impregnarea” sa cuspiritul s rb torii ( i) în acest fel.Dac , din nefericire, „esen ialul”

rb torii pascale a r mas os-ul propriu-zis i b utura, par-

ticiparea cu toat fiin a este, laacest capitol, aproape de zero.Mieii se iau împacheta i în celo-fan, din super-marketuri (ciobaniisunt alunga i din pie e pentru a numai face concuren lan urilor demagazine) i sunt atât de scumpi,încât biet românul înlocuie tecarnea de miel cu pui, pe te sauorice nu atinge, în aceste zile„scoruri“ astronomice (în acest ancarnea de miel va ajunge scoste 300.000 de lei vechi kilo-gramul). Tot conglomeratele co-merciale vând, în acela i timp, idrob (bunicile noastre s-ar r suciîn mormânt dac ar auzi), „în e-sat“ cu E-uri, aditivi, conservan i iarome identic naturale. Salataromâneasc , l ptuca, suculent ,fraged i mirosind a câmp i aprim var , a fost înlocuit cusalat din Turcia, China sau maitiu eu de pe unde, cu gust de

iarb i plastic, mirosind a navetede supermagazin. În locul hrean-ului care î i ustura ochii atuncicând îl preparai, eliminând tox-inele din organism, avem tuburicu „sos de hrean“ care miroase ape te. În locul vinului autentic, debutuc, ni se ofer licori tulburi itoxice. Asta în cazul în care maibem vin, c ci el a început s fieînlocuit de wisky, bere, lichior, li-bovi , i mai tiu eu ce. Despreou , ce s mai vorbim! G lbe-nu ul parfumat al oului de ar i-a g sit un înlocuitor „perfect“pentru lumea în care tr im, cu...ou artificiale (gelatin i colo-ran i).Nu este de mirare c Iisus s-a

zgândit, i nu cred s mai vin .

Etnologie culinar – aspecte ale alimenta ieitradi ionale i moderne de Pa ti

ÎNVIEREA DOMNULUI

Penticostarul este o perioad aanului liturgic ce urmeaz Triodu-lui, fiind alc tuit din 50 de zile.Penticostarul începe în DuminicaÎnvierii i se încheie în prima Du-minic dup Pogorârea SfântuluiDuh. Aceast perioad a anuluist sub semnul bucuriei mântuirii,adus de Învierea lui Hristos i alputin ei îndumnezeirii omului prindarul Sfântului Duh, întruchipatde s rb toarea Cincizecimii.Penticostarul con ine cânt rile deveselie ale Învierii lui Hristos.Odat cu învierea naturii, Bise-rica se de tept la o alt via , setreze te la bucuria pricinuit dezdrobirea mor ii prin ÎnviereaMântuitorului, la bucuria împre-un rii cu Hristos în Sfântul Duh.Dac Triodului îi este specificpoc in a, Penticostarul încunu-neaz acest efort, prezentându-lpe Dumnezeu în ipostaza în care

el se pleac spre om pentru a-lface pe aceasta p rta darurilorSale. În perioada Postului Mareomul se supune unui îndelungatefort ascetic, înso it de speran a

efortul lui va fi încununat.Aceast bucurie ne înv luie înnoaptea de Pa ti, când Penti-costarul veste te lumii Învierea luiHristos.Penticostarul începe cu rânduialade slujb pentru ziua de Pa ti, cu

Liturghia Pa tilor, care esteaceea i pentru fiecare zi a s p-

mânii luminate.De observat c , la Pa ti i întoat S pt mâna luminat , încuprinsul slujbelor nu se faccereri de iertare i nici nu secitesc psalmi, pentru c raiul acoborât pe p mânt i bucuriacovâr te orice cuvânt. Vecer-nia din S pt mâna luminat sedeosebe te de la o zi la alta doar

prin glasurile care se schimb zil-nic. Cele opt glasuri biserice ti seschimb zilnic, încât în S pt -mâna luminat se succed toatecele opt glasuri, care în mod nor-mal, se schimb din opt în opt

pt mâni.Slujba de Pa ti i din toat s p-

mâna luminat reprezint gân-direa, sim irea i tr irea cea maiînalt pe care o cunoa te Bise-rica Ortodox , iar Slujba de Pa tieste culmea spiritualit ii orto-doxe.Duminicile i s rb torile din pe-rioada Penticostarului sunt urm -toarele:Prima vineri dup Pa ti se ser-beaz Izvorul T duirii.Na terea s rb torii este marcat ,istoric, de o minune a MaiciiPreacurate, s vâr it în veacul alV-lea.A doua duminic dup Pa ti „a

Sfântului Apostol Toma“;A treia duminic dup Pa ti „aMironosi elor“;A patra duminic dup Pa ti „aSl nogului“;A cincea duminic dup Pa ti „aSamarinencii“;A asea duminic dup Pa ti „aOrbului din na tere“;A asea joi dup Pa ti se ser-beaz În area Domnului la cer(Ispasul);A aptea duminic dup Pa ti „aSfin ilor p rin i de la Sinodul IEcumenic“;A opta duminic dup Pa ti„Pogorârii Sfântul Duh“ sau „aCincizecimii“ (Rusaliile).Prima luni dup Pogorârea Sfân-tului Duh serbeaz SfântaTreime. Iar prima duminic dupPogorârea Sfântului Duh este „atuturor Sfin ilor“.

Penticostarul – perioada liturgic post-pascal

Mircea STURZA

Dup Sâmb ta lui Laz r (în carese face pomenirea învierii luiLaz r de c tre Hristos i f -duin a învierii tuturor), se intr înultima s pt mân a PostuluiPa tilor, pt mâna Mare sau

pt mâna Patimilor, timp încare în slujbele biserice ti se facepomenirea ultimelor zile ale luiHristos pe p mânt, înainte de

stignirea i Învierea Lui. Întimpul acestei s pt mâni, slujbeleutreniei se s vâr esc în seara zileidinainte (sub form de Denie),conform obiceiului vechi carespune c ziua începe la apusulsoarelui i se sfâr te la apusulsoarelui din ziua urm toare.

pt mâna Patimilor este perioa-da de maxim tensiune a preg tiriisuflete ti, pe care tr ind-o prinpost, rug ciune, citirea SfinteiScripturi, spovedanie cu poc in ade care fl mânze te sufletul nos-tru i împ rt irea cu Sfântul Trupi Sânge al Domnului, particip m,

cu adev rat, la suferin a lui Hristosluat asupra Lui spre a ne d ruinou , oamenilor, ansa de a neputea reapropia de Dumnezeu.

pt mâna Mare e plin de în e-lesuri duhovnice ti rânduite înslujbele Bisericii noastre spre a nemijloci participarea duhovniceascla ultimele zile din via aMântuitorului.Luni, prima zi a S pt mâniiPatimilor, ne înf eaz pildasmochinului neroditor.„Pe când se întorcea în cetate, afl mânzit; i v zând un smochinlâng cale, S-a dus la el, dar n-a

sit nimic în el decât numaifrunze, i a zis lui: De acum înainte

nu mai fie rod din tine în veac!i smochinul s-a uscat îndat .“

(Matei 21, 17-19)Iat un lucru pe care Hristos nul-a f cut niciodat cu oamenii: ablestemat! Prin aceasta El î i ara-

puterea de a pedepsi într-ade-r orice pom care nu aduce roa-, prin aceasta se arat drep-

tatea i r splata lui Dumnezeufa de neascultarea f pturii Sale,fie ea însufle it sau neînsufle it .Mar ea cea Mare – aceast zi nepreg te te pentru intrarea în c -mara Mântuitorului, cu dou para-bole strict eshatologice – para-bola celor zece fecioare (Matei25, 1-13) i parabola talan ilor(Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).Cele cinci fecioare în eleptesunt personificarea tuturor oame-nilor care, ascultând cuvântul luiDumnezeu, se îngrijesc de luminacea sufleteasc (candela). Aceas-

lumin sufleteasc nu se poateaprinde decât prin faptele milos-tivirii (untedelemnul), prin dragos-tea fa de aproapele nostru. Celecinci fecioare nebune reprezintsufletele care au dat uit rii fapteleiubirii de Dumnezeu i de oameni.

i iat ziua adormirii, ziua în carefiecare merge la întâlnire cuHristos. Dar iat i u a care se

închide precum i sufletele noas-tre s-au închis la nevoile aproa-pelui nostru.Pilda talan ilor este în leg turdirect cu pilda celor zece fecioarei ne arat cât de important este

înmul irea darurilor noastre prinfaptele cele bune puse în slujbabucuriei aproapelui nostru.Domnul nostru Iisus Hristos neaminte te de ziua cea mare aJudec ii de Apoi, când doar drep-tatea lui Dumnezeu î i va spunecuvântul. Dumnezeu a d ruit fie-

ruia anumite posibilit i, dupVoia Lui cea sfânt a rânduit fie-

rui om anumite daruri (talan ii),pentru ca s le foloseasc spreslujirea aproapelui i prin aceastaspre dobândirea mântuirii. Spredeosebire de cei ce au f cut srodeasc darurile lor, cel ce aprimit un singur talant, l-a îngropat,ignorând porunca lui Dumnezeude a-l înmul i. A a se întâmpl icu noi atunci când uit m c totceea ce avem Îi dator mDomnului i c d ruind din daru-rile noastre aproapelui nostru, defapt nu le pierdem, ci, dimpotriv ,le redobândim însutit în ziuaneînserat a Împ iei lui Hristos.Miercurea cea mare, ziuatr rii. Iuda Iscarioteanul slu-je te Satanei prin vânzareaMântuitorului. Pentru treizeci deargin i, Iuda Îl vinde pe Hristos idevine astfel prizonier al iadului. Zide adânc întristare pentru faptacea necugetat a celui care, de i

zând minunile i dragostea cea margini a lui Hristos, a r mas

de piatr . Zi de adânc întristarepentru fiecare suflet care Îl tr -deaz pe Hristos, devenind prizo-nierul p catului.Miercurea cea mare este îns i o

zi de n dejde pentru tot sufletulcare se poc ie te. Este ziua depomenire a femeii p toase.Când Iisus s-a suit în Ierusalim iera în casa lui Simon cel lepros, ofemeie p toas s-a apropiat deEl i a turnat pe capul Lui acel mirde mare pre .Cu lacrimile poc in ei, cu miruldragostei de Dumnezeu, cu

rutarea n dejdii, femeia ceatoas se a eaz la picioarele

Mântuitorului. Datoria ei e mare,gre alele ei sunt multe, înspoc in a ei e mai mare decât

catele ei, iubirea ei pentruDumnezeu cople te agonisealaei cea ru inoas , credin a ei îiaduce mângâierea iert rii.Sfânta i marea zi de Joi. ZiuaCinei cele de Tain , ziua înte-meierii celei mai mari Taine de pe

mânt: Sfânta Euharistie, princare Hristos se d ruie te întregiilumii cu adev rat, Trupul S u i cuadev rat Sângele S u. „Iar pecând mâncau ei, Iisus, luândpâine i binecuvântând, a frânt i,dând ucenicilor, a zis: Lua i,mânca i, acesta este trupul Meu.

i luând paharul i mul umind, le-a dat, zicând: Be i dintru acestato i, C acesta este Sângele Meu,al Legii celei noi, care pentru mul ise vars spre iertarea p catelor.“(Matei 26, 26-28).Hristos, împreun cu ucenicii S i,petrece ultimele clipe de dinainteaPatimilor Sale. Sear tainic ,trist , plin de durere. Ast zi,Domnul le d ucenicilor exempludes vâr it al slujirii, sp lându-lepicioarele, înv ându-i c „Celcare vrea s fie întâiul s fieslujitorul tuturor“ (Marcu 9, 35).Este de asemenea sear deadânc rug ciune. Mântuitorul se

roag pentru to i ucenicii S i ipentru to i cei care vor crede înCuvântul Lui „ca to i s fie una,dup cum Tu, P rinte, întru Minei Eu întru Tine, a a i ace tia în

Noi s fie una, ca lumea s cread Tu M-ai trimis“ ( In 17,21) i le

încredin eaz porunca cea maimare: porunca iubirii. „Poruncnou dau vou : S v iubi i unulpe altul. Precum Eu v-am iubit pevoi, a a i voi s v iubi i unul pealtul. Întru aceasta vor cunoa teto i c sunte i ucenicii Mei, dacve i avea dragoste unii fa deal ii.“ (In 13, 34-35). i El Însu iîmpline te aceast porunc prinacceptarea chinurilor mor ii la careva fi supus începând din aceastsear . Joia Mare, noaptea petre-cut de Iisus în gr dinaGhetsimani, cu rug ciune i su-doare pref cut în pic turi desânge. Dup Cina, ar tându-Seom, spune ucenicilor: „Întristateste sufletul meu pân la moarte”(Matei 26, 38) i S-a rugat înGr dina Ghetsimani cu sudoa-re de sânge (Luca 22, 44). Iudacuno tea locul i, luând câ ivasoldati, a venit s -L prind . A fostprins i dus la Ana, la Caiafa, i, încele din urm , la Pilat. AcumPetru se va lep da de trei ori deHristos, t duind c -L cunoa te.Pentru a ne reaminti de toateacestea, seara se scoate în mij-locul bisericii Sfânta Cruce.Vinerea Patimilor. VinereaNeagr , ziua cea mai dureroasdin istoria cre tinismului, ziuaînfrico toarelor Patimi. Hristoseste judecat i condamnat penedrept la moarte, El DumnezeulAdev rului, El Domnul iubirii. SpreGolgota, purtând crucea ceamântuitoare, cu r nile batjocoririi

de c tre osta i, singur i p sit deto i, Hristos înf eaz întregiilumi starea r ut ii în care se aflaaceasta. Pironit pe cruce, Hristos

teapt ast zi cu bra ele largdeschise pe tot omul atins în inimde durerea cumplit a p catelorsale. P truns de fiorul înfrico a-telor patimi ale lui Hristos, MaicaSfânt prive te cople it dedurere c tre Fiul ei r pus de

utatea i toate p catele oame-nilor, care îl oc rau pân în ultimaclip .Ast zi înceteaz orice jertfpentru c Hristos devine Jertfacea de-a pururea mântuitoare.Ast zi nu se s vâr te SfântaLiturghie, ci este ziua slujbei deînmormântare a Domnului Iisus.Ast zi to i credincio ii p trun i dedragostea pentru Hristos i desuferin a Lui se strâng în jurulepitafului a ezat pe mas înmijlocul bisericii, închipuind mor-mântul Domnului i dau glas tân-guirii îngrop rii, cântând laolaltProhodul.Zi de post negru, Vinerea Mareeste prilej de profund medita ie iadâncire a con tiin ei.Sâmb ta Mare. Cu trupul înmormânt fiind, Hristos coboarcu sufletul în adâncul iadului, îisfar por ile i încuietorile iîi scoate pe Adam i pe Eva iîmpreun cu ei pe to i ce ce auadormit în n dejdea mântuirii.Pogorârea la iad a Mântuitoruluieste icoana prin excelen aÎnvierii în tradi ia iconograficbizantin , pentru c prin zdrobireaîmp iei mor ii, cu moartea pemoarte c lcând, Hristos des-chide por ile raiului tuturor celorce i-au pus n dejdea mântuirii înEl.

Iat , deci, o s pt mân plin dedurere, plin de întristare sufle-teasc . O s pt mân în careBiserica ne mijloce te retr ireaacelor momente i în elegereasensurilor acestei înalte jertfe a luiHristos prin slujbele din acestezile. Prin ele avem ansa sparticip m direct la taina mântuiriinoastre, care s-a realizat prin IisusHristos, Cel Care a luat asupra Sa

catele noastre i moartea pecare noi o meritam. Prin partici-parea noastr la suferin a luiHristos, m rturisim, cu inimaudat de lacrimile poc in ei, c

catele noastre devin ast zicuiele r stignirii i durerile cum-plite ale Domnului i Mântuitoruluinostru Iisus Hristos. i, într-o astfelde stare, m rturisi i Domnului prinTaina cea mântuitoare a SfinteiSpovedanii i prin Împ irea deTrupul i Sângele Lui, putem i noi

-L înso im pe Hristos pe Caleasuferin ei Crucii spre bucuriaÎnvierii, de care s ne umplemsufletele în ziua cea minunat aSfintelor Pa ti.

Mircea STURZA

ÎNVIEREA DOMNULUIpt mâna Patimilor

Urmarea unei hot râri a Consili-ului Eparhial, localitatea Giroc seva bucura de existen a a încunei parohii – Parohia Giroc II –

storit de preotul parohDaniel- Marius Mateia.Scopul înfiin rii a fost acela de ase putea face s vâr irea actuluiliturgic în condi ii optime, inândcont c popula ia localit ii a tre-cut de 4.000 locuitori. De aseme-nea, construirea unei noi biserici,

mult mai înc toare (aproxima-tiv 2000 persoane) este mai multdecât necesar . Loca ia noului

ca se va stabili ulterior, la fel cai hramul bisericii.

Dar se cuvine s facem prezen-tarea preotului paroh Daniel-Marius Mateia, întrucât, înc dela venirea în localitate, s-a impli-cat direct, atât din punct devedere administrativ, cât i pas-toral, asigurând servicii religioasela un înalt nivel profesional.Preotul Mateia s-a n scut la 2mai 1968 în Boc a, jude ulCara -Severin; într-o familie depreo i: tat l Ioan Mateia, preotpensionar, iar fratele Lauren iuMateia, preot în municipiulRe a.Experien a preotului parohDaniel Marius Mateia este unabogat . În cei 15 ani de activitatepastoral , a slujit în biserica paro-hiei ortodoxe Berzovia i laCapela din cadrul Direc iei Gene-rale de Asisten Social i Pro-tec ia Copilului Timi . A acordatconsiliere spiritual i moraltinerilor i copiilor asista i, îndru-mându-i spre activit i cu carac-ter educa ional-spiritual. A orga-nizat diferite ac iuni pentru a spri-jini familiile cu nevoi materiale i a

func ionat i ca profesor de religiei limba englez .

În cadrul colilor cu clasele I-IX aasigurat calitatea actului edu-ca ional i cultural, înfiin ândgrupuri vocale i colective deteatru, cu care a abordat piese cucon inut religios.Calitatea actului liturgic este opreocupare permanent a preo-tului Daniel-Marius Mateia,în elegând c printr-o comunicaredirect cu credincio ii se poateajunge la o bun pastora ie, in-diferent de statutul social al aces-tora.În prezent, preotul Daniel-MariusMateia este înscris la gradul I înpreo ie i de ine distinc ia deiconom. Pe parcursul activit ii,a ob inut un masterat în teologiei urmeaz cursurile facult ii de

drept a unei renumite universit idin Bucure ti.Având în vedere importantasarcin primit din partea Consi-liului Eparhial, aceea de a parti-cipa la ctitorirea unei noi biserici,dar i aceea de a efectua un ser-viciu liturgic i pastoral de înaltcalitate, îi spunem bine a i venit înlocalitatea noastr i succes în în-deplinirea idealurilor propuse.

Bat clopotele învierii,Deschide i por ile în larg,

În reveria prim veriiCredin ei ridica i catarg

pune i cap t învr jbirii,tând la-ntunecate por i

i-aprinde i candela iubirii,Hristos a înviat din mor i!

Prin moarte, biruit-a moartea,Iertând p catul str mo esc,

Ca s lu m din via partea fim mai buni, cum e firesc.

Lua i lumin , din lumini-aduce i Domnului prinos,Sl vi i puterea Lui divin

ci azi a-nviat Hristos!

d m iubirii glas de tulnic, piar ura dintre noi

i s p im cura i la sufletLa judecata de apoi.

Popor trecut prin foc i apeCredin -n suflet tiu c por i

Pe Dumnezeu s -L sim iaproape,

Hristos a înviat din mor i!

Petru CHIRA

Pe m sur ce ne apropiem delumina solar a s rb torii Învie-rii Domnului, întunericul iernii

mâne în urm . Nu putem, prinurmare, s nu ne aducemaminte de fream tul ce str -tea satul românesc de alt dat ,împodobit, dup cum tim, cuo coroan alb de datini i ere-suri. Taina Învierii care, a acum scria Sf. Maxim M rturisi-torul, „transform cercul închisal istoriei, în preg tire pentruvia a ve nic “ era primit de lo-cuitorii b trânelor vetre printr-osalb de manifest ri ce h -zeau inima la speran i trupulla vigoare. Nu degeaba oame-nii, purifica i prin post i rug -ciune, se sp lau în VinereaMare i obi nuiau s se scaldeîn ape curg toare, în zorii Învie-rii, nu întâmpl tor î i treceau omoned prin haina „domnea-sc ” cu care participau la sfântaliturghie.„Restaurarea condi ieiumane i cuprinderea întreguluiCosmos în slava divin ”, careau loc cu aceast ocazie i decare ne vorbea teologul V. Los-sky, le reg sim respectate detradi ia rural , în felul ei simplu.Se spunea, a adar, c în JoiaMare se întorceau mor ii, duhu-rile noastre c toare, în stranieprocesiune, se a ezau în jurulfocurilor, pe scaune i lai e,beau ap , discutau i mâncaupoman . Dar nu reveneau, din

cate, doar spiritele bune. Ca nu fie prinse de Joim ri a, fe-

meia slut care ar dori s le tor-tureze, fetele trebuiau sînchid bine u ile i s le ung

orii cu untur de porc. Ani-malele i lucrurile participau iele, laolalt cu st pânul lor, lanoaptea sacr în care „cerurile

se deschid“ i „dorin ele suntascultate“. A doua zi, vitele sebucurau chiar de pu in ana-fur , iar dac erau bolnave, seîndreptau prin fumiga ii cu lu-mân ri de la preot. Ca s iprotejeze casa de tr znet, cre-dinciosul i-o înconjura de treiori cu lumânarea aprins i îidesena pe pere i cruci de fum.Reamintirea Învierii mai era unbun prilej ca omul s consacrei, deci, s încarce cu puteri bi-

nef toare, lucrurile avute prinpreajm . Cu sfoara pe care au

cut 12 noduri în timpul citiriiEvangheliei, din timpul JoieiMari, femeile î i vindecau prun-cii de friguri i încercau s crea-sc fertilitatea. Dup ce îlurmau cu ochii sufletului pe Hri-stos în „sfânta agonie“ (Berna-nos) din Vinerea Seac iprimeau mir, ele î i p strau cugrij florile primite, ca flori deleac. A a cum Hristos a desf -cut, prin moartea Sa jertfelnic ,por ile de lumin ale Paradisu-lui, tot astfel cre tinul care î idorea mil i mântuire aprindeaîn curte i în fa a bisericii focuride slav . i tot despre luminera vorba atunci când, în primaduminic a rena terii sale, îianun a pe str ini i prieteni te-ribila veste - „Hristos a înviat!“.

Alexandru COL AN

LOCALITATEA GIROCARE DOU PAROHII

Mai aproape de Dumnezeire

Trei c ni edin sticl sub ire

cu ap sfin it pânla jum tate

i petale ro ii de trandafiri.

Între eletrei lumân ri albe arzândcu flac dreapt egal .

Îndeajunsca s ne sim im mai aproape

de Dumnezeire.

Sunt cel din urm Ucenic

Geam n cu tinecu b ile tale de inim

frate îngenuncheat la Hotari ucis

statornicit i fundamentalca o poart deschis

la frontiera dintre veghe i vis.

Te binecuvântez în t cerecu nervii luminând

i ochii rugini i de a teptarepeste brazii frângându-se

de durereîmb ls mat cu secunde

îmbr at de lumin i floaresunt cel din urm Ucenic

ce poart Vorone ul în spinare.

Te voi în a

Supune-te regleaz i b ileinimii

pentru urm toarea mie de anii treci cu smerenie

pe sub furcile caudinece le-am orânduit pentru tine.

Nu- i pierde credin ai niciodat n dejdeatu e ti nesfâr irea

puterilor i viselor melemitul inegalabil ce începeprin tocmai acest drum.

Te voi în ate voi aduce de-a dreapta

-mi spulberi singur tateaîmpreun s d m str lucire

acestei orbite.

Roag -te pentru mine

Aidoma pe teluiam ales singur calea

pururi îndr gostit întorc la izvoare

am atins perfec iuneacu degetele.

Roag -te pentru mineCristoaseam înviat.

Poezie cu iz cre tin

George LÂN

Întuneric i lumin

Edi ia a III-a a Festivalului cul-tural-spiritual „În glas de toac ”s-a desf urat i în acest an încomuna Giroc. Festivalul esteunicat în ar , iar organizatorii aufost: Centrul de Cultur i ArtTimi , Mitropolia Banatului, Con-siliul Local, Prim ria din Giroc iCJ Timi . De pe la ora 16, odup -amiaz de mar i însorit ,centrul civic al comunei s-a umplut de voie bun i sunetularmonios al b ilor de toac ne-a introdus în atmosfera sfintelor

rb tori. Evenimentul a debutatcu interpretarea copiilor dinGiroc, instrui i de dna. prof. AlinaCuibaru-Jumug , urma i degrupul de percu ie „Splash“ de la

Colegiul Na ional de Art , careau interpretat o pies pentrutoac a compozitorului americanStevie Ray. M icu ele de laMân stirea Timi eni ag i-auetalat m iestria, al turi dereprezentan i din Iecea Mare,Livezile, Giulv z i Ghiroda careau reprezentat un punct forte deorganizare i unitate compoz-ional . Din partea organizato-

rilor, dl. Ciprian Cipu, director alCentrului Jude ean pentru Art iCultur Timi a înmânat diplomede participare tuturor candi-da ilor. Un moment aparte a fostrevendicat de corul ParohieiOrtodoxe Buzia i încununat deGrupul coral „Giroceana“.Domnul primar Iosif IonelToma a fost prezent al turi dereprezentan ii religio i din Giroci Chi oda i nu numai. rin-

tele Zaharia Pere a reprezen-tat Mitropolia Banatului, asigu-rându-ne sprijinul autorit ilor re-ligioase. Festivalul s-a încheiatmiercuri, 31 martie, la CatedralaMitropolitan din Timi oara,unde începând cu ora 19, s-aauzit din nou „glasul de toac “.

David

„În glas de toac “edi ia a III-a

Ioana VÂLCEANU

Bat clopoteleînvierii

BANCURI, BANCURI...

Co-plata la doftoriadio pag de la 1 aprilie

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obligatoriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

Ba, al meu e mai frumos!

Vanessa Loghin (4 ani), Chi oda

„Chantons la France“

Un iepura intr în cofet rie i cerevânz toarei dou banane i un suc demorcovi. Bea sucul i, spre stupefac iavânz toarei, î i bag bananele în ure-chi. A doua zi, la fel. A treia zi idem.Vânzatoarea, hot rât s afle motivulacestei purt ri ciudate, îi spune, duppatru zile, c nu mai are banane. Iepu-ra ul cere atunci doi morcovi i un sucde portocale.Bea sucul i î i bag morcovii în ure-chi. În pragul unei depresiuni nervoase,vânz toarea îl întreab de ce î i bagmorcovii în urechi. R spunsul: „P i,dac nu mai ave i banane...“

Un alt iepura intr într-un supermarketi cerând un cui, întreab : Cât m

costa un cui? Vânzatorul r spunde:– Ei, domnule, mai nimic, un cui sepoate pierde la transport.Timp de o s ptamân , sear de sear ,iepura ul nostru cump de la acela imagazin, un cui. Iritat, vânz torul sehot te s -i dea din partea firmei,drept cadou, un kilogram de cuie. Laaceast ofert , iepura ul r spunde:– A, nu, n-am nevoie de un kilogram decuie. ti i, eu, ies seara la plimbare in-am cui s dau telefon.

Interceptate de Iunouhu

Tradi ionalul „Turneu al m orului laah”, turneu închis, dedicat în exclusivi-

tate colarilor din Giroc, a împlinit anulacesta 10 ani. Mul umim pe aceast caleini iatorului i sponsorului acestui turneu,d-l Ovidiu Cr ciun, Maestru al ahului,care, vreme de un deceniu, a reu it smen in viu interesul copiilor pentru acest

nobil duel al min ilor.Anul acesta, în 27 martie, s-au aliniat la„Start” un num r de 22 de participan i.Dup cinci ore de concentrare maxim i„lupte” crâncene, au fost desemna icâ tig torii, dup cum urmeaz :1. Grupa I: clasele II-V- Locul I : Nicolae Usvath – clasa a III-a- Locul II: Andrei Negrean – clasa a III-a- Locul III: Sebastian Bania – clasa aIII-a; C lin Gorun – clasa a V-a2. Grupa II: clasele VI-VIII- Locul I: Andrei Berariu – clasa a VI-a- Locul II: Cosmin Berariu – clasa a VIII-a- Locul III: Samuel Tuns – clasa a VII-aFelicit ri tuturor participan ilor, care au fost

spl ti i cu premii în dulciuri i bani i leur m mult succes la edi iile viitoare aleturneului, iar d-lui Cr ciun, care, decurând a împlinit o frumoas vârst , îiur m „La mul i ani!” i succese pe toateplanurile.

Andra COSTA

În 2009, ex-ministrul s ii, IoanBazac, a propus un plan concis de ac iu-ne, realizabil în câteva etape... La 1 iulietrecut, urma s intre în vung sistemulde co-plat pentru serviciile medicalede stat. Peste dou luni, la 1 septem-brie, trebuia s se lanseze pachetulminim de servicii medicale acoperite destat. Iar 1 ianuarie a.c. reprezentadeadline-ul pentru descentralizareasistemului, prin introducerea asigu-

rilor medicale private obligatorii.Dar, cum se întâmpl numai la noi româ-na ii, a ap rut o singur necunoscutcare a dat cu flit planurilor gata f cute.Introducerea unor noi taxe d dea na paîn timpul campaniei preziden iale, a a c

ie ii au împins întregul demers în 2010.i pentru c vorbim de co-plat este

musai s v spunem ce este i cu ce senânc . Co-plata e gata s tempereze

graba fireasc a bolnavilor de a ajungedirect în spitale, pen’ c , se pretinde,cresc costurile în sistem. Prin substratul

u psihologic, co-plata ne avertizeaz s tatea cost la greu i, din chiar

acest motiv, se va impune achitareaunor sume modice pentru întâlnirea cunenea doctoru’.În noile condi ii, o consulta ie lamedicul de familie se va pl ti cu cincilei, o consulta ie la specialist costzece lei, iar s pt mâna de spitalizare

se ridic la 100 lei. Dac doctorul vinela domiciliul celui beteag, dup orelede program, ve i scoate din buzunar15 leu i, în timp ce consulta iile dinsec iile de urgen din spitalele pen-tru cazurile ce nu reprezint urgen evor fi taxate cu 20 lei.

a se pune explicit problema elimi-rii gii, co-plata vizeaz stârpirea

acestei jegoase practici, dar iatragerea de noi venituri.Pentru sistemul nostru de s tate –

rac i foarte bolnav – co-platasumelor pomenite de c tre pacien i pare

seam a frec ie la piciorul de lemn.Din acest motiv, ca s ajungem vreodat

mânc m reform pe pit în s -tate, ar trebui mai întâi s punem înfunc ie drujba.

David

În 18 martie a.c., Colegiul Na ional„Ion Vidu“ a g zduit manifestareaChantons la France, având caobiectiv declarat: cre terea intere-sului colerilor pentru cultura i civi-liza ia francez , s rb torirea ZileiInterna ionale a Francofoniei i dez-voltarea aptitudinilor artistice laelevi.Comuna noastr a fost reprezen-tat de Grupul vocal „LesAluettes“, alc tuit din eleve declasa a opta de la coala cu claseleI-VIII „Iosif Ciorogariu“ din Chi odai îndrumat de profesoara Gabriela

Vlasie.

Chi ozenele noastre au prezentatun scurt program de cântecefran uze ti, aplaudat de cei prezen iîn sal , dar i de profesoara IoneliaDeliu, cealalt înso itoare a grupu-lui.

prof. Marieta DENE

În perioada 20-27 martie, la coala cuclasele I-VIII Giroc s-au desf uratZilele francofoniei. Termenul „franco-fonie” a fost inventat în anul 1880, de

tre Onésime Reclus, pentru a de-semna folosirea limbii franceze ca mij-loc de comunicare între ri i popoare.Pe glob, aproximativ 185 milioane depersoane vorbesc, în mod frecvent,limba francez . România a intrat în rân-dul rilor francofone începând cu anul1993.Pentru a marca importan a studierii lim-bii franceze i frumuse ea acestei limbi,

doamna profesoar Mihaela Cr ciun,împreun cu elevii claselor III-VIII, aumarcat aceste zile prin urm toareleac iuni:

„Que sais-je?” (Ce tiu?) – concursde limb , cultur i civiliza ie francez ,organizat la clasele a VII-a i a VIII-a;

Monumentele Parisului – expozi iede fotografii i prezentare Power-Point,realizat de elevii claselor a III-a i a IV-a;

Vizionarea filmului francez „Jan-darmul i extratere trii“ (avându-l caprotagonist pe Louis de Funès) – de

tre elevii claselor a V-a i a VI-a;„J’aime chanter“ – interpretarea

unor cântece în limba francez de c treelevii claselor a III-a i a IV-a.Elevele Alexandra Venter i BiancaAntal, din clasa a VIII-a, au interpretatcântece în limba francez din reperto-riul unor soli ti consacra i.Toate activit ile au reu it s atrag ele-vii spre vastul domeniu al francofoniei.

Andra COSTA

Zilele francofoniei

Turneul M orului la ah la ceas aniversar

MihaiEdi

Vru(5ani)Chi oda

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a8 secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Lavinia DAVID– social,

Ioana VÂLCEANU – economic, David – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.648, Fax: 0256-395.798, 0732-600.455; e-mail ziaragiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068

Timi oara, str. Brându ei, nr. 170256.422.247; 0722.328.672

Pentru Astra Ivaniuc, o f tucdin Bucovina de dincolo, aven-tura existen ial începe la niciunan. În 1940, împreun cu mama,bunica sa i alte 22 de familii,ajunge într-un vagon cu desti-na ia Buzia . Începuse r zboiul,vremurile erau tot mai nesigurei, pentru a se pune la ad post,

familia se refugiaz la Urseni,unde bunicul dinspre mam eraceferist. De la Urseni, se mut la

rpini , iar dup întoarcereatat lui de pe front, iau drumulTomnaticului.Dar nici pentru GheorgheLohan, viitorul s u so , destinulnu a fost altul. Pui de bucovi-nean din Ige ti, jude ul Storo-jine , în 1943 feciora ul de 12ani trece grani a, cu p rin ii ifra ii, la Vatra Dornei i, dup unan, se mut la Vicov. De team

mul i au fost du i în Siberia inu s-a mai auzit niciodat de ei,lohanii au abandonat gospo-

ria (cas mare, p mânt, aca-returi) cu gândul de a seîntoarce dup terminarea r z-boiului, dar nu au mai avut unde.Ru ii pr daser tot.Dar sora lui Gheorghe ajunge ise m rit la Ciacova. i, în ’46, ise al tur restul familiei. Duptrei-patru luni, moare fratelevenit de pe front i apoi tat l.Trebuind s între in familia, la14 ani, personajul nostru intr

ucenic la un patron i, timp detrei ani, înva croitoria. În celedin urm , reu te s fac rostde acte i, timp de aproape unan, lucreaz ca muncitor într-ocroitorie din Re a. Revine,îns , la Ciacova i hot te scaute de lucru la Timi oara.Tân r i înc neexperimentat,

se te pân la urm de lucru laun particular.Dormea în gar , iar ziua lucra.Strânge b nu cu b nu , seîmbrac , se mut în chirie i,putem spune, începe o vianou . Ref cut, bini or, din toatepunctele de vedere i cu dor desor i cumn elul din Ciacovaare proasta inspira ie s îiviziteze în 10 iulie 1951.Nu regret nici acum, i-a fost dor

i, la urma urmei, a a i-a fostscris. Dar s revenim. Ca s

rb toreasc , iese la restau-rant cu domnul cumnat, se întindla mici i berici i se întorc, binedispu i, cu o or înainte demiezul nop ii ce se prelungea înziua de Rusalii. N-au apucat,îns , nici s se dezbrace. S-auauzit b i violente în u igeamuri i r cnetul Deschide i,mili ia!Li s-au luat buletinele i în treiore trebuiau s fie prezen i lagar . i-au luat în mare grablucru oare de trebuin : d’alegurii, haine, vase, câteva piesede mobilier i v cu a ce o aveaui, dup aproape trei zile de

teptare, au fost sui i în bou-vagoane, f m car s tieunde vor fi du i. Cu pazînarmat , abia aproape dePloie ti li s-a dat un ceai cald.Spaima se instalase în inimiletuturor. Credeau c vor fi du i înSiberia i doar dup Bucure tiau aflat c vor coborî în garaBocu, undeva în Slobozia.Dup cinci kilometri, au ajuns,spre noapte, în plin câmp, undeterenul era parcelat pentru case,func ie de num rul celor dinfamilie, cu una i dou camereplus buc rie.Oamenii i-au f cut mai întâicolibe din lemne i crengi, apoiau s pat bordeie în p mânt, pe

care le-au acoperit cu paie deorez i stuf. Condi iile eraugroaznice. Apa se aducea de ladistan cu cisternele, din Ialo-mi a. Era murdar i, cel maiadesea, neîndestul toare. Ceimai pricepu i au s pat fântâni lamare adâncime i s-au apucatde chirpici. Cu lemnul deacoperi i u ile & ferestrele

date de st pânire, în doi anideporta ii i-au rânduit case maimândre decât ale localnicilor,afla i la 2-3 kilometri distan , cucare le era interzis s comunice.Croitor bun i având c utare ila tabi, Gheorghe Lohan adus-o mai bine decât al ii. Dar,cum nu suporta ideea de a filegat de glie a fugit de dou ori

i tot de dou ori – spre noroculu – a fost salvat de meseria

pe care o cuno tea. Fbuletin, riscul de a fi înh at eramare. Mili ienii mi unau pestetot prin trenuri i era greu sscapi. G sit f buletin, dar cubilet de c torie, salvarea îi vinede la carnetul de utemist.

mâne în tren, îns c tore tecu valijoara în mân pe sc ri,apoi între u i i, în cele dinurm , ajunge la Timi oara.Trage la maistrul cu care lucra,dar je ii îl g bjesc. Dup treizile petrecute în beciurile Mili ieidin Pia a Unirii este dus din nouîn Slobozia. ef era unul Stan,care îl las în pace i este dus laVii oara. O bucat de vreme, seprezint zilnic la mili ie, darpresiunea se înmoaie iGheorghe prinde momentul ifuge din nou, tot f acte, laTimi oara i tot la acela imaistru-patron. Este ridicat dinnou i dus din post în post (degar ) i ajunge la Teiu . Cum nuprea erau leg turi, ajunge laAlba Iulia, unde st aproapepatru zile. Nu poate uita niciacum oproanele lungi în caremo ii ce refuzau s intre încolectiv , adu i în dube, erauîmpin i, b tu i i c lca i înpicioare, cu s lb ticie.

Colectivul de redac ie

George LÂN

Refugia i din Bucovina i deporta i în B gan (I)

i avertiza, sec, Mile, prietenii, pe blog, în mai 2008. Acum, jur-nalistul Mile C rpeni an, prietenul nostru, s-a mutat la celeve nice.I s-a împlinit dorin a: „Nu mai vreau s fiu din carne i oase,pentru c alea se stric cu timpul. Vreau s fiu un om de z pad .Cine s-ar îngrijora pentru un om de z pad ?...“În memoria noastr , Mile este, de acum, om de z pad .Unul ve nic...

Redac ia

Vizita i noul site al comunei noastrewww.comunagiroc.ro

Cet enii comunei Giroc merit s fie informa i! Ei vor fi la curent cunout ile din comun i prin intermediul noului site internet:www.comunagiroc.ro . Comuna Giroc i-a schimbat con inutul i as-pectul site-ului, lansând o variant mai dinamic i mai bine struc-turat .Site-ul Prim riei este construit de promotorul institu iei i va con ineurm toarele informa ii de interes public: activitatea Prim riei, a Con-siliului Local, informa ii publice despre taxe i impozite, istoric, în-

mânt, s tate, cultur , sport.În acest moment, site-ul administra iei locale este în construc ie, daraccesul este public pentru paginile deja finalizate.Pân nu demult, site-ul Prim riei era g zduit la adresa www.giroc.ro.Pentru facilitarea accesului utilizatorilor, s-a f cut o redirec ionarede la vechiul site, astfel încât accesând www.giroc.ro ve i fi trimi iautomat la adresa www.comunagiroc.ro.

dorim navigare pl cut ! A tept m p rerea dumneavoastr pre-cum i alte recomand ri la adresa web: primaria@comunagiroc.ro.

Ce ia cu sine un jurnalistatunci când el moare

Dispari ia unui jurnalist pur-sânge las cel pu in o patalb nedeslu it în geografiamediatic a lumii.Fiindc un jurnalist de inves-tiga ie sau un corespondentde r zboi, a a cum a fostMile C rpeni an, aduce lasuprafa a în elegerii noastrelucruri care, f frumoasalui „nebunie“, ar fi r mas,poate, pururi necunoscute.Iat de ce eu deplâng, lapreatân ra lui plecare ca icorespondent pierdut în r z-boiul cu moartea, i ne tiu-tele p i de lume pe care le-aluat o dat cu el.

Marcel TOLCEA

golgota familiei Lohan din Chi oda

mailto:ziaragiroc@yahoo.comhttp://www.comunagiroc.rohttp://www.comunagiroc.ro.http://www.giroc.ro.http://www.giroc.rovehttp://www.comunagiroc.ro.mailto:primaria@comunagiroc.ro