DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul XI Num rul 12 (155) 23 decembrie 2009 GRATUIT

Fie ca Sfânta S rb toare aNa terii Domnului Nostru IisusHristos s v aduc , vou ifamiliilor voastre, s tate,prosperitate i mult bucurie înnoul an. „La mul i ani!”

Via a comunit ii noastre se afl într-ocontinu evolu ie i, în unele perioade, amputut s o transform m, împreun , maimult sau mai pu in evident, func ie defactorii economici.Bun starea i cuceririle sociale câ tigateîn urma unei munci asidue, binele, liber-tatea i adev rul sunt dominante ale uneist ri de fapt, existente, de care to i trebuie

ne bucur m.Într-un fel, suntem mul umi i atâta timp cât via a decurgenormal, iar din clipa în care fiin a noastr este deranjat ,devenim brusc nemul umi i, amintindu-ne, de-abia atunci, câtam fost de ferici i cândva, înainte de r sturnarea echilibruluicl dit cu sacrificiul multor ani de zile.Am reu it, cu ajutorul unei coeziuni des vâr ite, s în elegem

ceea ce este bun azi, mâine poate fi inutil i perimat, uneorichiar invers, toate acestea depinzând de c ile deschise dera iunea i de idealurile comunit ii noastre în care tr im icare sunt influen ate de progresele din orice col al lumii.Sunt foarte fericit s tiu c idealurile noastre sunt tot maira ionale i identificate cu nevoile reale, c rezultatele pozitiveob inute ne pot face mai buni, mai în elep i, dar i mai aten ila cei care, din anumite motive, nu se bucur de o s tatedeplin i au lipsuri materiale.De fiecare dat , în preajma marilor s rb tori ale unui an, pediferite c i, îmi doresc s fiu al turi de dumneavoastr , s nebucur m împreun i continuu de etapele spirituale aletimpului în care tr im.

i acum, ca alt dat , v transmit cele mai calde ur ri detate, fericire i nem rginite bucurii în via a i familia

dumneavoastr .rb toarea Na terii Domnului Nostru Iisus Hristos s vseasc reuni i în jurul bradului împodobit, a mesei îmbel-

ugate de Cr ciun i la c ldura c minului protector, iar AnulNou care vine s fie d tor de pace, prosperitate i realiz ripe toate planurile.La mul i ani!Hristos S-a N scut!

Dou zeci de ani de la Revolu ie ia cu fiori. Au trecut fix dou zeci de ani de la Revolu ia din Decembrie 89. Dar

Revolu ia nu a existat decât la Timi oara i în alte câteva ora e adev rate, cu oamenihot râ i i adev ra i.Au existat, îns , activi tii i securi tii, lacheii Hidrei comuniste cu dou capete, care,socotindu-ne oameni de tip nou, adic ne-oameni, ne-au inut decenii în ir înîntuneric, foame, frig i teroare.Paharul se umpluse de mult, d dea pe afar i utam, cu înfrigurare i disperare, unpretext pentru a ie i în strad , f ca slugoii de care vorbeam s ne afle adev rateleinten ii. Indiferent de rezultat, meciul cu Danemarca, din preliminariile CampionatuluiMondial de fotbal, ne oferea prilejul ideal de a ie i în strad , dar, din nesincronizare, l-amratat.

continuare în pag.5 George LÂN

MESAJE DE CR CIUN I ANUL NOU

Hristos s-a n scut!rb toarea na terii este pentru

credincio i prilejul înnoirii duhov-nice ti, a medita iei, bucuriei ilaudei îndreptate Mântuitorului.Na terea Domnului este un mo-ment al apropierii de Dumnezeu,un moment de cur ire sufle-teasc , un prilej sfânt de c utaresincer a unei rela ii cu divinitatea.Vestea na terii lui Isus a schimbatlumea „din r cin ”. Bucuriaacestei s rb tori a trezit în magi i

stori o dorin de c utare, de împlinire i mai apoi delaud adresat Pruncului Sfânt.În aceast s rb toarea a na terii, se cuvine s oferimrespectul Celui care îl merit . De altfel, cu mii de aniînainte de venirea lui Mesia, Dumnezeu, prin prooroculDavid, cere respectul din inima oamenilor: „Da i cinsteFiului, ca s nu se mânie” Psalmul 2 vers. 12.Ca popor cre tin este în elept s ne îndrept m privirilespre Hristos, nu spre moda vestic , care încearc o de-cre tinizare a Sfintelor S rb tori.Haide i s ne împodobim sufletele cu credin , smere-nie i dragoste de semeni i s -I aducem astfel slavlui Dumnezeu.Comunitatea Cre tin Baptist v dore te din toatinima S rb tori fericite i La mul i ani.

Pastor, Viorel

E vremea colindelor, vremea bu-curiei, când minunea Na terii Mân-tuitorului Iisus cuprinde sufletele ile înnobileaz . În aceste zilelesfinte s p str m gândurile bune ifrumuse ea sufletului ce str lu-ce te în fiecare din noi.Fie ca Magia S rb torilor de iarn ,cu zvon de cântece i clopo ei, s

aduc fericire, s tate ibun stare. S rb tori Fericite!

prof. Melentina COSTA,director coala cu clasele I-VIII Giroc

Cu ocazia Sfintelor S rb tori i a Anu-lui Nou primi i din partea Poli iei Co-munale Giroc un sincer „La Mul i Ani”,tot ce v este de folos s se realizezei nimic s nu v înnoureze „cerul”

senin al vie ii. S rb tori fericite!

Inspector Florin HULU ,ef Poli ie Comunal Giroc

Fie ca magia s rb torilor, cuclinchet de clopo el i miros debrad, s v aduc mult bucu-rie i fericire al turi de cei dragi.La mul i ani!

Marieta DENE ,director la coala cu clasele I-VIII

„Iosif Ciorogariu” Chi oda

Iubi i credincio i icredincioase,

Sfintele S rb tori ale Na teriiPruncului Iisus, Anului Nou iBobotezei s v aduc pace ibun voire, bel ug în case,

tate i bun în elegere! Fi itari în credin , neclinti i, sporindtotdeauna lucrul Domnului, tiind

osteneala voastr nu estezadarnic în Domnul.

Cu aceste gânduri v îmbr ez pe fiecare în HristosDomnul i v doresc S rb tori fericite i un An Nou,binecuvântat de Dumnezeu!

Preot paroh,Adrian CHERMELEU

Mesaj de s rb toarea Na teriiDomnului nostru Iisus Hristos

Apropiindu-ne de marea s rb -toare a Na terii Domnului nostruIisus Hristos, dorim tuturor cre -tinilor, care îl poart în sufletelelor pe Dumnezeu i Îl vestesc peMesia, s tate i bucurii alese.Rug m pe Bunul Dumnezeu sbinecuvinteze sufletele i via afiec ruia cu darurile DuhuluiSfânt i s ne lumineze inima culumina sfânt a Taborului.

rb tori fericite i un an nou cubucurii!

Pr. Traian DEBUCEANPr. Drago DEBUCEAN

i acum, ca alt dat ...

Ionel POPAZIE, viceprimar

rb torifericite!

Primar,Drd. Iosif-Ionel TOMA

Cr ciunul a început s fie serbatde c tre cre tini pe 25 decem-brie, dup cel pu in trei secole dela începerea misiunii apostolilor,

anume începând cu secolul alIV-lea în Vest i începând cu celde-al V-lea secol în Est. Ini ial,

rb toarea Na terii lui Hristosera inut pe 6 ianuarie, istoriciitiind azi c ea se celebra deja

în 336 d. Hr., la Roma. SextusJulius Africanus, un cre tin dinsecolul al III-lea, este primul carealege în 221 d.Hr. aceast datpentru Na terea lui Iisus, care,îns , nu va fi celebrat încmult vreme de c tre ceilal icre tini, întrucât preferau 6 ian-uarie.În primele dou secole cre tine,a existat o puternic opozi ie lacelebrarea zilelor de na tere alemartirilor i a lui Iisus. Numero i

rin i ai Bisericii au emis co-mentarii sarcastice privitoare laobiceiul p gân de a celebra zilede na tere, când, de fapt, sfin iii martirii trebuiau, în viziunea

lor, s fie celebra i la data marti-

riului lor, adic la data „adev ra-tei lor na teri” din prespectivabisericii. Mul i cre tini ai primelorsecole erau scandaliza i i deveselia i festivismul celebr rii,pe care îl vedeau ca fiind o remi-niscen a p gânismului, în spe-cial al Saturnaliilor romane.Ei aveau dreptate s afirme asta:plasarea s rb torii na terii luiIisus Hristos din momentul încare aceasta a început s fie cele-brat de cre tini, exact la finelelui decembrie sau începutul luiianuarie (adic 25 decembriesau 6 ianuarie), se datora co-pierii tradi iilor p gâne, c ciEvanghelia nu d nici un detaliudespre data na terii lui Iisus.Din motive politice, ierarhia cre -tin a considerat copierea s r-

torilor i a riturilor p gâne cafiind solu ia r spândirii accele-rate a cultului lor în mase, masecare pe atunci erau puternicata ate vechilor s rb tori ipractici rituale p gâne.Factorul pentru care primii cre -tini au ales datele de 25 decem-brie sau 6 ianuarie ca moment alna terii Fiului lui Dumnezeu afost deci c la aceste date, înlumea roman , germanic i orien-tal se celebrau diverse date dena tere ale zeilor p gâni. Poves-tea unui zeu salvator n scut dinfecioar pe 6 ianuarie sau 25 de-cembrie, nu era deloc nou , celemai multe culte p gâne ale vre-mii adorând câte un astfel dezeu. Astfel, pe 6 ianuarie, datasolsti iului egiptean, era cele-brat rev rsarea apelor Nilului iîn „cultele misterelor” locale na -terea „eonului” din fecioar . Epi-faniu, scriitor cre tin, red înlucrarea sa ritul celebr rilor din 6ianuarie i semnifica ia acestuia

la egipteni i la arabii din „Petra”(Eleusa, unde se serba na tereapruncului-zeu Dusares din fe-cioar . Alt scriitor cre tin, anumeIpolit, descrie cum la Eleusis, înGrecia, se celebra tot atunci s r-

toarea misterelor, când iero-fantul exclama la na terea prun-cului sacru: „Fecioara care eragrea a conceput i a n scut unfiu!”. Tot pe 6 ianuarie grecii s r-

toreau na terea zeului Dioni-sos, zeul care, ca i Iisus,transforma apa în vin.O s rb toare popular la Romacelebra pe 25 decembrie na -terea Soarelui neînvins, ca sim-bol al rena terii soarelui i alun-

rii iernii (ca i Saturnaliile).Odat ce cre tinii au abandonatcelebrarea na terii Fiului luiDumnezeu pe 6 ianuarie, optândpentru data de 25 decembrie,scriitorii cre tini fac frecventeleg turi între rena terea soareluii na terea lui Hristos.

Triburile nord-europene (ger-manice) celebrau i ele, la 25decembrie, „Iule”, pentru acomemora „rena terea soarelui

tor de lumin i c ldur ”, demaniera în care i cre tinii spu-neau despre Iisus, n scut totatunci, c este „Lumina lumii”.Reprezent rile numismatice ro-mane ale lui Sol invictus prezintadesea un chip cu o coroan deraze, a a cum, în primele repre-zent ri cre tine, Iisus avea i el ocoroan de spini. Astfel c , însecolul al V-lea chiar, în vremeapapei Papa Leon I cel Mare,erau cre tini care afirmau c ser-beaz nu atât na terea lui Hristos,cât a zeului-soare, fapt care l-a

determinat pe acest pap s -imustre pe r ci i, îns nunegând cumva c trebuie cinstitzeul-soare, ci doar c nu trebuiecinstit mai mult decât Hristos.Unul dintre zeii cei mai populari,anume Mitra, avea i el ziua dena tere serbat pe 25 decem-brie. Mitra era un zeu persan al

rui cult i rit era i foarte ase-tor cre tinismului, a a cum

constata scriitorul cre tin IustinMartirul în Apologia sa prin sec-olul al II-lea, a a cum va remarcamai târziu i Tertulian la debutulsecolului al III-lea. (De praes-critione haereticorum). Pe la mij-locul secolului al III-lea, SfântulCiprian cartaginezul, clama ex-taziat: Oh, ce magic lucrare aProviden ei c ziua în careSoarele s-a n scut… Hristos iel se na te!Cre tinii secolului al III-lea cre-deau c crea ia lumii a avut locla echinoc iul de prim var , peatunci plasat pe 25 martie; prinurmare, noua crea ie prin „întru-parea lui Hristos” (concep ia),trebuia, în viziunea lor, s aibloc tot pe 25 martie, moment dela care num rându-se 9 luni(sarcina, gesta ia) se ob ineadata de 25 decembrie.

rb torile din jurul solsti iului deiarn au, dup cum se vede, oorigine precre tin . Ele sunt le-gate în mod indisolubil de eveni-mentele astronomice care au locîn acea perioad .Evenimentele astronomice, careîn vechime permiteau stabilireadatelor pentru monta animalelor,sem turi i m surarea rezer-velor de hran pentru iarn întrerecolte, ne permit s în elegemapari ia diferitelor mitologii itradi ii culturale. În noaptea sol-

sti iului de iarn , un observatoraflat în emisfera nordic poatevedea cum cele trei stele dincentura lui Orion se aliniaz cucea mai str lucitoare stea dinest, Sirius, indicând punctulunde va r ri soarele în dimi-nea a de dup solsti iul de iarn .De la data solsti iului de var ,soarele a descris un arc de cercdescresc tor de-a lungul ceruluisudic.La data solsti iului de iarn , soa-rele î i opre te coborârea pe cer,iar durata de lumin zilnicatinge minimul pentru trei zile,timp în care soarele nu î i modi-fic pozi ia pe orizont. Dupacest moment soarele î i începeascensiunea pe cerul nordic, iardurata zilelor începe s creasc .Bazându-se pe aceste fapte,multe culturi dau acestui interval

interpretarea unei rena teri asoarelui i a unei întoarceri a lu-minii. Aceast întoarcere este

rb torit din nou la data echi-noc iului de prim var , când du-rata zilei o egaleaz pe cea anop ii (dat de care se leag încre tinism s rb torirea Pa telui).

32.050 lei pentru Pomul de Cr ciunÎn edin a din 25 noiembrie a.c, Consiliul Local Giroc a luat în discu iei a aprobat suma de 32.050 lei pentru organizarea Pomului de Cr -

ciun la cele dou coli i gr dini e din comun .În fapt, s-au analizat solicit rile celor doi directori de coli, precum icifrele avansate de c tre ace tia. În cazul Girocului a fost solicitatsuma de 19.750 lei pentru 218 elevi i 175 pre colari. În timp ce, pen-tru 146 elevi i 100 pre colari, Chi oda a avansat suma de 12.300 lei.Ceea ce înseamn c fiec ruia din cei 639 de colari i pre colari,institu ionaliza i în comun , i-a revenit 50 de lei, transforma i, evi-dent, în bomboane, ciocolat , biscui i, napolitane, banane, portocalei suc.

i 10.000 lei pentru familiile în dificultate

Dar, de Cr ciun, nici cei afla i în dificultate nu au fost uita i de au-torit ile locale. Dorin a de a fi mai buni, mai darnici i mai aproape deace tia s-a concretizat în aprobarea de c tre Consiliul Local a sumeide 10.000 lei pentru pachete de Cr ciun.Meritul acestei ac iuni revine Serviciului Social din cadrul Prim rieinoastre, care a întocmit i supus spre aprobare, consilierilor, listele cucei afla i în dificultate, din Giroc i Chi oda. Beneficiarii, ca i în anii tre-cu i, au fost cei cu ajutor social (Legea nr. 416/2001), persoanele cudizabilit i, persoanele cu pensii mici i persoanele f nici un venit.Din informa iile furnizate de Lavinia David, asistent social, s-au pre-

tit aproximativ 260 de pachete, care, au fost, deja, distribuite.Men ion m c fiecare pachet (în fapt o plas ) con inea: 1 kg f in , 1kg zah r, 1 kg orez, 1 litru ulei, 1 cozonac, 1 kg portocale, câtevabomboane de pom i 2 litri suc i c valoarea medie per pachet seridic la 38 lei.În acest caz putem vorbi despre un mic gest de solidaritate uman , dari despre un pas important din strategia Serviciului Social din comun .

Ioana VÂLCEANU

Elevii clasei a VII-a din coala cu clasele I-VIII„Iosif Ciorogariu” din Chi oda, coordona i de diri-gintele lor, profesorul Liviu Râmnean u, au ini iato ac iune de ajutorare a b trânilor cu venituri foartemici din Chi oda.Început la 1 noiembrie a.c, „Inim bun ” s-aîncheiat pe 9 decembrie, mai iute cu 21 de ziledecât termenul prev zut ini ial, din cauza zilelornepl tite ale dasc lilor.Mândri de isprava lor, elevii chi ozeni dintr-aaptea au adresat o Scrisoare de mul umire,

chi ozenilor, pe care o reproducem:Noi, elevii clasei a VII-a de la coala cu claseleI-VIII „Iosif Ciorogariu” Chi oda am organizat

ac iunea umanitar „Inim bun ”, în pragul S r-torii Na terii Domnului Iisus Hristos.

Pe aceast cale, dorim s mul umim cons tenilorno tri, care ne-au sprijinit în colectarea de fonduripentru ajutorarea unor b trâni din localitate, cuvenituri foarte mici.În urma ac iunii noastre, desf urat în intervalul 1noiembrie-9 decembrie a.c, am adunat o sum to-tal de 1350 lei, care a fost împ it , în mod egal,urm toarelor persoane: Jivanca Pantin, AnicaIosub, Florica Popovici i Marta Stoiea.Mul umim, de asemenea, i enoria ilor de la Bi-serica Penticostal pentru sprijinul acordat.

Colectivul clasei a VII-a

„Inim bun ” – Scrisoare de mul umire

Mircea STURZA

25 decembrie la germanici,persani i cartaginezi

25 decembrie i 6 ianuarie

istoria s rb toriiNa terea Domnului Iisus Hristos

Un american la Giroc

În anul colar 2008-2009, celedou coli ale comunei noastreau realizat câte un proiect departeneriat cu organiza ia ”Cor-pul P cii” din S.U.A. În cadrulacestor proiecte era prev zutrepartizarea unui voluntar ame-rican care s predea limba en-glez , în parteneriat cu profe-sorii români de la cele doucoli.

Beneficiind de sprijin din parteadomnului primar Iosif IonelToma i a Consiliului LocalGiroc, cele dou unit i de în-

mânt au îndeplinit condi iilede eligibilitate i proiectele aufost aprobate de ”Corpul

cii”.Astfel, pentru o perioad de doi

ani colari, domnul EasterwoodMathew Cade i doamnaMarissa Elizabeth Gwidt aufost repartiza i în comunanoastr ca profesori voluntaripentru predarea limbii en-gleze.Persoane dinamice, voluntariiamericani s-au implicat i în alteactivit i în cadrul colilor i co-munit ii: cursuri de informatic ,limba englez pentru adul i ijurnalism.Apreciem ca benefic prezen acelor doi profesori americani încolile noastre i sper m c

rezultatele bune vor asiguracontinuitatea acestui proiect.

prof. Melentina COSTA

Deci, am fost rugat s m prezint, i de aseme-nea, s -mi spun p rerea despre România. Hmm.Bine.Sunt un american ajuns în România din noroc idin pur întâmplare. Totul a început aproximativacum un an i jum tate când – de acum so ia mea– Marissa i cu mine am v zut un anun în ziaruluniversit ii despre o întâlnire a Corpului P cii. Ammers i, mai în glum , mai în serios, am intrat îndiscu ii i am povestit c aveam în vedere s de-venim Voluntari ai Corpului P cii, cândva, într-unmoment al vie ii noastre. Totul a dus la o c snicierapid i neplanificat i la un an de a teptarepentru a afla c România avea s fie casa noas-tr pentru doi ani de zile.Motivele mele au fost atât egoiste, cât i altruiste.De mult doream s înv o limb str in , s intruîn contact cu o cultur diferit i s c toresc. Înacela i timp, mi-a pl cut i am considerat impor-tant s aju i i s lucrezi cu al i oameni – în spe-cial copii. i astfel, cea mai bun oportunitate era

fiu profesor în cadrul Corpului P cii.De ce România? P i, totul e întâmpl tor (deciziaCorpului P cii), întâmplare de care am fost din ceîn ce mai încântat din momentul în care am fostîn tiin i c aceasta va fi ara în care ne vom des-

ura activitatea. Am descoperit c România areo istorie bogat i complex . Nu am înv at decâtfrânturi pân acum, dar doresc s aflu mai multe.Am început s v d în adev rata lumin „mitolo-gia” care-l înv luie pe Dracula i am încercat sexplic familiei i prietenilor din America falsitateaexistent în spatele fic iunii dlui Stoker. Am des-coperit aici diversitatea l sat mo tenire nu doarde secole, ci de milenii.Peisajele de aici sunt la fel sau chiar mai impre-

sionante. Mun ii, câmpiile, Marea NeagrDun rea, p durile bogate. România nu este o armare, dar are toate formele de relief i toateaceste elemente naturale o fac s fie o ar re-marcabil . Aici am escaladat pentru prima oar unmunte i de abia a tept ca în cei doi ani pe care îivoi petrece aici s vizitez i litoralul românesc.Singurul lucru care m-a mâhnit în privin a naturiigeneroase a fost mizeria care se reg se te.Cet enii României s-au dovedit a fi o alt desco-perire important . Aici ospitalitatea este cople i-toare. În Târgovi te am stat la o pensionar carea insistat s ne g teasc cina în fiecare sear ,ne-a l sat s dormim în dormitorul ei timp de un-sprezece s pt mâni i s-a purtat cu noi ca i cumam fi fost membri ai familiei i nu doi str ini careau stat la ea doar pentru o scurt perioad detimp. De asemenea, bun tatea i prietenia fa denoi a fost la ea acas , aici în Giroc i Chi oda,lucru greu de g sit în S.U.A.Ceea ce m-a surprins cel mai mult au fostasem rile dintre români i americani. Eu cred

i românii utilizeaz la fel de mult telefoanelemobile ca i americanii. În or ele sau în comu-nele i satele precum Giroc i Chi oda, care unitesunt de dimensiune ora ului unde am crescut,exist o abunden de fructe i legume pe timpulverii. i aici se g se te pizza din bel ug (poate da-torit apropierii de Italia). Dar, pentru c voi fi pro-fesor aici pentru urm torii doi ani, cea maiimportant asem nare pe care am observat-oeste aceea potrivit c reia copiii sunt la fel indife-rent unde te-ai afla.

Mathew EASTERWOOD(traducerea: prof. Alexandru KOSA)

Parteneriat cu organiza ia ”Corpul P cii”

De ce România?

Elevii clasei I de la coala cu clasele I-VIII „IosifCiorogariu“ Chi oda au participat la derulareaunui proiect tematic „Bucuriile i triste ile toamnei“,în lunile octombrie-noiembrie 2009. Prin activi-

ile desf urate cu elevii, d-na institutoare OlgaBurz a urm rit s le dezvolte gustul pentru fru-mos, pentru valoare, pentru art . Evaluarea a avutloc în 27.11.2009, în sala de clas unde au par-ticipat i p rin ii, ce au admirat ceea ce au realizatelevii. Copiii au fost împ i în dou echipe: uniipro toamn , frumuse i de toamn , al ii contratoamn – triste i de toamn . Fiecare grup aprezentat, în manier proprie, tema de care r s-punde. La un moment dat a ap rut Toamna, în-so it de fiicele sale i a început dialogul cu celedou echipe. Elevii au recitat poezii, au cântat iau primit diplome. A fost admirat expozi ia reali-zat cu lucr rile elevilor i revista clasei editatcu acest prilej.

Toamna – proiect tematicla coala din Chi oda

Ca în fiecare an, Ziua na ional a României a fost s rb torit lacoala cu clasele I-VIII „Iosif Ciorogariu“ din Chi oda, printr-un pro-

gram preg tit de dasc li inimo i, împreun cu elevii claselor a VII-ai a VIII-a. Domnul profesor Liviu R mnean u a deschis progra-

mul printr-o prelegere în care a eviden iat momentele istorice im-portante care au premers evenimentului din 1918 i au culminat cuMarea Unire de la 1 decembrie. Domnia-sa a preg tit douechipaje, formate din elevi ai claselor a VII-a i a VIII-a, care s-auîntrecut într-un interesant concurs, având ca tem unirea: „E scrispe Tricolor Unire!“. Elevii ambelor echipe au fost recompensa i de

tre doamna directoare, Marieta Dene , cu premii în obiecte.Dup terminarea concursului, un grup vocal, preg tit de doamnaprof. Lenu a Oprea, a intonat frumoase cântece patriotice. Pro-gramul s-a încheiat cu un minirecital de melodii populare, având cainterpret o „vedet “ în devenire, Alexandra-Diana Com ni , dinclasa a V-a. Publicul, format din elevii claselor V-VIII, a urm rit cupl cere toate momentele din program i a încurajat cu îndelungiaplauze echipa favorit din concurs.

Marieta DENE

1 Decembrie la Chi oda

Marieta DENE ,director

Gabriela Vlasie, profesoara deenglez i francez de la coalacu clasele I – VIII „Iosif Cioroga-riu” din Chi oda, este o doamnmatur (nu în vârst ), care î iiube te meseria, mai presus detoate, mergând pân la un elit-ism profesional sus inut de ceipeste 20 de ani de activitate di-dactic .

colii generale nr.12 i-a urmatColegiul B ean i Facultateade Filologie sec ia francez -en-glez , toat preg tirea îndrep-tându-se spre sectorul edu-ca iei.Din 1990 lucreaz ca profe-soar de limb englez , respec-tiv francez la coala dinChi oda, unde s-a acomodat is-a încadrat în colectivul profe-soral. Doamna Gabriela nespunea c face risip de expe-rien când colegii vin s -i cearsfatul, dup atâ ia ani în breasl ,afirma ia nu este gratuit . Ac-centul nu cade atât pe portretulautoritar, al unui profesor zbir, ci,mai degrab , pe prietenie, pe în-credere, într-un cuvânt pe co-municarea deschis cu elevii.Orele de dirigen ie au trecut dinregistrul absen elor i tragerilorla r spundere, de i nici acesteanu lipsesc, într-un ambient pl -cut, în care doamna profesoarvrea s i preg teasc copiipentru via . Dragostea ce le-opoart este cu atât mai mare cucât elevii sunt singurii ei copii pecare îi iube te i la care prive te

cu împlinire peste ani când îivede realiza i, aceasta este ceamai mare satisfac ie.Bunul sim , dragostea pentrucultur i art , onestitatea, re-spectul i încrederea în sinesunt câteva din valorile pe carele transmite elevilor în speran a

ele vor contribui la formareaunui caracter moral i a uneipersonalit i integre, de referinîn societate.Exigen a profesional nulipse te, deoarece, în final, estevizat interesul elevului ipreg tirea acestuia, iar doamnaGabriela a f cut o „art ” din a seface iubit de copii. Siguran ape care le-o trasmite celor mici,prin prietenie, favorizeaz o di-dactic mai eficient .

David

Gabriela Vlasie– portret de profesor

O fa nou pentru Dispensarul uman Chi odaÎn edin a extraordinar a Con-siliului local Giroc din 1 septem-brie a.c., au fost aproba i indi-catorii tehnico-economici, pentrureamenajarea i extinderea Dis-pensarului uman Chi oda.Valoarea total a lucr rilor, inclu-siv TVA, se ridic la 650.000 lei,urmând ca aceast sum ssus in repara ia capital la cl di-rea actual i construc ia unuicorp de cl dire nou.Modernizarea, ce se va realizape o suprafa de 198,85mp,vizeaz înlocuirea acoperi ului,izola ia termic , înlocuirea insta-la iei termice, compartimentareacelor trei cabinete i dotareafiec ruia cu grup sanitar pentrupacien i, inclusiv pentru cei de-penden i de c rucior.Ata at cl dirii actuale se ridic un

corp de cl dire nou (demisol +parter + mansard ), pe osuprafa total de 263,54 mp, încare, la parter, va func iona o far-macie cu toate cele necesare învederea autoriz rii. În timp ceetajul va fi ocupat de un cabinetpentru radiografii dentare i unlaborator dentar.În spatele cl dirii se va amenajao parcare i un parc de recreerei a teptare.

Ioana VÂLCEANU

„Uit -te cu aten ie în jur, c cineva are nevoie cusiguran de ajutorul t u“... De la acest îndemnam pornit cu entuziasm i generozitate atuncicând am hot rât s întindem o mân de ajutorcelor cu care via a nu a fost atât de generoas ipe care Dumnezeu îi încearc , zi de zi, poate ipentru a vedea de cât dragoste i bun tate sun-tem noi în stare.

i n-a fost deloc greu s strângem în jurul nostruelevi cu sufletul mare, p rin i i bunici genero icare au r spuns cu c ldur dorin ei noastre de aface pu in mai fericite Sfintele S rb tori unor copiicare nu au propria cas sau sufer de boli incu-rabile i lipsuri materiale. Cu modestie i sufe-rin , ei vin la coal zi de zi, iar mânu ele cu careîmping ro ile c ruciorului apuc anevoie stiloul iscriu lec ia pentru c ambi ia de a înv a i de a fila fel ca ceilal i lic re te mereu în sufletele lor. Eimerit s fie ajuta i, iar noi ne sim im cu mult maibuni, mai genero i i mai aproape de Dumnezeucând r spândim iubire i bun tate în jurul nostru.Am desf urat aceast ac iune sub forma unui„Târg de Cr ciun“, la care elevii no tri au reu it

vând cu mult pl cere c i, juc rii, icoane

pictate pe sticl , cozonaci, aranjamente florale,globuri i podoabe pentru pomul de iarn , iar baniiob inu i au fost d rui i cu inima deschis colegilorcare trec prin clipe grele i au mare nevoie deaten ia noastr . Ca dasc l te încearc un senti-ment de mul umire i împlinire sufleteasc atuncicând vezi c , dincolo de tabla înmul irii, ai reu it

s de ti în sufletele copiilor dragostea i în ele-gerea pentru semenii lor, respectul i bun tateafa de cel în suferin , capacitatea i puterea dea fi al turi de cei care trec prin momente delicateale vie ii.De i a fost organizat pentru prima dat în coalanoastr o astfel de ac iune, ea a avut un real suc-ces i a l sat o u deschis pentru edi ia din2010 a „Târgului de Cr ciun al colii din Giroc“.Bunul Dumnezeu s dea mult s tate tuturorcelor care au fost al turi de noi i s-au implicat cutot sufletul pentru reu ita deplin , iar Sfintele S r-

tori aduc în sufletele girocenilor i ale tu-turor românilor lini tea i împ carea de care avematâta nevoie.

Sorin ERSEGEAN,institutor

O întrebare pentru Pri-Marele comunei

Târgul de Cr ciun din suflet pentru suflet

George LÂN

Mihai Dan ipo – un lupt torcu suflet sensibil

Brunet, cu ochi negri, str lucitorii bine legat, Mihai Dan ipo are

acum 16 ani i este elev într-azecea la Liceul Sportiv „Bana-tul” din Timi oara. i, neîndo-ielnic, dac îi trece prin cap,poate pune la p mânt rba icop i ce se cred puternici pen-tru c este lupt tor de greco-ro-mane.A început s practice acestsport, în 2003, la Liceul de ArtePlastice, sub îndrumarea antre-norilor Karol Both i SebastianGavril . i în acela i an ob inei primele performan e. La

„Cupa Banatului”, sec iuneacopii, ob ine Locul III la Lugoj(categoria 35kg) i Locul III, laBuzia (categoria 45kg).Succesele vin pe band rulant ,începând cu 2006, când, îndru-mat de aceea i antrenori, ado-lescentul nostru intr în ClubulSportiv colar Timi oara. Mihaicre te i acumuleaz kilogramei mas muscular , încât trece

la categoria 60kg i apoi la 66kg.Ocup Locul II la Cupa Bana-tului i la Etapa Jude ean iLocul III Cupa Banatului iMemorialul Valentin Bati, laTimi oara i la Cupa Aradului.Din punctul de vedere al rezul-tatelor, 2007 pare s fi fost celmai bun an al lupt torului nos-tru. Iese pe Locul I laCupa Banatului, la Lugoji câ tig de dou ori

acela i trofeu, la Timi-oara (categoria 60 i

66kg) i MemorialulValentin Bati, îns lacategoria 76kg. i totîn acel an ocupLocul II, la Timi-oara i la aceea i

categorie. Mairac în competi ii,

2008 îi aduce altetrei diplome. Se

claseaz pe Locul III la Memo-rialul Roman Condrea, la Aradi la Memorialul Valentin Bati,

la categoria 70kg i este de-clarat înving tor, în Etapa Jude-ean , cade i, 85kg.

La tr istu a personal cu diplo-me i medalii, în 2009, se maiadaug alte opt din fiecare.Mihai ipo termin pe LoculII, de dou ori, în Cupa Banatu-lui, la Timi oara i ob ine LoculIII, la F get, în toate trei com-peti iile evoluând la categoria70kg. Câ tig , apoi, Etapa pezon (categoria 85 kg), EtapaJude ean i Cupa Timi oara(ambele categoria 76 kg). i dînc de dou ori lovitura laEtapa pe zon , îns la catego-ria 85kg.Dar „durul” Mihai ipo are icâteva „sl biciuni”, manifesteînc din clasele mici. În clasa aaptea a fost r spl tit cu Pre-

miul de merit, ia auzi i, pentrurezultatele la religie, educa iemuzical i educa ie fizic . Iarîn 2008, Prim ria Giroc îi acordo diplom pentru contribu ia ladezvoltarea mi rii culturale isportive. i pe bun dreptate, în-trucât „durul” nostru este dan-sator în Ansamblul „Ghiocelul”,bate toaca în Festivalul „În glas

de toac ” i cânt în CorulBisericii Ortodoxe „Sfân-

tul Dimitrie” din Giroc.Ceea ce, demonstreaz

Mih al nostru aremu chii ca piatra, dar i o

sensibilitate special . tr iasc în

pace în aceastfrumoas duali-tate.

Aprecierea de care regretatul rugbist Ioan Mihaitucu s-a bucurat, ca dasc l de sport, timp de

30 de ani, la Giroc i Chi oda, s-a concretizat, în2009, într-o Asocia ie care îi poart numele:„Sport Club Ioan Mihai T tucu Giroc -Chi oda”.Prezidat de primarul Iosif-Ionel Toma, secondatde Ioan Chiri , dasc l de rugby, vicepre edinte ide Mircea Bologa, secretar general, cu spe-cializare în kinetoterapie i, mai apoi, în rugby,asocia ia a demarat foarte rapid un proiect pedomeniu: „Socializare i educa ie prin rugby”.Având ca scop deturnarea copiilor i adoles-cen ilor din Giroc i Chi oda de la tenta iile toxicei atragerea i educarea lor în spiritul normalit ii

sportive s-a înfiin at o echip de rugby cu pu ti dinclasele a cincea i a asea.Al turi de Ionu Grui a i Claudiu Bania dinGiroc, de Bogdan i Rare Golban, Claudiu Pop,Daniel Gherban i Cristian Negru (din Chi oda),din echip mai fac parte peste 10-15 pu tani deelit din Timi oara.Din septembrie 2010 echipa va fi înscris în Cam-pionatul Na ional de Rugby pe Zona Ardeal, la

categoria sub 16 ani. Copiii no tri vor fi coopta i,ulterior, spre Clubul Sportiv colar „Bega”, undemister Bologa este profesor.Ionu Grui a a devenit vicecampion na ional cuechipa CSS „Bega” la Turneul Na ional de Copii iJuniori, Wind, din Bucure ti.Cel de-al doilea pas a fost prezen a la Turneul laOroshaza (Ungaria), desf urat în octombrie a.c,unde „Asocia ia Club I.M. T tucu” a participatcu dou echipe: una sub 16 ani i una sub 14, ce,în compania a apte echipe, s-au clasat pe LoculI i Locul II.În 2010, în martie sau aprilie, echipa de mici rug-bi ti, din care fac parte i b ie ii no tri, va parti-cipa la un Turneu interna ional, al turi de treiechipe din Ungaria, una din Serbia i trei din Timi-oara.

La data de 18 decembrie, când ziarul nostru se vaafla sub tipar, ini iativa pentru Proiectul „So-cializare i Educa ie prin rugby” va fi premiat laConsiliul Jude ean Timi .

Ioana VÂLCEANU

Copii rugbi ti la Giroc i Chi oda

Neîndoielnic, al turi de primarulToma, Petru Chira i al i câ ivachi ozeni i giroceni, tefi Geier,frizerul de la Chi oda, face partedin galeria personajelor recunos-cute prin ce fac i mai ales cumfac. Este chiar unul dintre cei mai

or recognoscibili i de aceeaautentici.S-a n scut în 2 octombrie 1950,într-o familie de vabi în caremunca i meseria erau la loc decinste. Cu tata tâmplar i mamamuncitor la Arta textil , tefi a ales

fie frizer. Drept pentru care,dup opt clase absolvite laChi oda, intr ucenic la PetruNeurohr, me ter frizer particular.Înva meserie timp de doi ani,

îns mo ulicul moare înainte dea-i da diploma. F be ait lamân , se înscrie la UCECOM i,dup doi ani, se angajeaz la Fri-zeria de lâng Spitalul Bega.Trece apoi lâng Casa Tineretului,în B lcescu i, în urm cu 30 deani, se fixeaz în „Libert ii”.

tefi este frizer de 40 ani b tu i pemuchie i are experien câtChina. Copil fiind, mergea la tunsîn Chi oda, la igler, i a început

-i plac . Dup rigorile familiei,trebuia s fac o meserie i aales-o pe asta. Iar dac ar fi s-o iade la cap t, spune c tot frizer s-arface. Principala calitate, pe lângcea de meseria , este respectulfa de client. Omul vine, spune cevrea i tu te ui i la el, încerci s îlcite ti din prima (preg tirea, ran-gul social, dispozi ia în care seafl ). A f cut în coal psihologiegeneral i de 40 de ani facecursuri practice, zilnic.Din perioada când a fost gârt înparticular î i aminte te c pl tea10 lei pe lun la Casa Circual iastfel î i justifica ucenicia. În acele

vremi, ia auzi i dumneavoastr ,fiecare client era ferchezuit cu scu-lele personale, p strate într-un ser-tar mare, cu etichete. Meseria a„furat-o” de la trânul Neurohr,de peste 80 de ani, colit, la rândul

u, la Viena i în Germania. L-amîntrebat cam câ i clien i a tuns încei 40 de ani. i a r spuns re-pede. În 20 de ani, pe vremea luiCe , tundea în medie cam zecepe zi i atunci se lucra i sâmb tai duminica.

Acum are 30-40 clien i fideli, pecare îi tunde de când erau copii.Cât prive te colile celor pe carei-a dichisit, a avut parte i de oa-meni f o iot de carte, dar i deuniversitari din toate domeniile,între aceste categorii num rându-se cam tot ce poate fi num rat caprofesie.Dup prietenul nostru tefi, celemai importante scule pentru unfrizer sunt mâna i ochiul. Dacnu te ascult mâna i ochiul nufunc ioneaz , e ti mort. Apoi vinegura, pentru c trebuie s întrebii s convingi omul cu ce se poate

i ce îl aranjeaz . Desigur, au im-portan foarte mare, în primulrând, foarfecele, piept nul i ma-ina, pentru c toate concur la un

tuns reu it.Omul nu face parad , chiar tietoate tainele meseriei, cum s sepoarte cu clien ii i are un farmecpersonal irezistibil. Pe timpul odio-sului a participat la numeroaseconcursuri cu manechine b ie i,pentru care se primeau note isalariul se fixa în func ie de res-pectivele rezultate. Oamenii tiu

tie i atunci, se în elege, îi lasciubuc. Cel mai gras l-a primit dela un patron libian (1 milion de lei!),care i-a devenit client permanenti pl te te cu jum tate din sum .

Dup Revolu ie, când se puteapleca f dificult i, m-am întrebatde ce nu a t iat-o în Germania,

a cum au f cut, în 1994, mamai fratele s u Alfred.

„Mi-a fost team de ceva nou,îmi spune, i, pe deasupra, aicieste de lucru la greu, iar oa-menii de aici îmi sunt dragi.Practic, pentru fiecare al cin-

cilea client sunt confident i, seîn elege, trebuie s îmi in gura.Este etica profesiei pe care amrespectat-o dintotdeauna.Ca orice bun meseria , tefi maiare i alte metehne. Merge la lucrudintotdeauna cu pl cere i nu s-asim it niciodat obosit. Spune lu-crurilor pe nume i între colegi iîntre amici sau prieteni, de la în l-imea celui cu o mare experiende via i pu in îi pas dac cei-lal i se ofilesc. Apreciaz via a,ador pescuitul i berea i îl divi-nizeaz pe Edi, nepo elul s u,care îi spune ota Lic . Îi acordsâmb ta câteva ore, îl plimb cubicicleta, bat, împreun , pas dedefilare, beau suc, iaurt sau Ac-timel, este muntele peste caretrece trenul pe ine. Îi aduce tainul

pt mânal: Tom & Jerry, plussurpriza (dou Danonino i douActimel), discut de toate cuomule ul de numai trei ani, deparc ar fi om mare.Ca orice om, tefi crede în Dum-nezeu (de i nu merge la biseric )i în cuvântul dat (ein man, ein

wort!). i, din punctul s u devedere, cel mai important lucru pelumea asta este s fii om.

George LÂN

tefi – Figaro ot Chi oda

A ap rut, din fericire, cel de-al doilea pretext: episodul cu Laszlo Tokes i era vital s îl fructific m. Ceeace a urmat se cunoa te. Hot râte s nu î i tr deze st pânii, jigodiile au deschis focul i au omorâtoameni nevionova i, s dea socoteal nici pân în prezent. Au fost împu ca i 149 de oameninevinova i, iar dintre ei 42 au fost transforma i în cenu .Democra ia, la care visam, a fost pl tit cu sânge nevinovat i nu trebuie s uit m niciodatacest lucru.

ia cu fiori. Ca i acum dou zeci de ani. Dintre noi, cei de aici, a pl tit cu via a doar tân rulConstantin Iosub. Îi cerem iertare i, de asemenea, familiei sale. Pentru c nimic nu poatecompensa moartea sa tragic . Nici Titlul de „Erou Martir” al Revolu iei. i nici cel de Cet eande Onoare – POST MORTEM – al comunei Giroc, la care a fost ridicat în aceast prim var .

George LÂN

continuare din pag.1

George LÂN

Dou zeci de ani de la Revolu ie

Din toate câte le-am aflat pânacum, rba ii Pascot suntprintre pu inii giroceni care î ipot arbora, oricând i oriunde,blazonul nobiliar al familiei. Cuo dubl , recunoscut i perfor-mant tradi ie, la trei dintredomniile lor: Ioan Ilie & Ionel iPetric (tat i feciorii, adic ), maimult decât generoas , natura aactivat dou gene dominante.Cea pentru muzic fanfar i ceapentru motociclism. Acestora li seadaug întâiul din neam, Ioan

can, mo ul lor, i str nepotulacestuia, Ionu Pascot , fiecaredintre ei v duvit de al doileatalent. Ioan V can a fost doardirijor de fanfar i nu i-o f litnimica, iar Prâslea, Ionu , triplucampion european de moto-ciclism i viitor campion mondial,nu dore te s cânte la vreun altinstrument decât motocicleta. Dar

o lu m cu începutul.Ioan V can este primul dirijor alFanfarei ne ti, înfiin ate laGiroc, în 1928, prin eforturilecâtorva giroceni vrednici: înv -torii Mihai Boc a i AtanasieBaicu, preotul David Voniga,Dimitrie Rotariu, Nicu Gai ,Petru Ruja, Petru a lui Di ta,Victor a lui iut . Între ace tiaeste prezent i Ioan Ilie Pascot ,pe vremea aceea în vârst de 12ani. Fiul dirijorului V can avea

conduc i s instruiascfanfara între 1931-1933, al turi deplutonierul Castler.Repertoriul de început cuprindemuzic religioas i folclor b -ean, iar inuta în public a fost ieste costumul popular. De la Ioan

can, bagheta de dirijor estepreluat de Mi iga (1933-1936) iapoi de Ioan Ilie Pascot , între1937-1955. Acesta este primul

rbat Pascot la care, pe lânggena muzical , apare i cea apasiunii pentru motociclism, ce seva transmite fiilor s i: Ionel iPetric Pascot .Fanfara, se tie, a avut un rolimportant în comun . A participatla numeroase manifest ri i defi-

ri specifice perioadei, la balurilecomunei i a deschis, de la înfiin-are, Rugile.Trebuie spus c , în 1944, fanfaragirocean î i înceteaz activita-tea, iar instrumentele, depozitatela familia Pascot , sunt furate deru i, la retragere. Dup r zboi,dirijorul i fanfara î i reiau activi-tatea. Sunt copta i colari i cubanii pu i de fiecare dintre ace tiase cump instrumente. DirijorulIoan Ilie Pascot devine primar în1946, în plan sportiv ocup LoculII la Cupa Balcanic i, în 1947 i1948, este de dou ori CampionNa ional la motociclism.Destin tragic, moare tân r, în 1955,

ani dup ce pentru fanfar apar ise prelungesc greut ile.La dispari ia sa, fanfara î i între-rupe, pentru a doua oar , activi-tatea.Dup un an de doliu, fanfara estepreluat de fiul s u cel mare,Ionel Pascot , care încearc so vitalizeze rapid. Se orienteazînspre elevii din coal , îi preg -te te i în 1958 ob ine Premiul Ila Festivalul Fanfarelor ne ti.Urmeaz o perioad de muncasidu , când, cu sprijinul domnilor

Ovidiu Tocmacov i Sivestrutevin, directori de coal i a doi

veterani ai genului: Roman Vasii& Aurel Becican, se ajunge lapatru genera ii de forma ii dinrândul copiilor.Între 1970 i 1988, fanfara sedilueaz i r mâne în 12 oameni:Ionel Pascot (dirijorul), PetruPascot (fratele s u), PetruMüller, fra ii Flender, PetruAvr mu , Iosif Peia, RomanVasii, Petru Barani, DumitruCiobanu i Petru Brânda. Din1988, fanfara tace, pentru a treiaoar , îns acum timp de 12 ani.Dup 1970, fra ii Pascot facadev rate minuni în motociclismulromânesc. Petric , în 38 de anide activitate competi ional , ajun-ge de cinci ori campion na ional,de apte ori vicecampion i seplaseaz al treilea de 10 ori. Iardom’ dirijor, în 45 de ani, câ tigase titluri na ionale, 12 de vice-

campion i ocup Locul III de 21ori. În 1979, devine maestru alsportului, iar în 1995 înfiin eazClubul privat moto „Ioan IliePascot ”, în amintirea p rintelui

u. ne întoarcem, îns , la

destinul comun al dirijoruluiIonel Pascot i al fanfarei.Dup 12 ani de t cere, în 2000,primarul Iosif-Ionel Toma, per-cu ionist în tinere e, are ambi ul

personal de a relansa fanfara.Se aloc bani pentru instru-mente noi, se selecteaz 14copii cu ureche muzical dintrecolerii giroceni, care muncesc

sear de sear , dou -trei ore, laminul Cultural i noua fanfar

porne te cu un repertoriu decolinde. Se adaug piesepatriotice (De teapt -te ro-mâne) i hituri din muzicapopular ardelean i b -ean (Bade, p rie nou ; De-

ar fi mândra-n deal la cruce;rie poale iurace; Zorile se

vars ; Fat b ean ) i pal-maresul se îmbog te cupremii i diplome ob inute laFestivalul Fanfarelor ne ti(Euroregiunea DKMT, Caran-sebe , 2003), Festivalul Fanfa-relor din Buzia i Locul II laFestivalul „Lada cu zestre” în2008 i Locul I în 2009, laacela i festival.Numele Pascot vorbe te i vavorbi întotdeauna despre tradi iei continuitate în performan

artistic i muzical .Iar dirijorul de fanfar i antre-norul moto Ionel Pascot estecel mai abilitat s o fac . Înciuda vârstei. De i, b nuim, lafanfar a teapt s predeatafeta.

George LÂN

Ionel Pascot senior – o fiin dualdirijor de fanfar i campion de motociclism

Sub atent îndrumare a profesoarei Desanca Lalici, cu sus inereaPrim riei, a Consiliului Local i sprijin din partea prietenilor:Octavian Grui a, Ileana Szabo, Melentina Costa i, nu în ultimulrând, a primarului Iosif-Ionel Toma, a luat na tere, în 2008, grupul defete specializat în interpretare vocal „Zorelele Girocului”.Cele 20 de „zorele”, eleve din clasele III-VIII de la coala din Giroc,sunt fala comunei oriunde ajung. Cu m iestrie i mândrie cânt dintoat inima piese ale folclorului autentic coordonate de o mân plinde m iestrie, dragoste, dar i de exigen pentru perfec iune a profe-soarei Desanca Lalici.

i, pentru c lauda s nu par doar cuvinte goale, ne îndrept m sprearsenalul greu, premiile.Pe lâng apari iile televizate la emisiunea „Petrecere timi an ”, mo-derat de profesoara Desanca Lalici, presta ia la concursul „Vetrestr bune” le-a fost r spl tit cu Premiul II la interpretarea de grup, iarzoreaua Loredana Beraru Sur, solista grupului, „a sechestrat” Pre-miul I. La ac iunea de „consfiscare” a „L zii cu zestre” au fost i ele

rta e, ob inând de aceast dat Premiul II.Suntem mândri c „Zorelele Girocului”, prin mult munc i devota-ment, aduc cinste comunei. Arta face sufletul mai nobil, mai frumos, deaceea îi mul umim doamnei Desanca Lalici pentru c , al turi depreg tirea muzical , s de te în sufletul elevelor sale dragostea pen-tru frumos.

David

Zorelele GiroculuiCa orice tân r absolvent de teatru, bineîn eles cvisam s ajung mare actor. Niciodat îns num-am gândit c cele mai mari satisfac ii le voi aveaca profesor de actorie.Dup câteva experien e extraordinare tr ite cutrupa de teatru a liceului W. Shakespeare din Timi-oara i dup multe premii ob inute cu aceasta la

festivaluri na ionale de teatru pentru copii i tineri,vine propunerea primarului Iosif Toma. Mai marelecomunei Giroc (cum spune poetul George Lân )îmi propune s înfiin ez o trup de teatru la coaladin Chi oda. La început, mul i copii, mult entu-ziasm. În timp, îns , interesul i dorin a de a faceteatru îi motiveaz numai pe trei dintre ei: DanielaPle a, Andrei B lt re u i Adrian G lu .Cu cei trei încep lucrul la piesa „Justi ie” deI.L.Caragiale, iar personajele par a fi scrise pentruei. Micii actori se integreaz perfect în pies , textulcurge fluent, gesturile caracteristice personajelorsunt însu ite perfect, iar costumele întregesc filmul.Prima ie ire într-un concurs aduce i primele pre-mii. La festivalul de teatru pentru copii i tineret„Copil în Europa” desf urat la Teatrul Merlin dinTimi oara, micii actori din Chi oda stârnesc cas-cade de râs i ropote de aplauze. În consecin ,

juriul îi r spl te te cu dou premii: PREMIUL DEPOPULARITATE lui Andrei B lt re u i MEN-

IUNE SPECIAL trupei. Aceste dou premii suntcu atât mai valoroase cu cât ele sunt ob inute în fa aunor trupe concurente consacrate, apar inând li-ceelor din Timi oara. Urmeaz trdi ionalul festival„Lada cu zestre“, unde cei trei ob in PREMIUL Ila sec iunea teatru, contribuind cu acestea laMARELE PREMIU ob inut de comuna Giroc.Trebuie spus c trupa are acum dou nume noi:Andra Mosor i Laura Mari .Având acum o oarecare experien , sper m ca în2010 s ob inem mai multe i mai valoroase premii.

Actorii de la Chi oda

Ini iat de parohia local ,la îndemnul rinteluiAdrian Chermeleu, Cercul de pictur cu tematicreligioas este un prilej de a cultiva talentele artisticecu care bunul Dumnezeu i-a înzestrat pe cei tineri.Aceast ini iativ este bine v zut i datorit con-textului cre tin în care se desf oar , a principiilormorale i apropierii de cele sfinte.Cele dou grupe de copii au început preg tirea în2008, sub îndrumarea profesoarei EcaterinaNeagu, renumit artist din partea de vest a rii, cunumeroase expozi ii, care, în prezent, lucreaz caprofesoar la coala General nr. 22 Timi oara.Sub atenta supraveghere a maestrei, în 2008, copiiiau abordat tehnica picturii icoanelor pe sticl , reu indrezultate bune la multe expozi ii, inclusiv Festivalul„Lada cu zestre” unde au ob inut prima men iune.

La coala general din Girocs-a organizat i o expozi ie de

caritate.De anul acesta, profesoara Ecaterina Neagudore te s introduc tehnica picturii pe lemn, încer-când s -i familiarizeze pe cei 30 de copii cu maimulte tehnici ale picturii religioase. Împreun cu dez-voltarea talentului artistic, copii î i dezvolt i un ca-racter frumos pentru c actul crea iei aduceschimb ri de profunzime în suflet, mai ales când are,precum cel de la Giroc, o tematic religioas .Salut m ini iativa rintelui Adrian Chermeleu,con tien i c „Cercul de pictur ” este o adev ratcomoar în „lada cu zestre local ” a comunei iun factor pozitiv în dezvoltarea tinerilor, atât din punctde vedere artistic, cât i religios.

David

Claudiu DOGARU, actor

Cercul de pictur religioas

urma unui accident, la patruîn

BANCURI, BANCURI...

Un Nobel b ean

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obligatoriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

Ba, al meu e mai frumos!

zvan Mihai (1 an i 5 luni)Vlad Mihai (4 ani), Giroc

Premiul Nobel pentru literatur pe2009 a fost atribuit scriitoarei de origi-ne român Herta Müller, ale c reiscrieri prezint via a sub dictatura co-munist în România. Comitetul Nobel adecis sa-i acorde premiul pentru lite-ratur pe 2009 scriitoarei germane n s-cute în România, care, „cu concen-tra ia poeziei i franche ea prozei, des-crie via a celor deposeda i”.Herta Müller s-a n scut pe 17 august1953, la Ni chidorf, la 35km de Timi oara.Urm rit de securitate, emigreaz în Ger-mania, fiind la ora actual o prezenapreciat la superlativ în spa iul literaturiiîn limba german , dar i în alte ri.De la data stabilirii în Germania, a fost dis-tins cu numeroase i importante premiigermane i interna ionale. Printre acestease num : Premiul literar „RicardaHuch” (1987), „Kleist” (1994), „JosephBreitbach” (2003), Premiul european„Aristeion” (1995) i Premiul Inter-na ional „Literary Award” - IMPACDublin (1998).Din 1999, ea a fost nominalizat de treiori, din partea Germaniei, pe lista depropuneri pentru Premiul Nobel pentruliteratur .La editura Polirom, România, au ap rutvolumele: „Regele se-nclin i ucide”(2005), „Este sau nu este Ion” (2005)i „Animalul inimii” (edi ia a II-a, 2006).

rin ii ei au fost membri ai minorit ii ger-mane. Tat l ei a luptat în armata Waffen-SS, în timpul celui de-al doilea R zboiMondial. Mama Hertei Müller a petrecutcinci ani într-un lag r de munc în

Ucraina. Mul i ani mai târziu, în „Atem-schaukel” (2009), prozatoarea a descrisexilul românilor de na ionalitate germanîn Uniunea Sovietic .Între 1973 i 1976, Müller a studiat limbagerman i literatura român la Universi-tatea din Timi oara. În aceast perioad ,a fost asociat cu Aktionsgruppe Banat,un cerc de tineri autori de limb german ,în opozi ie cu dictatura lui Ceau escu.Dup terminarea studiilor, Herta Müller alucrat ca traduc tor la o fabric de ma ini,în perioada 1977-1979, fiind concediatatunci când a refuzat s fie informator laSecuritate. Dup concedierea sa, scrii-toarea a fost h uit de aceea i odioasinstitu ie.Herta Müller a debutat cu o colec ie depovestiri intitulat „Niederungen” („ inu-turile joase”, 1982), care a fost cenzuratîn România. Doi ani mai târziu, ea a pub-licat versiunea necenzurat în Germania,i, în acela i ani, volumul „Drackender

Tango”, în România. În aceste dou lu-cr ri, Müller descrie via a dintr-un mic satde limb german i corup ia, intoleran ai represiunea din aceast localitate.

Presa româneasc a fost foarte critic laadresa acestor lucr ri, în timp ce presagerman le-a primit foarte bine. Deoa-rece Müller a criticat public dictatura înRomânia, c ile ei nu au mai primit permi-siunea de a fi publicate aici. În 1987, Müllera emigrat în Germania împreun cu so ulei, Richard Wagner.Romanele „Der Fuchs war damalsschon der Jager” (1992), „Herztier”(1994), „In der Falle” (1996) i „Heutewar ich mir lieber nicht begegnet”(1997) ofer , cu o detaliere cizelat , unportret al vie ii sale zilnice sub dictaturaceau ist .În prezent, Herta Müller tr ie te în Berlin.Din 1995, ea este membr a DeutscheAkademie for Sprache und Dichtung, înDarmstadt.În 1999, Herta Müller a fost nominalizat ,de Guvernul german, pentru prima dat ,la Premiul Nobel pentru literatur . În2008, a fost nominalizat pentru a douaoar , tot din partea Germaniei, pentruacela i prestigios premiu literar.

Delia ACHIMOVICI

Cu toate c ne-am organizat i amhot rât s înfiin m acest grup coraldestul de târziu, acum, dup un an de ac-tivitate, am început s adun m roadelemuncii noastre. Repeti iile s pt mânale,munca organizat , voca ia cori tilor i,mai ales, dragostea pentru cântareacoral au f cut ca nivelul forma iei s fieunul ridicat, iar prezentarea pe numeroa-sele scene s se soldeze cu premii,diplome, admira ie i mai ales satisfac iepersonal .Corala debuteaz în Festivalul „În glasde toac “ Giroc, edi ia a doua, pe 14aprilie 2009. Repertoriul a fost unul spe-cific perioadei Postului Mare în care neaflam, alc tuit din trei piese remarcabile,atât prin forma lor muzical cât i prin pro-funzimea mesajului lor.Un alt eveniment important a fost parti-

ciparea în Festivalul „Cântecele În-vierii“, la M stirea S raca, în data de3 mai 2009. Concertul a fost unul reu it,excelând prin omogenitate timbral , in-tona ie i, în acela i timp, echilibru di-namic, în pofida faptului c num rul cori -tilor a fost unul redus. Acustica bisericii i

încurajarea maestrului Petric Moise,care ne-a înso it i a cântat cu noi, ne-auajutat. Efortul i emo iile au fost r spl titeprin diploma înmânat chiar de PreaSfin itul P rinte Episcop Paisie Lugo-janul.Pentru proasp ta forma ie, Concursul„Lada cu zestre“ a reprezentat provo-carea de a ajunge pe locul cel mai de sus,precum s-a i întâmpalat. Meritul inter-pret rii, de aleas inut , este deopotriv

al cori tilor, cât i al dirijorului, proasp tstudent al Facult ii de Muzic . Dupetapa zonal , organizat la Foeni, aurmat etapa jude ean , la coala Po-pular de Arte din Timi oara. Dintrepiesele de succes cu care am dobânditLocul I, amintim crea iile folclorice „Laogor de prim var “, „Eu m duc, codrul

mâne“ de Timotei Popovici, „Mama“de I.D. Chirescu, „Coasa“ de Ion Vidu i„Ana Lugojana“, tot de Ion Vidu.În 20 septembrie 2009, Corala a intratîn Spectacolul de gal al Concursului„Lada cu zestre“ pe scena Filarmoniciidin Timi oara, unde am demonstrat, al -turi de celelalte forma ii girocene, cMarele premiu nu putea s fie decât alcomunei noastre.Odat cu sfâr itul toamnei, colindele auînceput s r sune în sala de repeti ie a

minului, preg tind momentul specta-colelor de Cr ciun.În momentul de fa , Corala „Giro-ceana” este compus din 15 b rba i, cuvârste i ocupa ii diferite: studen i, elevi,cori ti colaboratori de la alte coruri, oa-meni simpli, dar cu calit i muzicale deo-sebite i voci frumoase, to i de inândcuno tin e cel pu in minimale i expe-rien în domeniu. De asemenea, ne bu-cur m de sprijinul i ajutorul unor pro-fesori dirijori, sub bagheta c rora vomprogresa cu u urin . Repertoriul pe careîl abord m este destul de variat: piesepopulare, folclorice, din repertoriul româ-nesc, lucr ri din repertoriul clasic univer-sal, lucr ri religioase i cânt rile SfinteiLiturghii, toate acestea interpretate la treii patru voci.

Îi felicit m pe membrii Coralei „Giro-ceana” pentru primul an de activitate,bogat în roade, le dorim mul i ani de acumînainte, cu mult succes în activitatea artis-tic ce o desf oar .Cum por ile Coralei sunt mereu des-chise, a tept m colaboratori i noi mem-bri. Repeti iile au loc s pt mânal, la

minul Cultural Giroc.

CORALA „GIROCEANA“un an de la înfiin are

– Buli or, tu ce vrei s te faci cândvei fi mare?– Visez s fiu miliardar, ca tat l meu.– i ce, tat l t u e miliardar?– Nu, dar i el viseaz .

– i copile, se plânge maic -ta cvorbe te cu tine i tu n-o ascul i.– i, s vezi, t ticule...– Las scuzele! Spune-mi cum dereu ti!!?!

Femeile sunt ca medaliile olimpice:trebuie s lup i pentru ele, apoi î iatârn de gât o via întreag .

La coal , d-na profesoar îi în-treab pe elevi:–Vasilic ,ce-i taic -t u ?–Gunoier, doamn !–Nu se zice gunoier, ci func ionar lasalubritate.– Ionel, ce-i taic -t u ?–Gropar, doamn !–Nu se zice gropar, ci func ionar lapompele funebre.–Bul ia zi, ce-i taic -t u ?–Mmm... DiskJokey la Mistik Club!– i cum a a ??– Clopotarul bisericii...

Interceptate de Iunouhu

Sonet boemÎmi place ca s -mi tulbur cerebelul,

dorm, în an , pe patul de urzici,i gâdilat de turma de furnici

pot visa în lini te tot felul…

De inep ii mai mari ori poate mici,La cei mai pro ti s le urmezmodelul,

spun lumea: S-a-mb tat tem-belul,

i str lucind ca ni te licurici

Eu s -i privesc cu ochi de cucu-vaie,Mai umezit ca iarba, dup ploaie,În pragul cenu iu al dimine ii.

Apoi s scot un sunet guturali s le spun c , totu i, e normal

-cerc s beau, a a cum facpoe ii.

Sonet ame itCând beau i scriu m simt înmare form ,

d cerul galben, ca o lumânare,Iar soarele o mic ar tareCe ne-nc lze te c-o juma denorm .

cam streseaz golul din paharePoftesc mereu, iar pofta e enorm ,Dar niciodat nu este conformCu s cia-ascuns -n buzunare.

Îmi pare via a iar i monotoni-a tept s vin leul de o ton ,

-mi pot ciopli ideile cu dalta.

Gustând din plin a vie ii nebunie,Victorios s ies din s cieCa, mai apoi, s pot intra în alta.

Petru CHIRAcare v dore te „S rb tori fericite!“, „La mul i ani“!

î în 2010 s râge i cu gura pân la urechi!

Mircea STURZA

„GHIOCELUL“ DE 1 DECEMBRIE ÎN ESPANIA

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a8 secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Lavinia DAVID– social,

Ioana VÂLCEANU – economic, David – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.648, Fax: 0256-395.798, 0732-600.455; e-mail ziaragiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068

Timi oara, str. Brându ei, nr. 170256.422.247; 0722.328.672

Faima Ansamblului girocean „Ghiocelul” adep it de mult grani ele jude ului i ale rii.Despre performan ele sale s-a auzit i înSpania toreadorilor i c lucrurile stau taman

a o demonstreaz i recenta invita ie venitde acolo, la care, evident, ghioceii au r spuns.Invita i special de c tre domnul Daniel ecu,pre edintele Asocia iei Românilor din Europa,„Ghiocelul” a sus inut timp de zece zilespectacole în Spania, de chiar Ziua Na ional aRomâniei, în ora e unde sunt mari comunit ide români: Madrid, Alcala de Henares,Villanueva de la Canada, San Sebastian,Alcobendas, Benidorm, Malaga, Escorial,Valdemoro, Brunete, Ifema – Madrid.

i a f cut-o cu profesionalism i cu cinste prinapte perechi de dansatori, aplauda i la scen

deschis pentru virtuozitatea cu care au adus,în ochii cona ionalilor no tri i nu numai, perlepopulare din Moldova, Transilvania, Maramu-

re , Oltenia, Muntenia, Dobrogea i, bineîn e-les, din Banatul de pust i munte, în core-grafia maestrului Victor Jicherean.Din taraful ansamblului, s-au deplasat patruinstrumenti ti, dirija i de Iosif Kalman, care ausus inut, cu m iestrie, nu numai dansatorii, ci icei doi soli ti vocali: Marioara Târziu i invitataspecial , celebra mehedin eanc , NiculinaStoican.Din delega ia „spaniolez ” a girocenilor, con-du i de doamnele Rodica Avr mu i Lenu aTerteci, a mai f cut parte Alexandra Ungu-reanu, solist bucure tean de muzic pop.Aducându-ne aminte de celebra operet Myfair lady, de Jean Philippe Ramon i de numai pu in celebra arie în care afl m c „ÎnSpania laleaua înflore te”, v putem spune cîn Espania, la început de decembrie, au înfloritmiraculos i ghioceii giroceni.

Colectivul de redac ie

Integrat în fenomenul culturalgirocean ca pies de baz ireprezentativ , Corul B rb -tesc al Bisericii Ortodoxe„Sfântul Dimitrie” din Giroc afost sprijinit i aplaudat pentruperforman ele sale, pe toatdurata mandatelor primaru-lui Toma, corist i domnia sade o bun bucat de vreme.Trebuie s recunoa tem,îns , c niciodat onor cori tiigiroceni nu au fost atât de b -ga i în seam de autorit ilelocale ca în aceast toamn . i nici nu se putea altfel, pentru c au s rb torit îm-preun 120 de ani de la înfiin area acestui cor i de continuitate în biseric . Cuocazia acestui eveniment, circumscris, la rându-i, într-unul i mai de anvergur :

rb torirea a 250 de fiin are a l ca ului sfânt ce îl g zduie te, s-a lucrat i sfin ito cruce masiv de marmur alb , ridicat în memoria cori tilor – pleca i dintrenoi, dar i a celor vii, cât i a dirijorilor.Acum, în pragul s rb torilor Na terii Domnului Nostru Iisus Hristos, cei treizecide componen i ai corului girocean au plecat pentru 10 zile la Paris, al turi dedoamna Codru a Tomescu, dirijor, Ileana Szabo, director, Dacian Marinescui câ iva consilieri locali. Acolo vor sus ine o serie de concerte de colinzi, la Bise-

rica Ortodox Român , al c rui neobosit preot, parohul Costantin Târziu, a in-vitat, g zduit i omenit Ansamblul „Ghiocelul”, orchestra acestuia i câ ivasoli ti timi eni de marc la Ruga b ean , organizat la mijlocul lui septem-brie, pe malurile Senei.Mai trebuie ad ugat c se va mai colinda la Ambasada Român , CatedralaNôtre Dame, Muzeul Luvru i la Turnul Eiffel. i c , la dus, girocenii vor vizitaMünchen-ul, iar la întoarcere se vor opri, pentru o zi, la Viena, s inspire aerul

rb toresc al capitalei austriece, cu mult mai special la fiecare sfâr it de an.

Nu mo tene te pe nimeni din fami-lie, dar, cum de copil i-au pl cutdesenul i culoarea, ucenice te înCercul de pictur de la O elu Ro ui tat l s u îl încurajeaz s fac

Liceul de Arte din Timi oara. CarolDavid i Ioan Perciun, dasc lii

i, îl convertesc înspre pictur iMatei se apuc de compozi ii ab-stracte i constructiviste. Se orien-teaz înspre Facultatea de Arte„Ion Androeescu”, concureaz ,al turi de al i 89 de candida i, pe

cele trei locuri la sec ia de pictur ,îns nu este admis. Dar nu se des-curajeaz i, dup un an de pre-

tire temeinic , ajunge student lasec ia ceramic a aceleia i Fa-cult i i ucenic al maestruluiAilinc i.Acum nu regret c a f cut ce-ramic , pentru c tie folosi cu-loarea pe volume, volumele itoate materialele. Spre deosebirede pictori, care nu simt volumele,i de sculptori, care nu simt cu-

loarea, ceramistul st pâne te am-bele dimensiuni. A fost dintot-deauna bun prieten cu sculptorii,de la care a înv at s ciopleascîn lemn i piatr , s aprecieze vo-lumele i s exploateze plinul igolul, îns a a cum o face ce-ramistul din el.Termin facultatea i revine cadasc l de pictur în liceul în cares-a format. În paralel, lucreaz înatelierul sculptorului Luigi Varga,iar apoi se înfr te cu HoriaBojin, sculptor i dumnealui, înatelierul c ruia lucreaz timp dezece ani. Renun la catedr pen-

tru c nu se poate titulariza icump teren, la Giroc, de lacolegul s u, graficianul AtillaBajko.Viseaz la o c su -atelier dinlemn, pentru care toarn funda iacu prietenul s u Horia. Prime temateriale de la prieteni i, dup doiani, în care munce te de unul sin-gur, se mut la Giroc. Satisfac ia afost imens (îmi spune c tie iacum unde a pus fiecare holtz-urub), îns umbrit de lipsa

curentului, dup care a a teptatal i doi ani.În planul cel lalt, al profesiei,adic , ajunge asistent la Facul-tatea de Arte din Timi oara, undepred – la ceramic – cursul deBazele proiect rii. Aceast ipos-taz îl avantajeaz , întrucât profe-sorul are o viziune despre o tem ,iar asistentul, cel mai adesea, alta.Meseria de dasc l o face cupl cere, mai ales atunci cândvede la studen ii s i dorin i in-teres.Este doctorand în anul al doilea itema lucr rii sale, „Spiritual i ma-

terial în structuri plastice matri-ciale”, îi d aripi. Spontane orimuncite, îns legate între ele prinfirul ro u al gândirii sale artistice,de acum giroceanul Matei Ga para reu it o serie de lucr ri cevorbesc singure (evident, pentrucei ini ia i) despre sensurile adânciale acestei teme. Încercând sdezbrace arta ceramic de ime-diata sa utilitate i s o redea total-mente esteticului, Matei încearci izbute te o recreere a ordinii

într-o manier proprie.În raportarea permanent la Ab-solut, triunghiurile, tratele icercurile/sferele sale cap operceptibil consisten metafizici evolueaz ca personaje spiri-

tuale de film sau, uneori, chiar cafilme din respectiva serie, în carebidimensionalul vie uie te armoniccu tridimensionalul. În plus, fa decon tiin a sa artisticeasc , prin re-ligiozitatea cu care revine la sem-ne, Matei poate fi acuzat i de ocon tiin semiotic . Însemnelemajore de pe blazonul s u deartist sunt emo ia i ideea, ceea ce

zice cam totul.Înainte de a încheia, v maispunem c prietenul nostru esteun împ timit de film i de teatruînc din studen ie, c ar fi vrut sfac regia, dar s-a r zgândit i ci-ar pl cea s fie scenografulpieselor lui Matei Vi niec. Acum,cel mai mult, î i dore te s î ipoat invita prietenii la atelier, înspentru asta trebuie niscaiva pietripe aleea ce duce pân acolo.

George LÂN

Un ceramist cu blazon: giroceanul Matei Ga parGeorge LÂN George LÂN

CORUL BISERICII ORTODOXE LA PARIS