PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Şcoala “Prof. Ilie Popescu” Şotânga, structura Şcoala “Teiul Doamnei” TeişPropunător: Şerban Raluca-CristinaData: 8 aprilie 2011Clasa a V-a Aria curriculară: Limbă şi comunicareDisciplina: Limba şi literatura românăUnitatea de învăţare: BASMULTema: Trăsăturile basmului Text-suport: „Prâslea cel voinic și merele de aur”, cules de Petre IspirescuTipul lecţiei: Lecţie de însușire de noi cunoștințeScopul lecţiei: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor Locul de desfăşurare: sala de clasă

Competenţe generale: 3. Receptarea mesajului scris în diferite situaţii de comunicare4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverseCompetenţe specifice: Conţinuturi:3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ

- întrebările specifice abordării textelor narative: ,,ce” se povesteşte; ,,cine” ia parte la acţiune, „cine“ povesteşte;- modurile de expunere ;- specia literară: basm.

4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan

- aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate sau la personaje;

Obiective cognitive:La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

să precizeze particularităţile basmului; să sesizeze diferenţa dintre basmul popular şi cel cult; să recunoască elemente specifice basmului în fragmente de text indicate; să identifice mesajul moral-educativ pe care îl au basmele;

Obiective afective: să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei; să manifeste curiozitate şi interes faţă de activitatea de lectură; să se implice emoţional în atmosfera fabuloasă a basmului şi să

interiorizeze sistemul de valori estetice dobândite cu prilejul receptării.

Obiective psihomotorii: să utilizeze tehnici variate pentru înţelegerea textului literar; să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite şi spaţiul tablei, respectiv

al caietului.STRATEGII DIDACTICEMetode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, lucrul cu textul, învățarea prin descoperire, explicaţia, metoda R.A.I., tehnica Lotus. Metode de evaluare: observarea curentă, chestionarea oralăForme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe de elevi, activitate individuală.Resurse: a. materiale şi mijloace tehnice de învătământ: tablă, cretă, flipchart, caiete de notiţe, fişe de lucru, text-suport, prezentare în Power Point, videoproiector, laptopb. umane - capacităţi de învăţare: elevii clasei a V-a: capacitatea de receptare a elevilor, capacitatea elevilor de a colabora, cunoştinţele însuşite anterior; în ceea ce priveşte capacitatea de învăţare, clasa este omogenă (ritmuri de învăţare foarte apropiate). Majoritatea elevilor dispun de capacităţi receptive sporite, iar restul posedă resurse suficiente, astfel încât să colaboreze cu profesorul pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice.CONDIŢII PREALABILE:

- clasă la nivel bun;- elevii cunosc textul literar;- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.

c. de timp: 50 de minute.d. bibliografice: 1. oficiale:

Curriculum şcolar naţional2. metodice:

Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999.

Guguș, Carmen, Ora de limba română. Ghid metodologic al profesorului de limba română, Editura Europolis, Constanța, 2004

Crișan, Alexandru, Dobra, Sofia, Sâmihăian, Florentina, Limba română. Manual pentru clasa a V-a, ed. a VI-a, Humanitas Educaţional, 2003

Scenariul desfăşurării activităţii

1.Momentul organizatoric 1 min

Profesorul consemnează absenţii şi asigură un climat favorabil derulării activităţii de învăţare. Se stabileşte ordinea şi se pregătesc cele necesare desfăşurării lecţiei.

2. Captarea atenţiei şi crearea momentului afectiv 5 min

Se distribuie mapele cu fişele de lucru. Se comunică rolul acestora în lecţia ce urmează să se desfăşoare.

Pentru a-i introduce în lumea minunată a basmului, elevii vizionează un material în Power Point – un fragment din opera literară „Unde fugim de-acasă? (aproape teatru, aproape poeme, aproape poveşti)” de Marin Sorescu:

„Fără veste, intraţi într-o poveste.Aşa, fără vorbe prea multe, unul după altul, cu mine în frunte.Luaţi-o pe poarta pe care scrie "A fost doar odată, ca niciodată", care

ne aşteaptă desferecată. I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici, fiindcă voi sunteţi cei doisprezece pitici. De fapt, sunteţi douăzeci și șase (dac-o să observe, ceilalți spuneţi: "Suntem rezerve.")…

Atenţie! Aici, la fiecare pas, te poţi întâlni cu primejdia, nas în nas. Uite, parcă ne-ar fi auzit, un balaur s-a şi ivit… Mirela, aruncă tu acum o gresie, să nu-şi facă balaurul cine ştie ce impresie. Să ştie şi el că noi l-am citit pe Ispirescu Petre şi ştim că apar munţi înalţi, numai dacă arunci în urmă cu nişte pietre...

Dar balaurul-cu el te pui?… E lângă noi, cum bine vedem. Opriţi-vă, n-are niciun rost să mai fugim, când nu mai putem. Balaurul s-a oprit şi el, la un pas. De ce-o fi strâmbând din nas?

Zice: -Hei, voi sunteţi din povestea Melele de aul? (e peltic, un pic).Răsuflăm uşuraţi.-Bată-te să te bată de balaur! Povestea Merelor de aur e pe aleea

cealaltă, frăţioare. N-ai văzut tăbliţa indicatoare?In concluzie, bine c-a fost o confuzie.”

3.Actualizarea cunoştinţelor anterior însuşite, prin verificarea temei pentru acasă 5 min

Se verifică tema pentru acasă (PREZENTAREA PE ETAPELE ACTIUNII), dar şi nivelul de aprofundare a cunoştinţelor asimilate ora anterioară despre „Timp şi spaţiu în naraţiune. Personajele basmului”, prin metoda R.A.I (Răspunde – Aruncă - Întreabă).

4. Comunicarea titlului lecţiei în curs de desfăşurare şi enunţarea obiectivelor cognitive 2 min

Se comunică elevilor titlul lecţiei: Trăsăturile basmului și obiectivele cognitive. Se notează pe tablă. În discuţie frontală cu elevii, se descrie problema ce urmează a fi studiată, precum şi utilitatea ei.

5. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării 24 min

În această etapă are loc contactul direct cu textul basmului. Elevii vor lucra pe șase grupe, astfel încât fiecare grupă va lucra sarcinile din fișele de lucru care au rolul de a ajuta elevii să identifice particularitățile speciei. (ANEXA 1).

Prin tehnica Florii de lotus se identifică particularităţile basmului. (ANEXA 2).

Se concluzionează elementele specifice basmului:• Locul şi timpul - nedeterminate.• Elemente reale și elemente fantastice• Personaje reale cu puteri supranaturale si personaje fantastice• Ajutoarele eroului• Formule iniţiale, mediane, finale.• Personaje care întruchipează binele şi răul.Victoria binelui asupra răului.

Pentru a-și însuși cunoștințele, fiecare grupă numește un raportor care va trece la tabla și va prezenta celorlalți colegi elementele descoperite cu privire la tema respectivă, oferind exemplele extrase de el. În timp ce fiecare grupă își păstrează rezultatele, celelalte grupe își notează pe caiet informațiile transmise.

După rezolvarea sarcinilor , elevii, dirijați de către profesor, dau definiţia basmului:

Basmul este o narațiune în proză, de întindere medie, în care întâmplări reale se împletesc cu întâmplări fantastice, iar personajele înzestrate cu însuşiri supranaturale intră în conflict cu forţele răului pe care le înving.

În continuare, profesorul îi informează pe elevi despre etimologia cuvântului ,,basm”, dar şi despre clasificarea basmelor, după origine.

Termenul îşi are originea în limba bulgară: basm=invenţie, închipuire, născocire, scornire. După origine, basmele se clasifică în: basme populare și basme culte.

“Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, fiindcă este creat de un autor necunoscut ( anonim) și este transmis prin viu grai, pe cale orală, din generație în generație. Petre Ispirescu a cules acest basm și l-a publicat, făcându-l astfel cunoscut. El este autorul culegerii Legende sau basmele românilor, în care a cuprins multe creații populare.

Apreciind operele literare populare, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu Delavrancea și alți scriitori au creat și ei basme; basmele create de autori cunoscuţi se numesc basme culte. Basmul circulă oral în variante, ceea ce evidenţiază caracterul colectiv.

6. Obţinerea performanţei şi asigurarea feedback-ului 10 min

Pe parcursul activităţii, profesorul verifică modul de lucru şi corectează eventualele erori de conţinut şi de formă.

În această etapă, elevii primesc sarcina de a identifica trăsăturile basmului în fragmente de text la prima vedere, afişate pe ecran. (ANEXA 3).

7. Asigurarea retenţiei 1 min

Se vor identifica şi înlătura eventualele erori, lacunele din răspunsurile elevilor.

Profesorul face aprecieri despre gradul de participare a elevilor la activitate, evidenţiind şi notând elevii care s-au remarcat prin corectitudinea, originalitatea şi promptitudinea răspunsurilor.

Pentru participarea la lecţie, elevii vor fi recompensaţi cu diploma Călător prin ţara basmului (ANEXA 4).

8. Asigurarea transferului 1 min

Se comunică tema pentru acasă. Se oferă două variante:T1 – Descrieţi şi apoi desenaţi unul dintre personajele sau obiectele indicate mai jos, aşa cum vi le închipuiţi: Prâslea, cei doi fraţi ai lui Prâslea, fata cea mică a împăratului, zmeul care a furat-o pe fata cea mică, cloşca cu puii de aur.T2 – Creează un basm de o pagină, pornind de la următoarea situaţie: „Din împărăţia lui Verde împărat au dispărut soarele şi luna…”(ANEXA 5)

9. Evaluarea activității 1 min

Fiecare elev ,,spune” cum se simte la sfârşitul orei, selectând una dintre imaginile care reprezintă feţe vesele şi feţe triste, argumentând. Sunt comunicate elevilor impresiile despre lecţie. (ANEXA 6)

ANEXA 1FIŞE DE LUCRU

GRUPA ITIMP ȘI SPAȚIU

Găseşte şi transcrie structuri din textul basmului în care se prezintă: a)timpul când au loc întâmplările narate; b)spaţiul în care se desfăşoară acestea.

Exemple: ”A fost odată ca niciodată” – timpul ...avea pe lângă palaturile sale...” – spaţiul “În fundul grădinii avea...”

În basm, timpul și spaţiul întâmplărilor sunt imaginare, nu pot fi indicate cu precizie.

GRUPA A II-A ELEMENTE FANTASTICE/ ELEMENTE REALE

Notează cu R elementele reale şi cu F elementele fantastice: existenţa împăratului şi a fiilor săi; R dorinţa feciorilor de a-i prinde pe hoţi; R existenţa mărului cu mere de aur; F furtul merelor de aur de către zmei; F existenţa tărâmului celuilalt; F lupta lui Prâslea cu zmeii; F transformarea lui Prâslea şi a zmeului în focuri; F salvarea lui Prâslea de către zgripsoroaică; F convorbirea dintre Prâslea şi corb; F furca fermecată care toarce singură. F

GRUPA A III-APERSONAJE REALE (CU PUTERI SUPRANATURALE) ȘI

PERSONAJE FANTASTICEGrupează personajele enumerate în personaje reale cu puteri

supranaturale și în personaje fantastice: Prâslea, fraţii cei mari, împăratul, zmeii, fetele de împărat, balaurul,

zgripsoroaica și puii, argintarul.

GRUPA A IV-A : AJUTOARELE EROULUI

Personajele care îl ajuta pe erou sunt:a. ființe umaneși sau fantastice – fata de împărat, zgripsoroaicab. animalele sau păsările - corbulc. obiectele și substanțele cu puteri supranaturale – seu, bici, cloșca cu puii de aur, furca etc.

Dă exemple pentru fiecare situație.

GRUPA a V-a FORMULE CARACTERISTICE BASMULUI

Care este formula cu care începe basmul? Dar formula cu care se încheie basmul?Unde apar în basm formule precum: “Se luară deci după dâra

sângelui şi merse, merse...”, „Și-nainte cu poveste, că d-aicea mult mai este.”?

FORMULA INIŢIALĂ :“ A fost odată ca niciodată...”, are rolul de a introduce cititorul în lumea fantastică.

Când Prâslea pleacă împreună cu fraţii săi pe dâra de sânge,drumul este marcat de o FORMULĂ MEDIANĂ, prin care este semnalată deplasarea în spațiu: “Se luară deci după dâra sângelui şi merse, merse...” Așadar, există formule mediane prin care se sugerează deplasarea în spaţiu, durata („şi se luptară, şi se luptară zi de vară până-n seară”) sau continuarea acţiunii („căci cuvântul din poveste înainte mult mai este”).

Basmul se încheie cum a început, tot cu o FORMULĂ: “Şi încălecai pe-o şa...” de data aceasta FINALĂ, care are rolul de a-l readuce pe cititor în lumea reală, anunţându-l că povestea a luat sfârşit.

GRUPA A VI-A PERSONAJE CARE ÎNTRUCHIPEAZĂ BINELE (POZITIVE) ȘI

PERSONAJE CARE ÎNTRUCHIPEAZĂ RĂUL (NEGATIVE)În basm, participă la acţiune un număr mare de personaje care

reprezintă valori morale opuse: binele sau răul. Grupează personajele enumerate în cele două categorii de mai sus:

Prâslea, fraţii cei mari, împăratul, zmeii, fetele de împărat, balaurul, zgripsoroaica și puii, argintarul, corbul.

VICTORIA BINELUI ASUPRA RĂULUI

Cum este finalul basmului: optimist sau trist?

+ CIFRE SPECIFICE (FATIDICE)Care este cifra care se repeta cel mai des?În basme există CIFRE SPECIFICE, NUMITE FATIDICE : 3,7,9...

Prâslea se luptă cu trei zmei, salvează trei fete ...

ANEXA 3

1. „A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-se.” (Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)

2. „Se duse, se duse, până ce dete de o pădure, în care întâlni pe Murgilă, şi pe care îl opri pe loc, ca să mai întârzie noaptea. Merse după aceea mai departe şi dete peste Miazănoapte…” (Balaurul cel cu şapte capete)

3. „Când îl văzură alde gloatele venind teafăr, alături cu o soţioară de-i râdeau şi stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie; şi urcându-se din nou în scaunul împărăţiei, domni şi trăi în fericire, până se istoviră. Iară eu încălecai p-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.” (Aleodor Împărat)

4. „Aleodor plecă… Când, iaca se întâlnește cu un corb ce avea o aripă ruptă. Și voind să vâneze corbul, el îi zise:

- Făt-Frumos, Făt-Frumos, decât să-ți încarci sufletul cu mine, mai bine ai face să-mi legi aripa, că mult bine ți-oi prinde.

Aleodor îl ascultă, căci era băiat viteaz și de treabă, și îi legă aripa. Când era să plece, corbul îi zise:

- Ține penița asta, voinicule, și când vei gândi la mine, eu voi fi la tine.” (Aleodor Împărat)

5. „Vulpoiul se dete de trei ori peste cap şi se făcu un voinic, ştii colea, cum ţi-e drag să te uiţi la el.” (Pasărea măiastră)

6. „Scorpia ospătă pe Făt-Frumos, iară el îi dete şi dânsei înapoi capul ce i-l luase cu săgeata, carele se lipi îndată cum îl puse la loc, şi după trei zile plecară mai departe. .” (Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte)

ANEXA 4

DIPLOMĂ

CĂLĂTOR PRIN ŢARA BASMULUI

Se acordă micului cititor.................................................... din clasa a V-a, pentru participarea deosebită la activitate.

Profesor,Șerban Raluca

DIPLOMĂ

CĂLĂTOR PRIN ŢARA BASMULUI

Se acordă micului cititor.................................................... din clasa a V-a pentru participarea deosebită la activitate.

Profesor,Șerban Raluca

ANEXA 5

TEMA PENTRU ACASĂ

T1 – Descrieți și apoi desenați unul dintre personajele sau obiectele indicate mai jos, așa cum vi le închipuiți: Praslea, cei doi frați ai lui Praslea, fata cea mică a împăratului, zmeul care a furat-o pe fata cea mică, cloșca cu puii de aur.T2 – Creează un basm de o pagină, pornind de la următoarea situaţie: „Din împărăţia lui Verde împărat au dispărut soarele şi luna…”

ANEXA 6CUM TE SIMŢI ASTĂZI ?

confuz fericit plictisit

trist optimist surprins

CUM TE SIMŢI ASTĂZI ?

confuz fericit plictisit

trist optimist surprins