biblioteca-digitala.ro 4 AVERTISMENT Existå printre noi oameni care cred în vise. Cu timpul, unii...

www.e-patrimoniu.ro / www.cimec.ro

1

ION CEPOIION CEPOIION CEPOIION CEPOIION CEPOI

ÎmblânzirÎmblânzirÎmblânzirÎmblânzirÎmblânzireaeaeaeaeaminotminotminotminotminotauruluiauruluiauruluiauruluiaurului

sau nouå ani din via¡a unui tsau nouå ani din via¡a unui tsau nouå ani din via¡a unui tsau nouå ani din via¡a unui tsau nouå ani din via¡a unui teatrueatrueatrueatrueatru

EditurEditurEditurEditurEditura Funda¡iei ,,Consta Funda¡iei ,,Consta Funda¡iei ,,Consta Funda¡iei ,,Consta Funda¡iei ,,Constantin Brâncu¿i''antin Brâncu¿i''antin Brâncu¿i''antin Brâncu¿i''antin Brâncu¿i''TârTârTârTârTârgu - Jiu * 2002gu - Jiu * 2002gu - Jiu * 2002gu - Jiu * 2002gu - Jiu * 2002


2

ION CEPOI

ÎMBL¢NZIREA MINOTAURULUIsau 9 ani din via¡a unui tsau 9 ani din via¡a unui tsau 9 ani din via¡a unui tsau 9 ani din via¡a unui tsau 9 ani din via¡a unui teatrueatrueatrueatrueatru

Editura Funda¡iei ,,Constantin Brâncu¿i''Târgu-Jiu * 2002


3

Coperta I: Teatrul ,,Elvira Godeanu''Coperta IV: Personalul artistic al teatrului la deschiderea celei de a

zecea stagiuni ( 2002-2003)Fotografii copertå: Teodor DådålåuFotografii interior: Ion Catanå, Hora¡iu Firicå, Dumitru Cålugåru,

George Boban, Teodor Dådålåu

Aceastå carte reprezintå un proiect subven¡ionat deAceastå carte reprezintå un proiect subven¡ionat deAceastå carte reprezintå un proiect subven¡ionat deAceastå carte reprezintå un proiect subven¡ionat deAceastå carte reprezintå un proiect subven¡ionat deConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul LocalConsiliul Local

¿i T¿i T¿i T¿i T¿i Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu'eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu'eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu'eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu'eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu'''''' Tg-Jiu Tg-Jiu Tg-Jiu Tg-Jiu Tg-Jiu


4

AVERTISMENT

Existå printre noi oameni care cred în vise.Cu timpul, unii înnebunesc iar al¡ii devinlegende.Cartea aceasta este povestea unor astfel deoameni. O poveste despre via¡a lor. Despreråzboiul pe care l-au dus în fiecare zi cu al¡ii¿i despre råzboiul pe care l-au dus în fiecarezi cu ei în¿i¿i. Despre cum ¿i-au cåutat rostulpe lume ¿i despre ce au gåsit acolo. Desprecât adevår ¿i despre câtå minciunå existå înfiecare. ªi, mai ales, despre câtå via¡å existåîn vis.


5

ÎN LOC DE PREFAºÅ

Din vara lui 1993 pânå mai acum câteva zile, am tot încercat sågåsesc o formulå care så sintetizeze na¿terea ¿i copilåria fiin¡ei numiteTeatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”. Cåci fiin¡å este în toatå alcåtuirealui påmânteanå ¿i spiritualå, începând de la zidurile care-i delimiteazåhotarele ¿i terminând cu oamenii care-i slujesc drept sprijin ¿i cålåuzå.

O formulå care så dezvåluie odiseea celor nouå ani de-acaså, fiindcånouå au fost ¿i s-au scurs de la botez ¿i pânå la ie¿irea cu adevårat ¿i cufolos în lume.

O formulå care så vorbeascå de la sine despre speran¡å ¿i despredezamågire, despre curaj ¿i la¿itate, despre gândul renun¡årii ¿i despregustul victoriilor - mai întâi, în genunchi, mai apoi, în picioare -, despreduplicitate ¿i oportunism, despre falsuri ¿i adevår, ¿i despre alte atâteavisuri transformate de prea multe ori în nevoi. Ori despre goana prinlabirint ¿i båtålia cu neîncrederea unora ¿i suspiciunile altora.

O formulå care så cuantifice ¿irul vanitå¡ii exacerbate ale multoracare-¿i asumå aståzi merite iluzorii de singuri întemeietori, ori pe acelaal plânsului cu obidå al adevåra¡ilor fåptuitori.

A fost nevoie, în to¡i ace¿ti ani, de multå diploma¡ie, de curaj al


6

deciziilor administrative ¿i politice, de imenså råbdare ¿i ne¿tiutefrustråri, de un dram de nebunie chiar pentru cå nu altfel se poate numiperseveren¡a în a-i convinge zilnic pe al¡ii ¿i pe tine însu¡i cå FataMorgana numitå Teatru - adicå trupå competitivå, clådire performantå¿i repertoriu onorabil - va deveni odatå ¿i odatå fiin¡a realå cåreia meritåså i te închini måcar o datå la un veac. Fiindcå un Teatru precum acelade la Tg-Jiu se na¿te ¿i zide¿te odatå la o sutå de ani. ªi nu pentru aståzisau mâine, ci pentru alte sute de ani.

... A trebuit så treacå aproape un deceniu pânå când formula de careaminteam s-a dezvåluit singurå în adevårul såu: ÎmblânzireaMinotaurului. A Minotaurului din noi, desigur. Din fiecare dintre noi,indiferent de pozi¡ia socialå, de cariera intelectualå sau profesionalå,de partea de adevår ¿i minciunå care ne guverneazå destinul, de binelesau mai pu¡in binele pe care l-am vrut sau îl vrem nouå în¿ine ori altora.

Dupå ace¿ti nouå ani, suntem datori så nu uitåm înså cå Minotaurulnu este/ nu poate fi anihilat definitiv niciodatå. ªi cå fantasmele lui potapårea în orice clipå a vie¡ii noastre: sub ipostaza fricii de adevår, ademagogiei de¿arte, a faptei mårunte ridicol înål¡ate la rangul deeveniment, a atotputerniciei hâde a vreunui våtaf politic vremelnic, aautomul¡umirii tuturor legitimatå strâmb doar de faptul cå, odatå tåiatåpanglica inauguralå, treburile vor merge bine de la sine.

Minotaurul nu a fost ucis, Minotaurul doarme. Iar numårul anilorsau al zecilor de ani cât va dura somnul lui depinde de fiecare dintre ceicare au reu¿it så iese din labirint: actori, regizori, spectatori, autoritatepublicå, jurnali¿ti, comunitatea Târgu-Jiului, pe scurt.

Din toate aceste motive, cartea de fa¡å nu este povestea roman¡atå aunei idei sau a unui ideal, nici o sumå de elogii mai mult sau mai pu¡inmeritate de aceia care s-au dedicat ori doar alåturat Zidirii, ci o cronicåa na¿terii ¿i copilårei unui Teatru care, de la mersul pe brânci, a ajuns,în sfâr¿it, så se priveascå în apele oglinzii celorlal¡i.

O cronicå a necesarei lupte cu Minotaurul, mai exact.

Autorul


7

C¢TEVC¢TEVC¢TEVC¢TEVC¢TEVA PRECIZÅRIA PRECIZÅRIA PRECIZÅRIA PRECIZÅRIA PRECIZÅRI

În multe dintre cronicile prezente în aceastå carte se fac afirma¡iinefondate relativ la istoria mi¿cårii teatrale din Tg-Jiu. Autorul rândurilorde fa¡å se considerå principalul vinovat de aceastå stare de lucruri,întrucât este cel care le-a pus în circula¡ie - fårå o verificare prealabilåserioaså ¿i fårå studiu aplicat în arhivele locului - în primul numår alCaietelor ,,Elvira Godeanu”, în noiembrie 1994.

Din aceastå pricinå, to¡i cei care doresc så cunoascå adevårata cronicåa vie¡ii teatrale târgujiene - de la 30 august 1834 ¿i pânå la sfâr¿itulcelui de al doilea råzboi mondial/ cu extensie pânå la anul 1960 - suntruga¡i så foloseascå în eventuala documentare informa¡iile aflate înArtele spectacolului în Gorj, Editura Centrului jude¡ean al crea¡iei, vol.I, Tg-Jiu, 2002.

Cititorul (cercetåtorul) avizat va putea observa ¿i faptul cå peparcursul unor inteviuri sau cronici sunt avansate date contradictoriireferitoare la: ini¡iativa denumirii teatrului, componenta repertorialå auneia ori alteia dintre stagiuni, numele regizorilor propu¿i a monta,durata estimatå a finalizårii noului sediu al teatrului, debutul cronologic,denumirea, organizatorii ¿i sponsorii Festivalului interna¡ional de teatru


8

de la Târgu-Jiu.Întru limpezirea acestor lucruri, autorul cår¡ii face urmåtoarele

precizåri:a) Cei (pu¡ini) care ¿i-au asumat crearea ¿i destinul acestui teatru au

avut de fåcut fa¡å la patru tipuri de provocåri:- constituirea unei trupe teatrale competitive care, pe parcursul

câtorva ani doar, så ajungå så aibå în componen¡a sa actori ¿i regizoricu studii clasice în propor¡ie de cel pu¡in douå-treimi din numårul totalal arti¿tilor;

- men¡inerea - prin repertoriul prefigurat ¿i montårile realizate deregizori tineri - a standardului calitativ propus ini¡ial: acela de teatru derepertoriu, nu de teatru comercial;

- construirea unui sediu cu facilitå¡i tehnice de anvergurå europeanå;- scrierea unei istorii a mi¿cårii teatrale locale concomitent cu aceea

a cronicii noii institu¡ii de culturå.De aici: inerente gre¿eli, planuri deseori utopice ¿i, nu de pu¡ine ori,

rezultate sub a¿teptåri.b) La începutul lunii mai 1993, într-o discu¡ie particularå cu dl.

Mihai Moisescu, consilier ¿i membru în Comisia de culturå a ConsiliuluiJude¡ean Gorj ( care mi-a solicitat opinia privind numele noului teatru- mai exact alegerea acestuia dintre patronimicele Milescu, TudorArghezi ¿i Constantin Brâncu¿i), am sugerat numele de Teatrul ,,ElviraGodeanu”, bazându-må pe informa¡iile pe care le de¡ineam la acea orådespre actri¡a originarå din Tg-Jiu, precum ¿i pe faptul cå, în primåvaraanului 1992, nepoata actri¡ei, doamna ing. Maria Simion, îmi fåcuseonoarea invitårii la spectacolul In memoriam Elvira Godeanu, organizatde domnia sa ¿i d-¿oara Paraschiva Cocolea, metodist al Caseimunicipale de culturå Tg-Jiu;

c) Repertoriul real (pe stagiuni, regizori, colaboråri) este celnominalizat în fi¿a de premierå a fiecåreia dintre piesele montate; lipsade corelare între informa¡ii, acuzatå mai sus, se datoreazå diferen¡ei -fire¿ti pânå la un punct - dintre proiectul dezirabil ¿i putin¡a financiarå¿i logisticå a institu¡iei în cauzå, la un moment dat;

d) Durata construc¡iei sediului a fost determinatå de circumstan¡eobiective, printre care amintim: costurile mari presupuse de investi¡ie,modificårile de pre¡ datorate devalorizårii monedei na¡ionale, cuantumul


9

procentului posibil a fi alocat - într-un an sau altul - de la bugetulConsiliului Jude¡ean Gorj, respectiv Consiliului Municipal Târgu-Jiu;

e) Organizarea unui Festival interna¡ional de teatru a fost/ este legatådirect de finalizarea sediului, precum ¿i de oportunitå¡ile tehnice pecare acesta le poate pune la dispozi¡ie organizatorului ¿i competitorilor.

Dincolo de toate aceste tribula¡ii, nu trebuie uitat înså adevårul cåna¿terea unui teatru este aidoma na¿terii oricårei fiin¡e vii: un miracol¿i o mântuire. ªi din acest punct de vedere, autorul acestei crestoma¡iia fost unul dintre cei favoriza¡i de soartå. A participat, adicå, la toatemomentele transformårii ideii/ idealului mai întâi în proiect, mai apoiîn realitate. Ele, momentele acestea, nu au fost pu¡ine, nici împodobiteprea des cu un covor ro¿u ori înso¡ite de sunete glorioase de trâmbi¡e.Dimpotrivå, a¿ zice. Dar cel mai dificil dintre toate - asta, dacå amimagina o scalå a greutå¡ilor întâmpinate din 1993 ¿i pânå aståzi - a fosta¿teptarea, amânarea de pe un an pe altul din varii motive a terminåriizidirii. Iar când s-a întâmplat så fie întreagå speran¡a, când a devenitcertitudine deci, subsemnatul, în loc de obosealå, am sim¡it oindescriptibilå mândrie. Ca så nu cad în påcatul trufiei, am întrebat îndreapta ¿i-n stânga pe to¡i cei care în ace¿ti ani fuseserå alåturi de Teatru¿i contribuiserå infinit mai mult decât mine la devenirea lui. Mi-aumårturisit aceea¿i senza¡ie: de proprietar cu acte în regulå.

Mi-am zis atunci - îmi zic ¿i acum - cå dacå asemenea sentimentesunt tråite cu aceea¿i intensitate de o întreagå comunitate înseamnå cåîn acest col¡ de lume s-a produs într-adevår o minune. O minune pecare, în pu¡ine cuvinte, o putem defini astfel: o comunitate s-a descoperitpe sine vrednicå în a-¿i înnobila sufletul ¿i are de gând så nu uite astaniciodatå.


10

PrPrPrPrPro Memoo Memoo Memoo Memoo Memorrrrriaiaiaiaia

PPPPPentententententrrrrru cu cu cu cu contontontontontrrrrribu¡ia, în tibu¡ia, în tibu¡ia, în tibu¡ia, în tibu¡ia, în timimimimimp, ap, ap, ap, ap, avutåvutåvutåvutåvutåla zidirla zidirla zidirla zidirla zidireeeeea Ta Ta Ta Ta Teeeeeatatatatatrrrrrului Drului Drului Drului Drului Dramamamamamatatatatatic ,,Elic ,,Elic ,,Elic ,,Elic ,,Elvvvvviririririra Goa Goa Goa Goa Godededededeanananananu,,u,,u,,u,,u,,

se cuvse cuvse cuvse cuvse cuvin ain ain ain ain allllleeeeese mse mse mse mse mul¡umirul¡umirul¡umirul¡umirul¡umiri Domnii Domnii Domnii Domnii Domnilololololor:r:r:r:r:

***** Ion Ilie Ion Ilie Ion Ilie Ion Ilie Ion Iliessssscu, Prcu, Prcu, Prcu, Prcu, Pre¿ee¿ee¿ee¿ee¿edintdintdintdintdintelelelelele Re Re Re Re Românieiomânieiomânieiomânieiomâniei* A* A* A* A* Adrdrdrdrdrian Nåsian Nåsian Nåsian Nåsian Nåstttttase, Prase, Prase, Prase, Prase, Prim Minisim Minisim Minisim Minisim Ministttttrrrrru au au au au al Rl Rl Rl Rl Românieiomânieiomânieiomânieiomâniei

* ªerb* ªerb* ªerb* ªerb* ªerban Mihåian Mihåian Mihåian Mihåian Mihåillllleeeeessssscu, secu, secu, secu, secu, secrcrcrcrcreeeeetttttar genar genar genar genar generererereraaaaal al al al al al Guvl Guvl Guvl Guvl Guvererererernnnnnuluiuluiuluiuluiului* Mihai Golu, minis* Mihai Golu, minis* Mihai Golu, minis* Mihai Golu, minis* Mihai Golu, ministttttrrrrru au au au au al Cultl Cultl Cultl Cultl Culturururururiiiiiiiiii

* Ion Car* Ion Car* Ion Car* Ion Car* Ion Caramitamitamitamitamitrrrrru, minisu, minisu, minisu, minisu, ministttttrrrrru au au au au al Cultl Cultl Cultl Cultl Culturururururiiiiiiiiii* Råzvan T* Råzvan T* Råzvan T* Råzvan T* Råzvan T hhhhheeeeeooooodododododorrrrreeeeessssscu, miniscu, miniscu, miniscu, miniscu, ministttttrrrrru au au au au al Cultl Cultl Cultl Cultl Culturururururii ¿i Cultii ¿i Cultii ¿i Cultii ¿i Cultii ¿i Culteloeloeloeloelorrrrr

* Fån* Fån* Fån* Fån* Fånel Pel Pel Pel Pel Paaaaavavavavavalachlachlachlachlache, ce, ce, ce, ce, conononononsisisisisilierlierlierlierlieraaaaal sel sel sel sel secrcrcrcrcreeeeetttttarararararului genului genului genului genului generererereraaaaal al al al al al Guvl Guvl Guvl Guvl Guvererererernnnnnuluiuluiuluiuluiului

* c* c* c* c* conononononsisisisisilierlierlierlierlieri jude¡eni din peri jude¡eni din peri jude¡eni din peri jude¡eni din peri jude¡eni din perioada 1993-1999ioada 1993-1999ioada 1993-1999ioada 1993-1999ioada 1993-1999* c* c* c* c* conononononsisisisisilierlierlierlierlieri mi mi mi mi municunicunicunicunicipaipaipaipaipali din perli din perli din perli din perli din perioada 1999- prioada 1999- prioada 1999- prioada 1999- prioada 1999- prezentezentezentezentezent

* Pr* Pr* Pr* Pr* Prefefefefefeeeeec¡i de Goc¡i de Goc¡i de Goc¡i de Goc¡i de Gorj:rj:rj:rj:rj:Gh. CarGh. CarGh. CarGh. CarGh. Caraaaaalicelicelicelicelicea Måra Måra Måra Måra Mårculculculculculeeeeessssscucucucucu

PPPPPantantantantantelimon Mantelimon Mantelimon Mantelimon Mantelimon MantaaaaaTTTTToni Mihaioni Mihaioni Mihaioni Mihaioni Mihail Grl Grl Grl Grl Greblå;eblå;eblå;eblå;eblå;

* Pr* Pr* Pr* Pr* Pre¿ee¿ee¿ee¿ee¿edin¡i ai Condin¡i ai Condin¡i ai Condin¡i ai Condin¡i ai Consisisisisiliului Jude¡eliului Jude¡eliului Jude¡eliului Jude¡eliului Jude¡ean Goan Goan Goan Goan Gorj:rj:rj:rj:rj:ªtªtªtªtªtefefefefefan Pan Pan Pan Pan Pooooopepepepepessssscu-Bejatcu-Bejatcu-Bejatcu-Bejatcu-Bejat

NicNicNicNicNicolae Misolae Misolae Misolae Misolae Mischiechiechiechiechie* V* V* V* V* Vicepricepricepricepricepre¿ee¿ee¿ee¿ee¿edintdintdintdintdinte:e:e:e:e:

Ion CålinIon CålinIon CålinIon CålinIon Cålinoiuoiuoiuoiuoiu* Pr* Pr* Pr* Pr* Primimimimimararararari de Tg-Jiu:i de Tg-Jiu:i de Tg-Jiu:i de Tg-Jiu:i de Tg-Jiu:

VVVVVicicicicictttttooooor Murr Murr Murr Murr MureeeeeaaaaaPPPPPeeeeetttttrrrrricå Nanicå Nanicå Nanicå Nanicå Nanuuuuu

FloFloFloFloFlorrrrrin Cârin Cârin Cârin Cârin Cârccccciumiumiumiumiumarararararuuuuu* V* V* V* V* Vicepricepricepricepriceprimimimimimar:ar:ar:ar:ar:GabrGabrGabrGabrGabriel Siel Siel Siel Siel Sandaandaandaandaanda

***** ArArArArArhithithithithiteeeeeccccct Mihai Maikt Mihai Maikt Mihai Maikt Mihai Maikt Mihai Maikooooovskvskvskvskvskiiiii* A* A* A* A* Antntntntntrrrrreprepreprepreprenenenenenooooor Conr Conr Conr Conr Conssssstttttantantantantantin Rin Rin Rin Rin Raduaduaduaduadu

ªi Doamnªi Doamnªi Doamnªi Doamnªi DoamneloeloeloeloelorrrrrMarMarMarMarMaria Simion ¿i Elia Simion ¿i Elia Simion ¿i Elia Simion ¿i Elia Simion ¿i Elvvvvviririririra Bra Bra Bra Bra Brandiburandiburandiburandiburandibur, din Tg-Jiu,, din Tg-Jiu,, din Tg-Jiu,, din Tg-Jiu,, din Tg-Jiu,

nnnnnepoatepoatepoatepoatepoate ae ae ae ae allllle Ele Ele Ele Ele Elvvvvviririririrei Goei Goei Goei Goei Godededededeanananananuuuuu


11

Anno Domini 1Anno Domini 1Anno Domini 1Anno Domini 1Anno Domini 1

(1993 - 1994)(1993 - 1994)(1993 - 1994)(1993 - 1994)(1993 - 1994)


12

*TEATEATEATEATEATRUL POPULAR T¢RGU-JIUTRUL POPULAR T¢RGU-JIUTRUL POPULAR T¢RGU-JIUTRUL POPULAR T¢RGU-JIUTRUL POPULAR T¢RGU-JIU

prezintå

PREMIERA ABSOLUTÅ A PIESEIJACQUES SAU SUPUNEREAJACQUES SAU SUPUNEREAJACQUES SAU SUPUNEREAJACQUES SAU SUPUNEREAJACQUES SAU SUPUNEREA

- comedie naturalistå -de EUGEN IONESCU

DISTRIBUºIA(în ordinea indicatå de autor)

Jacques - Dan Dobroiu, Adrian VasilescuJacqueline, sora lui - Sorin Scarlat

Jacques, tatål - Ionu¡ Stoica, Lauren¡iu TeodorescuJacques, mama - Adriana VåduvaJacques, bunicul - Valeriu Bâzu

Jacques, bunica - Simona PopescuRoberta I, Robert II - Corina Prunå, Monica Sfetcu

Robert, tatål - Constantin EremiaRobert, mama - Cristina Jianu

*Lumini, sonorizare - Dumitru Cålugåru

Muzicå originalå ¿i ilustra¡ie muzicalå - Cire¿ica Fåga¿Asistent regie - Adriana Våduva

*Regia ¿i scenografia:Regia ¿i scenografia:Regia ¿i scenografia:Regia ¿i scenografia:Regia ¿i scenografia:

MMMMMARIAN NEGRESCUARIAN NEGRESCUARIAN NEGRESCUARIAN NEGRESCUARIAN NEGRESCU(actor Teatrul Na¡ional Craiova)

*PREMIERA: 4 aprilie 1993PREMIERA: 4 aprilie 1993PREMIERA: 4 aprilie 1993PREMIERA: 4 aprilie 1993PREMIERA: 4 aprilie 1993

*,,Am montat aceastå pieså având mai multe motive.În primul rând pentru cå acest mare, imens autor a fost nedrept de

pu¡in jucat în România.


13

În al doilea rând, este o premierå absolutå a acestei piese la noi.In al treilea rând, deaorece aceastå trupå a Teatrului Popular merita

un text ,,mare”, un text mai pu¡in obi¿nuit având în vedere cå ,,teatrulabsurd” n-a fost pânå acum niciodatå prezent în repertoriile trecute aleacestei institu¡ii.

În al patrulea rând, dacå visul unor împåtimi¡i de teatru din acestora¿ - ¿i anume crearea unui Teatru de Stat - va prinde contur în acestan 1993, atunci ultima pieså a Teatrului Popular ¿i prima a Teatrului deStat så fie ,,Jacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau Supunerea”, scriså de un excep¡ional om deculturå, membru al Academiei franceze, românul Eugen Ionescu.

Eu cred cu obstina¡ie în spectatorul de teatru din Tg-Jiu.Îl cunosc de mai bine de 15 ani. Lui, vreau så reu¿im så-i dåruim

(cei de pe scenå ¿i cu mine) aceea bucå¡icå, acel bulgåre de aur alsufletului nostru, materializat în acest spectacol pe scena acestui ora¿bântuit (ce fericire!) de geniul celui mai mare dintre noi: Brâncu¿i.

Aceastå pieså este, din punctul meu de vedere, un manifest împotrivaideii de constrângere, un manifest pentru libertatea op¡iunii, un mani-fest în sprijinul ideii de revenire la cåutarea în noi în¿ine, prin dragoste,a responsabilitå¡ii.

Este o temå generoaså pe care speråm cå am reu¿it s-o punem ,,înpaginå” în a¿a fel încât versiunea noastrå så dea na¿tere la întrebåri.”

{Marian Negrescu, ArArArArArgument/ De ce Eugen Ionescu?gument/ De ce Eugen Ionescu?gument/ De ce Eugen Ionescu?gument/ De ce Eugen Ionescu?gument/ De ce Eugen Ionescu?/ Caiet-pro-gram al premierei - 4 aprilie 1993}


14

*ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅDELEGAºIA PERMANENTÅ

DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22DISPOZIºIA NR. 22

Dr. Ing. ªtefan Popescu Bejat, pre¿edintele Consiliului jude¡ean Gorj;Având în vedere:- discu¡iile purtate cu d-nii Mihai Golu, ministrul Culturii, Gh.

Caralicea Mårculescu, prefectul jude¡ului Gorj, cu alte personalitå¡i alejude¡ului, din care a rezultat necesitatea înfiin¡årii unui Teatru de Statîn jude¡ul Gorj;

- prevederile art. 77 din legea nr. 69/ 1991.În baza art. 68 din legea nr. 69/ 1991 privind Administra¡ia Publicå

Localå

DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:

Art. 1. În vederea înfiin¡årii Teatrului de Stat Tg-Jiu se vor luaurmåtoarele måsuri:

- comisia pentru activitå¡i ¿tiin¡ifice, învå¡åmânt, sånåtate, culturå aConsiliului jude¡ean va analiza oportunitatea înfiin¡årii acestei institu¡iiculturale;

- comisia de studii, prognozå economicå-socialå, buget, finan¡e vastudia posibilitatea de finan¡are a activitå¡ii ¿i de dotare a institu¡ieirespective;

- comisia de administra¡ie publicå localå ¿i juridicå va lua în dezbatere¿i va face propuneri cu privire la întocmirea regulamentului deorganizare ¿i func¡ionare a Teatrului de Stat Tg-Jiu;

- comisia jude¡eanå pentru atribuirea ¿i schimbarea de denumiri vaprezenta Consiliului jude¡ean Gorj propuneri cu privire la denumireainstitu¡iei culturale de mai sus.

Art. 2. Proiectul de hotårâre, în baza art. 59 lit. p. din Legea nr. 69/


15

1991 privind administra¡ia publicå localå, va fi prezentat spre dezbaterela prima ¿edin¡å a Consiliului jude¡ean Gorj.

Art. 3. Se va înfiin¡a un comitet de ini¡iativå ¿i totodatå pe dataprezentei se deschide lista publicå pentru a da posibilitatea tuturorcetå¡enilor gorjeni iubitori de culturå de a contribui material în sus¡inereaacestei ac¡iuni.

Art. 4. Direc¡ia programe, prognozå, buget, finan¡e ¿i Direc¡ia decoordonare-organizare din cadrul Consiliului jude¡ean Gorj vor sprijiniaducerea la îndeplinire a prezentei dispozi¡ii.

DATÅ ASTÅZI 18. 05. 1993

PREªEDINTE,Dr. Ing. ªtefan Popescu Bejat


16

*ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEANCONSILIUL JUDEºEAN

HOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢RE

privind înfiin¡area Teatrului Dramatic ,,ELVIRA GODEANU”,în jude¡ul Gorj

Consiliul jude¡eanAvând în vedere:- referatul de oportunitate al Comisiei pentru activitå¡i ¿tiin¡ifice,

învå¡åmânt, culturå, sånåtate, protec¡ie socialå, sportive ¿i agrement;- referatul cu propuneri al Comisiei jude¡ene pentru atribuirea sau

schimbarea de denumiri;- dispozi¡ia pre¿edintelui Consiliului jude¡ean nr. 22/ 18. 05. 1993

cu privire la stabilirea unor måsuri în vederea înfiin¡årii unei institu¡iiculturale în jude¡ul Gorj;

- prevederile art. 1, lit. c., din Decretul-Lege nr. 100/ 1990 privindatribuirea sau schimbarea de denumiri.

În baza art. 62 ¿i art. 59 lit. p. din Legea nr. 69/ 1991 privindadministra¡ia publicå localå

HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:HOTÅRÅªTE:

ART. 1. Începând cu data prezentei, se înfiin¡eazå Teatrul Dramatic,,ELVIRA GODEANU”, cu sediul în Municipiul Tg-Jiu str. Grivi¡einr. 8 - institu¡ie culturalå cu personalitate juridicå, aflatå în subordineaConsiliului jude¡ean Gorj.

ART. 2. Finan¡area se asigurå în parte de la bugetul local, respectivbugetul propriu al Consiliului jude¡ean Gorj, venituri propri ¿i fondurirealizate pe baza listei publice deschise de autoritatea publicå jude¡eanå.

ART. 3. Se aprobå pentru anul 1993 organigrama ¿i numårul maximde personal potrivit anexei care face parte integrantå din prezenta


17

hotårâre.ART. 4. Cu aceea¿i datå, se nume¿te în func¡ia de director al acestei

institu¡ii, D-l MARIAN NEGRESCU, actor.ART. 5. Prevederile prezentei hotårâri vor fi aduse la îndeplinire de

Direc¡ia programe, prognoze, buget, finan¡e a Consiliului jude¡ean Gorj.

DATÅ ASTÅZI 11. 06. 1993

PREªEDINTE,dr. ing. ªtefan Popescu Bejat

Hot. nrHot. nrHot. nrHot. nrHot. nr. 9. 9. 9. 9. 9luatå cu un nrluatå cu un nrluatå cu un nrluatå cu un nrluatå cu un nr. de. de. de. de. de34 voturi34 voturi34 voturi34 voturi34 voturi

AvizatSecretar

Zoica Zamfirescu


18

*CONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJ

PROCES VERBALPROCES VERBALPROCES VERBALPROCES VERBALPROCES VERBALîncheiat aståzi, 11 iunie 1993, la lucrårile ¿edin¡ei ordinare a

Consiliului jude¡ean la care participå:

CONSILIERII JUDEºENI

1. ªtefan Popescu-Bejat2. Armegioiu Nicolae3. Savu Teodor Romulus4. Ionescu Cristian5. Mironovici Radu6. Manta Pantelimon7. Bålan Ion8. Sprâncenatu Dumitru9. Sanda Gabriel10. Popescu Corneliu11. Lumezeanu Tiberiu12. Tomescu Ion13. Naiche Nicolae14. Florescu Ion15. Urså¡eanu Vasile16. Popeangå Vasile17. Toaxen Vasile18. Cålinoiu Ion19. Dragomir Nicolae20. Prunariu Mircea21. Oproiu Gheorghe22. Giurcan Ion23. Ungureanu Vasile24. Adamescu Petre25. Captilin Alexandru Dan26. Nimarå Mircea


19

27. Gorun Adrian28 Vâlceanu Gheorghe29. Cre¡an Mihail30. Catrinoiu Matei31. Gârbaciu Viorel Doru32. Moisescu Mihai33. Titu Rådoi34. Grigore Mischie.........................................

Se prezintå Hotårârea privind înfiin¡area Teatrului Dramatic ,,ElviraGodeanu” în jude¡ul Gorj. Se supune la vot fiecare articol în parte ¿i întotalitate, Consiliul jude¡ean fiind de acord.”

{ExtrasExtrasExtrasExtrasExtras}


20

*PERSONALPERSONALPERSONALPERSONALPERSONAL AR AR AR AR ARTISTICTISTICTISTICTISTICTISTIC

ªI DE CONDUCEREªI DE CONDUCEREªI DE CONDUCEREªI DE CONDUCEREªI DE CONDUCEREangajat

la 1 octombrie 1993

1. Marian Negrescu, director2. Cire¿ica Fåga¿, director adjunct

3. Valeria Târlea, contabil ¿ef4. Viorica Plutå, ¿ef personal

5. Valeriu Bâzu, actor6. Rodica Brânzan, actri¡å7. Cristinel Dobran, actor

8. Dan Dobroiu, actor9. Constantin Eremia, actor10. Tamara Iacovu, sufleur11. Popescu Simona, actri¡å

12. Prunå Corina, actri¡å13. Daniela Scoro¿anu, coregraf

14. Ionu¡ Stoica, actor15. Lumini¡a ªorop, actri¡å16. Tunischi Valentin, actor


21

*TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIU

STAGIUNEA 1993 - 1994

DDDDD''''' ALE CARNAALE CARNAALE CARNAALE CARNAALE CARNAVVVVVALULUIALULUIALULUIALULUIALULUI

de I. L CARAGIALEI. L CARAGIALEI. L CARAGIALEI. L CARAGIALEI. L CARAGIALE

*

DISTRIBUºIANae Girimea - Valeriu Bâzu

Iordache - Dan DobroiuPampon - Ionu¡ Stoica

Catindatul - Vali Tunischi (Cristinel Dobran)Cråcånel - Constantin Eremia

Didina - Simona PopescuMi¡a Baston - Corina Prunå

Ipistatul - Nicu Vicol

ECHIPA TEHNICÅRegia tehnicå - Leo Zamfirache

Ma¿ini¿ti - Drago¿ Atanasie, Octavian Råu¡escuRecuziter - Cåtålin Urs

Maestru lumini - Dumitru CålugåruSonorizare - Ioan Gu¡å Ciucur

*

REGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUData premierei: 19 decembrie 1993Data premierei: 19 decembrie 1993Data premierei: 19 decembrie 1993Data premierei: 19 decembrie 1993Data premierei: 19 decembrie 1993

{Notå: Aceasta este prima versiune a piesei lui Caragiale montatåde Marian Negrescu la noul teatru.}


22

*ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCAL


privind darea în folosin¡å gratuitå pe termen limitat a Sålii despectacole ,,23 August” din municipiul Tg-Jiu, jud. Gorj,

Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu

Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, jude¡ul Gorj:Având în vedere:

- adresa nr. 2982/ 20.05.1994 a Consiliului Jude¡ean Gorj prin careînainteazå scrisoarea nr. 151/ 13.05. 1994 a Teatrului Dramatic ,,ElviraGodeanu” ¿i solicitå sprijin în repartizarea clådirii Sålii ,,23 August”sau ,,Teatrului de varå” în vederea amenajårii acestora ¿i desfå¿uråriiactivitå¡ii teatrale în municipiul Tg-Jiu;

- referatul Serviciului programe, organizare, buget, contabilitate princare se informeazå Consiliul local cå cele douå clådiri fac parte dinpatrimoniul Casei de culturå a municipiului Tg-Jiu, unitate desubordonare localå;

- prevederile H.G. nr. 9/ 1993 de înfiin¡are a Teatrului Dramatic,,Elvira Godeanu” în ora¿ul Tg-Jiu;

- prevederile art. 78 din Legea nr. 69/ 1991 prin care se stabile¿te cå:,,Consiliile locale ¿i cele jude¡ene pot da în folosin¡å gratuitå, pe termenlimitat, imobile din patrimoniul lor societå¡ilor de binefacere sau deutilitate publicå, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndepliniriiunor activitå¡i care satisfac cerin¡ele cetå¡enilor din unitateaadministrativ-teritorialå respectivå”;

În temeiul art. 29 din Legea nr. 69/ 1991 privind administra¡ia publicålocalå,


23


Art. 1. Se aprobå darea în folosin¡å gratuitå a clådirii Sålii despectacole ,,23 August” Tg-Jiu, Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”pe o duratå de 20 ani.

Art. 2. Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” trebuie så men¡inå înstare de func¡ionalitate clådirea, îmbunåtå¡irile ¿i dotårile existente ¿iînainte de a executa modificåri sau modernizåri la acestea så ob¡inåavizul Casei de culturå a municipiului Tg-Jiu.

Art. 3. Predarea-preluarea în folosin¡å se va face pe bazå de proto-col (proces verbal) încheiat între cele douå pår¡i.

Art. 4. Prevederile prezentei hotårâri vor fi duse la îndeplinire deconducerea Casei de culturå a municipiul Tg-Jiu ¿i Teatrul Dramatic,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu.

PREªEDINTE DE ªEDINºAL.S.

NrNrNrNrNr. 71 din 30. 05. 1994. 71 din 30. 05. 1994. 71 din 30. 05. 1994. 71 din 30. 05. 1994. 71 din 30. 05. 1994


24

*S.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIUS.C. PERFECT S.R.L. TG-JIU

AAAAATELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTTELIER DE PROIECTARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,ARE, ARHITECTURÅ,STRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTSTRUCTURÅ, INSTALAºIIALAºIIALAºIIALAºIIALAºII

Cåtre:Vå înaintåm spre semnare urmåtorul:

CONTRACTCONTRACTCONTRACTCONTRACTCONTRACT DE PROIECT DE PROIECT DE PROIECT DE PROIECT DE PROIECTAREAREAREAREARENR. 145/ 1994NR. 145/ 1994NR. 145/ 1994NR. 145/ 1994NR. 145/ 1994

Denumirea lucrårii: Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Cen-Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Cen-Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Cen-Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Cen-Repara¡ii curente ¿i capitale la Sala ,,Cen-tral” Târtral” Târtral” Târtral” Târtral” Târgu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiu

Contractul se încheie între: S.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-JiuS.C. Perfect SRL Tg-Jiureprezentat prin: Arh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai IacobArh. Maicovschi Mihai Iacob - Administrator¿i între: TTTTTeatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiucu sediul în: Tg-Jiu, strada Victoriei nr. 36reprezentat prin: Negrescu MarianNegrescu MarianNegrescu MarianNegrescu MarianNegrescu Marian - Director ¿i Târlea Valeria -

Contabil ¿ef

Lucrårile au fost încredin¡ate de beneficiar proiectantului generalde specialitate prin comanda nr. 227 din 07/10/1994.

Art. 1. Pre¡ul lucrårilor de proiectare care constituie obiectulcontractului este de 4.500.000 lei, valoare stabilitå prin licita¡ia publicådin data de 07.10.1994.

..........................................................................................................

Proiectant general de specialitate BeneficiarL.S. L.S.

Data emiterii: 24 oct. 1994 Data însu¿irii: 26 oct. 1994{ExtrasExtrasExtrasExtrasExtras}


25


STAGIUNEA 1993 - 1994

Premiera absolutå

JACQUES SAU SUPUNEREA

de de de de de EUGEN IONESCUEUGEN IONESCUEUGEN IONESCUEUGEN IONESCUEUGEN IONESCU

DISTRIBUºIA*

Jacques - Dan DobroiuRoberta - Adriana BrânzanJacques tatål - Ionu¡ Stoica

Jacques mama - Lumini¡a ªorop-Go¿aRobert tatål - Constantin Eremia

Robert mama - Cristina JianuBunica - Simona Popescu

Bunicul - Valeriu BâzuJacquelin - Cristinel Dobran

Personajul - Nicu Vicol*

ECHIPA TEHNICÅRegia tehnicå - Leo Zamfirache

Ma¿ini¿ti - Drago¿ Atanasie, Octavian Råu¡escuRecuziter - Cåtålin Urs

Maestru lumini - Dumitru CålugåruSonorizare - Ioan Gu¡å Ciucur

*REGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCUREGIA ªI SCENOGRAFIA: MARIAN NEGRESCU

*Data premierei: 12 decembrie 1994Data premierei: 12 decembrie 1994Data premierei: 12 decembrie 1994Data premierei: 12 decembrie 1994Data premierei: 12 decembrie 1994

{NotåNotåNotåNotåNotå: Este a doua versiune a piesei, cu o altå viziune asupra montårii¿i o distribu¡ie modificatå.}


26

*,,Comedia grotescå are, în montarea de la Tg-Jiu (regizor Marian

Negrescu), o alurå de dramå christicå; fariseii din pieså îl råstignesc, lafigurat, pe tânårul ce nu se supune Tiraniei lor, precum ¿i pe bunicul ceîncearcå så-l apere. Fiin¡e negre - tatål, mama, bunica, sora, pårin¡iiviitoarei logodnice - atenteazå cu violen¡å la libertatea junilor ¿i le neagådreptul de a alege. Motive muzicale (ce råsunå grav) din Carmina Buranadau sonoritå¡i sinistre ambian¡ei. Må¿tile (neavenite) conferå totu¿i, ¿iele, o anume stranietate grupuscului uman.

Complica¡ii mai anevoie de în¡eles, excesul de întuneric, abuzul delumânåri, natura devitaminizatå a unor interpretåri for¡ate, reduc¡ia slabåa umorului, ironiei, pozele statice fac demonstra¡ia cam greoaie. Fire¿te,ideea nu e lipsitå de interes. Transla¡ia ei într-un spa¡iu celular, fåråpere¡i, e mai pu¡in atrågåtoare. Actorii ac¡ioneazå con¿tiincio¿i con-form cu indica¡iile ce le-au primit. Travestiul (sora ... e bårbat) nuconvinge, n-are argumente în jocul prestat. Un personaj mut, inventat(tor¡ionar, probabil) apare ¿i dispare cu sens, iar uneori ¿i fårå. TânårulDan Dobroiu ¿i tânåra Adriana Brânzan izbutesc så producå un cupludiafan de îndrågosti¡i angelici ce se opune sidefiu lumii din care provine.

Oricum, sub raport repertorial, Teatrul ,,Elvira Godeanu” recurge lalucråri serioase, stråduindu-se så-¿i obi¿nuiascå publicul cu un alt felde artå dramaticå decât acela practicat de improvizatorii de turnee in-terlope, gale¿e ¿i bå¿cålioase.”

{Valentin Silvestru, Rampa, nr. 14/ 23-29 decembrie 1994}


27

Anno Domini iiAnno Domini iiAnno Domini iiAnno Domini iiAnno Domini ii

(1994 - 1995)(1994 - 1995)(1994 - 1995)(1994 - 1995)(1994 - 1995)


28

*TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIUNr. 209 din 13. 09. 1994

CåtreMinisterul Culturii

Departamentul Direc¡iei Teatrelor din România

Prin prezenta revenim la Adresa noastrå înregistratå la Dvs. cu nr.1110/ 10. XI/ 1993, prin care solictam sprijin în ob¡inerea avizului tehnical unitå¡ii noastre.

În urma recomandårilor Dvs. vå depunem în copie documenta¡iacerutå suplimentar dosarului deja depus compuså din: Contractele demuncå pentru actorii profesioni¿ti ce au fost angaja¡i începând cu 1septembrie a.c.: Ilie Gheorghe, Iosefina Stoia, Adrian Andone ¿i MarianNegrescu, actualmente actori ¿i la Teatrul Na¡ional Craiova. Anexåm¿i adresa nr. 323/1991 prin care conducerea Teatrului Na¡ional Craiovane comunicå acordul privind angajarea la cumul a actorilor mai susmen¡iona¡i.

Men¡ionåm cå, în conformitate cu Ordinul nr. 77/1992, Teatrul Dra-matic ,,Elvira Godeanu” în acestå perioadå a încheiat contractul cuprivire la numårul de spectacole ¿i alte activitå¡i ce vor avea loc înstagiunea 1994-1995, program pe care îl anexåm prezentei.

De asemenea, s-au încheiat contracte de colaborare în aceaståstagiune cu urmåtorii regizori (studii superioare): Andreea Vulpe (T.N. Bucure¿ti), Daniela Peleanu (T. N. Craiova), George Marinescu(Teatrul Anton Pann Rm-Vâlcea), Cristian Juncu (student an V, regie).

Din punct de vedere financiar, Consiliul Jude¡ean Gorj a asiguratfondurile necesare cheltuielilor pentru buna desfå¿urare a activitå¡ii.

Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, prin Hotårârea nr. 71/ 1994 -pe care o anexåm -, a dat spre folosin¡å teatrului nostru, pe o perioadåde 20 ani, sala de spectacole cu 500 locuri situatå în centrul civic almunicipiului pe axa Ansamblului Brâncu¿i (Calea Eroilor). Deasemenea, prin decizia Consiliului jude¡ean s-a alocat pentru aceastå


29

clådire suma de 70 milioane lei pentru modernizåri ¿i unele modificåripentru scenå, lumini ¿i sunet.

În speran¡a cå documenta¡ia depuså îndepline¿te exact cerinteleenun¡ate de dumneavoastrå în acest sens, vå rugåm så dispune¡ielaborarea ¿i eliberarea avizului tehnic.

Vå mul¡umim pentru în¡elegere,

Cu multå considera¡ie,

DirectorMarian Negrescu


30

*,,Fiindcå Teatrul Dramatic Elvira Godeanu existå, deoarece to¡i cei

care se îngrijesc ca aceastå institu¡ie så func¡ioneze sunt plini de buneinten¡ii, nici noi, ca ziarist n-am fåcut opinie separatå. Un început eezitant ¿i trebuie a¿teptatå statuarea definitivå. O asemenea a¿ezaretrainicå se poate întâmpla prin noua premierå anun¡atå pe 31 octombriea. c. Despre ea ¿i despre alte proiecte ne vorbe¿te dl. Marian Negrescu,directorul în exerci¡iu:

<< - Stagiunea de toamnå debuteazå cu comedia ,,Jourdain celJourdain celJourdain celJourdain celJourdain celscrântitscrântitscrântitscrântitscrântit” (o molierianå în trei acte) de Mihail Bulgakov. Permite¡i-miînså, de¿i profit oarecum de prilej, så må refer la ce dorim så facem înacest al doilea an. Schimbåri masive nu vor avea loc. Au fost angaja¡i(la cumul, n.a.) încå trei actori profesioni¿ti: Ilie Gheorghe, IosefinaStoia, Adrian Andone, actori la Teatrul Na¡ional Craiova.

- Nu trece¡i a¿a repede peste informa¡ie. Zåbovi¡i câteva clipe.- De acord. Ilie Gheorghe, actorul numårul 1 al TNC, preferat de

regizorul Silviu Purcårete, va juca la Tg-Jiu în ,,D’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavalului”pe Pampon ¿i rolul principal în spectacolul Andreei Vulpe - ,,TTTTTrezirirezirirezirirezirireziri”- un scenariu propriu inspirat de un film al lui Robert de Niro. IosefinaStoia este una din societarele TNC, o actri¡å absolut irezistibilå în rolurilede comedie. Adrian Andone e un tânår cu reale perspective în devenireasa. El urmeazå så se ocupe împreunå cu mine de pregåtirea specificå aactorilor deja angaja¡i ai T.D.E.G.

- Reveni¡i la ideea de bazå. La con¡inutul stagiunii de toamnå.- Desigur. O primå veste. Ne ocupåm de reluare, în primul rând, a

evolu¡iei altor trupe de teatru din ¡arå pe scena din Tg-Jiu, a Casei deculturå a sindicatelor. Între timp, fosta Salå 23 August a intrat în repara¡iicapitale. Spectatorii vor fi peste 2-3 ani beneficiarii unei bijuterii estetice¿i utilitare, cu 250 locuri. O premierå pentru ora¿, o salå de unicå folosin¡åcu abonamente exclusive anuale ¿i chiar ... pe via¡å.

- Ce specific viza¡i pentru acest nou teatru, ca el så nu piarå?- Eu visez transformarea acestui teatru într-un centru na¡ional de

cercetare teatralå, primul de acest gen din România, aceastå formåfiin¡ând în toate ¡årile civilizate ¿i fiind finan¡atå de Guvern.

- Ne pute¡i da un exemplu?- C.I.T. de la Paris, condus de marele Peter Brook. Vom organiza în


31

acest context o sesiune de comunicåri ¿tiin¡ifice pe teme teatrale, evi-dent cu participare interna¡ionalå, care va avea loc anual în cadrulfestivalului pe care vrem så-l instituim. Spun vrem pentru cå, de la 1septembrie acest an, alåturi de noi se va afla un prieten nepre¡uit, dl.Ion Cepoi, în postura celui dintâi secretar literar din istoria teatruluilocal.

Vom încheia deasemenea un contract între teatrul nostru ¿i Academiade Teatru din Bucure¿ti în vederea oferirii unei burse anuale pentru ceimai buni dintre studen¡ii de la regie - ani terminali!

- De ce regizori vor fi produse spectacolele acestei toamne?- Spectacolele din acest an vor fi produse de regizori profesioni¿ti,

ceea ce se constituie într-o garan¡ie a calitå¡ii lor. Iatå repertoriul stagiunii1994-1995: Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit, de Mihai Bulgakov - regizor CristianJuncu; TTTTTrezirirezirirezirirezirireziri - scenariu propriu al regizoarei Andreea Vulpe de laTeatrul Na¡ional Bucure¿ti; Scrisorile lui PavelScrisorile lui PavelScrisorile lui PavelScrisorile lui PavelScrisorile lui Pavel - scenariul ¿i regiaGoange Marinescu de la Teatrul ,,Anton Pann” din Rm. Vâlcea;Pre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicole, de Molière - regia Daniele Peleanu de la T. N.Craiova; Cum vå placeCum vå placeCum vå placeCum vå placeCum vå place, de W. Shakespeare - regia Marian Negrescu;D’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavalului ¿i Jacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau Supunerea (reluåri).”

{Ion Popescu, În stagiunea de toamnå - o nouå comedie:În stagiunea de toamnå - o nouå comedie:În stagiunea de toamnå - o nouå comedie:În stagiunea de toamnå - o nouå comedie:În stagiunea de toamnå - o nouå comedie:,,JOURDAIN CEL,,JOURDAIN CEL,,JOURDAIN CEL,,JOURDAIN CEL,,JOURDAIN CEL SCR¢NTIT”, de Mihail Bulgakov SCR¢NTIT”, de Mihail Bulgakov SCR¢NTIT”, de Mihail Bulgakov SCR¢NTIT”, de Mihail Bulgakov SCR¢NTIT”, de Mihail Bulgakov, Gorjeanul,24 septembrie 1994}


32

*TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU,, T¢RGU-JIUVIRA GODEANU,, T¢RGU-JIUVIRA GODEANU,, T¢RGU-JIUVIRA GODEANU,, T¢RGU-JIUVIRA GODEANU,, T¢RGU-JIU

STAGIUNEA 1994-1995

JOURDAIN CEL SCR¢NTITJOURDAIN CEL SCR¢NTITJOURDAIN CEL SCR¢NTITJOURDAIN CEL SCR¢NTITJOURDAIN CEL SCR¢NTIT

de MIHAIL BULGAKOVMIHAIL BULGAKOVMIHAIL BULGAKOVMIHAIL BULGAKOVMIHAIL BULGAKOV

un spectacol deun spectacol deun spectacol deun spectacol deun spectacol deCRISTI JUNCUCRISTI JUNCUCRISTI JUNCUCRISTI JUNCUCRISTI JUNCU

Distribu¡ia:(în ordinea indicatå de autor)

LOUIS BEJART - actor (în pieså-JOURDAIN) - VALERIU B¢ZUHUBERT - actor (în pieså-D-na Jourdain) - IONUº STOICA

D-NA MOLIERE - actri¡å (în pieså-Lucille) - ADRIANA BR¢NZANLAGRANGE- actor (în pieså-Cleonte) - DAN DOBROIU

D-NA DE BRIE - actri¡å (în pieså-Dorimene) - LUMINIºA ªOROPLA THORILIERE- actor (în pieså-Dorante) - CORINA PRUNÅ

D-NA BEAUVAL - actri¡å (în pieså-Nicole) - SIMONA POPESCUCOVIELLE - actor (în pieså-Covielle, valet Cleonte)

- CONSTANTIN EREMIADL. DE BRIE - actor (în pieså-Maestru scrimå) - NICOLAE VICOL

DU CROISY - actor (în pieså filosoful Pancrace) & NOTARUL- ION ALEXANDRESCU

Profesorul de muzicå - GEORGE DRÅGHESCUBRINDAVOIN- valetul lui Molière (în pieså, al lui Jourdain)

- DAN CALOTÅCroitorul - CAMELIA STOICA

DON JUAN & Statuia COMANDORULUI - DANA SCOROªANUDANSATORI, MUZICIENI, BUCÅTARI

*REGIA ªI ILUSTRAºIA MUZICALÅ - REGIA ªI ILUSTRAºIA MUZICALÅ - REGIA ªI ILUSTRAºIA MUZICALÅ - REGIA ªI ILUSTRAºIA MUZICALÅ - REGIA ªI ILUSTRAºIA MUZICALÅ - CRISTI JUNCUCRISTI JUNCUCRISTI JUNCUCRISTI JUNCUCRISTI JUNCUScenografie ¿i costume - VIOREL PENIªOARÅ-STEGARUScenografie ¿i costume - VIOREL PENIªOARÅ-STEGARUScenografie ¿i costume - VIOREL PENIªOARÅ-STEGARUScenografie ¿i costume - VIOREL PENIªOARÅ-STEGARUScenografie ¿i costume - VIOREL PENIªOARÅ-STEGARU

Secretar literar: ION CEPOIION CEPOIION CEPOIION CEPOIION CEPOI*

Data premierei: 8 noiembrie 1994Data premierei: 8 noiembrie 1994Data premierei: 8 noiembrie 1994Data premierei: 8 noiembrie 1994Data premierei: 8 noiembrie 1994


33

*<<<<<<<<<< PERSONAJE:El: Domnul Teatru-sobru, distins, aristocratEi: Francisc Milescu, Elvira Godeanu, Constantin Nottara,

Alexandru Kiri¡escu, Aurel Baranga, Irina Råchi¡eanu, EcaterinaOproiu...

Eu: eu.*¥NCEPUTURILE...- Domnule Teatru, s-au împlinit, iatå, 160 de ani de când sfin¡e¿ti

¡inutul Jiului de Sus. ¥¡i mai aminte¿ti începuturile?- A¿a ceva nu se uitå! La 30 august 1834, Constantin Stanciovici-

Bråni¿teanu, profesor la ªcoala Na¡ionalå din Târgu-Jiu, fost elev al luiEliade la Colegiul “Sf. Sava” din Bucure¿ti, pune în scenå - cu profesorii¿i elevii - tragedia “Regulus” a dramaturgului austriac Iosef H. vonCollin. Reprezenta¡ia, prima în istoria Gorjului, are loc în sediul ¿colii,gåzduitå temporar în casele U¡ei Måldåråscu de pe Uli¡a Domneascå(azi Strada Tudor Vladimirescu, nr. 36, sediul ªcolii populare de artå).

- Am auzit cå ar fi fost ¿i un teatru profesionist pe-atunci!...- Da, se numea “Teatrul Român- Societatea dramaticå Târgu-Jiu” ¿i

a func¡ionat între 1886 ¿i 1888.*DESPRE TEATRUL MILESCU ªI NU NUMAI...- Care crezi cå a fost evenimentul cu cele mai benefice implica¡ii

pentru mi¿carea teatralå din Târgu-Jiu! ¥n secolul trecut, evident!- Aici e simplu de remarcat. ¥ntre 1888 ¿i 1889, Francisc Milescu a

construit teatrul care i-a purtat numele. Trebuie så men¡ionez cå, ladata aceea, Teatrul Milescu era al cincilea teatru din regat, dupå Ia¿i,Bucure¿ti, Craiova ¿i Boto¿ani. Clådirea a fost demolatå cu ani în urmå.Se afla în continuarea Spitalului vechi, cam pe unde se vede capåtuldinspre ora¿ al pasarelei.

- Mai ¡ii minte cum aråtau sala, scena, dotårile?- Mai întâi trebuie så-¡i spun cå aici, în teatrul Milescu, s-a folosit

pentru prima datå în Târgu-Jiu, la ilumina¡ie, curentul electric. Cât despreatmosfera acelor ani ¿i despre altele î¡i va da amånunte mai tânårulmeu prieten Stelian Sterescu:


34

“Clådirea tetrului nu avea nimic spectaculos pe dinafarå, pårea oanexå a casei cu etaj ¿i multe ferestre, tåiate la parter de un gang.

(...) Erau douå rânduri de loji... o galerie sus, cam înghesuitå spretavan, iar jos, în mijloc, fotolii plu¿ate în fa¡å, urmate de scaune simple¿i bånci... Tavanul, în boltå largå, avea picturi fine, în fresco, cuprinzândscene mitologice ¿i pe margine, deasupra fiecårei loji de sus, o serie deportrete înconjurate de o linie groaså în cerc, reprezentând figuri celebre-recunoscându-se chipurile lui Corneille, Racine, Molière, Shakespeare,Lope de Vega ¿i chiar... Vasile Alecsandri. Pe frontalul de deasuprascenei, se distingeau, într-un ansamblu pictural în stil neoclasic, zeulApollo ¿i cele nouå muze, având la picioare pe Momus, måscåriciulmitic.”

- Dar atmosfera... care era atmosfera?- “... trupele de arti¿ti poposeau câte o lunå, douå, primind ¿i camere

de gåzduire de la proprietar în spa¡iosul såu imobil.Din jude¡ veneau cu tråsurile ¿i alte familii de mo¿ieri, care erau

gåzdui¡i de asemenea în numeroasele camere ale so¡ilor Milescu. Via¡ade petreceri, de jocuri de noroc ¿i etalåri de toalete dura cât ¡ineastagiunea de spectacole...”

- Da! Frumos!... Domnule Teatru, ce voiam så te întreb? A! Da! Amauzit cå Gorjul ar fi fost, pe atunci, ¡inutul care a dat strålucite nume înarta româneascå!

- Sigur cå da! Surorile Paulina, Raluca ¿i Maria Stavrescu din Târgu-Jiu au fåcut carierå teatralå la Craiova ¿i Bucure¿ti. Unde mai pui cåPaulina a fost mama inegalabilei noastre actri¡e Aristizza Romanescuiar Maria - mama celebrei cântåre¡e de operå Elena Theodorini. Dupåcum vezi...!

A! Så nu uit! Ai aici extractul de na¿tere al Josefinei Visner.- Ce mai este ¿i cu Josefina Visner?- Ia ¿i cite¿te. ¥¡i spun mai târziu!- Bun! ªi cine a fost Josefina Visner?*OASPEºI AI TEATRULUI-CINEMA ,,CÅLDÅRUªE”- Så nu anticipåm, te rog! ªi så trecem înceti¿or pragul spre secolul

XX. Vrei?- Parcå pot zice altfel!?


35

- Nu! Deci s-a jucat în continuare teatru în sala Milescu, pânå prin1924 când, pe strada Unirii - acolo unde se aflå aståzi Complexulcoopera¡iei me¿te¿ugåre¿ti - s-a construit Teatrul-cinema “Cåldåru¿e”.Cu scenå, cu dotåri - cum zice¡i voi! - cu de toate. ºin minte cå aici auconcertat George Enescu ¿i Leonard, au conferen¡iat Iorga, Arghezi ¿iGoga, au evoluat Constantin Tånase ¿i George Vraca. ªtii care Vraca,partenerul Elvirei Godeanu din ,,Troilus ¿i Cresida” de Shakespeare,care Elvira Godeanu era fiica Eleonorrei Visner ¿i a cårei copilårie ¿iadolescen¡å - cu mici întreruperi la Târgu Cårbune¿ti ¿i Caracal - aici¿i-au gåsit leagånul, într-o caså din apropierea viitorului Cinema,,Cåldåru¿e”...

- Maestre, te rog, ai pu¡inticå råbdare! Parc-am mai auzit undevareplica asta! ¥n sfâr¿it... Ai milå! Sunt un amårât de secretar literar alTeatrului din Târgu-Jiu. De unde vrei så ¿tiu eu toate astea? ªi, måcar,dacå tot ai început cu Elvira Godeanu, hai så låmurim lucrurile pânå lacapåt. ¥n definitiv, CINE A FOST ELVIRA GODEANU ¿i de ce teatruldin Târgu-Jiu trebuia så-i poarte numele?

*ªI A FOST... ELVIRA GODEANU!- Mmda! Atunci så låmurim toate, pe rând!ELVIRA GODEANU s-a nåscut la 13 mai 1904, în Bucure¿ti, fiind

trecutå în registrul Stårii civile la nr. 3198 din anul 1904, luna mai, ziua15, ca fiicå a Josefinei (fostå Visner) ¿i a lui Constantin Glodeanu dinTârgu-Jiu. Tatål o påråse¿te, din motive ne¿tiute, la vârsta de câtevaluni; mama acuzå puternic despår¡irea, nutrind gânduri de sinuciderecare, din fericire, nu sunt puse în practicå. Elvira e aduså la Târgu-Jiu,locuind mai întâi într-un imobil de pe actuala stradå “14 Decembrie”,apoi pe strada “Unirii”, pe lângå Complexul me¿te¿ugåresc de aståzi.

Absolvå ªcoala primarå nr. 1 de fete din Târgu-Jiu, cu media generalå827, fiind clasificatå a ¿asea din 45 de fete promovate, 46 de eleve fiindînscrise în clasa terminalå, a IV-a.

- He! He! ¥nseamnå cå una a råmas repetentå!- Sancta simplicitas! Silentium... ¿i-ascultå! Certificatul de absolvire

cu nr. 137 din 24 iunie 1915 este eliberat pe numele GLODEANU C.ELVIRA, nume purtat de pårin¡i, în vreme ce Extractul de na¿tere ca ¿isemnåtura autografå a absolventei sunt pe numele de GODEANU


36

ELVIRA. Nume predestinat!...ªi ca så nu må mai întrerupi cu vorbe de duh îndoielnice, uite, admit

cå func¡ionarii publici din 1904 ¿i pânå acum au råmas la fel de pozna¿i.Mul¡umit?! Urmeazå Gimnaziul particular al doamnei Puricescu, laCaracal, revine în Târgu-Jiu ¿i prin 1921 pleacå ¿i se stabile¿te definitivîn Bucure¿ti.

*,,VA FI O BUNÅ AMOREAZÅ...”- Mai departe ¿tiu!... Prin 1988, în numårul 19 al Suplimentului literar-artistic al

,,Scânteii tineretului”, Elvira se deståinuia:,,¥n ¿coalå luam parte la toate sårbåtorile, spuneam versuri, cântam.

¥mi plåcea så cânt. Iubeam muzica foarte mult ¿i voiam chiar så devincântårea¡å. Cu ¡inta asta am venit mai târziu la Bucure¿ti de la Târgu-Jiu. (...) Dar am fost nevoitå, cu triste¡e, så renun¡ la acest vis, neputândface fa¡å condi¡iilor severe de platå. Lec¡iile erau foarte scumpe, mamanu avea banii necesari. (...) Astfel am ajuns så iau lec¡ii de la RolandBulfinski, un foarte bun actor ¿i dascål cu voca¡ie, pentru a intra la oaltå sec¡ie a Conservatorului, cea de artå dramaticå.''

- Cum a decurs examenul propriu-zis la Conservator?- ,,Aveam emo¡ii, tremuram. Era în comisie o pleiadå de mari arti¿ti:

Constantin Nottara, Maria Filotti, Lucia Sturza Bulandra, IonManolescu, Ion Livescu, Nicolae Soreanu. Unii dintre ei erau ¿i profesorila Conservator, î¿i alegeau viitorii elevi. Pe mine m-a luat în grupåmaestrul Constantin Nottara.”

- Bravo! Am så-l rog pe director så-¡i måreascå salariul!... Mda!Revenind, amintesc faptul cå la Teatrul Na¡ional Bucure¿ti se aflå oînsemnare a lui Nottara, din 1922, dupå un examen de admitere la Con-servator: ,,Elvira Godeanu- trup frumos. Frumoaså. Va fi o bunåamoreazå!”

- Satirul! Histrionul! Zåu, maestre, spune-mi ¿i mie: era frumoaså?- Foarte frumoaså! ªi lucrul acesta îl mårturise¿te, cu admira¡ie, o

altå femeie, Irina Råchi¡eanu: “... dincolo de frumuse¡e avea cåldurå,dulcea¡å. ¥ntâi cå avea un trup - ceva uluitor. Statuie vie. (...) Exact ca ostatuie. Era o femeie înaltå. Acest corp minunat avea o ¡inutå foarteelegantå. Majestuoså. O femeie foarte frumoaså. Avea ceva esen¡ial


37

feminin... ceva... Pielea... carna¡ia... coloritul, ochii de catifea mari...”*,,,ELVIRA NAºIONALÅ”... DIN GORJ!- Am în¡eles cå a fost comparatå cu mari actri¡e ale lumii...- Da, cu Greta Garbo, dar, mai ales cu Elvira Popescu. Uite ce scrie

Alexandru Kiri¡escu în “Rampa” din 11 noiembrie 1946, subliniind ocalitate în plus fa¡å de tiza ei:

“Nume predestinat. L-a mai purtat o altå magicianå a scenei ¿ifrumuse¡ii: Elvira Popescu. Dar aceea ne-a påråsit. Astålaltå Elvira e anoastrå ¿i råmâne a noastrå, statornic ¿i påtima¿ a ¡årii sale, cu toatesolicitårile care i-au venit de pretutindeni ¿i continuå så-i vie.''

ªtii cum o numea Ecaterina Oproiu în “Adevårul literar ¿i artistic”,nr. 66, din 12-18 mai 1991? Elvira na¡ionalåElvira na¡ionalåElvira na¡ionalåElvira na¡ionalåElvira na¡ionalå. ªi asta, nu în ultimulrând, pentru cå op¡iunea ei majorå a fost repertoriul românesc: TudorMu¿atescu, George Mihail Zamfirescu, Lucian Blaga, N. Kiri¡escu, I.L. Caragiale, Lucia Demetrius etc. Acela¿i Al. Kiri¡escu în mai susamintitul comentariu din revista “Rampa” afirma categoric: ,,Poate nicio altå artistå româncå nu e mai autentic a noastrå ca Elvira. Olteancaaceasta din Gorj, podoabå a rasei sale, este atât de legatå în toateexpresiunile de via¡a româneascå, încât trebuie så parå ciudat cåsolicitatå cum a fost de atâtea ispititoare eroine ale repertoriului stråin,n-a ¿ovåit de câte ori i s-a prezentat prilejul så joace în repertoriul origi-nal.”

*INTRE CAPODOPERE ªI PIESE DE BULEVARD- A jucat mult?- Enorm! Intrarea ¿i-a fåcut-o pe scena Companiei Tantzi Cutava-

Mi¿u Fotino (jucând în “Fracul” de Gabor Dregeli - 1926, “Måiastrafårå inimå”, adaptare de Vasile Voiculescu - 1927). A fost angajatå deCorneliu Moldovan la Teatrul Na¡ional din Bucure¿ti, de unde, dupå oapari¡ie în “Negu¡åtorul din Vene¡ia” ¿i un comflict cu regizorul SoareZ. Soare, pleacå. A fost reangajatå de Liviu Rebreanu în anul 1929 castagiarå categoria a III-a. ¥n fi¿a actri¡ei capodoperele artei dramaticealterneazå cu piesele de bulevard: “Femeia ¿i paia¡a” de Pierre Louis,“Coco¿ul negru” de Victor Eftimiu, “Cuib de viespi” ¿i “Florentina” deAlex. Kiri¡escu, “Evantaiul doamnei Windermere” de Oscar Wilde, “O


38

noapte furtunoaså” ¿i “O scrisoare pierdutå” de I. L. Caragiale,“Tovarå¿i” de Jacques Deval, “Dama cu camelii” de Al. Dumas-fiul,“Troilus ¿i Cresida” de Shakespeare, “Omul ¿i masca” dupå Marlowe,“Iatå femeia pe care o iubesc” de Camil Petrescu ¿.a. ¥n maturitatecreatoare, a jucat Ma¿a în “Trei surori” de Cehov, Maria în “Apus desoare” de Delavrancea, Claire Zachanassian în “Vizita båtrânei doamne”de Fr. Durrenmatt.

ªi så nu uit, a jucat într-unul din primele filme române¿ti, vestitul“Maiorul Mura”.

*ACTRIºÅ ªI OM- Cum era ca om, ca artistå?- Prin 1973, Aurel Baranga, în numårul 125/27 aprilie al “Såptåmânii

culturale a capitalei” o elogia, cu emo¡ie:“Doamnå, în în¡elesul mult nobil al termenului, a traversat cinci

decenii de trudå seralå risipind în jurul ei o jerbå de polite¡i ale inimii.¥ntr-o lume stând sub ac¡iunea corosivå a atâtor scåderi ¿i concesii,Elvira a adus o primåvarå a gra¡iei.

N-a våzut-o nimeni niciodatå cu grimasa nemul¡umirii, n-a bârfit ¿inu ¿i-a denigrat colegii, n-a solicitat ¿i n-a respins roluri, n-a fåcut partedin coterii carnasiere - tot atâtea practici ale mizeriei teatrale de altådatå. Generoaså, tonicå, stenicå, un dar al naturii, Elvira aduce în via¡åceea ce a fost ¿i pe scenå: o explozie a luminii, binefåcåtoare ¿i tandrå.

A jucat sute de roluri, strålucitå partenerå a lui Vraca sau Bål¡å¡eanu,dar în con¿tiin¡a mea råmâne - dupå ce am våzut alte interpretåri ilustre- ideala Zoe din “Scrisoarea pierdutå”. (...) O s-o uit vreodatå? O så uitvreodatå ¿tiin¡a ei în teatru, måsura, armonia, discre¡ia pe care le-a adusîn orice rol, tot atâtea virtu¡i exemplare ¿i fårå egal, pe care tinerelegenera¡ii ar trebui så le deprindå de la marii lor înainta¿i ¿i pe careElvira le oferå, darnicå în lec¡ii de teatru - o så uit vreodatå de aceaståcomoarå, meritå så fie uitatå?”

- Må simt cople¿it, Domnule Teatru! Cople¿it! A avut momente decumpånå în via¡å? Pentru cå nu îmi pot închipui cå o astfel de fiin¡å -superbå în alcåtuirea ei fizicå ¿i spiritualå - ar fi putut suferi asemeneamie sau altora.

- A avut! A refuzat roluri care i se påreau cå nu i se potrivesc fiin¡ei


39

ei fizice ¿i spirituale, cum zici tu! A suferit enorm la moartea mameisale. Dar marea, extrema suferin¡å, i-a fost pricinuitå de Zaharia Stancu,director al Na¡ionalului din Bucure¿ti, care s-a dispensat de contribu¡iaei într-ale teatrului, într-o perioadå despre care mai bine am påstratåcerea.

Elvira Godeanu a avut ¿i bucurii! Cele de pe scenå, de pe stradå -când oameni necunoscu¡i se apropiau de ea, atingându-i ve¿minteleîntr-o adora¡ie mutå - cele din via¡a intimå prilejuite de so¡ul ei,antreprenorul Emil Prager.

- Câte ceva mai ¿tiu ¿i eu! Este cel care a ridicat Castelul de apå dela Târgu-Jiu, nu? Cel care a construit Uzinele hidroelectrice de la Novaci¿i Sadu; acela¿i care a înål¡at marile construc¡ii de artå de pe DefileulBumbe¿ti-Livezeni!

*ALTFEL, DIN NOU ACASÅ...- Da! A¿adar, te mai întrebi DE CE Teatrul Dramatic din Târgu-Jiu

se nume¿te ELVIRA GODEANU?- Pentru cå a fost o mare gorjeancå ¿i o mare Doamnå a artei

române¿ti. Mul¡umesc, Domnule Teatru! Ar mai fi ceva de spus, cecrezi?

- Ar mai fi multe de spus! Cå la 3 septembrie 1991 Elvira Godeanua trecut în nefiin¡å. Sau cå la 13 mai 1994 ar fi împlinit 90 de ani! Saucå, dupå råzboi, dupå cel de-al doilea råzboi mondial, mi¿carea teatralådin Târgu-Jiu a cunoscut alte valen¡e, zeci de împåtimi¡i jertfind câte ofårâmå de suflet la temelia Måriei-Sale, TEATRUL!

Dar asta, cu alte prilejuri!*- Domnule Teatru! Maestre! O singurå întrebare! Una singurå! De

ce VISUL UNEI NOPºI DE VARÅ! Are vreo legåturå cu Shakespeare?- ªi da, ¿i nu! Esen¡ial este cå aproape 160 de ani, gorjenii ace¿tia -

pu¡in par¿ivi, pu¡in pozna¿i, pu¡in delåsåtori, dar eminamente arti¿ti -au ars pe altarul teatrului îndeosebi vara. Pe 30 august 1834 au jucatprima pieså de teatru; pe 4 iulie 1993 au înfiin¡at Teatrul Dramatic“Elvira Godeanu”; pe 31 august 1994 au ob¡inut statutul de teatruprofesionist. Binecuvânta¡i de Dumnezeu cu haruri - ¿i daruri -dumnezeie¿ti, au avut råbdare så viseze ¿i så a¿tepte 160 de ani! Så


40

speråm cå nu-i vor lenevi certitudinile. Cå realitatea nu va fi mai prejosdecât VISUL!

La bunå vedere!*- Marian! Negrescule! M-au påråsit cuvintele! Maestrul, Domnul

Teatru, a plecat; î¿i pune hainele de galå pentru premierå. Må simt pu¡inobosit! ªi pu¡in trist! Se vor aprinde luminile crude ale scenei; actoriivor face, ferici¡i, reveren¡e; spectatorii vor pleca în limuzine luxoase,înveli¡i în orgolii ca într-o plapumå de måtaså ¿i eu, eu scribul, euclownul, eu paia¡a, eu, ce så fac? Spune ¿i tu ceva, orice, numai spune!

- Reluåm! Actul I, Scena II!”{Ion Cepoi, V V V V Visul unei nop¡i de varå (Selec¡ie, grupaj, interviuisul unei nop¡i de varå (Selec¡ie, grupaj, interviuisul unei nop¡i de varå (Selec¡ie, grupaj, interviuisul unei nop¡i de varå (Selec¡ie, grupaj, interviuisul unei nop¡i de varå (Selec¡ie, grupaj, interviu

imaginar)imaginar)imaginar)imaginar)imaginar), Caietele ,,Elvira Godeanu”, nr. 1/ octombrie 1994/ Edi¡ieimaginatå grafic de Ion Cepoi ¿i Viorel Gârbaciu}

*<< Dupå spectacolul Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu

intitulat ,,Jourdain cel scântitJourdain cel scântitJourdain cel scântitJourdain cel scântitJourdain cel scântit” (o molierianå) de Mihail Bulgakov,mi-am fåcut datoria consemnând o suitå de impresii culese la cald. Celdintâi cåruia i-am solicitat o succintå caracterizare a fost firesc regizorulpiesei, domnul CRISTI JUNCU:

,,Am vrut så transmit senza¡ia pe care o provoacå revela¡iaperisabilitå¡ii iluziei. Am conceput comedia din integralitatea ei, nu pemomente. Ca structurå momentanå må raportez, involuntar, cuumilitatea corespunzåtoare ,,la stilul domnului Silviu Purcårete”.

O contribu¡ie determinantå la reu¿ita spectacolului a avut-o autorulscenografiei ¿i costumelor, domnul VIOREL PENIªOARÅ-STEGARU, de la Teatrul Na¡ional din Craiova:

,,Cristi Juncu a våzut acest teatru ca pe un vis. Eu i-am datdimensiunea realå, materialitatea: culoare, luminå.

To¡i creatorii moderni folosesc de regulå mijloace clasice. Ele suntverificate de timp, de public. De pildå, fåcliile vin din teatrul antic,pelerinele din evul mediu. Important a fost så reliefez personajul colectiv,acel cor antic. Poate ar fi trebuit så se râdå mai mult.”

Am profitat de prezen¡a doamnei CÅTÅLINA BUZOIANU, om deteatru ce nu mai are nevoie de nici-o recomandare, ¿i-am rugat-o så-¿i


41

spunå pårerea:,,Cristi Juncu este unul din cei mai buni struden¡i de la clasa preluatå

de la Mircea Danieliuc, claså care s-a afirmat deja la Sibiu, Constan¡a,Turnu-Severin, Bra¿ov ¿i iatå acum la Tg-Jiu. El va duce mai departefiorul de poezie, delicate¡ea, misterul de care care teatrul are atâta nevoie.El continuå în preocupårile sale o asemenea direc¡ie a scenei române¿ti- pe care a¿ numi-o a inefabilului. Se simte în edificarea spectacoluluifaptul cå regizorul este ¿i compozitor de muzicå, instrumentist, întrucâtlumea sa e un univers uman, de dragoste, iubire, gemerozitate. Må bucurcå aici, în ora¿ul lui Brâncu¿i, e otrupå de mare teatru.”

Se aflå alåturi de noi domnul PETRE POPESCU GOGAN, care ne-a declarat:

,,Realizarea spectacolului e subtilå, inteligentå. Stratificareaplanurilor pe care evolueazå protagoni¿tii mi-a sugerat acea transla¡iedezordonatå dintre subcon¿tient ¿i con¿tient. Actorii, de¿i încå timizi,¿i-au probat maturitatea, depå¿ind conven¡ia inerentå unui asemeneagen de spectacole.” >>

{Dan Silviu, Eveniment în Tg-Jiu/ Impresii culese la caldEveniment în Tg-Jiu/ Impresii culese la caldEveniment în Tg-Jiu/ Impresii culese la caldEveniment în Tg-Jiu/ Impresii culese la caldEveniment în Tg-Jiu/ Impresii culese la cald,Gorjeanul, 12 noiembrie 1994}

*,,În urmå cu 350 ani, tânårul regizor ¿i actor de teatru ambulant

Jean-Baptiste Poquelin devenea directorul unei trupe cu care urma såcutreiere, mai bine de un deceniu, Fran¡a. Acum î¿i va lua numele deMolière, renun¡ând astfel la privilegiile clasei burgheze ¿i preferând såcutreiere provincia, ca dramaturg, actor, sufleur ¿i, deopotrivå, ca regizor,alåturi de, se zice, marea lui pasiune, actri¡a Madeleine Béjart.

Louis Béjart, actor (în pieså - JOURDAIN) de¡ine titlul distribu¡ieiîn ,,molieriana” JOUDAIN CEL SCR¢NTIT, de Mihail Bulgakov,spectacol cu care s-a deschis, recent, stagiunea 1994 -1995 a Teatruluidramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu.

Regizorul Cristian Juncu (student în anul al IV-lea la clasa doamneiCåtålina Buzoianu, teatrolog de reputa¡ie na¡ionalå) a gândit acestspectacol, cum era ¿i firesc, probabil, având în vedere manierabulgakovianå a distribu¡iei, ca o proiec¡ie halucinantå de tipuri ¿i situa¡ii,într-un spa¡iu oniric ¿i insolit (luminat de fe¿tile), unde demarca¡ia între


42

ILUZIE ¿i REALITATE este destul de labilå, dacå nu chiar estompatå...Ideea (parodicå) pe care Bulgakov a mers în aceastå pieså, conform

manierei ,,intertextuale” a distribu¡iei stabilite, este cea a ,,lumii cateatru” ¿i a spectacolului ca lume de tipuri caracteriologice ¿i situa¡ii.Cåci ,,molieriana” JOURDAIN CEL SCR¢NTIT nu este decât oquintesen¡å, în spiritul farselor ¿i comediilor molieriene, unde se verificåîncå odatå matricea etern - ¿i general-umanå a vizualizårii teatrale, cât¿i o tipologie umanå specificå amintind de Tartuffe, Arnolphe, Alceste,Don Juan, Georges Dandin sau Sganarelle, personaje pe care, în nouaviziune regizoralå, le sim¡im, fie în spontana revela¡ie a gestului sce-nic, fie în imediata apropiere a acestor FANTOªE, eviden¡iate de ogesticå caracterizantå, sub aspectul categoriei sociale, ¿i de o mimicåbufonå, de scålâmbåieli, pa¿i împletici¡i, bastonade, tumbe ¿i råcnete.Dar în strânså legåturå cu toatå aceastå figura¡ie molierianå, LIMBAJULråmâne pecetea specificå. ªi e un mare merit al actorilor târgujieni de aintra în pielea acestui verbiaj magic al teatrului molierian, plin de cli¿ee¿i bombastice formule de polite¡e burghezå, frizând ridicolul, deautomatisme råstite, toate ,,ÎN LIMBA MATERNÅ ªI LA URECHEACARE TREBUIE ...” vorba d-lui Jourdain ...

De fapt, piesa lui Bulgakov este o medita¡ie mai generalå asuprateatrului, fåcutå cu mijloace moderne specifice genului, într-o vizualizareoniricå, iar actorii de azi, pentru a-l juca pe Bulgakov, trebuie, în primulrând, så aibå bune cuno¿tin¡e despre ,,poetica” teatrului molierian. Cåcio ,,molierianå” bulgakovianå (,,OBSESIA MOLIÈRE” fiind deidentificat chiar într-un roman autobiografic, pe tema opresiunii însistemele totalitare) mereu actualå cu privire la societatea umanå,presupune ,,esen¡ializarea” acelor situa¡ii ¿i tipologii, gesturi scenice ¿iautomatisme de limbaj, menite a individualiza ,,burlescul”, categoriedramaticå fundamentalå în teatrul clasic francez, ¿i a-i da o turnuråaluzivå, ba chiar o perspectivå omagialå.

,,JOURDAIN CEL SCR¢NTIT” e, în definitiv, o farså, dar unarealizatå cu mijloace moderne de parodiere dramaticå, avându-l ca,,subiect”, într-o retrospec¡ie omagial-chintesen¡ialå, pe însu¿i ,,valetulnebuniei universale”, cum a fost numit Molière, cu îndreptå¡ire. ªi însubstrat o satirå sarcasticå a imposturii ¿i suficien¡ei, într-o esen¡ializarecaricaturalå.


43

Jocul de scenå al actorilor târgujieni, precum ¿i rolurile interpretatene-au amintit de to¡i burghezii gentilomi din farsele ¿i comediileclasicului francez (atât de ,,retractar” la recomandårile doctrinaruluiBoileau!), de to¡i Don-Juanii ¿i de toate pre¡ioasele ridicule, desnobismul lingvistic al unora cât ¿i de jargoanele altora - limbaje a¿a-zis ,,categoriale” -, în general de un univers uman pitoresc ¿i de epocå,ai cårui indivizi, dincolo de perucile ,,medievale” sau de costumele,,antice” (existând chiar o aluzie la ,,corul” din tragedia greacå, cu func¡ialui auctorial-moralå ...), exprimå de fapt, instincte ¿i pasiunicaracteristice întregii umanitå¡i.

Pe aceastå idee a mers dramaturgul modern, tema ,,vie¡ii ca teatru”¿i a teatrului ca ,,scenå a vie¡ii” verificându-se necontenit. De aiciestompajul (cåruia i s-a gåsit ,,cheia” oniricului) dintre REALITATE ¿iILUZIE, dintre ARTÅ ¿i VIS - TODA LA VIDA ES SUENO, adicå a,,vie¡ii ca vis”, temå veche de câteva secole, de identificat ini¡ial laCalderon de la Barca, dar de gåsit ¿i la Schopenhauer, Eminescu ¿i,iatå, chiar la moderni...

Cel mai pregnant personaj a fost cel jucat de Jourdain (VALERIUB¢ZU), care a umplut cu personalitatea lui dezinvoltå scena, nedespår¡itfiind de ,,måciuca” mioriticå, cu rol de ,,sceptru” caracterizant ... Înciuda personalitå¡ii sale tiranice, ''farsa” vie¡ii îi va da o mare lec¡ie,fåcându-l så consimtå la cåsåtoria (aranjatå în spiritul travestiului sce-nic) fiicei sale Lucile (ADRIANA BR¢NZAN), râzgâiata mieunatå ¿imieroaså, care a cules atâtea aplauze, cu Cleonte (DAN DOBROIU).Valetul acestuia, pe nume Covielle, a fost interpretat cu spumoasåfutilitate de CONSTANTIN EREMIA, cu o spontaneitate teribilå ¿ivervå dråceascå (ne amintim de rolul magistral al acestuia din D’ALECARANAVALULUI, jucatå în stagiunea trecutå) ...

Am mai re¡inut pe valetul lui Molière (în pieså valetul lui Jourdain),BRINDAVOIN, jucat de actorul DAN CALOTÅ, personaj-cheie pentru,,mesajul” bulgakovian al ,,molierienei” ,,JOURDAIN CELSCR¢NTIT”, ale cårui tu¿e scenice pot fi ¿i discrete, înså ¿i mult maitran¿ante, evidente (sugeråm acest lucru actorului ¿i d-lui directorNegrescu) ...

Mai amintim pe Dan Dobroiu, Lumini¡a ªorop Go¿a, Corina Prunå,Simona Popescu, Nicu Vicol, Ion Alexandrescu, George Dråghescu ¿i


44

Cristinel Dobran, Camelia Stoica, Dana Scoro¿anu ¿i Ion Bican, care,în diferite situa¡ii episodice, au dat scenei culoare ¿i antren teatralreliefând caractere, tipologii, gesturi ¿i inten¡ii spectaculare.

Ca ¿i în stagiunea trecutå, modestele resurse financiare î¿i spuncuvântul în realizarea scenografiei (realizatå de craioveanul ViorelPeni¿oarå- Stegaru).

Noroc cu viziunea ¿i inten¡ia regizoralå care ,,salveazå” spectacolulde la cådere, cu a¿a ,,parcimonie” scenograficå ... Esen¡ializareascenograficå a teatrului modern nu trebuie confundatå cu insuficien¡aresurselor financiare - oricum nu în func¡ie de acest criteriu trebuie alesrepertoriul ¿i nici construitå inten¡ia scenograficå ...

Dincolo de aceste impedimente, ezitåri interpretative ¿i scenografice,spectacolul a constituit o reu¿itå în sine.

O trupå de provincie care joacå pe Caragiale, pe Eugen Ionesco, peMihail Bulgakov, pe Wilhelm Hauff, ba chiar pe Shakespeare meritådin plin considera¡ia publicului ¿i încrederea factorilor ierarhici. Cåcivaloarea repertorialå ¿i interpretativå a trupei târgujiene obligå, în acela¿itimp, la o mai sus¡inutå (¿i îndreptå¡itå) sus¡inere financiarå ...

N.B. Felicitåri realizatorilor numårului 1 al CAIETULUI- PRO-GRAM, executat, cu reproduceri foto, în condi¡ii de lux, irepro¿abile,la Tipografia ,,PRINT ART” - evocând împlinirea a 160 ani de mi¿careteatralå la Tg-Jiu ¿i personalitatea actri¡ei de renume care a fost ELVIRAGODEANU, într-un interviu imaginar de o ¿ocantå modernitate, realizatde dl. Ion Cepoi, secretarul literar al teatrului târgujian. >>

[Zenovie Cârlugea, O ,,molierianå” parodicå, de BulgakovO ,,molierianå” parodicå, de BulgakovO ,,molierianå” parodicå, de BulgakovO ,,molierianå” parodicå, de BulgakovO ,,molierianå” parodicå, de Bulgakov, jucatå, jucatå, jucatå, jucatå, jucatåla teatrul târla teatrul târla teatrul târla teatrul târla teatrul târgujiangujiangujiangujiangujian, Gorjeanul, 17 noiembrie 1994}

*,,Este un spectacol (,,Jourdain cel scrântit”, n.a.) care aduce atâta

mister în teatru, atâta delicate¡e ¿i atâta poezie de care teatrul are nevoieîn momentele acestea.

Îi mul¡umesc regizorului cå s-a apropiat de Molière ¿i de Bulgakov- au fost unii dintre cei mai mari autori care m-au fascinat ¿i pe minedintotdeauna - ¿i cå el continuå în crea¡ia lui, în preocupårile lui - dupåun examen cu commedia dell’arte extrem de poetic, de fin, de inefabil- o asemenea direc¡ie în teatrul românesc.


45

Sunt sigurå cå o va duce mai departe, unde talentul lui îi då acestdrept. El poartå cu sine un univers poetic, uman ¿i de iubire de care,poate, genera¡ia lui are, acum, mare nevoie.

Mul¡umesc acestui teatru ¿i acestor spectatori care l-au primit peCristian Juncu ¿i sper cå acest loc va fi în continuare sfin¡it de oamenila fel de talenta¡i, care vor face parte din acest colectiv, a¿a cum deja ademonstrat în acestå searå, o trupå de teatru adevåratå, o mare trupå deteatru.”

{Cåtålina Buzoianu, O mare trupå de teatruO mare trupå de teatruO mare trupå de teatruO mare trupå de teatruO mare trupå de teatru, Gorjeanul, nr. 1487/sâmbåtå, 19 noiembrie 1994}

*,, Primul pasPrimul pasPrimul pasPrimul pasPrimul pasMar¡i, 8 noiembrie, ora¿ul Tg-Jiu a tråit o mare sårbåtoare:

deschiderea stagiunii 1994-1995 cu premiera piesei ,,Jourdain celourdain celourdain celourdain celourdain celscrântit scrântit scrântit scrântit scrântit (Molieriana)” de Mihail Bulgakov, în regia lui Cristian Juncu.O sårbåtoare pe care, generos, a împår¡it-o cu oaspe¡ii såi: critici deteatru, regizori (profesoara Cåtålina Buzoianu), mul¡i prieteni de laTeatrul Na¡ional din Craiova, jurnali¿ti interesa¡i de eveniment.

O searå rece, debutând cu un sentiment apåsåtor, întårit desemiobscuritatea ce domnea pe holurile ¿i în sala Casei de Culturå aora¿ului, unde a avut loc premiera. ªi totu¿i, o astfel de searå, fårå apromite prea tare s-a dovedit plinå de surprize ce au dezmor¡it atmosfera.

Pu¡inå istoriePu¡inå istoriePu¡inå istoriePu¡inå istoriePu¡inå istorieTradi¡ia teatralå târgujianå numårå 160 ani de la prima reprezenta¡ie

din 1834.Dupå mai multe încercåri - Societatea dramaticå Tg-Jiu (1885-1888),

Teatrul Milescu (1888-1889), Teatrul-cinema Cåldåru¿e (1924), dupåce ¡inutul a dat în arta româneascå nume strålucite (surorile Paulina,Raluca ¿i Maria Stavrescu au fåcur carierå teatralå la Craiova ¿iBucure¿ti, Paulina låsând mo¿tenire acest talent fiicei sale - AristizzaRomanescu, Maria înzestrând-o cu arta cântecului pe fiica sa ElenaTheodorini; în plus, ora¿ul este locul de na¿tere al celebrei actri¡e ElviraGodeanu, interpretå a sute de roluri, partenerå strålucitå a lui Vraca ¿iBål¡å¡eanu), o nouå ini¡iativå s-a nåscut aici - Teatrul Dramatic ,,Elvira


46

Godeanu” Tg-Jiu. Cu un director - Marian Negrescu, actor al TeatruluiNa¡ional Craiova, cu un dedicat secretar literar, profesorul Ion Cepoi,cu o trupå de actori tineri în ale teatrului, cu un atestat primit doar decâteva zile ¿i cu multe planuri de viitor.

Cine vrea så fie primul?Cine vrea så fie primul?Cine vrea så fie primul?Cine vrea så fie primul?Cine vrea så fie primul?Cristi Juncu, student-regizor, discipol al regizoarei Cåtålina

Buzoianu, a fost primul. A reu¿it så fie primul nu numai într-o ordineprestabilitå, ci så fie primul regizor cu mult curaj ¿i încredere care såpunå o pieså la Teatrul ,,Elvira Godeanu”, pentru cå î¡i trebuie curaj ¿iîncredere så po¡i lucra cu o trupå de actori considera¡i de speciali¿ti,doar cu un an în urmå, diletan¡i.

A fost primul care, în aceste condi¡ii, a reu¿it så aducå o mare bucuriecelor ce ¿i-au pus speran¡ele în el. Împreunå cu scenografia ¿i costumelerealizate de Viorel Peni¿oarå-Stegaru de la teatrul craiovean, în condi¡iigrele la modul concret - Cristi Juncu a fåcut din actorii tânårului teatruo trupå revelatoare.

Revenind la seara premierei: spectatorilor li s-a oferit un spectacolbazat pe contraste, pe sugestii, pe alternåri de registru grav ¿i registrucomic, un spectacol in care muzica, semnatå tot de regizor, ¿i luminaau avut un rol important. O încercare ambi¡ioaså de a readuce ,,o undåde poezie” în teatru, cum observå, dupå premierå, regizoarea CåtålinaBuzoianu. Cåci în fond, Jourdain cel scrântit gåse¿te, în ciuda cre¿terii¿i comportamentului såu, puterea de a iubi, iar triste¡ea iubirii în¿elateeste la fel de mi¿cåtoare, fie ea a oricui.

Piesa e o parafrazå dupå ,,Burghezul gentilom” al lui Molière, iarechipa din pieså e prefiguratå a fi chiar aceea a vestitului autor-actor.

Planuri de viitorPlanuri de viitorPlanuri de viitorPlanuri de viitorPlanuri de viitorPlanurile de viitor ale tânårului regizor, atât cât s-au conturat ele,

sunt promi¡åtoare, el inten¡ionând så regizeze împreunå cu so¡ia sa -regizoarea Andreea Vulpe - un spectacol dupå ,,Levantul” de MirceaCårtåråscu.

Planuri de viitor are ¿i teatrul, ¿i chiar dintre cele mai ambi¡ioase.Dintre spectacolele ce urmeazå a fi puse în scenå (conform Caietului-program) notåm: spectacolul ,,TTTTTrezirirezirirezirirezirireziri” dupå un scenariu propriu al


47

regizoarei Andreea Vulpe (de la Teatrul Na¡ional Bucure¿ti) cu premierape 15 decembrie 1994, ‘’Muck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel Mic” (basm de Wilhelm Hauff înviziunea regizoralå a lui Ion Alexandrescu, cu premiera pe 10 ianuarie1995, ''Pre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicolePre¡ioasele ridicole” de Molière, regia Danielei Peleanu(Teatrul Na¡ional Craiova), cu premiera pe 25 martie 1995.

Le dorim succes!”{Cristina Modreanu, TârTârTârTârTârgu-Jiu/ Un ora¿ sub semnul teatruluigu-Jiu/ Un ora¿ sub semnul teatruluigu-Jiu/ Un ora¿ sub semnul teatruluigu-Jiu/ Un ora¿ sub semnul teatruluigu-Jiu/ Un ora¿ sub semnul teatrului,

Rampa, nr. 10/ 18-24 noiembrie 1994}

*,, ... Sunt plåcut surprins de valoarea reprezenta¡iei; din punctul de

vedere al celui care a våzut ¿i primul spectacol, cu D’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavalului,cred cå este un pas mare înainte ...

Dacå ar fi så func¡ionez într-o comisie care så dea atestat deprofesionalitate acestei trupe, apoi i-a¿ da votul meu imediat.

Regizorul mi se pare un talent remarcabil. Spectacolul este conceputca o comedie misterioaså, într-un mod grav ¿i, în acela¿i timp, cu uncomic fårå bagatele, fårå farafastâcuri. O impresie foartå bunå pentruorganizarea scenicå ¿i modul de compozi¡ie al grupurilor. Luminilefunc¡ioneazå mai mult decât meritoriu, mi s-a pårut cå slujesc spectacoluldin plin. Dar surprinderea cea mare este ce s-a realizat cu aceastå trupå.Este vorba de oameni care nu au fåcut ¿coli superioare de artå dramaticå,dar se mi¿cå - în linii generale vorbesc - ¿i ac¡ioneazå scenic într-unmod pe care, încå o datå, îl consider surprinzåtor pentru un teatru aflatla începutul såu ¿i dispunând nu de valori, nu de capete de afi¿ sau, maiexact spus, nu de valori care s-au afirmat pânå acum, ci care au tottimpul înainte så o facå.

Socotesc eu cå acest spectacol este actul de na¿tere al teatrului ,,ElviraGodeanu”, ca încå un teatru profesionist, cu emblemå, al României.

(...) Cred cå acest teatru a depå¿it stadiul amatoristic. Fire¿te, lucrulacesta se face în timp ¿i a¿ vrea så cred cå nu este vorba de un accident,chiar ¿i benefic, ci de un moment care î¿i va avea continuitate. Teatrulse relevå cu o serie, ¿i cu program. Trebuie regizori în continuare ¿i enevoie ca repertoriul så aibå ¿i exigen¡å ¿i comunicativitate.

... Piesa nu-mi spune multe ... dar spectacolul a depå¿it cu multvaloarea textului (...)


48

Dacå a¿ fi fost propus selec¡ioner, vå asigur cå a¿ fi selec¡ionat fårårezerve, acest spectacol pentru Festivalul ,,I. L. Caragiale”. Cred cåfiind considerat în stagiunea 1994 -1995, oricine ar fi viitorul selec¡ioner- un om sau o comisie - nu va putea uita så-l aducå la edi¡ia aVII-a aFestivalului Na¡ional de Teatru ,,I. L. Caragiale.”

(...) Nici o recomandare ¿i nici un sfat nu sunt bune decât dacå suntcerute. Dacå, vreodatå, directorul sau al¡i cålåuzitori de aci må vorîntreba, le voi putea spune câte ceva, bizuit pe experien¡a îndelungatåde via¡å ¿i de teatru. Deocamdatå, dacå ei ¿i-au gåsit regizorul ¿i piesa¿i, dacå-mi permite¡i, ¿i publicul, care a asistat în numår atât de mare ¿icu atâta plåcere la spectacol, ce recomandare så le mai facem noi? Caatare, va veni un moment când al¡ii vor veni så le cearå lor recomandåri.

Nu pot decât så le urez så aibå continuitate în domeniul artistic, så-¿i fixeze programul în ni¿te cadre bine stabilite ¿i så facå så fiemediatizate rezultatele, pentru cå important e nu så câ¿tige glorie înfa¡a publicului local - aståzi toatå lumea se gânde¿te la glorie na¡ionalåsau interna¡ionalå - ci så på¿eascå cu îndråznealå mai departe pentru acuceri ¿i un public na¡ional ¿i, de ce nu, ¿i publicul din alte ¡åri.”

{Valentin Silvestru, TTTTTeatrul ,,Elvira Godeanu”/ Încå un teatrueatrul ,,Elvira Godeanu”/ Încå un teatrueatrul ,,Elvira Godeanu”/ Încå un teatrueatrul ,,Elvira Godeanu”/ Încå un teatrueatrul ,,Elvira Godeanu”/ Încå un teatruprofesionist cu emblemå al Românieiprofesionist cu emblemå al Românieiprofesionist cu emblemå al Românieiprofesionist cu emblemå al Românieiprofesionist cu emblemå al României, Gorjeanul/ 25 noiembrie 1994}

*<< ... Dupå premiera cu ,,HamletHamletHamletHamletHamlet” în 11 februarie 1995, voi începe

repeti¡ii cu ,,D’ale CarnavaluluiD’ale CarnavaluluiD’ale CarnavaluluiD’ale CarnavaluluiD’ale Carnavalului” la Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu.

A¿tept cu emo¡ie debutul pe cea mai tânårå, dar promi¡åtoare scenåa teatrului românesc. >>

{Col¡ul actorului/ ICol¡ul actorului/ ICol¡ul actorului/ ICol¡ul actorului/ ICol¡ul actorului/ ILIE GHEORGHELIE GHEORGHELIE GHEORGHELIE GHEORGHELIE GHEORGHE - Mereu în for¡å, - Mereu în for¡å, - Mereu în for¡å, - Mereu în for¡å, - Mereu în for¡å, Rampa,nr. 11/ 25 noiembrie - 1 decembrie 1994}

*<< Când, mar¡i, 8 noiembrie, am pornit din Bucure¿ti spre Tg-Jiu,

må aflam la ,,gradul zero” - a¿teptare. Asta înseamnå cå nu aveam nicio curiozitate deosebit de entuziastå. ªtiam cå vin la inaugurarea unui,,teatru profesionist’ extrem de tânår - ¿i mai ¿tiam cå actorii såi urmauså facå ,,saltul calitativ”, proveni¡i fiind dintr-un ,,teatru popular”, dacå


49

nu må în¿el, sau oricum, dintr-un ,,teatru amatoricesc”. Mai ¿tiam, deasemenea, cå voi vedea - cu ace¿ti interpre¡i - (care nu vor poseda - îmispuneam - chiar de vor fi avut talent ! - multe secrete ,,tehnice” alemeseriei) - un spectacol montat de un regizor tânår, un regizor încåstudent. Este adevårat: studentul unei maestre foarte exigente ¿i care ela ora actualå unul din stâlpii cei mai puternici ai regiei române¿ti:Cåtålina Buzoianu. La acest neutru ,,grad zero” se insinua a¿adar, a¿putea zice, umbra unei temeri, aceea de a întâlni reminiscen¡e ,,bovarice”ale diletantismului; un diletantism poate nobil ¿i ingenuu - totu¿i unposibil diletantism ...

ªi am intrat în sala de spectacol, ¿i mi s-a oferit un Caiet program.Un CAIET-PROGRAM alcåtuit cu profesionalism ¿i u¿or humor dedomnul ION CEPOI, în tradi¡ia cea mai bunå a muncii de secretariatliterar. ªi råsfoind acest ,,Caiet-program”, mi-au fost reamintite uneleamånunte din istoria Teatrului românesc. Iar odatå cu ele, mi-a parvenitun orgoliu proaspåt - nou-nåscut - un orgoliu nea¿teptat al gorjenilor:de a se socoti ,,restauratori de ¿tafetå” ¿i continuatori a ... 160 ani deani! - de teatru românesc la Târgu-Jiu! Ani cu fluxuri ¿i refluxuri deinteres - în care, dacå o ,,institu¡ie teatralå” propriu-ziså - profesionistå- nu a fiin¡at aici decât vreo doi ani (Teatrul Român - SocietateaDramaticå Tg-Jiu - între 1886-1888) - în schimb a existat dupå aceea, oclådire construitå anume de un iubitor: Francisc Milescu - pentru aadåposti turnee ¿i stagiuni sezoniere permanente ale trupelor din afarå.

Am avut prilejul så iau cuno¿tiin¡å ¿i de un alt orgoliu al gorjenilor:orgoliul personalitå¡ilor de prim plan pe care le-a furnizat locul acestaTeatrului românesc. Am recunoscut aici orgoliul unei ,,substan¡etemperamentale” a acestui spa¡iu, orgoliul perpetuårii unei ,, referin¡ede voca¡ie”, în circuitul cåreia se înscriu, printre al¡ii, surorile Stavrescu,dintre care una, mamå a celebrei Aristizza Romanescu, cealaltå, mamåa marei cântåre¡e de renume european, Elena Theodorini - dupå cum,ceva mai târziu - un aport nou în arta interpretativå româneascå aveaså-l înscrie una din marile vedete ale secolului XX - ELVIRAGODEANU - devenitå acum efigie patronimicå a noului ¿i frageduluiteatru profesionist de pe malurile Jiului. Ei bine, nu mi-a pårut deloc deconjuncturå acest orgoliu al unei ,,memorii întemeietoare”, aceaståasumare, spre o nouå colectare - cu beneficiu local - a unui poten¡ial de


50

voca¡ie creativå, ce pare så ne spunå cå se cere stimulat, ocrotit ¿i cu¿tiin¡å nutrit - spre a råspunde unei a¿teptåri autentice a publicului dinpartea locului. O asumare, deci, pe care urma så o certifice, practic,spectacolul inaugural al acestei stagiuni.

Ori, când scriu aceste rânduri, ¿tacheta de a¿teptate, fixatå - spuneam- la ,,gradul zero”, e demult dårâmatå de o realå satisfac¡ie a nevoilormele de spectator, care vrea så fie ,,avizat” (atât cât poate fi uncriticteatral) ¿i, så råmânå în acela¿i timp ,,ingenuu”, deschis fårå prejudecå¡i,,prizei” afective celei mai directe. În ciuda tinere¡ii regizorului, ne-amîntâlnit cu un spectacol de maturitate vizionarå, cu un spectacol cu timbrupropriu, original în care Cristian Juncu - tânårul autor al constructuluiscenic, pare bântuit de nevoia unei filosofii a imaginii scenice, o filosofieimplicitå, pe care o implicå ,,transcenderea în lumea ,,visului”, a,,fictivului” cu tot jocul acela al unei ,,lumi secunde” pe care o con¡ine¿i o redimensioneazå existen¡a în ,,imaginar” a omului. Autor al uneiample monografii biografice a lui Molière, - Mihail Bulgakov e în acela¿itimp unul din cei mai remarcabili dramaturgi contemporani, în pieselesale, ca ¿i în scenariile dramatice care s-au scris prin extragerea unordiferite motive din amintita biografie, Bulgakov e un autor polemic înraport cu ,,cenzura” umanå a dictatorului social sau politic, o ,,cenzurå”care polarizeazå - prin contrast - eviden¡a unor angajåri afectiveprofunde. E un autor care pune fa¡å în fa¡å în fa¡a ultragiul libertå¡iiinterioare ¿i recuperarea ei. ,,Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit” - replicå la celebrulmotiv molieresc al lui ,,Monsieur JourdainMonsieur JourdainMonsieur JourdainMonsieur JourdainMonsieur Jourdain” - burghezul agresiveiparveniri social, mutå accentul dramatic pe ,,visul” actorului de a deveniatotputinte prinimaginarea lumii personajului. Formulå foarte subtilå,,de teatru în teatru”, montarea lui CRISTI JUNCU - mult mai maturådecât ne-am fi a¿teptat - strecoarå, prin mijlocul inven¡iei imaginativebogate în ,,infuzia arealului” din ,,vis” (fic¡iunea personajelor-actori),un filon polemic rafinat, alcåtuit dintr-o modulare subtilå a,,parodicului”. Un spa¡iu scenic excelent ,,claviat” din întunecimi, clar-obscururi ¿i rare deschideri în ,,iluminare” consonant cu scenografia,,economicå”, foarte inspirat integratå a cunoscutului Viorel Peni¿oarå-Stegaru, de la Teatrul Na¡ional din Craiova - creazå misterul ¿i inefabilulpåtrunderii în Universul ,,mobilat” al imaginarului, ¿i acea ,,împletirede accente” în care ecourile lumii reale apar mai atroce sau mai învåluite,


51

în lumea imaginarå. Un spectacol de coeren¡å stilisticå sus¡inutå, încare trupa interpre¡ilor se integreazå firesc ¿i råspunde inten¡iilorregizorale, anun¡ând o viitoare veritabilå echipå de teatru profesionist.Experien¡a îi va învå¡a desigur, pe parcurs, cum se poate realiza pondereamai pronun¡atå a cuvântului transmis sålii, cum s epoate ob¡ine ,,relieful”lui. Activitatea acestei trupe, suntem convin¿i, va justifica strådaniainimosului Marian Negrescu de a se pune la Tg-Jiu temelia unei noiinstitu¡ii teatrale.>>

{Jeana Morårescu (Revista ,,Literatorul”), Teatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu” TârGodeanu” TârGodeanu” TârGodeanu” TârGodeanu” Târgu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiu, Gorjeanul/ sâmbåtå, 3 decembrie 1994)

*<< Stalin i-a fåcut mari servicii scriitorului Mihil Bulgakov de cel

pu¡in douå ori: odatå când, printr-o scrisoare publicå, i-a denun¡at opieså ca fiind potrivnicå intereselor statului sovietic - ceea ce a atrasaten¡ia lumii literare ¿i teatrale asupra dramaturgului; a doua oarå, când,punându-l definitiv la Index, a determinat indirect (¿i dupå ce a murit)- o aplecare insistentå a teatrelor din mai multe ¡åri asupra lucråriloracestuia.

S-au reprezentat mult ¿i la noi - se fac ¿i adaptåri ale prozelor sale -dar e cert cå unele nu constituie dramaturgie de prim rang. Sau în oricecaz nu-l definesc ca autor politic, om de atitudine, constructor teatral.Printre acestea a¿ situa ¿i ,,Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit” - parafrazå oarecumbenignå la ,,Burghezul gentilom” de Molière, care fa¡å de ,,Cabalabigo¡ilor” de pildå, de acela¿i Bulgakov, e o urmare palidå a cercetåriioperei ¿i vie¡ii colegului galic de cåtre confratele rus -, unde seimagineazå o repeti¡ie ¿i un spectacol cu piesa moliereascå, dezvåluindo stare mohorâtå, un alean nedeslu¿it al actorilor ¿i o interpretare ineditåa domnului Jourdain; înså nu el e cel ¡icnit de fumuri nobiliare, ci semeniidin jurul såu îl batjocoresc nemeritat pe acest bårbar cumsecade, ce nudore¿te decât så se ¿lefuiascå, pentru a fi în rând cu lumea sa.

Demonstra¡ia e uneori plauzibilå, alteori ¿ovåielnicå. Ea prilejuie¿teînså o montare surprinzåtor de simplå ¿i bogatå în acela¿i timp adebutantului în regie Cristian Juncu.

Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu are o trupå nouå, cu actoride o pregåtire profesionalå incipientå; dar cine ar zice cå nu-s arti¿ti


52

autentici, våzându-i cu câtå vigoare se mi¿cå, ce bine rostesc replicile,cât de corect pun accentele ¿i cu câtå expresivitate contureazå siluete,atitudini, ipostaze! Grupurile se constituie ¿i se desfac în evantaie, cugra¡ie ¿i aplomb. Personajele trec prin scenå într-o caden¡å u¿orparodiatå, cu elegan¡å ¿i curå¡enie par¡ialå sub¡ire dupå bontonul vremii.Ei par a mima în glumå - dar o glumå notabil reglatå - teatrul molieresc.În acela¿i timp, ipostaze posace ¿i câte un ton rigid indicå deta¿area demaniera ludicå; ceva, cineva nevåzut, ne¿tiut, îi nemul¡ume¿te; apoi îisupune cu o autoritate asprå. Sau, chiar, îi sperie.

Alura aceasta de mister teatral (cu mult întuneric, cu lumânåri,proiec¡ii în umbrå chinezeascå), într-o costuma¡ie interesantå (cåmå¿ilungi, albe ¿i peruci de epocå - deci la liziera dintre pregåtireaspectacolului ¿i spectacolul însu¿i), cu inefabila prezen¡å în efigie a luiMolière, cel nedreptå¡it ¿i incisiv chiar în anii såi de glorie - e de efect¿i determinå o stare de intenså aderen¡å a publicului.

O muzicå diverså, cu alåturåri rafinate de partituri felurite, scenereu¿ite de pantomimå, culori violente, ori spectrale, må¿ti, dau opolicromie cuceritoare spectacolului. Umorul e nervos, bine gradat ¿inuan¡at. Câteva pauze prelungite în ac¡iune ¿i oarecum insistente, pemomente gåsite, produc o dereglare a ritmului general. Unele rostiriîncete, în ¿opatå, nu-s perceptibile.

Am re¡inut soliditatea rolului principal (Jourdain) în interpretarealui Valeriu Bâzu, mali¡ia de calitate a lui Ionu¡ Stoica (în travesti, doamnaJourdain), jocul voios al Simonei Popescu (Nicole), aerul comic al luiConstantin Eremia (valetul Covielle), scenografia inventivå, plåcutå alui Viorel Peni¿oarå-Stegaru. Evident, în primul rând e de men¡ionatregizorul Cristian Juncu, elev al profesoarei Cåtålina Buzoianu. Poartåînsemnele personalitå¡ii. Våde¿te profesionalitatea. ªi instinct scenic.E original. Faptul cå în afi¿e ¿i în programe numele lui e mult mai maredecât al lui Molière, al lui Bukgakov ¿i chiar al teatrului, se datoreazå,probabil, unui exces tipografic de nuan¡å megalomanå. Reparabil.”

{Valentin Silvestru, La TârLa TârLa TârLa TârLa Târgu-Jiu/ Nu Jourdain e scrântit!gu-Jiu/ Nu Jourdain e scrântit!gu-Jiu/ Nu Jourdain e scrântit!gu-Jiu/ Nu Jourdain e scrântit!gu-Jiu/ Nu Jourdain e scrântit! / Rampa,nr. 12, 9-15 decembrie 1994}


53


160 ani de teatru în Târ160 ani de teatru în Târ160 ani de teatru în Târ160 ani de teatru în Târ160 ani de teatru în Târgu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiu14 - 15 decembrie 1994

*14 decembrie 199414 decembrie 199414 decembrie 199414 decembrie 199414 decembrie 1994

Orele 1030

* Dezvelirea plåcii aniversare/ Casele U¡ei Måldåråscu (ªcoalapopularå de artå);

Orele 1100

* Vernisajul expozi¡iei fotodocumentare ¿i de afi¿ ,,160 ani de teatruîn Tg-Jiu”/ Muzeul Gorjului;

Orele 1230

* Primire la conducerea administrativå a jude¡ului;Orele 1830

* Reprezenta¡ie de galå: ,,Jacques sau Supunerea” de Eugen Ionescu,în regia lui Marian Negrescu/ Casa de culturå a sindicatelor Tg-Jiu;

15 decembrie 199415 decembrie 199415 decembrie 199415 decembrie 199415 decembrie 1994

Orele 1100

* Colocviile Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”, edi¡ia I/ MuzeulGorjului

* Participå: fo¿ti ¿i actuali actori ¿i animatoriai teatrului târgujian;

* Alocu¡iuni evocatoare: Ligia Tilici, Janaªerbånescu, Maria Simion, Adriana Våduva, Titu Rådoi, AntonieDijmårescu, Dan Neguleasa, Grigore Bunåia¿u, Mihai Ra¡å, ViorelGârbaciu, Marian Negrescu, Nicolae Diaconu, Ion Cepoi;

* Invita¡i: Hora¡iu Målåele (Teatrul Nottara),Armand Calotå (T. N. Bucure¿ti), Manon Opri¿an, Claudia Motea,Eugen Titu (studen¡i ai Academiilor de teatru din Bucure¿ti ¿i Cluj-Napoca), redactori ai revistelor ,,Rampa” ¿i ,,Teatru”, ai TVR, TV Sigma


54

¿i TV Tg-Jiu, ai Societå¡ii Na¡ionale de Radio, Radio ,,Oltenia” Craiova¿i Radio Tg-Jiu, ai presei scrise na¡ionale, regionale ¿i locale;

Orele 1300

* Înmânarea Diplomelor de excelen¡å ¿i a Premiilor pentrudevotament ¿i loialitate fa¡å de teatrul gorjean

* Recitaluri extraordinare sus¡inute de IlieGheorghe, Iosefina Stoia, Gabriela Baciu-Negrescu, Adrian Andone ¿iMarian Negrescu, actori ai T.N. Craiova

* Recital extraordinar: Florin Berculescu(pian) ¿i Mircea Suchici (violoncel)

Orele 1830

* Reprezenta¡ie de galå: ,,Jourdain cel scrântit” de Mihail Bulgakov,în regia lui Cristi Juncu/ Casa de culturå a sindicatelor

{Autor proiect ¿i director de program: Ion Cepoi}{Autor proiect ¿i director de program: Ion Cepoi}{Autor proiect ¿i director de program: Ion Cepoi}{Autor proiect ¿i director de program: Ion Cepoi}{Autor proiect ¿i director de program: Ion Cepoi}


55

*TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATICTICTICTICTIC CASACASACASACASACASA DE CUL DE CUL DE CUL DE CUL DE CULTURÅTURÅTURÅTURÅTURÅ,,EL,,EL,,EL,,EL,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” GODEANU” GODEANU” GODEANU” GODEANU” A MUNICIPIULUI TG-JIUA MUNICIPIULUI TG-JIUA MUNICIPIULUI TG-JIUA MUNICIPIULUI TG-JIUA MUNICIPIULUI TG-JIU

PROTPROTPROTPROTPROTOCOLOCOLOCOLOCOLOCOLde predare-primire a clådirii ¿i a inventarului existent în imobilul din str. Victoriei (Sala ,,Central” - fostå ,,23 August” Tg-Jiu)

Încheiat aståzi, 30 ianuarie 1995, în baza Hotårârii nr. 17/ 30. 05.1994 a Consiliului municipal Tg-Jiu

Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu cu sediul în strada TudorVladimirescu, nr. 54, Tg-Jiu, jude¡ul Gorj, reprezentatå prin RodicaSåpun - director ¿i Mårgårint Constantin - contabil ¿ef, pe de o parte ¿iTeatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, cu sediul în str. Victoriei, nr. 2-4,Tg-Jiu, jude¡ul Gorj, reprezentat prin Marian Negrescu - director ¿iTârlea Valeria - contabil ¿ef, pe de altå parte, am procedat primul lapredare ¿i al doilea la primirea clådirii care face obiectul prezentuluiprotocol, ca ¿i al inventarului aferent acestuia conform anexei ce faceparte integralå din protocol.

De comun acord, pår¡ile au stabilit urmåtoarele clauze:A. Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” se obligå:a. Pe toatå perioada folosin¡ei imobilului din str. Victoria så nu

schimbe destina¡ia clådirii (desfå¿urarea de activitå¡i culturale), såmen¡inå în stare de func¡ionare imobilul ¿i dotårile existente, så efectuezerepara¡iile, modificårile ¿i modernizårile impuse de desfå¿urarea, încondi¡ii normale, a activitå¡ii specifice unitå¡ii teatrale.

b. În func¡ie de propriul program de repeti¡ie ¿i spectacole, så ofereConsiliului de culturå posibilitatea organizårii ¿i desfå¿urårii demanifeståri cultural-artistice în sala de spectacole.

B. Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu, având în vedere activitateaculturalå ce se va desfå¿ura din momentul intrårii în vigoare a Hotårâriinr. 17/ 1994 a Consiliului municipal Tg-Jiu, este de acord cu modificårile¿i modernizårile ce urmeazå a fi fåcute, astfel încât imobilul în discu¡ieså fie apt pentru desfå¿urarea de spectacole de teatru.


56

C. Începând cu data de 1 august 1995, întrucât imobilul trece înadministrare - pe durata de 20 ani - a Teatrului Dramatic ,,ElviraGodeanu”, contractele de colaborare existente între fostul administra-tor (Casa de culturå a municipiului) ¿i firmele G.M.B. SRL ¿i ,,ExpresL.T.D.'' se reziliazå dupå cum urmeazå:

- de la data de 1 august 1995, contractul de colaborare cu Ple¿aVasile - pentru spa¡iul aferent fostei cabine de proiec¡ie film, precum ¿icontractul de colaborare cu Barbu Marius - pentru spa¡iul ocupat înholul de intrare, astfel încât, de la aceea¿i datå, întregul spa¡iu al clådiriidin str. Victoria, f.n. så poatå fi folosit integral de Teatrul Dramatic,,Elvira Godeanu”.

Pânå la data începerii lucrårilor de repara¡ii ¿i modernizåri, pentruspa¡iul din fostele vestiare ¿i grupuri sanitare, Casa de culturå va primichiria aferentå de la firma G.M.B. SRL, dupå acestå datå orice contractîntre cele douå persoane juridice fiind anulat.

Prezentul protocol precum ¿i anexa la acesta a fost încheiat în cinciexemplare, din care:

- câte un exemplar pentru cele douå institu¡ii care fac obiectul acestuiprotocol;

- un exemplar la Consiliul local Tg-Jiu;- un exemplar la Consiliul jude¡ean Gorj.''

L.S. ¿i ¿tampile ale celor douå institu¡ii{Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu, nr{Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu, nr{Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu, nr{Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu, nr{Casa de culturå a municipiului Tg-Jiu, nr. 16/ 30 ianuarie 1995}. 16/ 30 ianuarie 1995}. 16/ 30 ianuarie 1995}. 16/ 30 ianuarie 1995}. 16/ 30 ianuarie 1995}


57

*,,Ideea înfiin¡årii unui teatru profesionist este un vis mai vechi al

unor împåtimi¡i ai scenei din Tg-Jiu, printre care am cinstea a må numåra¿i eu. Ea a devenit realitate prin decizia Direc¡iei Teatre din MinisterulCulturii, dupå un an de tatonåri reciproce între conducerea Direc¡iei ¿iteatrul nostru. În peisajul cultural gorjean a apårut astfel cea mai tânåråinstitu¡ie teatralå din România, de ale cårei destine manageriale amcinstea så må ocup. Deocamdatå, ne desfå¿uråm activitatea în Casa deculturå a sindicatelor din Tg-Jiu.

Spun deocamdatå, deoarece în scurt timp (septembrie-octombrie1996) va fi datå în func¡iune noua clådire a institu¡iei în spa¡iulreprezentat acum de o veche clådire (salå de cinema), clådire ce ne-afost repartizatå prin gentile¡ea Primåriei pentru o perioadå de 20 anifårå preten¡ii materiale ¿i cu posibilitå¡i reale de a ne fi repartizatådefinitiv. A¿a stând lucrurile, s-a licitat proiectul acestei noi såli, câ¿tigatde firma PERFECT din Tg-Jiu, care are în componen¡a sa oameniminuna¡i, profesinoni¿ti de marcå; ei sunt cei care, dupå discu¡ii avuteîmpreunå, au imaginat viitorul teatru. A¿a cum s eprezintå, proiectulva fi unul de ultimå genera¡ie, totul la nivelul exigen¡elor interna¡ionaledin domeniu. Sala va avea 257 locuri, conceputå fiind în a¿a fel încât såse poatå transforma în maximum zece minute din ,,stilul italian” (debazå) în cel ,,elisabetan”. Este o noutate în domeniu, la noi, evident, ¿ine va da posibilitatea unor montåri spectaculoase. Re¡ine¡i datainaugurårii: septembrie-octombrie 1996!

În ceea ce prive¿te colectivul artistic: acesta este format pe structuravechiului Teatru Popular ¿i are în componen¡å actori cu state vechi (8-9 ani) precum ¿i tineri ce bat la por¡ile afirmårii. Amintesc aici câtevanume: Ionu¡ Stoica, Adriana Brânzan, Dan Dobroiu, Lumini¡a ªorop-Go¿a, Simona Popescu, Valeriu Bâzu, Constantin Eremia, precum ¿iIon Alexandrescu, acesta din urmå fiind primul absolvent de teatru carea decis så se reîntoarcå acaså dupå terminarea facultå¡ii. De asemenea,colaboråm cu câ¡iva actori de marcå ai teatrului românesc: Ilie Gheorghe,Iosefina Stoia, Adrian Andone, Gabriela Baciu - actori ai Na¡ionaluluicraiovean ¿i care sunt angaja¡i, prin cumul, la teatrul nostru. Colaborareaaceasta este de naturå så propulseze teatrul nostru într-un viitor, sper nuprea îndepårtat, în elita teatralå din România. (...)


58

Stagiunea 1994-1995 am deschis-o cu Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit de M.Bulgakov, în regia lui Cristian Juncu. Continuåm cu un basm regizatde Ion Alexandrescu, apoi cu OthelloOthelloOthelloOthelloOthello de W. Shakespeare, în regiaAndreei Vulpe de la T. N. Bucure¿ti (spectacol în coproduc¡ie cu T. N.Craiova) ... ¿i un nou spectacol în regia lui Cristian Juncu asupra cåruiapurtåm încå discu¡ii.

Alte proiecte? Ei bine, în 1996 -1997, dupå terminarea clådiriiteatrului, doresc så-mi realizez un vis mai vechi: crearea unui CentruInterna¡ional de Cercetare teatralå cu participåri interna¡ionale. Deasemenea, am în vedere un contract cu Academia de Teatru din Bucure¿tiprin care noi vom institui o burså de un an pentru ¿eful de promo¡ie alclasei de regie în vederea montårii la Tg-Jiu a spectacolului de diplomå.Bursa va fi de un milion lei (sau ce va însemna un milion în 1996).

Anul 1994 a fost sårbåtoresc în ceea ce ne prive¿te; s-au împlinit160 ani de la primul spectacol de sine ståtåtor în Tg-Jiu. Pornim deci ladrum cu o tradi¡ie ¿i cu dorin¡a noastrå de a aduce în peisajul teatral dinRomânia o institu¡ie tânårå dar ¿i o posibilå schimbare a mentalitå¡iioamenilor de taetru ¿i apublicului, oferindu-le tuturor o fa¡å nouå ainstitu¡iei teatrale clasice. Suntem tineri, frumo¿i, buni, încercåm såråmânem noi în¿ine oferind ceea ce avem mai de pre¡: sufletul nostru.Restul va decide timpul.

Închei cu un gând pentru studen¡ii ¿colilor de teatru: în Tg-Jiu, subpatronajul tinere¡ii ¿i al numelui ELVIRA GODEANU se întâmplåceva. Veni¡i så vede¡i!”

{Directori la Rampa .../ Marian Negrescu - TDirectori la Rampa .../ Marian Negrescu - TDirectori la Rampa .../ Marian Negrescu - TDirectori la Rampa .../ Marian Negrescu - TDirectori la Rampa .../ Marian Negrescu - Teatrul ,,Elviraeatrul ,,Elviraeatrul ,,Elviraeatrul ,,Elviraeatrul ,,ElviraGodeanu” din Tg-JiuGodeanu” din Tg-JiuGodeanu” din Tg-JiuGodeanu” din Tg-JiuGodeanu” din Tg-Jiu, Rampa, nr. 16/ 14-20 ianuarie 1995}

*,,Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu ¿i Teatrul Na¡ional

Craiova pun în aceste zile bazele unui proiect surprizå: primacoproduc¡ie teatralå de anvergurå - spectacolul OthelloOthelloOthelloOthelloOthello de W.Shakespeare, în regia Andreei Vulpe de la Teatrul Na¡ional din Bucure¿ti.În rolurile principale, Ilie Gheorghe, Gabriela Baciu, Adrian Andone,Marian Negrescu - de la T. N. C. - ¿i colectivul de actori de la TeatrulDramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu.

Spectacolul va avea premiera la sfâr¿itul lui aprilie- începutul lui


59

mai. Vor fi, de fapt, douå premiere: una la Craiova ¿i cealaltå la Tg-Jiu.Se vor face douå rânduri de decoruri ¿i de costume: unul pentru Craiova,celålalt pentru Tg-Jiu. Spectacolele vor avea loc pe ambele scene dincele douå ora¿e. Acest proiect, pu¡in mai ciudat, a devenit posibil, evi-dent, prin gentile¡ea domnului director al T. N. C., Emil Boroghinåcare a fost de acord, în principiu, så punå bazele unei posibile colaboråripermanente a T. N. Craiova cu Teatrul ,,Elvira Godeanu.”

{Craiova ¿i Tg-Jiu/ SurprizåCraiova ¿i Tg-Jiu/ SurprizåCraiova ¿i Tg-Jiu/ SurprizåCraiova ¿i Tg-Jiu/ SurprizåCraiova ¿i Tg-Jiu/ Surprizå, Rampa, nr. 16/ 14-20 ianuarie 1995}

*,,În secolul nostru nu se cunoa¿te, pânå în anul trecut, existen¡a unui

teatru profesionist la Târgu-Jiu. Din caietul-program Nr. 1 al actualeistagiuni aflåm - prin secretarul literar al proaspetei institu¡ii (prof. IonCepoi) - cå totu¿i, intelectualii Târgu-Jiului î¿i asumå orgoliul uneitradi¡ii teatrale. ªi încå a unei tradi¡ii respectabile: 160 ani de teatru!Fapt care, ulterior premierei de care ne ocupåm, a ¿i fost sårbåtorit. Dince s-ar compune aceastå tradi¡ie? Mai întâi, dintr-unprim început,,amatoricesc” în 1834, cu o primå reprezenta¡ie teatralå din istoriaGorjului: un spectacol jucat de profesori ¿i elevi, pus în scenå deprofesorul Bråni¿teanu, fost elev al lui Eliade la Colegiul Sf. Sava.Apoi, dintr-o scurtå existen¡å, între 1886-1888, a unui teatru profesionistlocal: Societatea Dramaticå Târgu-Jiu. În continuare, prin construireaunei clådiri speciale pentru teatru, de cåtre Francisc Milescu: TeatrulMilescu - al cincilea în România sfâr¿itului de secol XIX - teatru ceadåpostea stagiuni permanente, de câteva luni, ale unor trupe din afarå¿i care a dominat via¡a spiritualå a ¡inutului pânå în 1924, când a apåruto nouå clådire destinatå spectacolelor (inclusiv de cinema). În aceaståordine, tradi¡ia revendicå ¿i o ,,voca¡ie temperamentalå” a locului: ora¿ula dat teatrului românesc personalitå¡i efigie: surorile Stavrescu, Aristi¡aRomanescu ¿i cântårea¡a de faimå mondialå Elena Theodorini, iar însecolul nostru pe Elvira Godeanu, a cårei mamå a fost deasemeni actri¡å¿i al cårei nume devine azi patronimic.

Teatru profesionist ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu s-a nåscut, ca ¿icel de la Râmnicu-Vâlcea prin ,,saltul calitativ” al unei sus¡inute activitå¡ide ,,teatru popular”. Membrii trupei au primit ateståri de actoriprofesioni¿ti ¿i - dupå un început ,,mai tremurat” în stagiunea trecutå -


60

inaugurarea stagiunii actuale pare så anun¡e o trupå competitivå pe hartateatrelor profesioniste din România, a¿a cum a devenit ¿i cea a Teatrului,,Anton Pan” din Râmnicu-Vâlcea, prin colaborarea cu regizoriimportan¡i ca Dan Micu sau Silviu Purcårete, care a realizat aici unuldintre cele mai superbe spectacole din ultimele stagiuni ale teatruluiautohton: ,,Decameronul” dupå Boccaccio.

La Tg-Jiu stagiunea actualå s-a deschis cu o pieså cu atmosferåspecialå, apar¡inând cunoscutului dramaturg contemporan dena¡ionalitate ruså, Mihail Bulgakov: ,,Jourdain cel scrântitourdain cel scrântitourdain cel scrântitourdain cel scrântitourdain cel scrântit” sau,,Molieriana”. Precum se ¿tie, Bulgakov, autorul unei informatemonografii despre Molière, al cårei bogat ¿i deseori dramatic materialde via¡å a servit extrac¡iei unor teme ¿i motive apte a fi valorificatedrept nuclee ale unor foarte interesante parafraze dramaturgice - alcåtuitefie de - fie dupå - Bulgakov.

Fårå a face parte din piesele de mare for¡å dramaticå prin acuzapoliticå de universalå deschidere, sau cu trimitere la zilele noastreinspirate din aceea¿i monografie, ''Jourdain cel scrântit” e o pieså denuan¡å psihologicå, ce folose¿te cu oarecare rafinament formula de,,teatru în teatru”: actorul Louis Bejart, contemporanul lui Molière ¿i înacela¿i timp rivalul acestuia într-o importantå rela¡ie amoroaså, î¿iasumå, ca interpret principal, regizarea textului molièresc, ''MonsieurJourdain”. Motiva¡iile sunt de naturå fin psihologicå: un fel de posesiunea rivalului prin intruzia în spiritul såu, care ar putea duce ¿i la superioaråfraternizare ¿i la subminare.

Piesa a fost valorificatå, cu nea¿teptate poten¡e de originalitate, decåtre un regizor foarte tânår, dar care pare så ni se anun¡e ca unul dinviitoarele nume remarcabile ale regiei române¿ti.

E vorba de Cristian Juncu de la Facultatea de teatru a Universitå¡ii,,Luceafårul”, student al profesoarei Cåtålina Buzoianu. Se pare ,,celmai bun”, dupå mårturisirea profesoarei sale, Cristian Juncu a conduslinia spectacolului cu siguran¡å ¿i rafinament, acordul textului cu joculmetaforic al modulårilor de luminå ¿i clar-obscur imprimând inefabilun joc de relief al ,,stårilor” ¿i totodatå o dozå aparte ¿i bine gåsitå demister.

În rolul principal, ce reclamå multå virtuozitate, ¿i-a împlinit cu binesarcina pânå la capåt, actorul Valeriu Bâzu, care alåturi de un colectiv


61

numeros a jucat în chip dezghe¡at ¿i, prin experien¡å, va deprinde desigur¿tiin¡a de a da o pondere mai mare replicilor transmise sålii.”

{Jeana Morårescu, Premiere la Boto¿ani ¿i Tg-Jiu/ S-a nåscut unPremiere la Boto¿ani ¿i Tg-Jiu/ S-a nåscut unPremiere la Boto¿ani ¿i Tg-Jiu/ S-a nåscut unPremiere la Boto¿ani ¿i Tg-Jiu/ S-a nåscut unPremiere la Boto¿ani ¿i Tg-Jiu/ S-a nåscut unteatru ¿i un regizorteatru ¿i un regizorteatru ¿i un regizorteatru ¿i un regizorteatru ¿i un regizor, Literatorul, nr. 7/ 17-24 februarie 1995}

*<< În ,,Jacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau Supunerea” Eugen Ionescu reface - la modul

propriu ¿i nu altfel - avatarurile propriului destin. Între dramaturg ¿ieroul såu se produc transferuri esen¡iale pentru cå revolta împotrivaconven¡iilor sociale, morale sau de altå naturå este comunå amândurora,dupå cum comunå este ¿i evadarea într-un anume spa¡iu al libertå¡ii:altå societate, la Eugen Ionescu, visul ¿i dragostea, pentru Jacques.

Cea mai pu¡in ,,absurdå” dintre crea¡iile ionesciene este, în fapt, unpoem amar despre existen¡å ¿i despre moartea spiritului, despreîncåtu¿are ¿i revoltå, despre automatismele eului social ¿iimprevizibilitatea sinelui individual.

Ceea ce ni s-a pårut remarcant în montarea Teatrului ,,ElviraGodeanu” a fost concep¡ia regizoralå. Între exploatarea - previzibilå - amecanicizårii trupului ¿i spiritului impuså de o comunitate datå, variatå,care ar fi facilitat misiunea regizorului ¿i umanizarea textului, ca joc ¿ireplicå, normalizând absurdul - dacå se poate spune a¿a - pânå la a-iconferi atributul de dramå existen¡ialå veritabilå, Marian Negrescu ariscat, acceptând-o pe a doua.

Bånuim cå regizorul, inteligent ¿i speculativ fiind, a mizat ¿i peprospe¡imea profesionalå a trupei sale, pe u¿urin¡a cu care ace¿ti tineriactori se pot încårca emo¡ional în momentul în care se face apel nu larutinå, ci la umoarea sentimentelor.

Departe de a fi o calitate ce trebuie perpetuatå, în acest caz fenomenule pozitiv ¿i trebuie subliniat pentru cå acordå textului o credibilitategreu asimilabilå în condi¡ii normale. Trebuie remarcatå apoi ,,tirania”cu care Marian Negrescu î¿i conduce actorii. Cunoscându-le, în esen¡å,limitele în ambele sensuri ale mijloacelor de exprimare scenicå, regizorulimpune norme ¿i legi care, deocamdatå, ¡in locul incompletei educa¡iiteatrale clasice a interpre¡ilor. Colaborarea actor-regizor este în acestmoment univocå ¿i va mai trece timp pânå când vom putea vorbi dereciprocitate ¿i sinceritate (evident artisticå, nu moralå - pentru cå a¿a


62

ceva existå din plin) în rela¡iile dintre cei doi protagoni¿ti. Trecerea dela categoria de amator la aceea de profesionist nu este u¿oarå. Dincolode talentul pe care membrii trupei îl au, indubitabil, trebuie så se adaugesegmentele valorice propri ¿i necesare actorului profesionist: educareavocii ¿i a trupului, dedublarea spiritului, intui¡ia jocului, a complexitå¡iifizice ¿i psihice a personajelor, geniul improviza¡iei, cunoa¿tereapropriilor limite care permit acceptarea sau neacceptarea unui rol ...

Avantajat ¿i de faptul cå este membru al unei trupe celebre, educatla ¿coala unuia dintre marii regizori ai lumii - Silviu Purcårete, în måsuråså vadå pe viu realizårile teatrului mondial contemporan, MarianNegrescu combinå structuri ¿i tehnici teatrale de ultimå orå, topindetapele ¿i prefigurând în scurt timp o posibilå ¿coalå de teatru în Tg-Jiu, comparabilå, speråm, cu acelea deja tradi¡ionale din ¡arå.

Decorul simplu, func¡ional, modern permite regizorului så måreascåspa¡iul de joc pânå la dimensiunile totale ale scenei, astfel încât cortina,zidul, cåruciorul, gratiile, fa¡a de maså, frânghiile devin nu numaielemente de scenografie, ci ¿i personaje în toatå puterea cuvântului.Este aici o întoarcere beneficå la rådåcinile dintâi ale teatrului în careimportantå råmâne fascina¡ia jocului, unitatea de loc fiind eliminatåpentru cå scena este lumea întreagå în frumuse¡ea sau nimicnicia ei.Cu inteligen¡å, cinematografic, sunt folosite ¿i luminile.

Finalul este apoteotic: Jacques ¿i Roberta, înlån¡ui¡i, sunt un grupstatuar care se ridicå deasupra terestrului, a viermuielii primare,biologice a celorlal¡i råma¿i undeva într-un univers previzibil ¿i meritat.

În ceea ce prive¿te costuma¡ia, aceasta amplifivcå fericit conflictul.Alb-negrul nu împarte eroii ca în basmele copilåriei, ci contureazå maipregnant un univers - uman?! - lipsit de orice ie¿ire care ar puteaprefigura speran¡a. Utilizarea culorilor ar fi adåugat acestei lumi o dozåde optimism nefiresc, inexistent de altfel în text, cu excep¡ia monologuluifinal al Robertei. Eugen Ionescu opereazå cu unitå¡i de måsurå limitativegen: pur/ impur, ceea ce îl obligå ¿i pe regizor så opereze, la rându-i, cuconcepte, nu cu sentimente. Tocmai de aceea albul ve¿mintelor luiJacques ¿i ale Robertei nu semnificå o alegere de circumstan¡å, dupåcum cercul de luminå crudå din final nu reprezintå doar o poten¡are apuritå¡ii, a normalitå¡ii celor doi, ci ¿i un mod de deta¿are definitivå delumea celorlal¡i. Subiectivitatea regizorului se dovede¿te, încå o datå,


63

creativå.De subliniat ¿i fondul muzical. Discret, egal pe toatå durata montårii,

venind în sprijinul actorului, net superior celui din D’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavalului,comedia montatå anterior.

Câteva cuvinte despre actori. Patriotismul local ne îndeamnå såremarcåm întreaga trupå. Ar fi o gre¿ealå înså, pentru cå s-a jucat de lamediocru la bine. Într-o ordine fatalmente subiectivå amintim actorulîn travesti (Cristian Dobran) ¿i surprinzåtor de rafinatul cuplu al bunicilor(Simona Popescu ¿i Valeriu Bâzu). Bunå intui¡ie a personajului dinpartea Robertei. Cu o mai profundå educare a vocii, Adriana Brânzanpoate deveni o certitudine. Îngro¿area nefireascå a unor efecte dramaticei-a frustrat pe interpre¡ii pårin¡ilor de conturarea unor roluri pe måsuravalorii artistice reale a celor doi actori: Lumini¡a ªorop Go¿a ¿i Ionu¡Stoica. Ceilal¡i, fårå supårare, au plåtit tribut cumin¡eniei, liniaritå¡iiinterpretårii. A respecta riguros indica¡iile regizorului nu înseamnå arenun¡a la propria-¡i capacitate de crea¡ie. Dacå se va învå¡a ¿i acestlucru, dacå s eva juca mult ¿i divers, actorii trecând pe rând prin partituriprincipale ¿i de rang doi sau trei, ¿ansa Teatrului ,,Elvira Godeanu” seva numi consacrare definitivå.”

{Ion Cepoi, Cronica teatralå/ Jacques sau Supunerea,Cronica teatralå/ Jacques sau Supunerea,Cronica teatralå/ Jacques sau Supunerea,Cronica teatralå/ Jacques sau Supunerea,Cronica teatralå/ Jacques sau Supunerea, Brâncu¿i,An I, No 1/ 19 februarie 1995}

*,, - Marian Negrescu, ce vârstå ai ¿i cum te sim¡i în postura celui

mai tânår director al celui mai tânår teatru profesionist din România?- Am 36 de ani. Postura la care faci referire este una mågulitoare ¿i

frumoaså prin greutatea ei. Mågulitoare pentru cå este pentru întâiaoarå când am acceptat o func¡ie de råspundere, urmare a unei solicitårionorante formulate de Consiliul Jude¡ean Gorj. E plåcut så afli cå ni¿teoameni d ecalitate se gândesc la tine. Frumoaså, pentru cå arta, teatrulîn particular, î¡i oferå satisfac¡ii estetice fabuloase. Grea, pentru cå nueste u¿or så studiezi la microscop sufletul uman.

- Faci parte dintr-o trupå celebrå, cea a Teatrului Na¡ional din Craiova.De ce nu ai råmas numai actor? Apoi, dezvoltå pu¡in ideea, multå lumede aici ¿i de aiurea se întreabå ce i-a trebuit Târgu-Jiului Teatru, cainstitu¡ie, evident?!


64

- Aici e o micå problemå. Eu nu am, deocamdatå, con¿tiin¡a a ceeace înseamnå ,,func¡ie”/ ,,director” etc. Eu sunt actor. Sunt pus în ,,capultrebii”, consider eu, pe post de ,,paratråznet” în fa¡a loviturilor celorcare sunt împotriva ideii de culturå adevåratå. Târgu-Jiul are nevoie deteatru. Sunt convins. Simt asta. Noi suntem oglinda acestei societå¡i ¿i,din fericire, mai sunt oameni care au curajul så s epriveascå în ea. Ace¿tiasunt spectatorii no¿tri. Existåm pentru cå existå ei, nu?

- Omene¿te vorbind, te-a dus vreodatå gândul cå tot ceea ce faciacum la Tg-Jiu, bine sau råu, se cheamå istorie?

- Da! E un sim¡åmânt teribil de råscolitor ... Dar, a propos, întrebareanu-i cinstitå, sau cel pu¡in în circumstan¡ele acestui interviu nu-i cinstitå.Încerci så arunci în spatele meu o formulå care-¡i apar¡ine. Sper cå-¡iaminte¿ti întâlnirea noastrå din vara lui ’94, întâlnirea aceea în doi,aceea când ¡i-am propus så-mi fi aproape în povestea asta, ca secretarliterar. Cel care a formulat întâia oarå sintagma cu facerea istoriei tu aifost. Eu, care eram deja implicat în problemå, nu-mi puteam permite såo rostesc la modul propriu, ar fi fost dovada unui început de paranoie.Sigur, acum sunt convins cå participåm la facerea istoriei. Dacå o så ¿ireu¿im, vom vedea peste câ¡iva ani. Oricum, e clar, suntem deja ni¿teroti¡e în mecanism, cât de importante ori de necesare numai viitorul vaputea spune. Î¡i mårturisesc cå de multe ori må întreb dacå voi fi înstare så fiu la înål¡imea acestei idei ... Mi-e teamå pu¡in, recunosc. Darnu mersul spre Golgota må înspåimântå, nu! Ci faptul cå, întâmplåtor,sunt printre cei care vor semna aceastå ,,filå” ...

- Existå påreri, ¿i nu pu¡ine, cå Teatrul ,,Elvira Godeanu” nu estedecât o anexå a Teatrului Na¡ional din Craiova. Tu ce crezi?

- Categoric, nu! E o abera¡ie! Colaborarea cu T. N. C. este beneficåpentru noi, pentru actorii din teatrul nostru ¿i, nu în ultimul rând, pentruspectatori. Eu a¿ pune problema ¿i altfel: oare prezen¡a actorilor celuimai galonat teatru din România nu este o recunoa¿tere a Teatrului nostru?Ace¿ti actori craioveni, care colindå de patru ani de zile lumea de la uncapåt la celålalt, au ei nevoie de Tg-Jiu pentru a-l face o anexå? Eu credcå nu. Suntem actori profesioni¿ti, nu afaceri¿ti mårun¡i.

- S-au produs modificåri de repertoriu în structura stagiunii 1994-1995. Existen¡a unei singure premiere pânå în prezent - Jourdain celourdain celourdain celourdain celourdain celscrântitscrântitscrântitscrântitscrântit - a dus la apari¡ia aser¡iunii cå institu¡ia pe care o conduci ar fi


65

o ,,formå fårå fond”. Po¡i s-o comba¡i?- Faptul cå n-am avut pânå acum, la acest moment, decât o premierå

se datoreazå unor condi¡ii obiective. Regizorul George Marinescu dela Teatrul din Rm-Vâlcea, care trebuia så monteze ,,Scrisorile luiScrisorile luiScrisorile luiScrisorile luiScrisorile luiPavelPavelPavelPavelPavel”, n-a putut veni în perioada promiså. Acum s-a intrat în repeti¡iifinale cu ,,CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria” de Gogol, cu premiera în jur de 10 martie. Din12 februarie, la Craiova ¿i Tg-Jiu, în paralel, intråm în repeti¡ie cu ocoproduc¡ie - OthelloOthelloOthelloOthelloOthello de W. Shakespeare, în regia Andreei Vulpe de laNa¡ionalul din Bucure¿ti. Premiera - 5 mai 1995. Dacå adåugåm ¿ibasmul ,,Muck cel micMuck cel micMuck cel micMuck cel micMuck cel mic” în regia lui Ion Alexandrescu, basm aflat înprag de finalizare, rezultå cå numårul de premiere al actualei stagiuniva fi respectat. E adevårat, structura repertoriului s-a modificat. Darasta se întâmplå în orice teatru din România ... Vrei un exemplu? TeatrulNa¡ional din Craiova a anun¡at anul trecut premierele: Hamlet, Faust,Improviza¡ia de la Versailles! Ce premiere am avut acolo? Iona, O masåpe cinste! ... Formå fårå fond? E un eufemism ieftin! No comment!

- În general, e¿ti mul¡umit de tine, de trupå, de colaboratori? Acestoradin urmå ce le-ai repro¿a? Sau pe cine ai remarca - dacå e cazul. Câ¡idintre ei crezi cå au ¿anse så creascå profesional?

- Sunt mul¡umit de to¡i, cu o singurå excep¡ie: eu! Pentru cå to¡i ceidin teatru pot så gre¿eascå, ne¿tiind încå ce înseamnå un teatruprofesionist. Eu ... nu am voie! De remarcat, în aceste condi¡ii, trebuieså-i remarc pe to¡i pentru cå fac aici, în ora¿, o activitate promo¡ionalå.E bine så ai aripile sånåtoase la început. Vor cre¿te to¡i, sigur!

- Care este reac¡ia presei la jumåtate de stagiune?- Formidabilå! N-ai suficient spa¡iu s-o publici în câteva numere!

Domnul Valentin Silvestru, decanul de vârstå al criticilor de teatru ¿ipre¿edintele Asocia¡iei criticilor de teatru din România, spunea recent:,,Asiståm la na¿terea unui teatru profesionist care promite foarte mult.Sunt convins cå îndrumat bine ¿i muncind vor ajunge la vârf.” Eu ce såmai zic?

- Ai vrea så mul¡ume¿ti cuiva în mod deosebit?- Da! Genera¡iilor succesive de actori ¿i spectatori locali care, iatå,

de 160 ani au crezut în ideea de teatru în Tg-Jiu ¿i Consiliului Jude¡eanGorj, care a fåcut realizabilå aceastå idee. Nu în ultimul rând, Primårieimunicipale, prin a cårei gra¡ie ne-a fost cedatå vechea salå de cinema a


66

ora¿ului; apoi, firmei PerfectPerfectPerfectPerfectPerfect din Tg-Jiu, care a imaginat arhitecturalviitorul sediu. Data inaugurårii? Septembrie-octombrie 1996.

- Marian Negrescu, ¡i-e greu?- Mi-e foarte greu, dar nesomnul meu nu conteazå ... În orice bisericå

trebuie zidit un suflet ...- Succes, maestre visåtor!- Nu mai pu¡in, domnule secretar literar!”{Ion Cepoi, Cu Marian Negrescu despre teatru ¿i ... TCu Marian Negrescu despre teatru ¿i ... TCu Marian Negrescu despre teatru ¿i ... TCu Marian Negrescu despre teatru ¿i ... TCu Marian Negrescu despre teatru ¿i ... Teatru/eatru/eatru/eatru/eatru/

InterviuInterviuInterviuInterviuInterviu, Brâncu¿i, An I, No 1/ 19 februarie 1995}


67

*TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIU

*CÅSÅTORIA

de NIKOLAI VASILIEVICI GOGOLNIKOLAI VASILIEVICI GOGOLNIKOLAI VASILIEVICI GOGOLNIKOLAI VASILIEVICI GOGOLNIKOLAI VASILIEVICI GOGOL

Distribu¡ia(în ordinea indicatå de autor)

*Agafia Tihonovna - Adriana Brânzan

Arina Panteleimonovna - Simona (Popescu) UrsFiocla Ivanovna - Josefina StoiaPodcoliosin - Vladimir JuravleCocicariov - Adrian Andone

Jumara - Ionu¡ StoicaAnuicichin - Valeriu Bâzu

Jevachin - Ion AlexandrescuDuniacica - Corina Prunå

Stepan - Dan Calotå*

REGIA - CRISTIAN JUNCUREGIA - CRISTIAN JUNCUREGIA - CRISTIAN JUNCUREGIA - CRISTIAN JUNCUREGIA - CRISTIAN JUNCU*

Scenografia ¿i costume - V. Peni¿oarå- StegaruFotografii - Hora¡iu Firicå

Regia tehnicå - Leo ZamfiracheSonorizare - Ion Gu¡å-Ciucur, Hora¡iu Militaru

Lumini - Dumitru CålugåruMa¿ini¿ti - Octavian Råu¡escu, Drago¿ Atanasie

Recuzitå - Cåtålin UrsSufleur - Tamara Iacovu

*Director teatru - MARIAN NEGRESCU

Secretar literar - Ion Cepoi*

Premiera: 16 martie 1995Premiera: 16 martie 1995Premiera: 16 martie 1995Premiera: 16 martie 1995Premiera: 16 martie 1995


68

*,,Iatå-ne scriind altfel despre noua premierå a Teatrului Dramatic

,,Elvira Godeanu”. Cei în jur de 100 de ale¿i pentru prima reprezenta¡ie,afla¡i în holul Casei de culturå a sindicatelor Tg-Jiu, au fost întâmpina¡ide domnul Marian Negrescu, directorul teatrului, ¿i condu¿i prin culiseîn scenå. Deci, spectatori ¿i actori, ne-am trezit to¡i pe scena pe care seaflau ni¿te gradene, ca-ntr-un veritabil amfiteatru antic. Am fost invita¡iså luåm loc, într-o stranie semi-obscuritate, pe treptele de lemn vopsiteîn albastru. Ne-am uitat rapid în jur. Numai lume bunå, de garantatåreceptivitate. Pe prima treaptå din fa¡a noastrå domnul ªtefan Popescu-Bejat- pre¿edintele Consiliului jude¡ean Gorj, profesorul Titu Rådoi -consilier jude¡ean, în spatele nostru familia Florin ¿i Valentina Angli¡oiu,familia Mihai ¿i Maria ºopescu, familia Ion ¿i Ileana Cepoi, familiaViorel ¿i Mariana Gârbaciu ¿.a.

Din dreapta ¿i din stânga s-au ridicat draperii grele, fo¿nind a iarbåuscatå. Mireasa lumii, moartea, î¿i începe dansul ritualic. Depiståmsub machiajul grotesc un bårbat în travesti - actorul Dan Dobroiu.Replicile, de un comic savuros, sunt suculente, stârnind instantaneurâsul. Dar râsul nostru este oarecum crispat. Un consilier de curte,Podcoliosin, admirabil interpretat de Vladimir Juravle, trebuie så seînsoare. Îl obligå societatea, înså o societate coruptå, anormalå, în careprincipiile ¿i valorile au decåzut iremediabil. ªi consilierul de curte ¿tieasta. De aceea se opune din toate råsputerile sale de om normal ¿iîn¡elept.

În aceastå comedie, Gogol e un maestru al ambiguitå¡ii. Ambiguitatepe care regizorul Cristian Juncu ¿i scenograful V. Peni¿oarå-Stegaru oamplificå pânå la a transforma partitura pur comicå într-un tragicå.Cocicariov, prietenul însurå¡elului, are misiunea de a-l convinge peacesta så accepte cåsåtoria, dar în asemenea manierå încât så-l deter-mine a proceda tocmai invers. Adrian Andone, ¿i el tot de la TeatrulNa¡ional din Craiova ca ¿i Vladimir Juravle, e magistral. Îl întruchipeazåpe diavolul în persoanå. Are un costum ro¿u- sângeriu, de culoareafocului. Vorbe¿te ademenitor ¿i porunce¿te dictatorial. Nu se då înapoide a-l aduce legat de mâini ¿i de picioare, în fa¡a viitoarei so¡ii, pebietul consilier de curte de o timiditae uria¿å, asfixiatoare. În van, FioclaIvanovna, pe¡itoarea, se chinuie så-i convingå pe cei patru pretenden¡i


69

¿i pe fatå ¿i måtu¿å cå pasul pe care îl comit este absolut necesar. Înacest rol episodic, dar coborât din lumesc, actri¡a Iosefina Stoia, deasemenea de la T. N. Craiova, e plinå de nuan¡e, de farmec, e degajatå,sigurå pe gesturi, mimicå ¿i dic¡ie.

Cei trei pretenden¡i (respin¿i de Agafia Tihonova): Jumarå- jucat deIonu¡ Stoica, Anuicichin- interpretat de Valeriu Bâzu, Jevachin-întruchipat de Ion Alexandrescu, exceleazå fie prin naivitate ¿i prostie,fie prin ¿iretenie ¿i mojicie, fie prin låcomie ¿i la¿itate.

Pânå ¿i servitorii caselor: Stepan, pentru mire, alias Dan Calotå,Duniacica, alias Corina Prunå, pentru Arina Pantelimonova, måtu¿amiresei, sunt puturo¿i, ve¿nic somnoro¿i, simbolizând o realitatedecrepitå, în descompunere, cu un pas intratå deja în dispari¡ie.

Îmbråcate în alb, mireasa Agafia, interpretatå de Adriana Brânzan,¿i în negru, måtu¿a Arina, interpretatå de Simona Urs, sugereazådualitatea existen¡ei umane, care, mereu sub semnul vie¡ii, se vedeasistatå permanent, insidios, terorizant de cåtre destin. Puritatea fetei,luciditatea måtu¿ii, se contrazic. Måtu¿a e inchizi¡ia în carne ¿i oase.Care nu tolereazå libertatea de dragul libertå¡ii. În cele ce urmeazå,candidatul la însuråtoare înnebune¿te ¿i mireasa lumii, bårbatul hâd întravesti, îi devine înso¡itoare, iar tânåra femeie råmâne singurå, învecinåtatea diavolului, proiec¡ia råului din ea, materializatå pe fondulunei alienåri irevocabile. Astfel perechea roditoare, care ar fi asiguratperpetuarea speciei, se rupe înainte de a se fi întrerupt, condamnândumanitatea la colaps ontologic.

Lumea gogolianå este una a sufletelor moarte. Nu trebuie uitat acestamånunt. ªi de aici plecând, regizorul Cristian Juncu a creat un spectacolal inexactitå¡ii teribile, al dedublårii religioase (între Dumnezeu ¿iDiavol), al unei angoase de neîn¡eles, al la¿itå¡ii, al secåtuirii, aldegenerescen¡ei cumplite. Un spectacol måre¡, de neuitat, care va faceepocå, care înseamnå deja un moment crucial în via¡a cultural-artisticåa jude¡ului nostru.”

{Ion Popescu, Cåsåtoria în stil tragicCåsåtoria în stil tragicCåsåtoria în stil tragicCåsåtoria în stil tragicCåsåtoria în stil tragic, Gorjeanul, mar¡i, 4 aprilie1995}

*,,Putem afirma cu deplinå îndreptå¡ire cå noua stagiune teatralå


70

târgujianå a debutat sub auspicii de indubitabilå valoare regizoralå ¿iscenicå - fapt tot mai vizibil ¿i de mare impact, ce consolideazå prestigiulunei institu¡ii culturale, care, de¿i la început de drum, se bucurå, cufiecare spectacol, de selectå audien¡å ¿i largå recunoa¿tere. Este merituld-lui Marian Negrescu, directorul institu¡iei, care aproape ne-a låmuritasupra seriozitå¡ii ¿i competen¡ei profesionale, dar ¿i al unei echipe, ceface toate eforturile pentru ca actul scenic så aibå, la Tg-Jiu, revelan¡å,ecou, maturitate.

,,CÅSÅTORIA” gogolianå este, în aparen¡å, o pieså de repertoriuconsacrat - noi în¿ine am våzut-o cânva jucatå de un teatru profesionistdar mårturisim cå ,,varianta” regizoralå de acum este superioarå aceleia.

Spectacolul a fost conceput într-o viziune scenograficå a¿a-zis,,restrictivå”, amintind prin aceasta atât de maniera amfiteatrelor antice,cât ¿i de unele procedee uzitate de asemenea spectacole (spre exemplu,låsarea cu ,,hârzobul” în scenå a ,,pe¡itorului” consiliant Cocicariov,acest ,,deus ex machina” de mare efect comic ¿i scenografic). Într-oastfel de situa¡ie, publicul este adus, din salå, pe scenå, distan¡a dintreactori ¿i spectatori dispare, totul dând impresia de reprezenta¡ie ,,peviu”. La câ¡iva metri, doar, de spectatori, actorul nu mai poate tri¿a,cåci toate calitå¡ile ¿i ezitårile sunt percepute (¿i taxate!) exact. Altaeste, în atare ipostazå, impresia esteticå, altul este jocul scenic ¿i altelesunt gestica, vocea, pantomima. Ba chiar existå ¿i o ,,fraternizare” cuspectatorul, prin gesturi ¿i ochiade cu evidente tâlcuri satirice.

Rolurile principale (pe¡itoarea), consilierul de curte ¿i, desigur,prietenul acestuia) sunt de¡inute de actori ai T.N.C.- ului: Josefina Stoia,Vladimir Juravle ¿i Adrian Andone, al cåror joc profesionist nu mai arenevoie de nici o recomandare, numai vom observa cå, pe rând, pe¡itoareaî¿i joacå rolul cu ¡an¡o¿å impeniten¡å de ,,codoa¿å”, iar Vladimir Juravleintrå teribil în pielea ,,craiului scåpåtat” (dornic de însuråtoare ¿i înacela¿i timp panicat de ideea mariajului), Adrian Andone umple scenacu vigoare olteneascå, sparge urechile cu vocea-i tiranicå, då conflictuluio turnurå ,, aranjatå” cu måiestrie de valet diabolic, î¿i îngroa¿å excesivgestul scenic, pânå într-atât încât bastonul, bietul bastona¿ de stejar seface ¡åndåri de plafon, stârnind o ilaritate spectacularå!

Cei trei pretenden¡i (vânåtori de zestre versa¡i ¿i închipui¡i de felulcelor ,,Trei crai de la Råsårit”, comedia de moravuri a lui B. P. Ha¿deu,


71

primul traducåtor al lui Gogol în române¿te ...), întruchipa¡i de Ionu¡Stoica (func¡ionar), Valeriu Bâzu (ofi¡er de infanterie în retragere) ¿iIon Alexandrescu (ofi¡er de marinå în retragere) nu sunt al¡ii decâtslujba¿ii unui imperiu ¡arist pentru care averea era suprema ra¡iune aexisten¡ei lor. Ei apar aici cu toatå nimicnicia, gåuno¿enia ¿i scrobeala,cu josnicia, egoismul, trivialitatea, scinda¡i întro aparen¡å de noble¡eautocrato-feudalå ¿i o esen¡å caracterologicå de trepådu¿i dedica¡iaventurii ¿i parazitismului, în general autocra¡iei ruse.

Suntem, cu piesa în discu¡ie, în anii imediat urmåtori executåriidecembri¿tilor, când împotriva spiritelor independente ¿i a libertå¡ilorde opinie se exercita acea opresiune ¡aristå, ce i-a marcat, prin cruntepedepse, areståri sau surghiun, chiar moarte, pe Polejaiev, Herzen,Ogariov, Bielinski sau pe mai cunoscu¡ii Pu¿kin, Lermontov, Ceadaev...

În atare atmosferå de intimidare, presiune ¿i suprimare a preseiindependente, realismul lui Gogol e rodnic, viguros ¿i caustic, îndreptatîmpotriva structurii carcerale a Rusiei ¡ariste, a aparatului func¡ionåresc,în general, împotriva autocra¡iei autoritare ce oferea un spectru larg detipologii, toate din acea categorie a ,,sufletelor moarte”. În totul, otipologie pe care Eminescu o vedea, referitor la ciclul nuvelistic, drept,,copiatå dupå naturå.”

Ståpânul e tiran ¿i abuziv fa¡å de servitor, con¿tient cå importan¡a sarezidå în etichete de ,,consilier de curte” ¿i în avere. Încercarea lui de aie¿i din cenu¿iul unei blazåri burgheze e o zvâcnire de ideal, condi¡ionat,înså, de starea materialå ¿i de educa¡ia ,,francezå” a celei ce ar îndråzniså-i fie so¡ie!

Mai întâi el tråie¿te spaima unui condamnat la mariaj, o spaimåclinicå pentru ,,craiul” scåpåtat ce este ca mai apoi, în final, så aibåbrusca revela¡ie a gestului. Este o desmeticire simbolicå, o råsturnarede mentalitate cu tâlc final. Våzând cå ,,nu mai existå nici o scåpare”,Podcoliosin roste¿te un ,,Tatål nostru’”, într-un final måre¡ de dramå,,cre¿tinå”, în care spiritul fiecåruia î¿i gåse¿te råsplata.

Metafora mor¡ii ca nuntå vine så dea o semnifica¡ie de mister cre¿tin¿i så deschidå eroului por¡ile transcenden¡ei.

Dincolo de sarcasmul incisiv, de grotescul rapace ¿i meschinåriateribilå prin care se face ,,anatomia patologicå a func¡ionårimii ruse”(Herzen), existå totu¿i un suflet curat, o oazå de luminå purå, un chip


72

de copilå ce radiazå imacularea, nevinovå¡ia. Aceasta e AgafiaTihonovna, fiicå de negustor ¿i fatå de måritat, întruchipatå cu multåexpresivitate scenicå de aceea¿i Adriana Brânzan care, ¿i în ,,Jacquessau Supunerea”, intrå ¿i de data asta în pielea ¿i mentalitateapersonajului, exprimând cu cåldurå, cu convingere, cu pathos, chiar,imaginea puritå¡ii, mitul adolescentin, acea înaripare de farmec ¿i ideal,ce urmeazå, înså, a fi ,,frântå” pe altarul coniven¡elor patologice aleacelei ,,uscåciuni suflete¿ti” de care vorbea Gogol, scriitor cuprins dela bun început, de acea stare de ,,råu” social, agonic, de ,,ru¿inena¡ionalå”, când afirma cå ,,Rusia nu e locuitå cu adevårat de sufletevii, ci de suflete moarte”.

Totodatå, actuala ,,coproduc¡ie” teatralå îndepline¿te, în mod direct,¿i rolul de ¿coalå de actorie¿coalå de actorie¿coalå de actorie¿coalå de actorie¿coalå de actorie, care poate fi necesarå, coerentå ¿i ziditoarecând profesioni¿tii nu-¿i dau ,,aere”, iar ceilal¡i sunt ,,volens-nolens”,parteneri, atât în ,,litera” scenei cât mai ales în ,,spiritul” textului...

O sugestie, în acest sens: profesionistul, care poate så-¿i modulezejocul în multe chipuri, ar putea så lase mai mult loc scenic expresivitå¡ii¿i relevan¡ei locale.

Fårå a cåuta ,,defecte” ¿i a face ,,noduri” în papurå unde nu e cazul,apreciem actuala reprezenta¡ie drept o reu¿itå sub toate aspectele,inclusiv sub acela al ideii de ,,coproduc¡ie” craioveano-târgujianå, unfel de ,,parteneriat”, de care teatrul târgujian, aflat la primele salestagiuni, are nevoie, câ¿tigul pe latura calitå¡ii spectacolelor fiindconsiderabil.”

{Zenovie Cârlugea, O coproduc¡ie teatralåO coproduc¡ie teatralåO coproduc¡ie teatralåO coproduc¡ie teatralåO coproduc¡ie teatralå, Gorjeanul (Actualitateateatralå), nr. 1589/ 15 aprilie 1995}

*,,Parafrazele lui Mihail Bulgakov dupå piese celebre nu sunt

totdeauna atât de stringent compuse ¿i nici atât de penetrante ca lucrårilesale originale. Dar anumite racursiuri artistice împroprietåresc cu câteun sens nou ceea ce inspiratorii predecesori i-au dåruit ca materie literaråscriitorului rus. În Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit, dupå molierescul Burghezgentilom, inten¡ia autorului secund e de a råsturna situa¡ia esen¡ialå:ie¿itå din min¡i e lumea din jurul onestului cetå¡ean, pe care-l tortureazå,prin batjocuri grobiene, atât ai lui cât ¿i stråinii.


73

E aici ¿i o notå for¡atå, pe care spectacolul Teatrului ,,ElviraGodeanu” din Tg-Jiu o accentueazå, înså într-un mod atât de inventivîncât uitåm repede nedreptå¡ile ce se fac unor personaje.

Cine le face? Literatul rus? Regizorul Cristian Juncu? E greu despus; literatura e absorbitå de montare în a¿a fel încât dupå reprezenta¡ies-ar putea elabora un scenariu inedit, cu mai mul¡i semnatari. E în afaråde orice îndoialå cå tânårul începåtor într-ale teatrului are personalitate.Fantezia lui e mulatå pe ideea ce vertebreazå întregul.

Avem astfel, în scenå, o ambian¡å misterioaså (cu oarecare exces deîntuneric), cu inflexiuni ritualice; apar ¿i dispar pe nea¿teptate personaje,se încing sarabande, o muzicå diverså, în caleidoscopie studiatå apartiturilor, înso¡e¿te mi¿cårile de grup.

Sunt momente în care printre oameni par a se amesteca spectre.Må¿tile capåtå func¡ii definitorii. Felinarele decupeazå spa¡ii enigmatice.Pantomima e inseratå în ac¡iune.

Comicitatea înscenårii are efecte originale. Umorul are nerv. Nu efoarte bine ståpânitå interpretarea, în toate registrele voite de regizor;unii vorbesc prea încet; dar avem a ¡ine seama cå majoritatea actorilorau fost amatori ¿i se profesionalizeazå acum, manifestând bunåvoin¡å¿i disciplinå.

De fapt, ni se joacå, de cåtre trupa lui Molière, un spectacol cuBurghezul gentilom. Un fel de repeti¡ie generalå. Jordain iube¿te teatrul,îl proclamå, crede în el. Diferite accidente întrerup, din când în când,evolu¡ia spectacolului în spectacol, pentru a ni se påstra sentimentul dedublu-public. Molière e bolnav; nu apare, un actor îi ¡ine locul, fåcândtot ce hotårâse directorul.

Merituoaså ¿i inventivå, scenografia lui Viorel Peni¿oarå-Stegarustilizeazå expresiv cadrul ¿i costumele.

Re¡inem numele actorilor Valeriu Bâzu (Bejart - în trupa lui Molière,Jourdain), Adriana Brânzan, Ionu¡ Stoica (în travesti), Ion Alexandrescu,Dan Calotå (valetul lui Molière, iar în pieså valetul lui Jourdain). Înfond, to¡i î¿i fac datoria cu credin¡å.

I s-a mai spus spectacolului, nu prea inspirat, ¿i Molieriana.Altminteri, o lucrare notabilå.”

{Valentin Silvestru, Molière ¿i BulgakovMolière ¿i BulgakovMolière ¿i BulgakovMolière ¿i BulgakovMolière ¿i Bulgakov, coautorii unei comedii, coautorii unei comedii, coautorii unei comedii, coautorii unei comedii, coautorii unei comediienigmaticeenigmaticeenigmaticeenigmaticeenigmatice, Teatrul Azi, nr. 9-10/ 1995}


74

*,,Cred cå prin apari¡ia lui Cristian Juncu, elev al Cåtålinei Buzoianu,

în lumea scenei, s-a nåscut un regizor. Va veni, probabil, o vreme cândnu-l vom mai putea numåra ca prezen¡e efective chiar de la debut. Voravea de a¿teptat; îl vom cåuta pe cine ¿tie unde. Deocamdatå, înså, ne¡inem dupå el ¿i îi catagrafiem reu¿itele. Ele sporesc prestigiul unortrupe, al unor institu¡ii ¿i dau speran¡e multor actori care, în lipsaregizorului calificat, vegeteazå ¿i se rutinizeazå fabricând spectacolemoarte din n¿care.

Cristian Juncu î¿i reconfirmå virtu¡ile dovedite de la începutul såude carierå (la Tg-Jiu), tot aici, cu noua sa izbutire artisticå, anumecomedia CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria de Gogol. ªi acum, în firele comice ale veseleiscrieri se împlete¿te ¿i unul negru, tragic, între¡esut cu migalå ¿ipricepere, pentru ca îngrozitul de cåsnicie Podkoliosin så-¿i dea duhulpânå la urmå, înnebunit de perspectiva unei însuråtori for¡ate. Indeciziaparalizantå a eroului, care stârne¿te atâta haz, dorin¡a lui de a avea onevastå ¿i incapacitatea de a finaliza inten¡ia conubiliarå sunt alternatecu voio¿ie, triste¡e, neputin¡å de a se în¡elege pe sine, de actorul craioveanVladimir Juravle. El, remarcabila duenå Iosefina Stoia (Fiokla Ivanovna,guralivå Celestinå), Adrian Andone, tânår cu însu¿iri interesante înmaterie de comedie modernå, epuratå de artificii (Kocikariov, prietenulexasperat al eternului mire fugitiv), precum ¿i Viorel Peni¿oarå-Stegaru,scenograf ingenios, profesionist expert, autorul ineditei planta¡ii scenice,s-au alåturat echipei de la Tg-Jiu nu numai în calitate de colegi, ci ¿i,într-un fel sau altul, de profesori ai noii trupe a Teatrului ,,ElviraGodeanu”.

Directorul institu¡iei, Marian Negrescu, våde¿te priceperemanagerialå, izbutind astfel, cu ace¿ti noi angaja¡i, o accelerare aprofesionalizårii în forma¡ia sa, adåugând valori reale distribu¡iilor.Alege repertoriul cu seriozitate ¿i se încredin¡eazå, curajos, unui regizortânår, pe care, de altfel, tot el îl lanseazå.

Spectacolul se joacå pe scenå, cu publicul împår¡it în douå, pegradene înalte. Un spa¡iu de joc e în stânga, descoperit prin manipulårinostime de paravane; un altul e în dreapta (adicå, în salå, dezvåluit,când e cazul, prin ridicarea cortinei), iar al treilea e chiar incinta dintrecele douå grupuri de spectatori. Actorii graviteazå, iu¡i ¿i abili, printre


75

cele trei locuri ce le sunt rezervate, nu fårå dificultå¡i inerente unuitopos complicat cu înguståri ¿i strâmtoråri. Ritmul vioi, caden¡a nimeritåa mi¿cårilor, perindarea a mereu alte peripe¡ii scenice dau vioiciunemontårii. Fac så se urmåreascå în aten¡ie neslåbitå aventurile eroilor nunumai în locuin¡ele prevåzute de autor, ci ¿i pe drumurile (evocate doarîn text) dintre ele.

E citat, în caietul-program, un pasaj din gândirea gogolianå ce arjustifica, probabil, credin¡a regizorului ¿i a actorilor cå ne aflåm în regnulcomediei dramatice: ,,Påmântul e cutremurat de o angoaså de neîn¡eles,via¡a devine din ce în ce mai durå; totul degenereazå; un singur lucru acrescut, sub ochii tuturor: imaginea gigantescå a durerii.” E un punctde vedere posibil pentru înscrierea tribula¡iilor matrimoniale ale unuioarecare într-un perimetru ce are pe-o laturå o bucurie iminentå, iar pecealaltå, un final co¿maresc.

În ce prive¿te înså forma spectacolului (în care nu toate se desfå¿oaråcu plauzibilitate, dar caracteristica e de comedie satiricå despre oexisten¡å terifiatå), a¿ cita un alt gând al lui Gogol, pe care îl presupunnimerit aici: ,,Existå o comedie nobilå, calc fidel al societå¡ii ceevolueazå sub ochii no¿tri, o comedie care, prin profunzimea ironiei,stârne¿te râsul, nu numai râsul impresiunilor facile, nåscut dintr-o vorbåde spirit rapidå sau dintr-un calambur, râsul vulgar, convulsii ¿i grimase(...), ci acel râs electric, tonifiant, care ¡â¿ne¿te liber ¿i spontan (...) ¿icare se na¿te dintr-o plåcere seninå a sufletului ¿i este produsul unuispirit fin ¿i elevat.”

Cam a¿a se vede Cåsåtoria Cåsåtoria Cåsåtoria Cåsåtoria Cåsåtoria pe scena din Tg-Jiu, unde caricaturizårilesunt måsurate, zeflemeaua e sub¡ire, alerte¡ea imaginilor - decantatå deimbolduri exhibi¡ioniste.

Adriana Brânzan e o logodnicå nostimå, un bibelou domestic;Simona Urs, o måtu¿å grijulie, cu spontaneitå¡i surprinzåtoare subaparen¡a de maicå-stare¡å. Iar Ionu¡ Stoica, Valeriu Bâzu, IonAlexandrescu îi figureazå pe cei cei trei pretenden¡i vârstnici aidomni¿oarei bune de måriti¿; nu le lipse¿te decât o cizelare mai atentåa må¿tilor ¿i comportamentelor pentru a fi la cota generalå areprezentårii. Corina Prunå ¿i Dan Calotå contureazå în chip simpatico servitoare foarte mobilå ¿i un valet în somnolen¡å perpetuå.

Dintr-un punct de vedere mai larg, spectacolul Cåsåtoria e ¿i schi¡a


76

unui studiu de caractere comice, în acest sens pledând nu numai tipurilereu¿ite, ci ¿i rela¡ia excelentå, de contrast, dintre împâslitul ¿i ve¿nicîngrozitul Podkoliosin (Vladimir Juravle) ¿i agitatul, ra¡ionalulKocikariov (Adrian Andone).”

{Valentin Silvestru, O gogoliadå spiritualå,O gogoliadå spiritualå,O gogoliadå spiritualå,O gogoliadå spiritualå,O gogoliadå spiritualå, Teatrul Azi, nr. 9-10/1995}

*,,Dupå un Bulgakov ... misterios (Jourdain cel scrântit), aflat la

,,liziera dintre pregåtirea spectacolului ¿i spectacolul însu¿i” (ValentinSilvestru, Rampa, decembrie 1994), Cristian Juncu revine la Tg-Jiu ¿imonteazå ,,Cåsåtoria” de N. V. Gogol.

Student al Cåtålinei Buzoianu, tânårul regizor este recomandat, dealtfel, de aceasta ca fiind acela ,,care duce mai departe fiorul de poezie,delicate¡ea, misterul de care teatrul are atâta nevoie.” Având în vederesobrietatea mijloacelor de exprimare, rigurozitatea aproape chirurgicalåcu care sunt cenzurate replicile, gesturile actorilor, scenele în ansamblullor pânå la a deveni fiecare în parte o micå bijuterie, tindem så credemcå studentul î¿i urmeazå din aproape maestrul, devenind, încetul cuîncetul, o certitudine.

Revenirea lui Cristian Juncu la Tg-Jiu nu este, de altfel,întâmplåtoare. Foarte tânår fiind, Teatrul ,,Elvira Godeanu” s-a aflatdintr-un început în tentanta dar dificila ipostazå de a-¿i contura singurdestinul, având de ales între a råmâne un teatru eminanmente deprovincie, cu un repertoriu de melodrame ¿i comedii bulevardiere pusîn scenå de regizori plictisi¡i de rutinå, sau de a apela la marele repertoriuromânesc ¿i universal ¿i la viziunea proaspåtå, chiar dacå u¿or teribiliståuneori, a unor regizori tineri, lipsi¡i de prejudecå¡i, autori ai unor proiectedramatice sugestive ¿i seducåtoare. Prin ,,Jourdain Jourdain Jourdain Jourdain Jourdain ...” ¿i, acum, prin,,CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria” lui Gogol, ambele în regia lui Juncu, alegerea a fost fåcutå¿i tinde så devinå strategie.

Pentru un public în general ,,de fotoliu”, ''CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria” nu e unspectacol u¿or asimilabil, ¿i aceasta nu atât din pricina textului sau ajocului, cât mai ales datoritå conceperii - mai pu¡in ortodoxå - a spa¡iuluide joc, acela¿i cu cel de vizionare. Teatrul de tip arenå - cu spectatoriipe scenå a¿eza¡i pe gradene negre, într-un decor predominant negru


77

sugerând spa¡iul limitå, mormântul, lipsa de speran¡å ¿i de perspectivåa unei lumi care se pråbu¿e¿te în sine - e solicitant pentru actor ¿i ofertantpentru spectatorul care intrå astfel într-o rela¡ie de intimitate nesperatåcu zåmislitorii de personaje.

Prezentå la premiera oficialå, doamna Ileana Berlogea remarcamodul în care regizorul a actualizat textul în sensul decupåriicinematografice a lui, al montårii inteligente a momentelor care sedeterminå unele pe celelalte. Domnia sa descoperå aici o beneficåreîntoarcere la actor, regizorul fiind demiurgul nevåzut care concepespectacolul, låsându-l apoi så-¿i tråiascå propria via¡å.

Incontestabil, spunem noi, tânårul regizor are har. Are intui¡ie.Deturneazå ceea ce este de deturnat, taie acolo unde este cazul, impuneun final ¿i un personaj pe care Gogol însu¿i nu le-a prevåzut, cenzureazåumorul cristalizându-l în doze fine, strict trebuincioase, transferåsemnifica¡ii dinspre scenå cåtre spectator într-o construc¡ie perfectechilibratå, impune norme ¿i legi textului, scenei, actorilor, pe care, înfinal, spectatorul le considerå ca fiind ale sale ¿i, mai mult, ca fiindsingurele posibile în acel moment.

Pendulând între dedublarea religioaså a lui Gogol - transmiså dealtfel ¿i personajelor sale - ¿i imaginea unei Rusii populate cu ,,sufletemoarte”, regizorul dezvåluie resorturile intime ale ,,caricaturilor”dramaturgului: propriul ,,eu” al acestuia, multiplicat în zeci deexemplare, fiecare purtând povara unui defect, a unei absen¡e, a uneilipse. Lumea este un cavou uria¿ sau, cum spune Gogol însu¿i în,,Scrisori”: Totul e mut, totul nu e decât mormânt. Doamne! Pustie ¿iînspåimântåtoare devine lumea ta!”

Scenografia ¿i costumele domnului V. Peni¿oarå-Stegaru sus¡in ideearegizoralå. Într-un decor strict func¡ional - gradene ¿i cortine negre -pata de culoare a costumelor poten¡eazå rånile eterne ale însingurårii,ale lipsei de orizont, ale vegetårii perpetue în a¿teptarea unui finalsubsumat.

Relativ la toate acestea, Valentin Silvestru - pårintele spiritual alteatrului târgujian - men¡iona cå experimentul tânårului Cristian Juncueste interesant din cel pu¡in douå punte de vedere: al creerii unui spa¡iuingenios, în care actorii trebuie så dea întreaga måsurå aprofesionalismului lor ¿i cel al strecurårii firului de dramå într-o comedie


78

prin excelen¡å.Realizatå cu aportul substan¡ial al craiovenilor Josefina Stoia, Adrian

Andone ¿i Vladimir Juravle, noua montare a Teatrului ,,Elvira Godeanu”a prilejuit partituri generoase ¿i actorilor târgujieni. S-au deta¿at prinacurate¡ea interpretårii ¿i intui¡ia psihologiei personajelor AdrianaBrânzan, Ion Alexandrescu, Ionu¡ Stoica ¿i Simona Urs.

Departe de a fi un handicap, prezen¡a ,,galona¡ilor” reprezentan¡i alT. N. C. a eviden¡iat un adevår pe care ar fi bine så-l ¿tim cu to¡ii: trupagorjeanå este competitivå în orice companie. Este ¿i motivul pentrucare unul dintre marii actori români de azi, Ilie Gheorghe, a decis så sealåture Teatrului nostru la realizarea reprezenta¡iei cu ,,OthelloOthelloOthelloOthelloOthello”, înregia Andreei Vulpe. Nici cå se putea final mai fericit de stagiune.”

{Ion Cepoi, Bulgakov ¿i Gogol la TârBulgakov ¿i Gogol la TârBulgakov ¿i Gogol la TârBulgakov ¿i Gogol la TârBulgakov ¿i Gogol la Târgu-Jiu/ Cronica dramaticå,gu-Jiu/ Cronica dramaticå,gu-Jiu/ Cronica dramaticå,gu-Jiu/ Cronica dramaticå,gu-Jiu/ Cronica dramaticå,Brâncu¿i, nr. 2/ 21 mai 1995}


79


MUCK CEL MICMUCK CEL MICMUCK CEL MICMUCK CEL MICMUCK CEL MIC

de WWWWW. HAUFF. HAUFF. HAUFF. HAUFF. HAUFFDistribu¡ia:

Muck cel Mic - Adriana (Brânzan) GuguCopilul nåzdråvan - George Dråghescu

Tatål copilului - Valeriu BâzuSultanul/ Unchiul - Dan CalotåMåtu¿a - Lumini¡a Go¿a ªorop

Zâna - Corina PrunåCå¡elu¿a zânei - Tamara Iacovu

Pisicu¡a jucåu¿å - Dana Scoro¿anuVråjitoarea - Simona Urs

Ayolli bucåtar - Ionu¡ StoicaBalcâr - Constantin Eremia

Prin¡esa Amarza - Camelia StoicaCålåul/ Vagabondul - Sorin Giurca

Stråjerii - Sorin Pungan, Cristi Båltå¡eanuCurtenii - Arsena Catanå, Mirela Aribå¿oiu

*REGIA - ION ALEXANDRESCU

Scenografie ¿i costume - Dumitru Pelmu¿Muzica - Ovidiu Popescu

*Tehnica de scenå:

Regizor tehnic - Atanasie Drago¿Lumini - Gabriel HârjabåSunet - Marius Popescu

ªef produc¡ie - Fånu¿a PopescuSufleur - Adriana Popescu

Ma¿ini¿ti: Florin Ionescu, Sorin Pungan,Dorel Dobri¡escu, Cristi Båltå¡eanu

Corepetitor - Nelu AlexandrescuMachiaj - Camelia Cålugåru

Recuzitå - Doina Bâzu, Ilie Janina, Larisa Ruiu, Puica Antonici*

Director Teatru - Marian NegrescuSecretar litera - Ion Cepoi

*Premiera: 30 mai 1995Premiera: 30 mai 1995Premiera: 30 mai 1995Premiera: 30 mai 1995Premiera: 30 mai 1995


80

ANNO DOMINI 3ANNO DOMINI 3ANNO DOMINI 3ANNO DOMINI 3ANNO DOMINI 3

1995 - 19961995 - 19961995 - 19961995 - 19961995 - 1996


81

*****

TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIUVIRA GODEANU,, TG-JIU

INTERESUL POARTÅ FESULINTERESUL POARTÅ FESULINTERESUL POARTÅ FESULINTERESUL POARTÅ FESULINTERESUL POARTÅ FESUL

de JACINTJACINTJACINTJACINTJACINTO BENAO BENAO BENAO BENAO BENAVENTEVENTEVENTEVENTEVENTE

Distribu¡ia

Crispin - Eugen TituColombina - Adriana Rodica Gugu

Dona Sirena - Simona UrsSilvia - Monica Sfetcu

D-na Polichinela - Corina PrunåRisela - Camelia Stoica

Tamara IacovuLeandro - Valeriu Bâzu

Polichinela - Ionu¡ StoicaLicen¡iatul - Ion Alexandrescu

Hangiul - Dan CalotåSecretarul - George Dråghescu

*REGIA: EUGEN TITUREGIA: EUGEN TITUREGIA: EUGEN TITUREGIA: EUGEN TITUREGIA: EUGEN TITUScenografia - Valer Neag

*Sunetul - Constantin EremiaLumini - Dumitru Cålugåru

*Director teatru - Marian Negrescu


Premiera - 31 octombrie 1995Premiera - 31 octombrie 1995Premiera - 31 octombrie 1995Premiera - 31 octombrie 1995Premiera - 31 octombrie 1995

*,,Toamnå. Octombrie tandru ¿i buimac. Zevzec ca un clown îndrågostit

de-o balerinå.Ora zece diminea¡a. ora Europei de est ¿i-a mustului care scapårå-n


82

vin. Dinspre Pia¡a Centralå curge ¿uvoi neîntrerupt de gospodine. Dela depårtare, cum razele soarelui lumineazå din spate, par ni¿te statuiaureolate de griji. O plaså-douå în mâna stângå. O plaså-douå în mânadreaptå. Plasele se ridicå ¿i se coboarå ca talgerele unei balan¡e. Un-doi! Un-doi! Stâng, drept, stângul!...

¥n col¡, la Hotel Gorj, brokeri cu ambasada în turla bisericii te întreabåplini de solicitudine:

- Vrei valutå, ¿efu’?ªefu’, bugetar înråit, înghite în sec la vederea gråmezii de mårci ¿i

dolari, fluturatå cu non¿alan¡å de cona¡ional. Ar vrea! Mormåind cuvintede laudå la adresa ¿tie el cui, arucå printre din¡i:

- La urmåtoarea indexare!¥n parc, la Masa Tåcerii, e zarvå. Un grup de turi¿ti, gålågio¿i ca un

stol de vråbii gure¿e, sparg ceapa cu pumnul pe piatra de bampotoc.Brâncu¿i e un zeu. ªi zeilor trebuie så li se aducå ofrande...

La chio¿cul de ziare de lângå Tribunalul vechi (ce sediu pentru Teatrul“Elvira Godeanu” ar fi putut så fie!) e coadå la “Sportul”. O cucoanåamnezicå, întârziatå la vârsta adolescen¡ei, îl întreabå pe vânzåtor:

- Nu vå supåra¡i, ave¡i ceva cu paranormalu’?Vânzåtorul cade pe gânduri. Chiar a¿a, în ultimul timp nu s-a sim¡it

prea bine. O avea ceva cu paranormalu’ åsta de vreme ce, de azidiminea¡å, l-au mai întrebat cinci-¿ase persoane.

... Toamnå. Octombrie ve¿nic. Ploaie ¿i vânt. Ora nouåsprezece seara.Ora Europei de est ¿i-a premierelor teatrale. Haine de galå, ma¿ini,¡igåri super long. ¥n cabine, actori zgribuli¡i viseazå Palme de aur. Defapt, acum ¿i de-a pururi - “Interesul poartå fesul”, nu?

{{{{{Ion Cepoi, TTTTTeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zilele, Caietele ,,ElviraGodeanu”/ Buletin de informa¡ie teatralå, nr. 2/ octombrie 1995}


83

*TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIUNr. 297/ 16. 11. 1995

Cåtre Ministerul CulturiiCåtre Ministerul CulturiiCåtre Ministerul CulturiiCåtre Ministerul CulturiiCåtre Ministerul CulturiiDirec¡ia TDirec¡ia TDirec¡ia TDirec¡ia TDirec¡ia Teatreeatreeatreeatreeatre

REFERAREFERAREFERAREFERAREFERATTTTT Expunere de motive în vederea ob¡inerii atestårii definitive a

Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu

Având în vedere decizia nr. 7778 din 19 septembrie 1994 a Direc¡ieiTeatre cu privire la avizul provizoriu acordat pe o perioadå de 1 aninstitu¡iei noastre, vå facem cunoscut urmåtoarele:

În perioada scurså de la acordarea avizului dumneavoastrå, institu¡ianoastrå a înregistrat o cre¿tere semnificativå sub toate aspectele:organizare, repertoriu, caden¡a spectacolelor, numårul de premiere etc.

Prezen¡a în trupa de la Tg-Jiu a actorilor Ilie Gheorghe, Josefina¿toia, Adrian Andone ¿i Vladimir Juravle, în calitatea lor de angaja¡iprin cumul de func¡ie, a dus la cre¿terea deosebitå a valoriireprezenta¡iilor din care ace¿tia au fåcut parte.

Dupå cum se ¿i vede din cronicile pe care le-au fåcut critici cuexperien¡å ca Valentin Silvestru - prezent la toate premierele ultimeistagiuni, Cristina Modreanu, Jeana Morårescu etc., ori aprecierile anumero¿i invita¡i: Hora¡iu Målåela, Cåtålina Buzoianu, precum ¿i aletrupei Teatrului Na¡ional Craiova, în frunte cu directorul acesteia,domnul Emil Boroghinå, se pare cå cel mai tânår teatru din România s-a înscris în circuitul teatral românesc într-un mod onorant.

Anul acesta, trupa noastrå s-a întårit cu doi absolven¡i, actoriprofesioni¿ti: Ion Alexandrescu (Bucure¿ti) ¿i Eugen Titu (Cluj-Napoca),care de altfel au ¿i început så joace. Repertoriul teatrului nostru s-aconceput ca unul reprezentativ.

Teatrul a fost invitat la Festivalul tinerilor regizori de teatru de laIa¿i, unde a prezentat Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit de Mihail Bulgakov, înregia studentului (an final, clasa Cåtålinei Buzoianu) Cristian Juncu, al


84

cårui debut regizoral a fost consemnat de Valentin Silvestru la Tg-Jiu.Acela¿i a semnat ¿i regia celei de a doua montåri a stagiunii: CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriade Gogol.

Un alt factor important ce trebuie men¡ionat în aceastå expunere demotive pentru acordarea avizului definitiv îl constituie deciziaConsiliului Jude¡ean Gorj (pre¿edinte dr. ing. ªtefan Popescu-Bejat) dea aloca pentru construc¡ia noului teatru, ce va fi gata în decmbrie 1996,conform anexei alåturate, suma de 4 miliarde ¿i jumåtate de lei de labugetul local! Cred cå este cea mai mare investi¡ie în domeniul culturalfåcutå în România.

Împreunå cu dl. Valentin Silvestru am început så concepemregulamentul ¿i formalitå¡ile necesare viitorului Festival Interna¡ionalde Teatru ,,Elvira Godeanu”, care, ca particularitate, se va adresacreatoarelor de teatru (actri¡e, regizoare, scenografe etc.), tematicå ce-i conferå acestuia alurå de unicitate.

Dorim så înaintåm o propunere Academiei de Teatru ¿i FilmBucure¿ti, în vederea perfectårii, începând cu stagiunea 1996-1997, aunui contract ferm ce va avea ca obiective urmåtoarele:

- oferirea de cåtre noi a spa¡iului noului teatru studentului din anterminal - sec¡ia regie - pentru a-¿i pregåti ¿i realiza aici lucrarea dediplomå;

- instituirea unei burse de 1 milion lei pentru studentul respectiv;- permanetizarea, prin contract, a acestei ini¡iative.Men¡ionåm, de asemenea, cå aparatura noului teatru - în valoare

aproximativå de 70.000 dolari USA - va fi de ultimå genera¡ie, avândîn componen¡a sa computer de lumini, linie completå audio-video,procesoare sunet ¿i toate facilitå¡ile unei instala¡ii moderne, aliniatå lastandardele interna¡ionale în materie.

Toate aceste lucruri pe care vi le-am împårtå¿it reprezintå efortulnostru de aproape doi ani ¿i jumåtate ¿i care acum, în prag de intrare încaså nouå, îl dorim împlinit prin recunoa¿terea de cåtre dumneavoastråca institu¡ie profesionistå cu statut definitiv.

Cu multå cordialitate,al dumneavoastrå



85

*CONTRACT NR. 124CONTRACT NR. 124CONTRACT NR. 124CONTRACT NR. 124CONTRACT NR. 124

DIN 27.11.1995DIN 27.11.1995DIN 27.11.1995DIN 27.11.1995DIN 27.11.1995

Art. 1. Pår¡ile contractantea) Sociatatea Comercialå ,,CORA” S.A., care va avea în cele ce

urmeazå numele de referin¡å ,,ANTREPRENOR-ul”, constituitå în bazaH.G. nr. 1304/ 15.12.1990, cu sediul în Craiova, str. Låpu¿ nr. 4, jud.Dolj, România (...) reprezentatå prin dl. ing. Robu Constantin, directorgeneral ¿i

b) Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”care va avea în cele ce urmeazå numele de referin¡å ,,INVESTITOR

-ul”, constituitå în baza Hotårârii Consiliului Jud. nr. 9/ 1993, cu sediulîn Tg-Jiu strada Victoriei nr. 36, jud. Gorj România, cod po¿tal 1400,telefon 053/215161, fax 053/215161, cont virament ............................deschis la B.R.D. Filiala Tg-Jiu, reprezentatå prin Negrescu Marian -director.

.........................................................................................................Art. 2. Obiectul contractului2.1. - Executarea lucrårilor de construc¡ii-montaj pentru obiectivul

REPARAºII CURENTE ªI CAPITALE LA SALA ,,CENTRAL”/FOSTÅ 23 AUGUST, TG-JIU

..........................................................................................................Art. 3. - Durata de execu¡ie a lucrårilor care fac obiectul contractului

este de 260 zile lucråtoare, începând de la data atacårii efective alucrårilor.

..........................................................................................................27.11.1995

Antreprenor, Investitor,S.C. CORA S.A. Teatrul Elvira GodeanuDirector gen. DirectorIng. Robu Constantin Marian NegrescuDirector Marketing Director Ec.Ing. Panduru Luchian Târlea Valeria{ExtrasExtrasExtrasExtrasExtras}


86

*,, (Interesul poartå fesul) s-a bucurat de un real succes la public. Cel

care redacteazå cronica de fa¡å nu se laså cuprins cu totul de acest valde entuziasm. Î¿i påstreazå luciditatea ¿i curajul de a scrie adevårul. Iaradevårul e cå piesa råmâne mediocrå, apar¡inând unui autor la fel demodest. Dar fiindcå de¡inem informa¡iile de rigoare, le ¿i acordåm spa¡iulcuvenit.

Jacinto Benavente s-a nåscut la Madrid, în 12 august 1866. A urmatdreptul, a cålåtorit în Anglia, Fran¡a ¿i Rusia, în aceastå ultimå ¡arålucrând ca director de circ. A debutat în 1893 cu un volum de versuri ¿icu o culegere de nuvele, urmatå de celebrele ,,Scrisori de femei” înmaniera lui Marcel Prevost ¿i deci pe inima cititorilor superficiali. Primalucrare dramaturgicå este ,,Cuibul stråin” a cårei premierå a avut loc laMadrid în 1894. A scris 2-3 piese pe an (?!) la cererea expreså a celormai faimoase trupe teatrale din vremea aceea. În 1912 a fost numitmembru al Academiei spaniole. În 1922 prolificul dramaturg - idol alpublicului madrilean, a întreprins un turneu triumfal în ambele Americi,în cursul cåruia, gra¡ie conjuncturii neobi¿nuite ci nu valorii deosebitei s-a acordat Premiul Nobel, cam nemeritat, de vreme ce un JamesJoyce era printre cei frustra¡i. Dramaturgul a murit la Madrid, în 14iulie 1954, complet uitat.

Contemporan al genera¡iei de la 1898 ¿i al modernismului, Benaventea rupt cu tradi¡ia, înlocuind pasiunile dezlån¡uite, retorismul, emfaza ¿isonoritatea gåunoaså a teatrului neoromantic cu un ton måsurat ¿iechilibrat, un dialog conven¡ional, u¿or poetizat, prezentarea uneisocietå¡i cu problemele ¿i conflictele sale ¿i o construc¡ie dramaticå deorientare realistå.

Dintr-un prolog al autorului însu¿i am în¡eles cå ,,Interesul poartåfesul” e o farså cu paia¡e, cu subiect caraghios, lipsitå de orice realitate.Sunt acelea¿i måsti grote¿ti din commedia dell’arte italianå, nu la felde veselå. Un spectacol atât de primitiv nu e demn de publicul cult.Lumea e båtrânå ¿i-¿i pierde vigoarea. Dar arta nu se resemneazå såîmbåtrâneascå ¿i ca så parå copil imitå gânguritul.

Revenind la spectacolul prezent, så dåm drumul rapid impresiilorconsemnate la cald pe parcursul reprezenta¡iei:

,,Prologul lui Eugen Titu împinge farsa în altå dimensiune, ¿i bine


87

procedeazå.”;,,Hanul e o råscruce de drumuri, un spa¡iu neutru, în care se poate

alege calea devenirii.”;,,Teatru în teatru, tematicå abordatå desinvolt înså nu profund.”;,,Tenta parodicå ¿i de persiflare a justi¡iei ridicå nivelul ideatic al

farsei.”,,Sforile trase, marionetele, lepådarea costumelor, toate amintesc de

condi¡ia umanå cåzutå deseori într-o mecanicå perfidå.”;,,Pierderea de sine însu¿i - o eliberare, construc¡ia vizualå antiteticå

(vestimenta¡ia în alb-negru) supralicitând lupta dintre bine ¿i råu, dintreiubire ¿i moarte.”;

,,Culorile sunt exploatate scenic ¿i semantic, licen¡iatul în ro¿u,Polichinela în verde.”;

,, Scena care se învârte¿te simbolizeazå desigur lumea cu multipleleei fa¡ete, pe marginea cåreia intriga permite realizarea unor efecte comicede efect, ori de supralicitare a gesticula¡iei. În¿elåciunea este stopatå,vinderea con¿tiin¡ei amendatå. Când în numele lini¿tii se folose¿te for¡apumnului în maså, amenin¡area, parodia vine så dezamorseze situa¡ia”.

De fapt subiectul este brodat pe marginea nobilului fårå bani careî¿i dore¿te banii burghezului bogat.

În încheiere pe scurt caracterizarea actorilor târgujieni: Simona Ursa construit o Dona Sirena convingåtoare, femeia absolut imposibilå,enervantå. Leandro lui Valeriu Bâzu a plåcut, Eugen Titu în Crispin afost extrem de agitat, în prelungirea tradi¡iei, Ion Alexandrescu a strålucitîntr-un licen¡iat îngust ¿i canalie, Polichinela lui Ionu¡ Stoica s-aeviden¡iat prin aceea¿i siguran¡å a mi¿cårii scenice. Au mai interpretat:Monica Sfetcu pe Silvia, Corina Prunå pe Doamna Polichinela, AdrianaGugu pe Colombina, Camelia Stoica pe Risela, Dan Calotå pe Hangiu,George Dråghescu pe secretar.

O men¡iune specialå pentru Adriana Gugu, care a scos tot ce seputea scoate dintr-o Colombinå naivå, curatå suflete¿te, ¿i pentrucostumele lui Eugen Titu ¿i scenografia lui Valer Neag, în ton cu tonulgeneral al concep¡iei regizorale.”

{Ion Popescu, În regia lui Eugen Tn regia lui Eugen Tn regia lui Eugen Tn regia lui Eugen Tn regia lui Eugen Titu, la Titu, la Titu, la Titu, la Titu, la Teatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu”, întâia premierå a stagiunii 1995-1996 - Godeanu”, întâia premierå a stagiunii 1995-1996 - Godeanu”, întâia premierå a stagiunii 1995-1996 - Godeanu”, întâia premierå a stagiunii 1995-1996 - Godeanu”, întâia premierå a stagiunii 1995-1996 - IIIIInteresul poartånteresul poartånteresul poartånteresul poartånteresul poartåfesulfesulfesulfesulfesul,,,,, de Jacinto Benavente de Jacinto Benavente de Jacinto Benavente de Jacinto Benavente de Jacinto Benavente, Gorjeanul, 29 noiembrie 1995}


88


A DOUÅSPREZECEA NOAPTEA DOUÅSPREZECEA NOAPTEA DOUÅSPREZECEA NOAPTEA DOUÅSPREZECEA NOAPTEA DOUÅSPREZECEA NOAPTE

de WWWWW. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE

Distribu¡iaOrsino, ducele Iliriei - Ion Alexandrescu

Sebastian, fratele Violei - George DråghescuAntonio, cåpitan de navå, prieten cu Sebastian - Dan Dobroiu

Un cåpitan de navå, prieten cu Viola/ Primul ofi¡er - Dan CalotåValentin/ Curio - Monica Sfetcu

Sir Toby Belch, unchiul Oliviei - Ionu¡ StoicaSir Andrew Aguecheek - Valeriu Bâzu

Malvolio - Constantin EremiaFabian/ Feste - Eugen Titu

Olivia, o conteså bogatå - Corina PrunåViola, îndrågostitå de duce - Rodica Adriana Gugu

Maria, camerista Oliviei - Simona UrsPianistul - Nelu Alexandrescu

Preotul - Sorin Giurca*

Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - MARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUScenografie ¿i costume - Scenografie ¿i costume - Scenografie ¿i costume - Scenografie ¿i costume - Scenografie ¿i costume - VALER NEAGVALER NEAGVALER NEAGVALER NEAGVALER NEAG

Coregrafia - Dana Scoro¿anuCorepetitor - Nelu AlexandrescuRegia tehnicå - Drago¿ Atanasie

Sunet - Gabriel HârjabåLumini - Dumitru Cålugåru

Ma¿ini¿ti - Florin Ionescu, Doru Dobri¡escu, Sorin Pungan,Cornel Båltå¡eanu

Machiaj - Camelia CålugåruCabiniere - Mihaela Gheorghiu, Ana Maria Nanu, Larisa Ruiu

Sufleur - Tamara IacovuSecretar literar - Ion CepoiSecretar literar - Ion CepoiSecretar literar - Ion CepoiSecretar literar - Ion CepoiSecretar literar - Ion Cepoi

Premiera - 19 decembrie 1995Premiera - 19 decembrie 1995Premiera - 19 decembrie 1995Premiera - 19 decembrie 1995Premiera - 19 decembrie 1995


89

*<<<<<<<<<< Ianuarie 1995. Ianuarie 1995. Ianuarie 1995. Ianuarie 1995. Ianuarie 1995. - Spectacole cu “Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit”. Piesa

prinde la public. De altfel ¿i presa i-a fost mai mult decât favorabilå:“Rampa”, “Literatorul”, “Curierul na¡ional”, “Gorjeanul”, “Opinia”...

Printre picåturi încerc så schi¡ez portretele actorilor. Nu prea reu¿esc.Nu gåsesc încå dreapta måsurå între simpatia mea pentru ei ¿i necesaraobiectivare. Ceva mai bine îmi ies cel al lui dom’ Bibi ¿i al Na¿ului.

*“¥n actul de botez: dom’ Bibi. De la Bibicu. Adicå de la Caragiale.De la naturå- candid ca o fâ¿ie pe cer. Primåvara!Nu cunoa¿te - nici n-a cunoscut vreodatå - câteva sentimente: invidia,

ura, viclenia, duplicitatea.Altfel spus, are o singurå calitate: nu are defecte!Familist, face pia¡a, din restul de la co¿ni¡å mai bea un rom la

Maiami... Cu Na¿u...Crescând, ¿i-a schimbat identitatea. ªi-a låsat barbå. ªi-a pus armurå

de carton! Mai nou, are o ureche pentru limbi stråine ¿i una pentrulimba maternå! Nu mai ¿tiu dacå dreapta sau stânga. Vorbe¿te în prozå.¥i place muzica! Dansul! Scrima!

Uneori e ridicol. Alteori patetic! Deseori trist. ¥ntotdeauna om!Acum se nume¿te Jourdain. Un oarecare domn Jourdain! Pu¡in cam

scrântit. Chiar a¿a? Se viseazå (este?) Actor. Ca Molière. Sau cå ValeriuBâzu! ¥nchipuie o lume pu¡in mai altfel decât cea obi¿nuitå. Iluzie?Via¡å? Teatru?

Semne particulare: un dram de nebunie.Apartenen¡å politicå: fårå.Prime¿te o datå pe såptåmânå, la orele 18.Domiciliul stabil: Teatrul “Elvira Godeanu”.*“Cu tocurile de la pantofi cu tot, ba¿ca sårmålu¡ele de la perucå, ar

avea un metru cincizeci. ¥nål¡ime!Altminteri, sub¡ire ¿i iute ca un ¡ipar- unde-l pui, acolo nu-i!-

îndepline¿te func¡ia de bågåtor de seamå la câteva institu¡ii de binefacerepublicå: “La popi”, “La Maiami”, “La nea Miticå”, “La Runcu”, “Laculturå”...

Pretutindeni e scrofulos la datorie! Nu pleacå pânå când totul nu


90

devine limpede ca lacrima. Christi!Ca orice “na¿” are un costum de “¡inere” în dunguli¡e verticale,

pantofi de culoare neagrå ¿i trencicot cu guler înalt.¥n timpul liber då cu oi¿tea-n gard. Vina e a celor care i-au pus

numele. El, iubitor de tradi¡ii ¿i obiceiuri populare fiind, n-a vrut så-idezamågeascå. Are un hobby. ¥i plac localitå¡ile istorice: Cotnari,Nicore¿ti, Murfatlar, Niculi¡el, Odobe¿ti...

Te vinde ¿i te cumpårå-ntr-o secundå. Se uitå odatå la tine ¿i, dacånu-i placi, te dezbracå dintr-o privire ¿i te laså a¿a, gol-golu¡, în mijloculstråzii. ¥nfrigurat, arde pe dinåuntru!

E råu ¿i pe scenå! La fel ca Birlic sau Buster Keaton are incon¿tien¡a¿i puterea talentului pur.

Ursit så fie favoritul publicului, histrionul din el te întoarce pe toatefe¡ele, te bate cu palma la fund, te fråmântå ca pe o bucatå de lut ¿i telaså, stors de puteri, lângå avanscenå. Mai departe-i domeniul lui. ªi caorice ståpân, trage cu pu¿ca dacå i-ai încålcat mo¿ia!

Ho¡ de aplauze, pânå la sfâr¿itul piesei î¡i furå ¿i sufletul! Asta, dacånu i l-ai dat deja! De bunå voie!

Pe numele de mirean: Constantin Eremia!Dupå “proprietå¡i”: NAªUL.*Februarie - martieFebruarie - martieFebruarie - martieFebruarie - martieFebruarie - martie- Cristi Juncu începe repeti¡iile la “CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria”

de Gogol. Pentru prima datå intrå la lucru ¿i craiovenii: Josefina Stoia,Vladimir Juravle ¿i Adrian Andone. Impresioneazå prin efort, råbdareîn construc¡ia personajului, docilitate în rela¡ia cu regizorul ¿ipersonalitate, multå personalitate.

Sunt curios care va fi reac¡ia publicului, pentru cå spectatorii vor stape scenå, la câ¡iva centimetri de actori.

*AprilieAprilieAprilieAprilieAprilie - Se lucreazå la “OthelloOthelloOthelloOthelloOthello” în regia Andreei Vulpe de la

Teatrul Na¡ional Bucure¿ti. Cu Ilie Gheorghe- Othello, Gabriela Baciu-Desdemona, Adrian Andone- Casio ¿i Marian Negrescu- Iago. To¡i dela Teatrul Naional Craiova.

Celelalte partituri sunt ale târgujienilor. Spre încântarea tuturor,“copiii” cum le zice toatå lumea, se ¡in aproape de mult umbla¡ii prinlume ¿i “galona¡ii” lor colegi.


91

*8 Aprilie 8 Aprilie 8 Aprilie 8 Aprilie 8 Aprilie - Spectacol pentru preså cu “CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria”.¥n func¡ie de botezul acesta, noua montare a Teatrului; “Elvira

Godeanu” va på¿i în lume. Cu arogan¡å, tiptil, pe brânci, în capulplutonului?! Cei veni¡i din cele Bucure¿tiuri - dintr-o datå atât deîndepårtate! - stau demni, oficiali, mar¡iali, justi¡iari ¿i nu mai ¿tiu cum.Regizorul conduce spectacolul de undeva, de deasupra scenei. Ce-o fiîn sufletul lui numai Dumnezeu ¿tie. Pe dinafarå pare lini¿tit. Directorultrage cu ochiul printre paravane, urmårind ca un lup flåmând reac¡iacelor de pe gradene. Peste douå zile pleacå la Singapore. ªi mai e deridicat “OthelloOthelloOthelloOthelloOthello”, ¿i mai sunt atâtea de fåcut... Numai director så nufii... Noi, care nu suntem nici directori ¿i nu plecåm nici la Singaporepeste douå zile, ci doar aici, la Bolbo¿i, încercåm så ne ¡inem firea. ¥ndefinitiv, ¿i dezastrul ¿i succesul trebuie tråite la fel. Publiculreac¡ioneazå conform a¿teptårilor: cald, în cuno¿tin¡å de cauzå,satisfåcut.

Acest teribil actor care este Adrian Andone, imprimå o notå detragism spectacolului. Fiecare gest, fiecare spunere e înso¡itå de aplauze.Cu fa¡a impenetrabilå ca o mascå. Adrian tråie¿te în mijlocul co¿marului.La Cluj, tatål såu în stare foarte gravå îl a¿teaptå ca pe-o izbåvire. Actorulråmâne actor. Pe scenå nu råzbate decât durerea sau exaltareapersonajului. Omul începe abia în culise. Sau pe stradå, acaså, oriunde,nu pe scenå. Acolo profesionistul trebuie så se dåruie. ¥n via¡å, treabalui cât ¿i cum se risipe¿te. Doamne, ce singur e actorul când råmâneom!

... Ne retragem într-o salå pentru necesare discu¡ii. Dispersat printreactori, careul de a¿i: Valentin Silvestru- decanul de drept ¿i de fapt alcriticilor de teatru din România, domnul Teatru cum l-am numit demult în sinea mea, cel care poate zidi sau dårâma un spectacol, un actorsau un teatru printr-o singurå cronicå; doamna Ileana Berlogea- teatrologde talie europeanå, dascål al unor excelente genera¡ii de actori: doamnaJana Morårescu- critic teatral la revista “Literatorul”; Hora¡iu Målåele-“monstru sacru al tetrului românesc, valoare na¡ionalå, de patrimoniu”cum îl nume¿te domnul Silvestru într-un prolog al ¥ntâlnirii de la miezulnop¡ii.

¥ncepe Valentin Silvestru. Revarså asupra tuturor o cascadå de spirit,


92

ca o lamå de Toledo. Se lucreazå bine, cu seriozitate, pentru fiecarepremierå. Bunå ideea racolårii actorilor de la Teatrul Na¡ional dinCraiova, al cåror aport este remarcabil. Actorii din Târgu-Jiu nu mai aunevoie de atestare. Opinia criticå teatralå din ¡arå ¿i publicul deja i-aatestat. Montarea este inventativå, este un spectacol de virtuozitateregizoralå.

Experien¡a propuså de Cristian Juncu este interesantå din cel pu¡indouå puncte de vedere; din cel al creerii unui spa¡iu ingenios, în careactorii trebuie så dea, ¿i dau, måsura profesionalismului lor ¿i din cel alstrecurårii firului de dramå într-o comedie prin excelen¡å. Nominalizeazåpe Adriana Brânzan, Simona Ursu ¿i Ion Alexandrescu. Buni au fostto¡i! Teatrul “Elvira Godeanu” e o certitudine. ¥n iunie va fi invitat laIa¿i, la Festivalul tinerilor regizori, iar în toamnå va avea aranjatå omicrostagiune de trei spectacole la Bucure¿ti. ¥n ceea ce-l prive¿te, vaurmåri cu interes ¿i afec¡iune evolu¡ia acestei institu¡ii, pentru cå laTârgu-Jiu se face teatru adevårat.

Doamna Ileana Berlogea e fericitå cå a våzut acest spectacol. Vinede la Weimar ¿i Strasbourg unde a våzut spectacole experimentale. Spredeosebire de acestea, cel de la Târgu-Jiu are personalitate, e surprinzåtor,e bun! Apreciazå modul de actualizare a textului în sensul decupåriicinematografice a lui, al montårii inteligente a momentelor care sedeterminå unele pe celelalte. Se vede cå regizorul a lucrat cu fiecareactor în parte; spa¡iul scenic utilizat e solicitant pentru actor ¿i ofertantpentru spectatori, care acceptå fårå rezerve teatrul de tip arenå. ¥nspectacol totul decurge normal, din låuntru: fiecare moment e binerealizat de actori. De fapt, aici e vorba de o beneficå reîntoarcere laactor, regizorul fiind demiurgul nevåzut care concepe spectacolul,låsându-l apoi så-¿i tråiascå propria via¡å. Mul¡ume¿te pentru aceaståsearå deosebitå.

Doamna Jeana Morårescu a våzut ¿i premiera cu “Jourdain “Jourdain “Jourdain “Jourdain “Jourdain...”.Actorii ¿i regizorul confirmå valoric. Cristian Juncu e un regizor grav,de substan¡å, atras de misterul existen¡ial, mergând pe autenticitateadecupajului, a lecturii proprii. Spectacolul e fåcut în cel mai ales stilpostmodernist. ¥ntâmplarea din aceastå searå este un act artistic fårånimic diletant în toatå organicitatea sa; e un spectacol armonios, binearticulat, excelent jucat.


93

La sfâr¿it... monstrul sacru! Hora¡iu Målåele! Imediat dupå spectacolm-a întrebat dacå Adriana Brânzan vine de la T.N.C. Un mai buncertificat valoric nici cå putea ob¡ine tânåra actri¡å. Acum Hora¡iu spunepu¡ine cuvinte. Pentru cei ce-l cunosc doar de pe scenå pare cå este - ¿ieste! - deosebit de grav. Parcå oficiazå un ritual. Ca actor se declaråadeptul emo¡iei care se creazå echivoc, dintr-o stare conflictualåambiguå, capabilå de interferen¡e tragice în sensul uman cel mai pur.Din acest punc de vedere, spectacolul e credibil, e închegat, e rotund, ebun.

Se pun întrebåri... se dau råspunsuri.Teatrul este ¿i trebuie så råmânå institu¡ia culturalå primordialå a

cetå¡ii. Se fac proiecte pentru stagiunea viitoare. Hora¡iu pare dispus såmonteze ¿i så joace aici, acaså. Domnul Silvestru propune un festival.Cel al actri¡elor. A¿a ceva nu existå, încå, în lume. De aceea trebuie såexiste la Târgu-Jiu. Toate premiile vor fi pentru interpretare ¿i crea¡ieactoriceascå femininå. Marele premiu se va nu numi, evident, ElviraGodeanu. Celelalte- Aristizza Romanescu, Marieta Sadova, LuciaSturza Bulandra, Elvira Popescu...

Se ova¡ioneazå ideea! Geamurile s-au aburit. E târziu, e miezul nop¡ii,e frumos! Fiecare poartå cu sine o flacårå, deocamdatå plåpândå.Mâine!... Mâine e foarte aproape, i se aud pa¿ii apropiindu-se lini¿ti¡i.Poate så vinå? Careul de a¿i decide: Poate!

Spre finalul serii, Marian Negrescu îmi ¿opte¿te: ¥n decembriescoatem “A douåsprezecea noapte” de Shakespeare. Numai cu trupade la Târgu-Jiu, fårå craioveni. Am ni¿te idei de ani de zile. Vreau såaduc ac¡iunea spre sfâr¿it de secol 19 ¿i început de 20. Ce zici? Ridicdin umeri. Ideea mi se pare pu¡in hazardatå. Shakespeare e Shakespeare.Trupa-i tânårå. ¥n afarå de Alex, care-i profesionist...

¥n varå terminå Academia de teatru din Cluj ¿i Titu Eugen. Ar vreaså vinå acaså. Ar fi doi...

*7 Mai 7 Mai 7 Mai 7 Mai 7 Mai - Din mai multe motive, printre care ¿i plecarea în Anglia a

d-lui Ilie Gheorghe, “OthelloOthelloOthelloOthelloOthello” î¿i amânå premiera. Påcat! Mare påcat!¥l întreb pe Negrescu de “A douåsprezecea noapte”. Råmâne în plan.Pentru decembrie! Încep så recitesc textul piesei. O datå, de douå ori,de trei ori. Caut referiri despre dramaturg.


94

*30 Mai 30 Mai 30 Mai 30 Mai 30 Mai - Premierå cu “Muck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel Mic”, în regia lui Alex (Ion

Alexandrescu). S-a lucrat în såråcie. Uneori umilitor. S-au compusdecoruri din vechituri care aratå cum aratå. Noroc de costume. Suntnoi ¿i reu¿esc så lumineze scena. Må simt cople¿it de reac¡ia celor mici,pentru care de altfel a ¿i fost montat basmul. Doamne, cât îi invidiezpentru cå pot locui într-o iluzie! Unul dintre ei, înalt de douå ¿chioape,încearcå så se ca¡ere pe scenå. Vrea så vadå cu ochii lui dacå acolo deunde iese lumina (trapa) se aflå într-adevår comoara de care vorbe¿teMuck. ¥l ¡in minte ¿i-l întreb la sfâr¿itul piesei: “ºi-a plåcut? Da!ºi-a plåcut? Da!ºi-a plåcut? Da!ºi-a plåcut? Da!ºi-a plåcut? Da!råspunde el, cu ochii strålucind ca douå bobi¡e de jar. ªi ce ¡i-a plåcutªi ce ¡i-a plåcutªi ce ¡i-a plåcutªi ce ¡i-a plåcutªi ce ¡i-a plåcutmai mult?”mai mult?”mai mult?”mai mult?”mai mult?” Råspunsul e halucinant. “ªi ce... ce face¡i cu comoara?”.“ªi ce... ce face¡i cu comoara?”.“ªi ce... ce face¡i cu comoara?”.“ªi ce... ce face¡i cu comoara?”.“ªi ce... ce face¡i cu comoara?”.“Ne privatizåm!”“Ne privatizåm!”“Ne privatizåm!”“Ne privatizåm!”“Ne privatizåm!” îi råspund eu, cu un umor îndoielnic, de care mi-eru¿ine ¿i acum.

*6 Iunie 6 Iunie 6 Iunie 6 Iunie 6 Iunie - Plecåm la Ia¿i, la Reuniunea tânårului regizor. Drumul e

un co¿mar. Un autobuz antediluvian ne târå¿te douåzeci de ore pecuprinsul însorit al patriei. Atât de însorit încât dârdâim de frig ¿i deobosealå. Gândul cå vom intra în competi¡ie cu Teatrul Na¡ionalBucure¿ti, Teatrul Na¡ional Cluj, Teatrul Na¡ional Ia¿i, Teatrul Na¡ionalChi¿inåu, Teatrul Sturza Bulandra ne cople¿e¿te iremediabil. Cinesuntem noi? Ni¿te copii din Târgu-Jiu, pleca¡i la o båtålie încå pesteputerile noastre.

Obi¿nui¡i cu simplitatea såracå a sålii de la Sindicate, ne sim¡imstrivi¡i de somptuozitatea ¿i elegan¡a Na¡ionalului ie¿ean. Aici o så jucåm“Jourdain.Jourdain.Jourdain.Jourdain.Jourdain...”. Abia avem timp pentru montare. Ne uitåm dispera¡i dupåo figurå cunoscutå. Sim¡im nevoia unui dram de certitudine pe care noiîncå nu ni-l putem oferi. O zåresc pe doamna Berlogea. Prinså în vârfulunui juriu ultraprofesionist, se uitå la noi o clipå ¿i pleacå în treburiledumneaei. Domnul Silvestru pare-se cå n-a stat decât o zi la Ia¿i, oscurtå escalå - a¿a se zice - între Japonia ¿i Austria. Ne-ar fi prins bineo vorbå din partea Domniei sale.

... Am fost ucigåtor de corec¡i. Ni¿te mici meseria¿i care ¿i-au våzutde mica lor treabå. Atât. Poate la anul!...

... Ce mai fac moldovenii? Råmân moldoveni... Cu filosofia lorproprie în care vorba moale, îndulcitå ¿i temperamentul reflexiv te fac


95

så-i acuzi deseori de indolen¡å. Nimic mai fals! La moldovean e vorbade o ¿tiin¡å a vie¡ii - necunoscutå celorlal¡i - care clasificå exactevenimentele în importante ¿i neimportante. Restul e poveste!

... ¥n Pia¡a Unirii, douå cuconi¡e zglobii ca-n Topârceanu înso¡escun båie¡el de 2-3 ani care ¡opåie fårå griji, încercând så prindå porumbeiidin zbor. Tot alergând, omule¡ul se împiedicå ¿i cade, izbucnind într-unplâns în care s-a adunat toatå durerea lumii. Una din cuconi¡e se opre¿tedin vorbå ¿i-l întreabå cu o indimenticabilå candoare: Da’ ¿i fa¿i tuDa’ ¿i fa¿i tuDa’ ¿i fa¿i tuDa’ ¿i fa¿i tuDa’ ¿i fa¿i tuacolo, måi?!acolo, måi?!acolo, måi?!acolo, måi?!acolo, måi?! De parcå micu¡ul nu-¿i tråia prima lui dramå, culegeaflori în locuri interzise!

... Pe la 4 diminea¡a, sprijinind zidurile hotelului Traian, exact atâtcât så nu cadå clådirea, ni¿te urma¿i ai lui Påstorel încheiau sub fereastramea o noapte de proslåvire a vinului. Erau demni, unici ¿i filosofi. Da,Da,Da,Da,Da,måi? zice unul, da’ via¡a, ci sens are via¡a? ªel pe care i-l dai!måi? zice unul, da’ via¡a, ci sens are via¡a? ªel pe care i-l dai!måi? zice unul, da’ via¡a, ci sens are via¡a? ªel pe care i-l dai!måi? zice unul, da’ via¡a, ci sens are via¡a? ªel pe care i-l dai!måi? zice unul, da’ via¡a, ci sens are via¡a? ªel pe care i-l dai!råspunse celålalt adânc, ¿i, luându-se de bra¡, pleacå legånându-se u¿orspre Bolta Rece, ca så aducå un ultim omagiu unei sticle de Cotnari sauNicore¿ti. Chiar, ce sens are via¡a, doamnelor ¿i domnilor?

*Iulie - august Iulie - august Iulie - august Iulie - august Iulie - august - ¥ncep cu Negrescu så conturåm stagiunea ’95-’96.

Råmâne “OthelloOthelloOthelloOthelloOthello”- cu premiera la întoarcerea domnului Ilie Gheorghe,întoarcere din ce în ce mai îndepårtatå. Pare-se cå ¿i-a prelungitcontractul cu englezii pânå în aprilie ’96. Råmân “Pre¡ioasele ridicole”de Molierè, în regia Danielei Pelleanu de la Teatrul Na¡ional Craiova.Råmâne “Carantina” lui Tullio Zanovello, scenariul elve¡ianului italian,scenariu de film pe care regizorul Bogdan Cristian Drågan - la sugestialui Negrescu - a acceptat så-l transforme în pieså de teatru, care så sejoace la Târgu-Jiu, în premierå mondialå. ¥i scriem domnului Zanovello.Ne råspunde surprins ¿i bucuros, mai mult, în primåvara lui ’96, cândva începe montarea, vrea så vinå la Târgu-Jiu, la repeti¡ii...

Alte inten¡ii? Firesc, “A douåsprezecea noapte” de Shakespeare, înregia lui Marian Negrescu. Discutåm îndelung asupra unei pieseromâne¿ti. Din stagiunea ’93, teatrul n-a mai montat nimic dindramaturgia româneascå: nici din cea clasicå, nici din cea actualå.

¥mi ståruiesc în minte vorbele lui Negrescu. Cå dincolo, în stråinåtate,li s-ar fi repro¿at - mai voalat sau nu, cå ei, actorii români, extraordinariiactori români, î¿i exibå frustrårile române¿ti, alienarea ¿i speran¡a în


96

montåri de piese engleze¿ti, fran¡uze¿ti, italiene¿ti etc. De ce n-o fac înpiese române¿ti? De ce nu prezintå modelul uman, filosofic, moralromânesc - a¿a cum existå el în dramaturgia româneascå? De ce nu vorså fie români?!

*Stagiunea råmâne în formulå definitivå:1. “INTERESUL POARTÅ FESUL”- de JACINTO BENAVENTEREGIA: TITU EUGENData premierei: 21 octombrie 1995.2. “A DOUÅSPREZECEA NOAPTE” de W. SHAKESPEAREREGIA: MARIAN NEGRESCUData premierei: 19 decembrie 1995.3. “LES POINTS SUR de I” de GABRIEL MARCELREGIA: RADU TEMPEA (CLUJ)Data premierei: 25 februarie 1996.4. “CARANTINA”- de TULLIO ZANOVELLOREGIA: BOGDAN CRISTIAN DRÅGAN - premierå mondialåData premierei: 25 aprilie 1996.5. “SENECA SAU SF¢RªITUL UNEI IUBIRI” de VIOREL

CACOVEANU*10 septembrie 1995 10 septembrie 1995 10 septembrie 1995 10 septembrie 1995 10 septembrie 1995 - ¥ncep repeti¡iile la “Interesul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesul”

de Jacinto Benavente.Douå lucruri mi se par a fi esen¡iale. Unul cå Titu Eugeniu, regizor

¿i actor profesionist, odatå întors acaså, face pur ¿i simplu ¿coalå deactorie cu colegii såi - ¿i spectacolele dell artedell artedell artedell artedell arte, care presupun geniulimproviza¡iei, dezmor¡esc actorii, le dåruie pofta jocului pentru joc.Doi, cå Valer Neag, mo¡ul fascinant din Do¿tad, Alba, gorjean prinadop¡iune ¿i european prin har, ¿i-a asumat scenografia spectacolului.E în vervå, are idei, clocote¿te. MåiMåiMåiMåiMåi- zice mo¡ul- în piesa asta ideea deîn piesa asta ideea deîn piesa asta ideea deîn piesa asta ideea deîn piesa asta ideea debazå e transparen¡a, în¡elegi? Ce decoruri, ce pânze, un simplubazå e transparen¡a, în¡elegi? Ce decoruri, ce pânze, un simplubazå e transparen¡a, în¡elegi? Ce decoruri, ce pânze, un simplubazå e transparen¡a, în¡elegi? Ce decoruri, ce pânze, un simplubazå e transparen¡a, în¡elegi? Ce decoruri, ce pânze, un simplucadru metalic, cu spa¡ii goale ¿i o scenå care se-nvârte. De ce?cadru metalic, cu spa¡ii goale ¿i o scenå care se-nvârte. De ce?cadru metalic, cu spa¡ii goale ¿i o scenå care se-nvârte. De ce?cadru metalic, cu spa¡ii goale ¿i o scenå care se-nvârte. De ce?cadru metalic, cu spa¡ii goale ¿i o scenå care se-nvârte. De ce? ziceu. Påi, actorul umple spa¡iul prin înså¿i personalitatea lui. DacåPåi, actorul umple spa¡iul prin înså¿i personalitatea lui. DacåPåi, actorul umple spa¡iul prin înså¿i personalitatea lui. DacåPåi, actorul umple spa¡iul prin înså¿i personalitatea lui. DacåPåi, actorul umple spa¡iul prin înså¿i personalitatea lui. Dacåel vrea, poate mi¿ca ¿i lumea, pricepi?el vrea, poate mi¿ca ¿i lumea, pricepi?el vrea, poate mi¿ca ¿i lumea, pricepi?el vrea, poate mi¿ca ¿i lumea, pricepi?el vrea, poate mi¿ca ¿i lumea, pricepi?

*31 Octombrie 1995 31 Octombrie 1995 31 Octombrie 1995 31 Octombrie 1995 31 Octombrie 1995 - Premierå cu “Interesul poartå fesul”. Sala


97

plinå. Actorii au pu¡in trac. Sau poate am eu, pentru cå am impresia cåtimpul a încremenit, cå reprezenta¡ia dureazå prea mult, cå ritmul suferåuneori, cå improviza¡iile verbale nu sunt numai pe text, ci ¿i pe lângåel, cå spectatorii n-or så accepte ideea (splendidå, de altfel) ca sufleurulså facå parte din pieså, så joace rolul de sufleur...

Publicul aplaudå. O datå, de douå ori, de zeci de ori.Simona e strålucitoare, joacå în sfâr¿it o partiturå care i se potrive¿te,

s-a dezlån¡uit ca un torent.Ionu¡, Alex, Rodica fac roluri memorabile.Corina, Dan, Tamara, George mi¿cå lumea lui Neag. ªi lumea din

salå.Monica ¿i Bibi sunt convingåtori în rolul de amorezi, rol ingrat într-

o farså. ¥n scenele lirice reu¿esc så stopeze pofta de râs a spectatorilor,obligându-i la o clipå de medita¡ie asupra destinului. Titu e de unprofesionalism exemplar. E satanic, romantic, viclean, persuasiv, liric,farseur, trage pur ¿i simplu piesa ¿i publicul dupå el. E påpu¿arul cusforile care se cheamå via¡a, vremelnicie, moarte. Mi¿cå lumea!...

*3 Noiembrie 1995 3 Noiembrie 1995 3 Noiembrie 1995 3 Noiembrie 1995 3 Noiembrie 1995 - Lecturå la “A douåsprezecea noapteA douåsprezecea noapteA douåsprezecea noapteA douåsprezecea noapteA douåsprezecea noapte”. Se

lucreazå dupå o traducere nu tocmai grozavå. Se taie ¿i se adaugå frânturisau chiar replici întregi. Actorii î¿i fac vocea. Din neant se prefigureazåaburoase, fårå contururi încå personajele. Sir Toby, Sir Andrew, Fabian,Viola...

E un proces uimitor. Se na¿te o lume care pânå aståzi a stat ascunsåîntre paginile unei cår¡i. Care pânå aståzi a fost doar o idee. O posibilitate.Se populeazå cu voci, cu sentimente, cu oameni. ªi, ca orice lume,trebuie så månânce, så bea, så se îmbrace, så locuiascå undeva, så urascå,så iubeascå, så tråiascå într-un cuvânt, mi¿cându-se aidoma oricåreilumi, fåcând eterna echilibristicå pe sfoara care împarte/desparte nebuniade necesarul adevår...

*10 Noiembrie 1995 10 Noiembrie 1995 10 Noiembrie 1995 10 Noiembrie 1995 10 Noiembrie 1995 - Actorii au liber pentru învå¡area textelor.

¥ntre timp, regizorul ¿i scenograful (tot Valer Neag - ¿i cât må bucur cåmo¡ul s-a ata¿at de teatru!) cautå solu¡ii pentru decor.

Aflu cu stupoare cå într-una din zile Negrescu ¿i Neag, afla¡i înma¿ina ultimului, s-au ciocnit de un ARO. Au scåpat ca prin urechile


98

acului. Dumnezeul Shakespeare i-a ocrotit. Mai au putere så glumeascå.Continuându-¿i drumul cåtre societatea care executå decorurile, observåstupefia¡i ARO-ul cu pricina era al conducerii întreprinderii...

*20 Noiembrie 1995 20 Noiembrie 1995 20 Noiembrie 1995 20 Noiembrie 1995 20 Noiembrie 1995 - Se lucreazå la scenå, într-o planta¡ie sumarå

de decor. Actul I, II, III... Apar nuan¡ele. Personajele prind carne. Semi¿cå într-un spa¡iu care le devine pe zi ce trece mai familiar. NeluAlexandrescu e cople¿itor la pian. Improvizeazå ca un “jazzmann” alanilor 20. ¥mi aminte¿te un revelion fåcut prin ’82, cu el, cu Negrescu,Ciobo, Sorin, Ovidiu, Suflici, pe vremea “Sideralului”. Doamne, cumau trecut anii!

Negrescu e metodic. Tipicar pânå aproape de paranoie. ¥i vrea înfiecare secundå credibili. Convingåtori. De-acolo, din ¿i în timpul hotårâtde el. ¥l simt încordat. ¥l întreb ce are. Mi se întâmplå ceva ciudat!Mi se întâmplå ceva ciudat!Mi se întâmplå ceva ciudat!Mi se întâmplå ceva ciudat!Mi se întâmplå ceva ciudat!-zice. Am piesa în mine de prea multå vreme. VAm piesa în mine de prea multå vreme. VAm piesa în mine de prea multå vreme. VAm piesa în mine de prea multå vreme. VAm piesa în mine de prea multå vreme. Vizualizez fiecareizualizez fiecareizualizez fiecareizualizez fiecareizualizez fiecarescenå, fiecare mi¿care, fiecare gest. Nu mai am råbdare s-o rescriuscenå, fiecare mi¿care, fiecare gest. Nu mai am råbdare s-o rescriuscenå, fiecare mi¿care, fiecare gest. Nu mai am råbdare s-o rescriuscenå, fiecare mi¿care, fiecare gest. Nu mai am råbdare s-o rescriuscenå, fiecare mi¿care, fiecare gest. Nu mai am råbdare s-o rescriucu fiecare actor în parte. Bine, logic, trebuie, ¿i o så am råbdare,cu fiecare actor în parte. Bine, logic, trebuie, ¿i o så am råbdare,cu fiecare actor în parte. Bine, logic, trebuie, ¿i o så am råbdare,cu fiecare actor în parte. Bine, logic, trebuie, ¿i o så am råbdare,cu fiecare actor în parte. Bine, logic, trebuie, ¿i o så am råbdare,prea plinul åsta înså trebuie så se reverse în ceva bun. Sperprea plinul åsta înså trebuie så se reverse în ceva bun. Sperprea plinul åsta înså trebuie så se reverse în ceva bun. Sperprea plinul åsta înså trebuie så se reverse în ceva bun. Sperprea plinul åsta înså trebuie så se reverse în ceva bun. Sper..... ªi serevarså. Când nu mai poate, urcå pe scenå ¿i joacå. Sir Toby, Sir An-drew, Malvolio, Sebastian, Viola...

*29 Noiembrie 1995 29 Noiembrie 1995 29 Noiembrie 1995 29 Noiembrie 1995 29 Noiembrie 1995 - S-a terminat licita¡ia pentru construc¡ia

teatrului. Beneficiarå este CORA S.A., cea care realizezå ¿i bijuteriilede pe strada Tudor Vladimirescu. S-au stabilit clauzele, condi¡iile deexecu¡ie ¿i termenii de finalizare: 12 decembrie 1996. La anul pe vremeaaceasta, spectatorii târgujieni vor fi primi¡i în caså nouå.

Un gând bun pentru Consiliul Jude¡ean Gorj, pentru consecven¡a cucare a sfin¡it o idee.

*10 Decembrie 199510 Decembrie 199510 Decembrie 199510 Decembrie 199510 Decembrie 1995- Se repetå în decor ¿i costume. ¥l întreb pe

Negrescu ce vrea în definitiv de la actori.- Cum ce vreau?- Cum ce vreau?- Cum ce vreau?- Cum ce vreau?- Cum ce vreau?- zice. Pu¡in adevår ¿i multå credin¡å. DacåPu¡in adevår ¿i multå credin¡å. DacåPu¡in adevår ¿i multå credin¡å. DacåPu¡in adevår ¿i multå credin¡å. DacåPu¡in adevår ¿i multå credin¡å. Dacå

vroiam så fie “ca la teatru” terminam montarea întrvroiam så fie “ca la teatru” terminam montarea întrvroiam så fie “ca la teatru” terminam montarea întrvroiam så fie “ca la teatru” terminam montarea întrvroiam så fie “ca la teatru” terminam montarea într-o såptåmânå.-o såptåmânå.-o såptåmânå.-o såptåmânå.-o såptåmânå.VVVVVreau så fie ca în via¡å. Eu le dau o schemå în interiorul cåreia eireau så fie ca în via¡å. Eu le dau o schemå în interiorul cåreia eireau så fie ca în via¡å. Eu le dau o schemå în interiorul cåreia eireau så fie ca în via¡å. Eu le dau o schemå în interiorul cåreia eireau så fie ca în via¡å. Eu le dau o schemå în interiorul cåreia einu trebuie så improvizeze, ci så tråiascå. Så tråiascå, în¡elegi?nu trebuie så improvizeze, ci så tråiascå. Så tråiascå, în¡elegi?nu trebuie så improvizeze, ci så tråiascå. Så tråiascå, în¡elegi?nu trebuie så improvizeze, ci så tråiascå. Så tråiascå, în¡elegi?nu trebuie så improvizeze, ci så tråiascå. Så tråiascå, în¡elegi?¥n¡eleg. ¥n definitiv, e atât de simplu så tråie¿ti, nu?


99

*19 decembrie 199519 decembrie 199519 decembrie 199519 decembrie 199519 decembrie 1995

“Piesa-i gata.Trag oblonul.Dacå v-a plåcut bufonul,Mai pofti¡i ¿i mâine searå.” >>Mai pofti¡i ¿i mâine searå.” >>Mai pofti¡i ¿i mâine searå.” >>Mai pofti¡i ¿i mâine searå.” >>Mai pofti¡i ¿i mâine searå.” >>{Ion Cepoi, Jurnalul unui an de teatruJurnalul unui an de teatruJurnalul unui an de teatruJurnalul unui an de teatruJurnalul unui an de teatru, Caietele ,,Elvira Godeanu”/

Buletin de informa¡ie teatralå/ An II, nr. 3, decembrie 1995}

*,,Prezent la spectacolul pentru preså de la sfâr¿itul lui ianuarie curent

(,,A douåsprezecea noapte” de W. Shakespeare, în regia lui MarianNegrescu), pre¿edintele sec¡iei de dramaturgie a Uniunii Scriitorilordin România, dl. Valentin Silvestru, î¿i amintea cu umor o întâmplarepetrecutå undeva, la teatrul din ora¿ul X, aflat într-o situa¡ie similarå.Dupå cåderea cortinei - savura încå o datå momentul dl. Silvestru -directorul teatrului s-a repezit spre critic, întrebându-l precipitat: ,,Cume maestre? ºi-a plåcut? Ai våzut sala? Delir, nu altceva!”. ,,Påi ...” - areu¿it într-un târziu så articuleze maestrul ... A doua zi, în cotidianullocal apårea cronica premierei: ,,Asearå, dl. Silvestru a påråsit sal îndelir, considerând montarea ca fiind una dintre cele mai ..., ¿.c.l., ¿.c.l''.

O discu¡ie despre teatru care debuteazå în acest fel te pune pu¡in pegânduri. Spiritul domnului Silvestru creeazå uneori dileme. Întâmplarea- istoricå, în felul ei - se voia, oare, un repro¿ voalat? ªi dacå da, la cefåcea referire maestrul?

Limpezirile au fost aduse tot de domnia sa.* Ce nu i-a plåcut la noua montare a Teatrului ,,Elvira Godeanu”:- ritmul: spectacolul are întinderi nejustificate în voci ¿i în mi¿cåri,

iar unele secven¡e nu sunt argumentate scenic;- câteva tablouri din partea a doua, care necesitå, de altfel, o elaborare

mai atentå;- secven¡ele erotice Olivia - Sebastian, cei doi dând senza¡ia, nu de

pu¡ine ori, cå sunt - reproducem exact cuvintele criticului - ,,ca douårude bolnave de gripå în poarta dispensarului comunal”;

- viziunea prea staticå în care e conceputå scena Orsino ¿i suita sa.


100

* Ce i-a plåcut:- Shakespeare la Tg-Jiu e un act de curaj, teatrul råmânând

consecvent unui repertoriu de înaltå ¡inutå;- piesa e bine cititå de regizor, acesta reu¿ind o formulå originalå de

montare pentru un spectacol -reverie, în esen¡a sa;- regizorul nu violenteazå textul; jocul în frac, construc¡ia scenei ca

un club/ cerc închis, cantonarea într-un spa¡iu ¿i într-un timp care nueste cel func¡ional shakesperian reu¿esc så fie plauzibile, credibile ¿isunt acceptate fårå importante rezerve;

- spectacolul este o reu¿itå sub raport vizual, formula fiind sus¡inutåcu elegan¡å de scenografia lui Valer Neag. Ideea men¡inerii pianului înscenå pe toatå durata reprezenta¡iei este deosebitå;

- se creeazå bune raporturi scenie, trio-ul Fabian/ Feste (Eugen Titu)- Sir Andrew (Valeriu Bâzu) - Sit Toby (Ionu¡ Stoica) ilustrând secven¡ememorabile; o remarcå în plus pentru Eugen Titu, care creazå o partituråde excep¡ie; absolut notabilå evolu¡ia Mariei (Simona Urs) - umor cumåsurå, bine cenzurat, sub¡ire; de urmårit Malvolio (Contantin Eremia),a cårui partiturå - îngro¿atå în registrul comic - trebuie så câ¿tige în celgrav, så fie tragic cu måsurå;

- în concluzie, råmâne la aceea¿i pårere, expuså de acum doi ani:Teatrul ,,Elvira Godeanu” este un Teatru.

Cântårind ezitårile ¿i reu¿itele, jumåtatea de bucovinean a celui carea consemnat aceste opinii poate afirma, în lini¿te, cå teatrul târgujian seaflå pe drumul cel bun. Cealaltå jumåtate, de oltean, e tentatå så reiaformula confratelui din ora¿ul X: ,,Asearå, domnul Silvestru a påråsitsala în delir ...”. Ca întotdeauna, adevårul trebuie så fie undeva, lamijloc.”

{Ion Cepoi, Dincolo de cortinå sau falså cronicå dramaticåDincolo de cortinå sau falså cronicå dramaticåDincolo de cortinå sau falså cronicå dramaticåDincolo de cortinå sau falså cronicå dramaticåDincolo de cortinå sau falså cronicå dramaticå,,,,,Jurnalul poli¡iei gorjene, an IV, nr. 3, martie 1996}

*,,Cu modestie dar ¿i cu perseveren¡å, Teatrul ,,Elvira Godeanu” din

Tg-Jiu î¿i îndepline¿te programele repertoriale ¿i, în condi¡ii bune - separe - planul de contruc¡ie a noii sale clådiri. Ne-a poftit, recent, såvedem noua sa premierå, ''A douåsprezecea noapte”.

Shakespeare a încåput, de aceastå datå, pe mâna actorului -director


101

Marian Negrescu, craiovean, membru al trupei oltene de elitå ¿i sufletulvie¡ii teatrale din urbea lui Brâncu¿i.

Ce-ar fi de spus? Ideea montårii e a unei piese ce se petrece nu în¡inuturi legendare, ci într-o realitate identificabilå, dintr-o vreme relativapropiatå de noi. Bårba¡ii poartå costume negre, de croialå englezeascå¿i jobene, femeile au rochii ce, într-un fel, par moderne. Scenele deînceput se petrec într-o locandå, un club închis, pe care-l frecventeazå¿i Ducele. Locuin¡a Oliviei nu are nimic spectaculos, Malvolio e ungnom acru, ori rânjitor, cu ochelari negri. Maria e o femeie simpaticå,volubilå, dar cu un sim¡ al umorului aproximativ. Sir Toby are olocvacitate hazoaså. Sir Andrew, de¿i nu prea inventiv, e ¿i el de ovoio¿ie, uneori agreabilå. Compozitorul ¿i autorul ilustra¡iilor muzicalese aflå pe scenå, la pian, apasând prea tare uneori pe clape ¿i pedale,dar climatizând sonor, nimerit, atmosfera.

În decorul stilizat, plantat în chip interesant de un artist plastic ce seapropie întâia oarå de scenå, Valer Neag, ¿i în cromatica dominantå denegru ¿i ro¿u, precum ¿i în mobilierul simplu ¿i familiar personajeleevolueazå confortabil, spunându-¿i, fiecare, povestea. O oarecaremonotonie ¿i o certå tårågånare a ac¡iunii în partea a doua a spectacoluluisunt observabile. Trupa e destoinicå, lucreazå cu abnega¡ie; dar eeteroclitå; procesul de profesionalizare a unora nu s-a încheiat încå.

Se pregåtesc la Tg-Jiu spectacole în condi¡iile grele ale unei såli ¿iscene råu încålzite, în Casa de culturå a ora¿ului, cu ore de repeti¡iiuneori concomitente cu activitatea de vârf a bufni¡elor locale.

De aceea sunt îndemnat så fac nu atât departajarea de talente oriperforman¡e, ci så consemnez aici numele tuturor celor ce s-au stråduitca acest spectacol så aibå unele sub¡irimi notabile, ¡inutå artisticå, oansamblare echilibratå ¿i chiar ceva care, dupå cum am våzut, porteazåla publicul ce a umplut sala polarå. Acest ceva cred cå s-ar numi calitateade reverie a basmului ce ne e înfå¡i¿at.

Deci, au realizat-o: Titu Eugen, Rodica Gugu, Ionu¡ Stoica,Constantin Eremia, Dan Dobroiu, Dan Calotå, Nelu Alexandrescu,Camelia Stoica, Ion Alexandrescu, Simona Urs, Valeriu Bâzu, CorinaPrunå, Monica Sfetcu, George Dråghescu, Sorin Giurca, DanaScoro¿anu.”

{Valentin Silvestru, La temperaturå,La temperaturå,La temperaturå,La temperaturå,La temperaturå, Literatorul, nr. 10-11/ 1996}


102


*SEMNUL CRUCIISEMNUL CRUCIISEMNUL CRUCIISEMNUL CRUCIISEMNUL CRUCII

de GABRIEL MARCELGABRIEL MARCELGABRIEL MARCELGABRIEL MARCELGABRIEL MARCEL*

Distribu¡iaDistribu¡iaDistribu¡iaDistribu¡iaDistribu¡ia

Simon Bernauer - Eugen TituLena - Diana Cozma (T. N. Cluj-Napoca)

Pauline Bernauer - Simona UrsLéon (fratele Paulinei) - Dan Dobroiu

Hans Frosch - Valeriu BâzuDavid (fiul lui Simon) - George Dråghescu

Jean-Paul (fiul lui Simon)Odette (so¡ia lui Léon) - Corina Prunå

Flora (sora lui Simon) - Dana Scoro¿anuNancy (servitoare) - Monica SfetcuAbatele Schweigsam - Sorin Giurca

Voyeuri¿ti - Ionu¡ Stoica, Ion Alexandrescu, Tamara Iacovu,Constantin Eremia

Fascistele - Adriana Rodica-Gugu, Camelia Stoica*

Regia tehnicå - Drago¿ AtanasieLumini - Gabriel HârjabåSunet - Marius Popescu

Sufleur - Adriana Benegui*

Regia ¿i scenografiaRegia ¿i scenografiaRegia ¿i scenografiaRegia ¿i scenografiaRegia ¿i scenografia RADU TEMPEARADU TEMPEARADU TEMPEARADU TEMPEARADU TEMPEA (T (T (T (T (T. N. Cluj-Napoca). N. Cluj-Napoca). N. Cluj-Napoca). N. Cluj-Napoca). N. Cluj-Napoca)

*****Secretar literar - Ion Cepoi

Director teatru - Marian NegrescuDirector teatru - Marian NegrescuDirector teatru - Marian NegrescuDirector teatru - Marian NegrescuDirector teatru - Marian Negrescu*

Data premierei - 26 februarie 1996Data premierei - 26 februarie 1996Data premierei - 26 februarie 1996Data premierei - 26 februarie 1996Data premierei - 26 februarie 1996


103

*,,La prima lecturå, multe din dramele marceliene par piese burgheze,

destinate jucårii în fa¡a unui public mediu, într-o manierå conven¡ionalå.Abordând înså textul la un nivel mai profund, exegetul råmâne

surprins de complexitatea demersului. Teatrul lui Marcel este ,,etajat”,cu mesaje semiotice multiple ¿i extrem de nuan¡ate.

Via¡a oamenilor obi¿nui¡i devine pentru dramaturg un prilej de des-compunere ¿i re-construire. Personajele sale nu parcurg o existen¡åorizontalå, în spa¡iu ¿i timp, dinspre suprafa¡å spre adâncime.

O virtualå ,,ars poetica” poate fi socotitå afirma¡ia din volumul,,L’heure theatrale”: o pieså de teatru este semnificativå înfunc¡ie deceea ce dezvåluie din aventura interioarå a scriitorului. Marcel a fostconsecvent în aceastå privin¡å. Toate personajele sale tråiesc evenimentepe care autorul însu¿i le va fi resim¡it. Acest fapt devine evident lalectura pieselor.

Astfel, se observå un ascendent al personajelor feminine asupra celormasculine, cele dintâi fiind puternice, voluntare, pe când bårba¡ii suntslabi, ezitan¡i, desprin¿i cumva de realitate.

Involuntar, probabil, scriitorul atinge teoria schimbårii de semn en-ergetic: femeile, semn yin, se caracterizeazå prin luciditate, realism,valori terestre, iar bårba¡ii, semn yang, fac legåtura cu divinitatea, suntcanale de comunicare cu un univers special, conecta¡i astfel la valoride profunzime.

Semnul energetic este schimbat pentru cå, în mod firesc, yang estesemnul echilibrului iar yin acela al oscila¡iei.

Personajele lui Marcel contrazic teoria, de aici originalitatea situa¡ieidramatice. În piesele scriitorului, prezen¡a divinitå¡ii este manifestå.

Prezentul demers poate pårea schematic ¿i lipsit de unitate. Amîncercat, pe cât posibil, så oferim o imagine a unei crea¡ii vaste ¿icomplexe. Iar dacå acest text are un aspect de puzzle, este o consecin¡åobiectivå. Gabriel Marcel este cvasinecunoscut în România. Un puzzle,pe lângå plåcerea asamblårii elementelor, are meritul de a oferi în finalo imagine.

Chiar dacå numai una ...”{Claudiu Groza, Sub semnul cruciiSub semnul cruciiSub semnul cruciiSub semnul cruciiSub semnul crucii, Cluj-Napoca, 13 februarie

1995}


104

*,,În concep¡ia filosofico-dramaticå a lui Gabriel Marcel, metafizicul

- deci toate efectele gra¡iei - nu se manifestå în goliciunea perverså aabstactului, ci în lumina vizibilå, transparentå ¿i penetrantå a concretului.

Altfel spus, Drume¡ul etern, Ve¿nicul Cålåtor, Evreul Råtåcitor,Omul, sau, mai simplu, Sufletul, acest Homo Viator al ¡esutului cos-mic - perpetuum mobile universal, nu trebuie så caute izvorul luminiiîn negura abstractului care, summa summarum, este întrutotul întunecat¿i negativ, ci mai degrabå - în urma unei iluminåri fulgeråtoare - trebuieså descopere Lumina Lumii în concretul strålucitor, în Concretul Creat.

Este drept cå aceastå recunoa¿tere va fi nod, deci, o re- înnoire, cât¿i o donare/ dona¡ie(?), un Dar al Harului Divin, luat în sens christologic,Omului neråmânându-i decât så se integreze în structurile create gratuitpentru el.

Dar la ce poate så tindå mai mult Sufletul-Om ¿i Omul-Suflet decâtla Mântuirea Intuitivå ¿i Mentalå?

Salvarea sufletului solicitå Saltul în Solid, Saltul în Concret.Acest Sol Solid este concretul impregnant ¿i garantat de Gra¡ia

divinå, acest Sol Solid este concretul creat ¿i gratificat în eternitate,caracter ce îi conferå conceretului ex- ¿i sub-sisten¡å.

Nu este mai pu¡in adevårat cå Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii este o ilustrare-revela¡iedramaticå, o concretizare a teologiei orthodoxe a Sfântului Har.

De mai multe ori pe parcursul vie¡ii, Gabriel Marcel ¿i-a manifestatsimpatiile spirituale pentru aceastå concep¡ie teologicå tradi¡ionalå, undesfintele taine sunt mai pu¡in ascunse/ voalate ¿i, în consecin¡å, multmai concrete, mai vizibile decât în alte religii ale misterului.

Teatrul metafizic al lui Gabriel Marcel descoperå Harul concret ¿i,în aceala¿i timp, face så ne fie revelat concretul Harului. De fapt, teatrulmarcelian nu este altceva decât Harul în ac¡iune.

Punând în scenå Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii, în regia lui Radu Tempea, teatrul,,Elvira Godeanu” din ora¿ul Coloanei Infinite are prilejul unei pre-miere na¡ionale.

Inspiratul tânår regizor elaboreazå o autenticå hermeneuticåregizoralå concretizatå în termenii piesei, sensurile polisemantice ¿isimbolice, concentrate în aluzii-imagini-chipuri-icoane, culturale ¿iistorice, se suprapun, dar aceastå coagulare nu face altceva decât så


105

cimenteze ¿i mai solid concretizarea concep¡iei regizorale.”{Francois Breda (traducåtor), Teatrul lui Gabriel Marceleatrul lui Gabriel Marceleatrul lui Gabriel Marceleatrul lui Gabriel Marceleatrul lui Gabriel Marcel, Caiet-

program premierå, 26 februarie 1996}

*,,Nimicnicia fiin¡ei dezvoltå absen¡a semnelor materiale. Aici, într-

acest punct inexistent ¿i ineluctabil al omeniei umane, intervine ¿iretglasul råzvråtirii. Gabriel Marcel, nimeni altcineva decât un om dositîn sine, stråbate efortul de a coborî la originile propriei condi¡ii umane.ªi, probabil surprins, gåse¿te acolo un semn în loc de o fiin¡å zdravånå¿i umanå. Proptindu-se astfel într-un unic miez de unde nu Universulse råstoarnå, ci perspectiva, el gåse¿te cuvenit a însemna în propriaposteritate dovada faptului cå acolo, în acel punct intim, se intersecteazåorizontalitatea. Semn al crucii, omul are ¿ansa de a fi el însu¿i luminå,¿i nu patå în luminå, însu¿indu-¿i propria cruce ¿i purtând-o perpetuucu sine.”

{Radu Tempea, Caiet-program premierå, 26 februarie 1996}

*,,Din nevoia umanå de simplificare, Gabriel Marcel a fost etichetat

drept existen¡ialist cre¿tin. Din aceea¿i nevoie teatrul såu a fostdenominat teatru metafizic. Adevår existå în ambele afirma¡ii, elecompletându-se de altfel. Promotor al unui teatru-doctrinå, GabrielMarcel scormone¿te în ceilal¡i cåutându-¿i în fapt sinele. Cât îi prive¿tepe acei Ceilal¡i, ei nu sunt decât fragmente de ståri care, împreunå,formeazå starea finalå, cea unicå, starea de om. Cu adevårul ¿i minciunaei, cu beatitudinea ori alienarea sa diurnå, cu la¿a acceptare sau revoltaîmpotriva pricipiilor catalogate deseori ¿i cu prea multå râvnå dreptumane.

În ,,Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii”, Radu Tempea descopere douå lucruri: pe de oparte, cå personajul principal al dramelor lui Gabriel Marcel estedramaturgul însu¿i; pe de alta, cå raportarea perpetuå la ceilal¡i ¿i laac¡iunile lor - sensibile ori violente - purificå fiin¡a spiritualå înål¡ând-o la rang de concept.

Mai departe, în fiecare actor doarme un înger. ªi, uneori, dumnezeu.”{Ion Cepoi, Caiet-program premierå, 26 februarie 1996}


106


&&&&&

AAAAATELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITAAAAATE TEATE TEATE TEATE TEATE TEATRALÅ LAUSSANE/TRALÅ LAUSSANE/TRALÅ LAUSSANE/TRALÅ LAUSSANE/TRALÅ LAUSSANE/

ELELELELELVEºIAVEºIAVEºIAVEºIAVEºIA

LES LARMES D’ EROSLES LARMES D’ EROSLES LARMES D’ EROSLES LARMES D’ EROSLES LARMES D’ EROS

LACRIMILE LUI CUPIDONLACRIMILE LUI CUPIDONLACRIMILE LUI CUPIDONLACRIMILE LUI CUPIDONLACRIMILE LUI CUPIDON

Distribu¡ia

Silvia BarreirosMario BarzaghiFrancois BergierChantal BianchiThierry Crozat

Regia - Jacques GardelRegia - Jacques GardelRegia - Jacques GardelRegia - Jacques GardelRegia - Jacques GardelScenografie ¿i lumini - Bert de Raeymaecker

Amfitrioni din partea românå - Eugen Titu, Ion CepoiData premierei în România - 19 martie 1996Data premierei în România - 19 martie 1996Data premierei în România - 19 martie 1996Data premierei în România - 19 martie 1996Data premierei în România - 19 martie 1996

*AAAAATELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITTELIERUL DE ACTIVITAAAAATE TEATE TEATE TEATE TEATE TEATRALÅ LAUSSANETRALÅ LAUSSANETRALÅ LAUSSANETRALÅ LAUSSANETRALÅ LAUSSANE

Stagiunea 1996* Premierå: ,,Lacrimile lui Cupidon”/ Teatrul Arsenic, Laussane

Regia: Jacques Gardel* Turnee: Polonia ¿i Italia

* Turneu în România/ debut turneu: 18 martie 1996, Tg-Jiu

*,,La un moment dat, un om simte nevoia så-¿i investigheze memoria,

în cåutarea trecutului. El va face o cålåtorie ini¡iaticå, un drum în spiralåasemånåtor celui din Divina Commedia. Cuvintele lui Dante îi råsunå


107

în suflet ca o rugåciune, ajutându-l så stråbatå ultimele cercuri, peparcursul cårora, la fiecare etapå sau modificare de spa¡iu, îi aparpropriile fantome. În aceastå cålåtorie prin ¡ara mor¡ii încep så prindåcontur scene din via¡å, amintiri neclare ... Toate sunt frânturi de existen¡å,care-l înso¡esc obsesiv, în toatå cålåtoria.

Particularitatea acestei întreprinderi constå în aceea cå materia debazå a spectacolului nu este - ca de obicei - reprezentatå de ni¿te textescrise sau de o pieså anume, ci din elemente improvizate, realizate deactori pe tema Eros ¿i Thanatos. Mai întâi au fost alese fragmentelecare, apoi, au fost montate în secven¡e mai lungi, realizându-se astfelun fel de parcurs interior pentru fiecare actor. Acestor partituri le-aufost alipite, în continuare, texte din diferite surse. Alese fie de actori,fie de mine însumi, acestea sunt: fragmente din Divina commedia luiDante, Teatrul ¿i ciuma de Artaud, o scenå din Nunta lui Wyspianski,Faust de Marlow ¿i Goethe, Regele ¿oimilor de Goethe, poeme dePavese, Jimenez, de Jules Beaucarne, Baudelaire ¿i Sant-Theresed’Avila. Am folosit, în aceea¿i propor¡ie, cântece de Chavela Vargas,Hildegarde von Bingen - o cålugåri¡å germanå din secolul al XII-lea,precum ¿i un requiem a capella creat special de Marianne Ambresin,compozitoare elve¡ianå romandå.”

{Jacques Gardel, Caiet-program premierå, 19 martie 1996, Tg-Jiu}

*,,Luni, 19 martie, ¿i mar¡i, 20 martie a.c., Casa de culturå a

sindicatelor a fost gazda unui schimb de experien¡å între Teatrul Dra-matic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu ¿i Teatrul ,,Arsenic” din Laussane -Elve¡ia. A fost prezentat publicului un spectacol de spa¡iu ¿i luminåintitulat ,,Les larmes d’Eros”, pus în scenå de Jacques Gardel, având caasistent pe Arlette Marino. Scenografia apar¡ine lui Bert deRaeymaecker, de origine flamanå, care a lucrat pentru Atelier de Tra-vail Thèatral de doi ani, dupå ce colaborase cu dansatoarea SuzanneLinke.

Intr-o zi din via¡a sa, un om încearcå nevoia de a coborî în håurilememoriei, în cåutarea trecutului. (...)

Elementele de improviza¡ie au fost montate în secven¡e mai lungipentru a forma un parcurs interior pentru fiecare din actori: Silvia


108

Barreiros, 31 ani, provenitå de la ¿coala de teatru a lui Serge Martin ¿itrecutå pe la Théatre d’Eux, Studio d’Actions, Centre d’InvestigationThéatrales d’Aragon; Mario Barzaghi, 42 ani, dupå o experien¡å de 10ani la Théatre Tascabile din Bergamo; Francois Bergier, 35 ani, care ajucat sub regia lui C. Vailon, A. Nitchaef, Yan Kaplan, G. Jolliet, J. P.Dorian ¿i, desigur, Gardel; Chantal Bianchi, 36 ani, având la activ stagiicu A. Knapp, Théatre du Compagnol, forma¡ia de studio a lui SergeMartin; Thierry Croizat, 35 ani, cu forma¡ie de mim la J. Durbec(Marseille) ¿i la ¿coala lui Martin, cu stagii la Claire Hoggan< R. Fowler,Matho Théatre Urgence etc. (...)”

{Ion Popescu, Ora Europei/ Les larmes d’ErosOra Europei/ Les larmes d’ErosOra Europei/ Les larmes d’ErosOra Europei/ Les larmes d’ErosOra Europei/ Les larmes d’Eros, Gorjeanul, nr.1827/22 martie 1996}

*,, Realizare remarcabilå în plan cultural, na¿terea Teatrului Dramatic

,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu a dat Gorjului ceea ce merita de mult. Oinstitu¡ie de culturå capabilå a råzbate în plan spiritual ¿i a se integra cusucces în circuitul valorilor na¡ionale. Adicå de a-¿i ocupa locul pecare îl meritå prin calitatea oamenilor de teatru din acest col¡ de ¡arå. ªiprin aspira¡iile oamenilor acestor locuri.

A¿a se face cå la doi ani de la înfiin¡are, teatrul din ora¿ul nostrucondus de actorul ¿i regizorul Marian Negrescu, dupå ce a stråbåtut operioadå mai grea, inerentå oricårui început, se prezintå publicului cuun repertoriu distinct. În aceastå stagiune iubitorii de teatru au putut fiprezen¡i la trei premiere (Înteresul poartå fesul - regia Eugen Titu, Adouåsprezecea noapte - regia Marian Negrescu ¿i Semnul crucii -premierå na¡ionalå - regia Radu Tempea) ¿i se vor putea bucura de încådouå premiere (pe 29 aprilie, piesa Carantina, premierå mondialå, re-gia Bogdan Cristian Drågan - regizor ¿i profesor la A.T.F. ¿i, la un scurtinterval, Seneca sau sfâr¿itul unei mari iubiri).

Pentru prima datå, în perioada 7 mai-13 iunie 1996 Teatrul ,,ElviraGodeanu” va prezenta 29 spectacole, câte 5 pe såptåmânå, adicå vabeneficia de un cadru normal de desfå¿urare a activitå¡ii teatrale, avândzilnic câte un spectacol. De aceea, în aceastå perioadå, publicul iubitorde teatru din Tg-Jiu este asteptat så vinå în sala de spectacole în numårcât mai mare pentru a vedea produc¡iile Teatrului, demonstrând cå


109

investi¡iile de aproape 5 miliarde fåcute pentru noul sediul al teatrului(ce va avea o salå de 250 locuri ¿i dotåri de ultimå genera¡ie în ceea ceprive¿te sonorizarea ¿i luminile) se justificå.

A¿adar, dragi prieteni, iubitori ai artei teatrale, veni¡i! Por¡ile teatruluivå sunt deschide! Pentru cå teatrul are nevoie de o certitudine. Iarcertitudinea se nume¿te public.”

{ Gheorghe Strâmtu, O certitudine numitå publicO certitudine numitå publicO certitudine numitå publicO certitudine numitå publicO certitudine numitå public, Opinia/ 12-18aprilie 1996}

*,,Tânåra trupå a ¿i mai tânårului Teatru Dramatic ,,Elvira Godeanu”

din Tg-Jiu (director: Marian Negrescu) este puså, separe, pe fapte mari,în sensul includerii în repertoriu a unor texte dificile prin ele însele.Argumentul cel mai elocvent este premiera pe ¡arå cu piesa ,,SemnulSemnulSemnulSemnulSemnulcruciicruciicruciicruciicrucii” de Gabriel Marcel.

Exponentul cel mai de seamå al existen¡ialismului de extrac¡iecatolicå (a¿a cum Heidegger este al celui de sorginte laicå), G. Marcel(1889-1973) este cunoscut la noi, mai ales prin lucrårile filosofice (Jurnalmetafizic, Misterul fiin¡ei), decât prin piesele sale (Setea, Roma numai e la Roma). Explica¡ia constå în aceea cå gânditorul trebuiacombåtut, pânå nu demult, iar dramaturgul - ignorat în mod deliberat.

N-am citit, mårturisesc, textul, pentru a aprecia presta¡ia trupeiactorice¿ti. În consecin¡å, må voi rezuma la decodarea a ceea ce seîntâmplå pe scenå.

În spiritul filosofiei existen¡ialiste, personajele din ,,Semnul crucii”se aflå într-o situa¡ie - limitå, prizoniere ale unui spa¡iu închis, claustrant,spa¡iu agresat din umbrå de tot felul de mon¿tri; un spa¡iu în careindividul î¿i pierde identitatea. Personajele se mi¿cå, atât cât pot, într-un fel de ghetou; nu, înså, unul clasic, precum cele inventate de Hitlerori precum gulagurile comuniste, ci în unul mult mai teribil - ghetoulmental; nu pot så iaså din carapacea unor deprinderi, la care au ajunsfie prin constrângere, fie prin comoditate. Ele, personajele, suntasemenea unor påpu¿i mecanice, ale cåror automatisme pot fi prevåzute,ori asemenea unor marionete pe care le animå for¡e oculte. Cuvântul s-a descårcat de sens: ‘’frazele goale ce le debitam în acea epocå”, ziceun personaj. Care epocå? Aluzia pare så vizeze Fran¡a capitulardå a


110

guvernului de la Vichy (,,Am dat Fran¡a pe mâna unor påduchio¿i”),dar ea are o båtaie mult mai lungå. De aici, culpabilizarea ¿iautoculpabilizarea (,,gândirea e un lux” pe care nu ¿i-l poate permiteoricine). Alienarea atinge cote paroxistice. Dupå nume (David, Simonetc.) ¿i dupå fråmântårile lor, actan¡ii din scenå închipuiesc o comunitateevreiascå, nevoitå, pentru a se salva ¿i a scåpa de stigmatul stelei galbenecu ¿ase col¡uri, så se converteascå la protestantism. Numai cå a¿a cevanu se face spontan, blestema¡ii din casa - ghetou trebuind så dea unconcurs: pânå ¿i libertatea de credin¡å se scoate la mezat, adicå secumpårå. ,,Nu suntem în Hitleria!”, strigå un personaj, dar teroareaeste specificå celui de-al III-lea Reich sau oricårui totalitarism.

Textul lui G. Marcel este la antipozi fa¡å de cele ale teatrului clasic deinspira¡ie cre¿tinå. Nici nu afli dacå învinge Crucea sau nu, dacåpersonajele se salveazå moral, cre¿tinându-se (sau recre¿tinându-se).Crucea nu împå¿tie demonii, ci îi atrage, dar nu ca så se mântuiascå, cica s-o distrugå. Sensul titlului trebuie cåutat în scena în care, închi¿iîntr-un fel de celulå, actan¡ii sunt asurzi¡i de toaca zåbrelelor de lageamuri, a¿ezate în formå de cruci; semnul cre¿tinismului nu înseamnånumai izbåvire, ci ¿i supliciu.

În regia lui Radu Tempea, trupa s-a dovedit sârguincioaså, remarcabilifiind Eugen Titu ¿i Diana Cozma.”

{Constantin Dumitrache, Sub semnul cruciiSub semnul cruciiSub semnul cruciiSub semnul cruciiSub semnul crucii, Cuvântul libertå¡ii,Craiova, 13-14 aprilie 1996}

*,,Dacå apare, într-o camerå obscurå, un strop de luminå, începe

distrugerea, încep metamorfozele, apare bivalen¡a: au loc schimbåriireversibile.

Scena teatrului ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu, învelitå în pânzå neagrå,la premiera na¡ionalå a piesei Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii de Gabriel Marcel(traducerea semnatå de Francois Breda) este tocmai o camerå obscurå.ªi - Doamne fere¿te! - primul moment al spectacolului este tocmaiapari¡ia unui strop de luminå.

Picåtura de luminå î¿i începe dansul, de sus în jos, se plimbå prinscenå, îmi bate cud în ochi, apoi se opre¿te ¿i, pe neobservate, spectatoruleste legat de scenå, închis în camera obscurå, pierzându-¿i cu totul ¿ansa


111

de a råmâne în afara jocului. Ivirea Lenei - a primului personaj omenesc- pare a fi o na¿tere din luminå.

În viziunea filosofico-vizualå a tânårului regizor - personajul princi-pal este ¿i råmâne lumina. Ea e singurul personaj complex ce nu esfâ¿iat de bivalen¡e, ce nu are laturi evident separate unele de altele. Eafunc¡ioneazå ca un dublu element de legåturå, un liant: numai prin ease pot stabili rela¡iile interpersonale ¿i intrapersonale. ªi în acela¿i timpea une¿te spectatorul ¿i scena. Func¡ia sa nu se limiteazå înså numai laacest joc dublu. E un personaj divin (parcå ar fi un ochi magic ¿i divince proiecteazå imaginea sacrå în eter), ¿tie totul - ¿i ne aratå, oferindu-ne ¿i låsându-ne în seamå problema decodificårii, desparte ¿i leagå celetrei, så le spunem trei, laturi ale personajelor umane: cuvântul, trupul ¿iumbra.

Cuvântul este fundamentul pe care sunt construite personajele(Începutul, Duhul, Sunetul), textul find numai o bazå de referin¡å aacestei ,,medita¡ii teatrale”: Trupul (Calea, Litera) se fråmântå, se leagåîntre cei doi poli, de cele mai multe ori el fiind calea de trecere dintreei. Cuvântul este deci unul dintre cei doi poli. La polul opus este umbra(Spriritul, Sfâr¿itul, Numårul) - vezi drama lui Svar¡; Umbra - prin carene este dezvåluitå fa¡a nevåzutå a lumii, complexitatea prin bivalen¡å aUniversului uman. Astfel, un evreu poate så devinå cre¿tin sau fascist,fårå så observe, prin ceea ce el interpune ca fapte, umbre, între luminasolarå ¿i Påmânt. Marea måiestrie a regizorului Tempea este eviden¡iereaconcomitentå a acestor planuri, articulând astfel o imagine complexå.Pentru aceastå acroba¡ie îndråznea¡å el ¿i-a gåsit partenerul perfect întânåra trupå de actori de la Tg-Jiu. În acest spectacol trebuie precizat lanivel ideatic cå a¿a-numita confruntare dramaticå nu se poartå întreindivid ¿i lumea înconjuråtoare, ci mai ales în interioritatea insondabilåa eului - fapt subliniat ¿i prin apari¡ia mâinilor ¿i bra¡elor negre ie¿iteprin pere¡ii camerei obscure.

Comunicarea dintre scenå ¿i spectatori nu se realizeazå numai princuvânt - în primul rând nu se pune atâta accent pe cuvânt (vezi Artaud- Le théatre de la violence) ci printr-un metalimbaj, modul de comunicarediferind de cel de toate zilele. Limbajul devine sacru, iar spectacolulcapåtå caracterul unui ritual de ini¡iere.

Ultima secven¡å din spectacol e realizatå cu mijloace ce diferå pu¡in


112

de cel folosite pânå atunci, folosind stilul teatrului de imagine ¿i mi¿carepracticat de ªerban, Purcårete, Måni¡iu, Tompa ... ,,Dansul maimu¡elor”(ce are ceva ¿i din clasica turmå de oi) dezvåluie un alt secret: dogmeleimpuse cu for¡å sunt identice în esen¡å, fie cå sunt cre¿tine, fasciste orialtele ...

În final, camera obscurå se restrânge, lumina ¡â¿ne¿te din spatele Lenei(Diana Cozma) ¿i a lui Simon (Eugen Titu) care se aneantizeazå, iarumbra lor - ini¡iere ia sfår¿it. Fiecare råmâne cu crucea sa personalå.”

{Bodo A. Otto, TTTTTeatrul luminiloreatrul luminiloreatrul luminiloreatrul luminiloreatrul luminilor,,,,, Tribuna, nr. 17/ 25 aprilie-1 mai1996)


113


CARANTINACARANTINACARANTINACARANTINACARANTINA

de TULLIO ZANOVELLOTULLIO ZANOVELLOTULLIO ZANOVELLOTULLIO ZANOVELLOTULLIO ZANOVELLO

Distribu¡ia

Lucas Bovis, regizorul filmului - Eugen TituAuricå Prisca, producåtorul - Ionu¡ Stoica

Cato, operatorul - Valeriu BâzuMagno Meandros Mamilas, dictotorul - Constantin Eremia

Lea, amanta producåtorului - Corina PrunåDido Scilla - Rodica Adriana Gugu

Oxana, ¿ef de produc¡ie - Camelia StoicaAda, macheuzå - Simona Urs

Titus & Mida Bovis, tatål lui Licas - Ion AlexandrescuPrimadona - Daniela Scoro¿anu

Starleta 1 - Monica SfetcuDr. Ciro Nerva, directorul combinatului & Procurorul

- Dan Dobroiu119 - George Dråghescu

Ofi¡erul - Dan CalotåTacito Zelota, agent secret & ¿oferul - Sorin Giurca

Secretara de platou - Tamara IacovuStarleta 2 - Anca Popescu

Figuran¡i: Nelu Alexandrescu, Puica Antonici, Mirela Aribå¿oiu,Ion Diaconeasa, Marius Diaconescu, Emanuel Dobran, DorelDobri¡escu, Alina Drågoi, Florin Ionescu, Alina Muscalagiu,

Florentina Popescu, Marius Popescu, Lucian Smeu*

Scenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå:Scenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå:Scenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå:Scenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå:Scenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå:Bogdan Cristian DråganBogdan Cristian DråganBogdan Cristian DråganBogdan Cristian DråganBogdan Cristian Drågan

*Asistent regie - Anca DinuScenografie - Valer Neag


114

Fotografii - Teodor DådålåuRegia tehnicå - Drago¿ Atanasieªef produc¡ie - Fånu¿a Popescu

Lumini - Gabriel HârjabåSunet - Marius Popescu

Proiec¡ionist - Dumitru CålugåruSufleur - Adriana Benegui



Premierå mondialå: 29 aprilie 1996Premierå mondialå: 29 aprilie 1996Premierå mondialå: 29 aprilie 1996Premierå mondialå: 29 aprilie 1996Premierå mondialå: 29 aprilie 1996

*,,Am vizitat încå din 1989 România ¿i am fost profund impresionat de

brutalitatea ¿i îngenuncherea cu care Ceau¿escu î¿i trata poporul. Mi-am fåcut atunci o schi¡å pentru un posibil roman, inspirat de cele våzuteaici. Am revenit în 1993, când am stat o jumåtate de an la Bra¿ov ... Måa¿teptam la o explozie de entuziasm, mai mult, ca toatå lumea så cautece-i mai bun învia¡å ...

În 1993, la Bra¿ov, l-am cunoscut pe Bogdan Drågan care m-a invitatla primul tur de manivelå al filmului såu de scurt metraj ,,Poveste dincartierul de est”.

Se filma în podul Academiei de Teatru ¿i Film. Era frig ¿i întuneric ¿imirosea a gåina¡ deporumbei. În acel moment am avut imagineadefinitivå a ,,Carantinei”. Am preluat ideea ac¡iunii, dar în podul unuicombinat care, în timpul îngrozitoarei dictaturi CACTUS, produceaîntreaga hranå-surogat, idealå ¿i ideologicå, pentru întregul popor.

De ce ,,Cactus”? (La ora aceea nu auzisem de domnitorul român care-¿i sfåtuise supu¿ii så se hråneascå cu papurå) Pentru mine, întotdeauna,cactu¿ii au însemnat ni¿te nemaipomenite plante de schilodealå. Înprimul rând, a sufletului.”

{Tullio Zanovello, Caiet-program al premierei, 29 aprilie 1996}

*,,Un popor ,,vegetal” revenit la normalitate î¿i cautå identitatea


115

pierdutå, dar ,,carantina” în care a fost ¡inut ani de zile îi face demersulimposibil. Deocamdatå ... De aici compromisul: cålåii stau la aceea¿imaså cu victimele, pretinzând cå se despart de trecut cu zâmbetul pebuze, dar aceastå mare amnistie naivå nu face decât så reinstaurezedictatura: poporul, pentru o clipå pasåre, redevine, pentru cine ¿tie câ¡iani, poporul-cactus.

Singur Artistul ¡ipå în pustiu, singur El, Creatorul, avertizeazå. Dardån¡uiala dementå îl cople¿e¿te. Redevenit un tolerant, nu poate decâtfie så plece, fie så-¿i accepte crucea de måscårici la masa puterii.

Citind romanul lui Tullio Zanovello am fost impresionat deuniversalitatea ¿i de ,,filmicitatea” sa; astfel s-a nåscut un scenariu defilm. În mod logic, demersul regizoral în teatru då prioritate decupajuluide tip cinematografic.

Experien¡a fericitå pe care am avut-o din întâlnirea cu tânårul colectival Teatrului ,,Elvira Godeanu” må va ajuta enorm atunci când, nu pestemult timp, sper, ''Carantina” va deveni film de lung metraj.”

{Bogdan Cristian Drågan, Despre CarantinaDespre CarantinaDespre CarantinaDespre CarantinaDespre Carantina, Caiet-program premierå,29 aprilie 1996}

*,,Luni, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu va prezenta, în

premierå mondialå, piesa ,,CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina” de eleve¡ianul Tullio Zanovello,în regia lui Bogdan Cristian Drågan. Domnul Zanovello, care va fiprezent la premierå, inten¡ioneazå så organizeze un turneu în Elve¡ia,atât cu piesa sa, cât ¿i cu ,,Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii” de Gabriel Marcel, în regialui Radu Tempea.”

{Actualitatea artelor/ Premierå mondialå la Tg-JiuActualitatea artelor/ Premierå mondialå la Tg-JiuActualitatea artelor/ Premierå mondialå la Tg-JiuActualitatea artelor/ Premierå mondialå la Tg-JiuActualitatea artelor/ Premierå mondialå la Tg-Jiu, Actualitatea/cotidian na¡ional, Nr. 38/ 26-27 aprilie 1996}

*,,Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu anun¡å cea de a patra

premierå astagiunii, de fapt, o premierå absolutå, cåci piesadramaturgului elve¡ian Tullio Zanovello ,,CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina” este pentru primaoarå puså în scenå în regia lui Bogdan Cristian Drågan. La premiera deazi va participa ¿i autorul.”

{TTTTTelex teatralelex teatralelex teatralelex teatralelex teatral, România liberå, nr. 1850/ 29 aprilie 1996}


116

*,,Ne-am întâlnit - înainte de a-i vedea piesa ,,în premierå mondialå” la

Tg-Jiu - cu dl. Tullio Zanovello, încå tânår poet elve¡ian ¿i prozator. Astat un råstimp în ¡ara noastrå. I s-a adaptat pentru scenå o nuvelå, decåtre un prieten - regizor de teatru ¿i film, Bogdan Cristian Drågan.Urma¿ul lui Wilhelm Tell, un bårbat plåcut ¿i conversativ, ne-a mårturisitsimpatia pentru români ¿i bucuria de a se întâlni cu arti¿tii no¿tri.

Efortul såu de a prezenta, în piesa ,,Carantina”, o imagine simbolicå adictaturii din România, l-a dus, înså, la un rezultat aproximativ,semånând a basm pentru copii, de inspira¡ie nord-americanå, cu inven¡ieminorå ¿i destule cli¿ee. Scriitura aratå, evident, un literat; compunereanu recomandå, deocamdatå, un dramaturg.

În schimb, e de subliniat cadrul imaginativ în care a plasat regizoulac¡iunea, utilizând, din abunden¡å, mijloace teatrale ¿i cinematografice,poetice, metaforice pentru a suplini ceea ce lipsea lucrårii. Trupa s-acomportat cu credin¡å în ceea ce i s-a cerut så execute. Eugen Titu,Ionu¡ Stoica, Corina Prunå, Simona Urs o dovedesc - în primul rând.”

{Valentin Silvestru, Un elve¡ian la Tg-JiuUn elve¡ian la Tg-JiuUn elve¡ian la Tg-JiuUn elve¡ian la Tg-JiuUn elve¡ian la Tg-Jiu, Cultura (såptåmânal alMinisterului Culturii), 6-13 mai 1996}

*,,Un eveniment teatral de excep¡ie s-a produs luni, 29 aprilie a.c., pe

scena Casei de culturå a sindicatelor din Tg-Jiu, unde valorosul colectivde actori gorjeni de la Teatrul de stat ,,Elvira Godeanu” a sus¡inut ceade a patra premierå a actualei stagiuni, cu piesa ,,Carantina”, pe unscenariu realizat dupå romanul omonim al scriitorului elve¡ian TullioZanovello, prezent la spectacol ¿i, dupå cum ne-a mårturisit, råmânândpeste måsurå de încântat de calitatea dramatizårii ¿i reprezentårii scenice.

Fårå o localizare preciså, textul trimite direct la regimurile dictatoriale,de esen¡å stalinistå, din ¡årile Europei Råsåritene, în care, uneori, seconstatå cå, dupå entuziasmul revolu¡ionar al începutului, vechilestructuri se refac iar Dictatorul î¿i reia locul ,,providen¡ial”, princonsim¡åmântul orb al unui popor dezorientat în nåclåiala democra¡iilorde tranzi¡ie. Întrebat de noi, dupå spectacol, dacå ac¡iunea piesei lacare se vorbe¿te de tradi¡ionala ,,mâncare de cactus”, se petrece cumvaîntr-o ¡arå bananierå, dl. Tuliio Zanovello ne-a precizat cå aspectul


117

incriminat în scenariu prive¿te orice dictaturå, de oriunde ar fi, defunctåsau råmaså ca nostalgie statalå, iar cå mâncarea de cactus este o metaforåa traiului mizer, îngurgitatå pânå la satura¡ie, spre exemplu, un fel de,,salam cu soia”, al cårui gust românii l-au cunoscut prea bine.

Autorul ,,Carantinei” a cunoscut cruda realitate a regimului politicdin România, înainte de Revolu¡ie, råmânând ,,profund impresionat debrutalitatea ¿i îngenuncherea cu care Ceau¿escu î¿i trata poporul ...”

,,Cactusul” (nespecific!) e metafora ideologicå a hranei-surogat,produså la scarå industrialå pentru întregul popor ,,în timpul îngrozitoareidicaturi CACTUS”. ,,De ce CACTUS?” se întreabå autorul, care pânåla ora aceea nu auzise de un vodå care-¿i sfåtuia supu¿ii så se hråneascåcu papurå! ,,Pentru mine, întotdeauna cactu¿ii au însemnat ni¿tenemaipomenite plante de schilodealå. În primul rând, a sufletului.”

Un ,,popor vegetal”, a¿adar, ¡inut sub dopaj într-o îndelungatåCARANTINÅ ideologicå, ajuns în situa¡ia de a nu-¿i mai regåsiidentitatea pierdutå. Vegetând abulic, într-o mentalitate iner¡ialå ¿iletargicå, poporul însu¿i devine complice la refacerea unor structuritotalitare, acceptând, de fapt, acea stare naivå a resemnårii de care profitådin plin Dictatorul cel nou (cite¿te ,,cel vechi”!) devenit acum ,,cu fa¡åumanå” ¿i proclamând, peste capetele mai noi-vechilor supu¿i sloganuldemocra¡iei populare.

Singura con¿tiin¡å treazå în toatå aceastå penibilå foialå de restaura¡ieconcentra¡ionarå este cea a Artistului, în spe¡å cea a Regizorului carecautå så reconstituie cinematografic autenticitatea draconicå a situa¡iilor,spiritul malefic al opresiunii totalitare.

Mårturisim cå solu¡ia finalå a ,,înregimentårii” sub nr. 119, a tuturor,inclusiv a fostului disident Licas Bovis e mult mai neinspiratå decât uncompromis condamnabil. Cum se poate ca vestitul disident så-¿i tragåpeste con¿tiin¡å cagula înregimentårii? Gestul sunå ca o trådare imenså,cåci noua situa¡ie creeazå ¿i un nou tip de disiden¡å. E, a¿adar,condamnabilå noua ipostazå a disidentului care se laså înregimentat,fie din toleran¡å, fie din compromis, câtå vreme acela¿i spirit ilustraseo teribilå lec¡ie a demnitå¡ii umane! De¿i situa¡ia e perfect verificabilå,având în vedere o anumitå versatilitate postrevolu¡ionarå, totu¿i, în ideeacå teatrul råmâne într-o expresivitate ideaticå înså¿i scena lumii, sugeråmo restilizare motiva¡ionalå a acestui final amar, care cade peste decor


118

ca o medita¡ie de luciditate metalicå.Extrs din romanul ,,Carantina” al aceluia¿i Tullio Zanovello, scenariul

a fost lucrat de Bogdan Cristian Drågan (n. 1956, lector univ. laAcademia de Teatru ¿i Film - Bucure¿ti), un regizor având deja unbogat palmares de distinc¡ii la festivaluri interna¡ionale (Munchen, Lyon,New-York, Dresda, Paris, Bonn, Londra etc.). Acela¿i semneazå,dimpreunå cu scenariul ¿i regia, ilustra¡ia muzicalå, destul de sugestivåpentru resuscitarea vibrantelor mar¿uri mobilizatoare, în negativ,desigur: ,,Suntem un popor unic/ Puternic înflore¿te cactusul ...”.

O echipå de actori, în frunte cu producåtorul Auricå Prisca (Ionu¡Stoica) sose¿te cu o întârziere de 6 luni în ¡ara unde odiosul regimdictatorial pårea spulberat de pe scena istoriei. Aci îl a¿teaptå de patruzile, într-o stare de maximå surescitare, regizorul Licas Bovis, un vechidisident, hotårât så realizeze, într-o imagine profund autenticå, un film-document la ororii tråite (,,Fo¿tii disiden¡i facem un film despre fo¿tiino¿tri cålåi!)”

EUGEN TITU a întruchipat pe disidentul Lucas Bovis cu aplomb ¿iamårâciune sardonicå. Tânårul a refuzat complicitatea regimuluitor¡ionar ¿i, când umbra ,,hamletianå” a tatålui îi preîntâmpinå opiniilecu justificåri, Licas Bovis imputå actele criminale fostului ministru deinterne. Regizorul a realizat aici un paralelism de scene de mare efect,un dialog al vie¡ii cu moartea, aceasta sugeratå de siluetele în cagule,care au trecut în sala de spectacol, dând scenei extindere ¿i profunzimeumanitaristå. De fapt, umbrele (inclusiv cea a tatålui) vin la o primåjudecatå de apoi, într-o manierå scenograficå amintind de ideea VIEºIICA VIS ¿i A LUMII CA TEATRU.

,,A fost o mare nebunie så-l sfida¡i pe Dictator”, zice mama, iar iubitae convinså cå ,,Teatrul nu doboarå dictaturi!”

Impresionantå scena na¿terii, amintind ,,Decretul de interzicere aavortului”, înså aici conota¡iile se întretaie, cu efecte motiva¡ionale deineluctabile acuze aduse odiosului regim dictatorial.

Exemplul cel mai vizibil de ,,rezisten¡å” la barbarul tratament al,,îndoctrinårii” (îngurgitårii) cu cactus (scenå foarte aplaudatå) îlilustreazå personajul ,,Nr. 119'’, jucat cu o teribilå relevan¡å agonicåde George Dråghescu, ¡inut din aproape de agentul secret Tacito Zelota(Sorin Giurca), o roti¡å func¡ionând stereotip ¿i cam a lehamite!


119

Ca întotdeauna, IONUº STOICA a întruchipat, cu vitalitate, cu elandebordant ¿i zeloaså coniven¡å, dar ¿i cu acea tipicå terorizare aproducåtorului -,,regizor” un rol ingrat. El då cu tifla tuturor, într-unlimbaj crud, de un neo-realism cenu¿iu, iar acel ,,Oxana!” - adresatsecretarei de platou are rezonan¡e ... ezoterice.

,,Ne desprindem, râzând, de trecut!”, spune de câteva ori Eugen Titu,în rolul lui Licas Bovis, care, ca totdeauna, este atent la mesajul transmisspectatorilor, dar ¿i la îmbinarea ¿i echilibrarea scenelor, de cele maimulte ori printr-o inspira¡ie de moment.

De un tragi-comic asemånåtor cu scena tratamentului la care e supus,,Nr. 119'’ este ¿i momentul apari¡iei Dr. Ciro Nerva, directorulCombinatului (jucat cu scrobealå specificå de Dan Dobroiu), victimaunei crize cardiace, ce nu mai sperie pe nimeni, a cårui so¡ie DidoScilla a fost întruchipatå cu elegan¡å ¿i machiavelicå amnezie de cåtreacea¿i talentatå Rodica Adriana Gugu.

Så re¡inem rolul Dictatorului, purtat în scaunul-lecticå de la lojaoficialå, prin salå, pânå pe scenå (spa¡iu cutreierat de actori), în ilaritateaunor efecte spectaculoase. De fapt, jocul actorilor a fåcut scenå deschisånu numai din întreaga salå, ci chiar din holul Casei de culturå, unde s-a consumat ,,uvertura” cu producåtorul-terorist ¿i bie¡ii actori råtåci¡i,în drum spre ¡ara în care urmeazå så facå filmul.

Acest stil modernist - ,,acaparator”, care trece de pragul scenei, a fostdefinit de regizorul basarabean Nicu Ursu, prezent la spectacol ¿i careurmeazå så monteze la Tg-Jiu ca regizor angajat al teatrului, viziune,,brechtiano-liubimovistå”, în¡elegând prin aceasta douå celebremodalitå¡i regizorale de concepere a unui spectacol modern.

Sub acest aspect, regizorul Cristian Drågan a pus în valoare inediteposibilitå¡i de expresivitate dramaticå (ajutat, cu måiestrie, descenografia semnatå de artistul gorjean Valer Neag).

Fårå a face, prin piesa jucatå, un proces de inten¡ie democra¡iei noastrepostdecembriste, autorul Tullio Zanovello, invitat pe scenå de directorulteatrului, dupå reprezenta¡ie, a spus franc, în auzul general, cå ,,piesa s-a jucat în ¡ara din care s-a inspirat” ¿i cå, în ciuda faptului cå are o,,tentå neagrå”, ar dori ca mesajul så fie receptat exact: ,,Eu nu suntLicas Bovis, nici Negrescu nu este Zanovello!”.

Dacå ,,Semnul crucii” de Gabriel Marcel a constituit o premierå


120

na¡ionalå, ''Carantina” lui Tullio Zanovello este întâia premieråmondialå jucatå de Teatrul ,,Elvira Godeanu”, ale cårui prime douåspectacole s-au jucat cu casa închiså.

Felicitårile noastre tuturor celor implica¡i în promovarea actului teatralde calitate, consemnat ca atare în istoria culturalå a acestor meleaguri.”

{Zenovie Cârlugea, Premierå mondialå la Tg-Jiu/ ,,Carantina ‘’dePremierå mondialå la Tg-Jiu/ ,,Carantina ‘’dePremierå mondialå la Tg-Jiu/ ,,Carantina ‘’dePremierå mondialå la Tg-Jiu/ ,,Carantina ‘’dePremierå mondialå la Tg-Jiu/ ,,Carantina ‘’deTTTTTullio Zanovelloullio Zanovelloullio Zanovelloullio Zanovelloullio Zanovello, Gorjeanul, nr. 1858/ 8 mai 1996 ¿i nr. 1860/ 10 mai1996}

*,,VVVVVise ¿i fapteise ¿i fapteise ¿i fapteise ¿i fapteise ¿i fapteUnul din fenomenele pânå la un punct paradoxale ale climatului cul-

tural postrevolu¡ionar - este acela cå, în timp ce unele teatre cu oarecaretradi¡ie tråiesc o prelungitå agonie, sau, oricum, ''o lungå moarteanun¡atå” - în România au apårut (tot în re¡eaua institu¡iilorsubven¡ionate de stat) mai multe teatre noi. A¿a s-a întâmplat ¿i la Tg-Jiu, unde teatrul nou înfiin¡at ¿i-a luat drept patronimic numele ElvireiGodeanu (originarå de pe aceste meleaguri).

Gongul inaugural al Teatrului ,,Elvira Godeanu” a båtut în 1993 cânda avut loc premiera cu ,,Jacques sau Supunerea” de Eugen Ionesco. Aurmat: ,,D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale (în regia lui MarianNegrescu). Apoi, în 1994, ''Jourdain cel scrântit” de Mihai Bulgakov¿i ,,Cåsåtoria” de N.V. Gogol (ambele în regia tânårului Cristian Juncu).

Pentru deprinderea celor mici cu miracolul ¿i cu limbajul teatrului - înrepertoriu a fost inclus ¿i un basm: dramatizarea lui ,,Muck cel Mic” deW. Hauff (în regia lui Ion Alexandrescu).

În scurt timp teatrul, realmente apreciat ¿i intens mediatizat de sta¡iilelocale de radio, a devenit o prezen¡å vie a vie¡ii ora¿ului.

Stagiunea în curs a consemnat deja patru premiere: Interesul poartåfesul de Jacinto Benavente- regia Eugen Titu, A douåsprezecea noaptede W. Shakespeare, Semnul crucii de Gabriel marcel ¿i recent Carantinade Tullio Zanovello. Titlurile enun¡ate atestå atât receptivitatea la mareadramaturgie, cât ¿i interesante deschideri spre repertoriul contemporan.

Evident cå Teatrul ,,Elvira Godeanu” a apårut ca expresie a uneiaspira¡ii mai vechi a gorjenilor în acest sens, ce ¿i-a gåsit un fericitecou în decizia ¿i diligen¡ele forurilor locale. O mare ¿anså a teatrului


121

din Tg-Jiu a fost ,,omul care face locul”. El s enume¿te Marian Negrescu.Distins actor al Teatrului Na¡ional din Craiova, Marian Negrescu nueste numai unul din promotorii ideii de teatru, ci cel ce a reaprins,realmente, aici, flacåra Thaliei ¿i cel ce afla pentru între¡inerea ei celemai variate surs e de oxigen.

Un animator dintre cei mai neobosi¡i, dinamici, inventivi. Un om cuidei, care gåse¿te cåile ¿i energia necesarå pentru a le finaliza rapid. Unartist dublat în mod fericit de un manager cu sim¡ul realitå¡ii ¿i cel alperspectivei.

Sub semnul realismului el a¿tiut så creeze un colectiv ce tråie¿te ¿ilucreazå ca o mare familie. Så atragå la Tg-Jiu, pentru colaborare, numede frunte ale acenei craiovene. Så câ¿tige interesul unor actori tineri(care s-au stabilit aici) ¿i al unor regizori tineri care au venit så montezela Tg-Jiu, precum Cristian Juncu, Bogdan Cristian Drågan ¿.a.

Un proiect dintre cele mai ambi¡ioase/ Convorbire cu MarianUn proiect dintre cele mai ambi¡ioase/ Convorbire cu MarianUn proiect dintre cele mai ambi¡ioase/ Convorbire cu MarianUn proiect dintre cele mai ambi¡ioase/ Convorbire cu MarianUn proiect dintre cele mai ambi¡ioase/ Convorbire cu MarianNegrescu, directorul teatrului ,,Elvira Godeanu”Negrescu, directorul teatrului ,,Elvira Godeanu”Negrescu, directorul teatrului ,,Elvira Godeanu”Negrescu, directorul teatrului ,,Elvira Godeanu”Negrescu, directorul teatrului ,,Elvira Godeanu”- Domnule Marian Negrescu, cum a¡i gândit, cum a¡i aprecia stagiunea

în curs? Ce spera¡i så mai realiza¡i?- Este vorba de noua etapå în via¡a tânårului nostru teatru - fapt probat

¿i de cifra spectatorilor ¿i numårul sporit al reprezenta¡iilor - o suitå de29 spectacole în 5 såptåmâni. Concludentå mi se pare ¿i frecven¡aspectatorilor, care ocupå în fiecare searå peste 60 la sutå din sala de500 locuri a Casei de culturå a sindicatelor, în care jucåm deocamdatå.Un procent bun - atâta vreme cât suntem în situa¡ia de a recreea un,,reflex al mersului la teatru”, dispårut în ultimii ani - când practicastagiunilor permanente ale Na¡ionalului din Craiova, ale teatrelor dinPite¿ti, Petro¿ani, sau cea a turneelor unor prestigioase colectivebucure¿tene n-a mai func¡ionat ¿i ecourile ei au dispårut. Cåci dacå cu8-10 ani în urmå media era cam 1,5-2 spectacole pe såptåmânå, dupå1990 ea se redusese incredibil!

- Cine v-a sprijinit în efortul dvs.?- Ar trebui så încep cu pre¿edintele Consiliului Jude¡ean - dr. ing.

ªtefan Popescu-Bejat, un împåtimit al ideii de teatru ¿i de via¡a spiritualåla Tg-Jiu. Mårturisesc, sincer, cå fårå omul acesta receptiv, delicat, unmare prieten al teatrului, nu ne ,,descurcam”. Domnia sa a fost tot timpul


122

o extraordinarå ,,locomotivå” ¿i un extraordinar ,,paratråznet” pentrudezvoltarea activitå¡ii noastre. Ar trebui så vorbesc mult de colectivulformat aici ¿i de spiritul lui de dåruire, ca ¿i de solicitudinea colegilormei din Craiova. De un mare sprijin ne-a fost prezen¡a la Tg-Jiu încådin faza ,,gesta¡iei” teatrului a criticilor (în frunte cu domnul ValentinSilvestru) ¿i a unor personalitå¡i artistice, precum Cåtålina Buzoianu,ori Sanda Manu, profesoara mea de la ATF, pe care o a¿teptåm la Tg-Jiu, pentru un Work-shop. Solidaritatea de care vorbesc a reprezentat ocertificare a faptului cå ceea ce vrem noi nu e o utopie, råspunde uneinecesitå¡i, ca ¿i exigen¡elor valorii artistului.

- Pentru dvs. perspectiva se ,,aratå” extraordinarå. Târgu-Jiu estesingurul ora¿ din ¡arå în care se înal¡å în aceste zile un teatru. Cum vaaråta acest teatru, cum l-a¡i visat, cum a fost proiectat?

- Vå asiguråm cå proiectul acestui teatru de aproximativ 250 locuri,pentru care se preconizeazå o investi¡ie de 5 miliarde lei, este absolutminunat. Evident cå s-a vizat o func¡ionalitate optimå, o maximåmodernitate. În ceea ce må prive¿te, de câte ori cålåtoream cu TeatrulNa¡ional Craiova radiografiam, notam tot ce vedeam interesant. ªi atuncicând veneam acaså, la Tg-Jiu, eu povesteam, iar proiectantul (arhitectulMihai Maicovski, un mare talent, cåruia Tg-Jiul îi datoreazå ¿i splendidaclådire a Tribunalului!) desena. Din multele aspecte posibile a¿ insistape sala cu douå ,,variante”. O salå tradi¡ionalå care, prin deplasarea pelateralå a primelor patru rânduri ¿i prin emergen¡a unui ,,pinten” alscenei, se poate transforma într-un spa¡iu de joc asemånåtor celui de laGrådina Icoanei. Apoi: întreaga ,,parte” de luminå ¿i sunet va ficomputerizatå. Vom avea ¿i cabine de traducere simultanå. ªi pentru cårealitatea permite så visåm cu ochii deschi¿i - a¿ îndråzni så mårturisesccå am dori ca teatrul nostru så gåzduiascå un Centru de antropologieteatralå, un Festival al femeilor creatoare etc.

- Când spera¡i cå va avea loc inaugurarea acestei clådiri?- Constructorii ne-au promis predarea pentru decembrie 1995 - ianuarie

1996, ceea ce ar însemna ca primul spectacol în caså nouå så aibå locprin martie.

- Cu ce visa¡i så inaugura¡i noul teatru?- Cu un ,,Pescåru¿ul” - ca manifestare a rela¡iei vitale ¿i dramatice:

teatru - via¡å.


123

- Succes!”{Natalia Stancu, Tg-Jiu - singurul loc din ¡arå în care se construie¿teTg-Jiu - singurul loc din ¡arå în care se construie¿teTg-Jiu - singurul loc din ¡arå în care se construie¿teTg-Jiu - singurul loc din ¡arå în care se construie¿teTg-Jiu - singurul loc din ¡arå în care se construie¿te

un nou teatruun nou teatruun nou teatruun nou teatruun nou teatru, Curierul Na¡ional, nr. 1587/ 29 mai 1996}

*,,Începând de joi, 20 iunie a.c., timp de trei zile, colectivul a ctoricesc

al Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” din municipiul Tg-Jiu se vaafla, pentru o microstagiune, la Bucure¿ti, pe scena Teatrului deComedie. Vor fi prezentate trei spectacole: Jourdain cel scrântit, deMihail Bulgakov, regia - Cristi Juncu; Carantina, de Tullio Zanovello,regia- Bogdan Cristian Drågan ¿i Cåsåtoria, de V. Gogol, regia - CristiJuncu. De remarcat ¿i participarea extraordinarå a cunoscu¡ilor actoricraioveni Josefina Stoia, Adrian Andone ¿i Vladimir Juravle.

Ac¡iunea este sprijinitå de d-na Sanda Manu ¿i de dl. Ion Caramitru,din conducerea UNITER.

De altfel, turneul gorjenilor în Capitalå are un caracter promo¡ional:el reprezintå intrarea Teatrului ,,Elvira Godeanu” în acestå uniune.Institu¡ia târgujianå va beneficia, pe aceastå cale, de programeleUNITER (burse de specialitate, turnee interna¡ionale etc.). Se vedetreaba cå teatrul din re¿edin¡a Gorjului se aflå pe un drum bun. Actoriisåi încå nu se gândesc la vacan¡å ¿i muncesc în continuare, dupå,,maratonul” de 29 spectacole sus¡inute în perioada 29 aprilie - 13 iuniea.c. Se lucreazå intens ¿i pe ¿antierul viitorului sediu al Teatrului ,,ElviraGodeanu”, unde constructorii craioveni nu cunosc nici-o clipå de rågaznici la sfâr¿it de såptåmânå. Inten¡iile executantului ¿i, deopotrivå, celeale beneficiarului vizeazå finalizarea lucrårilor în decembrie ’96.”

{Lumini¡a Soare, Actori târActori târActori târActori târActori târgujieni, în Capitalågujieni, în Capitalågujieni, în Capitalågujieni, în Capitalågujieni, în Capitalå/ Cuvântul libertå¡ii,Craiova, nr. 1749/ 19 iunie 1996}

*,,Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu ¿i-a deschis por¡ile cu trei ani

în urmå, în 1993, func¡ionând provizoriu în localul Casei de culturå asindicatelor. În prezent, se aflå în construc¡ie noul sediu, prinrecondi¡ionarea unei clådiri din anii ’50 ¿i dotarea ei cu tehnicå desonorizare modernå. Arhitectul teatrului este Mihai Maikovschi, autor¿i al tribunalului din localitate.


124

Directorul såu, dl. Marian Negrescu, actor la Teatrul Na¡ional dinCraiova, a fåcut din acest teatru o prezen¡å de neocolit în via¡a culturalåa municipiului de pe Jiu. Pornind la drum cu resurse modeste, cu otrupå de actori amatori, tânårul teatru a reu¿it så atragå personalitå¡i(regizori, actori, scenografi) din Craiova ¿i din Bucure¿ti, ridicând con-stant stacheta montårilor sale. Ne vom referi în cele ce urmeazå la douådin piesele cu care s-a prezentat publicului bucure¿tean, într-un mini-turneu de 3 zile.

În zilele de 20, 21, 22 iunie Teatrul de Comedie a gåzduit trei produc¡iiscenice ale Teatrului ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu. Prima searå amurmårit Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit de Mihail Bulgakov, în regia lui CriatianJuncu, absolvent al Facultå¡ii de Teatru a Universitå¡ii ,,Luceafårul” laclasa profesoarei Cåtålina Buzoianu. Au urmat CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina de TullioZanovello ¿i CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria de Gogol.

Textul lui Bulgakov se vrea så fie o parfrazå la Burghezul gentilom deMolière. Formula este a ,,teatrului în teatru”: o repeti¡ie generalå încare maestrul lipse¿te, fiind bolnav. Un actor îi ¡ine locul ¿i încearcå sårespecte cele hotårâte deja de director.

Modul în care regizorul abordeazå textul lui Bulgakov este pesonal(poate prea personal!), nu mimetic ¿i nu sarcastic. Printr-o lecturå,,deformatoare” elocventå, urmând linii posibile, laten¡e textuale reale,nepretinzând cå a epuizat semnifica¡iile, regizorul propune refuzuloricårui confort spiritual.

Montarea este dominatå de un mister teatral având vibra¡ii ritualice,iar prezen¡a lumânårilor concentreazå - pânå la satura¡ie - starea desemiobscuritate, personajele evoluând într-o lume a umbrelor, acåutårilor permanente.

Scenografia lui Viorel Peni¿oarå-Stegaru este aplicatå pe ideeaspectacolului: austeritatea decorurilor ¿i costumele simple (dominantesunt cåmå¿ile albe ¿i lungi) imprimå o stare de improviza¡ie, de nedefinit,iar perucile de epocå, prin design-ul lor, sugereazå o finå ironie.

Dintre interpre¡i s-a remarcat: Valeriu Bâzu într-un solicitant rol prin-cipal (Jourdain dar ¿i Louis Béjart); cu poten¡ial pentru apari¡ii subtiles-a dovedit a fi Ionu¡ Stoica în Hubert ¿i, în travesti, Doamna Jourdain;Simona Popescu a reliefat cu acurate¡e pe Doamna Beauvol ¿i Nicolle,pe când Constantin Eremia (Covielle, Valetul lui Cléonte) a venit cu un


125

umor difuz ¿i un farmec neostentativ.Varietatea spectacolului se na¿te ¿i din ilustra¡ia muzicalå aleaså de

Cristian Juncu, din reu¿itele momente de pantomimå ¿i din umorul firesceviden¡iat.

Câteva scene trenante perturbå ritmul atins pe parcurs, iar o rostireînceatå ¿i - uneori - neglijentå nu fac decât så speråm cå stângåciile deînceput se vor atenua cu prilejul altor montåri.”

{Dan-Marius Zarafescu, TTTTTeatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiueatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiuprezent pe scena Comediei bucure¿teneprezent pe scena Comediei bucure¿teneprezent pe scena Comediei bucure¿teneprezent pe scena Comediei bucure¿teneprezent pe scena Comediei bucure¿tene, Arhitect Design, 24-30iunie 1996}

*,,Ideea teatrului de a monta piesa (de fapt dramatizarea unui roman)

tânårului elve¡ian Tullio Zanovello, cu un regizor bucure¿tean, ar fitrebuit så împu¿te trei iepuri dintr-un foc: un european ,,de la centru”devine autor dramatic datoritå unui teatru din România, ¡arå exoticåce-i îi oferå atât subiecte de scris cât ¿i scene pentru reprezentare, lapre¡uri modice; un regizor în curs de afirmare, Bogdan Cristian Drågan,pune în scenå un autor european, iar Teatru din Tg-Jiu anun¡å o,,premierå mondialå” pe care încercåm din toate mijloacele så o aducemla cuno¿tin¡a publicului românesc.

Dar în fapt ... Iepurii ¡inti¡i de partea românå au mai servit ¿i altoradrept trofee, ajungând într-o stare avansatå de putrefac¡ie.

Autorul, Zanovello, a oferit o palidå variantå la sintagma ,,popor veg-etal”, sub forma ,,popor de cactus” (plantå pe care o asociazå în modneinspirat cu ,,schilodeala sufltetului”, când mai natural poate fi luatådrept model la vicisitudini), iar teatru pierde încå o ,,premierå mondialå”a dramaturgilor autohtoni (cårora, probabil, nu li se mai laså nici o¿anså de existen¡å).

A¿a încât singurul câ¿tigat råmâne tot elve¡ianul, insolvabil fårå efortulregizorului român, care salveazå într-adevår spectacolul de la banalitate,printr-o montare echilibratå, marcatå de efecte bine dozate - printrecare ¿i un ingenios ,,montaj paralel”, ob¡inut cu o simplå cortinå albå ¿ibine sus¡inut de scenografia lui Valer Neag. Alåturi de ace¿tia, actorii -tineri ¿i exuberan¡i - men¡in ridicatå cota de simpatie a publicului, pentrualte mesaje decât cel inten¡ionate de autor.”


126

{Dan Adrian, A doua searå: ,,Carantina” - o falså racordare laA doua searå: ,,Carantina” - o falså racordare laA doua searå: ,,Carantina” - o falså racordare laA doua searå: ,,Carantina” - o falså racordare laA doua searå: ,,Carantina” - o falså racordare laeuropenismeuropenismeuropenismeuropenismeuropenism, Arhitect Design, 24-30 iunie 1996}

*EXTRASE din Conferin¡a de preså sus¡inutå vineri 21 iunieEXTRASE din Conferin¡a de preså sus¡inutå vineri 21 iunieEXTRASE din Conferin¡a de preså sus¡inutå vineri 21 iunieEXTRASE din Conferin¡a de preså sus¡inutå vineri 21 iunieEXTRASE din Conferin¡a de preså sus¡inutå vineri 21 iunie

1996 la sala UNITER1996 la sala UNITER1996 la sala UNITER1996 la sala UNITER1996 la sala UNITER

Amfitrion: Aura Corbeanu, UNITERIntervievat: Marian Negrescu, directorul Teatrului ,,Elvira Godeanu”

Târgu-Jiu

- De data aceasta v-am chemat la o întâlnire cu Teatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu” din Tg-Jiu, condus de actorul Marian Negrescu pe care,probabil, îl cunoa¿te¡i din spectacolele Teatrului Na¡ional din Craiova.

Teatrul ,,Elvira Godeanu” se aflå într-un turneu la Bucure¿ti, gåzduitde Teatrul de Comedie, turneu ce cuprinde trei spectacole: JourdainJourdainJourdainJourdainJourdaincel scrântitcel scrântitcel scrântitcel scrântitcel scrântit, pe care l-a¡i putut vedea asearå, în regia lui Cristi Juncu,aici de fa¡å; în astå searå, ''CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina”, în regia lui Bogdan CristianDrågan, care ne onoreazå deasemenea cu prezen¡a lui, iar sâmbåtå, laora 20, ''CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria” de Gogol, tot în regia lui Cristi Juncu.

Teatrul ,,Elvira Godeanu” se aflå pentru prima oarå în turneu laBucure¿ti.

Este important acest pas pentru evolu¡ia teatrului dumneavostrå ¿i credcå este interesant så aflåm atât de la director cât ¿i de la profesioni¿tiicare au lucrat la Teatrul din Tg-Jiu ce-¿i propune acest teatru, cu cevine nou, care este strategia dumnealor ¿i ce proiecte de viitor au, cumau lucrat ...

Cred cå, mai întâi, domnule Marian Negrescu, a¡i putea så ne face¡i oprezentare.

- Da. Vå mul¡umesc. Så o luåm cronologic, foarte scurt. Teatrul a luatfiin¡å cu statut profesionist în 1993, este în subordinea ¿i subven¡iaConsiliului Jude¡ean Gorj, cei care dau banii sunt organismele locale.Noi nu ne-am apucat så construim numai o trupå de teatru, de fapt amînceput lucrul pe fosta trupå a Teatrului Popular - nu toatå, ci anumi¡iactori din aceastå trupå. Politica repertorialå a acestor aproape trei ani afost una specialå, în sensul cå spectacolele, piesele care au fost montate


127

aici au fost alese în a¿a fel încât aproape toatå trupa så se producå, såjoace în permanen¡å ¿i så ¡inå contactul cu scena.

Înainte de a apela la profesioni¿ti pentru a putea så prezint în lumeaceastå trupå, am lucrat câteva spectacole chiar eu, ca så-i pot pune înmi¿care, cum s-ar zice, ceea ce înseamnå nivel de anul întâi de studiula Academia de Teatru ¿i Film. Astfel am montat Jacques sau Supunereade Eugen Ionescu ¿i D’ale Carnavalului de Caragiale.

Abia dupå acest prim an de studiu am apelat la doi tineri regizoriprofesioni¿ti. Cronologic, primul este Cristian Juncu, elev al doamneiCåtålina Buzoianu, care a råspuns acestei rugåmin¡i, a venit la Tg-Jiu¿i a fåcut acest prim spectacol - Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit Jourdain cel scrântit. El a recidivat înCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria de N.V. Gogol, în care alåturi de trupa de la Tg-Jiu participå¿i trei actori ai T.N. Craiova, trei colegi de-ai mei. A¿ vrea så fac chiarreferire la ei: este vorba de dl. Vladimir Juravle, aci prezent, de doamnaJosefina Stoia ¿i de Adrian Andone, to¡i trei actori importan¡i ai T. N.C., care, colegial, au ajutat, au pus umårul la construc¡ia teatrului de laTg-Jiu.

A venit anul acesta rândul unei noi colaboråri, fåcutå cu ocazia uneipremiere mondiale: este vorba de colaborarea cu dl. Bogdan CristianDrågan, regizor de film ¿i de teatru. A fost o colaborare extrem defructuoaså pentru noi; este vorba despre spectacolul Carantina. Autorulacestei piese este Tullio Zanovello, italian nåscut ¿i crescut în Elve¡ia,prezent la premiera de la Tg-Jiu. El s-a declarat încântat de spectacol ¿iî¿i dore¿te acum så impresarieze acest spectacol în Elve¡ia. Dânsul acedat, pentru cå tot suntem în perioada ,,drepturilor de autor”, drepturilede autor ¿i drepturile conexe Teatrului nostru.

În repertoriul nostru în acest an se mai aflå o premierå na¡ionalå, estevorba de Semnul crucii de Gabriel Marcel. E prima reprezentare a luiMarcel în România. Spectacolul a fost prezentat la Sibiu, la sec¡iuneaMARI SPECTACOLE - cum a decis juriul, în cadrul Festivalului deteatru tânår profesionist. A avut ecou extrem de favorabil în rândulspeciali¿tilor stråini. Spectacolul a fost pus în scenå de Radu Tempeade la Cluj ¿i avem în plan så-l itineråm în ¡arå ¿i nu numai.

O altå premierå a fost ,,A douåsprezecea noapte” de W. Shakespeare,în regia mea, precum ¿i ,,Interesul poartå fesul” de Jacinto Benavente(laureat al Premiului Nobel pentru literaturå în 1922), în montarea lui


128

Eugen Titu, actor profesionist al teatrului nostru. În fapt, aceastå montarea însemnat venirea lui Titu Eugen la teatrul nostru, el a absolvit institutulde teatru de la Cluj, clasa doamnei Sorana Coroamå. Eugen a venit, apropus un spectacol, l-am acceptat ... Un spectacol de commedia dell’arte extrem de interesant.

... S-ar cuveni så dau informa¡ii despre noul sediu. Acest teatru seconstruie¿te pe locul unei foste såli de cinema, la km zero al ora¿ului,dupå un proiect al arhitectului Mihai Maicovschi. El are câteva solu¡iispeciale, noutå¡i chiar în plan arhitectural.

Sala va avea o capacitate de 257 locuri. Ea este mobilå, în sensul cåscaunele sunt pe sistem gradenå, adicå primele patru rânduri se potdeta¿a lateral; sub scenå este un pinten lung de opt metri, care, odatåac¡ionat, transformå sala în genul celei de la Bulandra. E ¿i un sistemcomplicat de trape- nouå trape ac¡ionate hidraulic. Tot teatrul va ficomputerizat. Investi¡ia totalå se ridicå la circa 5 miliarde lei, adicå10% din bugetul jude¡ului Gorj pe anul 1996! Repet, investi¡ia estefåcutå de Consiliul Jude¡ean Gorj. Finalizarea construc¡iei este estimatåpentru ianuarie-februarie 1997. Sala va fi dotatå cu instala¡ie declimatizare completå etc. Va fi una dintre cele mai moderne såli deteatru din România. Aceasta este un prim pas. Al doilea pas va fi probabilla sfâr¿itul anului viitor: dorim så organizåm un Festival Interna¡ionalde teatru ,,Elvira Godeanu”, cu o participare importantå din stråinåtate.El va fi dublat de sesiuni de comunicåri ¿tiin¡ifice pe teme deantropologie teatralå. O datå finalizatå prima edi¡ie a festivalului, avemîn inten¡ie ¿i o propunere legislativå - transformarea teatrului nostruîntr-un Centru de cercetare teatralå interna¡ionalå, cu tot ceea ce cuprindeacest termen, logistic vorbind: hotel, terenuri de tenis, bowling etc.

Dacå mi-e greu ... Mi-e greu, sigur, mai ales în contextul turneelorteatrului din Craiova. Noroc cå am lângå mine o echipå extrem de tânårå¿i doritoare de a face treabå, de a face meserie ...

Sper ca lucrurile så fie a¿a cum ni le-am imaginat.În contextul finalizårii clådirii mai existå un proiect, pe care vreau så-

l înaintez Academiei de teatru ¿i Film: o burså de 1 milion lei pe care s-o ofere teatrul din Tg-Jiu unui student de la regie, an terminal. El,studentul, va trebui så vinå la Tg-Jiu ¿i så-¿i facå aici proiectul dediplomå, cu trupa de aici, în condi¡ii tehnice, speråm, impecabile.


129

Existå ¿i probleme sociale pe care nu le putem despår¡i de zidireateatrului nostru. Dupå ce se vor termina alegerile, speråm ca noul primarså dea curs solicitårii noastre mai vechi, aceea a ob¡inerii în spa¡iileunor clådiri de serviciu a unor garsoniere pentru actori. Având în vederecå acum ies de pe båncile ¿colii mult mai mul¡i actori ca înainte de1989, posibilitatea de a avea o locuin¡å poate fi extrem de tentantåpentru un tânår actor aflat la începutul carierei. Teatrul ar avea numaide câ¿tigat. (...)

Cam asta ar fi tot.”

*EXTRASE din interviurile realizate de Dumitru CålugåruEXTRASE din interviurile realizate de Dumitru CålugåruEXTRASE din interviurile realizate de Dumitru CålugåruEXTRASE din interviurile realizate de Dumitru CålugåruEXTRASE din interviurile realizate de Dumitru Cålugåru

la Tla Tla Tla Tla Teatrul de Comedie, 20-22 iunie 1996eatrul de Comedie, 20-22 iunie 1996eatrul de Comedie, 20-22 iunie 1996eatrul de Comedie, 20-22 iunie 1996eatrul de Comedie, 20-22 iunie 1996

1. V1. V1. V1. V1. Valentin Silvestru, critic:alentin Silvestru, critic:alentin Silvestru, critic:alentin Silvestru, critic:alentin Silvestru, critic:- Am våzut spectacolul la Tg-Jiu; este o reu¿itå. Am scris, am vorbit

la radio despre asta ¿i este o micå satisfac¡ie pentru un critic teatral såse vadå justificat de publicul bucure¿tean. Un public destul de preten¡iosa¡i avut în seara asta aici: scriitori, critici de toate genera¡iile, regizoriimportan¡i, directori de teatre. A¡i avut ¿i aprecierea unui public care,în genere, este atât de exigent. Asta cred cå aratå cå teatrul a ob¡inut unsucces real.

Nu-i doresc decât så continuie ¿i la toamnå la fel, så se fereascå deimproviza¡ii, de lucruri mårunte, de literaturå bagatelå. Så continuie pelinia asta, pe linia lui ,,JourdainJourdainJourdainJourdainJourdain ...”, adicå spectacole de performan¡åcare så-l aducå în centrul vie¡ii teatrale a¿a cum meritå.

- Ce-a¡i dori så transmite¡i autoritå¡ilor? Dar trupei?- Autoritå¡ilor nu le pot transmite nimic pentru cå ele ¿tiu mai bine cå

atunci când au un teatru, cea mai importantå institu¡ie dintr-un jude¡,trebuie så aibå grijå de ea ca de un bun de pre¡.

Celor din teatru ... ca ¿i atunci când am fost la premierå: le strângmâna ¿i le doresc ca stagiunea viitoare så se depå¿eascå pe ei în¿i¿i.

2. V2. V2. V2. V2. Victor Parhon, criticictor Parhon, criticictor Parhon, criticictor Parhon, criticictor Parhon, critic- Domnule Parhon, a¡i dori så spune¡i câteva cuvinte despre cele douå

piese jucate aici?- E îmbucuråtor cå tânårul teatru din Tg-Jiu a venit la Bucure¿ti cu trei


130

propuneri, cu trei piese diferite ca facturå ¿i ca solicitare regizoralå ¿iactoriceascå. Dupå cum vede¡i, aståzi, de¿i a fost o mare concuren¡å -må refer la caniculå, au fost peste 34 de grade, iar cu douå ore înaintede spectacol se transmitea un sfert de finalå de campionat european defotbal - totu¿i lumea a venit la spectacol ¿i chiar a fost încântatå de ce avåzut.

Cred cå este un teatru cåruia i se deschid frumoase perspective. Celetrei spectacole nu le-a¿ situa chiar sub zodia performan¡ei, ci mai curândsub zodia unei ferestre care ne permite så întrezårim ¿i poten¡åinterpretativå ¿i tinere¡e regizoralå, deci ¿ansa unui teatru care poateså-¿i deschidå un destin al lui, singular în peisajul teatrului românesc.

Cred cå institu¡ia va trebui så opereze cu multå aten¡ie în ceea ceprive¿te repertoriul ¿i så îmbogå¡eascå ¿i trupa. Deocamdatå sunt câtevaelemente realmente valoroase cu care se pot face spectacole deperforman¡å, înså se simte o oarecare precipitare, un oarecare handicapal lipsei de experien¡å profesionalå.

Întâmplåtor, cel de al treilea spectacol a ridicat stacheta; chiar ¿i asearåla Carantina, acea parabolå politicå, am våzut lucruri interesante, tinere¿tidin punct de vedere regizoral. Un spectacol amar, dar un spectacol careare ¿i umor, are ¿i expresia lui modernå ..., dar este o pieså care zic eucå vine pu¡in cam târziu ¿i nu se ridicå la valoarea unor texte sau a unorpiese de teatru sau lucråri cinematografice consacrate aceleia¿i teme.Altfel, se simte tinere¡ea institu¡iei, se simte cå actorii joacå cu foartemultå ambi¡ie, cå vor så se afirme, ¿i aceastå lecturå regizoralå a luiGogol a reu¿it în pår¡ile ei bune så ne dovedeascå cå în provincie seface teatru chiar la doi pa¿i de celebrul teatru craiovean. Se poate faceun teatru într-o manierå personalå, într-o manierå credibilå,convingåtoare.

Nu ¿tiu dacå este momentul så facem o analizå a¿a amånun¡itå aplusurilor ¿i a minusurilor, ¿i a¿ zice så ne oprim la aceastå imagine deansamblu, tonicå, care este încurajatoare ¿i pentru cei din institu¡ie ¿ipentru cei care o a¿teaptå în continuare cu încredere la Bucure¿ti.

- Ce a¡i dori så transmite¡i edililor ora¿ului, celor care ajutå în domeniulfinanciar.

- Da! A¿ vrea så fac o paralelå cu ce s-a întâmplat de multe ori la noiîn ¡arå în fotbal. Când într-un ora¿ s-a contruit un stadion nou, impunåtor,


131

de regulå echipa respectivå a retrogradat în acel an. Sper ca în ceea ceprive¿te teatrul, ¿i mai ales Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu,lucrurile så se petreacå cu totul altfel. Adicå proiectele minunate legatede finalizarea construc¡iei acestui teatru så devinå realitate ¿i trupa såevolueze la un nivel a¿teptat, astfel încât så deplasåm pu¡intel centrulvie¡ii teatrale din Bucure¿ti spre sud, unde deja existå un teatru foartebun ca al Craiovei, ¿i unde, iatå, deja existå ni¿te proiecte minunate aleTeatrului ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu. Eu doresc ca ele så seîmplineascå ¿i teatrul så aibå mult mai mul¡i prieteni decât are pânåacum. ªi spunând lucrul åsta, må refer la faptul cå n-am våzut în salåparlamentari originari din Gorj, care, zic eu, ar trebui så fie mai aproapede acestå institu¡ie a locurilor unde s-au nåscut. (...)

- Cum considera¡i acest turneu la Bucure¿ti? Este un succes?- Nu e cazul så contabilizåm imediat aceastå întâlnire ... În condi¡iile

în care aståzi foarte greu teatrele î¿i permit så facå un turneu ¿i foartegreu criticii mai ajung în provincie, aceastå venire la Bucure¿ti deschideun drum, deschide o pârtie, ¿i înainte de a contabiliza toate impresiile,cred cå însu¿i acest turneu, prin sine, reprezintå un pas cu dreptul.

3. Mariana Ciolac, redactor cultural Radio T3. Mariana Ciolac, redactor cultural Radio T3. Mariana Ciolac, redactor cultural Radio T3. Mariana Ciolac, redactor cultural Radio T3. Mariana Ciolac, redactor cultural Radio Tineretineretineretineretineret- Ce ne pute¡i spune despre piesele prezentate de teatrul din Tg-Jiu?- În primul rând vreau så spun cå må bucurå faptul cå un teatru din

provincie vine pe o scenå bucure¿teanå. În interven¡iile mele la RadioTineret întotdeauna am salutat ¿i întotdeauna am considerat cå nu trebuiamarginalizatå, ca så spun a¿a, provincia. În plus, ne bucurå cå a venitcu ni¿te spectacole interesante, cu spectacole îndråzne¡e ¿i ca alegererepertorialå ¿i ca dezvoltare regizoralå. Suntem în fa¡a unui evenimentla nivel de ¡arå, pe care îl salutåm.

De asemenea am fost încânta¡i auzind în conferin¡a de preså pe care a¡inut-o domnul director al teatrului de minunatele proiecte la nivel lo-cal, atât în ceea ce prive¿te o nemaipomenitå, o minunatå clådirefunc¡ionalå sub raportul facilitå¡ilor, dar ¿i în ceea ce prive¿te politicarepertorialå, cåci titlurile enumerate dau seamå de o atentå alegere ¿ide o deschidere cåtre teatrul nou. (...)

Dacå toate proiectele de care vorbea domnul director se vor finaliza,cu siguran¡å Tg-Jiul va deveni unul din punctele fierbin¡i pe harta teatralåa României.


132

- Ce-a¡i recomanda trupei ¿i autoritå¡ilor publice din Tg-Jiu?- Pentru foruri:mi-a¿ dori ca acele promisiuni så devinå realitate. Trupei:

... e riscant så pui diagnostice ¿i så ai preten¡ia cå sunt definitive dupånumai un spectacol. M-au impresionat tinerii din trupå, m-a impresionatdåruirea lor ¿i m-a impresionat îndråzneala celor doi tineri regizori,mai ales la spectacolul ,,Carantina” - viziunea aceea cinematograficå,care a dat anima¡ie spectacolului. La conferin¡a de preså la care amparticipat, domnul director vorbea de o înnoire a colectivului de actori.Va trebui så apelez la domeniul urårilor ca aceasta så se întâmple înbeneficiul celor din Tg-Jiu, în beneficiul teatrului ¿i al artei.

4. Mircea Corni¿teanu, regizor4. Mircea Corni¿teanu, regizor4. Mircea Corni¿teanu, regizor4. Mircea Corni¿teanu, regizor4. Mircea Corni¿teanu, regizor- La microstagiunea de aici, din Bucure¿ti, cum o nume¿ti dumneata,

am våzut trei reprezenta¡ii ale teatrului din Tg-Jiu. E stimabil faptul cåteatrul din Tg-Jiu a avut curajul så vinå în Bucure¿ti ¿i så prezinte cecrede cå are mai bun. În ceea ce prive¿te opinia mea despre ceea cecrede cå are bun Teatrul din Tg-Jiu, ea este urmåtoarea - dacå vre¡i s-o asculta¡i, ea este tran¿antå:

- primele douå spectacole, adicå Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit ¿i CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantinasunt douå spectacole care, dupå opinia mea, nu fac fa¡å confruntårii cupublicul bucure¿tean. Nu luåm acum publicul bucure¿tean ca publiculde teatru, în general. Primul spectacol mi-a demonstrat mie ¿i câtorvacu care am stat de vorbå - vecinii mei de scaun - cå este o caren¡å deîn¡elegere a textului din partea regizorului, în primul rând, ¿i ca atarenu våd rostul reprezenta¡iei. (...) Ceea ce am våzut nu m-a mul¡umitdeloc.

În ceea ce prive¿te al doilea spectacol, cred cå textul este pauper dintoate punctele de vedere, ¿i un text de asemenea ,,valoare” nu poate,cred eu, deveni un spectacol bun. M-a nemul¡umit op¡iunea regizoralåîn ceea ce prive¿te acest text ¿i, desigur, spectacolul, care n-avea cumså facå bici din ceea ce nu existå.

Al treilea spectacol a dat måsura, hai så zic, calitå¡ii posibile a Teatrului,,Elvira Godeanu”. Este un spectacol cu o pieså celebrå, cu o piesågrea. El a dat ¿i måsura din ziua de aståzi a regizorului, care e acela¿icare a fåcut ¿i primul spectacol, dar de data asta a avut idei aplicate petext ¿i nu întâmplåtoare ca în primul. Cred cå aceasta este o reprezenta¡iede teatru care poate fi discutatå, dar care poate fi discutatå deja cu


133

criteriile cu care discu¡i un spectacol profesionist.În orice caz, e bine cå teatrul are curajul så se avânte în lume, ¿i mai

bine decât anonimatul e bine chiar så apari în lume chiar ¿i cu lucrurilemai pu¡in realizate; pentru cå dacå ai curajul så te ui¡i în oglindå, te vezicine e¿ti; dacå nu te ui¡i în oglindå, î¡i închipui cå e¿ti cel mai frumos.

5. Manon Opri¿an, absolventå A5. Manon Opri¿an, absolventå A5. Manon Opri¿an, absolventå A5. Manon Opri¿an, absolventå A5. Manon Opri¿an, absolventå ATF 1996TF 1996TF 1996TF 1996TF 1996- Nona, e¿ti gorjeancå, ai jucat la Teatrul Popular din Tg-Jiu, ne spui

ceva despre spectacolul pe care l-ai våzut?- A¿ vrea så spun cå întâlnesc aceea¿i trupå pasionatå ¿i iubitoare de

teatru pe care am cunoscut-o acum aproape opt ani. Spectacolul deaståzi mi s-a pårut foarte interesant, ideea regizoralå este, la fel,interesantå. Dar ceea ce m-a interesat pe mine în primul rând, ¿i lucrulpentru care am venit eu la acest spectacol, era nu ideea regizoralå ci såvåd cum sunt pe scenå fo¿tii ¿i, posibil, viitorii mei colegi. ªi pot såspun cå m-au impresionat plåcut; existå câ¡iva dintre ei, mai tineri, carem-au fåcut så cred cå n-ar avea aptitudini pentru teatru, dar este deadmirat pasiunea cu care fac ceea ce fac. De aceea, cred sincer cå estenevoie în acest teatru de un grup de absolven¡i ai unei facultå¡i despecialitate, indiferent dacå de stat sau particularå, un grup care så vinåcu un suflu nou, pentru cå nu este mare diferen¡å între ceea ce fac ei ¿iceea ce se face la ¿coalå, numai cå acolo se deslu¿esc taine, secretetehnice pe care nu au cum så le cunoascå altfel.

- Te-ai gândit så te întorci la Tg-Jiu?- A fost gândul meu de zi cu zi, dar vreau så spun un singur lucru:

ceea ce am fåcut ¿i dacå am realizat ceva în facultatea asta ¿i cu facultateaasta a fost så-mi demonstrez mie, pårin¡ilor, prietenilor din Tg-Jiu cå sepoate ¿i cå pot så fie mândri de mine. A¿ fi, desigur, bucuroaså de ocolaborare cu Teatrul din ora¿ul meu, deocamdatå înså doresc så råmânîn Bucure¿ti, så må angajez la un teatru de aici.

- Ce-ai recomanda fo¿tilor tåi colegi?- Vreau så spun nu ,,ce a¿ recomanda” ci ceea ce este de admirat:

,,amatorismul” în sensul bun al cuvântului, lucrul fåcut din dragoste ¿icu dragoste, numai cå ¿i în dragostea asta trebuie så fie profesioni¿ti.Deci: mai multå aten¡ie la repeti¡ii ¿i så realizeze cå acum nu mai evorba de un Teatru Popular ci de unul profesionist, lumea a¿a îi prive¿te¿i judecå.


134

6. Julieta Popescu, membrå a Funda¡iei D’ale Bucure¿tilor6. Julieta Popescu, membrå a Funda¡iei D’ale Bucure¿tilor6. Julieta Popescu, membrå a Funda¡iei D’ale Bucure¿tilor6. Julieta Popescu, membrå a Funda¡iei D’ale Bucure¿tilor6. Julieta Popescu, membrå a Funda¡iei D’ale Bucure¿tilor- Sunte¡i o împåtimitå a spectacolelor studen¡e¿ti din institutele de

teatru. Despre spectacolele noastre ce ne pute¡i spune?- Este o surprizå, pot spune o mare surprizå, de¿i am mai våzut

spectacole ale teatrului din Tg-Jiu. Iatå cå teatrele din ¡arå ajung dinurmå teatrele din Bucure¿ti, ¿i în unele cazuri, le depå¿esc. Iatå unexemplu viu - spectacolul din aceastå searå, unul deosebit, cu ointerpretare foarte bunå, cu o viziune regizoralå de mare valoare. Måbucur cå nu am pierdut acest spectacol (Cåsåtoria, n.a.)

- Ce recomandare a¡i face trupei?- Så de totul, så munceascå, pentru cå un succes nu vine din senin, så

fie mereu la fel de buni. A¿tept så-i mai våd la Bucure¿ti, la Na¡ionalchiar.

7. Dorina Urmaciu, regizor7. Dorina Urmaciu, regizor7. Dorina Urmaciu, regizor7. Dorina Urmaciu, regizor7. Dorina Urmaciu, regizor- Sunt nu numai încântatå dar ¿i surprinså de spectacolele cu care s-a

prezentat Tg-jiul la Bucure¿ti, ¿i sper så fie numai un început. Sper såvinå în fiecare an cu spectacole aici, unele de nivel foarte bun ca ¿iacestea de acum. Ar fi foarte bine, pentru cå Tg-Jiul este un spa¡iu al luiBrâncu¿i, un spa¡iu care cere ¿i meritå ¿i în teatru ceva bun. Ce så maispun, e o trupå bunå, cu tineri regizori de calitate.

- Dacå a¡i fi solicitatå, a¡i accepta o colaborare?- Fårå nici o ezitare. Mi-a plåcut ¿i trupa, ¿i jocul actorilor, ¿i dorin¡a

lor de a spune, de a exprima ceva în artå.”


135


(1996 - 1997)(1996 - 1997)(1996 - 1997)(1996 - 1997)(1996 - 1997)


136


CONU LEONIDA FCONU LEONIDA FCONU LEONIDA FCONU LEONIDA FCONU LEONIDA FAºÅ CU REACºIUNEAAºÅ CU REACºIUNEAAºÅ CU REACºIUNEAAºÅ CU REACºIUNEAAºÅ CU REACºIUNEA

de I. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALE

Distribu¡ia*

Conu Leonida - Eugen TConu Leonida - Eugen TConu Leonida - Eugen TConu Leonida - Eugen TConu Leonida - Eugen TituituituituituEfimi¡a - Simona UrsEfimi¡a - Simona UrsEfimi¡a - Simona UrsEfimi¡a - Simona UrsEfimi¡a - Simona Urs

Safta - Dan CalotåSafta - Dan CalotåSafta - Dan CalotåSafta - Dan CalotåSafta - Dan Calotå*

Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå - MARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUScenografia - VScenografia - VScenografia - VScenografia - VScenografia - Valer Neagaler Neagaler Neagaler Neagaler Neag

*Produc¡ia - Fånu¿a Popescu

Regia tehnicå - Drago¿ AtanasieSunet - Marius Popescu

Lumini - Gabriel HârjabåFotografii - Teodor Dådålåu Sufleur - Filofteia PopescuMachiaj - Camelia Cålugåru

Ma¿ini¿ti - Florin Ionescu, Dorel Dobri¡escu, Sorin Pungan,Cornel Båltå¡eanu, Paul Râcu

*Secretar literar - Ion Cepoi

*Premiera: 15 noiembrie 1996Premiera: 15 noiembrie 1996Premiera: 15 noiembrie 1996Premiera: 15 noiembrie 1996Premiera: 15 noiembrie 1996


137

*,,Afla¡i la debutul celei de a patra stagiuni profesioniste a Teatrului

Dramatic “Elvira Godeanu”, ne exprimåm speran¡a cå ve¡i continua såfi¡i partenerii no¿tri întru victoria spiritului artei dramatice în Târgu-Jiu.

¥ncepem actuala stagiune cu credin¡a cå menirea noastrå este aceeade a fi purtåtorii dumneavoastrå de cuvânt în în¡elegerea corectå ¿inetrunchiatå a istoriei, adevårului ¿i frumosului, dar ¿i a avatarurilorsocietå¡ii civile de azi ¿i de mâine.

Fa¡å de recent încheiatul sezon artistic (în care v-am oferit: douåpremiere na¡ionale- Interesul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesul de J. Benavente, în regia luiEugen Titu ¿i Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii de Gabriel Marcel, în regia lui RaduTempea; o premierå mondialå- CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina de Tullio Zanovello, în regialui Bogdan Cristian Drågan; o capodoperå a repertoriului clasic uni-versal- AAAAA douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte de W. Shakespeare), câteva dintrepropunerile actualei stagiuni sunt: Conul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneade Caragiale, Seneca sau sfâr¿itul unei iubiriSeneca sau sfâr¿itul unei iubiriSeneca sau sfâr¿itul unei iubiriSeneca sau sfâr¿itul unei iubiriSeneca sau sfâr¿itul unei iubiri de V. Cacoveanu,¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei de W. Shakespeare ¿i Pescåru¿ulPescåru¿ulPescåru¿ulPescåru¿ulPescåru¿ul de A.P. Cehov.Adåugând tuturor acestora unele dintre succesele anterioare - JourdainJourdainJourdainJourdainJourdaincel scrântitcel scrântitcel scrântitcel scrântitcel scrântit de M. Bulgakov ¿i CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria de Gogol, ambele în regia luiCristian Juncu, ¿i basmul Muk cel MicMuk cel MicMuk cel MicMuk cel MicMuk cel Mic de W. Hauff, în adaptarea scenicåa lui Ion Alexandrescu - încercåm så vå oferim o stagiune completå,gânditå de regizori tineri ¿i neconformi¿ti, în tonalitå¡i ¿i structuridramatice diverse, mergând de la feerie ¿i parabolå la satira corozivå,de la comedie la drama purå ori la reportajul de actualitå¡i.

ªi, ca un dar pentru noi to¡i, avem credin¡a cå ultima premierå asezonului ’96-’97 va avea loc în noua Caså a Teatrului.

Vå mul¡umim pentru dragostea cu care ne ocroti¡i!”{Marian Negrescu, Al patrulea anAl patrulea anAl patrulea anAl patrulea anAl patrulea an, Caietele ,,Elvira Godeanu”, nr.

4, noiembrie 1996}

*,,Toamnå ca o carte po¿talå ilustratå color. Cu luminå blândå

mângâind sufletul caselor ¿i copaci purificându-¿i vie¡uirea în arderi dero¿u, aråmiu ¿i ocru.

Toamnå cu frunze ca ni¿te monede vechi aruncate-n fântânå. Cu


138

dupå-amiezi aburinde ca un ceai båut lene¿, cu coatele sprijinite pemåsu¡a din pai de orez; cu nostalgii care nu-¡i apar¡in, dar care te dor ca¿i când ar fi ale tale.

Toamnå uitucå ¿i buimacå. Mincinos de adevåratå ¿i nedreaptå. Lafel de veche sau nouå de la începuturile lumii ¿i pânå acum. Neså¡ioaså¿i crudå cu cei buni ¿i fragili ¿i actori. Risipitori cu ei însi¿i, în ipostazelelor inuman de umane, zåmislite din zeci de texte în zeci de roluri, ei,actorii, nu sunt distribui¡i niciodatå în unicul rol important al carierei:cel al propriei vie¡i. ªi, tocmai de aceea, ei, eternii migratori întrefiin¡area ¿i ne-fiin¡area atâtor fanto¿e - cårora le dåruiesc memoria sauiluzia existen¡ei diurne - nu pot nici învå¡a, nici repeta o singurå scenå:cea a propriei mor¡i.

Ultimul dintre ei ¿i primul dintre ,,ai no¿tri” care cålåtore¿te sprestele - ¿i cât ne doare drumul acesta absurd - a fost så fie VladimirJuravle. Primul suflet zidit la temelia teatrului nostru ...

Toamnå ca un histrion båtrân ¿i ciufut. Cu luminå blândå mângâindsufletul ierbii ¿i Vladimir Juravle jucându-¿i corect, pânå la capåt, celde-al o sutå-lea rol. Cel de om. Aflu, ¿i nu må mir, cå în bonomia luiaristocraticå, oblomovianå i-a¿ putea zice, iubea enorm copiii, în zileleNa¿terii Domnului plåcându-i så se metamorfozeze în comisionarultradi¡ional de vise. ªi mai aflu - nu întâmplåtor, pentru cå în via¡å nimicnu este întâmplåtor - cå epitaful cel mai emo¡ionant, superb în candoareaîn¡eleptei vârste dintâi, l-au rostit doi copii care, våzându-i poza îndo-liatå, ¿i-au anun¡at unul altuia nedreapta decizie a sor¡ii: “Phhiii! Amurit Mo¿ Cråciun! Hai så mergem!”

¥n rest, toate celelalte sunt regie, text, singuråtate.”{Ion Cepoi, TTTTToamna ca un histrionoamna ca un histrionoamna ca un histrionoamna ca un histrionoamna ca un histrion, Caietele ,,Elvira Godeanu”,

nr. 4, noiembrie 1996}

*,,Cå m-am nåscut ¿i am crescut la câteva sute de metri de Coloana

lui Brâncu¿i este un dar ¿i o binefacere trimiså de Dumnezeu.Cå, adolescent fiind, îmi închipuiam cå singurul ritual al vie¡ii este

acela de a-¡i îmbrå¡i¿a iubita lângå Poarta Sårutului, este o problemå depercep¡ie individualå a eternitå¡ii ¿i nu må ru¿inez de ea nici acum.

Cå vie¡uirea în incinta unui teritoriu al sacralitå¡ii nu înseamnå,


139

obligatoriu, ¿i sacralizarea propriei fiin¡e, este o problemå de - hai, så-i zicem- psihologie socialå.

Cå fårå voin¡a mea expreså, dar cu acordul con¿tient al întregii melealcåtuiri fizice, l-am sim¡it pe Brâncu¿i ca fåcând parte din mine, înacela¿i mod ¿i în aceea¿i måsurå ca Dumnezeu, iarba, râul, copaculeste, iarå¿i, o problemå de minimå moralå.

Cå, ani de zile, plecat pe alte meleaguri, ori tråitor în cetate, n-amsim¡it nevoia så-mi teoretizez starea de Brâncu¿i, la fel cum n-am sim¡itnevoia så-mi teoretizez nici unul/ una dintre gesturile sau deprinderilediurne precum a respira, a munci, a urî, a iubi, a merge etc., este oproblemå care ¡ine, evident, de ambiguitatea certå a fiecårei fiin¡e. ªiasta pentru cå ¿tiam cå toate acestea existå pur ¿i simplu, sunt ale mele,funciarmente sunt proprietarul ¿i administratorul lor, - bun, råu, prost,dar sunt - iar ele tråiesc în mine, cu mine ¿i dincolo de mine, pretutindeni¿i dintotdeauna. Aveam, adicå, percep¡ia, realitatea ¿i miracolul vie¡ii¿i, cu toatå umilin¡a omului simplu, a operei de artå. Sim¡eam, ¿tiam -nu ¿tiu de unde ¿i nu are, de altfel, nici o importan¡å - cå, o datå acceptatåca atare, opera de artå originarå este o fiin¡å care se na¿te ¿i-¿i zåmisle¿tesoarta care îi este datå. Natural. De la Dumnezeu. Adicå fårå interven¡iaviolentå, chiar bine inten¡ionatå a omului.

Am våzut zilele trecute Coloana. Un pilon metalic înål¡ându-sestingher ca un ¡ipåt de copil påråsit, våduvit de romburile pe care abiaacum le-am sim¡it cât de familiare mi-au fost toatå via¡a.

Mi-am imaginat atunci - Doamne fere¿te! - Vorone¡ul, Turnul dinPisa, piramidele din Egipt demontate bucatå cu bucatå, lustruite cu opânzå curatå, cârpite prin punctele esen¡iale, tåvålite bine prin unsoareacâtorva chimicale ¿i puse apoi la locul lor, dacå locul lor le mai påstraLoculLoculLoculLoculLocul. Pentru prima datå mi-am dat seama cå, de fapt, sacrul ¿isacrilegiul au aceea¿i rådåcinå. Diferen¡a e datå doar de nuan¡a op¡iunii.

Brâncu¿ienizat fårå voia mea, aidoma zecilor de miii de locuitori aiTârgului, organic am sim¡it cå-mi lipse¿te ceva. (Nu polemizåm cunimeni, nici måcar cu domnul Varia. Nu avem nici puterea, nicicompeten¡a necesarå. Credem doar, sincer, cå într-o lume a cåreitehnologie investigheazå, ¿i cu destul succes, secretele Marelui Univers,s-ar fi gåsit o solu¡ie de ajutorare a Operei, alta decât autopsia tragicådin momentul de fa¡å, påstrându-se astfel ¿i realitatea ¿i mirajul Crea¡iei.)


140

¥ntâia oarå în via¡å am realizat, mental ¿i fizic, doar latura mecanicå,tehnicå, inginereascå, rece, inumanå a lucrårii. Miracolul capodopereidispåruse. De acum, în locul ei poate fi pus orice. Oricum va fi altåColoanå. Pentru mine, de acum înainte, ¥nål¡area¥nål¡area¥nål¡area¥nål¡area¥nål¡area lui Brâncu¿i î¿i vametamorfoza fiin¡a în romburile ve¿nice din våzduhul ¿i subvåzduhulfostei Coloane. Ca muritor de rând altceva nici nu må mai intereseazå.Eu am Coloana mea ¿i nu mi-o poate lua nimeni. Nici måcarDumnezeu.”

{Ion Cepoi, 1996 - Din primåvarå pânå-n toamnå1996 - Din primåvarå pânå-n toamnå1996 - Din primåvarå pânå-n toamnå1996 - Din primåvarå pânå-n toamnå1996 - Din primåvarå pânå-n toamnå, Caietele ,,ElviraGodeanu”, nr. 4, noiembrie 1996}

*,,Art. 1. - Funda¡ia “Elvira Godeanu” este persoanå juridicå auto-

nomå, cu caracter nelucrativ ¿i func¡ioneazå pe perioadå nedeterminatå,ca institu¡ie culturalå apoliticå, de interes public.

Art. 3. - Obiectivul activitå¡ii Funda¡iei îl constituie desfå¿urarea deactivitå¡i promo¡ionale în toate domeniile culturii, cu deosebire în celteatral, cu scopul de a cinsti ¿i perpetua prin crea¡ie culturalå memoriamarii actri¡e Elvira Godeanu - gorjeancå de obâr¿ie dupå mamå, a altormari actori români originari din Gorj, precum ¿i de a conserva ¿ivalorifica mo¿tenirea teatralå de peste 160 de ani a acestui ¡inut. ¥nîndeplinirea acestui scop, Funda¡ia î¿i propune:

- crearea cadrului propice manifestårii libere a disponibilitå¡ilor decrea¡ie culturalå din arealul teritorial românesc (inclusiv din Basarabia,Bucovina de Nord ¿i ¡inutul Her¡ei), ca ¿i din cel spiritual românesc(comunitå¡i române¿ti aflate pe teritoriul altor ¡åri);

- stabilirea de legåturi culturale între români ¿i alte etnii, pe criteriulcå bunurile culturale sunt patrimoniul comun ¿i indivizibil al umanitå¡ii;

- colaborarea cu alte funda¡ii, asocia¡ii, societå¡i sau uniuni de crea¡iedin ¡arå ¿i stråinåtate;

- colaborarea cu institu¡ii culturale de stat sau private, cu alte institu¡iisau persoane particulare interesate de propå¿irea culturalå a zonei;

-editarea unor monografii, studii ¿i biobibliografii referitoare la ElviraGodeanu, la alte personalitå¡i ale artei dramatice române¿ti originaredin zonå, la mi¿carea teatralå gorjeanå în general, a unor crea¡ii dramaticecontemporane române¿ti sau universale pe care Teatrul Dramatic “Elvira


141

Godeanu” inten¡ioneazå så le monteze în premierå na¡ionalå saumondialå;

- editarea revistei “Caietele Elvira Godeanu”- publica¡ie de informareteatralå în limbile românå, englezå ¿i francezå, a unor materiale audio-vizuale de promovare a imaginii culturale a Gorjului ¿i a ºårii;

- organizarea sau participarea la expozi¡ii, spectacole, simpozioane,saloane, târguri, la alte manifeståri cu caracter cultural, artistic sau¿tiin¡ific;

- înfiin¡area, în Târgu-Jiu, în ¡arå ¿i în stråinåtate, a unor puncte deinformare “Elvira Godeanu” relative la mi¿carea culturalå gorjeanå, îngeneral ¿i la activitatea Teatrului “Elvira Godeanu”, în special, ¿i dotareacu materiale promo¡ionale necesare;

- organizarea de festivaluri ¿i colocvii na¡ionale ¿i interna¡ionale încolaborare cu Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” Târgu-Jiu, UNITER,alte asocia¡ii sau uniuni de crea¡ie din ¡arå ¿i stråinåtate;

- înfiin¡area unui Centru interna¡ional de studii teatrale;- acordarea, anual, a unor premii, burse, distinc¡ii ¿i alte forme de

sus¡inere materialå a oamenilor de voca¡ie culturalå deosebitå, dupåcum urmeazå:

-Premiile “Elvira Godeanu”Premiile “Elvira Godeanu”Premiile “Elvira Godeanu”Premiile “Elvira Godeanu”Premiile “Elvira Godeanu” pentru crea¡ie teatralå femininå(interpretare, regie, scenografie, muzicå, dramaturgie originalå, etc.);

- Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”Ajutorul de crea¡ie “Elvira Godeanu”, acordat unui tânår cuaptitudini artistice deosebite, pentru continuarea (completarea) studiilorde specialitate în ¡arå ¿i, dupå caz, în stråinåtate;

- Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”Bursa de excelen¡å “Elvira Godeanu”, acordatå celui mai binecotat ¿ef de promo¡ie - sec¡ia regie, din ¡arå, cu obliga¡ia ca acesta dinurmå så monteze spectacolul de deschidere a stagiunii în curs la Teatrul“Elvira Godeanu”;

- Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”Premiile de stimå “Elvira Godeanu”, acordate unor personalitå¡iculturale deosebite (teatru, film, artå plasticå, muzicå, literaturå etc.),originare sau stabilite în Gorj, sau care au contribuit ori contribuie larealizarea imaginii culturale a Gorjului;

- Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”Premiile de recuno¿tin¡å “Elvira Godeanu”, acordate unor fosteglorii ale mi¿cårii teatrale locale sau na¡ionale;

- realizarea unor plåci comemorative ¿i dezvelirea lor la sediulFunda¡iei, precum ¿i la imobilul de domiciliu al Elvirei Godeanu;


142

- realizarea unor semne memoriale ¿i amplasarea lor în zone în careau func¡ionat în Târgu-Jiu, de-a lungul timpului, institu¡ii sau spa¡iiamenajate pentru activitatea teatralå (Teatrul Milescu, Teatru-cinemaCåldåru¿e etc.);

- lansarea unei medalii ¿i a unor înscrisuri comemorative;- realizarea unui bust Elvira Godeanu ¿i amplasarea lui în scuarul

din fa¡a Teatrului din Târgu-Jiu;- realizarea unui punct muzeal “Elvira Godeanu” ¿i aamenajarea lui

la sediul teatrului omonim, precum ¿i achizi¡ionarea unor piese demobilier, documente, alte obiecte apar¡inând patroanei spiriruale aFunda¡iei.

{STATUTUL FUNDAºIEI “ELVIRA GODEANU” T¢RGU-JIU/Extras/ Autor proiect: Ion Cepoi/ Caietele ,,Elvira Godeanu”, nr. 4,noiembrie 1996}


143

*ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONAL

nr. 1/124 din 06.12.1996

La contractul nr. 124/ 27.11.1995 privitor la realizarea obiectivuluide investi¡ie ,,Teatrul Dramatic Elvira Godeanu” Tg-Jiu s-a încheiatprezentul Act adi¡ional între Teatrul Dramatci ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu, Gorj, în calitate de Investitor ¿i S.C. CORA INTERNATIONALGROUP S.A. Craiova, în calitate de Antreprenor.

..........................................................................................................2. ºinând cont de faptul cå pânå în prezent nu a fost definitivatå

proiectarea obiectivului în conformitate cu solicitårile beneficiarului,nu au fost stabili¡i furnizorii de utilaje, instala¡ii ¿i dotåri de specialitate,termenul de punere în func¡iune stabilit în contractul de mai sus sedecaleazå de comun acord de la data de 20.12.1996 la 31.12.1997, încondi¡iile respectårii clauzei de la pct. 3.

3. Dupå comunicarea de cåtre investitor pânå la 31.03.1997 adocumenta¡iei tehnice complete de execu¡ie, Antreprenorul ¿iInvestitorul vor întocmi graficul de execu¡ie.

..........................................................................................................

Antreprenor InvestitorSC Cora Interna¡ional Group SA Teatrul ,,Elvira Godeanu”Director general Directoring. C. Robu Marian NegrescuDirector Economic Director Economicec. E. Diaconescu ec. V. Târlea


144

*TEATRUL DRAMATIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIU

Regulament

privind instituirea ¿i acordarea

Premiilor ,,Elvira Godeanu,,

Întrucât, de la înfiin¡are ¿i pânå în prezent, institu¡ia noastrå a devenito prezen¡å vie ¿i necesarå, contribuind la propå¿irea vie¡ii culturale amunicipiului ¿i jude¡ului,

în memoria patronului nostru spiritual - marea actri¡å Elvira Godeanu,în virtutea principiilor care au stat ¿i stau la baza a¿ezåmântului

nostru din momentul constituirii ¿i pânå acum:- respect fa¡å de valorile etice ¿i estetice ale artei adevårate;- respect ¿i loialitate fa¡å de beneficiarul întreprinderii noastre

artistice - publicul spectator;- promovarea, cu prioritate, a unui repertoriu dramatic variat ¿i

complex ¿i a unor actori, scenografi ¿i regizori tineri, încå nesupu¿irutinei ¿i conformismului,

Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” va acorda anual, la 13 mai -ziua de na¿tere a actri¡ei, PPPPPREMIILE ,,ELREMIILE ,,ELREMIILE ,,ELREMIILE ,,ELREMIILE ,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” GODEANU” GODEANU” GODEANU” GODEANU” (înmod excep¡ional, în anul 1997, evenimentul va avea loc în luna ianuarie,ca un omagiu adus celui mai mare dramaturg român - Ion Luca Caragiale- de la a cårui na¿tere se împlinesc 145 ani), la urmåtoarele sec¡iuni:

- Excelen¡å, In Memoriam, pentru o mare personalitate teatralå intratåîn eternitate;

- Recuno¿tin¡å, pentru întreaga via¡å închinatå propå¿irii arteidramatice în Gorj;

- Pentru cel mai reprezentativ regizor al stagiunii anterioare;- Pentru dramaturgie contemporanå;- Pentru cea mai valoroaså crea¡ie actoriceascå a stagiunii;- Pentru scenografie, graficå ¿i afi¿;- Pentru cronicå dramaticå;- Pentru editare carte de teatru;- Pentru crearea opiniei ¿i promovarea imaginii publice a teatrului

în presa vorbitå;


145

- Pentru promovarea imaginii publice a marii actri¡e în con¿tiin¡acontemporanilor prin presa scriså;

- Pentru arta tiparului;- Pentru fidelitate fa¡å de teatrul din Tg-Jiu;- Pentru promovarea valorilor spirituale ale Gorjului;- Pentru generozitatea cu care este sprijinitå material institu¡ia.Premiile vor fi simbolice ¿i vor consta în înmânarea unui Trofeu

(crea¡ie a artistului plastic Valer Neag) oferit de sponsorul permanental teatrului - S.C. STAR GLASS S.A. Tg-Jiu, a Diplomei de onoare ¿ia Abonamentului gratuit cu acces pe toatå durata vie¡ii la spectacolelede premierå ale teatrului. Excep¡ie fac Premiile pentru dramaturgiecontemporanå ¿i de Recuno¿tin¡å, ai cåror laurea¡i vor fi recompensa¡i¿i material.

{Autor proiect ¿i director de program: Ion Cepoi}


146

*,,Aflu cu stupoare, cu fricå ¿i cu urå - nu ¿tiu împotriva cui, dar în

momentul aflårii ve¿tii m-am urât ¿i pe mine însumi - cå zilele trecutea murit Valentin Silvestru, cel pe care, în bruma noastrå de zestreintelectualå, l-am numit de câ¡iva ani buni ,,Domnul Teatru”. ªi asta nupentru cå era cel mai cunoscut critic teatral român în via¡å, nu pentru cåera considerat unul dintre cei mai respectacbili critici de teatru dinEuropa, nici pentru cå era pre¿edintele sec¡iei de dramaturgie a UniuniiScriitorilor din România ori membru în zeci de Asocia¡ii interna¡ionalede criticå de artå. Nu, nici vorbå. Ci pentru cå era cel mai mare ¿iîn¡elept prieten pe care l-a avut de la înfiin¡are Teatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu” din Tg-Jiu.

Un prieten atât de loial, dar ¿i atât de consecvent în respectareaprincipiilor sale morale, încât a refuzat propunerea de a fi consilierulartistic al teatrului pe motiv cå, påstrându-¿i independen¡a ca special-ist, î¿i påstreazå obiectivitatea necesarå judecårii binelui sau mai pu¡inbinelui fåcut de noi.

Zilele acestea l-am fi a¿teptat la Tg-Jiu la premiera pentru preså acomediei ,,Conu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iunea”. Îl a¿teptam cu emo¡ie¿i speran¡å pentru cå nådåjduiam så anun¡åm, cu acest prilej, constituireaFunda¡iei ,,Elvira Godeanu”Funda¡iei ,,Elvira Godeanu”Funda¡iei ,,Elvira Godeanu”Funda¡iei ,,Elvira Godeanu”Funda¡iei ,,Elvira Godeanu”, al cårei pre¿edinte perpetuu era propusså devinå, ca fiind unul din marii admiratori ai actri¡ei.

De data aceasta, ¿i sper ira¡ional cå numai de data aceasta, Maestrulva întârzia. Nu va putea veni la vreme din omenescul motiv cå a muritdoar pu¡in ¿i cå, dupå ce va peregrina prin cer atât cât cere cutuma, seva întoarce la muncå pentru cå mai sunt încå multe de fåcut aici, pepåmânt.

Cel care mi-a dat vestea - abia acum am în¡eles de ce anticii îi ucideaupe solii aducåtori de ve¿ti rele - mi-a spus cå Valentin Silvestru a muritlovit de un taxi, pe când stråbåtea o stradå ,,pe trecere interziså”.

Nu ¿tiu, nu må pricep dacå sintagma ,,trecere interziså” e corectå,are adicå proprietate ¿i sens, dar a fost momentul în care m-am lini¿tit.În sfâr¿it, dincolo de amårâciune ¿i de frustrare, faptul se înscria înordinea fireascå a lumii! Valentin Silvestru, Domnul Teatru, criticul cuspiritul ascu¡it ca o lamå de Toledo nu putea muri pe o ,,trecere normalå”,domesticå, aprobatå ¿i ¿tampilatå corespunzåtor de puternicii clipei, ci


147

doar pe una ,,interziså”. Pentru cå prea multe i s-au interzis ani de-arândul - urmare a ,,interzicerii” perpetue pe care el însu¿i a practicat-ofa¡å de impostura în artå - ca via¡a så nu-i ofere ,,ultima interzicere”.

Gândul må duce - fårå voia mea - la mitul jertfei în numele crea¡iei.De ani de zile ne chinuim så finalizåm clådirea Teatrului, anul acestagreutå¡ile fiind parcå ¿i mai mari ¿i, credem, uneori inten¡ionat create.Dar acest teatru trebuie ridicat odatå ¿i odatå, måcar ¿i pentru motivulcå ¿i-a dat din plin obolul. În aceastå toamnå, la temelia lui, într-un felsau altul, au fost zidite douå mari suflete: cel al actorului VladimirJuravle - Podcoliosin din ,,Cåsåtoria” lui Gogol - ¿i cel al criticuluiValentin Silvestru - cel care a întemeiat opinia favorabilå ¿i a creatimaginea profesionalå, în ¡arå, a tinerei institu¡ii teatrale gorjene.

Ajunge! E destul! E prea mult!Notå: Dacå Teatrul, cum e ¿i firesc, poartå numele Elvirei Godeanu,

poate cå noua salå de spectacole ar trebui så se numeascå ,,ValentinSilvestru”.

Ar fi un drept omagiu adus unui drag prieten dispårut prea devreme.”{Ion Cepoi, Pledoarie pentru trecerea interzisåPledoarie pentru trecerea interzisåPledoarie pentru trecerea interzisåPledoarie pentru trecerea interzisåPledoarie pentru trecerea interziså, Caiet-program al

Premiilor ,,Elvira Godeanu”, 21 ianurie 1997}

*,,La Tg-Jiu, la Teatrul Dramatic din localitate, a avut loc Festivitatea

de acordare a Premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1996 (prima edi¡ie).S-au înmânat urmåtoarele distinc¡ii:- Premiul de Excelen¡å - acordat IN MEMORIAM domnului Valentin

Silvestru;- Premiul de Recuno¿tin¡å - Ligia Tilici, Tg-Jiu - pentru întreaga

via¡å închinatå propå¿irii artei dramatice în Gorj;- Premiul pentru dramaturgie originalå româneascå - Viorel

Cacoveanu;- Premiul pentru regie - Bogdan Cristian Drågan - pentru montarea

la Tg-Jiu în premierå mondialå a piesei ,,Carantina” de Tullio Zanovello;- Premiul pentru scenografie, graficå, afi¿ - Valer Neag, Tg-Jiu;- Premiul pentru cronicå dramaticå - Zenovie Cârlugea, scriitor, Tg-

Jiu;- Premiul pentru rol principal (Conul Leonida din comedia ,,Conu


148

Leonida fa¡å cu reac¡iunea” de I. L. Caragiale) - Eugen Titu, actor alTeatrului gorjean;

- Premiul pentru rol secundar (Efimi¡a, din comedia men¡ionatå) -Simona Urs, actri¡å a Teatrului local;

- Premiul pentru promovarea imaginii publice a Teatrului prin presavorbitå - Postul de radio Tg-Jiu (director Ovidiu Popescu);

- Premiul pentru editare de carte de teatru (,,Semnul crucii” de GabrielMarcel/ Colec¡ia ,,Elvira Godeanu”, nr. 1/ îngrijitor edi¡ie Ion Cepoi) -Editura ,,Al. ªtefulescu” Tg-Jiu (consilier editorial Ion Popescu);

- Premiul pentru fidelitate fa¡å de Teatrul ,,Elvira Godeanu” -Constantin Codi¡å, ¿eful Inspectoratului de poli¡ie al jude¡ului Gorj;

- Premiul pentru promovarea imaginii marii actri¡e prin presa scriså- Ion Cepoi, secretar literar al teatrului;

- Premiul special pentru arta tiparului - Tipografia PRINT ART Tg-Jiu;

- Premiul special pentru promovarea valorilor spirituale ale Gorjuluiprin revista ,,Brâncu¿i” ¿i colec¡ia de carte ,,Brâncu¿iana” - NicolaeDiaconu, scriitor, Tg-Jiu;

- Premiul special pentru generozitatea cu care sprijinå material ¿imoral institu¡ia - S.C. Star Glass S.A. Tg-Jiu.”

{Premiile ,,Elvira Godeanu”Premiile ,,Elvira Godeanu”Premiile ,,Elvira Godeanu”Premiile ,,Elvira Godeanu”Premiile ,,Elvira Godeanu”, România liberå, nr. 2075/ vineri, 24ianuarie 1997}


149


REVOLREVOLREVOLREVOLREVOLTTTTTA DE PE URMÅ A EVEI BRAUNA DE PE URMÅ A EVEI BRAUNA DE PE URMÅ A EVEI BRAUNA DE PE URMÅ A EVEI BRAUNA DE PE URMÅ A EVEI BRAUN

de BOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANPremierå absolutå

*Distribu¡ia

Adolf Hitler, dictatorul Germaniei - Ionu¡ StoicaEva Braun, amantå ¿i, în cele din urmå, so¡ia lui Hitler - Simona Urs

Napoleon Bonaparte, dictatorul Fran¡ei - Ion AlexandrescuJosefina, so¡ia lui Napoleon - Monica Sfetcu

Murat, mare¿al al Imperiului ¿i regele Neapolelui - Eugen TituCarolina Bonaparte, so¡ia lui Murat ¿i sora lui Napoleon,

regina Neapolelui - Corina PrunåClaus von Stauffenberg, general conte, atentator la via¡a lui Hitler

- Valeriu BâzuHilda, conteså, so¡ia lui Claus - Camelia Stoica

Joseph Goebbels, ministrul Propagandei celui de-al treilea Reich- Constantin Eremia

Magda Goebbels, so¡ia lui Joseph - Adriana GuguAnna Frank, feti¡a cu jurnalul - Lumini¡a Go¿a

Alfred Dreyfus & un mameluc - George DråghescuBlondi, câinele lui Hitler - Dan Calotå

Un ursar ¡igan - Sorin GiurcaUrsul - Dan Dobroiu

Balerina - Dana Scoro¿anuMaimu¡a - Tamara Iacovu

*Regia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian Drågan

Scenografia: Valer Neag*

Regia tehnicå - Drago¿ AtanasieLumini - Gabriel HârjabåSunet: Marius Popescu

Proiec¡ionist - Dumitru Cålugåru


150

ªef produc¡ie - Fånu¿a Popescu*

Director teatru: Marian NegrescuDirector teatru: Marian NegrescuDirector teatru: Marian NegrescuDirector teatru: Marian NegrescuDirector teatru: Marian NegrescuSecretar literar: Ion Cepoi

Grafica Caiet-program & copertå carte:Marian Amariei

*Premiera: 1 martie 1997Premiera: 1 martie 1997Premiera: 1 martie 1997Premiera: 1 martie 1997Premiera: 1 martie 1997

*,, Singur Artistul ¡ipå în pustiu, singur El, Creatorul, avertizeazå,

dar dån¡uiala dementå îl cople¿e¿te. Redevenit un tolerant, nu poatedecât fie så plece, fie så-¿i accepte crucea de måscårici la masa puterii.”

{Bogdan Cristian Drågan, Motto/ Revolta de pe urmå a EveiMotto/ Revolta de pe urmå a EveiMotto/ Revolta de pe urmå a EveiMotto/ Revolta de pe urmå a EveiMotto/ Revolta de pe urmå a EveiBraunBraunBraunBraunBraun, Colec¡ia ,,Elvira Godeanu” (edi¡ie îngrijitå de Ion Cepoi), nr. 2,Editura centrului jude¡ean al crea¡iei Gorj, Tg-Jiu, 1997}

*,,Bântuit de propriile-i fantome - semn indubitabil de noble¡e a

oricårui creator adevårat, vizibil atât în transpunerea scenicå a,,Carantinei” lui Tullio Zanovello cât, mai ales, în conceperea piesei,,Revolta de pe urmå a Evei Braun” - Bogdan Cristian Drågan adaugåcelor patru elemente fundamentale ale Universului (påmânt, aer, apå,foc) încå unul: cel al Spiritului uman. Complex ¿i complexat, mistic ¿ipågân, sclav ¿i revoltat, biruit ¿i biruitor, integru ¿i mincinos, autoruleste omul cåruia nimic din ceea ce este omenesc pare a nu-i fi stråin.

Procedeul folosit, amintind de maieutica lui Socrate, îi oferå - ¿iconferå - dramaturgului ¿i regizorului Cristian Drågan ¿ansa påtrunderiiîn Labirint ¿i a revelårii Låuntrului acestuia: fiin¡a spiritualå a fåpturiinumite om. Dualitatea aceasta - organicå ¿i existen¡ialå - na¿te, scenicvorbind, incertitudinea ¿i ambiguitatea propri artei dramatice.

Conceptele etice tradi¡ionale ,,bun/ råu” nemaifiind necesarmentepure ¿i intangibile, transmuta¡ia nuan¡elor originare se face sau pare ase face fårå efort ¿i fårå durere. De aici, poate, senza¡ia de montajcinematografic, de tehnicå inginereascå, de lucrare ¿tiin¡ificå asupratextului ¿i ale motiva¡iei conceptuale a personajelor. Cåci toate


151

personajele, cel pu¡in pânå acum, create sau re-create de Bogdan CristianDrågan sunt variante distincte ale aceluia¿i mecanism - omul, ¿ipurtåtoare ale unor tragice ¿i necesare mesaje - perpetua luptå împotrivastafiilor care înrobesc sufletul lumii ¿i eliberarea acestuia din Labirintulnumit Autoritarism, Totalitarism, Dictaturå personalå, Supunerevegetalå ¿i Cameleonism. Eliberare de Minotaurul din noi, cu altecuvinte.”

{Ion Cepoi, Revela¡ia LabirintuluiRevela¡ia LabirintuluiRevela¡ia LabirintuluiRevela¡ia LabirintuluiRevela¡ia Labirintului, Caiet-program al premierei, 1martie 1997}


152


CU UªILE ÎNCHISECU UªILE ÎNCHISECU UªILE ÎNCHISECU UªILE ÎNCHISECU UªILE ÎNCHISE

de JEAN PAULJEAN PAULJEAN PAULJEAN PAULJEAN PAUL SAR SAR SAR SAR SARTRETRETRETRETRE

*Distribu¡ia

Ines - Simona UrsEstelle - Rodica Adriana Gugu

Garcin - Eugen TituBåiatul de serviciu - Constantin Eremia

Personaj colectiv - Corina Prunå, Monica SfetcuCamelia Stoica, Dana Scoro¿anu, Tamara Iacovu,

Lumini¡a Go¿a, Ionu¡ Stoica, Valeriu Bâzu,Dan Calotå, Dan Dobroiu,

George Dråghescu, Sorin Giurca*

Regia tehnicå - Drago¿ AtanasieSunet - Marius Popescu

Lumini - Gabriel HârjabåCoregrafia - Alin PrandeaSufleur - Filofteia Popescu

Machiaj - Camelia CålugåruRecuzita - Doina Bâzu

*Regia - Cristian CârcuRegia - Cristian CârcuRegia - Cristian CârcuRegia - Cristian CârcuRegia - Cristian Cârcu(T(T(T(T(Teatrul de stat Sibiu)eatrul de stat Sibiu)eatrul de stat Sibiu)eatrul de stat Sibiu)eatrul de stat Sibiu)

*****Director teatru - Marian Negrescu


Premiera: 24 iunie 1997Premiera: 24 iunie 1997Premiera: 24 iunie 1997Premiera: 24 iunie 1997Premiera: 24 iunie 1997


153

*,,Jurnalul Celuilalt ... Care ar trebui så-¿i aibå locul lui. Dacå locul

lui este acolo unde cred eu... Dacå nu cumva el nu e decât un intrus, unintrodus violent în spa¡iul ¿i timpul meu, vrând så-mi ia locul...

*- Po¡i så-¡i asumi starea de fiin¡å? zice el.- Ochiu-mi prive¿te-nlåuntr ¿i-n afarå! îi spun eu. Care din cele douå

ståri îmi apar¡ine cu adevårat? ªi, de fapt, ce ¿i cât din ele îmi apar¡insau mi-au apar¡inut vreodatå?

*- Så refac starea de sacru? De ce nu de violen¡å? Sacrul se asumå

individual. Violen¡a-i acum semnul distinct al colectivitå¡ii. Cum så-¡ispun ... Sisif ... Sisif, de exemplu, råmâne prototipul introvertituluimediocru ¿i fragmentar. El are con¿tiin¡a, nu starea de sacru. Manole-iacela care-¿i acoperå lipsa prin sacrificiu perpetuu. Al såu ¿i al celuilalt,în acela¿i timp. ªi-n aceea¿i måsurå. Doar el î¿i asumå starea de sacru.De fiin¡å, dacå vrei! Tu ce-¡i asumi în afara dorin¡ei de a transfera ostare virtual scenicå - creatå altminteri dupå chipul ¿i asemånarea ta -asupra Celuilalt? Sau Celorlal¡i! Poate cå, într-adevår, infernul suntCeilal¡i. Dar eu însumi ¿i tu însu¡i, suntem doi deci, facem parte dinCeilal¡i. Eu însumi îmi construiesc partea mea de infern. Poate fi asta ocertitudine?

*- Uite - îi mai spun - tu construie¿ti ninsoarea. Prinde bine, face

impresie, e tentantå adicå. Då na¿tere la îndoieli ¿i reflec¡ii. Darfrânghiile? Sunt o certitudine sau o lipså? Marcheazå un spa¡iu ori oidee? Sunt ale mele, mi le asum? Sunt ale Celorlal¡i?

- Virtual, sunt o lipså! spui tu. În nici un caz , o solu¡ie. Certitudineaînseamnå stagnare. Numai îndoiala-i blestem, numai îndoiala creazå.

*- Hai så construim un spa¡iu ¿i pentru Celålalt! mai spui.- Cum så-l construim, ¿i ce dimensiuni ¿i ce formå ar trebui så aibå?

Creatorul e¿ti tu! Cel care alege între sentiment ¿i memorie. Între sineletåu ¿i proiec¡ia sinelui tåu. Pentru mine, înså¿i ideea crea¡iei înseamnåcertitudine, solu¡ie, asumare. Infernul sunt Ceilal¡i, cei care de-construiesc. Existen¡a nu este/ nu poate fi decât un interminabil joc de


154

modele. Pe segmente de timp, desigur, segmente de timp convertite înunitå¡i de måsurå ale spa¡iului ...

Altminteri, totul n-ar fi decât regie. Sisif ¿i Manole, fiecare de câteo parte a dealului. Mereu alta.”

{Ion Cepoi, Jurnalul CeluilaltJurnalul CeluilaltJurnalul CeluilaltJurnalul CeluilaltJurnalul Celuilalt, Caiet-program de premierå/ 24 iunie1997}


155


(1997 - 1998)(1997 - 1998)(1997 - 1998)(1997 - 1998)(1997 - 1998)


156


URSUL URSUL URSUL URSUL URSUL ¿i¿i¿i¿i¿i C¢NTECUL LEBEDEI C¢NTECUL LEBEDEI C¢NTECUL LEBEDEI C¢NTECUL LEBEDEI C¢NTECUL LEBEDEI

de A. PA. PA. PA. PA. P. CEHOV. CEHOV. CEHOV. CEHOV. CEHOV*

Distribu¡iaURSULURSULURSULURSULURSUL

Elena Ivanovna Popova - Dana Scoro¿anuGrigori Stepanovici Smirnov - Ionu¡ Stoica

Luka - Valeriu BâzuRåposatul Nikolai Mihailovici - Constantin Eremia

Fetele de la cabaret - Lumini¡a Go¿a, Camelia Stoica,Mariana Ghi¡ulescu

Cântåre¡ul - George DråghescuVizitiul - Dan Calotå

Grådinarul - Eugen Titu*

C¢NTECUL LEBEDEIC¢NTECUL LEBEDEIC¢NTECUL LEBEDEIC¢NTECUL LEBEDEIC¢NTECUL LEBEDEI

Vasili Vasilici Svetlovidov - Eugen TituNikita Ivanâci - Ion Alexandrescu

Actori - Dana Scoro¿anu, Lumini¡a Go¿a, Camelia Stoica,Mariana Ghi¡ulescu, Ionu¡ Stoica, Valeriu Bâzu, Constantin Eremia,

George Dråghescu, Dan Calotå*

Regia tehnicå - Drago¿ AtanasieLumini - Gabriel Hârjabå

Sonorizare - Marius Popescuªef produc¡ie - Fånu¿a PopescuFotografii - Aurel Dumitrescu

*Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå:

BOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGANBOGDAN CRISTIAN DRÅGAN*

Secretar literar - Ion CepoiPremiera: 29 septembrie 1997Premiera: 29 septembrie 1997Premiera: 29 septembrie 1997Premiera: 29 septembrie 1997Premiera: 29 septembrie 1997


157

*,,Deschiderea celei de a V-a stagiuni (1997/ 1998) la Teatrul Dra-

matic ,,Elvira Godeanu” s-a petrecut tot la Casa de Culturå a SindicatelorTg-Jiu cu spectacolul coupé ,,UrsulUrsulUrsulUrsulUrsul” ¿i ,,Cântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedei”, realizatde Bogdan Cristian Drågan, dupå A. P. Cehov. De data aceasta, regizorul,,Carantinei” (al cårei autor, vå aminti¡i, a fost Tullio Zanovello), aabordat registrul comic-sentimental, fåcând apel, într-o manierå lipsitåde complexe, la psihologia publicului ¿i la natura lui ce ar trebui eliberatåde prejudecå¡i.

În ,,Ursul”, Bogdan Cristian Drågan (semnând regia, scenografia,ilustra¡ia muzicalå ¿i chiar adaptarea, fiind a¿adar un producåtor total)se preface a nu vedea în Cehov latura satiric-moralizatoare - sau, dacåo intuie¿te o trateazå cu o dezinvolturå iertåtoare a firii omene¿ti ¿ipune accentul pe social ¿i pe discrepan¡a dintre cum este ¿i cum pare afi perechea Elena Ivanovna Popova - Grigori Stepanovici Smirnov,deturnând subiectul de pe linia reflexivå pe aceea parodicå, aparentsuperficialå. Oricum, povestea våduvei ¿i a boierului divor¡at ¿i-a dorit,ca inten¡ie originarå, cu totul altceva. Cehov a amendat, în fåpturiletipic ruse¿ti ¿i tipic mediocre, absen¡a unui orizont ideatic, a unei per-spective ontologice, cu scopul unui minim gest de aruncare în adevår.Ionu¡ Stoica (cu o construc¡ie sigurå a lui Smirnov) ¿i Dana Scoro¿anu(exactå într-o Popova permanent feritå de meditativ), împreunå cuValeriu Bâzu (la fel de strålucit într-un Luka duplicitar ¿i în¡elegåtorpânå la abnega¡ie), au oferit o searå în care cine a fost atent la nuan¡e adepistat tonul de profunzime.

Înså adevårata måsurå a înzestrårii sale Bogdan Cristian Drågan adat-o cu ,,Cântecul lebedei”, în care a izbutit performan¡a dublårii temeidramatice, pe alocuri tragice, de un umor sarcastic-scrâ¿nit, un fel dereplicå amar- cogitativå la implacabila evolu¡ie a destinului spre MareleNimic, spre Non- prezen¡a Mor¡ii. ªi acest fapt în pofida unui spirit/suflet pururea tânår, închis fårå scåpare într-un trup îmbåtrânit, trådândprea u¿or cauza supremå - cucerirea idealului, miraj de neatins. Înîncle¿tarea lor cu soarta, un actor ratat ¿i un sufleur învins de o condi¡ienedreaptå, vor så-¿i demonstreze uria¿ele lor resurse omene¿ti desupravie¡uire, råzvråtindu-se finalmente împotriva limitei, nåzuind firescla o a doua existen¡å, altfel tråitå, sub semnul perfec¡iunii, drept care li


158

s-ar cuveni cu prisosin¡å, în urma experien¡ei ¿i culturii dobândite.Într-un tandem echilibrat, de o coeziune admirabil exprimatå,

reliefând un profesionalism autocenzurat înså exploziv, Eugen Titu (înacel Vasili Vasilici Svetlovidov hamletizând, nostalgizând îndurerat) ¿iIon Alexandrescu (în Nikita Ivanâci, a cårui simplitate ¿i al cårui bun-sim¡ se traduc în iubirea fa¡å de aproapele såu), au aråtat, de o manieråconvingåtoare, talent, voca¡ie, mijloace teatrale variate, limbaj cu largiconota¡ii scenice.

În concluzie, la Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” lucrurile curgpe un drum al afirmårii impetuoase, sub pårinteasca aripå a forurilorconducåtoare gorjene.”

{Ion Popescu, Cronica teatralå/ Ursul/ Cântecul lebedei de A. PCronica teatralå/ Ursul/ Cântecul lebedei de A. PCronica teatralå/ Ursul/ Cântecul lebedei de A. PCronica teatralå/ Ursul/ Cântecul lebedei de A. PCronica teatralå/ Ursul/ Cântecul lebedei de A. P.....CehovCehovCehovCehovCehov, Gorjeanul, octombrie 1997}


159

*TEATRUL DRAMATIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIUStr. Traian, nr. 4Tg-Jiu, RomaniaTel./ Fax. 0405321516116 septembrie 1997

CåtreBritish Council

Înfin¡at în anul 1993, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” este celmai tânår teatru profesionist din România.

De la început, echipa manegerialå ¿i-a propus ¿i, în mare parte areu¿it, så creeze o personalitate distinctå acestei institu¡ii. Astfel,concomitent cu demersurile privind construc¡ia noului sediu al teatrului- a cårui finalizare, inclusiv dotårile tehnice necesare, o estimåm încursul toamnei anului 1998 - s-a reu¿it ¿i crearea unei trupe competi-tive de actori ¿i regizori care, în decursul celor 4 ani de func¡ionare aiteatrului, au montat capodopere ale dramaturgiei române¿ti ¿i universaleapar¡inând lui Caragiale, Shakespeare, Gabriel Marcel, JacintoBenavente, Gogol, Cehov, Sartre, Eugen Ionescu etc.

Strategia pe termen scurt ¿i mediu a institu¡iei noastre cuprinde printrealtele:

- organizarea Festivalului interna¡ional de teatru DIALOG 2000, înperioada 10-20 aprilie 1999, în a cårui organizare beneficiem de sprijinuldomni¿oarei Claudia Woolgar, director al Programului cultural româno-britanic NOROC;

- încheierea unui contract cu Academia de Teatru ¿i Film Bucure¿ti,prin care Teatrul ,,Elvira Godeanu” acordå anual o burså ¿efului depromo¡ie de la sec¡ia regie teatru, cu condi¡ia montårii spectacolului dediplomå al acestuia la teatrul din Tg-Jiu;

- crearea unui Centru profesional de produc¡ie-editare a C.D.-urilor,casetelor audio, precum ¿i a unui Studiou video complet: video clip,casetå de prezentare, publicitate;

- transformarea institu¡iei, începând cu anul 2000, în primul Centruna¡ional de cercetare ¿i antopologie teatralå;


160

- crearea Funda¡iei culturale ,,Elvira Godeanu”În acest moment, cel mai important lucru pentru noi este reprezentat

de organizarea Festivalului interna¡ional de teatru DIALOG 2000.În inten¡ia noastrå manifestarea va fi structuratå astfel:* Sec¡iunea I:- Festivalul propriu-zis, la care sunt invitate 8 trupe de teatru: 3 din

Europa (selec¡ioner unic domni¿oara Claudia Woolgar) ¿i 5 din România(selec¡ioner unic doamna Sanda Manu - pre¿edinte al Uniunii Teatrelordin România).

Teatrul ,,Elvira Godeanu” va participa cu piesa ,,Angajare de clownAngajare de clownAngajare de clownAngajare de clownAngajare de clown”de Matei Vi¿niec, o coproduc¡ie româno-britanicå;

- segmentul de work shop, activitate unicå în peisajul festivalurilorde gen din România;

* Sec¡iunea a II-a:- Colocviul interna¡ional de antropologie teatralå, la care vor

participa, pe durata a 7 zile, 10 critici teatrali: 5 din Europa ¿i 5 dinRomânia, cu to¡ii fiind ¿i membri ai juriului.

Cheltuielile de cazare, diurnå, onorarii ¿i promovare a imaginiifestivalului sunt estimate la 156.000 dolari USA, curs actual.

Toate acestea, precum ¿i dorin¡a institu¡iei noastre de a ofericomunitå¡ii un veritabil eveniment cultural, de maximå profesionalitate,ne-au îndemnat så apelåm la Dumneavoastrå pentru acordarea unuisuport moral ¿i material atât de necesar nouå în circumstantele actuale.

În speran¡a cå perspectivele participårii institu¡iei Dumneavoastråla organizarea ¿i desfå¿urarea acestei manifeståri ne sunt favorabile,

Vå mul¡umim cu sinceritate,

DirectorMarian Negrescu Secretar literar

Ion Cepoi


161

*NOROCBRITISH ROMANIANTHEATRE EXCHANGE

NOROC Ltd.15 Kenwyn RoadLondon SW4 7LJ

Tel/Fax + 44 171 720 096028th October, 1997

To Whout it May Concern,

This is to confirm the involvement of NOROC, through its UK Co-ordinator, Claudia Woolgar, in the development of a new theatre inTârgu-Jiu, and plans for an international festival.

I fully the idea of the development of a newm fully equipped the-atre, and encourage wholeheartedly plans for a festival with plans fornew work, international collaboration, and a diverse programme of work,inclunding workshops and discusiion opportunities.

I have already discussed various ideas with Marian Negrescu, whitchcould include a production of Matei Visniec’s Engaging Clown using aBritish an Romanian cast, with a British director. There have also beendiscussions focusing around a youth theatre project, based on aShakespeare text, in conjunction with Bath Theatre Royal. It is alsohoped that the festival would provide the opportunity tp present a newpiece of physical theatre, invited from Britain.

What is most important in the formation of the theatre’s progammingpolicy in general, and the festival in particular, is the balance and aimsof the work presented. As such, time and consultation must take placeover the coming months to ensure the highest artistic standards. Finan-cial support will be sought, audiences should be kept, frmly in wiew,and careful planning should teke place. I am trilled to be part of thisnew venture, and offer my full suport to Marian Negrescu and all thoseinvolved in this exciting new moment in the artistic life of Targu-Jiu.

Yours faithfully,Claudia Woolgar


162

*

ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALNrNrNrNrNr. 3/ 15.12.1997. 3/ 15.12.1997. 3/ 15.12.1997. 3/ 15.12.1997. 3/ 15.12.1997

La contractul de antreprizå nr. 124 din 27.11.1995 între- SC CORA INTERNATIONAL GROUP SA în calitate de

ANTREPRENOR¿i- Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu în calitate de

INVESTITORprivind investi¡ia REPARAºII CURENTE ªI CAPITALE LA

SALA CENTRAL intevin urmåtoarele completåri ¿i modificåri:1. Deoarece plafonul de finan¡are aferent investi¡iei sus men¡ionate

este limitat, termenul de punere în func¡iune stabilit prin actul adi¡ionalnr. 1 din 06.12.1996 se decaleazå de comun acord astfel: de la 12. 12.1997 la 30. 09. 1998.

..........................................................................................................

Antreprenor InvestitorSC CORA International Group SA T.D. Elvira GodeanuDirector general DirectorIng. Constantin Robu Marian Negrescu{ExtrasExtrasExtrasExtrasExtras}


163

*,,Cel mai tânår teatru profesionist - ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu -

propune un eveniment interesant ¿i incitant: premiera piesei,,Îmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpiei” de W. Shakespeare. Aceastå premierå are cainvita¡i speciali în rolurile principale doi actori ai Teatrului Na¡ionaldin Craiova: Gabriela Baciu-Negrescu (Catarina) ¿i Adrian Andone(Petruchio). Scenografia apar¡ine artistului plastic Valer Neag, asistentregie - Geni Andone (T.N.C.). Regia artisticå este semnatå de MarianNegrescu (Teatrul Na¡ional Craiova). Premiera va avea loc duminicå 1februarie 1998, ora 17,30.”

{G.S., TTTTTeatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu propune o nouåeatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu propune o nouåeatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu propune o nouåeatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu propune o nouåeatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu propune o nouåpremierå - ,,Îmblânzirea scorpiei”premierå - ,,Îmblânzirea scorpiei”premierå - ,,Îmblânzirea scorpiei”premierå - ,,Îmblânzirea scorpiei”premierå - ,,Îmblânzirea scorpiei”, Ziua, 29 ianuarie 1998}

*,,Cea de- a cincea stagiune a celui mai tânår teatru profesionist din

România, aflat acum, 1998, în pragul unui nou început (este vorba deinaugurarea noului sediu al teatrului, prevåzutå la 15 septembrie 1998),propune premiera piesei ,,Îmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpiei” de W. Shakespeare.În rolurile principale, doi actori ai Teatrului Na¡ional din Craiova:Gabriela Baciu-Negrescu (Catarina) ¿i Adrian Andone (Petruchio).Scenografia: Valer Neag. Asistent regie - Geni Andone (Teatrul Na¡ionalCraiova). Regia artisticå - Marian Negrescu (Teatrul Na¡ional Craiova).Premiera va avea loc duminicå, 1 februarie, la ora 17,30.”

{N.P., Deschiderea stagiunii TDeschiderea stagiunii TDeschiderea stagiunii TDeschiderea stagiunii TDeschiderea stagiunii Teatrului dramatic ,,Elviraeatrului dramatic ,,Elviraeatrului dramatic ,,Elviraeatrului dramatic ,,Elviraeatrului dramatic ,,ElviraGodeanu” din Tg.Jiu,Godeanu” din Tg.Jiu,Godeanu” din Tg.Jiu,Godeanu” din Tg.Jiu,Godeanu” din Tg.Jiu, România liberå, 30 ianuarie 1998}


164


ÎMBL¢NZIREA SCORPIEIÎMBL¢NZIREA SCORPIEIÎMBL¢NZIREA SCORPIEIÎMBL¢NZIREA SCORPIEIÎMBL¢NZIREA SCORPIEI

de WWWWW. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE. SHAKESPEARE

Distribu¡ia:Petruchio Petruchio Petruchio Petruchio Petruchio - Adrian Andone (T. N. Craiova);

Catarina Catarina Catarina Catarina Catarina - Gabriela Baciu Negrescu (T. N. Craiova);Bianca Bianca Bianca Bianca Bianca - Adriana Rodica Gugu;

Baptista Baptista Baptista Baptista Baptista - Ionu¡ Stoica;Gremio Gremio Gremio Gremio Gremio - Eugen Titu;

TTTTTranio & Vânåtor ranio & Vânåtor ranio & Vânåtor ranio & Vânåtor ranio & Vânåtor - Dan Dobroiu;Lucen¡io & Vânåtor Lucen¡io & Vânåtor Lucen¡io & Vânåtor Lucen¡io & Vânåtor Lucen¡io & Vânåtor - George Dråghescu;

Sly Sly Sly Sly Sly - Valeriu Bâzu;Biondello & Cârciumåreasa Biondello & Cârciumåreasa Biondello & Cârciumåreasa Biondello & Cârciumåreasa Biondello & Cârciumåreasa - Mariana Ghi¡ulescu;

Lord & VLord & VLord & VLord & VLord & Vicen¡io icen¡io icen¡io icen¡io icen¡io - Ion Alexandrescu;VåduvaVåduvaVåduvaVåduvaVåduva- Lumini¡a Go¿a;Hortensio Hortensio Hortensio Hortensio Hortensio - Sorin Giurcå;

Pedagogul & Filip Pedagogul & Filip Pedagogul & Filip Pedagogul & Filip Pedagogul & Filip - Carmen Ro¿ca/Monica Sfetcu;Grumio Grumio Grumio Grumio Grumio - Constantin Eremia;

Curtis Curtis Curtis Curtis Curtis - Simona Urs;Nathaniel Nathaniel Nathaniel Nathaniel Nathaniel - Tamara Iacovu;

Iosif Iosif Iosif Iosif Iosif - Camelia Stoica;Preotul Preotul Preotul Preotul Preotul - Atanasie Drago¿;

Vânåtor & Paj Vânåtor & Paj Vânåtor & Paj Vânåtor & Paj Vânåtor & Paj - Dan Calotå;Nicolo & Vânåtor Nicolo & Vânåtor Nicolo & Vânåtor Nicolo & Vânåtor Nicolo & Vânåtor - Vasile Vlådoianu;

Al¡i slujitori Al¡i slujitori Al¡i slujitori Al¡i slujitori Al¡i slujitori - Nicu Bådicå, Cristi Båltå¡eanu, Dana Scoro¿anu,Floricå Oprea, Sorin Grama, Cristi Ciopei.

*RegiaRegiaRegiaRegiaRegia: Marian NegrescuMarian NegrescuMarian NegrescuMarian NegrescuMarian Negrescu

Asistent regieAsistent regieAsistent regieAsistent regieAsistent regie: Geni Andone (T.N. Craiova);*

Scenografie ¿i costumeScenografie ¿i costumeScenografie ¿i costumeScenografie ¿i costumeScenografie ¿i costume: Valer Neag;CoregrafiaCoregrafiaCoregrafiaCoregrafiaCoregrafia: Alin Prandea;

Ilustra¡ie muzicalåIlustra¡ie muzicalåIlustra¡ie muzicalåIlustra¡ie muzicalåIlustra¡ie muzicalå: Alin Prandea, Marius Popescu,


165

Marian NegrescuSecretar literar - Ion Cepoi

*Regia tehnicå: Drago¿ Atanasie;

Sunet: Marius Popescu;Lumini: Gabriel Hârjoabå;

Consultant: Ilie Cråciunescu, maestru de lumini, T. N. Craiova;Sufleur: Filofteia Popescu;

Produc¡ia: Fånu¿a Popescu, Cristi Paveloiu;Ma¿inist ¿ef: Florin Ionescu;

Ma¿ini¿ti: Sorin Pungan, Dorel Dobri¡escu, Cristi Båltå¡eanu,Cåtålin Cålugåru, Vasile Vlådoianu, Sorin Grama, Floricå Opri,

Vicu Bådicå, Cristi Ciopei, Paul Râcu;Machiaj: Camelia Cålugåru;

Recuzitå: Doina Bâzu, Florentina Mihu¡oiu;Cabiniere: Mihaela Gheorghiu, Ana Maria Nanu, Larisa Våtåu,

Dudu¡a Antonici.*

Data premierei:Data premierei:Data premierei:Data premierei:Data premierei:1 Februarie 19981 Februarie 19981 Februarie 19981 Februarie 19981 Februarie 1998

*,,Acest spectacol s-a nåscut din teamåteamåteamåteamåteamå; din teama cå rolul de actor

va deveni, într-o lume nebunå, secundar. Acest spectacol s-a nåscutdintr-un prea plin sufletesc... Acest spectacol s-a nåscut din credin¡åcredin¡åcredin¡åcredin¡åcredin¡å.

Credin¡a cå ACTORUL este un cheltuitor de vise. Ale noastre, aletuturor.

Acest spectacol s-a nåscut din orgoliu. Acela cå dincolo de tehnicilemoderne, ultrasofisticate, stå numai el, ACTORUL. Singur.

Acest spectacol s-a nåscut din furiefuriefuriefuriefurie, din råzvråtire împotrivaavalan¿ei de mediocritate care poate så maculeze ¿i acest templu. Careeste teatrul.

Acest spectacol s-a nåscut din nevoia de identitatenevoia de identitatenevoia de identitatenevoia de identitatenevoia de identitate, care ne scoatedin turmå ¿i ne comandå så fim noi în¿ine pentru a în¡elege sensulGolgotei. A fiecåruia.

Acest spectacol s-a nåscut, de fapt, din dragostedragostedragostedragostedragoste. Din dragoste


166

împårtå¿itå, din dragoste de¿artå, din dragoste adevåratå. Care cuprinde¿i teamå, ¿i credin¡å, ¿i orgoliu, ¿i furie. ªi, mai ales, nevoie decertitudine. Cå existåm a¿a, fårå machiaj, pe marginea unei lumi careîncepe (Doamne, nu!) så ne ignore.”

{Marian Negrescu, Caietele ,,Elvira Godeanu”, nr. 5/ 1998}

*<< ¥n ce måsurå po¡i fi un fragment din con¿tiin¡a comunitå¡ii în

care tråie¿ti?Dincolo de îndoialå, de vanitate, de fireascå duplicitate, ce resorturi

trebuie så porneascå pentru a descifra labirintul ¿i a îmblânzi scorpiadin tine ¿i din ceilal¡i?

Unde începe ¿i unde se sfâr¿e¿te Erezia? La care råscruce a drumu-lui dintre na¿tere ¿i iluminare se aflå?

Arta, teatrul, în fine, ce altceva este decât un råspuns pe care ficareîl då vie¡ii?

*Såtul ¿i panicat de atâtea lucruri pe care nu le în¡eleg scriu texte.Undeva, cumva, trebuie så existe un mod de a îmblânzi scorpia:“Ea, Erezia, a nceput mai demult. Altfel spus, de la Facerea lumii.Istoria devenirii ca fiin¡å începe ¿i se sfâr¿e¿te cu el, actorul.Pentru cå el, înainte chiar de a fi avut con¿tiin¡a a ceea ce este, a fost

cel dântâi care s-a împotrivit dogmei, fie ea zeu, fie destin, fie om.Atunci a început Erezia.Când nu era decât forma.Abstractå, înghe¡atå, inumanå. A trebuit de aceea så aparå el, actorul,

¿i så îmbrace forma în haina metaforei, dând via¡å ideii de fiin¡å, delucru, de sentiment.

Cåci ea, metafora, nimic altceva nu înseamnå decât revoltå împotrivacuvântului - dogmå. Fårå actor, realitatea ar fi råmas în sine. El i-a gåsitsens ¿i rost, ¿i nume.

Denominarea a devenit astfel sublimare, iluminare, transcendere.Cuvântul- zeu ¿i cuvântul- belestem. Teatru, adicå. Poate de aceea,

numai lui îi este datå eterna regåsire întru cuvânt. Lui, acestui obsedatde voluptatea iluziei, mai adevåratå decât însu¿i adevårul. Lui, ultimuluieretic în via¡å: Actorul!”


167

*El, actorul - ca ¿i templul în care se-nchinå - se aflå mereu în fa¡a

unui alt început. De lume, de via¡å, de moarte, de istorie.*¥ncerc så consemnez cronica Templului. Acum ¿i aici. Nu întâmplåtor

aici. ªi nu întâmplåtor numit Elvira Godeanu.*Nåscut la 4 iunie 1993, prin decizie a Consiliului Jude¡ean, Teatrul

Dramatic ,,Elvira Godeanu” devine, în vara anului urmåtor, proprietaral fostei Såli ,,23 August”. ¥ncepe lungul drum al zidirii. Unei clådiri,unei trupe, unui repertoriu, unor prietenii care så dureze, unei imagini,unei strategii. Sponsor unic: bunul Dumnezeu.

Dincolo de vremelnice înfrângeri ¿i de greu plåtite izbânzi, el a fost¿i a råmas o stare de spirit. O nebunie frumoaså a unor frumo¿i ¿i tinerinebuni. Indiferent cum s-au numit: regizori, actori, personal tehnic,administra¡ie. Sau, poate, tocmai de aceea. Pentru cå aici, de la început,s-a format ¿i existå o adevåratå ¿coalå de teatru. ¥n care toatå lumeaînva¡å, descoperindu-se pe sine. De la cabinierå la director. De lascenograf la actori ¿i, de aici, la regizor. E ca într-un råzboi perpetuu,ca pe un front cu tran¿ee adânci. O luptå cu timpul care nu mai areråbdare, cu mentalitatea påguboaså a dinainte învinsului, cu fariseismul,indiferen¡a sau oportunismul - de altfel, omene¿ti - ale unuia sau altuia.Cu stafiile scorpiei care trebuia îmblânzitå.

*ªi a fost.*¥n cele cinci stagiuni (ultima aflatå în derulare) s-au montat ¿i jucat

15 piese:- D’ale CarnavaluluiD’ale CarnavaluluiD’ale CarnavaluluiD’ale CarnavaluluiD’ale Carnavalului ¿i Conul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConul Leonida fa¡å cu reac¡iunea de

Caragiale, Jacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau SupunereaJacques sau Supunerea de E. Ionesco, A douåsprezeceaA douåsprezeceaA douåsprezeceaA douåsprezeceaA douåsprezeceanoaptenoaptenoaptenoaptenoapte ¿i ¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei de Shakespeare, toate în regia lui MarianNegrescu;

- Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit de M. Bulgakov ¿i CåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoriaCåsåtoria de N.V. Gogol,în regia lui Cristi Juncu;

- CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina de Tullio Zanovello, Revolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei Braun(text regizor), UrsulUrsulUrsulUrsulUrsul ¿i Cântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedei de Cehov, în regia lui Bogdan-


168

Cristian Drågan;- Muck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel Mic de W. Hauff, montare de Ion Alexandrescu;- Interesul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesulInteresul poartå fesul de J. Benavente, regia Eugen Titu;- Semnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul cruciiSemnul crucii de G. Marcel (regia: Radu Tempea, T. N. Cluj-

Napoca) ¿i Cu u¿ile închiseCu u¿ile închiseCu u¿ile închiseCu u¿ile închiseCu u¿ile închise de Sartre (regia: Cristian Cârcu, T.N. Sibiu).Finalul actualei stagiuni va fi reprezentat de piesa TTTTTe plåtesc ca såe plåtesc ca såe plåtesc ca såe plåtesc ca såe plåtesc ca så

må iube¿timå iube¿timå iube¿timå iube¿timå iube¿ti de Dan Tårchilå, în regia lui Nicu Ursu, basarabean stabilitîn Târgu-Jiu.

S-a colaborat cu T. N. Craiova (scenograful Viorel Peni¿oarå-Stegaru;actorii: Ilie Constantin, Vladimir Juravle, Adrian Andone, GabrielaBaciu Negrescu, Geni Andone, Josefina Stoia); cu T. N. Cluj-Napoca(Radu Tempea ¿i actri¡a Diana Cozma); Teatrul din Sibiu (CristianCârcu). S-a jucat la Bucure¿ti, Ia¿i, Cluj, Sibiu, Slatina, Turnu Severin... Din vara anului 1997 se stabilesc contacte cu British Council ¿i Brit-ish - Romanian Theatre Exchange “Noroc”, a cårei directoare de pro-gram, Claudia Woolgar, este oaspete al Târgu-Jiu-lui în luna iunie aaceluia¿i an.

Se câ¿tigå prieteni dragi: Valentin Silvestru, Sanda Manu, CåtålinaBuzoianu, Jeana Morårescu, Ileana Berlogea, Natalia Stancu, TullioZanovello, Claudia Woolgar, Jacques Gardel - al cårui Atelier de crea¡ietetralå din Lausane î¿i va începe turneul est-european la Târgu-Jiu.

Apele încep så se adune.Apar profesioni¿tii pur sânge: Eugen Titu, licen¡iat al Facultå¡ii de

artå dramaticå din Cluj-Napoca, Ion Alexandrescu, Mariana Ghi¡ulescu¿i Carmen Ro¿ca- absolven¡i ai unor institute particulare de teatru dinBucure¿ti.

Lectorul universitar de la Academia de Teatru ¿i Film Bucure¿ti,Bogdan-Cristian Drågan, devine prim regizor al Teatrului. La premieraCarantineiCarantineiCarantineiCarantineiCarantinei, Bogdan promite un lung metraj dupå acela¿i scenariu. ¥ndecembrie ’97 actori ai teatrului din Târgu-Jiu încep filmårile laBucure¿ti. Apare, în sfâr¿it, Nicu Ursu, regizor basarabean.

Doi tineri actori, Nicolae Vicol ¿i Cristinel Dobran sunt acum studen¡iîn anul III ai Facultå¡ii de artå dramaticå din Craiova. Sunt a¿tepta¡iacaså dupå absolvire.

Un mare artist plastic, Valer Neag, semneazå scenografia multorspectacole.


169

Familia trebuie rotunjitå.*Se pierd pentru totdeauna prieteni dragi. Cuvintele nu pot acoperi

nici revolta, nici un acut sentiment de condamnare a Providen¡ei. Scriupentru îmblânzirea scorpiei:

,,Toamnå uitucå ¿i buimacå. Mincinos de adevåratå ¿i nedreaptå. Lafel de veche sau nouå de la începuturile lumii ¿i pânå acum. Neså¡ioaså¿i crudå cu cei buni ¿i fragili ¿i actori. Risipitori cu ei însu¿i, în ipostazelelor inuman de umane, zåmislite din zeci de texte în zeci de roluri, ei,actorii, nu sunt distribui¡i niciodatå în unicul rol important al carierei:cel al propriei vie¡i. ªi, tocmai de aceea, ei, eternii migratori întrufiin¡area ¿i ne-fiin¡area atâtor fanto¿e - cårora le dåruiesc memoria sauiluzia existen¡ei diurne - nu pot nici învå¡a, nici repeta o singurå scenå:cea a propriei mor¡i...

Toamnå ca un histrion båtrân ¿i ciufut. Cu luminå blândå mângâindsufletul ierbii ¿i Vladimir Juravle jucându-¿i corect, pânå la capåt, celde-al o sutå-lea rol. Cel de om...''

*Din påcate, o singurå jertfå nu e de ajuns:“Aflu cu stupoare, cu fricå ¿i cu urå - nu ¿tiu mpotriva cui, dar în

momentul acela m-am urât ¿i pe mine însumi - cå zilele trecute a muritValentin Silvestru. Cel care, în bruma noastrå de zestre intelectualå, l-am numit de câ¡iva ani buni “Domnul Teatru”.

Ca de atâtea ori în ultimii ani, l-am fi a¿teptat la premierå. De dataaceasta, Maestrul va întârzia. Nu va putea veni la vreme din omenesculmotiv cå a murit pu¡in. Cel care mi-a dat vestea - abia acum am în¡elesde ce anticii îi ucideau pe solii aducåtori de ve¿ti rele - mi-a spus cåValentin Silvestru a murit lovit de un taxi, pe când stråbåtea o stradå pe“trecere interziså”...

*Text, regie, singuråtate. Scorpia din noi?!*Ianuarie ‘97Ianuarie ‘97Ianuarie ‘97Ianuarie ‘97Ianuarie ‘97. Prima edi¡ie a Premiilor Elvira Godeanu pentru anul

1996. Premiul de Excelen¡å, IN MEMORIAM, se acordå lui ValentinSilvestru. Mai sunt distin¿i: dramaturgul Viorel Cacoveanu, regizorulBogdan Cristian Drågan, scenograful Valer Neag, actori, critici de teatru,


170

editori, sponsori.*‘97‘97‘97‘97‘97. ¥nceput de varå. Ideea unui Festival interna¡ional de teatru prinde

contur. Va trebui så prefigureze, atât cât este posibil, mileniul urmåtor.Sejurul Claudiei Woolgar, irlandeza cu temperament de oltean,limpeze¿te câteva umbre. Festivalul se va numi “Dialog 2000”, se vadesfå¿ura în perioada 10-20 aprilie 1999 ¿i va cuprinde douå sec¡iuni”:festivalulfestivalulfestivalulfestivalulfestivalul propriu-zis, cu 8 trupe de teatru (trei din Europa ¿i cinci din¡arå) ¿i segmentul workshopworkshopworkshopworkshopworkshop, pe de o parte; Colocviul de antropologieColocviul de antropologieColocviul de antropologieColocviul de antropologieColocviul de antropologieteatralåteatralåteatralåteatralåteatralå (cinci critici stråini ¿i cinci din România, membri ai Juriului înacela¿i timp), pe de altå parte. Conex GSM pare a fi acceptat statutul deSponsor Unic.

¥n Anglia, Claudia Woolgar î¿i respectå promisiunea de a face lobypentru festival. ªi reu¿e¿te.

*Începe cea de- a cincea stagiune. Pe rând, våd luminile rampei

“Ursul” ¿i ,,Cântecul lebedei” de Cehov ¿i “¥mblânzirea scorpiei” deShakespeare. Predestinat titlu pentru un alt început. Ca o rugåciunepentru nemurirea actorului.

{Ion Cepoi, Îmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpieiÎmblânzirea scorpiei sau rugåciune pentru nemurirearugåciune pentru nemurirearugåciune pentru nemurirearugåciune pentru nemurirearugåciune pentru nemurireaactoruluiactoruluiactoruluiactoruluiactorului, Caietele “Elvira Godeanu”, nr. 5/februarie 1998}


171

*TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JiuVIRA GODEANU” TG-JiuVIRA GODEANU” TG-JiuVIRA GODEANU” TG-JiuVIRA GODEANU” TG-Jiu

TE PLÅTE PLÅTE PLÅTE PLÅTE PLÅTESC CA SÅ MÅ IUBEªTITESC CA SÅ MÅ IUBEªTITESC CA SÅ MÅ IUBEªTITESC CA SÅ MÅ IUBEªTITESC CA SÅ MÅ IUBEªTI

de DAN TÅRCHILÅDAN TÅRCHILÅDAN TÅRCHILÅDAN TÅRCHILÅDAN TÅRCHILÅ

Distribu¡ia

Maria Lazår - Carmen Stoica/ Monica SfetcuAvocat Cristescu - Eugen TituDida, so¡ia lui - Simona Urs

Andy, fiul lor - George DråghescuAvocat Florescu - Valeriu BâzuMimi, so¡ia lui - Tamara IacovuMadam Rica - Lumini¡a Go¿a

Tânårul cu pålårie - Dan Dobroiu*

Regia, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåNicu UrsuNicu UrsuNicu UrsuNicu UrsuNicu Ursu

*Regia tehnicå - Drago¿ Atanasie

Coregrafia - Alin PrandeaLumini - Gabriel Hârjabå

Sonorizare - Marius PopescuProduc¡ia - Fånu¿a Popescu, Cristi Paveloiu

Ma¿inist ¿ef - Florin IonescuSufleur - Filofteia Popescu

Pictura - Florin Ularu*

Director Teatru - Marian NegrescuSecretar literar - Ion Cepoi

*****Premiera:Premiera:Premiera:Premiera:Premiera:

15 martie 199815 martie 199815 martie 199815 martie 199815 martie 1998


172

*,,La Tg-Jiu func¡ioneazå din 1993 Teatrul Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu.Botezatå cu numele actri¡ei gorjence care, prin anii ’40-’50, a ajuns una

dintre marile celebritå¡i ale scenei pariziene (notå antologator: semnatarulacestui articol face o regretabilå confuzie între Elvira Godeanu ¿i ElviraPopescu), noua institu¡ie culturalå era alcåtuitå, pentru început, din amatori.Ni¿te amatori cu multå ambi¡ie ¿i cu unele succese, nu numai locale, înså multprea neînsemnate pentru dorin¡a lor de afirmare ¿i de a fi våzu¡i în primul rândacaså la ei, de publicul lor. Patriotismul local al oltenilor este notoriu - ¿i fåråîndoialå cå tot pe seama acestuia trebuie pus ¿i faptul cå, mult înainte de 1989,un nume consacrat ca Mircea Corni¿teanu, pe atunci regizor la Teatrul Na¡ionaldin Craiova, a lucrat vreo patru spectacole cu trupa din Tg-Jiu. Ceea ceconstituia o garan¡ie suficientå cå lucrurile nu se vor cantona în orizontul deînlocuitor de culturå al Cântårii RomânieiCântårii RomânieiCântårii RomânieiCântårii RomânieiCântårii României, la modå pe atunci.

De ba¿tinå, desigur, din Târgu-Jiu, Marian Negrescu, directorulnoului teatru, a jucat ¿i el în ¿apte spectacole ale vechii trupe. Astaînainte de a intra la I.A.T.C. El ¿i so¡ia lui, Gabriela Baciu-Negrescu,au fost colegi d epromo¡ie; au absolvit amândoi sec¡ia Actorie în 1989,la clasa profesoarei Sanda Manu, iar acum, amândoi, sunt actori laNa¡ionalul craiovean.

- Domnule Negrescu, cum a¡i ajuns la ideea de a vå dota ora¿ul cu ovia¡å teatralå permanentå ¿i profesionistå?

- Vorbi¡i de parcå el n-ar mai fi avut niciodatå a¿a ceva. A avut multtimp înainte de 1944, ba chiar de la 1834, când a avut loc primulspectacol de teatru în acest ora¿. Teatrul Milescu din Tg-Jiu a fost unulstabil ¿i permanent. Iar când acesta n-a mai fost unul permanent, aajuns så gåzduiascå turneele foarte frecvente ale teatrelor bucure¿tene.Ora¿ul åsta a fost dintodeauna un vad teatral, bun pentru trei-patrureprezenta¡ii pe såptåmânå, ceea ce, raportat la numårul de locuitori,nu e råu d eloc.

- A¡i înfiin¡at teatrul ca pe o sec¡ie a Na¡ionalului de la Craiova?- Nu. În 1993, Consiliul Jude¡ean Gorj a luat hotårârea de a-l înfiin¡a

ca pe o institu¡ie culturalå de interes jude¡ean, apar¡inând, adicå,jude¡ului. În primul an de activitate, când încå nici n-aveam o clådire anoastrå, activitatea lui a fost urmåritå, sub aspect profesional, de Direc¡iaGeneralå a Institu¡iilor de Spectacol din Ministerul Culturii, care, apoi,


173

¿i-a dat avizul pentru func¡ionarea lui pe cont propriu - vreau så spun înafara cadrului administrativ al ministerului. Pentru postul de director,erau în discu¡ie douå propuneri: Hora¡iu Målåele, alt gorjean ¿i eu. CumHora¡iu era destul de ocupat la Bucure¿ti, am råmas eu. Ni s-a dat oclådire în centru, în buricul târgului, dar ce clådire! Era un fost cinemascos din uz, care înainte de asta fusese salå de sport. Ca så vå face¡i oidee, pot så vå spun cå tot ce am reu¿it så påstråm din el au fost doipere¡i laterali, am refåcut inclusiv funda¡ia. Pe clådirea asta, conformDeciziei Consiliului Jude¡ean, a ajuns ståpân Teatrul ,,Elvira Godeanu”.Dar tot Consiliul Jude¡ean ne-a aprobat cele 12 miliarde lei pentrurenovare ¿i modernizare. Cu banii ace¿tia, de fapt, am reconstruitclådirea. E o sumå serioaså, pe care, probabil, n-am fi primit-o de laMinisterul Culturii. În momentul de fa¡å, o asemenea investi¡ie în culturåpot face numai autoritå¡ile locale. Banii pe care i-am primit noi eraudin bugetul propriu al Consiliului Jude¡ean. Vom termina lucrårile anulåsta, am ajuns deja la finisaje. Teatrul acesta se poate numi ,,construit¿i finan¡at’’ de noi. Iar arhitectul Mihai Maicovschi, autorul proiectuluia fåcut, zic eu, un lucru excelent.

UN OBIECT SCUMP, DE LUX- Dintre factorii de decizie locali, cine v-a ajutat la început? Cine a

fost ,,na¿ul” teatrului?- Pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean era în 1993 actualul deputat PD

ªtefan Popescu-Bejat. Acum este domnul Nicolae Mischie, fost deputatPDSR. Nu le-a fost prea u¿or cu noi ¿i problemele noastre. În 1993, le-am spus consilierilor jude¡eni cå, pentru ca eu så accept postul de di-rector, trebuie ca teatrul acesta så fie considerat drept ceea ce este: unobiect de lux, care va costa mul¡i bani. Era obligatoriu så fiu cât maiexplicit, pentru cå era vorba de bani publici.

- De costat, costå, dar sub ce formå? De institu¡ie bugetarå, cu salariifixe, plåtite cu regularitate - sau de institu¡ie destinatå realizårii unorproiecte bine precizate, punctuale, cum se spune aståzi - ¿i cucolaboratori temporari?

- Pânå la anul, vom continua så fim o institu¡ie bugetarå. Apoi, vomdeveni un ,,teatru de proiecte”. În cam toate cele 49 de ¡åri unde amfost pânå acum cu spectacolele lui Silviu Purcårete de la Craiova existå


174

obiceiul de a se apela la câte un nume mare - Peter Brook, ArianeMouchkine, Purcårete, de exemplu - pentru a i se încredin¡a conducereaunui asemenea centru de proiecte teatrale, pentru a genera în jurul uneimari personalitå¡i regizorale o activitate inovatoare, cât mai depårtatåde rutinå.

A¿teptåm doar adoptarea bugetului local pe anul 1998 (pe listaConsiliului Jude¡ean noi suntem prioritatea numårul unu) pentru ca såputem trece la penultima fazå, de finisare a clådirii. Ultima va fi cea demontare a instala¡iilor tehnice.

CEA MAI MODERNÅ DOTARE DIN ºARÅAvem ni¿tedotåri tehnice extraordinare, de ultimå orå. Avem

aparaturå de sunet JBL de 4000 de wa¡i, computerizatå, de fabrica¡ieamericanå. Climatizarea totalå a clådirii este ¿i ea o realizare deanvergurå: ne costå 2,1 miliarde de lei. Clådirea va avea un circuitînchis de televiziune ¿i toate serviciile asistate de calculator. Aparaturade lumini, computerizatå ¿i de ultimå genera¡ie e STRAND, din Anglia.Pe lângå toate acestea, mai avem ¿i cabine de traducere simultanå îndouå limbi de circula¡ie, cu aparatura adecvatå. Noua clådire va fi gata,,la cheie” în aceastå toamnå, iar primåvara viitoare, mai precis înperioada 10-20 aprilie 1999, aici va avea loc prima edi¡ie a Festivaluluiinterna¡ional de teatru Dialog 2000.

UN ORÅªEL DIN OLTENIA PE HARTA TEATRALÅ A LUMIIPårerea mea e cå boala noastrå, a tuturor, boala sfâr¿itului de mileniu,

este necomunicarea. De aceea am intitulat festivalul astfel. Va fi oreuniune teatralå destul de ambi¡ioaså, cu trei spectacole din stråinåtate(câte unul din Anglia, Italia ¿i Fran¡a) ¿i cinci din România ¿i, deasemenea, cu un colocviu de antropologie teatralå la care vor participa,timp de o såptåmânå, cinci critici teatrali din Europa ¿i cinci dinRomânia. Cei zece critici vor fi, totodatå, ¿i membri ai juriului.Selec¡ioner al spectacolelor din stråinåtate va fi jurnalista ClaudiaWoolgar, care este critic de teatru, s-a implicat încå din 1991 înmanagementul activitå¡ilor culturale româno-britanice ¿i cunoa¿te binevia¡a noastrå teatralå. Dacå mai adåugåm ¿i workshop-ul ce va fiorganizat în paralel, rezultå imaginea unui proiect cultural destul de


175

complex.- Proiectul dumneavoastrå va fi realizat tot cu banii Consiliului

Jude¡ean?- Mai mult cu cei ai Consiliului Britanic din Bucure¿ti, în cadrul

programului de schimburi teatrale anglo-române NOROC. Cheltuieliletotale vor fi cam de 156.000 de dolari.

- Printre spectacolele prezente în festival va fi ¿i vreunul al Teatrului,,Elvira Godeanu”?

- Bineîn¡eles. ªi acest spectacol va fi unul la fel de neobi¿nuit, celpu¡in sub aspectul organizårii, ca ¿i tot restul festivalului. Va fi puså înscenå piesa ,,Angajare de clownAngajare de clownAngajare de clownAngajare de clownAngajare de clown” de Matei Vi¿niec. Regizorul va fienglez, nu putem dezvålui numele lui pentru cå tatonårile încå nu s-auterminat ¿i, de asemenea, trei dintre interpre¡i vor fi englezi, ceilal¡ifiind actorii teatrului nostru. Colegii no¿tri britanici vor veni la Tg-Jiucu o lunå înainte de festival, acesta fiind intervalul necesar montårii.

CRONICILE NU ERAU DE COMPLEZENºÅDacå ne gândim la faptul cå respectabila carierå interna¡ionalå a

Teatrului Na¡ional din Craiova a început (cu Ubu Rex, pus în scenå în1990 de Silviu Purcårete) prin invitarea acestuia la festivalulinterna¡ional de la Glasgow ¿i a continuat, în repetate rânduri, pe scenelebritanice, ajungem neapårat la concluzia cå, pentru oamenii de teatru ¿ipublicul insular, Oltenia trebuie så aparå ca o regiune a Românieiimpresionant de ... teatralå. Un adevår trebuie så fie ¿i în asta. La Teatrul,,Elvira Godeanu”, printre interpre¡i se mai aflå câ¡iva din vechea trupåneprofesionistå, dar în nici un caz diletantå ori compuså din veleitari,care în anii ’80 fåcea spectacole de ,,amorul artei”: Rodica Gugu, Ionu¡Stoica, Valeriu Bâzu, cu to¡ii acum ,,båtrânii trupei” cu vârste cuprinseîntre 26-28 ani. Lor li s-au alåturat, din ’93 încoace, tineri absolven¡i aiAcademiei de Teatru ¿i Film Bucure¿ti ¿i ai altor ¿coli de teatru: CarmenRo¿ca, Mariana Ghi¡ulescu, Eugen Titu, Ion Alexandrescu, precum ¿icâ¡iva actori de la Craiova.

Critica i-a întâmpinat la fel ca pe orice alt profesionist: fåråmenajamente. Dar, printre multele obiec¡ii care li s-au adus, puteaidescoperi ¿i o voce încurajatoare, pe aceea a lui Valentin Silvestru, depildå:


176

Este vorba de oameni care nu au fåcut ¿coli superioare de artådramaticå, dar se mi¿cå - în linii generale, vorbesc - ¿i ac¡ioneazå sce-nic într-un mod pe care, încå o datå, îl consider surprinzåtor pentru unteatru aflat la începutul såu ... scria regretatul critic, care numai decomplezen¡å nu putea fi bånuit.”

{Dan Predescu, Descentralizarea: patriotism local cu ie¿ire laDescentralizarea: patriotism local cu ie¿ire laDescentralizarea: patriotism local cu ie¿ire laDescentralizarea: patriotism local cu ie¿ire laDescentralizarea: patriotism local cu ie¿ire laAtlantic/ Pentru început, teatrul din TârAtlantic/ Pentru început, teatrul din TârAtlantic/ Pentru început, teatrul din TârAtlantic/ Pentru început, teatrul din TârAtlantic/ Pentru început, teatrul din Târgu-Jiu a primit douå zidurigu-Jiu a primit douå zidurigu-Jiu a primit douå zidurigu-Jiu a primit douå zidurigu-Jiu a primit douå ziduri,Privirea, nr. 119/ 25 aprilie - 5 mai 1998}


177


IUBINDU-TE CU MOARTEAIUBINDU-TE CU MOARTEAIUBINDU-TE CU MOARTEAIUBINDU-TE CU MOARTEAIUBINDU-TE CU MOARTEA

de Cristian CârcuCristian CârcuCristian CârcuCristian CârcuCristian Cârcu

Distribu¡ia

Bårbatul - Eugen TituUrâtul - Ion Alexandrescu

Femeia fatalå - Simona UrsFemeia ¿arpe - Rodica Adriana Gugu

Cålu¿arul - Valeriu BâzuUn cålu¿ar - George Dråghescu

Soarele - Monica SfetcuFemeia 1 - Tamara Iacovu

Femeia 2 - Dana Scoro¿anu*

Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå ¿i coregrafia:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå ¿i coregrafia:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå ¿i coregrafia:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå ¿i coregrafia:Regia, scenografia, ilustra¡ia muzicalå ¿i coregrafia:Cristian Cârcu (TCristian Cârcu (TCristian Cârcu (TCristian Cârcu (TCristian Cârcu (Teatrul de Stat Sibiu)eatrul de Stat Sibiu)eatrul de Stat Sibiu)eatrul de Stat Sibiu)eatrul de Stat Sibiu)



Premiera: 5 iulie 1998Premiera: 5 iulie 1998Premiera: 5 iulie 1998Premiera: 5 iulie 1998Premiera: 5 iulie 1998


178

*TEATRUL DRAMATIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIUNr. 208/ 19 iulie 1998

Domnului DANIEL DÅIANUMinstru de Finan¡e

Excelen¡å

Numele meu este Marian Negrescu. Sunt actor al Teatrului Na¡ionalCraiova ¿i, prin cumul, director al celui mai tânår teatru profesionistdin România, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu.

Teatrul acesta a fost înfiin¡at în 1993, printr-o decizie a ConsiliuluiJude¡ean Gorj, luatå în unanimitate de membri såi. La acea datå,pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean era actualul deputat de Gorj, domnulªtefan Popescu Bejat. Actualmente, pre¿edinte este domnul NicolaeMischie.

Printr-o decizie a Consiliului local Tg-Jiu s-a stabilit cå fosta salå despectacole CENTRAL så intre în proprietatea defintivå a noii institu¡ii.Cu acest prilej, s-a demarat o investi¡ie cuprinzând lucråri de consolidare¿i reamenajare cu fonduri locale, din bugetul propriu al ConsiliuluiJude¡ean.

Lucårile au fost demarate în anul 1995, prin licita¡ii conformlegisla¡iei în vigoare. Fapt este cå acum, în iulie 1998, teatrul nu esteterminat, de¿i constructorul se aflå în stadiu de finisare a clådirii.

Suma totalå acordatå din buget în acest an este de circa 5 miliardelei, în condi¡iile în care, pentru a se termina ,,la cheie” investi¡ia, suntnecesare 11 miliarde lei. Diferen¡a de 6 miliarde lei este prea marepentru a spera acoperirea ei prin rectificare bugetarå. Singura solu¡ie arfi un fond cu destina¡ie specialå, mai ales cå aceastå lucrare a fostcatalogatå de Consiliul Jude¡ean Gorj ca fiind prioritarå.

Cu fondurile repartizate în prezent se pot achizi¡iona instala¡ia declimatizare, mecanica de scenå ¿i placa pere¡ii exteriori cu travertin. Înaceste condi¡ii, va fi extrem de greu så se conserve aceastå lucrare pânå


179

anul viitor, cu atât mai mult cu cât în interior se aflå echipamentecostisitoare ¿i u¿or degradabile, nefiind protejate.

Practic, Domnule Ministru, dacå ar fi repartizatå întreaga sumåsolicitatå, în maximum 4 luni lucrarea ar fi finalizatå integral.

Este un moment critic, ¿i o nouå amânare ar fi dramaticå pentruinstitu¡ie. Actualmente ne desfå¿uråm activitatea în Casa de culturå asindicatelor din ora¿, plåtind chirii astronomice pentru ni¿te condi¡iideparte de a merita sumele cheltuite - circa 15 milioane lei/ lunå. Spa¡iulrespectiv nu a avut nici o repara¡ie de la construc¡ie ¿i pânå în prezent,nu a fost conceput ca spa¡iu teatral, iar condi¡iile în care lucråm sunt cutotul impropri.

Strategia pe termen mediu ¿i lung este, credem, corectå. În varaanului 1999 va fi angajatå aici, în întregime, prima promo¡ie de actoriai Facultå¡ii de teatru din Craiova. Dupå contacte succesive cu ConsiliulBritanic ¿i Programul româno-britanic NOROC suntem în grafic pentrufinalizarea proiectului primului Festival interna¡ional de teatru ,,ElviraGodeanu”, un festival la care vor fi invitate doar companii de anvergurå.

Excelen¡å,contemporani cu un fragment de istorie fiind, realizåm mai greu

importan¡a unui moment care, pentru Tg-Jiu, poate reprezenta o råscrucevitalå în plan spiritual.

Cei 165 ani de teatru în Gorj, pe care anul viitor îi vom aniversa, nedau dreptul de a visa. Tradi¡ia, într-un ora¿ binecuvântat de geniul luiBrâncu¿i, ne obligå ¿i ne då putere, în acela¿i timp.

Men¡ionez cå toate proiectele sunt plåtite, trebuie lansate doarlicita¡iile ultime pentru achizi¡ionarea de echipamente ¿i dotåri.

Alåturat, vå transmitem un Caiet de preså ¿i un Raport contabil cuprivire la investi¡ia în continuare a clådirii, conform Legii bugetului.

Vå mul¡umesc pentru în¡elegere,


{Notå: Acest material, în copie, a fost înaintat la aceea¿i datå ¿idomnului Ion Pârgaru, deputat de Gorj, cel care a depus diligen¡elenecesare cåtre ministrul de Finan¡e}


180

*ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALNrNrNrNrNr. 4/ 18.09.1998. 4/ 18.09.1998. 4/ 18.09.1998. 4/ 18.09.1998. 4/ 18.09.1998

La contractul de antreprizå nr. 124 din 27.11.1995 încheiat între:- SC Cora International Group SA în calitate de Antreprenor¿i- Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu în calitate de investitorPrivind investi¡ia REPARAºII CURENTE ªI CAPITALE LA

SALA CENTRAL intervin urmåtoarele completåri ¿i modificåri:1. Deoarece plafonul de finan¡are aferent investi¡iei sus men¡ionate

este limitat, termenul de punere în func¡iune stabilit prin actul adi¡ionalnr. 3 din 15.12.1997 se decaleazå de comun acord astfel: de la 30. 09.1998 la 30. 09. 1999.

..........................................................................................................

Antreprenor InvestitorSC Cora Interna¡ional Group SA T.D. Elvira GodeanuDirector general Directoring. Constantin Robu Marian Negrescu


181


1998-19991998-19991998-19991998-19991998-1999


182


TTTTTAKE, IANKE ªI CAD¢RAKE, IANKE ªI CAD¢RAKE, IANKE ªI CAD¢RAKE, IANKE ªI CAD¢RAKE, IANKE ªI CAD¢R

de VICTVICTVICTVICTVICTOR ION POPOR ION POPOR ION POPOR ION POPOR ION POPAAAAA

Distribu¡ia:

Take - Ionu¡ StoicaIanke - Dan Calotå

Cadâr - Constantin EremiaIlie - Valeriu Bâzu

Ionel - George DråghescuAna - Carmen Ro¿ca

Safta - Cornelia Diaconu

*Regia: Nicu UrsuRegia: Nicu UrsuRegia: Nicu UrsuRegia: Nicu UrsuRegia: Nicu Ursu

Decoruri - Florin Ularu



Premiera: 1 octombrie 1998Premiera: 1 octombrie 1998Premiera: 1 octombrie 1998Premiera: 1 octombrie 1998Premiera: 1 octombrie 1998


183


MOTMOTMOTMOTMOTANUL ÎNCÅLºAANUL ÎNCÅLºAANUL ÎNCÅLºAANUL ÎNCÅLºAANUL ÎNCÅLºATTTTT

de HEINZ KAHLAUHEINZ KAHLAUHEINZ KAHLAUHEINZ KAHLAUHEINZ KAHLAU

Motanul - Dana Scoro¿anuRegele - Valeriu Bâzu

ªtefan, Contele Klaus de Undeva - George DråghescuPrin¡esa - Camelia Stoica

Vråjitorul, Primul frate, ºåranul - Dan DobroiuSoldatul, Vântul - Carmen Ro¿ca

ºåråncu¡a - Lumini¡a Go¿aCavalerul Jorg, Ursul - Monica Sfetcu

Cavalerul Witt, Balaurul- Tamara IacovuAl doilea frate - Simona Urs

*Regia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuScenografia : Valer NeagMuzica: Ovidiu Popescu

Coregrafia: Dana Scoro¿anu*

Director teatru - Marian NegrescuSecretar literar - Ion Cepoi

*Premiera: 1Premiera: 1Premiera: 1Premiera: 1Premiera: 11 noiembrie 19981 noiembrie 19981 noiembrie 19981 noiembrie 19981 noiembrie 1998


184

*,, - ,, - ,, - ,, - ,, - Pentru a folosi o formulå trist- glumea¡å de acum aproape un

deceniu, ce-ai fåcut tu, Marian Negrescu, în ultimii cinci ani?- În ultimii cinci ani? Am fåcut un teatru... Sunå, ce-i drept, ca un

început de poveste. Este o poveste, precum pove¿tile de iarnå spuse lagura sobei. Dar, ¿tii, nici mie nu-mi vine så cred cå e adevåratå! Astaam fåcut, în principal. Evident, nu singur, ci împreunå cu familia aceastamai mare, care se cheamå Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”: actori,personal de administra¡ie, tehnic, colaboratori. Cu sprijinuladministra¡iei jude¡ene, al unor personalitå¡i publice ¿i al unor sponsori- cårora nu le-am mul¡umit niciodatå îndeajuns. Adicå al tuturor aceloracare au crezut în ideea de teatru profesionist în Tg- Jiu, în prioritateaactului cultural ¿i în eternitatea lui.

În to¡i ace¿ti cinci ani, am mai fost cu Teatrul Na¡ional din Craiovaprin lumea întreagå, împå¿tiind semin¡e de spirit românesc prin maitoate capitalele ¿i ora¿ele importante, primi¡i la început cu generozitate¿i dragoste, cu admira¡ie ¿i respect mai apoi.

- - - - - ªi cum se vede România din Europa, din America, din Japonia?- Trist, dar adevårat! Nu se vede! ªi asta este grav, atât timp cât o

spune un optimist incurabil ca mine.Sentimentul românesc al neamului, al fiin¡ei na¡ionale este greu de

gåsit chiar ¿i la nivelul diasporei române¿ti. ªi asta nu pentru cåsocietatea occidentalå le-ar impune o anume conduitå sau le-ar leza învreun fel identitatea culturalå, ci pentru cå ei se tem - sau le este ru¿ine- så fie ceea ce de fapt sunt: români. Succesul uria¿ pe care teatrul dinCraiova îl are oriunde în lume, succes måsurat în mii de spectatorientuzia¿ti, în cronici laudative - repet, nu neapårat la adresa institu¡iei,ci a culturii ¿i spiritului românesc - må îndreptå¡e¿te så spun cå adevåra¡iivinova¡i pentru lipsa de imagine a ºårii sunt, în ordine, ambasadeleromâne¿ti din stråinåtate ¿i diaspora, care, greu de crezut, dar real, sesimt parcå jena¡i de tricolorul care le fluturå la intrare.

Nu ¿tiu cum så-¡i spun mai exact, probabil nici în mintea mealucrurile nu sunt foarte explicite, dar am sim¡it pretutindeni în lume cåsingurul mod de a te face respectat este de a fi tu însu¡i, ca om ¿i ca ¡arå.M-am întrebat, deseori - iartå-må, Doamne! - dacå noi mai realizåmpânå ¿i ideea de România. Sau dacå nu cumva avem fiecare România


185

noastrå, pe care o folosim atunci când e nevoie. Vrei exemple? Uite,Teatrul Na¡ional din Craiova a sus¡inut în Anglia 16 turnee în 7 ani. Întoatå aceastå perioadå, ambasadorul român în Marea Britanie nu a fostprezent la nici un spectacol al nostru. ªi nu e un caz singular! Eventual,suntem vizita¡i pe aeroport de reprezentan¡ii vreunui consulat românescca så-i luåm cu noi vreun colet pentru cei de acaså.

In condi¡iile astea, cum ai vrea så se vadå România?- - - - - Dintre cele trei atribute ale tale - actor, regizor, director de teatru -

care î¡i este mai aproape de suflet?- Cel de actor, evident. Pentru cå, înainte de orice ¿i de toate, eu sunt

actor. Ca pregåtire, ca mentalitate, ca destin, dacå vrei. Este o stare despirit ¿i un mod de via¡å în acela¿i timp. E greu de explicat de ce vreisau de ce e¿ti actor. Dincolo de talent, de geniu - în câteva cazuri, actorul/creatorul de lumi în general, fie el actor, scriitor, muzician, pictor etc.are puterea ¿i darul de a se re-creea pe sine, de se multiplica prin ceeace face, furând dumnezeirii o fårâmå de eternitate, ceea ce nu-i pu¡in,nu crezi? Sau, må rog, asta cred eu.

Ca director, nu am avut timp så gust din deliciile (!) func¡iei, iar caregizor, deocamdatå, caut în sufletul meu încercând så-mi aflu ¿i så-misting nelini¿tile, sau så le amplific, într-un spectacol sau altul montataici, la Tg- Jiu.

De altfel, cât am reu¿it ca regizor numai publicul poate spune.- - - - - Dincolo de bine ¿i de råu, de orgolii ¿i neputin¡i, de prieteni ¿i

neprieteni, în ce crezi Marian Negrescu?????- Cred în destin ¿i în Dumnezeu. Cred cå suntem datori så însemnåm

locul pe care ståm prin ceea ce suntem ¿i prin ceea ce facem.Cred în familie ¿i, mai presus de toate, cred în dragoste. Cred atât de

mult în dragoste pentru cå îmi place så dåruiesc. În sufletul meu, mare/mic atât cât este, pot så-¿i afle adåpost sigur to¡i oameni care se dåruiescunei idei, unei întreprinderi. Chiar ¿i numai celei de a avea curajul de atråi zi de zi, de a visa din când în când ¿i de a muri pu¡in atunci cândvine sorocul.

E mult, e pu¡in, Dumnezeu ¿tie! Eu a¿a simt.- - - - - Care sunt rela¡iile cu ceilal¡i actori originari din Gorj? De ce nu s-

a realizat nici o colaborare cu ei? Dumnezeule, ce premierå cu o piesåîn care så fie distribui¡i Hora¡iu Målåele, Armand Calotå, Diana


186

Lupescu, Papil Panduru, Marian Negrescu, Eugen Titu...! Ar fi o idee,nu?

- Grea întrebare! E¿ti cam necru¡åtor cu ungherele, cu taini¡ele meleascunse...

Da...! Rela¡iile, în principiu, sunt prietene¿ti. Incontestabil, suntprietene¿ti. Dincolo de asta înså, probabil (¿i sper cå doar temporar), eusunt cel care nu a reu¿it så le insufle determinarea necesarå de a-¿i zidisufletul împreunå cu noi ¿i de a-l pune la temelia acestui teatru.

Înså¿i ideea de teatru profesionist în Tg- Jiu nu este încå realizatå întiparele ei definitive de actorii cu obâr¿ie gorjeneascå. Poate cå eu amîncercat prea pu¡in, poate cå ei au dåruit prea pu¡in... Am înså credin¡acå, odatå finalizatå clådirea, ei vor veni. În fond, sunt actori ¿i, deci,histrioni. A¿a cå vor veni acaså, fiecare cu zestrea lui adunatå în timp,fiecare cu fragmentul lui de necesarå nebunie. Cred cå vor veni. Cuto¡ii.

- - - - - În ce måsurå e¿ti gorjean? Dar european?- Sunt gorjean în måsura în care sunt european. Asta ca så må joc cu

vorbele. Un råspuns onorabil ar suna a¿a: am våzut (cu excep¡iaFinlandei ¿i a Ciprului) toatå Europa ¿i multe alte ¡åri de pe celelaltecontinente. În primii ani, ¿i må refer aici la 1991 ¿i 1992, totul mi sepårea un vis. Dupå o vreme, am început så descopår oamenii. ªi mi-amdat seama cå nu sunt ni¿te uria¿i, veni¡i din viitorul nostru, din secolulXXI, ci, în multe cazuri, sub nivelul nostru de în¡elegere ¿i de cunoa¿terea lumii, a vie¡ii. Nu neapårat inferiori, dar cu destule ¿i irecuperabilelacune de culturå generalå ¿i de de sim¡ire autenticå. Atunci mi-am zis:cum de ei sunt acolo unde sunt - la acel nivel de civiliza¡ie materialå,de nivel de trai, de bunåstare onorabilå - ¿i noi suntem unde suntem?

Råspunsul este dureros de simplu: tradi¡ia ¿i munca sunt elementelecare compun stabilitatea în societatea occidentalå. Noi le-am uitat peamândouå.

ªi atunci? Ne råmâne så ståm la u¿a unei Europe care nu ne ia înseamå pentru cå, zic eu, nu vrem noi så ne ia în seamå. Nu ei suntvinova¡i ci, în propor¡ie de sutå la sutå, vina e a noastrå.

Eu cred cå România nu a avut curajul så renun¡e la biberon, de¿i, lanouå ani (din 89‘ încoace), normal ar fi så se apropie måcar de pubertate.Nimeni, niciodatå nu ne va da nimic pe gratis. ªi aici, iertatå fie-mi


187

pårerea, politica î¿i are însemnåtatea ei. Ceva må face så cred cå, dacånoi, ceilal¡i, avem ,,nouå” ani, ei, politicienii - sau mul¡i dintre ei -, nuau depå¿it stadiul jocului cu gåletu¡a în nisip. Nu ¿i-au fåcut datoriafa¡å de ¡ara asta. În måsura în care România mai este ¡ara lor (!).

- A- A- A- A- Ai avut vreun model în via¡å, în profesie? Ce crezi cå te reprezintåca actor?

- Da, am avut ¿i am. Peter O‘ Toole, Robert De Niro ¿i Toma Caragiu.Într-o profesie ca a mea e vital så te po¡i raporta la cineva pe care, fåråîndoialå, nu-l vei ajunge sau egala. Dar, în felul acesta, î¡i propuiobstacole ¿i te obligi singur så le depå¿e¿ti. Ca actor, caut så-mi înfrângslåbiciunile ¿i så gåsesc ,,muchia de cu¡it” a acestei meserii. Doar acolo,pe muchie, dacå reu¿e¿ti så råmâi, ajungi sus... Altfel...

- - - - - Se spune, îndeob¿te, cå actorului îi este proprie o anume dozå decabotinism. Ce pårere ai? ªi, de mult ¡ineam så te întreb, de ce n-aijucat în nici o montare la teatrul din Tg- Jiu?

- Suntem cabotini adesea pentru cå, în meseria asta, este nevoie deo supapå, de defulare. Altfel, te treze¿ti cu o bascå verde pe cap, recitândmonologul lui Hamlet în Gara de Nord.

La Tg- Jiu am så joc în noul sediu al teatrului. Spectacolul va fi,probabil, ''Paracliserul” lui Marin Sorescu. Acum nu pot spune maimult. Anul viitor înseamnå ¿i pentru mine o piatrå de încercare. Pe caresper så o pot duce, så o putem duce to¡i cei care ne închinåm teatruluiîn acest ora¿.

- - - - - Altfel, ce mai face Europa? Ce se mai joacå ¿i cum se mai faceteatru pe båtrânul continent?

- Europa face foarte bine. Acolo, teatrul a ajuns într-un alt stadiu deevolu¡ie (mereu este a¿a), în care se cautå - ¿i se gåsesc - noi forme ¿iformule de exprimare scenicå. Practic, fenomenul teatral a respectatîntotdeauna legea progresului. Curentele litarare, muzicale, plastice ¿i-au pus întotdeauna amprenta asupra teatrului.

Pentru publicul românesc, formulele de care vorbeam nu sunt întru-totul ,,digerabile”. Este vorba, neîndoielnic, de o anume matricespiritualå, de un anume conservatorism al percep¡iei dramatice. Faptulse observå ¿i în spectacolele pe care Silviu Purcårete le-a montat saumonteazå în ¡arå. Modul de percepere al acestui fenomen sunt diferiteaici ¿i dincolo. Timpul e înainte. Vom mai vedea.


188

- - - - - Anul viitor, pe 13 mai, se împlinesc 95 de ani de la na¿terea ElvireiGodeanu. Se va intra în noul sediu sau nu?

- Da! Da! Da! Se va intra. Într-o salå climatizatå, cu echipamente descenå sofisticate, atmosferå de secol XXI, surprize pentru spectatori.

Va fi o oazå de culturå adevåratå, cu sau fårå voia unor sceptici.Târgujienii vor gåsi aici doza de civiliza¡ie pe care ¿i-o doresc, ¿i-oînchipuie ¿i pe care o meritå.

- - - - - Pove¿ti de Cråciun?- Ei, nu! Cadouri pentru un alt Cråciun. ªi, dupå cum ¿tii, darurile

sunt întotdeauna reale.{Ion Cepoi, Cred în destin ¿i în Dumnezeu, Interviu cu MarianCred în destin ¿i în Dumnezeu, Interviu cu MarianCred în destin ¿i în Dumnezeu, Interviu cu MarianCred în destin ¿i în Dumnezeu, Interviu cu MarianCred în destin ¿i în Dumnezeu, Interviu cu Marian

NegrescuNegrescuNegrescuNegrescuNegrescu, Caietele ,,Elvira Godeanu”/ noiembrie 1998}

*,,Apårut într-un ora¿ în care mi¿carea teatralå î¿i va sårbåtori anul

viitor 165 ani de existen¡å (la 30 august 1834 are loc reprezenta¡ia publicåa tragediei ,,Regulus,, de von Collin, în regia lui C. StancioviciBråni¿teanu), Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu,, din Tg-Jiufun¡ioneazå ca institu¡ie profesionistå de spectacole din 4 iunie 1993.

Îni¡iatorii såi, oameni de culturå ¿i artå, înal¡i func¡ionari publici ¿ioameni politici, au dorit dintr-un început ca acesta så fie un teatru derepertoriu, pornindu-se de la premiza cå fiecare comunitate î¿i satisfaceacele nevoi spirituale pe care le dore¿te cu adevårat ¿i, mai ales, pe carele sus¡ine material ¿i moral în orice împrejurare.

S-a pornit cu o trupå ai cårei membri nu aveau instruc¡ie clasicå, darcare compensau prin dåruire ¿i experien¡å scenicå apropiateprofesionismului. Spa¡iul de joc însu¿i a fost improvizat în sediul Caseide culturå a sindicatelor. Primele montåri au convins autoritatea publicå,în spe¡å Consiliul Jude¡ean Gorj, de rigurozitatea inten¡iilor, astfel încâtacesta a decis så investeascå în construc¡ia unei clådiri dotate cu utilitå¡icomparabile cu ale oricårui teatru european contemporan.

Lungul drum al ,,zidirii,, a presupus rezolvarea mai multor segmente:construirea ,,casei teatrului'', concomitent cu ,,na¿terea,, unei trupe com-petitive; atragerea unor regizori ¿i actori tineri cårora så li se ofere ¿ansaunor partituri generoase din chiar debutul carierei artistice;,,¿colarizarea” trupei preluate de la Teatrul Popular ¿i imprimarea


189

concep¡iilor ¿i mentalitå¡ilor profesioniste de lucru; permanetizarea uneistrategii repertoriale care så realizeze necesarul echilibru întredramaturgia na¡ionalå ¿i cea universalå, dar ¿i între concep¡ii regizoralediferite; colaborarea cu institu¡ii similare, în special cu Teatrul Na¡ionalCraiova, în realizarea unor spectacole; constituirea Funda¡iei ,,ElviraGodeanu''; crearea oportunitå¡ilor necesare înfiin¡årii unui Institut deantropologie teatralå, acordårii unor burse ¿efilor de promo¡ie aiAcademiilor de Teatru - sec¡ia regie, ale cåror lucråri de licen¡å så fiemontate, în premierå, la Tg-Jiu ¿i, în sfâr¿it, organizårii unui Festivalinterna¡ional de profil.

În cele cinci stagiuni s-au montat ¿i jucat: D‘ ale carnavalului D‘ ale carnavalului D‘ ale carnavalului D‘ ale carnavalului D‘ ale carnavalului ¿iConul Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conul Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conul Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conul Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conul Leonida fa¡å cu reac¡iunea de I.L.Caragiale; Jacques sauJacques sauJacques sauJacques sauJacques sauSupunerea Supunerea Supunerea Supunerea Supunerea de Eugen Ionesco; A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte ¿i ÎmblânzireaÎmblânzireaÎmblânzireaÎmblânzireaÎmblânzireascorpieiscorpieiscorpieiscorpieiscorpiei de W.Shakespeare, toate în regia lui Marian Negrescu;Jourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântitJourdain cel scrântit de M.Bulgakov ¿i Cåsåtoria Cåsåtoria Cåsåtoria Cåsåtoria Cåsåtoria de N.V.Gogol,ambele în regia lui Cristi Juncu; Carantina Carantina Carantina Carantina Carantina de Tullio Zanovello, Revolta Revolta Revolta Revolta Revoltade pe urmå a Evei Braunde pe urmå a Evei Braunde pe urmå a Evei Braunde pe urmå a Evei Braunde pe urmå a Evei Braun(text regizor), Ursul Ursul Ursul Ursul Ursul ¿i Cântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedeiCântecul lebedei deA.P.Cehov, toate în regia lui Bogdan Cristian Drågan; Muck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel MicMuck cel Micde W.Hauff, prelucrare ¿i montare Ion Alexandrescu; Interesul poartåInteresul poartåInteresul poartåInteresul poartåInteresul poartåfesulfesulfesulfesulfesul de Jacinto Benavente, în regia lui Eugen Titu; Semnul crucii Semnul crucii Semnul crucii Semnul crucii Semnul crucii deGabriel Marcel, în regia lui Radu Tempea, Teatrul Na¡ional Cluj-Napoca; Cu u¿ile închiseCu u¿ile închiseCu u¿ile închiseCu u¿ile închiseCu u¿ile închise de Jean Paul Sartre, în regia lui CristianCârcu, Teatrul de Stat Sibiu; TTTTTe plåtesc ca så må iube¿tie plåtesc ca så må iube¿tie plåtesc ca så må iube¿tie plåtesc ca så må iube¿tie plåtesc ca så må iube¿ti de DanTårchilå, în regia lui Nicu Ursu.

S-a colaborat cu scenograful Viorel Peni¿oarå- Stegaru ¿i actoriiIlie Constantin, Vladimir Juravle, Gabriela Baciu, Adrian Andone,Josefina Stoia, Geni Andone, to¡i de la T. N.Craiova, cu actri¡a DianaCozma de la T. N. Cluj-Napoca etc. Un moment de referin¡å l-aconstituit colaborarea, ca scenograf, a plasticianului târgujian ValerNeag.

Stagiunea 1998-1999 a debutat cu premiera comediei TTTTTake, Iankeake, Iankeake, Iankeake, Iankeake, Ianke¿i Cadâr ¿i Cadâr ¿i Cadâr ¿i Cadâr ¿i Cadâr de V.I.Popa, în regia lui Nicu Ursu. A urmat piesa pentrucopii - Motanul încål¡atMotanul încål¡atMotanul încål¡atMotanul încål¡atMotanul încål¡at de Heinz Kahlau, în montarea lui IonAlexandrescu. Proiectul repertorial mai cuprinde AAAAAventurile måtu¿iiventurile måtu¿iiventurile måtu¿iiventurile måtu¿iiventurile måtu¿iiMaryMaryMaryMaryMary de Anca Delia Comåneanu - în regia lui Bogdan- Cristian Drågan,precum ¿i O noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoaså de Caragiale ¿i ParacliserulParacliserulParacliserulParacliserulParacliserul de Marin


190

Sorescu - regia ambelor crea¡ii dramatice fiind asumatå de MarianNegrescu.

În to¡i ace¿ti ani, compartimentul artistic a fost destul de omogen.Men¡ionåm în continuare (pentru o viitoare istorie a teatrului gorjean),în ordine alfabeticå, numele celor care fac sau au fåcut parte din acestcompartiment. Facem specifica¡ia cå to¡i cei al cåror nume este scris cucaractere speciale sunt absolven¡i ai unor institu¡ii superioare deînvå¡åmânt: Ion AlexandrescuIon AlexandrescuIon AlexandrescuIon AlexandrescuIon Alexandrescu, Valeriu Bâzu, Dan Calotå, Ion CepoiIon CepoiIon CepoiIon CepoiIon Cepoi-secretar literar, Cornelia Diaconu, Cristi Dobran - actualmente studental Facultå¡ii de teatru din Craiova, Dan Dobroiu, Bogdan-CristianBogdan-CristianBogdan-CristianBogdan-CristianBogdan-CristianDrågan Drågan Drågan Drågan Drågan -regizor, George Dråghescu, Constantin Eremia, Sorin Giurca,Mariana Ghi¡ulescu,Mariana Ghi¡ulescu,Mariana Ghi¡ulescu,Mariana Ghi¡ulescu,Mariana Ghi¡ulescu, Lumini¡a Go¿a, Adriana Rodica Gugu, TamaraIacovu, Marian Negrescu Marian Negrescu Marian Negrescu Marian Negrescu Marian Negrescu - director, Corina Prunå, Carmen Ro¿caCarmen Ro¿caCarmen Ro¿caCarmen Ro¿caCarmen Ro¿ca,Dana Scoro¿anu, Monica Sfetcu, Camelia Stoica, Ionu¡ Stoica, EugenEugenEugenEugenEugenTTTTTitu -itu -itu -itu -itu - director adjunct (aceea¿i func¡ie au mai îndeplinit-o, în timp,Cire¿ica Fåga¿ ¿i Adrian Cucu), Nicu Ursu Nicu Ursu Nicu Ursu Nicu Ursu Nicu Ursu - regizor, Nicu Vicol -student al aceleia¿i institu¡ii craiovene. De altfel, întreaga claså de actorie- reprezentând prima promo¡ie a facultå¡ii doljene - ¿i-a manifestatdorin¡a angajårii la teatrul din Tg-Jiu.

Nu putem încheia aceastå succintå prezentare a celui mai tânår teatruprofesionist din România fårå a men¡iona un fapt cu adevårat remarcabil:în data de 6 octombrie 1998, la sediul Casei de culturå a sindicatelordin Tg-Jiu a avut loc avanpremiera na¡ionalå a filmului CORCORCORCORCORTULTULTULTULTUL înregia lui Bogdan- Cristian Drågan, dupå un scenariu de Horia Påtra¿cu.Printre cei distribui¡i se aflå ¿i Marian Negrescu, Eugen Titu, Ionu¡Stoica, Valeriu Bâzu ¿i Camelia Stoica, actori ai Teatrului ,,ElviraGodeanu'' cu to¡ii.

Dupå cum trebuie så amintim cå în perioada 10-16 mai 1999 institu¡iava fi organizator al unui important eveniment cultural: Zilele ElviraZilele ElviraZilele ElviraZilele ElviraZilele ElviraGodeanuGodeanuGodeanuGodeanuGodeanu, prilejuit de împlinirea a 95 de ani de la na¿terea patroaneispirituale a teatrului ( 13 mai 1904 ), program în cuprinderea cåruia semai inten¡ioneazå a se aniversa 165 ani de teatru în Tg-Jiu165 ani de teatru în Tg-Jiu165 ani de teatru în Tg-Jiu165 ani de teatru în Tg-Jiu165 ani de teatru în Tg-Jiu, dar ¿iscurgerea a 1111110 ani de la finalizarea construc¡iei T10 ani de la finalizarea construc¡iei T10 ani de la finalizarea construc¡iei T10 ani de la finalizarea construc¡iei T10 ani de la finalizarea construc¡iei Teatrului Milescueatrului Milescueatrului Milescueatrului Milescueatrului Milescu¿i a 70 ani de la darea în folosin¡å a T70 ani de la darea în folosin¡å a T70 ani de la darea în folosin¡å a T70 ani de la darea în folosin¡å a T70 ani de la darea în folosin¡å a Teatrului - Cinema Cåldåru¿e.eatrului - Cinema Cåldåru¿e.eatrului - Cinema Cåldåru¿e.eatrului - Cinema Cåldåru¿e.eatrului - Cinema Cåldåru¿e.Cu acest prilej, ini¡iatorii î¿i propun tipårirea unui numår special alCaietelor Elvira GodeanuCaietelor Elvira GodeanuCaietelor Elvira GodeanuCaietelor Elvira GodeanuCaietelor Elvira Godeanu, dezvelirea unor plåci omagiale care så


191

eternizeze istoria teatrului gorjean, organizarea unei Sesiuni deSesiuni deSesiuni deSesiuni deSesiuni decomunicåri comunicåri comunicåri comunicåri comunicåri ¿i a unei microstagiuni cu participarea unor mari trupe deteatru românesc, precum ¿i acordarea Premiilor Elvira GodeanuPremiilor Elvira GodeanuPremiilor Elvira GodeanuPremiilor Elvira GodeanuPremiilor Elvira Godeanu peanul 1998.

{Ion Cepoi, Sub semnul teatruluiSub semnul teatruluiSub semnul teatruluiSub semnul teatruluiSub semnul teatrului, Almanahul Gorjului/ Microenciclopedie, Tg-Jiu, 1999}


192

*TEATRUL DRAMATIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIU

BIETUL JOHNBIETUL JOHNBIETUL JOHNBIETUL JOHNBIETUL JOHN

de David Osborn (David Osborn (David Osborn (David Osborn (David Osborn (BOGDAN DRÅGANBOGDAN DRÅGANBOGDAN DRÅGANBOGDAN DRÅGANBOGDAN DRÅGAN)))))

DISTRIBUºIA*

EUGEN TITU - JohnSIMONA URS - Mary, so¡ia sa

CARMEN ROªCA - Calista, fiicåCLIFF - IONUº STOICA

ION ALEXANDRESCU - CioclulADRIANA RODICA GUGU - Miss Suzy

VALERIU B¢ZU - ClarkLUMINIºA GOªA - Alison, so¡ia saGEORGE DRÅGHESCU - Dr. Blum

CAMELIA STOICA - Vampir 1DAN CALOTÅ - Vampir 2

*Regia tehnicå - DRAGOª ATANASIE

Lumini - GABRIEL H¢RJABÅSonorizare - MARIUS POPESCU

Produc¡ia - FÅNUªA POPESCUCostume - PETRONELA NEMºOIU

*Scenariu, decoruri, ilustra¡ie muzicalå ¿i regieScenariu, decoruri, ilustra¡ie muzicalå ¿i regieScenariu, decoruri, ilustra¡ie muzicalå ¿i regieScenariu, decoruri, ilustra¡ie muzicalå ¿i regieScenariu, decoruri, ilustra¡ie muzicalå ¿i regie

BOGDAN- CRISTIAN DRÅGANBOGDAN- CRISTIAN DRÅGANBOGDAN- CRISTIAN DRÅGANBOGDAN- CRISTIAN DRÅGANBOGDAN- CRISTIAN DRÅGAN*****

Directorul teatrului - MARIAN NEGRESCUSecretar literar - ION CEPOI

*Premiera: 6 februarie 1999Premiera: 6 februarie 1999Premiera: 6 februarie 1999Premiera: 6 februarie 1999Premiera: 6 februarie 1999


193

*,,Considerente de naturå financiarå, precum ¿i anumite circumstan¡e

de ordin administrativ - ambele fenomene la fel de obiective - au dus laapari¡ia unor zvonuri conform cårora, în aceste zile, soarta TeatruluiDramatic ,,Elvira Godeanu” ar fi puså sub semnul întrebårii.

Cå lumea este un teatru ¿i cå gorjenii în general ¿i târgujienii înspecial s-au nåscut ,,actori” (re¡eta biologicå incluzând - pe lângåincontestabile calitå¡i - ¿i o dozå bunå de cabotinism, pu¡in mai multåvanitate de¿artå ¿i, într-o propor¡ie echivalentå, insa¡iabilå ,,pohtå” demaculare a adversarului care, uneori, ¡i-a fost chiar prieten) reprezintåun adevår care nu mai trebuie demonstrat. Dupå cum nu trebuiedemonstrat nici faptul cå sindromul care ne påstore¿te menirea de trestiigânditoare este cel al necesarei mor¡i a caprei vecinului, ori cå, dacå nune punem noi a¿a, pu¡in, împotriva curentului de opinie majoritar, lumeaar putea så ne creadå redu¿i mintal. Adåugând acestora ¿i plåcerea puråde a complica lucrurile cele mai simple (devreme ce tot ne aflåm înpostura celui care are putere de decizie într-un domeniu sau altul, apoimusai så vadå toatå lumea cum sar scântei când luåm decizia!) avem,nu-i a¿a, profilul robot al tråitorului în Târgu-Jiul anului 1999 dupåHristos.

Ce anume a generat aceste zvonuri? Punctul de plecare este real: unbuget de hiperausteritate precum cel din acest an (,,mai sårac ca anulacesta, ca anul trecut ¿i ca în to¡i anii de când må ¿tiu...” - dupå cumanticipa vremurile de acum hâtrul humule¿tean) face ca administra¡iapublicå jude¡eanå så nu mai poatå sus¡ine financiar institu¡ia teatralå.Demersul firesc al Consiliului Jude¡ean a fost acela de a transfera teatrulmunicipalitå¡ii care, în condi¡iile create de Legea finan¡elor publicelocale, are posibilitatea constituirii unui buget propriu superior anilortrecu¡i ¿i, teoretic cel pu¡in, superior autoritå¡ii jude¡ene. Încircumstan¡ele date, Consiliul local Tg-Jiu poate så preia atât institu¡iaca atare cât ¿i investi¡ia reprezentând finalizarea construc¡iei sediuluiacesteia. Un calcul simplu aratå cå dacå jude¡ul ar fi påstrat în continuaresub administra¡ia sa toate institu¡iile culturale, ar fi trebuit så aloceacestora mai mult de jumåtate din bugetul ce-i revine în acest an.Chestiunea ar fi intrat în Cartea Recordurilor ¿i, oricum, orice mintelucidå realizeazå cå un asemenea efort financiar ar fi greu suportabil.


194

În fapt, demersul Consiliului Jude¡ean nu face decât så statueze orealitate: de¿i a înfiin¡at ¿i finan¡at generos teatrul, acesta nu i-a apar¡inutniciodatå. În afara unor conferin¡e de preså, ori a unor interviuri înmass-media localå sau centralå, unde institu¡ia jude¡eanå era men¡ionatådrept ordonator de credite, Teatrul ,,Elvira Godeanu” a reprezentatdintotdeauna municipiul Tg-Jiu. Cå acela¿i lucru s-a întâmplat ¿i cuAnsamblul folcloric ,,Doina Gorjului” (påstrat în continuare de jude¡)este o problemå pe care nu vrem a o discuta acum ¿i aici.

Este adevårat cå, la modul ideal, procedurile de preluare a teatruluiar fi trebuit începute încå din trimestrul III al anului trecut.Municipalitatea ¿i-a conturat un buget, ¿i-a stabilit cheltuielile pe anulîn curs func¡ie de prioritå¡ile pe care le-a crezut de cuvin¡å. Nu estedeloc simplu ca, dupå douå luni de execu¡ie bugetarå dimensionatåîntr-un anume fel, så aduci modificåri de structurå acestui buget. Nuînseamnå cå acest lucru este cu neputin¡å, ci doar cå va trebui såmanifeståm în¡elegere pentru eventuale întârzieri ¿i så credem cådemersurile se vor finaliza oricum pozitiv.

La fel de adevårat este înså ¿i faptul cå, la aceastå orå, municipiulTg-Jiu nu patroneazå nici o institu¡ie culturalå profesionistå orispecializatå profesional, fenomen care nu se întâmplå, de pildå, la vecini:Petro¿ani, Deva, Râmnicu-Vâlcea, Slatina, Craiova etc. Sub autoritateasa nu se aflå nici vreo bibliotecå publicå sau muzeu local, precum încelelalte ora¿e sau comune ale jude¡ului. Acordarea unor aloca¡iibugetare doar Casei municipale de culturå nu schimbå cu nimic dateleproblemei, dimpotrivå, le accentueazå.

Departe de noi gândul de a sus¡ine cå, pânå acum, Consiliul munici-pal Tg-Jiu ar fi manifestat re¡ineri în a subven¡iona fenomenul culturallocal sau în a colabora fundamental cu institu¡iile culturale jude¡eanede pe teritoriul såu. Reamintim promptitudinea cu care a dat înproprietatea teatrului clådirea Sålii 23 August, participarea la organizarea¿i co-finan¡area unor programe precum ,,Gorjul istoric ¿i cultural”,edi¡iile 1997 ¿i 1998, festivaluri ¿i concursuri, spectacole stradale etc.

Ceea ce vrem så spunem noi acum este faptul cå Tg-Jiul trebuie så-¿i asume responsabilitå¡ile culturale ¿i civilizatorii pe care i le conferåstatutul såu de capitalå a unui ¡inut. Mai mult, ¿i acest lucru trebuierepetat, Gorjul ¿i Târgu-Jiul au tråit obsesiv sub zodia exclusivå a


195

folclorului. Aser¡iunea conform cåreia suntem o zonå folcloricådeosebitå, cå, etnologic, dimensiunea fundamentalå a acestui ¡inut ¿i atråitorilor în el este una mitologicå reprezintå o realitate incontestabilbeneficå, dând unitate ¿i unicitate zonei. Beneficå, dar nu suficientå lanesfâr¿it. De o bucatå de vreme, cererea ¿i nevoile culturale s-auemancipat. Experien¡a culturii de maså ca singur mod de existen¡å ¿imanifestare a spiritului s-a dovedit contraproductivå, limitativå,generatoare de modeste ori false valori. Uniformizarea ofertei culturalenu poate na¿te decât confuzie spiritualå. Doar raportarea la exigen¡eleprofesionismului cultural - la instumentele culturii de performan¡å,a¿adar - poate oferi drept de existen¡å inclusiv culturii de tipneprofesionist. Viitorul Gorjului nu poate ¿i nu trebuie gândit decât înfunc¡ie de institu¡iile sale majore - Constantin Brâncu¿i, universitate,teatru, muzeu, bibliotecå de artå, orchestrå de camerå, revistå de culturåetc. - ¿i de personalitå¡ile întemeietoare ale acestora: scriitori, muzicieni,arti¿ti plastici, actori, cercetåtori, oameni de ¿tiin¡å, dascåli de spirit.Doar acestea au ¿ansa permanen¡ei, doar acestea se pot ridica ¿i potråmâne deasupra vremurilor. Orice altceva nu înseamnå decât risipireincon¿tientå a banului public. Înseamnå compromis fåcut în numeleunei iluzorii percep¡ii a fenomenului cultural. Înseamnå autorizarea ¿ilegitimarea falselor valori.

Însu¿i viitorul Târgu-Jiului nu poate fi conceput fårå existen¡ainstitu¡iilor ¿i ini¡iativelor care pot så-i contureze fiin¡a spiritualå: Teatrul,,Elvira Godeanu”, un Institut de cercetare ¿i valorificare a crea¡ieibrâncu¿iene, orchestrå de camerå, revistå de culturå, o Galerie de artåmodernå, o editurå-librårie care så promoveze adevårata carte deliteraturå ¿i artå româneascå ¿i universalå. Toate acestea ar putea constituielementele de structurå ale unui veritabil Centru de culturå ¿i artå careså poarte numele lui Constantin Brâncu¿i (De altfel, un asemenea proiecta fost înaintat Consiliului local de cåtre subsemnatul încå din primåvaralui 1997)

Toate acestea ar putea func¡iona în chiar inima ora¿ului, pe axaBrâncu¿i, prin achizi¡ionarea clådirii alipite de sediul nou al Teatrului.În imobilul institu¡iei teatrale ¿i-ar putea astfel desfå¿ura activitatea ¿iorchestra de camerå, la parterul clådirii pot fiin¡a Galeria de Artå ¿iLibråria, iar la etaj sunt spa¡ii suficiente pentru un institut de


196

brâncu¿iologie, o editurå ¿i o revistå de culturå reprezentativå pentruGorj. Evident, toate acestea necesitå eforturi financiare, dar, în primulrând, necesitå în¡elegerea faptului cå fiecare comunitate î¿i are mi¿careaculturalå (ca ¿i pe cea economicå sau politicå) pe care o dore¿te cuadevårat ¿i pe care o subven¡ioneazå.

Sunt voci care sus¡in cå o institu¡ie de acest gen trebuie så fieprofitabilå cam în felul în care este profitabil un SRL. Primejdioaså ¿iprimitivå op¡iune. Profitul unei asemenea institu¡ii este cert, numai cåse calculeazå altfel: în unitå¡i de måsurå civilizatorii, în modul în careinstitu¡ia råspunde nevoilor culturale ale beneficiarului contribuabil,ale comunitå¡ii a¿adar.

În sensul celor spuse mai sus, existen¡a Teatrului Dramatic ,,ElviraGodeanu” nu poate fi puså sub semnul întrebårii, indiferent de autoritateapublicå patronatoare. În Tg-Jiu nu se poate repeta odiseea ultimilor ania ceea ce s-ar putea numi, iertatå fie-ne mali¡iozitatea, inaugurarea aîncå unui PILON AL RECUNOªTINºEI FÅRÅ SF¢RªIT.

ªi nu se poate nu numai pentru cå administra¡ia jude¡eanå a investitmaterial ¿i moral în institu¡ia teatrului, dovedind maturitate ¿i în¡elegerecorectå a menirii ei ca reprezentantå a comunitå¡ii, calitå¡i rar întâlniteprin alte pår¡i în aceste vremuri, ci pentru cå, iatå, anul acesta este unulde gra¡ie pentru fenomenul teatral din Tg-Jiu:

- pe 13 mai se împlinesc 95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu,patroana spiritualå a teatrului, fiica lui Constantin ¿i a Josefinei Glodeanu(nåscutå Visner) din Tg-Jiu, absolventå a ªcolii primare nr. 1 de fetedin urbea noastrå; men¡ionåm cå pe certificatul de absolvire a ¿coliiprimare semnåtura olografå este ELVIRA C. GODEANU, nume subcare destinul i-a håråzit nemurirea;

- pe 30 august se împlinesc 165 ani de mi¿care teatralå în Gorj,reprezentarea la 30 august 1834 a tragediei ,,Regulus” de Iosef H. vonCollin, în montarea lui Constantin Stanciovici-Bråni¿teanu, profesor laªcoala Na¡ionalå din Tg-Jiu, însemnând intrarea în circuitul culturalna¡ional a stråvechiului nostru târg; {...}

Ce ar mai råmâne de spus? Cu o asemenea istorie, cu însemnatecontribu¡ii în dezvoltarea teatrului românesc (Mia Teodorescu, AristizzaRomanescu - fiicå a Paulinei Stavrescu Dimitriade din Tg-Jiu, RalucaVlådicescu - nåscutå Stavrescu, Elvira Godeanu, Marcel Angelescu,


197

Hora¡iu Målåele etc.), cu eforturi financiare deosebite fåcute pânå acumde Consiliul Jude¡ean Gorj pentru ca în Tg-Jiu så fiin¡eze un teatruconceput la standarde europene, s-a scos în eviden¡å adevårul zicaleiconform cåreia ,,Omul sfin¡e¿te locul.” Adicå: s-a înfiin¡at un teatruprofesionist (cel mai tânår din România), s-a pornit o investi¡ie care seapropie de finalizare, s-a consolidat o trupå competitivå de actori, s-aconturat un repertoriu cuprinzând 16 piese din dramaturgia româneascå¿i universalå, comparabil oricând cu acela al unui mare teatru.

Ce mai råmâne? Mai råmâne ca autoritå¡ile så finan¡eze toate acestecâ¿tiguri pornind de la un adevår neluat în seamå pânå acum ¿i anumecå, în ceea ce prive¿te lucrarea eternå a spiritului, nu numai omul sfin¡e¿telocul, ci ¿i ,,Locul sfin¡e¿te omul”. Iar Teatrul este un astfel de loc alsfin¡irii.”

{Ion Cepoi, TTTTTeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zileleeatrul nostru cel de toate zilele, Meridian, an II, nr.1/ martie 1999}


198

*,,ROM¢NIAJUDEºUL GORJCONSILIUL JUDEºEAN


privind transferul Teatrului dramatic ,,Elvira Godeanu” dinsubordinea Consiliului Jude¡ean Gorj, în subordinea Consiliului

Municipal Tg-Jiu

Consiliul Jude¡ean Gorj:Având în vedere:- Expunerea de motive la proiectul de Hotårâre;- Adresa nr. 612/ 1999 a Consiliului Jude¡ean Gorj;- Raportul Direc¡iei economice a Consiliului Jude¡ean Gorj;- Raportul de avizare al Comisiei juridice ¿i raportul de avizare al

comisiei programe, prognoze, buget-finan¡e;- Hotårârea nr. 27/ 29.03.1999 a Consiliului Local Tg-Jiu de aprobare

a preluårii institu¡iei respective;- Prevederile art. 66 din Legea nr. 69/ 1991 privind administra¡ia

publicå localå:

Hotårå¿te:Hotårå¿te:Hotårå¿te:Hotårå¿te:Hotårå¿te:

Art. 1. Se aprobå transferul Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”Tg. Jiu din subordinea Consiliului Jude¡ean Gorj, în subordineaConsiliului Municipal Tg. Jiu, începând cu data adoptårii bugetuluipropriu pe anul 1999.

Art. 2. Predarea-preluarea patrimoniului institu¡iei respective se faceîn termen de 15 zile de la data prezentei, pe bazå de protocol.

Art. 3. Direc¡ia economicå ¿i Direc¡ia tehnicå vor duce la îndeplinireprevederile prezentei hotårâri, care va fi comunicatå Consiliului Mu-


199

nicipal Tg-Jiu ¿i institu¡iei respective.

PREªEDINTE SECRETARProf. Nicolae Mischie Zoica Zamfirescu

NrNrNrNrNr. 14. 14. 14. 14. 14adoptatå în ¿edin¡a dinadoptatå în ¿edin¡a dinadoptatå în ¿edin¡a dinadoptatå în ¿edin¡a dinadoptatå în ¿edin¡a din06.04.1999 cu un nr06.04.1999 cu un nr06.04.1999 cu un nr06.04.1999 cu un nr06.04.1999 cu un nr. de. de. de. de. de37 voturi din totalul37 voturi din totalul37 voturi din totalul37 voturi din totalul37 voturi din totalulnumårului de consilieri.numårului de consilieri.numårului de consilieri.numårului de consilieri.numårului de consilieri.

{Notå: Hotårârea este înregistratå la Registratura Generalå aPrimåriei Municipiului Tg-Jiu sub nr. 10202/ 09.04.1999}


200

*,,ROM¢NIAJUDEºUL GORJMUNICIPIUL TG-JIUPRIMAR

DISPOZIºIEDISPOZIºIEDISPOZIºIEDISPOZIºIEDISPOZIºIEprivind constituirea comisiei pentru preluarea Teatrului Dramatic

,,Elvira Godeanu” de la Consiliul jude¡ean Gorj

Primarul municipiului Tg-Jiu, domnul economist Petre Nanu,Având în vedere:- adresa nr. 627/ 1999 a Consiliului jude¡ean Gorj, prin care se solicitå

preluarea Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” de cåtre Consiliul lo-cal Tg-Jiu întrucât nu mai dispune de fonduri båne¿ti necesare continuåriilucrårilor de construire a clådirii teatrului ¿i salarizårii personalului;

- prevederile Legii 189/ 1998 privind finan¡ele publice locale;- prevederile Legii nr. 213/ 1998 privind proprietatea publicå ¿i

regimul juridic al acesteia;- Hotårârea nr. 27/ 29.03.1999 a Consiliului local al municipiului

Tg-Jiu;- prevederile art. 44 din Legea nr. 69/ 1991 privind administra¡ia

publicå localå, republicatå,

DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:DISPUNE:

Art. 1. Constituirea comisiei pentru preluarea Teatrului Dramatic,,Elvira Godeanu” de la Consiliul jude¡ean Gorj, în urmåtoareacomponen¡å:

- Ec. Gabriel Sanda, Viceprimar al municipiului Tg-Jiu- pre¿edinte- Ing. ªtefan Polineta - Director tehnic - secretar- Ing. Arjoca Marian - ªef ¿erviciu Urbanism - membru- Ec. Cåilean Narcisa - Director Economic - membru- Ing. Almå¿an Mioara - ªf Serviciu Investi¡ii - membru- Ing. Orzan Mihaela - Inspector de specialitate Serviciul Investi¡ii -


201

membru- Ing. Feroiu Ion - ªef Serviciu Gospodårie Comunalå - membruArt. 2. Comisia va elabora un studiu privind: stadiul realizårii fizice

a investi¡iei; legalitatea contractelor ¿i derularea acestora pânå la datapreluårii efective; ree¿alonarea investi¡iei; reorganizarea activitå¡iiinstitu¡iei.

Art. 3. Studiul va fi întocmit pânå la data de 27. 04. 99 ¿i va fi supusspre aprobarea Consiliului local al Municipiului Tg-Jiu.

Art. 4. Prevederile prezentei dispozi¡ii vor fi duse la îndeplinire deDirec¡ia Tehnicå, Direc¡ia Economicå, Serviciul Investi¡ii, ServiciulUrbanism ¿i Serviciul Gospodårie Comunalå.

PrimarPrimarPrimarPrimarPrimarEc. Petre NanuEc. Petre NanuEc. Petre NanuEc. Petre NanuEc. Petre Nanu

Tg-JiuTg-JiuTg-JiuTg-JiuTg-JiuNrNrNrNrNr. 368 din 06.04.1999. 368 din 06.04.1999. 368 din 06.04.1999. 368 din 06.04.1999. 368 din 06.04.1999


202

*,,Cu prilejul împlinirii a 95 ani de la na¿terea patroanei spirituale a

teatrului ¿i a 165 ani ani de mi¿care teatralå în Gorj, Teatrul Dramatic,,Elvira Godeanu”, împreunå cu Consiliul Local ¿i Primåria Tg-Jiu,Universitatea ,,Constantin Brâncu¿i” Tg-Jiu ¿i Universitatea din Craiovaorganizeazå, în perioada 12-16 mai 1999, Zilele ,,Elvira Godeanu”,edi¡ia a II-a.

Complexul de manifeståri cultural-¿tiin¡ifce ¿i artistice va debutacu un spectacol pentru copii oferit de Teatrul ,,ºåndåricå” din Bucure¿ti,urmat vineri 14 mai de spectacolul ,,ShakespeareShakespeareShakespeareShakespeareShakespeare” prezentat de studen¡iiFacultå¡ii de Teatru din Craiova. În aceea¿i zi se vor desf¿ura sesiunea¿tiin¡ificå aniversarå, lansarea cår¡ii ,,Planeta SilvestruPlaneta SilvestruPlaneta SilvestruPlaneta SilvestruPlaneta Silvestru” de Petre Bokor,prezentarea viitorilor actori ai teatrului local ¿i o conferin¡å de preså.

Såmbåtå, 15 mai a.c. este ziua premierei comediei ,,O noapteO noapteO noapteO noapteO noaptefurtunoasåfurtunoasåfurtunoasåfurtunoasåfurtunoaså” de I. L. Caragiale, în regia lui Marian Negrescu. Începândcu orele 21, la Casa de Culturå a Sindicatelor care este, de altfel, loculdesfå¿urårii tuturor manifestårilor, va avea loc Gala Premiilor ,,ElviraGodeanu” pe anul 1998.”

{Marius Stoichi¡oiu, Zilele ,,Elvira Godeanu” la Tg-JiuZilele ,,Elvira Godeanu” la Tg-JiuZilele ,,Elvira Godeanu” la Tg-JiuZilele ,,Elvira Godeanu” la Tg-JiuZilele ,,Elvira Godeanu” la Tg-Jiu, Obiectivgorjean, nr. 17/ 8-14 mai 1999}

*,,Teatrul Dramatic din Tg-Jiu, purtând numele celebrei actri¡e Elvira

Godeanu, nåscutå în acest ora¿, organizeazå în perioada 12-16 mai ceade a doua edi¡ie a Zilelor ,,Elvira Godeanu”. În aceste zile va fi prezentatspectacolul de absolvire a primei promo¡ii a Facultå¡ii de teatru dinCraiova, va avea loc premiera comediei O noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoaså de I. L.Caragiale (regia Marian Negrescu) ¿i se vor acorda Premiile ,,ElviraGodeanu” pe anul 1998. Vor primi premii speciale prof. univ. SandaManu, ¿efa catedrei de actorie a Universitå¡ii de Artå Teatralå ¿iCinematograficå ,,I. L. Caragiale” Bucure¿ti, Ileana Berlogea, prof. univ.dr. la UATC, ¿i studen¡ii Facultå¡ii de teatru din Craiova. De asemeni,vor fi acordate premii de interpretare pe anul 1998 unor actori craioveni.

Zilele ,,Elvira Godeanu” marcheazå în acest an împlinirea a 95 anide la na¿terea celebrei actri¡e, absolventå a ªcolii primare nr. 1 de fetedin Tg-Jiu. Tot în acest an, pe 30 august, se împlinesc 165 ani de mi¿care


203

teatralå în Gorj.”{C.M., La TLa TLa TLa TLa Teatrul Dramatic din Tg-Jiu - Zilele ,,Elviraeatrul Dramatic din Tg-Jiu - Zilele ,,Elviraeatrul Dramatic din Tg-Jiu - Zilele ,,Elviraeatrul Dramatic din Tg-Jiu - Zilele ,,Elviraeatrul Dramatic din Tg-Jiu - Zilele ,,Elvira

Godeanu”Godeanu”Godeanu”Godeanu”Godeanu”, Adevårul, nr. 2777/ 12 mai 1999}

*,, Începând de aståzi, 12 mai, ¿i pânå duminicå, 16 mai, Teatrul

,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu sårbåtore¿te Zilele ,,Elvira Godeanu”(edi¡ia a II-a), cea mai importantå manifestare a stagiunii în curs.Organizatå de Consiliul local Tg-Jiu, Teatrul ,,Elvira Godeanu”,Universitatea ,,Constantin Brâncu¿i” din Tg-Jiu, Universitatea Craiova¿i Inspectoratul pentru culturå al jude¡ului Gorj (locul de desfå¿urareeste Casa sindicatelor din Tg-Jiu), manifestarea este dedicatå împlinirii,pe 13 mai, a 95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu, patroana spiritualåa teatrului, fiicå a lui Constantin ¿i Josefinei Glodeanu (nåscutå Visner),absolventå a ªcolii primare nr. 1 de fete din urbea noastrå. Semnåturaolografå este Elvira C. Godeanu, nume sub care destinul i-a håråzitnemurirea.

{...} Programul celei de-a doua edi¡ii este extrem de încårcat ¿icuprinde urmåtoarele evenimente: lansarea cår¡ii ,,Planeta Silvestru”de Petre Bokor, spectacolul ,,Shakespeare” prezentat de prima promo¡iea Facultå¡ii de teatru din Craiova (anul IV) cu precizarea cå toatå clasaprof. univ. Remus Mårgineanu va veni la Tg-Jiu la Teatrul Dramatic,,Elvira Godeanu” ca angaja¡i începând cu data de 1 august 1999;premiera oficialå a teatrului cu spectacolul ,,O noapte furtunoaså” de I.L. Caragiale, în regia mea (programatå pentru 15 mai). În aceea¿i searå,dupå premierå, vor fi decernate Premiile ,,Elvira Godeanu” pe anul1998 unor personalitå¡i din lumea teatralå româneascå.”

{Cuvântul directorului/ Marian Negrescu/ Zilelel ,,ElviraCuvântul directorului/ Marian Negrescu/ Zilelel ,,ElviraCuvântul directorului/ Marian Negrescu/ Zilelel ,,ElviraCuvântul directorului/ Marian Negrescu/ Zilelel ,,ElviraCuvântul directorului/ Marian Negrescu/ Zilelel ,,ElviraGodeanu” la TârGodeanu” la TârGodeanu” la TârGodeanu” la TârGodeanu” la Târgu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiu, Rampa, nr. 103/ 12 mai 1999}

*,,Personalitå¡i teatrale bucure¿tene sunt invitate så participe la cea

de- a doua edi¡ie a manifestårii cu titlul Zilele ,,Elvira Godeanu”,organizatå d eTeatrul Dramatic din Tg-Jiu, începând de aståzi, pânå îndata de 16 mai. Sårbåtoarea este prilejuitå de aniversarea a 95 ani de lana¿terea Elvirei Godeanu, patroana spiritualå a teatrului din Tg-Jiu; de


204

împlinirea a 165 ani de mi¿carea teatralå în Gorj ¿i a 110 ani de lafinalizarea Teatrului ,,Milescu”, al cincilea teatru din regat la vremeaaceea. Printre momentele mai importante ale evenimentului pot fiamintite: o sesiune ¿tiin¡ificå aniversarå, lansarea cår¡ii ,,PlanetaSilvestru” de Petre Bokor, spectacolul de absolvire a primei promo¡ii aFacultå¡ii de teatru din Craiova, ‘’Shakespeare”, premiera comediei,,O noapte furtunoaså”, în regia lui Marian Negrescu, prezentatå deTeatrul Dramatic din Tg-Jiu, precum ¿i Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu”pe anul 1998: Premiul pentru rol principal feminin - Gabriela Baciu, T.N. Craiova (Catarina din ,,Îmblânzirea scorpiei” de Shakespeare); Rolsecundar feminin - Rodica Gugu, Teatrul ,,Elvira Godeanu” (Biancadin ,,Îmblânzirea scorpiei”); Rol principal masculin - Adrian Andone,T. N. C. (Petruchio din aceea¿i pieså); Rol secundar masculin - ValeriuBâzu, Teatrul ,,Elvira Godeanu” (Sly din ,,Îmblânzirea scorpiei”);Premiul special - regizorul Bogdan Cristian Drågan (scenariile originaleCarantina, Bietul John, Revolta de pe urmå a Evei Braun).”

{Zilele ,,Elvira Godeanu” la TârZilele ,,Elvira Godeanu” la TârZilele ,,Elvira Godeanu” la TârZilele ,,Elvira Godeanu” la TârZilele ,,Elvira Godeanu” la Târgu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiu, Curentul, 12 mai 1999}

*,,În ziua de 13 mai se împlinesc 95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu,

patroana spiritualå a teatrului, fiicå a lui Constantin ¿i a JosefineiGodeanu (nåscutå Visner) din Tg-Jiu ...

{...} Zilele ,,Elvira Godeanu”, ce se vor desfå¿ura din ini¡iativateatrului din Tg-Jiu - institu¡ie care poartå numele marii artiste - stausub semnul mai multor aniversåri.

Manifestarea (organizatå de Consiliul local, Teatrul ,,ElviraGodeanu”, Universitå¡ile din Tg-Jiu ¿i Craiova ¿i Inspectoratul pentruculturå Gorj) va include câteva spectacole ale teatrului gazdå, la loc decinste fiind premiera cu ,,O noapte furtunoaså” de I. L. Caragiale.

În cadrul unei sesiuni ¿tiin¡ifice se va lansa cartea ,,Planeta Silvestru”de Petre Bokor.

Zilele ... se vor încheia cu Gala premiilor ,,Elvira Godeanu” - peanul 1998. Vor primi premii speciale: Sanda Manu, ¿efa catedrei deactorie a UATC ,,I. L. Caragiale” ¿i Ileana Berlogea, profesor universitardoctor al aceleia¿i institu¡ii bucure¿tene. Printre laurea¡ii pentruinterpretare: Gabriela Baciu, Rodica Gudu, Adrian Andone, Valeriu


205

Bâzu, regizorul Bogdan Cristian Drågan.Programul teatrului gorjean ... îmbinå omagierea tradi¡iei cu

preocuparea pentru viitorul vie¡ii teatrale din Tg-Jiu. (O ,,direc¡ie” ¿imai importantå în perspectiva instalårii teatrului într-o frumoaså ¿imodernå clådire).

În acest sens, în Zilele ,,Elvira Godeanu” va avea loc ¿i prezentareaoficialå a primei promo¡ii de absolven¡i ai facultå¡ii de teatru din Craiova,înso¡itå - bineîn¡eles! - de unspectacol din institut, intitulat,,Shakespeare”.”

{Natalia Stancu, La Tg-Jiu - Zilele ,,Elvira Godeanu” întreLa Tg-Jiu - Zilele ,,Elvira Godeanu” întreLa Tg-Jiu - Zilele ,,Elvira Godeanu” întreLa Tg-Jiu - Zilele ,,Elvira Godeanu” întreLa Tg-Jiu - Zilele ,,Elvira Godeanu” întreomagierea marii actri¡e, ‘’Planeta Silvestru” ¿i ultima promo¡ie deomagierea marii actri¡e, ‘’Planeta Silvestru” ¿i ultima promo¡ie deomagierea marii actri¡e, ‘’Planeta Silvestru” ¿i ultima promo¡ie deomagierea marii actri¡e, ‘’Planeta Silvestru” ¿i ultima promo¡ie deomagierea marii actri¡e, ‘’Planeta Silvestru” ¿i ultima promo¡ie deactori ai Craioveiactori ai Craioveiactori ai Craioveiactori ai Craioveiactori ai Craiovei, Curierul Na¡ional/ joi, 13 mai 1999}


206

*CONSILIUL LOCAL ªI PRIMÅRIA TG-JIUCONSILIUL LOCAL ªI PRIMÅRIA TG-JIUCONSILIUL LOCAL ªI PRIMÅRIA TG-JIUCONSILIUL LOCAL ªI PRIMÅRIA TG-JIUCONSILIUL LOCAL ªI PRIMÅRIA TG-JIU

TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIU

ZILELE ,,ELZILELE ,,ELZILELE ,,ELZILELE ,,ELZILELE ,,ELVIRA GODEANU”VIRA GODEANU”VIRA GODEANU”VIRA GODEANU”VIRA GODEANU”

13 - 16 mai 1999*

PROGRAMUL MANIFESTÅRILOR

Joi, 13 mai 1999Joi, 13 mai 1999Joi, 13 mai 1999Joi, 13 mai 1999Joi, 13 mai 1999orele 11 ¿i 13, Casa sindicatelor Tg-Jiu

* Spectacole în turneu ale Teatrului ,,ºåndåricå” din Bucure¿ti*

VVVVVineri, 14 mai 1999ineri, 14 mai 1999ineri, 14 mai 1999ineri, 14 mai 1999ineri, 14 mai 1999orele 14, Sala Maurå a Palatului Prefecturii

* Sesiune aniversarå: ,,95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu95 ani de la na¿terea Elvirei Godeanu”;* Lansare de carte: ,,Planeta Silvestru’Planeta Silvestru’Planeta Silvestru’Planeta Silvestru’Planeta Silvestru’’ de Petre Bokor;

* Conferin¡å de preså ¿i prezentarea oficialå a primei promo¡iiprezentarea oficialå a primei promo¡iiprezentarea oficialå a primei promo¡iiprezentarea oficialå a primei promo¡iiprezentarea oficialå a primei promo¡iide actori ai Facultå¡ii de teatru din Craiovade actori ai Facultå¡ii de teatru din Craiovade actori ai Facultå¡ii de teatru din Craiovade actori ai Facultå¡ii de teatru din Craiovade actori ai Facultå¡ii de teatru din Craiova, clasa prof. univ.

Remus Mårgineanu ¿i conf. univ. Smaragda Olteanu;orele 18, Casa sindicatelor Tg-Jiu

* Spectacol ,,ShakespeareShakespeareShakespeareShakespeareShakespeare” prezentat de absolven¡iiFacultå¡ii de teatru Craiova

*Sâmbåtå, 15 mai 1999Sâmbåtå, 15 mai 1999Sâmbåtå, 15 mai 1999Sâmbåtå, 15 mai 1999Sâmbåtå, 15 mai 1999

orele 18, Casa sindicatelor Tg-Jiu* Premiera Premiera Premiera Premiera Premiera comediei ,,O noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoaså” de I. L. Caragiale

Regia: Marian Negrescu;* Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu”Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu”Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu”Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu”Gala Premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1998 (edi¡ia a II-a)

*Duminicå, 16 mai 1999Duminicå, 16 mai 1999Duminicå, 16 mai 1999Duminicå, 16 mai 1999Duminicå, 16 mai 1999

orele 18, Casa sindicatelor Tg-Jiu* Spectacol: ,,O noapte furtunoaså” de I.L. Caragiale.{Autori proiect ¿i directori program: Ion Cepoi,Autori proiect ¿i directori program: Ion Cepoi,Autori proiect ¿i directori program: Ion Cepoi,Autori proiect ¿i directori program: Ion Cepoi,Autori proiect ¿i directori program: Ion Cepoi,

Marian NegrescuMarian NegrescuMarian NegrescuMarian NegrescuMarian Negrescu}


207

*****

TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIUVIRA GODEANU” TG-JIU

O NOAPTE FURTUNOASÅO NOAPTE FURTUNOASÅO NOAPTE FURTUNOASÅO NOAPTE FURTUNOASÅO NOAPTE FURTUNOASÅ

de I. L. CARAGIALEde I. L. CARAGIALEde I. L. CARAGIALEde I. L. CARAGIALEde I. L. CARAGIALE

*Distribu¡ia

Jupân Dumitrache - Ionu¡ StoicaNae Ipingescu - Valeriu Bâzu

Chiriac - Eugen TituSpiridon - Carmen Ro¿ca/ Dan CalotåRicå Venturiano - Ion Alexandrescu

Veta - Adriana Rodica Gugu/ Monica SfetcuZi¡a - Simona Urs/ Lumini¡a ªorop

*Regia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå

MARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUAsistent regie: Geni Macsim (T.N. Craiova)

Scenografia - Petronela Nem¡oiu


Lumini - Gabriel HârjabåSonorizare - Marius PopescuProduc¡ia - Fånu¿a Popescu

ªef ma¿ini¿ti - Florin Ionescu*


Premiera: 15 mai 1999Premiera: 15 mai 1999Premiera: 15 mai 1999Premiera: 15 mai 1999Premiera: 15 mai 1999


208

*,, Zilele ,,Elvira Godeanu” desfå¿urate în municipiul Tg-Jiu s-auZilele ,,Elvira Godeanu” desfå¿urate în municipiul Tg-Jiu s-auZilele ,,Elvira Godeanu” desfå¿urate în municipiul Tg-Jiu s-auZilele ,,Elvira Godeanu” desfå¿urate în municipiul Tg-Jiu s-auZilele ,,Elvira Godeanu” desfå¿urate în municipiul Tg-Jiu s-au

încheiat sâmbåtå cu premiera piesei ,,O noapte furtunoaså” de I. L.încheiat sâmbåtå cu premiera piesei ,,O noapte furtunoaså” de I. L.încheiat sâmbåtå cu premiera piesei ,,O noapte furtunoaså” de I. L.încheiat sâmbåtå cu premiera piesei ,,O noapte furtunoaså” de I. L.încheiat sâmbåtå cu premiera piesei ,,O noapte furtunoaså” de I. L.Caragiale ¿i cu decernarea premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1998Caragiale ¿i cu decernarea premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1998Caragiale ¿i cu decernarea premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1998Caragiale ¿i cu decernarea premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1998Caragiale ¿i cu decernarea premiilor ,,Elvira Godeanu” pe anul 1998.

Începând cu ora 18, la Casa de Culturå a Sindicatelor din Tg-Jiu aavut loc premiera cunoscutei piese sus¡inutå de trupa Teatrului ,,ElviraGodeanu” din municipiul nostru. Din distribu¡ie au fåcut parte Ionu¡Stoica, Valeriu Bâzu, Eugen Titu, Carmen Ro¿ca, Dan Calotå, IonAlexandrescu, Adriana Gugu, Monica Sfetcu, Simona Urs ¿i Lumini¡aªorop, conduså foarte bine de directorul teatrului, care în acela¿i timpeste ¿i regizor, Marian Negrescu. La premierå au luat parte personalitå¡iale jude¡ului Gorj ¿i reprezentan¡i ai altor teatre din tarå. În cadrulceremoniei care a urmat au fost acordate trei tipuri de premii: deinterpretare, speciale ¿i un premiu surprizå. Piesa în care au jucat ¿ipentru care au primit premii actorii Teatrului ,,Elvira Godeanu” a fost,,Îmblânzirea scorpiei”. Premii de interpretare au fost acordate actorilorValeriu Bâzu, pentru rol secundar masculin, Rodica Gugu, pentru rolsecundar feminin, Gabriela Baciu, pentru rol principal feminin, AdrianAndone, pentru rol principal masculin. Premiile speciale au fost acordatelui Bogdan Cristian Drågan, pentru scenarii originale, Ilenei Berlogea,pentru credin¡a în destinul Teatrului ,,Elvira Godeanu” ¿i Sandei Manu,pentru încredere ¿i altruism, precum ¿i pentru promovarea na¡ionalå ateatrului târgujian. Premiul surprizå a constat în decernarea unorînscrisuri de onoare oferite de Funda¡ia Culturalå ,,Pasårea Måiastrå” aPoli¡iei din Gorj.”

{Daniel Diaconescu, La Tg-Jiu au fost decernate premiile ,,ElviraLa Tg-Jiu au fost decernate premiile ,,ElviraLa Tg-Jiu au fost decernate premiile ,,ElviraLa Tg-Jiu au fost decernate premiile ,,ElviraLa Tg-Jiu au fost decernate premiile ,,ElviraGodeanu” 1998,Godeanu” 1998,Godeanu” 1998,Godeanu” 1998,Godeanu” 1998, Ora, nr. 668/ 18 mai 1999}

*,,Vineri, 14 mai a.c., în cadrul Zilelor ,,Elvira Godeanu”, edi¡ia a II-

a, la Sala Maurå a Prefecturii Gorj, a avut loc ceremonia de prezentarea primei promo¡ii de actori ai Facultå¡ii de Teatru din Craiova, actori pecare Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu îi va angaja,începând cu 1 august. A fost evocatå aniversarea a 95 ani de la na¿tereaElvirei Godeanu ¿i personalitatea actri¡ei. Cu aceastå ocazie, a fost


209

lansatå cartea ,,Planeta Silvestru” de Petre Bokor. A prezentat Brându¿aZai¡a Silvestru. Au participat actori, personalitå¡i ale vie¡ii culturalegorjene ¿i notabilitå¡ile ora¿ului: prefect, primar, pre¿edinte de ConsiliuJude¡ean.”

{Dan George, Agendå culturalåAgendå culturalåAgendå culturalåAgendå culturalåAgendå culturalå, Opinia, nr. 369/ 21-27 mai 1999}

*,,Sâmbåtå, 15 mai 1999 am avut plåcerea så asiståm la premiera

piesei ,,O noapte furtunoaså” de I. L. Caragiale, în regia domnuluiMarian negrescu. Urmårind evolu¡ia lui Ricå Venturiano, acest personajcare a fåcut deliciul actului al doilea, l-am cåutat pe cel care i-a datvia¡å. ªi l-am gåsit. Îl cheamå Ion Alexandrescu, sau Alex, cum îi spunprietenii încå din timpul liceului - ¿i s-a nåscut la Båle¿ti, jude¡ul Gorj,pe data de 13 decembrie 1962, odatå cu încheierea cu succes acolectivizårii.

Terminå liceul la Tg-Jiu, prima promo¡ie a Liceului de MecanicåFinå în 1981 ¿i vrea så facå armata la para¿uti¿ti. Nu ajunge acolo, cidoar la Rm.-Sårat, unde, mai demult, un deputat li se adresa alegåtorilorcu celebrul ,,Stima¡ii mei râmniceni såra¡i!”

Dupå armatå se întoarce la Tg-Jiu unde constatå cå Teatrul Popularde aici avea nevoie de un actor. Se prezintå ¿i doamna Ligia Tilici îladoptå în trupå. Joacå aici pânå în 1990 când då examen la facultate ¿iajunge student la clasa profesor Cristian Munteanu/ Sorin Gheorghiu.Terminå facultatea ¿i î¿i ia licen¡a cu rolul lui Jevakin din Cåsåtoria luiGogol. În timpul studiilor la facultate are o bogatå activitate de actor.Joacå în piese de Shakespeare, Caragiale, Ibsen, Mrozec, Eugen Ionescu,Euripide etc. Îl atrage ¿i filmul, astfel cå dupå ce joacå în douå filmepregåtite de studen¡ii de la regie, filme pentru festivalul filmului de laCostine¿ti, este distribuit în Somnul Insultei de Mircea Veroiu, filmpremiat la Festivalul Filmului de la Cannes.

Dupå facultate se întoarce la Tg-Jiu. El era de aici, de aici era so¡ialui ¿i tot de aici mai era Marian Negrescu care îl prime¿te cu bra¡eledeschise. Începând cu 1994, ca angajat al Teatrului ,,Elvira Godeanu”joacå în piese de Bulgakov, Gogol, Jacinto Benavente, Shakespeare,Gabriel Marcel, Tullio Zanovello etc. Dar cum nu are astâmpår, nu semul¡ume¿te så fie doar actor, ci se apucå ¿i de regie, punând în scenå


210

basmul Muck cel Mic de Wilhelm Hauff ¿i Motanul încål¡at de HeinzKahlau. Aceste douå spectacole le realizeazå cu actori elevi de la liceeledin Tg-Jiu începând de prin 1997. Îi place så lucreze cu liceeni, cucandoare ¿i prospe¡ime. Spectacolele le pregåte¿te chiar la liceu ¿ipremierele au loc tot acolo, în mijlocul colegilor tinerilor actori. Secreeazå o emula¡ie deosebitå pentru teatru, este infinit mai greu så creeziun public de teatru.

Se pare cå soarta i-a håråzit lui Ion Alexandrescu så prindå toateînceputurile: primii doi ani de liceu îi face într-o ¿coalå generalå,a¿teptând så se termine de construit liceul, primul an de armatå îl petreceîn ni¿te baråci a¿teptând så se termine de construit noul teatru pentru ajuca în sfâr¿it acolo unde este de drept så joace un actor, adicå într-unTEATRU.

Dar så revenim la premiera de sâmbåtå. La primirea rolului, dupåmomentul de bucurie, au urmat nelini¿tile inerente. Mai jucase elCaragiale în D’ale carnavalului, dar nu putea uita cå pe Ricå îlinterpretaserå înaintea lui mari actori printre care Radu Beligan ¿iHora¡iu Målåele. Este o cinste ¿i o responsabilitate så joci Caragiale ¿iAlex considerå acest rol un moment important al carierei lui.

În timpul repeti¡iilor nelini¿tile au dispårut. Regizorul avea o viziunepersonalå asupra piesei ¿i actorii l-au în¡eles ¿i s-au mulat pe ideea lui.Cåci marea artå, atunci când pui în scenå Caragiale, este så faci în a¿afel încât spectatorul så uite în cele douå ore cå a mai våzut spectacolulîn alte regii ¿i cu al¡i actori. Dacå reu¿e¿ti acest lucru, partida estecâ¿tigatå.

Ricå Venturiano este personajul despre care toatå lumea vorbe¿te înprimul act, iar el nu apare decât în actul al doilea. Apari¡ia lui estespectaculoaså; spilcuit, cu florile-ntr-o mânå, cu bastonul în cealaltå ¿icu ochelarii înfip¡i pe nas, då în curtea jupânului de o conjura¡ie aobiectelor, care în råimea lor i s epun toate în cale ¿i Ricå reu¿e¿te så seîmpiedice de toate.

Ricå este un personaj meticulos, el nu uitå atunci când merge la oîntâlnire amoroaså så-¿i ia pe lângå flori ¿i umera¿ul pentru haine. Estegenul de om care nu poate så facå drumul de acaså ¿i pânå la redac¡iaunde lucra fårå så se loveascå de trei-patru felinare. Ceva instruc¡ie ¿iculturå nu prea multå, dar net superioarå lumii din mahalaua unde se


211

duce pentru o aventurå amoroaså ¿i se alege cu o nevastå. În calitate depublicist folose¿te fraze sforåitor patriotarde ¿i populiste pe care parcåle citim ¿i acum prin gazetele noastre ¿i asta ni-l face contemporan. ªiîn mahala avem cititori ferven¡i care, de¿i erau semianalfabe¡i, aveaucolec¡ia gazetei pe câ¡iva ani.

Este adevårat cå nu este u¿or så joci în Caragiale, dar când î¡i reu¿e¿teun rol, a¿a cum i-a reu¿it lui Ion Alexandrescu, po¡i så-l treci ca rol dereferin¡å în carierå.”

{Aurel Antonie, Ricå VRicå VRicå VRicå VRicå Venturiano, contemporanul nostruenturiano, contemporanul nostruenturiano, contemporanul nostruenturiano, contemporanul nostruenturiano, contemporanul nostru, Obiectivgorjean, nr. 19/ 22-28 mai 1999}

*,,Dincolo de interesul exersat nu fårå pruden¡a påstrårii consensului

ajuns ca o delegitimare în fa¡a principiilor moralei politice, dincolo desolu¡iile constructive cu care reformând radical din pespectiva a¿teptåriise reu¿e¿te pe deplin ¿i cu în¡elepciune pierderea puterii, dincolo desitua¡iile speciale când op¡iunea privatå degenereazå în adevåratereconstituiri în scopul unor ulterioare abordåri radicale, dincolo de toate,târgul nostru, pus în fa¡a dilemei de a avea totu¿i Teatru, sårbåtore¿te zi¿i noapte tocmai în ideea de a ne cuprinde ¿i de a ne implica pe to¡i.

Mai marii zilei, altfel oameni ¿i ei, par importan¡i ¿i puternici lalumina îngrijoråtor de falså a reflectoarelor împrumutate, relaxându-separcå în interes de serviciu, exhibând cu non¿alan¡å acelea¿i promisiunimanipulate vulgar ¿i a¿teptând så fie consola¡i pentru con¿tinciozitateacu care se declarå neputincio¿i dar doritori de mai bine. Iar restul lumii,spectatori acuza¡i de propria lor desuetudine, duc greul spectacolului,reluând mereu acela¿i scenariu nefast, anun¡ându-se parteneri la masatratativelor ¿i crezând orice ¿i oricând, distribuind gratuit partituri pentruacelea¿i unificatoare sloganuri monstruoase.

Conflicte de interese, frustråri ¿i ambi¡ii de cartier, reu¿esc de fiecaredatå så destabilizeze conturul vorbelor formulând anevoie idealuriviitoare, împingându-le dezinteresat så-¿i asume repertoriul actualuluiimpas politic pregåtit parcå în clandestinitate. Mereu lipsa banilor,clamatå prin declara¡ii contradictorii, camuflând neperformantescaladarea conflictelor închipuite, anun¡å deodatå neputin¡a întemeieriiproiectelor promise dar ¿i fastul ceremoniilor cu titluri de ordonan¡e


212

acceptate în regim de urgen¡å. Banii ca monopol asupra culturii -obstruc¡ionând nedemocratic interesul colectiv, complexând cu mareaudien¡å angajamente educa¡ionale prietene¿ti ¿i normale, intoxicândpânå ¿i buna-credin¡å a contribuabilului motivat doar prin participareala sårbåtoare.

Nop¡i furtunoase puse în scenå la propriu ¿i la figurat spre a justificamiza momentului - o coali¡ie de a¿a-zise interese culturale care såfinalizeze chiar anul acesta construc¡ia Teatrului Elvira Godeanu.

Serbårile prilejuite de împlinirea a 95 ani de la na¿terea marii artistecare a fost Elvira Godeanu, au încercat ¿i - spre surprinderea chiar ascepticilor de profesie - au reu¿it så dovedeascå ¿i så provoace o ciudatåstare de bunåvoin¡å ¿i de respect, capabilå så îmbunåtå¡eascå substan¡ialcoeficientul de risc al proiectului cultural pe care-l sus¡inem pur ¿isimplu, redistribuind cu insisten¡å serviciile mereu aceluia¿i mesaj:ora¿ul are nevoie de TEATRU.

În sala de festivitå¡i a puterii, acolo unde, demult, se aflau frumosaranjate cår¡ile comunale, într-o atmosferå de sårbåtoare bazatå peîncredere reciprocå ¿i subordonatå ideii de perfectabilitate, s-a parafat -subven¡ionând suflete¿te recunoa¿terea institu¡iei - încadrarea cu acteîn regulå la Teatrul Elvira Godeanu a celor nouå tineri actori, absolven¡iai Facultå¡ii de Teatru din Craiova la clasa prof. univ. Remus Mårgineanu¿i conf. univ. Smaragda Olteanu. Profesorul lor i-a cedat urbei noastrenu fårå strângere de inimå, dar ¿i cu speran¡a cå promisiunile oficialilorse vor materializa cât mai curând, asumându-¿i tinere¡ea ¿i dragul demeserie al mai tinerilor, acum, actori profesioni¿ti, care se vor dåruiscenei teatrului târgujian, ispitându-ne cu atmosfera stranie ¿ihalucinantå a spectacolelor cu care promit a ne scoate din starea deplictis aburos cu care råtåcim fantomatic prin ora¿ul nostru invadat degelozii.

ªi ca så ne dovedeascå cine sunt, într-un spectacol-colaj Shakespeare,au populat scena cu personaje pline de energii carnavale¿ti, livrându-ne un întreg arsenal de fantasme confirmând o vitalitate artisticådebordantå.

Despre cartea lui Petre Bokor - Planeta Silvestru - a vorbit cu inimachiar doamna aceluia care s-a dåruit tânårului nostru teatru din primulan de activitate, de la primul spectacol, cu toatå autoritatea profesiunii


213

sale.Într-o complicitate atunci necesarå, provocând comentarii ¿i bârfe

imaginate, Valentin Silvestru ne-a obligat prin prezen¡a sa la aproapetoate premierele teatrului, prin sinceritatea sa dezarmantå, la un råsfå¡avid de experien¡e teatrale de excep¡ie.

Valentin Silvestru ne-a låsat în cutia po¿talå a teatrului un preavizpentru eternitate. Cine-i va lua locul în sala de spectacole?

La a doua edi¡ie, s-au atribuit premiile Elvira Godeanu pentru anul1998. Au fost premia¡i pentru roluri secundare importante actorii RodicaGugu ¿i Valeriu Bâzu, iar pentru rolurile lor principale, actorii TeatruluiNa¡ional din Craiova, Gabriela Baciu ¿i Adrian Andone - to¡i patruîntâlnindu-se în stagiunea trecutå în piesa lui W. Shakespeare -Îmblânzirea scorpiei - puså fericit în scenå de Marian Negrescu. A fostpremiat de asemenea regizorul teatrului, Bogdan Cristian Drågan ¿iapoi - pentru curajul de a crede în destinul Teatrului de la Tg-Jiu - douådin marile doamne ale teatrului românesc: prof. univ. Ileana Berlogea¿i regizoarea atâtor spectacole de excep¡ie Sanda Manu.

Bucuria cu care au primit aceste premii ale Festivalului de teatru,,Elvira Godeanu” de la Tg-Jiu ¿i felul în care au mul¡umit pentruaplauzele generoase ale publicului constituie o garan¡ie a faptului cådinspre Bucure¿ti ni se va repro¿a în continuare, cu competen¡å ¿iautoritate, cå demersul teatral al actorilor târgujieni se înscrie pe liniaunui profesionalism intrat deja în competi¡ie cu marile trupe de teatrudin ¡arå.

Trofeele premian¡ilor au fost gândite ¿i realizate inspirat ¿i cu marebucurie de artistul Mihai ºopescu.

Festivalul teatral de la Tg-Jiu s-a încheiat cu premiera spectacoluluiO noapte furtunoaså de I. L. Caragiale, în viziunea regizoralå a luiMarian Negrescu. Actorii Ionu¡ Stoica, Valeriu Bâzu, Eugen Titu, RodicaGugu, Simona Urs, Ion Alexandrescu ¿i Dan Calotå au fost cei care auacceptat necondi¡ionat aplauzele unui public care s-a dovedit încå odatå dåruit teatrului.

Nop¡ile furtunoase ale ora¿ului par cå vor fi trezind în continuarefrumoase insomnii.”

{Vasile Vasiescu, Nop¡ile furtunoase ale ora¿uluiNop¡ile furtunoase ale ora¿uluiNop¡ile furtunoase ale ora¿uluiNop¡ile furtunoase ale ora¿uluiNop¡ile furtunoase ale ora¿ului, Observatorgorjean, nr. 19/ 22-28 mai 1999}


214

*,,Zilele ,,Elvira Godeanu” desfå¿urate sub patronajul spiritual al marii

actri¡e gorjene, de la na¿terea cåreia s-au împlinit 95 ani, s-au constituitîntr-o reveren¡å fåcutå imaginii Elvirei Godeanu, dar, mai mult decâtatât, au pus în luminå imensa dragoste pentru teatru a oamenilor dinaceastå zonå. Nu numai cå se joacå teatru, dar nea¿teptat pentru zilelenoastre, po¡i vedea cum se ridicå un teatru. Un teatru construit acolounde încå plute¿te umbra lui Brâncu¿i - pe axa ce leagå Masa Tåceriide Coloana Infinitului -, un teatru modern la care s-a visat cu speran¡å,care s-a înål¡at cu dragoste ¿i despre care to¡i vorbesc cu mândrie.

Visele nu se opresc înså aici, proiectele sunt multe, cåci se dore¿teca acest spa¡iu så devinå un spa¡iu în care pânå ¿i tainele Thaliei så fiedescoperite, adicå så ia fiin¡å ¿i un centru de cercetåri teatrale. Acestentuziasm molipsitor i-a cuprins ¿i pe cei nouå tineri actori, primapromo¡ie de absolven¡i ai Facultå¡ii de Teatru din Craiova, promo¡ia1999. Ei au ales så-¿i înceapå împreunå via¡a artisticå ¿i så-¿i uneascådestinul cu cel al Teatrului ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu. Ei vin cuîncredere ¿i cu speran¡å. Recuno¿tin¡a oamenilor de teatru din acest locpentru cei care au crezut în visele lor ¿i în maturizarea lor a fost exprimatåîn cadrul ,,Galei Premiilor Elvira Godeanu”, moment de bucurie ¿imaximå emo¡ie atât pentru scenå, cât ¿i pentru salå. Pentru crea¡ii in-terpretative în spectacolelel teatrului din Tg-Jiu au fost acordate distinc¡iinu numai actorilor de aici, Adriana Gugu ¿i Valeriu Bâzu, dar ¿i celordoi actori ai Teatrului NaTional craiovean care au jucat aici cu plåcere:Gabriela Baciu ¿i Adrian Andone. Printre alte premii speciale, douå aurevenit unor personalitå¡i importante ale vie¡ii teatrale contemporanece au crezut în destinul Teatrului ,,Elvira Godeanu” ¿i au promovatimaginea lui: prof. univ. dr. Ileana Berlogea ¿i prof. univ. Sanda Manu.

În aceea¿i inten¡ie a exprimårii unei recuno¿tin¡e sårbåtoarea acuprins ¿i lansarea cår¡ii lui Petre Bokor - Planeta Silvestru, cåci, a¿acum spunea amfitrionul acestor zile, Marian Negrescu: ,, ... de laînfiin¡area Teatrului Dramatic, în 1993, puntea de legåturå cu valorileteatrale na¡ionale a fost domnul Valentin Silvestru.”

ªi pentru cå astfel de manifestare nu putea så existe fårå spectacolede teatru, publicului din Tg-Jiu i s-au oferit trei montåri: Puiul (spectacolsus¡inut de cåtre actri¡a Brându¿a Silvestru) i-a purtat pe cei mici spre


215

mirajul ¿i vraja pove¿tii; prima promo¡ie a Facultå¡ii de Teatru dinCraiova a prezentat un colaj din comediile lui Shakespeare, în carerolurile construite de ei cu veritabilå ingeniozitate låsau så se întrevadåcalitå¡i interpretative; Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” a fost prezentcu premiera ,,O noapte furtunoaså” de Caragiale, puså în scenå deMarian Negrescu.”

{Oana Bor¿, Sårbåtoare teatralå la Tg-JiuSårbåtoare teatralå la Tg-JiuSårbåtoare teatralå la Tg-JiuSårbåtoare teatralå la Tg-JiuSårbåtoare teatralå la Tg-Jiu, România liberå, nr.2790/ 1 iunie 1999}


216

*,, ROM¢NIA

MINISTERUL CULTURII

CABINETUL SECRETARULUI GENERALDIRECºIA LEGISLAºIE, SINTEZE

Nr. 368 din 04.06.1999

AAAAAVIZVIZVIZVIZVIZ

Våzând cererea înregistratå sub numårul 9276/ 04.06.1999 dosar3924/ 1999 formulatå de Tribunalul Gorj, prin care se solicitå acordareaavizului Ministerului Culturii pentru dobândirea personalitå¡ii juridice¿i înregistrarea unei asocia¡ii/ funda¡ii, precum ¿i referatele privindlegalitatea ¿i utilitatea înfiin¡årii acesteia;

Având în vedere cå în scopul declarat al asocia¡iei/ funda¡iei suntcuprinse activitå¡i ce intrå în componen¡å Ministerului Culturii ¿i nucontravin legisla¡iei;

ºinând seama de dispozi¡iile Legii nr. 21/ 1924 pentru persoanelejuridice ¿i de faptul cå prevederile actului de constituire ¿i ale statutuluiasigurå realizarea scopului propus ¿i buna administrare a fondurilor:

SE AVIZEAZÅ FAVORABIL înfiin¡area FUNDAºIEICULTURALE ,,ELVIRA GODEANU” cu sediul în Strada Victoriei,nr. 35, municipiul Tg-Jiu, jud. Gorj

numai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnatenumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnatenumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnatenumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnatenumai pentru activitå¡ile culturale fårå scop lucrativ consemnateîn actul de constituire ¿i statutîn actul de constituire ¿i statutîn actul de constituire ¿i statutîn actul de constituire ¿i statutîn actul de constituire ¿i statut.

Ministerul Culturii nu sepronun¡å asupra activitå¡ii asocia¡iei/funda¡iei care nu intrå în competen¡a sa. Pentru alte activitå¡i decât celeculturale, asocia¡ia/ funda¡ia este necesar så primeascå avizeleautoritå¡ilor de profil (ministere, structuri centrale etc.), în legåturå cuacestea urmând så se pronun¡e instan¡a judecåtoreascå.

În cazul în care scopul sau mujloacele folosite de ascocia¡ie/ funda¡iedevin ilicite ori sunt altele decât cele pentru care s-a constituit, MinisterulCulturii î¿i rezervå dreptul de a retrage prezentul AVIZ¿i de a ac¡ionaconfrom dispozi¡iilor legale.

Orice modificare a statutului, a organizårii sau a a scopului asocia¡iei/


217

funda¡iei va trebui declaratå, potrivit legii.Pentru aplicarea dispozi¡iilor art. 15 din Legea 21/ 1924, rugåm

instan¡a de judecatå så ne comunice un exemplar al sentin¡ei.

Secretar general Consilier juridicDelia Mucicå

*Membri fondatoriMembri fondatoriMembri fondatoriMembri fondatoriMembri fondatori: Negrescu Marian, Cepoi Ion, Alexandrescu Ion,

Cacoveanu Viorel, Silvestru Brându¿a, Stoichi¡oiu Titu, IspasConstantin, Chiriac Ion, Dragotå Nicolae, Coiculescu Radu, DiaconuMaria, Popa Valentin, Tilici Ligia, Gârbaciu Viorel, Fometescu Doru,Gâlmå Cristian, Pusdrea Mariana, Pintea Homeag Leni, Andone Geni,Stoia Josefina, Vicol Nicolae, Andone Adrian, Negrescu-BaciuGabriela, Vasiescu Vasile, Titu Eugen, Cristian Drågan, Dinu Anca,Stoica Ion, ªu¡å Aurelian, Nem¡oiu Petronela, Vlådulescu Alin, PopescuOvidiu, Târlea Valeria, Plutå Viorica.”

*TEATRUL DRAMATIC FUNDAºIA CULTURALÅ,,ELVIRA GODEANU” ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIU

PROTPROTPROTPROTPROTOCOLOCOLOCOLOCOLOCOL DE COLABORARE DE COLABORARE DE COLABORARE DE COLABORARE DE COLABORARE

Încheiat aståzi 15.06. 1999 în Tg-Jiu, între Teatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu (TDEG), cu sediul în str. Victoria, nr. 35, reprezentat de dl.Marian Negrescu, director, în calitate de proprietar ¿i Funda¡ia Culturalå,,Elvira Godeanu” (FCEG), reprezentatå de dl. Ion Alexandrescu,secretar, în calitate de colborator.

FCEG se obligå prin prezentul protocol så respecte scopul ¿i obiectulde activitate al funda¡iei înscris în cap. II, art. 7, al statutului:

- Înfiin¡area unui centru de producere ¿i difuzare a materialelor au-dio-vizuale a unei Agen¡ii de publicitate ¿i impresariat artistic ¿i a unuiAnticariat;

- Sus¡inerea neîncetatå ¿i sub orice formå a TDEG din Tg-Jiu înrealizarea unor premiere teatrale eveniment;


218

- Editarea revistei <<Caietele ,,Elvira Godeanu”>> ¿i a colec¡iei decarte de teatru ,,Elvira Godeanu” precum ¿i a altor materiale audio-vizuale de promovare a imaginii culturale a Gorjului ¿i a ¡årii;

- Înfiin¡area în Tg-Jiu, în ¡arå ¿i în stråinåtate a unor Puncte deinformare ,,Elvira Godeanu” relative la mi¿carea culturalå gorjeanå îngeneral ¿i la activitatea TDEG în special, precum ¿i dotarea acestora cumaterialele promo¡ionale necesare;

- Acordarea, anual, a unor premii, burse, distinc¡ii, alte forme desus¡inere materialå a oamenilor de voca¡ie culturalå deosebitå, dupåcum urmeazå:

* Premiile ,,Elvira Godeanu” pentru crea¡ie teatralå femininå;* Ajutorul de crea¡ie ,,Elvira Godeanu”;* Bursa de excelen¡å ,,Elvira Godeanu”;* Premiile de stimå ,,Elvira Godeanu”;* Premiile de recuno¿tin¡å ,,Elvira Godeanu”;- Amenajarea unui punct muzeal ,,Elvira Godeanu” ¿i amplasarea

lui în sediul teatrului omonim, precum ¿i achizi¡ionarea de piese demobilier, documente, distinc¡ii, alte obiecte apar¡inând patroaneispirituale a Funda¡iei ¿i a Teatrului.

În toatå activitatea sa, FCEG nu se va putea substitui ¿i nu va îndeplininici o atribu¡ie care revine exclusiv organelor statului român ¿i î¿i vaîncadra activitatea în orientårile cuprinse în legisla¡ia românå ¿i subîndrumarea organismelor culturale de sintezå, påstrându-¿i în acestelimite independen¡a de ac¡iune.

Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, în calitate de beneficiar a celormai sus men¡ionate, se obligå så ofere spa¡iul în vederea constituiriisediului social al Funda¡ia Culturalå Elvira Godeanu ¿i, în continuare,a desfå¿urårii activitå¡ilor funda¡iei, pe duratå nedeterminatå, conformArt. 5 din ultimul capitol.

Prezentul Protocol a fost încheiat în trei exemplare.

Nr. 119/ 15. 06. 1999

TDEG FCEGDirector SecretarMarian Negrescu Ion Alexandrescu


219

*,,Ca ni¿te rinoceri transpirând zoaie, locomotivele taie în unghi drept

,,axa lui Brâncu¿i” de la Tg-Jiu. Cum citesc eu harta locului: o cruce.Înfiptå pe ape - de vreme ce lângå Masa Tåcerii, adicå la baza ,,axei”,curg Jiii perpendicular. O cruce cu unghiul scurt - al ,,axei” - cât un latde târg: cu bra¡ele orizontale infinit mai lungi, cât sfera uscatului legatîn ¿inele de cale feratå.

Iar noi, desigur, råstigni¡i. Între melancolia obâr¿iilor ¿i clocotuldiasporei din noi.

Sub acela¿i semn dublu al localitå¡ii ¿i al circula¡iei identitare seclåde¿te casa Teatrului ,,Elvira Godeanu”. ªi tot pe un punct al ,,axei”.Construc¡ia aceasta care anun¡å cea mai sofisticatå tehnicå de mecanicåa scenei, de ecleraj ¿i sonorizare din România, va decide ¿i rostul uneiasemenea întreprinderi la Tg-Jiu: e foarte posibil cå teatrul se va afiliala institu¡ii europene în numele cårora va crea un centru de experiment,ori un festival european... Înnobilat de vecinåtatea cu obiectele miticeale lui Brâncu¿i, apoi secondat de splendidul Muzeu de Artå, teatrul pecare ¿i l-a imaginat Marian Negrescu profetizeazå un spa¡iu al libertå¡ii¿i al unei diaspora (fie ¿i pasagerå) cu semnul schimbat, råsfrântå dinsprelume spre noi. Altminteri, la ce bun încå o institu¡ie de repertoriu?

Iar publicul, a¿a cum s-a manifestat el la Zilele ,,Elvira Godeanu”de anul acesta, de¿i previzibil prompt la prostioare, transmite o anumitåcandidå a¿teptare de întâmplåri teatrale mai onorabile. Eu sunt un bunascultåtor de public.

Mai e ¿i-o luminå specialå revårsatå peste Târgu¿or, sporitå de vadulgeneros al Jiilor (sau cumva pastelul råmâne interzis?). Nu întâmplåtor¿i-a aliniat aici Brâncu¿i suita ,,tåcerilor”, nu întâmplåtor îi descoperiaici, misterio¿i, surprinzåtori, pe ,,post-pa¿optistul” portretist Mi¿u Popp¿i pe impresionistul Iosif Keber, amândoi ardeleni venetici în Târg. Oridescoperi noble¡ea senzual-elegiacå a Rodicåi Popescu, pictori¡å ¿isculptori¡å din spi¡a lui George Apostu (de fapt, spi¡a invocatå aiciinstituie o ierarhie falså).

Nici prea mineresc, dar nici obtuz provincial, orå¿elul are o gra¡ie alui, de Europå amor¡itå (înså nu ¿i buimacå), pe care Negrescul, starostelecomedian¡ilor de-acolo, s-ar putea s-o trezeascå. În timp ce clådirea seclåde¿te (sta¡i pu¡in, cå banii trec prin våmi multe, våmi de neîncredere,


220

¿i våmi de råzgândire, ¿i alte våmi), iatå-l pe omul planurilor nebune¿ticå opre¿te la Teatrul såu (gåzduit deocamdatå la Casa de Culturå)întreaga primå promo¡ie de actori de la Universitatea din Craiova.

Pe studen¡ii lui Remus Mårgineanu ¿i ai Smaragdei Olteanu îi maivåzusem în acela¿i spectacol (fragmente din Îmblânzirea scorpiei, Adouåsprezecea noapte ¿i Visul unei nop¡i de varå) un an mai devreme,la Cotroceni, la o întâlnire a lor cu o claså bucure¿teanå. N-au importan¡åmultele neizbutin¡e ale spectacolului. Important este cå absolven¡ii para fi modelabili (îl remarc, totu¿i, pe Marian Politic), iar faptul de a fidescins împreunå pentru a binevesti ¿i ei deschiderea clådirii teatruluinu poate fi decât un semn întårit de speran¡å.

Publicul i-a primit cu bucurie imenså ¿i afectuoaså, la fel ca ¿i colegiilor din nucleul preexistent de actori ai teatrului.Urbea ¿i-a adjudecatdarul cu tot sufletul.

Cu peste måsurå de afec¡iune au primit oamenii ¿i premiera din 15mai, O noapte furtunoaså de Caragiale, în regia lui Marian Negrescu,cu actorii ,,vechi”. Nici de data aceasta nu s-ar nimeri prea bine vreuncomentariu. Pentru cå, ¿ti¡i ... nu e prea grozav ...

În fine, teatrul a ¡inut så premieze, la sfâr¿itul Zilelor ,,ElviraGodeanu” de anul acesta, pe câ¡iva dintre actorii såi ¿i pe doi dintresuporterii proiectelor extraordinare ale lui Marian Negrescu, de timpuriudeclara¡i ¿i activi: doamnele Ileana Berlogea ¿i Sanda Manu.

Aten¡ie: Negrescu ¿i ai lui chiar construiesc un teatru!”{Sebastian-Vlad Popa, Negrescu la JiiNegrescu la JiiNegrescu la JiiNegrescu la JiiNegrescu la Jii, Teatrul azi, iulie 1999}

*,,Este obligatoriu så credem cå ¡ara asta are o ¿anså. De sus câte

ceva, de jos ceva mai mult lucrurile se mi¿cå. Dacå am supra vie¡uitnoi 50 de ani de comunism cumplit, de nici måcar propriile noastreamintiri nu le mai recunoa¿tem, într-atât sunt de necrezut, avem, sigur,în noi, posibilitatea de a ne reînfåptui.

Una dintre dovezile pe care ni le putem da nouå în¿ine este cå înacestå degringoladå generalå, când cei mai mul¡i par a gândi cu båtaiescurtå, adicå propriul stomac ¿i ziua de ,,mâine”, se mai stråduiesc unii,deocamdatå pu¡ini, pentru ,,poimâine” ¿i mai departe. Materializareastrådaniei lor va fi un teatru adicå. Pe locul unui cinematograf, la Tg-


221

Jiu, în ianuarie 1996 s-a turnat funda¡ia unui teatru care pânå intråm înanul 2000 va ¿i func¡iona.

Fotografia noastrå, departe de a fi edificatoare, ne då totu¿i idee decum va aråta construc¡ia cu sala sa de 230 locuri (så dea Dumnezeu såfie totdeauna plinå), ce va cuprinde o scenå italianå care se poatetransforma în câteva minute în scenå elisabetanå. Dotårile vor fimoderne, aceasta însemnând, de pildå, instala¡ie de sonorizarecomputerizatå, instala¡ie de traducere simultanå ¿.a.m.d. Când ne vomafla în fa¡a spectacolului inaugural, vå vom spune cine sunt fåptuitorii,cum au reu¿it, de ce au fåcut tot ce au fåcut, dar pânå atunci le ¡inempumnii ca så-¿i îndeplineascå visul lor ¿i promisiunile fåcute locuitorilordin Tg-Jiu.”

{F. I., VVVVVe¿ti bune, foarte bune/ În România, se construie¿te une¿ti bune, foarte bune/ În România, se construie¿te une¿ti bune, foarte bune/ În România, se construie¿te une¿ti bune, foarte bune/ În România, se construie¿te une¿ti bune, foarte bune/ În România, se construie¿te unteatru!teatru!teatru!teatru!teatru!/ Teatrul azi, iulie 1999}


222

*ROM¢NIAMINISTERUL FINANºELORCABINET MINISTRUNr. 19660/92762/ 263569 din 23.07.1999

GUVERNUL ROM¢NIEIDEPARTAMENTUL

PENTRU ADMINISTRATIE PUBLICÅ LOCALÅ

Domnului Secretar de stat Vlad Ro¿ca

La adresa dv. nr. 19 a/ 6164/DIV/1370/1999, prin care ne transmite¡ipentru analizå ¿i aviz proiectul de hotårâre a Guvernului privindacordarea sumei de 9.730.000 miilei Consiliului local al municipiuluiTg-Jiu, jude¡ul Gorj, vå facem cunoscute urmåtoarele:

Fondul de rezervå bugetarå la dispozi¡ia Guvernului se utilizeazåpe bazå de hotårâri ale acestuia, potrivit prevederilor art. 20 din Legeaprivind finan¡ele publice, nr. 72/ 1996, în vederea finan¡årii, potrivitdispozi¡iilor legale, a ac¡iunilor sau sarcinilor nou-intervenite în cursulanului în bugetul de stat ¿i în bugetele locale.

Fondul de rezervå bugetarå la dispozi¡ia Guvernului aprobat prinLegea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999, a fost angajat întotalitate.

Având în vedere cele de mai sus ¿i în condi¡iile actualelorconstrângeri ale bugetului de stat, vå restituim nota de fundamentare ¿iproiectul de hotårâre a Guvernului.

Cu stimå,

MINISTRUDecebal Traian Reme¿


223

*,,În multe comentarii legate de via¡a noastrå teatralå se vorbe¿te

despre faptul cå schimbårile sunt pu¡ine, reformele lente, ini¡iativeletimide. Se recunosc, este adevårat, spectacolele bune, chiar foarte bune,care cuceresc publicul de peste hotare, realizate înså tot de teatrele derepertoriu, subven¡ionate. ªi totu¿i, harta teatralå a ¡årii s-a modificat.Sunt pu¡ine companiile private ¿i mai pu¡ine cele ce rezistå, doar,,Levantul” condus de Valeria Seciu ¿i curajosul ,,Teatru Act” cu MarcelIure¿ ¿i Mihai Månu¡iu, dar nu au lipsit ini¡iativele, ideile, noile colective,toate având ca punct de plecare energia ¿i pasiunea unui om, visuri deentuziast Don Quijote.

Printre ace¿tia se numårå ¿i Marian Negrescu. Originar din ora¿ullui Brâncu¿i, cu copilåria ¿i adolescen¡a petrecute alåturi de ColoanaInfinitului, Masa tåcerii ¿i Poarta sårutului, acest actor al Na¡ionaluluicraiovean, în loc så se mul¡umeascå cu turneele în jurul globului, fåcutede spectacolele teatrului såu, s-a avântat cu puternic entuziasm ¿iinepuizabilå energie så aducå, ¿i în urbea sa, de pe malurile Jiului,bucuria artei scenice.

Marian Negrescu este cel care a creat Teatrul ,,Elvira Godeanu” dinTg-Jiu, cu cinci ani în urmå. Am fost printre cei invita¡i la deschidere.Nu am reu¿it så våd la sediu primul spectacol ,,Jourdain cel scrântit” deMihail Bulgakov în regia lui Cristian Juncu, dar l-am apreciat ulteriorîntr-un turneu, alåturi de Cåsåtoria lui Gogol în viziunea regizoralå aaceluia¿i tânår director de scenå, lansat de teatrul din ora¿ul lui Brâncu¿i.Cu prilejul ,,Cåsåtoriei”, am admirat ¿i planurile de ridicare a clådirii,practic reconstruire totalå a unui vechi edificiu, cu o dotare modernå,surprinzåtor de modernå ¿i sofisticatå pentru posibilitå¡ile materiale deaståzi ale lumii artistice de la noi din ¡arå.

Au trecut de atunci cinci ani, cinci stagiuni ce vor fi sårbåtorite odatåcu venirea toamnei, stagiuni în care Marian Negrescu a format o trupåcu actori tineri, bunå parte absolven¡i ai facultå¡ilor particulare, printrecare ¿i neobositul ¿i împåtimitul de teatru, Ion Alexandrescu, fost stu-dent al Universitå¡ii Ecologice, unul dintre acei oameni ce nu viseazå¿i nu tråie¿te decât pe scenå ¿i pentru scenå.

Au fost inivita¡i, la Tg-Jiu, ¿i actori ai Na¡ionalului din capitalaBåniei. Gabriela Baciu a jucat-o astfel pe Catarina din ,,Femeia


224

îndåråtnicå” de Shakespeare, alåturi de Adrian Andone - Petrucchio.Josefina Stoia, cu umorul ei mucalit, a fost o extraordinarå FioclaIvanova în ,,Cåsåtoria” de Gogol, dar scopul principal al teatrului esteacela de a avea o trupå proprie. S-au remarcat astfel în cele cinci stagiuni,formându-se totodatå, Eugen Titu, Valeriu Bâzu, Corina Prunå, Ionu¡Stoica, Carmen Ro¿ca, Monica Sfetcu, Simona Urs, Lumini¡a ªorop ¿ial¡ii.

Marian Negrescu ¿tie foarte bine cå o trupå bunå se afirmå având unrepertoriu de calitate, lucrând cu regizori buni. În programul estetic alteatrului sunt piese shakesperiene, lucråri de Gogol ¿i Bulgakov, dar seaude ¿i glasul contemporaneitå¡ii. Au fost montate astfel ,,Semnul crucii”de Gabriel Marcel, având loc ¿i premiera mondialå a dramei ,,Carantina”,de elve¡ianul Tullio Zanovello, în viziunea lui Bogdan Cristian Drågan,un regizor de film convertit la teatru de aceastå pieså ¿i de prietenia sacu dramaturgul de peste hotare.

La Tg-Jiu s-au afirmat actori, regizori, îndeosebi tineri, dar MarianNegrescu, care a demonstrat - în ,,A douåsprezecea noapte” ¿i ,,Femeiaîndåråtnicå” de Shakespeare, dupå cum ¿i în ultima premierå cu ,,Onoapte furtunoaså” de Caragiale - un spectacol original ¿i interesant -,cå în¡elege så råmânå credincios programului formulat de la început,atunci când a numit teatrul ,,Elvira Godeanu”, ¿i în primul rând actoruluica principal creator al scenei, prin via¡a, sufletul ¿i pasiunea cu care-¿iînzestreazå eroii.

A organizat teatrul din Tg-Jiu ¿i numeroase manifeståri culturale,de pildå Zilele ,,Elvira Godeanu” cu spectacole, premiere ¿i dezbaterilegate de destinul teatrului, în general, ¿i al teatrului românesc, în spe-cial.

La toamnå, stagiunea va începe în caså nouå, în clådirea reamenajatå¿i reconstruitå. Så le uråm succes, via¡å lungå, energie, putere de muncå,spectatori ¿i tot atâta pasiune cât au avut pânå acum!”

{Ileana Berlogea, Scena ca o lume/ Tcena ca o lume/ Tcena ca o lume/ Tcena ca o lume/ Tcena ca o lume/ Teatrul ,,Elvira Godeanu”eatrul ,,Elvira Godeanu”eatrul ,,Elvira Godeanu”eatrul ,,Elvira Godeanu”eatrul ,,Elvira Godeanu”din Târdin Târdin Târdin Târdin Târgu-Jiu ... rezistågu-Jiu ... rezistågu-Jiu ... rezistågu-Jiu ... rezistågu-Jiu ... rezistå, Via¡a medicalå, nr. 34/ 20 august 1999}


225

*

ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALNr. 5/ 24. 09.1999


SALA CENTRAL intervin urmåtoarele completåri ¿i modificåri:1. Termenul de punere în func¡iune stabilit prin Actul adi¡ional nr.

4/ 18.09.1998 se decaleazå de comun acord de la 30.09. 1999 la 30. 06.2000 motivat de urmåtoarele:

a. Finan¡are limitatåb. Lucrårile de instala¡ii climatizare ¿i instala¡ie mecanicå scenå nu

sunt definitivate, antreprenorul având front de lucru dupå executareaacestor lucråri.

..........................................................................................................

Antreprenor InvestitorSC Cora Interna¡ional Group SA T.D. Elvira GodeanuDirector general Directoring. Constantin Robu Marian Negrescu


226

*TTTTTABELABELABELABELABEL NOMINAL NOMINAL NOMINAL NOMINAL NOMINAL

cu angaja¡ii Tcu angaja¡ii Tcu angaja¡ii Tcu angaja¡ii Tcu angaja¡ii Teatrului ,,Elvira Godeanu”eatrului ,,Elvira Godeanu”eatrului ,,Elvira Godeanu”eatrului ,,Elvira Godeanu”eatrului ,,Elvira Godeanu”la finalul stagiunii 1998-1999la finalul stagiunii 1998-1999la finalul stagiunii 1998-1999la finalul stagiunii 1998-1999la finalul stagiunii 1998-1999

*****

1. Negrescu Marian, director2. Valeria Târlea, contabil ¿ef3. Plutå Viorica, ¿ef personal4. Ion Cepoi, secretar literar

5. Bogdan-Cristian Drågan, regizor artistic6. Nicu Ursu, regizor artisitc

7. Petronela Nem¡oiu, scenograf8. Drago¿ Atanasie, regizor tehnic9. Fånu¿a Popescu, ¿ef produc¡ie

10. Gabriel Hârjabå, lumini11. Marius Popescu, sunetist

12. Florin Ularu, pictor scenograf13. Alin Prandea, coregraf

14. Eugen Titu, actor15. Ion Alexandrescu, actor

16. Ionu¡ Stoica, actor17. Valeriu Bâzu, actor18. Dan Calotå, actor

19. Dan Dobroiu, actor20. Constantin Eremia, actor21. George Dråghescu, actor

22. Rodica Gugu, actri¡å23. Simona Urs, actri¡å

24. Monica Sfetcu, actri¡å25. Camelia Stoica, actri¡å

26. Daniela Scoro¿anu, actri¡å27. Tamara Iacovu, actri¡å

28. Sorin Giurca, actor29. Lumini¡a Go¿a, actri¡å


227

30. Carmen Ro¿ca, actri¡å31. Mariana Ghi¡ulescu, actri¡å32. Cornelia Diaconu, actri¡å

*33. Schnaider Janina, secretar

34. Costel Båloi, ¿ofer35. Ion Diaconesa, produc¡ie36. Cristi Paveloiu, produc¡ie

*Contabilitate, între¡inere:

37. Sanda Vâlceanu38. Irina Geanå39. Maria Dobre40. Maria Bålan41. Felicia Sandu42. Sofia Cioatå

43. Adriana Ciocârlan44. Florentina Mihu¡oiu

45.Adina Zorilå

*Tehnic:

46. Florin Ionescu, ma¿inist ¿ef47. Dorel Dobri¡escu

48. Sorin Pungan49. Nelu Alexandrescu

50. Ana Nanu51. Doina Bâzu

53. Mariana Gheorghiu54. Camelia Cålugåru55. Cåtålin Cålugåru56. Dumitru Cålugåru57. Hora¡iu Militaru

58. Sorin Grama


228

59. Dudu¡a Antonici60. Florea Opri

61. Rodica Lupulescu62. Liliana Dråghescu63. Vasile Vlådoianu

64. Vicu Bådicå65. Marin Ciopei66. Angela Petcu

67. Paul Râcu68. Sorin ªelaru69. Lucica Titu


229


1999-20001999-20001999-20001999-20001999-2000


230

*,, Se apropie scaden¡a. Teatrul va fi gata. De fapt, nici nu mai avem

de unde pretinde o eventualå prelungire de termene, pentru cå pesteto¡i ¿i peste toate, seducåtor cât poate fi un vânåtor în prag de pensie,trece veacul.

ªi parcå nimeni nu în¡elege cå din aceastå confruntare cu timpul nealegem doar cu amintirea unor îndatora¡i momentului. Ei, deprin¿i a-¿iasorta bårbå¡ia cu proiecte second hand de import, teoretizezå cucompeten¡å cât de reformator ar fi dacå preten¡iile noastre ar fi multmai mårunte. ¥ntr-o vreme supravegheatå patetic, pretextul unor noiamânåri consemneazå ambi¡ia altminteri cu apucåturi occidentalizate.¥n såli de ¿edin¡e, autonomia localå abandoneazå tacit hotårârileconsemnate anterior în baza unor procese verbale pustiite de logicå. Pestradå, trecåtori evalua¡i în procentele ultimelor sondaje revizuite,încearcå neputincio¿i så reconstituie imaginea unui ora¿ agresat în spirit¿i abandonat unor preconizate alte vremi.

Spectacolul pare iar så înceapå. Teatrul este întâia armå de apårareîmpotriva inten¡iilor obsedate de totalitarismul facerii de bine.

Teatrul este cel care sanc¡ioneazå în numele spectatorilor modultacit în care normativele politice sunt încålcate de bunå voie.

Teatrul depune mårturie despre încercårile mereu deturnate ale unorîmpåtimi¡i care ajung så fie socoti¡i uzurpatori doar pentru faptul cå neamenin¡å din când în când cu o floare.

Teatrul încurajeazå instalarea unui regim de normalitate scos de subcontrolul unor instan¡e compromise de prea multå muncå cu omul.

Ei bine, de aceea, teatrul este aståzi o povarå.Când la Târgu-Jiu pe scena Teatrului Milescu, actorii revendicau

jocul de-a via¡a, ajungeau så fie socoti¡i strålucitori ¿i sublimi. Eraualte vremuri...

Când la Târgu-Jiu, pe scena Teatrului Cåldåru¿e, aceia¿i actoricomplicau cu idei iluzia unui a¿teptat paradis, erau de asemenea altevremi.

Acum, cineva, ar vrea ca Teatrul nici måcar så nu mai existe. El esteo povarå. Este ca ¿i cum cineva ar încerca, pe ton familiar, într-odezbatere påguboaså så-i certe pe Shakeaspeare, pe Bulgakov, pe Cehov,pe Caragiale sau pe Ionesco pentru cå, într-o searå, au avut curajul så-


231

¿i asume eternitatea ¿i la Târgu-Jiu, pe scena Teatrului Elvira Godeanu.Aceastå încåpå¡ânare nu face decât så ne întoarcå spre o posibilå

confuzie, atâta vream cât nu se vrea în¡eles limbajul superior alcuvintelor, altul ¿i altfel rostit pe scenå, mai plin de via¡å, mai esen¡ial,mai dramatic ¿i mai adevårat. Aceastå luptå cu Teatrul poate avea întimp repercursiuni imprevizibile asupra destinului cultural al ora¿ului¿i a¿a îndeajuns de dramatic. Excesele cu iz politic proclamå la rang deregulå imoralå paradoxul tragic prin care raportul dintre adevår ¿irealitate ajunge a fi disputat cu încrâncenare.

Personajele aparent veridice ajung, debordând de o pasiune devor-antå, så-¿i acrediteze iarå¿i ¿i iarå¿i duplicitatea, spa¡iul scenei sperieca ¿i cum ar fi un spa¡iu concentra¡ionar, iar autorul trebuie neapåratîngrådit ¿i supravegheat performant. Iar teatrul?

Teatrul, e doar o povarå!”{V{V{V{V{Vasile Vasile Vasile Vasile Vasile Vasiescuasiescuasiescuasiescuasiescu, TTTTTeatrul, o povarå?eatrul, o povarå?eatrul, o povarå?eatrul, o povarå?eatrul, o povarå?/ “Lumea gorjeneascå”,

Revistå de culturå, Nr. 4/1999, septembrie, Târgu-Jiu}

*,,Nåscut la Târgu-Jiu, la 16 octombrie 1958. Absolvent al Academiei

de Teatru ¿i Film, sec¡ia Actorie, clasa profesor univ. Sanda Manu. Dinseptembrie 1989 este actor la Teatrul Na¡ional din Craiova, iar din iulie1993 este directorul Teatrului Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu din Târgu-Jiu.

A interpretat pe scena Teatrului Na¡ional din Bucure¿ti personajulVasiliu din Jocul ielelorJocul ielelorJocul ielelorJocul ielelorJocul ielelor de Camil Petrescu, în regia Sandei Manu ¿iIpistatul în D’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavaluluiD’ale carnavalului de I.L. Caragiale - regia Sanda Manu.

La CassandraCassandraCassandraCassandraCassandra (IATC) a interpretat rolul lui Berbecaru în ProfesorProfesorProfesorProfesorProfesorDrDrDrDrDr. Omu. Omu. Omu. Omu. Omu de Camil Petrescu, regia Adriana Popovici, ¿i Kent în RegeleRegeleRegeleRegeleRegeleLearLearLearLearLear de W. Shakespeare - regia Andreea Vulpe.

La Teatrul Na¡ional din Craiova a debutat în Vårul ShakespeareVårul ShakespeareVårul ShakespeareVårul ShakespeareVårul Shakespeare deMarin Sorescu, interpretându-l pe Voicea, în regia lui MirceaCorni¿teanu. Apoi personajele lui au fost: Mick din ¥ngrijitorul ¥ngrijitorul ¥ngrijitorul ¥ngrijitorul ¥ngrijitorul deHarold Pinter - regia Daniela Peleanu; Bassianus din TTTTTitus Andronicusitus Andronicusitus Andronicusitus Andronicusitus Andronicusde W. Shakespeare - regia Silviu Purcårete; Vânåtorul din PhaedraPhaedraPhaedraPhaedraPhaedra deEuripide - regia Silviu Purcårete; Pulpanå ¿i Macbeth din Ubu rex cuUbu rex cuUbu rex cuUbu rex cuUbu rex cuscene din Macbethscene din Macbethscene din Macbethscene din Macbethscene din Macbeth de Jarry ¿i Shakespeare - regia Silviu Purcårete;Seniorul de la Souche din Improviza¡ie la VImproviza¡ie la VImproviza¡ie la VImproviza¡ie la VImproviza¡ie la Versaillesersaillesersaillesersaillesersailles de Molière -


232

regia Daniela Peleanu; Nae Ipingescu din O noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoasåO noapte furtunoaså de I.L.Caragiale - regia Daniela Peleanu; Vestitorul din Orestia Orestia Orestia Orestia Orestia - regia SilviuPurcårete.

Pentru Teatrul Elvira Godeanu din Târgu-Jiu a semnat regia spec-tacolelor: D’ale Carnavalului, O noapte furtunoasåD’ale Carnavalului, O noapte furtunoasåD’ale Carnavalului, O noapte furtunoasåD’ale Carnavalului, O noapte furtunoasåD’ale Carnavalului, O noapte furtunoaså ¿i Conu Leoni-Conu Leoni-Conu Leoni-Conu Leoni-Conu Leoni-da fa¡å cu reac¡iuneada fa¡å cu reac¡iuneada fa¡å cu reac¡iuneada fa¡å cu reac¡iuneada fa¡å cu reac¡iunea de I.L. Caragiale; A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte A douåsprezecea noapte ¿i¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei¥mblânzirea scorpiei de W. Shakespeare ¿i de asemenea dupå scenariulpropriu - CommediaCommediaCommediaCommediaCommedia.

Cu piesele regizate de Silviu Purcårete la Teatrul Na¡ional dinCraiova a fost în 96 de turnee în aproape toate ¡årile Europei ¿i deasemenea în Australia, Japonia, Canada, America de Sud, Egipt,Singapore, jucând în peste 250 de reprezenta¡ii.

Cea mai mare dorin¡å pentru începutul de mileniu este ca TeatrulElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu så se mute în sfâr¿it, în casa cea nouå.

*- - - - - Domnule director de teatru, suntem la început de nouå stagiune

teatralå la Târgu-Jiu - stagiunea 1999-2000 - suntem la sfâr¿it de mileniu¿i parcå am fi chiar la sfâr¿itul lumii când vorbim despre teatru la Târgu-Jiu. E teatrul o povarå?

- A¿ zice ¿i eu cå într-adevår, teatrul din Târgu-Jiu, se pare cå este opovarå. Este o povarå mai ales pentru neaveni¡i, pentru aceia care-lpercep ca pe un stat de platå ¿i de func¡iuni, achitat lunar din baniicontribuabililor. Pentru cei care în¡eleg doar acest lucru, teatrul este opovarå.

Atâta vreme cât eu ca artist - ¿i fac aici o micå parantezå, spunându-¡i cå din totdeauna am fåcut pasiune pentru arti¿tii plastici ¿i cå mi-ar fiplåcut så ajung plastician ¿i pentru cå mi se pårea cå ace¿ti blânzi ¿ifrumo¿i bårbo¿i au avut cel mai mare succes ¿i s-au bucurat mereu de olibertate într-un anume fel privilegiatå - deci, atâta vreme cât eu caartist sunt luat drept doar “acela cu barbå” în ¿edinele Consiliului local,unde consilieri de toate profesiile, reprezentând partide de toatemårimile, hotåråsc cu mâna soarta mea ¿i a teatrului, ei bine, atunci, caså-¡i råspund direct la întrebare, pentru astfel de indivizi, teatrul esteîntr-adevår o povarå.

Ace¿tia au amenin¡at la un moment dat cu organizarea în ora¿ aunui referendum: så construim blocuri de locuin¡e sau så finalizåm


233

construc¡ia teatrului? Tristå idee! Iar eu am zis cå a¿ risca un referen-dum de o asemenea facturå ¿i pentru simplul motiv cå, în cele câtevaluni câte le-au mai råmas de stat la putere nu au cum så mai construiascåblocuri, dacå n-au construit måcar unul în cei trei ani câ¡i au trecut de laa¿a-zisa schimbare. N-a¿ vrea så intru în vreo polemicå directå cu cineva,mai ales cå teatrul nu poate, nu are cum så ajungå a fi o povarå pentrucei mul¡i, pentru contribuabili.

Eu, ca directorul unui teatru care se aflå încå în construc¡ie suntgestionarul banilor acestor oameni mul¡i care au nevoie de aceaståinstitu¡ie ¿i care, cu siguran¡å, resimt acut lipsa acesteia în peisajul urbeinoastre.

Nu må simt responsabil fa¡å de banii Primåriei pentru cå de faptace¿ti bani sunt ai oamenilor de pe stradå care întreabå cu insisten¡å ¿ipe bunå dreptate când va fi gata teatrul? Câtå vreme am fost numitdirector de teatru doar pentru a face treabå - ¿i repertoriul ultimilor anistå mårturie - atunci politica mea va fi doar o politicå teatralå, culorilede bazå ale teatrului fiind din totdeauna alb ¿i negru. Vor trebui deci såaleagå pânå la urmå ¿i cei care pentru moment diriguiesc treburile urbei:ori e albå, ori e... politicå.

- - - - - Din punctul acesta de vedere ¿i directorul de teatru ¿i actorii dinteatru ar trebui så vå supune¡i legii pe care parlamentul încearcå så opropunå în sfâr¿it spre dezbatere: legea func¡ionarului public.

- ¥ntr-un fel, pentru mine, legea aceasta vine cam târziu, din påcate,pentru cå la ora asta, când eu ¿i teatrul apar¡inem Primåriei, coloraturafunc¡ionarului din aceastå fabricå publicå este bine definitå ¿i poatechiar definitivå pentru urmåtoarele câteva luni. ¥n problema teatrului,Primåria are un cuvânt de spus doar ca urmare a votului consilierilor.ªi sunt doar nouå sau zece dintre ei care în¡eleg de fapt chestiunilelegate de teatru ca institu¡ie subordonatå financiar Primåriei. Institu¡ia,ca atare comportå o cu totul altå menire: promovarea culturii teatraleîntr-un loc cu o tradi¡ie în domeniu de 165 de ani. E mult, e pu¡in? Eceva, dacå ¡inem seama cå teatrul din Târgu-Jiu a fiin¡at ca fiind alcincilea din ºara Româneascå ¿i la timpul acela, ¡ara era de fapt oRomânie Mare.

¥n acest context tradi¡ia locului este de partea noastrå. A fi acumîmpotriva teatrului înseamnå a fi împotriva istoriei acestor locuri pe


234

care avem datoria så le cunoa¿tem bine, a¿a cum a fost ¿i a¿a cum ea afost înfåptuitå de înainta¿ii no¿tri. Nu vreau så spun vorbe mari. E de¿tiut faptul cå teatrul Milescu ¿i teatrul Cåldåru¿e împreunå cu trupelelor de actori au existat odinioarå la Târgu-Jiu. Teatrul cel nou care esteîn centrul aten¡iei ¿i al tuturor discu¡iilor nu s-a construit doar pentru amai fiin¡a în ora¿ încå o salå de ¿edin¡e cu dotåri de ultimå orå, în careså voteze sau så doarmå confortabil aceia¿i eterni combatan¡i. De fapt,noi nu suntem cei ale¿i, noi suntem doar ni¿te negri pe o planta¡ie ¿i¿tim foarte clar cå avem o treabå de fåcut. ªi dacå aceastå treabå secheamå teatru, atunci acest lucru trebuie fåcut cu profesioni¿ti pentrucå trebuie neapårat fåcut bine.

Eu sunt un profesionist, sunt în primul rând actor ¿i am o datoriemoralå fa¡å de acest teatru. ªi de aceea încerc så nu mai aud ceea cespun unii sau al¡ii, nu neapårat depre mine, pentru cå de ¿ase ani decând sunt în slujba teatrului acaså, orgoliul meu a fost subsumatinstitu¡iei, pentru cå deocamdatå doar ea conteazå. Culmea e cå eu nuam råspuns timp de ¿ase ani la nici unul din atacuri ¿i ele au existat,unele mâr¿ave, altele chiar hazlii. Pentru cå nu persoana MarianNegrescu este importantå, ci personalitatea acestui teatru ¿i faptul cåam reu¿it aici un lucru care se vrea a fi profesionist. Chestia asta cuprofesionalismul n-au în¡eles-o diriguitorii ¿i asta mai ales pentru cå eivor så ne supunem cu totul doar unor legi strict financiare, dar care lecad de fapt lor în sarcinå ¿i care n-ar trebui så reu¿eascå så ne conducå,ci doar så ne ajute.

- A propos de diriguitorii care la o adicå ¿i-au revendicat ¿iposibilitatea lansårii unui referendum în stare så decidå finalizareaconstruc¡iei teatrului la Târgu-Jiu: într-un text din 1929, Tudor Arghezi,dupå o ¿ezåtoare literarå întâmplatå la Teatrul Cåldåru¿e, nota cudeosebire faptul cå sala fusese plinå. Cum ar aråta sala elegantå a nouluiteatru, plinå searå de searå cu spectatori doritori de spectacole bune?Ce lec¡ie ar primi de la teatru consilierii ajun¿i ¿i ei spectatori? Cred cåla ¿edin¡ele Consiliului local n-ar mai fi doar spectatori ca la teatru.

VVVVVotul lor ar fi votul unorotul lor ar fi votul unorotul lor ar fi votul unorotul lor ar fi votul unorotul lor ar fi votul unor... profesioni¿ti în materie...... profesioni¿ti în materie...... profesioni¿ti în materie...... profesioni¿ti în materie...... profesioni¿ti în materie...- Chestiunea, a¿a cum o prezin¡i este pu¡in cam delicatå, dar tocmai

din aceastå cauzå trebuie puså în discu¡ie. E drept, consilierii nu vinto¡i la teatru. Vin doar cei care voteazå pentru teatru. Cei care voteazå


235

împotrivå sunt cei care nu au råspuns niciodatå invita¡iei noastre. Pentruei, teatrul “nu se existå”, ei sunt mereu “Gicå contra”, vulgar vorbind.Pentru ei, teatrul se poate termina la o adicå ¿i cu banii aduna¡i dinsalariile actorilor, care existå acum ¿i care ar trebui da¡i afarå. ªi peurmå ar invita în Teatrul cel nou doar trupe din alte locuri, unde existå¿i teatru ¿i actori. ¥n formula aceasta, teatrul nostru ar fi cedat altora însubantreprizå. ªi ¿tim ¿i vedem to¡i cum am ajuns så tråim parcå ceda¡iîn subantreprizå. ªi tråim bine? ¥nclin så cred cå nu se vrea så neîn¡eleagå, sau cå nu se poate în¡elege ce înseamnå så existe teatruprofesionist în ora¿ul nostru. Cred cå mul¡i nici nu ¿tiu cine a fost ElviraGodeanu. Påcat! ªi e påcat, dar asta-i realitatea, ca teatrul så fie maicunoscut la Bucure¿ti, decât la Târgu-Jiu. S-a vorbit despre teatru, suntarticole, cronici, interviuri care se aflå în arhiva noastrå. Så-¡i dau doarun exemplu: Valentin Silvestru - Dumnezeu så-l pre¡uiascå mult ¿i acolounde e, pentru cå nu mai existå printre noi -, la o vârstå când al¡ii ajungså locuiascå doar pe fotolii în fa¡a televizorului, venea cu mare bucuriedin Bucure¿ti la fiecare premierå a teatrului nostru. ªi a scris desprefiecare dintre spectacole. ªi ne-a încurajat de fiecare datå în demersulnostru. Nu acela¿i lucru l-a fåcut de exemplu, primarul ora¿ului, oricarea fost el de câ¡i ani existå teatru ¿i actori la Târgu-Jiu. La fel s-a întâmplat¿i cu consilierii. Mi se pare absolut aberant så nu ¿tii despre ce estevorba ¿i så votezi împotrivå, så ridici mâna, så ai puterea ca så decizisoarta teatrului. De ce?

- - - - - Deci, se poate ¿i a¿a: votezi ¿i decizi...- Este lucrul cel mai îngrozitor care se poate întâmpla. Ei se atacå

între ei din cauza unor interese politice, altfel fårå anvergurå, ¿i-n felulacesta, nepunându-se de acord, nu sprijinå demersul meu, care nu areabsolut nici-o legåturå cu politica. Sau n-ar trebui så aibå!

Câtå vreme noi am pornit acum ¿ase ani de la 50 de oameni în salade spectacole ¿i acum am ajuns la peste 250 la fiecare reprezenta¡ie,înseamnå cå politica pe care o face teatrul este bunå. Lucrul acesta seîntâmplå, în condi¡iile în care n-am fåcut niciodatå rabat la calitatearepertoriului. ªtii doar cå se poate întâmpla ¿i altfel. Nu mai vorbesc cåne desfå¿uråm activitatea într-un spa¡iu total inadecvat, cå repetåm într-o salå total neîncålzitå, cå... Dar, n-a¿ vrea så se în¡eleagå cumva cå måplâng. Ei nu vin så vadå pentru cå nu cred în chestia asta ¿i nu cred


236

pentru cå... Votul lor e plåtit, invita¡ia noastrå a fost de fiecare datådezinteresatå. Pânå când vor mai vota? ªi pe urmå?

- - - - - Construc¡ia teatrului încå nu e terminatå. Ne apropiem, pentru cåtot veni vorba de politicå, de urmåtoarea campanie electoralå. Crezi cåpartidele, eventualele grupåri politice vor så-¿i dispute ¿i så-¿i revendiceîn vreun fel finalizarea construc¡iei teatrului?

- Da, cred ¿i eu acest lucru. ¥nceputul anului 2000 ne va surprinde ¿idin punctul acesta de vedere. A existat vis-à-vis de teatru mai totdeaunaun paradox. La începutul anului viitor, cred înså cå simultan ne voraronda financiar la cele douå bugete: ¿i la cel al Consiliului local ¿i lacel al Consiliului jude¡ean. Acest lucru va fi benefic pentru teatru. Låsåmla o parte interesul politic care va exista. ¥n formula aceasta, în doarcâteva luni, teatrul va fi gata. Am fåcut deja demersuri pe lângå insti-tu¡ia preziden¡ialå. ¥ntr-o ¡arå în care în ultima sutå de ani nu s-a maiconstruit un teatru nou pentru o nou înfiin¡atå trupå de actoriprofesioni¿ti, pre¿edintele, invitat la premierå, va trebui så onorezeevenimentul cu prezen¡a-i ¿i så taie panglica inauguralå. Cine va fioare pre¿edintele?

Presa, televiziunea, radioul vor consemna evenimentul. Câ¡i se vorfi înghesuind atunci? ªi de ce oare? Må tem cå atunci îmi voi lua o zidin concediu ¿i må voi duce la pescuit...

- - - - - Ai putea fi trecut absent ¿i ai complica lucrurile...- Un artist poate fi u¿or nebun câteodatå...- - - - - A¡i început noua stagiune cu o pieså de Eugen Ionescu: Cântå-Cântå-Cântå-Cântå-Cântå-

rea¡a chealårea¡a chealårea¡a chealårea¡a chealårea¡a chealå. De ce?- Prin acest spectacol de început de stagiune am încercat så sårbåtorim

¿i noi cei 90 de ani pe care i-ar fi împlinit românul Eugen Ionescu. Amdat curs ini¡iativei regizorului Bogdan Drågan, care a pornit lucrul laaceastå pieså de la un film - Mica elegie Mica elegie Mica elegie Mica elegie Mica elegie - pe care l-a fåcut bine ¿i carea primit ¿i un premiu important. Spectacolul lui este un spectacol absolutinteresant, care pune probleme. El a realizat aici, la teatrul din Târgu-Jiu, câteva proiecte importante care au convins ¿i care s-au bucurat desucces. El are o credin¡å personalå pentru care îl sprijin necondi¡ionat.Credin¡a lui este cå între teatru ¿i film existå din totdeauna o legåturåcare nu este nicidecum for¡atå. Acum zece ani, poate nu credeam acestlucru. Dar acum, în prag de mileniu trei, când tehnica ne-a cucerit în


237

totalitate, sunt convins cå spectacolul de teatru trebuie så poatå så fieun spectacol total. Primul din seria acestor spectacole jucate pe scenanoastrå a fost Revolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei BraunRevolta de pe urmå a Evei Braun, iar reac¡ia publiculuia fost extraordinarå.

De altfel, succesul spectacolului a fost consemnat ¿i de cronicariide specialitate. ¥l amintesc iar pe regretatul Valentin Silvestru. Aceaståîmbinare între teatru, televiziune ¿i film a prins foarte bine.

¥n felul acesta, ce altå pieså decât Cântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealå a lui EugenIonescu era mai nimerit så fie tratatå într-un asfel de registru, pe vremeaasta când la noi începutul unei noi stagiuni înseamnå ¿i altceva? ¥i chiarmul¡umesc lui Bogdan pentru alegerea fåcutå, iar actorilor le mul¡umescpentru dåruirea lor, pentru cå au avut parte de o partiturå ciudatå laprima vedere, un text condensat, în care ideea era foarte importantå.Iatå, la Târgu-Jiu, pipåim încet-încet zona teatrului modern, spectacolultotal, care la al¡ii a devenit deja clasic, dar pe care la noi, încå îlconsideråm de avangardå.

- - - - - Am våzut cå la premiera cu Cântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealå, spectatorii nupåreau deloc surprin¿i de modalitatea regizoralå abordatå de BogdanCristian Drågan. Cum a¡i reu¿it så pregåti¡i ace¿ti spectatori så facåfa¡å unor astfel de spectacole, când, dacå urmårim repertoriul teatrelordin alte ora¿e de provincie, constatåm cå la Târgu-Jiu selec¡iaspectacolelor este foarte riguroaså ¿i, a¿ zice cå vå situa¡i, princomparaa¡ie, într-o pozi¡ie net privilegiatå?

- Ar trebui så reiterez ideea cu care eu am început nebunia asta, aici,la Târgu-Jiu. Atunci am avut de apårat, fiind singurul angajat ¿iasumându-mi întreaga responsabilitate, ideea de tetru!

A fost un moment teribil de complicat pentru cå se cerea imediat såoptez pentru ceva anume. Era perioada anilor 90-93, ne aflam la Târgu-Jiu într-un vid de spectacole teatrale, iar televiziunea reu¿ise så subjugeîntreaga maså de oameni, mai mult sau mai pu¡in curio¿i.

Vrând-nevrând, a apårut cu trecerea anilor o nouå genera¡ie de viitorispectatori ¿i atunci, n-aveam de ales: ori punem în scenå pentru începutni¿te spectacole u¿urele, care så aducå repede lumea în sala de teatru,ori riscåm cu un repertoriu serios ¿i-i obligåm pe noii spectatori sågândeascå ¿i så-¿i punå probleme odatå cu cei de pe scenå. ªi astfel,primul dintre spectacolele pe care l-am servit acestui public a fost o


238

pieså de Eugen Ionescu, a fost Jack sau SupunereaJack sau SupunereaJack sau SupunereaJack sau SupunereaJack sau Supunerea ¿i astfel, tânårulspectator, care poate cå nu fusese niciodatå la teatru, a fost mai întâi¿ocat.

El a deschis înså ochii din acel moment pe un astfel de gen de teatru¿i a în¡eles repede cå a¿a e teatrul, cå de fapt, a¿a trebuie så fie. ªi acestlucru a fost un mare avantaj.

- - - - - Ulterior, cum a¡i reu¿it så vå påstra¡i la înål¡imea ¿tachetei pe caresinguri o ridicaserå¡i dintru început a¿a de sus?

- Aproape cå pare foarte simplu acum. N-am fåcut nici-un rabat laîntocmirea repertoriului în anii care au urmat. Au fost deci, Jack sauJack sauJack sauJack sauJack sauSupunereaSupunereaSupunereaSupunereaSupunerea de Eugen Ionescu, Ursul Ursul Ursul Ursul Ursul ¿i Cântecul lebedei Cântecul lebedei Cântecul lebedei Cântecul lebedei Cântecul lebedei de Cehov, AAAAAdouåsprezecea noapte douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte douåsprezecea noapte ¿i ¥mblânzirea scorpiei ¥mblânzirea scorpiei ¥mblânzirea scorpiei ¥mblânzirea scorpiei ¥mblânzirea scorpiei de Shakespeare, apoitrei piese de I.L. Caragiale: O noapte furtunoaså, D’ale CarnavaluluiO noapte furtunoaså, D’ale CarnavaluluiO noapte furtunoaså, D’ale CarnavaluluiO noapte furtunoaså, D’ale CarnavaluluiO noapte furtunoaså, D’ale Carnavalului¿i Conu Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conu Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conu Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conu Leonida fa¡å cu reac¡iunea Conu Leonida fa¡å cu reac¡iunea, lângå care au venit spectacolelelui Bogdan Cristian Drågan: CarantinaCarantinaCarantinaCarantinaCarantina de Tullio Zanovello, în premieråabsolutå ¿i Bietul John Bietul John Bietul John Bietul John Bietul John ¿i Revolta de pe urmå a Evei Braun Revolta de pe urmå a Evei Braun Revolta de pe urmå a Evei Braun Revolta de pe urmå a Evei Braun Revolta de pe urmå a Evei Braun, dupåscenarii proprii. Teatrul n-a coborât ¿tacheta ¿i nici n-o va coborî, dacåne uitåm ¿i la stagiunea cea nouå care va dubla numårul premierelor deanul trecut - vor fi 8 spectacole noi - pentru cå anul viitor, în teatrul celnou, va trebui så ne prezentåm cu 4 spectacole pe såptåmânå.

- - - - - ¥ncerc så-mi explic într-un fel repertoriul de fiecare an al teatruluipe care-l conduci, gândindu-må la rolul tåu din spectacolul de absolven¡ådin 1989 în Regele Lear Regele Lear Regele Lear Regele Lear Regele Lear sau la rolul pe care l-ai interpretat pe scenaTeatrului Na¡ional din Bucure¿ti în Jocul ielelorocul ielelorocul ielelorocul ielelorocul ielelor, sau la toatespectacolele lui Silviu Purcårete cu care, împreunå cu Teatrul craioveanai bântuit lumea în lung ¿i în lat, lumea de scândurå a teatrelor depretutindeni.

- ¥nclin så cred cå o datå dedat la capodopere, realizate de al¡ii, estechiar greu ¿i neprofitabil så produci, tu însu¡i, subproduc¡ii sau spectacoleîndoielnice.

Pe lângå dramaturgia clasicå cu valoare deja universal verificatå, înteatrul nou vom promova în fiecare stagiune o pieså româneascåcontemporanå ¿i de asemenea vom încerca så punem în practicå unproiect la care ¡in mult ¿i anume acela de a invita în fiecare an la Târgu-Jiu pe întâiul absolvent al clasei de regie al Academiei de teatru såpunå o pieså în scenå cu actorii no¿tri. Va avea astfel întâia burså din


239

cariera sa de regizor- bursa Elvira Godeanu Elvira Godeanu Elvira Godeanu Elvira Godeanu Elvira Godeanu - ¿i posibilitatea de amonta într-un teatru profesionist ¿i modern, echipat ca în vest ¿i cu otrupå bine legatå, în care venirea celor noi a adus un suflu tânår.

- - - - - Ai fåcut regia la multe dintre spectacolele stagiunilor trecute. Acumpregåte¿ti un spectacol care î¡i apar¡ine în totalitate - CommediaCommediaCommediaCommediaCommedia - ¿icare va implica întreaga trupå sub lumina reflectoarelor.

- Ce-mi spui acum e o treabå delicatå pentru mine...- - - - - ºi-ai asumat ¿i un risc deosebit trebuind så promovezi un teatru

profesionist în propria-¡i regie.- Practic, îmi explic astfel demersul regizoral: mai întâi, consilierilor

jude¡eni, apoi celor locali, a trebuit så le cer bani ca så fac o trupå, apoiså le cer ¿i cer în continuare bani pentru construc¡ia teatrului, ¿i dacå a¿mai fi cerut bani ¿i pentru a ob¡ine colaborarea unor mari regizori,atunci...

A¿a cå am rezolvat aceastå mare problemå cu regizori tineri, amavut norocul så colaborez apoi cu regizorul Bogdan Cristian Drågan ¿iam riscat eu însumi punând în scenå bunå parte dintre spectacoleleteatrului. Riscul a fost însu¿i numele meu, eu mi-am riscat numele meude actor, cåruia i-am dat greutatea, atâta câtå e, dupå mai bine de 14 anide muncå. Eu må reprezint pe mine, reprezint de fapt institu¡ia MarianNegrescu, e singurul lucru care må reprezintå.

- - - - - E¿ti SRL-ul tåu...- Propriul meu SRL de suflet. M-am gândit dacå am så risc sau nu ¿i

lucrurile s-au amestecat ¿i a trebuit s-o fac. ¥n regie am intrat într-unfel, doar cu bunul sim¡ ¿i cu ce ¿tiam din facultate, unde am lucrat multcu colegii mei de la clasa de regie. Dar, despre spectacolele mele îi laspe al¡ii så vorbeascå ¿i råspunzându-¡i altfel la întrebarea ta î¡i voi spunecå am fost ¿i obligat într-un fel så fac acest lucru, dar cå a fost o obli-ga¡ie frumoaså, care må costå în toate planurile.

Atunci când dl. ªtefan Popescu Bejat, depå¿indu-¿i mult condi¡iade om politic, m-a numit la conducerea noului teatru, i-am cerutrespectuos så în¡eleaagå cå într-un ora¿ ca al nostru teatrul trebuie såfie neapårat un lux pe care va trebui så ni-l asumåm to¡i, indiferent decosturi.

Plecând de la acest lucru, constat aståzi cå în conformitate cuplanurile întocmite acum mai bine de 6 ani, personal sunt în grafic.


240

- - - - - Regia spectacolelor pe care le-ai ales te revendicå de la vreunregizor cu care ai lucrat ca actor?

- Sigur cå Silviu Purcårete må bântuie. E groaznic de greu pentrumine ¿i nu ascund acest lucru, ba o spun cu o dragoste sincerå, cå uneoriîmi vin idei care dau extraordinar de bine pe scenå, dar nu apuc så lerostesc pentru cå realizez cå ele seamånå cu “ceva” în care eu însumiam jucat sub o baghetå regizoralå extraordinar de originalå. Jucând înspectacolele lui Silviu Purcårete devii pu¡in nemuritor ¿i nemurirea astacostå foarte mult când vrei så realizezi ceva pe cont propriu. ¥ncerc såmå eliberez pe cât pot ¿i, de exemplu, când nu-mi iese ceva anume mågândesc cum i-ar place lui Silviu Purcårete, pentru cå trebuie så-¡i spuncå el e un spectator absolut fabulos. El a fost la Târgu-Jiu la spectacolul¥mblânzirea scorpiei ¿i a våzut alte câteva pe casete video.

- - - - - Revenim la momentele politice pe care le traversåm cu to¡ii... ¥nurmå cu trei ani ai pus în scenå Conu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iunea,spectacol care atunci a încercat så atragå aten¡ia. Repe¡i acum unspectacol care î¡i apar¡ine - Commedia Commedia Commedia Commedia Commedia ¿i care se pare cå încearcå iar såtrimitå u¿or în zona politicului cotidian.

- Pentru Conu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iuneaConu Leonida fa¡å cu reac¡iunea, cortina reprezenta oimenså gaurå de cheie pe buza cåreia eram atârna¡i mul¡i, citind cu glastare: Na¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptå. No comment.

- - - - - Am dovedit a fi doar umili spectatori, ne-am uitat degeaba pegaura cheii silabisind neconvingåtor Na¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptåNa¡iune, fii de¿teaptå.

- Am spus mai înainte cå în to¡i ace¿ti ani, nu am råspuns la nici-unatac de oricare parte a venit el, dar pentru cå må consider un artist,råspund cu puterile mele prin acest spectacol nou - CommediaCommediaCommediaCommediaCommedia - la totce mi s-a întâmplat în ultima vreme.

De fapt este råspunsul meu artistic, eu nu pot da cu pumnul în maså,nu pot jigni.

Spectacolul CommediaCommediaCommediaCommediaCommedia este un spectacol de autor, a cårui regie oîmpart cu Geni Macsim, care are un rol esen¡ial în realizarea acesteipiese. Dar îmi asum acest spectacol. E råspunsul meu.

- - - - - Am så-¡i pun o întrebare pe care nu voi pregeta så o pun la cât maimultå lume, atâta vreme cât Teatrul nu are încå spa¡iul promis: ¥ntr-unora¿ fårå Coloanå, e nevoie de Teatru?

- Nu încape nici o îndoialå. Sunt convins cå în ora¿ul acesta toate ¿i


241

to¡i vor fi acolo unde le este locul. ªi teatrul reprezintå într-un fel oColoanåColoanåColoanåColoanåColoanå. A câta? Deocamdatå ¿i el zace mai mult sau mai pu¡in dincauza unor interese mårunte. Sunt un optimist! Ora¿ul va avea iarå¿iColoanåColoanåColoanåColoanåColoanå ¿i va avea ¿i TTTTTeatrueatrueatrueatrueatru. Pentru cå meritå aceste lucruri cuprisosin¡å.

- - - - - Hai så discutåm pu¡in ¿i despre stagiune ¿i despre noii veni¡i înteatru.

- Stagiunea 1990-2000 va fi stagiunea cu opt premiere. DupåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealåCântårea¡a chealå ¿iCommediaCommediaCommediaCommediaCommedia urmeazå un spectacol pentru copii.Continuåm astfel un mai vechi proiect pentru cå avem datoria, cum î¡ispuneam, så formåm noi în¿ine viitorii spectatori de mâine ai teatrului.ªi acest lucru se face cu piese pe care le montåm cu aceia¿i seriozitateca ¿i pe celelalte. Ba mai mult, legat de acest lucru, actorul IonAlexandrescu este autorul unui proiect - ofertå, coordonat artistic dedoamna prof. univ. Ileana Berlogea ¿i sus¡inut de noi, menit så creezela nivelul ¿colilor din ora¿ ni¿te baze-pilot, care så promoveze prinprograma de învå¡åmânt no¡iunea de artå dramaticå. ªi ca så-i aråt luiAlex cå-i sus¡in proiectul, în ultima mea pieså la care lucrez deja, 12dintre tinerii liceeni pe care el îi pregåte¿te reprezintå împreunå unpersonaj colectiv important.

Urmeazå apoi, în prag de alegeri - cum altfel - O scrisoare pierdu-O scrisoare pierdu-O scrisoare pierdu-O scrisoare pierdu-O scrisoare pierdu-tåtåtåtåtå în regia aceluia¿i Bogdan Cristian Drågan. Teatrul cel nou se vadeschide cu o pieså puså în scenå de doamna Sanda Manu, de la careavem promisiuni ferme în acest sens. Tot la noua salå vom încerca unspectacol, pe care l-ai sugerat de altfel, e vorba de ParacliserulParacliserulParacliserulParacliserulParacliserul luiMarin Sorescu. Acest proiect va reprezenta debutul meu actoricesc pescena Teatrului Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu. Må va ajuta så-l duc la bun sfâr¿it totBogdan ¿i întreaga trupå de actori, care ¿i de data asta se va gåsi toatåpe scenå. Sper ca efectul så fie deosebit.

Referitor la noii veni¡i spun doar cå lucrurile au fost pu¡in agitate-unii au venit, al¡ii au plecat. ¥n principal i-a îndepårtat nerezolvareaproblemei spa¡iului locativ. Le mul¡umesc celor care au råmas. Ei suntcei de la Craiova de la clasa prof. Remus Mårgineanu. E vorba de NicuVicol, Cristi Dobran, Pompiliu Ciochia ¿i Diana Dråghici. ºi-i amintesc¿i pe ultimii veni¡i, o familie - Alexandru ¿i Andra Corne a- de la Teatrulde Stat din Oradea. Må bucur cå sunt aici.


242

Trebuie så-i vorbesc de bine pe to¡i ceilal¡i, care sunt actorii de dreptdin teatru - mai vechi sau mai noi - ¿i care au continuat så-¿idesåvâr¿eascå meseria ¿i så fie din ce în ce mai buni.

- - - - - ¥n¡eleg cå ultimul spectacol tocmai asta vrea så dovedeascå pentrutoatå lumea, cå teatrul are nevoie de întreaga trupå de actori.

- Mai mult decât atât, spectacolul îi va avea pe to¡i cei 20 de actoridistribui¡i în 20 de roluri principale. Tocmai ¡inând cont de toate câte ¡ile-am spus, revin cu mai vechea chemare-îndemn: VVVVVeni¡i la Teni¡i la Teni¡i la Teni¡i la Teni¡i la Teatru. ¥neatru. ¥neatru. ¥neatru. ¥neatru. ¥nora¿ul nostru Tora¿ul nostru Tora¿ul nostru Tora¿ul nostru Tora¿ul nostru Teatrul nu este interzis!eatrul nu este interzis!eatrul nu este interzis!eatrul nu este interzis!eatrul nu este interzis!

{Vasile Vasiescu, , , , , În ora¿ul nostru TÎn ora¿ul nostru TÎn ora¿ul nostru TÎn ora¿ul nostru TÎn ora¿ul nostru Teatrul nu este interzis/ Deeatrul nu este interzis/ Deeatrul nu este interzis/ Deeatrul nu este interzis/ Deeatrul nu este interzis/ Devorbå cu directorul Tvorbå cu directorul Tvorbå cu directorul Tvorbå cu directorul Tvorbå cu directorul Teatrului Elvira Godeanu: Marian Negrescueatrului Elvira Godeanu: Marian Negrescueatrului Elvira Godeanu: Marian Negrescueatrului Elvira Godeanu: Marian Negrescueatrului Elvira Godeanu: Marian Negrescu/“Lumea gorjeneascå”, Nr. 4/1999, septembrie, Târgu-Jiu}

*,,...mi-am proiectat pe scenå toate îndoielile, toate spaimele mele

profunde, le-am pus så dialogheze; mi-am scos måruntaiele ¿i amintitulat totul: Victimile datoriei.

Eugen IONESCUEugen IONESCUEugen IONESCUEugen IONESCUEugen IONESCU

Un ora¿ precum Târgu-Jiul care are imensa ¿anså de a fi depozitaruloperelor monumentale ale lui Brâncu¿i, care are în preajma samonumente arhitectonice de talia månåstirii Tismana, care areUniversitate ¿i Muzeu de artå ¿i care are un teatru profesionist, TeatrulElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu, nu poate fi decât un ora¿ plin de har, un ora¿ apar¡inândpatrimoniului universal.

Mårturisesc, cå de¿i bucure¿tean get-beget, dupå cinci ani de lucrunemijlocit cu trupa teatrului, må simt gorjean prin adop¡ie ¿i aceaståcalitate pot så vå spun în cuno¿tin¡å de cauzå ¿i bunele ¿i relele dinteatru. Spre marea mea mul¡umire, cele bune covâr¿esc pe cele rele,Târgu-Jiul fiind singurul ora¿ din România în care se construie¿te unteatru nou.

Clådirea teatrului pe care o a¿teptåm de cinci ani va deschide ora¿uluicalea spre integrarea teatralå deplinå, locul în care se va întrupa o echipåcu adevårat profesionistå, sediul unor manifeståri de anvergurå pe planna¡ional ¿i interna¡ional.


243

Se face teatru la Târgu-Jiu? ªi da ¿i nu: se face teatru deocamdatåîntr-un sediu neadecvat, cu bani pu¡ini, cu o trupå abuziv reduså, luptândcu mentalitå¡i retrograde care våd în teatru un lux inutil. Dar se faceteatru de calitate. De mii de ani de când existå, teatrul a reflectat via¡acetå¡ilor, de mii de ani de când existå s-au gåsit oameni îngu¿ti la mintecare au vrut så distrugå teatrul ¿i prin el via¡a cetå¡ii. Dar, tot de mii deani, teatrul a ie¿it învingåtor ¿i oadatå cu el civiliza¡ia ora¿elor.

¥mi doresc ca demersul meu så nu fie patetic, så le spun celor careråspund material de via¡a teatrului cå a¿a cum operele lui Brâncu¿i aunemurit Târgu-Jiul, tot a¿a Teatrul Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu va perpetua o tradi¡iede peste o sutå de ani.

Am avut ¿ansa de a-l întâlni de curând la Cairo pe profesorul FahmiFawzi, pre¿edintele Festivalului de teatru experimental. Am vorbitdespre teatru din Târgu-Jiu, despre ultima premierå cu Cântårea¡aCântårea¡aCântårea¡aCântårea¡aCântårea¡achealåchealåchealåchealåchealå ¿i domnia sa, s-a aråtat foarte interesat så vadå aceastå trupå lalucru în anul 2000.

Faptul cå în condi¡iile de precaritate materialå în care se lucreazå,teatrul Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu e capabil så scoatå, aproape în fiecare lunå, opremierå fårå a face rabat la calitate, respectând publicul ¿i fiind respectatde publicul såu fidel, faptul cå oameni de o incontestabilå valoareprofesionalå ca scriitorul Ion Cepoi, artistul plastic Valer Neag, actorulMarian Negrescu au devenit trupul ¿i sufletul acestei mi¿cåri teatraledovede¿te cå teatrul este pe mâini bune. ªi nu existå mul¡umire maimare pentru un regizor al teatrului decât seara premierei, când toategreutå¡ile sunt uitate, când, ca prin minune, luminile rampei se aprind¿i când publicul gorjean de teatru ia cu asalt sala.

ªi crede¡i-må cå incandescen¡a aplauzelor nu este cu nimic mai prejosdecât aceea din marile centre culturale ale lumii ¿i nici calitatea actuluiteatral.

{Bogdan-Cristian Drågan, VVVVVict imile dator ieiic t imile dator ieiic t imile dator ieiic t imile dator ieiic t imile dator iei, “Lumeagorjeneascå”, Nr. 4/1999, septembrie, Târgu-Jiu}


244

*

PERSONALPERSONALPERSONALPERSONALPERSONALartistic, tehnic, administrativ ¿i de între¡inereartistic, tehnic, administrativ ¿i de între¡inereartistic, tehnic, administrativ ¿i de între¡inereartistic, tehnic, administrativ ¿i de între¡inereartistic, tehnic, administrativ ¿i de între¡inere

angajat la 1 octombrie 1999angajat la 1 octombrie 1999angajat la 1 octombrie 1999angajat la 1 octombrie 1999angajat la 1 octombrie 1999

1. Marian Negrescu, director2. Viorica Plutå, contabil ¿ef3. Ion Cepoi, secretar literar

4. Bogdan-Cristian Drågan, regizor5. Nicu Ursu, regizor

6. Petronela Nem¡oiu, scenograf7. Drago¿ Atanasie, regizor tehnic8. Fånu¿a Popescu, ¿ef produc¡ie

*9. Eugen Titu, actor

10. Ion Alexandrescu, actor11. Ionu¡ Stoica, actor12. Valeriu Bâzu, actor13. Dan Calotå, actor

14. Dan Dobroiu, actor15. Constantin Eremia, actor16. George Dråghescu,actor

17. Rodica Adriana Gugu, actri¡å18. Simona Urs, actri¡å

19. Lumini¡a Go¿a, actri¡å20. Cornelia Diaconu, actri¡å

21. Carmen Ro¿ca, actri¡å22. Mariana Ghi¡ulescu,actri¡å

23. Sorin Giurca, actor24. Cristinel Dobran, actor, promo¡ia 1999, Craiova

25. Nicolae Vicol, actor - '' -26. Diana Dråghici, actri¡å - '’ -27. Pompiliu Ciochia, actor - '’ -

28. Laura Iordan, actri¡å - '’ -29. Simona Råducanu, actri¡å


245

*30. Sanda Vâlceanu

31. Irina Geanå32. Maria Bålan

33. Janina Schnaider34. Ion Diaconeasa35. Felicia Sandu36. Costel Båloi37. Adina Zorilå

38. Adriana Ciocârlan39. Sorin ªelaru

40. Nelu Alexandrescu41. Dumitru Cålugåru42. Maria Gheorghiu

43. Ana Nanu44. Doina Bâzu

45. Florentina Mihu¡oiu46. Cornelia Cålugåru

47. Lucica Titu48. Florin Ionescu49. Florin Ularu50. Sorin Pungan

51. Dorel Dobri¡escu52. Vicu Bådicå

53. Cåtålin Cålugåru54. Florea Opri

55. Vasile Vlådoianu56. Sorin Cioatå

57. Gabriel Hârjabå58. Marius Popescu

59. Larisa Ruiu60. Hora¡iu Militaru61. Filofteia Popescu


246


C¢NTÅREAºA CHEALÅ ªI ALC¢NTÅREAºA CHEALÅ ªI ALC¢NTÅREAºA CHEALÅ ªI ALC¢NTÅREAºA CHEALÅ ªI ALC¢NTÅREAºA CHEALÅ ªI ALTE TEXTETE TEXTETE TEXTETE TEXTETE TEXTE

de EUGEN IONESCOEUGEN IONESCOEUGEN IONESCOEUGEN IONESCOEUGEN IONESCO*

Distribu¡iaDoamna Martin - ADRIANA RODICA GUGU

Domnul Martin - EUGEN TITUDoamna Smith - CARMEN ROªCADomnul Smith - VALERIU B¢ZU

Prezentatorii - MONICA SFETCU/ NICU VICOLPompierul - IONUº STOICA

Poli¡istul - SIMONA URS/ LUMINIºA GOªAAutorul - ION ALEXANDRESCU

Påsårele - CAMELIA STOICA, DAN CALOTÅGEORGE DRÅGHESCU

*UN SPECTUN SPECTUN SPECTUN SPECTUN SPECTACOLACOLACOLACOLACOL DE BOGDAN- CRISTIAN DRÅGAN DE BOGDAN- CRISTIAN DRÅGAN DE BOGDAN- CRISTIAN DRÅGAN DE BOGDAN- CRISTIAN DRÅGAN DE BOGDAN- CRISTIAN DRÅGAN

*Scenografie: Gelu PopencoffCostume: Petronela Nem¡oiu

Regia tehnicå: Drago¿ AtanasieInginer produc¡ie: Fånu¿a Popescu

Sunet: Marius PopescuLumini: Gabriel Hârjabå

Ma¿inisti: Florin Ionescu, Sorin Pungan, Doru Dobri¡escu,Floricå Opri, Vicu Bådicå, Cåtålin Cålugåru, Mihai Vlådoianu

Cabiniere: Ana Maria Nanu, Mihaela GheorghiuRecuzitere: Florentina Mihu¡oiu, Doina Bâzu

Macheuze: Camelia Cålugåru, Lucica Titu*

Directorul teatrului: MARIAN NEGRESCUSecretar literar: Ion Cepoi

Premiera: 8 octombrie 1999Premiera: 8 octombrie 1999Premiera: 8 octombrie 1999Premiera: 8 octombrie 1999Premiera: 8 octombrie 1999


247

*TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU

CÅTREMINISTERUL EDUCAºIEI NAºIONALE

PROIECT OFERTÅ

ARARARARARTTTTTAAAAA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATICåTICåTICåTICåTICå- Curs pentru elevii de liceu -- Curs pentru elevii de liceu -- Curs pentru elevii de liceu -- Curs pentru elevii de liceu -- Curs pentru elevii de liceu -

Conducåtor ¿tiin¡ific:Prof. Univ. Dr. Ileana Berlogea

Proiect:Actor Ion Alexandrescu,Actor Ion Alexandrescu,Actor Ion Alexandrescu,Actor Ion Alexandrescu,Actor Ion Alexandrescu,Sef sec¡ie ActorieTeatrul ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu

Director teatru,Marian Negrescu

*ReferatReferatReferatReferatReferat

asupra Proiectului de Programå analiticå ¿i curs de Arta Actoruluipentru elevii de liceu

propuse de dl. Ion Alexandrescu,

Subsemnata prof. univ. Ileana Berlogea de la Universitatea de ArtåTeatralå ¿i Cinematograficå din Bucure¿ti, specialist în istoria ¿i teoriateatrului, conducåtor ¿tiin¡ific doctorat, specialitatea Istoria Teatrului,membrå a Uniunii Scriitorilor din România ¿i membrå UNITER,

Doresc så recomand cu toatå cåldura Programa analiticå ¿i schi¡a decurs de arta actorului, formulate de dl. Ion Alexandrescu, actor la Teatrul


248

,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu.Absolvent al facultå¡ii de Arte - Sec¡ia Actorie din Universitatea

Ecologicå din Bucure¿ti, cu examen de Licen¡å dat la Universitatea deArtå Teatralå ¿i Cinematograficå ,,I. L. Caragiale”, cu câ¡iva ani deactivitate la Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu, dl. Ion Alexandrescua demonstrat un interes deosebit pentru pedagogie ¿i psihologie încådin facultate.

Cu documenta¡ie bogatå, cu lecturi foarte serioase în domeniulpedagogiei artistice, cu o mare pasiune pentru scenå, domnul IonAlexandrescu a elaborat o programå analiticå completå, bazatå pe celemai moderne principii de predare a artei actorului.

Cursul preconizat de domnia sa pentru elevi urmåre¿te cu exactitatecâteva obiective precise ¿i mai ales necesare pentru formarea unui tânår:

1. Cunoa¿terea tuturor formelor de artå a spectacolului, ceea cecontribuie la crearea unui bun spectator de teatru, a unui intelectualsensibil la valoare în acest domeniu. Cuno¿tin¡ele cåpåtate de elevi sereferå la teatru dramatic, la teatrul liric, la film ¿i la televiziune.

2. Dezvoltarea capacitå¡ii creatroare a tânårului. Dintre toate artele,teatrul este acela care dezvoltå cel mai mult ¿i mai rapid capacitateacreatoare a unui tânår. El înva¡å så joace, dar în egalå måsurå så realizezedecoruri, så cunoascå probleme legate de lumini, culori, spa¡iu, aranjareaacestuia etc.

3. Dezvoltarea rela¡iilor sociale ¿i umane. Teatrul, mai mult decâttoate artele, se bazeazå pe colaborare, pe lucrul în colectiv, pe în¡elegerereciprocå.

4. Procesul de înfrângere a complexelor. Teatrul îi ajutå pe cei timizi,incapabili så se adapteze la condi¡iile vie¡ii sociale, så fie îndråzne¡i,siguri de ei, så påråseascå atitudini rezervate, så stabileascå rela¡ii, såfie aten¡i la to¡i partenerii de muncå.

5. Prin exerci¡iile de vorbire, obligatorii în cadrul studiului arteiactorului, sunt eliminate defecte de dic¡ie, vorbire dialectalå, fapt extremde necesar în toate profesiile, dar mai ales în cele bazate pe comunicare- avocaturå, carierå didacticå, clericalå, medicinå etc.

Cursul propus de dl. Ion Alexandrescu ca o formå op¡ionalå deeduca¡ie esteticå este foarte necesar.

În cursul anului de documentare petrecut în S. U. A., 1974 / 75, am


249

avut prilejul så våd lec¡ii de teatru la multe universitå¡i, dar ¿i la licee ¿ipot garanta cå cel formulat de dl. Ion Alexandrescu este la parametriiinterna¡ionali.

Inroducerea acestui curs, formå op¡ionalå, la liceu va da rezultatefoarte bune.

Bucure¿ti, 2 noiembrie 1999

Profesor univ. dr. Ileana BerlogeaUniversitatea de Artå Teatralå ¿i Cinematograficå din Bucure¿ti ‘’

*,,Bucure¿ti, duminecå 14 decembrie 1999

Mult stimate Domnule Alexandrescu,

Spec ca acest plic så nu se råtåceascå pe drum ¿i så ajungå ladestina¡ie în timp util.

Vå doresc mult, mult succes. Am convingerea cå ve¡i reu¿i cu putereade muncå, cu dragostea de teatru pe care le ave¡i så face¡i un lucrufoarte bun.

Trebuie fåcut primul pas. Este greu, dar este foarte frumos ¿i maiales necesar.

Ve¡i forma nu viitori actori, ci viitori spectatori. Teatrul nu existåfårå actori, dar nu existå nici fårå spectatori.

Îi ve¡i învå¡a pe tineri så iubeascå frumosul.

Cu multå stimå,Ileana Berlogea”


250


COMMEDIACOMMEDIACOMMEDIACOMMEDIACOMMEDIA

un scenariu de MARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCUMARIAN NEGRESCU

Distribu¡ia:

TTTTTrupa FIDELI:rupa FIDELI:rupa FIDELI:rupa FIDELI:rupa FIDELI:

Brighella & Impresarul - Monica SfetcuPantalone - Valeriu Bâzu

Smeraldina - Andra CorneaTrufaldino - Cristinel Dobran

Dottore - Dan CalotåClarice - Cornelia Diaconu

Lelio - Dan DobroiuIl capitano Spavento - Sorin Giurca

ªeful trupei - Ion Alexandrescu*

TTTTTrupa GELOSI:rupa GELOSI:rupa GELOSI:rupa GELOSI:rupa GELOSI:

Brighella & Impresarul - Carmen Ro¿caPantalone - Eugen Titu

Smeraldina - Rodica Adriana GuguTrufaldino - Nicu Vicol

Lelio - Pompiliu CiochiaDottore - Ionu¡ StoicaClarice - Simona Urs

Il capitano Spavento - George Dråghescuªeful trupei - Lumini¡a Go¿a

*Spectatorul/ Locuitorul/ Personajul - Alexandru Cornea

Principele - Diana Dråghici*

Consilierii Principelui: Marian Ancu¡a, Georgiana Pånescu,


251

Flaviu Nanu, Andra Anescu, Lauren¡iu Vâlceanu, Mihaela Talabå,Vlad Cucu, Daniela Nicolescu, Cåtålin Udroiu, Iarina Copuzaru,

ªtefan Preda, Delia ºâ¿tea

*Scenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå : Marian NegrescuScenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå : Marian NegrescuScenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå : Marian NegrescuScenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå : Marian NegrescuScenariul, regia ¿i ilustra¡ia muzicalå : Marian Negrescu

Consultant literar: Ion CepoiAsistent regie : Geni Macsim

Scenografie : Valer NeagAsistent scenografie: Petronela Nem¡oiu

Costume: Tamara Grama (Teatrul Liric Craiova)

*Efecte speciale lumini - Gabriel Hârjabå

Sunet: Marius PopescuDans: Mihaela Dinu

Sufleur - Larisa VåtåuRegia tehnicå - Drago¿ Atanasie



Premiera: 1Premiera: 1Premiera: 1Premiera: 1Premiera: 11 decembrie 19991 decembrie 19991 decembrie 19991 decembrie 19991 decembrie 1999

*,,Acest spectacol s-a nåscut din dragoste. Acest spectacol s-a nåscut

din respect fa¡å de oamenii obi¿nui¡i, cårora li se adreseazå cu dragoste.Am scris acest scenariu cu sfialå. Am scris acest scenariu ca råspuns

la toate nedreptå¡ile îndurate ¿i la toate gândurile urâte îndreptateîmpotriva Teatrului de câ¡iva nevrednici ce cred cå pot så controlezetotul, pânå ¿i sufletul Cetå¡ii. Împotriva acelora care, dincolo de bani,putere ¿i alte asemenea, vor så fie reprezentan¡ii lui Dumnezeu pepåmânt. Or asta nu se poate atâta vreme cât existå El, Cel Adevårat.

Ce vor ei? Vor ,,tichia” cu orice pre¡. ªi de aici, de la aceastå bicisnicåvreere, începe COMMEDIA. Comedia acestei vie¡i, comedia acestor


252

timpuri turburi ca ¿i privirile acestor vultura¿i de circumstan¡å.Dar noi? Noi ce ¿i cum suntem? Suntem simpli ¿i complica¡i, frumo¿i

¿i aspri, la¿i ¿i plini de mândrie, puternici ¿i slabi, drep¡i ¿i frico¿i, adicåoameni obi¿nui¡i.

Împotriva cui ¿i a ce am scris acest scenariu? Ei bine, l-am scrisîmpotriva ignoran¡ei ¿i a lipsei de måsurå. Ca artist, în¡eleg cå menireamea este de a fi în slujba Cetå¡ii ¿i a tråitorilor în ea.

Voi, spectatorii, ¿i noi, cei de pe scenå, suntem unul ¿i acela¿i. Suntemla fel. Avem nevoie unul de celålalt. Atât timp cât vom fi împreunå,suntem puternici ¿i frumo¿i, putem så visåm ¿i så credem în viselenoastre.

Noi arti¿tii suntem partea frumoaså a gândurilor ¿i viselor voastre.Aici, pe scenå, nu vom låsa så påtrundå ignoran¡a ¿i trufia. Vom aveagrijå de asta! Vå vom apåra visele, fi¡i încredin¡a¡i de acest fapt.

Arma noastrå? Râsul! Râsul ca purificare, râsul ca o inimå. A noastrå,a voastrå ¿i a Teatrului.

Suntem aici ¿i puternici. Încå.”{Marian Negrescu, Despre Commedia sau despre un scenariuDespre Commedia sau despre un scenariuDespre Commedia sau despre un scenariuDespre Commedia sau despre un scenariuDespre Commedia sau despre un scenariu

necesarnecesarnecesarnecesarnecesar, Caietele Elvira Godeanu, nr. 6/ decembrie 1999}

*,,Vå mårturisesc, dragii mei, cå în sufletul meu ave¡i un loc bine

meritat ¿i vå doresc så vå gåsi¡i locul ¿i în visele fiecårui spectator carevine la teatru så se lase prins în pove¿tile voastre. ªi ... nu uita¡i, niciodatå,cå totul se face din dragoste!

Låsa¡i-vå inunda¡i de dragoste ¿i-atunci visele noastre ¿i ale voastrevor deveni realitate.”

{Geni Macsim, Gând pentru arti¿tiGând pentru arti¿tiGând pentru arti¿tiGând pentru arti¿tiGând pentru arti¿ti, Caietele Elvira Godeanu, nr.6/ decembrie 1999}

*,,Aståzi, sâmbåtå, 11 noiembrie a.c., orele 18, Casa de culturå a

sindicatelor Tg-Jiu gåzduie¿te încå o premierå a stagiunii 1999/2000 aTeatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”. Spectacolul, pe care l-am vizionatîn ¿nurul final, se anun¡å cel mai bun din întreaga istorie a teatruluigorjean. Nu exageråm defel. Vor evolua în scenå 20 actori, printre care


253

noii veni¡i Cristinel Dobran, Pompiliu Ciochia, Diana Dråghici, NicuVicol, plus cei doi actori veni¡i de la teatrul clujean: so¡ii Andra ¿iAlexandru Cornea. În figura¡ie specialå vor apårea 12 elevi de la liceeletârgujiene Ecaterina Teodoroiu, Spiru Haret, Tudor Vladimirescu ¿iIndustrial nr. 4.

Montarea, amplå, de epocå, servitå admirabil de costume ¿i decorde arti¿tii plastici Valer Neag ¿i Petronela Nem¡oiu, apar¡ine lui MarianNegrescu (regie, scenariu ¿i ilustra¡ie muzicalå) ¿i Jeni Macsim. Surprizaconstå în faptul cå pentru prima datå, la Tg-Jiu, se propune publicului ocomedie inspiratå din commedia dell’arte. Dar noutatea vine de laaducerea acestei specii dramatice în actualitate, piesa nefiind altcevadecât o pateticå pledoarie pentru teatru. Cåci teatrul este limbajul uni-versal al umanitå¡ii ¿i arta care-l elibereazå pe om de tiranie, de legistrâmbe, de nedreptå¡i, de inegalitå¡i, îl face mai generos ¿i mai curatsuflete¿te.”

{Ion Popescu, Aståzi, o nouå premierå la TAståzi, o nouå premierå la TAståzi, o nouå premierå la TAståzi, o nouå premierå la TAståzi, o nouå premierå la Teatrul Dramaticeatrul Dramaticeatrul Dramaticeatrul Dramaticeatrul Dramatic,,Elvira Godeanu” - Commedia de Marian Negrescu,,Elvira Godeanu” - Commedia de Marian Negrescu,,Elvira Godeanu” - Commedia de Marian Negrescu,,Elvira Godeanu” - Commedia de Marian Negrescu,,Elvira Godeanu” - Commedia de Marian Negrescu, Gorjeanul,sâmbåtå, 11- duminicå, 12 Decembrie 1999}

*,,CommediaCommediaCommediaCommediaCommedia” - un spectacol unic, care a obligat sute de spectatori

prezen¡i sâmbåtå la premiera acestei piese, så gândeascå ¿i så-¿i punåîntrebåri. ,,Commedia” nu este numai o pieså de teatru, este ¿i råspunsulactorilor Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” fa¡å de modul în caresunt trata¡i de cåtre autoritå¡i. Arti¿tii nu î¿i permit så batå cu pumnul înmaså, a¿a cum fac acei consilieri care decid în necuno¿tiin¡å de cauzåcå teatrul este un lux prea mare pentru municipiul Tg-Jiu.

În regia lui Marian Negrescu ¿i Geni Macsim, a fost puså în scenå opieså în care spectatorii se vedeau ca într-o oglindå. ªi au våzut cumpot ajunge oamenii într-un ora¿ fårå teatru, o gloatå lipsitå depersonalitate.

Dupå ce ai tråit acest spectacol aproape ireal, te sim¡i mai bun, maifrumos. Într-un cuvânt te sim¡i om.

Ne-am obi¿nuit ca tânårul teatru de la Tg-Jiu så ne facå surprize dince în ce mai plåcute, dar în acest spectacol actorii s-au întrecut pe eiîn¿i¿i. Actori care fac repeti¡ii în såli neîncålzite, ca ¿i acum zece ani.


254

Cuvintele nu pot explica aceastå reprezenta¡ie de lumini ¿i umbre, deculoare, de pantomimå, de râs ¿i plâns.

O cronicå popularå ¿i un spectacol unic.”{George Boban, Commedia dell’arte la Tg-JiuCommedia dell’arte la Tg-JiuCommedia dell’arte la Tg-JiuCommedia dell’arte la Tg-JiuCommedia dell’arte la Tg-Jiu, Informa¡ia

Gorjului, an I, nr. 3/ 13-19 decembrie 1999}

*<< Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu se numårå printre cele care

luptå cu multå tenacitate pentru existen¡a sa ¿i din când în când ne dåve¿ti îmbucuråtoare. De curând, a avut loc premiera spectacolului,,Commedia” în care este angrenatå o foarte tânårå echipå de actori.Monica Sfetcu, Carmen Ro¿ca, Valeriu Bâzu, Eugen Titu, Andra Cor-nea, Rodica Adriana Gugu, Cristinel Dobran, Nicu Vicol, Dan Calotå,Pompiliu Ciochia ¿.a. au lucrat acest spectacol de commedia dell’artepe un scenariu ¿i sub îndrumarea regizoralå a lui Marian Negrescu. >>

{F.I., TTTTTelex teatral,elex teatral,elex teatral,elex teatral,elex teatral, România liberå, luni, 20 decembrie 1999}


255


PÅPUªA CU PICIORUL RUPTPÅPUªA CU PICIORUL RUPTPÅPUªA CU PICIORUL RUPTPÅPUªA CU PICIORUL RUPTPÅPUªA CU PICIORUL RUPT

de VICTVICTVICTVICTVICTOR ION POPOR ION POPOR ION POPOR ION POPOR ION POPAAAAA

Distribu¡ia:

Påpu¿a - Monica Sfetcuªoricel 1 - Mariana Ghi¡ulescuªoricel 2 - Constantin Eremia

Pisica - Lumini¡a Go¿aCâinele - Dan Calotå

Båtrânul - Sorin GiurcaBunica - Cornelia Diaconu

*Regia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion Alexandrescu

Scenografie ¿i costume - Petronela Nem¡oiuDecor - Florin Ularu

Ilustra¡ie muzicalå - Marius PopescuLumini - Gabriel Hârjabå


Secretar literar - Ion Cepoi

*Premiera: 19 ianuarie 2000Premiera: 19 ianuarie 2000Premiera: 19 ianuarie 2000Premiera: 19 ianuarie 2000Premiera: 19 ianuarie 2000


256


NEÎNºELEGEREANEÎNºELEGEREANEÎNºELEGEREANEÎNºELEGEREANEÎNºELEGEREA

de ALBERALBERALBERALBERALBERTTTTT CAMUS CAMUS CAMUS CAMUS CAMUS

Distribu¡ia

Martha - Andra Tudor- CorneaMama - Simona Urs/ Camelia Diaconu

Jan - Alexandru CorneaMaria - Rodica Adriana Gugu

Sisif ¿i suita lui - George Dråghescu, Ionu¡ Stoica, Valeriu Bâzu,Constantin Eremia, Dan Calotå, Dan Dobroiu, Sorin Giurca

Regia artisticå, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia artisticå, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia artisticå, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia artisticå, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåRegia artisticå, scenografia ¿i ilustra¡ia muzicalåNICU URSUNICU URSUNICU URSUNICU URSUNICU URSU

*Costume: Petronela Nem¡oiu

Decoruri: Florin UlaruSunet: Marius Popescu

Lumini: Gabriel HârjabåRegia tehnicå: Drago¿ Atanasie

*Directorul teatrului: Marian Negrescu

Secretar literar: Ion Cepoi*

Premiera: 26 februarie 2000Premiera: 26 februarie 2000Premiera: 26 februarie 2000Premiera: 26 februarie 2000Premiera: 26 februarie 2000

*,,Teatrul de idei în Europa acestui secol nu constituie o noutate

absolutå. Fårå a ne întoarce la teatrul clasic, în care temele ¿i caracterelese bucurau de acela¿i prestigiu, ci doar la secolul trecut, putem observao anume predilec¡ie a dramaturgiei europene pentru piese teziste, încare demonstra¡ia înlocuie¿te necesitatea dramaticå. Deceniile cinci ¿i


257

¿ase ale veacului nostru, chiar dacå nu fac altceva decât så redescopereun asemenea procedeu, propun în schimb ni¿te personalitå¡i literarestrålucitoare care î¿i vor impune - cu non¿alan¡a datå de geniu - stilul,ideile ¿i personajele fårå a le mai påsa câtu¿i de pu¡in de ,,reguli.”

Urmare, teatrul francez al acestei perioade experimenteazå cudesåvâr¿it succes segmente vitale ale sinelui, devenind astfel: poetic cuClaudel, Giraudoux sau Cocteau; retoric cu Montherland; catolic cuGabriel Marcel ¿i Mauriac; polemic cu Marcel Ayme ¿i Marceau ¿i, însfâr¿it, ideologic cu Salacrou, Sartre, Simone de Beauvoir sau AlbertCamus. Trecerea de la teatrul de idei la teatrul ideologic se face aproapepe nesim¡ite. Astfel, dacå primul însufle¡e¿te marile teme, cel de aldoilea adaugå principii. Dacå unul nu renun¡å la a seduce mintea,sufletul, spiritul, celålalt vrea så lupte, så atragå aten¡ia ¿i så demonstreze.

În ceea ce îl prive¿te pe Albert Camus, toatå opera lui ar putea fisintetizatå prin încercarea de a uni sentimentul grandorii ¿i gustulpasionat al frumuse¡ii cu bucuria de a tråi cu sensul mor¡ii.

Le MalentenduLe MalentenduLe MalentenduLe MalentenduLe Malentendu (Neîn¡elegereaNeîn¡elegereaNeîn¡elegereaNeîn¡elegereaNeîn¡elegerea) are ca punct de plecare un faptdivers: un om pleacå dintr-un sat ceh ca så facå avere. Dupå douåzeci¿i cinci de ani, bogat, se întoarce cu so¡ia ¿i copilul pe meleagurilenatale. Mama ¿i sora lui ¡ineau un han în satul copilåriei. Pentru a leface o surprizå, Jan i se prezintå mamei, care înså nu-l recunoa¿te. Înglumå, îi vine ideea de a închiria o camerå în sordidul han, aråtând cådispune de sume însemnate de bani. În timpul nop¡ii, mama ¿i sora îlasasineazå.

Întâmplarea, realå, are într-adevår incontestabile valen¡e dramatice,pe scenå înså Camus o reduce la o abstrac¡iune. Pentru el neîn¡elegereanu este decât absurdul: ,,Acest loc pustiu, populat de criminali, esteuniversul nostru absurd. Jan, stråinul care bate la u¿å, este întrebareapuså; cadavrul care putreze¿te la zågazul râului este råspunsul ei.” (Rob-ert de Luppe, Albert Camus, Paris, 1952)

Singur în hanul dubios, Jan simte frica, teama de singuråtatea ve¿nicå,spaima cå nu existå råspuns. Råspunsul existå înså: aceastå crimåabsurdå, a cårei concluzie o trage Martha: ,,La ce bun acest mare apelal fiin¡ei, aceastå alarmå a sufletelor? De ce så nu strigi cåtre mare oricåtre iubire? N-are sens. Råspunsul este aceastå caså îngrozitoare încare în sfâr¿it vom fi îngheui¡i unul în al¡ii. În¡elege cå durerea ta nu va


258

egala nicodatå nedreptatea fåcutå omului. Roagå-l pe Dumnezeul tåuså te facå asemenea pietrei, aceasta este singura fericire adevåratå.”

Revelarea acestei sensibilitå¡i absurde presupune din partea luiCamus crearea de mor¡i con¿tien¡i, adicå de indivizi care tråiesc fåråiluzii.

În acest caz, este posibil a împåca spiritul omului cu natura lui, elanullui spre ve¿nicie cu caracterul finit al existen¡ei sale? Dramaturgulråspunde afirmativ. Op¡iunea ar fi revolta, singura care poate da måre¡ievie¡ii, care poate opune absurditå¡ii lumii crea¡ia care o neagå. Sau cumspune Camus însu¿i: A crea înseamnå a tråi de douå oriA crea înseamnå a tråi de douå oriA crea înseamnå a tråi de douå oriA crea înseamnå a tråi de douå oriA crea înseamnå a tråi de douå ori.”

{Ion Cepoi, De la idee la ideologieDe la idee la ideologieDe la idee la ideologieDe la idee la ideologieDe la idee la ideologie, Caiet-program al premierei,26 februarie 2000}

*,,Modul de cheltuire a banilor de cåtre Teatrul Dramatic ,,Elvira

Godeanu” a stârnit discu¡ii aprinse în ultima ¿edin¡å a Consiliului lo-cal. Consilierii s-au supårat ¿i mai tare când au aflat cå Marian Negrescueste colaborator, cartea de muncå a acestuia aflându-se la Teatrul dinCraiova. Negrescu a fost acuzat într-un referat al Primåriei cå a cheltuitnejustificat câteva zeci de milioane de lei prin acordarea unor premiisau prin depå¿irea cotei de benzinå. Directorul teatrului a precizat cå acontestat deja notele de constatare în care îi sunt imputa¡i banii respectivi.El precizeazå cå sumele au fost cheltuite legal.

Consilierul democrat Cornel Andri¡oiu i-a promis lui Negrescu cånu va mai vota un leu pentru teatru atât timp cât acesta va fi directorcolaborator.

ºårånistul Ion Giurgiulescu a cerut ¿i el organizarea unui concurspentru ocuparea postului de director, dar a criticat pentru situa¡ia creatåConsiliul de Administra¡ie al teatrului. Unul dintre membri Consiliuluieste viceprimarul Gabriel Sanda, care l-a apårat pe Negrescu de acuzelece i se aduc, considerându-le nefondate.

Prefectul Pantelimon Manta, prezent la ¿edin¡a consilierilor, le-acerut acestora så nu uite cå ar fi o onoare pentru ei de a aloca 5 miliardelei pentru ca sediul teatrului så fie gata pânå în luna iunie.”

{Gigi Ciuncanu, Directorul TDirectorul TDirectorul TDirectorul TDirectorul Teatrului ,,Elvira Godeanu” conteståeatrului ,,Elvira Godeanu” conteståeatrului ,,Elvira Godeanu” conteståeatrului ,,Elvira Godeanu” conteståeatrului ,,Elvira Godeanu” conteståacuzele Primårieiacuzele Primårieiacuzele Primårieiacuzele Primårieiacuzele Primåriei, Obiectiv gorjean, nr. 79/ 1 martie 2000}


259

*Directorul Teatrului ,,Elvira Godeanu” este un cunoscut actor ¿i

regizor atât în ¡arå cât ¿i în stråinåtate. Legat suflete¿te de Tg-Jiu, înurmå cu ¿ase ani Marian Negrescu a demarat discu¡iile pentru a construiîn ora¿ ,,Mânåstirea lui Manole - Teatrul Na¡ional Elvira Godeanu”.

Dupå atâ¡ia ani de zbateri ¿i fråmântåri, aceastå lucrare este aproapefinalizatå ¿i dupå cum spune proverbul ,,Dupå råzboi mul¡i viteji searatå”, primåria nu numai cå ar vrea så-¿i asume merite necuvenite, dara început så-l vâneze pe apreciatul artist. Mai întâi un consilier ¡årånist,pe nume Ion Giurgiulescu, a propus så se joace piese cu doar doi-treiactori fiindcå nu sunt bani pentru o activitate normalå. În legåturå cuaceastå afirma¡ie, Marian Negrescu ne-a spus la vremearespectivå:,,Datoria mea este så merg mai departe ¿i nu vreau såcomentez nici o afirma¡ie. Fiecare om are libertatea så spunå ceea cegânde¿te.”

Mai nou, consilierii locali au anun¡at cå sunt nemul¡umi¡i deactivitatea directorului deoarece acesta ar fi cheltuit câteva milioane delei prin depå¿irea cotei de benzinå ¿i acordarea unor premii nejustificate.Cu aceste acuza¡ii, Marian Negrescu a replicat scurt: ,,În urma tuturorcontroalelor efectuate de Curtea de Conturi, am ie¿it bine. Nu comenteznimic, eu mi-am fåcut datoria. Indiferent de ce s-ar întâmpla, sufletulmeu va råmâne peste veacuri zidit acolo jos, la temelia clådirii TeatruluiElvira Godeanu.”

În timp ce Teatrul Na¡ional îl vrea pe Negrescu, primåria îi då cupiciorul.

Va fi o mare pierdere pentru ora¿ dacå Marian Negrescu va acceptaofertele Teatrului Na¡ional din Bucure¿ti ¿i o ru¿ine pentru cei caredirect sau indirect îl vor determina så ia o astfel de hotårâre. Despreofertele venite dinspre Bucure¿ti, Negrescu vorbe¿te cu våditå strângerede inimå, mul¡umindu-se så afirme: ,,Voi råmâne aici atâta vreme câtvoi putea ¿i voi fi dorit.” Din culise am aflat cå vânåtoarea pornitåîmpotriva directorului are substrat politic. În realitate, se urmåre¿teînlocuirea sa doar pe motiv cå a refuzat ofertele de înrolare în partidelepolitice aflate la putere.”

{Iuliana Brujan, Primåria Tg-Jiu pune în scenå o pieså cu substratPrimåria Tg-Jiu pune în scenå o pieså cu substratPrimåria Tg-Jiu pune în scenå o pieså cu substratPrimåria Tg-Jiu pune în scenå o pieså cu substratPrimåria Tg-Jiu pune în scenå o pieså cu substratpolitic - ,,Capul lui Negrescu vrem!”politic - ,,Capul lui Negrescu vrem!”politic - ,,Capul lui Negrescu vrem!”politic - ,,Capul lui Negrescu vrem!”politic - ,,Capul lui Negrescu vrem!”/Gazeta de Sud/1 martie 2000}


260

*,,Exista în cultura gorjeanå, înainte de întronarea regimului comunist,

o via¡å teatralå sus¡inutå ¿i îndeob¿te recunoscutå. Târgul de pe Jii semândrea cu Teatrul Milescu, cåci pu¡ine ora¿e din vechiul regat aveauinstitu¡ii teatrale. Târgu-Jiul începutului de secol XX cât ¿i cel interbelicdevenise destul de cunoscut, încât spirite precum George Co¿buc, N.Iorga, Al. Vlahu¡å, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Cålinescu,Cezar Petrescu, Nichifor Crainic ¿i atâ¡ia oameni de seamå, venindaici, se sim¡eau atât de bine ¿i în largul lor printre târgujienii culturalice¿teemancipa¡i.

Pe scenele teatrelor Milescu ¿i Cåldåru¿e evoluau, în aplauzele unuipublic ata¿at actului de culturå, atâtea trupe ambulante, iar ecoul acestorase regåsea atât în presa centralå cât ¿i în evocårile, însemnårile ¿i uneledin jurnalele acestor scriitori.

Cine dore¿te så afle la ce dimensiuni se petreceau toate acesteîntâmplåri culturale nu are decât så citeascå însemnårile lui TudorArghezi despre celebra ¿ezåtoare de la Tg-Jiu sau chiar jurnalul luiLiviu Rebreanu în care este relatatå venirea în Gorj, cu prilejul vizitåriimånåstirii Tismana.

Considerând cå s-a reînnodat firul rupt cu tradi¡ia, ne-am bucurat cuto¡ii când, dupå Revolu¡ie, gra¡ie autoritå¡ilor jude¡ene (pre¿edinte deconsiliu fiind la data aceea dl. ªtefan Popescu-Bejat, care nu ¿tim dince motive oculte nu mai sprijinå azi teatrul local !...), s-a reînfiin¡at, înora¿ul nostru, o institu¡ie teatralå sub titulatura TEATRUL DRAMATIC,,ELVIRA GODEANU”.

Func¡ionând, la început, cu for¡e locale, institu¡ia s-a deshis repedeunui parteneriat cultural de marcå, datoritå gorjeanului Marian Negrescu.Evoluând el însu¿i în echipa de prestigiu a Na¡ionalului craiovean, cucare a colindat lumea, încununându-se de succese pe aproape toatecontinentele, Marian Negrescu a militat ca teatrul târgujian så nu råmânåo ,,formå fårå fond”. A angajat institu¡ia în turnee, netemându-se deconcuren¡å. A adus regizori de marcå din ¡arå ¿i din afara ¡årii, ca sådea strålucire repertoriului ales cu voca¡ie ¿i înalt profesionalism. Aimpus, ani de-a rândul, repertorii din cele mai ambi¡ioase, aducând pescena târgujianå pe Caragiale, Shakespeare, Molière, Bulgakov, Ionescu... Recent, a avut loc premiera ,,ÎntoarceriiÎntoarceriiÎntoarceriiÎntoarceriiÎntoarcerii” de Albert Camus, un text


261

rezolvat, iatå, cu uimitoare måiestrie regizoralå de Nicu Ursu ¿i în careexceleazå, din nou, o Adriana Gugu sau o Simona Urs. Felictåri, fetelorde aur! ªi încå anul 2000 se anun¡å plin de surprize.

Sunt toate acestea succese ¿i merite de necontestat ce fac cartea devizitå a Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”.

În ciuda acestor acte de identitate culturalå, Teatrul Dramatictârgujian a cåzut el însu¿i în plasa intrigilor locale. Propria-i clådire,începutå în urmå cu mai mul¡i ani, riscå så råmânå, potrivit legendei,acel ''zid påråsit ¿i neispråvit” (din cauza unor neispråvi¡i politicieni,desigur!). Trecând în subordinea Consiliului Local (de la ConsiliulJude¡ean, unde se bucura de mai multå în¡elegere ¿i aten¡ie!), TeatrulDramatic ,,Elvira Godeanu” s-a izbit de o craså nesim¡ire din parteaunor consilieri locali, care când aud de culturå ¿i învå¡åmânt tråiesc ovisceralå urå ¿i un impenitent dispre¡. ªoricul este atât de gros încât, latoate invita¡iile ce li s-au pus sub nas, ace¿ti mercenari de partid seprefac cå nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. S-a jucat,prin decembrie, premiera unei Commedia dell’arte, spectacol în careace¿ti ignobili consilieri, dacå ar fi venit, s-ar fi regåsit cu caracterul lormeschin cu tot, viza¡i direct de un mesaj acuzator, justi¡iar, urgent, de oexpreså referen¡ialitate. Capii mafiei anticulturale locale se cunosc - eise ,,bucurå”, îi asiguråm, de tot dispre¡ul celor ce au început så umplesålile de spectacol! E o constatare nu de ultimå orå, pe care ne gråbims-o vârâm în urechile ceruite de urdori resentimentare. Cåci de la ovreme, spectacolele se joacå, iatå, cu sala plinå. E urgent nevoie denoul local.

Se apropie alegerile, care cu siguran¡å vor måtura de pe scena politicåpe ace¿ti ipochimeni ce au fåcut atât de mult råu ora¿ului, aducândgrave prejudicii mi¿cårii culturale locale ¿i învå¡åmântului, risipind banulpublic în dubioase ¿i påguboase conjuncturi...

Se gåsesc, iatå - chiar acum aflu de la TV Tg-Jiu - vini imaginaredirectorului Marian Negrescu de cåtre nodpapuri¿tii Consiliului Local.Când reaua-credin¡å sare calul, prostia e atât de ridicolå precum ... tichiade mårgåritar din mâna chelului. Fåcând vorbire despre ,,primele” ¿i,,cheltuielile” dispuse de Marian Negrescu, oamenii primåriei dizerteazådespre frânghie ¿i såpun în casa spânzuratului ... Cât de curând se vavedea cå totul nu e decât o gogoa¿å umflatå, cum umflate sunt gu¿a,


262

prostia ¿i reaua-credin¡å a culturnicilor locali.Dincolo de nemernicia pasagerå a acestor retarda¡i culturnici (afla¡i

în agonie politicå), Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” va rezistavanitå¡ii, egoismului ¿i futilitå¡ilor politicianiste de tot felul. Ceea ce seîntâmplå azi va trece ca apa murdarå, plinå de viiturå politicå ... Totulva råmâne un memento de nestinse acuze la adresa acestora, ve¿niciirefuza¡i ai con¿tiin¡ei culturale.

Curaj, Marian Negrescu! Ai de partea ta ,,partidul” culturii cu båtaielungå, adevårul ¿i Legea, fie ea ¿i cea a bunului sim¡.”

{Zenovie Cârlugea, Jos labele de pe Tos labele de pe Tos labele de pe Tos labele de pe Tos labele de pe Teatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,Elviraeatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu”Godeanu”Godeanu”Godeanu”Godeanu”, Actualitatea Gorjului/ 2 martie 2000}

*,,Piesa lui A. Camus, puså în scenå la Tg-Jiu de regizorul Nicu Ursu,

este extrem de actualå. Cu to¡ii traversåm o perioadå cu multe ne-în¡elesuri. O perioadå în care comunicarea interpersonalå, intrapersonalåsau de grup se aflå în suferin¡å. Majoritatea poartå un dialog al surzilor,din care la råstimpuri stråbate vocea tragicå a unei lumi aflate pemarginea pråpastiei.

Mul¡i se vor fi întrebat, de ce Albert Camus într-o epocå a luiCaragiale? De ce o dramå cu accente tragice într-o vreme aridå spiri-tual? Nimic mai autentic, mai clar ¿i mai oportun. Såråcia mijloacelorde subzisten¡å, dorin¡a de liberatate, de dreptate socialå, dorin¡a unuitrai mai bun, îi împinge pe mul¡i semeni ai no¿tri la ac¡iuni fåcute lalimitå. Furturi, tâlhårii, omoruri. Nimic pentru om ¿i valorile sale.

Nu existå în¡elegere între indivizi apar¡inând unui microgrup, întreputere ¿i cetå¡eni, între intelectuali ¿i vulg. Nu existå mesaj atâta timpcât nu existå comunicare, cât la toate nivelele se situeazå ac¡iuni defor¡å, de impunere sau, ¿i mai grav, de delåsare ¿i indiferen¡å.

Din acest punct de vedere, piesa puså în scenå de Nicu Ursu esteautenticå. Personajele interpretate cu sensibilitate ¿i talent de AndraCornea, Alexandru Cornea, Simona Urs, Rodica Gugu ¿i GeorgeDråghescu, prezintå o lume tragicå, închiså în propriile sale principii.Guvernatå de amintiri, de e¿ecuri, de refuzuri, de dorin¡e niciodatåsatisfåcute. Între lumea realå ¿i lumea descriså de Camus intervineprincipiul identificårii. Cred cå atât regizorul , cât ¿i acorii reu¿esc så


263

imagineze cele douå lumi ca efect al realului, bântuit, agresat ¿i violat.O lume în care intimitatea este înlocuitå de iluzie ¿i råzbunare, fratricidulconstituie un mobil al unei vie¡i disperate ¿i confuze.

Triste¡ea mea nu vine, înså, numai din în¡elegerea piesei ca atare, ci¿i din faptul cå våd oarecum compromiså ideea de spectacol teatral laTg-Jiu.

Cu excep¡ia premierelor, desfå¿urarea celorlalte spectacole esteaproape anonimå, sau fåcutå sub auspiciile prostului gust, cultivat deun public bizar ¿i neinstruit.

Dupå pårerea mea, acest lucru distruge chiar conceptul de teatru.Sala de spectacol invadatå de indivizi needuca¡i ¿i vulgari, influen¡eazåîn mare måsurå calitatea spectacolului desfå¿urat pe scenå. Actoriideruta¡i nu mai joacå pentru public, pe care îl simt rece ¿i indiferent,improvizând sau mimând scene care, de altfel, au o mare încårcåturådramaticå. Mai mult decât atât, cred cå se impune un interes sporit dinpartea conducerii Teatrului ,,Elvira Godeanu” pentru jocul actorilor ¿ipentru calitatea spectatorilor. Nu se poate face teatru de dragul teatruluiîn condi¡ii mizere.

E nevoie de mai mult respect pentru actor ¿i meseria sa. Pentru to¡icei care fac din teatru o mare artå. Cred în educarea gusturilor. În trecereade la spectacolele cu manele ¿i glume penibile, la spectacole de calitatesuperioarå, la rafinament ¿i o ¡inutå culturalå înaltå. La Tg-Jiu nu sepoate juca numai Caragiale, nu se pot face numai experimente teatrale,sigur valoaroase în sine. Nu pot juca numai anumi¡i actori, sau regizadoar anumi¡i regizori. Aici trebuie creatå o ¿coalå unde så existe odiversitate de opinii, de talente ¿i idei. Moderna salå de teatru care va fiinauguratå în curând trebuie så aducå laolaltå tot ceea ce este mai valoros¿i mai bun în domeniu. Altfel totul va fi un e¿ec, cu costuri enorme.

S-ar putea, înså, ca între dorin¡a mea pentru un teatru de înaltå ¡inutåartisticå ¿i realitate så aparå o ne - în¡elegere, care din nefericire nupoate fi scuzabilå.”

{Doru Strâmbulescu, Neîn¡elegereaNeîn¡elegereaNeîn¡elegereaNeîn¡elegereaNeîn¡elegerea, Actualitatea Gorjului/ 16-17martie 2000}


264


PROCESUL EMINESCUPROCESUL EMINESCUPROCESUL EMINESCUPROCESUL EMINESCUPROCESUL EMINESCU

de ANCA DINUANCA DINUANCA DINUANCA DINUANCA DINU

Distribu¡ia

Judecåtorul - Eugen TituEminescu - Ionu¡ Stoica

Veronica Micle - Cornelia DiaconuAcuzatorii - Mariana Ghi¡ulescu, Simona Urs, Ion Alexandrescu,

Monica SfetcuApåråtorii - Rodica Gugu, Carmen Ro¿ca, Cristian Dobran,

Lumini¡a Go¿aGrefierul - Pompiliu Ciochia

Martorii - Andra Cornea, Alexandru CorneaPublicul - Camelia Stoica, George Dråghescu, Constantin Eremia

*Regia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian DråganRegia: Bogdan Cristian Drågan

Scenariul - Anca Dinu (dupå antologia ,,Cazul Eminescu”de Cezar Paul Bådescu)

Scenografia - Gelu PopencoffAsistent regie - Geni Macsim


Lumini - Gabriel HârjabåSonorizare - Marius Popescu


Secretar literar - Ion CepoiPremiera: 22 aprilie 2000Premiera: 22 aprilie 2000Premiera: 22 aprilie 2000Premiera: 22 aprilie 2000Premiera: 22 aprilie 2000

*,,E o searå splendidå, atârnând peste un Bucure¿ti aservit primåverii.

La Sala Palatului e o aglomera¡ie parcå inventatå de cineva anume pentru


265

a ne induce cu bunå ¿tiin¡å sentimentul alarmant cå popula¡ia unui ora¿poate fi constituitå ¿i doar din VIP-uri. E seara decernårii premiilorUNITER. UNITER înseamnå, chiar ¿i la Tg-Jiu (unde existå, sau artrebui så existe, cu adevårat, Teatrul Elvira Godeanu) - Uniunea Teatrelordin România. Pre¿edinte UNITER este actorul Ion Caramitru, actualulministru al Culturii. Gala premiilor Uniter se desfå¿oarå anual începânddin 1991, ¿i adevenit unul dintre cele mai importante evenimenteculturale ale lumii teatrale române¿ti. Anul acesta, Gala a marcat ¿i cei10 ani de activitate ai Uniter. Cu aceastå ocazie jubiliarå, ministrul IonCaramitru, directorul de program al Galei, l-a invitat ¿i pe directorulTeatrului Elvira Godeanu din Tg-Jiu, actorul Marian Negrescu, alåturide multe alte personalitå¡i de certå valoare din ¡arå ¿i din stråinåtate, såacorde unul din premii. E pu¡in lucru? Nu cred. Nu cred, pentru cåaceasta înseamnå, cå la Bucure¿ti se ¿tie bine cå în ora¿ul lui Brâncu¿i,aici, acaså la noi, existå Teatru. Un teatru cu un repertoriu bine ales, cuo trupå profesionistå care a confirmat cå are har ¿i este dåruitå scenei.ªi se mai ¿tie, sigur, cå acest teatru are ¿i un manager. Acest managernu este altul decât actorul Marian Negrescu. El a fost prezentat într-unmod exemplar de elogios de ministru Culturii Ion Caramitru, pe scenaSålii Palatului, spre a justifica alegerea sa pentru acordarea premiuluide debut în edi¡ia de anul acesta a galei UNITER. Ei bine, MarianNegrescu a cordat premiul pentru debut Gabrielei Cri¿u, pentru rolulSylveta din ,,Roman¡io¿ii” de Edmond Rostand de la Teatrul Tineretuluidin Piatra Neam¡. L-am sim¡it pe directorul nostru emo¡ionat, ¿i acestlucru nu a dat deloc råu. Cum så nu fi emo¡ionat când, la o orå demaximå audien¡å, poate så afle toatå lumea cå la Tg-Jiu se va terminaîn curând construc¡ia nouå a Teatrului? Aceasta înseamnå cå, din afaråvåzut, toate for¡ele administra¡iei locale care concurå la acest lucru aucåzut, în sfâr¿it, la pace. O pace demult anun¡atå. Ministrul Culturii,emo¡ionat ¿i el, se ¿i vedea tåind panglica inauguralå a noului Teatru.Pe scena Sålii Palatului din Bucure¿ti, doi oameni visau frumos. Iar noiam fost martorii acestui inefabil moment. Dupå acest început de galå,au fost acordate celelalte premii. Au urcat pe scenå ca invitati, rând perând, regizori importan¡i, actori foarte mari, scenografiexcep¡ionali,pictori valoro¿i, politicieni de marcå, diploma¡i stråini,manageri adevåra¡i. ªi to¡i au avut, de fapt, aceea¿i sarcinå ca ¿i prietenul


266

nostru Marian Negrescu: au înmânat premii celor care au câ¿tigatîncrederea juriului la Gala Uniter desfå¿uratå luni, 3 aprilie, anul degra¡ie 2000. N-am så-i mai numesc pe premian¡i. O så-i numesc, ¿i ammotivele mele, pe cei invita¡i så premieze. Printre ace¿tia, alåturi deMarian Negrescu, au mai urcat pe scenå: Horia Bernea, Doina Levintza,Johnny Råducanu, Ludmila Patlanjoglu, Nicolae Manolescu, CezarIvånescu, Mi¿u Fotino, George Banu, Victor Rebengiuc ¿i vedeta de laHollywood, actri¡a Fanny Ardant. ªi au mai fost: Guvernatorul BNR,Principesa Margareta, ambasadorii SUA, Fran¡ei, Marii Britanii,Braziliei ¿i directorul Consiliului Britanic din Bucure¿ti. Iatå, deci, Liotalui Negrescu! Îi vedeam pe to¡i la un loc, stând de vorbå, ¿i mi-iînchipuiam ca pe o orchestrå excep¡ionalå formatå numai dinprofesioni¿ti unul ¿i unul. Un formidabil Big Band. Big Band Negresco!Aceste lucruri sunt adevårate. Ele s-au întâmplat aievea. La Gala Uniter,la Sala Palatului din Bucure¿ti, s-a aflat ¿i o mânå (dreapta) de actori dela Tg-Jiu, veni¡i så-l vadå ¿i så-l aplaude pe directorul lor. Pe peroaneleSålii, afarå, printre ma¿inile frumoase cu care veniserå VIP-urile, seaflau ¿i multe ma¿ini oficiale, negre, cu girofar ¿i numår scurt. Multeerau înmatriculate în provincie. Erau arondate la primåriile sau laprefecturile unor capitale de jude¡e. N-am våzut nici una cu numår deGorj. Påcat! Administrativ vorbind, suntem la început de lunå. Cota debenzinå repartizatå (dupå algoritm!) n-avea cum så fie consumatå. ªi-atunci, de ce n-au fost ¿i-ai no¿tri?”

{Vasile Vasiescu, Big Band NegrescuBig Band NegrescuBig Band NegrescuBig Band NegrescuBig Band Negrescu, Actualitatea Gorjului, 5aprilie 2000}


267


O SCRISOARE PIERDUTÅO SCRISOARE PIERDUTÅO SCRISOARE PIERDUTÅO SCRISOARE PIERDUTÅO SCRISOARE PIERDUTÅ

de I. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALE

Distribu¡ia

ªtefan Tipåtescu - Ion AlexandrescuAgamemnon Dandanache - Dan Dobroiu

Zaharia Trahanache - Dan CalotåTache Farfuridi - Nicu Vicol

Iordache Brânzovenescu - Pompiliu CiochiaNae Ca¡avencu - Valeriu Bâzu

Ionescu/ Un fecior - George DråghescuGhi¡å Pristanda - Ionu¡ Stoica

Zoe Trahanache - Mariana Ghi¡ulescuUn cetå¡ean turmentat - Sorin Giurca

Alegåtori, cetå¡eni, public - Fane Preda, Cåtålin Lungu, Florian Nanu,Cosmin ªtefan, Mihai Cåtu¡, Dan Adrian, Drago¿ Spahiu, Lauren¡iu

Vâlceanu, Drago¿ Drågotescu, Adelin Plåcintaru, Råzvan Cre¡an, Ciprianºârcå, Titus Beloiu, Adrian Scafe¿, Florin Muja, Mihai Popez

Fanfara: Florin Drågan, Paul Sobari, Emil Butoianu, Victor Balica,Tony Feregan, Gheorghe Enå¿tescu

*Regia: Marian NegrescuRegia: Marian NegrescuRegia: Marian NegrescuRegia: Marian NegrescuRegia: Marian Negrescu

Asistent regie: Geni MacsimCostume: Petronela Nem¡oiuPictor scenograf: Florin Ularu

*Sunet: Marius Popescu

Lumini: Gabriel HârjabåRegizor tehnic - Drago¿ Atanasie


Secretar literar - Ion CepoiPremiera: 31 mai 2000Premiera: 31 mai 2000Premiera: 31 mai 2000Premiera: 31 mai 2000Premiera: 31 mai 2000


268

*,,Cå marele dramaturg autohton ne-a fost ¿i ne este contemporan

reprezintå o formulå comunå. ªi este comunå pentru cå, istorice¿tevorbind, are dimensiune na¡ionalå. Într-atât de mult conu’ Zaharia,Bibicu, jupân Dumitrache, Agami¡å, Ca¡avencu ¿i Leonida sau -simplificând prin concentrare - Miticå ne reprezintå cu fidelitate de-alungul vremurilor ¿i în toate regimurile. Nu Miori¡a este simbolulmatricei noastre spirituale, ci Miticå! Nu fatalismul temperat ¿iresemnarea olimpianå sunt atributele noastre fundamentale ca neam, cibå¿cålia, trasul de urechi, mica ciupealå, impostura, prostirea aproapelui,cå¡åratul pe umerii vecinului, duplicitatea, compromisul etc. Asta nuînseamnå cå suntem mai pu¡in na¡ie decât celelalte, ci cå defectelenoastre sunt mai na¡ionale. Cå între eroii din manualele de istorie -oricât ar fi ele de alternative - ¿i Miticå, adevåratul rrromân verde esteultimul.

Dionisiaci din nåscare, echilibråm balan¡a existen¡ei jucând dramebulevardiere: ,,De-a interesul general”, ‘’De-a patria ¿i poporul”, ‘’ De-a revolu¡ia ¿i reforma”... Con¡inutul e acela¿i de multe zeci de ani, doartitlurile ¿i distribu¡ia suferå modificåri. Dar nu în pår¡ile esen¡iale.

De aici neadevårul zicalei conform cåreia noi, dintotdeauna, am avutconducåtorii pe care ni i-am ales. Noi nu ne-am ales niciodatåconducåtorii. Ei ne-au ales pe noi. Chestie de op¡iune, Miticå neputândfi tragic, profund a¿adar.

Miticå e doar un båiat bun, un aiurit simpatic, iubåre¡ peste poate,un chefliu cu buzunarele ve¿nic goale construind ¿i dårâmând guvernedupå nivelul ,,umfla¡iei ¿i punând ¡ara la cale în berårie, cu amicii. El e¿i Ca¡avencu ¿i Leonida, ¿i Tipåtescu, ¿i Ricå Vent, ¿i Pristanda. ªi maiales e Cetå¡eanul turmentat. De tåria opiniunilor, evident.

Din aceste motive, Caragiale nu putea fi Shakespeare. Pentru cå lanoi Hamlet, dacå s-ar fi putut na¿te, ¿i-ar fi început celebrul monologcu nu mai pu¡in celebra întrebare: ,,Da’ eu cu cine votez?”. Dupå care,sughi¡ând filosofic, s-ar fi apucat så numere afi¿ele electorale maculatede infama opozi¡ie: douå la Castel, trei în centru, patru în pia¡a mare...”

{Ion Cepoi, Sentimentul rrromânesc al fiin¡ei sau de ce Caragialeentimentul rrromânesc al fiin¡ei sau de ce Caragialeentimentul rrromânesc al fiin¡ei sau de ce Caragialeentimentul rrromânesc al fiin¡ei sau de ce Caragialeentimentul rrromânesc al fiin¡ei sau de ce Caragialenu putea fi Shakespearenu putea fi Shakespearenu putea fi Shakespearenu putea fi Shakespearenu putea fi Shakespeare, Råcnetul Carpa¡ilor (Caiet-program alpremierei), 31 mai 2000}


269

*,,Cea mai modernå clådire a unui teatru din România urmeazå så fieCea mai modernå clådire a unui teatru din România urmeazå så fieCea mai modernå clådire a unui teatru din România urmeazå så fieCea mai modernå clådire a unui teatru din România urmeazå så fieCea mai modernå clådire a unui teatru din România urmeazå så fie

datå în folosin¡å la începutul lunii septembrie a acestui an. În momentuldatå în folosin¡å la începutul lunii septembrie a acestui an. În momentuldatå în folosin¡å la începutul lunii septembrie a acestui an. În momentuldatå în folosin¡å la începutul lunii septembrie a acestui an. În momentuldatå în folosin¡å la începutul lunii septembrie a acestui an. În momentulfinalizårii, ea va costa aproximativ 30 miliarde lei, sumå apreciatå înfinalizårii, ea va costa aproximativ 30 miliarde lei, sumå apreciatå înfinalizårii, ea va costa aproximativ 30 miliarde lei, sumå apreciatå înfinalizårii, ea va costa aproximativ 30 miliarde lei, sumå apreciatå înfinalizårii, ea va costa aproximativ 30 miliarde lei, sumå apreciatå înfunc¡ie de cre¿terea dolarului pânå la acea datå.func¡ie de cre¿terea dolarului pânå la acea datå.func¡ie de cre¿terea dolarului pânå la acea datå.func¡ie de cre¿terea dolarului pânå la acea datå.func¡ie de cre¿terea dolarului pânå la acea datå.

Actorii Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg.Jiu se vor mutaîn curând în caså nouå. Construc¡ia noii clådiri, începutå în 1996, s-arfi putut termina chiar într-un an, dar data finalizårii sale a fost mereuprelungitå, datoritå faptului cå finan¡årile au venit sporadic. De o lunå¿i jumåtate, înså, teatrul a început så primeascå cea mai mare parte abanilor de care are nevoie, aceastå sumå ridicându-se la trei miliardelei, în compara¡ie cu 300 de milioane lei alocate anul trecut.

Dupå cum ne-a declarat Marian Negrescu, directorul acestei institu¡ii,noua salå de spectacole este dotatå cu aparaturå modernå ¿i foarteperformantå, care nu se regåse¿te în alte teatre din ¡arå: instala¡ie detraducere simultanå pentru limbile francezå ¿i englezå, dacå în salå seaflå public stråin, dar ¿i instala¡ie de climatizare, care provine directdin SUA ¿i care a costat aproape un miliard ¿i jumåtate de lei. Partea demecanicå a scenei este ¿i ea foarte spectaculoaså, deoarece sala se poatetransforma în câteva minute din stil italian în stil elisabetan. Scena esteprevåzutå cu numeroase trape, lipsa acestora creând, în general, mariprobleme actorilor.

De asemenea, teatrul va fi dotat cu o linie importantå de computere,acestea fiind folosite inclusiv pentru realizarea decorurilor. Cu un pro-gram special achizi¡ionat, scenograful, regizorul ¿i ¿eful de produc¡ievor putea så prefigureze decorul pe calculator ¿i så îl vadå spa¡ializat,iar în momentul în care sunt stabilite toate detaliile, atelierele deproduc¡ievor ¿ti exact ce trebuie så facå. (...)

În acest moment, la Teatrul din Tg.Jiu, construc¡iile de montaj s-auterminat, mai råmânând de zugråvit anumite por¡iuni exterioare aleclådirii, de pus ¡igla, geamurile, mocheta, scaunele ¿i de fåcut probe lainstala¡iile de climatizare ¿i traducere simultanå. Pe de o parte, sala måreprezintå pe mine, pe de altå parte - pe colegii mei. Dupå ce am våzutatâtea såli de spectacol ale teatrelor din lume, am venit cu câtevapropuneri. Am luat de la fiecare câte ceva, iar în final a rezultat o salå


270

care este foarte personalå. Este a Elvirei Godeanu ¿i e unicå în felul ei”,ne-a mai spus directorul institu¡iei. (...)”

{Magda Bratu, Cel mai modern teatru din ¡arå - construit la Tg-Cel mai modern teatru din ¡arå - construit la Tg-Cel mai modern teatru din ¡arå - construit la Tg-Cel mai modern teatru din ¡arå - construit la Tg-Cel mai modern teatru din ¡arå - construit la Tg-JiuJiuJiuJiuJiu, Cuvântul libertå¡ii, nr. 3152/ 6 iunie 2000}

*,,În primul rând så montezi Caragiale e o chestiune de curaj.

Regizorul Marian Negrescu l-a avut. Ba a încheiat cu ,,O scrisoareO scrisoareO scrisoareO scrisoareO scrisoarepierdutåpierdutåpierdutåpierdutåpierdutå” integrala Caragiale jucatå la Tg-Jiu. ªi cum? Cu aplomb, cufor¡å a detaliului, cu relecturare hermeneuticå, cu råstålmåcire asensurilor ¿i mesajului care au fost racordate la prezent. Un prezentturbure, ve¿nic amendabil, bolnav de corup¡ie, demagogie, prostie,råutate, cameleonism, imoralitate ¿.a.m.d. Miercuri, 31 mai a.c., la orele18, sala Casei de culturå a sindicatelor din Tg-Jiu a fost arhiplinå. Cuvipuri electorale, cu personalitå¡i culturale, cu ziari¿ti, cu oameni deteatru, de comedie bunå, nemuritoare. Cele patru ore de spectacol autrecut pe nesim¡ite, mai ales cå la pauzå a cântat fanfara, condusåirepro¿abil de Ghi¡å Pristanda, poli¡aiul ora¿ului (Ionu¡ Stoica), acestafåcând rolul vie¡ii lui, comportându-se magnific, ¿i s-a servit bere la¡ap sau la halbå, ca pe acele vremuri de tânårå na¡iune, invitatå ori såfie de¿teaptå ori så se de¿tepte. Chiar s-a vândut cu succes celebrul ziar,,Råcnetul Carpa¡ilor”, organ al Societå¡ii Enciclopedice Cooperatiste,,Aurora Economicå Românå”, proprietar ¿i director onorific:NAECAºAVENCU (o formå fårå fond, ridiculizatå de dramaturg ca atâteaaltele), tipårit azi în edi¡ie nouå (unicå ¿i singurå) de redactorul ¿ef(i)responsabil Ion Cepoi. De altfel în aceea¿i pauzå, cetå¡eanul turmentat(Sorin Giurca) s-a plimbat printre alegåtorii afla¡i la premierå dând noroccu ei iar Nae Ca¡avencu (concretizat scenic de Valeriu Bâzu, cu ovirtuozitate maximalå) le-a explicat acelora¿i cetå¡eni cå el e mai pu¡incanalie ca Agami¡å Dandanache (rol reu¿it de Dan Dobroiu), care apus scrisorica la eternå påstrare, încât becherul care o pierduse så-lmai serveascå încå o datå, ¿i încå o datå ... A fost realmente uneveniment, o cre¿tere calitativå a colectivului de actori, regizori, lucråtoriai teatrului. Marian Negrescu s-a întrecut pe sine însu¿i, a dat comedieiprospe¡ime, viziune aduså la zi. Textul a fost altfel racordat, accentelefiind puse pe patriotism, românism, pe dilema ¿i întunericul din care


271

România pare så nu mai poatå ie¿i, pe lipsa de seriozitate ¿i de decen¡åa candida¡ilor la func¡iile din conducerea comunitå¡ilor sau a ¡årii, pelupta electoralå (care e via¡a popoarelor) care se desfå¿oarå penibil, cuun umor involuntar, cu promisiuni sforåitoare, placate drastic de unpopor disperat, såråcit, såtul de minciuni ¿i de gogo¿i råsuflate etc.Apreciem cå acest spectacol este cel mai izbutit de pânå acum, alinstitu¡iei. Au evoluat, în el, într-o notå superioarå Ionu¡ Stoica, MarianaGhi¡ulescu (extrem de convingåtoare într-o Zoe Trahanache ,,bårbatå”dar simultan senzualå, mai mult duplicitarå înså ¿i pasionalå), DanCalotå (într-un Zaharia Trahanache pi¿icher, conven¡ional, interesat såacopere legåtura dintre nevastå-sa ¿i prefectul Tipåtescu, ca unul care¡ine la onoarea de familist), Nicu Vicol ¿i Pompiliu Ciochia (fra¡iisiamezi Tache Farfuridi ¿i Iordache Brânzovenescu), ni¿te parveni¡i,fripturi¿ti ¿i învârti¡i gra¡ie algoritmului politic), Sorin Giurca, DanDobroiu, Valeriu Bâzu, Ion Alexandrescu (într-un Tipåtescu caricaturå,condus de o amantå posesivå dar ¿i revolu¡ionarå, incapabil så se opunåviciilor, totu¿i încå moral în stråfundurile fiin¡ei sale, devreme ce pareterorizat de ideea publicårii scrisorii compromi¡åtoare a pozi¡iei sale însocietate), George Dråghescu.”

{Ion Popescu, Regizorul Marian Negrescu a pus în scenå ,,ORegizorul Marian Negrescu a pus în scenå ,,ORegizorul Marian Negrescu a pus în scenå ,,ORegizorul Marian Negrescu a pus în scenå ,,ORegizorul Marian Negrescu a pus în scenå ,,Oscrisoare pierdutå”,scrisoare pierdutå”,scrisoare pierdutå”,scrisoare pierdutå”,scrisoare pierdutå”, Gorjeanul, nr. 2897/ miercuri, 7 iunie 2000}


272

*

ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALNr. 1/ 14. 06. 2000


SALA CENTRAL intervin urmåtoarele completåri ¿i modificåri:1. 1. Termenul de punere în func¡iune stabilit prin Actul adi¡ional

nr. 5/ 1999 se decaleazå de comun acord de la 30. 06. 2000 la 30. 10.2000 motivat de urmåtoarele:



..........................................................................................................

Antreprenor InvestitorSC Cora International Group SA T.D. Elvira GodeanuDirector general Directoring. Constantin Robu Marian Negrescu


273


2000-20012000-20012000-20012000-20012000-2001


274


ANGAJARE DE CLOWNANGAJARE DE CLOWNANGAJARE DE CLOWNANGAJARE DE CLOWNANGAJARE DE CLOWN

de MAMAMAMAMATEI VISNIECTEI VISNIECTEI VISNIECTEI VISNIECTEI VISNIEC

Distribu¡ia

Filippo - Ionu¡ StoicaPeppino - Valeriu Bâzu

Nicollo - Constantin Eremia

*Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Nicu UrsuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Nicu UrsuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Nicu UrsuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Nicu UrsuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Nicu Ursu

Scenografia: Petronela Nem¡oiuDecoruri: Florin Ularu

Regia tehnicå: Drago¿ Atanasie

*Director teatru - Marian negrescu

Secretar literar - Ion Cepoi

*Premiera: 10 noiembrie 2000Premiera: 10 noiembrie 2000Premiera: 10 noiembrie 2000Premiera: 10 noiembrie 2000Premiera: 10 noiembrie 2000


275

*

ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALNr. 2/ 12.10.2000



5/ 1999 se decaleazå de comun acord de la 30. 10. 2000 la 31. 01. 2001motivat de urmåtoarele:



..........................................................................................................



276

*,,Actorii Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” au su¡inut duminicå,

pe scena Na¡ionalului craiovean spectacolul ,,CommediaCommediaCommediaCommediaCommedia”, în regia luiMarian Negrescu. demersul artistic, destul de riscant ca mod deabordare, este o întoarcere la ,,commedia dell’arte”.

Evitând cu elegan¡å broderia barocului, accep¡iunea regizoralå pleacå¿i se întoarce la modern. Marian Negrescu a pus la treabå, fårå excep¡ie,întregul ansamblu al teatrului din Tg-Jiu.

Jucat cu sala plinå, spectacolul s-a constituit într-un adevårat exa-men sus¡inut în fa¡a unui public exigent. Tânåra trupå a Teatrului ,,ElviraGodeanu” a dovedit cå poate avea succes pe marile scene ale ¡årii.

Secretarul literar, Ion Cepoi, apreciazå cå autoritå¡ile locale audemonstrat cå existå o dozå mare de respect fa¡å de aceastå institu¡ieteatralå prin prezen¡a la spectacol a prefectului (Emil Popescu) ¿i asuprefectului de Gorj.

Ieri, so¡ul nepoatei marii actri¡e Elvira Godeanu, s-a adresatInspectoratului pentru culturå Gorj cu rugåmintea de a interveni printr-o adreså cåtre Ministerul Culturii ¿i Teatrul Na¡ional din Bucure¿ti pentrua se transfera sau dona teatrului din Tg-Jiu bustul Elvirei Godeanu,crea¡ie a Mili¡ei Påtra¿cu.”

{TTTTTeatrul ,,Elvira Godeanu” la Craiova/ ,,Commedia”, uneatrul ,,Elvira Godeanu” la Craiova/ ,,Commedia”, uneatrul ,,Elvira Godeanu” la Craiova/ ,,Commedia”, uneatrul ,,Elvira Godeanu” la Craiova/ ,,Commedia”, uneatrul ,,Elvira Godeanu” la Craiova/ ,,Commedia”, unspectacol cu casa închisåspectacol cu casa închisåspectacol cu casa închisåspectacol cu casa închisåspectacol cu casa închiså, Obiectiv gorjean, nr. 260/ mar¡i, 5 decembrie2000}


277


CÅCIULIºA ROªIECÅCIULIºA ROªIECÅCIULIºA ROªIECÅCIULIºA ROªIECÅCIULIºA ROªIE

de RADU GYRRADU GYRRADU GYRRADU GYRRADU GYR

Distribu¡ia

Cåciuli¡a ro¿ie - Monica Sanda (colaborator)Lupul - Ionu¡ Stoica

Vulpea - Monica SfetcuBunica - Lumini¡a Go¿a

Piticul Barbila - Valeriu BâzuPiticul ªtie Tot - Cornelia Diaconu

Piticul Cocoa¿å - Dan CalotåPiticul ªchiopilå - Sorin Giurca

Piticul Mutulicå - Constantin Eremia*

Regia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuScenografia: Florin Ularu

Costume: Petronela Nem¡oiuRegia tehnicå: Drago¿ Atanasie

*Director teatru: Marian Negrescu


Premiera: 12 decembrie 2000Premiera: 12 decembrie 2000Premiera: 12 decembrie 2000Premiera: 12 decembrie 2000Premiera: 12 decembrie 2000


278

*Domnului Dinu SåraruDomnului Dinu SåraruDomnului Dinu SåraruDomnului Dinu SåraruDomnului Dinu Såraru

Director al Teatrului Na¡ional Bucure¿ti

Stimate Maestre,

Îndråznim så apelåm la spiritul dumneavoastrå oltenesc, cel care, întimp, v-a dåruit atât aplecarea constantå spre nevoile culturale alediverselor comunitå¡i române¿ti, cât ¿i structura justi¡iarå - în bunulsens al cuvântului - datoritå cåreia actele Domniei Voastre au avut si aurelevan¡å na¡ionalå.

Stimate Maestre,din 1993, la Tg-Jiu s-a înfiin¡at Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”,

institu¡ie profesionistå care, pânå în acest moment, a reu¿it så-¿icontureze un repertoriu motivant, så formeze o trupå de tineri actori -în majoritate cu studii clasice ¿i, lucru aproape de necrezut, såsensibilizeze autoritå¡ile publice ¿i politice jude¡ene ¿i locale înconstruirea unui sediu pe måsura nevoilor ora¿ului, a extraordinareisale aplecåri cåtre teatru (cel dintâi spectacol are loc la 30 august 1834!)¿i a anilor în care tråim.

Dupå ¿tiin¡a noastrå ¿i din informa¡iile primite de la ing. MariaSimion (nepoata ¿i mo¿tenitoarea Elvirei Godeanu), un bust al mariiactri¡e - crea¡ie a Mili¡ei Påtra¿cu - se aflå în patrimoniul institu¡ieiDomniei Voastre.

Întrucât în noiembrie curent existå premizele ca - în prezen¡a ¿i laini¡iativa Excelen¡ei Sale Domnul Ion Iliescu, Pre¿edintele României -så aibå loc festivitatea inaugurårii noului sediu al Teatrului,

vå rugåm,Stimate Maestre,så analiza¡i ¿i, eventual, så decide¡i fie transferul definitiv al bustului

în cauzå, fie låsarea acestuia în custodia institu¡iei târgujiene pe operioadå de timp consideratå suficientå de Domnia Voastrå.

În acela¿i timp, vå solicitåm acceptul de a cåuta în Arhiva TeatruluiNa¡ional informa¡ii ¿i fotografii care så constituie materialul de bazåpentru expozi¡ia fotodocumentarå ce se va vernisa cu acela¿i prilej.

Indiferent de decizia pe are o ve¡i adopta, ne vom sim¡i onora¡i deonora¡i deonora¡i deonora¡i deonora¡i de


279

prezen¡a Domniei Voastre la manifeståri, invita¡ia oficialå ¿i programulevenimentului urmând a vå fi comunicate în timp util.

Cu deosebitå considera¡ie,

15 decembrie 2000

Directoractor Marian Negrescu

Secretar literarIon Cepoi

Adresa noastrå: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, Tg-Jiu, 1400,str. Traian nr. 2-5, tel. fax 053/215161'’


280

*MINISTERUL CULTURII

Direc¡ia resurse umaneNr. 10158/ 1183/ 4 ianuarie 2001

Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu

La scrisoarea dumneavoastrå nr. 767/2000, vå facem cunoscut cå,în baza competen¡ei prevåzute în nota din anexa nr. IV/3 la Ordonan¡ade urgen¡å a Guvernului nr. 24/ 2000, ministrul Culturii a aprobat caurmåtoarele persoane så poatå ocupa prin concurs func¡ia de actor custudii superioare, pe o perioadå de doi ani:

- Bâzu Valeriu- Calotå Dumitru- Diaconu Maria- Dobroiu Aurelia- Dråghescu Gheorghe- Go¿a Lumini¡a Mihaela- Gugu Adriana Rodica- Sfetcu Adelina Monica- Stoica Ion- Urs SimonaAngajarea urmeazå a se face cu respectarea reglementårilor în

vigoare.

DirectorAna ºu¡u

L.S.”


281

*

ACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALACT ADIºIONALNr. 1/ 16. 01. 2001



2/ 12. 10. 2000 se decaleazå de comun acord de la 31. 01. 2001 la 30.06. 2001 motivat de urmåtoarele:



..........................................................................................................



282


SINUCIGAªULSINUCIGAªULSINUCIGAªULSINUCIGAªULSINUCIGAªUL

de NIKOLAI ERDMANNIKOLAI ERDMANNIKOLAI ERDMANNIKOLAI ERDMANNIKOLAI ERDMAN

Distribu¡ia

Simion - Eugen TituMaria - Andra CorneaSerafima - Simona Urs

Alexandru - Ionu¡ StoicaMargareta - Alexandru Cornea

Aristide - Nicu VicolPugaciov - Valeriu BâzuEgor - Pompiliu Ciochia

Victor - Constantin EremiaCleopatra - Monica Sfetcu

Båiat 1 - Sorin GiurcaBåiat 2 - George Dråghescu

Anonimul - Dumitru Cålugåru

*Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Eugen TRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Eugen TRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Eugen TRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Eugen TRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Eugen Tituituituituitu

Asistent regie: Ion AlexandrescuScenografia: Florin Ularu

Sunet: Marius PopescuLumini: Gabriel Hârjabå

Regie tehnicå: Sorin PunganProduc¡ia: ing. Fånu¿a Popescu





283

*,,Existå momente în via¡å când trebuie så î¡i asumi partea ta din

nebunia ¿i frumuse¡ea lumii. Pentru mine, acest moment se consumåacum.

Nu cåuta¡i zadarnic så vå scruta¡i con¿tiin¡a, atribuindu-vå påcatece nu vå apar¡in, pentru cå Eu, cel care vå invitå la acest spectacol, eusunt Sinuciga¿ul.

Nu vå speria¡i! Eu nu pledez vinovå¡ia sau nevinovå¡ia nimånui, ¿inu acuz pe nimeni în afara mea. Trebuie så mårturisesc înså cå în mineexistå credin¡a conform cåreia un spectacol de teatru realizat doar cuinten¡ia ilustrårii unei idei sau unui concept, oricât de seducåtoare ar fiacestea, nu atinge decât latura superficialå a firii omene¿ti. Toate acesteanu fac decât så-l ascundå pe om de sine însu¿i, îndepårtându-l de miturileexisten¡ei ¿i inexisten¡ei lui.

Pe mine, Sinuciga¿ de bunå voie ¿i în numele tuturor, nici o îndatoriresau constrângere exterioarå nu må împiedicå så må aflu fa¡å în fa¡å cupropriile-mi adevåruri dintre care, la loc de cinste, se vor afla credin¡a,crea¡ia ¿i perpetua mirare de a fi.

Din aceastå pricinå, vå a¿tept ca împreunå så ne stråduim a demolazidurile sordide ale închisorii noastre cotidiene, eliberându-ne astfel desemnele sinuciderii voluntare reprezentate de urâ¡enia sufletului, triste¡e,mizerie, båtrâne¡e ¿i moarte.

Din aceea¿i pricinå, vå întreb: Ce altå revolu¡ie în afara celei din noiîn¿ine ne-ar putea elibera de ele? Dacå vom în¡elege acest adevår, vom¿tii pentru totdeauna cine ne sunt tovarå¿ii de drum ¿i care ne estemenirea în Marea Cålåtorie.”

{Eugen Titu, Ultima scrisoare închipuitå a lui SimionUltima scrisoare închipuitå a lui SimionUltima scrisoare închipuitå a lui SimionUltima scrisoare închipuitå a lui SimionUltima scrisoare închipuitå a lui Simion, Caiet-program premierå, 2 februarie 2001}


284

*,, - A¿adar, domnule Bogdan Cristian Drågan, din nou în Tg-Jiu.

Înainte de toate, vå propun o micå ,,recapitulare” a montårilor ulterioarepe sena Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” ...

- Prima pieså pe care am montat-o a fost Carantina (TullioZanovello). A fost un succes consemnat ¿i de regretatul ValentinSilvestru, prezent la premierå, cât ¿i de critici de specialitate dinBucure¿ti, cu ocazia turneului la Teatrul de Comedie. A fost primulmeu contact cu tânåra trupå a teatrului târgujian de care pot spune cåam råmas profund ata¿at.

A urmat piesa ,, Revolta de pe urmå a Evei Braun”, scriså de mine,¿i care, într-o manierå alegoric-metaforicå, în decorul creat de ValerNeag, s-a constituit într-un avertisment la adresa oricårei resuscitåri(reînvieri) a dictaturii.

Am continuat cu spectacolul ,,Ursul” de Cehov, în care marele clasicrus era pus în valoare într-o manierå neconven¡ionalå. Urmåtorulspectacol al fost ,,Cântårea¡a chealå” de Eugen Ionescu, pieså care mi-a prilejuit apropierea cu mare bucurie de ,,absurdul” vie¡ii cotidieneionesciene.

Dragostea mea pentru dramaturgie s-a concretizat apoi în montareapiesei ,,Bietul John”, pe care am scris-o tot ca un tribut adus absurduluicotidian.

Anul 2000, Anul Eminescu, nu putea trece neobservat în ora¿ul luiBrâncu¿i. Pornind de la polemica declan¿atå de revista ,,Dilema”, cuprivire la actualitatea poet, i-am pus fa¡å în fa¡å pe apåråtorii ¿idenigratorii lui Eminescu (Procesul Eminescu). A rezultat un spectacolpolemic, în care verdictul a fost categoric: Eminescu a fost condamnatla nemurire.

- ªi acum, am aflat, cå vineri, 23 februarie, ai dat drumul la cea de-a patra premierå a actualei stagiuni a Teatrului Dramatic ,,ElviraGodeanu”. Despre ce este vorba?

- Încadrându-må în politica repertorialå promovatå de directorulMarian Negrescu, care exclude ,,¿u¿ele” ¿i spectacolele facile, voi monta,,Bolnavul închipuit” de Molière. Este un text, actual încå, pe care l-amtradus ¿i adaptat personal la contemporaneitate. Este de fapt, gândit caun spectacol postmodern, cu inser¡ii din Caragiale, Shakespeare, poezia


285

popularå româneascå, televiziune. În fapt, acest spectacol define¿te oproblemå profund omeneascå: teama obsesivå de moarte. De aceeaspectacolul va avea ¿i tragism, ¿i melancolie, dar, evident, va predominacomedia.

- O întrebare suplimentarå, domnule regizor. Iatå postmodernism,dar, mult mai exact, în ce-o så se constituie, ¿i de acestå datå, marcaBogdan Cristian Drågan?

- Decorul acestui spectacol este alcåtuit în mare parte, din,,radiografii” medicale, din filme ale suferin¡ei omene¿ti. Proiec¡iilecare vor completa acest tablou plastic vor da, dacå vre¡i, marca personalåa regizorului de film îndrågostit de teatru.”

{Ion Popescu, Despre dragoste pentru dramaturDespre dragoste pentru dramaturDespre dragoste pentru dramaturDespre dragoste pentru dramaturDespre dragoste pentru dramaturgie - Dialog cugie - Dialog cugie - Dialog cugie - Dialog cugie - Dialog curegizorul Bogdan Cristian Dråganregizorul Bogdan Cristian Dråganregizorul Bogdan Cristian Dråganregizorul Bogdan Cristian Dråganregizorul Bogdan Cristian Drågan, Gorjeanul/ 7 martie 2001}


286

*****TEATRUL DRAMATIC ,,ELVIRA GODEANU” T¢RGU - JIU

FUNDAºIA CULTURALÅ ,,ELVIRA GODEANU”

CåtreRedac¡ia _______________________________________

Stimate Domnule,

Mar¡i, 20 martie 2001, se sårbåtore¿te Ziua Interna¡ionalå a Teatruluipentru Copii ¿i Tineret. Ne-ar face o onoare deosebitå participareaDomniei Voastre la manifestårile organizate cu acest prilej de institu¡ianoastrå. Anexåm protocolul manifestårii.

În speran¡a unei colaboråri benefice,Vå mul¡umesc pentru în¡elegere,

Marian Negrescu,directorul Teatrului ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu

*PROGRAMUL MANIFESTÅRILORPROGRAMUL MANIFESTÅRILORPROGRAMUL MANIFESTÅRILORPROGRAMUL MANIFESTÅRILORPROGRAMUL MANIFESTÅRILOR

ora 11 - Spectacol pentru copii: ,,Cåciuli¡a ro¿ie” de Radu GyrREGIA: Ion AlexandrescuPrezintå: Teatrul ,,Elvira Godeanu”, la sediul Teatrului

ora 19 - Discu¡ii pe marginea Proiectului propus de Teatrul ,,ElviraGodeanu” ¿i înaintat Ministerului Educa¡iei Na¡ionale, relativ laintroducerea în programa ¿colarå preuniversitarå a disciplinei ,,Artadramaticå”

Loc de desfå¿urare: Sala ,,Titu Rådoi” a Inspectoratuluipentru culturå ¿i culte al Jude¡ului Gorj

Participå: inspectorul general al Inspectoratului ¿colarGorj, directori de licee ¿i colegii na¡ionale din municipiu, reprezentan¡iai Inspectoratului pentru culturå ¿i culte Gorj, oameni de artå ¿i culturå,preså


287

Moderatori: Ion Alexandrescu, actor; Ion Cepoi,secretar literar

ora 20 - Spectacol de teatru pentru tineret: ,,Cine este Casandra?”-(pieså într-un act, scriså ¿i interpretatå de un grup de elevi din claselesuperioare de liceu, îndruma¡i de Claudette Gardner, jucatå în 1965, laCentrul Teatral Dallas)

Regia: Ion AlexandrescuPrezintå: trupa de teatru a Colegiului Na¡ional ,,Spiru

Haret” Tg-Jiu, la sediul institu¡iei ¿colare

Conducåtor ¿i realizator proiect,actor Ion Alexandrescu


CåtreASSITEJ Bucure¿ti

Stima¡i colegi,

O bunå parte a politicii repertoriale a celui mai tânår teatru dinRomânia- Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu (înfiin¡atprin Hotårâre a Consiliului Jude¡ean Gorj la 11 iunie 1993) - esteîndreptatå cu precådere cåtre universul spiritual al copiilor ¿i tineretului.

Pornind de la adevårul cå tânårul este viitorul spectator avizat alartei teatrale, conducerea teatrului din Tg-Jiu a fåcut posibilå, încå dela înfiin¡are, lansarea unor programe speciale în ¿coli. Actori târgujieni,sprijini¡i de corpul tehnic, au realizat spectacole cu tinerii elevi dinînvå¡åmântul preuniversitar, atât repeti¡iile cât ¿i premierele în careelevii au fost protagoni¿ti, desfå¿urându-se la ei ...acaså, în ¿coalå.

Urmare acestei ini¡iative, nevoia de teatru a cåpåtat alte valen¡e,astfel încât la dorin¡a expreså a elevilor-actori, îmbrå¡i¿atå fårå rezervede directorul Colegiului Na¡ional ,,Spiru Haret” Tg-Jiu, profesorul Gh.Gorun, a ob¡inut aprobårile necesare ca în aria curricularå så fie introduscursul de ,,Artå dramaticå”- ca disciplinå op¡ionalå, începând oficial


288

cu anul ¿colar 1999-2000. Este o premierå absolutå în domeniu.Lucrurile nu s-au oprit aici: în primåvara anului 2000, Marian

Negrescu- director ¿i Ion Alexandrescu- ¿ef corp artistic, ini¡iatorulproiectului, au fost invita¡i la sediul Ministerului Educa¡iei Na¡ionalepentru discu¡ii tehnice pe marginea Proiectului- Ofertå (propus în 1999institu¡iei în discu¡ie ¿i sus¡inut de prof.univ. dr. în istoria teatrului uni-versal Ileana Berlogea, coordonator ¿tiin¡ific al proiectului amintit)intitulat: ,,Arta teatralå - cenu¿åreaså... ori nu!”.

Pornind de la adevårul cå începuturile teatrului românesc se leagåde ini¡iativa în domeniu a slujitorilor ¿colii, ¿i demonstrând cåactualmente actul teatral în ¿coli are statutul de ,,tolerat”, proiectulargumenteazå necesitatea acceptårii ¿i introducerii cursurilor de artådramaticå, ca disciplinå op¡ionalå ¿i nu numai, în programaînvå¡åmântului preuniversitar.

Spre bucuria noastrå, începând cu anul ¿colar 2001-2002, o altåinstitu¡ie culturalå - Liceul de muzicå ¿i arte plastice ,,ConstantinBråiloiu” din Tg-Jiu - va înfin¡a o claså de Artå dramaticå, ora¿uldevenind astfel a patra localitate din ¡arå, dupå Cluj, Bucure¿ti ¿i Ia¿i,unde tinerii pot opta în cuno¿tiin¡å de cauzå, pentru o viitoare profesieîn domeniu.

Cu acest prilej, anun¡åm ASSITEJ ¿i programul primei StagiuniTeatrale Preuniversitare:

- ,,Un colind de Cråciun”- dramatizare de Ion Alexandrescu; regia:Simona Urs; premiera: 19 dec. 2000;

- ,,Cine este Casandra?”; regia Ion Alexandrescu; premiera: 20 martie2001;

- ,,Tåmåduitorul” de Ion Båie¿u; regia Ion Alexandrescu; premiera:25 mai 2001.

DirectorMarian Negrescu Coordonator proiect

Ion Alexandrescu



289


WWWWWALLALLALLALLALLYYYYY'''''de SAM BOBRICKSAM BOBRICKSAM BOBRICKSAM BOBRICKSAM BOBRICK ¿i RON CLARKRON CLARKRON CLARKRON CLARKRON CLARK

Distribu¡ia

Luise - Geni MacsimWally - Ion Alexandrescu

Janet - Mariana Ghi¡ulescu

*Regia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Marian NegrescuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Marian NegrescuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Marian NegrescuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Marian NegrescuRegia ¿i ilustra¡ia muzicalå: Marian Negrescu

Scenografia: Petronela Nem¡oiu

*Regizor tehnic: Drago¿ Atanasie

Produc¡ia: Fånu¿a PopescuLumini: Gabriel HârjabåSunet: Marius Popescu


Secretar literar: Ion Cepoi

*Premiera: 6 aprilie 2001Premiera: 6 aprilie 2001Premiera: 6 aprilie 2001Premiera: 6 aprilie 2001Premiera: 6 aprilie 2001


290

*ROM¢NIAJUDEºUL GORJMUNICIPIUL TG-JIUCONSILIUL LOCAL

HOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REprivind aprobarea organigramei, statului de func¡ii ¿i numårului

de personal al Direc¡iei de Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement

Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, întrunit în ¿edin¡a ordinarådin 25. 05. 2001;

Având în vedere:- raportul domnului ing. Florin Cârciumaru - Primarul municipiului

Tg-Jiu;- raportul de specialitate al Biroului Resurse Umane;- rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului

local;- prevederile Legii nr. 216/ 26. 04. 2001, a bugetului de stat pe anul

2001, Legii nr. 189/ 1998 privind finan¡ele publice locale ¿i Legii 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor în sectorul bugetar, cumodificårile ¿i completårile ulterioare;

- prevederile art. 38, alin. 2, lit. a ¿i e din Legea 215/ 2001;În temeiul art. 46 din Legea nr. 215/ 2001, privind administra¡ia

publicå localå

HOTÅRÅªTEHOTÅRÅªTEHOTÅRÅªTEHOTÅRÅªTEHOTÅRÅªTE

Art. 1. Se aprobå organigrama, statul de func¡ii ¿i numårul de per-sonal al Direc¡iei municipale de Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement, con-form anexelor nr. 1 ¿i 2, care se constituie ca parte integrantå din hotårâre;

Art. 2. Primarul municipiului Tg-Jiu este împuternicit så ducå laîndeplinire prevederile prezentei hotårâri ¿i så emitå dispozi¡ii în baza


291

art. 66, art. 68, alin. 1, lit. b, ¡ ¿i u, alin. 2, art. 71 ¿i îi delegå atribu¡iunilestabilite de art. 88, alin. 1, din Legea nr. 215/ 2001.

Art. 3. Dupå o perioadå de trei luni, va fi analizatå activitatea Direc¡ieide Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement ¿i în func¡ie de rezultatele ob¡inute,se va stabili dacå se men¡ine structura organizatoricå ¿i numårul depersonal.

Art. 4. De la data de 01. 06. 2001, înceteazå aplicabilitatea HCL nr.151/ 18. 12. 2000.

Art. 5. Prevederile prezentei hotårâri vor fi duse la îndeplinire deDirec¡ia Administra¡ie Publicå Localå, Direc¡ia Economicå, Direc¡iade Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement ¿i Biroul de Resurse Umane.

Pre¿edinte de ¿edin¡å ContrasemneazåConsilier SecretarEc. Gabriel Sanda Elena Ungureanu

TG-JIUNr. 133 din 25. 05. 2001


292


HOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REprivind aprobarea Regulamentului de organizare ¿i func¡ionare al

aparatului propriu al Direc¡iei de Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement

Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, întrunit în ¿edin¡a ordinarådin 25. 05. 2001;

Având în vedere:- raportul domnului ing. Florin Cârciumaru - Primarul municipiului

Tg-Jiu;- raportul de specialitate al Biroului Resurse Umane;- rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate al Consiliului

local;prevederile art. 38, alin. 2, lit e din Legea nr. 215/ 2001;În temeiul art. 46 din Legea 215/ 2001, privind administra¡ia publicå

localå


Art. 1. Se aprobå Regulamentul de organizare ¿i func¡ionare alaparatului propriu al Direc¡iei de culturå, Artå, Sport ¿i Agrement Tg-Jiu, prevåzut în anaexa care face partte integrantå din prezenta hotårâre¿i se aplicå de la data de 01. 06. 2001.

Art. 2. De la aceastå datå înceteazå aplicabilitatea HCL nr. 40/ 28.08. 2000.

Art. 3. Prevederile prezentei hotårâri vor fi duse la îndeplinire deDirec¡ia de Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement.

Art. 4. Prezenta hotårâre va fi comunicatå:- Prefecturii Jude¡ului Gorj;- Direc¡iei de Administra¡ie Publicå Localå- Direc¡iei Economice;


293

- Direc¡iei de Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement- Biroului Resurse Umane.

Pre¿edinte de ¿edin¡å ContrasemneazåConsilier SecretarEc. Gabriel Sanda Elena Ungureanu

TG-JIUNr. 137 din 25. 05. 2001

{Notå antologator: De la data de 1 iunie 2001 ¿i pânå la 1 iulie2002, urmare a acestor douå hotårâri, Teatrul ,,Elvira Godeanu” devineun segment al numitei Direc¡ii, pierzându-¿i astfel personalitatea juridicå¿i fiind desfiin¡at de drept nu de fapt, procedeu unic în legisla¡ia pre- ¿ipostdecembristå pentru o institu¡ie profesionistå de spectacole.}


294

*TEATRUL DRAMATIC ,,ELVIRA GODEANU” TG-JIUNr. 447 din 06.06.2001

Cåtre Consiliul Local al Municipiului Tg-JiuPrimåria Tg-Jiu

În aten¡ia domnului PrimarIng. Florin Cârciumaru

Având în vedere prevederile Hotårârii nr. 133/ 25. 05. 2001 privindaprobarea organigramei, statului de func¡ii ¿i numårului de personal alDirec¡iei de Culturå, Artå, Sport ¿i Agrement vå solicit aten¡ia asupraunor inadverten¡e apårute în Organigramå ¿i anume:

1. Prin trecerea Serviciului de contabilitate-salarizare al teatrului însubordinea directorului Direc¡iei, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”î¿i pierde statutul de persoanå juridicå!

Acest fapt atrage dupå sine un alt lucru extrem de grav: pierdereastatutului de institu¡ie profesionistå de spectacole, aviz cåpåtat de laDirec¡ia Teatre a Ministerului Culturii ca urmare a monitorizårii teatruluitimp de 2 ani (1994 ¿i 1995) cu scopul final al încadrårii juridice fire¿ti¿i propri acestei unitå¡i de culturå profesioniste.

Aceasta va atrage în mod automat dispari¡ia acestui teatru de pescena profesionistå a teatrului românesc. Nu existå nici un teatruprofesionist în România fårå personalitate juridicå proprie. Ca unitateprofesionistå de spectacole noi plåtim taxå de timbru UNITER-ului(Uniunea Teatralå din România) care, dacå lucrurile vor råmâne a¿a,ne vor elimina din circuitul profesionist na¡ional!

Precizare:Consiliile locale au deplinå autonomie în a înfiin¡a teatre, operå,

balet, ansambluri folclorice, filarmonici etc. Acestea înså, pentru a intraîn circuitul na¡ional ca institu¡ii profesioniste, trebuie så ob¡inå ¿i såposede de la Ministerul Culturii - prin Direc¡iile de specialitate - AVIZEde func¡ionare ca profesioni¿ti. În caz contrar, aceste institu¡ii înfin¡atede Consiliile locale au caracter amator, pe plan local.

Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, dupå 2 ani de monitorizare aMinisterului Culturii prin Direc¡ia Teatre, a cåpåtat cu greu, dar meritat,


295

acest AVIZ care avea în vedere: repertoriul, personalitate juridicådistinctå (contabilitate proprie), actori ¿i regizori profesioni¿ti,departamente de specialitate în cadrul institu¡iei, numår anume de pre-miere, spectacole ¿i spectatori, departament impresariat.

În acest moment, noi suntem în nomenclatura Ministerului Culturiica institu¡ie profesionistå, iar în cazul în care serviciul de contabilitate-salarizare dispare din cadrul strict al teatrului, urmarea va fi cå noi nuvom mai îndeplini condi¡iile cerute de Minister, iar aceasta va atragedupå sine pierderea statutului de profesioni¿ti.

Exemplu:Consiliul Local al Municipiului Bucure¿ti, care are în subordine

toate teatrele din capitalå cu excep¡ia Teatrului Na¡ional, are într-adevåro Direc¡ie de Culturå ¿i Artå, dar aceasta doar coordoneazå activitå¡ileacestora, toate teatrele bucure¿tene påstrându-¿i în continuarecontabilitatea proprie, deci personalitatea juridicå distinctå!

Cea de a doua inadverten¡å rezultatå din Organigramå este Biroulorganizare spectacole-impresariat, care se aflå deasemenea în subordineadirectå a Directorului Direc¡iei. Or, singura unitate din Direc¡ie careimpresariazå spectacole care aduc venituri propri este Teatrul. Toatecelelalte manifeståri cu caracter local organizate au un caracter de masåla care nu se vând bilete.

Concluzii:Rugåm Consiliul Local så verifice prin Comisia pentru culturå aceste

aspecte absolut reale ¿i, fårå a se afecta Direc¡ia de culturå, så seprecizeze în organigramå cå: Serviciul contabilitate ¿i Biroul organizarespectacole apar¡in ca subordonare Teatrului ,,Elvira Godeanu”, careeste imperios necesar så-¿i påstreze statutul de institu¡ie profesioniståde spectacole cu personalitate juridicå distinctå. (...)

Director adjunct,Marian Negrescu


296

*

de MOLIMOLIMOLIMOLIMOLIÈÈÈÈÈREREREREREUn spectacol de Bogdan Cristian DråganUn spectacol de Bogdan Cristian DråganUn spectacol de Bogdan Cristian DråganUn spectacol de Bogdan Cristian DråganUn spectacol de Bogdan Cristian Drågan

Distribu¡iaArgan - Valeriu Bâzu

Toinette - Anca Dinu (T. N. Craiova)Angelique - Mariana Ghi¡ulescu

Béline - Monica SfetcuCléante - Pompiliu CiochiaThomas - Ion Alexandrescu

Diaforus - Dan CalotåBéralde - Eugen Titu

Louison - Rodica GuguPurgon - Simona UrsNotarul - Ionu¡ Stoica

Farmacistul - George DråghescuMoartea - Sorin Giurca

*Asisten¡a de regie: Lumini¡a Go¿a

Decoruri - Gelu PopencoffCostumele - Petronela Nem¡oiu

Lumini - Gabriel HârjabåSonorizare - Drago¿ AtanasiePictor scenograf - Florin UlaruRegizor tehnic - Sorin Pungan



Data avanpremierei: 9 iunie 2001Data avanpremierei: 9 iunie 2001Data avanpremierei: 9 iunie 2001Data avanpremierei: 9 iunie 2001Data avanpremierei: 9 iunie 2001{Precizare: Premiera oficialå pentru public

va avea loc în noua salå a teatrului}


297


298

*Excelen¡ei SaleExcelen¡ei SaleExcelen¡ei SaleExcelen¡ei SaleExcelen¡ei Sale

DOMNUL ION ILIESCUDOMNUL ION ILIESCUDOMNUL ION ILIESCUDOMNUL ION ILIESCUDOMNUL ION ILIESCUPREªEDINTELE ROM¢NIEIPREªEDINTELE ROM¢NIEIPREªEDINTELE ROM¢NIEIPREªEDINTELE ROM¢NIEIPREªEDINTELE ROM¢NIEI

Excelen¡åExcelen¡åExcelen¡åExcelen¡åExcelen¡å

În cursul vizitei Excelen¡ei Voastre la Târgu - Jiu, în primåvara acestuian, vizitå dedicatå istoriei ¿i culturii Gorjului, ¡inutul care a dat ¡årii peTudor Vladimirescu, iar lumii pe cel mai important sculptor modern -Constantin Brâncu¿i, am fost printre institu¡iile care au beneficiat deprezen¡a Excelen¡ei Voastre în viitorul sediu al celui mai tânår teatruprofesionist din ¡arå: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu.

Men¡ionåm dintr-un început cå, din 1996 ¿i pânå în prezent,autoritå¡ile publice ¿i administrative ale jude¡ului Gorj ¿i municipiuluiTg-Jiu au considerat ca o datorie de onoare fa¡å de locuitorii capitaleiJiului de Sus amenajarea ¿i modernizarea - practic, construc¡ia dintemelii - a celei mai performante såli de teatru din România, cea de laTg-Jiu.

În momentul de fa¡å, construc¡ia este finalizatå în propor¡ie de 95%,pentru deschiderea în condi¡ii optime a stagiunii 2001 - 2002 mai fiindnecesare circa 5 miliarde lei, reprezentând costurile pentru dotårilespecifice unui sediu de teatru de performan¡å europeanå.

În acest sens, ¿i pornind de la cuvintele Excelen¡ei Voastre rostitecu prilejul vizitårii ¿antierului de construc¡ie, prin care a¡i subliniat cåzidirea, dupå mai bine de 30 de ani, a unui nou teatru în Româniareprezintå un eveniment cu adevårat istoric,

Vå rugåm,Excelen¡å,så ne sprijini¡i în demersul nostru pe lângå Guvernul României, în

sensul alocårii cåtre Consiliul Local Tg-Jiu, din Fondul de rezervåbugetarå aflat la dispozi¡ia Guvernului, a sumei necesare dotårilorspecifice unui teatru al mileniului III.

Permi¡ându-ne a pune acest proiect cultural sub autoritatea moralå


299

a Excelen¡ei Voastre,Vå rugåm,Domnule Pre¿edinte,Så primi¡i întreaga noastrå gratitudine pentru interesul constant

manifestat fa¡å de Gorj ¿i de nevoile spirituale ale locuitorilor såi.




300

*

REFERAREFERAREFERAREFERAREFERATTTTTprivind subven¡ia necesaråprivind subven¡ia necesaråprivind subven¡ia necesaråprivind subven¡ia necesaråprivind subven¡ia necesarå

pentru Tpentru Tpentru Tpentru Tpentru Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, pentru anul 2002eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, pentru anul 2002eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, pentru anul 2002eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, pentru anul 2002eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, pentru anul 2002

În ceea ce prive¿te Planul de venituri ¿i cheltuieliPlanul de venituri ¿i cheltuieliPlanul de venituri ¿i cheltuieliPlanul de venituri ¿i cheltuieliPlanul de venituri ¿i cheltuieli pentru anul2002, structura acestora este:

I. Cheltuieli de personal, inclusiv fiscalitå¡i - 4.000.000 mii lei;II. Cheltuieli de produc¡ie: * spectacole - 2.650.000 mii lei* cheltuieli pentru între¡inerea sålii (curent, ilumina¡ie, gaze)

- 500.000 mii lei;Total: - 3.150.000 mii lei

III. Cheltuieli de capital pentru consolidare ¿i modernizare Sala,,Central” Tg-Jiu - 7.500.000 lei.

La Capitolul III, suma cerutå cåtre Guvernul României pentruinvesti¡ia ,,Consolidare ¿i modernizare sala Central Tg-Jiu” este de4.000.000 mii lei, reprezentând capitolul ,,Dotåri”.

Men¡ionåm de asemenea cå planul de încasåri din venituri propri,abonamente, bilete, contracte de închiriere, publicitate ¿i deplasåri prinjude¡ cu spectacolele teatrului îl estimåm la valoarea de 562.000.000lei anual, adicå o cre¿tere de aproximativ 300% fa¡å de momentul actual.

NOTÅ: Men¡ionåm cå, odatå cu trecerea în noua salå, în anul 2002,va trebui modificatå Organigrama ¿i Statul de func¡ii avându-se în vederecre¿terea numårului de personal (dictatå de trecerea în noul sediu) cu 9(nouå) posturi reprezentând personal calificat de între¡inere a instala¡iilorteatrului, obligativitatea angajårii a 4 (patru) pompieri - cerutå imperativde normele în vigoare privind prevenirea incendiilor la sålile de spectacolcu un anumit numår de locuri ¿i care condi¡ioneazå ob¡inerea Avizuluide func¡ionare. Aceastå modificare a numårului de personal angajat vaface obiectul propunerii noii Organigrame ¿i a Statului de func¡ii latrecerea în noul sediu.



301

*

de HORIA GÂRBEAHORIA GÂRBEAHORIA GÂRBEAHORIA GÂRBEAHORIA GÂRBEA

Distribu¡iaPrezentatoarea - Anca Dinu

Stråinul - Eugen TituBoierul - Rodica Gugu & Mariana Ghi¡ulescu

Vodå - Valeriu BâzuDoamna - Geni Macsim & Monica Sfetcu

Brebea - Simona UrsAna - Ionu¡ Stoica

Manole - Ion AlexandrescuCalfele: Dan Calotå, George Dråghescu, Sorin Giurca,

Nelu Alexandrescu*

Un spectacol deUn spectacol deUn spectacol deUn spectacol deUn spectacol deBogdan- Cristian DråganBogdan- Cristian DråganBogdan- Cristian DråganBogdan- Cristian DråganBogdan- Cristian Drågan

Asistent regie: Lumini¡a ªorop*

Director teatru: Marian NegrescuSecretar literar - Ion Cepoi

*AAAAAvanpremiera:vanpremiera:vanpremiera:vanpremiera:vanpremiera:

17 noiembrie 200117 noiembrie 200117 noiembrie 200117 noiembrie 200117 noiembrie 2001

{Precizare: Acest spectacol va avea premiera oficialå pentrupublic în noua salå a Teatrului}


302

*GUVERNUL ROM¢NIEIGUVERNUL ROM¢NIEIGUVERNUL ROM¢NIEIGUVERNUL ROM¢NIEIGUVERNUL ROM¢NIEI

PREFECTURA JUDEºULUI GORJPREFECTURA JUDEºULUI GORJPREFECTURA JUDEºULUI GORJPREFECTURA JUDEºULUI GORJPREFECTURA JUDEºULUI GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJCONSILIUL JUDEºEAN GORJ

NOTÅ DE FUNDAMENTARE

În peisajul cultural al României a apårut un teatru nou: TeatrulDramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu, cel mai tânår teatru profesionistdin ¡arå.

La baza înfiin¡årii sale a stat Hotårârea nr. 9/ iunie 1993 a ConsiliuluiJude¡ean Gorj.

În anul 1996 au fost demarate lucrårile la construc¡ia noului sediudin centrul ora¿ului Tg-Jiu, pe locul unei foste clådiri (sala ,,Central”)apar¡inåtoare de Primåria localå. Aceste lucråri au fost finan¡ate dinbugetul propriu al Consiliului Jude¡ean Gorj.

Începând cu 1 aprilie 1999, în urma unui protocol, Teatrul a trecutdin subordinea Consiliului Jude¡ean Gorj în aceea a Primåriei ¿iConsiliului Local Tg-Jiu. Acesta a continuat lucrårile începute laobiectiv. La 1 septembrie 2001, stadiul fizic al noului sediu este finalizatîn propor¡ie de 95%.

În acest moment suntem înså în imposibilitatea de a deschide oficialnoul sediu datoritå lipsei fondurilor necesare din Devizul general, înprincipal aceasta datorându-se presiunilor asupra bugetului local prinarondarea, în ultimul timp, a altor institu¡ii ale statului la acesta.

Având în vedere cå rectificarea bugetarå nu a permis rezolvareaacestui deziderat, suntem nevoi¡i så apelåm la Dumneavoastrå prinîntocmirea unui Proiect de Hotårâre.

Suma minimalå este de 4 miliarde lei, ¿i propunem alocarea acesteia,în baza Art. 20 din Legea 72/1996 privind Finan¡ele Publice, din Fondulde rezervå bugetarå la dispozi¡ia Guvernului, prin suplimentarea sumelordefalcate din impozitul pe salarii aprobate pentru municipiul Tg-Jiu peanul 2001.

Înfiin¡area ¿i construirea, dupå mai bine de 30 de ani, a unui Teatru


303

în România conferå evenimentului un caracter istoric - a¿a cum a apreciat¿i domnul Ion Iliescu, Pre¿edintele României, în timpul vizitei Excelen¡eiSale la Tg-Jiu, efectuatå cu prilejul Anului Brâncu¿i.

Având în vedere toate aceste aspecte vå supunem spre adoptare acestProiect de Hotårâre.

CONSILIULCONSILIULCONSILIULCONSILIULCONSILIUL PREFECTURAPREFECTURAPREFECTURAPREFECTURAPREFECTURAJUDEºEAN GORJJUDEºEAN GORJJUDEºEAN GORJJUDEºEAN GORJJUDEºEAN GORJ JUDEºULUIJUDEºULUIJUDEºULUIJUDEºULUIJUDEºULUIPre¿edinte PrefectConf. univ. dr. AvocatNicolae Mischie Toni Mihail Greblå

MINISTRUL FINANºELOR PUBLICE Mihai TÅNÅSESCU

MINISTRUL JUSTIºIEIRodica STÅNOIU


304

*****TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATICTICTICTICTIC

,,EL,,EL,,EL,,EL,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” T¢RGU - JIU GODEANU” T¢RGU - JIU GODEANU” T¢RGU - JIU GODEANU” T¢RGU - JIU GODEANU” T¢RGU - JIU

LISTÅ DOTÅRI SPECIFICE

1. Instala¡ie regie tehnicå - 115.000 mii lei2. Mobilier cabine actori, magazii,garderobå, birouri, impresariat, secretariat - 420.000 mii lei3. Firmå luminoaså ¿i iluminatexterior teatru - 345.439 mii lei4. Ma¿ini profesionale spålat ¿i cusut - 175.000 mii lei5. Strung universal - 183.179 mii lei6. Echipamente tehnice pentru personalulscenei (ma¿ini¿ti) - 60.000 mii lei7. Calculatoare, copiatoare pentru afi¿e ¿iprograme salå - 523.000 mii lei8. Videoproiector fundaluri aparente - 240.000 mii lei9. Instala¡ie lumini - reflectoare cabluri50 posturi - 640.000 mii lei10. Instala¡ie sunet - cabluri, microfoane,incinte - 1.300.000 mii lei

TOTAL GENERAL DOTÅRI - 4.001.618 mii lei



305


Proiect de HotårâreProiect de HotårâreProiect de HotårâreProiect de HotårâreProiect de Hotårâreprivind alocarea unor fonduri din bugetul destat pe anul 2001

pentru finalizarea lucrårilor la obiectivul ,,Amenajare ¿i Modernizarela sala ,,Central” - Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu,

Jude¡ul Gorj

În temeiul art. 20 din Legea Finan¡elor Publice nr. 72/1996

Guvernul României hotårå¿te:Art. 1 - Se aprobå suplimentarea sumelor din impozitul pe salarii

aprobate pentru jude¡ul Gorj pe anul 2001 cu suma de 4 miliarde lei cuacoperire din Fondul de rezervå bugetarå la dispozi¡ia Guvernului peanul 2001 ¿i alocarea acesteia Consiliului local al municipiului Tg-Jiupentru finalizarea lucrårilor la obiectivul ,,Amenajare ¿i Modernizaresala ,,Central” a Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu, capitolul,,Dotåri”.

Art. 2 - Ministrul Finan¡elor este autorizat så introducå modificårilecorespunzåtoare în volumul ¿i structura bugetului de stat pe anul 2001.

PRIM MINISTRUADRIAN NÅSTASE

Contrasemneazå:Ministrul Finan¡elor

Mihai Tånåsescuªeful Departamentului

pentru Administra¡ie Publica LocalåOctav Cozmâncå


306

*

NOTÅNOTÅNOTÅNOTÅNOTÅ

Suma totalå (dotåri ¿i C+M), conform Devizului General reactualizateste de 8.397.322 mii lei.

Primåria Tg-Jiu asigurå asigurå suma de 4.395.704 mii lei,reprezentând C+M (total) ¿i par¡ial, dotåri.

Solicitåm Guvernului României jumåtate din suma totalå de8.397.322 mii lei, adicå 4.001.618 mii lei, reprezentând par¡ial capitolulDotåri.

Primåria Tg-Jiu confirmå acordarea sumei de 4.395.704 mii leipentru terminarea investi¡iei în acest an.

În condi¡iile în care Guvernul României acordå ajutorul såu, putemîncheia oficial lucrårile în regim de urgen¡å în decembrie 2001, avândîn vedere cå achizi¡ia dotårilor specifice se va face rapid, furnizoriino¿tri având deja pe stoc aceste echipamente.



307

*****DOMNULUI ªERBAN MIHÅILESCU

SECRETAR GENERAL AL GUVERNULUI ROM¢NIEI

Domnule Secretar General,

În anul 2001 era prevåzut så se încheie lucrårile la sediul celui maitânår teatru profesionist din România: Teatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu” din Târgu-Jiu.

În conformitate cu Devizul general al acestei lucråri (de niveleuropean), suma necesarå pentru finalizarea investi¡iei este de 8.397.322mii lei, dupå cum urmeazå:

- 1.027.000 mii lei - restan¡e antreprenor CORA S.A.;- 1.500.000 mii lei - rest de executat C+M pt. finalizare;- 250.000 mii lei - cortinå scenå;- 523.000 mii lei - instala¡ie traducere simultanå;- 288.324 mii lei - maså montaj (dotåri);- 600.000 mii lei - 75 posturi instala¡ie de lumini (cu cabluri);- 200.000 mii lei - instala¡ie de sunat (cu incinte);- 4.001.618 mii lei - Listå dotåri specifice cf. Anexei.

TOTAL: - 8.397.322 mii lei.

Datoritå presiunii asupra bugetului Primåriei Tg-Jiu, mai ales dincauza preluårii cheltuielilor legate de repara¡iile la ¿coli, alocarea sumeimai sus men¡ionate este, practic, imposibilå.

În condi¡iile meteorologice specifice anotimpului rece, investi¡ia fiindfinalizatå în propor¡ie de 95%, fårå acest ultim efort financiar, clådirea¿i toate dotårile anterioare sunt în pericol de a se degrada ireversibil.

Dupå diligen¡ele fåcute la Consiliul Jude¡ean ¿i la PrefecturaJude¡ului Gorj în scopul gåsirii sumei mai sus men¡ionate, datoritåultimei rectificåri de buget pentru Jude¡ul Gorj, care a primit o sumåsuplimentarå foarte micå, s-a considerat cå singura posibilitate de atermina aceastå lucrare este ca, în baza Art. 20 din Legea 72/1996 privind


308

Finan¡ele Publice, suma 4.001.618 mii lei, reprezentând jumåtate dincuantumul total, så fie alocatå din Fondul de rezervå bugetarå ladispozi¡ia Guvernului.

Men¡ionåm cå deschiderea acestui teatru va reprezenta un evenimentistoric, fiind unicul teatru construit în România în ultimii 30 de ani ¿i cåExcelen¡a Sa, Domnul Pre¿edinte Ion Iliescu, ¿i-a manifestatdisponibilitatea de a onora cu prezen¡a Domniei Sale deschiderea oficialåa Teatrului ,,Elvira Godeanu”.

Acest eveniment dorit ¿i a¿teptat cu neråbdare de întreaga suflare aora¿ului Tg-Jiu, ar reprezenta o fericitå încheiere a Anului ,,Brâncu¿i”la Tg-Jiu.

Iatå de ce,Stimate Domnule Ministru,vå rugåm så sprijini¡i demersul nostru, convin¿i fiind cå el va avea

un ecou pozitiv în cadrul Guvernului României.În speran¡a unei rezolvåri favorabile ¿i în numele tuturor iubitorilor

de culturå din Jude¡ul Gorj, vå rog så primi¡i, Domnule Ministru,expresia celui mai profund respect pe care vi-l purtåm.

Marian Negrescu,Directorul Teatrului ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu.

{Notå antologator: Toate aceste materiale au fost înaintatePre¿edin¡iei ¿i Guvernului României în perioada 1-10 septembrie 2001}


309


HOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REprivind alocarea unei sume din Fondul de rezervå bugetarå la

dispozi¡ia Guvernului,prevåzut în bugetul de stat pe anul 2001, pentru jude¡ul Gorj

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitu¡ia României, ale art.20 din Legea nr. 72/ 1996 privind finan¡ele publice ¿i ale art. 22 lit. a)din Legea bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/ 2001

Guvernul României adoptå prezenta hotårâre:Art. 1. Se aprobå suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe

venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2001 cu suma de 4miliarde lei pentru jude¡ul Gorj, din Fondul de rezervå bugetarå ladispozi¡ia Guvernului, prevåzut în bugetul de stat pe anul 2001, ¿ialocarea acestora Consiliului Local al Municipiului Tg-Jiu, jude¡ul Gorj,pentru finalizarea lucrårilor la obiectivul ,,Amenajare ¿i modernizarela sala ,,Central” a Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu.

Art. 2. Ministerul Finan¡elor Publice este autorizat så introducåmodificårile corespunzåtoare în volumul ¿i în structura bugetului destat pe anul 2001.

PRIM MINISTRUADRIAN NÅSTASE

ContrasemneazåMinistru Administra¡iei Publice,

Octav Cozmâncåp. Ministrul finan¡elor publice,

Gheorghe Gherghina,secretar de stat

Bucure¿ti, 27 noiembrie 2001Nr. 1203{M.O./ Partea I/ nr. 776/ 6. XII. 2001}


310

*****

de RODICA GUGURODICA GUGURODICA GUGURODICA GUGURODICA GUGU

*****Distribu¡ia

Lupul - Valeriu BâzuVeveri¡a - Monica Sfetcu

ªoricelul - Lumini¡a ªoropIepura¿ul - Rodica Gugu

Marele purcelu¿ - Simona UrsPurcelu¿ul mijlociu - Sorin GiurcaMicul purcelu¿ - Camelia DiaconuPrimul vânåtor - Constantin Eremia

Al doilea vânâtor/ Un ¡åran - Dan calotåMama purcelu¿ilor - George Dråghescu

*Regia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion AlexandrescuRegia: Ion Alexandrescu

Decoruri: Florin UlaruCostume: Petronela Nem¡oiu





311


DOMNULE PRIMARDOMNULE PRIMARDOMNULE PRIMARDOMNULE PRIMARDOMNULE PRIMAR

Având în vedere cå activitatea Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu”¿i chiar Teatrul însu¿i a intrat nemeritat într-o luminå nefavorabilå, måsimt dator så încerc så pun lucrurile la punct, rugându-vå så analiza¡i ¿ipunctul nostru de vedere, nu numai al acelora care vorbesc despre noifårå a respecta o minimå deontologie.

A¿ încerca så prezint punctual aceastå situa¡ie legatå de activitateanoastrå.

1. Referitor la ,,primele” pe care actorii le-ar fi solicitat, precizezferm cå nimeni din TEATRU nu a solicitat a¿a ceva în ultimii doi ani!Dacå acest lucru l-a fåcut Direc¡ia, asta nu ¡ine de competen¡a mea såfac apreciezri. Dar, din Teatru, nimeni nu a solictat a¿a ceva.

2. Nimeni nu vå spune, de exemplu, cå în anul 2001, fa¡å de anul2000, planul de încasåri din activitatea specificå a crescut cu 108%!

3. Nimeni nu v-a vorbit despre succesul pe care noi, Teatrul, l-amavut la Bucure¿ti, la Festivalul Molière.

4. Nimeni nu v-a spus cå în anul 2000 am fost în turneu în circa 49comune ¿i sate din jude¡, unde ne-am prezentat produc¡iile.

5. Nimeni nu vå spune cå lucråm zilnic în sala Casei de Culturåunde, de trei luni, temperatura nu depå¿e¿te - 20 Celsius!

6. Nimeni nu vå spune cå, referitor la programul de lucru al actorilor¿i al personalului de scenå, în aceastå ¡arå programul lor este nenormat,fapt reglementat prin lege. Asta în condi¡iile în care aceastå categoriede personal lucreazå între 9-11 ore pe zi, plus sâmbåta ¿i duminica!

7. Nimeni nu vå spune cå activitatea teatrului este, de fapt, perturbatåde aceastå structurå bizarå a Direc¡iei de culturå datoritå cåreia, dacålucrurile continuå a¿a, vom putea spune într-adevår cå AM AVUT UNTEATRU, nu cå îl mai avem încå!

8. Nimeni nu vå spune cå noi nu mai suntem în stare så ne organizåmactivitatea decât dacå eu ca director intru zilnic în conflict cu conducereaDirec¡iei, pentru cå ,,deciziile” cu care sunt ..bombardat” zilnic audevenit dosare deja. Decizii care se bat cap în cap ¿i care nu au nici-o


312

legåturå cu activitatea teatrului.9. Nimeni nu vå spune, deasemenea, cå serviciile de contabilitate ¿i

salarizare au intrat într-o debandadå ¿i confuzie totalå deoarece lucrurilesunt amestecate, iar o decizie bunå pentru stadion, så zicem, e aberantåpentru Teatru sau pentru Centrul Brâncu¿i.

10. A¡i mai auzit vreodatå cå dacå depui o cerere simplå, trebuie såmai depui imediat o alta pentru a primi numårul de înregistrare? În celume tråim?

11. În detrimentul unei activitå¡i normale, sunt luate decizii desuprafa¡å doar pentru ca dumneavoastrå, repet, la suprafa¡å så crede¡icå lucrurile sunt în regulå, afectându-se în fapt fondul activitå¡ii normale,care nu vå este prezentat corect.

12. Eu nu vin la Dvs. zilnic, pentru cå må îngrijesc ca activitateateatrului så se desfå¿oare normal. Ce-ar trebui så fac? Så pierd timpinventând ac¡iuni irealizabile în loc så facem spectacole? Eu îmi våd demunca mea ¿i a colegilor mei, ¿i trebuie så vå spun cå va exista lainfinit un conflict între noi ¿i Direc¡ei, pentru cå noi suntem o institu¡ieprofesionistå de spectacole racordatå la sistemul teatral na¡ional, nu unsimplu instrument manevrat gre¿it de aceastå Direc¡ei.

13. Vå mårturisesc cå în tot timpul acestui co¿mar de 7 luni nu amcomunicat breslei faptul cå noi suntem încadra¡i juridic într-o structuråcare nu are legåturå cu aceastå meserie. De ru¿ine n-am fåcut-o!

14. Vå rog så judeca¡i ¿i dumneavoastrå: mi-au fost lua¡i impresariide la teatru ¿i trimi¿i så stea la Sala Sporturilor! Întrebându-l pe dl.director sub ce formå voi comunica cu ei, mi-a råspuns cå dacå vreauså discut cu impresarii så-i spun dânsului ¿i le ... va transmite! Deci,dacå mie îmi vine o comandå de bilete, trebuie så-l gåsesc pe dânsulcare, la rându-i, le va spune impresarilor cå am nevoie de ei ... ªi acestaeste un exemplu minor.

15. Oare este normal ca, în calitate de beneficiar ¿i de om carecunoa¿te fiecare centimetru din noua clådire- ca så nu mai vorbim deechipamente ¿i dotåri pe care eu le-am imaginat ¿i trecut în devizulgeneral încå de acum ¿ase ani, så nu mi se mai permitå accesul la¿edin¡ele såptåmânale în care se discutå despre finalizarea lucrårii? Deneimaginat, în condi¡iile în care toate amånuntele le cunosc doar doioameni: proiectantul ¿i cu mine! Adicå, eu construiesc teatrul de ¿ase


313

ani ¿i acum devin indezirabil? Adicå, aduc 4 miliarde lei de la Guvern,iar acum sunt bund de aruncat? Eu nu m-am împåunat cu aceastårealizare, am declarat mass-mediei cå este un succes al Teatrului ¿i alPrimåriei. ªi atunci?

16. Dupå opt ani normali din punct de vedere administrativ am ajunsîn situa¡ia de a nu putea ie¿i în premierå cu spectacolele aprobate deConsiliul de Administra¡ie ca fåcând parte din stagiune, deoareceDirec¡ia nu då banii. Exemplu: la premiera spectacolului Nåzdråvaniin-am primit bani pentru decoruri ¿i costume, trebuind så închiriem dinmagazia Casei de culturå câteva costume de compromis pentru a puteajuca premiera din 7 februarie curent! Nu avem costumele nici acum, lao såptåmânå dupå premierå, când deja s-au jucat 5 spectacole! A¿aceva nu am întâlnit în 8 ani de activitate ai teatrului ¿i în cei douåzecide ani de meserie! Asta în condi¡iile în care Consiliul de Administra¡iea aprobat devizele pieselor! Direc¡ia înså nu ne-a dat banii.

Nu pot interpreta aceste gesturi ale Direc¡iei decât ca råu-voitoare ¿ica unele care pun în pericol Obiectul nostru de activitate!

Nu trebuie så utitåm cå eu acum nu mai am nici un fel de drept dedecizie, deci tot ce se hotårå¿te este de competen¡a Direc¡iei. Totu¿i,noi suntem singurii care aducem bani din încasåri! (...)

Poate cå, a¿a cum a¡i promis în luna decembrie, vom putea så ie¿imdin acest co¿mar. Nu pentru cå vrem noi, ci pentru cå suntem singuriidin ¡ara aceasta în afara legii ¿i, dincolo de asta, a unei minime morale.

Judeca¡i-ne, Domnule Primar, dar vå rugåm så o face¡i a¿a cum amvåzut cu to¡ii cå o face¡i, adicå IMPARºIAL.

14 februarie 2002

Cu multå considera¡ieal dumneavoastråDirector adjunct

actor Marian Negrescu


314

*****,, Actorii au fost acuza¡i cå joacå pu¡in ¿i cheltuiesc multTotul a început în urmå cu douå såptåmâni, când primarul Florin

Cârciumaru a anun¡at, într-o conferin¡å de preså, cå trebuie luate måsurila teatru, unde se joacå pu¡in, dar se consumå foarte mul¡i bani publici.Mai mult, acesta a precizat cå existå actori care iau salariul de la teatruldin Tg-Jiu, dar au contracte ¿i cu teatre din alte localitå¡i, unde joacåmai mult ¿i pe bani frumo¿i. Primarul a cerut, atunci, så i se prezinteprogramul de lucru al salaria¡ilor teatrului, precum ¿i planul despectacole pe urmåtoarea perioadå.

De la teatru, am aflat care sunt cheltuielile ¿i încasårile: chiria lunarå- 38 milioane lei; salarii - 4 miliarde pe an, plus impozitele, adicå încåpe atât; produc¡ia pentru spectacole - 600/700 de milioane lei pe an.Ceea ce înseamnå un total de peste 9 miliarde lei pe an, în afarå debanii investi¡i în noul sediu al teatrului. Cât despre încasåri, acestealaså, într-adevår, de dorit. Un bilet la teatrul din Tg-Jiu costå doar zecemii lei, mai pu¡in ca la film, a¿a cå veniturile sunt ¿i ele mici. În anul2001, s-au încasat din vânzarea biletelor 139 milioane lei, ceea ceînseamnå sub 2% din cheltuielile anuale. Asta în condi¡iile în caretârgujienii s-au putut bucura în 2001 de ¿ase premiere.

Un teatru profesionist costå multMarian Negrescu, care ne-a furnizat, de altfel, toate datele prezentate

mai sus, spune cå toate cheltuielile sunt justificate. Ba chiar sunt sublimita normalå, pentru cå personalul este subdimensionat, iar baniialoca¡i produc¡iei de teatru sunt mai pu¡ini decât la alte teatre din ¡arå,ceea ce duce la alegerea unor piese pentru care costumele, recuzita,decorurile ¿i celelalte materiale nu costå prea mult. Despre cheltuialacu salariile, directorul teatrului spune cå se face conform CoduluiMuncii, pe grupe de muncå, în func¡ie de calificarea fiecåruia. <<Vede¡idumneavoastrå, un teatru profesionist presupune obligatoriu ca totpersonalul så fie de specialitate. Nu pot pune sunetistul så se ocupe decostume, lumini sau alte activitå¡i, pentru a-¿i completa programul delucru. Dacå nu am angajat om de specialitate pe fiecare post, nu amvoie så func¡ionez. Cât despre bilete, pot så spun cå în 2001 s-au vândutcu 108% mai mult decât în 2000. E drept cå pre¡ul biletelor este foartemic. De exemplu, la Craiova un bilet costå între 40.000 ¿i 100.000 lei,


315

dar acolo spectatorii nu vin så tremure în salå, piesele puse în scenåsunt scumpe ca produc¡ie, dar ¿i foarte bune, jucându-se de multe oricu sala plinå.” >>

Trei-patru actori fac pneumonie în fiecare anActorii sunt, la rândul lor, nemul¡umi¡i. Ei spun cå repetå ore în ¿ir

pe scena Casei de Culturå a Sindicatelor, în incinta cåreia func¡ioneazåacum teatrul, la tempereaturi sub zero grade pe timp de iarnå, astfel cåcel pu¡in trei-patru dintre ei fac pneumonie în fiecare an. Cât despreprogramul de lucru, ace¿tia considerå cå la ei conteazå rezultatul muncii¿i nu semnarea condicii, mai ales cå munca unui actor este nenormatå.Într-un teatru profesionist, singura normå a unui actor este aceea de ajuca în 20 spectacole pe an, iar mul¡i dintre actorii din Tg-Jiu spun cåjoacå în mai multe spectacole, fårå så cearå nimic în plus.

Existå înså ¿i câ¡iva dintre ei care au contracte de preståri cu alteteatre, dar directorul teatrului spune cå nu e nimic ilegal. Actorii spuncå, dacå în alte institu¡ii angaja¡ii semneazå condica ¿i a¿teaptå så treacåtimpul, ei, dimpotrivå, au tot interesul så joace cât mai mult, så fiedistribui¡i în cât mai multe piese, pentru a se consacra.

Teatrul ,,Elvira Godeanu” din Tg-Jiu ¿i-a pierdut personalitateajuridicå în urmå cu aproape un an, când a intrat în subordinea Direc¡ieide Culturå, Sport ¿i Agrement din cadrul Primåriei Tg-Jiu. MarianNegrescu spune cå acesta este singurul teatru profesionist din ¡arå fåråpersonalitate juridicå, din 60 câte existå. El acuzå direc¡ia cå l-adezinformat pe primarul ora¿ului în legåturå cu performan¡ele teatrului,cå nu-i mai permite så se ocupe de lucrårile la noul sediu, la care el apus piatra de temelie ¿i cå singurul scop al conducerii este demiterealui.

Direc¡ia îl acuzå pe Negrescu de management defectuosMihail Carmen Tåtaru, directorul Direc¡iei de Culturå, Sport ¿i

Agrement din cadrul primåriei, considerå cå activitatea teatrului lasåfoarte mult de dorit. În aceste condi¡ii, consiliul de administra¡ie a propusConsiliului Local dmiterea lui Negrescu. El spune cå este de acord cufaptul cå teatrul nu-¿i poate acoperi cheltuielile ¿i este normal så fiesubven¡ionat, dar alte teatre din ¡arå ajung la încasåri de 10-15 %,comparativ cu cheltuielile, fa¡å de 2% cât realizeazå Teatrul ,,ElviraGodeanu”. Tåtaru a declarat cå toate informårile fåcute primarului sunt


316

corecte, fiind fåcute pe baza balan¡ei de venituri ¿i cheltuieli a teatrului,iar directorul acestuia se face vinovet de unele neregularitå¡i, pe carenu a vrut, deocamdatå, så le dezvåluie. Acesta ne-a recomandat såa¿teptåm pânå la întrunirea Consiliului Local, când vor fi scoase laivealå toate informa¡iile pe care direc¡ia le de¡ine ¿i se va hotårî soartalui Marian Negrescu.

Primarul revine cu considera¡ii noiFlorin Cârciumaru a reanalizat situa¡ia ¿i a scos de pe ordinea de zi

a ¿edin¡ei de consiliu problema de la teatru. Acesta spune cå MarianNegrescu are merite deosebite, de la înfiin¡area teatrului profesionist înGorj ¿i pânå la prima piatrå de temelie a¿ezatå pentru noul sediu alteatrului: << Ar fi påcat de Dumnezeu ca, dupå atâ¡ia ani de muncå ¿izbatere, dupå ce a pus pe picioare echipa, iar clådirea e aproape gata,Negrescu så fie destituit tocmai acum, înainte de tåierea pangliciiinaugurale. Trebuie så punem în balan¡å ce a fåcut bine ¿i ce nu ¿i såvedem dacå meritå så fie director. Oricum, cred cå meritele lui suntmari, comparativ cu problemele pe care se spune cå le-a creat, ¿i meritåså-i mai acordåm o ¿anså. Råmâne de våzut dacå acuzele ce i se aducsunt reale ¿i, în caz cå da, cât de grave sunt faptele sale.>>

La ultima conferin¡å de preså, primarul a anun¡at cå odatå cuLa ultima conferin¡å de preså, primarul a anun¡at cå odatå cuLa ultima conferin¡å de preså, primarul a anun¡at cå odatå cuLa ultima conferin¡å de preså, primarul a anun¡at cå odatå cuLa ultima conferin¡å de preså, primarul a anun¡at cå odatå cumutarea în noul sediu, Tmutarea în noul sediu, Tmutarea în noul sediu, Tmutarea în noul sediu, Tmutarea în noul sediu, Teatrul ,,Elvira Godeanu” î¿i va redobândieatrul ,,Elvira Godeanu” î¿i va redobândieatrul ,,Elvira Godeanu” î¿i va redobândieatrul ,,Elvira Godeanu” î¿i va redobândieatrul ,,Elvira Godeanu” î¿i va redobândipersonalitatea juridicåpersonalitatea juridicåpersonalitatea juridicåpersonalitatea juridicåpersonalitatea juridicå (subl. antologator).”

{Aura Stoenescu, Scandal la teatruScandal la teatruScandal la teatruScandal la teatruScandal la teatru, Informa¡ia Gorjului/Såptåmânal independent/ anul IV, nr. 121/ 25 februarie - 3 martie 2002}

*,,De trei ani, elevii Colegiului Na¡ional ,,Spiru Haret” au introduså

ca materie op¡ionalå ,,Arta dramaticå”.Domnul director al acestui liceu, Gheorghe Gorun, pare încântat de

felul cum primesc elevii studiul acestei materii.Iatå ce ne-a declarat într-un succint interviu:- De cât timp ave¡i introduså în liceu ,,arta dramaticå”?- De trei ani. Ini¡ial a fost un curs op¡ional, pe care l-au urmat douå

clase. Acum, la învå¡åmântul pedagogic cursul este obligatoriu ¿i alte¿apte clase studiazå teatrul în cadrul disciplinelor din C.D.S.

- Sunte¡i mul¡umit de reac¡ia elevilor dumneavoastrå la aceastå


317

disciplinå?- Da. Foarte mul¡umit. Råspunsul la prima întrebare justificå

afirma¡ia mea.- A¡i avut vreun elev care a dorit så continue cu Academia de Teatru

¿i Film?- Da. Elevul Armand Calotå este actor la Teatrul Na¡ional din

Bucure¿ti. Chiar eu i-am fost instructor.- Am observat cå sunte¡i foarte mul¡umit de elevii care au jucat

extraordinar în piese ca ,,Repeti¡ie finalåRepeti¡ie finalåRepeti¡ie finalåRepeti¡ie finalåRepeti¡ie finalå” sau ,,Cine este CassandraCine este CassandraCine este CassandraCine este CassandraCine este Cassandra”.A¿a este?

- Sunt încântat så ¿tiu cå unii dintre actualii mei elevi vor deveniactori de prestigiu. Actorul Ion Alexandrescu de la Teatrul ,,ElviraGodeanu” este un profesor excelent ¿i îi place meseria, poate de asta oface ¿i a¿a bine. Îl felicit ¿i pe el ¿i pe elevii pe care îi pregåte¿te.

- Ce pårere ave¡i despre teatru?- Teatrul este un excelent mijloc de educa¡ie. Este în egalå måsurå

,,arta oamenilor civiliza¡i”. A¿ dori în primul rând ca elevii mei så meargåla spectacole de teatru. Doresc så studieze teatrul pentru cå îi face maibuni ¿i mai cul¡i.

- Ve¡i continua cu teatrul în acest liceu?- Atâta timp cât se cere ¿i nu se interzice, da. Teatrul este expresia

libertå¡ii, du¿manii teatrului sunt tiraniile.- Vå mul¡umesc pentru timpul acordat!{Lupulescu Ana-Maria, Arta dramaticå, la ,,Spiru Haret - ,,TArta dramaticå, la ,,Spiru Haret - ,,TArta dramaticå, la ,,Spiru Haret - ,,TArta dramaticå, la ,,Spiru Haret - ,,TArta dramaticå, la ,,Spiru Haret - ,,Teatruleatruleatruleatruleatrul

este un excelent mijloc de educa¡ieeste un excelent mijloc de educa¡ieeste un excelent mijloc de educa¡ieeste un excelent mijloc de educa¡ieeste un excelent mijloc de educa¡ie, Gorjeanul/ miercuri, 27 februarie2002}


318

*

'''''de I. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALEI. L. CARAGIALE

Distribu¡ia

Nae Girimea - Valeriu BâzuPampon - Ionu¡ Stoica

Cråcånel - Constantin EremiaCatindatul - Valer DellachezaIordache - Ion Alexandrescu

Ipistatul - Dan DobroiuDidina Mazu - Mariana Ghi¡ulescu & Monica Sfetcu

Mi¡a Baston - Geni Macsim & Rodica GuguUn chelner - Drago¿ Atanasie

O mascå - Lumini¡a ªoropMå¿ti, public, sergen¡i de noapte:

Dan Calotå, Sorin Giurca, Nelu Alexandrescu, Bådicå Vicu, eleviicursului de actorie de la Colegiul ,,Spiru Haret” Tg-Jiu

Instrumenti¿ti: Constantin Mornea (contrabas)&Ion Strinu (chitarå)

*Regia: Marian NegrescuRegia: Marian NegrescuRegia: Marian NegrescuRegia: Marian NegrescuRegia: Marian Negrescu

Asistent regie: Lumini¡a ªoropScenografie: Petronela Nem¡oiuDecoruri, picturå: Florin Ularu

*Secretar literar: Ion Cepoi

*AAAAAvanpremiera: 28 februarie 2002vanpremiera: 28 februarie 2002vanpremiera: 28 februarie 2002vanpremiera: 28 februarie 2002vanpremiera: 28 februarie 2002

{Precizare: Acest spectacol va avea premiera oficialå pentrupublic în noua salå a Teatrului}


319

*

TEATEATEATEATEATRULTRULTRULTRULTRUL DRAMA DRAMA DRAMA DRAMA DRAMATIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELTIC ,,ELVIRAVIRAVIRAVIRAVIRA GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU GODEANU” TG-JIU

PROTPROTPROTPROTPROTOCOLULOCOLULOCOLULOCOLULOCOLUL DE DESFÅªURARE DE DESFÅªURARE DE DESFÅªURARE DE DESFÅªURARE DE DESFÅªURAREA MANIFESTÅRIIDIN 8 IUNIE 2002

A A A A AVVVVVANPREMIERÅ: TEAANPREMIERÅ: TEAANPREMIERÅ: TEAANPREMIERÅ: TEAANPREMIERÅ: TEATRUL, ACASÅ!TRUL, ACASÅ!TRUL, ACASÅ!TRUL, ACASÅ!TRUL, ACASÅ!- festivitatea de preluare de cåtre actori ¿i comunitate a noului

sediu al Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” -

* Vernisajul expozi¡iei fotodocumentare ,,168 ani de teatru în Târgu-Jiu”;

Realizator: Teodor Dådålåu;Prezintå: Ion Cepoi;

* Lansare de carte: Artele spectacolului în Gorj Artele spectacolului în Gorj Artele spectacolului în Gorj Artele spectacolului în Gorj Artele spectacolului în Gorj (vol. I) de IonCepoi, secretar literar al teatrului; prezintå: Nicolae Diaconu; recitalvioloncel: Mircea Suchici;

* Vizionarea filmului documentar ,,Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu” (realizatorAdina Andri¡oiu) ¿i a eseului cinematografic ,,ZidireaZidireaZidireaZidireaZidirea” (realizator:Dumitru Cålugåru; scenariu: Ion Cepoi; voce: Marian Negrescu);

* Spectacol de teatru: ParacliserulParacliserulParacliserulParacliserulParacliserul de Marin Soresc; adaptare: IonCepoi; regia: Marian Negrescu;

* Alocu¡iuni rostite de reprezentan¡ii autoritå¡ilor publice jude¡ene¿i municipale;

* Autografe ¿i protocol.* Amfitrioni: Ion Cepoi- secretar literar, Marian Negrescu- directorul

Teatrului ,,Elvira Godeanu”, Florin Cârciumaru- primarul municipiuluiTg-Jiu

Directori program: Ion Cepoi, Marian NegrescuDirectori program: Ion Cepoi, Marian NegrescuDirectori program: Ion Cepoi, Marian NegrescuDirectori program: Ion Cepoi, Marian NegrescuDirectori program: Ion Cepoi, Marian Negrescu


320

*,, ¥n acest nefericit început de mileniu, cunoa¿tem despre suflet cam

tot atât cât cuno¿teau slujitorii reginei Elisabeta în secolul al XVI-lea.Atâtea relatåri pitore¿ti ale acelor vremuri au ajuns la noi! WilliamShakespeare nu ne-a låsat în pace.

De ce Teatrul? Mai întâi pentru cå odatå cu personajul po¡i fi ¿i tuori rege ori sclav. Actorii Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu” de laTârgu-Jiu ¿tiu bine. Iatå-i într-un sediu nou, modern, situat pe AxaBrâncu¿i! Nu ne puteam imagina în urmå cu câ¡iva ani cå se va ajungecu construc¡ia sålii la bun sfâr¿it. (H)ereticii continuau så-¿i întemeiezeexisten¡a pe pus frâne. Doar n-o så ne parå råu cå de-acum ziarele vorînceta så le mai publice scornelile lor amuzante. Ei, ce mai vre¡i, avemTeatrul!

Dorin¡a prin¡ului spectator a fost îndeplinitå. Fie cå el se cheamå,simplu, gorjean, frate cu olteanul, vår cu munteanul, moldoveanul,transilvåneanul, dobrogeanul!

De fapt, în inima municipiului Târgu-Jiu a fost ridicatå o construc¡iereligioaså, fireascå spiritului. Celor nedumeri¡i de lucrurile petrecute ledåm cu sâc. Så-¿i afle de alte chinuri, så nu le mai priascå...

Få¡i¿, vå rog så lua¡i note cu privire la mul¡umirile ce trebuie trecuteîn conturile oficialitå¡ilor locului. Nu dåm nume. Cele de nouå aniîncoace!

Apoi, mai timid, så afla¡i: “Doamnelor, voi, ale cåror inimi ginga¿e se tem? De cel mai mic

¿oarece fioros ce se furi¿eazå pe du¿umea,/S-ar putea så tremura¡i ¿i såvå înfiora¡i aici,/Când, cuprins de o furie grozavå, leul o så råcneascå./Afla¡i, darå, cå eu, anume Snug tâmplarul, nu sunt/Nici leul cumplit,nici leoaicå”. (William Shakespeare - Visul unei nop¡i de varå).

De acum, apartenen¡a la marea familie a ora¿elor europene nu maipoate fi împiedicatå de nimeni.

¥ntr-un fel, faptele noastre produc binele cât suntem con¿tien¡i cåele produc binele. ¥n rest...

¥i doresc Teatrului din Târgu-Jiu toatå sinceritatea mea!{Alex Gregora, Un surâs în plinå varåUn surâs în plinå varåUn surâs în plinå varåUn surâs în plinå varåUn surâs în plinå varå: : : : : TTTTTeatrul din Tg-Jiu î¿ieatrul din Tg-Jiu î¿ieatrul din Tg-Jiu î¿ieatrul din Tg-Jiu î¿ieatrul din Tg-Jiu î¿i

deschide por¡ile!deschide por¡ile!deschide por¡ile!deschide por¡ile!deschide por¡ile! Gorjeanul, 7 iunie 2002}


321

*“Artele spectacolului în Gorj. Jurnal sentimentalArtele spectacolului în Gorj. Jurnal sentimentalArtele spectacolului în Gorj. Jurnal sentimentalArtele spectacolului în Gorj. Jurnal sentimentalArtele spectacolului în Gorj. Jurnal sentimental” este a ¿aptea

carte a domnului Ion Cepoi. Ea se lanseazå cu prilej “Zilele ora¿uluiTârgu-Jiu”, la tåierea panglicii inaugurale a noului teatru municipal.Nu e un secret: Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” beneficiazå de lo-cal propriu, de talie europeanå.

Apårutå la Editura “Centrului Jude¡ean al Crea¡iei Populare Gorj”,recent, volumul I al acestei trilogii se ocupå de ctitori, ini¡iative,a¿ezåminte. Ion Cepoi abordeazå domeniul documentaristic ¿iscriitoricesc, într-o metasintezå riguroaså a istoriei devenirii culturale aGorjului.

Autorul demostreazå astfel cå înfiin¡area unui TEATRU la Târgu-Jiueste o încununare a unor eforturi materiale, sacrificii inerente, într-oepocå ori alta, de-a lungul a douå secole de certå afirmare cultå. ¥nsåmetoda redactårii lucrårii fiind cea hermeneuticå, “columnistul” IonCepoi se întoarce, în¡elept, la elementele arhaice ¿i la teatrul folcloricca tip de culturå înscriså în prima noastrå clasicitate.

Remarcåm cu interes ¿i sincerå pre¡uire întreprinderea mai aparte acondeierului de la “Columna” de-a contura portretul esen¡ial algorjeanului, pe urmele unui C. Rådulescu Motru, Mircea Vulcånescusau Tudor Arghezi.

Cartea, redactatå, în pofida arhitecturii sale artistice, într-un stildezinvolt, eminamente corintic, este populatå de cåtre personajul-scriitorcu o serie de “actori” ai Marii Scene, care e via¡a, ¿i a Micii Scene, caree rampa, iluzioni¿ti stråluci¡i ai cotidianului ¿i ai transcotidianului.

Suntem în posesia formulei- cheie a fericitei “aventuri” editoriale aprietenului nostru: jocul de-a baba-oarba sau intrarea în labirint. Oripoate povestirea despre legendele teatrului gorjean, ni¿te oameni acolo¿i ei, metapostirea deci. ªi, de ce nu?- biruin¡a fiin¡ei umane în artaspectacolului, ca o vârstå anticå purå.

Ghicim lecturi solide la baza forma¡iei domnului Ion Cepoi: ca, depildå, “Povestirile despre om” ale lui Noica, inspirate de fenomenologialui Hegel. Bånuim, în substratul acestui volum de excep¡ie, un fondemo¡ional, dar ¿i unul profund autocon¿tient de valoarea rezultatuluimuncii sale în arhivele despråfuite ¿i scoase într-o nouå existen¡å aleGorjului. Relevând contribu¡iile Gorjului la dezvoltarea teatrului


322

românesc din secolul al XIX-lea, autorul se întoarce în timp, unde dåpeste prima trupå profesionistå de teatru gorjeanå conduså de un TheodorPopescu, nåscut în 1846, care este transferat din real în plinåimaginaritate a scriiturii, transformat în protagonist al unei veritabileproze de atmosferå. Spa¡iul articolului nu ne îngåduie prea multeconsidera¡ii. Credem c-am semnalat, totu¿i, din plin un eveniment edi-torial a¿teptat de bibliotecile noastre, care ¡ese într-o splendidå carte devizitå, cu dublå func¡ie, voca¡ia ctitorialå, întemeietoare cu încredereafårå de margini în istorie ¿i destin, în libertatea de a fi pe cåile ARTEInemuritor ¿i infinit. Gorjeanul este un visåtor iremediabil dar ¿i un ziditortenace. Creator ¿i actor în propria sa crea¡ie. Frumos, nu?

{Ion Popescu - Brådiceni, Eveniment editorialEveniment editorialEveniment editorialEveniment editorialEveniment editorial - , , - , , - , , - , , - , ,ArteleArteleArteleArteleArtelespectacolului în Gorj” de Ion Cepoispectacolului în Gorj” de Ion Cepoispectacolului în Gorj” de Ion Cepoispectacolului în Gorj” de Ion Cepoispectacolului în Gorj” de Ion Cepoi, Gorjeanul, Nr. 3404, 8/9 iunie2002}

*,, Elvira Godeanu råmâne una din fascinantele personalitå¡i ale

teatrului românesc, o mare DoamnåDoamnåDoamnåDoamnåDoamnå, din stirpea celor ce laså în urmå otulburåtoare trenå de parfum nostalgic.

Am cunoscut-o bine ¿i i-am fost un prieten mai tânår, onorat så fiuprimit în apartamentul ¿i la masa ei, princiare, ¿i mai ales så o ascultistorisindu-mi o via¡å care încå a¿teaptå cartea meritatå.

Am avut privilegiul så o invit la teatrul meu, TTTTTeatrul miceatrul miceatrul miceatrul miceatrul mic, la atâteapremiere, dar ¿i la premiera Scrisorii pierduteScrisorii pierduteScrisorii pierduteScrisorii pierduteScrisorii pierdute, ea fiind mårturia încåîn via¡å a gloriei Coanei Joi¡icaCoanei Joi¡icaCoanei Joi¡icaCoanei Joi¡icaCoanei Joi¡ica din spectacolul celebru al lui SicåAlexandrescu. Ea care, ini¡ial, l-a refuzat pe Camil Petrescu, directorulNa¡ionaluluiNa¡ionaluluiNa¡ionaluluiNa¡ionaluluiNa¡ionalului când i-a propus rolul:

- Camil, nu joc!ªi Camil a sanc¡ionat-o exemplar luându-i leafa de societarå a

Na¡ionaluluiNa¡ionaluluiNa¡ionaluluiNa¡ionaluluiNa¡ionalului pe-o lunå.Toamna, când s-a întors, convinså de eroarea fåcutå s-a dus la Camil

Petrescu în audien¡å:- Camil, joc!!Târgu-Jiul poate fi mândru pentru cå teatrul såu poartå numele

fermecåtoarei, unicei oltence Elvira Godeanu.{Dinu Såraru, Dinu Såraru, Director general T Dinu Såraru, Director general T Dinu Såraru, Director general T Dinu Såraru, Director general T Dinu Såraru, Director general Teatrul Na¡ionaleatrul Na¡ionaleatrul Na¡ionaleatrul Na¡ionaleatrul Na¡ional


323

“I.L. Caragiale”- Bucure¿ti - “Târ“I.L. Caragiale”- Bucure¿ti - “Târ“I.L. Caragiale”- Bucure¿ti - “Târ“I.L. Caragiale”- Bucure¿ti - “Târ“I.L. Caragiale”- Bucure¿ti - “Târgu-Jiul poate fi mândru pentrugu-Jiul poate fi mândru pentrugu-Jiul poate fi mândru pentrugu-Jiul poate fi mândru pentrugu-Jiul poate fi mândru pentrucå teatrul såu poartå numele fermecåtoarei, unicei oltence Elviracå teatrul såu poartå numele fermecåtoarei, unicei oltence Elviracå teatrul såu poartå numele fermecåtoarei, unicei oltence Elviracå teatrul såu poartå numele fermecåtoarei, unicei oltence Elviracå teatrul såu poartå numele fermecåtoarei, unicei oltence ElviraGodeanu”Godeanu”Godeanu”Godeanu”Godeanu”, Actualitatea Gorjului/ Castelul de Apå/ Supliment cultural,8 iunie 2002}

*,, Evenimentele care au marcat Zilele Ora¿ului Târgu-Jiu au luat

sfâr¿it. Peste toate acestea se a¿terne u¿or, u¿or, tåcerea.Ploaia, parcå a a¿teptat o vreme, ca imediat ce s-a tras cortina, så se

a¿tearnå din abunden¡å peste ora¿.Am våzut de toate, dar în primul rând, distrac¡ie. Târgujienii cu mic

cu mare ¿tiu så se distreze. Så bea bere, så månânce mici, împreunå cuprietenii, cu rudele. Atmosfera de sårbåtoare a fost bine conturatå deautoritå¡i. Primarul ora¿ului Târgu-Jiu a vrut så fie la înål¡ime. A reu¿it-încå o datå. O mânå sigurå de gospodar. Un bun organizator, ¿i asta înciuda cârcota¿ilor care au gåsit, gåsesc ¿i vor mai gåsi destule de spus.

Apropo de asta. Am våzut o emisiune TV în care era invitatådirectoarea economicå a primåriei. Emisiunea fiind interactivå,bineîn¡eles cå au fost ¿i interven¡ii, în direct, din partea telespectatorilor.Am remarcat un lucru atunci. Existå unii, care când nu se simt bine niciîn propria lor piele, dau vina pe al¡ii. Vinovatul în cazul acesta nu eradecât primarul ¿i to¡i cei care au constituit echipa organizatorilor.Motivele supårårii sunt destul de confuze.

Unii nu suportå hårnicia. Al¡ii nu erau de acord cu amplasareaobiectivelor pe unele stråzi. ¥n final, eu cred cå în cele din urmå to¡i auie¿it din caså ¿i au participat la aceste evenimente. Din dragoste, dinbucurie, poate din ciudå, dar to¡i s-au distrat pe cinste. Ce-or mai fizicând acum cei care au muståcit, cusurgii ¿i cârcota¿ii de profesie?Probabil vor a¿tepta pânå la anul, când vor relua ¿irul nemul¡umirilor.

Sicer, eu n-am încredere în cei ce criticå, fårå så punå nimic în loc.Sunt fiin¡e mårunte ¿i vagi. Am vrut så spun acest lucru, nu neapåratpentru a aduce un prinos primåriei pentru organizarea acestor zile, cipentru a-i face pe unii så iaså din letargie, ¿i ca oamenii ¿i cetå¡enii, så-i îndemn så participe creativ ¿i nu numai afectiv la treburile acesteiurbe. Pe lângå toate acestea a¿ vrea så remarc, totodatå, evenimentulmult a¿teptat- deschiderea oficialå a Teatrului Dramatic “Elvira


324

Godeanu”. Conducerea municipiului, conducerea teatrului, actorii auoferit un spectacol agreabil, plin de semnifica¡ii. M-a¿ limita så spundoar atât, urmând ca într-un alt editorial så dezvolt acest subiect.

De asemenea, este de remarcat apari¡ia unui supliment de culturå-“Castelul de apå” al ziarului nostru, editat de un om de suflet, VasileVasiescu, în care se încearcå abordarea unor teme de maximå actualitateculturalå, dar care vor viza ¿i aspecte sociale ale urbei noastre. Esteprimul supliment de acest fel apårut în presa gorjeanå.

Aceste douå evenimente, deschiderea teatrului ¿i primenirea în nouasa caså, precum ¿i suplimentul cultural al “Actualitå¡ii Gorjului” suntrezultatul unor eforturi deosebite care, speråm noi, vor conduce la omai bunå în¡elegere a realitå¡ii noastre gorjene¿ti, la o apropiere întreoameni. Arta în general trebuie så fie trezitoare. Dacå vom reu¿i acestlucru, nimic n-a fost prea greu ¿i sacrificiul s-a meritat.

{Doru Strâmbulescu, S-a tras cortina! (Câteva gânduri despreS-a tras cortina! (Câteva gânduri despreS-a tras cortina! (Câteva gânduri despreS-a tras cortina! (Câteva gânduri despreS-a tras cortina! (Câteva gânduri despresårbåtoarea ora¿ului Târsårbåtoarea ora¿ului Târsårbåtoarea ora¿ului Târsårbåtoarea ora¿ului Târsårbåtoarea ora¿ului Târgu-Jiu)gu-Jiu)gu-Jiu)gu-Jiu)gu-Jiu), Actualitatea Gorjului, 11 iunie 2002}

*,,Dupå lupte seculare, care au durat aproape”... 15 ani, a¿a cum

spunea Nenea Iancu (pentru cå tot suntem în “Anul Caragiale”), însfâr¿it Târgu-Jiul se poate mândri cå are un teatru profesionist, cu unuldintre cele mai moderne sedii din ¡arå.

Sâmbåtå, 8 iunie, în cadrul manifestårilor dedicate “Zilelor Ora¿ului”,dl. ing. Florin Cârciumaru - primarul municipiului Târgu-Jiu a tåiatpanglica inauguralå a noului sediu al Teatrului Dramatic “ElviraGodeanu”, în prezen¡a pre¿edintelui Consiliului Jude¡ean, prof. univ.dr. Nicolae Mischie, a prefectului de Gorj, jurist Toni Mihail Greblå, aunor parlamentari de Gorj, a unor consilieri jude¡eni ¿i municipali, amultor oameni de culturå, artå ¿i litere, a reprezentan¡ilor mass-media¿i, evident, a angaja¡ilor acestei institu¡ii.

¥n foaierul recent renovatei clådiri a fostei såli de spectacole “23August”, te întâmpinå portretul zâmbitor al patroanei teatrului târgujian,Elvira Godeanu precum ¿i actorii ¿i regizorii care alcåtuiesc aceaståinstitu¡ie. Modernitatea sålii propriu-zise, cu toate fotoliile noi,confortabile ¿i func¡ionale, cu luminozitatea ¿i acustica ei te fac så tecrezi în cine ¿tie ce metropolå culturalå a lumii, nu într-un târg de


325

provincie.Inaugurarea propriu-ziså s-a petrecut prin proiec¡ia unui excelent

film documentar despre via¡a ¿i cariera Elvirei Godeanu, realizat decolega noastrå de breaslå, Adina Andri¡oiu. Un al doilea filmdocumentar, de fapt un eseu cinematografic realizat de DumitruCålugåru, pe un scenariu ¿i comentariu scris de prof. Ion Cepoi, dupå“Paracliserul” lui Marin Sorescu, a prezentat “Zidirea” teatrului târgujianîn etapele ei, de la vechea salå, la cea actualå.

Un al doilea moment s-a produs prin prezentarea unui spectacol decåtre actorii trupei, pus în scenå în regia domnului Marian Negrescu -directorul teatrului, tot dupå “ParacliserulParacliserulParacliserulParacliserulParacliserul” lui Marin Sorescu. S-auprezentat în fa¡a publicului, în costuma¡ia purtatå în diversele spectacolede pânå acum urmåtorii arti¿ti: Rodica Adriana Gugu, Monica Sfetcu,Mariana Ghi¡ulescu, Lumini¡a ªorop, Ruxandra Cornea, CorneliaDiaconu, Simona Urs, Eugen Titu, Ionu¡ Stoica, Valeriu Bâzu, GeorgeDråghescu, Constantin Eremia, Pompiliu Ciochia, Aurelian Dobroiu,Alexandru Cornea, Ion Alexandrescu, Cristinel Dobran, Dan Calotå ¿iSorin Giurcå.

Dupå încheierea spectacolului în aplauzele unei såli în picioare, auluat cuvântul domnii: Florin Cârciumaru, Nicolae Mischie ¿i MarianNegrescu, fiecare promi¡ând cå vor ajuta la revigorarea artei teatrale înTârgu-Jiu, iar publicul va avea parte de momente de excep¡ie, de bucuriispirituale majore în compania actorilor al unuia dintre cele mai tinereteatre din România.

{N. Giorgi, De sâmbåtå, TârDe sâmbåtå, TârDe sâmbåtå, TârDe sâmbåtå, TârDe sâmbåtå, Târgu-Jiul are UN TEAgu-Jiul are UN TEAgu-Jiul are UN TEAgu-Jiul are UN TEAgu-Jiul are UN TEATRU DETRU DETRU DETRU DETRU DEMETROPOLÅMETROPOLÅMETROPOLÅMETROPOLÅMETROPOLÅ, “Gorjeanul”, 11 iunie 2002}


326

*Domnule Primar,

În urmå cu doar câteva zile, am avut onoarea unei discu¡iineprotocolare cu Domnia Voastrå, discu¡ie în urma cåreia a råmas a våpropune o strategie în plan cultural, care, în felul ei, ar putea fi o premieråna¡ionalå.

Sigur, nu va fi u¿or de pus în practicå un astfel de proiect, ¿tiut fiindfaptul cå mai to¡i creatorii sunt o categorie temperamentalå aparte, ungrup în care vanitå¡ile personale pot precumpåni, deseori, asupra unorinterese de ordin comunitar.

Am înså convingerea cå anvergura personalitå¡ii Dvs. ca ¿i dorin¡asincerå de a schimba în bine destinul acestui ora¿ vor fi suficient deputernice ¿i de motivante ca orgoliile de care vorbeam så devinåproductive ¿i benefice pentru toatå lumea.

Pe scurt, Domnule Primar, iatå despre ce este vorba:A) Actualmente, în Tg-Jiu existå o genera¡ie intelectualå cât se poate

de performantå, care a¿teaptå ca autoritatea publicå så o trateze ca atare,astfel încât implicarea ei în procesul de emancipare a comunitå¡ii så fiedirectå ¿i nemijlocitå;

B) Urmare acestei realitå¡i, vå propun înfiin¡area, sub patronajulDomniei Voastre, a unui CONSILIU ARTISTIC CONSULTATIV, cuurmåtoarele atribu¡ii ¿i componen¡å:

a) este un organism neinstitu¡ionalizat, apolitic, de reprezentareculturalå, asigurând astfel parteneriatul dintre autoritatea publicå ¿isocietatea civilå localå;

b) este consultativ, în sensul cå în baza unor întruniri trimestriale(sau, cel mult, o datå la douå luni) va analiza, dezbate ¿i propuneDomniei Voastre ¿i - prin Dvs. - Consiliului Local o serie de ini¡iative¿i proiecte culturale, artistice ¿i de interes comunitar care pot constituipuncte de pornire spre o strategie culturalå bine articulatå, concretå ¿irealistå;

c) este complementar, fårå a concura în vreun fel anume Direc¡iamunicipalå de culturå, institu¡iile subordonate acesteia ori ConsiliulLocal, care råmân în continuare autoritå¡i executive de specialitate înteritoriu; organismul mai sus amintit va pune doar la dispozi¡ia


327

Consiliului Local proiecte de substan¡å pe termen scurt, mediu ¿i lung,contribuind astfel ¿i la o gestionare mai eficientå a banilor publici aloca¡isistemului cultural din subordine directå, totul într-o manierå cât sepoate de transparentå ¿i de profitabilå pentru comunitate;

d) contribuie la amplificarea responsabilitå¡ii fa¡å de comunitate asegmentelor societå¡ii civile conferindu-i acesteia atât dreptul de aparticipa la decizii în plan cultural, cât ¿i obligativitatea asumåriiconsecin¡elor - bune sau mai pu¡in bune - ale acestor decizii;

e) asigurå deciziilor în domeniu ale Consiliului Local suportul moral¿i profesional necesar, legitimitatea participårii majoritå¡ii la solu¡ii ¿imediatizarea corectå ¿i nepartizanå a acestor proiecte;

f) Componen¡a CONSILIULUI ARTISTIC CONSULTATIV:1. Nicolae Diaconu, scriitori - brâncu¿iologie, probleme de preså

culturalå localå;2. Mihai Maikovschi, arhitect - urbanism, estetica stråzii ¿i a

localitå¡ii;3. Iulian Cåmui, arhitect - patrimoniu cultural local;4. Mihai ºopescu, sculptor - artå plasticå, legåtura cu UAP din

România;5. Mircea Suchici, muzician - rela¡ii cu lumea muzicalå na¡ionalå ¿i

interna¡ionalå;6./ 7. Doru Strâmbulescu (Actualitatea Gorjului) ¿i Ovidiu Popescu

(Radio Tg-Jiu) - mass media;8. Marian Negrescu, actor - teatru, spectacole, legåturi cu UNITER

¿i Consiliul Britanic;9. Dan Neguleasa, istoric - istorie, heraldicå, cercetare aplicatå;10. Vasile Vasiescu, scriitor, jurnalist - rela¡ii cu elita culturalå a

Capitalei;11. Theodor Dådålåu- artå fotograficå, imagini document, tipårituri;12. Ion Cepoi - istorie culturalå localå, strategii, proiecte ¿i programe

culturale;13./ 14./ 15. Cornel Andri¡oiu, inginer, pre¿edintele Patronatului/

Viorel David, inginer, director Camera de Comer¡/ Victor Troacå,economist, director BRD - rela¡ii cu sponsori, mecenat, costuri proiecte,devize cheltuieli;

Pre¿edinte Consiliu: ing. Florin Cârciumaru, primarul ora¿ului;


328

C) Având în vedere cå to¡i cei nominaliza¡i au o carierå intelectualå¿i profesionalå de necontestat ¿i cå demersurile în plan social- culturalle-a conferit tuturor statut de persoane publice, existå ¿ansa realå caacest Consiliu Artistic Consultativ så genereze un experiment unic înRomânia.

Faptul trebuie considerat ca atare cu atât mai mult cu cât, în ultimiiani, datoritå lui Brâncu¿i, localitatea se aflå în centrul aten¡iei generale.

NOTÅ: Indiferent de decizia pe care o ve¡i lua, îmi îngådui, DomnulePrimar, så supun aten¡iei Domniei Voastre urmåtoarele proiecte pe carele consider necesare:

1. Realizarea unui bust de interior Elvira Godeanu;2. Aplicarea unor semne memoriale explicative pe: casa Fr. Milescu

(pasarelå), Facultatea de drept, casa dr. Brådi¿teanu (casa Dopelreitter),casa Iunian (rectorat UCB) etc.;

3. Acordarea numelui de personalitå¡i unor stråzi, stradele, alei: Fr.Milescu, Iosif Keber, Aristizza Romanescu, Elena Theodorini, VasileLascår, Gh. ¿i Arethia Tåtårescu. Nicu D. Milo¿escu, Iuliu Moisil, RollaPiekarschi etc.;

4. Realizarea unei Alei a Personalitå¡ilor emblematice pt. Gorj, pedigul Jiului, zona dinspre Stadion sau în rotonda Teatrului de varå dinParcul Central: sf. Nicodim, voievodul Litovoi, Dincå Schileru, ArethiaTåtårescu, Iosif Keber, Elvira Godeanu, Victor Daimaca, PetruDumitriu, George Uscåtescu, Constantin Bråiloiu etc. (maxim 12 statui);

5. Constituirea unei orchestre semisimfonice, cu personal angajatprin contract de muncå (12 persoane), buget propriu de venituri ¿icheltuieli, cu sediul ¿i stagiune în imobilul Teatrului;

6. Preluarea financiarå ¿i logisticå, de cåtre Centrul Brâncu¿i, arevistei Brâncu¿i.

Domnule Primar,În måsura în care ve¡i considera viabil un astfel de proiect, vå stau

la dispozi¡ie pentru detalieri.12 iunie 2002

Cu onestitate,Ion Cepoi


329

*****“Ce trebuie så facem noi, ceilal¡i? Cei mul¡i, dar ceilal¡i! Dupå ce tu

le-ai fåcut pe toate singur, ce ne-a mai råmas ¿i nouå, celor de pe fundullucrurilor fåcute?

Odatå cu personajul lui Marin Sorescu avem a ne întreba ¿i noi.Chiar, nouå celorlal¡i - celor care ocolind mereu baricada n-am reu¿itdecât så a¿ternem vorbe peste fumul îndestul a¿ezat fårå vreo concuren¡åpe zidul cetå¡ii -, ne-a mai råmas ceva de fåcut? ¥n catedrala impecabilprotejatå de duhul sorescian, ParacliserulParacliserulParacliserulParacliserulParacliserul se na¿te dintr-o splendidåa¿teptare. El e nefericitul despuiat ca un ecor¿eu, sacrificat din gre¿ealå,sortit så ¡inå afi¿ul unei stagiuni hipnotizate de sufleurul - ¿ef, singurulposesor autorizat al dreptului la o imagine ticålo¿itå prea devreme. Olume de figuran¡i destoinici, dezlipi¡i de pe uria¿e panouri stradaledepå¿ite de vremi, încheagå ininteligibil o scenografie cu preten¡ii, istoriarecentå captând reflexul unui absurd apårat de legi în vigoare. Clamåmîncrâncena¡i secven¡e din tragedia pe care-o parcurgem, aspirând cuseninåtate doar la eternitatea localå. E cea mai spectaculoaså jertfå pecare suntem în stare så ne-o asumåm. E ca o monedå de schimb acceptatåfårå acoperire. E ca o mo¿tenire. Cu un mesaj cât de cât coerent,încercåm så omagiem gre¿eli care ne culpabilizezå, invocând confuziape care-am nuan¡at-o cu unanimitate electoralå.

De la tribune dizgra¡ios colorate, aerul îmbâcsit cu sudoare sugereazåjertfa tuturor celor råma¿i încå pe schele de plu¿. Lumânåri cu flacåråartificialå rånesc întunericul ajuns a fi singurul echilibru îndeplinindcondi¡iile caietului de sarcini. Suntem o salå de paracliseri. ¥nve¿mânta¡iîn haine mirosind a boabe de naftalinå, agonizåm pe locurile râvnite cuîndreptå¡ire de to¡i ceilal¡i, excita¡i ¿i ei de mirajul monastic al scenei.

Pe scândura nouå de lemn alunecå sub lumina reflectoarelor,ispråvind vorbele cu porunci obligatorii, al¡i paracliseri, înfrico¿a¡i deråul prea ¥naltului. Ei slujesc strana în folosul public. Ei sunt cei ale¿i,refuzând cu inteligen¡å porunca ståpânului. Sub masca lor mânjitå cutriste¡i ¿i închipuind un zâmbet supus stau deja nume, multe confirmate,altele, pretendente, pândind în treacåt trådarea. Råspund la apel,sporindu-ne pofta de teatru: Rodica Adriana Gugu, Pompiliu Ciochia,Monica Sfetcu, Ionu¡ Stoica, Mariana Ghi¡ulescu, Aurelian Dobroiu,Ruxandra Cornea, Alexandru Cornea, Lumini¡a ªorop, Ion


330

Alexandrescu, Cornelia Diaconu, George Dråghescu, Simona Urs,Eugen Titu, Cristinel Dobran, Eremia Constantin, Dan Calotå, SorinGiurcå ¿i Valeriu Bâzu. Binevoitori, ard în stal, supraveghindu-le stråda-nia: Petronela Nem¡oiu, Nicu Ursu, Bogdan Cristian Drågan, Ion Cepoi¿i Marian Negrescu.

Suntem, în sfâr¿it, la capåtul unei reprezenta¡ii lustruite depromisiuni. Dupå îndelungi båtålii, uitând culpe ¿i nume de persoanesus puse, påcåtuim cu bucurie, eficient ¿i tandru. ¥ntr-adevår, ce altcevadecât o candoare incurabilå trebuie så se fi ascuns sub ¡ipla sub¡iatå înoglinzi a obrazelor invocate nu demult în de¿ert? Ce-a fost, a fost... De-acum, aplauzele noastre, cu voca¡ia distinc¡iilor ¿i titlurilor meritate,vor umple sålile, mediatizând cea mai luxuriantå prefacere culturalå.

Cum altfel så în¡elegem cuvintele rotunjite cu inteligen¡å în propozi¡iiînfåptuind pricini de mul¡umire? Hainele scumpe îmbracå desåvâr¿itpersonajele puterii de ieri ¿i de azi. Cel pu¡in la prima vedere e bine.

Thalia, a¿teptatå pânå mai ieri cu dramaticå disperare, iese la rampå.Så o aplaudåm.''

{Vasile Vasiescu, PPPPPARACLISERII sau despre singuråtateaARACLISERII sau despre singuråtateaARACLISERII sau despre singuråtateaARACLISERII sau despre singuråtateaARACLISERII sau despre singuråtateaspectatorilor de curså lungåspectatorilor de curså lungåspectatorilor de curså lungåspectatorilor de curså lungåspectatorilor de curså lungå, “Castelul de Apå”, 19 iunie 2002(Actualitatea Gorjului, supliment cultural)}

*,, ¥n lucrårile de istoriografie culturalå localå (aflate, în general, încå

într-o stare de pionierat), recenta apari¡ie semnatå de Ion Cepoi,ARARARARARTELE SPECTTELE SPECTTELE SPECTTELE SPECTTELE SPECTACOLULUI ¥N GORJ, Jurnal sentimental, vol.ACOLULUI ¥N GORJ, Jurnal sentimental, vol.ACOLULUI ¥N GORJ, Jurnal sentimental, vol.ACOLULUI ¥N GORJ, Jurnal sentimental, vol.ACOLULUI ¥N GORJ, Jurnal sentimental, vol.I. Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminteI. Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminteI. Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminteI. Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminteI. Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminte (Editura Centrului Jude¡ean al Crea¡ieiPopulare, Târgu-Jiu, 2002) este una temeinicå, solidå, scriså cu o pasiunedocumentaristicå de excep¡ie, care adunå, ca un magnet în mânamagicianului condeier, o informa¡ie vastå ¿i risipitå de-a lungul aproapea douå secole de existen¡å socio-culturalå în Gorj.

Nefiind vorba, totu¿i, de ,,un document riguros întocmit”, autorul apreferat ca tot acest excurs privind ,,Istoria devenirii culturale a Gorjului”så fie redactat mai mult sub forma unui “jurnal sentimental”“jurnal sentimental”“jurnal sentimental”“jurnal sentimental”“jurnal sentimental”, ca unelogiu adus, în primul rând, TTTTTeatruluieatruluieatruluieatruluieatrului, ca sumå a spectacolului absolut,,ce adapteazå ¿i îmbinå elemente de literaturå, muzicå, artå plasticå ¿icoregrafie”(p.6). Pe scurt zis, avem în acest prim volum, istoria devenirii


331

institu¡iei teatrale în ¡inutul de sus al Gorjului (“miracol”“miracol”“miracol”“miracol”“miracol” de atâtea ori,,împiedicat sau întârziat în producerea lui” din varii motive, între carecele subiective s-au dovedit de-a lungul timpului, pânå în vremeanoastrå, din cele mai ,,neproductive”, insinuante ¿i frenatorii...)

¥n zbuciumata istorie a teatrului gorjean, existå momente mirabile,culminând cu 1993, anul înfiin¡årii TTTTTeatrului Dramatic Profesionisteatrului Dramatic Profesionisteatrului Dramatic Profesionisteatrului Dramatic Profesionisteatrului Dramatic Profesionist“Elvira Godeanu”“Elvira Godeanu”“Elvira Godeanu”“Elvira Godeanu”“Elvira Godeanu”, cataalogat de autor drept ,,minunea de la Târ,,minunea de la Târ,,minunea de la Târ,,minunea de la Târ,,minunea de la Târgu-gu-gu-gu-gu-Jiu”.Jiu”.Jiu”.Jiu”.Jiu”.

El însu¿i secretar literar de aproape un deceniu al acestei institu¡iicare, iatå, s-a mutat, dupå itinerante afirmåri locative, în propria-i caså(la data deja istoricå de 8 iunie 2002), ION CEPOI - autor remarcabilde literaturå beletristicå dar ¿i de evocåri documentare - este, poate,omul cel mai potrivit så purceadå la o astfel de întreprindere, ce seanun¡å în mai multe volume, ca o amplå panoramå privind ,,Artele,,Artele,,Artele,,Artele,,Artelespectacolului în Gorj”spectacolului în Gorj”spectacolului în Gorj”spectacolului în Gorj”spectacolului în Gorj”. Martor al ,,istoriei”postrevolu¡ionare în totceea reprezintå aceasta de la management la repertoriu, iar de aici lacalitatea presta¡iilor scenice (desigur, sub directoratul redutabiluluiMARIAN NEGRESCU, albit înainte de vreme sub imensa povarå...),autorul e con¿tient ¿i declarå sincer cå ,,întreprinderea noastrå de fa¡åse închinå tocmai acestei voca¡ii ctitoriale întemeietoare de mari iluziinumite ArtåArtåArtåArtåArtå, pe care gorjeanul o mo¿tene¿te de la întâii såi descålecåtori¿i pe care a transmis-o ¿i o transmite intactå urma¿ilor lui întru aceea¿icredin¡å.”

Istoria artelor în Gorj - crede autorul - nu a fost ¿i nu este altcevadecât ,,istoria personalitå¡ilor ce s-au dedicat lor”, implicând o triplåzidire: fizicå, moralå ¿i spiritualå, istoria uneia fiind concomitent istoriatuturor celorlalte. Cåci ce poate fi lumea, se întreabå retoric -sentimen-tal Ion Cepoi, decât un etern ¿i, în acela¿i timp, efemer spectacolspectacolspectacolspectacolspectacol, operpetuå premierå ,,cu mereu altå distribu¡ie ¿i mereu al¡i spectatori”,înså cu acela¿i scenariuscenariuscenariuscenariuscenariu, asupra cåruia vegheazå implacabil MareleMareleMareleMareleMareleRegizorRegizorRegizorRegizorRegizor (o reflec¡ie filosoficå mai veche, pe care ¿i Eminescu oîmpårtå¿ea, via Schopenhauer - a se vedea “Gloså”“Gloså”“Gloså”“Gloså”“Gloså” sau finalul nuvelei,,Sårmanul Dionis”,,Sårmanul Dionis”,,Sårmanul Dionis”,,Sårmanul Dionis”,,Sårmanul Dionis”).

O istorie serioaså a fenomenului investigat aici nu putea începe decâtcu primele manifeståri de gen, pe care autorul le identificå în culturaculturaculturaculturaculturaarhaicåarhaicåarhaicåarhaicåarhaicå, mai exact în riturile populare cu caracter teatral (folclorul


332

obiceiurilor de peste an). ¥n treacåt sunt amintite ,,obiceiurile specificetriburilor geto-dacice stabilite pe actualul areal al Gorjului (diambria,darzaleia)”, autorul insistând asupra ritualisticii folclorice de ,,dupåcre¿tinare” (de felul dramelor religioase: irozii sau vicleimul), ¿i maiales asupra manifestårilor dramatice din perioada Evului Mediu târziu.De¿i nu inten¡ioneazå så facå un istoric al teatrului folcloric în Gorj,Ion Cepoi pune un accent mai apåsat pe ,,tradi¡iile de sorginte romanå”(peste care - zice el - s-au suprapus într-o måsurå mai mare sau maimicå elementele cre¿tine, adåugând noi valen¡e con¡inutului (ex.obiceiuri de iarnå...). Era interesant de observat (existå chiar obibliografie în chestiune, înså nu aceasta e problema lucrårii de fa¡å)cum multe din aceste crea¡ii (ritualuri îndeosebi) vin din stråvechimeaunor practici geto-dacice: spre exemplu, PleromaPleromaPleromaPleromaPleroma, credin¡a zalmoxianåîn nemurire, care s-a ,,topit” mai apoi în ideea de ,,¥mpårå¡ie a luminii”,,¥mpårå¡ie a luminii”,,¥mpårå¡ie a luminii”,,¥mpårå¡ie a luminii”,,¥mpårå¡ie a luminii”,cre¿tinismul potrivindu-se ca o månu¿å pe o ideaticå spiritualitateprecre¿tinå, de unde ¿i lipsa în Carpa¡i ¿i la Dunårea de Jos a actelor demartiraj...).

Existå în ritualistica ¿i literatura folcloricå elemente a¿a zis ,,pågâne”,care s-au conservat pânå azi, multe din acestea fiind identificate decercetåtori (a se vedea, bunåoarå, studiul “De la ritul cultic zalmoxian“De la ritul cultic zalmoxian“De la ritul cultic zalmoxian“De la ritul cultic zalmoxian“De la ritul cultic zalmoxianla cel hristianic ortodox - continuitate perfectå”la cel hristianic ortodox - continuitate perfectå”la cel hristianic ortodox - continuitate perfectå”la cel hristianic ortodox - continuitate perfectå”la cel hristianic ortodox - continuitate perfectå”, publicatå în revista“STUDIUM”“STUDIUM”“STUDIUM”“STUDIUM”“STUDIUM”, nr. 1/1998, sau mai ampla exegezå ,,ºara Soarelui sau,,ºara Soarelui sau,,ºara Soarelui sau,,ºara Soarelui sau,,ºara Soarelui sauIstoria Dacoromâniei”Istoria Dacoromâniei”Istoria Dacoromâniei”Istoria Dacoromâniei”Istoria Dacoromâniei” a aceluia¿i preot cercetåtor Dumitru Båla¿a(Ed. “Semne”, Bucure¿ti, 2001, cu o prefa¡å semnatå de noi, pp.9-16).Sau, mai la îndemânå, cu observa¡ii mai vechi: Nicolae Densu¿ianu,Mircea ¿i Romului Vulcånescu, Ioan I. Russu, Mircea Eliade, AndreiOi¿teanu, Matei Avram, Ion Pogorilovschi ¿.a.

¥n practicile magice (ca descântece, vråji etc.) sau în ritualistica detipul paparudelor sau caloianului, ca ¿i în atâtea produc¡ii epice (legende,balade, basme, credin¡e, supersti¡ii etc.) existå elemente precre¿tineelemente precre¿tineelemente precre¿tineelemente precre¿tineelemente precre¿tinecare, dincolo de a fi, cre¿tine¿te ¿i liturgic, acceptate, exprimå omentalitate stråveche, încå vie ¿i conservatå în etnografie ¿i folclor.

Ion Cepoi încearcå, apoi o ,,fiziologie” a mentalitå¡ii regionale,identificând câteva tråsåturi caracteristice ale spiritului gorjenescspiritului gorjenescspiritului gorjenescspiritului gorjenescspiritului gorjenesc,definite cândva de Petre Pandrea într-un mod magistral (vezi recentaapari¡ie de la Editura Funda¡iei “Constantin Brâncu¿i” - ,,BR¢NCUªI,,BR¢NCUªI,,BR¢NCUªI,,BR¢NCUªI,,BR¢NCUªI


333

- Amintiri ¿i exegeze”- Amintiri ¿i exegeze”- Amintiri ¿i exegeze”- Amintiri ¿i exegeze”- Amintiri ¿i exegeze”, 2000). Domnia-sa observå în componen¡arespectivei “fiziologii”: voca¡ia patrioticå ¿i unionistå, cea religioaså ¿icea ctitorialå, mobilitatea spiritualå, voluntarismul nobil ¿i apostolatul,ca ¿i toleran¡a sau inteligen¡a nativå, de facturå speculativå. Este, desigur,acesta un elogiuun elogiuun elogiuun elogiuun elogiu al spiritului gorjenesc (la pag. 168 se vorbe¿te despre“fenomenul de gorjenizare a ¡årii”“fenomenul de gorjenizare a ¡årii”“fenomenul de gorjenizare a ¡årii”“fenomenul de gorjenizare a ¡årii”“fenomenul de gorjenizare a ¡årii”, prin “roirea” spre alte zåri aexpansivismului temerar), în general, un elogiu al satului românesc,sesizându-se muta¡iile ¿i devenirea acestuia în timp, pânå la denaturarearostului acestuia ¿i falsificarea valorilor de cåtre istoria agresivå a ultimeijumåtå¡i de secol.

De fapt, observa¡iile au un caracter mai mare de generalizare,fenomenul dezrådåcinåriidezrådåcinåriidezrådåcinåriidezrådåcinåriidezrådåcinårii, violentårii structurilor tradi¡ionale ¿i,,spargerii” satului (vezi Eugen Simion despre “Morome¡ii, II”“Morome¡ii, II”“Morome¡ii, II”“Morome¡ii, II”“Morome¡ii, II”), ¡inândde o istorie politicå, socialå, economicå ¿i culturalå specificåtotalitarismului destructurant. Elemente de demografie, sociologie,psihologie, etnografie, folcloristicå ¿i de istoria mentalitå¡ilor vin såcontureze un comentariu just în gravitatea concluziilor privindfenomenul acultura¡ieifenomenul acultura¡ieifenomenul acultura¡ieifenomenul acultura¡ieifenomenul acultura¡iei, de care nici Gorjul n-a fost ferit. Portretulgorjeanului pendulând între dionisism ¿i apolinism, ca spiritualitate ¿imentalitate, este, în general, just, înså autorul ar fi gåsit observa¡iipenetrante ¿i de nuan¡å privind spiritul pandurspiritul pandurspiritul pandurspiritul pandurspiritul pandur ca pecete inconfundabilå(în cadrul acelei ,,metafizici a Olteniei” de care vorbea Petre Pandrea ¿idespre care noi în¿ine am scris recent în revista “RHABON”“RHABON”“RHABON”“RHABON”“RHABON”, nr. 1/2001, ,,Pecete gorjeneascå”) - la Brâncu¿i, Arghezi, Ion Popescu-Voite¿ti(în reflec¡iile privind “Marea Oltenie”“Marea Oltenie”“Marea Oltenie”“Marea Oltenie”“Marea Oltenie”, un eseu publicat de noi în revistasus-men¡ionatå), Pandrea, Sorescu, Marcea despre spiritul pandur înopera sadovenianå, în general, la marii arti¿ti care exprimå, princon¿tiin¡a ¿i arta lor, într-un mod chintesen¡ial, spiritul locului.

Partea de rezisten¡å a cår¡ii domnului Cepoi o constituie, înså,povesteapovesteapovesteapovesteapovestea înfiin¡årii ¿i dåinuirii teatrului pe aceste meleaguri, de la primareprezentare dramaticå, modesta punere în scenå din 30 august 183430 august 183430 august 183430 august 183430 august 1834,ce s-a petrecut în casele U¡ei Måldåråscu, prin vrednicia inimosuluidascål Constantin Stanciovici-Bråni¿teanu, - când “s-a pus piatra detemelie a teatrului în Târgu-Jiu” - pânå la mi¿carea teatralå cu adevåratimpact cultural din ultimul sfert de veac al secolului al XIX-lea, cândSocietatea Dramaticå “Theatrul Român” din TârSocietatea Dramaticå “Theatrul Român” din TârSocietatea Dramaticå “Theatrul Român” din TârSocietatea Dramaticå “Theatrul Român” din TârSocietatea Dramaticå “Theatrul Român” din Târgu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiugu-Jiu are ,,prima


334

trupå profesionistå de teatru cunoscutå în istoria Gorjului”. La loc decinste trebuie men¡ionatå activitatea TTTTTeatrului Milescueatrului Milescueatrului Milescueatrului Milescueatrului Milescu (demolat în1960, dupå aproape o sutå de ani de la construire) ¿i, mai apoi, a TTTTTeatru-eatru-eatru-eatru-eatru-lui-Cinema Cåldåru¿elui-Cinema Cåldåru¿elui-Cinema Cåldåru¿elui-Cinema Cåldåru¿elui-Cinema Cåldåru¿e (înfiin¡at în 1924).

Pentru a eviden¡ia aportul scriitorilor ¿i actorilor la dezvoltareateatrului (gorjean), autorul reconstituie o interesantå cronologiecronologiecronologiecronologiecronologie, carear începe cu proclama¡iile vibrant-dramatice din 1821 ale lui TudorVladimirescu (devenit personaj literar încå de la primii autori dramatici),continuând cu manageri, traducåtori, autori, cronicari, scenografi,militan¡i în societå¡i sau actori implica¡i direct fie în mi¿carea maigeneralå a teatrului românesc, fie în destinele ce privesc artelespectacolelor la Târgu-Jiu: C. Stanciovici-Bråni¿teanu, AlexandrinaMagheru, Benge¿tii: George-Dabija, Grigore, Hortensia, I. Dimitrescu-Cre¡u, Theodor Popescu, Achile Popescu, Al. Pelimon, surorileStavrescu, Mircea Dimitriade, Aristizza Romanescu, Elena Theodorini,Al ªtefulescu, Vitold Rola Piekarski, Zoe Bålcescu, Ana Bålcescu-Culcer, Emanoil Påråianu, Nicolae-Alin Burlånescu, Francisc Milescu,Theodor Costescu, Mia Mårculescu, Ch. Tell, N. Hasna¿, T. Arghezi,Constantin Negrescu, Gh. Tåtårescu, Mihail Cruceanu, Elena Cruceanu,Madeleine Andronescu, Victor Gh. Dumitrescu-Bumbe¿ti, AntonBacalba¿a, Elvira Godeanu...

Acest tabel de personalitå¡i culturale este urmat de capitolul ,,De la,,De la,,De la,,De la,,De laamatorism la profesionalism”amatorism la profesionalism”amatorism la profesionalism”amatorism la profesionalism”amatorism la profesionalism”, în care avem istoria relatatå ainstitu¡iilor teatrale binecunoscute în mi¿carea culturalå gorjeanå de-alungul timpului: TTTTTeatrul Milescueatrul Milescueatrul Milescueatrul Milescueatrul Milescu(1875?-1960), Theatrul RomânTheatrul RomânTheatrul RomânTheatrul RomânTheatrul Român(1875-1900) ¿i Societatea filarmonicå “LSocietatea filarmonicå “LSocietatea filarmonicå “LSocietatea filarmonicå “LSocietatea filarmonicå “Lyra Gorjului”yra Gorjului”yra Gorjului”yra Gorjului”yra Gorjului” (1902-1940).

Autorul strânge la un loc multå informa¡ie strict documentarå,exprimându-¿i propriile ipoteze ¿i convingeri, corect în a recunoa¿te cå,,fårå informa¡iile adunate de-a lungul vremurilor de Al ªtefulescu,Stelian Sterescu, Vasile Cåråbi¿, Octavian Ungureanu ¿i Dan Neguleasa”(ca så-i men¡ionåm aici pe istoriografii culturali locali de prim-plan),alcåtuirea cår¡ii nu ar fi posibilå, dupå cum mårturise¿te, a fi beneficiat¿i de sprijinul dezinteresat al unor: Antonie Dijmårescu, Paul Plopa,Mihai Ra¡å, Ligia Tilici, Rodica Vonica sau Mihaela Popescu. Så nu-iuitåm pe adormi¡ii întru Domnul Jean Bårbulescu, Cornel Cârstoiu,Titu Rådoi, Sabin Popescu-Cernådia, Sabin Velican, Ion Tarbac, dar


335

nici pe Al. Doru ªerban, G. Manoniu, Ion Mocioi, Tudor Berca, Gh.Gârdu, Nicolae Diaconu ¿i atâ¡ia truditori pe tårâmul culturii care auscris sau au venit în atingere cu dezvoltarea mi¿cårii tetrale în Gorj.

Cercetåtorul ,,artelor spectacolului”,,artelor spectacolului”,,artelor spectacolului”,,artelor spectacolului”,,artelor spectacolului” în Gorj nu uitå så aminteascåde fenomenul emancipårii femeilor (de la Catinca Sâmboteanu încoace),benefic pentru sus¡inerea mi¿cårii teatrale, de sprijinul factoruluiadministrativ, ca ¿i de contribu¡ia atâtor oameni de culturå gorjeni sau“gorjeniza¡i” (profesori, gazetari, muzicieni, tipografi, arti¿ti plastici,clerici etc.), evocând în pagini de nestins memento justi¡iarmemento justi¡iarmemento justi¡iarmemento justi¡iarmemento justi¡iar, fårå a fivindicativ, ac¡iunea frenatorie ¿i de boicotac¡iunea frenatorie ¿i de boicotac¡iunea frenatorie ¿i de boicotac¡iunea frenatorie ¿i de boicotac¡iunea frenatorie ¿i de boicot îndreptatå împotrivainstitu¡iei teatrale gorjene, cåreia, dupå ce abia ¿i-l cåpåtase cu merituoa-så trudå, i s-a suprimat statutul juridic, pentru a ajunge Cenu¿åreasaCenu¿åreasaCenu¿åreasaCenu¿åreasaCenu¿åreasapoliticii administrative locale, tratatå cu tupeu ¿i spirit de ga¿cå politicåde unii resentimentari incapabili så în¡eleagå la adevårata valoaregesturile sacrificiale ale unor oameni de teatru, ca, bunåoarå, directoruldirectoruldirectoruldirectoruldirectorulmoral ¿i de drept Marian Nrmoral ¿i de drept Marian Nrmoral ¿i de drept Marian Nrmoral ¿i de drept Marian Nrmoral ¿i de drept Marian Nrgrescugrescugrescugrescugrescu, a cårui biografie din ultimii zeceani se confundå cu înså¿i istoria zidirii TTTTTeatrului Dramatic “Elviraeatrului Dramatic “Elviraeatrului Dramatic “Elviraeatrului Dramatic “Elviraeatrului Dramatic “ElviraGodeanu” din TârGodeanu” din TârGodeanu” din TârGodeanu” din TârGodeanu” din Târgu-Jiu.gu-Jiu.gu-Jiu.gu-Jiu.gu-Jiu.

,,Artele spectacolului în Gorj” (I),,Artele spectacolului în Gorj” (I),,Artele spectacolului în Gorj” (I),,Artele spectacolului în Gorj” (I),,Artele spectacolului în Gorj” (I) este o Carte fundamentalå deistorie culturalå localå - în¡eleaså în stânså legåturå cu mi¿careadramaticå na¡ionalå din ultimii 200 de ani, - adunând, într-o plåcutå ¿iinstructivå lecturå panoramaticå, tot ceea ce s-a scris în domeniu. ¥ntr-un viitor volum, ni se promite o analizå a fenomenului de rena¿terefenomenului de rena¿terefenomenului de rena¿terefenomenului de rena¿terefenomenului de rena¿tereculturalåculturalåculturalåculturalåculturalå, în complexitatea ¿i varietatea lui, ca o istorie mai recentå aacestor ,,arte ale spectacolului” ce au înflorit pe aceste meleaguri.

Ion Cepoi este, în registrul documentårii, un cercetåtor credibil. Elamendeazå, bunåoarå, inexactitå¡i ¿i confuzii întâlnite în unele lucråride istoriografie culturalå localå (vezi referin¡ele la lucrarea “Luminile“Luminile“Luminile“Luminile“Luminilerampei”rampei”rampei”rampei”rampei” de Oct. Ungureanu ¿i Ion Sanda: pp. 99, 129, 165, 206, 210),nesfiindu-se så-¿i consemneze unele ini¡iative de cinstire memorialåpentru C. Stanciovici-Bråni¿teanu ¿i T. Arghezi (pp. 79 ¿i 178).

¥i mul¡umim de a ne fi citat în pagina pe care se evocå venirea înGorj a lui Nichifor CrainicNichifor CrainicNichifor CrainicNichifor CrainicNichifor Crainic (alias Ion DobreIon DobreIon DobreIon DobreIon Dobre), trecut înså printre“ardelenii” descålecåtori în cultura gorjeanå de-a lungul vremii, când,de fapt, se ¿tie cå autorul Ortodoxiei ¿i etnocra¡iei”Ortodoxiei ¿i etnocra¡iei”Ortodoxiei ¿i etnocra¡iei”Ortodoxiei ¿i etnocra¡iei”Ortodoxiei ¿i etnocra¡iei”(1938), - pe caredin fericire l-am cunoscut personal în june¡ea mea de condeier (tatål


336

meu avându-l ca profesor la Teologia bucure¿teanå ¿i råmânându-iapropiat, chiar în anii persecu¡iei politice...) - este nåscut la 22 decembrie1889 în localitatea BulbucataBulbucataBulbucataBulbucataBulbucata din jude¡ul Ilfov... De asemenea, data de10 iunie 1878 fix, indicatå ca sosire a lui Eminescu la Flore¿ti-Dolj (aziGorj) este prematurå... Amendabile sunt ¿i frazele oarecum ditirambicela adresa poetului ¿i criticului Gh. Grigurcu (care i-ar displåcea,probabil!) de felul: ,,cel mai mare poet român în via¡å” etc., p. 327).

De¿i este indicatå corect în paginå, se impunea, totu¿i, un capitolfinal de BibliografieBibliografieBibliografieBibliografieBibliografie, poate ¿i unul de Note ¿i comentariiNote ¿i comentariiNote ¿i comentariiNote ¿i comentariiNote ¿i comentarii, ca ¿iindispensabilul în astfel de lucråri a unui Indice de numeIndice de numeIndice de numeIndice de numeIndice de nume, ceea ce sepoate realiza în volumul final (II sau III?) al acestei panorame culturaleregionale, despre ,,Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminte”,,Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminte”,,Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminte”,,Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminte”,,Ctitori, ini¡iative, a¿ezåminte”.

Dincolo de aceste minime observa¡ii ¿i sugestii, ''''''AR'AR'AR'AR'ARTELETELETELETELETELESPECTSPECTSPECTSPECTSPECTACOLULUI ¥N GORJ”ACOLULUI ¥N GORJ”ACOLULUI ¥N GORJ”ACOLULUI ¥N GORJ”ACOLULUI ¥N GORJ” este o carte doldora de informa¡ie,supravegheatå îndeaproape de o bibliografie în general credibilå, scisåcu un oarecare pathos memorialisticpathos memorialisticpathos memorialisticpathos memorialisticpathos memorialistic (,,jurnal sentimental”), aducândîn prim plan istoria culturalå a epocii ¿i mai pu¡in judecata axiologicå.

Este, totodatå, în capitolul final, ¿i o carte de atitudine, låsândposteritå¡ii, în spiritul dreptei-judecå¡i, istoria în imagini viiistoria în imagini viiistoria în imagini viiistoria în imagini viiistoria în imagini vii a unuifenomen de la na¿tere la împlinirea visului institu¡ional, cu luminiveritabile dar ¿i cu umbre execrabile. Este, desigur, o CarteCarteCarteCarteCarte care a biruittoate iner¡iile, (,,Cartea de cåpåtâi a teatrului nostru” - Marian Negrescu)ca ¿i institu¡ia care, aflatå acum în propria-i caså cochetå, cu 1 iulie a.c.î¿i va recåpåta statutul cultural autonom ¿i, desigur, personalitate juridicå,- o institu¡ie recunoscut prestigioaså, cu tradi¡ie de aproape douå orisecularå, menitå a face ea înså¿i istorie culturalåistorie culturalåistorie culturalåistorie culturalåistorie culturalå.''

{Zenovie Cârlugea, O panoramå a mi¿cårii teatrale în GorjO panoramå a mi¿cårii teatrale în GorjO panoramå a mi¿cårii teatrale în GorjO panoramå a mi¿cårii teatrale în GorjO panoramå a mi¿cårii teatrale în Gorj,Castelul de apå, supliment cultural, Actualitatea Gorjului, 19 iunie 2002}

*,,Iatå cå teatrul nu dispare. Nu numai cå nu dispare, dar teatre noi

apar în toate col¡urile ¡årii. Se joacå spectacole minunate, se ridicå tineriactori ¿i vreau så vå spun cå sunt mul¡i tineri actori buni ¿i sunt convinså¿i cå aici ve¡i avea ¿i dumneavoastrå prilejul så-i vede¡i. Pentru cå înmomentul de fa¡å se formeazå. Nu numai la Bucure¿ti unde a fostmonopolul câteva decenii la rând. Domnul Marian Negrescu a fost


337

studentul nostru pe vremea acestui a¿a-zis monopol. Actorii nu puteauså vinå så se pregåteascå decât la Bucure¿ti, dar, iatå, cå acum fac acestlucru ¿i la Craiova, ¿i la Cluj, ¿i la Ia¿i, ¿i la Sibiu. La Sibiu se desfå¿oaråun festival interna¡ional de teatru cu zeci de trupe din ¡arå ¿i stråinåtate.

Lucrurile merg înainte, dar pentru aceasta este nevoie de entuziasm,de sacrificii, de dåruire. Toatå dåruirea Paracliserului, dåruirea lui MarinSorescu - ¿i-mi pare bine cå pentru acest moment extraordinar aldeschiderii noii clådiri, a bisericii, a templului, pentru cå Teatrul esteun templu, a¡i ales “Paracliserul”-, adicå acest poem, acest elogiu alartistului care se sacrificå ¿i arde o datå cu casa lui. Este vorba,bineîn¡eles, de un foc abstract, dar nu se poate altfel. Ca så realizeziceva trebuie så arzi. ¥n fond, Paracliserul este o variantå a Me¿teruluiManole. ªi Me¿terul Manole pentru a-¿i înål¡a mânåstirea a trebuit såzideascå în pere¡ii ei fiin¡a cea mai scumpå, cea mai dragå, pe so¡ia luiiubitå. Lucrul acesta a însemnat înså ¿i moartea lui pentru cå nici el numai putea tråi dupå aceea. Aceasta este, în fond, marea, adevårata artå.

De data aceasta suntem într-un templu ¿i dumneavoastrå a¡i adus,într-adevår, un frumos elogiu acestui templu. Cel mai frumos elogiu!

Vå mul¡umesc pentru aceste clipe ¿i vå doresc mult, mult succes ¿isunt convinså cå pe aceastå scenå vor fi multe spectacole importante,de care spectatorii vor fi mai mult decât ferici¡i så le vadå.''

{Ileana Berlogea, I-ar fi plåcut ¿i lui Marin SorescuI-ar fi plåcut ¿i lui Marin SorescuI-ar fi plåcut ¿i lui Marin SorescuI-ar fi plåcut ¿i lui Marin SorescuI-ar fi plåcut ¿i lui Marin Sorescu, , , , , Castelul deapå/ supliment cultural, Actualitatea Gorjului, 19 iunie 2002}

*,,Am fost ¿i printre întâii dintre privilegia¡i la deschiderea Noului

Teatru. Reprezenta¡ia de pe scenå cu Paracliserul lui Marin Sorescu m-a fåcut så-mi aduc aminte de poet. ¥n preajma Lui te sim¡eai în stare sånegociezi cu via¡a. ¥ntr-o iarnå, acaså la noi, ne-a dåruit un poem desenatpe zåpadå. Se fåcea cå-i prilejuisem marea întâlnire. La trecerea dintreani, atunci, am våzut cum arde Paracliserul. Pu¡in câte pu¡in. ¥n Teatrulcel Nou, la întâiul spectacol, am fost ¿i eu unul dintre paracliseri.

I-ar fi plåcut ¿i lui Marin Sorescu...''{ªtefan Ståiculescu, Opiniile unui paracliser la deschidereaOpiniile unui paracliser la deschidereaOpiniile unui paracliser la deschidereaOpiniile unui paracliser la deschidereaOpiniile unui paracliser la deschiderea

TTTTTeatruluieatruluieatruluieatruluieatrului, Castelul de apå/ supliment cultural, Actualitatea Gorjului,19 iunie 2002}


338

*,,L-am gåsit pe domnul deputat de Gorj ¿i vicepre¿edinte PD ªtefan

Popescu-Bejat la muncå, în clådirea Parlamentului, într-un birousomptuos pe pere¡ii cåruia erau atârnate lucråri de graficå semnate cunumele unuia dintre cei mai prestigio¿i plasticieni români ai domeniului- Baciu.Pe geamurile parcå prea largi ¿i prea înalte se vedea ora¿ul -capitalå, tolånit lene¿ într-o dulce a¿teptare la umbra falnicei caseproprietate a întregului popor. De undeva, de pe-o poli¡å a¿ezatå într-un col¡ cam la înål¡imea unui stat de om, Argentina egala Suediei. Lafotbal, se în¡elege. De jur-împrejur, dosare, multe dosare, între coper¡ilecårora stau la presat legile României de mâine. ¥n aer se sim¡ea dejamirosul de cafea bunå. Pare cå aici lucrurile merg bine... ªi de n-armerge?...

- - - - - Cum se vede Gorjul, de-aici de sus, de la Parlament ¿i ce se maipoate face pe timpurile astea ca så ne fie mai bine acaså.

- Ca opozan¡i, acum nu putem så facem prea multe lucruri. Amîncercat în repetate rânduri så ne mobilizåm împreunå cu cei de la PSDpentru ob¡inerea unor fonduri mai consistente în contul investi¡iilor atâtde necesare jude¡ului nostru ¿i vå mårturisesc cå, din påcate, n-am reu¿itmai nimic. Valoric, dupå anul 2000, acestea au scåzut an de an,ajungându-se în situa¡ia criticå în care toatå lumea constatå cå ele suntinsuficiente pentru a putea demara ceva palpabil în economia jude¡ului,jude¡ pe care, împreunå cu al¡i parlamentari, îl reprezint, aici, laBucure¿ti. E elocvent ¿i trist totodatå cå zilele acestea pe-o hartåromâneascå a såråciei, Gorjul nostru, împreunå cu jude¡ul Ia¿i, î¿irevendicå unul din primele locuri. Ar trebui så ne dea mult de gânditaceastå “reu¿itå” într-un astfel de top al contraperforman¡ei economice.Så reu¿im noi în mileniul III så ne întoarcem în timp cu aproape unsecol ca pe vremea când dacå cineva dorea så-¿i omoare câinele era deajuns så-l ducå la Gorj? Påcat... la guvernare nouå, timpuri noi... (...)

Acum câ¡iva ani, salariul mediu pe economie era la noi cel maimare, exista deci ceea ce se cheamå putere de cumpårare. Am fostaspru critica¡i pentru asta, ¿i iatå cå acum, când s-a ajuns ca mai tot ce¡ine de industrie, de economie, så se afle într-o nedoritå de nimeni cådereliberå, så fim ceea ce suntem, acolo, ni¿te oameni såraci, dar de top.Triste vremi... Trebuie, totu¿i så reamintesc cå în perioada cât am fost


339

pre¿edintele Consiliului jude¡ean, Gorjul se situa la nivelul investi¡iilorîn primele 10 locuri pe ¡arå. Era pu¡in lucru? A¿a au putut fi demarate¿i în bunå parte finalizate lucråri de mare anvergurå pentru jude¡ ¿imunicipiu. Må înscriu, n-am încotro, în discursul politic pe care-lfolose¿te toatå lumea ¿i-am så amintesc doar câteva din lucrårile ajunsedemult locuri comune în con¿tiin¡a publicului: amenajarea centrului ¿ia gårii, extinderea bibliotecii, introducerea troleibuzului în transportulîn comun orå¿enesc, înfiin¡area unor noi institu¡ii - teatrul ¿iuniversitatea, ¿i nu în ultimul rând eterna chestiune a restauråriiAnsamblului Brâncu¿i. Iarå¿i întreb: e mult, e pu¡in? E adevårat cåtoate astea încdrate la capitolul ,,realizåri” sunt pe lista pe care ¿i-orevendicå punctual ¿i adversarii mei politici.

- - - - - De fapt, cine vå ajuta pe dumneavoastrå în perioada ’92-’96 såob¡ine¡i atâ¡ia bani pentru investi¡ii?

- Påi, ne ajutam noi.- - - - - Cum? Cine era la guvernare atunci?- Era PSD-ul...- - - - - ªi-atunci cum se putea - cel pu¡in a¿a se vede de pe margine -

colabora politic?- Nu era vorba de nici o colaborare. Noi am fost preocupa¡i så facem

proiecte, am ¿tiut så le sus¡inem la ministerele de resort, eram în stareså justificåm solu¡iile ¿i ob¡ineam bani foarte mul¡i. Am ob¡inut bani ¿ipentru culturå.

- - - - - Apropo de culturå, såptåmâna trecutå v-am întâlnit la spectacolulinaugural al Teatrului Elvira Godeanu. De fapt, dumneavoastrå sunte¡i,,na¿ul” de drept al Teatrului din Târgu-Jiu. De ce a¡i stat în rândul doila festivitatea cu pricina?

- Nu, eu am stat în rândul G, înseamnå cå m-am situat în primele10... Ceea ce nu e råu.

Important e cå ¿i-au amintit pânå la urmå. ¥n general, aståzi oficialiicam uitå så må mai invite la evenimentele de tot felul care se desfå¿oarå“în teritoriu”. E ¿i asta o politicå. Probabil, vor så ¿i le asume în totalitate,culegând roadele unor proiecte - må gândesc aici la cel al Teatrului - pecare eu le-am ini¡iat. (...)

- - - - - A¿ vrea så vå întreb cum a luat fiin¡å Teatrul în conjunctura politicåa începutului de tranzi¡ie?


340

- Ne aflam într-o situa¡ie cel pu¡in bizarå. Atunci trebuiau så disparåtoate institu¡iile din cauza lipsei acute de fonduri, începuse så prindåvia¡å sistemul descentralizårii care s-a dovedit fatal multor segmenteculturale, ca så må refer doar la acestea. La noi, teatrul era, exista uncolectiv de actori care confirmaserå pe scenå în spectacole råmase încon¿tiin¡a publicului, putem spune cå exista o tradi¡ie teatralå påstratåde genera¡iile de spectatori care erau ¿i ei parcå din totdeauna, ¿i pefondul acestor probleme teatrale, a apårut ¿i Marian Negrescu, om allocului, actor la Na¡ionalul din Craiova, ¿i de aici s-a pus problemafoarte serios privind viitorul teatrului ca institu¡ie. Deja semnasem pentruconstituirea Universitå¡ii ,,Constantin Brâncu¿i”, deci ne puteam gândila închegarea unui centru cultural care obliga teatrul så se constituieîntr-o institu¡ie profesionistå sus¡inutå serios din punct de vederefinanciar. ¥mi amintesc cå ideea teatrului a fost dezbåtutå încå de laprimele ¿edin¡e ale consiliului ales, cam toatå lumea, indiferent de a¿azisa culoare politicå, sus¡inea ideea de teatru, iar profesorul Titu Rådoi,care-l avusese elev pe noul director, se aråta a fi dintre cei mai devota¡idemersului nostru. ºineau aproape ¿i Gârbaciu ¿i Gorun... A¿a a fostînceputul... Am cåutat fonduri. S-au desenat organigrame, s-au discutatscheme repertoriale... N-a fost simplu, dar nu ne-a lipsit nici entuziasmul.Fårå el... S-a pus atunci ¿i problema denumirii teatrului. S-a vehiculatnumele Milescu, Arghezi, al Elvirei Godeanu. Sigur, cartea domnuluiCepoi consemneazå probabil toate aceste lucruri. S-a råmas la numelemarii artiste, pe care o cunoscusem cu ceva vreme în urmå ¿i pot såspun cå Teatrul se cheamå aståzi Elvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira GodeanuElvira Godeanu ¿i datoritå contribu¡ieimele. Am cunoscut-o pe artistå la o vârstå înaintatå, în apartamentul eidin centrul Bucure¿tiului, era bolnavå dar avea nostalgia Gorjului.Fusese so¡ia inginerului Prager, constructorul, printre alte obiective deinteres major, ¿i al Castelului de apåCastelului de apåCastelului de apåCastelului de apåCastelului de apå. Coinciden¡å fericitå pentru ora¿ulnostru.

- - - - - Dar construc¡ia clådirii Teatrului trebuia så dureze atâ¡ia ani? Chiargreva atât de puternic asupra bugetului?

- Nu cred, mai degrabå a fost amânatå nejustificat. Dar, peste toate,a fost tenacitatea lui Negrescu...

- - - - - Chiar a¿a?- Da, Marian Negrescu a fost foarte tenace în sus¡inerea ¿i


341

materializarea acestei idei, ideea de teatru de sine ståtåtor, profesionistla Târgu-Jiu.

- - - - - Vå place cum aratå clådirea, cum se integreazå arhitectoniccentrului urbei noastre?

- Da, foarte mult. Arhitectul Maikovschi ¿i constructorii au fåcut totceea ce se putea face cu banii pu¡ini pe care i-au primit, în tran¿e demulte ori dictate politic.

ªi så nu uitåm cå banii ace¿tia, mul¡i-pu¡ini, au fost aproba¡i ba deconsilierii jude¡eni, când Teatrul era patronat de Consiliul jude¡ean, bade Primårie. S-au perindat între timp mai multe guvernåri, poate cå nicinu s-a prea vrut, de-acum totul e doar istorie... Teatrul existå, e foartefrumos, are o salå elegantå care cere pe marea scenå un repertoriu valoros¿i care, sper, va fi apreciat cum se cuvine de public.

*- - - - - Trebuie så vå amintesc cå ¿i procesul de restaurare a Coloanei a

trenat, cå a¡i fost implicat în chestiune încå de la început, cå a¡i fostnevoit så preda¡i ,,afacerea” din punct de vedere administrativ, pierzând¿efia jude¡ului, dar a¡i preluat-o din punct de vedere politic, ajungândla guvernare, la sfâr¿itul cåreia, având la culturå un ministru-actor, prag-matic ¿i bine mobilat politic - de altfel domnul Ion Caramitru a fostvalidat cetå¡ean de onoare cu acte-n regulå - care pe ultima sutå demetri a guvernårii dumneavoastrå a reu¿it så redea ora¿ului Coloana întoatå måre¡ia ¿i splendoarea ei. Acela¿i lucru, nefast de data asta, îlreu¿ise ¿i Radu Varia, finalizând demolarea Coloanei în ultimele ceasuriale guvernårii anilor ’92-’96. Ce s-a întâmplat atunci?

- Atunci? Radu Varia a fost personajul principal al vremii al aceluispectacol, altfel prost. Eu îl întâlneam ¿i-n Aleea Modrogan, dovadå cåera un apropiat al lui Petre Roman, în¡eleg cå era aproape, împreunå cuMariana Nicolesco ¿i de pre¿edintele Ion Iliescu, câ¿tigase “încrederea”Ministerului Culturii ¿i evident, a mini¿trilor care s-au perindat în scaunulacestuia (mai pu¡in Marin Sorescu). Era greu så nu-l prime¿ti la Târgu-Jiu. Mai ales cå venea cu lec¡ia învå¡atå, lec¡ie pe care eram obliga¡i såo învå¡åm ¿i noi. Pânå la urmå, cred cå am avut noroc. Radu Varia aråmas în continuare doar un personaj, apropiat al acelora¿i oameni,unii ajun¿i din påcate din nou la putere. Dar ColoanaColoanaColoanaColoanaColoana existå. ªi efrumoaså!


342

- - - - - Poate, în condi¡iile date, så ajungå ora¿ul nostru un ora¿ cultural?- Nu våd de ce n-ar putea. ¥n jurul Ansamblului Brâncu¿i - care ne

proiecteazå cultural în universalitate, toate celelalte lucruri care existådeja - Universitatea, Teatrul, revistele de culturå cu to¡i scriitorii grupa¡iîn jurul lor, arti¿ti plastici, tinerii care în marea lor majoritate sunt cuprin¿iîn procesul de învå¡åmânt la diferite nivele, împrejurimile atât de pitore¿ti¿i bogate în obiective culturale, må gândesc la arhitectura de lemn,unicå prin bogå¡ia motivelor sculpturale ¿i la månåstirile Gorjului atâtde ales situate, ¿i la câte altele. Ce ne lipse¿te? Ne lipse¿te o infrastructuråpe måsura cerin¡elor actuale, ne lipsesc servicii hoteliere de performan¡å,ne lipsesc, iatå cam multe.

Vå spuneam la început cå am ajuns acum så fim considera¡i unuldintre jude¡ele cele mai sårace. Mai e nevoie så vå amintesc cå la omulsårac, nu prea bate nimeni la poartå? Dar trebuie så fim optimi¿ti. ªi såfacem mereu câte ceva. Teatrul e unul dintre exemple. ªi sper, nu ultimul.

- - - - - ¥n¡eleg cå vå place teatrul! V-am întâlnit la mai toate premierelede pe scena Teatrului Dramatic Elvira Godeanu. Care dintre actori vå emai aproape de suflet?

- Hora¡iu Målåele.- ...?''{Vasile Vasiescu, ªtefan Popescu-Bejat - Deputat de Gorj,ªtefan Popescu-Bejat - Deputat de Gorj,ªtefan Popescu-Bejat - Deputat de Gorj,ªtefan Popescu-Bejat - Deputat de Gorj,ªtefan Popescu-Bejat - Deputat de Gorj,

vicepre¿edinte Pvicepre¿edinte Pvicepre¿edinte Pvicepre¿edinte Pvicepre¿edinte P.D. - ,,Så vå mai amintesc cå la omul sårac nu prea.D. - ,,Så vå mai amintesc cå la omul sårac nu prea.D. - ,,Så vå mai amintesc cå la omul sårac nu prea.D. - ,,Så vå mai amintesc cå la omul sårac nu prea.D. - ,,Så vå mai amintesc cå la omul sårac nu preabate nimeni la poartå?”bate nimeni la poartå?”bate nimeni la poartå?”bate nimeni la poartå?”bate nimeni la poartå?”, Castelul de apå, supliment cultural,Actualitatea Gorjului, 19 iunie 2002}


343

*ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUMUNICIPIUL TG-JIUCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCALCONSILIUL LOCAL


privind aprobarea Organigramei,Statului de func¡ii,

Regulamentului de organizare ¿i func¡ionare¿i numårul de personal

de la Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” Târgu-Jiu

*

Consiliul local al municipiului Târgu-Jiu, jud. Gorj;Având în vedere:- memoriul justificativ al Biroului resurse umane nr. 19125/2002;- propunerea domnului ing. Florin Cârciumaru- Primarul

Municipiului Târgu-Jiu de a se aproba Organigrama, Statul de func¡ii,Regulamentul de organizare ¿i func¡ionare;

- avizul comisiilor de specialitate;- prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001, privind administra¡ia

publicå localå, republicatå,


Art. 1.Art. 1.Art. 1.Art. 1.Art. 1. ¥ncepând cu data de 1 iulie 2002, se înfiin¡eazå TeatrulDramatic “Elvira Godeanu” Târgu-Jiu.

Art. 2.Art. 2.Art. 2.Art. 2.Art. 2. Se aprobå Organigrama, Statul de func¡ii, Regulamentul deorganizare ¿i func¡ionare ¿i numårul de personal de la Teatrul Dramatic,,Elvira Godeanu” Târgu-Jiu, valabile cu data de 1 iulie 2002.

Art. 3.Art. 3.Art. 3.Art. 3.Art. 3. Prevederile prezentei hotårâri vor fi duse la îndeplinire de


344

Direc¡ia Administra¡ie Publicå Localå, Direc¡ia Economicå, Biroulresurse umane, salarizare ¿i Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” Târgu-Jiu.

Pre¿edinte de ¿edin¡å,Consilier,Ing. Petri¿or Dincå Roibu

Contrasemneazå,Secretar,

Elena UngureanuTârgu-JiuNr. 154 din 24.06.2002


345

*ROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAROM¢NIAJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJJUDEºUL GORJMUNICIPIUL T¢RGU-JIUMUNICIPIUL T¢RGU-JIUMUNICIPIUL T¢RGU-JIUMUNICIPIUL T¢RGU-JIUMUNICIPIUL T¢RGU-JIUPRIMARPRIMARPRIMARPRIMARPRIMAR

DISPOZIºIEDISPOZIºIEDISPOZIºIEDISPOZIºIEDISPOZIºIE

Primarul municipiului Tg-Jiu, domnul Florin Cîrciumaru;Având în vedere:- H.C.L. 149, 150, 151, 152, 153 ¿i 154 din 24/ 06/ 2002;- prevederile Legii 1/1970, art. 11;- prevederile art. 68, alin. 1, literele b, f, s, ¡ ¿i u din Legea 215/2001,

privind Administra¡ia publicå localå;¥n temeiul art. 71 din Legea nr. 215/2001, privind administra¡ia

publicå localå,

DISPUNEDISPUNEDISPUNEDISPUNEDISPUNE

Art. 1. Art. 1. Art. 1. Art. 1. Art. 1. ¥ncepând cu data de 01/ 07 /2002, domnul Negrescu Marianse transferå în interesul serviciului de la Direc¡ia de culturå, artå, sport¿i agrement la Teatrul “Elvira Godeanu” în func¡ia de director ... (...)

Art. 2. Art. 2. Art. 2. Art. 2. Art. 2. Prevederile prezentei dispozi¡ii vor fi duse la îndeplinire deTeatrul “Elvira Godeanu”, Biroul resurse umane salarizare ¿i domnulNegrescu Marian.

PRIMAR,Ing. Florin Cârciumaru

Tg-JiuNr. 1231 din 27.06.2002

Se avizeazå pentru legalitateSecretar

Elena Ungureanu


346

*,, La prima vedere, o carte consacratå artelor spectacolului într-o

anumitå zonå a ¡årii ar putea fi rezultatul satisfacerii unor vanitå¡i lo-cale ¿i ar urma så cantoneze între grani¡ele unui univers marcat deambi¡iile întâietå¡ilor provinciale. În consecin¡å, så devinå o construc¡iede cuvinte plicticoaså, acumulând cifre ¿i documente aglomerate defrazele inexpresive ale unor decizii sau înfåptuiri de naturåadministrativå. Cå ar fi mai mult decât o eroare så fie simplificate astfelrealitå¡ile unor deveniri spirituale vine så o demonstreze edificator olansare ce se anun¡å de amploare ¿i larg interes, din care a våzut recentlumina tiparului un prim volum, de peste 350 de pagini, purtând titlulexact Artele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în Gorj; volum datorat unui cunoscut omde culturå, devotat activitå¡ilor spirituale de rezonan¡å, pe care le-a privitîntotdeauna cu necesara gravitate ce li se cuvine conferitå, pentru aevita capcanele gratuitå¡ii ¿i festivismului efemer, bagatelizårii ¿i chiarcompromiterii actului de culturå, låsat la latitudinea unor viziunidiletante, vizând spectaculozitå¡i de moment în locul unor câ¿tigurispirituale reale, de profunxime. Autorul acestei întreprinderi de veritabilårezonan¡å ¿i indiscutabilå utilitate - nu numai pentru cunoa¿tereatrecutului, a unor tradi¡ii valoroase ¿i a înfåptuirilor lor, demni de stimacontemporanilor, ci ¿i pentru o mai dreaptå prefigurare a proiectelorpentru zona de mâine - este cårturarul Ion Cepoi, semnatarul unor cår¡ide poezie ¿i prozå, scrise cu talent ¿i exemplar respect pentru cuvântulromânesc, cuvânt ale cårui carate de expresivitate nu are nimeni dreptulså le maculeze prin graba agramatå, în absen¡a aptitudinilorindispensabile performan¡elor scriitorice¿ti.

Cå va fi o carte îngrijit redactatå, cu fraze elevate ¿i limpezi ¿i lucrareaconsacratå artelor spectacolului din lumea gorjeneascå, garan¡iile eraude aflat în volumul de poezie Amurgul cuvintelor (1997), în volumelede prozå scurtå Scrisori d ela mila zero (1996) ¿i Singuråtateaalegåtorului de curså lungå (1997) sau a romanului Când zeii ca ¿ioamenii (2000). Cå va fi ¿i o carte în care, adoptând un stil adecvatdocumentelor prezentate ori emo¡ii prilejuite de izbânzile unorînaintemergåtori, ståteau mårturie paginile celor douå volume ale amplemonografii, cronicå a satului Bålce¿ti, purtând metaforicul titlu de Apelecare ne-adunå (vol. I - 1997; vol. II - 1999), scriså cu våditå participare


347

afectivå, fårå a se face concesii în privin¡a respectårii riguroase aadevårurilor vremurilor ¿i valorificårii corecte a documentelor ¿iinforma¡iilor, fårå obsesia unor actualizåri for¡ate, mai ales a concluziilor,dupå o pågubitoare modå a noilor vremuri a¿azise de tranzi¡ie.

La capåtul lecturii primului volum, beneficiar al unei informa¡iiexacte, relaxantå în multe privin¡e, inteligent puså în paginå, prinvalorificarea unor contribu¡ii anterioare, cu probitate eviden¡iate de autor,cititorul se va afla în pofida avertismentului din prefa¡å al autorului - înfa¡a unui document riguros, dar însufle¡it ¿i, ca så spun a¿a, devenit,,comestibil” ¿i pentru cititorul mai pu¡in interesat de o asemenea temå,datoritå înzestrårilor autorului acestui Jurnal sentimental, jurnal scris,într-adevår cu mâna pe inimå, plin de emo¡ie ¿i pietate fa¡å de tot ceeace s-a întâmplat la Tg-Jiu din 1834 ¿i pânå aståzi ¿i în care nu se uitånici un moment (ceea ce se mai uitå din påcate, nu doar uneori) cå,,istoria artelor în Gorj nu a fost ¿i nu este altceva decât istoriapersonalitå¡ilor care s-au dedicat ei”.

Cititå prin aceastå grilå, cartea este nu doar captivantå, nu doar utilåcelor ce î¿i asumå azi ori î¿i vor asuma mâine destinul artelorspectacolului, ci ¿i o frumoaså lec¡ie de disimulatå moralå socialå.”

{Nicolae Drago¿, O frumoaså lec¡ie de moralå socialåO frumoaså lec¡ie de moralå socialåO frumoaså lec¡ie de moralå socialåO frumoaså lec¡ie de moralå socialåO frumoaså lec¡ie de moralå socialå, Castelulde apå, nr. 4/ 5 iulie 2002}

*,,Dupå cele ¿apte minuni literare publicate pânå în prezent, Ion Cepoi

ne pune în fa¡a celei de-a opta - ,,Artele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în Gorj”. Înmodestia sa, autorul ,,neagå” conceptul de autenticitate, cândavertizeazå, în introducerea cår¡ii, cå nu este vorba de un documentarriguros întocmit. Dar cine poate defini ,,riguros” conceptul deautenticitate?

Jerzy Topolski gåsea în acesta punctul de plecare al tuturorîntreprinderilor ¿tiin¡ifice ale celui ce cerceteazå pe baza izvoarelor.Ion Cepoi cerceteazå izvoarele, aduce în scenå cam tot ce s-a întâmplatîn teatrul târgujian de la 1834 ¿i pânå aståzi, adicå de la ,,primelemanifeståri de artå dramaticå în Gorj ¿i în Târgu-Jiu”. Teatrul, în lu-mina rampei, arhaic sau modern, î¿i gåse¿te locul într-o carte deexcep¡ionalå valoare. Lucrarea maestrului Cepoi este un spectacol


348

revåzut pe întinderea de aproape douå secole de existen¡å teatralå pemeleagurile noastre. Prin virtuozitatea ¿i arta creativo-literarå a autorului,oameni, personaje ¿i personalitå¡i de seamå ale teatrului ne dausentimentul unei lumi care nu ne-a påråsit niciodatå, cåreia îi sim¡imprezen¡å, îi auzim suflul din culise, replica din scenå.

Declarat sau nu, Ion Cepoi este un hermeneutic autentic ¿i de claså,chiar dacå domnia sa nu acceptå termenul de autenticitate. ,,ArteleArteleArteleArteleArtelespectacolului în Gorjspectacolului în Gorjspectacolului în Gorjspectacolului în Gorjspectacolului în Gorj” îl define¿te cu prisosin¡å. Poet, prozator,hermeneutic, Ion Cepoi fascineazå cititorii cu încå o crea¡ie de certåvaloare culturalå. Editura Centrului Crea¡iei Populare Gorj, sub îngrijireacåreia a fost posibilå apari¡ia cår¡ii, î¿i face un merit ¿i o datorie aducândun strop de ambrå întru hrana spiritualå a zeului cititor.”

{Alexandru Alexandru, Artele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în Gorj, Opinia/ 5-11 iulie 2002}

*,,Via¡a culturalå a Târgu-Jiului, a Gorjului începe så capete vechime.

Ceea ce pe vremea lui Alexandru ªtefulescu era doar o cronicå deactualitate sau poate o scurtå trecere în revistå a unor manifeståriîntâmplate într-o perioadå de timp ce nu depå¿ea vârsta maturitå¡ii unuiom, devine, iatå, adevåratå istorie. Evenimente ¿i fapte decantate detrecerea timpului se încheagå în viziuni particulare asupra unui anumitdomeniu sau a altuia, conturând perioade cårora poate nu le-am acordatcuvenita aten¡ie.

“Artele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în Gorj” apårutå la Editura Centrului Jude¡eanal Crea¡iei Populare Gorj este primul volum dintr-o lucrare mai amplåpe care autorul - profesorul Ion Cepoi - o dedicå muzelor care i-auinspirat pe creatorii gorjeni.

¥n mod absolut fericit, lansarea cår¡ii a avut loc în chiar ziuainaugurårii noului local al Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu”. Nicinu se putea altfel, având în vedere legåtura de suflet ¿i de profesie a luiIon Cepoi cu teatrul târgujian, al cårui secretar literar este. ¥ntre CasaMåldåråscu, prezentå pe coperta volumului, în care a avut loc primareprezenta¡ie teatralå din Târgu-Jiu ¿i actualul sediu al teatrului este odistan¡å de 168 de ani. Multe genera¡ii de arti¿ti, scriitori, dramaturgi,dar ¿i de oameni cu diferite profesii care au contribuit la dezvoltarea


349

teatrului, literaturii ¿i muzicii în Gorj sunt prezente în aceastå carte prinnumele cele mai proeminente. Aflåm aici interesante amånunte legatede diverse sedii ale teatrelor din Târgu-Jiu, precum ¿i despre marilenume ale slujitorilor scenei române¿ti, pleca¡i de pe meleaguri gorjene.

“Artele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în GorjArtele spectacolului în Gorj” nu este doar o bogatå surså de date,ci ¿i un “jurnal sentimental” cum i spune chiar autorul, al cårui parcurseste presårat cu puternica aromå ¿i culoare a vremurilor de altådatådintr-un lini¿tit târgu¿or de pe malul Jiului.

Din spusele autorului, am aflat cå cel de-al doilea volum al lucråriiva fi gata în aceastå toamnå ¿i va fi dedicat marii doamne a teatruluiromânesc, Elvira Godeanu.''

{A. Råducan, Jurnal sentimental al teatrului gorjeanJurnal sentimental al teatrului gorjeanJurnal sentimental al teatrului gorjeanJurnal sentimental al teatrului gorjeanJurnal sentimental al teatrului gorjean, Adevårulde Gorj, 12 iulie 2002}


350

*Domnule PrimarDomnule PrimarDomnule PrimarDomnule PrimarDomnule Primar,,,,,

Având onoarea a vå înainta în data de 12 iunie a.c. proiectul privindînfiin¡area Consiliului artistic consultativ al institu¡iei Primarului deTg-Jiu, ¿i în¡elegând din surse diverse cå inten¡iona¡i a-l pune în practicå- într-o formå sau alta, în urma unor consultåri relative la dorin¡a DomnieiVoastre de a avea la dispozi¡ie o formå mai concretå a acestui proiect,împreunå cu dl. Marian Negrescu, directorul Teatrului ,,ElviraGodeanu”, vå prezentåm alte câteva considera¡ii:

- sediul acestor întâlniri trebuie så fie localul nou al Teatrului, spa¡iuîn måsurå så ofere membrilor Consiliului certitudinea cå participå doarla construirea dimensiunii culturale a ora¿ului, precum ¿i cå aceaståparticipare se aflå dincolo de interese politice de moment;

- printre propunerile pe care le consideråm potrivite acestui proiectenumeråm:

1. Acordarea de pensii viagere în cuantum de maximum 2 milioanede lei/ lunå unor personalitå¡i culturale, sportive etc. locale aflate, dindiverse motive, în situa¡ii materiale dificile;

2. Aplicarea unor semne memoriale explicative pe: casa Fr. Milescu(pasarelå), Facultatea de drept, casa dr. Brådi¿teanu (casa Dopelreitter),casa Iunian (rectorat UCB) etc.;

3. Acordarea numelui de personalitå¡i unor stråzi, stradele, alei: Fr.Milescu, Iosif Keber, Aristizza Romanescu, Elena Theodorini, VasileLascår, Gh. ¿i Arethia Tåtårescu. Nicu D. Milo¿escu, Iuliu Moisil, RollaPiekarschi etc.;

4. Realizarea unei Alei a Personalitå¡ilor emblematice pt. Gorj, pedigul Jiului - zona dinspre Stadion sau în rotonda Teatrului de varå dinParcul Central: sf. Nicodim, voievodul Litovoi, Dincå Schileru, ArethiaTåtårescu, Iosif Keber, Elvira Godeanu, Victor Daimaca, PetruDumitriu, George Uscåtescu, Constantin Bråiloiu etc. (maxim 12 statui);

5. Constituirea unei orchestre semisimfonice, cu personal angajatprin contract de muncå (12 persoane), buget propriu de venituri ¿icheltuieli, cu stagiune în imobilul Teatrului; achizi¡ionarea unui pianperformant;

6. Preluarea financiarå ¿i logisticå, de cåtre Centrul Brâncu¿i, a


351

revistei Brâncu¿i precum ¿i a colec¡iei editoriale ,,Brâncu¿iana”;7. Organizarea ¿i desfå¿urarea, la Tg-Jiu, a programelor: ªcoala de

varå a teatrelor române¿ti, Festivalul interna¡ional de teatru ,,Conexiuni”etc.;

8. Schimbarea destina¡iei actuale a unor clådiri sau spa¡ii ¿i acordareafunc¡iei sociale ¿i culturale adecvate acestora:

- mutarea Muzeului de artå în spa¡iile Muzeului Jude¡ean;- reconsiderarea ¿i reformularea obiectului de activitate pentru

Centrul Cultural ,,Constantin Brâncu¿i”, angajarea directå ¿i/ sau princolaborare a unor personalitå¡i semnificative din domeniu ¿i repartizareaca sediu a Casei Bålånescu (singura caså validå în care a locuit Brâncu¿iîn perioada 1937-38 ¿i în a cårei grådinå se aflå trovan¡i/ pietre cesemnificå momentul esen¡ializårii totale a crea¡iei brâncu¿iene de lasfâr¿itul vie¡ii);

- înfiin¡area Galeriei de Artå Modernå, în urma unor activitå¡i deconsolidare, renovare ¿i reîmpår¡ire a spa¡iilor existente, în Foi¿orul defoc din Grådina Publicå;

- refacerea, prin strategii de gen pe termen scurt ¿i mediu, a statutuluide parc dendrologic al Grådinii Publice ¿i a celui de localitate turisticåde interes na¡ional a Tg-Jiului - calitate de¡inutå de acesta încå din anul1938;

- preluarea, prin achizi¡ionare directå, a clådirii alipite de Teatru(restaurant Trianon plus etaj), demers prin care s-ar realiza: spa¡ii deexpozi¡ii; Club ,,Prietenii Artelor” - care ar putea include elita culturalå,politicå ¿i economicå a ora¿ului, fiecare dintre membrii având astfelposibilitatea cunoa¿terii nemijlocite a eforturilor în plan social-culturalde la nivelul localitå¡ii, dar ¿i pe aceea a participårii în nume propriu laactivitå¡i de mecenat, fapt care ar mic¿ora semnificativ presiunea asuprabugetului local; minihotel pentru colaboratorii externi ai teatrului (¿iorchestrei simfonice) : regizori, scenografi, dirijori, actori, interpre¡ietc. - toate acestea semnificând atât o reducere a cheltuielilor directe decazare/ maså pentru invita¡i cât ¿i, în perioadele de pauzå, o posibilåsurså de venituri la bugetul teatrului;

9. Constituirea, într-un spa¡iu aleatoriu, a unei galerii de fotografiecare så cuprindå imaginea ¿i biografia pe scurt a marilor personalitå¡iculturale, istorice, politice sau de altå naturå din istoria mai veche sau


352

mai nouå a ora¿ului, precum ¿i pe acelea ale celor declara¡i Cetå¡eni deonoare ai Tg-Jiului;

10. Instituirea ¿i desfå¿urarea - pe plan local, dar cu relevan¡åjude¡eanå/ regionalå ¿i, atunci când este cazul, cu participare na¡ionalå- dupå modelul Anului Brâncu¿i, a unui proiect cultural care så readucåîn memoria colectivå anvergura unor personalitå¡i emblematice pentruGorj/ Oltenia sau ¡arå: ex.: Anul Litovoi, Nicodim, Tudor Vladimirescu/Ecaterina Teodoroiu, Alexandru ªtefulescu, Elena Theodorini, ElviraGodeanu, Arethia Tåtårescu etc., prilej cu care, succesiv ¿i cu eforturifinanciare diminuate, s-ar putea realiza Aleea Personalitå¡ilor, studii,monografii sau albume relative la via¡a ¿i crea¡ia acestora;

11. Constituirea unui grup de lucru pentru întocmirea ¿i editareaunei Istorii a TârIstorii a TârIstorii a TârIstorii a TârIstorii a Târgu-Jiului,gu-Jiului,gu-Jiului,gu-Jiului,gu-Jiului, ultima men¡ionabilå fiind aceea a luiAlexandru ªtefulescu, informa¡iile oprindu-se înså la nivelul anului1905;

12. Elaborarea unei strategii culturale care:- pe termen scurt så aibå în vedere unele dintre propunerile de mai

sus;- pe termen mediu så realizeze majoritatea proiectelor enumerate, a

cåror finalizarea så aibå ca reper anul 20062006200620062006, datå la care localitateaTârgu-Jiu va împlini 600 ani de la prima atestare documentarå (23600 ani de la prima atestare documentarå (23600 ani de la prima atestare documentarå (23600 ani de la prima atestare documentarå (23600 ani de la prima atestare documentarå (23noiembrie 1406);noiembrie 1406);noiembrie 1406);noiembrie 1406);noiembrie 1406);

- pe termen lung så permitå demersul de depunere a candidaturiiora¿ului Tg-Jiu ca ¿i Capitalå culturalå europeanåCapitalå culturalå europeanåCapitalå culturalå europeanåCapitalå culturalå europeanåCapitalå culturalå europeanå, undeva în jurulanului 2010, când se vor sårbåtori ¿i 130 ani de la na¿terea lui ConstantinBrâncu¿i iar majoritatea proiectelor care ar legitima aceastå ini¡iativåar fi deja func¡ionale.

16 iulie 2002

În speran¡a cå v-am fost într-un fel sau altul de folos,råmânem ai Dumneavoastrå,

Ion CepoiMarian Negrescu


353

*FIªÅ DE REPERTORIU

1993 - 2002

*În regia lui Marian Negrescu:

1. O scrisoare pierdutå, de I. L.Caragiale;2. D-ale Carnavalului, de I. L. Caragiale;

3. Conu Leonida fa¡å cu reac¡iunea, de I. L. Caragiale;4. O noapte furtunoaså, de I. L. Caragiale;

5. Jacques sau Supunerea, de Eugen Ionescu;6. A douåsprezecea noapte, de W. Shakespeare;

7. Îmblânzirea scorpiei, de W. Shakespeare;8. Commedia, de M. Negrescu;9. Wally’s Café, de S. Bobrick

*În regia lui Cristi Juncu:

1. Jourdain cel scrântit, de M. Bulgakov;2. Cåsåtoria, de N.V. Gogol

*În regia lui Cristian Cârcu (Teatrul de Stat Sibiu):

1. Cu u¿ile închise, de J.P. Sartre

* În regia lui Radu Tempea (Teatrul Na¡ional Cluj):

1. Semnul crucii, de Gabriel Marcel (premierå na¡ionalå)

*În regia lui Bogdan Cristian Drågan:

1. Carantina, de Tullio Zanovello (premierå mondialå,în prezen¡a autorului);

2. Revolta de pe urmå a Evei Braun, de B. C. Drågan(premierå absolutå);

3. Ursul ¿i Cântecul lebedei, de A. P. Cehov;


354

4. Bietul John, de David Osborn (premierå absolutå);5. Procesul Eminescu, de Anca Dinu (premierå absolutå);

6.Cântårea¡a chealå, de Eugen Ionescu;7. Bolnavul închipuit, de Molière;

8. Capul lui Mo¡oc, de Horia Gârbea

*În regia lui Eugen Titu:

1. Interesul poartå fesul, de Jacinto Benavente(premierå na¡ionalå);

2. Sinuciga¿ul, de N. Erdman

*În regia lui Nicu Ursu:

1. Te plåtesc ca så må iube¿ti, de Dan Tårchilå;2. Take, Ianke ¿i Cadâr, de V. I. Popa;3. Neîn¡elegerea, de Albert Camus;

4. Angajare de clown, de Matei Vi¿niec

*În regia lui Ion Alexandrescu:1. Muck cel Mic, de W. Hauff;

2. Motanul încål¡at, de H. Kahlau;3. Påpu¿a cu piciorul rupt, de V. I. Popa;

4. Cåciuli¡a ro¿ie, de Radu Gyr;5. Nåzdråvanii, de R. Gugu.


355

*,, Dupå lupte seculare” care au durat, totu¿i, ani buni, iatå, ¿i-a deschis

larg por¡ile Teatrul ,,Elvira Godeanu”. S-a întâmplat ,,minunea” - zicunii, altora nici cå le paså. Conducerea teatrului sau organizatorii aufåcut ce se fåcea ¿i mai demult: au trimis invita¡ii întregului ,,activ”,uitând de oamenii de culturå; s-a întâmplat ¿i mai råu decât odinioarå -activi¿tii ,,vechi” î¿i trmiteau în loc ¿oferii ¿i dactilografele, cei ,,noi”n-au venit pur ¿i simplu, iar conducåtorii auto ¿i informaticiencele aupreferat så meargå la ¡arå (,,meargå pictorii la ¡arå!— - se zicea altådatå),la pra¿ila a doua. A¿a cå în superbul hol, ca ¿i, ceva mai încolo, superba¿i cocheta salå au råmas pe jumåtate goale. Optimi¿tii ar zice cå au fostpe jumåtate pline, dar nu merge - se cuvenea ca ,,minunea” så fieurmåritå de to¡i ,,locuitorii urbei”, ‘’¿i din åia ¿i din ceilal¡i”.

Noroc cå acestå urmare fireascå a obedien¡ei, improprii mai alesteatrului, care chiar are menirea de a o combate, fu singura partedezagreabilå a acestui ,,curat eveniment”. M-am aflat ¿i eu ,,privitor cala teatru” cu întrebarea de deschidere: ,,¿i-acum så face¡i pe dracu-npatru, så-mi zice¡i <<de ce-a¡i venit la teatru?>>. Cu asemenea cetate,rând pe rând, din Våcåre¿ti, din Nicolae Filimon, din Caragiale, dinTopârceanu ¿i din Eminescu, onoråm la rându-ne ziua de sâmbåtå, 8iunie, a anului 2002, ce va råmâne ,,înscriså cu litere de aur ...” etc.,etc...

La ora 19,00 ¿i câteva minute, în hol, a spus ,,Bunå seara” ¿i ,,bine-a¡i vebit acaså” Ion Cepoi. Au salutat cu fermitate ¿i gentile¡e: primarulFlorin Cârciumaru, prefectul Toni Greblå. Nicolae Diaconu a spus cå-i ,,e scârbå”. A încercat så spunå ceva Viorel Gârbaciu, dar a fostîntrerupt. S-a lansat o carte scriså de cel ce-a zis ,,bunå seara”. Toatevorbele au fost frumoase, dar au fost, vorba divinului Will ,,vorbe, vorbe,vorbe ...”. Fapta a fost chiar splendida clådire, modernå ¿i discretå,numai bunå de un teatru de bunå calitate, (de) Doamne-ajutå!

Cam dupå o orå s-a intrat în salå. Cum zic, cele 200 de locuri ar fiputut fi pline, dar de data aceasta nu dåm vina pe indiferentul public.Pe cortina încå închiså au apårut imagini filmate, televizate cu ElviraGodeanu - fantasticå femeie, despre care Eugen Barbu spunea cå a fostcea mai frumoaså actri¡å våzutå vreodatå. Douå tablouri de efigie dinhol probeazå aceasta. A urmat un film plin de triste¡e despre odiseea


356

clådirii de la stadiul de ruinå pânå la cel actual, nåruire ¿i zidire înso¡itede versete semnificative din Paracliserul lui Marin Sorescu. Tot dinpartea festivå au fåcut parte ¿i aplauzele finale regizate de MarianNegrescu, adresate tuturor ,,copiilor” actori ai teatrului ¿i ,,Last but notleast” arhitectului acestui edificiu. Totul s-a încheiat cu o cupå-douåde ¿ampanie ¿i felicitåri întru totul meritate. A lipsit cu gra¡ie (dar fusede diminea¡å la un fel de avanpremierå a deschiderii, cu ,,Fiii Gorjului”)Nicolae Mischie, care ar fi trebuit så rosteascå vorbele din titlu.

În partea finalå a festivitå¡ii, doamna profesoarå univ. IleanaBerlogea, important critic de teatru, bine zicea (într-un implacabil discursdin inimå) cå ,,nu se putea o mai bunå alegere pentru un astfel deeveniment decât ParacliserulParacliserulParacliserulParacliserulParacliserul, acest poem dramatic despre zidire, templu¿i sacrificiu al lui Marin Sorescu”. Personal, ca spectator ,,avizat” -membru UNITER, sec¡ia criticå teatralå - cu cotiza¡ia la zi - subsemnatuls-a uitat la scenå cu inima strânså: un text greu, de un misticism abuziv(greu de explicat cum de s-a tipårit acesta în ,,Luceafårul” parcå, încårticicå, apoi ¿i cum de a fost acceptat pe scenå, înainte de Potop, decomisiile ideologice cu însårcinåri de cenzurå), subtil, fåråspectaculozitate, de spus la rugåciunea de searå, mai bine zis ,,fåcut”de un singur personaj, paracliserul solitar. Mai våzusem câtevaspectacole ale trupei ¿i m-am ab¡inut så må exprim, pentru cå nu måconvinseserå. Dupå câteva minute doar am råsuflat u¿urat: iatå, i-amzis la ¿ampanie lui Marian Negrescu, realizatorul spectacolului, cevade ,,Doamne-ajutå!”. Ba, chiar un spectacol bun! Textul sorescian afost fragmentat cu inteligen¡å ¿i a fost transferat din solilocviu într-uncolocviu la care s-a manifestat to¡i actorii trupei inaugurale. MarianNegrescu a pus în mi¿care frazele decupate, le-a conferit gesturi ¿i reac¡iiexterioare, limpezind, la lumina multelor lumânåri, cea¡a obscurå încare Marin Sorescu fusese nevoit så-¿i tåinuiascå secretele idei.Extraordinar a fost faptul cå între actori s-a instalat o anume solidaritatede talent ¿i aten¡ie, fåurindu-se ceea ce e esen¡ial într-un teatru: ,,echipa”.Nici un accent de vedetism sau ¿u¿anea (douå primejdii de care oriceteatru trebuie så se fereascå). Dåm numele acestor actori aplaudându-iîn bloc, în ordinea fotografiilor din frumosul caiet (mapå) de salå: RodicaAdriana Gugu, Pompiliu Ciochia, Monica Sfetcu, Stoica Ion, MarianaGhi¡ulescu, Aurelian Dobroiu, Ruxandra ¿i Alexandru Cornea, Lumini¡a


357

ªorop, Ion Alexandrescu, Cornelia Diaconu, George Dråghescu, SimonaUrs, Valer Dellacheza, Titu Eugen, Cristinel Dobran, Eremia Constantin,Dan Calotå, Sorin Giurca, Valeriu Bâzu. Pentru încheierea forma¡iei:Geni Macsim (absentå), regizorii Nicu Ursu ¿i Bogdan Cristian Drågan¿i scenograful Nem¡oiu Petronela. Så fie într-un ceas bun ¿i de n-arråmâne, vorba lui Titu Maiorescu, ‘’formå fårå fond”.”

{Valentin Ta¿cu, Tabletå de scriitor - ,,Vabletå de scriitor - ,,Vabletå de scriitor - ,,Vabletå de scriitor - ,,Vabletå de scriitor - ,,V-am dat T-am dat T-am dat T-am dat T-am dat Teatru, vi-leatru, vi-leatru, vi-leatru, vi-leatru, vi-lpåzi¡i!”påzi¡i!”påzi¡i!”påzi¡i!”påzi¡i!”, Gorjeanul, nr. 3430/ 16 iulie 2002}


358


HOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REHOTÅR¢REprivind constituirea Consiliului de administra¡ie la Teatrul Dra-

matic ,,Elvira Godeanu”

Consiliul local al municipiului Tg-Jiu, jud. Gorj;Având în vedere:- referatul nr. 20979/ 2002 al Direc¡iei Administra¡ie Publicå Localå;- HCL nr. 154/ 24.05.2002;- avizul comisiilor de specialitate;- prevederile art. 38, alin. 2. lit. i, j ¿i n din Legea nr. 215/ 2001;În temeiul art. 46 din legea nr. 215/ 2001, privind administra¡ia

publicå localå


Art. 1. Constituirea Consiliului de admnistra¡ie la Teatrul Dramatic,,Elvira Godeanu” în urmåtoarea componen¡å:

1. Negrescu Marian - Director Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”- pre¿edinte;

2. Sanda Gabriel - Viceprimar al municipiului Tg-Jiu - membru;3. Temereancå Gheorghe - consilier local - membru;4. Andri¡oiu Cornel - consilier local - membru;5. Nichifor Gheorghe - consilier local - membru;6. Popescu Emil - consilier local - membru;7. Antonie Vasile - consilier local - membru.Art. 2. Direc¡ia Administra¡ie Publicå Localå ¿i Biroul Resurse

Umane din cadrul Primåriei municipiului Tg-Jiu vor întocmiRegulamentul de func¡ionare al Consiliului de administra¡ie de la TeatrulDramatic ,,Elvira Godeanu”, atribu¡iile ¿i sarcinile specifice acesteia.


359

Art. 3. Prevederile prezentei hotårâri vor fi duse la îndeplinire deDirec¡ia Administra¡ie Publicå Localå, Biroul Resurse Umane,Salarizare ¿i Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”.

Pre¿edinte de ¿edin¡å ContrasemneazåConsilier SecretarPetri¿or Dincå Roibu Elena Ungureanu

Tg-JiuNr. 188 din 29. 07. 2002


360

*,,Conducerea Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu a

demarat ieri, în tot jude¡ul, mult a¿teptata campanie de vindere aabonamentelor pentru stagiunea 2002-2003. Marian Negrescu,directorul teatrului, a precizat cå odatå cu ini¡ierea campaniei, ieri, primulabonament pentru aceastå stagiune a fost cumpårat de o bunicå, pentrua-l oferi cadou fiicei, o iubitoare de teatru.

Surprinzåtor pentru conducerea teatrului a fost cå cele mai cåutateabonamente, dar ¿i cele mai scumpe, sunt cele VIP. “Chiar dacå pre¡uleste de 1.500.000 lei, este firesc så fie cele mai cåutate, deoarece estevorba de spectacolele de premierå oficialå, iar aceste abonamente suntlimitate la un numår de 200 pe an”, a declarat Marian Negrescu.''

{Alina Sandu, Abonamentele tip VIP - cele mai cåutate deAbonamentele tip VIP - cele mai cåutate deAbonamentele tip VIP - cele mai cåutate deAbonamentele tip VIP - cele mai cåutate deAbonamentele tip VIP - cele mai cåutate degorjeni,gorjeni,gorjeni,gorjeni,gorjeni, Gorjeanul, 8 august 2002}


361


362

*TEATEATEATEATEATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATRUL DRAMATICTICTICTICTIC,,EL,,EL,,EL,,EL,,ELVIRA GODEANU”VIRA GODEANU”VIRA GODEANU”VIRA GODEANU”VIRA GODEANU”

T¢RGU-JIUT¢RGU-JIUT¢RGU-JIUT¢RGU-JIUT¢RGU-JIU

Doamnelor ¿i domnilor!

SE DESCHIDE TEATRUL!

Dupå o lungå a¿teptare, un vis a devenit realitate: TDupå o lungå a¿teptare, un vis a devenit realitate: TDupå o lungå a¿teptare, un vis a devenit realitate: TDupå o lungå a¿teptare, un vis a devenit realitate: TDupå o lungå a¿teptare, un vis a devenit realitate: Teatrul existå.eatrul existå.eatrul existå.eatrul existå.eatrul existå.ªi pentru cå aceastå ,,bisericå a sufletelor” este a Dumneavoastrå,ªi pentru cå aceastå ,,bisericå a sufletelor” este a Dumneavoastrå,ªi pentru cå aceastå ,,bisericå a sufletelor” este a Dumneavoastrå,ªi pentru cå aceastå ,,bisericå a sufletelor” este a Dumneavoastrå,ªi pentru cå aceastå ,,bisericå a sufletelor” este a Dumneavoastrå,vå dorim så vå bucura¡i de ea împreunå cu to¡i cei dragi.vå dorim så vå bucura¡i de ea împreunå cu to¡i cei dragi.vå dorim så vå bucura¡i de ea împreunå cu to¡i cei dragi.vå dorim så vå bucura¡i de ea împreunå cu to¡i cei dragi.vå dorim så vå bucura¡i de ea împreunå cu to¡i cei dragi.

Marian NegrescuMarian NegrescuMarian NegrescuMarian NegrescuMarian Negrescu

ABONAMENTE ANUALEABONAMENTE ANUALEABONAMENTE ANUALEABONAMENTE ANUALEABONAMENTE ANUALE(stagiune completå)(stagiune completå)(stagiune completå)(stagiune completå)(stagiune completå)

1. ABONAMENT TIP 1. ABONAMENT TIP 1. ABONAMENT TIP 1. ABONAMENT TIP 1. ABONAMENT TIP VIPVIPVIPVIPVIPAceste abonamente sunt limitate la un numår de 200 pe an, deoarece

este vorba de spectacolele în premierå oficialå în premierå oficialå în premierå oficialå în premierå oficialå în premierå oficialå (primul spectacol).Posesorii acestui tip de abonament vor avea rezervat acela¿i loc de-a

lungul stagiunii ¿i vor beneficia de protocolul oferit de teatru dupå fiecarepremierå.

De asemenea, vor participa la tragerile la sor¡i ale unei TTTTTomboleomboleomboleomboleombolespecialespecialespecialespecialespeciale anuale pentru Premiul de filedelitatePremiul de filedelitatePremiul de filedelitatePremiul de filedelitatePremiul de filedelitate. Premiul se acordå uneisingure persoane ¿i are o valoare de 1,5 milioane1,5 milioane1,5 milioane1,5 milioane1,5 milioane lei în obiecte sauservicii.

Pre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonament VIPVIPVIPVIPVIP:***** 1.500.000 lei/ persoanå/ 7 premiere.1.500.000 lei/ persoanå/ 7 premiere.1.500.000 lei/ persoanå/ 7 premiere.1.500.000 lei/ persoanå/ 7 premiere.1.500.000 lei/ persoanå/ 7 premiere.

2. ABONAMENT2. ABONAMENT2. ABONAMENT2. ABONAMENT2. ABONAMENT DE DE DE DE DE FFFFFAMILIE 1AMILIE 1AMILIE 1AMILIE 1AMILIE 1Acest tip de abonament se adreseazå familiilor compuse din 2 membri.Posesorii acestui tip de abonament pot face rezervåri pentru TTTTTichetulichetulichetulichetulichetul

de locde locde locde locde loc de-a lungul stagiunii 2002-2003 pentru cele 7 premiere anuale.Pre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonament de Familie 1de Familie 1de Familie 1de Familie 1de Familie 1:

***** 400.000 lei/ 2 persoane/ 7 premiere/ an.400.000 lei/ 2 persoane/ 7 premiere/ an.400.000 lei/ 2 persoane/ 7 premiere/ an.400.000 lei/ 2 persoane/ 7 premiere/ an.400.000 lei/ 2 persoane/ 7 premiere/ an.


363

3. ABONAMENT3. ABONAMENT3. ABONAMENT3. ABONAMENT3. ABONAMENT DE DE DE DE DE FFFFFAMILIEAMILIEAMILIEAMILIEAMILIE 2 2 2 2 2Acest tip de abonament se adreseazå familiilor compuse din 3 membri.Posesorii acestui tip de abonament pot face rezervåri pentru TTTTTicheteleicheteleicheteleicheteleichetele

de locde locde locde locde loc de-a lungul stagiunii 2002-2003, ¿i pe lângå cele 3 locuri rezervatebeneficiazå (la cerere) de 1 loc bonnus1 loc bonnus1 loc bonnus1 loc bonnus1 loc bonnus (gratuit), deci de 4 locuri4 locuri4 locuri4 locuri4 locuri!

Pre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonament de Familie 2de Familie 2de Familie 2de Familie 2de Familie 2:***** 765.000 lei/ 3+1 persoane/ 7 premiere/ an..000 lei/ 3+1 persoane/ 7 premiere/ an..000 lei/ 3+1 persoane/ 7 premiere/ an..000 lei/ 3+1 persoane/ 7 premiere/ an..000 lei/ 3+1 persoane/ 7 premiere/ an.

4. ABONAMENT TIP 4. ABONAMENT TIP 4. ABONAMENT TIP 4. ABONAMENT TIP 4. ABONAMENT TIP ELEV/ STUDENTELEV/ STUDENTELEV/ STUDENTELEV/ STUDENTELEV/ STUDENTAcest tip de abonament se adreseazå elevilor ¿i studen¡ilor ¿i este

individualindividualindividualindividualindividual ¿i personalizatpersonalizatpersonalizatpersonalizatpersonalizat.Posesorii lui fac obiectul unui contract special pe care teatrul îl face

cu unitatea de învå¡åmânt (gimnaziu, liceu, universitate). Spectacolelepentru elevi/ studen¡i vor fi impresariate prin puncte speciale deschiseîn fiecare a¿ezåmânt ¿colar.

Vizionarea se face în grup, pentru 200 abona¡i/ spectacol.***** Pentru acest tip de abonament, plata se face în douå rateplata se face în douå rateplata se face în douå rateplata se face în douå rateplata se face în douå rate:- 50% la începutul stagiunii;- 50% la jumåtatea stagiunii (februarie)

Pre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tip elev/ studentelev/ studentelev/ studentelev/ studentelev/ student * * * * * 200.000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an.

5. ABONAMENT TIP 5. ABONAMENT TIP 5. ABONAMENT TIP 5. ABONAMENT TIP 5. ABONAMENT TIP PENSIONAR/ ªOMERPENSIONAR/ ªOMERPENSIONAR/ ªOMERPENSIONAR/ ªOMERPENSIONAR/ ªOMERAcest tip de abonament se adreseazå pensionarilor ¿i persoanelor care,

temporar, sunt în ¿omaj.Posesorii acestui tip de abonament pot face rezervåri pentru TTTTTicheteicheteicheteicheteichete

de locde locde locde locde loc de-a lungul stagiunii 2002-2003, pentru cele 7 premiere anuale.Pre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tipPre¡ul unui abonament tip pensionar/ ¿omerpensionar/ ¿omerpensionar/ ¿omerpensionar/ ¿omerpensionar/ ¿omer

***** 150.000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 7 premiere/ an.

FFFFFACILITÅºI SPECIALEACILITÅºI SPECIALEACILITÅºI SPECIALEACILITÅºI SPECIALEACILITÅºI SPECIALEPentru persoanele cu handicap accesul este GRA accesul este GRA accesul este GRA accesul este GRA accesul este GRATUITTUITTUITTUITTUIT, , , , , în limita a

maximum 4 Bilete de favoare maximum 4 Bilete de favoare maximum 4 Bilete de favoare maximum 4 Bilete de favoare maximum 4 Bilete de favoare acordate la fiecare spectacol la fiecare spectacol la fiecare spectacol la fiecare spectacol la fiecare spectacol!!!!!

ALALALALALTE INFORMAºII:TE INFORMAºII:TE INFORMAºII:TE INFORMAºII:TE INFORMAºII:* Pentru toate tipurile de abonament * Pentru toate tipurile de abonament * Pentru toate tipurile de abonament * Pentru toate tipurile de abonament * Pentru toate tipurile de abonament Apelul telefonic esteApelul telefonic esteApelul telefonic esteApelul telefonic esteApelul telefonic este


364

netaxabil!netaxabil!netaxabil!netaxabil!netaxabil!* SPECT* SPECT* SPECT* SPECT* SPECTACOLE ÎN RELUARE ACOLE ÎN RELUARE ACOLE ÎN RELUARE ACOLE ÎN RELUARE ACOLE ÎN RELUARE (altele decât cele 7 premiere)

prezentate în stagiunea 2002-2003:prezentate în stagiunea 2002-2003:prezentate în stagiunea 2002-2003:prezentate în stagiunea 2002-2003:prezentate în stagiunea 2002-2003:- Pentru spectacolele în reluare din stagiunile anterioare pre¡ul unui

bilet pentru spectatorii care nu sunt abona¡ipentru spectatorii care nu sunt abona¡ipentru spectatorii care nu sunt abona¡ipentru spectatorii care nu sunt abona¡ipentru spectatorii care nu sunt abona¡i este de 70% 70% 70% 70% 70% din pre¡ulintrårii generaleintrårii generaleintrårii generaleintrårii generaleintrårii generale;

- Pentru abona¡i- Pentru abona¡i- Pentru abona¡i- Pentru abona¡i- Pentru abona¡i, pre¡ul unui bilet pentru spectacolele în reluare estede 30%30%30%30%30% din pre¡ul intrårii generaleintrårii generaleintrårii generaleintrårii generaleintrårii generale.

INTRARE GENERALÅINTRARE GENERALÅINTRARE GENERALÅINTRARE GENERALÅINTRARE GENERALÅPentru persoanele care nu sunt în posesia nici unuia dintre tipurile de

abonament, pre¡ul unui bilet la casa de bilete este de 60.000 lei60.000 lei60.000 lei60.000 lei60.000 lei.

ALALALALALTE SPECTTE SPECTTE SPECTTE SPECTTE SPECTACOLEACOLEACOLEACOLEACOLEPentru alte spectacole dramatice decât acelea montatede Teatrul

Dramatic ,,Elvira Godeanu”, abona¡ii au un discount de 10%abona¡ii au un discount de 10%abona¡ii au un discount de 10%abona¡ii au un discount de 10%abona¡ii au un discount de 10%.

CINEMACINEMACINEMACINEMACINEMATECATECATECATECATECA DE AR DE AR DE AR DE AR DE ARTÅTÅTÅTÅTÅÎncepând cu stagiunea 2002-2003, Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”

va oferi spectatorilor îndrågosti¡i de arta filmului posibilitatea vizionåriiunor crea¡ii cinematografice intrate în patrimoniul cultural universal,prin

CINEMACINEMACINEMACINEMACINEMATECATECATECATECATECA DE AR DE AR DE AR DE AR DE ARTÅTÅTÅTÅTÅ*****

Filmele vor fi prezentate în cadrul unor cicluri compacte, care vorcuprinde selec¡ii tematice din opera cinematograficå a unor mari regizori¿i actori ai lumii - români ¿i stråini.

Fiecare ciclu care se lanseazå va fi precedat de o prezentare fåcutå deprofesori de la Academia de Teatru ¿i Film Bucure¿ti.

Numårul peliculelorNumårul peliculelorNumårul peliculelorNumårul peliculelorNumårul peliculelor propuse spre vizionare pe durata unui ancalendaristic este de 4040404040.

Numårul maxim de AbonamenteAbonamenteAbonamenteAbonamenteAbonamente distribuite cinefililor este de 200/200/200/200/200/ananananan.

Pre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentPre¡ul unui abonamentpentru Cinemateca de artåpentru Cinemateca de artåpentru Cinemateca de artåpentru Cinemateca de artåpentru Cinemateca de artå

***** 800.000 lei/ 1 persoanå/ 40 filme/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 40 filme/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 40 filme/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 40 filme/ an..000 lei/ 1 persoanå/ 40 filme/ an.


365

CUM SE PROCEDEAZÅCUM SE PROCEDEAZÅCUM SE PROCEDEAZÅCUM SE PROCEDEAZÅCUM SE PROCEDEAZÅ PENTRU A PENTRU A PENTRU A PENTRU A PENTRU A DEVENI ABONA DEVENI ABONA DEVENI ABONA DEVENI ABONA DEVENI ABONATTTTT AL AL AL AL ALTEATEATEATEATEATRULUITRULUITRULUITRULUITRULUI

Simplu! Vå a¿teptåm la sediul teatrului începând din data de 10 iunie2002.

Vå rugåm så ave¡i la Dvs. Buletinul sau Cartea de identitate pentru avå completa datele personale pe Abonament.

Ne ve¡i låsa ¿i un numår de telefon la care så pute¡i fi contactat încazuri neprevåzute.

Dupå plata Abonamentului, ve¡i intra în Banca de date în noua Dvs.calitate: de Abonat al teatrului!Abonat al teatrului!Abonat al teatrului!Abonat al teatrului!Abonat al teatrului!

***** Pentru orice fel de informa¡ii ave¡i un numår de telefon netaxabil!

CAMPCAMPCAMPCAMPCAMPANIAANIAANIAANIAANIA DE LANSARE A DE LANSARE A DE LANSARE A DE LANSARE A DE LANSARE A TUTUROR TIPURILOR DE TUTUROR TIPURILOR DE TUTUROR TIPURILOR DE TUTUROR TIPURILOR DE TUTUROR TIPURILOR DEABONAMENTE ARE O DURAABONAMENTE ARE O DURAABONAMENTE ARE O DURAABONAMENTE ARE O DURAABONAMENTE ARE O DURATÅTÅTÅTÅTÅ LIMIT LIMIT LIMIT LIMIT LIMITAAAAATÅ: TÅ: TÅ: TÅ: TÅ: ÎNTRE 10ÎNTRE 10ÎNTRE 10ÎNTRE 10ÎNTRE 10

iunie ªI 30 SEPTEMBRIE 2002!iunie ªI 30 SEPTEMBRIE 2002!iunie ªI 30 SEPTEMBRIE 2002!iunie ªI 30 SEPTEMBRIE 2002!iunie ªI 30 SEPTEMBRIE 2002!

În calitatea Dv. de abonat pentru a nu fi pu¿i în situa¡ia de a nu gåsi

locuri libere la spectacolul ¿i în ziua în care dori¡i så veni¡i la teatru.Apelul pentru rezervåri este gratuit (netaxabil), simplu, comod ¿i

exact.Dumneavoastrå suna¡i, de restul ne ocupåm noi!Dumneavoastrå suna¡i, de restul ne ocupåm noi!Dumneavoastrå suna¡i, de restul ne ocupåm noi!Dumneavoastrå suna¡i, de restul ne ocupåm noi!Dumneavoastrå suna¡i, de restul ne ocupåm noi!Când sosi¡i la teatru, la casa de bilete vå va a¿tepta Tichetul de loc

(uri) personalizat pentru Abonamentul Dvs.

Este un pe care teatrul împreunå cu sponsoriisåi îl va acorda lunar, prin tragere la sor¡i, unei singure persoane.

Valoarea premiului este de 500.000 lei ¿i constå în obiecte diverseprecum ¿i servicii oferite de sponsori.


366

TRAGEREA LA SORºITRAGEREA LA SORºITRAGEREA LA SORºITRAGEREA LA SORºITRAGEREA LA SORºI se efectueazå astfel:- calculatorul selec¡ioneazå aleatoriu 3 abona¡i, care vor fi invita¡i la

sediul nostru;- cei 3 abona¡i vor efectua pe calculator tragerea la sor¡i a laureatului

Premiului de fidelitate;- câ¿tigåtorul va fi contactat imediat ¿i invitat la teatru pentru a intra în

posesia premiului.

OFERTOFERTOFERTOFERTOFERTA TEAA TEAA TEAA TEAA TEATRULUITRULUITRULUITRULUITRULUI

PENTRU STPENTRU STPENTRU STPENTRU STPENTRU STAGIUNEA 2002-2003AGIUNEA 2002-2003AGIUNEA 2002-2003AGIUNEA 2002-2003AGIUNEA 2002-2003

* D’ale Carnavalului* D’ale Carnavalului* D’ale Carnavalului* D’ale Carnavalului* D’ale Carnavalului de I.L.Caragiale (regia Marian Negrescu);* Capul lui Mo¡oc* Capul lui Mo¡oc* Capul lui Mo¡oc* Capul lui Mo¡oc* Capul lui Mo¡oc de Horia Gârbea (regia Bogdan- Cristian

Drågan);* Bolnavul închipuit* Bolnavul închipuit* Bolnavul închipuit* Bolnavul închipuit* Bolnavul închipuit de Molière (regia Bogdan- Cristian Drågan)* Ultimul împårat* Ultimul împårat* Ultimul împårat* Ultimul împårat* Ultimul împårat de Valentin Nicolau (regia Vitalie Lupa¿cu)* V* V* V* V* Visul unei nop¡i de varåisul unei nop¡i de varåisul unei nop¡i de varåisul unei nop¡i de varåisul unei nop¡i de varå de W. Shakespeare (regia Marian

Negrescu);* un music-hall* un music-hall* un music-hall* un music-hall* un music-hall (în regia Sandei Manu);* Paracliserul* Paracliserul* Paracliserul* Paracliserul* Paracliserul de Marin Sorescu;* Pescåru¿ul* Pescåru¿ul* Pescåru¿ul* Pescåru¿ul* Pescåru¿ul de A.P. Cehov;* douå piese din dramatur* douå piese din dramatur* douå piese din dramatur* douå piese din dramatur* douå piese din dramaturgia româneascå contemporanå.gia româneascå contemporanå.gia româneascå contemporanå.gia româneascå contemporanå.gia româneascå contemporanå.

Teatrul existå în måsura în care Dvs., venind la spectacolele noastre,îl face¡i så existe.

Ave¡i , sunte¡i , a¿aîncât nouå, slujitorilor Thaliei, nu ne råmâne decât så trudim pe altarulei pentru ca sufletul Dvs. så se bucure. Poate a¿a, vom reu¿i împreunå,fie ¿i pentru un ceas måcar, så fim mai buni ¿i mai frumo¿i!

Vå a¿teptåm,TTTTTeatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”eatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”

Apel netaxabil:Apel netaxabil:Apel netaxabil:Apel netaxabil:Apel netaxabil:


367

*

1400, T¢RGU-JIU STRADA VICTORIEI, NR. 36 TEL. FAX 0253/ 215161

În vederea desfå¿urårii în condi¡ii optime a stagiunii 2002 - 2003,care debuteazå tradi¡ional la 1 octombrie 2002, direc¡ia Teatruluiîmpreunå cu compartimentele de specialitate din subordine a luat måsurispeciale privind cea de a X-a stagiune (festivå) a institu¡iei. Aceaståstrategie este structuratå astfel:

* Numår de premiere: 9 (nouå);* Numår de spectacole: 150

1. ULTIMUL ÎMPÅRAT de Valentin Nicolau/ Premierå na¡ionalåRegia: VITALIE LUPAªCU (Bucure¿ti);Scenografia: VIOARA BARA (Teatrul de Stat Oradea)DATA PREMIEREI: 12 OCTOMBRIE 2002, orele 18,00(Deschiderea oficialå a stagiunii 2002 - 2003Deschiderea oficialå a stagiunii 2002 - 2003Deschiderea oficialå a stagiunii 2002 - 2003Deschiderea oficialå a stagiunii 2002 - 2003Deschiderea oficialå a stagiunii 2002 - 2003)


368

2. D’ ALE CARNAVALULUI de I. L. CARAGIALERegia: MARIAN NEGRESCUScenografia: PETRONELA NEMºOIUDATA PREMIEREI: 2 NOIEMBRIE 2002

de Horia Gârbea - premierå na¡ionalåRegia ¿i scenografia: BOGDAN CRISTIAN DRÅGANDATA PREMIEREI: 30 NOIEMBRIE 2002:::::

4. BOLNAVUL ÎNCHIPUIT de MOLIÈRERegia ¿i scenografia: BOGDAN CRISTIAN DRÅGANDATA PREMIEREI: 14 DECEMBRIE 2002

.5. BALTAGUL de MIHAIL SADOVEANUAdaptare: Corneliu Ifrim- Teatrul ,,Maria Filotti” BråilaRegia: NICU URSUDATA PREMIEREI: 20 IANUARIE 2002NOTÅ: AAAAAcest spectacol este unul pentru copii ¿i tineret ¿i facecest spectacol este unul pentru copii ¿i tineret ¿i facecest spectacol este unul pentru copii ¿i tineret ¿i facecest spectacol este unul pentru copii ¿i tineret ¿i facecest spectacol este unul pentru copii ¿i tineret ¿i face

parte din parteneriatul TDEG cu liceele din Tg-Jiu, în bazaparte din parteneriatul TDEG cu liceele din Tg-Jiu, în bazaparte din parteneriatul TDEG cu liceele din Tg-Jiu, în bazaparte din parteneriatul TDEG cu liceele din Tg-Jiu, în bazaparte din parteneriatul TDEG cu liceele din Tg-Jiu, în bazaprogramei ¿colare a acestoraprogramei ¿colare a acestoraprogramei ¿colare a acestoraprogramei ¿colare a acestoraprogramei ¿colare a acestora

6. PARACLISERUL de MARIN SORESCUAdaptare: ION CEPOIRegia: MARIAN NEGRESCUScenografia: VIOARA BARADATA PREMIEREI: 25 IANUARIE 2003

7. VISUL UNEI NOPºI DE VARÅ de W. SHAKESPEARERegia: MARIAN NEGRESCUScenografia: Petronela Nem¡oiuMuzica (live): Corul Liceului de arte ,,C. Bråiloiu” Tg-Jiu/ Dirijor:

Bebe CeteanFigura¡ie specialå: Elevi-actori din cadrul Colegiului Na¡ional ,,Spiru

Haret” Tg-Jiu/ Coordonator proiect: prof. actor Ion AlexandrescuDATA PREMIEREI: 14 MARTIE 2003


369

de A. P. CEHOVRegia: VITALIE LUPAªCUScenografia: VIOARA BARADATA PREMIEREI: 14 MAI 2003

9. ªCHIOPUL BINEMIROSITOR de MIRCEA DANIELUCRegia: GELU BADEA (Teatrul Na¡ional Cluj-Napoca)Scenografia: Petronela Nem¡oiuDATA PREMIEREI (neoficialå): 15 IUNIE 2003NOTÅ: Acest spectacol se lucreazå pentru stagiunea 2003-2004Acest spectacol se lucreazå pentru stagiunea 2003-2004Acest spectacol se lucreazå pentru stagiunea 2003-2004Acest spectacol se lucreazå pentru stagiunea 2003-2004Acest spectacol se lucreazå pentru stagiunea 2003-2004

*NOTÅ: Spectacolele cu piesele: CAPUL LUI MOºOC, D’ALECARNAVALULUI, BOLNAVUL ÎNCHIPUIT pentru premierele oficiale, iar produc¡iile sunt plåtite, excep¡ie fåcândexcep¡ie fåcândexcep¡ie fåcândexcep¡ie fåcândexcep¡ie fåcândregia spectacolului regia spectacolului regia spectacolului regia spectacolului regia spectacolului D’ALE CARNAD’ALE CARNAD’ALE CARNAD’ALE CARNAD’ALE CARNAVVVVVALULUIALULUIALULUIALULUIALULUI.

1. O SCRISOARE PIERDUTÅ de I.L. CARAGIALE2. WALLY’S CAFÉ de S. Bobrick ¿i Ron Clark3. NÅZDRÅVANII (spectacol pentru copii) de Radu Gyr

****** NUMÅRUL TOTAL DE SPECTACOLE pe aceastå stagiune va

fi de 150 (la sediu)* NUMÅRUL TOTAL DE SPECTACOLE ÎN DEPLASARE: 40* Numår total de filme pentru CINEMATECA DE ARTÅ: 40

Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru PRODUCºIAPRODUCºIAPRODUCºIAPRODUCºIAPRODUCºIA SPECT SPECT SPECT SPECT SPECTACOLELORACOLELORACOLELORACOLELORACOLELOR din stagiunea 2002 din stagiunea 2002 din stagiunea 2002 din stagiunea 2002 din stagiunea 2002- 2003 cheltuielile se vor ridica la suma estimativå de 1.076.000.000- 2003 cheltuielile se vor ridica la suma estimativå de 1.076.000.000- 2003 cheltuielile se vor ridica la suma estimativå de 1.076.000.000- 2003 cheltuielile se vor ridica la suma estimativå de 1.076.000.000- 2003 cheltuielile se vor ridica la suma estimativå de 1.076.000.000leileileileilei. Aceastå sumå va fi plåtitå din încasåri ¿i nu pe rubrica ,,Cheltuielimateriale” ca pânå acum, în felul acesta degrevându-se Primåria/Consiliul Local de alocarea acestor bani.

POLITICA REPERTORIALÅ cu privire la acestå stagiune are labazå o decizie majorå a conducerii ¿i a secretariatului literar al TDEG,aceea cå, începând de acum, teatrul nostru va monta minim 2teatrul nostru va monta minim 2teatrul nostru va monta minim 2teatrul nostru va monta minim 2teatrul nostru va monta minim 2


370

spectacole din dramaturspectacole din dramaturspectacole din dramaturspectacole din dramaturspectacole din dramaturgia româneascå contemporanå în fiecaregia româneascå contemporanå în fiecaregia româneascå contemporanå în fiecaregia româneascå contemporanå în fiecaregia româneascå contemporanå în fiecareananananan.

Punerea în aplicare a acestei politici începe din chiar acest an prinDOUÅ PREMIERE NAºIONALE! Este vorba de CAPUL LUIMOºOC de Horia Gârbea ¿i ULTIMUL ÎMPÅRAT de ValentinNicolau, piese premiate de UNITER la categoria PIESA ANULUI(1999, respectiv 2000) în cadul Galelor UNITER.

Stagiunea este completatå, fericit - spunem noi, de câteva capodopereale dramaturgiei universale care vin så întåreascå o fi¿å de repertoriudeja bogatå în titluri de referin¡å (A se vedea )

SHAKESPEARE, MOLIÉRE, CARAGIALE, CEHOV, SORESCU¿i SADOVEANU - ce combina¡ie perfectå pentru înnoul sediu al teatrului!

Sigur, apårând problema Contractului de management, lucrurile sevor schimba esen¡ial în ceea ce prive¿te responsabilitå¡ile ce revindirectorului institu¡iei.

Faptul cå acesta va råspunde, ca ordonator principal, pentru produc¡iaspectacolelor degrevând astfel primåria pentru prima datå în totalitatede aceste cheltuieli - pânå acum cuprinse în capitolul Cheltuieli materiale-, este o responsabilitate mare, asumantå înså în cuno¿tiin¡å de cauzå.Aceasta presupune o strategie nouå de identificare a unor segmente noidin popula¡ia ora¿ului, capabile så sporeascå veniturlei ob¡inute dinîncasåri directe (abonamente ¿i bilete).

este, trebuie så ¿ti¡i, în acest moment. Pentru aceasta s-a creat pe calculator un Programextrem de dens ¿i sofisticat în care este cuprinså o bancå de date specialå,prin care inten¡ionåm så atragem publicul matur, ¡inta noastrå principalåîn acest moment.

De aceea, prin aceastå campanie de 2 luni ¿i jumåtate am început såstabilim contacte cu institu¡iile mari din ora¿, fie la nivel de directori,fie la acela de grup sindical, scopul fiind crearea în aceste institu¡ii aPUNCTELOR DE INFORMARE ªI IMPRESARIERE ELVIRAGODEANU.

S-a început distribuirea celor 7 mii pliante ¿i pe stradå.Am demarat campania la radio, TV ¿i în preså în cadrul unor

parteneriate speciale, cu toate având drept ¡intå publicul matur.


371

STRATEGIA FINACIARÅ: încasåri; alte venituri; investi¡ii

La data de 30 septembrie ia sfâr¿it campania de vânzare aabonamentelor diferen¡iate pe categorii sociale.

- intrare generalå,nediferen¡iat pe categorii sociale.

Pentru spectacolele în reluare din stagiunea precedentåspectacolele în reluare din stagiunea precedentåspectacolele în reluare din stagiunea precedentåspectacolele în reluare din stagiunea precedentåspectacolele în reluare din stagiunea precedentå pre¡ul vafi:

- pentru abona¡i: 30% din valoarea unui bilet obi¿nuit;- pentru neabona¡i: 70% din aceea¿i valoare.Pentru alte spectacole decât ale Teatrului nostru, pre¡ul este fixat de

teatrul aflat în turneu, cu men¡iunea cå pentru .

Numårul total de abonamente estimate a fi vândute este de ., iar suma estimatå din vânzarea acestora de ,

ceea ce ar reprezenta 10 ori10 ori10 ori10 ori10 ori fa¡å de stagiunea trecutå.Deasemenea, suntem în tratative avansate cu ora¿ele Motru, Rovinari

¿i Sadu privind vânzarea de abonamente pentru stagiunea 2002 - 2003în loc de bilete ca pânå acum.

Aceasta ¿i din ra¡iunea de a acapara ,,o pia¡å” saturatå de altfel demulte spectacole îndoielnice produse de asocia¡ii familiale, fie de teatreprost cotate, dar care, ignorând legea prin nedeclararea spectacolelor lafisc, ob¡in sume importante de bani ¿i, implicit, ne îngreuneazå nouåaccesul în zonå.

În felul acesta, legal, vom controla pia¡a jude¡ului, mai ales cåvânzarea abonamentelor se face înainte de începerea stagiunii.

Prin strategia aplicatå în discu¡iile cu Guvernul României privindachizi¡ionarea unui nou sistem de sunet destinat închirierii de echipamentam reu¿it så achizi¡ionåm un sistem cu o putere instalatå de 4.800 w.

TTTTTeatrul va intra pe pia¡a na¡ionalå de închirieri de echipamente-eatrul va intra pe pia¡a na¡ionalå de închirieri de echipamente-eatrul va intra pe pia¡a na¡ionalå de închirieri de echipamente-eatrul va intra pe pia¡a na¡ionalå de închirieri de echipamente-eatrul va intra pe pia¡a na¡ionalå de închirieri de echipamente-


372

sunet pentru spectacole încå din acest an prin asociere cu institu¡iisunet pentru spectacole încå din acest an prin asociere cu institu¡iisunet pentru spectacole încå din acest an prin asociere cu institu¡iisunet pentru spectacole încå din acest an prin asociere cu institu¡iisunet pentru spectacole încå din acest an prin asociere cu institu¡iide profil.de profil.de profil.de profil.de profil.

La puterea instalatå existentå vom putea participa la licita¡ii pentruînchirieri la o valoare cuprinså între 1000- 1300 dolari USA pentrumanifeståri ce nu depå¿esc douå zile.

Estimåm cå în perioada august 2002 - august 2003, încasårile dinînchirieri de echipamente pot atinge 8-10.000 dolari USA.

O altå surså de venituri o reprezintå închirierea sålii de spectacoleînchirierea sålii de spectacoleînchirierea sålii de spectacoleînchirierea sålii de spectacoleînchirierea sålii de spectacolepentru congrese interna¡ionale, conven¡ii na¡ionale, alte

.Negocierile privind aceste închirieri pleacå de la suma de 300 dolari

USA/ orå.Suma reprezintå vânzarea la întreaga capacitate a sålii pentru un

spectacol obi¿nuit (pre¡ bilet, nu abonament), în care sunt cuprinse:folosirea foyer-ului, a sålii, scenei, reflectoare, climatizare, sunet,scenografie etc., conform cererii solicitantului.

În sfâr¿it, o a treia surså este reprezentatå de , având în vedere cå suntem

singura institu¡ie din Gorj care de¡ine aparatura necesarå (calculator ¿iplotter).

Acest subcapitol se referå la investi¡ii din veniturile propri altelese referå la investi¡ii din veniturile propri altelese referå la investi¡ii din veniturile propri altelese referå la investi¡ii din veniturile propri altelese referå la investi¡ii din veniturile propri alteledecât vânzare de abonamente ¿i biletedecât vânzare de abonamente ¿i biletedecât vânzare de abonamente ¿i biletedecât vânzare de abonamente ¿i biletedecât vânzare de abonamente ¿i bilete ¿i se structureazå astfel:

- 50% din veniturile propri vor fi folosite pentru

, pentru ca, în cel mult 2 ani så ajungem la o putere instalatå deminim 36.000 w ¿i la achizi¡ionarea unei scene mobile care, prinînchiriere la evenimente muzicale de excep¡ie (Festivalul Mamaia,Cerbul de aur etc.) - unde pre¡urile încep din jurul valorii de 180.000dolari USA - ar asigura venituri extrem de motivante;

- 50% din veniturile propri vor fi direc¡ionate cåtre , colaboråri interna¡ionale,

festivaluri, achizi¡ionarea unui autocar etc.


373

Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu” va avea cu caracter anual începând din chiar aceastå stagiune,

manifeståri introduse în circuitul na¡ional ¿i interna¡ional prinintermediul:

- UNITER- Ministerul Culturii (Direc¡ia teatre, festivaluri)- 36 teatre române¿ti- Consiliul Britanic de la Londra- Programul Noroc (Marea Britanie)

ConexiuniConexiuniConexiuniConexiuniConexiuni

Numår de ¡åri participante: 5 (inclusiv România)Durata: 10 zileSurse de finan¡are: Cheltuieli estimative: 240.000 euro

: TDEG Tg-Jiu, Connex,TDEG Tg-Jiu, Connex,TDEG Tg-Jiu, Connex,TDEG Tg-Jiu, Connex,TDEG Tg-Jiu, Connex, Banc Post,Banc Post,Banc Post,Banc Post,Banc Post,BRD, TBRD, TBRD, TBRD, TBRD, Tarom, Consiliul Britanic, Guvernul Românieiarom, Consiliul Britanic, Guvernul Românieiarom, Consiliul Britanic, Guvernul Românieiarom, Consiliul Britanic, Guvernul Românieiarom, Consiliul Britanic, Guvernul României

Perioada de desfå¿urare: 20-30 septembrieCaracter: anual

ANEXA 1ANEXA 1ANEXA 1ANEXA 1ANEXA 1

Perioada de desfåsurare: 15 iunie - 25 iunieCaracter: anualOrganizatori: TDEG Tg-Jiu, Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”TDEG Tg-Jiu, Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”TDEG Tg-Jiu, Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”TDEG Tg-Jiu, Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”TDEG Tg-Jiu, Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”

Tg-Jiu, Universitatea Babe¿-Bolyai ¿iTg-Jiu, Universitatea Babe¿-Bolyai ¿iTg-Jiu, Universitatea Babe¿-Bolyai ¿iTg-Jiu, Universitatea Babe¿-Bolyai ¿iTg-Jiu, Universitatea Babe¿-Bolyai ¿i TTTTTeatrul Na¡ional din Cluj-eatrul Na¡ional din Cluj-eatrul Na¡ional din Cluj-eatrul Na¡ional din Cluj-eatrul Na¡ional din Cluj-NapocaNapocaNapocaNapocaNapoca

Surse de finan¡are: aloca¡ii bugetare, venituri propri, sponsorizåriFunda¡ia Soros

ANEXA 2ANEXA 2ANEXA 2ANEXA 2ANEXA 2


374

Perioada: 13 - 15 mai, anualOrganizatori: TDEG ¿i Funda¡ia Elvira Godeanu Tg-JiuSurse de finan¡are: aloca¡ii bugetare, sponsorizåri CG & GC Toshiba,

Hotel Gorj

Consideråm cå aceste trei evenimente organizate de Teatrul nostruîn fiecare an vor da, în timp, o dimensiune na¡ionalå ¿i chiarinterna¡ionalå institu¡iei.

În fapt, totul se reduce la o problemå managerialå care, prin programebine articulate, så reu¿eascå så aducå teatrul în primele rânduri aleinstitu¡iilor de gen din România.

În stagiunea 2002 - 2003 TDEG î¿i propune, pe lângå evenimenteleamintite, så colaboreze cu toate institu¡iile din ora¿, cu CONSILIULARTISTIC CONSULTATIV, cu alte institu¡ii, în vederea realizårii unorevenimente la care teatrul este parte.

De asemenea, dorim så participåm la urmåtoarele festivaluri:1. Festivalul Dramaturgiei Române¿ti, Timi¿oara - martie2. Festivalul interna¡ional de teatru de la Sibiu (29 iunie-8 iulie)3. Festivalul SHAKESPEARE, Craiova - iulie4. Festivalul de teatru contemporan, Bra¿ov5. Festivalul de teatru clasic, Arad, octombrie6. Festivalul Na¡ional de Teatru, Bucure¿ti- noiembrie

Teatrul nostru are, la nivelul direc¡iei, rela¡ii de colaborare cude la Londra. Aceastå colaborare (prin

Claudia Woolgar, impresar interna¡ional) se deruleazå pe douå direc¡ii:a) CONEXIUNICONEXIUNICONEXIUNICONEXIUNICONEXIUNI organizat de


375

noi - prima edi¡ie, 2003, unde Consiliul Britanic, care este unul dintreparteneri (¿i, evident, sponsor), face parte din protocolul încheiat înanul 1997 între teatru, pe de o parte ¿i Claudia Woolgar ¿i ConsiliulBritanic, pe de alta.

Concret, lucrurile stau în felul urmåtor:- pentru spectacolul teatrului nostru din cadrul

ConexiuniConexiuniConexiuniConexiuniConexiuni, Consiliul Britanic va trimite la Tg-Jiu un regizor englez alcårui onorariu ¿i acomodare sunt plåtite de aceea¿i institu¡ie, urmândca dupå prezentarea acestui spectacol în festival, acela¿i Consiliu såorganizeze un turneu în Anglia cu acest spectacol, dupå sistemul TNCraiova, adicå fårå implica¡ii materiale din partea românå.

Tot Consiliul Britanic, în cadrul aceluia¿i parteneriat, va aduce laTg-Jiu, în festival, o trupå britanicå de teatru ¿i pe titularul paginii despecialitate teatru al ziarului TTTTTimesimesimesimesimes, ce va fi ¿i membru al juriului.

Pentru to¡i ace¿tia, C.B. va suporta cheltuielile de transport, diurne,cazare ¿i onorarii.

b) Sponsorizarea propriu-zisåb) Sponsorizarea propriu-zisåb) Sponsorizarea propriu-zisåb) Sponsorizarea propriu-zisåb) Sponsorizarea propriu-ziså incluså în contract va fi ratificatåde Board-ul Consiliului Britanic la 1. 04. 2003, datå la care, în fiecarean, acest organism î¿i voteazå ¿i aprobå bugetul anual.

Acestea ar fi, la obiect, proiectele incluse în politica managerialå ainstitu¡iei noastre. Se poate constata cu u¿urin¡å cå strategiile noastrepe termen scurt, mediu ¿i lung sunt ambi¡ioase, de substan¡å, înså per-fect realizabile în contextul în care Consiliul Local ¿i Primåria Tg-Jiu,analizând aceste strategii, vor ajunge la concluzia cå trebuie så se impliceconcret în acest parteneriat cultural, care are ca scop primenirea vie¡iiculturale a municipiului Tg-Jiu.

Ne dorim, de asemenea, o schimbare a mentalitå¡ii în rela¡iile cuConsiliul Local ¿i Primåria Tg-Jiu pe de o parte ¿i Teatrul Elvira Godeanupe de alta, în sensul cå dorim ca institu¡ia noastrå så fie perceputå caatare, adicå la nivel profesionist ¿i nu altfel.

Suntem o institu¡ie profesionistå de spectacole racordatå la circuitulteatral na¡ional ¿i nu un sistem dezarticulat de amatori.

Suntem, de asemenea, racorda¡i la câteva sisteme interna¡ionale care


376

a¿teaptå de la parteneriatul cu noi programe ¿i politici culturalepertinente, înglobate într-un sistem profesionist, de nivel european.

E timpul så punem punct unor divergen¡e minore ¿i så începem undrum greu dar care poate så ne aducå notorietate în breaslå ¿i nu numai.

E timpul pentru performan¡å.


377

Anexa 1

FIªA EVENIMENTULUI

Perioada de desfå¿urarea primei edi¡ii: 20 - 30 septembrie 2003Caracterul: anual

ORGANIZATORI (în asociere cu TV România Cultural):- T.D.E.G. Tg-Jiu, Guvernul României, Consiliul Britanic, Funda¡ia

culturalå ,,Elvira Godeanu” Tg-Jiu, Primåria ¿i Consiliul Local Tg-Jiu,Consiliul Jude¡ean Gorj, Programul româno-britanic NOROC

*PARTENERI LOCALI: Hotel Gorj, Casa de culturå a

sindicatelor, ªcoala de Arte, Direc¡ia pentru culturå ¿i culte Gorj,Transloc, Compania de taxy Lemaire, ºopi New Glass Design, CenaclulUAP Tg-Jiu, Inspectoratul jude¡ean de poli¡ie, Corpul gardienilorpublici, Serviciul pa¿apoarte, Grupul de pompieri, UniversitateaConstantin Brâncu¿i, Camera de comer¡ ¿i industrie, Cercul militar Gorj,Colegiul Na¡ional Spiru Haret

*PARTENERI DIN ROMÂNIA:- Ministerul Culturii ¿i Cultelor, Ministerul Afacerilor Externe,

Ambasada Marii Britanii, Ambasada Fran¡ei, Ambasada Italiei,Ambasada Lituaniei, Consiliul Britanic (Bucure¿ti), Eurolines,Aeroportul Otopeni, Teatrul Na¡ional Cluj, Teatrul Masca, TeatrulNa¡ional Bucure¿ti

*SPONSORI PRINCIPALI:- Guvernul României, Consiliul Britanic, Connex, Banc Post, BRD,


378

TaromSPONSORI:- Toshiba CG&GC, Hotel Gorj, Hotel Sport*PARTENERI MEDIA:-TVR Cultural, România Interna¡ional. Antena 1, Radio Tg-Jiu,

Actualitatea Gorjului, PRO TV, Lumea Gorjeneascå*BOARD-UL ARTISTIC: Radu Penciulescu - Suedia;

Silviu Purcårete - Fran¡aDIRECTOR EXECUTIV: Marian NegrescuDirectori executivi-adjunc¡i: Claudia Woolgar (Anglia), Sanda

Manu (România, Bucure¿ti), Ion Cepoi (România, Tg-Jiu), Gelu Badea(România, Cluj-Napoca), Bogdan Cristian Drågan (România, Bucure¿ti)

*Responsabili financiari:- contabil BancPost, contabil ¿ef TDEG*Responsabil transport din stråinåtate (TAROM):- Claudia Woolgar (Anglia)*Responsabil transport de la Otopeni (EUROLINE):- Fånu¿a Popescu, Dana Popescu, Claudia Woolgar, Andrei Tudor

Cepoi*Responsabili cazare Tg-Jiu, maså, transport interior:-Ionu¡ Stoica, contabil ¿ef TDEG*Responsabili grupuri stråine (pe întreaga duratå):-Claudia Woolgar, Andrei Tudor Cepoi, Dana Popescu, Ion

Alexandrescu, Ovidiu Popescu, Janeta Vasiescu*Responsabili grupuri din România:-I on Alexandrescu, Adriana Ciocârlan, Adina Zorilå*Responsabili legåturi mass-media, tipårituri, fotografii, editare cata-


379

log festival:- Doru Dådålåu, Ion Cepoi, Doru Strâmbulescu, Vasile Vasiescu,

George Dråghescu*Secretariat:- Camelia Råscol, Rodica Nicolcioiu, Janeta Vasiescu*Tehnic:- Drago¿ Atanasie, Sorin Pungan*Traduceri simultane spectacole stråine:- Dana Popescu, Janeta Vasiescu, Andrei Tudor Cepoi*Protocol, conferin¡e de preså, întâlniri:- Ion Cepoi, Doru Strâmbulescu, Vasile Vasiescu, Dana Popescu,

Bogdan Cristian Drågan*Loca¡ii desfå¿urare spectacole, work-shop:- Teatrul ,,Elvira Godeanu”, Casa de culturå a sindicatelor, Cheile

Sohodolului, Cheile Olte¡ului, Parcul Central*ATELIERE WORK-SHOP: Radu Penciulescu, Gelu Badea

(Dana Popescu, Janeta Vasiescu,Andrei Tudor Cepoi, pentru traduceri)

Voluntari: Elevii-actori de la Colegiul Na¡ional,,Spiru Haret” Tg-Jiu/ Responsabil:Ion Alexandrescu

*Hoteluri/ Acomodare: Hotel Gorj, Hotel SportTaxi: Compania de taximetre Lemaire -

Paul OpreaTelefonie mobilå: CONNEX*SECºIUNEA ARTISTICÅ

Nr. ¡åri participante: 5 - România, Marea Britanie, Italia,


380

Fran¡a, Lituania*Nr. participan¡i: 175 - fiecare companie teatralå are

dreptul la un numår de 25 persoane(Arti¿ti, tehnic, preså)*Condi¡ii de participare:- Selec¡ia pentru spectacolele din stråinåtate este fåcutå de Claudia

Woolgar ¿i Marian Negrescu (4 spectacole);- Pentru cele 3 spectacole din România, selec¡ia e fåcutå de Sanda

Manu- regizor, Gelu Badea- regizor, Ion Cepoi- secretar literar TDEG,Bogdan Cristian Drågan-regizor TDEG, Marian Negrescu- directorTDEG;

*Onorarii:-Organizatorii vor suporta costurile de transport extern ¿i intern ale

trupelor, diurna pentru participan¡i, onorariile pentru companiile teatraleparticipante, onorariile pentru directorii festivalului, onorariile pentrujuriu, onorariile pentru Boardul artistic, cheltuielile pentru cazare, ho-tel, maså, onorariile pentru staff-ul tehnic, premiile;

Notå: Sumele vor fi stabilite în Consiliul Sponsorilor, prin vot*Sponsorizåri:- Toate sumele vor fi dispuse într-un cont special creat la Banc Post,

organism care va asigura toate plå¡ile. Banc Post va delega un econo-mist pentru întreaga perioadå a festivalului care va coordona opera¡iunilefinanciare. Sumele råmase necheltuite vor fi transferate în contul desponsorizare al Teatrului ,,Elvira Godeanu”, pentru edi¡ia urmåtoare.

*Surse de finan¡are: GUVERNUL ROMÂNIEI (LEGEA

NR. 72/ FONDURI LA DISPOZIºIAGUVERNULUI),SPONSORIZÅRI,FONDURI PHARE

*Conferin¡e de preså:- Vor fi organizate zilnic. Fiecare companie teatralå are obliga¡ia så


381

facå o conferin¡å de preså în diminea¡a zilei în care î¿i va sus¡inespectacolul

*Work-shop:-La finele festivalului, timp de 2 zile, to¡i arti¿tii vor participa la

work-shop pe o temå ce le va fi comunicatå cu 2 luni înainte de fiecareedi¡ie de festival

*Accesul la spectacole:-Pentru spectactori, va fi permis în limita a 160 locuri pentru fiecare

zi de festival la sediul teatrului.Costul unui bilet este echivalentul a 50 euro/ pers. la sediul teatrului

¿i 20 euro/ persoanå, la Casa de culturå a sindicatelor*Spectacole:-Fiecare trupå va sus¡ine 2 spectacole în intervalul celor 10 zile de

festival. Primul spectacol/ premiera/ va fi la sediul teatrului, cel de aldoilea, la Casa sindicatelor din Tg-Jiu. Spectacolele trupelor stråinevor putea fi ascultate la cascå (traducere simultanå în limba românå)

*Transmisii TV - Direct:-Toare spectacolele vor fi preluate în direct de Antena 1 Tg-Jiu. În

acest fel, întreg ora¿ul poate vedea acest eveniment. Evident, cu excep¡iaspectacolului TDEG, pe care spectatorii locali îl vor putea viziona întimpul stagiunii curente

*Spectacole alternative:-În fiecare zi de festival, trupa Teatrului Masca Bucure¿ti va prezenta

spectacole în scuar-ul din fa¡a Teatrului gazdå*JURIUL FESTIVALULUI: Va fi format din 9 membri, câte unul

din fiecare ¡arå participantå ¿i 5 din România.Din România vor fi membri în juriu: Valentin Nicolau, Horia Gârbea,

Sanda Manu, Ion Caramitru, Valentin Ta¿cu

PREMII: Se vor acorda 4 premii:


382

- Cel mai bun spectacol- Cel mai bun regizor- Cea mai bunå actri¡å- Cel mai bun actorNotå: Valoarea premiilor va fi stabilitå de Consiliul Sponsorilor*

Notå: nu vor fi folosite fonduri locale sau aloca¡ii bugetare din jude¡ulGorj.

*Consiliul Sponsorilor:- Acest consiliu va fi format din 7 membri, provenind din urmåtoarele

institu¡ii:- Guvernul României- Consiliul Britanic- CONNEX- Banc Post- BRD- TAROM- Teatrul Elvira Godeanu


383

*ANEXA 2

FIªA EVENIMENTULUI

Perioada desfå¿urare: 15-25 iunie 2003Caracter: anual*Organizatori:- Teatrul ,,Elvira Godeanu”, Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”,

Universitatea Babe¿-Bolyai”¿i Teatrul na¡ional din Cluj-Napoca*Directori executivi: Ion Cepoi, Marian Negrescu - Tg-JiuDirectori artistici: Ion Vartic, Gelu Badea - Cluj-NapocaDirectori financiari: contabil ¿ef TDEG, Fånu¿a Popescu*Responsabili transport, cazare, maså:-Ionu¡ Stoica, contabil ¿ef TDEG*Responsabili grup participan¡i/ invita¡i:- Ion Alexandrescu, Fånu¿a Popescu, Drago¿ Atanasie, Sorin

Pungan, Adriana Ciocârlan, Adina Zorilå*Responsabili legåturi cu mass-media, tipårituri, fotografii, editare

catalog:- Doru Dådålåu, Ion Cepoi, Doru Strâmbulescu, Vasile Vasiescu*Loca¡ii desfå¿urare program: sediu Teatrul ,,Elvira Godeanu”, Parc

Central Tg-Jiu, Tismana, Pe¿tera Muierilor Baia de Fier, Pe¿teraPolovragi, Hobi¡a, Rânca, Cheile Sohodolului/ Runcu

*Parteneri media:- TVR, Radio Tg-Jiu, Antena 1 Tg-Jiu, Actualitatea Gorjului, RCS

Tg-Jiu, România Cultural


384

Surse de finan¡are:- aloca¡ii bugetare Consiliul local ¿i Primåria Tg-Jiu, sponsorizåri*Nr. participan¡i,inclusiv TDEG: 55 +/ - 5 persoana, luându-se în calcul

¿i 7 profesori plus 2 regizori*Protocol organizare:- Cazare: Hotel Sport (25 camere/ 10 zile)- Transport interior jude¡: 1 autocar/ 10 zile- Maså: Hotel Sport/ 3 mese/zi plus loca¡ii*Condi¡ii participare:- Actorii studen¡i vor suporta costul transportului la ¿i de la Tg-Jiu

¿i o taxå de 250 mii lei pentru întreaga perioadå;- Organizatorii vor deconta toate cheltuielile pentru profesorii

participan¡i*NOTE:- Actorii, al¡ii decât studen¡ii actori, care doresc så participe la work-

shop vor achita o taxå generalå de 250 mii lei;- Organizatorii vor face douå conferin¡e de preså, la începutul ¿i la

finalul proiectului.*TOTAL COSTURI ESTIMATE: 343 milioane lei reprezentând:- diurne, maså, cazare, transport interior, tipårituri, onorarii -


385

ANEXA 3

FIªA EVENIMENTULUI

Perioada de desfå¿urare: 13-15 maiCaracter: anual*Organizatori:- Consiliul Local ¿i Primåria Tg-Jiu, Teatrul ,,Elvira Godeanu”,

Funda¡ia culturalå ,,Elvira Godeanu”*Directori executivi: Ion Cepoi, Marian Negrescu*Loca¡ie: sediul Teatrului, Muzeul Gorjului*Surse de finan¡are: aloca¡ii bugetare, sponsorizåri*Nr. participan¡i (al¡ii decât din Tg-Jiu):- 15 (actori, regizori, scriitori, critici, directori institu¡ii media,

directori de teatre, scenografi, dramaturgi)*Parteneri Media:- TVR Cultural, Radio Tg-Jiu, RCS, Actualitatea Gorjului, Lumea

Gorjeneascå*Protocol, organizare: Hotel Gorj- cazare, maså*Onorarii:- Celor 15 participan¡i li se va deconta transportul (tren, auto) ¿i vor

primi diurnå legalå pentru 3 zile;- directorii executivi vor primi un onorariu modic doar dacå fondurile

din sponsorizåri vor permite acest fapt


386

Premiile Elvira Godeanu:- 20 premii în bani, trofee, diplomeVor fi acordate douå tipuri de premii:

- pentru activitatea în cadrul TDEG- premii cu caracter na¡ional

*Juriul de selec¡ie:- Pentru premiile na¡ionale ¿i cele ale TDEG juriul va fi alcåtuit din

urmåtorii: Horia Gârbea- pre¿edintele sec¡iei de dramaturgie a UniuniiScriitorilor, reprentant al UNITER, Bogdan Cristian Drågan- regizorTDEG, Ion Cepoi- secretar literar TDEG, Marian Negrescu- directorTDEG, Valentin Ta¿cu- critic teatral

*Notå: În varianta în care existå probabilitatea ca vreunul dintre cei

men¡iona¡i så devinå laureat al vreunui premiu al edi¡iei, locul såu înjuriu va fi preluat de o altå persoanå

*Desfå¿urare:- Cele trei zile ale Festivalului vor cuprinde urmåtoarele evenimente:

1. Colocviul na¡ional pe tema: Politici manageriale în teatru2. Expozi¡ii: artå plasticå, fotografie3. Lansåri de cår¡i ¿i reviste4. Spectacole lecturå ¿i vizionåri proiecte regizorale ale actorilor

de la TDEG, altele decât cele cuprinse în stagiunea curentå5. Colocviu pe tema: Teatrul ¿colar6. Spectacol sus¡inut de elevii actori ai Colegiului Spiru Haret

Tg-Jiu/ clasa prof. Ion Alexandrescu7. Dezbateri privind Legea Teatrelor, Legea sponsorizårii8. Premiera curentå a TDEG9. Colocviu: Critica de teatru - încotro?10. Gala Premiilor Elvira Godeanu


387

ANEXA 4*

FIªA EVENIMENTULUI- Proiect -

Data: octombrie 2002

Invita¡i de onoare: - Ion Iliescu - Pre¿edintele României;- Adrian Nåstase- Prim Ministru alRomâniei;- Råzvan Theodorescu- ministrulCulturii;- Mihai Målaimare- pre¿edinteleComisiei pentru culturå a CamereiDeputa¡ilor

Al¡i invita¡i:- directori de teatre din ¡arå, critici de specialitate, mass-media

scriså ¿i vorbitå, actori, regizori, scenografi de anvergurå na¡ionalå,impresari interna¡ionali

*Organizare, protocol: Prefectura Jude¡ului Gorj,

Consiliul Jude¡ean Gorj,Consiliul Local ¿i Primåria Tg-Jiu,Teatrul ,,Elvira Godeanu”

*Spectacolul de premierå:- Ultimul împåratUltimul împåratUltimul împåratUltimul împåratUltimul împårat de Valentin Nicolau - Premierå na¡ionalå absolutå

Regia: VITALIE LUPAªCU


388

Scenografia: Vioara Bara*Surse de finan¡are inaugurare:- aloca¡ii bugetare Consiliul local ¿i Primåria Tg-Jiu, venituri propri

TDEG*Desfå¿urare:- Întâmpinarea înal¡ilor oaspe¡i- Tåierea panglicii inaugurale/ Scurt discurs primarul localitå¡ii,

pre¿edinte Consiliu Jud.- Intrare în hol- Scurtå prezentare a Expozi¡iei documentare- Dezvelirea bustului Elvirei Godeanu/ Sculptor:- Lansare de carte: sau 9 ani din via¡a

unui teatru de Ion CepoiPrezintå: Mihai Målaimare, pre¿edinte Com. Culturå

Camera Deputa¡ilor- Intrare în salå- Alocu¡iuni:

* Toni Mihail Greblå, prefectul jude¡ului Gorj* Nicolae Mischie, Pre¿edinte Consiliul Jude¡ean* Dinu Såraru, directorul TN Bucure¿ti* Råzvan Theodorescu, ministrul Culturii* Adrian Nåstase, Prim ministru al României* Ion Iliescu, Pre¿edintele României

- Festivitatea înmânårii de Diplome de excelen¡å unora dintre înal¡iioaspe¡i ¿i a unor Înscrisuri de onoare ¿i gratitudine ,,Prieten al TeatruluiElvira Godeanu” unui numår restrâns de reprezentan¡i ai autoritå¡ilorpublice de ale cåror decizii se leagå înfiin¡area ¿i zidirea teatrului;

*- Înmânarea festivå a Abonamentelor de spectacol cu nr. 1, 2, 3, 4,

5, 6, 7, 8, 9 urmåtorilor oaspe¡i:- Ion Iliescu- Adrian Nåstase- Råzvan Theodorescu


389

- Mihai Målaimare- Dinu Såraru- Valentin Nicolau- Toni Mihail Greblå- Nicolae Mischie- Florin Cârciumaru

*- Spectacol de galå: Ultimul împåratUltimul împåratUltimul împåratUltimul împåratUltimul împårat de Valentin Nicolau, în prezen¡a

autorului- Recep¡ie la Sala Maurå a Palatului Administrativ al jude¡ului*Amfitrioni: Florin Cârciumaru- primarul ora¿ului,

Marian Negrescu- director teatruIon Cepoi

*Costuri estimate:- produc¡ie premierå teatralå: 230 milioane lei- expozi¡ie fotodocumentarå, diplome, înscrisuri, insignå

inauguralå cu însemnele teatrului ¿i data inaugurårii noului sediu: 30milioane lei

- tipårire carte, cheltuieli editoriale, drepturi autor: 40 milioane lei*Costuri totale estimate: 300 milioane lei


390

*- Marian Negrescu, î¡i mai aminte¿ti vara lui ’94? Mai exact discu¡ia

în doi, de pe terasa - demolatå demult - de lângå Centrul de Calcul,când subsemnatul perora cu emfazå despre teatru, misiunea istoricå acelor ce se înhamå la o astfel de treabå ¿i alte atâtea lucruri de care aveahabar pânå la genunchiul broa¿tei ... Se pot numi to¡i ace¿ti ani istorie?

- În mod sigur, da!

- Sintetic, cum ai caracteriza perioada 1993-2002? A existat sau nuo strategie, ¿i dacå da, care au fost elementele ei de bazå?

Dacå ar fi så denumesc perioada asta cu un cuvânt, cred cå acela arfi ,,speran¡å''. Sigur, ''strategia'' începe din momentul în care ConsiliulJude¡ean Gorj a ales, dintre poten¡ialii pretenden¡i, pe Marian Negrescu.A¿a a început strategia ... Î¡i reamintesc faptul cå atunci, la numireamea, înainte de a spune ,,Da!'', i-am întrebat pe to¡i consilierii dacåsunt pe deplin con¿tien¡i cå ,,teatrul'' este ,,un obiect de lux'' ¿i nu unmijloc de a ,,bifa'' în zona culturalului apari¡ia unei institu¡ii, a¿a,''printre altele''.

Ei, consilierii, au råspuns atunci afirmativ, în¡elegândresponsabilitatea unui astfel de demers. În firea lucrurilor, au urmatalte legislaturi, iar eu m-am våzut nevoit (aberant!) så explic mereu ¿imereu de la capåt, altora, cå a crea o institu¡ie profesionistå înseamnå ainvesti bani. ªi nu pu¡ini. În fine, am cerut atunci o pauzå de trei lunipentru a-mi forma, cum spui, o strategie. Ea a fost una (culmea!) petermen mediu sau, cum am zis eu atunci, pe ... 10 ani! Elementele debazå au fost: formarea trupei de actori, ob¡inerea statutului de institu¡ieprofesionistå de spectacole, atragerea publicului printr-o politicårepertorialå imaginatå pe cel pu¡in trei stagiuni, crearea unui nucleu deprieteni ai teatrului, integrarea în UNITER, sediu nou ¿i, în fine, creareala Tg-Jiu a primului Centru de cercetare teatralå din România, adicå unlucru cu totul nou la acea orå în România. A, så nu uit: ¿i un festivalinterna¡ional de teatru. Asta am gândit ¿i am pus pe hârtie atunci,strategia, cum spui tu ...

- În astfel de momente - precum inaugurarea unui teatru - se vorbe¿teîndeob¿te despre izbânzi. Hai så vorbim ¿i despre e¿ecuri. Au fost?- O!


391

cum så nu! De altfel, ele erau normale când totul se afla la început. Dar¿i e¿ecurile astea au fost de mai multe feluri sau, altfel spus, a¿a con-sider eu. Încerc så le sintetizez:

- am e¿uat cel mai adesea în fa¡a consilierilor, în sensul cå m-amîncåpå¡ânat så gândesc ca artist ¿i nu ca un director, ¿i atunci, fire¿te, auînceput frecu¿uri nesfâr¿ite ... Probabil din cauza mea ...

- nu am reu¿it så aduc la Tg-Jiu mai mul¡i regizori. Ce-i drept, aicia¿ avea circumstan¡e atenuante pentru cå n-au fost niciodatå bani pentrua aduce nume ,,grele'' ale regiei române¿ti (formatå din colegii mei),fondurile fiind îndreptate, din fericire ¿i cu mul¡umiri - spre construc¡iateatrului;

- nu am reu¿it så påstrez ,,familia'' care a func¡ionat la început. Credcå nu numai din cauza mea, dar mi-o asum ...;

- nu am reu¿it så atrag sponsorizåri semnificative la teatru ¿i astane-a fåcut vulnerabili din punct de vedere financiar, obligându-ne såa¿teptåm totul de la buget ...

- Privite oarecum din afarå, lucrurile converg spre o singurå imag-ine: la Tg-Jiu, cel care a zidit teatrul în cele trei compartimentefundamentele - trupå, repertoriu, clådire - este Marian Negrescu. Gândulåsta - e¿ti om, ai ¿i tu vanitå¡ile tale - nu te face u¿or paranoic?

- S-ar fi putut întâmpla ... dacå a¿ fi avut timp. Eu n-am prea avuttimp så må bucur de lucrurile care s-au fåcut. Asta pe de o parte. Pe dealta, eu n-am fost (pentru cå n-am vrut eu så fiu) ceea ce se nume¿teîndeob¿te director. Vanitatea de care vorbe¿ti o traduc doar prin faptulcå, adesea, spun: ,,Sunt doar un artist român în via¡å''. Nu-mi preaplace så mi se spunå ,,Domnul Director''. Eu sunt actor, atât.

- Pe parcursul celor nouå ani, de câte ori ai tri¿at, de câte ori aimin¡it ¿i de câte ori ai spus adevårul despre teatrul din Tg-Jiu?

- Am fåcut tot ce mi-a stat în putin¡å pentru imaginea teatrului. Num-am dat în låturi de la nimic, în sensul benefic al cuvântului,bineîn¡eles. Iar pe viitor voi face acela¿i lucru. Nu, nu am ,,umflat''artificial lucrurile, dar am tras cu din¡ii ca så se ¿tie cå în România,dupå 31 de ani, a apårut un teatru, cå el se nume¿te ,,Elvira Godeanu''¿i cå se aflå la Tg-Jiu. Aici trebuie så mul¡umesc mass-mediei locale ¿i


392

na¡ionale, care mi-a oferit oricând ¿i oricum posibilitatea asta.

- O întreprindere precum zidirea unui teatru då na¿tere - înlåuntru ¿iîn afarå - la invidie, la suspiciuni, la resentimente, la urå chiar. Ai sim¡ita¿a ceva în anii ace¿tia?

- Din påcate, da. Spun ,,din påcate'', pentru cå eu n-am în¡elesniciodatå de ce a fost atât de dorit acest post al meu. Pe de-o parte. Pede alta, cei care m-au urât, invidiat etc., n-au fåcut-o atunci, la început,în 1993, când eram singur ¿i må dådeam de ceasul mor¡ii între speran¡å¿i deziluzii, ci au început så o facå pe måsurå ce ne apropiam de dareaîn folosin¡å a clådirii, când ne-am fåcut un nume, adicå atunci cândmunca fusese deja fåcutå. Dar ¿tii ceva? Nu i-am luat în seamå niciodatå.,,Oamenii'' å¿tia fac parte din categoria celor care, diminea¡a, n-au curajså se uite în oglindå. I-am compåtimit mereu, ba chiar i-am mângâiat.ªi mai ¿tii ceva? La mângâieri dau întotdeauna din coadå ...

- Vrând-nevrând, în deceniul de care vorbim, ¡i-ai construit o imag-ine publicå favorabilå. Inevitabil, cu prilejul åsta ai mic¿orat ceva dinimaginea publicå a altora, în special a celor care, iatå, au ¿i început så-¿i asume cu fervoare toate meritele zidirii. Au fost astfel de oameni -demnitari, înal¡i func¡ionari publici, politicieni - cu care ai intrat în con-flict?

- Speram så nu-mi pui întrebarea asta. ªtii filmul acela extraordinardistins cu ,,Globul de aur'', '' ''? Se aflå la final o scenåextraordinarå unde Karl Maria Bradauer (cel care interpreteazåpersonajul principal), care ¿i în film este actor, håituit fiind, ajungenoaptea pe un stadion imens unde, dintr-odatå, cei care vor så-l distrugåaprind nocturna plus alte zeci de proiectoare. Imaginea se aproprie laprim plan, iar ,,actorul'' roste¿te ultima replicå înainte de a fi råpus degloan¡e acolo, în mijlocul stadionului: ,,Doamne, ce au cu mine, nusunt decât un actor...''.

În rest, m-am în¡eles bine cu toatå lumea.

- O bunå bucatå de vreme, eu însumi te-am suspectat de simpatieabsolutå manifestatå fa¡å de actorii proveni¡i din Teatrul Popular ¿i detratament inegal aplicat celor cu studii profesionale clasice. Din teatru


393

au plecat profesioni¿ti ca Diana Dråghici, Alexandru Boureanu, CarmenRo¿ca, Nicu Vicol. La un moment dat s-a sim¡it o crizå de comunicare¿i cu Eugen Titu, so¡ii Andra ¿i Alexandru Cornea, Pompiliu Ciochia... Care-i adevårul?

- Îi iubesc pe to¡i ca pe copiii mei. Nu-i o figurå de stil. Ceea ce n-auîn¡eles unii din ei este cå nu o diplomå te face celebru. Cei care ,,fac''unactor celebru sau nu sunt spectatorii, care vin så vadå anume pe ,,cutare''sau ,,cutare''actor. Asta una la mânå. În al doilea rând, ar fi o vorbå pecare profesoara mea, doamna Sanda Manu, ne-a spus-o în prima zi defacultate: ,,Pui¿ori, po¡i avea pile ca så intri la facultate, po¡i avea pileca så te angajezi în orice teatru, så joci ce vrei tu, dar ...

''.Când un actor începe så se comporte ca un ,,civil'', înseamnå cå nu

e în regulå ceva. Un actor spune ceea ce are de spus pe scenå, nu înreferate sau reclama¡ii. Niciodatå un actor nu e MARE dacå nu e dublatde un caracter pe måsurå. Niciodatå!

ªi ar mai fi ceva: în 10 stagiuni de când existå acest teatru, aici s-aîntâmplat un lucru extraordinar: absolut to¡i actorii au jucat roluriprincipale! În nici un teatru nu s-a întâmplat asta! ªi încå un lucru: înteatrul din Tg-Jiu se då audi¡ie pentru orice rol!

În rest, aceia care vor dori så facå meserie, vor gåsi în mine unsprijin. Pentru cei care n-au legåturå cu meseria asta, eventual un sen-timent de regret ...

- Luând în calcul în primul rând actorii - în definitiv, ei sunt sufletulteatrului - dar ¿i componen¡ii celorlalte compartimente, câ¡i profesioni¿tisadea ¿i/ sau în curs de specializare numårå în acest moment Teatrul?

- Teatrul are acum 23 actori. Unii au terminat facultatea (cu licen¡åabsolvitå), ceilal¡i sunt încå studen¡i la Universitatea Babe¿-Bolyai laCluj. Per total, personalul artistic numårå 27 persoane, despre toateputându-se afirma cå nu mai au nimic comun cu amatorismul.

- În circumstan¡ele astea, cum vezi urmåtorii 3-4 ani? Ce planuri ai?- Ei, asta e o întrebare grea ... Dacå totul e în regulå ¿i dacå cele trei

evenimente cu caracter anual (Zilele Elvira Godeanu/ 13-15 mai; ªcoalade varå de la Tg-Jiu/ 15-25 iunie; Festivalul interna¡ional de teatru


394

Conexiuni 2000/ 20-30 septembrie) vor putea fi organizate ¿i se vordesfå¿ura normal, ¿i dacå - vezi, sunt încå mul¡i de ,,dacå'' - vom filåsa¡i în pace så ne facem meseria fårå a se mai atenta în primul rând lapersonalitatea juridicå a institu¡iei, atunci va fi bine.

Îmi doresc så realizåm stagiuni solide. Faptul cå la teatrul nostru sevor monta 2 spectacole / stagiune cu piese din dramaturgia româneascåcontemporanå vorbe¿te de la sine despre politica de repertoriu. Îmidoresc ca autorii români så fie ¿i juca¡i, nu numai premia¡i la variiceremonii, de cele mai multe ori doar fastuoase ...

În fine, îmi doresc o carierå interna¡ionalå pentru Teatrul ,,ElviraGodeanu'', care så råscumpere, în parte, munca acestor oameni minuna¡icare compun compania noastrå teatralå.

- Ca orice om, care pe deasupra este ¿i director de institu¡ie, ai creatsimpatii ¿i antipatii, ai avut prieteni ¿i mai pu¡in prieteni. Cine ¡i-a fostmai aproape, cu cine ai pus mai des ¡ara la acle, cu cine te-ai sfåtuit înmomente de frustrare sau bucurie?

- Vezi cå ¿tii så pui ¿i întrebåri mai u¿oare! ...Eu sunt prieten cu toatå lumea. Nu toatå lumea e prieten cu mine.

Asta înså nu må împiedicå så-i iubesc pe cei care mi-au fost reazåm încâteva momente (nu pentru cå vorbim de teatru!) dramatice. Actoriimi-au fost cel mai aproape, împreunå cu corpul tehnic de scenå.Împreunå ne-am sfåtuit, am produs spectacole, ne-am ajutat reciprocînvå¡ând mereu ¿i încercând så ne depå¿im condi¡ia. A¿a, simpli cumam fost, am scris împreunå o paginå de istorie. Pe care paginå ne-aadunat, ne-a fåcut frumo¿i ¿i ne-a pus într-o vitrinå de carte trezorierulcelor petrecute în ace¿ti aproape 10 ani, adicå, mai simplu: Ion Cepoi.

Au fost ¿i oameni din afara teatrului care ne-au ajutat, nu cu bani, cicu puterea lor de a se împotrivi celor ce ne-au condamnat mereu labirocra¡ie, apårând ideea atât de plåpândå de teatru, o idee hulitå deseoride ,,func¡ii'' vremelnice condamnate dinainte la uitare. Da, au fost ¿iunii care, aruncând cu noroi în teatru, au încercat så-¿i construiascåfalse platforme pe seama muncii noastre. ªi vor mai fi, sunt sigur. Tuturoracestora le doresc ,,alegeri u¿oare'', pe måsura voturilor ,,contra'' pecare le-au dat teatrului.

N-am dat numele celor din teatru (pentru cå vor fi date în carte, nu-


395

i a¿a?), a¿ vrea înså så mul¡umesc public unor oameni care, prin naturafunc¡iilor lor, au determinat într-un fel sau altul destinul Teatrului.Ordinea este cronologicå, din 1993 ¿i pânå în 2002, inclusiv: ªtefanPopescu-Bejat, Nicolae Mischie, Petre Nanu, Florin Cârciumaru.

A, så nu uit, îi mul¡umesc mamei ¿i familiei mele pe care apuc så-imai våd ... la premiere, pentru cå ,,acaså'', în ace¿ti 10 ani, oricât arputea pårea de patetic, a însemnat ... la teatru.

- Regre¡i ceva în to¡i ace¿ti ani?- Mda! În regret pe Valentin Silvestru.

- Clådirea e gata, trupa are suficientå experien¡å, cea de a zeceastagiune stå så înceapå, istoria mi¿cårii teatrale ¿i cronica Teatrului auie¿it/ ies de sub tipar ... Unul peste altul, lucrurile par bune. Dacå s-arpune problema så-¡i dai demisia sau så fi demis, ce sfat i-ai daînlocuitorului?

- Eu am adus lucrurile pânå aici - vezi cå sunt, totu¿i, paranoic!Dacå cineva mi-ar lua locul, în primul rând ar trebui så ¿tie în ce intrå... Pe din afarå pare u¿or ¿i frumos ...

Func¡ia asta înså înseamnå: politicå managerialå, repertorii, 23 decopii nåzdråvani pe care trebuie så-i alin¡i, så-i cer¡i, så-i iube¿ti, så-ilauzi ... Mai înseamnå o micå armatå de tehnicieni ¿i personaladministrativ, muncå de låmurire ca så prime¿ti bani, hår¡uire, umiliri înfa¡a unor neispråvi¡i pe care istoria nu-i va re¡ine decât dacå îi aminte¿titu în carte ...

I-a¿ mai spune aceluia care mi-ar lua locul så nu uite cå e råspunzåtorde toatå aceastå familie ¿i destinul a 64 de oameni care, a¿a cum sunt,au o responsabilitate uria¿å pe umeri: de ei depinde formarea gustuluiestetic al unui întreg ora¿.

Teatrul - revin la o idee din 1993 - este un obiect de lux, el face partedin cultura na¡ionalå, a¿a cå responsabilitatea este uria¿å. Dupå o primåpaginå de istorie, nu poate urma una adminsitrativå ...

ªi i-a¿ mai spune: la teatru, ziua de lucru are 20 de ore.Dacå, într-adevår, poate så facå toate acestea, atunci e în regulå. Un

singur lucru e obligatoriu la teatru: så nu fie niciodatå ,,tovarå¿ul direc-tor''. E mai bine så uite cuvântul åsta. Face råu tuturor.


396

- Am ezitat så-¡i pun întrebarea asta. Din multe motive. Încerc acum:ce-ai câ¿tigat ¿i ce-ai pierdut în to¡i ace¿ti ani? În plan personal, dinpunct de vedere al carierei, al vie¡ii ... Apoi: dacå am fi din nou în 1993,dar ai avea ¿tiin¡å despre toate cele întâmplate pânå aståzi, ce-ai face?Ai renun¡å, ai lua-o de la început?

- De pierdut ... am pierdut cam tot ce aveam. Am câ¿tigat ce amacum, adicå amintirea a tot ceea ce am avut ...

Am pierdut o familie, am cåpåtat alta, mai mare, teatru adicå.Diferen¡a e cå seara n-am la cine så må întorc. Vine diminea¡a înså, ¿i-atunci pot veni din nou la teatru.

Din fericire, am o meserie - cea de actor, care-mi oferå câteva ceasuripe scenå iluzia cå pot fi cine vreau, ba chiar pot fi ¿i fericit. Pe scenå.ªtii, culmea, ¿i oamenii aplaudå ... Ei aplaudå întotdeauna fericirea,noi o jucåm ¿i ei o aplaudå ... În felul åsta, comedia asta a vie¡ii nepoartå pe to¡i într-un spa¡iu în care, de fapt, oamenii care suntem nuvom ajunge niciodatå. Vorba lui Sorescu: ,,Deh, amågim ¿i noi cumputem ...''

Iar dacå ar fi din nou 1993, nu ¿tiu dacå, din cauza umilirilor la caream fost supus nemeritat, a¿ mai putea så fac ceea ce am fåcut ... Poatedoar pentru oamenii obi¿nui¡i din acest ora¿. ªi pentru Ana Maria, fiicamea ...''

{Ion Cepoi, Interviu cu Marian NegrescuInterviu cu Marian NegrescuInterviu cu Marian NegrescuInterviu cu Marian NegrescuInterviu cu Marian Negrescu ... cândva, în septembrie2002, pe la 19 ceasuri evropene¿ti, ora tuturor premierelor lumii}


397

*

¿i stadiul de pregåtire de specialitatela 1 octombrie 2002

1. Marian Negrescu, actor, studii superioare de specialitate (s.s)2. Ion Cepoi, secretar literar. s.s.

3. Bogdan Cristian Drågan, regizor, s.s.4. Nicu Ursu, regizor, s.s.

5. Petronela Nem¡oiu, scenograf, s.s.6. Ion Alexandrescu, actor, s.s.

7. Eugen Titu, actor, s.s.8. Cristian Dobran, actor, s.s.9. Pompiliu Ciochia, actor, s.s

10. Ruxandra Cornea, actri¡å, s.s.11. Alexandru Cornea, actor, s.s.

12. Mariana Ghi¡ulescu, actri¡å, s.s.13. Anca Dinu, actri¡å, s.s.

14. Geni Macsim, actri¡å, s.s.15. Valer Dellacheza, actor, s.s.

16. Simona Urs, actri¡å,studentå, an II, Universitatea Babe¿-Bolyai Cluj-Napoca,Facultatea de Litere, specialitatea: teatru, sec¡ia: actori

17. Rodica Gugu, actri¡å, - '' -18. Monica Sfetcu, actri¡å, - '' -

19. Lumini¡a ªorop (Go¿a), actri¡å, - '' -20. Cornelia Diaconu, actri¡å, - '' -

21. Valeriu Bâzu, actor, - '' -22. Ionu¡ Stoica, actor, - '' -23. Sorin Giurca, actor, - '' -

24. Constantin Eremia,student, actor, an I, Universitatea Babe¿-Bolyai Cluj-Napoca,

Facultatea de Litere, specialitatea: teatru, sec¡ia: actori25. Dan Dobroiu, actor, - '' -26. Dan Calotå, actor, - '' -27. George Dråghescu, - '' -


398

*

de Valentin Nicolau

Distribu¡ia

Majestatea sa - MARIAN NEGRESCUGeneralul (Mare¿alul) - CONSTANTIN EREMIA

Sfetnicul - VALERIU B¢ZUMarele Preot (Pustnicul) - IONUº STOICA

Måscåriciul - EUGEN TITUCurtezana: MARIANA GHIºULESCU

& CORNELIA DIACONUFotograful - ION ALEXANDRESCU

Bucåtåreasa - SIMONA URSUrsule¡ul - MONICA SFETCU

& RODICA GUGUCurtenii, gårzile, slugile, poporul, barbarii:

Dan Dobroiu, Sorin Giurca, George Dråghescu

*

Scenografia: VIOARA BARA (Teatrul de Stat Oradea)Coregrafia: Mihaela Dinu




399

*Directori adjunc¡i ai teatrului:Directori adjunc¡i ai teatrului:Directori adjunc¡i ai teatrului:Directori adjunc¡i ai teatrului:Directori adjunc¡i ai teatrului:

Cire¿ica Fåga¿ (1993); Adrian Cucu (1994); Eugen Titu (1995)*

Actori:Actori:Actori:Actori:Actori:Josefina Stoia, T. N. Craiova

Vladimir Juravle, T. N. CraiovaGabriela Baciu, T. N. CraiovaAdrian Andone, T. N. Craiova

Diana Cozma, T. N. Cluj-Napoca*

Regizori:Regizori:Regizori:Regizori:Regizori:Cristian Juncu

Radu Tempea, T. N. Cluj-Napoca Cristian Cârcu, Teatrul ,,Radu Stanca'' Sibiu

Vitalie Lupa¿cu, Societatea Na¡ionalå de Televiziune*

Scenografi:Scenografi:Scenografi:Scenografi:Scenografi:Viorel Peni¿oarå-Stegaru, T. N. Craiova

Valer Neag, artist plastic, pre¿edinte Cenaclul U. A. P. Tg-Jiu Dumitru Pelmu¿Gelu Popencoff

Vioara Bara, Teatrul de Stat Oradea*

Coregrafi:Coregrafi:Coregrafi:Coregrafi:Coregrafi:Dana Scoro¿anu; Alin Prandea

*Arti¿ti plastici:Arti¿ti plastici:Arti¿ti plastici:Arti¿ti plastici:Arti¿ti plastici: Mihai ºopescu Paul Popescu

*Arti¿ti fotografi:Arti¿ti fotografi:Arti¿ti fotografi:Arti¿ti fotografi:Arti¿ti fotografi:

Hora¡iu Firicå; Nicolae Fili¿; George Boban Teodor Dådålåu


400

*OrOrOrOrOrganisme mass-media:ganisme mass-media:ganisme mass-media:ganisme mass-media:ganisme mass-media:

GorjeanulRadio Tg-Jiu - Ovidiu Popescu

Antena I Tg-Jiu ¿i Actualitatea Gorjului - Doru StrâmbulescuTV Tg-Jiu

Opinia - Emanoil PopescuObiectiv gorjean - Sorin Cålugåri¡aRevista Brâncu¿i - Nicolae Diaconu

Jurnalul poli¡iei gorjene & Meridian - col. Constantin Codi¡åLumea gorjeneascå & Castelul de apå: Vasile Vasiescu

*Editori:Editori:Editori:Editori:Editori:

Dumitru Vede - Print Art Tg-JiuAlexandru Manda - SC Alma Cons SRL Craiova

*Cronicari dramatici:Cronicari dramatici:Cronicari dramatici:Cronicari dramatici:Cronicari dramatici:

Valentin SilvestruIleana BerlogeaJana MorårescuNatalia Stancu

Cristina ModreanuTitu Rådoi

Ion PopescuZenovie Cârlugea

Aurel AntonieNicolae Drago¿

*A¿ezåminte:A¿ezåminte:A¿ezåminte:A¿ezåminte:A¿ezåminte:

Colegiul Na¡ional ,,Spiru Haret'' - director Gheorghe GorunColegiul Na¡ional ,,Gh. Magheru'' - director Dumitru Bunoiu

Colegiul Na¡ional ,,Ec. Teodoroiu'' - directori Zenovie Cârlugea& Gheorghe Nichifor

Programul româno-britanic ,,Noroc'' - Claudia Woolgar

TTTTTuturoruturoruturoruturoruturor, alese mul¡umiri!, alese mul¡umiri!, alese mul¡umiri!, alese mul¡umiri!, alese mul¡umiri!


401

Aceasta s-a vrut a fi întâia carte a na¿terii ¿i copilåriei unui teatruromânesc. Întâmplarea a fåcut ca evenimentul så se petreacå la Tg-Jiu,dupå cum tot ea, întâmplarea, a fåcut ca acei care au fost martorii acesteina¿teri ¿i acestei copilårii - reprezentan¡i ai administra¡iei publice lo-cale ¿i centrale, oameni politici, actori, regizori, scenografi, critici teatraliprieteni ¿i neprieteni apropia¡i, spectatori - så aibå fiecare în parte ¿ito¡i la un loc un imprescriptibil sentiment al istoriei tråite ¿i a celeiprefigurate care i-a îndemnat, într-un moment anume al existen¡ei lor,så iubeascå ori så urascå la fel de profund ¿i de constant circumstan¡e,fapte ¿i oameni afla¡i vremelnic de o parte sau alta a grani¡ei numiteTeatru. Remarcabil este faptul cå ¿i unii ¿i al¡ii au fåcut-o cu sinceritate,cu pasiune chiar, ¿i cå atât cei care iubesc Teatrul, cât ¿i cei care våd înel doar o tichie de mårgåritar puså pe capul unui ora¿ prea mic pentru ominune a¿a de mare, au avut prin demersul lor egalå contribu¡ie la zidire.Spunem a¿a, cåci de prea multe ori unanimitatea a nåscut mon¿tri pentruca, din când în când, så nu fie preferabil un adversar inflexibil unuiamic excesiv de condescendent.

Cronica ultimelor douå secole ale Gorjului aratå negru pe alb cå e


402

greu så ai sentimentul istoriei dar ¿i cå e aproape imposibil så tråie¿tiresponsabil în interiorul lui. Tot ea, din påcate, certificå ¿i faptul cågorjenii au participat cu întreagå fiin¡a lor doar la inaugurarea ¿i lafalimentul unei idei, cele întâmplate între cele douå margini interesându-i mai pu¡in sau deloc. Legitime ori nu, acestea ne-au fost mentalitatea¿i deprinderile pânå acum.

Existå înså unele semne cå de data asta e altfel ¿i cå lucrurile par/ ¿ipot intra în matca unei normalitå¡i de lungå duratå. De data asta,Minotaurul pare cå a fost îmblânzit ¿i cå doarme. Autoritå¡ile politice¿i administrative ¿i-au prins orgolioase la butonierå panglica de onoarea unei ini¡iative de rezonan¡å istoricå ¿i trimit semnale cå n-au de gândså renun¡e prea u¿or la hainele de galå. Cinstit vorbind, ele ¿i-au datexamenul de maturitate ¿i l-au absolvit ,,Magna cum laudae”.

Au mai råmas sub imperiul emo¡iilor doar spectactorii ¿i oameniide teatru. Primii, dupå cutumå, par deocamdatå interesa¡i mai mult decum aratå clådirea pe din låuntru decât de natura ¿i anvergura contribu¡ieilor la posteritatea institu¡iei teatrale. Cu timpul, vor cåpåta, probabil, ¿isentimentul proprietå¡ii.

Ceilal¡i - oamenii de teatru, din teatru ¿i de pe lângå teatru - abiaacum î¿i încep båtålia cu Minotaurul. Timp de nouå ani au fost låsa¡iså-¿i pregåteascå armele, så-¿i definitiveze strategia ¿i så-¿i înve¡e locul¿i rostul pe lume. De acum înainte, ei vor råspunde singuri în fa¡a istoriei¿i a comunitå¡ii care i-a înnobilat. Vor trebui så aleagå singuri între atråi în amintirea festivismului cåldu¡ al unei ini¡iative duse la bun sfâr¿it¿i frustrårile nenumårate ale unui mereu nou început. Cåci aceasta estera¡iunea de a fi a unui teatru: cu fiecare stagiune, cu fiecare premierå,cu fiecare spectacol e un nou început.

Deocamdatå, Minotaurul doarme. Pentru cât timp, numai Dumnezeu¿tie.

Autorul


403


404



Date post:	17-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

biblioteca-digitala.ro 4 AVERTISMENT Existå printre noi oameni care cred în vise. Cu timpul, unii...

Documents