Sistemul bancar : evoluţia şi structura contemporană1.Sistemul bancar, elementele sistemului bancar, niveluri a sistemului bancar, principalele tipuri de bănci. La ora actuala sistemul bancar reprezinta fundamentul dezvoltarii economice al unui stat si veriga de baza a sistemului economic in general.El este un ansamblu coerent de institutii financiare care functioneaza intr-un stat raspunzind necesitatilor de dezvoltare social economica a statului respectiv.Elementele sistemului bancar sunt:1.cadru institutional, format din banca centrala si bancile comerciale si alte institutii financiare.2. cadru juridic format din ansamblul reeglementarilor (acte normative, legislative, care guverneaza activitatea bancara.).SB este binivelar si include:1.banca centrala cu rolul de emisiune monetara si elaborare si promovare a politicii monetar-creditare a statului.2. institutii financiare-sunt bancile comerciale subordonate direct bancii centarle si cu rol de intermediere intre agentii economici ai statului.Bancile ce fac parte din sistemul bancar se clasifica dupa anumite categorii:A. Dupa forma de proprietate: banci cu capital de stat, banci cu capital privat, banci cu capital mixt.B. dupa gradul de specializare:1.banci universale, care presteaza toate serviciile financiare prevazute de legislatie pe toate sectoarele economiei nationale.2. banci specializate care se specializeaza pe un anumit sector al economiei nationale sau intrun anumit doemniu de activitate (banci agricole, banci ipotecare, banci de investitii, banci de afaceri, banci de export-import, banci de economii)C. dupa reteaua de filiale si reprezentanti:1.banci fara filiale;2.banci cu filiale.(agentii si reprezentante).D.Dupa aria geografica de redistribuire:banci locale, banci regionale, banci nationale, banci internationale.Evoluţia sistemului bancar al R.Moldova şi principalele probleme actuale ale dezvoltării acestuia.Sistemul bancar reprezinta o sferă dintre cele mai importante ale economiei naţionale. De aceea astăzi, în condiţiile trecerii economiei la principiile de piaţă,capătă o deosebită importanţă studierea sistemelor bancare din ţările străinedezvoltate în vederea utilizării experienţei lor valoroase. Totuşi, o imitare servilă atehnologiilor şi metodelor politicii lor monetare şi de credit, pentru a extinde relaţiile economice externe ale Republicii Moldova, pare să fie inoportună, datăfiind incomparabilitatea  condiţiilor economice şi sociale din Republica Moldova şi din ţările respective.În procesul tranziţiei de la un sistem administrativ de comandă spre unul bazat pe principiile economiei de piaţă, acum 17 ani Republica Moldova a iniţiat formarea sistemului financiar-bancar, obiectivul de bază al căreia constă îndeterminarea ratelor de schimb şi a dobînzilor de către piaţă, administrarealichidităţii sistemului bancar prin intermediul operaţiunilor de piaţă, precum şi înasigurarea instituţională necesară în scopul elaborării şi implementării stabilităţiimacroeconomice şi programelor de reforme structurale. Implementarea acestor măsuri a cerut o coordonare strînsă cu măsurile de dezvoltare ale pieţei hîrtiilor devaloare de stat şi celei valutare. De asemenea, s-a cerut dezvoltarea altor funcţii alebăncii centrale, inclusiv celor legate de reglementarea sistemului de plăţi,contabilităţii şi auditului intern în banca centrală, reglementării şi supravegheriiactivităţii băncilor comerciale.Sistemul bancar moldovenesc a fost creat la începutul anilor nouăzeci, odatăcu stabilirea Republicii Moldova ca stat independent şi este format din douăniveluri: Banca Naţională a Moldovei (reorganizată din Filiala din RSSM a Bănciide stat a URSS) pe primul nivel şi băncile comerciale (iniţial, unele fiindreorganizate din fostele bănci specializate de stat, astfel ca: Promstroibank,Sberbank, Agroprombank etc., iar altele ± formate ca bănci noi) ± la nivelul aldoilea.Numărul băncilor comerciale din Moldova a crescut în perioada 1991-1997,însă relativ moderat. La sfîrşitul anului 1991 operau 15 bănci comerciale, numărulcărora spre sfîrşitul anului 1993 a ajuns la 22. După ce o serie de bănci au încetatsă mai existe (Basarabia, Intreprizbank, Bancosind, Bucuria, Sucursala BănciiRomâne ÄDacia Felix´, Guineea, Vias, ICB (Moldova) şi Banca Turco-Română(BTR)[36, pag.223]) la 31 decembrie 2005 din cele 16 bănci comerciale existente(o bancă era în proces de lichidare conform hotărîrii luate de proprietari) 5 au fostformate în urma reorganizării fostelor bănci specializate de

1

stat, iar 11 bănci sîntbănci nou create (dintre care la o bancă, în luna mai anul 2006, Veneto Banca(Italia) a achiziţionat întregul pachet de acţiuni[53]), cota investiţiilor străine încapitalul băncilor comerciale, după primul trimestru a acestui an, fiind, dupăpărerea unor experţi, de circa 50% (circa 590 milioane lei În iunie 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legislaţia bancară(Legea cu privire la Banca Naţională (de Stat) a Moldovei şi Legea cu privire labănci şi activitatea bancară). Legile date au stimulat, într -o primă fază, apariţiaunui sistem bancar novator, favorabil tranziţiei la economia de piaţă şi au servit drept bază a unui sistem similar cu cele existente în majoritatea statelor de zvoltate,inclusiv în statele membre ale UE.În acest context, imediat după 1991, la începutul perioadei de tranziţie, în activitatea bancară din Republica Moldova s-au produs o serie de schimbăriesenţiale.În legătură cu modificările care au avut loc în economia Moldovei în perioadaanilor 1991-1995, totodată luînd în consideraţie obligaţiunile luate de Moldova încalitate de membru al organismelor financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială ş.a.) sau în cadrul Convenţiilor internaţionale la careMoldova este parte, în anii 1995-1996 legislaţia bancară a fost modificată esenţial. Noua legislaţie conţine un şir de elemente noi, care sunt îndreptate spre întărirearolului băncii centrale în reglementarea pieţelor monetare, de credit şi valutare,precum şi creează condiţii favorabile pentru menţinerea concurenţei libere între bănci şi asigură independenţa juridică, operaţională, financiară şi administrativă aacestora.În condiţiile tranziţiei la economia de piaţă BNM a fost şi este unul dintrepromotorii principali a reformelor.În această perioadă au fost adoptate un şir demăsuri eficiente în vederea stabilizării situaţiei monetare, de credit şi valutare.Banca Naţională a Moldovei a fost fondată prin Decretul PreşedinteluiRepublicii Moldova nr. 122 din 4 iunie 1991. BNM este persoană publicăautonomă, independentă de autorităţile executive ale statului şi este responsabilăfaţă de Parlament. Activitatea Băncii Naţionale este reglementată prin Legea cuprivire la Banca Naţională a Moldovei nr.  548-XII din 21 iulie 1995[1].Fiind unicul organ de emisie în stat, obiectivul principal al BNM constă înasigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Fără prejudicierea obiectivului săufundamental, Banca Naţională promovează şi menţine un sistem financiar bazat peprincipiile pieţei şi sprijină politica economică generală a statuluiLegea instituţiilor financiare defineşte băncile ca instituţii financiare careatrag de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora ,transferabile prin diverse instrumente de plată şi care utilizează aceste mijloacetotal sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc[art.3].Potrivit Legii instituţiilor financiare, băncile sunt organizate ca socie tăţi peacţiuni[art.13], conform Legii cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134 -XIII din 2aprilie 1997. Băncile fondate cu participarea capitalului străin adiţional urmează săse conformeze cerinţelor Legii cu privire la investiţiile în activitatea d eîntreprinzător nr. 81-XV din 18.03.2004.Începînd cu 1 iulie 1996, toate băncile au fost reînregistrate la BNM şi auprimit autorizaţii cu privire la efectuarea operaţiunilor financiare de categoria "A","B" sau "C". Categoria autorizaţiei eliberată de BNM este în funcţie de capitalulminim al băncii. La 1 august 2006 pe teritoriul Moldovei activau şase bănci -categoria "C" (Banca Socială, Victoriabank, Moldova ± Agroindbank,Mobiasbancă, Moldindconbank, Banca de Economii) şi nouă bănci cu autorizaţiade categoria "B" (Comerţbank, Eurocreditbank, Unibank, Fincombank, Eximbank,Investprivatbank, Universalbank, Energbank, Banca Comercială RomânăChişinău).În baza Legii instituţiilor financiare, cuantumul capitalului minim necesar este stabilit în mărime de 100 milioane lei. Indicele dat a fost modificat de cîteva ori peparcursul ultimilor ani, în noiembrie 2003 fiind ultima decizie privind majorareaacestuia de la 32 la 50 milioane lei ajungând la cuantumul actual. Decizia BNMprivind majorarea cuantumului minim al capitalului băncilor constituie uninstrument important în procesul consolidării sectorului bancar din Moldova.Cuantumul capitalului minim necesar este stabilit pentru capitalul de gradul I,pe care banca trebuie să-l deţină şi să-l menţină, pentru a efectua activităţifinanciare prevăzute de art. 26 al Legii instituţiilor financiare.

2

În Republica Moldova, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, în condiţiile unei inflaţii mari şi a instabilităţii generate a mediului macroeconomic, factori care au permis băncilor o creştere rapidă volumului activităţii lor. Sectorul bancar din Republica Moldova a avansat cel mai mult (în comparaţie cu alte sectoare) înreformarea sa, în preluarea şi aplicarea standardelor internaţionale şi europene înactivitatea sa.Leul moldovenesc, din 1995, a devenit valută convertibilă (conform art. VIIIal Articolelor Fondului Monetar Internaţional), acceptîndu-se liberalizarea totală aoperaţiilor pe contul curent al Balanţei de Plăţi.În anii '90 elementul cel mai important în politica monetară îl constituia atingerea stabilizării macroeconomice prin metode restrictive.Î nsă planificarea dură şi, în multe privinţe, formală a masei monetare, fără a lua în consideraţieasemenea componente ca numerarul în valută străină şi neplă ţile, a condus lapierderea mijloacelor circulante la întreprinderi, a surselor interne de acumulare şila creşterea ratei dobînzii, depăşind limitele reale acceptabile ţinînd cont derentabilitatea agenţilor economici.Dacă să ne adîncim mai mult în relaţiile între agenţii economici (mai alesreprezentanţii micului business) şi sistemul bancar, atunci putem menţiona treietape de bază în formarea acestor relaţii şi anume: În prima etapă (anii 1990-1993) multe bănci se creau de către întreprinderi deproporţii, în primul rînd, pentru a-şi acoperi (deservi) necesităţile proprii.În aceeaşi perioadă se observă şi o apariţie în masă a întreprinderilor noi. Multe dinacestea rămîneau încă neînregistrate, activau instabil, nu deţineau o istoriecreditară. Principiile bazei legislative, cît şi a celei bancare abia se întemeiau.În această perioadă întreprinderile de talie mică nu prezentau un interes pentrubănci în calitate de clienţi, practic pentru lot spectrul de produse şi servicii bancaregenerau un risc major. La acel moment nu atît băncile se luptau pentru clienţi, cîtpotenţialii clienţi ale acestora concurau între ei pentru accesul la serviciile şiprodusele bancare şi în special la resurse creditare. Anume pentru perioada dată seatribuie reclamaţiile în masă ale întreprinderilor mici la refuzul băncilor de a ledeservi, fiind limitată la maximum creditarea acestui sector.În etapa a doua (anii1994-1995) crearea sistemului bancar în general luasesfîrşit.Între bănci apăruse primele simptoame de concurenţă bancară. Bazalegislativă a activităţii bancare, în general, era deja elaborată.În această perioadăbăncile încep selectiv să conlucreze cu subiecţi ai micului business din unelesectoare ale economiei mai profitabile şi în special cu întreprinderile din comerţ şiservicii.În etapa a treia (după anul 1995) concurenţa între bănci a sporit brusc, ceea cea contribuit la intensificarea a două tendinţe în dezvoltarea sistemului bancar:concentrarea capitalului bancar şi specializarea băncilor, precum şi lărgireaspectrului de servicii bancare. Acest fapt a condus la schimbări importante înrelaţiile dintre bănci şi întreprinderi. Procesul concentrării şi al specializăriicapitalului bancar a creat una din condiţiile necesare pentru creditarea sectorulu ireal.Conform datelor statistice bancare, circa 70% din activele sistemului bancar sunt concentrate în capitala republicii, mun.Chişinău, o parte esenţială a acestoraeste concentrată în municipiile Bălţi, Orhei, Hînceşti, Cahul, Ungheni etc.. Acestfapt reflectă, pe de o parte, caracterul firesc al concentrării resurselor financiare încapitală, iar pe de altă parte, caracteristica sistemului bancar al republicii în ceea cepriveşte capitalizarea din resursele agenţilor economiei, şi nu a populaţiei. Carezultat, se poate urmări o dezvoltare mai rapidă a business-ului în oraşe mari, ceeace conduce la disproporţii regionale esenţiale.În ce priveşte cooperarea sistemului bancar cu întreprinderile mici şi mijlocii,băncile mari dispun de posibilităţi mai bune de conlucrare decît alte organizaţii demicrofinanţare, deoarece acestea pot economisi la cheltuieli administrative, care înlucrul cu acest sector se măresc, şi ele prezintă o mai mare siguranţă în finanţareade lungă durată. Băncile au o posibilitate mai largă în menţinerea lichidităţiiîmprumutaţilor şi oferă condiţii mai flexibile în realizarea contractelor de credit.După anul 1995 şi pînă la momentul de faţă s-a stabilit o tendinţă de concentrare aactivelor sistemului bancar al RM în cîteva dintre cele mai mari bănci, procesul de concentrare a activelor fiind însoţit de intensificarea concurenţei între bănci pentrualocarea capitalului în sectoarele înalt profitabile ale economiei.Funcţionarea unui sistem bancar stabil, capabil să presteze servicii moderne şicompetitive,

3

să protejeze interesele clienţilor băncilor este unul din factorii deimportanţă majoră pentru dezvoltarea durabilă a economiei naţionale şi aceasta încondiţiile cînd sistemul bancar a parcurs un drum anevoios, cu falimentespectaculoase şi depunători dezamăgiţi.După 1991, sistemul bancar s-a dezvoltat rapid, numărul băncilor comercialea crescut de la 6 (în 1991) la 20 la sfîrşitul anului 1999. La sfîrşitul anului 2008,numărul acestora s-a redus la 16, ca efect al procesului de restructurare şiconsolidare bancară.Totalul activelor deţinute de cele 16 bănci ce îşi desfăşoară activitatea înRepublica Moldova se cifrează la circa 39123 miliarde lei (la situaţia de01.01.2009). Fiecare dintre primele 100 de bănci din Europa dispune de active acăror valoare depăşeşte cu mult totalul valorii activelor bancare din RepublicaMoldova, iată de ce se pledează pentru o consolidare continuă a sistemului bancar pe două dimensiuni - cantitativă şi calitativã, susţinînd ideea concentrării -fuziunea unor bănci în vederea întăririi poziţiei lor pe piaţă.Sistemul bancar autohton se confruntă cu o criză de capital, iar numărul debănci este mai mult decît corespunzător, din acest motiv există o necesitatestringentă de a încuraja şi stimula în continuare fuziunile băncilor, în vedereafortificării rezistenţei întregului sistem bancar la şocuri macroeconomice şi lainfluenţe din afară.Deşi lent, acest proces este în permanenţă controlat şi promovat de politicaBăncii Naţionale, care urmăreşte obiectivul său principal ± încredere şi stabilitateîn sistemul bancar şi moneda naţională, mai ales că e recunoscut faptul că există uncerc virtuos al încrederii în monedă cînd populaţia este dispusă să economisească,investiţiile cresc, economia are o creştere stabilă neinflaţionistă.O buna conlucrare între populaţie şi piaţa financiară impune un nou modelcultural, implicînd un grad înalt de cultură bancară, de civilizaţie financiară, actuală în perioada de criză financiară. Piaţa financiară modernă n u se mai poatereduce la o imagine cu mulţimi de ecrane şi cu o viteză uluitoare de circulaţie acifrelor şi a banilor, fără ca nimeni, în afara unui cerc închis de specialişti, săpriceapă ceva. O astfel de imagine a sistemului bancar-financiar nu mai este,astăzi, actuală. A devenit obligatoriu ca populaţia, întreaga societate să înţeleagă cese întîmplă în bănci şi în burse, desigur, prin cultură ± e o condiţie ca sistemul săfuncţioneze bine.Iată de ce, în continuare, politica monetară a Băncii Naţionale - o constantă aperioadei de tranziţie ± trebuie în permanenţă să fie coordonată cu politicileguvernamentale, un obiectiv de prim ordin fiind obţinerea unui calificativ bunpentru riscul de ţară. Este o cerinţă majoră de-a impune alte cote de credibilitate,de la un an la altul, cu o treaptă mai sus. Altfel, pieţele internaţionale ne -ar impunemarje mai mari de dobînzi, soldate cu costuri pe care ţara le -ar plăti greu, iar investitorii străini ne-ar ocoli.Instituţiile fundamentale ale statului, pe a căror stabilitate se clădeşte viaţasocietăţii, între care Banca Naţională, sistemul bancar în ansamblu, au un rolprimordial în consolidarea încrederii în Republica Moldova a cercurilor internaţionale de afaceri prin modalităţi dintre cele mai diferite.Una dintre acestea este necesitatea de a realiza liberalizarea sistemului bancar naţional, deschiderea acestuia pentru capitalul bancar internaţional în scopulasigurării concurenţei loiale pe piaţa de capital, accesibilităţii agenţilor economicicorporativi şi individuali la surse creditare ieftine, de lungă durată şi eficientepentru dezvoltarea sectorului real al economiei naţionale. Sistemul bancar naţionaltrebuie pus în serviciul intereselor dezvoltării economiei naţionale şi nu doar îninteresele unor grupuri corporative închise.Sîrguinţa autorităţilor întreprinse în ultimii ani în ceea ce priveşterestructurarea bancară a fost apreciată pozitiv de către experţi atît interni, cît şiexterni, însă eforturi şi mai mari rămîne încă de făcut.În afară de un mediumacroeconomic stabil, crearea unui sistem bancar sănătos şi eficient va necesita pentru viitorul apropiat privatizarea băncii aflate încă în proprietatea statului prinproceduri transparente menite să lărgească premisele unui management solid.În acest context, următorii trei ani ar marca un nou trend, cotelede piaţă deţinute de băncile autohtone diminuîndu -se în favoarea segmentuluistrăin.O dată cu maturizarea pieţei nivelul de concentrare se va modifica,accentuarea concurenţei impunînd schimbări în strategia băncilor mici şi mijlocii ± eventuale fuziuni sau achiziţii ± astfel încît acestea să-şi majoreze în mod rezonabilcapitalul, fără şocuri majore. O alternativă pentru menţinerea viabilităţii acestor bănci pe viitor ar putea fi concentrarea pe produse specializate sau pe anumitesegmente ale clientelei.Dacă să ne referim la încrederea în sistemul bancar în particular, nu în ultimulrînd se poate de menţionat despre calitatea serviciilor acordate de fiecare bancă înparte: dacă instituţiile financiare nu au grijă de proprii clienţi, atunci o vor faceconcurenţii lor. Astăzi banca trebuie să înţeleagă necesităţile clienţilor şi procesulluării deciziilor de către acesta.Relaţia dintre client şi bancă este foarte

4

importantă şi necesită să fieîntreţinută pentru a asigura loialitatea clienţilor şi pentru a dezvolta cu aceştiarelaţii pe termen lungCalitatea serviciilor şi grija faţă de client, rămîn inevitabil elementele cheieale ofertei totale de servicii, dar condiţionate de constrîngerile impuse de controlulcosturilor şi menţinerea competitivităţii din punct de vedere al preţurilor.Succesul şi performanţa în mediul bancar se realizează nu doar prin oferireade servicii de calitate ci, mai ales, prin construirea unor parteneriate financiare delungă durată cu clienţii băncii, întrucît cel mai de preţ capital al băncilor, al tuturor instituţiilor financiare este încrederea publicului.Evolutia sistemului bancar contemporanSB contemporan cuprinde 4 etape de dezvoltare:Perioada I:perioada antica- pina la aparitia bancii venetiene. Se caracterizeaza prin rolul pe care il are astazi Bcentrala, care era realizarea de temple care servea in calitate de lacas sfint de rugaciune si de asemenea acceptau spre pastrare mijloace banesti si le acordau sub forma de imprumuturi. Astfel pot fi mentionate Templul din Efes, Delphi Si Delus. Dupa parerea specialistilor primele monede si primii bancheri au aparut in Babilon, sec.2 inaintea erei noastre. In secolul al IV-lea , concurentii de baza ai templelor erau trapezistii sau camatari, care efectuau operatiuni de acceptare a mijloacelor banesti si de acrodare a imprumuturlir. Perioada a II (1156-dezvoltarea bancii Angliei, 1694): se caracterizeaza prin apartia primelor banci, in italia, asa ca Venetia, si Torenta si mai tirziu in Franta si Olanda. Documentele atesta ca prima banca ofricial inregistrata este banca Venetiei in 1156 in calitate de institutie publica, apoi in anul 1407 apare banca sfintul Gheorghe ca rezultat a unirii tuturor bancilor mici. In anul 1609 apare banca Amsterdamului si in anul 1619 banca de Hamburg.Perioada a III (1694-sfirsitul secolului al 18 lea) se caracterizeaza prin dezvoltarea a sistemului bancar, se inregistreaza official primele banci. In anul 1694 apare Banca Angliei cu capitalul strain de 1.2 mln de lire sterline cu functie de emisiune monetara si solutionarea problemelor financiare ale statului. In acelasi timp se dezvolta un sir intreg de banci comerciale in orasele mici. In 1695 apare banca regala in scotia, in 1767- banca prusiei pentru comertul strain, 1780- banca din Sankt Petersburg. Un element specific al acestei etape la reprezentata aparitia bancii de emisiune, functia de baza a caruia o constituia emisiunea monedelor nationale a statelor respective.Perioada a IV (inceputul sec.19 –prezent) se caract, prin dezvoltarea sistemului bancar binivelar, delimitarea functiei dintre banca central si banca comerciala. In toate statele apar si se dezvolta bancile central. In anul 1800 banca frantiei, in anul 1806 banca Austria, 1860-Rusia, 1913- sistemul federal de reserve al SUA. In acelasi timp se dezvolta bancile comerciale, universale si specializate.2. Banca Naţională a Moldovei şi rolul ei în cadrul sistemului economic Esenţa, conţinutul și rolul activității băncii centrale în cadrul sistemului economic.Rolul bancii centrale resulta din monopolul emisiunii monetare si don functia de autoritate monettara pe care a preluato treptat sip e masura ce sa implicat in afacerile statului si in politica economica. In momentul initial al formarii sistemelor bancare nu exista o delimitare intre operatiunile realizate de bancile comerciale si central. In perioada convertibilitatii monetare, activitatea de emisiune nu constituia un previlegiu al bancilor central. Indentificarea celor tipuri de bavci sa infaptuit in timp prin concentrarea emisiunilor de monede la nivelul unei singure banci, banca centrala care incepe astfel sa obtina monopol asupra operatiunii de emisiunii. Existenta bancii central ca institutie ierarhica, superioare celor lalte institutii bancare sa impus tocmai ca urmare a nevoii coordonarii activitatiii bancare in economiei, dar si ca urmare a intensificarii tensiunii inflationiste la nivel international. Orice activitate bancara presupune crearea de moneda. Ceea ce este specific bancii central este faptul ca aceasta emite moneda legale sau altfel spus, moneda centrala care are puterea liberatorie nelimitata pe teritoriul national. In conditiile economiei actuale sa ajuns ca banca nationala sa joace un rol chee ca managrer economic, in ultima perioada aceasta acumulind multe responsabilitati legate de stabilizarea propriei economiii, in conditiile practicarii de cursuri valutare posibiloe. Banca Centrala are astfel, drept obiectiv definirea si aplicarea masurilor de politica monetara a statului, pastrarea rezervelor valutare a tarii, realizind in acelasi timp supravegherea bancilor din sistem, refinanatarea acestora si administrarea

5

conturilor statului. Crearea bancilor central a impus nenumarate probleme legate de forma de proprietate asupra capitalului bancii si gradul de independent vizavi de autoritatile politice. Banci cu capital mixt : banca Austriei, banca Greciei. Turciei Banci cu capital privat :banca Italiei. Banca Elvetiei, FED(proprietatea bancilor din sistemul bancar american)Functiile bancii centrale1.Functia de emisiune monetara- una dintre primile cativitati atribuite bancii central, istoric previlegiile emisiunii fiind acordat de stat in schimbul obligatiei banciii central de a substrie orice imprumut solicitat de stat. Daca initial emisiunea monetara era asigurata atit de banca de emisiune cit si bancile din sistem, treptat sa impus ca necesara reglementarea de catre stat a sistemului de emisiune, aceasta reaizinduse prin instaurarea monopolului asupra emisiunii. Chiar daca acesta a fost instituit in monente diferite de fapt a vizat realizarea aceluiasi lucru – crearea unei singure autoritati monetare care sa finanteze economia prin emisiune monetara si in acelasi timp sa urmareasca circulatiua produsului pus in circulatie. Emisiunea moneatara este strins legata si de doua relatii care se stabilesc intre banca centrala pe deoparte si trezoraria statului si bancile din system pe de alta parte.Prima relatie se stabileste pornind de la faptul ca banca central poate sa finanteze sau nu deficitul bugetar.2. Functia de centru al politicii monetare in conditiile punerii in circulatiei amonedei, BC trebuie sa urmareasca si evolutia valorica a monedei puse in circulatiei, obiectivul BC fiind cel a stabilitatiii monetare, pentru a se asigura stabilitatea preturilor. Monopolul emisiunii monetare a fost atriibuit BC cu conditia finantarii in orice moment a imprumuturilor solicitate de catre stat. Prin politica monetara BC asigura urmarirea circulatiei monedei emise si mentinerea valorii acestora.3. Functia de creditare a economiei- creditarea economiilor nationale se realizeaza prin intermediul bancilor din cadrul sistemului bancar, acesta apelind la resurse de refinantare a bancii centrale. Dupa cum BC este creditoreul de ultima instant a bancilor in present se pune accent pe resurse de pe piata interbancara, apelul de refinantare reprezentind masura extrema de finantare.4. Functia de centru valutar- asigurarea singura sau in concurenta cu bancile de rang secundar a schimbului de moneda nationala in devize, pastrarea si gestionarea rezervelor valutare , supravegherea ratei de schim a monedei nationale.5. Functia de banca a bancii- aceasta functie reuneste trei activitati, strins correlate intre ele , pe care le desfasoara banca central.a) in primul rind, fiecare banca de rang secundar (banca din sistemul bancar) are un cont la banca central, care nu poate fi debitor, sip e baza caruia pot fi realizate viramente si compensari interbancare.b) in al doilea rind, daca in procesul compensarilor, anumite banci au nevoie de refinantare, atunci banca central poate, in anumite conditii sa furnizeze resursele necesare, alimentind piata monetara. Se poate manifesta si situatia in care banca central poate absorbi lichiditati de pe piata, daca se considera ca acestea sunt in surplus.c) in al treilea rind, banca central trebuie sa utilizeze interventiile pe piata monetara pentru a mentine masa mnonetara si rata dobinzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara. Aceasta functie decurge tocmai din faptul ca banca centrala reprezinta autoritatea care gestioneaza eiscul afferent sistemului bancar, reprezentind, in fapt interesele intregii economiii in preintimpinarea problemelor ce pot sa apara in onararea de catre banca a cererilor de retragere a depozitelor din partea clientele.d) Functia de banca a statului- aceasta functie decurge intii de toate din natura formei de proprietate a capitalului, in majoritatea cazurilor vorbind de proprietatea statului. Un alt aspect este legat de momentul aparitiei bancilor centrale cind in schimbul monopolului emisiunii, statul impunea posibilitatea obtinerii de finantare. In present chiar daca bancile centrale evita finantare deficitului bugetar, au aparut diverse procedee care sa elimine dilutia puterii de cumparare emisiunii monetare fara acoperire. In toate tarile banca centra reprezinta banca statului, a

6

administratiei si serviciilor publice semnificind faptul ca detine si administreaza conturile acestora, ale caror solduri figureaza in pasivul bilantului, si care in principiu, nu pot fi debitoare.BNM are următoarele atribuţii de bază:

stabilirea şi implementarea politicii monetare şi valutare în stat; activitatea de bancher şi agent fiscal al statului; licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare; supravegherea sistemului de plăţi în Republica Moldova şi facilitarea funcţionării eficiente

a sistemului de plăţi interbancare; emisiunea monedei naţionale; stabilirea, prin consultări cu Guvernul, a regimului cursului de schimb al monedei naţionale; păstrarea şi gestionarea rezervelor valutare ale statului; întocmirea balanţei de plăţi a statului; reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova 

Particularitatile organizarii si functionarii BNM.BNM este banca centrala a RM si nu este supusa inrregistrarii in registrul de stat al intreprinderilor si in registrul de stat al organizatiei. E apoate sa edeschida filial si reprezentante in tara si in strainatate unde considera necesar.Obiectivul fundamental al BNM ste asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Fara prejudiciere obiectivului sau fundamental, BNM promoveaza si mentine un system financiar bazat pe principiile pietei si sprijina politica economica a statului.BNM conlucreaza cu Guvernul RM in realizarea obiectivelor sale si furnizeaza Guvernului si organelor economice si financiare informatii referitoare la problemele monetare si financiare. Orice proiect de act normative al autoritatilor publice care priveste domeniile in care BNM are atributii va fi adoptat dupa ce in prealabil sa solicitat avizul BNM transmis in termen de cel mult 30 zile de la solicitare.BNM este independent in exercitarea atributiilor sale si nu va solicita sau primi instructiuni de la autoritatile publice sau de la orice alta autoritate.Incepind cu anul 1998,BNM a renuntat la practica stabilirii cursului de schimb official al monedei nationale fata de dolarul SUA la bursa valutara si a procedat la determinarea acestuia ca o medie aritmetica simpla a mediilor ponderate a cursului de vinzare/cumparare a dolarului SUA contra lei MDL pe piata inter si intrabancara. Acest fapt a permis descentralizarea pietei valutare interne in corespundere cu practicile tarilor dfezvoltate.De asemena in contextual alinierii la standardelor interanationale in anul 2006 , BNM a implementat un nou system automatizat de palti interbancare SAPI, care este compus din sistemul de decontare pe baza bruta in timp real destinat prcesarii platilor urgent si de mare valoare si sistemul de compensare cu decontare pe baza neta, destinta procesarii platilor de mica valoare. Astfel a fost realizat o infrastructura moderna de plati care a determinate premisele importante pentru porestarea serviciilor de plata de o noua calitate si9 facilitarea efectuarii platilor fara numerar.Anual Guvernul se consulta cu BNM referitor la obiectivel;e sale in domeniul imprumuturilor interne si externe sectorsului public pentru urmatorul an financiar inclusive, la sumele si conditiile la care aceste implementari vor fi contractate. Imprumuturile statului si organelor lui trebuie raportate la BNM in modul stabilit de acesta. BNM actioneaza ca bancher si agent fiscall al statului si astfel BNM este datoare sa ofere Guvernului consultatii in problemele monetare si financiare importante ce tin de competent sa, iar Guvernul este dator sa ofere consultatii BNM in problemele ce tin de competenta lui. Annual la elaborarea proiectului bugetului de stat Guvernul se consulta in problemele economice si finanicare cu BNM care ii prezinta un raport cu toate problemee. BNM in termenele si conditiile stabiliteb in comun cu Guverul actioneaza ca agent fiscal al statului in organizarea, deservirea valorilor mobiliare demateralizate ale statului in urmatoarele domenii:1.desfasurarewa pe baza acordului incheiat cu mINfIN a plasarii pe piata primara a valorilor mobiliare de stat;

7

2.efectuarea inregistrarilor in sistemul de inscrieri in contuir ale valorilor mobiliare organizate de BNM;3.marketingul VM emise de stat si organismele lui;4.plata sumei de baaza la valorile mobiliare mentionate , a dobinzii si altor comisioane;In conformitatea cu Legea BNM ea nu acorda imprumuturi si garantii sub orice forma statului au organelor acesteaia inlclusiv prin procurarea pe piata primara a VM de stat.BNM etse unica instituie care efectueaza licentierea, supravegherea si reglementarea actvitatii institutiilor financiare. In acest scop BNm este imputernicita cu urmatoarele:1.Sa emitraa acte normative pentru asi exercita atributiile sale prin acordarea de licente, elaborarewa de standard, de supraveghere si stabilirea modului de aplicare a actelor normative in vigoare;2. sa efectueze controale tuturor institutiiloe finciare si sa examineze registrele , documentele si conturile acesteia;3.Sa impuna oricarei institutii financiare masuri de remediere sau sa aplice sanctiuni daca institutia fin. A incalcat legea in vigoare, sa angajat in peratiuni de risc sau incorecte.4. sa ceara oricarui salariat dintro institutie financiara sa furnizeze BNm informatii necesare in scopul supravegherii si reglementarii activitatii instituiilor financiare.In domeniul cooperarii internatioanle BNM reprezinta RM la intrunirile , consiliie si organizatiile international, in problemele politicii monetare, controlul bancar, licentierea activitatii bancare.BNM poate participa la organizatii international care urmaresc scopul de a mentine stabilitatea financiare si economica prin intermediul cooprarii international. In limita imputernicirilor sale BNM ca agent al RM poate sasi assume obligatii sis a execute tranzactii ce tin de participarea RM la organizatiile international.BNM accepta depozite de la trezoreria statului si de la alte organe ale statului in baza unui demers al Guvernului. In calitate de depozitar, BNM primeste si elibereaza bani, tine evident conturilor si oefra orice alte servicii fin., BNM efectueaza plati in limita soldului in conturile respective, BNm piate autoriza alte banci sa accepte astefle de depozite la conditiile stabilite prin intelegere mutuala. Impozitele , taxele si altye plait obligatorii care sau varsat de la contribuabili inn contul bugetului de stat si in fonduril specialedin bancile care le deserves se transfera in contul unic al trezoreriei statului in BNm sau in contuirle respective ale bugetelor unitatiloe administrative teritoriale nu mai tirziu de sfirsitul zilei ce urmeaza dupa ziua in care ele sau varsat.Pentru fiecare zi de intriziere bancile platesc amenda in marime de 5% din sumele transferate cu intirziere.Instrumente si tehnici de interventie directa si indirect a politicii monetare a BNM În temeiul prevederilor art. 4 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei obiectivul fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie în care creşterea preţurilor este suficient de redusă, astfel încât aceasta să nu exercite o influenţă semnificativă asupra deciziilor economice ale societăţii. Banca Naţională a Moldovei consideră că „stabilitatea preţurilor” poate fi cantitativ definită prin rata inflaţiei evaluată prin indicele preţurilor de consum publicat lunar de Biroul Naţional de Statistică, dat fiind faptul că: (i) publicul larg este familiarizat cu indicele respectiv şi mai puţin cu alţi indici de măsurare a inflaţiei, (ii) datele privind indicele preţurilor de consum sunt disponibile în timp util, (iii) nu sunt supuse revizuirilor şi, ,nu în ultimul rând, (iv) se respectă principiul de separare a intereselor dintreinstituţia care colectează şi calculează indicele respectiv (BNS) şi instituţia care are ca obiectiv nivelul ratei inflaţiei (BNM). Pe lângă, asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, fiind obiectivul fundamental al politicii monetare, BNM are şi alte obiective macroeconomice secundare inclusiv: asigurarea creşterii economice şi ocuparea forţei de muncă. Aceste obiective secundare sunt urmărite în măsură în care ele nu afectează atingerea obiectivului fundamental al BNM. Asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus constituie cel mai important

8

obiectiv al BNM, deoarece aceasta este în măsură să conducă la crearea unui cadru macroeconomic relative stabil, care permite dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel susţinut de creştere economică. Realizarea obiectivului fundamental va fi efectuată prin utilizarea instrumentului principal de politică monetară: operaţiunile de piaţă deschisă, precum şi de instrumentele auxiliare: facilităţile permanente, norma rezervelor obligatorii şi intervenţiile pe piaţa valutară. Aceste instrumente au un impact direct asupra nivelului ratelor dobânzilor nominale pe termen scurt pe piaţa monetară.Condiţiile pe piaţa monetară sunt dirijate de BNM, în scopul realizării obiectivului inflaţiei, prin stabilirea indicatorului principal pentru piaţa interbancară pe termen scurt – rata de bază.Nivelul ratei de bază va fi stabilit de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei în conformitate cu art. 26 al Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei.Operaţiunile de piaţă deschisă vor constitui instrumentul principal al politicii monetare.Operaţiunile de piaţă deschisă vor fi efectuate pe termen scurt, având drept scop echilibrarea cererii şi ofertei pe piaţa monetară, vor permite BNM să influenţeze nivelul ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piaţa interbancară. Prin utilizarea operaţiunilor de piaţă deschisă, Banca Naţională a Moldovei va dirija zilnic condiţiile pieţei monetare, astfel încât să se asigure menţinerea ratei interbancare pe termen scurt (CHIBOR) în vecinătatea ratei de bază stabilită de către Consiliul de administraţie. Din acest motiv, BNM va anunţa şi va publica în prealabil programul şi condiţiile operaţiunilor de piaţă deschisă. BNM va oferi lichidităţi numai în cazul lipsei acestora în sistemul bancar. Banca Nationala a Moldovei efectueaza operatiuni de piata deschisa în conformitate cu art. 15 si 42 ale Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei, în scopul realizarii politicii monetar-creditoare, dezvoltarii pietei valorilor mobiliare de stat (în continuareVMS), administrarii lichiditatii bancilor. Operatiunea de piata deschisa este orice operatiune pe piata secundara, desfasurata între BNM si banca în conformitate cu conditiile si procedurile prezentului Regulament.Operatiunile de piata deschisa includ cumparari de VMS, vînzari de VMS si acorduri de rascumparare de VMS (REPO), efectuate din initiativa BNM cu bancile. Operatiunile REPO reprezinta operatiuni de vînzare a VMS cu rascumpararea ulterioara a acelorasi valori mobiliare la o data anumita sau la vedere si la un pret anumit, stabilit la data vînzarii.Data scadentei unei tranzactii REPO este data, la care vînzatorul initial al VMS este obligat sa rascumpere aceleasi VMS, iar cumparatorul initial - sa le vînda. În cazul în care data scadentei initial nu este stabilita de BNM, fiecare dintre parti poate propune celeilalte pîna la ora 11.00 ca data curenta sa devina data scadentei. Data scadentei unei tranzactii REPO poate fi modificata cu acordul ambelor parti. BNM poate fi atît cumparatorul initial al VMS (REPO de cumparare), cît si vînzatorul initial (REPO de vînzare).BNM va efectua operatiuni de cumparare si REPO de cumparare a VMS cu termenul de la data tranzactiei pîna la data scadentei nu mai mare de 180 zile. Pentru operatiunile de piata deschisa sînt eligibile valorile mobiliare de stat emise de catre Ministerul Finantelor si înregistrate în contul nr. I al Participantilor la sistemul de Înscrieri în Conturi la BNM. La efectuarea tranzactiei REPO termenul de la data rascumpararii pîna la scadenta VMS nu poate fi mai mic de trei zile lucratoare, iar data platii cupoanelor (în cazul obligatiunilor de stat) trebuie sa fie ulterioara datei scadentei tranzactiei REPO. La operatiunile de piata deschisa ale BNM participa bancile licentiate, participante la sistemul de înscrieri în conturi al valorilor mobiliare la BNM si la sistemul automatizat de plati interbancare, care au încheiat cu BNM Contractul pentru desfasurarea operatiunilor de piata deschisa. Operatiunile de piata deschisa se efectueaza prin intermediul licitatiilor, desfasurate la BNM, în baza hotarîrii Comitetului Monetar al BNM sau la decizia prim-viceguvernatorului (viceguvernatorului) BNM.

9

Facilităţile permanente efectuate la iniţiativa băncilor autorizate limitează fluctuaţiile ratelor interbancare ale dobânzii pe termen scurt (overnight) care pot fi uneori semnificative şi formează coridorul pe termen scurt al ratelor dobânzii pe piaţa monetară.Ratele dobânzii aferente celor două facilităţi permanente (depozite şi credite overnight) vor delimita coridorul ratelor Băncii Naţionale a Moldovei.Facilităţile permanente vor fi disponibile pentru băncile autorizate la cererea acestora, în volum nelimitat şi la rata dobânzii stabilită de Consiliul de administraţie al BNM.Facilităţile permanente reprezintă facilităţile pe care BNM le pune la dispoziţia băncilor autorizate la iniţiativa acestora. BNM oferă două facilităţi permanente:

facilitatea de credit overnight; facilitatea de depozit overnight.

Creditul overnight este un credit acordat de BNM peste noapte băncilor, pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfîrşitul zilei operaţionale, precum şi în scopul menţinerii rezervelor obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate la BNM, la o rată a dobînzii prestabilită.Depozitul overnight este o facilitate permanentă acordată de BNM, care oferă băncilor autorizate posibilitatea de a plasa depozite peste noapte la BNM din proprie iniţiativă, remunerate la o rată a dobînzii prestabilită. Rezervele obligatorii vor fi utilizate ca un instrument al politicii monetare având drept scop limitarea excesului de lichiditate, atenuarea impactului acestuia asupra ratelor interbancare ale dobânzilor. Totodată, ele vor avea şi un rol prudenţial, în special ţinând cont de mărimea limitată a Fondului de garantare a depozitelor. Rezervele obligatorii sunt păstrate în conturile băncilor autorizate la Banca Naţională a Moldovei la o rată stabilită de către Consiliul de administraţie al BNM. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei va stabili mărimea normei rezervelor obligatorii la mijloacele atrase în monedă naţională şi valută străină în funcţie de trendul pe termen mediu şi lung al inflaţiei, evoluţia indicatorilor macroeconomici, prognozele indicatorilor macroeconomici şi monetari pe termen mediu şi lung, aşteptările inflaţioniste, etcRezervele obligatorii (RO) reprezintă nivelul minim al rezervelor pe care o bancă autorizată trebuie să le deţină la BNM. RO se utilizează în scopul schimbării cererii banilor de rezervă pe scurtă durată şi respectiv a ratei de dobîndă pe termen scurt.Băncile menţin rezervele obligatorii separat în lei moldoveneşti şi valută străină (dolari SUA şi Euro) în conturi deschise la Banca Naţională a Moldovei. Băncile constituie RO din mijloacele atrase în valutele respective, reflectate în bilanţurile băncilor în conturile din clasa II  „Obligaţiuni”, la o normă stabilită de Consiliul de administraţie al BNM.Rezervarea din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valute neconvertibile se efectuează prin mentinerea mijloacelor băneşti în lei moldoveneşti la Banca Naţională a Moldovei în contul  Loro al băncii în mediu pe perioadă. Pentru rezervele obligatorii în lei moldoveneşti în contul Loro al băncii la BNM sînt stabilite perioade chenzinale de urmărire a mijloacelor atrase (6-20 a lunii curente; 21 a lunii curente - 05 a lunii următoare) şi respectiv de menţinere a rezervelor obligatorii (21 a lunii curente -05 a lunii următoare; 6-20 a lunii următoare). Banca Naţională a Moldovei plateşte dobîndă la cota din rezervele obligatorii ce depăşeşte 5 la sută din pasivele în baza cărora se calculează aceste rezerve. Plata pentru  rezervele obligatorii se efectuează lunar, după data de 15 a lunii în curs, pentru luna calendaristică precedentă. Rezervele obligatorii în lei moldoveneşti şi în valută straină se remunerează la rate distincte, aplicînd pentru rezervele în lei rata la depozitele overnight din coridorul ratelor BNM, iar pentru rezervele obligatorii în valută straină - rata medie la depozitele la vedere cu dobîndă atrase de sistemul bancar în VLC, calculată lunar de Banca Naţională a Moldovei în baza rapoartelor lunare privind rata medie la depozitele atrase de bănci.1,294.6 mln in cont la BNM la 25 decembier pina la 5 ianuarie.Rata de remunerare este 4.81 %. Intervenţiile pe piaţa valutară şi politica valutară

10

Banca Naţională a Moldovei va promova în continuare o politică valutară prudentă, consecventă şi corelată cu obiectivul fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor, precum şi va efectua plasarea rezervelor internaţionale ale statului în instrumente investiţionale care corespund criteriilor de siguranţă şi lichiditate.Banca Naţională a Moldovei va menţine în continuare regimul cursului de schimb valutar flotant. Eficienţa asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor va fi sprijinită de regimul cursului de schimb flotant, deoarece ajustarea sistematică a cursului de schimb valutar poate duce la modificări incompatibile şi contrare ale ratelor dobânzii cu obiectivul inflaţiei adoptate. Prin urmare, Banca Naţională a Moldovei nu va stabili o rată de schimb predeterminată a leului moldovenesc faţă de alte valute.Cu toate acestea, Banca Naţională a Moldovei îşi rezervă dreptul de a efectua intervenţii valutare în scopul atenuării fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb oficial şi de a completa rezervele valutare internaţionale.De asemenea, BNM îşi rezervă dreptul de a efectua intervenţii în mod excepţional pe piaţa valutară în cazul în care acestea vor fi necesare pentru a spori eficacitatea principalelor instrumente monetare în scopul atingerii obiectivului inflaţiei.În calitate de instrumente ale politicii valutare vor fi utilizate intervenţii directe pe piaţa valutară internă, operaţiuni reversibile valutare de tip swap, precum şi tranzacţii forward.BNM va stimula implementarea de către sistemul bancar a instrumentelor de hedging care vor contribui la diminuarea riscului valutar.

3. Conturile bancare-modalitati de functionareNotiunea contului bancar si tipurile lor.Contul bancar- un cont analitic deschis de banca pe numele titularului de cont prin care se efectuiaza operatiuni de incasari si plati ale mijloacelor banesti.Conturile bancare pot fi: A) in dependenta de valuta contului: cont deschis in moneda nationala si cont deschis in valuta straina.B) in dependent de titularul de cont: conturi deschise de personae fizice si personae juridice.C)in dependent de tipul contului deschis la banca : Cont current- cont deschis de banca pentru titularul de cont care serveste la inregistrarea in ordine cronologica a operatiunilor in numerar sau fara numerar effectuate din sau in acest cont.Cont de depozit-cont deschis de banca pentru titularul de cont destinat evidentei operatiunilor de depunere si plasare a mijloacelor banesti temporar libere la termen sau la vedere.Cont de credit- cont deschis de banca care serveste la inregistrarea operatiunilor legate de evidenta si rambursarea creditelor acordate de banca titularului de cont.Cont loro- cont current deschis de banca pentru alta banca.Cont provizoriu- este cont deschis de banca pe o anumita perioada de timp destinat acumularii mijloacelor banesti pentru formarea capitalului social sau pentru acumularea mijloacelor banesti obtinute in procesul plasamentelor valorilor mobiliare.Procedura de deschidere si inchidere a conturilor bancare de catre pers. Fiz si jurdice.Pentru efectuarea operatiunilor de incasari si plati, de depunere a mijloacelor banesti si pentru efectuarea altor operatiuni bancare, pers.jurid. rezidente si nerezidente si pers. Fiz. pot deschide unul sau mai multe conturi in MDL sau valuta straina la orice banca comerciale din RM. Documentele necesare pentru deschiderea conturilor pers. Jurid. se prezinta la banca de catre una din pers jurid cu drept de semnatura indicat in fisa cu specimene si semnaturi si amprenta stampilei sau de catre o alta persoana imputernicita. Pentru deschiderea conturilor pers fiz, documentele necesare se prezinta individual sau de catre o persoana imputernicita. La deschiderea conturilor copiile documentelor se p[rezinta impreuna cu documentele originale, cu exceptia cazurilor prezentarii de catre pers imputernicita de a deschide un cont aa copiei actului de identitate a titularului de cont pers fiz legalizata notarial.In cazul avizului favorabil al bancii de a deschide cont pers responsabile, banca deschide si perfecteaza contractul sau alte documente conform legislatiei in vigoare convenite intre parti.

11

Banca este obligata sa informeze organele fiscal teritoriale unde titularul de cont se afla la evidenta, despre deschiderea, modificarea sau inchiderea contului. Astfel, operatiunile in sau din cont pot demara dupa confirmarea de catre organelle fiscal privind luarea la evident a contului. Toate datele despre conturile deschise titularului de cont se inscriu de catre persoana responsabila a bancii in registrul conturilor analitice deschise la banca.Pentru a deschide un cont current, pers jurid se inregistreaza la Camera Inregistrarii de Stat si trebuie sa prezinte urmatoarele documente:1.cererea de deschidere a contului;2.fisa cu speciemene de semnaturi si amprenta stampilei legalizata notarial in 2 exemplare;3.copia certificatului de atribuire a codului fiscal;4. extrasul din registrul de stat al intreprinderilor si organizatiilor eliberat de Camera Inregistrarii de Stat a MDI.5.copia actului de identitate a persoanei care prezinta documentele de identitate pentru deschiderea contului.Persoanele jurid care se inregistreaza la organelle de stat prezinta pe linga documentele mentionate mai sus si copia documentului ce confirma intreprinderea de stat a persoanei juridice respective si copia documentelor de constituire (statut si regulamente interne).Persoanele jurid nerezidente care au obiect impozabil pe teritoriul RM pentru a deschide un cont current prezinta aceleasi documente ca si pers rezidente la care se adauga copia docuemntului care confirma inregistrarea de stat in tara de provenienta conform legislatiei in vigoare a tarii de resedinte.Pers jurid nerezidente care nu au obligatii fiscal sau obiecte impozabile pe teritoriul RM , pentru a deschide un cont current prezinta suplimentar documentelor mentionate mai sus informatii despre lipsa obligatiilor fiscal sia obiectului impozabil pe teritoriul RM.Misiunile dimplomatice, oficiile consulare, reprezentantele organizatiilor international acreditate de Ministerul Afacerilor Externe , pentru deschiderea conturilor prezinta urmatoarele documente:1.Cererea de deschidere a contului;2.Fisa cu specimen de semnaturi si amprenta stampilei fara legalizare notariala;3.Confirmarea de ministerul afacerilor externe despre activitatea acestora pe teritoriul RM;4.copia legitimatiei de acreditare in care este semnatura titularului eliberata de Ministerul Afacerilor Externe.Pentru a deschide un cont provizoriu la formarea initiala a capitalului statutar se prezinta urmatoarele: 1. Cererea;2.certificatul constatator eliberat de Camera Inregistrarii de Stat;3.Hotarirea privind emisiunea valorilor mobiliare;4.Copia actului de identitate a pers care prezinta documentele pentru deschiderea contului. Pers fiz rezidente si nerezidente care nu parctica activitate de intreprinzator sau alt tip de activitate , pentru a deschide un cont la banca prezinta cererea de deschidere si copia actului de identitate.Inchiderea conturilor se efectueaza: 1. in baza cererii titularului de cont;2. in baza hotaririi fondatorilor pers jurid;3.In baza hotaririi in instanta de judecata;4. Achitarea hotaririi sau restituirii depozituluiÎn scopul evitării cazurilor de lezare a intereselor titularilor de cont şi dacă aceasta nu contravene prevederilor contractelor, conturile, la care timp îndelungat (2 ani) nu s-au efectuat operaţiuni în/din cont, la decizia conducerii băncii, pot fi închise convenţional. Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea soldului lacontul curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită. Modificarea conturilor bancare si inchiderea lorModificarea conturilor bancare poate fi efectuata in rumatoarele cazuri:

12

1. modificarea denumirii sau a datelor personale sau a formelor organizatorico-juridice a titularului de cont;

2. modificari rezultate din modificarea planului de conturi al evidentel contabile in banci si alte institutii fiuanciare din RM;

3. modificarea codului numeric al valutei in care a fost deschis contul. Conducerea băncii este în drept să adopte de sine stătător decizia privitor la modificarea contului în cazul modificării planului de conturi al evidenţei contabile. Despre aceste modificări banca este obligată să informeze titularul de cont în termen de 30 de zile până la efectuarea acestora.16.3. Pentru modificarea contului în caz de lichidare a persoanei juridice, reprezentanţei înfiinţate în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorului individual comisia de lichidare/lichidatorul prezintă la bancă:- hotărârea organului competent privind lichidarea, care trebuie să conţină termenul de acţiune a comisiei de lichidare/lichidator;- fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei comisiei de lichidare/lichidator,legalizată notarial, -2 exemplare.

Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea soldului lacontul curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care emisiunea valorilor mobiliare nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită.

4.Organizarea platilor prin virament pe teritoriul RM.Esenta organizarii platilor prin virament, participantii, documentele de plata, regulamente BNM privind efectuarea platilor prin virament. Operaţiunile prin intermediul viramentului sunt operaţiuni de decontare prin care este creditat contul beneficiarului plăţii şi este debitat contul plătitorului, iar băncii îi revine rolul de intermediar. Operaţiunile cu virament se prezintă sub 2 aspecte: 1. la nivel macroeconomic (~90% în ţările dezvoltate şi ~60% în ţările în curs de dezvoltare). Cel mai reprezentativ agregat monetar prin care se poate de influenţat masa monetară este – M3. 2. la nivel microeconomic prin intermediul viramentului se concretizează operaţiile apărute între client şi banca. Decontările prin virament se caracterizează prin următoarele principii: 1. decontările prin virament sunt reglementate. 2. decontările prin virament se efectuiază prin prezenţa conturilor bancare. 3. toate decontările prin virament se efectuiază prin acceptul titularului de cont (excepţia – dispoziţia incaso). 4. decontările prin virament se efectuiază în documente tipezate şi acceptate de comun acord. 5. decontările prin virament se efectuiază în termeni stability 6. decontările prin virament se efectuiază contra plată (beneficiarul este obligat să plătească comisionul) 7. după derularea fiecărei operaţiuni se înştiinţează atît beneficiarul cît şi plătitorului. Toate decontările prin virament se clasifică în două mari părţi: 1. virament prin credit (transfer de credit) – iniţiativa aparţine plătitorului. 2. transfer de debit (?) – iniţiativa aparţine beneficiarului (deţinătorului) La etapa actuală decontările prin virament se caracterizează prin următoarele: 1. numărul mare de clienţi şi numărul mare de bănci 2. timpul derulării operaţiunii creşte 3. cresc relaţiile de colaborare între bănciParticipantii:

1. Plătitorul – persoana care este beneficiarul unei valori, mărfuri şi servicii sau este obligat prin nişte angajamente şi căreia este debitat contul curent.

2. Beneficiarul – este persoana care beneficiază de creditarea contului. 3. Banca plătitoare – este banca plătitorului.

13

4. Banca intermediară (în RM - BNM) – pentru a facilita deontările prin virament. 5. Banca beneficiarlui (destinatarului) – este banca beneficiarului care este împuternicită de

a recepţiona sumele de la plătitor şi de a transmite înstrumentele de plată însoţite de extrasul din cont.

Documente de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova sînt următoarele: a) dispoziţia de plată; b) dispoziţia de plată trezorerială; c) dispoziţia de plată acceptată; d) cererea-dispoziţie de plată; e) nota de transfer; f) dispoziţia incaso; g) dispoziţia incaso trezorerială. Documentele de plată trebuie să conţină obligatoriu: a) denumirea documentului de plată; b) numărul documentului de plată, data, luna, anul emiterii. Numărul şi data se indică în cifre, luna în litere, anul în cifre; c) codul fiscal al plătitorului; d) codul fiscal al beneficiarului (se indică numai în dispoziţia de plată trezorerială tip. doc. 8, dispoziţia incaso/ dispoziţia incaso trezorerială tip.doc.2, 9 şi nota de transfer tip. doc. 10);e) tipul documentului în conformitate cu prevederile Nomenclatorului tipurilor de documente de decontare şi contabile utilizate la efectuarea operaţiunilor bancare, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al BNM nr.168 din 8 iunie 2000; f) dispoziţia necondiţionată de a plăti o anumită sumă de bani; g) suma plăţii, care conţine în partea întreagă lei, iar în partea zecimală bani, înscrisă cu litere şi cu cifre, aliniată în spaţiile destinate la stînga. În calitate de separator de cifre zecimale se utilizează cratima ("-");h) apartenenţa la categoria de rezident sau nerezident a plătitorului şi beneficiarului. Apartenenţa plătitorului şi beneficiarului la categoria de rezident se indică în paranteză prin litera "R", iar apartenenţa plătitorului şi beneficiarului la categoria de nerezident se indică în paranteză prin litera "N", care se înscriu înaintea denumirii plătitorului şi a beneficiarului; i) denumirea plătitorului şi a beneficiarului (se admit abrevieri uzuale ale denumirii în conformitate cu certificatul de înregistrare eliberat de Camera Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale); j) denumirea băncii plătitoare şi a băncii beneficiare, codul băncii în conformitate cu "Indicatorul participanţilor în sistemul de plăţi interbancare" deţinut şi actualizat de către BNM; k) numărul contului bancar al plătitorului şi numărul contului bancar al beneficiarului;l) destinaţia plăţii, unde se indică: - denumirea plăţii (pentru ce se efectuează plata); - numărul, data şi anul contractului; - numărul, data şi anul documentului care confirmă expedierea sau primirea mărfurilor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor şi temeiul efectuării altor plăţi, inclusiv a plăţii prealabile; - în cazul achitării unei cambii - numărul, data şi anul cambiei, numărul exemplarului cambiei; - pentru cererea dispoziţie de plată - numărul şi data documentelor comerciale sau de specificare a mărfurilor, unitatea de măsură, cantitatea, preţul, condiţii suplimentare; - în cazul decontării plăţilor în/din buget se completează cu denumirea impozitelor, taxelor şi altor plăţi în buget, precum şi transferurilor din buget, conform actelor normative în vigoare; - pentru dispoziţia de plată acceptată - denumirea plăţii (pensii, pensii alimentare, salarii, cheltuieli de deplasare, onorarii de autor şi alte tipuri de transfer prevăzute de actele normative în vigoare); - în cazul plăţii efectuate prin dispoziţie de plată tip doc.50, pentru hîrtiile de valoare de stat (HVS) procurate pe piaţa secundară se indică (începînd cu prima poziţie) următorul înscris - condiţii suplimentare. Semnăturile trebuie să fie autografe şi aplicate cu cerneală sau cu pix de culoare albastră sau neagră. Documentele de plată se întocmesc cu folosirea mijloacelor tehnice sub indigo sau prin multiplicarea originalului în numărul de exemplare necesare părţilor participant. Оn documentele de plată nu se admit corectări şi/sau ştersături.Dispoziţia de plată/dispoziţia de plată trezorerială este o dispoziţie necondiţionată dată de către plătitor băncii plătitoare de a plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani înscrisă în aceasta pentru stingerea unei obligaţiuni băneşti a plătitorului faţă de beneficiar. 35. Dispoziţia de plată se utilizează la efectuarea plăţilor pentru mărfurile livrate, lucrările efectuate, serviciile prestate, tranzacţiile cu HVS, precum şi altor plăţi. Dispoziţia de plată trezorerială se utilizează pentru plata impozitelor şi taxelor în veniturile bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale; transferul mijloacelor băneşti în

14

fondurile extrabugetare şi a plăţilor în/din contul instituţiilor publice pentru mărfurile livrate, lucrările efectuate, serviciile prestate, precum şi la efectuarea altor plăţ. Dispoziţia de plată acceptată se utilizează la transferul mijloacelor băneşti prin intermediul Întreprinderii de Stat Poşta Moldovei pe numele unor cetăţeni (pensii, pensii alimentare, salarii, cheltuieli de deplasare, onorarii de autor etc). Nu se permite utilizarea dispoziţiei de plată acceptate pentru transferurile de mijloace băneşti prin oficiul poştal pe numele întreprinderilor de comerţ pentru mărfurile livrate.Cererea-dispoziţie de plată reprezintă cererea beneficiarului înaintată plătitorului de a plăti o anumită sumă de bani pentru marfa livrată, serviciile prestate conform prevederilor contractuale, precum şi la achitarea cambiilor şi efectuarea altor plăţi stipulate în contract. Valoarea plăţii înregistrate în cererea-dispoziţie de plată se determină de către beneficiar şi se acceptă de către plătitor conform prevederilor contractului pe bază documentară. Nota de transfer este un document de plată care se utilizează numai de către bancă la efectuarea operaţiunilor descrise în prezentul Regulament. Nota de transfer se execută de către bancă în ziua operaţională în care a fost emisă. Nota de transfer tip doc. 6 se utilizează pentru plăţile care nu se referă la cazurile în care în calitate de plătitor sau beneficiar este instituţia publică sau Trezoreria de stat: a) pentru efectuarea plăţilor parţiale ale dispoziţiilor incaso; b) pentru transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice sau plătite prin card de către persoanele fizice sau juridice după destinaţie; c) pentru restituirea sumelor cu caracter neidentificat înregistrate în contul băncii; d) pentru efectuarea tranzacţiilor între subdiviziunile băncii şi altor plăţi intrabancare. Dispoziţia incaso/dispoziţia incaso trezorerială este dispoziţia beneficiarului privind perceperea în mod incontestabil a unei anumite sume de bani din contul bancar al titularului de cont fără consimţămîntul acestuia, în baza documentelor de executare silită sau a actelor normative care prevăd dreptul perceperii în mod incontestabil.Documentele de plată utilizate la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova se întocmesc în limba de stat, iar sumele înscrise în ele sînt exprimate în unitatea monetară naţională (leul moldovenesc). Circulaţia documentelor de plată în bănci şi la Banca Naţională a Moldovei se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, Regulamentului privind plăţile interbancare în Republica Moldova (aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.20 din 30 ianuarie 2003) şi altor acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Operatiunile fara numerar al bancilor comerciale se efectueaza prin intermediul sistemului automatizat de plati interbancare (SAPI). SAPI reprezinta sistemul prin intermediul caruia sunt effectuate platile interbancare in MDL pe teritoriul RM. El este compus din sistemul de decontare in timp real (bruta) si sistemul de compensare cu decontare pe baza neta.Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real este destinat prelucrarii platilot urgent si de mare valoare , iar sistemul de compnesare pe baza neta este destinat procesarii platilor de mica valoare (<50000 lei).Participantii SAPI: BNM, Banci autorizate de BNM, Centrul de casa si decontari din Tiraspol. Administrator al sistemului de plati este BNM. Drepturile si obligatiile BNM in calitate de administrator si ale bancilor autorizate in calitate de participant sunt stipulate in contractual privind participarea in SAPI. La incheierea contractului SAPI, fiecare participant primeste documentul ethnic pentru participantii la system. Pentru fiecare participant se deschide un cont de decontare si se atribuie un cod de identificare. Sistemul de decontare pe baza bruta opereaza conform principiului de decontare pe baza bruta efectuind procesarea si decontarea fiecarui document de plata in parte.Etapele procesarii documentului de plata in acest system:

1. Initierea si transmiterea de catre participant a documentului in system.2. Validarea tehnica a documentului3. Acceptarea tehnica a docuemntului cu informarea corespunzatoare a participantului.

15

4. Verificarea de catre system a disponibilitatii mijloacelor banesti in contul de decontare si dupa caz acceptarea documentului inregistrarii contabile sau plasarea documentului in coada de asteptare.

5. Decontarea finala a docuemntului. In sistemul de decontare bruta in timp real sunt procesate urmatoarele documente:

1. Ordinal de plata privind transferurile urgente si de mare valoare.2. Ordinele incasso privind efectuarea perceprii in mod incontestabil in conformitate cu actele

normative in vigoare. Documentele de plata transmise in acest system nu sunt supuse restrictiilor de ordin cantitativ sau valoric. In cazul in care mijloacele disponibile din contul de decontare al unui participant nu sunt suficiente pentru a deconta un document de plata, sistemul plaseaza documentul in coada de asteptare in funcite de prioritatea acrodata de catre participant. La creditarea contului de decontare al aprticiantului care are document de plata in coada de asteptare, sistemul reinitiaza procesarea acestor documente in ordine cronologica in baza principiului FIFO. In cazul in care documentele plasate iun coada de asteptare nu pot fi decontate pina la momentul de finalizare a procesarii platilor in SAPI, documentele vor fi anulate in mod automat de catre sistem cu informarea respectiva a participantilor. Sistemul de compensare cu decontare pe baza neta opereaza conform principiul de compensare si decontare pe baza neta, efectuind compensarea platilor transmise de participant si remiterea rezultatelor compensarii spre decontare in sistemul de decontare pe baza bruta in timp real. In acest system sunt procesate urmatoarele documente de plata: 1.ordinea de plata prividn transferul de credit2.cererea de plata privind debitarea directa. Etapele de procesrae a sistemului de compensare sunt:1.transmiterea documentului de plata (14.00-21.50)2. preclearing (14.30-14.45). In cadrul acestei etape sistemul informeaza participantii cu privire la pozitiile nete calculate pentru sesiunea de compensare si rezerveaza mijloace necesare in contul de decontare ale participantilor pentru acoperirea pozitiilor nete debitoare.3. clearing (14.45-15.00) – sistemul calculeaza pozitiile nete finale ale sesiunii de compensare in functie de nivelul de acopperire a pozitiilor nete debitoare si transmise pozitiile nete finale spre decontare in sistemul cu decontare bruta in timp real. A doua sesiune de compensare cu decontare pe neto are loc in intervalul; orelor 15.00-20.00.Regulamentele:1. Regulamentul cu privire la supravegherea sistemului automatizat de plăţi interbancare, Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.154 din 28.06.2007, în vigoare din 01.01.2008, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.131-135/514 din 24.08.2007 (cu modificările şi completările ulterioare)

3. Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.53 din 02.03.2006, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.39-42/144 din 10.03.2006 (cu modificările şi completările ulterioare)

4. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea Consiului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.373 din 15.12.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/643 din 30.12.2005 (cu modificările şi completările ulterioare)  

5. Regulamentul cu privire la debitarea directă, Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.374 din 15.12.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/644 din 30.12.2005 (cu modificările şi completările ulterioare)   Transferul de credit si debitarea directa. Incasoo Transferul de credit reprezinta o serie e operatiuni care incepe prin emiterea de catre emitent a ordinului de plata si executarea de catre banca platitoare acesteia in scopul punerii la dispozitia beneficiarului a unei sume de mijloace banesti si se finalizaeaza prin

16

inregistrarea de catre banca beneficiara a sumei respective in contul beneficiarului. Transferul de credit poate fi efectuat atit in lei cit si in valuta straina. In functie de specificul utilizarii transferurilor de credit poate fi :\1.transfer ordinar- toate platile intre titularii de cont care nu se refera nemijlocit la bugetul publiac national si poate fi initiat atit de clientul bancii cit si nemijlocit de catre banca in nume sip e cont propriu.2.transfer bugetar care este utilizat in scopul efectuarii platilor care se refrra numai la bugetul public national si poate fi initiat atit de clientul bancii cit si nemijlocit de banca in nume si pe cont propriu.

Atît transferul ordinar cît şi cel bugetar poate fi utilizat şi pentru plăţile cu caracter deperiodicitate, la date programate şi sume fixe (transfer programat), care se efectuează de către bancă în numele titularului de cont bancar în anumite intervale de timp, conform prevederilor contractului de mandat. În funcţie de solicitarea clientului băncii, transferul de credit în lei moldoveneşti poate fi efectuat în regim de urgenţă (transfer urgent) sau în regim normal (transfer normal). Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul acestuia.

Oridnul de plata se emite:1. Intrun singur exemplar in cazul emiterii de catre banca platitoare la efectuarea

transferurilor de credit in nume sip e cont propriu;2. In 2 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont bancar sau de catre banca la

efectuarea transferurilor in numele titularului de cont.3. In 3 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont la efectuarea tranferurilor de

credit din adresa Intreprinderii de Stat Posta Moldovei la care se anexeaza la necessitate si 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor banesti. Ordinul de plata se prezinta spre executare la banca platitoare de catre emitent sau de catre persoana imputernicita in ziua in care a fost emisa, iar in cazul emiterii rodinului de plata de catre unitatea trezoreriei de stat aceasta se prezinta spre executare la banca platitoare cu data emiterii in decursul anului bugetar current.

Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată utilizat pentru efectuarea transferului în valută străină, elementele utilizate în sistemele de plăţi internaţionale se completează într-o limbă străină, conform practicii internaţionale. În ordinul de plată nu se admit corectări şi / sau ştersături. Ordinul de plată se prezintă spre executare la banca plătitoare de către emitent sau de către persoana împuternicită a acestuia în ziua în care a fost emis, iar în cazul emiterii ordinului de plată de către unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezintă spre executare la banca plătitoare cu data emiterii în decursul anului bugetar curent.

Debitarea directa este o modalitate de plata care consta in debitarea de catre banca platitoare a contului bancar al platitorului cu suma platii indicate in cererea de plata emisa de beneficiar si creditarea de catre banca beneficiara aa contului bancar al beneficiarului. Debitarea contului platitorului se efectuiaza in conformitate cu mandatul de debitare directa, iar creditarea corespunzatoare de catre banca beneficiara a contului bancar la beneficiarului in confomritate cu angajamentul privind debitarea directa.

Mandatul de creditare directa este un act juridic prin care platitorul acorda o imputernicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plata precum si bancii platitoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate in cererile de plata.

Angajamentul privind debitarea directa este acordul incheiat intre beneficiar si banca beneficiara care cuprinde obligatiile acestora in cazul utilizarii debitarii directe. Debitarea directa se efectuiaza in baza cererii de plata emisa de catre beneficiar care in functie de mijloace tehnice disponibile poate utiliza formularul cerere de plata stabilita de BNM.

17

Debitarea directă se efectuează în baza cererii de plată emise de către beneficiar, care în funcţie de mijloacele tehnice disponibile poate utiliza formularul cererii de plată prezentat în Anexa 3 sau Anexa 4 la prezentul Regulament.

Cererea de plată se întocmeşte în limba de stat, în conformitate cu Modul de completare a cererii de plată (Anexa 5 la prezentul Regulament). În cererea de plată nu se admit corectări şi / sau ştersături.

Cererea de plată se prezintă de către beneficiar sau de către persoana împuternicită a acestuia la banca beneficiară în 2 exemplare. Primul exemplar al cererii de plată se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de semnătură şi ştampila beneficiarului.

Cererea de plată urmează a fi prezentată la banca beneficiară cu 3 zile lucrătoare înainte de data finalizării plăţii. Data finalizării plăţii se indică de către beneficiar în cererea de plată şi reprezintă data în care banca beneficiară urmează să crediteze contul beneficiarului. 5.Organizarea operatiunilor cu numerar in bancile comerciale din RMEsenta si continutul operatiunilor cu numerar, documentarea acestora. Operatiunile cu numerar al bancilor comerciale includ: incasari de numerar si eliberari de numerar.Incasarile de numerar includ:1.depunerile in conturilor titularilor deschise la banci;2.incasari de numerar generate de activitatea bancii;3.retrageri de numerar de la filialele aceleasi banci sau de la oricare alta banca sau filialele acesteia;4.retrageri din numerar de la BNM.Eliberarile de numerar includ:

1. Ridicari de numerar de catre clientii bancii2. Plati generate de activitatea bancii3. Eliberari de numerar intre caseriile filialelor aceleasi banci sau pentru orce alta banca sau

filialele acestora4. Depuneri de numerar la BNM.Organizarea operatiunilor in numerar in cadrul unei banci comerciale au loc prin intermediul caseriei bancare.Caseria bancara include 1. Casa de circuulatie care este destinata operatiunilor de depuneri sau retrageri de numerar

precum si alimentarea ghiseilor.2. Tezaur- o incapere special amenajata si destinata pastrarii numerarului si a altor valori

depuse in casa de circulatie.3. Ghiseuri – spatiu in case in care se efectuieaza operatiuni in numerar4. Birou- pentru numararea si ambalarea numerarului reprezinta o incapere dotata cu utilaj si

echipament special pentru verificarea si ambalarea numerarului. La organizarea si amplasarea caseriei, banca este obligata sa respecte cerintele tehnice de proiectare si organizare a compartimentelor de casa si tezaur.La fel banca este obligata sa asigure securitatea si integritatea numerarului si a altor valori gestionate de ea. Gestionarea numerarului si a altor valori din casa de circulatie si tezaur se efectuiaza in mod obligatoriu de trei persoane desemnate prin ordin de catre conducatorul bancii.

Pentru efectuarea operatiunilor cu numeral banca utilizeaza urmatoarele documente:1. Ordin de incasare a numerarului care se utilizeaza la orice tip de incasare a numerarului de

catre banca.2. Ordin de eliberare a numerarului care se ytilizeaza la eliberarea numerarului de catre banca.3. Cecul de numeral care este un doc. De casa care se utilizeaza de catre titularul de cont la

retragerea numerarului de la banca. Documentele utilizate pentru reflectarea opeartiunilor cu numerar se intocmesc de catre functionarul bancii si se executa in ziua operationala in care a fost emisa. Formularele

18

documentelor utilizate pentru operatiunile cu numerar se intocmesc pe suport hirtie sau in forma electronica care ulterior se imprima pe suport hirtie.

Evidenta operatiunilor cu numerar se tine de registre forma si continuyul caruia se elibereaza de sine statator de catre banca.Esenta si rolul operatiunilor de casa Operatiunile de casa sunt operatiuni de intermediere ale bancii pentru clientii sai. Ele contribuie si la plasarea mijloacelor care reprezinta diferite tipuri de operatiuni active. Operatiunile de casa servesc drept baza pentru gestionarea fluxurilor monetare ale bancii „primite” de banca si fluxurile monetare „eliberate” din banca. De asemenea contribuie la incasarea si atragerea resurselor financiare care in acest caz sunt operatiuni pasive.Particularitatile organizarii casieriei bancare, trierii si ambalarii numerarului.Din punct de vedere al organizării sunt anumite condiţii de securitate: 1. fiecare casier se află în spaţiul închis; 2. casierul trebuie să aibă acces la chei care sunt 2. O cheie la casier, cînd pleacă acasă pune în seiful băncii, a doua se păstrează în seif cu acces limitat. 3. fiecare casier are 3 accesori: a. geanta (caseta casierului) – este destinată pentru păstrarea banilor la sfîrşitul zilei sau pentru transportarea numerarului de la sau la casierie sau la seiful băncii, unde se păstrează rezerva casieriei la bănca. b. registrul de casă – unde fiecare contabil înregistrează în ordinea cronologică operaţiune de încasare sau plată însoţită de documentele necesare (plăţile şi încasările se separă). c. ştampila – unde e scris denumirea băncii şi casieria.

Casierul este considerat „instituţie bancară” semnificativă reeşind din: a. casierul este imaginea băncii; b. casierul trebuie să aibă atitudine neutrală cin nu neutră. El nu trebuie să influenţeze clientul în luarea deciziei; c. casierul este obligat să comunice clientul dacă decizia este corectă sau falsă, în cazul în care iniţiativa aparţine clientului; d. casierul este acel care promovează nişte servicii.Compartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate, separate de locul de muncă al celorlalte compartimente şi va corespunde cerinţelor tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi tezaur. În cadrul casieriei se pot organiza: - case operative de: încasări, plăţi în lei, operaţiuni de încasări şi plăţi în valută, schimb de bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote deteriorate, vînzarea formularelor cu regim special, a certificatelor de depozit, acţiunilor şi a altor hîrtii de valoare; - case de încasări serale; - case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane juridice şi fizice); - case cu program prelungit; - case de verificare a numerarului; - case de încasări în lei amplasate în afara sediului băncii; - case pentru schimbul valutei. Înfiinţarea caselor ce vor funcţiona în afara sediului băncii se va face cu aprobarea conducătorului băncii. La organizarea şi funcţionarea acestor case se va avea în vedere respectarea tuturor condiţiilor prevăzute în capitolul II din prezentul regulament.Fiecare casier de ghişeu va avea locul de muncă în cabină separată, prevăzută cu ghişeu care se închide. Uşile cabinelor vor fi prevăzute cu încuietori cu chei, ţinînduse încuiate în cursul zilei de lucru. De asemenea, cabinele vor fi dotate cu case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori, pentru păstrarea valorilor în timpul programulu de lucru. Controlorii-verificatori de bani vor avea case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori, pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru. Verificatorii de bani vor avea mese de verificat numerarul, compartimentate cu geamuri transparente. La părăsirea temporară a locului de muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în dulap metalic prevăzut cu compartimente interioare cu încuietori, ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea. Pentru maşinile electrice de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale, care să permită atît asigurarea securităţii numerarului cât şi atenuarea zgomotului. Pentru verificarea banilor de către clienţi se vor amenaja încăperi separate sau spaţii speciale, dotate cu mese compartimentate cu geamuri transparente. Aceste încăperi vor fi amplasate, pe cît posibil, cît mai aproape de ghişeul de plăţi. 5. Se interzice personalului casieriei ca în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau să lase deschise ori cu cheia în broască casele de fier şi dulapurile metalice în care se păstrează valorile. Uşile de intrare ale încăperii în care funcţionează casieria vor fi ţinute încuiate în timpul lucrului. Accesul în incinta casieriei, în afara personalului acesteia, a altor persoane cu

19

excepţia conducătorului, gestionarilor de valori, organelor de control ale băncii delegate în acest scop este interzis fără aprobarea conducătorului băncii respective sau a înlocuitorului acestuia, după caz. Pentru personalul casieriei vor fi amenajate încăperi separate, vestiare (dulapuri) special destinate pentru depunerea hainelor de stradă şi a altor obiecte personale, care vor fi ţinute încuiate pe parcursul zilei de lucru, cheia fiind păstrată de o persoană împuternicită de şeful casieriei. Accesul în timpul programului în vestiare (sau la dulapurile care ţin loc de vestiare) se va efectua numai în prezenţa persoanei împuternicite.Este interzis personalului casieriei să păstreze asupra sa la locul de muncă serviete, sacoşe, poşete sau alte asemenea obiecte. 6. În fiecare dimineaţă, înainte de începerea programului de lucru, personalul casieriei (inclusiv şeful) este obligat să predea spre păstrare pînă la terminarea programului de lucru, unei persoane desemnate de şeful casieriei, tot numerarul în lei şi valută pe care îl are asupra lui. Acestea se vor nota într-un registru în care persoana desemnată va nota la începutul programului şi banii săi. În cazul în care unele persoane declară că nu au bani asupra lor, se va consemna în registru acest lucru prin expresia “NU AM”, iar persoanele respective vor semna pentru confirmare. Banii personali ai salariaţilor casieriei se vor introduce în plicuri individuale şi se vor păstra într-un dulap metalic cu încuietoare. 7. Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloacetehnice de pază şi alarmare care să poată fi declanşate cu uşurinţă de către: casierii de ghişeu, controlorii verificatori de bani, persoanele care supraveghează numărarea banilor de către clienţi şi şeful casieriei, care să alarmeze în caz de necesitate posturile de pază

Toate unităţile   bancare   sînt  obligate  să  respecte   cerinţele stabilite  de  prezentele norme, privind modul de formare a  numerarului avînd  în  vedere  utilizarea lui directă de către  casele  băncilor  în vederea efectuării operaţiilor bancare.

   Casierii  sînt obligaţi să trieze bancnotele şi moneda în casă - pe  valori, apoi biletele de bancă - pe utile şi uzate, moneda - pe bună şi defectată.

    Bancnotele triate   pe  valori,  bune  şi uzate se  formează  şi  se împachetează de către casier aparte.

    Fiecare 100 foi  de  bancnote   de aceeaşi valoare  se  formează  în pachete şi se introduc în banderole cruciform standardizat. Pe banderolă se  scrie suma, data, semnătura şi ştampila nominală (codul)  casierului care  a efectuat trierea şi numărarea bancnotelor, ştampila cu denumirea instituţiei şi codului băncii.

    Din 10 pacheţele  a cîte 100 bancnote se formează un pachet a   cîte 1000  foi de aceeaşi valoare, care se asigură cu cartonaşe de  protecţie standardizate  pe  părţile din faţă şi din dos şi se leagă cu  o  sfoară fără noduri şi rupturi crucigorm de două ori cu patru noduri strînse.

    În partea de  sus  a  cartonaşului de protecţie  se  pune  denumirea instituţiei  băncii, codul ei, valoarea, suma, data ambalării, semnătura şi  ştampila  nominală  (codul)  casierului care  a  numărat  şi  format bancnotele  în   pachete.  Pe cartonaşul de protecţie de pe  pachetul  cubancnote  uzate  se  mai aplică şi ştampila "uzate". Pe  cartonaşele  de protecţie  din  dosul pachetului la capetele sfoarei, lîngă  nod,  acest casier aplică sigiliul de ceară sau plomba.

    Pe cartonaşele  din faţă de pe pachete cu bilete de bancă primite de la  fabrici  de  imprimerie se arată valoarea, suma depusă,  numărul  şi seria  biletelor, data ambalării, pachetul se leagă cu o sfoară cu patru noduri  strînse aplicînd plomba fabricii de imprimerie pe cartonaşul din faţă.

    86. Bancnotele  rămase  la  casieri  (fracţiile),  din  care  nu  se formează  pachete şi pacheţele, se transmit pentru unificare şi ambalare unuia sau cîtorva casieri.

    La clasare şi   ambalare,   casierii  renumără  bucată   cu   bucată pacheţelele  primite  în urma unirii fracţiilor. Bancnotele  formate  în pacheţele  complete,  împreună cu pacheţelele cu bancnote primite de  la alţi casieri se clasează pe valoare şi se ambalează în pachete complete.

Pe cartonaşele de protecţie din faţă se face inscripţia  "mixtă".    Unele pachete   cu  bancnote,  din  care nu  se  pot  forma  pachete complete pot fi ambalate

în pachete cu valoare diferită, dar nu mai mult de 10 pacheţele.

20

    Semnele de  control  ale  cartonaşelor de protecţie din faţă  de  pe pachete  incomplete  şi  formate din pacheţele cu bancnote  de  diferite valori,  pot fi îndeplinite de mînă. Pe cartonaşele de protecţie formate din  pacheţele  cu bancnote de diferite valori se indică  cantitatea  şi suma bancnotelor de fiecare valoare şi se face inscripţia "mixtă".

    Pacheţelele  cu  bancnote incomplete selectate se ambalează  conform prevederilor de la p. 85.

Moneda bună   se  împachetează  de  către   casieri  pe  valori.Plicurile   cu  moneda  de  aceeaşi  valoare  se  împachetează  în  saci standardizaţi  fără

cusături exterioare. Gura sacului se coase  împreună cu  o etichetă din stofă (carton), care se leagă strîns cu o sfoară fără noduri şi rupturi, capetele sforii se leagă cu un nod strîns aplicînd pe el   un sigiliu de ceară sau plombă. Pe pachete şi etichetele de la sacii cu  monedă se pun consecutiv: denumirea instituţiei băncii, codul,  data ambalării, valoarea monedei, suma depusă, semnătura şi ştampila nominală (codul) casierului.

Suma maximă a depunerii într-un sac se stabileşte:    - pentru moneda cu valoarea de 1 ban - 20 lei.    - pentru moneda  de  5, 25, şi 50 bani - corespunzător 50, 250,  şi 500 lei.    Plicurile cu  monedă  cu  valorile  a cîte 1, 5, 25,  50,   bani  se introduc  într-un sac în

limitele nu mai mult de 500 lei. Pe  etichetele acestor saci se indică suma fiecărei valori a monedei.La o scoatere   parţială  a  monedei  sau  depunere  suplimentară  a acesteia  în  sac, soldul de monedă trebuie renumărat pe cerculeţe,  iar moneda despachetată pe înscrierile de pe plicuri, sacul sigilindu-se sau plumbuindu-se din nou, aplicîndu-i o etichetă semnată de casier.Plicurile cu  monedă  rămasă  la  casieri, care  nu  formează   saci compleţi ,   se   transmit  spre acumulare şi ambalare  unuia  sau  cîtorva casieri . Plicurile   incomplete  pot fi ambalate în saci incimpleţi cu  monedă de aceeaşi valoare sau cu monedă de diferite valori. Pe etichetele   întărite la sacii compleţi şi incompleţi cu  monedă, formaţi  din  plicuri renumărate de diferiţi casieri sau din plicuri  cu monedă de diferite valori se face inscripţia "mixtă".În  instituţiile,  personalul  scriptic  al  cărora  prevede  un singur casier, se admite formarea pachetelor incomplete aflate în tezaur din  pacheţele  cu bancnote renumărate şi formate în modul  stabilit  de acest casier în diferit timp, într-un pachet complet.

Pachetele   cu  bancnote predestinate eliberării  clienţilor  în aceeaşi  zi  se înzestrează numai cu cartonaşe de protecţie  din  hîrtie groasă,  se leagă cruciform cu sfoară fără a aplica pe capetele  sfoarei ştampila sau plomba. Sacii cu monedă, expuşi clienţilor în ziua formării se  leagă  cu  sfoară  fixînd o etichetă din carton  fără  a  aplica  la

capetele sfoarei sigiliul de ceară sau plombă.În modul  stabilit  la  p.  85, pot să se   ambaleze  şi  să  se transmită  în  ziua  următoare şefului

casieriei bancnotele  şi  moneda, primite  în ajun în casa de noapte. Acest numerar este expus  eliberării clienţilor în modul stabilit în aceeaşi zi.

    Bancnotele şi    moneda  primite  în  casa  de  noapte  se  transmit casierului (controlorului) care conduce casa de numărare, împachetate în modul expus la p.p. 85, 88, 89.Dacă casierul   casei  de  noapte efectuează operaţii de  primire  a numerarului în zile de odihnă, se admite formarea pachetelor cu bancnote din  pacheţele,  renumărate şi formate în modul stabilit de către  acest casier  în aceste zile. În asemenea cazuri pe cartonaşe de protecţie  se aplică ştampila "mixtă".

Pachetele   cu bancnote şi sacii cu monedă, numărate şi  formate de  şeful  casieriei,  rămase în casa circulantă pe a doua  zi,  pot  fi legate  cruciform cu sfoară fără a aplica sigiliul de ceară sau  plombă, iar  bancnotele,  din  care  nu  se pot  forma  pacheţele  complete,  se banderolează dar nu se ambalează în pachete. În afară de aceasta, moneda renumărată  şi  împachetată de şeful casieriei, aflată în  soldul  casei circulante  poate, în măsura care să nu depăşească necesitatea de zi, să se  păstreze în depozitul de numerar sau safeu despachetată pe tablă, în plicuri.6.Resursele proprii Resursele proprii cuprind resursele stabile care pot fi plassate pe TL constituite din capital social, fondul de rezerva si primele legate de capitalul social si resursele temporare- care pot fi

21

plasate pe termen foarte scurt si constituie din rezerva generala pentru riscul de credit, provizioanele pentru riscul de credit, devidente de plata si impozitele constituite pina devin exigibile.Resursele proprii au ca o pondere neinsemnata in investitiile facute de banca.In esenta resurselor proprii ale bancii sint reprezentate de capitalul bancar.Capitalul bancar desemneaza fondurile pe care banca le poate folosi pentru finantarea unor operatiuni pe termen nelimitat.Formele capitalului bancar pot fi delimitate dupa anumite categorii:

A. Dupa modul de procurareB. dupa emisiunea de obligatiuni Conform normelor bancilor centrale , fondurile proprii ale bancii include:1. capitalul propriu care include:

a) fondul de rezerva care este constituit din fondul de rezerva, fondul de risc care include rezerva generala pentru riscul de credit si provizioane pt pierderile din credite, fondul de reevaluare a MF si fondul de stimulare economic- material si altor fonduri cu destinatii speciala.

Capitalul de rezerva este folosit numai in cazul insuficientei de profit si de repartizeaza pentru acoperirea pierderilor bancii sis au plata dobinzii sis au a altor venituri aferente oblibatiunilor plasate de banca. Fondul de rezerva al bancii trebuie sa constituie nu mai putin de 15 % din valoarea capiatalului social al bancii si este format din din defalcarile anuale din profitul net pina la atingerea marimii prevazute in statutul bancii. Volumul defalcarilor se stabileste de catre AGA si trebuie sa constituie nu mai putin de 5 % din profitul net al societatilor bancare.

b) Fondul de reevaluarec) Fondul de dezvoltared) Alte fonduri constituite din:

2. Capitalul suplimentar care include:a) Fondul de riscb) Rezerve din evaluarea activelorc) datoria subordonata

Datoria subordonata include toate tipurile de instrumente de credit la termen cu dobinzi fixe sau variabile cele mai multe emisiuni pe termen mediu si de valoarea relative redusa sint vindute clientilor bancii.Alte emisiuni mai importante sint cumparate de bancile corespondente iar partea cea mai mare a titlurilor pe TL sint plasate privat societatilor de asigurari, fondurilor de plasament, fonduriulor de pensii.Capitalul bancar joaca un rol important incepind cu constituirea bancii si continua cu perioada de functionare a ei pina la lichidare.Din punct de vedere theoretic capitalul indeplineste urmatoarele functii:

1. functia de protective protectia deponentilor si creditorilor bancii in caz de falimentare a bancii, din acest cont sunt achitate toate obligatiunule fata de deponenti si creditori se mentine solvabilitatea pe parcursul activitatii bancii indifferent de aparitia unor cheltuieli neprevazute.

2. Functia operativa care consta in asigurarea bancii cu mijloace financiare care constituie baza activitatiii bancare. In cadrul acestei functii se asigura o baza adecvata de crestere a operatiunilor bancare in conformitate cu sarcinile bancii.

3. Functia de reglementare se raporteaza la interesul populatiei si a altor tendinte ai bancii pentru o functie eficienta la legile si normele in vigoare care permit bancii centrale de a efectua controlul asupra bncilor comerciale. Astfel banca centrala stabileste anumite normative care presupun:a) mentinerea capital;ui minim care permite bancii sa obtina autorizatie pentr activitatea bancara, b) sa existe o limita privind valoarea creditelor acordate unor creditori sau unui grup de creditori , c) sa exisrte o suficienta a capitalului raportat la activele ponderate la risc.

Din alt punct de vedere capitalul bancar realizeaza:

22

1. Asigura protectia deponentilor in cazul insolvabilitatii sau falimentul bancii.2. Acopera pirderile neprevazute mentinind increderea mediului economic sfinanciar in banca3. Finanteaza achizitionarea de imobilizari material necesare desfasurarii activitatiii bancare.4. Plafoneaza prin norme impuse expansiunea activelor banciiModul de constituire a capitalului bancar in RM este reglementat de Legea institutiilorfinanciare si alte regulamente ale BNM.

Structura capitalului propriuAstfel capitalul propriu eeste constituit din :1. Capital social2. Surplus de capital (capital suplimentar)3. Profit nedistribuit 4. Capital de rezerva precum si alte fonduri de rezerva ale bancii.

Capitalul social se constituie din valoare aporturilor primate de la actionari din contul achitarii actiunulor si este egal cu produsul valorii nominale a actiunilor plasate si numarul acestora.Surplusul de capital (suplimentar) este format din contul deferitor preturi in urma plasarii actiunilor si a valorii nominale atit la prima emisiune cit si la alte emisiuni suplimentare.Profitul nerepartizat reprezinta profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune dupa impozitare si plata devidentelor. La sfirsitul anului de gestiune repartizarea profitului se aproba cu majoritatea voturilor a AGA . Astfel profitul poate fi destribuit in scopul largirii retelei bancare pentru achitarea devidentelor actionarilor si ca investitiii in noile tehnologii bancare pentru extinderea operatiunilor si serviciiilor bancare.Bancile comerciale din RM trebuie sa mentina in cuantumul minim al capitalului normative total in marime de 100000000 lei. Capitalul normative total include: suma dintre capitalul de gradul I si capitalul de gradul II minus cotele de participare ain capitalul altor banci.CNT= C gr.I + C gr.II – C pc. Capitalul de gradul I este component de baza a capitalului normativ total si include: suma dintre actiunile ordinare aflate in circulatie, actiuni preferential cu devidente nefixate si actiuni preferential necumulative afate in circulatie, si surplusul de capital (MB obtinute din plasarea actiunilor peste valoarea nominal fixate a actiunilor) profitul nedistribuit si rezervele obtinute sau majorate ca rezultat a distribuirii profitului minus marimea necompleta a rezervelor pentru pierderile la credite (fondul de risc si leasing financiar) minus activele nemateriale nete. Capitalul de gradul II este component suplimentara a capitalului normative total si include : Suma dintre: 1. actiunile preferential cumulative si partial cumulative cu scadenta nefixata alate in circulatie.

3. Surplusul de capital atribuit actiunilor preferential cumulative inclusive actiunilor preferential convertibile in actiuni ordinare sau in alte clase de actiuni preferential.

4. Datoriii subordinate cu scadenta nefixata5. Datorii subordinate cu scadenta si actiuni preferential a caror rascumparare sau convertire

este prevazuta prin decizii de emitere a acestora recuperabile in termen nelimitat.6. Marimea sumei capitalului de gradul II care depaseste marimea capitalului de gradul I

Evolutia capitalului normative total in RM a cunoscut citeva etape:I. Pina la 31.12.1995- bancile trebuiau sa mentina capitalul capitalului minim de 1 mln de

lei .II. De la 31.12.1995-31.12.1997 capitalul minim de 4 mln leiIII. De la 31.12.1997- 30.06.99 – 8 mln lei. IV. 30.06.99- 31.12.1999- 12 mln leiV. 31.12.99*-30.06.2000-16 mln leiVI. 30.06.2000- 31.12.2000- 24 mln leiVII. 31.12.2000- 30.16.2004 32 mln leiVIII. 30.06.2004-30.06.2005- 40 mln leiIX. 30.06.2005- 31.12.2005 – 45 mln leiX. 31.12.2005- 20.06.2008 – 50 mln, lei

23

XI. 20.06.2008- present 100 mln lei. Cerintele BNM privind marimea capitalului Autoritatile bancare impun bancilor comerciale o esrie de normative peivind capitalul necesar pentru constituirea si functionarea banciloe . Astfel BNM rglementeaza minimul capitalului normaltiv total prin regulamentul cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc in care sunt stabilite reguli cu privire la formarea si mentinerea unui anumit nivel al capitalului normative total, capitalul minim si suficienta capitalului ponderat la risc. Pricnipiul care sta la baza rglementarilor prudentiale ale BNM in ceea ce priveste cpitalul societatilor bancare este exclus in art.25 al Legii cu privire la inst. Financiare. In conformtitate cu legislatie in vigoare , BNM stabileste urmatoarele cerinte prudentiale:1.stabilirea marimii minime a CNT de 100 mln lei.2.elaborarea standardelor in ceea ce priveste lichiditatea bancii:K1=Active /Pasive =1K2=Active Lichide/Active >= 20%3.stabilirea nivelului de suficienta a capitalului poderat la risc.4.stabilirea marimii rezervelor obligatorii ale B Com la BNM.5. Elaborarea cerintelor referitoare la marimea fondului de risc ale bancilor,6.reglementarea achizitionarii cotelor substantiale ale agentilor economici in capitalul societatuilor bancare .7 reglementarea achizitionarii cotelor substantiale din capitalul agentilor economici de catre societatilr bancare.Normele prudentiaele elaborate de BNM sunt stabilite in conformitate cu acordul de la Basel din 1998 cu privire la suficienta capitalului. In confomritate cu aceasta coeficientul de suficienta al capitaalului ponderat la risc trebuie sa fie >=8%.Ke=CNT/∑ APR *100>=8%APR- activele ponderate la risc. In republica moldova >=12%.

Conform clasificarii datelor BNM, activele unei banci comerciale se clasifica dupa gradul de risc in urmatoarele categorii:

1.Active cu grad de risc 0-numerarul in casieria, soldurile pe conturile de decontari ale BNM, inclusive rezervele minime obligatorii, cambiile de visterie sau trezoreriale si alte cambia comerciale indreptate pentru refinantare la Banca centrala si actiuni ale bancii centrale.2. Active cu grad de risc 20 % include credite si alte active asigurate cu valori mobiliare emise sau garantate de guvernul tarii sau garantate conventional de Guvern sau alte Guverne ale organzatiei de cooperare si dezvoltare economica, numerarul in process de incasare, partea creditelor si altor active pe termen scurt, depunderiel la vedere in institutiile creditoare ale tarii si ale tarilor member OCDE nelegate cu banca si depozite pina la 1 an in bancile tarii si ale tarilor member OCDE.3. Active cu grad de risc 50% include active asigurate cu ipoteca pe termen mediu.Active cu grad de risc 100% - cladiri, constructii si alte mijloace fixe si credite restante cu un termen mai mare de 90 zile. Conform acordului Basel , capitalul de gradul 1 al bancilor comerciale trebui esa constituie minimul 50% din capitalul normative al bancilor comerciale.

7.Resursele atrase ale bancilor comercialeResurse atrase, Resurse depozitare, resurse nedepozitareResursele atrase – partea cea mai active din resursele bancii si practi pe seaman acestora banca isi poate indeplini functia de investitie in economie. Ele detinind cea mea mare pondere in operatiunile de pasiv ale bancilor. Resursele atrase ale bancilor comerciale sunt cunoscute ca capitalul de imprumut al bancii adica fondurile de care populatia le incredinteaza bancilor sub forma de depozite la vedere sau la termen . Acestea constituie principalele surse care alimenteaza operatiunile de credit ale bancii. Resursele atrase ale bancii coemrciale:resurse depozit si resurse non-depozit.

24

Resursele Depozit sunt acele resurse pe care banca le are permanenet in portofoliul sau de resurse atrase. Operatiunile de acceptare de depozite const. principala categorie de operatiuni prin care societatile bancare isi atrag resursele necesare desfasurarii activitatii de intermediere pe piata. Prin depozit se intelege o anumita suma de bani incredintata bancii in urmatoarele conditii: 1.sa fie rambursata in totalitate cu sau fara dobinda si orice alte facilitate la cerere sau al un termen convent de catre deponent cu banca.2.sa nu se refere la transmiterea proprietatii la furnizarea de servicii sau al acordarea de garantii.Conditiile de plasare sub form ade depozit la banca sunt negociate si stabilite in contractual de depozit. Resursele non-depozit sun acele resurse prin care banca le poate procura in situatii dificile, de exemplu in situatiei lipsei de lichiditati.Formele resurselor atrase depozitare ale bancii comerciale si particularitatile lor. Exista mai multe clasificari a operatiunilor de depozit ale bancii:

A. In functie de termenul si modul de retragere a resurselor:1. Depozite la vedere- nu exista restrictii in ceea ce priveste retragerea sumei din contul de

depozit iar dobinda poate fie gala cu 0 sau mult mai mica decit dobinda pentru depozite la termen.Retragerea sumelor din cont se face in limita soldului disponibil.

2. Depozite la termen –data retragerii sumei din contul de depozit este speculata in contract si nu poate fi mai devreme decit aceasta , iar dobinda achitata este cu mult mai mare decit in cazul depozitelor la vedere.

B. In dependent de valuta contului de depozit:1. Depozite in moneda natioanla2. Depozite in valuta Depozitele la vedere ale B Com de cele mai multe ori sunt cunoscute ca cont current deschis la banca . El este posibil pentru toti clientii bancii, pers fizice sau pers jurid sau entitati fara statut de pers jurid inregistrate in RM. Caracteristice acesteia sunt:a. Cleintul semneaza cu banca un contract in vederea derularii operatiunilor din acest cont;b. Prin acest cont se pot efectua operatiuni de alimentare cu numerar sau prin virament,

eliberarea de sume in numerar la cererea si in favoarea deponentului operatiunilor de plati prin virament in limita soldului disponibil.

c. Pentru disponibilitatilor existente in cont, deponentul primeste sau nu o dobinda fixa sau variabila in functie de cauzele inscrise in contract.

d. La deschiderea contului current deponentul trebuie sa depuna o suma minima stabilita cu banca si sa achite u commision al carui nivel difera de la o banca la alta.

Depozite la termen se adreseaza tutror clientilor bancii de pers fiz sau jurid sau entitati fara personalitate juridica. Conditiile deschiderii unui cont de depozit la termen sunt:1. Semnarea unui contract cu banca in care se stabileste suma depozitului, dobinda fixa sau

variabila, scadenta.2. Existenta unei sume minime pentru constituire depozitului care difera de la o banca la

alta.3. Retragerea sumelor se face dupa expirarea scadentei in caz contrar clientul nu

beneficiaza de dobinda sau achita o penalitate stabilita de banca.4. Termenul acestui tip de depozit este de 1,3,6,9,12 luni si mai mare ca 12 luni.5. Rata dobinzii se poate face lunar sau la scadenta depozitului intrun cont separat de unde

poate fi retrasa de titularul contului sau poate fi capitalizata.6. Retragerea depozitului si a dobinzii se efectueaza de regula la unitatea bancara la care a

fost constituita .C. In functie de destinatia depozitelor bancare :

1. Depozite de economii2. Certificate de depozit- un titlu de credit la termen emis de banca care atesta depunerea

unei sume de bani pe baza careia la scadenta se poate incasa atit suma depusa cit si

25

dobinda aferenta. Termenele de emitere a certificatului de depozit sunt 3, 6 luni , 1an, dobinda este fixa si se inscrie pe certificate la data cumpararii lui.

3. Depozite colaterale se const in vederea garantarii unor obligatii contarctuale, anume: deschiderea de acreditive, emisiunea de scrisori de garantie, cecuri, certificate, ordine de plata cu scadenta.

Formele resurselor atrase nedepozitare ale bancii comerciale si particularitatiel lor Resursele non-depozitare ale bancii pot fi:

1. Imprumuturi si alte facilitati pe care banca centrala le pune la dispozitia bancilor comerciale- acestea pot fi:

a. Imprumut de reputatie acordat pe o durata de 15 zile fiind garantat cu titluri de stat si alte titluri acceptate de banca centrala. Aceste imprumuturi se acorda in cadrul unui plafon maxim pe intreg sistemul bancar sip e o durata fixa.

b. Imprumuturi structural- o forma de refinantare prin care o banca este autorizata de banac centrala sa prevaleze succesiv sume dintrun cont deschis la banca centrala pina la un anumit nivel si intrun interval de timp prestabilit.Garantarea acestui credit se face cu efectul de comert si alte hirtii de valoare acceptate de banca centrala

c. Imprumut Lombard- o forma de refinantare acordata peste noapte bancilor pentru asi asigura platile zilnice si este reprezentat de soldul debitor inregistrat la inchiderea in contul current al unei banci, deschis la banca centrala

d. Imprumut Overnight -24 ore .2. Operatiuni REPO- tranzactii in cadrul carora banca centrala cumpara de la banca comerciala

interesata active eligibile pentru tranzactionare cu angajamentul ferm al bancilor comerciale de asi rascumpara respectivele active la o data ulterioara stabilita de comun accord si la un prêt stabilit la data incheierii tranzactiei.

3. Cumparari de active eligibile pentru tranzactionare-tranzactii in cadrul carora in scopul injectarii de lichiditati pe piata, banca centrala cumpara efectiv active eligibile pentru tranzactionare oferite de banca comerciala. Prin aceste operatiuni dreptul de proprietate asupra activelor eligibile pentru tranzactionare se transfera de la vinzator la comparator prin mecanismul livrare contra plata.

Prin operatiunile REPO si operatiunile de livrare contar palata nu se modifica bilanturile societatii bancar ci se schimba doar structura prin cedarea temporara sau definitive a unor active cu scadenta in perioada urmatoare contra lichiditatii immediate.4. Imprumuturi de pe piata interbancara (de la alte banci)- operatiuni la care bancile apeleaza

atunci cind sunt in criza de lichiditati. De regula aceste obligatiuni sunt prea costisitoare pentru bancile comerciale.

Garantarea depozitelor in cadrul sistemului bancar autohton este reglemnatat de legea cu priivire la garantarea depozitelor pers. Fizice in sistemul bancar. Institutia care asigura functionarea acestui system este reprezentata de Fondul de Garantare a Depozitelor care sia inceput activitatea lka 01.07. 2004 in baza legii mentionatre mai sus.Scopul activitatii Fondului const in garantarea platii depozitelor persoanelor fizice constituite la bancile autorizate in conditiile si limitele prevazute de lege. Sursa garantata de cont initial era stabilita la 4500 lei dupa modificarile ulterioare suma garantata ea este de 6000 lei.Fondul garanteaza depozitele in moneda nationala si in valuta straina detinute de rezidenti si nerezidenti, pers fiz in bancile autorizate. Nu sunt garantate urm. Depozite:1.depozitele administratorlor bancii2. depozitele pers fizice , actionari ai bancii care detin minuml 5 % din capitalul bancii,3. depozitele sotiilor, sotilor si rudelor de gradul 1 si 2 ale adminitratorilor bancii si actionarilor bancii care detin minimul 5% din capitalul bancii4. depozitele pers fizice terte care activeaza in numele administratorilor bancilor si actionarilor bancii persoanelo fizice.

26

5. depozitele p[ers fizice care detin in intreprinderile affiliate si societatile dependente de banca, functia de administrator sayu actionar6. depozitele declarate ilicite prin hotarirea judecatoreasca si alte depozite prevazute de legislatie. 8.Operatiunile de credit ale bancilor comercialeEsenta, rolul si functiile creditului bancar.Conceptul de credit bancar descrie operatiunea prin care banca acorda un împrumut unui agent economic în schimbul unui angajament de rambursare viitoare însotit de plata unei anumite dobânzi.Desfasurarea acestui proces evidentiaza raportul dintre parteneri, din care unul este banca, încrederea emanata de acest raport, precum si valorificarea resurselor banesti prin realizarea de profituri prin dobânda.Creditele oferite trebuie să stimuleze:

- ridicarea nivelului tehnic şi thnologic al producţiei;- sporirea producţiei mărfurilor de larg consum;- procurarea materiei prime şi materialelor în scopul producerii mărfurilor de larg consum;- procurarea produselor petroliere, cărbunelui, gazului etc.;- dezvoltarea gospodăriilor auxiliare;- achiziţionarea, procurarea şi desfacerea către gospodăriile şi cetăţenii din RM a

meterialelor de construcţie, metalelor, articolelor din metal, lemnului de construcţie şi a articolelor din el;

- prestarea diferitor servicii populaţiei;- îmbunătăţirea condiţiilor sociale, de trai şi alte probleme legate de îmbunătăţirea nivewlului

de trai al populaţiei.Functiile creditului bancar:

1.De redistribuire - creditul joaca rolul de macroregulator economic asigurind astfel satisfacerea nevoilor dinamice de resurse financiare suplimentare, insa in unele cazuri realizarea practica a functiei date poate facilita adincirea disproportiilor in structira pietei unde transferul capitalurilor din sfera de productie in sfera de circulatiei resurselor a capatat un caracter destul de periculos inclusiv cu ajutorul organizatiilor de credit, anume din aceste considerente unul din principalele obiesctive ale reglarii sistemului creditar de catre stat e definirea rationala a prioritatilor economice si stimularea atragerii resurselor creditare in acele ramuri sau regiuni dezvoltarea accelerata a carora e obiectiv de necesara de pe pozitia intereselor nationale dar nu si exclusiv pentru interesul agentilor economici individuali

2. Economia cheltuielior din procesul de circulatie: realizarea practica a acestei functii decurge din esenta economica a creditului sursa caruia(resursele financiare), temporar se elibereaza in procesul circulatiei capitalului.Intreruperea temporara dintre incasarea si consumul mij. ban. Poate duca la pierderi, acesta ar fi unul din motive pentru a utiliza creditul pentru acoperirea deficitului de mijloace circulante proprii, asigurind accelerarea subiectiva a c irculatiei capitalului, respectiv si a economiei cheltuielior totale din circulatie.

3.Accelerarea concentrarii capitalului: procesul concentrarii capitalului reprezinta conditia necesara a dezvoltarii economice stabile si obiectivul prioritar al oricarui agent economic.un ajutor in rezolvarea aceste probleme este utilizarea resurselor imprumutate care permit largirea volumului productiei si obtinerea suplimentara de profit.

4.Deservirea circulatiei operatiilor comerciale:creditul influenateaza nu numai circulatia marfurilor ci si circulatia mijloacelor banesti sustragind in mare parte mijloace lichide, introducind in circulatia monetara asa instrumente ca cambia, cecul, cartea de credit s.a.Creditul asigura substituirea operatiilor cu numerar cu cele fara numerar, ceea ce faciliteaza si accelereaza mecanismul relatiilor economice.

5.Accelerarea tehnico-stiintific.Formele principale cu care se prezintă creditul în economia de piaţă sunt: creditul bancar,

27

creditul comercial, creditul de consum, creditul obligatar, creditul ipotecar.Criteriile de clasificare a creditelor bancare:1. Creditele care se acordă în funcţie de perioadă se pot grupa în: credite la vedere; credite pe termen.Creditele la vedere sunt acele credite care se acordă pe termene scurte (termenele se stabilesc de fiecare bancă în mod particular în funcţie de politica de creditare internă) agenţilor economici cu o situaţie economică foarte bună care, din anumite motive, justificate economic, nu pot face temporar faţă plăţilor. Aceste credite sunt acordate la solicitarea agenţilor economici prin intermediul contului curent în limita unui plafon stabilit de bancă. Creditele acordate pe un termen anumit implică rambursarea creditului la scadenţa/scadenţele stabilite şi negociate între bancă şi debitor. Creditele pe termen se împart în: credite acordate pe termen scurt (pe o durată ce nu depăşeşte 12 luni); credite acordate pe termen mediu (termene cuprinse între un an şi cinci ani); credite acordate pe termen lung (cu o durată de cinci şi mai mulţi ani).2. În funcţie de beneficiarul creditului se disting:

credite acordate populaţiei; credite acordate agenţilor economici; credite acordate băncilor şi instituţiilor financiare; credite acordate statului.3. În funcţie de destinaţie, creditele se clasifică în: credite de consum; credite productive - credite pentru activitatea curentă şi credite pentru investiţii.4. După modul de acordare şi de rambursare se disting: credite ordinare - creditele se acorda integral prin deschiderea contului de împrumut în baza unui document de plată. overdrajtul - este un instrument al pieţei monetare, un credit pe termen scurt, de regulă, până la o lună, destinat pentru executarea unor plăţi curente. avansurile în cont curent sau creditele de casă/trezorerie reprezintă un tip de raporturi de credit ce se întemeiază pe o bună cunoaştere a activităţii întreprinderii, fără a fi consemnate prin contracte relative la fiecare angajament – acoperirea cheltuielilor cu caracter imprevizibil; linia de credit (de preferinţă) este o modalitate generală de acordare a creditelor, care presupune efectuarea creditării în contul curent sau deschiderea unui cont separat de împrumut. Ea permite accesul clientului debitor la sume ale căror valoare să se înscrie în plafonul maxim aprobat de bancă. 5. Creditele acordate în funcţie de modul de asigurare:Asigurate;Neasigurate.6. Credite clasificate în funcţie de risc:Standard – 2%Supravegheat - 5%Substandart – 30%Dubioase - 60%Compromise – 100%.

28

Operatiunile de creditare se diferentiaza in 2 categori distincte si anume creditarea agentilor economci si creditarea persoanelor fizice.Formele creditării persoanelor fizice sunt următoarele:

Credite acordate pentru procurarea bunurilor de consum;Credite pentru cumpărarea, construcţia caselor individuale de locuit;Credite pentru cumpărarea automobilelor;Credite pentru studii;

Credite acordate agenţilor economici:Credite pentru cheltuieli curente; Credite pentru stocuri şi cheltuieli sezoniere;Credite pentru importul şi exportul de produse;Creditele pentru obiective de investiţie.

Credite acordate altor bănci şi instituţiilor financiare:Credite acordate băncilor;Credite acordate companiilor de leasing;

Credite acordate altor instituţii financiare

Principiile operatiunilor de credit ale bancilor comercialePrincipiile esenţiale în procesul de creditare sunt: prudenţa bancară ca principiu fundamental ce trebuie să caracterizeze întreaga activitate a unei bănci; credibilitatea împrumutaţilor , care reprezintă suportul moral şi elementul psihologic esenţial fără de care creditul nu poate exista. Credibilitatea presupune cunoaşterea clientului printr-o permanentă activitate de informare şi documentare cu scopul de a acumula informaţia necesară privind aspectele concrete ale activităţii acestuia. Toate operaţiunile de credit şi de garanţie se consemnează în documente contractuale. Pe parcursul derulării creditului în scopul minimizării riscului de nerambursare banca va monitoriza activitatea creditorului; planificarea creditelor reprezintă planificarea surselor băneşti din care banca va acorda credite, dar totodată şi planificarea clasificării portofoliului de credit conform diverselor destinaţii; rambursarea şi achitarea creditului . Creditele acordate trebuie să fie avantajoase atât pentru bancă, cât şi pentru debitori, drept care debitorul va avea posibilitate să-şi lărgească afacerea, dar şi să ramburseze creditul şi să achite dobânzile în termenii stabiliţi. Dobânzile şi comisioanele bancare sunt negociabile şi se înscriu în contractele de credit. asigurarea creditului . Creditele se acordă pe bază de garanţii, consemnate în contractele de credit şi în contractele de garanţii imobiliare/mobiliare/cesiune de creanţă/fidejusiune etc. Garanţia trebuie să acopere datoria maximă a clientului către bancă, formată din credite, dobânzi şi comisioane.Activitatea de creditare a bancii comerciale este reglementata de legea institutiilor finaaciare si regulamentul cu privire la activitatea de ccreditare abancii ce opereaza in RM. Principiul ce sta la baza aprobariii si acordarii creditelor il constituie prudent bancara. La acordarea creditului banca va urmari ca solicitantii sa prezinte credibuilitatea si toate operatiunilu sde credit si garantii, trebuie consemnate in documente contractual (contracte de credit si de gaj) din care rezylta clar toate conditiile aferente acordariii creditului. Activitatea de creditare se bazeaza pe analiza viabilitatii si realizmului afaceriii in vedea indentificariii si evaluariii capacitatilor de plata a aclientilor respective de a regenera venitul si lichiditati ca principal sursa de rambursare acreditului si de plata a dobinzii. Determinarea capacitatiii de plata a dobinziii se face prin analiza spectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor atit din cele expitare cit si dim cele prognozate. Analiza si acordarea crteditelor trebuie sa se tina cont de influienta factorilor interni si extterni asupra proiectelor propuse de clientii respective care pot avea efecte neprevazute asupra desfasurasiii afaceriii si rabursarii crewditelor.

29

Banca are obligatiii sa analizeze sis a verifice iar imprumutatul sa puna la dispozitie documentele si acteli de care rezulta natura activitatii desfasurate , credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele ecom- financiare, si capacitatea managerial.Toate creditele indifferent de suma si durata de rabursare se acorda pentru destinatia stabilita in contract aceasta fiind oligatoriii pentru imprumutati.Pentru acordarea creditelor, banca percepe dobinzi si comisioane care sunt stability de consiliul bancii si avizate de comitetul de creditare.IN cazul nerabursariii creditelor la scadenta, banca stabileste diferite penalitati.

Toate creditele bancare trebuie sa fie garantate , iar volumul minim al garantii trebuie sa acopere datoria maxima aimprumutului catre banca (SUMA CREDITULUI PLUS DOBINDA)Dupa aprobarea unui credit banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia de cit in cazuri juridice determinate de constatarea de catre client aunor date nereale.Rambursarea anticipate a creditului se poate efectua numai cu acordul prealabil al bancii si se face incepind cu ulyina scadenta pentru a nu influienta calcului de dobinda daca prin contractual de imprumut nu sa stability altfel.Fiecare banca com. Acorda credite pe TM.TS.TL in lei , valuta strain ape seama resurselor proprii si celor atrase in conformitate cu planurile de credite si resurse de acoperire a acestora aprobate de organelle compentente.Etapele de creditareProcedura de acordare a creditelor se efectuiaza:

1. Evaluarea preliminara acereriii si interviul cu solicitantul2. Analiza ecomomico financiara a activitatiii solicitantului3. Acordarea creditului 4. Monitorizarea creditelorLa prima etapa reprezentarea cereriii pentru obtimerea creditului economistul de credite evaluarea cerea imn tiimp de 1 2 zile lucratoare. El este obligat sa informeze clientul despre creditele acordate si conditiiile aferente lor. In cererea de solicitare clientiul indica suma, scopul utilizariii creditului., termenul solicitat si asigurarea creditului. Dupa evaluarea cereriii de credit, economistul pe credite organizeaza un interviu cu solicitantul creditului care are un caracter informative, documentar pentru banca in ceea ce priveste activitatea clientului respective . Intrebarile incluse in interviu se refera la activitatea potentialului client, capitalul circulnt al acestuia, metodele de finantare utilizate de debitoe, situatia de piata si statrgia promovata de acesta, experienta si calificarea personal;ului companii respective si tendintele si problemele de dezvoltare a acestora.In urma acestui interviu banca va efectua o analiza de expres a cereriii clientului si posibilitatile de achitare in termen a creditului si va lua o hotarire preventive referitor la acordarea creditului. In urma acestei analize initiate banca va determina seriozitatea, stabilitatea , solvabilitatea, reputatia clientului, motivarea solicitariii creditului, si nivelul de asigurare materiala pentru rabursarea precum si corespunderea sumei soliciatte cu destinatia se activitatea clientului. Pe linga prezentarea cererii privind solicitarea si acordarea creditului potentialul client prezinta documente ce confirma activitatea acestora: certificatul cde inregistrare, licenta, statutul companiei, bisness planul pe trei ani, rapoartele financiare pe uyltimii 3 ani, informatiii despre obiectul gajului, adica documente ce atesta dreptul de proprietare asupra bunului ce urmeaza a fi gajat si faptul ca gajul nu este utilizat in alte scopuri de garantare a altor credite sau serveste ca garantie pentru alte obligatiuni de plata. In cadrul analizei activitatiifinanciare si nefinanciare a solicitantului de credit se evalueaza proiectul pentru care se acorda proiectul respective, de regula acesta analiza se efectuiaza in termen de3 5-7 zile, ulterior se recurge la analiza financiara si nefinanciare a potentialului debitor. In acesta etepa se mai analizeaza darile cde seama dupa care si coieficientii financiare: indicatorii de lichiditate, solvabilitate, rentabiulitate, indicatorii structurii capitalului. In urma analizei detaileate privind situatia economic financiara a creditorului, economistul pe credit oia decizia definitive despre

30

acordarea creditului si prezinta dosaerulo de credit comitetului de credit pentru aconfirma deciziile

In urma deciziei positive despre acordarea creditului se perfecteaza contractual de credit si co9ntractul de gaj in termen de 1- 2 zile de la decizia plan.

Dupa incheerea contractului de credit si contractual de gaj intre debitor si banca urmeaza etapa de rambursare a creditului in termen de catre cdebitor se efectuarea monitoringului creditor de catre economistul bancii, adica are loc verificarea utilizariii creditului, dupa destinatie, analiza periodica a situatiei economic financiara a debitoerului si inspectarea gajului.Analiza si evaluarea solicitantului de credit, argumintind necesitatea acestoraIn practica bancara se foloseste regula celor 6 C de evaluare a credibilitatii si rentabilitatiii clientului si respective:1. Caracterul- reputatia clientului ca agent economic si in calitate de client privind rabursarea

creditului2. Capaciattea financiara- capacitatea rambursarii creditului in urma analizei detaileate a

veniturilor si cheltuielilor si a alti indicatori economic financiari precum si modificarea lor in viiitor

3. Cash- determinarea posibilitatilor debitorului de a obtine mijloace banesti sub forma de profit si flux de numerar, suficiente pentru reambursartea creditului

4. Collateral (asigurarea) – evaluarea sursrlor de rambursarea creditului (gaj, cautiune, asigurare)

5. Conditii- analiza situatii economica a tarii si impactul acesteia asupra activitatii debitorului.6. Control- presupune respectarea actelor normative si in vigoare de catre debitor si verificarea

informatiei prezentate pe viiitor. Necesitatea analizei bonitatii decurge din importanta formarii unei opinii fundamentate despre situatia financiara si performantele trecute, prezente si viitoare ale posibilului imprumutat, politica si strategia urmarite de acesta in desfasurarea activitatii,  dar si posibilitatea lui de a rambursa ratele si dobanzile la scadentele stabilite.               Analiza bonitatii are ca punct de plecare bilantul contabil (situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii) si contul de rezultate, pentru ca acestea ofera o imagine pertinenta privind rentabilitatea si eficienta activitatii desfasurate. Diagnosticul situatiei economico-financiare este indispensabil pentru evaluarea eligibilitatii solicitantilor de imprumuturi.Politica de creditare a băncii

În conformitate cu actele normative bancare şi cu obiectivele principale de activitate ale băncii, fiecare bancă comercială elaborează politica de creditare ce trebuie să fie orientată spre protejarea activelor, obţinerea profitului, îmbunătăţirea stării economice a creditorilor, concomitent luându-se în considerare securitatea depozitelor clienţilor. Politica de creditare Politica şi procedeele de creditare se vor conţine în instrucţiunile de politică generală a băncii şi în instrucţiunile specifice, aprobate de consiliul băncii.Departamentul de credite În scopul activităţii eficiente de creditare în cadrul structurii organizatorice a fiecărei bănci va fi creată o direcţie/un departament ce va depinde de mărimea băncii, reţeaua de filiale, volumele de investiţii creditoare şi de alţi factori. Scopul structurii organizatorice de creditare: Activitatea prudenţială; Apărarea intereselor debitorilor;

Realizarea procedeelor şi politicii de creditare a băncii.Clasificarea portofoliului de credit conform riscului si modul de calcul si utilizare a rezervelor pentru pierderi la credite

Portofoliul de credite-reprezintă totalitatea creditelor acordate de bancă la un moment dat de timp.

31

Stabilitatea portofoliului de credite se analizează în funcţie de gradul de expunere la risc în urma desfăşurării activităţii de creditare. Există un şir de reglementări oficiale de care trebuie să ţină cont orice bancă în formarea portofoliului său. Banca va diviza în 5 subgrupe mari portofoliul de credite: standarde 2% supravegheate 5% substandarde 30%dubioase 60% compromise 100%Credite standarde-2% din fondul de risc; nu creează dubii faţă de rambursarea lor.Credite supravegheate- 5% din fondul de risc; debitorul a întârziat cu 30 zile rambursarea acestuia.Credite substandarde-30% din fondul de risc; Există riscul pierderilor mai înalt decât cel obişnuit, provocat de unul din următorii factoria) situaţia financiară a debitorului este nefavorabilă sau se înrăutăţeşte;b) asigurarea (dacă aceasta există) este insuficientă sau se înrăutăţeşte;c) alţi factori nefavorabili, care trezesc îngrijorarea privind posibilitatea debitorului de a satisface pretenţiile băncii în conformitate cu condiţiile existente.Credite dubioase-60% din fondul de risc; la momentul clasificării activului/angajamentului condiţional nu pot fi satisfăcute pretenţiile actuale/viitoare ale băncii; Există probleme care pun la îndoială şi scad probabilitatea satisfacerii pretenţiilor actuale/viitoare ale băncii aferente activului/angajamentului condiţional în volum deplin în baza circumstanţelor, condiţiilor create, precum şi a valorii de piaţă a asigurării, în cazul în care activul este asigurat.Credite compromise- 100% din fondul de risc; banca a pierdut banii pentru totdeauna; le acoperă din beneficiul său (în urma plătirii dobânzilor, profitului nerepartizat). Pentru a aprecia nivelul stabilităţii portofoliului de credite managerii vor calcula gradul global de expunere la risc (Gg) a portofoliului: FR - fondul de risc P- portofoliul de credite

Gg= FR/P *100<=20%În vederea determinării gradului de expunere la risc se determină ponderea fiecărui tip de credite în total portofoliu:C bune=( standarde +supravegheate)/ P *100 (sageata in sus)C riscante=(compromise+dubioase)/P*100 (sageata in jos)C expirate= expirate/P *100Esenta si rolul efectuarii controlului si supravegherii creditelor bancare

9.Operatiunile bancilor cu valori mobiliareRolul, functiile si continutul operatiunilor bancilor cu titluri financiare.

Titlurile financiare joacă un rol important în gestionarea activului băncii, deoarece:

ele permit băncii să utilizeze toate fondurile de care dispune la momentul dat;• pot ajuta banca cu resurse lichide, prin achiziţionarea de titluri financiare care se potrivesc nevoilor de lichiditate ale băncii;• contribuie la diversificarea portofoliului de active;• protejează împotriva riscurilor financiare.Conform legislatiei

Banca participa la licitatiile organizate de BNM în numele si din contul propriu, precum si în numele propriu din contul mijloacelor clientilor la însărcinarea acestora.

32

- Operatiuni de procurare a hârtiilor de valoare de stat (HVS) în numele investitorilor la licitatiile primare - în baza contractelor încheiate cu clientii (persoane juridice si fizice), banca receptioneaza în toate filialele cereri de participare la licitatii. 

- Operatiunile de vânzare-cumparare a HVS pe piata secundara - La dispozitia clientilor sai banca efectueaza operatiuni pe piata secundara a HVS din numele si contul lor la termene si rate convenite.

- Operatiunile REPO cu HVS - ofera clientilor posibilitatea de a primi resurse financiare în decursul unei zile, în cazurile când acestia nu doresc sa vânda HVS pe care le detin sau când ratele la HVS pe piata nu sunt favorabile. În baza contractelor REPO încheiate cu banca, clientii pot vinde bancii HVS obtinând mijloacele banesti necesare, angajându-se sa le rascumpere peste un anumit timp la un pret stabilit în contract.

- creditarea operatiunilor asigurate prin hartii de valoare de stat;Investiţiile după trăsăturile lor pot fi clasificate în:

a. Investiţiile directe –asigură investitorului un control real a emitentului. b. Investiţiile de portofoliu – totalitatea de active care sunt gestionate ca un tot întreg.c. Investiţiile reale – sunt însoţite de un suport real

- mijloace fixe- investiţiile financiare - au la baza active financiare – hîrtii de valoare, creditele, valutele.- investiţiile în active nemateriale – brevetele, Copyright, ™, know-how-urile.

Valorile mobiliare se cumpără pentru menţinerea lichidităţii, creşterea venitului şi ca mod de asigurare în cazul luării creditelor de la BNM sau de la alte bănci. Majoritatea investiţiilor se fac în HVS. Ele au o profitabilitate mai mică dar asigură un grad înalt de lichiditate şi de risc minimal.Portofoliul investiţional reprezintă totalitatea valorilor mobiliare achiziţionate şi deţinute de bancă la un moment dat de timp.

În componenţa portofoliului investiţional al băncii pot fi: HVS; HV corporative:

Sub formă de acţiuni; Sub formă de obligaţiuni.

HV emise de alte bănci: cambii, certificate de depozit.Motivele plasamentului bancar în HV sunt:

1. Portofoliu HV generează venituri sub formă de dobânzi sau dividente.2. HV pot fi vîndute de bancă înainte de scadenţă, astfel banca majorează lichiditatea activelor sale.3. HVS pot fi utilizate ca gaj pentru preluarea creditelor centralizate.4. Banca prin portofoliul HV îşi diversifică riscul pe teritoriu.

Principiile de formare a portofoliului investiţional sunt:1. Profitabilitatea HV-banca va selecta în portofoliul său acele HV care pot garanta un profit mai mare.2. Situaţia financiară a emitentului-care garantează rambursarea HV de acţiuni sau plata de dividende pentru acţiuni.3. Scadenţa HV de care este direct legată lichiditatea lor, cu cît scadenţa HV este mai mică rezultă o lichiditate mai mare.În scopul investirii mijloacelor băneşti de către băncile comerciale în valorile mobiliare corporative, ele vor participa pe piaţa valorilor mobiliare prin efectuarea tranzacţiilor de cumpărare la Bursa de Valori a Moldovei sau pe piaţa extrabursieră. În acest scop, BC au posibilitatea de a cumpăra acţiuni sau obligaţiuni ale SA în scopuri investiţionale, adică de a le păstra în portofoliul băncii până la scadenţa lor, acumulând dividende sau dobânzi.

33

Procurând acţiuni, BC vor avea dreptul la participarea în capitalul societăţii, reprezentând dreptul de proprietate asupra unei părţi a companiei, şi vor obţine venit sub formă de dividende, în funcţie de tipul acţiunilor procurate şi de nivelul profitului companiei. BNM reglementează şi impune anumite restricţii privind deţinerea unei cote substanţiale cu drept direct sau indirect de proprietate în capitalul unei unităţi economice. Nici o bancă, singură sau în acord cu una sau mai multe persoane cu care acţionează împreună, nu poate să deţină, fără permisiunea scrisă a BNM:

• o cotă substanţială în capitalul unei unităţi economice (cu excepţia deţinerii cotelor în capitalul altor BC din RM) şi o cotă care, conform valorii ei curente, depăşeşte 15 la suta din CNT al băncii;• valoarea curentă totală a unor cote ce depăşesc 50% din CNT al băncii.

Veniturile din activitatea investiţională sunt de 4 tipuri: *dobănzile, *venitul din sporirea costului capital al VM, *comision pt acordarea serviciilor investiţionale, *SPREAD-ul – diferenţa din costurile de cumpărare şi vânzare a VM.Riscul legat de hîrtiile de valoare, cunoaştem mai multe tipuri de risc:

- Riscul ratei dobînzii – în cazul modificării ratei dobînzei investitorul va înregistra cîştiguri şi pierderi. Dacă în următoarele perioade Rd va creşte atunci investitorul trebuie să le vîndă şi invers la scăderea Rd investitorul poate să procure HV. Pt a minimiza riscul Rd investitorii utilizează headging-ul (metoda de acoperire riscului).

- Riscul creditar – reprezintă cazul în care valoarea hîrtiei de valoare precum şi veniturilor curente nu vor fi plătite la timp sau în cele mai rele cazuri cu întîrziere. Pentru a evita acest tip de risc sunt agenţii specializate în reiting care arată gradul de siguranţă a fiecărui emitent.

- Riscul afacerii(de ţară) – reprezintă faptul cînd unele situaţii într-o ţară pot apărea diferite crize economice care vor afecta economia în ansamblu şi piaţa de capital. Pentru a minimiza acest risc, investitorii trebuie să cumpere hîrtii de valoare a emitenţilor din diferite ţări.- Riscul lichidităţii – se manifestă prin faptul că în cazul în care investitorul va dori să vîndă hîrtiile de valoare date, va trebui să dispună de o piaţa secundară bine dezvoltată deaceea pentru a minimiza acest tip de risc este nevoie de a investi numai în acelea hîrtii de valoare care au o piaţa secundară bine dezvoltată.

- Riscul scadenţei(revocare) – reprezintă acel tip de risc care poate apărea în cazul în care emitentul îşi rambursează datoria înainte de scadenţă, în acest caz investitorul poate pierde o parte din veniturile curente. Pentru al minimiza trebuie de cumpărat hîrtii de valoare înaintate sau hîrtii de valoare care nu dau dreptul emitentului scadenţei anticipate.

- Riscul de inflaţie – apare in cazul cînd în economie este înregestrată o inflaţie mai mare de 10% pe an, în acest caz investitorul va înregestra pierderi în preţuri reale, deaceea pot fi cumpărate acelea hîrtii de valoare care presupun indexarea veniturilor (veniturile se vor actualiza în dependenţa de indicele preţurilor).

34